UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENT

Studiu de impact
asupra mediului

Masterand: CHIRA SORINA MIHAIELA

Grupa: IMDDIM
 CUPRINS

1. Aspecte generale

2. Metodologia de elaborare a studiului de impact

asupra mediului

3. Conținutul minim al raportului privind studiul de

impact asupra mediului

4. Studiu de caz - S.C Vel Pitar S.A

5. Bibliografie
 1. ASPECTE GENERALE
Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislația națională
de mediu și prevede ca activitățile cu impact semnificativ asupra mediului să fie supuse unui
proces de evaluare a efectelor asupra mediului.
Etapele și procedura evaluării impactului asupra mediului EIM sunt stabilite prin
hotărârea nr.445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează în etape, după cum
urmează:
a) etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;
b) etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul
asupra mediului;
c) etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului.
Procedura este precedată de o evaluare inițială a proiectului realizată de către
autoritățile publice pentru protecția mediului în care este identificată localizarea proiectului în
raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este condusă de către autoritățile
publice centrale sau teritoriale pentru protecția mediului. Participarea autorităților se
realizează în cadrul unei comisii de analiză tehnică (CAT), constituită la nivel central prin
ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la nivelul
fiecărui județ și al municipiului București, prin ordin emis de prefect.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, activitățile se clasifică în trei
categorii: cu impact nesemnificativ, cu impact redus și cu impact semnificativ.
Activitățile cu impact nesemnificativ sunt relativ ușor de identificat. Sunt incluse în
această categorie, în primul rând, activitățile rezidențiale desfășurate în gospodării
individuale sau în dependințe ale acestora care sunt destinate exclusiv satisfacerii
necesităților locuinței și/sau gospodăriei proprii, cu condiția ca acestea să nu fie amplasate în
zone cu regim special de protecție, cum sunt zonele de protecție sanitară sau zonele din
rețeaua ecologică Natura 2000.
Unele activități care se includ fie în categoria celor cu impact redus fie în categoria
celor cu impact semnificativ sunt de asemenea ușor de identificat. Astfel, se includ în
categoria celor cu impact redus, în primul rând acele activități care, primesc autorizație de
mediu, dar nu se regăsesc pe cele două Anexe (1 și 2.) ale hotărârii nr.445 din 8 aprilie 2009
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. În schimb,
se includ în categoria activităților și/sau instalațiilor cu impact semnificativ asupra mediului,
activitățile care au asemenea caracteristici încât se consideră că generează un impact
semnificativ asupra mediului indiferent de amplasamentul lor.
Politica de protecție a mediului este o componentă esențială a dezvoltării durabile și,
în același timp, a fost o condiție a integrării României în Uniunea Europeană.
 2. METODOLOGIA DE ELABORARE A STUDIULUI DE
IMPACT ASUPRA MEDIULUI
I. Destinație și obiective
Studiul de impact asupra mediului se elaborează pentru activitățile prevăzute în anexa
nr.II la LPM înainte de a se emite acordul de mediu sau autorizația de mediu.
Obiectivele studiului de impact asupra mediului au în vedere stabilirea:
- modului de amplasare a obiectivului în mediu, de încadrare în planurile și schemele
de amenajare, de valorificare a resurselor existente în zonă;
- modificărilor posibile pozitive sau negative ce pot interveni în calitatea factorilor de
mediu prin promovarea proiectului sau a activității;
- nivelului de afectare a factorilor de mediu și a sănătății populației și al riscului
declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
- modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecția mediului;
- măsurilor ce pot fi luate pentru a se asigura protecția mediului;
- posibilității de acceptare sau nu a proiectului sau a activității.

Studiul de impact va fi elaborat în două faze:

1. studiul preliminar de impact asupra mediului, din care se vor prelua datele necesare
întocmirii Raportului privind studiul de impact asupra mediului;
2. studiul de impact asupra mediului, prin care se abordează toate aspectele
menționate la subcapitolul II.
Pentru noile obiective sau pentru modificarea celor existente, studiul va analiza
impactul produs asupra mediului înconjurător, în mod distinct, pentru cele două etape ale
proiectului, respectiv:
- impactul produs în cursul realizării proiectului (în perioada de execuție);
- impactul produs după începerea activității.

II. Aspecte ce vor fi abordate în studiul de impact

Studiul de impact asupra mediului va aborda următoarele aspecte și probleme legate
de proiectul sau activitatea propusă ori existentă:
1. Date generale
- Denumirea proiectului sau profilul de activitate;
- Amplasamentul și adresa;
- Titularul proiectului sau al activității.

2. Descrierea activității propuse

2.1. Scop și necesitate
- Scopul proiectului sau al activității;
- Utilitatea publică.
2.2. Descrierea
- Informații privind conținutul proiectului;
- Descrierea principalelor faze ale activității existente sau propuse, cu date privind
materiile prime, auxiliare, combustibili, ambalaje utilizate, produse și subproduse
rezultate, precum și alte informații specifice activității.
2.3. Detalii de amplasament
- Elementele geografice de delimitare a amplasamentului;
- Accesul în zonă;
- Modul de încadrare a obiectivului în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului,
alte scheme de amenajare și în peisaj;
 - Suprafața de teren ocupată în total, din care: pentru clădiri, instalații, diverse
amenajări, parcări, suprafața pavată, suprafața nepavată.
2.4. Realizarea și funcționarea obiectivului
- Perioada de execuție propusă, posibilități de dezvoltare ulterioară;
- Timpul și programul de funcționare;
- Dacă funcționarea obiectivului are termen limitat și măsurile ce urmează a se lua după
încetarea activității.

3. Amplasarea în mediu
3.1. Elemente de geologie
- Prezentarea structurii geologice a subsolului, a resurselor minerale extractive etc;
- Potențialul seismic al zonei.
3.2. Solul
- Tipurile de sol ale zonei, cu caracteristicile acestora (capacitate de infiltrare, portanță
etc.) și modul de folosire;
- Descrierea topografiei zonei.
3.3. Resursele de apă
- Apa subterană - nivelul și adâncimea pânzei freatice, variații sezoniere, calitate,
posibilități de folosire, utilizatorii actuali;
- Apa de suprafață - resurse, calitate, posibilități de folosire, utilizatorii actuali, situația
inundabilității.
3.4. Clima și calitatea aerului
- Datele climatologice caracteristice zonei (temperaturi, umiditate, precipitații, vânturi
etc.);
- Calitatea aerului în zonă, identificarea surselor de poluare fixe și mobile, receptorii
sensibili la poluare.
3.5. Elemente de ecologie acvatică și terestră
- Vegetația - tipuri, specii predominante, specii rare, ocrotite, amenințate cu dispariția,
arii protejate, ecosisteme specifice;
- Fauna - specii caracteristice zonei, specii rare, ocrotite, amenințate cu dispariția;
- Ecologia acvatică - specii și biotipuri specifice bazinelor acvatice (cursuri de apă, ape
stătătoare);
- Zonele umede în perimetrul și în jurul amplasamentului, efecte asupra obiectivului.
3.6. Așezările umane și alte obiective de interes public
- Distanța față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice,
monumente istorice și de arhitectură, parcuri, scuare, spitale și alte așezăminte de
interes public;
- Directiva dominantă a vânturilor față de așezările umane și alte obiective de interes
public, istoric, arhitectural, etc;
- Demografie, preocupări, starea de sănătate a populației;
- Alte construcții și amenajări existente în zona obiectivului ale statului sau ale
agenților economici privați;
- Sursele de zgomot și nivelul de zgomot în zonă;
- Căile de transport și alte facilități de care poate dispune obiectivul;
- Zonele și obiectivele de interes tradițional;
- Populația afectată.
 4. Sursele de poluanți și protecția factorilor de mediu
4.1. Emisii de poluanți în ape și protecția calității apelor
- Sursele de poluanți pentru ape, posibile sau existente, concentrații și debite masice de
poluanți rezultați sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau de activitate;
- Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate care vor fi proiectate,
care sunt deja proiectate sau existente, randamentele de reținere a poluanților;
- Concentrațiile și debitele masice de poluanți estimați a fi evacuați în mediu sau
comparativ cu normele legale în vigoare, lac de evacuare sau emisar.
4.2. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului
- Sursele de poluanți pentru aer, posibile sau existente, concentrațiile și debitele masice
de poluanți rezultați sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau de activitate;
- Instalațiile pentru epurarea gazelor reziduale și reținerea pulberilor, instalațiile de
colectare și dispersie în atmosferă, care vor fi proiectate, care sunt deja proiectate sau
existente, randamentele de reținere a poluanților;
- Debitele, concentrațiile și debitele masice de poluanți estimați a fi evacuați în mediu
sau evacuați, față de normele legale în vigoare.
4.3. Sursele și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
- Sursele de zgomot și de vibrații;
- Amenajările și dotările ori măsurile pentru protecția împotriva zgomotului și
vibrațiilor;
- Nivelul de zgomot și de vibrații la limita incintei obiectivului și la cel mai apropiat
receptor protejat;
- Sursele și protecția împotriva radiațiilor;
- Sursele de radiații;
- Lucrările, amenajările, dotările și măsurile pentru protecția împotriva radiațiilor;
- Nivelul de radiații la limita incintei obiectivului și la cel mai apropiat receptor
protejat.
4.4. Gospodărirea deșeurilor
- Tipuri și cantități de deșeuri rezultate;
- Modul de gospodărire a deșeurilor.
4.5. Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase
- Substanțe toxice și periculoase, folosite, comercializate;
- Modul de gospodărire a substanțelor toxice și periculoase.

5. Impactul produs asupra mediului înconjurător

(Se prezintă separat pentru fiecare dintre cele două faze menționate la subcapitolul. I)
5.1. Impactul produs asupra apelor
- Dispersia poluanților în ape, aria de extindere și modificările calitative ale receptorilor
naturali, inclusiv ale apelor subterane;
- Afectarea ecosistemelor acvatice și a folosințelor de apă;
- Efectele pozitive asupra calității apelor.
5.2. Impactul produs asupra aerului
- Dispersia poluanților în aer, în zona maximă de influență, modificările calitative;
intervenite sau care se vor înregistra în calitatea aerului, efectele de sinergism;
- Factorii de mediu care sunt sau pot fi afectați de emisia poluanților în atmosferă și
modul de manifestare;
- Efectele pozitive asupra calității aerului.
5.3. Impactul asupra vegetației și faunei terestre
- Imisiile de poluanți care pot afecta vegetația și fauna terestră;
- Modul de manifestare a impactului asupra vegetației și faunei terestre;
 - Reducerea sau diminuarea impactului produs de poluarea existentă asupra acestor
factori de mediu.
5.4. Impactul produs asupra solului și subsolului
- Poluanții ce pot afecta solul și subsolul zonei;
- Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și a subsolului.
5.5. Impactul produs asupra așezărilor umane și altor obiective
- Poluanții ce pot afecta așezările umane și obiectivele zonei de interes național și
public, efecte sinergice cu alte imisii, manifestarea impactului;
- Efectele asupra stării de sănătate a populației și eventualul risc pentru siguranța
locuitorilor.
5.6. Evaluarea riscului declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătății
populației și mediului înconjurător
- Evaluare, măsuri și programe de prevenire.

6. Posibilitățile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului

- Măsurile ce pot fi luate în tehnologie sau în activitatea propriu-zisă;
- Lucrările, dotările și măsurile speciale sau suplimentare pentru reținerea poluanților;
- Alte posibilități.

7. Evaluarea impactului și concluzii

- Reprezentarea grafică și stabilirea unui punctaj pe baza unei grile de apreciere a
nivelului de afectare sau de îmbunătățire a calității mediului, prin care să se
evidențieze limitele admise ale imisiilor, calitatea actuală a factorilor de mediu și
modificările ce pot interveni în aceasta, precum și utilitatea obiectivului;
- Concluzii asupra gradului de afectare a factorilor de mediu și a sănătății populației,
precum și asupra efectelor benefice ale proiectului sau ale activității;
- Recomandări fundamentate: îmbunătățirea proiectului, schimbarea amplasamentului,
introducerea de tehnologii alternative, dotări și amenajări speciale, alte măsuri,
renunțarea la acțiune.

III. Elaboratorii studiilor de impact asupra mediului

Elaboratorii studiilor de impact asupra mediului sunt unitățile și persoanele
menționate în art.12 din LPM, atestate de către ACPM conform metodologiei aprobate de
către această autoritate.

3. CONȚINUTUL MINIM AL RAPORTULUI PRIVIND STUDIUL

DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
I. Date generale
- Denumirea proiectului sau a profilului de activitate;
- Amplasamentul și adresa;
- Titularul proiectului sau al activității;
- Proiectantul lucrărilor;
- Perioada de execuție propusă.

II. Informații despre proiect sau activitate

1. Scop și necesitate
- Scopul proiectului sau al activității;
- Utilitatea publică.

2. Descrierea
 - Informații privind conținutul proiectului sau prezentarea datelor, de care se dispune,
despre activitatea existentă sau propusă.

III. Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu

- Prezentarea surselor și emisiilor de poluanți în factorii de mediu;
- Stațiile, instalațiile, dotările și măsurile existente sau propuse pentru protecția
mediului înconjurător.

IV. Calitatea factorilor de mediu

- Informații privind calitatea factorilor de mediu în zona obiectivului sau a activității;
- Populația afectată.

V. Evaluarea impactului produs asupra mediului

- Evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu și în starea de
sănătate a populației pe baza mărimii emisiilor de poluanți în mediu;
- Evaluarea riscului declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra
sănătății populației și mediului înconjurător. Măsuri și programe de prevenire.

VI. Concluzii și propuneri

- Concluzii asupra nivelului de afectare a factorilor de mediu și a sănătății populației,
precum și asupra efectelor benefice.

4. STUDIU DE CAZ - S.C Vel Pitar S.A

Studiul de impact asupra mediului a fost realizat pentru fabrica de pâine ”SC Vel
Pitar SA”, în continuare prezint sursele de poluanți și factorii ce intervin și distrug mediu și
anume:
 Problemele împotriva zgomotului și a vibrației;
 Protecția calității apelor;
 Problemele de protecție a solului;
 Gestiunea deșeurilor.

Probleme împotriva zgomotului și a vibrațiilor

Procesele tehnologice de execuție ale drumurilor, construcțiilor (decapare strat
vegetal, săpături, umpluturi în corpul drumului, execuția sistemului rutier, vehicularea
materialelor de construcție etc.) implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcții adecvate.
Aceste utilaje în lucru reprezintă surse de zgomot.
Condițiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor și de
dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi:
 fenomenele meteorologice și în particular: viteza și direcția vântului, gradul de
temperatură;
 absorbția undelor acustice de către sol, fenomen numit “efect de sol”;
 absorbția undelor acustice în aer, depinzând de presiune, temperatură,
umiditate relativă;
 topografia terenului;
 vegetație.
Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite și
numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile
de zgomot și distanțele la care acestea se înregistrează.
 Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin
deplasările lor sau prin activitatea în punctele de lucru, constituie surse de vibrații.
A doua sursă principală de zgomot și vibrații în șantier este reprezentată de circulația
mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pământ, balast, prefabricate,
beton, asfalt etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă între câteva
tone și mai mult de 40 tone. Referitor la traseele mijloacelor de transport vor fi folosite
drumurile existente din zonă. Efectele surselor de zgomot și vibrații de mai sus se suprapun
peste zgomotul existent, produs în prezent de circulația pe drumurile existente (respectiv
Șoseaua Berceni), pe de o parte, și, de activitatea industrială din zonă.
Amenajările și dotările pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor se vor face
astfel încât să fie respectate condițiile impuse de STAS 10009/1988 și STAS 6156/1986.
Sursele de zgomot și vibrații din cadrul centralei termice sunt electropompele și ventilatoarele
arzătoarelor aferente cazanelor de abur, amplasate în sala cazanelor.
Sursele de zgomot și vibrații pentru instalațiile frigorifice sunt:
 agregatele independente (grupurile compresor condensator și răcitoarele de aer);
 grupuri compacte de răcire și pompele aferente;
 racorduri elastice între conductele de distribuție a apei răcite și grupurile compacte
de răcire;
 prinderea de postamentele prin tampoane de cauciuc și arcuri antivibrații.

Măsuri și echipamente de protecție împotriva zgomotului și a vibrațiilor

Se vor respecta cu strictețe toate măsurile prevăzute în Normativul I 9/2009,
împotriva transmiterii zgomotelor de la instalațiile sanitare și incendiu și anume:
 brățari de susținere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pâslă
0,3-0,8 mm);
 racorduri elastice între conductele de distribuție și agregatele hidromecanice;
 izolarea fonică prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor
hidromecanice, de elementele fixe ale construcției (pardoseli, socluri din
beton etc.).
În exterior nivelul de zgomot echivalent se va încadra în limitele prevăzute de STAS
10009/1988, respectiv max. 50 dB(A), curba de zgomot Cz 45.

Probleme privind protecția calității apelor

Zona în care este amplasat COMPLEXUL DE PANIFICAȚIE ȘI MORĂRIT VEL
PITAR se află în extremitatea sudică a Municipiului București. Acviferul cantonat de
orizontul Pietrișurilor de Colentina este un acvifer cu nivel liber, având următorii parametrii
hidrogeologici:
Alimentarea acviferului este asigurată prin fenomenele de infiltrare a apelor
meteorice și a văii Colentina care brăzdează formațiunea superficială. Acest fapt se datorează
depășirile indicatorilor de calitate ale apei cantonate în acest strat. Din punct de vedere
chimic apa acestui acvifer prezintă dese depășiri ale limitelor admisibile prevăzute în
STAS-ul de potabilitate 1342/1991.
Rețeaua de apă este dimensionată astfel încât să asigure atât consumul de apă rece
pentru nevoi menajere și tehnologice cât și pentru refacerea rezervei de apă pentru incendiu.
Alimentarea cu apă potabilă: se va realiza din sursa subterană prin intermediul a două
foraje de mare adâncime ce vor fi amplasate conform unui studiu hidrogeologic (gospodărie
de apă comună pentru tot ansamblul);
 apa folosită în procesul tehnologic, la unitatea de panificație va proveni tot din
surse subterane, prin cele 2 foraje de mare adâncime;
  evacuarea apelor uzate se va face în rețeaua de canalizare aparținând S.C.
DOOSAN IMGB S.A., conform Declarației – Angajament eliberată de această
societate (anexă la documentație);
 apele pluviale vor fi dirijate prin sistematizare verticală spre spațiile verzi din
zona PUZ-ului. Surplusul va fi colectat și va fi evacuat la rețeaua orășenească de
canalizare prin pompare în canalizarea incintei IMGB și repompare în canalizarea
de pe B-dul Metalurgiei;
 apele pluviale vor fi colectate în sistem local de canalizare și înainte de a fi
deversate în bazinele colectoare de pe platforma IMGB, vor fi trecute prin
separatoare de hidrocarburi;
 indicatorii de calitate ai apelor uzate, evacuate în canalizarea aparținând S.C.
Doosan IMGB S.A., se vor încadra în limitele impuse prin H.G. nr. 188/2002-
Anexa 2 – NTPA 002/2002;
 pentru toate lucrările de investiții ce vor avea legătură cu apele (alimentare cu apă,
canalizare, instalații de epurare), se vor solicita în mod obligatoriu avize de
gospodărire a apelor pe baza unor documentații tehnice întocmite conform
normativelor în vigoare, precum și acordul de mediu conform legislației de mediu
în vigoare.

Măsuri de diminuare a impactului poluării apei

Pentru colectarea apelor uzate în perioada de execuție s-au prevăzut:
 sistem de colectare a apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare
și lavoare și evacuarea acestor ape/utilizarea toaletelor ecologice ce se vor vidanja
periodic;
 sistem de colectare a pierderilor lichide din fluxul tehnologic și evacuarea
controlată prin intermediul firmelor specializate;
 sistem de colectare a apelor pluviale care se scurg din spațiile amenajate de
producție, evacuarea acestora într-un decantor pentru depunerea suspensiilor iar
apele limpezite pot fi evacuate prin respectarea condțiilor impuse de legislația în
vigoare, nămolul depus putând fi transportat la un depozit de deșeuri inerte.
Apele uzate menajere provenit de la grupurile sanitare sunt evacuate în
canalizarea interioară și apoi evacuate în canalizarea societății DOOSAN IMGB S.A. și în
final în canalizarea publică din zonă. Apelor uzate menajere se vor epura într-o Stație de
epurare existentă al Dossan IMGB asigurându-se calitatea apelor deversate în canalizarea
publică respectarea normelor NTPA-002/2005. Traseele de canalizare cu tuburi de scurgere
se vor realiza conform proiectului, cu respectarea STAS 1795/89 și I9/94 privind pante,
schimbări de direcție, poziționarea tuburilor de curățire, sisteme de susținere și fixare.

Probleme privind protecția aerului

Execuția construcțiilor poate avea un impact notabil asupra calității atmosferei din
zonele de lucru și din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursă de emisii
de praf, iar pe de altă parte, o sursă de emisie a poluanților specifici arderii combustibililor
fosili (produse petroliere distilate). Sursele principale de poluare a aerului specifice execuției
lucrării pot fi grupate după cum urmează:
 activitatea utilajelor de construcție (decaparea și depozitarea pământului
vegetal, săpături și umpluturi în corpul drumului de acces și platformelor,
execuția fundațiilor etc.);
 transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;
 datorită folosirii utilajelor de construcții și mijloacelor de transport, sunt emise
noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatile rezultate de la manipularea
 combustibililor pentru aceste utilaje și mijloace de transport, al căror impact se
manifestă prin reducerea capacității de filtrare a aerului și deci, de
modificare a calității aerului;
 manipularea materialelor;
 activitatea în stația/stațiile de preparare a betoanelor de ciment;
Principala arie de emisie a poluanților în atmosferă este incinta fabricii, sursele de
emisie fiind caracterizate drept:
 surse la sol sau în apropierea solului, cu înălțimi efective de emisie de până la 4m
față de nivelul solului;
 surse deschise, deoarece implică manevrarea pământului;
 surse mobile, reprezentate de ansamblul utilajelor și mijloacelor de transport
folosite.

Cantitățile de poluanți emise în atmosferă de utilajele de construcții depind, în

principal, de următorii factori:
 consumul de carburanți (substanțe poluante: NOx, CO2, CO, COV, particule
materiale din arderea carburanților etc.);
 puterea motorului;
 capacitatea utilajului și vârsta motorului/utilajului;
 aria pe care se desfășoară aceste activități (substanțe poluante - particule materiale
în suspensie și sedimentabile); distanțele parcurse (substanțe poluante - particule
materiale ridicate în aer de pe suprafața drumurilor).
Pentru limitarea emisiilor de poluanți în aerul atmosferic se vor lua următoarele
măsuri generale:
- realizarea lucrărilor de construcție cu asigurarea tuturor măsurilor specifice de
diminuare a impactului asupra factorilor de mediu;
- elaborarea și implementarea proiectelor privind dezvoltarea anumitor activități în
condiții de protecție a mediului;
- coșurile de evacuare de la centrala termică și de la instalațiile tehnologice se vor
dimensiona corespunzător, astfel încât să se asigure o dispersie corespunzătoare a
poluanților emiși;
- se vor respecta condițiile de calitate ale aerului în zonele protejate prevăzute în STAS
12574/1987;
- obiectivele ce pot determina o poluare semnificativă prin emisii tehnologice vor fi
proiectate cu instalatii de evacuare, reținere și dispersie a poluanților astfel încât să se
respecte prevederile Ord. MAPPM nr. 462/1993/BAT-BREF;
- implementarea proiectului se va realiza numai după obținerea acordului de mediu.

Pentru procesele de ardere a combustibililor gazoși „Condițiile tehnice privind

protecția atmosferei„ prevăd următoarele valori limită de emisie pentru focare alimentate cu
combustibil gazos:
 pulberi 5 mg/Nmc
 CO 100 mg/Nmc
 SOx 35 mg/Nmc
 NOx 350 mg/Nmc
Verificarea încadrării emisiilor de poluanți în „Condițiile tehnice privind protecția
atmosferei„ s-a realizat prin calcule teoretice și prin datele explicitate în fișele tehnice ale
utilajelor și echipamentelor care participă la procesele tehnologice din fluxurile specifice
obiectelor din incinta „Unității de panificație” aparținând societății S.C. VEL PITAR S.A.
București.
 Sursele de poluare vor fi degajările de pulberi de la moară și silozurile de făina și
degajările de noxe de la centralele termice sau de la cuptoarele tehnologice care sunt incluse
în fluxul de producție a secției de panificație din incinta obiectului. Aerul necesar în procesul
de ardere va fi preluat din exteriorul centralei termice printr-o grilă de aer

Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE”

Activitățile complexului de panificație și morărit implică manipularea unor cantități
importante de substanțe poluante pentru sol și subsol. Aprovizionarea, depozitarea și
alimentarea utilajelor cu motorină reprezintă activități potențial poluatoare pentru sol și
subsol, în cazul pierderilor de carburant și infiltrarea în teren a acestuia. O altă sursă
potențială de poluare dispersă a solului și subsolului este reprezentată de activitatea
utilajelor în fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defecțiunilor tehnice, pot pierde carburant
și ulei. În sinteză, principalii poluanți ai solului proveniți din activitățile de construcție sunt
grupați după cum urmează:
 Plouanți direcți, reprezentați în special de pierderile de produse petroliere care
apar în timpul alimentării cu carburanți, a reparațiilor, a funcționării defectuoase
a utilajelor, etc. La acestea se adaugă pulberile rezultate în procesele de excavare,
încărcare, transport, descărcare a pământului pentru terasamente.
 Poluanți ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin
sedimentarea poluanților din aer, proveniți din circulația mijloacelor de
transport, funcționarea utilajelor de construcții, fabrici de asfalt, fabrici de beton,
etc.
 Poluanți accidentali, rezultați în urma unor deversări accidentale la nivelul zonelor
de lucru sau căilor de acces.
 Poluanți sinergici, în special asocierea SO2 cu particule de praf.
Ca urmare a realizării construcțiilor pe amplasamentul Complexului de panificație
datorită greutății acestora în funcționare se produce o tasare a solului de 8 – 10 cm.
- orice activitate se va desfășura astfel încât să se evite impactul asupra solului și a
apelor subterane;
- realizarea rețelelor de canalizare pentru apele uzate menajere și pentru apele pluviale;
- realizarea infrastructurii necesare unei gestionări corespunzătoare a deșeurilor
municipale, inclusiv a celor periculoase de origine casnică, precum și pentru
colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile;
- depozitarea deșeurilor rezultate din perioada de șantier se va face selectiv în puncte
special amenajate în vederea colectării și depozitării temporare, iar transportul
acestora la depozite autorizate se va face prin intermediul unui operator de salubritate
autorizat, potrivit legii.

Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETAȚIE ȘI AȘEZĂRI UMANE”

- se vor lua toate măsurile tehnic posibile pentru reducerea poluării aerului, a
zgomotului și vibrațiilor;
- asigurarea de plantații de aliniament în interiorul proprietății;
- asigurarea unui procent de spații verzi de 7.781,75 mp (20,01%) din suprafața totală
rămasă după transferul în domeniul public a suprafeței de 1.480,24 mp;
- amenajarea și întreținerea corespunzătoare a suprafețelor de spațiu verde;
- se va asigura un număr de locuri de parcare în incintă în conformitate cu H.C.G.M.B.
nr. 66/2006 și avizul de principiu emis de P.M.B. – Direcția Transporturi, Drumuri,
Sistematizarea Circulației;
- va fi plantat câte un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;
 - se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile
legislației în vigoare, pentru evitarea disconfortului și a efectelor negative asupra
sănătății populației;
- se vor lua măsuri privind diminuarea la receptor a nivelului de zgomot.

Gestionarea deșeurilor
Prin H.G. nr.856/2002 pentru „Evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase” se stabilește obligativitatea pentru
agenții economici și pentru orice alți generatori de deșeuri, persoane fizice sau juridice de a
ține evidența gestiunii deșeurilor. Evidența gestiunii deșeurilor se va ține pe baza “Listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase” prezentată în Anexa 2 a H.G. 856/2002.
Pentru obiectivul analizat, tipurile de deșeuri rezultate din activitatea de
construcții se încadrează în prevederile, cuprinse în HG 856/2002.
 Deșeurile specifice - (nisip, spărturi de beton) vor fi preluate de către o societate
autorizată specializată și transportate într-un depozit de deșeuri inerte.
 Deșeurile metalice, ambalajele de hârtie și carton, ambalajele de mase plastice vor
fi predare pentru valorificare agenților economici autorizați specializați în
reciclarea acestor categorii de deșeuri, conform contractelor încheiate.
 Pământul rezultat în urma săpăturilor fundației, se va depozita în incintă, urmând
a se folosi la umplerea denivelărilor, surplusul fiind folosit la umplutura pentru
spații verzi”.
 Anvelopele vor fi colectate și depozitate temporar pe platforme special
amenajate, urmând a fi valorificate integral prin unități specializate; se interzice
cu desăvârșire arderea acestora.
 Acumulatori auto uzati vor fi colectați, depozitați temporar în spații închise,
urmând a fi valorificați integral la firme specializate în colectarea și reciclarea
acumulatorilor.
 Uleiurile uzate rezultate din întreținerea utilajelor de construții și transport vor fi
colectate în butoaie metalice, fiind depozitate temporar în spații special
amenajate urmând a fi eliminate prin intermediul firmelor abilitate.
 Deșeurile menajere vor fi transportate, de către o societate autorizată, pe bază de
contract, la un depozit de deșeuri autorizat.
 Substanțele toxice și periculoase pot fi: carburanți, lubrefianți și acidul sulfuric
(pentru baterii) necesar funcționării utilajelor, precum și cele din vopseaua
pentru marcajul rutier.
În procesul tehnologic se evacuează următoare tipuri de deșeuri: deșeuri menajer,
deșeu de feliere, rebut tehnic, rebut de pungi de polipropilenă, hârtie de ambaj, cutii carton,
deșeu lemn de la paleți.
Deșeurile valorificabile sunt:
 folia rebut și cutiile de carton; acestea se depozitează în boxe special
amenajate care urmează ulterior să fie ridicate de către o firmă prestatoare de
servicii spre a fi valorificate;
 deșeul din plastic (navete, butoaie) se depozitează într-un spațiu închis, după care
urmează casarea lor și vânzarea către firmele autorizate conform legii;
 paleți de lemn deteriorați 100%, sunt depozitați separat și urmează procedura
de casare și vânzare ca și deșeul de lemn.
Deșeurile tehnologice nevalorificabile se vor colecta separat și se vor depozita pe
platforma de depozitare deșeuri
 Deșeurile rezultate din secția de panificație pot constitui surse de contaminare atât
pentru materiile prime, materiale, produs finit cât și pentru personal. De aceea activitățile de
colectare, depozitare și evacuare a acestora trebuie ținute sub un control riguros.
Pentru deșeurile tehnologice igienice în cadrul secției de panificație sunt amenajate
spații speciale de colectare și depozitare. Pâinea și specialitățile de panificație rezultate ca
necorespunzătoare din procesul de producție se vor dirija, după o atentă și responsabilă triere,
fie ca deșeu tehnologic către secția de prelucrare pesmet, ca deșeu furajer, fie ca deșeu
nerecuperabil, marcat cu elemente de identificare diferite. Prelucrarea deșeurilor de pâine în
scop furajer se va face periodic, la sfârșitul lucrului. Colectarea deșeurilor menajere și a
celor complexe trebuie efectuate în recipiente separate, pe tipuri de deșeu. Programul de
monitorizare a efectelor asupra mediului relevant pentru Planul Urbanistic Zonal “Amplasare
complex de morărit și panificație S+P+6E”, este următorul :
Factor/aspect de mediu. Indicatorii monitorizați
Populația și sănătatea umană
1. Respectarea măsurilor privind modul de realizare a echipamentelor de reținere a
poluanților în aer și apă, diminuarea nivelului de zgomot și vibrații.
Apa
1. Modul de asigurare a alimentării cu apă (sursa, rețele, debite asigurate în raport cu
cerințele);
2. Modul de asigurare a colectării și evacuării apelor uzate (capacitate rețele în raport
cu necesarul);
3. Modul de asigurare a colectării și epurării apelor pluviale (rețele, eficienta
colectare, parametrii instalației de epurare,);
4. Indicatori de calitate a apelor evacuate de la stația de epurare a apelor pluviale care
să permită evaluarea calității acestora în raport cu prevederile legale;
5. Indicatori de calitate a apelor uzate menajere și cele rezultate din activitatea
complexului care să permită evaluarea acestora în raport cu prevederile legale.
Solul
1. Măsurile implementate în vederea protecției solului;
2. Cantități/tipuri de deșeuri produse;
3. Realizarea elementelor de infrastructura pentru colectarea selectivă a deșeurilor.
Aerul
1. Tipurile de combustibili utilizate pentru încălzirea spațiilor;
2. Concentrații de poluanți în emisiile de la sursele tehnologice în raport cu valorile
limită legale;
3. Concentrații de poluanți în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru
protecția populației (emisii).
Zgomotul și vibrațiile
1. Măsuri privind diminuarea la receptor a nivelurilor de zgomot;
2. Respectarea nivelului de zgomot legiferat pe toată perioada implementării
programului;
3. Măsuri operaționale pentru limitarea nivelurilor de zgomot și vibrații generate de
activitățile/sursele din cadrul complexului (circulații, programe de întreținere a utilajelor din
componența echipamentelor: pompe, ventilatoare, etc.). Niveluri de zgomot în raport cu
valorile limită.

Rezumat fără caracter tehnic

Activitatea “COMPLEX DE PANIFICAȚIE ȘI MORĂRIT” amplasat în București,
sectorul 4, supusă evaluării impactului asupra mediului are ca profil producerea de produse
rezultate din procesarea cerealelor, produse de panificație și produse de patiserie.
 Resursele folosite în activitatea instalațiilor sunt:
 materia primă: făina achiziționată;
 energia electrică din sistemul energetic național;
 energia termică din centrala termică proprie folosind combustibil gaze
naturale;
 energia frigorifică este asigurată prin unități frigorifice;
 apa potabila captată din subteran prin două puțuri forate pe amplasamentul S.C.
VEL PITAR S.A.;
 preepurare locală ape uzate și evacuarea la rețeaua de canalizare SC DOOSAN
IMGB.
Nu există incertitudini în ceea ce privește tehnologiile adoptate atât în procesul de
producție cât și în ceea ce privește efectele asupra mediului, respectiv diminuarea
impactului asupra mediului.
Măsurile prevăzute pentru diminuarea impactului pe componente de mediu:
 apa potabilă este prelevată din subteran cu respectarea condițiilor de
protecție hidrogeologică a sursei de apă;
 apele uzate se preepurează local pentru a putea fi evacuate în rețeaua de canalizare
orășenească cu respectarea condițiilor de calitate impuse prin norme NTPA 002;
 solul este protejat prin construcții și instalații izolate, impermeabilizate astfel încât
să se evite descărcări accidentale de poluanți pe și în sol;
 aerul este protejat prin sistemele de dispersie corespunzătoare.
Atât în faza de proiectare, execuție cât și exploatare, în condițiile desființării
instalațiilor, se vor urmări identificarea aspectelor semnificative de mediu, respectiv
identificarea, evaluarea, limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra mediului, prin:
 alegerea amplasamentelor instalațiilor și organizărilor de șantier care să
reducă/ elimine impactul negativ asupra așezărilor umane și ale ariilor
protejate, cu integrare cât mai bună în mediu, astfel încât să se limiteze sub
normele admisibile stabilite prin standardele de mediu, influența electromagnetică
asupra organismelor vii, rețelelor de utilități, cu considerarea măsurilor necesare
protejării florei și faunei din imediata apropiere a instalațiilor energetice;
 alegerea unor soluții constructive compacte, cu un design exterior plăcut,
utilizarea de tehnologii de execuție “curate”, de echipamente energetice
performante care să asigure condiții de funcționare superioare cu diminuarea
riscurilor de poluare. Prin lucrările prevăzute factorii de mediu nu sunt afectați și
nu se impun lucrări de reconstrucție ecologică. Executantul trebuie să identifice
materialele recuperate, consumate și deșeurile rezultate, să descrie metoda și
amplasamentul depozitului temporar și a celui definitiv, precum și modalitățile
concrete de eliminare/valorificare a deșeurilor pe tipuri de deșeuri.
Pe parcursul executării lucrării executantul are obligația să respecte prevederile
cerințelor legale și de reglementare aplicabile privind protecția mediului și de a lua toate
măsurile necesare și suficiente pentru prevenirea producerii unei poluări a mediului pe
șantier și în afara acestuia, pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocate persoanelor,
proprietăților publice sau private, rezultate din poluare, zgomot sau alți factori generați de
metodele de lucru. De asemenea, executantul are obligația de a nu stânjeni inutil sau abuziv
confortul riveranilor sau căile de acces prin folosirea și ocuparea drumurilor și căilor publice
sau private care deservesc așezările umane sau proprietățile aflate în posesia achizitorului.
Se apreciază că efectele economice și sociale ale realizării acestui proiect sunt
pozitive și pe termen lung pentru populație și alte unități comerciale și de servicii.
 5. BIBLIOGRAFIE
 https://lege5.ro/Gratuit/ge3dgnzy/metodologia-de-elaborare-a-studiului-de-impact-
asupra-mediului-din-19031996?d=2020-03-28
 https://lege5.ro/Gratuit/ge3dgobu/continutul-minim-al-raportului-privind-studiul-de-
impact-asupra-mediului-procedura?dp=giztknjrgmydk
 https://www.academia.edu/20304575/Stiudiul_de_impact_asupra_mediului_proiect