Studiul de impact

asupra mediului

Student: Dima Nicoleta-Alexandra

Stoicheci Elvira

Master anul I IMPM

1
CUPRINS:

I. Aspecte generale
II. Performanţa politicilor de evaluare a impactului asupra mediului.
III. Măsuri de protecţie a resurselor de apă
IV. V. Măsuri privind reducerea emisiilor
V. Măsuri de protecție a solurilor
VI. Implementarea unor măsuri suplimentare faţă de cele impuse de legislaţia în
vigoare
VII. Etapele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de
mediu
VIII. Studiu de caz

2
 I. Aspecte generale

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces coform cu legislatia nationala de mediu
si prevede ca activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie supuse unui proces de
evaluare a efectelor asupra mediului.

Orice tehnologie produce pe lânga efectele directe (pentru care a fost proiectata) si o serie de
efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul validării sau invalidării tehnologiei
propuse. Necesitatea gestionarii tuturor efectelor determinate de aplicarea unei tehnologii, a
impactului activitatii umane impusă de aceasta tehnologie cu mediul este determinata de cel
putin trei argumente :

-initierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte adiacente
nedorite

-evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor si posibilitătilor privind alegerea

tehnologiei optime

-necesitatea implicării a cât mai multor factori de decizie la promovarea unor activităti
care pot influenta mediul intr-un mod benefic.

Studiul de impact asupra mediului incearca sa anticipeze efectul asupra mediului inconjurator
al unor activitati, in diferite conditii ce pot să apară intr-un viitor apropiat sau mai putin
apropiat. Studiul de impact de mediu contine analize tehnice prin care se obtin informatii
asupra cauzelor efectelor negative si consecintelor acestora cumulate, anterioare, prezente si
viitoare, in scopul cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Evalurea impactului efectiv de mediu asupra unui amplasament are rolul de a furniza
informatii factorilor de decizie astfel încât să fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru
reducerea sau eliminarea efectelor negative care pot apărea.

Elaborarea actualului Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a facut in

conformitate cu urmatoarele legi si acte normative :

• Legea Protectiei Mediului Nr. 137/1995, modificata si completata prin OUG nr.91 din
20-06-2002 ;

• Legea Apelor Nr.107/1996 ;

• Legea Protectiei Muncii Nr. 90/1996 ;

•Legea Nr. 426/2001 privind regimul deseurilor ;

•Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii ;

•H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deseurilor periculoase ;

•H.G.Nr.162 din 07-03-2002 privind depozitare deseurilor periculoase ;

3
 •H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deseurilor ;

•H.G. Nr. 918 din 22-08-2002 privind procedura cadru de evaluare a impactului de mediu

•H.G.Nr.188 din 20-03-2002 –norme privind descarcarea in mediu acvatic a apelor uzate ;

•Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 –reglementari privind evaluarea poluarii mediului ;

•Ordinul MAPPM Nr.184/1997 –Procedura privind realizarea Bilanturilor de Mediu si

Evaluarea impactului de mediu;

•Ordinul MAPPM Nr.876/2004 –Procedura privind autorizarea activităyiilor cu impact

semnificativ asupra mediului;

•Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 privind conditiile tehnice pentru protectia atmosferei ;

•Ordinul MAPPM Nr.860/2002 –privind procedura de evaluare a impactului de mediu si

de emitere a acordului de mediu ;

Etapele si procedura evaluarii impactului asupra mediului EIM sunt stabilite prin hotararea nr.
445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape, dupa cum

urmeaza:

a) etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

b) etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul asupra

mediului;

c) etapa de analiza a calitatii raportului privind impactul asupra mediului.

Procedura este precedata de o evaluare initiala a proiectului realizata de catre autoritatile

publice pentru protectia mediului in care este identificata localizarea proiectului in raport cu
ariile naturale protejate de interes comunitar.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este condusa de catre autoritatile publice
centrale sau teritoriale pentru protectia mediului. Participarea autoritatilor se realizeaza in
cadrul unei comisii de analiza tehnica (CAT), constituita la nivel central prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, la nivelul fiecarui judet
si al municipiului Bucuresti, prin ordin emis de prefect. Conform Ordonantei de Urgenta
nr.195/2005 privind protectia mediului „solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt
obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea
activitatilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact
semnificativ asupra mediului”. Luarea in considerare a efectelor asupra mediului ale unui
proiect / investitie conduce la identificarea si evaluarea din timp a posibilelor efecte negative
asupra mediului, inainte de realizarea obiectivului de investitie. Numai proiectele cu impact
semnificativ asupra mediului se supun EIM.

4
 Din punct de vedere al impactului asupra mediului, activitatile se clasifica in trei categorii: cu
impact nesemnificativ, cu impact redus si cu impact semnificativ.

Activitatile cu impact nesemnificativ sunt relativ usor de identificat. Sunt incluse in aceasta
categorie, in primul rand, activitatile rezidentiale desfasurate in gospodarii individuale sau in
dependinte ale acestora care sunt destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor locuintei si/sau
gospodariei proprii, cu conditia ca acestea sa nu fie amplasate in zone cu regim special de
protectie, cum sunt zonele de protectie sanitara sau zonele din reteaua ecologica Natura 2000.

Unele activitati care se includ fie in categoria celor cu impact redus fie in categoria celor cu
impact semnificativ sunt de asemenea usor de identificat. Astfel, se includ in categoria celor
cu impact redus, in primul rand acele activitati care, primesc autorizatie de mediu, dar nu se
regasesc pe cele doua Anexe (1 si 2.) ale hotararii nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului. In schimb, se includ in
categoria activitatilor si/sau instalatiilor cu impact semnificativ asupra mediului, activitatile
care au asemenea caracteristici incat se considera ca genereaza un impact semnificativ asupra
mediului indiferent de amplasamentul lor. Aceste activitati sunt cele mentionate in Anexa nr.
1 la Hotararea nr. 445 din 8 aprilie 2009. De asemenea, in aceasta categorie se includ toate
proiectele pentru investitii ce urmeaza a se realiza pe amplasamente situate in zonele din
reteaua ecologica Natura 2000. Ultima categorie de activitati sunt cele mentionate in Anexa
nr. 2 la Hotararea nr. 445 din 8 aprilie 2009. Proiectele aferente activitatilor din aceasta
categorie, pot sa aiba un impact semnificativ sau un impact redus asupra mediului in functie
atat de caracteristicile lor cat si de amplasament. Proiectul aferent unei asemenea activitati va
fi inclus in categoria activitatilor cu impact semnificativ sau in categoria celor cu impact redus
de catre Autoritatea Competenta numai in urma unei analize efectuate pentru fiecare caz in
parte. Politica de protectie a mediului este o component` esentiala a dezvoltarii durabile si, în
acelasi

timp, o conditie a integrarii României în Uniunea Europeana.

Întrebarile incluse în chestionarul Green Business Index au avut drept scop culegerea de
informatii pentru a identifica efectele activitatilor desfasurate de diverse companii asupra me-
diului înconjurator (aer, apa, sol, fauna, vegetatie), cât si asupra mediului social si economic
al populatiei potential afectate, modul în care aceste efecte sunt asumate, dar si demersurile
facute de societati pentru a preveni si a reduce aceste efecte.

5
 II. Performanţa politicilor de evaluare a impactului asupra mediului este
generată de:

Realizarea periodica a auditurilor de mediu. Auditarea acopera procesele de producție,

stocarea materialelor, procedurile de funcționare și managementul de mediu și are ca scop să
identifice posibilele efecte asupra mediului și răspunderile care derivă în acest sens. Se pot
realiza audituri specifice vizând deșeurile, apele uzate sau energia, pentru a evalua în detaliu
gradul de conformare sau identifica oportunități pentru reducerea costurilor, a efectelor
dăunătoare asupra mediului și a risipei de resurse.

La acest capitol, 58% dintre respondenţi au declarat că realizează în mod frecvent audituri de
mediu/evaluări de impact, iar rezultate acestora sunt implementate şi integrate. Respectarea
măsurilor impuse de legislația în vigoare pentru emisiile în aer, apă, sol și subsol, pentru
limitarea zgomotului și vibrațiilor, pentru protecția biodiversității și sănătății umane. 93%
dintre companiile participante au declarat că respectă limitele impuse de legislaţia în vigoare,
în ceea ce priveşte emisii în aer, apă, sol şi subsol, şi nu a fost înregistrată nicio abatere. În
ceea ce privește protecţia apelor, cerintele legislative Conform Legii 107/1996 - legea apelor
cu toate completările sale:

Art. 9. - (1) Dreptul de folosință a apelor de suprafață sau subterane, inclusiv a celor ar-
teziene, se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor și se exercită potrivit prevederi-
lor legale. Acest drept include și evacuarea, în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări
ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zăcământ, după utilizare.

Art. 12. - (1) Utilizatorii de apă sunt obligați să economisească apa prin folosire judicioasă.
De asemenea, au obligația să asigure întreținerea și repararea instalațiilor proprii și, după caz,
a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare.

6
Art. 15. - (1) Poluarea în orice mod a re-surselor de apă este interzisă. (2) Normele de calitate
a resurselor de apă legate de funcțiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor. (3) Normele privind calitatea apei
potabile, supravegherea, inspecția sanitară și monitorizarea calității apei potabile se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății.
(31) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere și referitoare la
supravegherea, inspecția sanitară și controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul
sănătății. (4) Limitele de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate în resursele de apă se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul
apelor și a autorității publice centrale din domeniul sănătății. (5) Limitele de descărcare
înscrise în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise,
iar depășirea acestora este interzisă.

Art. 18. Utilizatorii de apă, amplasați pe teritoriul localităților sau pe platformele industriale,
pot evacua apele uzate în rețelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor in-
dustriale numai cu acceptul și cu respectarea condițiilor stabilite de deținătorul acestor rețele
și numai dacă stațiile de epurare finală ale localităților sau platformelor industriale respective
au profil tehnologic necesar și capacități disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepu-
rarea locală a apelor uzate provenite de la acești utilizatori.

Art. 86. Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială,
civilă, contravențională sau penală, după caz.

III. Măsuri de protecţie a resurselor de apă:

1. Doar două companii au recunoscut că respectă în general limitele impuse în domeniul

apei, dar se mai înregistrează și abateri care se soldează cu amenzi (rar) unde cauzele care le-
au generat au fost corectate imediat

2. 91% din unități respectă toate limitele (maxime admisibile) aplicabile/impuse conform
le-gislației în vigoare privind impactul asupra apei, neînregistrând abateri și amenzi

3. 32% admit că nu fac investiții suplimentare pentru reducerea cantității de

cantități/încărcături de efluenți emișii, dar că îndeplinesc condițiile impuse de autoritatea
competentă pentru protecția mediului. În ciuda ciclului de criză financiară, majoritatea declară
realizarea de investiții suplimentare:

4. la 35% din respondenți reprezintă mai puțin 10% din totalul investițiilor realizate la
nivelul unității

5. la 33% din respondenți investițiile suplimentare reprezintă peste 10% din totalul
investițiilor realizate la nivelul unității. În ceea ce privește protecţia atmosferei, cerințele
legislative conform OUG 243/2000 privind protecția atmosferei cu toate modificarile
ulterioare, se mentionează:

7
  Art. 27. Desfășurarea activităților care constituie surse fixe de poluare pentru
atmosferă este permisă numai cu acord și/sau autorizație de mediu eliberate în urma abordării
integrate a impactului asupra mediului, conform reglementărilor legale în vigoare.
 Art. 301. Titularii activităților care constituie surse fixe de poluare pentru atmosferă au
următoarele obligații:
a) să participe la elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanți în atmosferă,
a programelor și planurilor de gestionare a calității aerului și să aplice obligațiile ce le revin
prin acestea;
b) să se supună tuturor procedurilor și cerințelor legale care conduc la prevenirea,
eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului și asupra mediului;
c) să informeze și să se supună controlului autorităților competente, conform legislației în
vigoare
 Art. 40. Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligația să asigure încadrarea în
limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă, precum și să le supună
inspecțiilor tehnice, conform prevederilor legislației în vigoare.
 Art. 46. Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage răspunderea
civilă, contravențională sau penală.

IV. Măsuri privind reducerea emisiilor:

1. 98% din unități respectă toate limitele (maxime admisibile) aplicabile/impuse conform
legislației în vigoare privind emisiile în aer, neînregistrând abateri și amenzi.
2. 30% admit că nu fac investiții suplimentare pentru reducerea cantității de emisii în
atmosferă, față de investițiile realizate pentru îndeplinirea condițiilor impuse de autoritatea
competentă pentru protecția mediului.

În ciuda ciclului de criză financiară, majoritatea covârsitoare declară realizarea de investiții

suplimentare. În ceea ce privește protecţia solului conform OUG 195/2005 privind protecția
mediului cu toate modificările sale ulterioare, trebuie avute în vedere următoare:

 Art. 65. Protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate
de gospodărire, conservare, organizare și amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toți
deținătorii, cu orice titlu.
 Art. 68. Deținătorii de terenuri, cu orice titlu, precum și orice persoană fizică sau
juridică care desfășoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele
obligații:
a) să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului
geologic;
b) să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau
funcțional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicații rutiere, feroviare și de
navigație;
c) să respecte orice alte obligații prevăzute de reglementările legale în domeniu.

8
 V. Măsuri de protecţie a solului:
1. 100% din unități respectă toate limitele (maxime admisibile) aplicabile/impuse
conform legislației în vigoare privind impactul asupra solului/subsolului, neînregistrând
abateri și amenzi. Pentru o companie aceasta este practica ultimilor 3 ani, iar pentru alta,
având toată suprafața din incinta amplasamentului betonată, nu s-a considerat necesară
monitorizarea solului.
2. 40% admit ca nu fac investi]ii suplimentare pentru reducerea impactului asupra
solului/ subsolului, dar că îndeplinesc condițiile impuse de autoritatea competentă pentru
protecția mediului. În ciuda crizei financiare, se declară realizarea de investiții suplimentare
de tipul sisteme de drenaj a apei pluviale dotate cu separatoare de hidrocarburi la nivelul
parcărilor, proceduri în caz de urgențăi dotarea cu kituri în caz de accident.
3. la 32% din respondenți reprezintă mai puțin 10% din totalul investițiilor realizate la
nivelul unității
4. la 28% din respondenți investițiile suplimentare reprezintă peste 10% din totalul
investițiilor realizate la nivelul unității.

Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita incintei obiectivului și la cel mai apropiat receptor
protejat, trebuie să se încadreze în cerințele STAS-ului 10009/88

Măsuri de reducerea zgomotului şi vibraţiilor:

1. 46,6% admit ca nu fac investiții suplimentare pentru reducerea impactului generat de

zgo-mot, dar ca îndeplinesc condițiile impuse de autoritatea competentă pentru protecția me-
diului. În ciuda crizei financiare, se declară realizarea de investiții suplimentare de tipul
prevenirea/reducerea nivelului zgomotului, dotarea echipamentelor cu limitatoare de zgomot,
existența unui program de monitorizare a zgomotului, realizarea de măsurători cu privire la
expunerea la zgomotul ocupațional:

2. la 34% din respondenți investițiile suplimentare reprezintă peste 10% din totalul
investițiilor realizate la nivelul unității

3. 100% din unități respectă toate limitele (maxime admisibile) aplicabile/impuse

conform legislatiei în vigoare privind protecția împotriva vibrațiilor, neînregistrând abateri și
amenzi. În ceea ce privește nerespectarea limitelor impuse de actele de reglementare în
vigoare atrag după o serie de sancțiuni fie bănești, fie prin ridicarea dreptului de a mai
desfășura activitatea.

Totuși, în pofida acestui fapt, există și companii (un procent de 6% din cele care s-au înscris
la Green Business Index la domeniu de evaluare a impactului asupra mediu) care încalcă
aceste prevederi legislative.

9
 VI. Implementarea unor măsuri suplimentare faţă de cele impuse de
legislaţia în vigoare

Îmbucurător este faptul că există și companii care au adoptat măsuri suplimentare pentru
protecția mediului fără eforturi semnificative în ciuda crizei economice ce a afectat activitatea
societățiilor care activează pe piața românească. Aceste societăți au dat astfel dovada că
protecția mediului este într-adevăr o mare responsabilitate. Prin Green Bussines Index s-a
scos la iveală într-o notă pozitivă acțiunile inteprinse de aceste societăți.

1. 43% dintre societățile înscrise la Green Bus-sines Index au afirmat că au făcut

investiții suplimentare pentru protecția mediului (în cuantum de 10% din totalul investițiilor
realizate la nivel de societate) față de cele impuse de legislația în vigoare.
2. 38% au făcut investitii suplimentare pentru reducerea încărcăturii de efluenți față de
cele impuse de legislația în vigoare
3. 28% au făcut investiții suplimentare pentru protecția solului și subsolului
4. 23% au făcut investiții suplimentare pentru protecția împotriva polurii fonice și a
poluării cauzate de vibrații.

Gradul de conştientizare a personalului în ceea ce priveşte impactul asupra mediului

În implementarea șli respectarea măsurilor pentru protecția mediului un rol important, după
cum au declarat majoritatea societățiilor participante la Green Bussines Index 2010, l-a avut și
programele de instruire la nivelul angajaților, aspectele acestor programe fiind pe deplin
asumate de angajați. Ca un exemplu pozitiv: 50% dintre respondenți au programe de instruire
cu aspectele asumate de către angajați în ceea ce privește reducerea cantității de apă. Așa cum
a arătat Green Bussines Index, performanța în reducerea impactului asupra mediului nu a
constat numai în constrângerea dată de legislația în vigoare, un aport important avându-l și
responsabilitatea, implicarea angajaților societății până la cel mai înalt nivel și conștientizarea
cu privire la beneficiile economice și sociale care pot decurge din încercarea de a asigura un
mediu mai bun. Cerințele cu privire la iluminatul nocturn (de exemplu iluminatul pentru
siguranță/securitate) la nivelul unității.

Bune practici, în funcţie de nevoile companiei:

1. sunt instalați senzori de lumină care închid și deschid automat iluminatul general
2. în perimetrul fabricii se folosesc surse de iluminat cu consum redus de energie
3. la nivelul unității au fost instalate sisteme de iluminare în conformitate cu cerințele
normelor de sănătate și securitate în muncă
4. iluminare cu becuri economice sau leduri monitorizate prin senzori.

Practici rele:

1. în magazine și în anumite sedii iluminatul nocturn este obligatoriu din motive de

securitate

10
2. doar 25% din companii au realizat evaluarea impactului iluminatului asupra mediului și au
implementat măsuri de reducere a consumului
3. 66% din companii nu au realizat evaluarea impactului iluminatului asupra mediului.

Câștigătorul categoriei:

Holcim România este câștigătoarea locului I la acest domeniu. Compania are 1.200 de
angajați și este primul producător de ciment, betoane și agregate care a dezvoltat conceptul de
stație ecologică de betoane pentru România. Holcim (România) SA s-a angajat să promoveze,
să mențină și să aplice o politică sănătoasă de mediu. Dovada punerii în practică a acestui
angajament este certificarea sistemului de management de mediu ISO 14001 pentru toate
amplasamentele din țară. Este în permanentă căutare de noi soluții de protejare a mediului
înconjurător și a investit sume considerabile în dezvoltarea de produse și procese ecologice.

Principalele sale obiective în domeniul protecţiei mediului sunt:

Reducerea emisiilor atmosferice – prin controlul permanent al emisiilor, automatizarea

proceselor, instalarea de filtre de praf moderne și arzătoare cu emisii scăzute de NOx.
Furnizarea de produse ecologice folosirea noilor tipuri de ciment compozit produs cu
componenți minerali de înaltă calitate ajută la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a
consumului de energie, contribuind astfel la conservarea resurselor naturale de energie.
Coprocesarea deșeurilor pentru a proteja resursele naturale oferă servicii de mediu
generatorilor de deșeuri, coprocesându-le și transformându-le în combustibili și materii prime
alternative în procesul de fabricare a cimentului. Această metodă, frecvent utilizată în lume
pentru a trata deșeurile în condiții controlate și de totală siguranță, prezintă un triplu avantaj
din punctul de vedere al protecției mediului înconjurător: eliminarea deșeurilor, conservarea
resurselor naturale și reducerea emisiilor de gaze care ar rezulta dacă aceste deșeuri ar fi
tratate prin depozitare sau incinerare în incineratoare consacrate. Tehnologia utilizată
respectă cele mai stricte standarde cu privire la protejarea mediului înconjurător și permite
atât reducerea la zero a emisiilor de praf și a zgomotului, cât și reciclarea reziduurilor de
beton proaspăt și refolosirea apei reziduale. Față de investițiile realizate pentru îndeplinirea
condițiilor impuse de autoritatea competentă pentru protecția mediului, Holcim România are
în vedere și alte măsuri în vederea reducerii cantității de poluanți generate. Investițiile
suplimentare reprezintă peste 10% din totalul investițiilor realizate la nivelul unității.

11
Deci ca o simpla definitie putem spune ca:

 evaluarea impactului asupra mediului face parte din procedura de autorizare fiind un
proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz in parte si in
conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative,
principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului;
 impact asupra mediului: efecte asupra mediului, ca urmare a desfasurarii unei
activitati antropice;
 impact semnificativ asupra mediului: efecte asupra mediului determinate ca fiind
importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile
proiectului, sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe avandu-se in
vedere calitatea preconizata a factorilor de mediu;
VII. ETAPELE PROCEDURII DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI SI DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este structurata pe etape conform schemei
din Figura nr. 1.

Procedura cuprinde cele trei etape introduse de HG 918/2002, si anume incadrarea, definirea
domeniului evaluarii si revizuirea calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului, care sunt precedate de depunerea si evaluarea initiala a solicitarii.

Cele trei etape au doua caracteristici comune:

• sunt conduse de autoritatea competenta pentru protectia mediului ACPM;

• se incadreaza in limite de timp stricte.

Intre etapa de definire a domeniului evaluarii si cea de revizuire a calitatii raportului la studiul
de evaluare a impactului asupra mediului se situeaza etapa de realizare a studiului de impact
(in sensul atribuit prin definitia acestui termen). In aceasta etapa, rolul principal revine celui

12
care realizeaza studiul de impact: unitati specializate, persoane fizice sau juridice
independente de titularul proiectului sau al activitatii si atestate de autoritatea publica centrala
de protectia mediului. Deoarece insa, realizarea studiului de evaluare a impactului asupra
mediului se face pe baza rezultatelor etapei de definire a domeniului evaluarii, aceste etape au
fost comasate primind denumirea de „etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a
raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului”.

VIII. Studiu de caz

După furnizarea acestor date generale privind impactul asupra mediului a factorilor polunați
am dori sa ne țintim atenția asupra unui caz real să putem vedea cum o anumită firmă/fabrică
protejează mediul. Datorită faptului că în anii precedenți am studiat la disciplina Protecția
Mediului, studiul de impact asupra mediului al fabricii de paine ”SC Vel Pitar SA”, am dori
să prezentăm sursele de poluanți și factorii ce intervin distrugerea mediu și anume:

 Probleme impotriva zgomotului si a vibratiei

 Protectia calitatii apelor
 Probleme de protectia solului
 Gestiunea deseurilor

Probleme impotriva zgomotului si vibratiilor

Procesele tehnologice de executie ale drumurilor, constructiilor (decapare strat vegetal,

sapaturi, umpluturi in corpul drumului, executia sistemului rutier, vehicularea
materialelor de constructie etc.) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate.
Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot.

Conditiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor si de dispunerea

lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi:

 fenomenele meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradul de

temperatura;
 absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit “efect de sol”;
 absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura, umiditate
relativa;
 topografia terenului;
 vegetatie.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul
acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot
si distantele la care acestea se inregistreaza.

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prindeplasarile

lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia

mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate,

13
beton, asfalt etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva
tone si mai mult de 40 tone. Referitor la traseele mijloacelor de transport se vor fi folosite
drumurile existente din zona. Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun
peste zgomotul existent, produs in prezent de circulatia pe drumurile existente
(respectiv Soseaua Berceni), pe de o parte, si, de activitatea industriala din zona.

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor face astfel
incat sa fie respectate conditiile impuse de STAS 10009/1988 si STAS6156/1986. Sursele de
zgomot si vibratii din cadrul centralei termice sunt electropompele si ventilatoarele. Sursele
de zgomot si vibratii din cadrul centralei termice sunt electropompele si ventilatoarele
arzatoarelor aferente cazanelor de abur, amplasate in sala cazanelor.

Sursele de zgomot si vibratii pentru instalatiile frigorifice sunt:

 agregatele independente (grupurile compresor condensator si racitoarele de aer);

 grupuri compacte de racire si pompele aferente;
 racorduri elastice intre conductele de distributie a apei racite si grupurile compacte de
racire;
 prinderea de postamentele prin tampoane de cauciuc si arcuri antivibratii

Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si a vibratiilor:

Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in

timpul executiei lucrarilor:

 limitarea traseelor ce strabat zonele locuite de catre utilajele si

autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante;
 intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de prepararea
betoanelor contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta a acestora. In
perioada de executie, in fronturile de lucru si pe anumite sectoare, pe perioade limitate de
timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fara a depasi 90 dB(A) exprimat ca
Leq pentru perioade de maxim 10 ore. Aceste niveluri se incadreaza in limitele acceptate de
normele de protectia muncii. Centralele de aer vor fi prevazute pe toate racordurile cu
atenuatoare in vederea limitarii nivelului de zgomot. Amenajarile si dotarile prevazute
pentru protectia zgomotului si vibratiilor datorate instalatiilor din centrala termica sunt
urmatoarele: echipamente silentioase, postamente flotante din beton pentru echipamente,
tampoane elastice pentru sprijinirea echipamentelor, racorduri flexibile intre echipamente si
tubulaturi sau conducte, etc.

Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute in Normativul I 9/2009, impotriva

transmiterii zgomotelor de la instalatiile sanitare si incendiu si anume:

 bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3-0,8
mm);
 racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice;

14
  izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor
hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.).

In exterior nivelul de zgomot echivalent se va incadra in limitele prevazute de STAS

10009/1988, respectiv max. 50 dB(A), curba de zgomot Cz 45.

Probleme privind protectia calitatii apelor

Zona in care este amplasat COMPLEXUL DE PANIFICATIE SI MORARIT VEL PITAR se

afla in extremitatea sudica a Municipiului Bucuresti. Acviferul cantonat de orizontul
Pietrisurilor de Colentina este un acvifer cu nivel liber, avand urmatorii parametrii
hidrogeologici:

Alimentarea acviferului este asigurata prin fenomenele de infiltrare a apelor meteorice si

a vaii Colentina care brazdeaza formatiunea superficiala. Acest fapt datoreaza depasirile
indicatorilor de calitate ale apei cantonate in acest strat. Din punct de vedere chimic apa
acestui acvifer prezinta dese depasiri ale limitelor admisibile prevazute in STAS-ul de
potabilitate 1342/1991.

Din punct de vedere hidrogeologic, stratul acvifer freatic se situeaza la adancimi cuprinse
intre 6.00m - 8.00 m.

Reteaua de apa este dimensionata astfel incat sa asigure atat consumul de apa rece pentru
nevoi mena teajere si tehnologice cat si pentru refacerea rezervei de apa pentru incendiu.

Alimentarea cu apa potabila : se va realiza din sursa subterana prin intermediul a doua foraje
de mare adancime ce vor fi amplasate conform unui studiu hidrogeologic (gospodarie de apa
comuna pentru tot ansamblul);

 apa folosita in procesul tehnologic, la unitatea de panificatie va proveni tot din surse
subterane, prin cele 2 foraje de mare adancime ;
 evacuarea apelor uzate se va face in reteaua de canalizare apartinand S.C. DOOSAN
IMGB S.A., conform Declaratiei – Angajament eliberata de aceasta societate (anexa la
documentatie) ;
 apele pluviale vor fi dirijate prin sistematizare verticala spre spatiile verzi din zona
PUZ-ului. Surplusul va fi colectat si va fi evacuat la reteaua oraseneasca de canalizare prin
pompare in canalizarea incintei IMGB si repompare in canalizarea de pe B-dul Metalurgiei;
 apele pluviale vor fi colectate in sistem local de canalizare si inainte de a fi deversate
in bazinele colectoare de pe platforma IMGB, vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi ;
 indicatorii de calitate ai apelor uzate, evacuate in canalizarea apartinand S.C. Doosan
IMGB S.A., se vor incadra in limitele impuse prin H.G. nr. 188/2002- Anexa 2 – NTPA
002/2002 ;
 pentru toate lucrarile de investitii ce vor avea legatura cu apele (alimentare cu apa,
canalizare, instalatii de epurare), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a
apelor pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare, precum
si acordul de mediu conform legislatiei de mediu in vigoare.

15
Pragurile de alerta calculate functie de CMA prevazute de H.G. 352/2005 privind modificarea
si completarea H.G. nr. 188/ 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare a apelor uzate in mediul acvatic si din retelele de canalizare a localitatilor direct in
statiile de epurare / NTPA-002/2005 pentru poluantii specifici apelor uzate evacuate sunt:

 pH: 6,5 – 8,5;

 substante organice biodegradabile CCO-Cr: 350 mg/l;
 CBO5: 350 mg/l;
 azot amoniacal: 21 mg/l;
 materii in suspensie: 245 mg/l;
 detergenti sintetici biodegradabili: 17,5 mg/l;
 substante extractibile cu solventi organici: 21 mg/l;
 sulfati: 420 mg/l;
 cloruri: 350 mg/l.

Pentru a preveni contaminarea produselor alimentare in cursul procesarii, manipularii si

depozitarii trebuie asigurata respectarea masurilor de igiena atat in spatiile de productie si
depozitare cat si in spatiile social-sanitare (vestiare, spalatoare, dusuri, WC-uri, etc).

Toate spatiile social-sanitare sunt inscriptionate corespunzator scopului destinat, iar in

interiorul acestora sunt afisate avertizari referitoare la respectarea normelor de igiena si
utilizare a instalatiilor sanitare. Pentru igiena corporala personalul angajat utilizeaza apa
potabila calda sau suficient de calda (37 – 400 C), sapun lichid (sampon), dezinfectanti
(numai cei avizati pentru industria alimentara) si apa rece. Din utilizarea apei potabile pentru
igiena corporala si igiena grupurilor social- sanitare rezulta ape uzate incadrate in categoria
apelor uzate menajere: CBO5 = max 300 mg/dm3 materii in suspensie = max 350 mg/dm3,
Q uz zi max = 529,39 m3/zi; Q uz orar max = 24,94 m3/h. Spatiile in care se desfasoara
activitati de productie, depozitare precum si utilajele si instalatiile trebuie curatate
periodic, iar acolo unde este cazul igenizate. Pentru a avea eficacitate maxima,
activitatile de curatenie si igenizare se efectueaza cu intensitate sporita in spatiile cu
risc mare de contaminare microbiana si/sau chimica, de catre personal angajat special pentru
efectuarea acestor operatiuni.

Conducatorul procesului tehnologic coordoneaza si supravegheaza intreaga activitate de

efectuare a curatirii si igenizarii, stabileste metodele, substantele si ustensilele folosite pentru
curatare, monitorizeaza eficienta activitatilor si analizeaza rezultatele.

Programul propriu de curatenie si igenizare cuprinde metodele de curatenie, frecventa

efectuarii operatiilor de curatenie si rezultatele obtinute la testele de verificare a eficientei
igienizarii.

Deoarece in anumite cazuri curatarea mecanica nu este suficienta pentru indepartarea

tuturor depunerilor de murdarie care adera la suprafete se efectueaza spalarea acestora
cu agenti chimici de spalare (detergenti avizati pentru industria alimentara) si clatirea cu apa.
Depunerile de murdarie acumulate pe suprafete care vin in contact cu produsele in timpul

16
proceselor tehnologice si care trebuie indepartate prin spalare sunt constituite, de obicei din
resturi organice care adera la aceste suprafete prin intermediul grasimilor sau din saruri
minerale de calciu si de magneziu insolubile, formate mai ales in folosirea apei cu
duritate mare in cursul operatiilor de spalare.

Activitatea de spalare cuprinde umezirea, atat a depunerilor de murdarie cat si a suprafetelor

pe care acestea adera, cu scopul inmuierii murdariei pentru desprinderea usoara.
Spalarea propriu-zisa care consta in desprinderea sub influenta apei si a detergentilor a
fragmentelor de murdarie, in particule din ce in ce mai mici care sa poata fi indepartate apoi
prin clatire, transformarea depunerilor de murdarie in suspensii, emulsionarea grasimilor din
depunerile de murdarie. Clatirea care este indepartarea usoara si completa cu ajutorul jetului
de apa de inalta presiune, a particulelor de murdarie in suspensie, precum si a urmelor de
substante chimice provenite din solutiile de detergenti, folosite pentru spalare. Substante de
spalare care se pot folosi in acest domeniu sunt: soda caustica, soda calcinata, polifosfati,
solutii slab acide de acid clorhidric sau acid azotic, substante tensioactive – detergenti
(anionici, cationici, neionici) in concentratii de 2 – 20 %.

Apa folosita pentru spalare va fi apa potabila calda, in cantitate suficienta. Temperatura apei
de spalare este:

 35 – 400 C apa pentru spalare;

 60 - 650 apa pentru clatire.

Agentii chimici folositi la spalare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

 sa nu fie toxici si periculosi in timpul manipularii;

 sa se dizolve usor si complet in apa;
 sa nu aiba actiune coroziva asupra materialelor din care sunt confectionate suprafetele
spalate;
 sa emulsioneze si sa purifice grasimile;
 sa solubilizeze sau sa desprinda particulele solide organice sau anorganice;
 sa fie active si in apele dure;
 sa se poata indeparta usor prin clatire;
 sa nu aiba mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmita
produselor/suprafetelor;
 sa fie avizate de Ministerul Sanatatii si Familiei pentru folosirea in industria
alimentara.

La alegerea agentilor chimici pentru spalare se tine seama de:

 natura impuritatilor ce trebuie indepartate;

 materialul din care sunt confectionate suprafetele de spalat;
 modul de spalare folosit (mecanic sau manual).

Concentratia solutiilor folosite pentru spalare este determinata de gradul de murdarire a

suprafetelor si de mentiunile din instructiunile de utilizare a acestora. In apele uzate rezultate

17
de la operatiile de spalare si clatire tehnologice se regasesc substante organice
biodegradabile, materii in suspensie, grasimi, detergenti. Din cadrul obiectivului se vor
evacua ape uzate menajere care nu necesita preepurare inainte de a fi evacuate in statia de
epurare. Acestea provin din functionarea grupurilor sanitare, spalarea pardoselilor interioare,
condens. Apele uzate menajere provin de la grupurile sanitare sunt evacuate in
canalizarea interioara siapoi evacuate in canalizarea societatii DOOSAN IMGB S.A. si in
final in canalizarea publica din zona. Apelor uzate menajere se vor epura intr-o Statie de
epurare existenta al DossanIMGB asigurandu-secalitatea apelor deversate in canalizarea
publica respectare anormelor NTPA-002/2005. Traseele de canalizare cu tuburi de scurgere se
vor realiza conform proiectului, cu respectarea STAS 1795/89 si I9/94 privind pante,
schimbari de directie, pozitionarea tuburilor de curatire, sisteme de sustinere si fixare. Apele
uzate rezultate din procesul tehnologic provin din: spalarea lazilor pentru ambalarea painii,
spalarea cuvelor pentru prepararea painii, igienizarea spatiilor de productie, efectuare analize
laborator, spalarea mijloacelor de transport auto. Inainte de evacuarea din incinta va exista un
camin de prelevat probe (camin de control) pentru verificarea calitatii apei tratate. Apele
pluviale provenite din zona parcarilor, a zonei de acces sunt colectate, preepurate intr-un
separator de hidrocarburi, apoi evacute in canalizarea societatii DOOSAN IMGB S.A.
intr-un bazin de retentie. Apele uzate menajere resultate de la grupurile sanitare vor fi
caracterizate printr- un continut de materii in suspensie, substante organice biodegradabile,
amoniu, detergenti, sunt evacuate in reteaua de canalizare interioara si apoi in
canalizarea societatii invecinate. Astfel, toate apele uzate provenite din procesul tehnologic si
cele pluviale dupa ce au fost tratate in statie de epurare si separatorul de hidrocarburi
sunt deversate in Statia de epurare existenta al Dossan IMGB (acord scris din partea S.C.
DOOSAN IMGB S.A.).

Masuri de diminuare a impactului poluarii apei

Pentru colectarea apelor uzate in perioada de executie s-au prevazut:

 sistem de colectare a apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si

lavoare si evacuarea acestor ape/utilizarea toaletelor ecologice ce se vor vidanja periodic.
 sistem de colectare a pierderilor lichide din fluxul tehnologic si evacuarea controlata
prin intermediul firmelor specializate.
 sistem de colectare a apelor pluviale care se scurg din spatiile amenajate de productie,
evacuarea acestora intr-un decantor pentru depunerea suspensiilor iar apele limpezite pot fi
evacuate prin respectarea condiilor impuse de legislatia in vigoare, namolul depus putand fi
transportat la un depozit de deseuri inerte

Ca masuri de diminuare a impactului in perioada de functionare se prevad urmatoarele:

 Colectarea controlata a tuturor categoriilor de ape uzate generate;

 Preepurarea apelor uzate tehnologice, menajere si pluviale inainte de a fi evacuate in
canalizarea Dossan IMGB;
 Intretinerea corespunzatoare a tuturor instalatiilor de preepurare;

18
  Depozitarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri generate.
 In jurul forajelor va fi instituita zona de protectie sanitara, sever delimitata, cu capac
securizat cu lacat

Apele uzate rezultate din procesul tehnologic provin din: spalarea lazilor pentru ambalarea
painii, spalarea cuvelor pentru prepararea painii, igienizarea spatiilor de productie, efectuare
analize laborator, spalarea mijloacelor de transport auto.

Inainte de evacuarea din incinta va exista un camin de prelevat probe (camin de control)
pentru verificarea calitatii apei tratate. Apele pluviale provenite din zona parcarilor, a zonei de
acces sunt colectate, preepurate intr-un separator de hidrocarburi, apoi evacute in
canalizarea societatii DOOSAN IMGB S.A. intr-un bazin de retentie. Apele uzate menajere
resultate de la grupurile sanitare vor fi caracterizate printr- un continut de materii in suspensie,
substante organice biodegradabile, amoniu, detergenti, sunt evacuate in reteaua de
canalizare interioara si apoi in canalizarea societatii invecinate. Astfel, toate apele uzate
provenite din procesul tehnologic si cele pluviale dupa ce au fost tratate in statie de
epurare si separatorul de hidrocarburi sunt deversate in Statia de epurare existenta al
Dossan IMGB (acord scris din partea S.C. DOOSAN IMGB S.A.).

Probleme privind protectia aerului:

Executia constructiilor poate avea un impact notabil asupra calitatii atmosferei din zonele de
lucru si din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf,
iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili
(produse petroliere distilate). Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei
lucrarii pot fi grupate dupa cum urmeaza:

 activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal,

sapaturi si umpluturi in corpul drumului de acces si platformelor, executia fundatiilor etc.);
 transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;
 datorita folosirii utilajelor de constructii si mijloacelor de transport, sunt emise noxe,
pulberi, emisii de hidrocarburi volatile rezultate de la manipularea combustibililor pentru
aceste utilaje si mijloace de transport, al caror impact se manifesta prin reducerea
capacitatii de filtrare a aerului si deci, de modificare a calitatii aerului;
 manipularea materialelor;
 activitatea in statia/statiile de preparare a betoanelor de ciment;

Principala arie de emisie a poluantilor in atmosfera este incinta fabricii, sursele de emisie fiind
caracterizate drept:

 surse la sol sau in apropierea solului, cu inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata
de nivelul solului;
 surse deschise, deoarece implica manevrarea pamantului;
 surse mobile, reprezentate de ansamblul utilajelor si mijloacelor de transport folosite.

19
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de constructii depind, in principal, de
urmatorii factori:

 consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, COV, particule materiale
din arderea carburantilor etc.);
 puterea motorului;
 capacitatea utilajului si varsta motorului/utilajului;
 aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante - particule materiale in
suspensie si sedimentabile); distantele parcurse (substante poluante - particule materiale
ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,

modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor
lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul
emisiilor. Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti,
intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transporteste redusa si poate fi neglijata,
mai ales ca se recomanda constructului ca aceste activitati sa fie asigurate in statiile de
alimentare carburanti.

Poluarea specifica activitatii in statia/statiile de preparare a betoanelor de ciment cuprinde

exclusiv prepararea betonului. Sunt avute in vedere emisiile de particule materiale, inclusiv
ciment, de la prepararea betonului. Nu se iau in consideratie emisiile de particule rezultate
prin eroziunea vantului din depozitele de agregate, din circulatia mijloace de transport si
activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global in cadrul activitatii utilajelor de
constructie si mijloacelor de transport. Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de
construire a obiectivului sunt reduse si afecteaza arii reduse (incinta unitatii). Aceste arii vor
face obiectul monitorizarii in timpul executiei. Principalele surse de emisii atmosferice
rezultate ca urmare a implementarii planului sunt sursele stationare de ardere asociate
incalzirii spatiilor, proceselor tehnologice precum si surse mobile rezultate din traficul rutier
aferent.

Pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic se vor lua urmatoarele masuri
generale :

- realizarea lucrarilor de constructie cu asigurarea tuturor masurilor specifice de diminuare

a impactului asupra factorilor de mediu;

- elaborarea si implementarea proiectelor privind dezvoltarea anumitor activitati in conditii

de protectie a mediului;

- cosurile de evacuare de la centrala termica si de la instalatiile tehnologice se vor

dimensiona corespunzator, astfel incat sa se asigure o dispersie corespunzatoare a poluantilor
emisi;

- se vor respecta conditiile de calitate ale aerului in zonele protejate prevazute in STAS
12574/1987;

20
 - obiectivele ce pot determina o poluare semnificativa prin emisii tehnologice vor fi
proiectate cu instalatii de evacuare, retinere si dispersie a poluantilor astfel incat sa se respecte
prevederile Ord. MAPPM nr. 462/1993/BAT-BREF;

- implementarea proiectului se va realiza numai dupa obtinerea acordului de mediu.

In perioada de executie au fost luate urmatoarele masuri de prevenire a impactului

asupra mediului: Verificarea periodica a utilajelor si mijloacele de transport in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de
esapament si punerea in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

 Folosirea numai de utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu

produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.
 Reducerea proceselor tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor
de pamant in perioadele cu vant puternic sau umectarea mai intensa a suprafetelor.
 Intretinerea corespunzatoare a drumurilor de santier si stropirea cu apa pentru a se
reduce degajarea prafului.
 Amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si
deseurilor;
 Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport in statii de alimentare
centralizate,
 Dotarea pentru perioada de iarna a parcurilor de utilaje si mijloace de transport
cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul unor
demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru

Pentru procesele de ardere a combustibililor gazosi „Conditiile tehnice privind protectia

atmosferei„ prevad urmatoarele valori limita de emisie pentru focare alimentate cu
combustibil gazos:

 pulberi 5 mg/Nmc
 CO 100 mg/Nmc
 SOx 35 mg/Nmc
 NOx 350 mg/Nmc

Verificarea incadrarii emisiilor de poluanti in „ Conditiile tehnice privind protectia atmosferei

„ s-a realizat prin calcule teoretice si prin datele explicitate in fisele tehnice ale utilajelor si
echipamentelor care participa la procesele tehnologice din fluxurile specifice obiectelor din
incinta „Unitatii de panificatie” apartinand societatii S.C. VEL PITAR S.A. Bucuresti.

Sursele de poluare vor fi degajarile de pulberi de la moara si silozurile de faina si degajarile

de noxe de centralele termice sau de la cuptoarele tehnologice care sunt incluse in fluxul de
productie a sectiei de panificatie din incinta obiectului. Centrala termica va fi echipata cu trei
cazane pentru prepararea apei calde de incalzire si consum menajer (2900kw) si trei cazane
pentru prepararea aburului necesar liniilor tehnologice (1,085 kw). Arzatoarele cazanelor vor
functiona cu gaz metan. Cazanele vor fi dimensionate sa asigure 110% din necesarul de abur
respectiv de incalzire a Complexului de Panificatie in conditiile de iarna. Aerul necesar in

21
procesul de ardere va fi preluat din exterioarul centralei termice printr-o grila de aer. Calculele
s-au intocmit tinand seama de caracteristicile combustibilului folosit, precum si considerand
ca procesele de ardere se desfasoara normal din puctul de vedere al exploatarii instalatiilor,
implicit din punct de vedere al randamentului echipamentelor.

Cuptoare tehnologice in sectia panificatie

Sursele de poluanti pentru aer sunt gazele de ardere de la cele opt cuptoare prevazute a se
monta, care sunt evacuate prin intermediul cosurilor de fum. Conform prevederilor Ordinului
MAPPM nr. 462/93, pentru instalatiile de ardere functionand pe gaze naturale, limita emisiilor
de poluanti in atmosfera din surse punctuale este urmatoarea:

 Pentru combustibil gaze naturale :

 SO2 ………………….. 35 mg/Nm3
 NO2 …………………. 350 mg/Nm3
 CO ………………….. 100 mg/Nm3
 Pulberi ……………… 5 mg/Nm3

Pentru stabilirea emisiilor de poluanti se utilizeaza calculul stoechiometric incazul

dioxidului de sulf si respectiv se utilizeaza coeficientii sintetici globali de emisie pentru oxizi
de azot, monoxid de carbon si pulberi, corespunzator acestui tip de instalatie cu puterea
termica corespunzatoare, utilizand ca sursa de date metodologia «CORINAIR».Se prezinta
mai jos situatia emisiilor si anume

Emisiile de SO2, la functionarea pe gaze naturale emisia este neglijabila si anume :

 cantitatea de sulf evacuata, orar :

 •200,0 m3/h x 0,001 = 0,020 kg = 20,0 sulf/h
 cantitatea de dioxid evacuate, orar:
 •20,0 g sulf/h x (32 + 2 x 16) (UAM)/(32) (UAM) = 40 g.SO2/h (64 =
 masa moleculara a SO2; 32 = masa atomica a sulfului)
 valoarea emisiilor SO2 va fi:
 •40,0 g. SO2/1250 Nm3/h = 0,0322g/Nm3 = 32 mg/Nm3, rezulta ca
 38,0 mg/Nm3 < 35 mg/Nm3 (limita admisa de Ordinul nr. 462/93)
 Emisii de NO2, CO si pulberi, la functionarea pe gaze naturale:

Pentru cazul de fata, estimarea emisiilor s-a facut folosind coeficienti de emisie,
corespunzator acestui tip de instalatii, pentru o putere termica de 1,0 Gjoul/h, utilizand ca
sursa de date materialul documentar CORINAIR. S-au considerat urmatorii coeficienti:

 monoxid de carbon 9,9 g./Gjoul

 oxizi de azot (NOx)
 pulberi 110,0 g./Gjoul
 1,6 g./Gjoul
 La o putere termica a cuptoarelor din patiserie, maxima in regim de iarna, de
 0,90 Mw x 3,6 = 3,46 Gjoul/h rezulta cantitatile emise orar :
22
  •monoxid de carbon 9,9 g./GJ x 3,46 GJ/h =34,25 g./h
 •oxid de azot 110,0 g./GJ x 3,46 GJ/h = 381,0 g./h
 •pulberi1,6 g./GJ x 3,46 GJ/h =5,54 g./h

Valorile emisiilor pentru acesti poluanti vor fi:

•Pentru monoxid de carbon

 34,25 g./h x 103/1250 Nm3/h = 27,4 mg/Nm3

 27,4 mg/N3 < 100 mg/Nm3 (limita admisa 462/93)

•Pentru oxizi de azot (NOx)

 381,0 g./h x 103/1250 Nm3/h = 305,0 mg/Nm3

 305,6 mg/Nm3 < 350 mg/Nm3 (limita admisa 462/93)

Pentru pulberi

 5,54 g/h x 103 / 1250 Nm3/h = 4,4 mg/Nm3

 4,4 mg/Nm3 < 5 mg/Nm3 (limita admisa 462/93)

Calculele s-au intocmit tinand seama de caracteristicile combustibilului folosit, precum si

considerand ca procesele de ardere se desfasoara normal din puctul de vedere al exploatarii
instalatiilor, implicit din punct de vedere al randamentului echipamentelor. Avand in vedere
ca cele opt cuptoare functioneaza pe gaze naturale iar cosurile de fum au inaltimi cuprinse
intre 6,8 m - 8 m nu sunt probleme de depasire a emisiilor la utilizare in regim maxim de
iarna. Prin aceste cosuri de fum se asigura dispersia in atmosfera a gazelor de ardere rezultate.

Masuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE”

Activitatile complexului de panificatie si morarit implica manipularea unor cantitati

importante de substante poluante pentru sol si subsol. Aprovizionarea, depozitarea si
alimentarea utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si
subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. O alta sursa
potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de activitatea
utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot pierde carburant
si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului si
subsolului Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele
afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor de
ani.

In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie sunt grupati
dupa cum urmeaza:

23
  Plouanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in
timpul alimentarii cu carburanti, a reparatiilor, a functionarii defectuoase a utilajelor, etc. La
acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare
a pamantului pentru terasamente.
 Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin
sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport,
functionarea utilajelor de constructii, fabrici de asfalt, fabrici de beton, etc.
 Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de
lucru sau cailor de acces.
 Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.

Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la

nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele. Poluantii emisi in timpul perioadei de
executie se regasesc in solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se
desfasoara activitati in perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele
betonate si colectati in apa pluviala ulterior decantata. Se apreciaza ca lucrarile de terasament
vor absorbi 50 % din depunerile de poluanti. Restul de 50 % se regasesc in zonele limitrofe
pe distante ce variaza pana la 30 – 50 m, practic in incinta complexului In perioada de
exploatare a Complexului de panficatie pot rezulta urmatoarele tipuri de poluanti:

 poluantii din apele uzate si apele meteorice sunt preluati de retelele de canalizare si
retinuti in separatoarele de grasimi (hidrocarburi) si de aluviuni, in concentratiile admisibile,
materiile organice exprimate in CBO5, materii in suspensie ;
 poluanti – deseuri, sunt colectate in saci, recipienti, stocate temporar pe platforma
betonata si transportate la groapa ecologica ;
 emisii in aer : rezulta din arderea combustibililor la surse stationare si sunt evacuate
prin cosuri inalte si dispersate in atmosfera.
 scapari accidentale de uleiuri, carburanti de la mijloacele de transport pe suprafetele
betonate si sunt inlaturate cu materiale absorbante si evacuate odata cu deseurile le groapa
ecologica.

 gestionarea necontrolata a deseurilor de tip industrial sau cel de tip menajer.

Pentru prevenirea unei astfel de poluari, deseurile se depun temporar, pana la valorificare sau
eliminare, in containere speciale, selectiv, in spatii special amenajate. In acest sens
Proprietarul are obligatia sa depoziteze materialele necesare numai in locuri special amenajate
si sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenului. In cazul producerii unor poluari
accidentale executantul va efectua pe cheltuiala sa toate lucrarile necesare pentru inlaturarea
cauzei producerii poluarii si pentru refacerea zonelor afectate de poluarea produsa. De pe
suprafata de teren ce urmeaza a fi ocupata de constructii, stratul de sol fertil, care este
decopertat in etapa de executie a constructiilor, se utilizeaza pentru refacerea terenurilor aflate
in proprietatea S.C. VEL PITAR S.A. Din operatia de decopertare si transport cu mijloace
auto a solului vegetal rezulta urmatoarele cantitati, calculate, de:

24
  particule
 particule cu d < 30μm 152,7g/h = 42,4 kg/perioada
 particule cu d < 15μm 92,1g/h = 25,5 kg/perioada
 particule cu d < 10μm 86,7g/h = 24,1 kg/perioada
 particule cu d < 15μm 92,1g/h = 25,5 kg/perioada
 particule cu d < 2,5μm 79,9g/h = 21,9 kg/perioada
 poluanti din arderea carburantilor in cele 28 zile insumate necesare pentru excavarea
solului vegetal cu o productivitate de aproximativ 20 mc/h.

-Debitele masice de poluanti pentru operatia de decopertare. Debite masice

NOX COVm CH4 CO NH3 N2O particule Cu Cr Ni

g/h 721,5 155,5 2,505 342,5 0,1 18,0 114,5 25,5 0,51 1,0

Kg/per. 201,8 43,5 0,70 95,5 0,028 5,04 32,1 7,14 0,14 0,28

Solul excavat nu se depoziteaza pe amplasament ci se transporta pentru realizarea de

umpluturi, recuperari de terenuri degradate stabilite din vreme. Din operatia de excavare sol si
transport cu mijloace auto rezulta cantitatile urmatoare:

 particule in suspensie
 particule cu d < 30μm 229g/h = 149,5kg/perioada
 particule cu d < 15μm 138,15g/h = 90,3 kg/perioada
 particule cu d < 10μm 130,1g/h = 84,9 kg/perioada
 particule cu d < 2,5μm 118,5g/h = 77,4 kg/perioada
 poluanti din arderea carburantilor in cele circa 65 zile insumate necesare pentru
excavarea solului, in vederea executarii fundatiilor la constructii, cu productivitate de
circa 30 mc/h.

Debitele masice de poluanti pentru operatia de excavare. Debite masice

NOX COVm CH4 CO NH3 N2O particule Cu Cr Ni

g/h 865,8 189,7 3,01 411,6 0,1 21,8 137,4 30,8 0,61 1,0

Kg/per. 565,4 126,1 1,2 273,7 0,07 14,5 89,7 20,1 0,40 0,66

Ca urmare a realizarii constructiilor pe amplasamentul Complexului de panificatie datorita

greutatii acestora in functionare se produce o tasare a solului de 8 – 10 cm.

- orice activitate se va desfasura astfel incat sa se evite impactul asupra solului si a apelor
subterane;

-realizarea retelelor de canalizare pentru apele uzate menajere si pentru apele pluviale;

25
- realizarea infrastructurii necesare unei gestionari corespunzatoare a deseurilor municipale,
inclusiv a celor periculoase de origine casnica, precum si pentru colectarea selectiva a
deseurilor reciclabile;

- depozitarea deseurilor rezultate din perioada de santier se va face selectiv in puncte special
amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare, iar transportul acestora la depozite
autorizate se va face prin intermediul unui operator de salubritate autorizat, potrivit legii

Masuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETATIE SI ASEZARI UMANE”

- se vor lua toate masurile tehnic posibile pentru reducerea poluarii aerului, a zgomotului si
vibratiilor;

- asigurarea de plantatii de aliniament in interiorul proprietatii ;

- asigurarea unui procent de spatii verzi de 7.781,75 mp (20,01%) din suprafata totala ramasa
dupa transferul in domeniul public a suprafetei de 1.480,24 mp ;

- amenajarea si intretinerea corespunzatoare a suprafetelor de spatiu verde ;

- se va asigura un numar de locuri de parcare in incinta in conformitate cu H.C.G.M.B. nr.

66/2006 si avizul de principiu emis de P.M.B. – Directia Transporturi, Drumuri,
Sistematizarea Circulatiei ;

- va fi plantat cate un arbore la fiecare 4 locuri de parcare ;

- se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile

legislatiei in vigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii
populatiei;

- se vor lua masuri privind diminuarea la receptor a nivelului de zgomot.

Terenul analizat se gaseste intr-o zona in care s-a dezvoltat ramura industriala, iar terenurile
din vecinatate sunt libere de constructii. Lucrarile specifice unui santier se vor desfasura
numai in incinta terenului analizat cu respectarea Legii Mediului nr. 195/2005 cu completarile
si modificarile ulterioare Se mentioneaza ca in zona analizata nu se gasesc monumente ale
naturii si arii protejate, care sa necesite lucrari, dotari si masuri pentru protectia lor. Conform
incadrarii biogeografice (vezi Fig. 1), teritoriul municipiului Bucuresti se incadreaza in
regiunea de tip continental.

Gestionarea deseurilor

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste
obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane
fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se

26
va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in
Anexa 2 a H.G. 856/2002.

Conform listei mentionate - deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:

 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips;

 17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc
 17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate
 17.04.00 metale
 17.05.00 pamant si material excavate sau dragate
 17.06.00materia e izolatoare
 17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari

La aceaste categorii de deseuri se adauga si deseurile menajere, provenite de la personalul

angajat pentru efectuarea lucrarilor de constructie. Pentru obiectivul analizat, tipurile de
deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile, cuprinse in HG
856/2002.

 Deseurile specifice - (nisip, sparturi de beton) vor fi preluate de catre o societate

autorizata specializata si transportate un depozit de deseuri inerte.
 Deseurile metalice, ambalajele de hartie si carton, ambalajele de mase plastice vor fi
predare pentru valorificare agentilor economici autorizati specializati in reciclarea acestor
categorii de deseuri, conform contractelor incheiate.
 Pamantul rezultat in urma sapaturilor fundatiei, se va depozita in incinta, urmand a se
folosi la umplerea denivelarilor, surplusul fiind folosit la umplutura pentru
 „spatii verzi”.
 Anvelopele vor fi colectate si depozitate temporar pe platforme special
amenajate, urmand a fi valorificate integral prin unitati specializate; se interzice cu
desavarsire arderea acestora.
 Acumulatori auto uzati vor fi colectati, depozitati temporar in spatii inchise,
urmand a fi valorificati integral la firme specializate in colectarea si reciclarea
acumulatorilor.
 Uleiurile uzate rezultate din intretinerea utilajelor de construtii si transport vor fi
colectate in butoaie metalice, fiind depozitate temporar in spatii special amenajate
urmand a fi eliminate prin intermediul firmelor abilitate.
 Deseurile menajere vor fi transportate, de catre o societate autorizata, pe baza de
contract, la un depozit de deseuri autorizat
 Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (pentru
baterii) necesar functionarii utilajelor, precum si cele din vopseaua pentru marcajul rutier.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare

avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. Aceeasi
procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc. In
procesul tehnologic se evacueaza urmatoare tipuri de deseuri: deseuri menajer, deseu de

27
feliere, rebut tehnic, rebut de pungi de polipropilena, hartie de ambaj, cutii carton, deseu lemn
de la paleti.

Deseurile valorificabile sunt:

 folia rebut si cutiile de carton; acestea se depoziteaza in boxe special amenajate

care urmeaza ulterior sa fie ridicate de catre o firma prestatoare de servicii spre a fi
valorificate.
 deseul din plastic (navete, butoaie) se depoziteaza intr-un spatiu inchis, dupa care
urmeaza casarea lor si vanzarea catre firmele autorizate conform legii;
 paleti de lemn deteriorate 100%, sunt depozitati separat si urmeaza procedura de
casare si vanzare ca si deseu de lemn.

Deseurile tehnologice nevalorificabile se vor colecta separat si se vor depozita pe platforma

de depozitare deseuri

Colectarea si evacuarea deseurilor se va efectua la sfarsitul fiecarui schimb sau cel putin o
data pe zi.

Evacuarea rapida a deseurilor este necesara deoarece constituie o sursa permanenta de

contaminare cu daunatori.

Deseurile menajere sunt deseurile rezultate din operatiile de curatare din igienizarea
spatiilor social – sanitare si a anexelor (gunoiul rezultat din maturare, hartii, folii, etc.) ce vor
fi colectate in recipienti prevazuti cu capac actionat cu pedala, inscriptionati care se
transporta pe platforma de depozitare. Evacuarea deseurilor se face pe trasee separate pentru a
se evita intersectarea cu traseele salubre (materii prime, ingrediente, produse finite).

Deseurile trebuie evacuate ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe zi. Platformele
pentru colectarea deseurilor trebuie sa fie amplasate departe de zonele de productie, dotate cu
sursa de apa, canalizare, curatate, spalate si dezinfectate. Intrucat deseurile colectate pot
constitui surse de contaminare, evacuarea acestora trebuie efectuata ritmic, conform unui
plan documentat. Colectarea, manipularea si evacuarea deseurilor vor fi efectuate numai de
catre personal destinat acestui scop. Deseurile rezultate din sectia de panificatie pot constitui
surse de contaminare atat pentru materiile prime, materiale, produs finit cat si pentru
personal. De aceea activitatile de colectare, depozitare si evacuare a acestora trebuie tinute
sub un control riguros

Deseurile trebuie colectate separat astfel:

 deseuri tehnologice;
 rebut igienic
 rebut neigienic
 deseuri menajere (gunoi rezultat in urma activitatilor de curatare);
 deseuri complexe (resturi de hartie, lemn, plastic).

28
Pentru deseurile tehnologice igienice in cadrul sectiei de panificatie sunt amenajate
spatii speciale de colectare si depozitare. Painea si specialitatile de panificatie rezultate ca
necorespunzatoare din procesul de productie se vor dirija, dupa o atenta si responsabila
triere, fie ca deseu tehnologic catre sectia de prelucrare pesmet, ca deseu furajer, fie ca deseu
nerecuperabil, marcat cu elemente de identificare diferite. Prelucrarea deseurilor de paine in
scop furajer se va face periodic, la sfarsitul lucrului. Colectarea deseurilor menajere si a
celor complexe trebuie efectuate in recipiente separate, pe tipuri de deseu. Programul de
monitorizare a efectelor asupra mediului relevant pentru Planul Urbanistic Zonal “Amplasare
complex de morarit si panificatie S+P+6E”, este urmatorul :

Factor/aspect de mediu. Indicatorii monitorizati

Populatia si sanatatea umana

1. Respectarea masurilor privind modul de realizare a

echipamentelor de retinere a poluantilor in aer si apa, diminuarea nivelului de zgomot si

vibratii;

Apa

1. Modul de asigurare a alimentarii cu apa (sursa, retele, debite asigurata in raport cu

cerintele);

2. Modul de asigurare a colectarii si evacuarii apelor uzate (capacitate retele in raport cu

necesarul);

3. Modul de asigurare a colectarii si epurarii apelor pluviale (retele, eficienta colectare,

parametrii instalatiei de epurare,);

4. Indicatori de calitate a apelor evacuate de la statia de epurare a apelor pluviale care sa

permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale.

5. Indicatori de calitate a apelor uzate menajere si cele rezultate din activitatea

complexului care sa permita evaluarea acestora in raport cu prevederile legale.

Solul

1. Masurile implementate in vederea protectiei solului;

2. Cantitati/tipuri de deseuri produse ;

3. Realizarea elementelor de infrastructura pentru colectarea selectiva a

deseurilor.

Aerul

1. Tipurile de combustibili utilizate pentru incalzirea spatiilor;

29
 2. Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele tehnologice in raport cu valorile
limita legale;

3. Concentratii de poluanti in aerul ambiental in raport cu valorile limita pentru protectia

populatiei (imisii) .

Zgomotul si vibratiile

1. Masuri privind diminuarea la receptor a nivelurilor de zgomot;

2. Respectarea nivelului de zgomot legiferat pe toata perioada implementarii

programului;

3. Masuri operationale pentru limitarea nivelurilor de zgomot si vibratii generate de

activitatile/sursele din cadrul complexului (circulatii, programe de intretinere a utilajelor

din componenta echipamentelor : pompe, ventilatoare, etc.). Niveluri de zgomot in raport

cu valorile limita.

Rezumat fara caracter tehnic

Activitatea “COMPLEX DE PANIFICTIE SI MORARIT” amplasat in Bucuresti,

sectorul 4, supusa evaluarii impactului asupra mediului are ca profil producerea de produse
rezultate din procesarea cerealelor, produse de panificatie si produse de patiserie.

Resursele folosite in activitatea instalatiilor sunt :

 material prima: faina achizitionata

 energia electrica din sistemul energetic national
 energia termica din centrala termica proprie folosind combustibil gaze naturale
 energia frigorifica este asigurata prin unitati frigorifice
 apa potabila captata din subteran prin doua puturi forate pe amplasamentul
 S.C. VEL PITAR S.A.
 preepurare locala ape uzate si evacuarea la reteaua de canalizare SC DOOSAN
IMGB.

Nu exista incertitudini in ceea ce priveste tehnologiile adoptate atat in procesul de productie

cat si in ceea ce priveste efectele asupra mediului, respectiv diminuarea impactului
asupra mediului.

Masurile perevazute pentru diminuarea impactului pe componente de mediu:

 apa potabila este prelevata din subteran cu respectarea conditiilor de protectie

hidrogeologica a sursei de apa
 apele uzate se preepureaza local pentru a putea fi evacuate in reteaua de canalizare
oraseneasca cu respectarea conditiilor de calitate impuse prin norme NTPA 002.
 solul este protejat prin constructii si instalatii izolate, impermeabilizate astfel incat sa
se evite descarcari accidentale de poluanti pe si in sol.

30
  aerul este protejat prin sistemele de dispersie corespunzatoare;

Atat in faza de proiectare, executie cat si exploatare, in conditiile desfiintarii instalatiilor, se

vor urmari identificarea aspectelor semnificative de mediu, respectiv identificarea,
evaluarea, limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra mediului, prin:

 alegerea amplasamentelor instalatiilor si organizarilor de santier care sa reduca/

elimine impactul negativ asupra asezarilor umane si ale ariilor protejate, cu integrare cat
mai buna in mediu, astfel incat sa se limiteze sub normele admisibile stabilite prin standardele
de mediu,influenta electromagnetica asupra organismelor vii, retelelor de utilitati, cu
considerarea masurilor necesare protejarii florei si faunei din imediata apropiere a
instalatiilor energetice.
 alegerea unor solutii constructive compacte, cu un design exterior placut, utilizarea de
tehnologii de executie “curate”, de echipamente energetice performante care sa asigure
conditii de functionare superioare cu diminuarea riscurilor de poluare. Prin lucrarile prevazute
factorii de mediu nu sunt afectati si nu se impun lucrari de reconstructie ecologica.
Executantul trebuie sa identifice materialele recuperate, consummate si deseurile rezultate,sa
descrie metoda si amplasamentul depozitului temporar si a celui definitiv, precum si
modalitatile concrete de eliminare/valorificare a deseurilor pe tipuri de deseuri.

Pe parcursul executarii lucrarii executantul are obligatia sa respecte prevederile cerintelor

legale si de reglementare aplicabile privind protectia mediului si de a lua toate masurile
necesare si suficiente pentru prevenirea producerii unei poluari a mediului pe santier si in
afara acestuia, pentru a evita orice paguba sau neajuns provocate persoanelor, proprietatilor
publice sau private, rezultate din poluare, zgomot sau alti factori generati de metodele de
lucru. De asemenea, executantul are obligatia de a nu stanjeni inutil sau abuziv
confortul riveranilor sau caile de acces prin folosirea si ocuparea drumurilor si cailor publice
sau private care deservesc asezarile umane sau proprietatile aflate in posesia achizitorului.

Se apreciaza ca efectele economice si sociale ale realizarii acestui proiect sunt pozitive si pe
termen lung pentru populatie si alte unitati comerciale si de servicii.

31
BIBLIOGRAFE:

1. http://apmtl.anpm.ro
2. www.velpitar.ro/
3. ww.mmediu.ro/
4. www.europa.ro/dosare/mediu
5. www.europa.ro/dosare/mediu
6. HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice si private;
7. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata, completata si aprobata prin
Legea nr. 265/2006;

32