UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE

INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de studii:ISBE

Temă de casă tehnologii de achiziție,

monotorizare și diagnoză a calității
mediului
ETILBENZEN
 Cuprins:
Introducere
1. Poluarea judetului Prahova
1.1 Poluarea generata de surse de poluare majore si riscul unor accidente majore
1.2 Poluarea aerului generata de activitatile industriale cu impact major asupra mediului
inconjurator
1.3 Amplasarea statiilor AMP
Concluzii
Bibliografie
 Introducere
Obicetivul lucrarii:
Obiectivul principal al lucrarii consta in evaluarea poluarii judetului Prahova si emisiile de
etilbenzen. Astfel pentru atingerea obiectivului au fost analizate principalele surse generatoare
poluarii, au fost analizate emisiile de etilbenzen din statisticile AMP Prahova
Etilbenzenul sau feniletanul este un compus organic din categoria alchil-arenelor
mononucleare, cu formula C6H5CH2CH3. Este un lichid incolor extrem de inflamabil, cu un
miros asemănător cu cel al benzinei. Este folosit în majoritate ca și intermediar pentru
producerea monomerului de stiren. Este folosit aproape în exclusivitate (>99%) ca intermediar
pentru producerea monomerului de stiren, unul din cei mai folosiți compuși industriali. Producția
de stiren care folosește etilbenzen ca materie primă folosește circa 50% din producția mondială
de benzen. Mai puțin de 1% din producția de etilbenzen este folosită ca solvent pentru vopsele
sau ca intermediar în producerea de dietilbenzen, acetofenonă, sau etil-antrachinone.
Practic toată producția comercială de etilbenzen este consumată pentru producerea de monomer
stiren sau în co-producerea de monomer stiren și propilen-oxid (oxid de propenă). Stirenul este
folosit la obținerea de polistiren și o gamă largă de alte plastice. [1]
Etilenzenul este o substanta foarte inflamabila si toxica, reacţionează violent cu oxidanţii,
acidul azotic, acidul sulfuric şi halogenii cauzând incendii. Substanţa poate afecta sistemul
nervos central, provocând ameţeli prin excitarea şi apoi deprimarea lui. Etilbenzenul poate afecta
sistemul imunitar, scăzând numărul de elemente figurate ale sangelui, urmat de
trombococitopenie. Acesta poate provoca iritatii ale pieli, chiar si cancer.
Inainte de anii 1920, benzenul era utilizat frecvent ca solvent industrial, mai ales pentru
degresarea metalelor însă din cauza toxicitatii sale ridicate a fost înlocuit cu alti solventi.
Principala sa întrebuintare este cea de reactiv intermediar pentru sinteza altor compusi chimici.
Derivatii benzenului care se produc în cantităti importante sunt stirenul, utilizat în fabricarea
polimerilor úi a materialelor plastice, fenol, din care se prepară Uăúini úi adezivi, ciclohexanul,
folosit pentru preparareanylonului. Cantităti mai mici de benzen sunt utilizate la fabricarea
pneurilor, lubrifiantilor, colorantilor, detergentilor, medicamentelor, explozibililor sau
pesticidelor. În anii 1980, principalul compus obtinut din benzen era etilbenzenul, în proces
folosindu-se 48% benzen, 18% cumen, 15% ciclohexan si 7% nitroben.
Etilbenzenul rezultat pentru fabricarea stirenului conduce la obtinerea unor ape reziduale cu un
continut de hidrocarburi aromatice, dar acestea au concentratii reduse ( benzen circa 20 mg/L,
etilbenzen circa 30 mg/L, stiren circa 50 mg/L si catalizatori circa 10 – 15 mg/L). Valoarea CCO
este de 200 – 400 mg O2 / L, iar CBO la 5 zile este de 70 – 165 mg O 2 /L. Apele uzate ce rezulta
la fabricarea stirenului influenteaza apa receptorului prin consum de oxigen datorita tratabilitaii
lor biochimice (CBO/CCO ∈ ( 0.3;0.5 ) ). In plus, in apa receptorului pot trece substante aromatice
ce alcatuiesc o pelicula in apa receptoare.
Stirenul are o actiune iritanta asupra ochilor si asupra cailor respiratorii, in special asupra
plamanilor si o actiune depresiva asupra sistemului nervos central, putand duce la pierderea
cunostintei si la moarte.
Concentratia maxima tolerata timp de 60 min fara efecte grave este de 2500 ppm, iar
concentratia maxima tolerata zilnic timp de 7 h este de 650 ppm (concentratia de ordinul a 10000
ppm in atmosfera de lucru si la o expunere ce depaseste 30 min este periculoasa pentru viata).
 Programul National de Toxicologie al Departamentului SUA de Servicii de Sanatate
evalueaza in permanenta potentialul toxic al stirenului, dar pana la ora actuala stirenul nu a fost
catalogat ca fiind carcinogen, ramanand mai mult o ipoteza.

1. Poluarea judetului Prahova

1.1 Poluarea generata de surse de poluare majore si riscul unor accidente majore
In orasul Ploiesti, sursele majore de poluare a mediului sunt reprezentate de activităţile din
următoarele domenii: extracţia şi procesarea ţiţeiului, chimie şi petrochimie, producerea energiei
electrice şi termice în centrale de mare putere. Printre acestea se numara:
• Rafinăriile şi uzinele petrochimice aparţinând SNP Petrom S.A.: Sucursala PETROBRAZI –
Ploieşti;
•Centrala electrotermica de la Ploiesti;
Impactul asupra sănătăţii umane: domeniile industriale majore fiind diverse pot produce
efecte multiple asupra populaţiei expuse, efecte generate de emisiile de poluanţi în apă, aer, sol.
Astfel apele uzate au caracteristici asemănătoare substanţelor utilizate în procesul tehnologic şi
pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane prin contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor
subterane. Sursele industriale evacuează în atmosferă un complex de poluanţi, organici si
anorganici cu diferite grade de toxicitate. Unii dintre poluanţii emişi reacţionează în atmosferă,
generând aşa-numiţii poluanţi secundari, ale căror grade de toxicitate şi arii de influenţă pot fi
mai mari decât cele specifice poluanţilor primari. Un exemplu în acest sens este formarea
ozonului troposferic, poluant puternic reactiv. Ca urmare există posibilitatea apariţiei, în rândul
populaţiei aflate în zonele de influenţă, a numeroase afecţiuni generate de expunerea pe scurtă
şi/sau pe lungă durată. Deşeurile produse de industrie sunt considerate în general reziduuri
periculoase care pot provoca îmbolnăviri de orice fel.[3]
Impactul biologic al emisiilor radioactive trebuie să ţină seama de faptul că absorbţia lor
în organism se face concomitent cu descărcarea energiei radiante. În manifestarea influenţei
radiaţiilor, deosebit de important este modul cum acestea acţionează asupra organismului, din
exteriorul sau din interiorul acestuia. Sursele de radiaţii interne sunt mult mai periculoase pentru
organism. Tipul radiaţiilor (alfa, beta, gama) au o deosebită însemnătate. De exemplu radiaţiile
beta iradiate din exterior, deşi străbat în aer o distanţă de câţiva metri sunt absorbite de haine şi
sticlă astfel încât, cu excepţia ochilor, nu au nici un efect asupra organelor sensibile din interior.
Dacă sunt ingerate (prin intermediul alimentelor contaminate) aceste radiaţii sunt foarte
dăunătoare, descărcând o energie totală mare într-un volum de câţiva milimetri cubi.[3]
Impactul asupra mediului: activităţile industriale majore afectează toţi factorii de mediu.
În regiune, impactul negativ asupra mediului datorat acestor activităţi este în scădere ca urmare a
preocupărilor şi investiţiilor realizate în domeniul protecţiei mediului înconjurător, precum şi a
reducerii sau dispariţiei unor activitâţi. Încadrarea poluării industriale în limitele legislaţiei
armonizate cu Directivele Uniunii Europene este obiectivul specific care va fi atins prin acţiunile
concrete descrise în matricea PRAM pentru această problemă. Acţiunile, ca şi termenele sunt
corelate cu programele fiecărei unităţi industriale în parte. [3]
Din punct de vedere al radioactivităţii, un fenomen important este legat de introducerea
radionuclizilor în emisari şi apoi al preluării şi concentrării radioizotopilor de către organismele
acvatice. La acest fenomen iau parte toate inelele lanţului trofic dezvoltând în acesta o
concentraţie a elementelor stabile şi instabile mai mare decât în mediul acvatic.
 Impactul asupra calităţii vieţii: constă în crearea disconfortului locuitorilor, în special al
acelora care locuiesc în vecinătatea platformelor industriale. Din punct de vedere al
radioactivităţii, expunerea organismelor la radiaţii poate conduce la boli grave şi efecte
ireversibile.[3]

1.2 Poluarea aerului generata de activitatile industriale cu impact major asupra mediului
inconjurator
Municipiul Ploieşti ocupă primul loc după Bucureşti în privinţa valorii producţiei
industriale realizate. Principalele domenii de activitate sunt:
• Industrie petrolieră
• Industrie constructoare de maşini
• Industrie a materialelor de construcţie
• Industrie ceramică
• Industrie chimică
• Industrie textilă
• Industria tutunului
Impactul asupra sănătăţii umane: Datorită noxelor provenite de la activităţile industriale
(industrie, agricultură, instalaţii mari de ardere, etc.) pot apărea numeroase afecţiuni specifice
tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. Cele mai frecvente sunt afecţiunile
respiratorii, dar şi afecţiuni mai grave, uneori ireversibile, provocate de expunerea la poluanţi
toxici sau periculoşi. Expunerea de lungă durată sau permanentă la poluanţi atmosferici
generează sensibilizarea puternică a organismelor, facilitând instalarea unor afecţiuni care nu
sunt legate direct de efectele induse de poluare. [4]
Impactul asupra mediului: Prin scăderea calităţii mediului înconjurator sunt afectate toate
formele de viaţă (cu influenţe negative asupra producţiilor, dar şi cu efecte asupra habitatelor,
migrării sau disparitiei speciilor, diminuării populaţiilor). De asemenea, toate noxele emise îşi
aduc contribuţia la întreţinerea unor fenomene globale ca: distrugerea stratului de ozon
stratosferic, efectul de seră, ploile acide.[4]
Impactul asupra calităţii vieţii este important datorită creării unei stări de disconfort
generale prin afectarea tuturor factorilor de mediu, prin afectarea valorilor estetice ale mediului
natural şi construit, prin creşterea costurilor pentru îngrijiri medicale.[3]
1.3. Amplasarea statiilor AMP
Sursele artificiale care polueaza sunt în special intreprinderile industriale, centralele
termoelectrice şi termice, mijloacele de transport, instalaţiile de încălzit pentru locuinţe,
incineratoarele de reziduuri , etc.
În Aglomerarea Ploieşti monitorizarea calităţii aerului este realizată prin 6 staţii automate,
amplasate astfel:
- Staţiile PH1 (APM sediu) şi PH5 (B-dul Bucureşti) sunt staţii care monitorizează impactul
traficului asupra mediului. Poluanţii monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport, şi
anume: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10, metale (din PM10), benzen, toluen, etilbenzen, o, m, p
– xilen;
- Staţiile PH4 (Primăria Brazi) şi PH6 (M. Bravu) sunt staţii care evidenţiază influenţa emisiilor
din zona industrială asupra nivelului de poluare. Poluanţii monitorizaţi sunt: benzen, toluen,
etilbenzen, o, m, p – xilen, SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10) la care se
adaugă mp-xilen si 1,3-butadiena în staţia PH6 (M. Bravu);
- Staţia PH2 (P-ţa Victoriei), staţie de fond urban, a fost amplasată în zonă rezidenţială, la
distanţă de surse de emisii locale. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3,
PM2.5,PM10, metale (din PM10), benzen, toluen, etilbenzen, o, m, p – xilen.
- Staţia PH3 (Primăria Blejoi), staţie de fond suburban, evaluează influenţa "aşezărilor umane"
asupra calităţii aerului. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din
PM10), benzen, toluen, etilbenzen, o, m, p – xilen. [2]

Fig. 1.1Evolutia concetratiei medii anuala de Etilbenzen, in raport cu valorea limita

anuala [3]
Din reprezentarea grafică se observă că :
- nu există depăşiri ale valorii limită anuală admisă [5 µg/mc], în conformitate cu Legea
104/2011,
- în anii 2020 şi 2021, valorile concentraţiilor medii anuale sunt în creştere,iar în anul
2022 sunt în uşoară scădere.
- în anul 2018, pentru staţia automată de monitorizare PH5, din motive tehnice nu există
date.
- în anul 2018(PH1,PH3), 2019(PH1,PH3,PH4,PH5), 2020(PH6) şi 2021(PH6) datele
colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate. [3]
Concluzii
Etilbenzenul este o substanta toxica ceea ce poate determina iritatia pieli, chiar si provocarea
cancerului daca emisiile sunt mari si de lunga durata. In ceea ce priveste orasul Ploiesti, emisiile
de etilbenzen sunt in limete normale, dupa analiza facuta se observa ca emisiile de etilbenzen
sunt in continua creste de la an la an.
Poluarea acestui oras provine cel mai mult din industrie si emisiile altor substante periculoase
pentru om
Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Etilbenzen
2. http://apmph-old.anpm.ro/upload/152187_C1%20aer.pdf
3. https://zdocs.ro/doc/poluarea-ecosistemului-urban-ploiesti-dn634r0j9q15
4. https://www.ziarulincomod.ro/cum-functioneaza-sistemul-de-monitorizare-a-calitatii-aerului-in-
zona-ploiesti-masuri-implementate-de-apm-prahova-si-obligatiile-marilor-poluatori/