1

Poluarea aerului Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul unor activitati umane din ce n ce mai extinse si raspndite n ultima perioada de timp, altele se datoreaza unor conditii naturale. Acest tip de poluare a luat o mare amploare, odata cu aparitia civilizatiei moderne, cu cresterea productiei industriale, a circulatiei rutiere, cu aparitia deseurilor menajere etc. Poluarea aerului este mai puternica n mediul urban iar aici n anumite zone industriale unde producerea de noxe este sporita. Substantele poluante sunt rezultate din arderea combustibililor, praful de la fabricile de ciment, gaze din industria chimica etc. In functie de starea lor de agregare, poluantii din aer sunt de doua feluri: poluanti gazosi si solizi. Poluantii gazosi Acest tip de poluanti reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi n atmosfera si din aceasta categorie fac parte: - oxidul de carbon (CO), este cel mai raspndit poluant atmosferic. Principalele surse generatoare de CO sunt: centralele electrice pe carbune, pacura si gaze; motoarele cu ardere interna (58% din total); industria fierului, otelului, petrochimica, a celulozei si hrtiei; arderea deseurilor, incendiile etc. Oxidul de carbon are o actiune asfixianta asupra organismului datorita formarii carboxihemoglobinei, ca urmare a combinarii cu hemoglobina din snge. - bioxidul de carbon (CO2). Concentratia maxima normala de CO2, admisa n atmosfera este de 0 , 3 mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 2-3% l face toxic pentru om. Cresterea concentratiei poate provoca schimbari daunatoare la nivelul creierului dar principalul efect l constituie "efectul de sera". Principalele surse antropice de CO2 sunt diferitele procese de combustie n ntreprinderi si arderile directe n atmosfera (incendii, deseuri, incalzit etc.). - hidrocarburile, se datoreaza arderii incomplete a carburantilor cu efecte cancerigene; - bioxidul de sulf (SO2), rezultat din arderea combustibililor fosili si din industria metalurgica, cu efecte toxice asupra plantelor producnd leziuni foliare la conifere sau la specii foioase (plop, tei, mesteacan etc.); - hidrogenul sulfurat (H2S) se datoreaza fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau n industria chimica, farmaceutica, colorantilor e t c . . Acesta afecteaza sistemul nervos, aparatul circulator si sngele; - compusii azotului, dintre care N02 este cel mai periculos poluant provenit din motoarele cu ardere interna si automobile, arderea combustibililor fosili; transporturi, industria chimica (fabrici de ngrasaminte cu azot, de fabricare a HN03). Oxizii de azot pot produce efecte toxice asupra plantelor si animalelor. Dioxidul de azot (NO2) este de circa patru ori mai toxic dect monoxidul (NO). Persistenta n atmosfera a unor poluanti variaza ntre limite foarte largi. Astfel, compusii pe baza de sulf si azot (SO2, NO, NO2, N2O, NH3, H2S) persista n atmosfera cteva zile (1-5 zile), n timp ce, alte substante ajung la structuri mai putin stabile si reactive dupa ani de zile (CO = 3 ani; CO2 = 4 ani; hidrocarburi = 16 ani) "Smog-ul" este o ceata albastruie, rezultata n urma reactiilor chimice dintre razele solare catalizatoare si diferiti poluanti, n conditiile unei atmosfere umede. Este un amestec de ceata si fum si provine din cuvintele englezesti <<smoke>> si <<fog>>. Provoaca iritatia mucoaselor la om si animale iar la plante leziuni si arsuri. n 1952, la Londra, din cauza smogului s-au nregistrat 4000 de decese n 4 zile. n atmosfera apar si procese de autoepurare (datorita factorilor meteorologici si fenomenelor de sedimentare), nsa atta timp ct cantitatile de poluanti se nscriu n limite rezonabile, iar fenomenele meteorologice nu sunt modificate antropic. Ploile acide

Poluarea atmosferica cea mai grava se manifesta sub forma de ploi acide. Ploile acide sunt determinate de prezenta n atmosfera a oxizilor de sulf si azot (S02 si N02). care n prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatiilor ultraviolete, se transforma n acizi foarte toxici (acidul sulfuric si acidul azotic). Aceste substante, ajunse n atmosfera, n urma activitatilor industriale, pot fi transportate de vnturile dominante la distante mai mici sau mai mari, caznd apoi pe sol sub forma de precipitatii (ploaie, ninsoare, bruma sau prafuri acide). Apa de ploaie este usor acida din cauza cauza acidului carbonic (rezultat din combinarea CO2) dizolvat n ea. pH-ul normal al apei de ploaie "necontaminata" este considerat 5,6. Precipitatiile acide sunt considerate cele n care apa are un pH sub 5,6. a.) Influenta ploilor acide asupra apei Aciditatea apei este mai mare toamna, cnd precipitatiile sunt mai frecvente si primavara, cnd poluantii stocati n zapada sunt cedati n prima faza a topirii zapezii. Ploile acide contin, de asemenea, o diversitate de elemente nutritive pentru plante: Ca, K, S, N, P precum si o varietate de molecule organice si produse ale industriei chimice. Creste deci continutul apei lacurilor si a sedimentelor n aceste substante. Apele afectate de depuneri acide pot avea drept efect dizolvarea unor toxine insolubile n apa aflate n bazinele si retelele de aductiune a apei potabile; prezenta acestor metale toxice aflate n bazinele si retelele de aductiune a apei potabile poate dauna grav sanatatii populatiei. Daca posibilitatea de tamponare a solului este prea mica pentru a neutraliza aciditatea ploilor va avea loc o acidifiere a apelor freatice, a cursurilor de apa si lacurilor. b. Influenta ploilor acide asupra solului Ploile acide conduc la cresterea aciditatii totale a solului, la absorbtia unor macroelemente din sol, la pierderi de humus, la inhibarea fenomenelor de nitrificare din sol etc. c. Influenta ploilor acide asupra plantelor Frunzele pot fi puternic afectate prin deteriorarea stratului de ceara si a epidermei sau prin extractia si spalarea elementelor nutritive. Contactul ploii acide cu frunza conduce la distrugerea cuticulei, apoi a celulelor epidermei de pe suprafata superioara a frunzei, urmata de distrugerea celulelor palisadice si n final ambele suprafete ale frunzei sunt afectate. Raspunsul frunzei la actiunea ploilor acide depinde de: durata expunerii, frecventa expunerii, intervalul dintre ploi, intensitatea ploii, marimea picaturilor. Efecte vizibil negative asupra cresterii plantelor se obtin cnd vegetatia este expusa la ploi cu pH sub 4. Sensibile la efectul ploilor acide sunt n general culturile legumicole si sfecla de zahar. Ploile acide au de asemenea o influenta negativa si asupra padurilor, n mod direct asupra frunzei arborilor si n mod indirect prin modificarea calitatii solului din care arborii si extrag substantele nutritive. Dupa unele studii rezulta ca solurile padurilor de conifere sunt cele mai expuse. d.) Influenta ploilor acide asupra diferitelor materiale. Depunerile acide au un efect puternic de corodare a diferitelor metale, constructii de piatra etc.

e.) Influenta ploilor acide asupra ecosistemelor acvatice Flora si fauna acvatice sunt foarte sensibile la schimbarea pH-ului. Posibilitatile de protectie a plantelor mpotriva ploilor acide sunt reduse. De aceea se impune luarea unor masuri de limitare la sursa a substantelor acidifiante. Deteriorarea stratului de ozon Stratul de ozon (O3 - o forma molecutara de oxigen cu o mare capacitate de oxidare) este localizat n atmosfera la o altitudine de 10-15 km. El este important din punct de vedere ecologic prin functia de protectie mpotriva excesului de radiatii ultraviolete. n atmosfera, n conditii normale, cantitatea de ozon este relativ constanta; procesele prin care ozonul se distruge si cele prin care ozonul se reface sunt ntr-un relativ echilibru. In ultimele decenii nsa, ca urmare a activitatilor industriale, n atmosfera sunt eliminate gaze care perturba acest echilibru. Principalul element chimic care intervine n oxidarea si distrugerea moleculei de ozon este clorul ajuns n stratosfera care "sparge" moleculele de ozon. Clorul poate fi eliminat n atmosfera sub forma de CFC (clorofluorocarburi) utilizate ca solventi industriali, n refrigeratoare, n sprayuri, si sub forma de teraclorura de carbon (solvent industrial). Alaturi de substantele clorurate, efect nefavorabil asupra stratului de ozon au si oxizii de azot NOx (produsi rezultati din arderea combustibililor fosili). Distrugerea stratului de ozon poate avea implicatii importante asupra sanatatii umane. O subtiere cu l % a stratului poate avea drept urmare o crestere cu 2% a intensitatii radiatiei solare ultraviolete ajunsa la suprafata solului: rezultatul poate consta ntr-o crestere cu 5-7% a incidentei cancerului de piele. Expunerea prelungita la radiatii ultraviolete de intensitate ridicata poate, de asemenea, cauza o crestere a incidentei cataractelor si o slabire generala a sistemului imunitar al organismului Fluxul mai intens de radiatie ultravioleta poate afecta si lanturile trofice, att cele acvatice (n felul acesta diminund productia de peste), ct si cele terestre. Influentnd nefavorabil fotosinteza plantelor terestre afecteaza direct productia primara si n consecinta productia de alimente. Pericolul de distrugere a stratulur de ozon, cu toate implicatiile lui, este in atentia forurilor de decizie nationale si internationale. Cercetarile recente au demonstrat ca deasupra Antarcticii stratul a fost distrus n proportie de aproape 40 % iar deasupra Statelor Unite se apreciaza ca grosimea stratului s-a diminuat cu 2,3 pna la 6%. Alerta internationala si presiunea opiniei publice din diverse tari au avut drept urmare incheierea n anul 1987 a Protocolului de la Montreal, ratificat de 150 de tari, conform prevederilor caruia statele semnatare se obliga ca n viitorul apropiat sa reduca cantitatea de CFC eliminata n atmosfera. Efectul de sera Se cunoaste ca Atmosfera este, n principiu, mai rece dect suprafata Pamntului. Astfel, o parte din radiatia infrarosie emisa de suprafata terestra este absorbita de catre componentii naturali ai Atmosferei, mai ales de catre vaporii de apa si de dioxidul de carbon din aer. Atmosfera, la rndul ei, va emite un flux radiativ, din care o parte va fi ndreptata spre Pamnt, genernd efectul de sera natural, iar alta parte se ndreapta catre spatiu. Datorita efectului de sera natural se produce ncalzirea suprafetei terestre si a stratului de aer din vecinatate care, n absenta acestui efect, ar avea o temperatura mai mica cu 33oC (-18oC n loc de 15oC). Echilibrul radiativ al sistemului Pamnt-Atmosfera se realizeaza atunci cnd racirea rezultata prin emisiile de radiatii IR (infrarosii) catre spatiu echilibreaza energia neta primita de la Soare. Perturbarea bilantului radiativ a fost numita impuls radiativ care poate fi pozitiv, cnd duce la cresterea temperaturii medii globale sau negativ cnd are efect invers.

Datorita activitatii antropice, efectul de sera s-a intensificat n ultimul secol. Se apreciaza ca temperatura medie a aerului la suprafata pamntului ar putea creste, fapt ceea ce ar determina topirea ghetarilor si, ca urmare, cresterea nivelului marilor si oceanelor. In consecinta, apa marilor si oceanelor va acoperi suprafete tot mai mari de teren; cresterea temperaturii va determina si modificari ale vegetatiei. Analiza pe termen lung a procesului de ncalzire globala, pe plan mondial, pe baza datelor referitoare la temperatura medie anuala a ultimilor 100 de ani, arata o ncalzire, ncepnd cu sfrsitul secolulului al XIX-lea, cu 0,6oC. Desigur, aceasta ncalzire nu poate fi imputata numai bioxidului de carbon si celorlalte gaze mentionate; ncalzirea globala actuala se desfasoara si pe fondul perioadei numite <<ncalzirea recenta>> care a nceput la jumatatea sec. al XIX-lea. Prevenirea si combaterea poluarii aerului Dintre masurile de prevenire si combatere a poluarii mediului enumeram: ntretinerea si supravegherea utilajelor din industrie cu scopul evitarii pierderilor accidentale de substante toxice; aplicarea de tehnologii nepoluante; utilizarea surselor nepoluante de energie, cum sunt: sursa eoliana, hidraulica, a mareelor etc.; extinderea folosirii procedeelor care asigura reducerea poluarii n cazul utilizarii carbunilor ca sursa de energie; nlocuirea sau reducerea a ct mai mult posibil a transportului auto prin transportul cu trenul; buna functionare a motoarelor cu ardere interna;

- nlocuirea materialelor energofage n sensul ca prin reducerea consumului de combustibili fosili sa se diminueze si poluarea aerului; - amplasarea ntreprinderilor care polueaza atmosfera la distanta mai mari de localitati, n special complexele zootehnice n timp ce la unitatile industriale trebuie sa se evite eliminarea poluantilor n atmosfera prin filtrarea aerului poluant si nu prin marirea naltimii cosurilor de evacuare a gazelor poluante. Factor de mediu Prin factor de mediu se n elege un element material capabil de a produce o ac iune direct sau indirect asupra altor elemente materiale, provocnd reac ii corespunz toare. Se deosebesc mai multe categorii de factori (de mediu):

y y y y y y y y y y

factori antropici ai climei: activit i ale omului care contribuie la modificarea climei (defri poluare a atmosferei). factori ecologici: capabili de a influen a via a organismelor. factori abiotici (fizici, climatici i hidrici): aerul, apa, lumina, c ldura, umiditatea, vntul. factori geomorfologici: altitudinea reliefului, nclinarea, expunerea. factori edafici: solul cu propriet ile lui fizice, chimice i biologice. factori biotici: interrela ii fitocenotice, zoocenotice, biocenotice. Factorii fizici ai aerului. Efecte asupra s n t ii i prevenirea lor 1. Temperatura aerului Importan a din punct de vedere medical Infuen eaz termoliza.

ri, desec ri, iriga ii,

y y y y y y y y y y

Exercit efecte nefa vorabile atunci cnd cob oar dar i atunci cnd dep e te anumite limite superioare. Influen eaz poluarea aerului.

s u b a n u m i t e l i m i t e considerate fiziologice,

In fluen eaz ceilal i factori fizici ai aerului (umiditatea, curen ii de aer, presiunea etc.). Ac iunea temperaturii sc zute asupra organismului Ac iunea local se manifest prin: Apari ia angionevrozelor, localizate la nivelul extremit ilor. Dac ac iunealocal a frigului este de scurt durat , tulbur rile circulatorii revin la normal prin masajul degetelor i prin nc lzire. Paralizii i pareze localizate mai ales la nivelul nervului facial. Nevrite, nevralgii (de trigemen). Ac iunea general cuprinde dou faze, n care simptomatologia evolueaz de la senza iedezagreabil de frig pn la bradipsihie i confuzie mintal . Evolu ia este n func ie de forma clinic : n formele u oare: vindecare f r sechele. n formele grave: vindecare cu sechele (nefrit cronic , nevrit periferic ,leziuni miocardice). n formele foarte grave: sfr it letal, prin stop cardiac sau respirator. Tratamentul const n nc lzirea rapid , prin imersie n baie cald la 34-35 0C, urcndt e m p e r a t u r a a p e i l a 4 0 4 3 0C , n 1 0 m i n u t e ; f r i c i u n i c u p r o s o p u s c a t ; a d m i n i s t r a r e a vitaminei C, solu ii glucozate; oxigenoterapia; repaus la pat, deoarece dup cteva ore sauzile, accidenta ii pot prezenta o rec dere termic (hipotermie) sau moarte subit , datorit epuiz rii cordului. Afec iuni favorizate de frig Afec iuni ale aparatului respirator: rinite, faringite, amigdalite, laringite, bron ite, pneumonii, bronhopneumonii, astm bron ic.V a r i a i i l e s e z o n i e r e a l e t e m p e r a t u r i i a e r u l u i d e t e r m i n a n u m i t e p r o c e s e epidemiologice (exemplu: gripa, care n anotimpul rece are maximum de cazuri lasfr itul lunii ianuarie i nceputul lunii februarie. Factorul favorizant al gripei nu-l reprezint temperatura aerului sc zut , ci sc derea brusc a temperaturii aeruluintr-o perioad mai cald a anului).

y y y y y

y y y y y

Afec iuni ale aparatului cardiovascular (ac iune nefavorabil la bolnavii cuafec iuni coronariene, hipertensiune arterial , endarterit obliterant ). Afec iuni ale aparatului locomotor (afec iuni reumatismale). Afec iuni digestive (apari ia recidivelor ulcerului gastro-duodenal). A f e c i u n i a l e s i s t e m u l u i n e r v o s p e r i f e r i c ( r e c i d i v e a l e n e v r a l g i i l o r nevritelor, parezelor, paraliziilor). Recidive ale afec iunilor renale 2. Umiditatea aerului Importan a medical a umidit ii aerului

y y

Influen eaz termoreglarea(pierderile de c ldur prin evaporare) Influen eaz poluarea aerului

y y y y y y y

Determin tipul de clim Influen a varia iilor umidit ii aerului asupra organismului Influen a indirect Umiditatea aerului intervine n echilibrarea diferen elor mari de temperatur aaerului. Influen a direct : Umiditatea relativ de sete.

sub 10-15% produce uscarea mucoasel or, cu fi suri

i snger ri, senza ie

Umiditatea relativ sub 30% determin uscarea mucoasei respiratorii, care vareprezenta teren favorabil multiplic rii germenilor patogeni. Umiditatea relativ mai mare de 70-80% influen eaz n e f a v o r a b i l termore glarea prin evaporarea transpira iei (dac temperatura aerului e s t e crescut ) sau cre te pierderile de c ldur ale organismului (dac temperaturaaerului este sc zut ).Pentru ca termoreglarea s se desf oare n condi ii optime i s fie men inutconfortul termic al organismului, trebuie ca umiditatea relativ s fie cu att mai mic , cuct temperatura aerului este mai crescut .Se recomand ca umiditatea relativ s fie de maximum 60% vara i minimum 25%iarna. Afec iuni favorizate de varia iile umidit ii relative In flama ia cataral a mucoasei c ilor respiratorii datorit ac iunii unor virusuri. Gripa (se pare c virusul gripal este distrus de umiditatea aerului crescut ). Scarlatina (streptococul rezist pu in timp la umiditatea aerului crescut ). Bron ita acut i a g r a v a r e a s i m p t o m a t o l o g i e i b r o n i t e i c r o n i c e ( n perioade cu umiditatea aerului crescut , asociate cu temperatura aerului sc zut ).Poluarea aerului cu dioxid de sulf, n cazul umidit ii crescute, duce la formareaacidului sulfuric, care p trunde n aparatul respirator sub form de aerosoli , ac ionndiritant asupra mucoaselor. Astmul bron ic (se pare c nu este influen at de umiditatea crescut , chiar n perioadele cu cea ). Reumatismul (nu s-a putut stabili o leg tur intensitatea durerilor reumatismale). direct n t r e u m i d i t a t e a aerului i frecven a i

y y y y y

y y y

Tuberculoza (n anotimpul rece cu temperatura aerului sc zut , umiditateacrescut i cea , cre te frecven a hemoptiziilor).n general, cre terea umidit ii aerului favorizeaz nmul nmul irea bacteriilor Gramnegativ, iar sc derea - nmul irea bacteriilor Gram pozitiv Curen ii de aer Influen a curen ilor de aer asupra s n t ii Intensific termoliza prin evaporare i c o n v e c i e , c u c o n d i i a c a temperatura aerului s fie mai mic de 37 Stimuleaz receptorii cutana i, dac curen ii de aer sunt perceptibili. Favorizeaz modific rile electrice ale aerului, prin cre terea ioniz rii. A n t r e n e a z g e r m e n i i i a l e r g e n i i v e g e t a l i d e p e s o l t r a n s p o r t n d u - i l a distan . Dilueaz substan ele poluante existente n aer. Influen eaz defavorabil afec iunile cardiovasculare i hipertiroidismul. Mi c rile de aer neperiodice, calde, care se formeaz n anumite regiunis u n t d e n u m i t e f o e h n ( f h n ) . E l e s e n t l n e s c n A l p i i e l v e i e n i , T i r o l , S U A , Argentina, Italia (tramontana), Yugoslavia i Banat (co ava), Transilvania (vntulmare) etc.Simptomatologia complex , heterogen , cu implica ii neurovegetative a fost denumit boal de Fhn

. Exacerb ri s-au observat, n special, la persoanele meteorosensibile.S i m p t o m e l e s e c a r a c t e r i z e a z p r i n s e n t i m e n t d e f r u s t r a r e , d e p r e s i e , c r e t e r e a num rului sinuciderilor la tineri, sc derea capacit ii de concentrare, a capacit ii dem u n c , m o d i f i c r i a l e r e a c i i l o r p s i h o m o t o r i i , c r e t e r e a f r e c v e n e i a c c i d e n t e l o r , a emboliilor, tromboflebitelor, hemoragiilor etc. 4. Presiunea atmosferic P r e s i u n e a e s t e a p s a r e a p e c a r e o e x e r c i t a e r u l a t m o s f e r i c a s u p r a u n i t i i d e suprafa . La nivelul m rii, la latitudinea de 45 grade i la temperatura de 0 0 C, n l imeacoloanei de mercur este de 760 mm (presiune atmosferic normal ).E x p r i m a r e a s e f a c e f i e n m i l i m e t r i c o l o a n d e m e r c u r , f i e n m i l i b a r i ( 7 5 0 mmHg=1000 mb). Varia iile presiunii atmosferice. Efecte asupra organismului Efecte directe Organismul este adaptat fiziologi c la varia iile mici de presiune. Varia iile maim a r i , c u a m p l i t u d i n e d e 2 0 - 4 0 m m H g a p r u t e l a i n t e r v a l e s c u r t e d e t i m p , n u p r o d u c dezechilibre fiziologice la persoanele s n toase. Totu i, ele sunt considerate de numero iautori ca fiind factori principali n dezechilibrele care apar la persoanele meteorosensibile(frecven a crescut a crizelor de astm, cre terea tensiunii arteriale etc.). Se consider c presiunea atmosferic n corela ie cu modific rile meteorologice generale poate constituiun complex, care influen eaz s n tatea.Varia iile de presiune atmosferic datorit altitudinii exercit efecte directe prinmodificarea dinamicii schimburilor gazoase dintre organism i mediu, determinate deconcentra ia gazelor n aer i modificarea presiunii lor par iale. Efecte indirecte Presiunea atmosferic este un factor care contribuie la caracterul climatic dintr-ozon geografic . 5. Electricitatea atmosferic Formele de manifestare ale electricit ii atmosferice sunt aeroionizarea, cmpulelectric terestru, fenomenele electrice de furtun (orajoase), cmpul magnetic terestru i Nuclei de condensare Factorii ionizani ai aerului T e l u r i c i ( s u b s t a n e l e r a d i o a c t i v e d i n s o l , a e r , a p , m a t e r i a l e l e d e construc ii; utilizarea energiei nucleare; pulverizarea sau evaporarea apei;desc rc rile electrice; furtunile, combustiile naturale sau artificiale). C o s m i c i ( r a d i a i i l e c o r p u s c u l a r e s o l a r e ; r a d i a i i l e e l e c t r o m a g n e t i c e , infraro ii, ultraviolete, X, gamma). Clasificarea aeroionilor se face n func ie de caracterele lor: Aeroioni mici (rapizi), cu nc rcare electric negativ , durat de existen scurt - zeci de secunde sau minute. Predomin n zone nepoluate (la munte,n sta iuni balneare, n apropierea cascadelor, pe litoral etc.). n ara noastr ,sta iunile balneoclimaterice cu densitate crescut de aeroioni mici sunt B ileHerculane, Buzia , C lim ne ti-C ciulata. n aceste zone, num rul aeroionilor mici este de 3000-4000 perechi/cmc aer. Aeroioni mari (grei i ultragrei): au nc rcare electric pozitiv , durat devia ndelungat - de ordinul orelor. Se g sesc n zonele poluate, n nc perisupraaglomerate, n atmosfera centrelor populate i n zonele industriale, undenum rul nucleilor de condensare este mai mare. n toate aceste zone num rull o r d e p e t e 1 0 0 . 0 0 0 perechi/cmc aer. El cre te n atmosfera umed i n aerul expirat. Efectele aeroioniz rii asupra s n t ii Ionii mici negative a u u n e f e c t b e n e f i c a s u p r a o r g a n i s m u l u i ( a s u p r a f u n c i e i respiratorii, sistemului nervos, memoriei, randamentului, etc.), pe cnd ionii mari pozitiviau o ac iune nefavorabil .n desf urarea optim a func iilor fiziologice ale organismului este necesar att p r e z e n a i o n i l o r m i c i n e g a t i v i , l a u n n i v e l c a n t i t a t i v i c a l i t a t i v c o r e s p u n z t o r c u concentra ia natural optim din aerul atmosferic.Este posibil i ionizarea artificial a aerului cu aparate generatoare de ioni mici(aproximativ 1.000.000/cmc aer).n scop profilactic, aeroionizarea artificial este utilizat n unit ile industriale,mine, la sportivi, n instala iile de aer condi ionat. n s c o p t e r a p e u t i c , a e r o i o n i z a r e a e s t e r e c o m a n d a t n a f e c i u n i a l e a p a r a t u l u i respirator (bron it , astm), afec iuni ale aparatului circulator (hipertensiune arterial ), ntulbur ri neuropsihice (insomnii, migrene, neurastenii, st ri depresive), n afec iuni aleaparatului digestiv (gastrite, ulcer gastro-duodenal), n tulbur ri endocrine, n arsuri etc. Cmpul electric terestru (aeroelectric)

Este reprezentat de diferen a de poten ial electric existent ntre suprafa a solului(nc rcat electric negativ) i aerul atmosferic din apropierea solului (nc rcat electric pozitiv). Aceast diferen de poten ial cre te propor ional cu altitudinea. Efectele asupra s n t ii: nu sunt bine precizate.Se presupune c influen eaz defavor abil sistemul nervos vegetativ. Cre terea brusc a cmpului electric terestru pe timp de furtun , sau premerg tor furtunii producealterarea st rii generale a bolnavilor cardiaci i a persoanelor meteorosensibile.n nc peri nu exist cmp aeroelectric i de aceea pot apare migrene, astenie, Agentii de poluare a mediului ambiant sunt multipli avnd o actiune cumulativa datorita ciclurilor naturale care au loc n fiecare ecosistem -aer, apa, sol - si devin nocivi atunci cnd depasesc anumite concentratii . Din punctul de vedere al poluantilor se disting : Poluanti chimici constituiti din diverse substante chimice ce sunt purjate n atmosfera Poluanti biologici formati din diferite microorganisme puse n libertate de oameni si restul vietuitoarelor Poluanti fizici formati din substante radioactive, radiatii vibratii si zgomote Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea naturala si poluarea artificiala. Sursele naturale sunt reprezentate de eruptii vulcanice, erodarile solului , incendiile , descompunerea unor substante organice . Eruptiile vulcanice ca si erodarile de teren , genereaza produsi gazosi , lichizi si solizi , exercitnd influente negative asupra puritatii atmosferice . Vaporii de apa, mpreuna cu praful vulcanic , si alte numeroase gaze ce s-au degajat (SO2 , CO2 , NO2 ) sunt suflate n atmosfera unde formeaza vapori grosi care pot polua la mari distante de locul de emitere. Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa , si se produc atunci cnd umiditatea climatului scade natural sub pragul critic .Fenomenul este deosebit de raspndit mai ales n zona tropicala. Sursele artificiale sunt cele produse de om prin: transporturi, rafinarii de petrol , industria metalurgica , industria chimica anorganica . Industria este n momentul actual principalul poluant la scara mondiala . Procesele de productie efectuate sunt principale surse ale poluarii atmosferice , apei si solului. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi , din ncalzirea locuintelor , sau gazele de esapament eliminate de autovehicule polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare pentru sanatate . Sursele artificiale generatoare de praf cenusa si fum cuprind n general toate activitatile omenesti legate de arderea combustibililor , lichizi, solizi, gazosi. Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa Industria Otellrii. Sursa de poluare Furnale, masini de sintetizare. Produsul poluant Oxizi de fier, fier, fum.

Turnatorii de fonta. Metalurgia neferoasa. Rafinarii de petrol. Fabrici de hrtie. Sticl si fibre de sticl.

Furnale, instalatii de dezbatere. Furnale si topitorii. Regeneratori de catalizatori,

Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei. Fum, fumuri de ulei si metale. Praf de catalizator, cenus de namol. Prafuri de chimicale. Praf de materii prime, ceat de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de asini.

incineratori de namoluri. Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de calcar. Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticla, tragerea firelor.

POLUAREA ATMOSFERIC Modificarea compozitiei aerului poate influenta starea de sanatate a organismului prin variatia concentratiilor gazelor , prin modificarea presiunii atmosferii , prin oxigenul din compozitia aerului , oxigen ce intervine n procesul de respiratie. n repaos se realizeaza 16 - 20 respiratii/min. , si un debit respirator de 8-9 l. Debitul respirator creste n timpul efortului fizic de la 20 l/min n efort usor , la 8-100 l/min n eforturi mari, dar numai de scurta durata . Aerul este compus din oxigen 20-21%, azot 78-79% , dioxid de carbon care n expir are o concentratie de 0,30,4% n expir si 3-4% n inspir si de un amestec de gaze (neon, heliu, metan, kripton, hidrogen) de circa 0,01-0,02 % . O data cu aerul pe care l inspiram, n organism introducem si o serie de substante gazoase sau sub forma de suspensii lichide sau solide , care sunt nocive sau toxice. Actiunea acestora asupra organismului este influentata de o serie de factori externi si de starea generala a organismului uman. Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt: Poluanti iritanti reprezentati prin pulberi fara actiune toxica : SO3 , NO, Cl, NH3 . Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 , FeO2, oxizi ai altor metale . Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si hidrogen sulfurat. Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu. Poluanti alergizanti naturali :vegetali (polen, fungi), animali (par, fulgi , produse de descuamare) si artificiali (emanatii din unele ramuri ale industriei chimice, mase plastice. Poluanti cancerigeni:organici (hidrocarburi policiclice aromatice amine ) anorganici (As, Co, Be, Ni, Se si sarurile lor minerale si azbest).

10

Principalele gaze poluante sunt : oxizii de azot , dioxidul de sulf si oxizii de carbon. Dioxidul de azot (NO2), ca si oxidul de azot, este un gaz toxic constituind una din cauzele unor grave boli profesionale . Cresterea concentratiei de azot se datoreaza gazelor de combustie la temperaturi nalte ce apar, n special n motoarele cu explozie si diesel . Dioxidul de sulf (SO2) este un factor nociv , deoarece obstructioneaza caile respiratorii , n special cnd aerul contine si praf , stnjenind procesul de autocuratire a plamnilor . Emanatiile de dioxid de sulf se datoresc , n special energeticii, ntruct rezulta n urma combustiei carbunilor si a pacurii care contin sulf , n proportie de pna la 5% . Dioxidul de carbon (CO2) este un produs normal al tuturor proceselor de combustie si nu este periculos pentru organism dect n concentratii foarte mari , n schimb, cresteri lente a continutului sau n atmosfera (> 0,2%) conduce la modificarea climei terestre . Oxidul de carbon (CO) apare ca urmare a combustiei incomplete a substantelor, organice n cuptoarele industriale sau casnice si din gazele de esapament ale automobilelor n care se gasesc n proportie de peste 10%. Este foarte toxic, diminund circulatia oxigenului prin fixarea hemoglobinei din snge. Ca si poluarea aerului, noxele acustice afecteaza foarte profund colectivitatile umane. Fiinta umana este adaptata la un anumit nivel de zgomot si vibratii, a carei depasire ntr-un sens sau altul este o sursa de indispozitie , jena si chiar dereglari. Zgomotul este un fenomen vibrativ ce difuzeaza sub forma de unde . Viteza de propagare n diferite medii este foarte diferita:n aer v =744 m/s , n apa v =1441 m/s , n lemn v =4700m/s, prin beton v =4000 m/s , prin sticla v =6000 m/s. Zgomotul ca si sunetul se caracterizeaza prin frecventa numarului de oscilatii/timp. Urechea omului percepe vibratii cu o frecventa de 16-20000 oscilatii / s. Principalele surse de zgomot sunt cele externe (industrii , unitati comerciale , mijloace de transport) si interne. Zgomotul exterior se caracterizeaza printr-un caracter permanent numit zgomotul de fond de intensitate redusa si frecventa joasa . Zgomotul de fond este maxim ziua si minim noapte.

Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule: Denumire vehicul CAMION MOTOCICLETA AUTOTURISME Intensitatea (decibeli) 80 - 90 (Db) 70 - 80 (Db) 60 - 80 (Db)

11

AVIOANE TRAMVAI AUTOBUZ TROLEBUZ C RU

120 - 140 (Db) 75 - 90 (Db) 60 - 90 (Db) 60 - 70 (Db) 50 - 60 (Db)

Zgomotul exterior patrunde n cladiri n functie de nivelul apartamentului, de amplasarea si distanta pe care acesta o are fata de sursa. Intensitatea sonora n functie de naltime este : parter-80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-79Db, et.4-77Db, et.5-75Db , et.6- 73Db n partea dinspre artera de circulatie, si de 50Db-parter , et.1- 40Db, et.2-48Db, et.3-47Db, et.4 -46Db, et.5 -45Db , et. 6-44Db n partea din spate. Sursele interne sunt datorate n cea mai mare parte diferitelor instalatii de apa si canalizare. Zgomotele se transmit prin intermediul peretilor , plafoanelor, sistemelor de aerisire. Intensitatea sonora a zgomotelor interne: ORIGINEA VORBIREA N sOAPT RADIOUL PIANUL LIFTUL ASPIRATORUL CNTATUL TRNTITUL UsII INTENSITATEA N Db 20 - 30 Db 80 Db 80 Db 80 Db 70 Db 85 Db 80 Db

Actiunea zgomotului asupra organismul determina manifestari asupra aparatului auditiv, caracterizate prin tulburari acute - zgomotul puternic si de scurta durata duce la traumatisme ale timpanului si tulburari cronice - apar in mediul exterior.

Poluarea aerului din interiorul cladirilor Poluarea aerului din interiorul cladirilor poate sa afecteze oamenii acasa, la locul de munca sau chiar in locuri pe care acestia le viziteaza. E o sursa frecventa de boli respiratorii, inclusiv astmul, alergiile si a cancerului de plaman. Poate sa fie agravat in

12

timpul iernii cand geamurile sunt inchise si aer mai putin curat poate sa circule. Fumul de tigara Una din cele mai frecvente si mai toxice cauze de poluare a aerului din incaperi e fumul de tigara. Fumul de tigara cauzeaza mai mult de 87% din cancerele de plamani, dupa parerea expertilor. Fumatul activ sau pasiv (inhalarea fumului) creste riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral. Fumul de tigara e un amestec de mai mult de 4,700 compusi. Fumul de la capatul unei tigari care se stinge contine mai multe substante cancerigene decat fumul expirat de un fumator. Daca cineva este nefumator si cei din jurul lui (ceilalti membri ai familiei sau colegii de serviciu) fumeaza, acesta ar trebui sa-i roage pe fumatori sa fumeze in zone bine ventilate sau izolate. Nu trebuie sa se fumeze in preajma copiilor in nici o circumstanta mai ales daca sunt alergici sau au astm. Copiii mici si bebelusii cu parinti fumatori au un risc mai mare de a face pneumonie sau bronsita si de a avea crize de wheezing (respiratie sueiratoare), de tuse sau sa expectoreze o flegma mai abundenta. Fumatul cauzeaza intre 15000 si 300000 de infectii ale tractului respirator inferior in fiecare an la copii mai mici de 18 luni, ducand la 7500 pana la 15000 spitalizari. Copiii de fumatori au tendinta de a forma mai mult lichid in urechea interna, care poate cauza infectii ale urechii. Copiii mai mari pot avea o functie pulmonara mai redusa. Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tigara au mai multe atacuri si simptomatologie mai severa. Fumul de tigara poate determina aparitia astmului la mii de copii. De exemplu, in ultimii 15 ani, numarul copiilor cu astm aproape ca s-a dublat, pentru acesta fiind incriminate cauze de mediu Sobele cu lemne si instalatiile de incalzire cu gaz Sobele cu lemne care nu sunt intretinute in mod corespunzator si ventilate pot emana gaze, care includ monoxid de carbon, azot, particule si hidrocarburi. Copiii din casele incalzite cu sobe de lemne au mai multe probleme respiratorii, conform statisticilor. Instalatiile de gaz, mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite ca o sursa de incalzire, pot produce nitrogen dioxid, care poate cauza probleme respiratorii. Daca soba de gaz are o flacara galbena, se poate ca acesta sa nu fie bine ajustata. Trebuie sa se ceara companiei de gaz sa ajusteze arzatoarele astfel incat varfurile flacarii sa fie albastre. Daca se planuieste cumpararea unei instalatii de gaz sau al unui aragaz, ar trebui cautat unul care sa nu foloseasca o flacara de aprindere. Daca se foloseste o soba cu lemne, trebuie sa se asigure inchiderea usilor. Trebuie folosit doar lemn uscat, maturat. Nu trebuie ars sub nici o forma lemnul tratat cu substante chimice, cum ar fi placajul. Trebuie ca sobele sa fie prevazute cu cosuri de fum care trebuie inspectate in fiecare an. Materiale de constructie Expunerea la materiale de constructie, folosirea de produse pentru imbunatatirea casei si a textilelor pot cauza probleme de sanatate. De exemplu, placajul, materialele de izolatie adezivele pentru parchet si alte produse de gospodarie de forma aldehida, care poate sa cauzeze greata, probleme respiratorii, piele uscata sau inflamata si iritatia ochiului. Casele construite de curand si spatiile inchise ale caselor mobile pot fi o problema particulara. Poluarea aerului din exterior Sus Aerul poluat provine din mai multe surse. Iata cele mai frecvente surse:fabricile, masinile, autobuzele, camioanele, focurile neontrolate si praful. Aerul murdar e un pericol atat pentru sanatate, cat si un distrugator al recoltelor, copacilor, apei si al animalelor. Sunt descrise sapte componente ale poluarii aerului: Ozonul Ozonul este un gaz care exista atat la nivelul solului cat si la kilometrii deasupra pamantului. Este produs de o reactie chimica intre oxizii de azot si compusii organici volatili in prezenta caldurii si a radiatiei solare. Ozonul "bun" se formeaza in mod natural

13

la 10-30 de mile deasupra solului. Aici, in stratosfera, formeaza un strat protector impotriva razelor daunatoare ale soarelui. La nivelul solului exista ozonul "rau" (smogul). Gazele de esapament de la autovehicule, emisiile de gaze industriale, vaporii de benzina si solventii chimici sunt sursele majore de oxizi de azot si de compusi organici volatili. Prin adaugarea in ecuatie a razelor solare, a caldurii se pot forma cantitati daunatoare de ozon. Datorita caldurii, ozonul de la nivelul solului este un poluant din timpul verii care poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii. Problemele includ: - iritatia plamanilor care cauzeaza inflamatia - tusea, episoadele de wheezing (respiratie suieratoare), dureri la inspirul profund si dureri la miscarile respiratorii din timpul exercitiilor fizice - afectarea permanenta a plamanilor datorata expunerii repetate - agravarea astmului, susceptibilitate crescuta la pneumonii si bronsite, capacitate pulmonara scazuta. Particulele Particulele au in compozitia lor praf, fum, carbune si particule lichide gasite in aer. Ele provin din numeroase surse, cum ar fi vehiculele, fabricile, santierele de constructii, drumuri nepavate si lemne care au ars. Alte particule se formeaza cand gazele din arderea combustibilelor reactioneaza cu vaporii de apa si cu radiatia solara. Aceasta poate rezulta din arderea combustibilelor de vehiculele motorizate, din fabrici si centrale energetice. Particulele din aerul respirat pot cauza: - agravarea astmului - tuse si respiratie dificila si dureroasa - bronsita cronica - scaderea functiei pulmonare - iritatii ale ochilor, nasului si gatului. Monoxidul de carbon In orasele cu un trafic intens, majoritatea monoxidului de carbon eliberat in aer provine de la gazul de esapament. Mai provine de asemenea din procesele industriale, arderea lemnului si focurile din padure. Sursele din interior includ fumul de tigara si instalatiile de incalzire. Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen la tesuturi si organe, cum ar fi inima si creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace. Monoxidul de carbon poate fi fatal celor expusi la concentratii foarte mari ale acestuia. Cei care prezinta intoxicatie cu monoxid de carbon au urmatoarele simptome: - dureri de cap, iritablitate sau pierderea cunostintei - dificultati in desfasurarea lucrului, a invatatului sau la indeplinirea unor sarcini complexe - agravarea problemelor coronariene, cum ar fi angina, insuficienta cardiaca si boala coronariana ischemica. Bioxidul de Nitrogen (azot) Cand este amestecat cu alte particule din aer, bioxidul de azot poate fi vazut ca un strat rosiatic sau maroniu asezat deasupra multor asezari urbane. Bioxidul de azot este unul din oxizii de azot, un grup de gaze foarte reactive care contin cantitati variate de azot si de oxigen. Oxizii de azot cauzeaza mai multe probleme, cum ar fi : - probleme respiratorii care se asociaza cu ozonul de la nivelul solului - ploaia acida, care se formeaza cand oxizii de azot si bioxidul de sulf reactioneaza cu alte substante din aer si formeaza acizi; acestia cad pe sol sub forma de ploaie, zapada, particule uscate sau ceata - substante chimice toxice: oxizii de azot se amesteca cu substante organice comune sau chiar cu ozonul care pot cauza mutatii biologice - afectarea vizibilitatii: bioxidul de azot si particulele de nitrati blocheaza transmiterea luminii si reduc vizibilitatea in zonele urbane.

Dioxidul de Sulf

14

Aceste gaze se formeaza cand combustibilul care contine sulf este ars. Exemple sunt arderea carbunelui si uleiului, procesele de extragere a benzinei din ulei sau cand metalele sunt extrase din minereu. Mai mult de 13 milioane de tone de bioxid de sulf pe an sunt emise in aer de aparatura electrica, mai ales cele care ard carbune. Alte surse sunt reprezentate de industriile care extrag metale din minereu, carbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri, cum ar fi rafinariile de petrol sau industriile de procesare a metalelor. Bioxidul de sulf cauzeaza: - probleme de sanatate pentru cei care sufera de astm sau de boli cardiace - ploi acide - afectarea padurilor si a recoltelor - afectarea pestilor in lacuri sau in rauri. Plumbul Benzina care contine plumb era considerata sursa principala de plumb din aer, dar pentru ca acest tip de benzina a fost interzisa, sursa principala de plumb sunt industriile care proceseaza metalul, mai ales topitoriile de plumb. Plumbul poate cauza probleme serioase de sanatate care includ: - afectarea rinichilor, ficatului, nervilor si a altor organe - poate sa cauzeze osteoporoza si probleme ale sistemului reproductiv - expunerea excesiva poate sa determine aparitia convulsiilor, retardul mintal, tulburari de comportament, pierderi de memorie si tulburari de dispozitie - cantitati mici de plumb pot determina afectare cerebrala si nervoasa la copiii mici si la feti, care pot avea probleme de invatare sau un IQ scazut - hipertensiune arteriala si o crestere a afectarii cardiace -anemie. Pesticidele Expunerea la pesticide se poate realiza prin pesticidele agricole reziduale care se gasesc in mancare sau in produse de gospodarie sau industriale folosite pentru controlul rozatoarelor, insectelor sau a termitelor si de la dezinfectante si fungicide. Cele mai probabile feluri in care o persoana e expusa sunt prin ingerarea de pesticide in cantitati mici din mancare sau prin contactul direct cu suprafetele (plante, sol sau alte structuri) pe care au fost folosite pesticide. Daca nu sunt folosite corespunzator, atat pesticidele de la locul de munca cat si de acasa pot fi periculoase. Expunerea la concentratii mari de pesticide poate cauza dureri de cap, ameteala, contractii musculare, greata, slabiciune si senzatia de gadilare. Unii experti cred ca unele pesticide pot cauza cancer sau afectare hepatica sau a sistemului nervos central. Expunerea la pesticide in timpul sarcinii este asociata cu pierderea sarcinii, moarte fetala si cancere timpurii ale copilului, cum ar fi leucemia acuta limfoblastica (LAA). Folosirea in interiorul incintelor a pesticidelor creste riscul copiilor de a face tumori cerebrale, LAA sau defecte congenitale. Copiii se pot otravi cu pesticidele depozitate in casa, astfel incat acestea ar trebui tinute unde sa nu fie la indemana acestora. Pentru lucratorii din agricultura, expunerea la pesticide a fost asociata cu un risc crescut de limfom non-Hodgkin.

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjur tor cu materiale care interfereaz cu s n tatea uman , calitatea vie ii sau func ia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care tr iesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjur tor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erup iile vulcanice, cea mai mare parte a substan elor poluante provine din activit ile umane. Sunt dou categorii de materiale poluante (poluan i):

Poluan ii biodegradabili sunt substan e, cum ar fi apa menajer , care se descompun rapid n proces natural. Ace ti poluan i devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun . Poluan ii nondegradabili sunt

15

materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndep rteze ace ti poluan i din mediu.

Compu ii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lan ul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compu ilor toxici pot s se depun pe suprafa a plantelor acvatice f r s distrug acele plante. Un pe te mic care se hr ne te cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pe te mai mare sau alte animale carnivore care se hr nesc cu pe ti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se nume te bioacumulare.

Poluarea aerului Contaminarea uman a atmosferei P mntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur , nc lzire i g titul alimentelor. n timpul Revolu iei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major . Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compu i organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi c rbunii i de dioxid de sulf de la impurit ile din combustibili. n timp ce smogul reac ioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de pic turi, nte ind cea a. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru s n tate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra ora elor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "near i". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, r ne te plante i irit pl mnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substan e care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i p trunz toare. Majoritatea poluan ilor sunt eventual "sp la i" de c tre ploaie, z pad sau cea dar dup ce au parcurs distan e mari, uneori chiar continente. n timp ce poluan ii se adun n atmosfer , oxizii de sulf i de azot sunt transforma i n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i p duri unde poate duce la moartea pe tilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm , lacurile i p durile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via . Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i s n tatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i fa ade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nc lzirea global , o cre tere a temperaturii P mntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentra ia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser , reduc c ldura disipat de P mnt dar nu blocheaz radia iile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o schimbare minor , cre terea ar face ca P mntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd produc ia agricol , modificnd distribu ia animalelor i plantelor i crescnd nivelul m rii. Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer . Produc ia excesiv a compu ilor care con in clor cum ar fi clorofluorocarbona ii (CFC) (compu i folosi i pn acum n frigidere, aparate de aer condi ionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe s pt mni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele d un toare ale Soarelui a afectat via a acvatic i terestr i amenin s n tatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei. Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza polu rii aerului, majoritatea n Asia.[1] COMPUSI CHIMICI CARE INDUC HIPOXIAMONOXIDUL DE CARBON Este un gaz fara proprietati organoleptice (miros, culoare), cu or e a c t i v i t a t e c h i m i c a r e d u s a s i d e n s i t a t e m a i m i c a d e c a t a a e r u l u i . L a temperatura obisnuita CO din aerul atmosferic nu reactioneaza cu altegaze sau cu vaporii de apa.M o n o x i d u l d e c a r b o n i n d u c e o s t a r e d e h i p o x i e a n e m i c a , f i i n d unul dintre cei mai studiati agenti chimici, inca de pe vremea lui ClaudeBernard (1865).

16

Sursele de poluare s u n t r e p r e z e n t a t e d e p r o c e s e l e d e a r d e r e i n c o m p l e t a a c o m b u s t i b i l i l o r f o s i l i i n s u r s e f i x e , i n d u s t r i a l e (termoenergetice, de producere a otelului, rafinarea petrolului, etc), saus i s t e m e d e i n c a l z i r e l o c a l a s i d e p r e p a r a r e a a l i m e n t e l o r . A r d e r e a combustibililor lichizi in motoarele autovehiculelor, sau alte motoare pebaza de ulei, reprezinta o alta sursa importanta de poluare, traficul rutier i n o r a s e l e m a r i , s u p r a a g l o m e r a t e f i i n d p r i n c i p a l a s u r s a d e p o l u a r e a aerului.In orice proces de combustie in prima faza resulta monoxidul decarbon prin reactie cu oxigenul, dupa care, daca aportul de oxigen estesuficient, se ajunge la bioxid de carbon ca produs final. Intr-o cantitatei n s u f f i c i e n t a d e o x i g e n r e a c t i a s e o p r e s t e i n p r i m a f a z a s i r e s u l t a c a produs final mon oxidul de carbon. Aceasta reactie are un randamente n e r g e t i c s c a z u t ( d e a p r o x i m a t i v t r e i o r i ) , d e a c e e a d i n m o t i v e economi ce in industrie trebuie sa se asigure conditiile unei ardericomplete, in acest fel fiind emise c a n t i t a t i m a i m i c i d e m o n o x i d d e carbon POLUAREA BIOLOGICA A AERULUI Aerul in mod natural prezinta o flora microbiana reprezentata degermeni saprofiti, care nu sunt proprii, ci provin din alti factori de mediu(sol, vegetatie) si se dezvolta la temperaturi de 20-22C, reprezentandflora psihrofila. Acesti germeni asigura procesele de descompunere as u b s t a n t e l o r o r g a n i c e s i i n g e n e r a l n u a u efect e pat ogene l a om. Laper soanel e cu t er en atopi c pot det er mi na unel e mani fest ar i alergiced e t e r m i n a t e i n s p e c i a l d e f u n g i s a u a c t i n o m i c e t e . E s t e v o r b a d e pneumonitele de hipersensivitate sau alveolite alergice extrinsece.Pe langa aceasta flora in aer ajung germeni de provenienta umanasau animala, care pot fi saprofiti sau patogeni, si pot determina o serie de imbolnaviri in care aerul este calea de transmitere si se numesc boliaerogene.Afectiuni transmise prin aer: Cu poarta de intrare respiratorie B o l i l e i n f e c t i o a s e a l e c o p i l a r i e i : r u j e o l a , r u b e o l a , v a r i c e l a , parotidita, scarlatina, tusea convulsiva; B o l i v i r a l e : g r i p a , a d e n o v i r o z e , h e r p e s u l , m o n o n u c l e o z a infectioasa, psitacoza; B o l i b a c t e r i e n e : t u b e r c u l o z a , m e n i n g i t a c e r e b r o - s p i n a l a epidemica; Micoze respiratorii: micoplasmoza, candidoza, pneumonia cupneumocistis carini; Cu mai multe porti de intrare: Enteroviroze produse de virusii polio, coxsachie, echo; Bruceloza, tularemia, antraxul; Coriomeningita linfocitara

Experienta Haldane AZOTUL Molecula de N2 are o foarte mare stabilitate si de aici o reactivitatechimica extrem de mica. Compusii azotului au insa o reactivitate chimicam a r e . I n o r g a n i s m e l e v i i s e g a s e s c o s e r i e d e s u b s t a n t e o r g a n i c e p e baza de azot (proteine, acizi nucleici, clorofila, vitamine, hormoni). In ceamai mare concentratie azotul se intalneste in sol. Plantele fixeaza azotul,c a r e s e g a s e s t e s u b f o r m a d e a m o n i a c s a u a z o t a t i s i - l t r a n s f o r m a i n c o m p u s i o r g a n i c i d e t i p u l c e l o r e n u m e r a t i . F i x a r e a a z o t u l u i d i n s o l s e face de catre microor ganismele din genul nitrobacter ele fiind capabile d e a a s i m i l a d i r e c t a z o t u l i n s t a r e m o l e c u l a r a s i s a - l t r a n s f o r m e i n compusi pe care sa-i foloseasca plantele.P r i n p l a n t e a z o t u l t r e c e i n l a n t u l t r o f i c a l a n i m a l e l o r s i o m u l u i , pentru ca apoi sa ajunga din nou in sol dupa moartea acestora. In timpulp u t r e z i r i i m a t e r i e i o r g a n i c e i n t e r v i n b a c t e r i i l e d e d e s a m i n a r e , c a r e transforma azotul proteinelor in amoniac. Amoniacul este oxidat debacteriile de nitrificare in azotati legati de Ca si K. Trecerea azotuluia n o r g a n i c d i n s o l i n p l a n t e s i a n i m a l e s i r e i n t o a r e c e r e a l u i i n s o l reprezinta circuitul mic al azotului Paralel cu activitatea acestor bacterii,i n t e r v i n s i b a c t e r i i l e d e d e n i t r i f i c a r e , c a r e t r a n s f o r m a a m o n i a c u l i n molecule de N c a r e n u p o a t e f i f o l o s i t c a a t a r e d e p l a n t e s i a n i m a l e . P r i n u r m a r e a z o t u l a s i m i l a b i l d i n n a t u r a a r d i s p a r e , d a c a n u s - a r regenera prin interventia bacteriilor de asimilare si in procent foarte mic,in aer, in urma fenomenelor electrice atmosferice. Aceste transformarireprezinta circuitul mare al azotului in natura.In aerul atmosferic azotul se gaseste in concentratie de 79% si arer o l u l d e a d i l u a c o n c e n t r a t i a oxi genului. D a t o r i t a r e a c t i v i t a t i i c h i m i c e scazute se gaseste in aceeasi concentratie in aerul inspirat si expirat.Are afinitate mare pentru tesutul adipos si nervos, datorita solubilitatiimari in lipide.Manifestari patologice pot

17

aparea la inspirarea aerului la presiunimari, sau la scaderea brusca a presiunii atmosferice. Aceste situatii apar i n c o n d i t i i o c u p a t i o n a l e l a m u n c i t o r i i c a r e l u c r e a z a i n c h e s o a n e s i l scafandri.In apa presiunea creste cu o atmosfera la fiecare 10 m adancime.Crescand presiunea, creste si presiunea partiala a azotului, care nu secombina cu elementele din sange si se dizolva in sange, apoi trece ininterstitiu pana la saturare. Pentru unele tesuturi saturarea este rapida(adipos si nervos). La scaderea presiunii partiale a azotului din sange,d a t o r i t a s c a d e r i i p r e s i u n i i a e r u l u i i n s p i r a t , a z o t u l t r e c e d i n t e s u t u r i i n sange si se elimina pe cale respiratorie.Manifestarile patologice care apar sunt cunoscute ca: Sindromul de compresiune, s a u n a r c o z a h i p e r b a r a , c a r e a p a r e datorita cresterii presiunii partiale a azotului din aerul inspirat, intimpul scufundarilor la mari adancimi. In aceste conditii se produceo s a t u r a r e a n e u r o n i l o r i n a z o t . I n p r i m a f a z a a p a r e o s t a r e d e excitatie, cu euforie, tahipnee, tahicardie, agitatie psihomot orie,dezorientare, apoi se instaleaza o stare de inhibitie cu somnolenta,bradicardie, bradipnee, exitus. Sindromul de decompresiune , c a r e a p a r e l a o s c a d e r e b r u s c a a presiunii (prin ridicarea brusca la suprafata), cand azotul trece dinstare solvita in stare gazoasa, si apare riscul de embolii. Primeles i m p t o m e c a r e a p a r s e d a t o r e a z a microemboliilor, la nivelu capilarelor si se manifesta cu: parestezii, crampe musculare,e m f i z e m s u b c u t a n a t . P o t s a a p a r a s i a c c i d e n t e m a j o r e p r i n i n t e r e s a r e a v a s e l o r m a r i ( i n f a r c t m i o c a r d i c , i n f a r c t p u l m o n a r , paralizii, a r t r i t e , i a r c a m a n i f e s t a r i c r o n i c e , l e z i u n i d e g e n e r a t i v e miocardice, ale nervilor optici, artroze).Pentru prevenirea acestor manifestari se va face o buna selectiemedicala a persoanelor care lucreaza in aceste conditii, fiind respinsepersoanele obeze, sau cei cu o patologie cardio respiratorie. Va fi limitattimpul de lucru si se vor evita intreruperile mari in activitate, deoarece sepierde capacitatea de adaptare la presiuni redicate.P e n t r u e v i t a r e a sindromului de decompresiune ridicarea l asuprafata se va face in trepte (schema propusa de Haldane), carepresupune reducerea la jumatate a presiunii cu o p a u z a d e c a t e v a minute pentru eliminarea prin respiratie a azotului, dupa care se reduceiarasi presiunea la jumatate, urmata de pauza. Expunerea profesionala e s t e m u l t m a i m a r e , f i i n d v o r b a d e grupuri profesionale cu risc crescut (soferi, agenti de circulatie, mecanicia u t o , m u n c i t o r i i n p a r c a r i a u t o , g a r a j e , s t a t i i d e b e n z i n a , a g e n t i d e circulatie, pompieri, bucatari). Astfel studii efectuate in Frankfurt pe Main in aerul interior din autovehicule au pus in evidenta concentratii de COin jur de 40mg/m3 pe 30 minute. Mecanism de actiune . M o n o x i d u l d e c a r b o n d i n a e r u l i n h a l a t reactioneaza cu fierul heminic si resulta carboxihemoglobina (COHb),care are o stabilitatate de 245 ori mai mare decit oxihemoglobina la om,pentru unele specii de animele raportul fiind mai mic.Competitia dintre CO si O2 este explicata matematic prin ecuatialui Haldane:Hb(CO) 4PCO= M xHb(O2)4PO2 Constanta M la om este egala cu 245 la un pH al sangelui de 7,4.R e z u l t a c a d a c a p r e s i u n e a C O d i n a e r u l i n s p i r a t e s t e 1 / 2 4 5 d i n presiunea oxigenului, se formeaza 50% Hb O2 si 50% COHb.Concentratia de COHb creste foarte repede in vasele cerebrale simiocard si mult mai incet la periferie.R e l a t i a i n t r e c o n c e n t r a t i a C O d i n a e r s i n i v e l u l C O H b e s t e influentata de mai multi factori: nivelul COHb de provenienta endogena c o n c e n t r a t i a C O i n a e r u l r e s p i r a t , t i m p u l d e e x p u n e r e , v e n i l a t i a pulmonara, efortul fizic.Coburn a gasit un model matematic de calcul al COHb in functiede concentratia CO din aerul inhalat, exprimata in ppm (100 ppm = 114mg CO/m3 ).% COHb = 0,16 x CO (ppm) + 0,5%0,5% = COHb de provenienta endogena.Formarea carboxihemogl obinei reduce transportul de oxigen lan i v e l t i s u l a r s i i m p i e d e c a d i s o c i e r e a o x i g e n u l u i d i n h e m o g l o b i n a l a nivelul capilarelor, instalandu-se o stare de hipoxie sau anoxie tisulara.Se pare ca acesta nu este singurul mecanism de actiune, deoarece COare o afinitate mare si pentru mioglobina (de 30-50 ori mai mare fata deo x i g e n ) s i c i t o c r o m o x i d a z a . L e g a t u r a m o n o x i d u l u i d e c a r b o n c u mioglobina la nivelul miocardului si muschilor scheletici poate fi suficientde mare ca sa reduca transportul intracelular al oxigenului.L e g a t u r a i n t r e C O s i h e m o g l o b i n a e s t e l a b i l a , a s t f e l , c a n d presiunea partiala a CO scade, se elimina din organism in functie dev o l u m u l r e s pi r at or s i debi t ul car di a c, r edu cer e a l a j u mat at e a oncentratiei fiind astfel atinsa intre 2-8 ore. E f e ct e l e as upr a s ana t at i i s u n t i n f u n c t i e d e Efecte neurorologice si comportamentale; n i v e l u l carboxihemoglobinei dupa cum urmeaza:

18

Efecte cardiovasculare; John Scott Haldane (1860 - 1936) a fost un fiziolog englez specialist n respira ie, care a studiat efectele diferitelor gaze asupra organismului uman. John Scott Haldane s-a n scut la Edinburgh, n Sco ia ntr-o familie de nobili. Dup absolvirea universit ii din Edinburgh n 1884 ob ine diploma de medic, lucreaz ca profesor de fiziologie la colegiul din Dundee unde face cteva studii asupra calit ii aerului din locuin e i coli. n 1887 se mut la Universitatea din Oxford, pentru a se al tura unchiului s u John Burdon Sanderson, profesor de fiziologie. Aici sus ine cursuri de medicin i efectueaz cercet ri medicale. ntre 1892 i 1900, Haldane a introdus noi metode pentru investigarea fiziologiei aparatului respirator i a circula iei sngelui precum i analiza gazelor. Acestea sunt hemoglobinometrul, aparat pentru m surarea nivelului de oxigen i al hemoglobinei din snge i unul pentru analiza precis i rapid a aerului sau amestecuri de gaze. El a fost, de asemenea, o autoritate n studierea efectelelor bolilor pulmonare, cum ar fi silicoza cauzat de inhalarea prafului de siliciu. n 1906, n colaborare cu John Gillies Priestley, Haldane descoper c reflexul respirator este declan at de excesul de bioxid de carbon n snge i nu de lipsa oxigenului din fluxul sanguin i de asemenea descrie pentru prima dat propriet ile hemoglobinei (efectul Haldane). Haldane a studiat efectele diferitelor gaze toxice minele de c rbune, fntni, re ele de canalizare care aveau loc. i a monoxidului de carbon ntlnite n locurile de munc cu spa iu nchis ca i prezint un raport n anul 1896, ar tnd cauzele mboln virilor i deceselor

John Scott Haldane este considerat a fi p rintele teoriei moderne de decompresie. Haldane a fost primul om de tiin ce a aplicat o abordare tiin ific asupra decompresiei, iar metodele sale stau la baza majorit ii teoriilor moderne de decompresie. El completeaz i dezvolt cercet rile lui Paul Bert, pune la punct teoria decompresiei i stabile te primele tabele de decompresie n trepte pentru scafandri. Haldane a observat c muncitorii chesonieri care lucreaz n tunele sub presiune, cunoscute sub numele de chesoane, prezint uneori dureri n articula ii, artralgii care cauzau o atitudine curbat , paralizie sau chiar deces. Acelea i simptome au fost observate i la scafandri care respirau aer sub presiune. n scopul de a explica aceste observa ii, Haldane a sugerat c organismul uman reprezint un grup de esuturi care absoarbe i elimin gaze la rate diferite. Acest lucru nseamn c esuturile au fost expuse simultan la gaze respiratorii la aceea i presiune ambiant , dar fiecare esut a reac ionat la presiunea gazului ntr-un mod diferit. El a stabilit un model matematic pentru a descrie modul n care fiecare dintre esuturi absoarbe i elimin gazele i stabile te ni te limite privind valoarea suprapresiunii pe care esuturile pot tolera. Haldane a folosit no iunea de presiune maxim admisibil prin traducerea acesteia n coeficient de suprasatura ie critic. Haldane introduce conceptul de perioad de semisatura ie i a ales 5 tipuri de esuturi de 5, 10, 20, 40 i 75 minute. El a demonstrat de asemenea c decompresia atinge o valoare critic cnd scafandrul este aproape de suprafa . Dup efectuarea a numeroase experimente practice n care a folosit capre, Haldane stabile te teoretic pe baza unor ecua ii matematice, o procedur de decompresie n trepte cu mai multe opriri n func ie de adncimea i durata scufund rii, care a fost apoi denumit tabelele lui Haldane. De asemenea, dac dintr-o cauz oarecare un scafandru este obligat s revin foarte rapid la suprafa , el trebuie ca imediat s se scufunde din nou pentru a reveni la presiunea atmosferic n mod reglementar sau s fie recomprimat ntr-un cheson special (barocamer ) unde este decomprimat n mod lent conform acelorla i tabele. n anul 1908 Haldane formuleaz primele reguli precise necesare asigur rii unei urc ri progresive a scafandrilor la presiunea atmosferic . Tabelele lui Haldane au fost publicate n acela i an de Comitetul de scufundare profund al Amiralit ii britanice n revista Journal of Hygiene fondat de el n anul 1908. De atunci, modificate de mai multe ori tabelele, lui Haldane au fost adoptate de cele mai multe ri, principiile de baz fiind considerate valabile i n prezent.

19

n anul 1911, Haldane conduce o expedi ie pe vrful Pike's Peak pentru a studia efectele presiunii atmosferice sc zute de la altitudini mari, asupra respira iei. n primul r zboi mondial, atunci cnd germanii au folosit gaze ot vitoare, la cererea ministerului de r zboi britanic, Haldane identific gazul utilizat ca fiind clor i concepe primele m ti de gaze pentru front. Haldane a murit la Oxford n anul 1936, la scurt timp dup ntoarcerea dintr-o vizit n Persia (Iranul de ast zi), unde a investigat cazuri de accident vascular cerebral cauzate de c ldura generat n rafin riile de petrol. Echilibrul este necesar deoarece acesta afecteaza insasi homeostazia, starea de normalitate a organismului chiar la baza nivelului fiziologic. Corpul uman este un organism remarcabil de mobil. Pe parcursul vietii, o persoana trebuie sa faca fata, sa raspunda unei suite de amenintari, printre care boli, vatamari fizice, stres. Organismul este capabil sa se lupte si sa se adapteze la multe dintre aceste amenintari indreptate asupra propriei identitati si astfel sa revina la starea de normalitate. Pentru a dobandi aceasta capacitate, organismul cauta in continuu sa mentina echilibrul intre factori constanti, precum temperatura, puls accelerat, TA, continutul de apa si nivelul de zahar in sange. Acest echilibru natural, sau homeostazie, este realizat prin activitatea unor mecanisme automate, din organism. De exemplu, fiintele umane incearca sa-si mentina o temperatura normala la nivelul a 370C. In apa calda, organismul transpira pentru a se racori si astfel incearca sa impiedice deteriorarea din supraincalzire. In apa rece, corpul tremura pentru a accentua activitatea musculara si astfel arde substantele nutritive si produce caldura. Dimensiunile sanatatii pot fi influentate de cativa factori. Un factor evident il constituie accesul la un sistem competent de ingrijire medicala si de educatie sanitara, de care o persoana poate beneficia nu doar din perspectiva fizica cat si mentala si sociala, in aceeasi masura. Un altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciile publice adiacente, iar factorii negativi, de genul volumul de substante toxice in sol, aer si apa. Cativa dintre acesti factori pot fi controlati intr-o oarecare masura Un altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciile publice adiacente iar factorii negativi, de genul volumul de substante toxice in sol, aer si apa. Cativa dintre acesti factori pot fi controlati intr-o oarecare masura prin insasi capacitatea persoanei de a alege unde sa traiasca, iar alti factori pot fi influentati prin vointa politica. Totusi, pentru majoritatea persoanelor, acestia se constituie in caracteristici ale vietii care pot fi influentate si modificate cu mare dificultate. Si mai greu de controlat sunt factorii ereditari, aspecte ale vetii care sunt manipulate prin gene. Genele sunt codurile innascute si incastrate in fiecare celula a organismului uman. Ele controleaza multe aspecte ale dezvoltarii si functionaarii indivizilor, de la desemnarea sexului si pana la tendintele catre anumite boli. Ele pot afecta sanatatea fizica, emotiile, intelectul si chiar viata sociala. Acestea sunt aspectele fundamentale ale vietii si sanatatii individului. Factorii genetici nu pot fi controlati de catre individ, desi adesea ei pot fi compensati. In timp ce toti acesti factori sunt importanti pentru sanatate, cea mai importanta influenta in aceasta lume dezvoltata este stilul de viata2)), acesta fiind un factor ce poate fi controlat. Ideea acestei sectiuni este ca ne putem controla sanatatea. In timp ce ereditatea si mediul joaca un rol deosebit in statutul sanatatii noastre, alegerile pe care le facem in ceea ce priveste stilul de viata ne afecteaza si ne determina starea de sanatate intr-o si mai mare masura. Stilul de viata se refera la modul de ansamblu in care traim atitudini, obiceiuri si comportamentele persoanei in viata cotidiana. Din perspectiva specialistilor americani, in SUA, stilul de cviata contribuie in mare masura la 7-10 din cauzele ce conduc la deces. Desi nu toate componentele stilului de viata se situeaza sub controlul individului, toti oamenii abordeaza tipuri de stiluri de viata care le afecetaza in mod direct sanatatea si bunastarea. Prin cele exprimate dorim sa ajutam la identificarea alternativelor in momentul luarii deciziilor sau in desemnarea obiectivelor care pot avea un impact pe termen scurt si lung asupra sanatatii. Factorii fizici ai atmosferei, ai microclimatului care influen eaz direct organismul i, prin aceasta, s n tatea popula iei, sunt: presiunea atmosferic , temperatura, umiditatea i mi carea aerului.

20

Oscila iile presiunii atmosferice influen eaz n diverse grade diferitele func ii ale organismului n raport cu particularit ile individuale. Sc derea presiunii atmosferice m re te reten ia apei n organism, iar cre terea presiunii, eliminarea acestei ape prin urinare. Sc derea presiunii atmosferice coincide cu apari ia "senza iei de greutate", cu localiz ri diferite la nivelul organismului i cu cre terea vitezei de circula ie a sngelui. Perioada de cre tere a presiunii atmosferice poate favoriza unele procese inflamatorii, apari ia trombozelor i a emboliilor. Varia iile acestui parametru al atmosferei duc la o cre tere a frecven ei crizelor de astm bron ic. Studiul tensiunii arteriale la persoanele s n toase arat o cre tere n cazul oscila iilor bru te i ample ale presiunii atmosferice. Unele persoane resimt cre terea aceasta prin diverse simptome: nevralgii, accentuarea durerilor reumatismale, dureri la nivelul pl gilor cicatrizate, tulbur ri digestive, sc derea capacit ii de munc . Temperatura aerului are o mare influen asupra organismului. Sunt nocive att schimb rile bru te sau excesive de temperatur , ct i o temperatur crescut sau sc zut timp ndelungat. Toate acestea suprasolicit capacitatea de termoreglare a organismului, necesar pentru p strarea temperaturii constante a corpului i duc la apari ia unor diverse afec iuni. Ac iunea frigului asupra organismului se manifest prin tulbur ri circulatorii (angionevroze), amor eli n degete, furnic turi, n ep turi, sc derea sensibilit ii cutanate. Prin spasm vascular se observ albirea tegumentelor degetelor. Fenomenele revin la normal rapid dac ac iunea frigului este de scurt durat . Sistemul nervos reac ioneaz la frig uneori prin pareze de nerv facial i nevralgii de trigemer. n expunerea ndelungat la temperaturi joase pot apare deger turile. Frigul i varia iile bru te de temperatur pot duce la apari ia unor afec iuni ale aparatului respirator i la agravarea unor suferin e cardiace (88-99 % dintre afec iunile cardiace acute: infarctul miocardic, tromboza arterelor coronare, apar n zile cu modific ri importante ale temperaturii aerului). Afec iunile reumatismale sunt favorizate de ac iunea frigului, ca i apari ia recidivelor ulcerului gastro-duodenal, unele nevralgii i nevrite, afec iuni renale. Varia iile umidit ii aerului influen eaz apari ia unor boli infecto-contagioase prin: modificarea rezisten ei organismului i ac iunea direct a unor germeni microbieni i a unor virusuri. De asemenea, favorizeaz apari ia bolilor reumatismale, acutizarea unor suferin e cronice ale aparatului respirator. Alt parametru al atmosferei l reprezint mi carea aerului. Aerul atmosferic se g se te ntr-o continu mi care produs de curen i orizontali, paraleli sau aproape paraleli cu suprafa a solului. Fenomenul poart numele de vnt i este datorat nc lzirii neuniforme a suprafe ei solului de c tre radia iile solare. Mi carea aerului m re te pierderile de c ldur ale organismului. Curen ii de aer cu vitez moderat au o ac iune stimulant asupra organismului; n schimb cei cu umiditate crescut i temperatur sc zut pot duce la o r cire rapid a organismului - de aici contribu ia lor la apari ia diferitelor afec iuni favorizate de r ceal . Mi c rile aerului duc la antrenarea germenilor de la suprafa a solului i a unor alergeni vegetali, favoriznd transportul lor uneori la distan e foarte mari. ns rolul cel mai important al mi c rii aerului l reprezint diluarea impurit ilor degajate, mai ales, de unele surse industriale (fum, praf, gaze toxice), reducndu-le ac iunea nociv asupra organismului. Deci un rol deosebit revine curen ilor de aer n ventila ia natural , prin care se realizeaz schimbul de aer din nc peri cu cel din exterior, prin u i, ferestre, porii materialelor de construc ie. Poluarea sonor Reprezint cre terea intensit ii zgomotului i vibra iilor, mai ales n marile aglomer ri urbane.

21

Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezen ei simultane a mai multor sunete, n general, nearmonice, cu o intensitate, origine i durat diferite. Un sunet este dat de vibra iile aerului, care sunt percepute de c tre ureche. n mod normal sunt percepute ca sunete vibra iile cuprinse ntre frecven ele de 16-16.000 Hz. Vibra iile cu o frecven sub 16 Hz sunt infrasunetele, iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele. Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezint una din sursele cele mai importante de zgomot i vibra ii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele i ciocanele pneumatice, utilizate la construc ii i ntre inerea re elei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. n blocurile de locuin e: lifturile, aparatele radio i televiziune, ma inile electrocasnice, reprezint tot attea surse de zgomot n cazul utiliz rii nera ionale. Nu n ultimul rnd, la poluarea sonor , particip zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate n perimetrul centrelor populate, mai ales dac sunt la distan mic de centrele de locuit. Acest zgomot are o multitudine de efecte nedorite asupra organismului i de aceea, este important cunoa terea i studierea polu rii sonore. Dac zgomotul este, n general, nepl cut, tot a a absen a sa total este de nedorit. Organismul uman se adapteaz greu la "lumea t cerii". Astfel, lini tea des vr it poate avea - paradoxal - urm ri nedorite, perturb ri ale activit ii cerebrale normale. Modific rile organice ce apar datorit ac iunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne, care, repetate n timp, duc la surditate de percep ie (surditate profesional ), constatat prima dat la muncitorii din cazangerii. La intensit i egale, zgomotele cu frecven a mai nalt sunt mai nocive dect cele cu o frecven joas . n afara urechii interne, alte sisteme i organe afectate vor genera tulbur ri cardiovasculare (vasoconstric ie cu cre terea rezisten ei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseal general , solicitare nervoas , perturbare a somnului (insomnie precoce, agita ie nocturn , somn profund neodihnitor), cre tere a excitabilit ii neuromusculare i a schimburilor respiratorii, sc dere a motricit ii gastrointestinale, cre tere a activit ii glandelor endocrine, st ri de iritabilitate. Este de la sine n eles c n asemenea condi ii se impun cu necesitate anumite m suri pentru combaterea zgomotului n centrele populate. Unii speciali ti consider zgomotul ca un pericol grav, la fel ca i poluarea mediului nconjur tor. Aceste m suri sunt: - interzicerea claxon rii n unele centre populate, remedierea defec iunilor ivite n cazul mijloacelor de transport n comun i al celor de m rfuri: tramvaie, autobuze, camioane grele, tractoare; - ntre inerea re elei stradale; - reglementarea circula iei rutiere cu stabilirea unor trasee diferen iate pe categorii de vehicule, care s evite zonele compacte de locuin e; - interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate; - insonorizarea cl dirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calit i superioare. n ara noastr , nivelul maxim admisibil al zgomotului n centrele populate este de 45 dB, ntre orele 6-22 i 35 dB ntre orele 22-6. n afara polu rii sonore, mai exist i poluare infrasonor , ultrasonor i cu vibra ii mecanice.

Poluarea infrasonor este produs de ma ini de sp lat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu benzin , cu motoare Diesel, compresoare, turbine, mi c ri ale aerului, sub form de vnt. Efectele asupra organismului sunt variate: cre terea rapid a oboselii, modific rile cardio-vasculare (sc derea tensiunii arteriale, cre terea frecven ei cardiace), cre terea frecven ei respiratorii (accelerarea ritmului respirator), tremur turile membrelor i sc derea tonusului muscular.

22

Poluarea ultrasonor este produs de motoare de avion de opera iile efectuate cu instrumente pneumatice, iar efectele asupra organismului sunt: oboseala intens , ame elile, psihastenia, tulbur rile de memorie, sc derea tensiunii arteriale. Poluarea cu vibra ii mecanice. Acestea pot provoca diferite tulbur ri cum ar fi: - kinetoze sau boli de mi care, tulbur ri neurovegetative, datorate unor mi c ri neuniforme, grea i v rs turi n cazul transportului naval, aerian, rutier; - dureri cervicale, lombosciatic , hernii, discopatii, leziuni osoase sau articulare ale minilor (pumn, antebra , bra ) - n cazul vibra iilor transmise la nivelul membrelor; - tulbur ri vasculare, tulbur ri ale sensibilit ii i tulbur ri trofice - arsur , amor eal ; - la femei, tulbur ri endocrine sau chiar avorturi spontane.

Boli influentate de vreme Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta. Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea - cu mai mult de 4 milibari. Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme, desi este in fond insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9 m/sec. Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice - 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec. Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea proprietatilor, diferenta care poate determina variatia neperiodica a excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra organismului. Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si clima asupra organismului si reactia acestuia. Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:

y y y y

Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii. La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si tendinte depresive. Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice. Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.

Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza in mod negativ un mare numar de oameni. Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja. Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia care circula prin corpul nostru. In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se pot acutiza.

23

Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele, intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii - din pricina aerului umed si rece. Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent. Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare de fronturi atmosferice. Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii, senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii. Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa. Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic - vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta, o astenie fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc corespunzator noaptea. Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din ce in ce mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade, manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii scazute, se inregistreaza si multe crize de angina pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii. Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie. Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase. Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor. Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo. Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere. Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca. Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza - intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari. Studii privind impactul vremii asupra sanatatii O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si suporta fara probleme diferentele mari de temperatura. O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea atmosferica.

24

Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate. Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand astfel tensiunea arteriala si coagularea sangelui. Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales pe furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul si digestia. Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant. Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de pneumonie; in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primaverii este purtator de gripe si acelasi lucru se intampla si in Europa meridionala. In Elvetia, cand bate Fhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de circumstante atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate accentua anumite dezechilibre mentale latente. In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du midi este in mod obisnuit facut responsabil de cele mai diverse rele; de la dureri de cap si dureri reumatice, la atacuri de epilepsie si de astm si la felurite manifestari ale unor boli infantile. Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap si chiar pentru sentimentele de oprimare care ii incearca uneori. In vreme ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si nisipos care sufla din Sahara, ii deprima pe oameni pana la a-i aduce in pragul sinuciderii. sus Prin umiditatea aerului se n elege cantitatea de vapori de ap care se afl n aerul atmosferic. Ace tia provin, n cea mai mare parte, din evaporarea apelor de suprafa i din straturile superficiale ale solului, de pe plante i din respira ia animalelor i unele procese tehnologice. Un alt factor de microclim , important n aprecierea complex a ambian ei termice la care ne referim, aproape tot att de des ca i la temperatura aerului, este umiditatea. Umiditatea atmosferei se poate exprima n 3 modalit i: absolut , maxim i relativ . Umiditatea absolut reflect cantitatea de vapori de ap prezent efectiv ntr-un volum de aer, n timpul investiga iei, la temperatura existent n acel moment. Umiditatea absolut variaz n func ie de condi iile atmosferice. La o anumit valoare a umidit ii absolute aerul poate fi considerat umed sau uscat. Umiditatea absolut poate cre te pn la umiditatea maxim , n acest moment vaporii de ap se vor condensa. Umiditatea absolut se exprim cel mai simplu n grame de ap la metru cub de aer. Umiditatea maxim reprezint cea mai mare cantitate de vapori de ap care se poate g si ntr-un volum determinat de aer, la o anumit temperatur . Umiditatea maxim presupune saturarea cu vapori de ap a aerului. Pentru aceea i temperatur , aerul este saturat cu aceea i cantitate de vapori de ap . ns , dac cre te temperatura aerului, cre te i capacitatea sa de saturare i el va acumula o cantitate mai mare de vapori de ap , ceea ce este important n procesul de termoreglare prin evaporare. Evaporarea transpira iei nu ar mai fi posibil dac umiditatea aerului la temperatura la care se g se te organismul ar atinge umiditatea maxim , dar dac temperatura aerului cre te mai sus de aceast temperatur , cre te i capacitatea de acumulare a vaporilor de ap i procesul de evaporare a transpira iei va reintra n ac iune ca un mecanism eficient de cedare a c ldurii. Umiditatea maxim se exprim n acelea i unit i ca i cea absolut , adic n grame de ap la metru cub de aer sau n milimetri ai coloanei de mercur.

25

Umiditatea relativ este o valoare care poate fi calculat , ce reprezint raportul procentual dintre cantitatea de vapori de ap pe care o con ine un volum de aer i cantitatea de vapori de ap care ar satura acela i volum de aer. Umiditatea maxim , n scopul stabilirii umidit ii relative, se calculeaz la aceea i temperatur , la care se determin umiditatea absolut . Deficitul de satura ie exprim diferen a dintre umiditatea maxim la temperatura dat i umiditatea absolut . Cu ct acest deficit este mai mare, cu att aerul poate primi mai mul i vapori de ap i ajut la procesul de termoreglare. Punctul de rou este temperatura la care umiditatea absolut prezent ajunge la satura ie, adic devine maxim . Cea mai mare valoare igienic o au umiditatea relativ i deficitul de satura ie, care reprezint gradul de satura ie a aerului cu vapori de ap i permit a aprecia intensitatea i viteza de evaporare a transpira iei de pe suprafa a corpului la o temperatur sau alta. Normarea se efectueaz dup umiditatea relativ . Umiditatea optim relativ a aerului ce nu influen eaz negativ termoreglarea se consider 40-60%. Dac umiditatea relativ este mic , sub 30%, apare usc ciunea aerului. n acest caz se observ o evaporare intens umidit ii mucoaselor c ilor respiratorii superioare, provocnd senza ia de usc ciune a bronhiilor, faringelui etc. Cre te pierderea apei prin transpira ie i respira ie. Dac umiditatea relativ este mare, peste 60-70%, este redus termoliza i cu att mai mult, cu ct este mai mare temperatura aerului, deci, termoreglarea este influen at negativ. Cnd temperatura aerului este sc zut , umiditatea este mare, termoliza cre te, n acest caz c ldura se pierde prin iradiere i convec ie. Pentru a determina umiditatea aerului, se folosesc metodele psihrometric i higrometric .

Curen ii de aer reprezint deplasarea maselor de aer i depind, n primul rnd, de variatele diferen e de temperatur i presiune. Aerul se afl permanent n mi care, deoarece diferen ele de temperatur sau presiune, care au tendin a de a se nivela, pot ap rea pretutindeni. Prin urmare, curen i de aer exist n interiorul nc perilor nchise i n exteriorul lor. Curen ii de aer din exteriorul nc perilor au, de obicei, o intensitate mai mare i caracterizeaz clima teritoriului. n igien , curen ii de aer au mare importan att prin ac iunea care o exercit asupra schimbului de c ldur dintre organism i mediu, ct i prin faptul c influen eaz asupra climei i particip la realizarea fenomenelor de impurificare i autopurificare a aerului. Curentul de aer se afl ca direc ia i viteza mi c rii masei de aer. Direc ia este determinat de partea din care bate vntul, iar viteza de mi care - de distan a parcurs de masa de aer ntr-o unitate de timp, de obicei, calculat n metri pe secund . Viteza de mi care a aerului exercit o influen mare asupra schimbului de c ldur al organismului, asupra proceselor de respira ie, consumului de energie, st rii neuropsihice. Influen a mi c rii aerului asupra metabolismului termic manifest prin m rirea pierderilor de c ldur , mai nti toate pe seama convec iei, deoarece aerul care se mi c ndep rteaz de corp cele mai apropiate straturi de nc lzite, iar locul lor l ocup aerul rece. Vntul intensific de asemenea cedarea c ldurii prin evaporare. Dac temperatura aerului nconjur tor e mai nalt dect temperatura corpului i aerul e saturat cu vapori de ap , atunci mi carea aerului nu d un efect de r cire. n caz de umiditate mic , efectul de r cire a aerului, care se mi c , de i temperatura e nalt , se p streaz , deoarece totodat r mne posibilitatea de cedare a c ldurii prin evaporare. Cea mai favorabil vitez a vntului pe timp de var afara nc perii, cnd se mbrac haine u oare obi nuite, se consider 1-4 m/s, n func ie de temperatura aerului i de felul de lucru care se execut . n nc peri, n timpul execut rii unei munci fizice u oare, se consider optim viteza de mi care a aerului 0,1-0,3 m/s. n timpul vitezei mai joase de 0,1 m/s apare senza ia aerului nemi cat, st tut. Viteza de mi care a aerului ce dep e te 0,5 m/s provoac o senza ie nepl cut de curent, care deseori este cauza r cirii locale sau generale. Schimbarea direc iei vntului serve te ca indice de schimbare a timpului. Astfel, n Europa, vara vnturile de est aduc un timp uscat; vnturile de vest - un timp umed i mai r coros; iarna vnturile de est aduc un timp rece, vnturile de vest aduc un vnt cald. Pentru igiena i practica sanitar are importan nu att direc ia vntului ca atare. Un interes cu mult mai mare prezint cunoa terea direc iilor repetate de vnt n localitatea dat . Ele se stabilesc pe baza observa iilor meteorologice multianuale.

26

Cunoa terea particularit ilor de repetare a vnturilor ntr-un loc concret e necesar medicului igienist la planificarea localit ilor, la amplasarea ra ional a caselor de locuit, a institu iilor pentru copii, curativo-profilactice etc. Ele trebuie amplasate n partea opus b t ii vntului fa de ntreprinderile industriale, centralele de energie termic , care pot s polueze aerul atmosferic cu fum, gaze etc. Importan a igienic a vitezei de mi care a vntului este determinat de eficien a de aerisire a localit ilor, adic de capacitatea de ndep rtare a impurit ilor atmosferice dup hotarele ei i de influen a vitezei de mi care a aerului asupra st rii neuro-psihice, respira iei, termolizei i senza iei termice a lui. n nc perile de locuit, s lile de clas , camerele din institu iile pentru copii se consider optim mi carea aerului n limitele de la 0,2-0,4 m/s; la viteza mai mic are loc un schimb insuficient de aer, iar n timpul mi c rii aerului mai mult de 0,4 m/s se observ o senza ie nepl cut de curent, n s lile sportive se admite viteza de mi care a aerului pn la 0,5-0,6 m/s, iar n halele fierberii pn la 1-1,5 m/s. Direc ia curentului de aer n interiorul unei camere se poate afla u or, aprinznd un chibrit i urm rind direct deplasarea fumului. n exterior se folosesc fumeg toare speciale, dispozitive care produc un fum fin care se va ndrepta n direc ia curentului de aer, orict de mic ar fi intensitatea acestuia. Pentru a determina direc ia mi c rii curen ilor de aer n atmosfera exterioar , se folosesc i aparate speciale formate din ni te palete continuate cu un ac indicator ce se rotesc n jurul unui ac vertical. Sub palet i indicator sunt trecute punctele cardinale. Curen ii de aer, ac ionnd asupra paletelor, vor ndrepta acul indicator n direc ia n care bate vntul. La sistematizarea i construirea centrelor populate se ine cont de direc ia vntului. Direc ia vntului se schimb des i de aceea este important s cunoa tem direc ia ce predomin n localitatea dat . Cu acest scop se fac observ ri asupra direc iei tuturor vnturilor. n cursul anului i pe baza datelor obi nuite se construie te graficul denumit "Roza vnturilor". Roza frecven ei vnturilor e o reprezentare grafic de repetare predominant a direc iei vnturilor dup carturi (p r ile lumii), ntr-o perioad concret de timp (o lun , sezon, an) sau pentru c iva ani. Pentru formarea rozei frecven ei vnturilor e necesar a suma num rul tuturor cazurilor de vnt i timp lini tit n decursul unei perioade. Suma c p tat se ia ca 100%, iar num rul de cazuri de vnt din fiecare cart i timp lini tit se calculeaz n procente. Apoi se construie te o diagram . Pentru aceasta din centru se trag 8 linii care nseamn 8 carturi. (S, N, NE, NV, E, V,-S, SE). emperatura aerului este determinat , pe de o parte, de intensitatea radia iei solare, care nc lze te par ial aerul i mai ales solul, iar, pe de alt parte, de c ldura emanat de sol. Acest fapt face ca aerul din straturile inferioare s fie mai cald. Temperatura aerului sufer varia ii zilnice i anuale. Aceste varia ii se datoresc varia iilor de intensitate a radia iei solare i c ldurii emanate de sol. Temperatura aerului este influen at de anumi i factori ai mediului, cum ar fi: - altitudinea - temperatura aerului scade o dat cu cre terea n l imii; - existen a suprafe elor de ap , deoarece timpul de nc lzire ntre ap i sol este diferit; - propriet ile solului (de exemplu, solurile calcaroase se nc lzesc mai repede); - vegeta ia, care absoarbe o parte din radia ia solar ; - nebulozitatea atmosferei; - prezen a centrelor populate, care intervin cu surse artificiale de c ldur . Care este importan a temperaturii aerului? 1. Influen eaz n mod direct procesul de termoreglare a organismului. Pierderile de c ldur a organismului conduc la efecte nocive, nedorite att cnd coboar la ac iunea frigului, ct si cnd dep esc valorile de confort la ac iunea c ldurii. 2. Temperatura aerului are ac iune i asupra polu rii atmosferei prin curentul de aer vertical i orizontal. 3. Temperatura influen eaz asupra celorlal i factori fizici - asupra umidit ii, presiunii, mi c rii etc. 4. Este un factor important n determinarea caracterului climatic al zonelor geografice. 5. Regimul de temperatur al unei zone geografice sau al unui climat favorizeaz un anumit tip de morbiditate, astfel temperaturile sc zute genereaz afec iuni respiratorii, iar cele crescute - maladii digestive, infec ioase i, n special, parazitare.

27

Efectele ambian ei termice asupra organismului depind, pe de o parte, de sensul i m rimea fluxului de energie termic ntre organism i mediu, iar, pe de alt parte, de starea termic a organismului, rezultnd din bilan ul acestor fluxuri. Pentru a- i men ine constant temperatura normal a corpului omenesc, acesta trebuie s piard permanent, n medie, o cantitate de c ldur echivalent cu cea produs concomitent n procesele metabolice n organism. Pentru ca aceast pierdere de c ldur s se realizeze propor ional cu producerea de c ldur , este necesar ca temperatura mediului s aib anumite valori care pot varia de la cele optime pn la limitele critice inferioar sau superioar . Dac pierderea de c ldur este accelerat , se nregistreaz hipotermia corpului, iar dac este frnat , se produce hipertermia. La om limitele de a men ine temperatura constant a corpului sunt destul de largi, ntruct, pe lng un sistem fiziologic de autotermoreglare foarte evoluat, omul, avnd mbr c minte, regleaz ambian a termic . El poate s reziste f r modific ri semnificative ale temperaturii corpului, s - i desf oare via a normal att la poli, ct i la ecuator, la o temperatur a aerului de la -40C pn la +45C. n general, corpul omenesc poate fi privit n mediul s u ambiant ca o incluziune mai cald , care cedeaz n jur din c ldura sa.

rganismul uman este ca o celul a Universului. n fiecare zi via a pe Pamant ncepe cu salutul Soarelui. n razele sale, Soarele ne trimite o parte din sine. Dac Soarele a avut parte de lini te i noi vom fi binecuvnta i, dar dac a fost zbuciumat de furtuni, i noi i vom sim i intemperiile n diverse forme. Interac iunea dintre vntul solar i cmpul magnetic terestru se manifest prin diverse perturb ri electromagnetice, foarte variate i complexe, care se resimt de organismele vii, mai evident n timpul a a-numitelor furtuni magnetice, cnd cre te considerabil intensitatea oscila iilor her iene. Acest proces este important din punct de vedere ecologic, deoarece ntre P mnt, care posed sarcin negativ i ionosfera nc rcat pozitiv, exist un spa iu rezonator (Shuman) cu spectrul energetic cu frecven a de 7,8 Hz.(7). Aceast frecven corespunde ritmurilor biologice esen iale ale organismelor vii, i amplificarea ei influien eaz procesele, care depind de ritmurile biologice. Electricitatea atmosferic , (concentra ia de ioni mici din aerul de la sol), reprezint cel mai important factor ecologic cu efecte morbide, deoarece condi ioneaz procesele chimice vitale din celul , determinnd func ionalitatea ntregului organism. Mediul electrochimic acid (cu exces de ioni pozitivi) este un mediu tonic, hiperton, care intensific procesele de fosforilare oxidativ , func iile SNV prin simpaticotonie, intensific func ia suprarenalelor, dar diminuaz func ia tiroidei; ca urmare are loc o suprasolicitate a aparatului respirator, cardiovascular i rinichilor (blocheaz monoaminooxidaza, cre te nivelul serotoninei) (3, 8, 14). Mediul electrochimic alcalin (cu exces de ioni negativi), induce n organism un pH mai alcalin, care afecteaz procesul de fosforilare oxidativ : (reduce depozitele de ATP), favorizeaz procesele de hidroliz intracelular , parasimpaticotonia, hiperfunc ia tiroidei i a ficatului, a suprarenalei, scade nivelul serotoninei. Aeroionii accelereaz procesele de absorb ie n esuturile vii, datorit sarcinilor diferite ("+ i -) a substan elor care interac ioneaz (3, 8, 14). Aeroionii cu sarcin negativ au proprietatea de a activa substan ele chimice specifice din organism: enzime, vitamine, hormoni, catalizatori ai reac iilor biochimice, etc. Acest proces este realizat numai cu condi ia, ca i substan ele respective s fie ionizate. Moleculele neutre din punct de vedere electric ale proteinelor, lipidelor, glucidelor, s rurilor, nu formeaz compu i biochimici, nu intr n reac ii, nu particip la metabolism (3). Moleculele neutre ale sustan elor nutritive se activeaz prin ciocnire cu moleculele specifice de proteine sau cu molecule activate. In rezultatul acestor interac iuni, n structura lor electronic se produc modificri energetice, care le permit participarea la reac iile metabolice. Prin urmare, diminuarea con inutului de aeroioni din aer afecteaz procesele de oxidare tisular . Ini ial deficitul de energie se compenseaz prin reac ii chimice n secven anaerob , dupa care apar perturbri grave, ireversiile ce duc la instalarea unei st ri morbide. Toate procesele, sunt ntr-o dependen cert de activitatea solar , cu perioade ciclice de 11,2 ani (5, 7). Intensitatea activit ii solare difer considerail de la un ciclu la altul, ns caracteristic pentru toate ciclurile este intensificarea brusc a activit ii solare (de la minimum la maxim) n decurs de numai 3-4 ani, i reducere lent , pe parcursul a 7-8 ani. In acest interval mai pot avea loc intensific ri bru te a activit ii solare, dar de scurt durat (una la cteva luni). Via a pe P mnt, sub toate aspectele sale este influien at de aceast periodicitate, care se manifest prin evenimente majore sociale i naturale: calamit i, secet , recolte s race sau bogate , migra ii neadecvate ale animalelor, insectelor, pe tilor; accidente rutiere, etc ).

28

Fazele de minim i maxim activitate solar au o implica ie direct n vitalitatea, morbiditatea, reproducerea i mortalitatea nu numai a macro-, dar n mod deosebit a microorganismelor. Exist o corela ie cert ntre activitatea solar i periodicitatea, particularit ile epidemiilor. Activitatea solar influien eaz virulen a microorganismelor. Conform studiilor efectuate n diferite ri, pe perioade mai ndelungate de timp, i prin prelucrarea datelor statistice, privind evenimentele majore pe parcursul mai multor cicluri solare, s-a constatat, c n perioadele de maxim activitate solar sunt mai r spndite epidemiile de: holer , tifos, meningit cerebrospinal , dizenterie. n perioadele de minim activitate solar , n anumite locuri se remarc difteria, n perioadele intermediare ia amploare gripa. (1, 5, 10, 15 ) i n aceste procese sunt implica i aeroionii. Excesul de ioni negativi este favorabil rezisten ei macro-organismului, i defavorabil agentului patogen, a c rui dezvoltare i multiplicare se realizeaz prin reac ii de oxidoreducere. Mediul acid, produs al excesului de ioni pozitivi, faciliteaz dezvoltarea, multiplicarea i agresiunea specific a agen ilor patogeni (3, 15). Electricitatea si magnetismul Trasnetul, fulgerul si tunetul care insotesc furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole isi gasesc explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera. Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi nori, fie intre un nor si pamant.Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara, in special, cu sarcina negativa, iar aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu sarcina pozitiva.Cand norul se deplaseaza, zona de sarcina pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra.Norul si pamantul pot fi considerati drept armaturile unui condensator intre care tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti.Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare apare o descarcare electrica foarete puternica numita trasnet.Exista multe forme (tipuri) de trasnete: trasnetul liniar, superficial, globular, perlat. Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet. Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de metrii si cativa km.Diametrul scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm). In majoritatea cazurilor, scanteia trasnetului, la inceput foarte mica si anemica incepe in dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului, aceasta fiind o descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bun conducator de electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de m cu o viteza egala cu 50000 km\s.Dupa un timp foarte scurt (zeci de milionimi de secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care se apropie si mai mult de pamant si care se intrerupe din nou.Uneori au loc zeci de descarcari preliminare.Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la pamant sau la un obiect aflat in legatura electrica cu pamantul, apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie, mai intai in dreptul pamantului apoi din ce in ce mai sus spre nori.Acum a aparut descarcarea principala a trasnetului, care se deplaseaza de la pamant spre nor.Deci au dreptate atat cei care sustin ca trasnetul il loveste pe om de sus, cat si cei care afirma ca il loveste de jos, din pamant. In canalul trasnetului aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub forma de plasma.Datorita degajarii unei mari cantitati de energie intr-un interval de timp foarte scurt, in canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care produce unde de soc acustice (tunetul).Fenomenul lumimos care insoteste descarcarea se numeste fulger. Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici, asezandu-se uneori pe diferite obiecte, iar durata lor e cuprinsa intre cateva fractiuni de secunda si cateva minute.Stingerea lor este de obicei brusca, explosiva, putand produce deteriorari insemnate ale obiectelor din regiunea respectiva. Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de formatiuni mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger perlat.El este considerat o forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular.

29

ELECTRIZARE PRIN FRECARE Unele materiale se pot incarca prin frecare, deoarece frecarea transporta electroni de pe unul pe celalalt. Piptenele de plastic, de exemplu, primeste electroni din firele de par si astfel devine polarizat negativ, parul insa devine polarizat pozitiv deoarece protonii vor fi majoritari. Obiectele incarcate electric le atrag pe cele neincarcate; de aceea atrage pieptenele bucatile mici de hartie. MAGNETISM Se crede ca Thales din Milet a fost primul care a cercetat forta de atractie ciudata al feritului magnetic asupra fierului obisnuit, in 600 i.e.n. Au trecut multe secole pana cand s-a gasit o utilizare practica a fortei magnetice, in busolele de navigatie. In 200 e.n, chinezii utilizau dejo o forma rudimentara a busolei dar in Europa a aparut in jurul anului1200. Oare de ce se pozitioneaza ferita magnetica este lasata sa se roteasca liber, intotdeauna in aceeasi directie ? Acest fenomen a ramas un mister de-a lungul secolelor. Azi stim insa ca fierul si alte materiale magnetizabile se compun din magneti mici numiti domenii magnetice sau regiuni magnetice. Acestea de obicei sunt directionate aleator, iar prin suprapunerea fortelor nu rezulta o forta magnetica detectabila. Daca dintr-o oarecare cauza sceste domenii se orienteaza toate in aceeasi directie, atunci metalul va avea caracteristici magnetice si va atrage bucatile de fier. CEI DOI POLI

Acesti magneti prezinta o trasatura comuna : caracterul magnetic pare a fi concentrat in doua puncte, numite poli, unul care arata catre nord si altul catre sud. Extremitatile magnetului se numesc poli, deoarece lasand liber magnetul in sens orizontal, magnetul se va aseza cu varfurile catre polii magnetici ai Pamantului - Polul Sud si Polul Nord. Acesta este principiul de functionare al busolei. Ambele extremitati ale magnetului atrag fierul nemagnetizat, dar daca apropiem doi magneti, atunci polul nordic al unuia atrage polul sudic al celuilalt si viceversa. In acelasi timp, cei doi poli sudici, respectiv nordici, se vor respinge reciproc. Asadar, polii de acelasi tip se resping. Totusi, pare paradoxal ca polul nordic al magnetului se intorarce catre Polul Nord al Pamantului. Aceasta se explica prin faptul ca polul magnetic al Pamantului este de fapt un pol sudic din punct de vedere magnetic. Faptul ca elctricitatea si magnetismul au o legatura stransa s-a dscoperit abia in 1819. In acel an, un profesor de fizica danez, Hans Oersted, a prezentat audientei un nou fenomen electric si a incercat sa-I gaseasca o explicatie. Descoperirea lui Oersted Omul de stiinta danez a legat extremitatile unei baterii cu o sarma, vrand sa demonstreze ca sarma se va incalzi cand este parcursa de curent electric. In momentul in care a conectat cele doua borne ale sursei s-a intamplat un fenomen ciudat: acul busolei din apropiere a deviat si nu a mai revenit la pozitia initiala. Acest experiment a insemnat descoperirea unuia dintre cele mai importante fenomene din stiinta naturii: electromagnetismul.

30

Electromagnetism Curentul din conductor produce un cap magnetic relativ slab, dar cercetatorii au gasit modalitatea de amplificare a acestuia, intr-un timp relativ scurt. Daca se infasoara conductorul sub forma unei bobine si se introduce in interiorul ei un miez de fier, atunci intensitatea campului magnetic creste foarte mult. Aceasta bobina cu miez in interior se numeste electromagnetism Poluarea electromagnetica a mediului Zgomotele electrice generate de furtuni electrice, reprezinta surse naturale de zgomote electromagnetice cu frecvente sub 10 MHz. Zgomotele generate de radiatiile solare si zgomotele cosmice reprezinta surse naturale de zgomote cu frecvente peste 10 MHz. Zgomotele electrice artificiale sunt generate de activitatile umane si pot fi neintentionat sau intentionat create. Sursele neintentionat create de om sunt echipamente a caror functionare nu are ca scop emisia de campuri electromagnetice, precum calculatoarele electronice, motoarele electrice, echipamentele cu relee cu contacte, tuburi fluorescente, sudura cu arc, motoarele cu autoaprindere, cablurile TV etc. Sursele de poluare electromagnetica intentionat create de activitatile umane sunt acele echipamente a caror functionare normala consta in emisia de semnale electromagnetice, ca de exemplu echipamente radar, radiouri mobile, echipamente cu modulare in frecventa sau amplitudine etc. Important in poluarea electromagnetica este mecanismul de cuplare intre sursa si receptor, care poate fi prin radiatie sau prin conductie. Cuplarea prin radiatie se face prin intermediului campului electromagnetic intre sursa si receptor ca intre doua aparate, ca de exemplu un pistol de lipit in contact manual si cu transformator poate afecta prin impulsurile campului electromagnetic un calculator. Cuplarea prin conductie intre doua aparate se face prin firele retelei de alimentare , prin firul comun de impamantare al echipamentelor , etc. De exemplu, cupland la aceiasi retea de alimentare un calculator si un termostat pentru incalzirea unui volum, conectarea/deconectarea automata a rezistentei de incalzire a termostatului provoaca variatii ale tensiunii de alimentare a retelei care influenteaza aparatele conectate la aceiasi retea de alimentare. Poluarea electromagnetica, adica operatia unor tensiuni parazite in circuitele electrice, poate fi numai intre doua aparate, ci si in cadrul aceluiasi aparat. De exemplu, poluarea prin conductie apare in cadrul unui aparat in care functionarea unui etaj de putere in impulsuri poate provoca variatii ( caderi ) ale tensiunii de alimentare, ceea ce poate influenta ( prin conductie ) alte etaje ale aparatului respectiv. Poluarea prin inductie in cadrul unui aparat poate apare atunci cand de exemplu variatii ale unui semnal electric provoaca, datorita campului magnetic propriu, semnale in alte circuite ale aparatului.

Interferenta electromagnetica poate apare si intre echipamente de calcul, atat prin inductie ( prin sursa de alimentare in ca ) cat si prin conductie ( prin campul electromagnetic creat de functionarea unui calculator ), fig.12.3. Pentru a studia interferenta electromagnetica sunt necesare teste, prin care se masoara amplitudinea si frecventa semnalului nedorit, indus de sursa poluanta in aparatul supus testarii. Aceste masurari se fac cu analizoare spectrale.

Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin inductie de la sursa poluanta se folosesc ecrane electrice intre sursa si aparatul testat. Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin conductie intre sursa poluanta si aparatul testat, se folosesc filtre electrice pe tensiunile de alimentare. De exemplu, in acest scop la aparatele cu circuite integrate, circuitul imprimat este astfel realizat incat barele de alimentare ( +, - ) sa fie suprapuse pe suprafate cat mai mari, ceea ce formeaza de fapt un condensator electric cu rol de filtrare. In prezent, datorita aparitiei a numeroase surse poluante, problema compatibilitatii electromagnetice este deosebit de actuala, existand institutii de specialitate care se ocupa cu elaborarea de standarde si recomandari in acest domeniu. La nivel international, exista organizatii de standardizare, specializate pe anumite domenii de aplicatie, ca de exemplu ISO in domenii largi ( mecanic , electric etc. ) IEC, CISPR in domeniul electrotehnic, electronic CCITT in domeniul telecomunicatiilor CCIR in comunicatii radio In prezent exista si agentii nationale, care de exemplu preiau recomandarile de la CISPR ( International Special Committee on Radio Interference ). Prin aceste standarde se stabileste nivelul acceptabil de interferenta ( de susceptibilitate ) electromagnetica pentru diferite surse poluante si diverse echipamente influentate prin poluare electromagnetica. In domeniul

31

aparaturii de automatizare cel mai important organism international este IEC ( International Electrotehnical Commission ). Acest organism are comitete pe diferite domenii, ca de exemplu: TC 77 Compatibilitate electromagnetica intre echipamente electrice, inclusiv retele TC 65 Masurari industriale si conducerea proceselor In tara noastra, Institulul Roman de Standardizare si Marci are ca preocupare principala coordonarea lucrarilor de cercetare si de adaptare a recomandarilor si regulamentelor internationale in domeniul standardelor, inclusiv in domeniul compatibilitatii electromagnetice. INFLUENTA CAMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN. Operatorul uman, in activitatea sa de indeplinire a rolului sau de a conduce un proces tehnologic, este supus influentei campurilor electromagnetice. Principala actiune a campurilor electromagnetice asupra organismului uman consta in agravarea sau accelerarea aparitiei bolilor cardiace, vasculare, neurologice si psihice. Aceasta influenta, care depinde de intensitatea campurilor electromagnetice si de durata de expunere, este in continua crestere datorita maririi numarului de surse poluante cu campuri electromagnetice. Pentru aprecierea influentei campurilor electromagnetice asupra organismelor vii s-au facut cercetari experimentale asupra unui individ separat si asupra unui grup de indivizi, de diferite varste, pe durate diferite de expunere in timpul serviciului si pentru diferiti parametrii ai factorilor poluanti. De exemplu dintr-o grupa de indivizi, cu varste peste 40 ani, care se ocupau cu instalatii la frecvente inalte 10KHz 30 MHz, cu o intensitate de 100 300 V/m, numai 7,4 % nu au reclamat perturbari ale starii de sanatate si in primul rand al sistemului nervos si cardio vascular. Cercetari similare s-au efectuat in spatii de productie, unde s-a constatat ca prezenta campurilor electromagnetice de joasa frecventa are o influenta negativa asupra sistemului cardio vascular al muncitorilor, observandu-se o reducere a pulsului, o modificare a ECG, o micsorare a puterii de receptie vizuale si auditive si o accentuare a starii de oboseala. Principalele surse de poluare sunt : Campul electric natural al Pamantului care depinde de latitudine si altitudine Campul electric static artificial ( care de exemplu apare in procesul de prelucrare a unor mase plastice, in utilizarea unor tesaturi din materiale sintetice etc. ) Campul magnetic terestru ( care are o componenta variabila, numita furtuna magnetica, in functie de fenomene astronomice, ca de exemplu datorita exploziilor solare ) Campurile electromagnetice naturale ( de exemplu de la fulgere ) Campurile electromagnetice artificiale ( de exemplu, undele radio in gama 3?105 - 3?107 Hz, retelele industriale de alimentare cu energie electrica, la frecventa de 50 Hz etc. ) Pentru masurarea intensitatii campului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucrari de cercetare ( foarte scumpe, de precizie ridicata si produse intr-un numar redus de exemplare ) si aparate pentru verificari experimentale ( de precizie redusa si produse in serie mare ). Pentru masurarea intensitatii campurilor electromagnetice in laboratoare, in spatii industriale de lucru, in centre urbane etc. se pot folosi aparate, care au costuri reduse si cu o precizie satisfacatoare. In prezent, pe plan mondial, se intreprind actiuni pentru limitarea efectelor campurilor electromagnetice asupra organismelor vii, dintre care cele mai importante sunt: - Normarea intensitatii admisibile ale campurilor electromagnetice, pentru activitati industriale si pentru locuinte, in centre urbane sau rurale. Aceasta diferentiere este necesara deoarece timpul de expunere a unei persoane difera intr-o activitate industriala si in spatiul de locuit. De exemplu, in SUA este recomandata densitatea de putere maxima a campului electromagnetic de 10 mW/cm2, in domeniul de frecvente de 10? 105 MHz. In multe tari sunt elaborate tabele, prin care se determina valorile admisibile in functie de timpul de expunere. - Aplicarea de masuri de protectie in desfasurarea unor activitati cu surse de campuri electromagnetice, dintre care se pot mentiona : - Protectia fata de campuri magnetice puternice, constante si de joasa frecventa, realizand ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicata, ca de exemplu din aliaje fier nichel. - Protectia prin limitarea timpului de expunere, utilizand aparate de avertizare acustica sau optica. - Protectia prin desfasurarea activitatilor la distanta calculata fata de sursa de camp electromagnetic, se face utilizand relatii empirice in care intervin parametrii sursei radiante. - Protectia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de exemplu a unor incaperi formate din plase metalice. - Protectia prin utilizarea unor suprafete reflectorizante ale campului electromagnetic, ca de exemplu a unor folii metalice. - Protectia prin utilizarea unor halate sau alte articole de imbracaminte de protectie, realizate din tesaturi din bumbac, matase, etc. , in structura carora intra fire subtiri metalice, care de exemplu formeaza ochiuri de dimensiunile 0,5 ? 0,5 mm.

32

Cercetarile recente privind influenta campurilor electromagnetice asupra organismelor vii, au demonstrat ca acestea actioneaza intr-un mod deosebit de complex asupra fenomenelor intracelulare, asupra celulelor si organelor si organismului pe ansamblu. In prezent cercetarile in acest domeniu sunt dirijate spre elaborarea de noi normative privind sursele de poluare si pentru implementarea de noi tehnici de protectie a omului fata de influenta campurilor electromagnetice. POLUAREA ARMONICA SI DE NESIMETRIE A SURSELOR DE CURENT ALTERNATIV Sursele de curent alternativ trebuie sa indeplineasca conditii severe privind forma si amplitudinea semnalului transmis.Un impuls de scurta durata care este suprapus pe un semnal de curent alternativ determina in domeniul frecentei aparitia unor semnale intr-o gama larga de frecventa. Racordarea consumatorilor de energie electrica la Sistemul Electroenergetic National necesita asigurarea unor indicatori de calitate ai alimentarii. Sursele generatoare de energie electrica intr-un sistem electroenergetic asigura, in anumite limite, principalii parametrii de calitate ai alimentarii, ca de exemplu: Forma de unda a tensiunii la generator este o functie sinusoidala de timp. Decalajul intre fazorii tensiunilor la generator pe cele 3 faze ( ?UR, US, ?UT ), reprezentanti in planul complex este 1, ? respectiv ?2 ( ?= ej120?, ?2= ej240? ), iar sensul de rotatie al fazorului este pozitiv (direct). Modulele tensiunilor pe cele trei faze sunt egale Frecventa de rotatie a fazorului echivalent este constanta, respectiv 50 Hz. In conditii normale de exploatare valorile abaterilor indicatorilor de calitate ai sursei de energie de la valorile normale se incadreaza in normele si prescriptiile de exploatare stabilite prin standarde. In cazul aparitiei unor incidente care conduc la variatii brusce in limite neadmise ale parametrilor de calitate, sistemele electroenergetice sunt prevazute cu protectii rapide si automate in scopul prevenirii extinderii si al izolarii defectelor. La transportul si distributia energiei electrice de la locul de producere pana la consumator pot interveni factori perturbatori care altereaza parametrii de calitate ai alimentarii cu energie, ca de exemplu: abateri ale frecventei de functionare prin nerespectarea echilibrului intre puterea totala generata si consum. abateri ale valorilor tensiunilor in noduri, aparitia regimurilor nesimetrice ca urmare a impedantelor si sarcinilor neegale pe faze. deformari ale formei de unda a tensiunii si a curentilor ca urmare a existentei elementelor neliniare in circuitele electrice. Energia electrica livrata intr-un anumit punct al retelei trifazate de curent alternativ poate fi caracterizata de urmatorii parametrii de calitate: continuitatea alimentarii cu energie electrica variatiile de tensiune variatiile de frecventa deformarea undei de tensiune si curent nesimetria si dezechilibrul sistemului trifazat de tensiune si curent. Abaterile parametrilor de calitate ai alimentarii cu energie peste valorile normate in exploatarea curenta pot conduce la daune importante atat la consumator cat si la furnizor. In practica s-a constatat ca intr-un sistem electroenergetic exista multe cazuri ale abaterilor acestor parametrii de calitate, care afecteaza functionarea sigura si economica a acestuia in ansamblu si pe componente. Aceste abateri ale parametrilor de calitate se datoreaza unor mari consumatori industriali cu procese tehnologice energofage si care sunt poluante din punct de vedere electric. Astfel apare problema de a stabilii pentru fiecare utilizator aportul de poluare armonica si de nesimetrie in vederea promovarii unor masuri sau a penalizarii acestor abateri. Normele de calitate in instalatiile electrice sunt cuprinse in reglementari specifice ( Regulamente, Normative, Prescriptii, Instructiuni ). Astfel, furnizarea energiei se face in conformitate cu un regulament de furnizare si utilizare a energiei electrice. Parametrii regimului deformant si nesimetric si valorile normale ale acestora sunt stabilite in Prescriptii de Exploatare. In prezent, in sistemul electroenergetic exista cazuri flagrante de abateri ale acestor parametrii, care se datoreaza in primul rand lipsei aparaturii pentru determinarea precisa si obiectiva a valorilor de exploatare. Pe plan international, exista organizatii implicate in problema calitatii energiei electrice dintre care se pot mentiona: Conferinta Internationala A Marilor Retele Electrice (CIGRE), Comitetul 36; Comitetul Electrotehnic International ( CEI ); Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica ( CENECEC ) etc. Cunoasterea si studierea prevederilor reglementarilor emise de aceste organizatii internationale are importanta pentru alinierea regulamentelor romanesti la standardele europene care vor sta la baza realizarii unor sisteme moderne asistate de calculator pentru asigurarea in timp real a parametrilor si indicatorilor de calitate. Forma nesinusoidala a undei de tensiune si curent in retele electrice poate fi distorsionata ( deformata ) din cauza prezentei unor elemente neliniare in retea numite elemente deformante, dintre care se mentioneaza :

33

bobinele cu miez de fier si feromagnetic circuite redresoare necomandate; scheme cu diode redresoare comandate; procese tehnologice ce folosesc arc electric ( cuploare, instalatii de sudura ); instalatii electrice de electroliza; tractiunea electrica etc. In conformitate cu reglementarile in vigoare, regimul deformat se defineste ca fiind regimul permanent de functionare al retelelor electrice de tensiune alternativa care alimenteaza elemente deformante. Elementul deformant este un receptor care produce sau care amplifica tensiunile armonice. Regimul deformant in retelele electrice influenteaza negativ economicitatea functionarii sistemului electroenergetic in ansamblu si pe componente, ca de exemplu afecteaza functionarea echipamentelor electronice de protectie, automatizare si comanda; produce pierderi suplimentare in transportul si distributia energiei electrice; solicita peste limitele admise instalatiile statice de compensare a puterii reactive; provoaca scaderea randamentelor motoarelor electrice, etc. Principalii parametrii care caracterizeaza regimul deformant in retelele electrice sunt definiti prin urmatorii indicatori de calitate: Ponderea armonicii de rang n, determinata ca raportul procentual dintre amplitudinea armonicii H si fundamentala: a = ( An / A1 ): 100 Reziduumul deformant Coeficientul global de distorsiune al undei sinusoidale ( tensiune sau curent ) definit ca raportul in procente dintre valoarea efectiva a reziduumului deformant si valoarea efectiva a fundamentalei In care : n - rangul armonicii An - amplitudinea armonicii de rang n A1 - amplitudinea fundamentalei Coeficientul de forma al undei de tensiune sau curent definit ca raportul dintre valoarea efectiva a undei periodice nesinusoidale si valoarea medie a semiperioadei curbei. Factorul de varf definit ca raportul dintre amplitudinea maxima a undei nesinusoidale si valoarea efectiva a acesteia. Nivelul armonicilor definit ca raportul in procente dintre valoarea efectiva a amplitudinii armonicei de rang n si amplitudinea fundamentalei. Consecin ele polu rii electromagnetice a mediului sunt deosebit de diverse. Cmpurile electromagnetice poluante perturb procesele naturale, att prin efectul termic generat n diverse medii, ct i prin componentele lor electrice i magnetice. Componenta electric perturb , n primul rnd, desf urarea reac iilor electrochimice naturale - perturb tranzitul ionilor de Ca++ prin membranele celulare umane i, implicit, homeostaza calciului (cauza probabil a frecven ei ridicate a leucemiei la copiii expu i sistematic la radia ii electromagnetice [2]), accelereaz reac iile de coroziune [3], etc. Componenta magnetic perturb sistemele biomagnetice, cum ar fi sistemul de orientare al albinelor, care, s-a constatat c la semnale de cca. 500V/m devin deosebit de agresive i se omoar ntre ele [4], iar n cmp electromagnetic de 600 MHz 3,2 GHz, de ordinul 0,5 1 V/m, se r t cesc i nu mai tiu s se ntoarc la stup. Efectul generator de cancer al sistemelor de telefonie mobil a fost demonstrat de mai multe rapoarte de cercetare [5-7]. Studiul influen ei semnalelor n curent alternativ (c.a.) suprapuse sistemelor electrochimice reprezint o problematic teoretic complex , cu importan practic deosebit .

34

Complexitatea teoretic a problematicii rezult , n primul rnd, din diversitatea deosebit a c ilor cinetice (reac ii par iale) aferente proceselor de electrod, dar i din complexitatea influen ei cmpului electromagnetic n special a componentei electrice asupra atmosferei ionice [8]. n condi iile actuale de dezvoltare tehnologic i industrial , caracterizat , n primul rnd, prin cre terea att a produc iei, ct i a consumului de energie electric i, implicit, intensificarea polu rii electromagnetice a mediului natural i industrial cu semnale n c.a. deosebit de complexe, se impune studiul aprofundat al influen ei semnalelor n c.a. suprapuse proceselor i reac iilor electrochimice care au loc n natur (fotosinteza, procesele redox de la interfa a citoplasm / membran celular , coroziunea metalelor etc.) [1]. Impunerea semnalelor n c.a. peste procesele de electrod n condi ii industriale electroliz n curent ondulat poate prezenta un interes deosebit la cre terea performan elor unor depuneri galvanice, ob inerea galvanic a unor aliaje, reducerea supratensiunilor i, implicit, a c derilor de tensiune pe electrolizor deci optimizarea energetic a proceselor electrochimice industriale [11]. Cv, muzica Traim inconjurati de sunete. Fie ca este vorba de sunete din natura (vant, ploaie, susurul apei, tunete, fulgere) sau din mediul in care traim (claxoanele masinilor, zgomotul tramvaielor, al masinilor, rasetele sau strigatele copiilor, muzica), ne alcatuim viata din sunete. Lumea noastra nu este una a tacerii. Emise sau receptate, sunetele alcatuiesc universul in care traim. Comunicam intre noi cu ajutorul cuvintelor. Spunem ceea ce gandim prin cuvinte, laudam sau criticam prin cuvinte, spunem te iubesc prin cuvinte, incurajam sau descurajam prin cuvinte. Importanta cuvintelor este esentiala. Si deseori subapreciata, pentru ca de multe ori aruncam vorbele cu usurinta omului caruia nu ii pasa de consecinte. Natura si muzica inseamna sanatate Sunetele din mediul in care traim ne influenteaza la nivel psihic si fizic. Nu este o noutate pentru nimeni faptul ca muzica, sunetele naturii dar si vorbele frumoase, calme, spuse pe un ton plin de iubire ne echilibreaza, relaxeaza, ne redau starea de bine. Efectele binefacatoare ale naturii le putem proba usor. O iesire la iarba verde sau pe malul marii este suficienta pentru a ne reincarca bateriile. Cel mai bun panaceu impotriva stresului si a afectiunilor cauzate de el il reprezinta sunetele naturii: fosnetul copacilor, cantecul pasarilor, zgomotul valurilor care se lovesc de stanci. Sunetul muzicii este un alt remediu care inlocuieste medicamentele. Terapia prin muzica nu mai este de mult timp un secret pentru nimeni. Efectele sale binefacatoare au fost testate in cazul mult afectiunilor carora muzica le-a oferit o solutie de vindecare sau ameliorare. Despre terapia prin muzica, insa, mai multe intr-un viitor articol. Cand sunetul si cuvantul iau locul medicamentelor In articolul de astazi m-am gandit sa vorbim despre terapia prin sunet si cuvant. Te asigur ca am sa iti spun cateva lucruri interesante, fascinante chiar daca stam sa ne gandim ca ne-am facut un prost obicei de a apela la medicamente ori de cate ori ne doare ceva. O alternativa la medicamente. O solutie pentru sanatate. Despre asta vom vorbi in randurile ce urmeaza. Gandul, ca de altfel si cuvantul rostit, au o anumita energie. Energia lor este cu atat mai puternica cu cat constientizam si traim efectiv rostirea lor. Mai mult, fiecare om are sunetul sau. Lucrurile nu se opresc aici, pentru ca fiecare organ al corpului omenesc are un anumit sunet si o energie de o anumita frecventa. Cele 6 sunete vindecatoare si echilibrul interior Pentru a te face sa intelegi mai bine, am sa iti povestesc despre sunetele cosmice vindecatoare. Tehnica celor 6 sunete vindecatoare apartine maestrilor taoisti. Este o tehnica care te va ajuta sa iti pastrezi sanatatea, sa preintampini diferite afectiuni, sa tratezi si chiar sa vindeci probleme de sanatate. Cele 6 sunete echilibreaza, purifica si intaresc organele interne. Rezultatul? Insomnia, durerile de cap, stresul, anxietatea, depresia - eliminate.

35

Raceala, gripa - tinute la distanta. Digestia - imbunatatita. O stare generala mai buna, un somn mai odihnitor. Cele 6 sunete vindecatoare sunt: SSS, CIU, SSS, HAA, HUU, HII. Sunetul SSS corespunde plamanului, CHIU- rinichiului, SSS este sunetul ficatului, HAA- al inimii, HUU- sunetul corespunzator splinei-pancreasului, HII- meridianului Trei Focare. Primele 5 sunete detoxifica, al saselea echilibreaza energiile rece si calda. Mantrele si sanatatea Mantrele ajuta, de asemenea, la echilibrarea interioara a organismului si la rezolvarea multor probleme de sanatate. Ele sunt imbinari de sunete cu o anumita vibratie. Afectiunile respiratorii se amelioreaza cu ajutorul mantrei DOU-LAE, VO-A-A. Pentru problemele dermatolgice, precum si pentru artrita se foloseste mantra TU-LA-RO. Afectiunile ficatului, ale splinei si pancreasului, precum si cele renale raspund favorabil la mantra GA-MO-AL. TRIAAH trateaza afectiunile umerilor si ale bratelor. OM scade presiunea sanguina. Sunetele si chakrele

Sunetele si chakrele Chakrele pot fi relaxate cu ajutorul unor vocale speciale si a cuvintelor. Chakra 1 - vocala U rostita prelung sau cuvantul minune. Chakra 2 - vocala O rostita inchis si prelung sau cuvantul bucurie. Chakra 3 - vocala O rostita foarte deschis si prelung sau cuvantul cer. Chakra 4 - vocala A rostita prelung sau cuvantul sanatate. Chakra 5 - vocala E rostita deschis si prelung sau cuvantul bogatie. Chakra 6 - vocala I rostita preung sau cuvantul binecuvanteaza. Chakra 7- M prelung sau cuvantul sfinteste. Puterea nebanuita si nemarginita a cuvantului Terapia prin sunet/cuvant nu este o vorba in vant. Cuvantul poate lua locul medicamentului. Fara a fi nevoie de o cheltuiala financiara, fara a avea reactii adverse. Cuvantul are puteri nebanuite si nelimitate. Secretul consta in a sti ce si cum sa rostesti. Pentru ca orice cuvant poarta in el o anumita incarcatura energetica, este lesne de inteles impactul lui asupra starii noastre de sanatate. Cuvintele negative repetate chiar si fara intentia de a face rau nu vor putea avea decat rezultate negative. Nu poti sa vorbesti si sa ti se vorbeasca despre ura, boala, razbunare, probleme si sa fii fericit sau sanatos. Nu ii poti spune copilului sau prietenului ca este slab, ca nu este in stare sa faca un anumit lucru si apoi sa te miri ca situatia nu s-a schimbat in bine. Nu poti sa te plangi de o anumita situatie si in acelasi timp sa speri ca ea se va rezolva. Cuvintele sunt precum sagetile. Odata aruncate, nu le mai poti intoarce. Ajung la tinta. Le poti scoate ulterior din mediul/suportul in care s-au infipt, insa va fi nevoie de timp, rabdare si multa munca. Nu este, oare, mai bine sa prevenim decat sa tratam? Un lucru trebuie sa nu uiti: cuvintele pot vindeca, rani sau te pot ajuta sa prosperi. Prin urmare, ai grija ce le spui altora, pentru ca acel lucru ti se va intampla chiar tie. Un cuvant negativ va atrage dupa sine un alt cuvant negativ. Prezenta apei in organismul uman (70% din componenta sa o reprezinta apa) constituie un motiv solid pentru care se poate afirma ca tot ceea ce vorbim sau auzim in jurul nostru ne afecteaza in mod direct. Apa are memorie. Primele studii care au urmarit sa dovedeasca acest lucru au fost efectuate de o echipa de cercetatori americani si japonezi. Acestia au ajuns la concluzia ca apa cristalizeaza diferit in prezenta unor mesaje diferite. Pe mai multe recipiente de apa distilata au fost atasate etichete pe care au fost scrise cuvinte si mesaje pozitive si negative. S-a observat faptul ca prezenta cuvintelor frumoase a facut ca apa sa cristalizeze in forme armonioase, atragatoare, frumoase, in timp ce cuvintele negative au avut efectul invers: forme neomogene de cristalizare. Ai grija la zgomot! Sunetele tari/zgomotul reprezinta adevarate motive de boala. Durerea de cap, agitatia, ulcerul, sunt doar cateva dintre ele. Am mai putea adauga hipertensiunea, alergiile, afectiunile

36

respiratorii, cardiovasculare. Intensitatea cu care se pronunta cuvintele sau sunetele este foarte importanta, mai ales in anumite afectiuni. Spre exemplu, in cazul afectiunilor inimii aceasta trebuie sa fie sub medie. Tonul face muzica. Prin urmare, de ce ai tipa cand poti vorbi calm? De ce ai reprosa cand poti sa spui ce te deranjeaza intr-un mod matur? Cand vorbim despre vindecarea prin cuvant, ne referim fara nici cea mai mica urma de indoiala la intoarcerea la armonia cu noi insine, cu ceilalti, cu mediul inconjurator. Nu uita: suntem ceea ce gandim si ceea ce vorbim. Alege cuvintele pozitive, frumoase, calde. Alege tonul bland. Alege sanatatea!

Placuta, trista, sau romantica, muzica ne incanta sufletul si, in acelasi timp, ne vindeca. Psihologii demonstreaza ca o sonata claisca ne poate scoate din depresie. Muzica nu este doar o forma de distractie. Mai mult decat un mod de a ne incanta estetic, ea are, se pare, si rol terapeutic. Cel putin asa ne arata diferite experimente din toata lumea. Muzica te poate linisti, iti poate diminua anxietatile sau accesele violente. Intr-un metrou din localitatea britanica Newcastle s-a inlocuit muzica moderna zgomotoasa, agresiva, cu cea baroca. Efectul observat a fost uimitor: actele de vandalism si formele de violenta s-au diminuat simtitor. Din acel moment, s-a optat pentu difuzarea unei muzici linistitoare, in locul celei care sporea gradul de tensiune a calatorilor. Desi, pentru unele persoane, ea este mai degraba un zgomot de fond, pentru multi influenta armoniilor sonore asupra noastra, asupra corpului uman, reprezenta un subiect foarte provocator: cum reuseste ea sa ne schimbe intr-atat incat, se pare, invatam mai usor sa vorbim in prezenta ei, ni se imbunatateste memoria, la fel si inteligenta spatiala sau concentrarea? Sunetele nu sunt ceva imaterial. Ele au diferite frecvente si fiecare vibreaza intr-un fel anume. Aceste fenomene fizice interactioneaza cu organismul nostru, care le resimte, uneori, fara sa ne dam seama. Emil Cioran considera ca Bach este singurul argument pentru existenta lui Dumnezeu. Mihail Sebastian, alt scriitor interbelic stralucit, spunea ca muzica este salvatoare si narcotica. Asadar, efectele psihologice ale unei simfonii pot fi spectaculoase. Puterea sa vindecatoare Tehnica japoneza Tamado pleaca tocmai de la acest principiu. Cuvantul inseamna, in japoneza, calea sufletului. Adeptii acestui mod de vindecare alternativ cred ca muzica, in interactiune cu corpul uman, poate avea efecte curative. Tehnica este foarte originala: se aleg puncte de acupunctura asupra carora se asaza un diapazon. Vibratiile lui curg de-a lungul traiectelor eroase si prin muschi, acordand organismul, armonizand energiile sale. Nu este nevoie sa iubesti muzica pentru aceasta, nici macar sa o auzi. Terapeutii Tamado spun ca ea are efect si asupra persoanelor cu deficiente de auz. Aceasta pentru ca ea nu mai reprezinta, in cazul acesta, doar o experienta auditiva si psihologica, ci una profunda a fiecarei fibre din corpul nostru. Poti sa crezi sau nu acest lucru, dar este limpede ca anumite tipuri de muzica au un efect pozitiv asupra noastra, pe cand altele ne pot lasa un sentiment apasator. Cum se explica atunci efectul muzicii de relaxare? Simplu: vibratiile creierului nostru se adapteaza usor si natural la acele tipuri de armonie, de aceea, efectul poate fi chiar si acela de a adormi. Muzica, o cale spre regasire Oana Maria Popescu, psihoterapeut specialist in hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, vorbeste despre importanta pe care o are muzica la nivel subiectiv, social si fiziologic: Stilurile de muzica ce evoca emotii puternice sunt utilizate pentru obtinerea insight-ului, adica a introspectiei si respectiv a identificarii unor tipare de relatie si comportament. Din acest punct de vedere, muzica este utila in generarea de asociatii asemanatoare asociatiilor libere din psihanaliza, avand atat scop diagnostic, cat si scop terapeutic. Ea are impact asupra emotiilor si a interactiunilor sociale.

37

Multi specialisti sustin ca ritmul muzicii are un efect calmant datorita faptului ca ritmul muzical este oarecum asemanator cu bataile cardiace ale mamei pe care le aude fatul. Din acest motiv se pare ca muzica este foarte utila in ameliorarea stresului. Muzica are efect calmant datorita asemanarii cu bataile inimii mamei. In sprijinul ipotezei vine constatarea ca cea bazata pe ritmul de tobe sau flaut (ritmuri amerindiene sau celtice) are efect de reducere a stresului... La nivel corporal, muzica duce la cresterea imunitatii. Atunci cand ascultam muzica, creste nivelul de serotonina, o substanta cu efect antidepresiv. De asemenea s-a constatat ca ascultarea muzicii duce la ridicarea nivelului de endorfine din creier. Endorfinele sunt considerate hormonii fericirii si substante naturale anti-durere.

4.2 RADIATIILE IONIZANTE4.2.1. DEFINITIE SI CLASIFICARE Radiatiile ionizante sunt radiatiile care au proprietatea de a ioniza materia asupracareia actioneaza deoarece la locui impactului ele cedeaza energiile mari pe care le poarta. Ca urmare, prin interactiunea cu substratul iradiat, rezulta particule incarcateelectric sau perechi de ioni si ruperea legaturilor moleculare.Radiatiile ionizante sunt reprezentate de: radiatiile electromagnetice fotonice (radiatiile X si radiatiile gamma) fluxurile de particule atomice (radiatiile corpuscuiare) reprezentate de radiatia af o r m a t a d i n 2 p r o t o n i s i 2 n e u t r o n i ( r e s p e c t i v u n n u c l e u d o h e l i u ) , r a d i a t i a formata din fluxuri de electroni(cu sarcina electrica negativa), fluxurile de protoni(cu sarcina electrica pozitiva) si fluxurile de neutroni (radiatii care nu producionizare directa). CARACTERIZAREA RADIATIILOR IONIZANTE Expunerea organismului uman la radiatiile ionizante poate ft urmata de aparitiaunor efecte biologice dependente de caracteristicile acestora: capacitatea de penetratie,respectiv de capacitatea de ionizare. Capacitatea de penetrare a radiatiilor ionizante Radiatiile ionizante corpusculare au o capacitate de penetratie redusa: radiatiile a pot strabate doar distante foarte mici, aproximativ 0.1 mm in aer sau tesuturi, cea mai mare parte diniie ele fiind retinute in stratul cornos al pielii. radiatiile au o capacitate de penetrare care nu depaseste de rcgui , 2 c m ( d o a r cele din categoria dure pot penetra pana ta cea, 8 cm), astfel ca majoritatea lor pot produce leziuni doar la nivelul tesutului cutanat.Spre deosebire de radiatiile corpusculare, radiatiile ionizante electromagnetice auo foarte mare capacitate de penetratie, ele pot strabate intreg corpul, si ca urmare pot firetinute in diferite tesuturi in functie de densitatea acestora. Capacitatea da ionizare a radiatiilor ionizante C a p a c i t a t e a d e i o n i z a r e a r a d i a t i i l o r i o n i z a n t e e s t e i n v e r s p r o p o r t i o n a l a c u capacitatea de penetratie: radiatiile corpusculare (cu exceptia fluxurilor ce neutroni carenu produc direct ionizare) au o foarte mare capacitate de ionizare deoarece elibereazaintreaga energie purtata in stratul subtire in care sunt retinute. Radiatiile fotonice (X si )au capacitate de ionizare mult mai redusa.Din aspectele prezentate se desprind urmatoarele concluzii privind riscurile biologice generate de expunerea la radiatiile ionizante: r a d i a t i i l e s i r adi at i i l e a u n o c i v i t a t e m a x i m a i n c o n t e x t u l i r a d i e r i i interne (patrunderea radionucliziior in organism prin inhalare sau ingestie); r a d i a t i i l e e l e c t r o m a g n e t i c e i o n i z a n t e ( X s i ) d e t e r m i n a e f e c t e n o c i v e d e intensitate maxima in situatia iradierii externe, prin expunerea partiala sau totala acorpului ia radiatia exterioara. UNITATILE DE MASURA In ca de la sfarsitul secolului XIX su fost utilizate o serie de unitati de masura pentru definirea radiatiilor ionizante si a efectelor biologice produse, care in anul 1975 aufost supuse unor reformulari in cadrul Sistemului International de Unitati (Si Radioactivitatea Radioa ctivitatea sau activitatea unui radionuciid este definita prin viteza dedezintegrare a a t o m i l o r s a i . U n i t a t e a d e m a s u r a v e c h e e s t e C u r i e ( s i m b o l C i ) , c a r e reprezinta numarul de dezintegrari pe unitatea de timp (secunda) intr-un gram de rad iu sicorespunde la10 107,3

38

dezintegrari/secunda.Unitatea SI (adoptata de Comisia Internationala pentru Masuri si Greutati in anul1975) este Bequerel (simbol Bq) care reprezinta 1 dezintegrare/secunda. Rezulta ca 1 Ci=10107,3 Bq, respectiv 1 Bq =121003,27 Ci (sau 1 Bq=27,03 pCi). Expunerea la radiatii iomzante Prima unitate pentru estimarea expunerii la radiatii ionizante a fost Rontgen(simbol R), care reprezinta doza de radiatie X sau gamma, care (in conditii standard de 0C si 760 mm Hg) produce in 13cmmde aer uscat ioni negativi sau pozitivi a caror sarcinaelectrica este egala cu 1 unitate electrostatica.I n S i u n i t a t e a d e m a s u r a e s t e C o u l o m b / k i l o g r a m kg = 3 876 R. in aceste conditii, debitul ds expunere exprimat inRontgen Doza absorbita Poza absorbita reprezinta o marime care exprima distribuirea energiei absorbite inunitatea de masa a materialului iradiat, importanta practica a dozei absorbite rezida infaptul ca efectul biologic este consecinta procesului de transfer energetic do la campul deradiatii catre materia in care se realizeaza absorbtia.Unitatea de masura veche este Rad (radiation absorbed dose), care corespundeabsorbtiei a 100 erg pe 1 g de substrat iradiat. In sistemul international actuai unitatea demasura este Gray (simbol Gy) si reprezinta absorbtia unei cantitati de energic de 1 Joule pe kiloqram de substrat iradiat . SURSELE lDE RADIATII IONIZANTE Sursele de radiatii ionizante sunt clasificate in doua mari categorii: naturale siantropice, care determina iradierea naturala sau iradierea antropica a factorilor ambientalisi a organismului uman. Organismul uman poate recepta variate doze de radiatii ionizante prin iradiere externa (de la surse dinafara corpului uman - aer, sol) sau prin iradiereinterna (de la radionuclizii patrunsi in organism prin inhalare sau ingestie). Sursele naturale de radiatii ionizante sunt reprezentate de radiatiil cosmice si deradiatiile telurice (terestre), Acestea pot determina iradierea externa (radiatiile gammaterestre) sau iradierea interna, in cazul patrunderii in organismul uman prin inhalarea sauingestie unor radionuciizi naturali ambientali.In cadrul circumstantelor uzuale de expunere a colectivitatilor umane la radiatiileionizante, sursele naturale contribuie cu aproximativ 87 % din doza receptata (figura 4.1) RADIATIILE COSMICE RADIATIILE COSMICE PRIMARE Cea mai mare parte a radiatiilor cosmice provine din spatiul interstelar dinafaras i s t e m u l u i n o s t r u s o l a r , i a r u n p r o c e n t m a i r e d u s r e z u l t a i n u r m a a c t i v i t a t i i s o l a r e , Datorita originii aceste radiatii ionizate sunt denumite radiati}- cosmice primare. Ele suntreprezentate In principal de fluxuri de particule protonice, fotoni si muoni cu energiiinalte RADIATIILE COSMICE SECUNDARE Doar o mica parte a radiatiilor cosmice primare poate penetra pana la suprafataPamantului deoarece in momentul patrunderii in atmosfera superioara interactioneaza cunucleii atomilor si moleculelor din aer generand radionuclizi secundari (radionuclizicosmogenici), care la randul lor, prin reactie in cascada, determina producerea altor nuclizi radioactivi. Acestia emit fotoni, electroni, neutroni si muoni cu energie joasa, carereusesc sa ajunga pana la suprafata terestra.Principalii nuclizi radioactivi cosmogenici sunt Carbon-14, Tritiu-3 si BeriliuC a n t i t a t e a d e r a d i a t i i c o s m i c e c a r e p a t r u n d e i n a t m o s f e r a P a m a n t u l u i e s t e influentata de campul magnetic terestru: mai mare in vecinatatea polilor decat la ecuator;ca urmare, intensitatea expunerii diminueaza pe masura descresterii latitudinii (nivelul deradioactivitate la ecuator, determinat la nivelul marii, este mai mic cu aproximativ 10%fata de poli, iar la altitudinea de 17 km scaderea este de aproape 75%).D e a s e m e n i , d a t o r i t a e f e c t u l u i d e e c r a n a l a t m o s f e r e i , i n t e n s i t a t e a r a d i a t i e i cosmice primare si secundare creste cu altitudinea, valoarea radioactivitatii aproape ca sedubleaza pentru fiecare 2 km altitudine.Din punctul de vedere al iradierii populatiei, in contextul situational cotidian,radiatiile cosmice nu constituie un factor de risc major deoarece nivelul expunerii este deaproximativ sievert pe an (in medie 10-12% din fondul radioactiv natural).Eventuale riscuri pentru sanatate pot fi generate de zborurile la foarte mare altitudine,inclusiv cele cosmice.Utilizarea mijloacelor de transport aeriene, in functie de latitudinea, altitudinea sid u r a t a c r o a z i e r e i , p o a t e d e t e r m i n a c r e s t e r e a m o d e r a t a a d o z e i d e r a d i a t i i i o n i z a n t e cosmice receptate de organismul uman, dar de regula aceasta nu depaseste cateva zeci demicro gray (tabelul 4.4),Tabelul 4.4. Expunerea la radiatiile ionizante cosmice in transportu Centurile Van Allen (interioara si exterioara) sunt zone circulare care inconjoaraPamantul, in care intensitatea radiatiilor ionizante cosmice este deosebit de mare datoritaretinerii protonilor si a neutronilor sub actiunea campului magnetic

39

terestru. Centurainterioara, a carei localizare variaza de la cateva sute la cateva mii de km, este formatad i n p r o t o n i , i a r c e a e x t e r i o a r a , e x t i n s a d e l a 2 0 0 0 0 l a 6 0 0 0 0 k m , e s t e a l c a t u i t a d i n electroni. RADIATIILE TERESTRE Toate formatiunile geologice de pe Pamant contin cantitati variate de substanteradioactive naturale (radionuclizi naturali) a caror varsta corespunde varstei geologice aPamantului, aspect datorita caruia au fost denumite radionuclizi primordiali; Uraniu-235,Uraniu-238, Thoriu-232, Radiu-226, Potasiu-40 s.a. Marea lor majoritate au semi-viata(timpul de injumatatire) de ordinul milioanelor de ani (tabelul 5).R a d i o n u c l i z i i p r i m o r d i a l i i m p r e u n a c u p r o d u s i i d e d e z i n t e g r a r e r a d i o a c t i v a determina existenta fondului radioactiv natural terestru a carui radioactivitate este relativc o n s t a n t a . A c e s t i r a d i o n u c i i z i p o t a c t i o n a a s u p r a o r g a n i s m u l u i u m a n p r i n d o u a circumstante de expunere: iradiere externe si iradiere interna, IRADIEREA NATURALA TERESTRA EXTERNA Iradierea externa este produsa de radiatiile gamma emise in timpul dezintegrariiradionuclizilor primordiali sau a descendentilor acestora. Intensitatea expunerii depindede concentratia elementelor radioactive din scoarta terestra, fiind mai mare in teritoriile incare exista depozite naturale mai mari de uraniu si toriu, unde predomina rocile bazaltice

IRADIEREA NATURALA TERESTRA INTERNA I r a d i e r e a n a t u r a l a i n t e r n a e s t e c o n s e c i n t a p a t r u n d e r i i i n o r g a n i s m u l uman a elementelor radioactive din sol pe doua cai: prin ingestia radionuclizilor primordiali telurici prin intermediul apei sau aalimentelor. Amploarea riscului datorat consumarii produselor alimentare( c e r e a l e , l e g u m e r a d a c i n i , l a p t e , c a r n e , p e s t e ) p o a t e f i a m p l i f i c a t p r i n con centrarea elementelor radioactive in urma parcurgerii verigilor lantuluitrofic; prin inhalarea gazelor radioactive - radon si thoron - provenite din sol, a caror concentratie este crescuta indeosebi in minele de minereu radioactiv sau celede mare adancime, dar si locuintele si cladirile situate deasupra pivnitelor sauspatiilor tehnice insuficient ventilate arderea carbunelui pentru producerea de energie, proces care poate determina pentru populatia din jurul centralelor termice receptarea EDE ( echivalentuldozei efectiv) de pana la 2x41 sievert pe an (0,2 mSv/an); cenusa de la centralele termoelectrice utilizata la fabricarea cimentului si a b e t o n u l u i ( u n e l e b e t o a n e pot contine pana la 80% cenusa de carbune). inasemenea situatii , intr-o locuinta din beton E D E / l o c a t a r p o a t e a j u n g e l a valoarea de 7x510Sv pe an (0,07 mSv/an); prin comparatie, valoarea de locuinte din lemn este de 3x410Sv pe an (0,03 mSv/an); a r d e r e a p e t r o l u l u i i n c e n t r a l e l e e l e c t r i c e , p r i n c a r e p o a t e r e z u l t a u n n i v e l d e iradiere caracterizat prin EDE de 1x610Sv pe an (0,001 mSv/an); folosirea rocilor fosfatice de origine sedimentara (care contin concentratii multm a i m a r i d e s i p r o d u s i i s a i d e d e z i n t e g r a r e d e c a t s o l u r i l e n o r m a l e ) p e n t r u obtinerea ingrasamintelor complexe de sinteza NPK. Pentru populatie, risculiradierii suplimentare apare prin consumarea produselor alimentare cultivate peterenurile fertilizate cu ingrasaminte chimice fosifatice sau datorita depozitariifosfogipsului (deseu rezultat in urma procesului de obtinere a ingrasamintelor fosfatice, caracterizat printr-un continut de radiu-226 de 10-15 ori maa mare decatin sol); utilizarea apelor geotermale pentru incalzirea locuintelor, ca apa menajera, inunele procese semi-industriale (topitul inului si a canepei) sau ca factor terapeutic balneoclimateric. Amploarea riscului de iradiere suplimentara, desi este in curs deevaluare, poate ajunge ia un EDE cuprins intre 2x510-22x410Sv pe an (0,02- 2,2 mSv/an). SURSELE ANTROPICE DE RADIATII IONIZANTE Utilizarea radiatiilor ionizante in numeroase activitati industriale, medicina sauc e r c e t a r e s t i i n t i f i c a a d e t e r m i n a t c r e s t e r e a r a d i o a c t i v i t a t i i f a c t o r i l o r d e m e d i u s i a riscurilor pentru sanatatea comunitatilor umane.In functie de circumstantele de expunere, iradierea antropica poate fi ocupationala(profesionala) sau non-ocupationala (neprofesionala). EXPUNEREA OCUPATIONALA Expunerea ocupationala se produce in timpul prestarii unor activitati profesionalecare implica contactul cu diferite surse de radiatii ionizante industrie - extragerea minereurilor radioactive, obtinerea combustibilului nuclear si a energiei electro-nucleare, producerea fertilizantilor fosfatici, extractia titeiuluisi a gazelor naturale, arderea combustibililor fosili, desimetria si defectos copianon-distructiva, extragerea apei de la foarte mare adancime, tratarea sau reciclareadeseurilor radioactive, sistemele de semnalizare non-electrica;

40

m e d i c i n a - i m a g i s t i c a ( r a d i o s c o p i i , r a d i o g r a f i i , t o m o g r a f i e c o m p u t e r i z a t a ) , medicina nucleara {diagnostic cu izot opi radioactivi), radioterapia afectiunilor neoplazice, sterilizarea produselor hematologice; c e r c e t a r e - o b t i n e r e a m a r c h e r i l o r r a d i o a c t i v i , f i z i c a a t o m i c a ( c i c l o t r o a n e s i acceleratori de particule), analize prin activare radioactiva, tehnici de datare cucarbon-14 sau potasiu-40 (pentru determinarea varstei unor materiale sau specii biologice). EXPUNEREA NON-OCUPATIONALA P e n t r u c o m u n i t a t i l e u m a n e , p r i n c i p a l e l e m o d a l i t a t i d e e x p u n e r e l a r a d i a t i i l e ionizate sunt iradierea medicala in scop diagnostic sau terapeutic, unele aparate sauinstalatii de uz casnic si poluarea radioactiva a factorilor de mediu.Pentru populatie, cea mai importanta sursa de expunere este iradierea medicala, acarei contributie la realizarea iradierii externe a intregului corp depaseste 49 procente(tabelul 4.6).Marimea riscului datorat procedeelor medicale care implica surse de radiatii esteconditionata de intensitatea dozei receptate (mai mare in timpul radioscopiilor), zona iradiata (maduva hematopoetica si gonadele au radiosensibilitate mai mare), varsta (maimare la copii) sau starea fiziologica (riscul este mai mare in perioada de sarcina

Sursele de radiatie naturale

1.

Radiatia cosmica ajunge la noi prin atmosfea pamantului, provenind o parte de la soare si o parte de la alte surse de energie din galaxia noastra sau din afara ei. Doza globala medie pe an este de 0,39mSv. Crusta pamantului este constituita si din materiale care sunt natural radioactive. Uraniul, spre exemplu, se gaseste in roci si sol, de cele mai multe ori in concentratii foarte mici. Asa se intampla si cu thoriul, carbonul-14 si potasiul-40. Deoarece materialele de constructii sunt extrase din pamant, ele pot fi usor radioactive, iar oamenii sunt iradiati atat in interiorul locuintelor cat si in afara lor. Dozele de radiatie variaza in functie de rocile si solul zonei geografice cat si a tipului de materiale de constructie folosite dar media anuala globala este de 0,46mSv. Radonul este un gaz natural radioactiv care provine de la uraniul care este raspandit in crusta pamantului. Este emis de sol si roci la suprafata pamantului si dispersat in atmosfera daca nu intra in interiorul cladirilor, caz in care concentratiile pot creste. Dezintegrarea radonului duce la formarea altor atomi radioactivi care, o data inhalati, se pot fixa in plamani si iradia tesuturile. Doza globala anuala medie este de 1,3mSv dar, in zone cu concentratii mari de radon, dozele pot fi de cateva ori mai mari. Alimentatia. Atata timp cat materialele radioactive exista oriunde in natura, este inevitabil ca acestea sa nu se ragaseasca si in apa si mancare, ducand la o doza globala medie anuala de 0,23mSv. Potasiul-40 in particular constitue o sursa majora in iradierea interna dar mai exista si altele. Potasiul-40 variaza in corp in functie de masa musculara, fiind de doua ori mai mult in corpul unui barbat tanar fata de o femeie in varsta. Unele alimente, de exemplu nucile braziliene si stridiile concentraza materiale radioactive de asa maniera incat consumatorii de cantitati importante pot primi doze semnificativ peste media obisnuita. Industiile ne-nucleare pot tehnologic concentra materiale natural radioactive. Un exemplu il constitue prelucrarea minereurilor continand materiale radioactive pe langa elementul pentru care sunt extrase. De exemplu, minereul de fosfor contine radiu, care se regaseste in concentratii mari in steril. Un alt exemplu de industrie ne-nucleara este generarea de electricitate de catre centralele electrice pe carbune care au ca rezultat nedorit si neintentionat eliberarea de materiale natural radioactive din carbune. Acestea ajung in aer si transferate catre populatie prin intermediul alimentelor. Doza globala medie anuala este totusi mica, sub 0,001mSv.

2.

3.

4.

5.

41

Sursele de radiatie artificiale (man-made)

6.

Medicala. Radiatia este folosita in medicina in doua moduri distincte: pentru diagnosticarea unor boli sau unor vatamari si pentru distrugerea celulelor canceroase. Cel mai cunoscut mod de diagnosticare este radiografia folosirea radiatiilor X care trec prin pacient si formeaza o imagine pe un film. Alte boli pot fi diagnosticate folosind razele gamma emise de materiale radioactive introduse in corpul pacientului prin injectare, inghitire sau inhalare. Aceasta tehnica se numeste medicina nucleara. Materialele radioactive sunt alese asa incat sa se localizeze preferential organul vizat sau partea de corp de interes. Pentru a urmari distributia sau curgerea materialului radioactiv se foloseste camera gamma. Aceasta detecteaza radiatia gamma si produce o imagine care ofera informatii privind starea de sanatate a tesutului, natura bolii cat si stadiul acesteia din urma. Cancerul poate fi tratat prin radioterapie, caz in care sunt folosite fascicule de raze X sau gamma de energie mare, emise de cobalt-60 sau alte surse similare. Acestea sunt orientate cu foarte multa grija, de cele mai multe ori din directii diferite, pentru a reduce doza incasata de tesutul sanatos inconjurator. Asigurarea unor doze mari dar localizate se mai poate obtine si prin folosirea unor substante radioactive (solutii sau mici cantitati de material solid) inserate temporar in interiorul tesuturilor afectate de cancer. Folosirea iradierii medicale constitue de departe cea mai mare sursa artificiala de radiatie la care este expus publicul, doza globala anuala medie fiind de 0,3mSv. Reactoarele nucleare si industria aferenta obtinerii si transportului combustibilului nuclear elibereaza cantitati mici de materiale radioactive la fiecare treapta a ciclului urmat de combustibilul nuclear. Pentru public, doza globala anuala medie este de 0,008mSv. Radiatii ale produselor de larg consum. Mici doze de radiatie sunt primite de la bunuri de consum generatoare de radioactivitate artificiala, cum ar fi detectorii de fum, aparate de iluminat, ceasuri luminiscente dar si de la radioactivitatea naturala, de exemplu a fitilelor din lampile cu gaz (impregnate cu nitrati de ceriu si thor pentru a mari luminozitatea). Doza globala anuala medie este extrem de mica 0,0005mSv.

7.

8.

C.

SURSE DE RADIATII

Orice corp, incapsulat sau nu, care inglobeaza o cantitate suficienta de nuclizi radioactivi, se numeste sursa de radiatii. Dupa cum materialul radioactiv este sau nu in contact cu exteriorul, sursa se numeste deschisa sau inchisa. Din consideratiile de mai sus, rezulta ca pentru sursele inchise este de luat in considerare numai componenta gamma, celelalte fiind practic absorbite de invelis. Pe carcasa sursei se va inscriptiona tipul de sursa (izotopul) si activitatea.

42

*De regula, mai ales la sursele obtinute prin iradiere, materialul activ este un amestec intre izotopul radioactiv si cel stabil, in proportii dependente de procesul de fabricatie, deci nu exista o corelatie intre activitate si masa ori volumul sursei.

D.

EFECTUL RADIATILOR ASUPRA SUBSTANTEI ; CONCEPTUL DE DOZA

Deplasarea unei particule incarcate, intr-un mediu, produce o ionizare dependenta de tipul si energia particulei. Se introduce, in acest sens, notiunea de doza absorbita (D), notiune care reprezinta cantitatea de energie cedata de radiatie / Kg. materie. Unitatea de masura se numeste gray (Gy).

1 Gy = 1 j / 1 Kg

Efectul biologic diferind puternic de la un tip la altul de radiatie, s-a introdus notiunea de echivalentul dozei doza echivalenta ( H )

sau

H=FxD

unde F este un factor de pondere a radiatiilor, cu urmatoarele valori orientative :

F 1

Tip radiatie Gamma

43

3 10 20

Neutroni rapizi Neutroni lenti Alfa

Unitatea de masura se numeste Seavert ( Sv ).

1 Sv = 1 j / 1 Kg corp

Se tolereaza, de asemenea, rem - ul ( rentgen equivalent man ).

1 rem = 1 /100 Sv

Este de evidentiat faptul ca aparatele de masura cu citire instantanee indica, de fapt, debitul dozei , adica variatia in timp dD / dt . Doza precum si echivalentul biologic sunt marimi cumulative in timp si pot fi usor rescrise sub forma:

D = (dD / dt) x t H = F (dD / dt) x t

unde debitul este o marime proportionala cu fluxul de particole incident. Se evidentiaza, in acest fel, proportionalitatea efectelor biologice cu timpul de expunere. Efectul concret este dependent de complexitatea organismului. Pentru exemplificare se dau, mai jos, dozele considerate letale pentru diverse organisme: spori 10 kGy; maci 200 Gy; vertebrate inferioare 10 15 Gy; mamifere 6 z10 Gy.

44

Iradierile ritmice, cu pauze de refacere, sunt mai usor tolerate. Mai jos se exemplifica, pentru cateva valori ale activitatii, doza incasata la diferite distante.

Pentru Co60 se calculeaza debitul dozei efective in aer (fara atenuare) la distantele 1m si 6m:

Activitatea (mCi)

Activitatea (Bq)

Debitul dozei efective la 1m (mSv/h)

Debitul dozei efective La 6m (mSv/h) 0,004 0,04 0,4

10 100 1000

0.37 3,7 37

0,13 1,3 13

Pentru personal expus profesional se admite o doza efective de 20mSv pe an. Pentru public, limita acceptata a dozei efective este de 1mSv pe an, ceea ce conduce la 0,025mSv pe saptamana.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste poluarea aerului prin prezenta unei substante straine, care poate avea efecte nocive sau poate produce direct sau indirect alterarea sanatatii omului. Poluarea poate fi simpla cnd este cauzata de un singur poluant, sau mai frecvent complexa cum se ntlneste n apropierea ntreprinderilor industriale sau n zone urbane aglomerate si cu circulatie intensa de autovehicule. Sursele de poluare a aerului atmosferic pot fi naturale si artificiale. Sursele principale de poluare a aerului sunt cele artificiale, mai importante fiind procesele de combustie, transportul si industria. Procesele de combustie reprezinta una din sursele principale de poluare a aerului (obtinerea energiei electrice, termice sau mecanice). Resursele principale de energie sunt carbunele, petrolul si derivatii sai, gazele naturale. La ardere att carbunele, ct si petrolul elimina produsi poluanti. Gazele toxice pot patrunde n aer n cantitati diferite, provenind din procesele naturale (fermentatii, putreficatii etc.) sau din activitatea oamenilor. Aceste elemente de impurificare sunt raspndite permanent n aer, iar efectul lor nociv depinde de concentratia, de componenta chimica a lor, de durata de expunere a omului etc. Gazele toxice rezulta de asemenea din diferite, procese industriale, procese de descompunere a substantelor organice care au loc n natura. Ajunse n atmosfera, aceste gaze pot patrunde n organismul uman n special pe cale respiratorie, dar si pe cale digestiva sau pe cale cutanata. Aceste gaze pot influenta la nivelul portii de patrundere ori asupra unui anumit organ sau sistem. n primul rnd, prin actiune locala se deosebesc gazele iritante, ca SO2, oxizii de azot etc. ntruct calea de patrundere n organism este cea respiratorie, aceste gaze provoaca leziuni n special la nivelul cailor respiratorii superioare si n plamni. n al doilea rnd, sunt gaze cu actiune toxica generala, ca oxidul de carbon, hidrocarburile, solventii organici etc.

45

Un poluant al aerului l reprezinta fumul. Se elimina la procesele de ardere, la ncalzirea locuintelor, n industrie sau diferite mijloace de transport. Componenta lui este foarte variata, fiind format din particule n suspensie (cenusa, funingine), gaze si vapori de apa. De componenta materialului de constructie si de modul cum are loc arderea depinde componenta n substante nocive a fumului si gradul lui de nocivitate. n atmosfera centrelor populate, datorita activitatii oamenilor, cantitatea de impuritati din aer este mult mai mare dect n teritoriile nepopulate. Dezvoltarea accelerata a industriilor a adus la cresterea numarului si a concentratiei elementelor de impurificare a aerului. ncalzirea locuintelor impurifica aerul cu fumul rezultat la arderea combustibilului. Gradul de impurificare n acest caz depinde de calitatea combustibilului folosit, fiind mai nalt n localitatile care utilizeaza carbune sau produse petroliere. Transportul feroviar impurifica aerul cu produse de combustie, iar transportul auto sau aerian - cu gaze de esapament. Aceste gaze contin hidrocarburi, oxid de carbon s.a. Pe strazile nguste, prost ventilate si cu circulatie mare produsii de impurificare care se afla n gazele de esapament pot atinge concentratii mari. ntreprinderile industriale reprezinta sursa cea mai importanta de impurificare a aerului din centrele populate. Ele impurifica aerul cu pulberi, gaze sau fum. Pulberile si gazele pot fi eliminate n atmosfera la orice etapa a procesului tehnologic. Componenta fumului de la ntreprinderile industriale este foarte variata, n functie de tipul si de cantitatea combustibilului folosit, de felul procesului de ardere. Cu ct arderea este mai completa, cu att si produsii care intra n compozitia fumului sunt ntr-o cantitate mai mica. Sursele de impurificare chimica degaja n atmosfera centrelor populate, un sir de produsi, nocivitatea carora variaza n functie de componenta si concentratia lor. Produsii de impurificare ajunsi n atmosfera pot sa se gaseasca ntr-o stare neschimbata, iar n unele cazuri pot produce si o serie de reactii chimice, care le schimba structura si proprietatile. De exemplu, SO2 poate fi oxidat n SO3 care, n cazul umiditatii mari, poate sa se dizolve n picaturi de ceata, formnd acid sulfuric cu actiune foarte iritanta. O serie de hidrocarburi si alti produsi organici eliminati prin gazele de esapament ale masinilor si de la anumite ntreprinderi se oxideaza n atmosfera sub actiunea razelor ultraviolete, iar substantele capatate au o putere de oxidare mare. Datorita acestui fapt ele exercita o actiune iritanta foarte puternica asupra conjunctivei si asupra cailor respiratorii. Prezenta n aerul atmosferic a acestor produsi cu putere de oxidare mare a creat posibilitatea de a folosi puterea oxidanta a aerului ca indicator al impurificarii aerului din centrele populate. Produsii eliminati de diferite surse n aerul atmosferic si scad treptat concentratia datorita fenomenului de autopurificare a aerului, care este compus din doua procese: sedimentare si diluare. Sedimentarea reprezinta precipitarea pe sol a substantelor de impurificare. Diluarea se nfaptuieste n aer cu att mai bine cu ct produsii de impurificare difuzeaza mai puternic. n mecanismul impurificarii si autoimpurificarii aerului din centrele populate intervin nu numai sursele cu caracteristicile lor, ci si o suma de alti factori, dintre care cei mai importanti sunt: factorii meteorologici, relieful, sistematizarea centrului populat, spatiile verzi si suprafetele acvatice. Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii poate fi directa si indirecta.

Actiunea directa este caracterizata prin efectul patogen al poluantilor n functie de natura, concentratia si timpul de actiune a lor. Actiunea directa a poluarii aerului asupra sanatatii poate fi acuta si cronica. Actiunea acuta se manifesta prin alterarea starii sanatatii sub influenta n timp scurt a unor niveluri ridicate de poluare a aerului. Actiunea cronica sau de lunga durata este o influenta a poluantilor n concentratii moderate timp ndelungat. Poluarea aerului este de obicei produsa de un complex de substante cu diferite actiuni asupra organismului. Poluantii atmosferei pot fi clasificati n functie de actiunea lor asupra organismului sau n functie de starea lor de agregare. n acest sens exista: - poluanti iritanti, grupa n care intra pulberile netoxice si o serie de gaze si vapori, dintre care cei mai importanti sunt bioxidul de sulf, bioxidul de azot, clorul, amoniacul.

46

poluanti fibrozanti ca bioxidul de siliciu, oxizii de fier etc. - poluanti toxici asfixianti, dintre care cei mai importanti sunt oxidul de carbon si hidrogenul sulfurat. - poluanti toxici sistemici, grup care cuprinde un mare numar de elemente anorganice (plumbul, mercurul, kadmiul, fosforul, fluorul) sau substante organice (pesticidele organo-fosforice si organoclorurate). - poluanti alergizanti, naturali, de origine vegetala (polen), animala (par, produse de descuamare), artificiala (emanati de unele ramuri ale industriei chimice: industria farmaceutica, industria maselor plastice etc). - poluanti cancerigeni, care pot fi de natura organica (hidrocarburile policiclice aromatice, epoxizii), unele amine de natura anorganica (arsenul, cromul, kobaltul, selenul si sarurile lor) sau de natura minerala (azbestul). Dupa starea de agregare, poluantii pot fi clasificati n 2 grupe: - aerosoli, reprezentati prin particule solide sau lichide, dispersate n mediul gazos. Stabilitatea lor n aer este determinata n special de marimea particulelor, cele mai mari sedimenteaza repede, iar cele mici persista mult timp n atmosfera. - gaze si vapori - grupa cuprinde cele mai diverse substante chimice poluante, de natura anorganica (bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, oxid si bioxid de carbon, oxizi ai azotului etc.) sau de natura organica (hidrocarburi aromatice, aldehide, cetone, alcooli etc). Actiunea indirecta a poluarii aerului asupra sanatatii se caracterizeaza prin modificarile de mediu sub influenta poluantilor care se reflecta asupra sanatatii si a conditiilor generale de viata. Este cunoscuta actiunea produsilor poluanti asupra microclimatului, asupra radiatiilor luminoase, asupra radiatiilor ultraviolete, asupra plantelor, asupra animalelor, asupra conditiilor de viata. Factorii chimici ai mediului nconjurator se mpart n naturali si artificiali. Aerul atmosferic se caracterizeaza printr-o componenta constanta, destul de pronuntata a gazelor. Cu totul alta se observa din partea factorilor chimici artificiali ai mediului aerian. Componenta lor e foarte diversa si numarul lor sporeste permanent. ndeosebi s-a nrautatit componenta chimica a atmosferei si mediului aerian din sfera de productie a omului n conditiile progresului tehnico-stiintific. Pentru aprecierea componentei chimice si a gradului de poluare a aerului atmosferic, a aerului din ncaperile de locuit, sociale, pentru copii, curativo-profilactice se aplica standardele de stat (STAS), n care sunt date concentratiile maxime admisibile (CMA) ale noxelor.

Substantele chimice nocive pot favoriza aparitia diverselor boli - ncepnd cu bronsitele profesionale si starile alergice si terminnd cu neoformatiunile maligne. De exemplu, n aerul din zona de lucru a ncaperilor farmaceutice, se pot degaja vapori toxici, gaze si praf medicamentos att n procesul de transportare si pastrare, ct si la ambalarea si prepararea unor medicamente. Factorii chimici contribuie i ei la poluarea aerului. Emisiile sunt substan e eliberate n atmosfer de c tre uzine. Aceste substan e se r spandesc pretutindeni,c znd din nou sub forma de particule si mai fine dect poluarea atmosferica msurabil n locurile de emisie. Iat cteva exemple de factori poluan i de origine chimic :

-oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon, compu i organici volatili i pulberi n suspensie emisii n atmosfer (ex:poluarea pnzei freatice din zona Ploie ti cu produse petroliere reziduale)

-cloruri, sulfa i, amoniu, azota i, uree, fluoruri, fosfor, fier i uzate);

substan e n suspensie (n apele

-de euri cu con inut de fosfogips, cenu a de pirit

i alte de euri industriale specifice (depuneri pe sol).

47

Compozitia chimica normala a aerului

in compozitia chimica a aerului, se remarca doua categorii de elemente: unele care se afla in mod constant si altele care se gasesc numai in mod accidental. Elementele constante ale aerului, oxigen (20,95%), bioxid de carbon (0,03%), si azot (78,09%), se gasesc in proportii aproape fixe, pe cand ozonul (1-2 mg la 100 m3), vaporii de apa, gazele rare (heliu, argon, neon, xenon etc.), amoniacul, oxidul de carbon (1-15 mg la m3) se gasesc in proportii variabile. La acestea se adauga fumul si particulele fine de praf, care au efecte iritative, traumatice ale mucoasei tractului respirator, putand oficia in acelasi timp rolul de vehiculant al diversilor germeni patogeni. Omul poate supravietui cateva saptamani fara hrana, cateva zile fara apa, insa numai cateva minute fara aer. Aerul este esential pentru viata. Cinci minute fara aer provoaca leziuni ireversibile la nivelul celulelor nervoase, cu consecinte grave asupra sanatatii, amenintand viata. De ce aerul este atat de important ? Pentru ca el contine oxigen. Cand inspiram aerul in plamani, oxigenul este transferat in globulele rosii ale sangelui, care il vor duce mai departe la toate celulele organismului. La nivelul acestora, au loc reactii chimice vitale. In urma lor, rezulta bioxid de carbon, pe care tot globulele rosii il transporta la plamani, care-l vor da afara din corp prin expiratie, caci este un produs rezidual. Zilnic, prin plamanii nostri trec 10.000 de litri de aer. Aerul contine, pe langa oxigen si hidrogen, azot si, uneori, elemente nocive datorita poluarii atmosferei pamantului nostru. Aerul, care patrunde pe caile respiratorii (nas, gura, trahee, bronhii, bronhiole), este filtrat, umezit si incalzit la temperatura corpului. In final, el ajunge in cele mai mici camarute ale plamanilor, numite alveole, care sunt tapetate cu o retea de vase de sange foarte mici, numite capilare. La nivelul acestor capilare se realizeaza schimbul de gaze - oxigen si bioxid de carbon. Acest schimb se realizeaza rapid; in aprox. un minut, tot sangele trece prin plamani. Aerul contine si praf. Nasul poate filtra acest praf, de aceea este bine sa respiram pe nas si sa-l ferim de infectii. Este foarte importanta calitatea aerului pe care-l respiram. Cel mai bun aer se afla in apropierea zonelor verzi, a padurilor, langa mari si oceane. Acest aer contine din abundenta oxigen si ioni negativi. Oxigenul se poate obtine numai prin respiratie. Este bine sa ne ajutam respiratia intr-o postura (pozitia corpului) corecta: umerii pe spate, pieptul in fata, spatele drept; prin imbracaminte lejera, prin respiratie diafragmatica (sa punem la lucru diafragma, muschiul abdominal in respiratie) si cat mai multa miscare fizica. Dusmanul modern cel mai aprig al aerului din incaperi este fumul de tutun. Este periculos atat fumatul activ, cat si contaminarea celor nefumatori din jurul nostru. Ozonul, gaz albastrui cu miros intepator, exercita influente benefice asupra organismului omenesc. Concentratia acestui gaz in atmosfera variaza cu altitudinea, in zonele muntoase gasindu-se mari cantitati de ozon, in comparatie cu zonele de ses. Concentratia maxima a ozonului se afla la aproximativ 30-35 km, unde alcatuieste ozonosfera, un adevarat filtru protector al pamantului. Aerul bogat in ozon, din zona muntoasa, exercita un efect stimulant asupra organismului, crescandu-i rezistenta la frig si la actiunea substantelor toxice, si avand efecte oxidative si bactericide, argumente ce pledeaza pentru cura de aer din zona alpina in tratarea diverselor afectiuni ale aparatului respirator, cardio-vascular si nervos. In natura, aerul se ionizeaza sub actiunea radiatiilor cosmice, a radioactivitatii din sol, a descarcarilor electrice din atmosfera, sub influenta carora moleculele diferitelor substante din aer devin ioni negativi sau pozitivi. Efectul benefic al ionilor negativi asupra organismului rezida in facilitarea procesului de hematoza la nivelul membranei alveolocapilare, in influenta favorabila exercitata asupra metabolismului celulei nervoase facilitand somnul si relaxarea, contribuind astfel la recuperarea si consolidarea sanatatii fizice si psihice. In contextul civilizatiei moderne de astazi, omul petrece mai mult de jumatate din viata in spatii inchise, iar mijloacele si caile de acces ale aerului spre aceste spatii altereaza mult din proprietatile terapeutice ale aerului proaspat. In contextul vietii trepidante, goniti de criza de timp, uitam ca pentru a ne pastra o sanatate viguroasa nu este suficient doar sa respiram, ci este necesar sa afectam 10-15 minute de cateva ori pe zi unei gimnastice respiratorii sistematice, ampla, profunda, intr-un mediu cat mai putin poluat. Cura de aer se poate practica fie in repaus, stand intr-un mediu natural, respirand profund, fie efectuand complexe de exercitii fizice simple destinate atat tonifierii musculare implicate in respiratie, cat si a musculaturii corpului in general.

48

Poluarea chimic Constituie forma cea mai frecven i mai intens de poluare a apelor i se produce cu o mare varietate de substan e, unele biodegradabile, altele cu grad ridicat de persisten i nive ridicat de toxicitate . Poluarea cu compu i ai azotului(azota i, azoti i, amoniac). Surse natural :descompunerea substan elor organice care con in azot. Surse artificiale:ngr mintele cu azot i apele uzate.

Poluarea cu compu i ai fosforului(greu solubili, persisten i). Surse artificiale :fertilizatorii agricoli i influen ele urbane. Concentra ia fosfa ilor n apele menajere urbanevariaz ntre 20 - 150 mg/. CMA la fosfa i este de 0,5 mg/l n apa potabil . Efecte determin eutrofizarea apelor lacustre. Poluarea cu pesticide. Pesticidele pot s ajung direct n ruri, antrenate de iroire sau ca urmare a r spndirii lor prin aviatia utilitar ; unele insecticide (ex. cele destinate n arilor)sunt mp tiate direct pe suprafa a apei. Cele mai toxice sunt pesticidele din categoriahidrocarburilor clorurate i compu ii organofosforici. Efecte: la animale i om, reduc permeabilitatea membranelor cellular e i mpiedic formarea enzimelor. CMA admise n apa potabil pentru pesticidele dintr-o singur clas este de 0,5 mg/l, iar din apele de suprafa trebuie s lipseasc cele organofosforic e i nitroderiva ii. Pentru cele organoclorurate CMAeste de 0,001 mg/l. Poluarea cu produse petroliere . Surse : transportul maritime i fluvial, schelele de foraj continental i marin, industria prelucr toare, i unele activit i urbane. Anual ajung n apele oceanice 10-15 milioane tone de hidrocarburi u oare (kerosen, benzine, solven i folosi i n procese de degresare sau cur ire), hidrocarburi grele (asfalt, bitum, motorin , diverse categorii de uleiuri), lubrifian i si agen i de cur ire. Produsele petroliere ajunse n ap sedimenteaz (40%), se men in ca emulsii (40%), sau formeaz o pelicul pe interfa a aer-ap (20%)1. Efecte : limiteaz oxigenarea apelor, distrug fito- i zooplanctonul, omoar pe tii

Poluarea cu substan e tensioactive (detergen i) . Surse : industria textil , a piel riei i coloran ilor, activit ile menajere si utilitare, unele insecticide i fungicide. Efecte: produc spume care limiteaz schimbul de oxigen, iar la concentra ii de 100 ppm distrug cele mai multe animale din zona litoral sau de mal (viermi, molu te, crustacei, pe ti). Poluarea cu substan e cu grad ridicat de toxicitate . Poluarea cu plumb. Surse:procese tehnologice care includ acest metal i care se desf oar n mediu lichid (prelucrarea galenei n flota ii, procese de galvanizare, refriger ri),precum i pulberi sedimentabile antrenate n hidrosfer (25 000 tone/an numai pentruAtlanticul de Nord). Concentra iile naturale se situeaz ntre 0,003-0,002 mg/l n apa de mare i ntre 0,003 - 0,2 mg/l n apele continentale, iar CMA este de 0,1 mg/l n apa potabil . Efecte: la animale i om este acumulat n ficat, rinichi i oase, pl mni, inim i creier. La om produce anemi i i saturnism. Poluarea cu mercur. Surse:industria chimic , arderea diferitelor categorii de de euri.Emisiile totale de mercur sunt evaluate la 3625 t/an. Concentra iile naturale n apa de mare sunt de ordinul a 0,3 g/l. Efecte: Mercurul i deriva ii acestuia sunt slab biodegradabili, iar procesul de concentrare pe diferitele niveluri ale lan urilor trofice este intens. Compu i imercurului afecteaz creierul, produce paralizii, orbire, malforma ii i sterilitate.

49

Compu ii arsenului(trioxidul de arsen, arseni ii i arsenia ii).Surse:din ape reziduale industrial i din pesticidele cu arsen. Efecte: se acumuleaz mai ales n p r, unghii i piele.Blocheaz ac iunea unor enzime, determin paralizii, sufoc ri, cancer pulmonar i cutanat.CMA este de 0,05 mg/l n apa potabila i de 0,01 n apele de suprafa . Cadmiul. Surse:industria (minier , metalurgic , chimic , termoenergetic ,acumulatoar e i baterii), agricultura (ngr minte i pesticide) i toate procesele care produc materiale zincate, cadmiate, emailate, sau realizate din policlorur de vinilin sau polietilen .Efecte efecte toxice cumulative pentru rinich i i ficat. CMA este de 0,01 mg/l n apa potabil .1 O ton poate acoperii cu o pelicul molecular fin pn la 12 km2 de ap . Poluarea cu substan e chimice indezirabile.Aceste substan e au un grad redus detoxicitate sau nu sunt toxice, dar produc modificarea propriet ilor fizice i organoleptice ale apei, f cnd-o improprie pentru consum. Unele dintre substan ele indezirabile se g sesc n mod natural n ap (Al, Fe, Mn), iar altele sunt introduse numai prin poluare (Cu, Zn). Cuprul - modific gustul (amar), culoarea (alb struie) i turbiditatea; CMA este de 0,1g/l pentru apa potabil i 0,05 mg/l n apele de suprafa . n concentra ii de 8 mg/l n snge provoac icter i afec iuni renale severe. Fierul (sulfa i, fosfa i, silica i) modific gustul (astringent), i culoarea(galben - portocaliu sau ro iatic n concentra ii ridicate).Favorizeaz dezvoltarea ferobacteriilor, care au efect corosiv asupra obiectelor metalice. CMA pentru apa potabil in apele naturale din categoria I - a este de 0,3 mg/l. Manganul - nso e te poluarea cu Fe i determin modificarea gustului (s lciu) i culorii (cenu ie)

CLASIFICAREA POLUANTILOR Au fost analizate urmatoarele criterii de clasificare: . . . dupa natura chimica; dupa proprietati: solubilitate, biodegradabilitate; dupa compartimentul contaminat: atmosfera, hidrosfera, litosfera;

. dupa mediul afectat: compusi ce afecteaza mediul acvatic, compusi ce afecteaza procesele din atmosfera, compusi ce afecteaza solul. Deoarece unul si acelasi compus poate prezenta diferite modalitati de actiune, nici una din clasificarile prezentate nu este satisfacatoare. Fara cunoasterea surselor si a agentilor poluanti, produse de acestea, precum si a efectelor nocive asupra vietuitoarelor, nu se pot stabili masuri eficiente de protectie. Sub aspectul nocivitatii este necesara insa o ierarhizare a surselor si agentilor de poluare. In functie de provenienta, acestia se impart in 3 mari categorii: a. poluanti industriali b. c. poluanti agricoli poluanti menajeri (rezultati din marile aglomerari urban

50

ncorpora i n biomasa organismelor vegetale i animale i i m resc concentra ia n diferiteverigi ale lan urilor trofice printr-un mecanism activ de bioconcentrare.Sunt descrise sase tipuri de poluare: microbiologica, chimica, fizica, psihica siinformationala, estetica si electromagnetica. Poluarea microbiologica este consecinta diseminarii in mediul ambiant a germenilor patogeni sau conditionat patogeni, a elementelor infestate de catre subiectii umani sauanimali, bolnavi sau purtatori. Poluarea chimica este consecinta dezvoltarii industriei, agriculturii de tip intensiv,transporturilor, urbanizarii etc. Poluarea fizica s-a extins in paralel cu poluarea chimica si este sonora (zgomote sivibratii), termica si radioactiva. Poluarea psihica si informationala (culturala si spirituala) este nregistrata la om, inultimele decenii, ca o consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media. Poluarea estetica este consecinta degradarii peisajelor printr-o urbanizarenecivilizata, prin sistematizarea conceptuala improprie si prin amplasarea de obiectiveindustriale in zone virgine sau mai putin modificate de om. Poluarea electromagnetica apare n locurile n care anterior au fost paduri care au fostdefrisate. n zonele defrisate se nregistreaza o stagnare a cmpului electromagnetic al Terrei nabsenta copacilor care joaca un rol de antene Efectele poluarii cu monoxid de carbon In concentratii mici, la o expunere foarte lunga,oxidul de carbon produce o intoxicatiecronica,la concentratii mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta.Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la nivelul sangelui, monoxidul de carbonformand un compus cu hemoglobina-carboxihemoglobina(COHb). Ca urmare oxigenul esteimpiedicat sa se combine cu hemoglobina,deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul decarbon este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen. Acest proces diminueaza capacitateahemoglobinei de a trasporta oxigenul fiind responsabil de efectele toxice ale monoxidului dec a r b o n a s u p r a s i s t e m u l u i r e s p i r a t o r . L a c o n c e n t r a t i i r e d u s e a l e m o n o x i d u l u i d e carbon(<30ppm)un organism sanatos poate compensa blocarea hemoglobinei(5% COHb) prinintensificarea volumului de sange circulat (coronorian).Evident ca efectele nocive ale oxidului de carbon,mergand pana la modificari structurale in cordsi creier vor fi mai grave la persoanele care sufera de boli ale aparatului cardiovascular.Se considera ca o crestere a concentratiei carboxihemoglobinei de la valoarea normala de 0.5%l a c i r c a 2 . 5 % n u a r e e f e c t e d a u n a t o a r e a s u p r a o r g a n i s m u l u i u m a n , d e p a s i r e a a c e s t e i v a l o r i conducand la deteriorari ale facultatii de a dicrima intervalele de timp,alternari ale functieiv i z u a l e s i a l e p e r f o r m a n t e l o r p s h i o m o t o r i i ( c a r a c t e r i s t i c i i n g e n e r a l u n e i s t a r i d e o b o s e a l a avansata).Concentratia carboxihemoglobinei in sange este in functie de concentratia oxidului de carbon inaerul inhalat si creste in timp pana la stabilirea echilibrului,aceasta atingandu-se la o expunere de 10-12h Efectele poluarii cu dioxid de carbon -gaze de sera Efectul produs de aceste gaze este aproximativ acelasi cu cel produs de CO2 chiar dacaconcentratiile lor sunt mai mici datorita cantitatii mai mari de radiatii infrarosii pe care o absorb.Cresterea continua a concentratiilor gazelor absorbante de raze infrarosii in atmosfera poate creadupa parerea specialistilor o crestere a temperaturii medii a atmosferei cu >2grade Celsius in 100ani.Acest fapt poate duce la modificari substantiale ale climei,reducerea severa a umiditatiisolului, deplasarea zonelor ploioase spre N, topirea zapezilor si a ghetarilor, extinderea zonelor aride.Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere continua in ultimii 10 ani. Efectele poluarii cu oxizii de azot Prin efectele sale,nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf,actiunea sa asupra organismului uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarearezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei pulmonare. Cauzele imbolnavirii le reprezintam o d i f i c a r i l e s t r u c t u r a l e a l e p r o t e i n e l o r p u l m o n a r e ( c o l a g e n s i e l a s t i n a ) c a r e s u n t p r o c e s e reversibile la expuneri limitate. La expuneri repetate se produc modificari ireversibile conducandla o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie.Cresterea concentratiei dioxidului de azot in aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte. Efectele smogului fotochimic

51

Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt: a)acute : uscaciune a mucoaselor gurii,nasului,modificari ale acuratetii vizuale,cefalee pana lacongestie pulmonara,edem si moarte. La concentratii de 0.02-0.05 ppm ozonul este sesizatolfactiv, la 0.1-1ppm creaza tulburari de vedere,modificari ale functiei pulmonare,iar la 0.8-1.7 ppm apar congestiile pulmonare. b)cronice : leziuni cronice pulmonare (bronsita, pneumonii) aparitia si dezvoltarea tumorilor pulmonare.Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor.Astfel, PAN prezinta toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegririale acestora. Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate redusa fata de plante. Efectele degradarii stratului de ozon Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice aatmosferei cu aparitia modificarilor climatice,reducerea efectului de sera realizat de stratul deo z o n , m o d i f i c a r i i n d i s t r i b u t i a pe verticala a ozonului cu cresterea con centratiei ozonului troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic.Efectul negativ cel mai important aldistrugerii stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime deunda 280-315mm cu efecte negative asupra organismelor vii.A s u p r a s a n a t a t i i u m a n e d e g r a d a r e a s t r a t u l u i d e o z o n d e t e r m i n a a p a r i t i a u n o r maladii aleochilor :la cornee(fot ocheratilis), la cristalin(cataracta),la r e t i n a ( d e g r a d a r e ) ; m a l a d i i a l e pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase.Asupra unor tipuri de vegetale radiatia ultravioleta cu lungime de unda 208-315mm determinareducerea activitatii de fotosinteza si a eutrofierii,iar la altele scaderi ale productiei. Actiunearadiatiei UV cu lungime de unda 208-315 nm (UV-B) asupra ecosistemelor acvatice se manifesta prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare ,mobilitate,a functiilor pshilogice,dezvoltareaanormala a organismelor marine (pesti, larve).Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de constructii inspecial asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza. Efectele fumatului Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale sisociale provocate de fumat.Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sauagravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de pensii, de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca.Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe careo aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti, care intereseaza oameni la varste active,oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii Microbiota aerului In aer, m.o. au existenta tranzitorie, fiind antrenate de curenti de aer si purtate pe distante foarte mari. De asemenea, in aer, m.o. se gasesc sub forma de asociatie de particule de praf sau pe picaturi de secretie nazala sau bucala. In lipsa curentilor de aer, m.o. se depun prin sedimentare, in functie de greutatea asociatiei de m.o. cu o viteza de 0.023m/s. In aer m.o. nu cresc si nu se reproduc, deoarece nu exista apa, nutrienti iar radiatiile UV sunt nocive. Numarul de m.o. din aer este variabil. Aerul este pur in zonele acoperite in permanenta cu zapada. Se poate sa contina 104 m.o./m aer. in incaperile populate si 106 m.o./m aer in spatiile inchise si in special unde cresc animale. In industria alimentara, limita maxima a numarului de m.o. dintr-un spatiu este de 103 m.o./m3 aer. Cele mai periculoase m.o. vehiculate prin intermediul aerului sunt bacteriile patogene, care se transmit de la indivizi bolnavi la cei sanatosi prin tuse si stranut. Dintre agentii periculosi ca bacterii : Micobacterium Tuberculosis (tuberculoza), Streptoccocus Pneumoniae (pneumonie). Sporii de mucegai sunt foarte periculosi, putand provoca alergii foarte grave. Omul si animalele ca surse de microorganisme Atat omul cat si animalele reprezinta surse de vehiculare pentru numeroase microorganisme, in special a microorganismelor din categoria celor facultative patogene si patogene. Microbiota omului si animalelor este alcatuita dintr-o serie de microorganisme adaptate sa creasca, sa supravietuiasca in anumite parti ale acestor microorganisme, astfel intalnim urmatoarele tipuri de microbiote:

52

a) Microbiota rezidenta este alcatuita din specii de microorganisme organotrofe adaptate sa traiasca in cavitatea intestinala, in spatiile interdentare, in carii, sub unghii si in spatiile interdigitale; b) Microbiota comensala cuprinde microorganisme care se dezvolta pe piele, pe mucoase, la baza firelor de par; c) Microbiota flotanta sau tranzitorie cuprinde microorganismele care se transmit de la un individ la altul prin tuse, stranut si vomit. Aceste microorganisme sunt mai putin periculoase pentru alterari alim. ele fiind factor de risc biologic pentru siguranta alimentelor, fiind agenti ai unor toxiinfectii alim. Si ai unor imbolnaviri cutanate sau la nivelul cavitatii bucale si faringiene. d) Microbiota intestinala a omului si animalelor cuprinde peste 400 de specii de microorganisme aflate in interactiune intre ele respectiv organismul gazda. Unele microorganisme sunt saprofite (organotrofe) si participa la degradarea (transformarile) alimentelor in compusi usor degradabili, aceste microorganisme fiind adaptate la conditiile de mediu din cavitatea intestinala respectiv conditii de anaerobioza, pH acid, un continut ridicat de substanta organica. Animalele rumegatoare contin in microbiota intestinala microorganisme capabile sa hidrolizeze substante celulozice. Aceste microorganisme fie plutesc in continutul intestinal, fie sunt associate cu mucoasa intestinala sau cu alimente. Rolul acestor microorganisme este de a asigura digestia si de asemenea, unele din microorganisme au si rol de protectie impotriva unor factori nocivi. Tot in microbiota intestinala intalnim microorganisme facultative patogene si strict patogene. Aceste microorganisme pot genera peste 160 de boli, foarte periculoase fiind 80; de asemenea, aceste microorganisme constituie factori de risc, deoarece prin intermediul materiilor fecale pot ajunge in mediu,putand contamina accidental alimentele care reprezinta vectori de vehiculare a bolilor, putand sa contamineze astfel alti indivizi. In microbiota pielii exista o serie de microorganisme care sunt inofensive pentru organism, precum cele din genul Sarcina. Acestea sunt inofensive, dar exista si microorganisme patogene ca cele din genul Staphylococcus aureus. Aceste microorganisme patogene provin din manipulare de obiecte necorespunzatoare si igiena necorespunzatoare. Animalele vehiculeaza microorganisme care pot proveni din sol, din furaje, din aerul de la fermele unde sunt crescute si materiile fecale. Rozatoarele si insectele sunt factori vehiculanti pentru microorganismele din zonele murdare, microorganisme dupa materii prime, din sectii si restaurante. Relatii biologice intre microorganisme Aceste relatii sunt importante in asigurarea calitatii si inocuitatii alimentelor, deoarece prin coordonarea activitatii microorganismelor colonizante in acest habitat, se poate asigura obtinerea unor proprietati tehnologice si nutritive utile, in special prin utilizarea de culture STARTER sau coordonarea microorganismelor utile aflate intr-un aliment. De asemenea, cunoasterea acestor tipuri de relatii este importanta pentru proprietatile microbiologice si biochimice ale alimentelor prin inhibarea microorganismelor de alterare sau a celor patogene. Exista trei tipuri de relatii: a) Relatii de tip O neutralismul este o relatie care se stabileste intre doua sau mai multe microorganisme care se gasesc in acelasi habitat si care se ignora reciproc. Ex:microorganisme autotrofe sunt microorganisme care utilizeaza carbon anorganic din substrat; microorganisme chemotrofe care utilizeaza carbon organic; microorganisme termofile care se dezvolta foarte bine la conditii de 40-45C; microorganisme psihrofile care se dezvolta bine la temperaturi cuprinse intre 0-15C; microorganisme acidofile la pH=4-5; microorganisme alcalofile la pH=8-9; b) Relatii pozitive mutualismul sau simbioza; comensalism sau metabioza; sinergismul; Metabolismul sau simbioza este un tip de relatie in care microorganismele aflate in acelasi habitat, exercita reciproc influente positive care ajuta la cresterea si activitatea fiziologica a speciilor aflate in simbioza.

53

Ex. Drojdiile si bacteriile lactice utilizate in panificatie. Drojdiile produc vitamine din grupe diferite, acestea reprezinta factori de crestere pentru bacteriile lactice, iar bacteriile lactice produc acid lactic, acestea determinand ponderea pH-ului creandu-se astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea drojdiilor. Comensalismul este o relatie de cooperare intre specii in acelasi habitat, cooperare in care unele microorganisme profita, iar altele nici nu profita, nici nu sunt influentate negative. Ex: bacteriile lactice produc acidul lactic, care ajuta la dezvoltarea fungelui imperfect GEOTRICHUM CANDIDUM. Sinergismul este tipul de relatie in care doua sau mai multe specii de microorganisme aflate in acelasi habitat se ajuta reciproc in transformarea unui substrat. Ex: bioconversia deseurilor celulozice sau putrezirea lemnului. c) Relatii negative antagonismul; parazitismul. Antagonism microorganisme aflate in acelasi habitat, intre care se creeaza o competitie, in special pentru substrat si uneori pentru habitat. Dintre aceste microorganisme, sunt favorizate speciile de microorganisme care au viteza de multiplicare mai mare si speciile care prezinta echipament enzimatic foarte bine adaptat pentru transformarea unui substrat. Ex: bacteriile sunt competitive in raport cu fungi, deoarece au viteza de multiplicare mult mai mare, respectiv timpul de generatie este mic si se dezvolta mult mai rapid consumand substratul in defavoarea fungilor. Antagonismul poate sa fie creat si ca urmare a biosintezei unor compusi cu efect inhibitor pentru un grup de microorganisme sau pentru un tip de microorganisme. Ex: bacteriile lactice produc acidul lactic care inhiba dezvoltarea bacteriilor de putrefactie. unele toxine(antibiotice) sau toxinele Kiler produse din drojdiile de vin, inhiba dezvoltarea drojdiilor salbatice. Parazitism unele grupe de microorganisme patogene incapabile sa desfasoare un metabolism propriu, viata acestora depinzand de o celula gazda pe care oparaziteaza apoi o dostruge. Ex: bacteriofagii paraziteaza bacteriile. Patogenitatea creaza infectia iar infectia creaza boala. Infectia si boala sunt date de agenti patogeni, ai caror viata se bazeaza pe parasitism.

Poluarea biologica Poluare biologica: creata de contaminari microbiologice, ca urmare a introducerii abuzive sau accidentale a unor specii sau varietati de specii atmosfera nu dispune de o microflor proprie, dar n partea inferioar a troposferei exist n permanen microorganisme de origine uman , animal sau natural (viru i, bacteri i i fungi). Cele provenite de la animal e i om pot fi saprofite (nepatogene), condi iona tpatogen e i patogene. Sunt prezente n atmosfer nglobate sau aderente la particule de praf ,fum sau vapori de ap sau ca praf bacterian PE LANGA POLUANTI CHIMICI IN NATURA SE INTALNESC SI POLUANTI BIOLOGICI.ACESTEA SUNT MICROORGANISME PATOGENE , VIRUSURI HELMINTI,ETC. EI SE POT AFLA IN ATMOSFERA, APA, SOL, IN CORPUL ALTUI ORGANISM INCLUSIV AL OMULUI. SOLUL ARE ROL DEOSEBIT IN TRANSMITEREA LA ON A UNOR GEOHELMINT :ANCHILOSTOMA, ASCARIZII, TRIHOCEFALII. OUALE PROASPETE DE DE HELMINTI SUNT INOFENSIVE . ELE NECESITA O MATURIYARE IN SOL. ESTE CONSIDERABIL ROLUL SOLULUI SI IN PASTRAREA INDELUNGATA A FORMELOR SPORULARE DE AGENTI PATOGENI AI ANTRAXULUI, TETANOSULUI LETOSPRIROZEI, GANGRENEI GAZOASE , BOTU-

54

LISMULUI. POLUAREA MEDIULUI AMBIANT JOACA UN ROL IMPORTANT IN RASPANDIREA PATOLOGIEI INFECTIOASE LA OAMENI. OMUL PATRUNZAND TOT MAI PROFUND IN NATURA INTERVINE IN CONDITIILE NATURALE DE EXISTENTA A MICROORGANISMELOR PATOGENE SI EL INSASI VICTIMA LOR. OMUL SI ANIMALELE DOMESTICE SE POT MOLIPSI DE ANTROPOZOONOASE, PATRUNZAND IN FOCARUL NATURAL DE EXISTENTA AL MICROORGANISMELOR. ACESTE MALADII SUNT CIUMA , TULAREMIA , TIFOSUL , ENCEFALIA , MALARIA. PARTICULARITATILE ACESTOR MALADII ESTE CA ORGANISMUL PROVOCATOR TRAIESTE IN NATURA PE UN ANUMIT TERITORIU , IN AFARA RELATIILOR CU OAMENII SAU CU ANIMALELE DOMESTICE. NU INTOTDEAUNA AGENTUL PATOGEN ATACA DIRECT OMUL, DRUMUL INFECTARII ESTE MAI COMPLICAT , AGENTUL PATOGEN TRECE ADESEORI PRIN MAI MULTE TRANSFORMARI. EI POT PATRUNDE IN ORGANISMUL ANIMALELOR SALBATICE. TRANSMITEREA LA OM ARE LOC PRIN INSECTELE PATOGENE. CEI MAI PERICULOSI SUNT AGENTII PATOGENI AI MALADIILOR INFECTIOASE SI CARE AU O RASPANDIRE LARGA IN MEDIU. UNELE MICROORGANISME POT TRAI CATEVA ORE IN AFARA ORGANISMULUI UMAN , ALTELE DE LA CATEVA ZILE LA CATIVA ANI, IAR PENTRU ALTELE MEDIUL ESTE LOCUL LOR DE A TRAI NORMAL. IN ORGANISM EI PATRUND CAND E DEREGLATA INTEGRITATEA TEGUMENTELOR , PE CALE ALIMENTARA IN CAZ DE NERESPECTARE A IGIENEI , ETC. MICROBII PATOGENI POT PATRUNDE IN APELE SUBTERANE SI CAUZA MALADII, INCLUSIV LA OM. DIN CARE CAUZE APA DIN FANTANI IN SPECIAL CELE DESCHISE NECESITA IN PREALABIL DE A FI FILTEATA SAU FEARTA. CELE MAI POLUATE SUNT REZERVOARELE DE APA DESCOPERITE ( DESCHISE )- LACURILE , IAZURILE , RAURILE. ISTORIA OMENIRII A CUNOSCUT FAPTUL CA APA A FOST CAUZA A NUMEROASE EPIDEMII DE HOLERA , DIZINTERIE,ETC.

POLUAREA BIOLOGICA - BACTERIOLOGICA , VIRUSOLOGICA SI PARAZITOLOGICA LEGATA IN MOD DIRECT DE PREZENTA OMULUI. ESTE CEL MAI VECHI TIP DE POLUARE CUNOSCUT SI APARE CARACTERISTIC ZONELOR SUBDEZVOLTATE SAU IN CURS DE DEZVOLTARE . POLUARE FIZICA CU PUECADERE CU SUBSTANTE RADIOACTIVE , DAR SI TEHNICA SAU DETERMINATA DE ELEMENTE INSOLUBILE PLUTITOARE SAU SEDIMENTABILE. ESTE CEL MAI NOU, MAI RECENT TIP DE POLUARE, IN GENERAL CARACTERISTIC ZONELOR AVANSATE SAU INTENS DEZVOLTATE. POLUARE CHIMICA ,ESTE REPREZENTATA DE PATRUNDEREA IN APA A UNOR SUBSTANTE DIVERSE, DE CELE ORGANICA USOR DEGRADABILE PANA LA CELE TOXICE CU PERSISTENTA INDELUNGATA SI CU REMANENTA. ACEST TIP DE POLUARE POATE FI INTALNITA ATAT IN ZONELE AVANSATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, CAT SI IN CELE RAMASE IN URMA, AVAND EVANTAIUL DE CUPRINDERE CEL MAI MARE ATAT CA ELEMENTE POLUANTE , CAT SI CA CONSECINTE. POLUAREA CHIMICA A APEI SE POATE PRODUCE IN MOD ACCIDENTAL , DAR DE CELE MAI MULTE ORI DATORITA INDEPARTARII NECONTROLATE A DIVERSELOR DESEURI SAU REZIDURI LICHIDE SAU SOLIDE . SURSELE DE POLUARE A APEI SUNT MULTIPLE , CEL MAI FRECVENT ELE SUNT REPREZENTATE DE REZIDURILE COMUNALE, INDUSTRIALE SI AGROZOOTEHNICE .

55

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de mare eficienta. Apoi este necesara stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor. Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice . In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447 substante poluante . Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in : 1. 2. 3. 4. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante ; recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ; amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica; adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate realiza la sursa . Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera . Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare . Controlarea polu rii atmosferice Cele mai sensibile strategii de control ale polu rii atmosferice implic metode ce reduc, colecteaz , capteaz sau re in poluan i nainte ca ei s intre n atmosfer . Din punct de vedere ecologic, reducnd emisiile poluante cu o m rire a randamentului energetic i prin m suri de conservare, precum arderea de mai pu in combustibil este strategia preferat . Influen nd oamenii s foloseasc transportul n comun n locul autovehiculelor personale, ajut de asemenea la mbun t irea calit ii aerului urban. Poluan ii industriali pot fi la rndul lor capta i n filtre sau precipitatori electrostatici. Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in orasul Focsani este necesar sa se respecte prevederile Legii protectiei mediului: -amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;

-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie stradala; -intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri; -intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de.interes turistic; - protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale. Microbiologia aerului Atmosfera nu dispune de o flor_ proprie, n sensul existen_ei unor microorganisme al c_ror mediu specific de via__ s_ fie aerul, dar con_ine n permanen__ microorganisme provenite

56

de pe sol, din ap_, vegeta_ie sau organisme umane sau animale. Densitatea acestor microorganisme variaz_ n func_ie de apropierea de sol, dar pot fi g_site _i la mare n_l_ime, sau pe suprafe_e ntinse de ap_, la distan__ de __rm. Vechile cercet_ri ale lui Proktor si Parker (1938) au ar_tat c_ pn_ la peste 5.000 m n_l_ime se g_sesc att bacterii (Bacillus subtilis, Bacillus albolactis) ct _i fungi (Penicillium globrum, Penicillium lanosum). Mai recent, Green _i colaboratorii (1964), au g_sit ndeosebi fungi din genurile Alternaria, Aspergilus _i Cladosporium pn_ la 27.500 m n_l_ime, iar Zahell (1942) a pus n eviden__ pn_ la 740 km de coast_ deasupra m_rii, prezen_a bacteriilor _i fungilor. Microorganismele din aer provin n cea mai mare parte din natur_. La acestea se adaug_ microorganismele provenite de la oameni _i/sau animale. Frecven_a _i natura acestora depinde de locul unde le urm_rim preze_a. Astfel, n locurile slab populate, vor domina microorganismele provenite din natur_. Structura _i densitatea florei microbiene din aer se schimb_ n zonele n care exist_ colectivit__i omene_ti organizate. Pe lng_ germenii din natur_ apar _i germenii adapta_i parazitismului uman _i animal, densitatea lor n aer crescnd n func_ie de densitatea popula_iei din zona respectiv_. Exist_ deci in atmosfer_ aceste doua grupe de microorganisme (flora din natur_ _i flora de origine uman_ sau animal_). Flora din natur_ joac_ un rol deosebit de important ntr-o sum_ de procese biologice (fermenta_ii, biodegradarea unor substan_e, etc.). Prezint_ importan__ pentru patologia uman_, n special n m_sura n care poate constitui alergene. Micozele umane cu fungi din natur_ sunt relativ rare. Germenii de origine uman_ sau animal_ pot fi grupa_i n saprofi_i, condi_ionat patogeni _i patogeni. Cei saprofi_i nu joac_ nici un rol n patologia infec_ioas_, n timp ce germenii condi_ionat patogeni _i ndeosebi cei patogeni pot provoca mboln_viri specifice. n acest caz aerul constituie calea de transmitere a acestor boli, boli care sunt frecvente n colectivit__ile omene_ti. Aerul joac_ un rol epidemiologic foarte important, constituind calea de transmitere pentru un num_r mare de agen_i patogeni. Bolile infec_ioase care se transmit pe calea aerului se g_sesc pe primul loc ca frecven__, cel pu_in n zona temperat_ a globului terestru, iar ca num_r reprezint_ cca 20% dintre bolile infec_ioase. Astfel, vorbim de bolile infec_ioase ale copil_riei (rujeola, rubeola, varicela, infec_ia urliana, scarlatina), de grip_ _i celelalte viroze respiratorii, pneumopatiile cu micoplasme, infec_ii respiratorii acute bacteriene, difteria, legioneloza, tuberculoza, diferite micoze respiratorii, etc. S_ nu uit_m _i alveolitele alergice extrinseci provocate de fungi si actinomicete. Supravie_uirea n aer a germenilor de origine uman_ sau animal_, depinde de o serie de factori. n general, aerul nu ofer_ condi_ii de dezvoltare a microflorei de origine uman_, supravie_uirea lor fiind limitata de existen_a unor condi_ii defavorabile. Astfel, temperatura aerului sufer_ mari varia_ii _i numai ntampl_tor corespunde condi_iilor optime pentru metabolismul florei mezofile (35-40C). Nici umiditatea aerului nu ndepline_te cerin_ele bacteriilor din acest grup, att prin valoarea n general sc_zut_ a umidit__ii relative, ct _i prin oscila_iile permanente pe care le prezint_. n aer lipse_te orice suport nutritiv pentru microorganismele care paraziteaz_ oganismele umane sau animale. La ace_ti factori nefavorabili se adaug_ existen_a unor agen_i cu ac_iune bactericid_ sau bacteriostatic_, dintre care cel mai important l reprezint_ radia_iile ultraviolete. n aceste mprejur_ri nu poate fi vorba de dezvoltarea acestor microorganisme, ci numai de un poten_ial mai mare sau mai mic de 3 rezisten__. Din acest punct de vedere, microorganismele se deosebesc foarte mult intre ele, caracteristicile lor biologice determinnd capacitatea de supravie_uire n mediul extern. Astfel, sporii fungilor _i bacteriile sporulate au rezistenta cea mai mare, urmnd formele vegetative ale bacteriilor _i virusurior. Timpul n care un germen eliminat de bolnav sau purt_tor poate infecta un organism receptiv, de_i variabil de la o specie microbian_ la alta, este limitat. De asemenea, trebuie _inut cont c_ n atmosfera num_rul germenilor patogeni se reduce foarte repede, att prin faptul c_ sunt repede distru_i, ct _i prin faptul c_ se dilueaz_ foarte mult. Din aceste motive, n atmosfera exterioar_, unde factorii negativi au o ac_iune mai pronun_at_ _i unde dilu_ia este mult mai mare, flora patogen_ din aer joac_ un rol mult mai redus decat n spa_iile nchise. A_adar, flora din aerul nc_perilor _i n general a spa_iilor nchise joac_ rolul principal _i bine demonstrat n transmiterea aerogen_ a bolilor infec_ioase, n special n condi_ii de aglomera_ie sau ventila_ie insuficient_. Din acest motiv, aeroflora constituie o problem_ sanitar_ mai important_ n locuin_e, c_mine, s_li publice _i n mod deosebit n spitale, policlinici, _coli, cre_e, gr_dini_e, unde

57

transmiterea aerian_ a infec_iilor se face cu mare u_urin_a (densitatea mare de persoane _i un num_r mare de purt_tori). De asemenea, studiul aeroflorei este important pentru industria alimentara sau unit__ile de alimenta_ie public_ _i colectiv_, putnd influen_a calitatea produsului alimentar sau s_ produc_ chiar contaminarea alimentelor cu flora patogen_ sau condi_ionat patogen_. Provenien_a germenilor patogeni din aer este, n general, din c_ile respiratorii superioare, cavitatea bucal_, de pe suprafa_a pielii (n special leziuni sau pl_gi supurate) _i din dejectele umane sau animale. Exist_ _i o anumit_ flor_ condi_ionat patogen_ cu caracter ubicuitar n natur_ (Coccidioides, Histoplasma, Criptococcus, etc.) sau fungii _i actinomicetele responsabile de alveolite alergice extrinseci. Germenii de origine uman_ sau animal_ nu se g_sesc n aer sub forma de corpi microbieni izola_i ci, n general, aderen_i de un anumit substrat. Astfel, se consider_ c_ ei sunt distribui_i n aer sub trei forme: ypic_turi de secre_ie nazal_, buco-faringian_ sau eventual bron_ic_, eliminate pe nas sau pe gur_ n timpul str_nutului, tu_itului, cntatului sau vorbitului (pic_turi Flgge); ynuclei de picatur_ care rezult_ din evaporarea pic_turilor mai mici de secre_ie nasal_, buco-faringian_ sau bron_ic_ (drapplet nuclei Wells); yata_a_i de particule de praf (praful contaminat sau pulberea bacterifer_). Praful contaminat (pulberea bacterifera) este constituit din particule de praf pe care se g_sesc adsorbite microorganisme. Ace_ti germeni pot s_ provin_ din pic_turile sau nucleii de pic_turi depu_i pe sol sau pe podeaua nc_perii, din puroiul pl_gilor suppurate, din expectorat_ii sau secre_iile nazo-faringiene uscate _i din dejecte. Particulele de praf de dimensiuni mari se depun rapid, cele de dimensiuni mai mici r_mn un timp mai ndelungat n suspensie n aer. Praful depus pe podeaua unei nc_peri poate fi din nou adus n suspensie n timpul m_turatului sau datorit_ curen_ilor de aer. De asemenea, un num_r mare de particule de praf contaminat poate ajunge n aer n momentul scutur_rii covoarelor, ruf_riei de pat sau a celei de corp. O importan__ deosebit_ o reprezint_ cur__enia _i manevrarea ruf_riei n condi_ii de spital. A fost demonstrat_ prezen_a bacililor difterici n praful de pe podeaua din jurul bolnavilor de difterie. _i unii streptococi patogeni sau condi_ionat patogeni au fost izola_i din praful camerelor n care se g_seau purt_torii. Analiza bacteriologic_ a aerului permite caracterizarea din punct de vedere igienic a poten_ialului pe care l are ambian_a de a permite transmiterea aerogen_ a infec_iilor. Domeniul 4 de aplica_ie este n special pentru aprecierea condi_iilor sanitare din nc_peri _i ndeosebi institu_ii sanitare, institu_ii de copii, s_li publice, unit__i de alimenta_ie, industrie alimentar_, etc. Deoarece se urm_re_te stabilirea poten_ialului de transmitere aerogen_ a germenilor patogeni _i condi_ionat patogeni, analiza bacteriologic_ a aerului nu urm_re_te punerea n eviden__ a unui anumit microorganism patogen, ci m_sura n care aerul este ncarcat cu microflora de origine uman_ _i animal_. Se recurge n felul acesta la anumi_i indicatori bacteriologici de contaminare a aerului: 1. Num_rul total de germeni din aer care se dezvolt_ la 37C (flora mezofil_ din aer). Semnifica_ia acestui indicator const_ n faptul c_ ne permite a aprecia m_sura n care aerul este ncarcat cu flora de origine uman_ sau animal_, deoarece la temperatura de incubare de 37C se dezvolt_ cu precadere aceast_ flora. Indicatorul permite a face aprecieri asupra condi_iilor sanitare dintr-o ncapere (aglomera_ie, ventila_ie, stare de cura_enie), care influen_eaz_ transmiterea infec_iilor pe calea aerului. Prezint_ dezavantajul c_ temperatura de 37C nu selec_ioneaz_ numai flora mezofil_, existnd un num_r suficient de mare de germeni psihrofili care se pot dezvolta la aceast_ temperatur_. Datorit_ simplit__ii determin_rii r_mne indicatorul cel mai curent utilizat. 2. Streptococii _-hemolitici si _-hemolitici (streptococi viridans). Acest grup de germeni este un indicator de contaminare a aerului cu flora nazo-faringian_ _i bucal_. Semnifica_ia prezentei acestor germeni n aer este dat_ de faptul c_ majoritatea infec_iilor aerogene sunt provocate de agen_i patogeni care se elimin_ prin pic_turi de secre_ie nazo-f nazo-faringian_, salivar_ _i bron_ic_. Cum streptococii viridans se g_sesc la majoritatea persoanelor n faringe _i cavitatea bucal_ _i excep_ional altundeva n organism, constituie indicatori fideli de contaminare a aerului pe aceasta cale. Streptococii _-hemolitici se g_sesc mai pu_in frecvent n faringele oamenilor s_n_to_i, fiind agen_i patogeni. n cazul cand se g_sesc n aer au semnifica_ie sanitar_ _i epidemiologic_, _i semnalizeaz_ prezen_a unui bolnav sau purt_tor de germeni.

58

3. Stafilococii sunt prezen_i att n c_ile respiratorii superioare, ct _i pe tegumente. Majoritatea tulpinilor sunt nepatogene, o parte sunt condi_ionat patogene _i foarte pu_ine sunt patogene. Rezisten_a lor n mediul extern, respectiv aer, fiind relativ mare, contamineaz_ constant mediul de via__ al omului. Semnifica_ia este apropiat_ de cea pe care o au microorganismele mezofile, indicnd ns_ mai precis originea uman_ sau animal_ a contamin_rii aerului. Se pot determina to_i stafilococii, dar mai important este s_ se identifice speciile de Staphylococcus aureus. 4. Germenii din grupul coliform. Prezen_a n aer a germenilor din grupul coliform traduce un grad ridicat de insalubrizare a mediului. Indicatorul este util pentru aprecierea salubrit__ii locuin_ei. DATE EPIDEMIOLOGICE Cocii gram pozitivi Genul Staphylococcus Stafilococii fac parte din familia Micrococcaceae. Exist_ 27 de specii _i 7 subspecii dintre care 3 sunt de interes medical: Staphylococcus aureus, S. epidermidis _i S. saprophyticus. Stafilococii sunt coci gram pozitivi dispu_i n ciorchine de strugure, imobili, nesporula_i, de regul_ necapsula_i, mezofili (se dezvolt_ ntre 10-42rC), cu dezvoltare optim_ la 37rC. Sunt aerobi, facultativ anaerobi _i cresc pe medii simple. Stafilococcus aureus este un condi_ionat patogen, deci produce infec_ii cnd str_bate barierele ap_r_rii naturale _i mecanismele ap_rarii antiinfec_ioase sunt ineficiente. Infec_iile stafilococice pot fi: infec_ii purulente localizate (furuncule, carbuncule, infec_ii ale pl_gilor, abcese, mastite, hidrosadenite, otite, sinuzite, osteomielite posttraumatice), infec_ii respiratorii cum sunt faringita, pneumonia _i bronchopneumonia, infec_ii datorate toxinelor (toxiinfec_ii alimentare), care se produc prin consumul de alimente contaminate cu enterotoxine stafiococice, infec_iile mixte (dermatita exfoliativ_ sau sindromul pielii op_rite), sindromul _ocului. Habitatul primar al stafilococilor este reprezentat de piele _i mucoase. n func_ie de grupul de persoane s_n_toase investigate, portajul nazal de S. aureus variaz_ de la 10-90%, cifrele mari fiind prezente la personalul medical. De pe mucoasa nazal_, stafilococii sunt vehicula_i direct prin intermediul minilor sau indirect prin praf c_tre persoanele susceptibile pentru infec_ii. S. aureus este un agent etiologic implicat frecvent n infec_ii nosocomiale datorit_ portajului nazal. Genul Streptococcus Streptococcii sunt coci gram pozitivi, dispu_i n lan_uri, imobili, nesporula_i, uneori capsula_i. Majoritatea sunt facultativ anaerobi, dar exist_ unele specii care sunt strict anaerobe sau aerotolerante. Ei fac parte din flora normal_ a omului _i animalelor, fiind izolati, n mod normal, la nivelul tractului respirator superior. Clasificarea streptococilor se face pe baza hemolizei pe geloz_ snge (streptococi _hemolitici care produc hemoliz_ complet_, clar_ caracteristic_ speciilor patogene; streptococi _hemolitici care produc hemoliz_ incomplet_; streptococi _-hemolitici care produc hemoliz_ par_ial_ cu apari_ia unei colora_ii verzui a mediului (hemoliz_ viridans) caracteriastic_ streptococilor viridans _i pneumococilor; streptococii nehemolitici) si a structurii antigenice (dup_ Rebecca Lancefield). Criteriul de clasificare pe baza structurii antigenice introdus de Lancefield este cel mai important din punct de vedere clinic _i epidemiologic. Dup_ natura antigenului polizaharidic C din peretele celular (antigen specific de grup) streptococii se mpart n grupe serologice notate cu literele mari ale alfabetului latin. Pn_ n prezent s-au identificat serogrupele notate de la A la H _i de la K la V. Streptococcus pyogenes apar_ine grupului Lancefield A. n practica curent_ a laboratoarelor clasificarea se bazeaz_ pe o combina_ie de caracteristici care include tipul de hemoliz_ pe geloz_ snge, structura antigenic_, caracterele culturale _i biochimice. Din punct de vedere al patogenit__ii cel mai important este grupul A (Str. pyogenes) urmat, n ordinea frecven_ei, de grupurile C, G, B (Str. agalactiae), D _i F. Streptococii lipsi_i de antigenul de grup (streptococii viridans _i pneumococii) nu sunt inclu_i n grupele Lancefield. Streptococi _-hemolitici: Streptococcus pyogenes (streptococul _-hemolitic de grup A) Streptococii beta-hemolitici de grup A sunt comensali la 3-5% din adul_i _i 10% dintre copii. Cea mai comun_ poart_ de intrare a Streptococcus pyogenes este tractul respirator superior. Infec_ia primar_ se cantoneaz_ la nivelul faringelui dar numai un anumit procent de indivizi infecta_i fac amigdalite sau faringite. Restul indivizilor infecta_i dezvolt_ infec_ii atipice,

59

u_oare sau devin purt_tori asimtomatici. Streptococcus pyogenes produce: infec_ii ale tractului respirator superior (faringite 30 40% din infec_iile streptococice, amigdalite, otite medii), infec_ii ale pielii _i ale _esutului subcutanat (celulit_, impetigo, erizipel, piodermite, infec_ii ale pl_gilor, fasceit_0, scarlatina (boal_ a copil_riei ntlnit_ sub vrsta de 10 ani), infec_ii invasive (septicemie, febr_ puerperal_, sindromul _ocului toxic streptococci), complica_ii alergice poststreptococice (reumatism poliarticular acut, cardita reumatismal_, glomerulonefrita acuta post-streptococic_). 6 Streptococcus agalactiae (streptococul _-hemolitic de grup B) Face parte din flora comensal_ a omului. Se izoleaz_ frecvent din vagin, rect, uretr_, faringele omului s_n_tos _i de pe tegumente. Se g_se_te la 30-40% din flora perineal_ a omului s_n_tos, Se dezvolt_ pe agar snge _i se identific_ prin grupare Lancefield. Factorii de virulen__ sunt mai pu_in bine defini_i ca cei ai Str.pyogenes. Se pare c_ antigenele specifice de tip cum sunt polizaharidul C _i proteina M au un rol important. Afecteaz_ cu deosebire nou-n_scutul _i femeia gravid_. La nou-n_scut produce o form_ precoce care apare imediat dup_ na_tere cu septicemie _i o form_ tardiv_ care apare la cteva zile sau s_pt_mni dup_ na_tere _i se manifest_ cu meningit_, otit_, pneumonie. Infectarea nou-n_scutului se produce fie de la personalul de ngrijire, de la mama purt_toare vaginal_ de Str.agalactiae sau chiar ntre nou-n_scu_i. La femei, produce avort, septicemie post-partum sau post-abortum. La persoanele n vrst_ _i la cele imunocompromise poate determina infec_ii ale tractului urinar, pneumonii, meningit_ osteomielit_, endocardit_, artrit_, abcese, empiem etc,. Grupul D streptococic _i enterococii Fa__ de grupele A, C _i G grupul D este o entitate complet separat_ din punct de vedere biochimic, serologic _i patogenic motiv pentru care au fost reclasifica_i. Majoritatea tulpinilor acestui grup sunt mai pu_in sensibile la peniciline dect ceilal_i streptococi. Datorit_ diferen_elor genetice acest grup a fost mp_r_it n: grup D propriu-zis _i enterococi care apar_in unui gen nou, Enterococcus. Speciile non-enterococice de interes medical ale grupului D sunt Str. bovis _i Str. equinus implicate n bacteriemiile asociate cu endocardit_ _i carcinom al intestinului gros. Speciile enterococice de interes medical ale grupului D sunt E. faecalis, E. faecium, E. durans, E. avium, E. faecalis _i E. faecium. Acestea sunt implicate n infec_ii nosocomiale _i bacteriemii cu prognostic rezervat la pacien_ii imunocompromi_i. Habitatul natural al enterococilor _i streptococilor de grup D este reprezentat de intestin _i vagin iar infec_iile produse sunt infec_ii urinare, endocardite, infec_ii biliare, peritonite. Prezenta enterococilor indica o poluare mai veche. Streptococi _-hemolitici (streptococci viridans) Streptococii viridans, denumiti si streptococci orali sunt comensali ai cavitatii bucale, intestinului, pielii si cailor genitale. Speciile: S. mutans, S. sanguis, S. anginosus (S. milleri) joaca un rol etiologic predominant in formarea cariilor dentare si a paradontopatiilor. Bacili gram pozitivi sporulati aerobi: Ge Genul Bacillus face parte din familia Bacillaceae al_turi de genul Clostridium. n genul Bacillus sunt inclu_i bacili gram pozitivi, facultativ anaerobi, sporula_i. Pn_ n prezent se cunosc 34 specii de Bacillus, dintre care doar dou_ au semnifica_ie n patologia uman_: Bacillus anthracis - agentul etiologic al anthraxului _i B. cereus - cauza toxiinfec_iilor alimentare (gastroenterite: forma emetica si forma diareica), a panoftalmiei si a infectiilor oportuniste. Alte specii ale genului Bacillus, cum este Bacillus subtilis sunt oportunist patogene. B. subtilis produce infec_ii n urma aplic_rii cateterelor intravenoase sau a abuzului de solu_ii perfuzabile. Bacillus cereus se diferen_iaz_ de B. anthracis prin faptul c_ este mobil, necapsulat _i rezistent la penicilin_.

Norme sanitare Pentru con_inutul bacterian al aerului nu exist_ pn_ n prezent standarde. S-au f_cut ns_, pe baza unor cercet_ri, norme indicative cu ajutorul c_rora s_ se poat_ aprecia gradul de

60

contaminare al aerului. Cele mai multe se refer_ la num_rul total de germeni _i mai pu_in la streptococii hemolitici sau la stafilococi. 1. Num_rul total de germeni care se dezvolt_ la 37C I. A. Safir propune pentru locuin__ urm_toarele valori: Norme privind con_inutul microbian al aerului (num_r de UFC la 37C / m3) VARA IARNA Curat Impurificat 1500 2500 4500 7000 UFC = Unit__i formatoare de colonii n aceste norme exist_ cuprins_ o zon_ incerta_ de cur__enie relativ_. De asemenea, diferen_ele mari dintre var_ _i iarn_, legate de ventila_ia mai redus_, nu sunt ntrutotul justificate. Pentru nc_perile unde cercetarea aeroflorei este ndeosebi indicat_ se folosesc n special valorile propuse pentru sezonul de var_. Orientativ, n locuin_e _i s_li publice, microorganismel mezofile nu trebuie s_ depa_easc_ 2500/m3. n institu_ii de copii se consider_ o contaminare acceptabil_ a aerului la valoarea de 1500 UFC la 37C / m3, maxim 2000/m3. RECOMAND_RI: - monitorizarea respectarii normelor de igiena personala, a igienei minilor, a tehnicilor de spalare corecta a minilor, cu apa, sapun stergtergere; - asigurarea ventilarii periodice, ritmice a ncaperilor / spa_iilor, prin deschiderea ferestrelor, n special la unit__ile de nv___mnt s_li de clas_, laboratoare, coridoare, s_li de sport, de mas_; - asigurarea cur__eniei pavimentelor prin sp_lare _i dezinfectare, cu prec_dere la institu_iile de nv___mnt; - aspirarea temeinic_ a covoarelor, mochetelor din s_lile de curs, s_lile de spectacole, coridoare, n vederea elimin_rii prafului, _i pe ct posibil eliminarea acestora; - cur__area periodic_ a saltelelor _i huselor acestora din s_lile de sport, prin folosirea de agen_i de sp_lare _i dezinfectare; - respectarea exigen_elor privind utilizarea echipamentului _i nc_l__mintei de sport n s_lile de sport, distincte de mbr_c_mintea _i nc_l__mintea de strad_; - asigurarea ntre_inerii periodice a filtrelor instala_iilor de condi_ionare a aerului ori ventiloconvectoarelor nlocuirea lor periodic_; - realizarea lucr_rilor de repara_ii la tencuielile afectate (cu igrasie, mucegai, insalubre), varuiri, vopsiri periodice de igienizare influen a negativ a polu rii aerului asupra organismului uman, nu poate fi pus cu u urin n eviden , deoarece ea se realizeaz foarte lent, i d na tere mai rar la mboln viri specifice, de tipul celor ap rute n urma expunerii la noxe de tip profesional. n schimb poluarea atmosferic influen eaz morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator i mai ales cronice agravnd evolu ia acestora. Bolile influen ate de poluarea aerului i care au fost urm rite ncepnd cu anul 1995, au fost: laringita i traheita acut , faringita i amigdalita acut , bron ita i bron iolit acut , rinofaringita i faringita acut , emfizem; alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bron iectazia, alte boli pulmonare determinate de ag externi

Principalele efecte asupra s n t ii umane cauzate de agen i de poluare ai aerului, par a fi r ni ale esuturilor delicate, realizate de obicei prin deteriorarea membranelor celulare. Acest lucru determin un r spuns inflamator, o serie complex de interac iuni ntre

61

celulele deteriorate, esutul nconjurator i sistemul imunitar. Unul dintre primele simptome ale inflam rii este scurgerea de fluid (plasm ) din vasele de snge. Expunerea esuturilor respiratorii la iritan i severi poate duce la formarea unui edem (acumularea de fluid) n pl mni, nct unul dintre ei se neac efectiv. Bron ita este o inflamare persistent a bronhiilor i bronhiolelor (c i mici i mari de trecere a aerului prin pl mn) ce cauzeaz o tuse dureroas , o mare produc ie de saliv (mucus i celule moarte) i spasme musculare involuntare care contract c ile respiratorii. Bron ita acut poate obstruc iona c ile respiratorii att de tare nct se poate ajunge la deces. Fumatul este far ndoial cea mai mare cauz a bron itei cronice n majoritatea rilor. Smogul persistent i aerosolii acizi pot de asemenea s cauzeze aceast boal . Bron ita sever poate conduce la emfizem, o boal pulmonar obstructiv i ireversibil ce const n contractarea permanent a c ilor respiratorii i deteriorarea sau chiar distrugerea alveolelor. Aerul nchis n c ile blocate, ce stagneaz , umfl sacii mici de aer din pl mni (alveolele), blocnd circula ia aerului. Atunci cnd celulele mor din cauza lipsei de oxigen i nutrien i, pere ii alveolelor cedeaz , crend spa ii goale mari incapabile s realizeze schimbul de gaze. Pera ii ngro a i ai bronhiolelor i pierd elasticitatea, ngreunnd respira ia. Victimele emfizemului realizeaz un sunet uierat caracteristic, atunci cnd respir . De multe ori au nevoie de oxigen suplimentar pentru a compensa capacitatea respiratorie redus . Presiunea cardio-vascular este o complica ie frecvent n cazul bolilor pulmonare obstructive din cauza lipsei de oxigen din snge. Aproximativ de dou ori mai mul i oameni mor de insuficien cardiac dect cei care mor de cancer de pl mni. Iritan ii din aer sunt att de r spndi i nct jum tate din num rul pl mnilor examina i la autopsie n Statele Unite, aveau un oarecare grad de deteriorare alveolar . Oficiul de Evaluare al Tehnologiei estimeaz ca 250. 000 de oameni sufer de bron it i emfizem cauzate de poluare n Statele Unite, i n jur de 50. 000 de mor i n plus n fiecare an sunt atribuite complica iilor acestor boli, care sunt probabil pe locul doi, dup atacurile de cord. Astma este o boal sup r toare caracterizat de insuficien e respiratorii ce nu pot fi prev zute, cauzate de episoade bru te de spasme musculare n pere ii bronhiali. Aceste atacuri sunt declan ate deseori de inhalarea alergenilor, cum ar fi praful, polenul, p rul de animale sau gazele corozive. n anumite cazuri, n aparen nu exist nici un factor extern cauzator, astfel eliberarea intern de agen i declan atori este suspectat . Nu se cunoa te dac astma este genetic , datorat mediului sau o combina ie a celor dou . Degenerescen a fibroas este numele dat acumul rii de esut cicatrizat n pl mn. Printre materialele care cauzeaz aceast boal se num r : siliciul sau praful de c rbune, azbestul, fibra de sticl , beriliul i aluminiul, vaporii de metal, scamele de bumbac i chimicalele iritante. Fiecare din aceste boli are un nume individual (silicoz , boal pulmonar cauzat de beriliu), dar de fapt sunt foarte asem n toare ca dezvoltare i efecte. Celulele r spund la iritan i i materiale str ine din pl mni prin nchiderea zonelor afectate cu esut cicatrizat (produs fie de celule intersti iale din pere ii c ilor respiratorii, fie de c ptu eala epitelial ). n timp ce pl mnul se umple cu esut fibrotic, respira ia este blocat i persoana se sufoc treptat. n unele cazuri cre terea celular determinat de prezen a materialelor str ine din pl mn poate cauza formarea unor tumori. Cancerul de pl mn este deseori mortal. Emisiile principalilor poluan i au scazut n general n Romnia din 1989, n urma transform rilor politice i economice din ar . Reducerea pe scar larg a produc iei economice din majoritatea zonelor industriale i nchiderea multor instala ii mari poluatoare au condos la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru mul i poluan i n perioada 1989-2000. Aceast sc dere general a emisiilor de poluan i din aer a dus la mbun t irea calit ii aerului n multe zone, n special acolo unde poluatorul principal l constituia industria. Totu i, mute zone sunt nc puternic poluate de c tre sursele industriale i se impune n continuare luarea de m suri pentru imbun t irea calit ii aerului, n special pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf, azot i pulberi rezulta i de la instala iile mari de ardere sau emisiile de noxe provenite de la transportul rutier. Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban. Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.

62

Actiuni guvernamentale pentru combaterea poluarii Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a substantelor poluante in atmosfera astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. Cu toate acestea insa, natura problemei necesita implementarea tratatelor internationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", ata cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990 apela la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. in plus, mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide. In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in 1970, 1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Agentia de Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act, care specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun standardele. Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon, ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii aerului. Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii ? Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt: Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa