1.

Introducere
Compușii organici volatili (VOC) sunt compuși organici care au o presiune mare de vapori la
temperatura camerei. Presiunea ridicată a vaporilor se corelează cu un punct de fierbere scăzut,
care se referă la numărul de molecule ale probei din aerul înconjurător. [1]
Compușii organici volatili (VOC) pot reprezenta o amenințare gravă pentru mediu, calitatea
aerului, sănătatea umană, schimbările climatice și ecologice prin efectele directe și cele indirecte.
În ultimii ani, studiile au arătat că formarea ozonului (O3) în majoritatea regiunilor dezvoltate
este limitată de VOC și aerosoli organici secundari. [2]
Exista mai multe definitii pentru acest fel de compusi date de UE, SUA, Canada etc. Uniunea
Europeana definește un VOC ca fiind „orice compus organic, precum și fracțiunea de creozot,
având la 293,15 K o presiune de vapori de 0,01 kPa sau mai mult, sau având o volatilitate
corespunzătoare în condițiile particulare de utilizare” [6].
2. Surse de poluare cu VOC
Surse de poluare cu VOC pot fi produsele de uz casnic, inclusiv:
 vopsele, decapanți și alți solvenți
 conservanti pentru lemn
 spraiuri aerosol
 detergenți și dezinfectanți
 produse antimolie și odorizante
 combustibili depozitați și produse auto
 rechizite pentru hobby
 haine spălate uscat
 pesticide
Și alte produse, precum:
 materiale de constructii si mobilier
 echipamente de birou, cum ar fi copiatoare și imprimante, fluide de corecție și hârtie de
copiere
 materiale grafice și artizanale, inclusiv cleiuri și adezivi, markere permanente și soluții
fotografice. [14]
Parcurile industriale au un impact foarte important asupra dezvoltării economice regionale,
dar emisiile de compuși organici volatili concentrate (VOC) din parcurile industriale duc la
dificultăți în controlarea nivelului de VOC. Într-un studiu făcut asupra unui astfel de parc, s-a
desfășurat o campanie de monitorizare de 1 an a VOC din aerul ambiant și s-a stabilit un inventar
special al emisiilor de VOC pe baza profilurilor chimice măsurate ale industriilor cheie.
Cercetătorii au estimat emisiile totale de compuși organici volatili din acel parc ca fiind
6446.96 t. Bazat pe situația emisiilor surselor secundare, dintre cele șase categorii de surse, cea
mai importantă sursă de emisii de VOC în parcul industrial a fost din procesele industriale,
reprezentând până la 51,2 % din totalul emisiilor de VOC. Emisiile de VOC din eliminarea
deșeurilor, industria petrochimică și arderea combustibililor fosili erau relativ similare,
reprezentând 18,55 %, 16,04 % și 10,21 % din totalul emisiilor de VOC. Emisiile de VOC din
utilizarea solvenților și sursele mobile au fost relativ scăzute, reprezentând 1,07 % și 2,93 % din
totalul de emisii VOC. [2]
3. Toxicitate
Efectele asupra sănătății includ iritarea ochilor, a nasului și a gâtului, dureri de cap, pierderea
coordonării, greață și leziuni ale ficatului, rinichilor și sistemului nervos central.[20] Unele
substanțe organice pot provoca cancer la animale, unele sunt suspectate sau cunoscute pentru
producerea de cancer la oameni. Semnele sau simptomele cheie asociate cu expunerea la VOC
includ iritația conjunctivală, disconfort în nas și gât, dureri de cap, reacție alergică a pielii,
dispnee, scăderea nivelului colinesterazei serice, greață, vărsături, sângerare nazală, oboseală,
amețeli.[21]
Unele dintre VOC observate într-un studiu (cum ar fi benzenul, clorobenzenul, N-
nitrozodietilamina și 2,4-toluen diizocianatul) erau mirositoare și potențial dăunătoare pentru
sănătatea umană. Inhalarea excesivă a unor astfel de gaze poate provoca amețeli, congestie
conjunctivală, boli respiratorii și alte reacții inflamatorii, în timp ce expunerea pe termen lung
poate duce la cancer. Printre cei 26 de VOC detectați în acest studiu, compușii care pot provoca
efecte toxice cronice (risc necancerigen) au fost metil izobutil cetonă, metil etil cetonă, acetat de
vinil, 2,4-toluen diizocianat (TDI), N-nitrozodietilamină, PGME, benzen, clorbenzen, clorură de
alil și acetaldehidă. Compușii cancerigeni observați au fost N-nitrozodietilamină și benzen. [26]

3.1. VOC în mediile medicale

VOC se găsesc și în mediile spitalicești și medicale. În aceste condiții, aceste substanțe

chimice sunt utilizate pe scară largă pentru curățarea, dezinfecția și igiena diferitelor zone.[30]
Astfel, profesioniștii din domeniul sănătății precum asistentele medicale, medicii, personalul de
salubritate etc., pot prezenta efecte adverse asupra sănătății precum astmul; cu toate acestea, este
necesară o evaluare suplimentară pentru a determina nivelurile exacte și determinanții care
influențează expunerea la acești compuși. [30][31][32]
Studiile au arătat că nivelurile de concentrație ale diferitelor VOC, cum ar fi hidrocarburile
halogenate și aromatice, diferă substanțial între zonele aceluiași spital. Cu toate acestea, unul
dintre aceste studii a raportat că etanolul, izopropanolul, eterul și acetona erau compușii
principali din interiorul spitalului. [33][34] Urmând aceeași linie, într-un studiu realizat în Statele
Unite, s-a stabilit că asistenții de îngrijire sunt cei mai expuși la compuși precum etanolul, în
timp ce preparatorii de echipamente medicale sunt cei mai expuși la 2-propanol. [33][34]

4. Norme de concentratie VOC

CMAmd – Concentraţia Maximă Admisibilă (media diurnă)
CMAmm – Concentraţia Maximă Admisibilă (maxima momentană înregistrată timp de 20
minute)
Clasa de pericol – indicele, care caracterizează gradul de pericol a poluanţilor din aer asupra
sănătăţii populaţiei.
Clasele de pericol a poluanţilor din aer:
 1 clasa – extrem de periculos;
 2 clasa – periculos;
 3 clasa – moderat periculos
 4 clasa – Mai puţin periculos