UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA :MANAGEMENTULUI MEDIULUI
MASTER BOLOGNA, ANUL I

REFERAT
IMPACTUL DESEURILOR INDUSTRIALE SAU
MENAJERE ASUPRA MEDIULUI

-2010-

Impactul depozitelor de deseuri industriale si

urbane asupra mediului
Toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate n:
deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, n mediul
urban si n mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare
de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din
spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, namoluri de la epurarea apelor uzate
orasenesti;
deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile
industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie
periculoase;
deseuri generate din activitati medicale.
Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului
In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare,
depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de
impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri
orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe

terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este

deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica
exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata
contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii
apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante.
Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza
calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii
conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii
daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani),
refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe
suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a
considera si populatia microbiologica a solului.
In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor

poluate;

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi
gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata
exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de
sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia
biosistemului fiind ireversibil modificata.
Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane
faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora:
insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate
datorita continutului lor in :
substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu)
pesticide
solventi
uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase :
namolurile toxice
produse petroliere

 reziduuri de la vopsitorii
zguri metalurgice care sunt depozitate in comun cu deseuri solide
orasenesti.
Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile,
explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor
degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si
reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt
depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din
punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi
sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru

eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea

locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia

mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate

corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale
inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute;
nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe
depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile

principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt

intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite;
multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare
si panouri de avertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri

degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in
Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor
menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele

ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a
potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor

necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a

deseurilor in mediu.
Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring
a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
Preul la produsele ale caror ambalaje vor fi reciclate de productor va
crete!
Punerea n practic a Planului Naional de Gestionare a Deeurilor elaborat
de MAPM va avea ca efect secundar o cretere a preului la produsele ale cror
ambalaje vor fi reciclate de productor.
Minimizarea cantitatilor generate de deseuri reciclate, recuperarea energetica
si depozitarea sunt obiectivele prioritare ale Planului National de Gestionare a

Deseurilor, conceput conform Strategiei Uniunii Europene privind gestionarea

deseurilor.
Pentru perioada 2003-2007, Planul National de Gestionare a Deseurilor va
avea o sustinere financiara ISPA de aproximativ 600
milioane euro.
Conform datelor MAPM cantitatile totale de deseuri generate anual au
scazut de la 353 milioane tone in 1995, la 55 milioane tone in 2000.
In structura lor, deseurile menajere au cea mai mare pondere - 77 %, dintre
acestea, 39 la suta fiind deseuri alimentare.
Cantitatea de deseuri urbane a inregistrat o crestere de 19 % in ultimii sase
ani, pentru anul 2000 raportandu-se generarea a circa 8,15 milioane tone, fata de
6,84 milioane tone in 1995.
In prezent, depozitarea reprezinta modalitatea cea mai utilizata pentru
eliminarea deseurilor de productie in Romania, circa 70% din cantitatea generata
fiind astfel eliminata in fiecare an.
Astfel, in 2000, existau peste 950 depozite pentru deseuri de productie care
ocupa 12.000 hectare, iar peste 90% din deseurile urbane sunt eliminate de
depozite orasenesti.

Astfel, cantitatea de deseuri de productie prelucrate termic (arse ca inlocuitor

de combustibil in instalatii termice altele decat incineratoarele) a reprezentat circa
unu la suta din totalul deseurilor generate in 2000.

In cadrul Planului National de Gestionare a Deseurilor au fost identificate

286 de proiecte privind gestiunea acestora, dintre care 177 se refera la deseurile de
tip urban, 93 la cele de productie si 16 la cele rezultate din activitatea medicala.
Uniunea Europeana acorda Romaniei expertiza si sprijin financiar in vederea
pregatirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa si Sapard.
Sectoarele beneficiare variaza de la dezvoltare regionala si sprijin pentru
IMM-uri, pana la investitii in infrastructura de mediu si transport si dezvoltare
rurala.
Suma anuala totala a fondurilor nerambursabile acordate Romaniei prin cele
trei programe este in crestere, de la circa 660 milioane euro in 2003, la peste un
miliard de euro in 2006
Gestionarea acestor fonduri este realizata de autoritatile romane de resort,
sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice.
ROMANIA, OBLIGATA SA INCHIDA 251 DE GROPI DE GUNOI
Romania este obligata sa inchida 251 de depozite de deseuri, adica gropi de
gunoi, care nu sunt conforme cu cerintele legislatiei europene.

Deoarece intre 30 si 40% din teritoriul Romaniei este reprezentat de zona

montana, sunt dificile atat construirea depozitelor in aceste zone, cat si colectarea
si transportul deseurilor.De asemenea, aceeasi problema a accesului dificil apare si
pentru asezarile izolate, de exemplu Delta Dunarii.

Conform bazei de date realizate de Institutul de Cercetare si Ingineria

Mediului (ICIM), in Romania exista 265 de depozite de deseuri municipale, dar
numai 14 dintre acestea corespund legislatiei europene.
Gestionarea deseurilor potrivit Directivelor Comisiei Europene referitoare la
colectarea, sortarea si transportul gunoiului pana la depozitul amenajat ecologic
sau pana la statia de transfer depind, in mare masura, de existenta si calitatea
drumurilor.
Sunt multe localitati in aceasta tara in care abia circula caruta; greu de
imaginat ca pe acolo ar patrunde ditamai masina care sa colecteze gunoiul. Pentru
aceste situatii speciale, administratia locala trebuie sa gaseasca solutii.
Oricum, daca vrem sa fim o tara membra a Uniunii Europene, trebuie sa ne
facem temele, adica sa fim civilizati, sa nu mai aruncam gunoaiele pe unde
nimerim.
Trebuie sa construim depozite de gunoi dupa modelul celor existente in
tarile membre ale UE. Suntem obligati sa le lichidam pe cele care polueaza grav
mediul inconjurator.
Costurile estimate pentru inchiderea depozitelor neconforme si realizarea
altor capacitati de depozitare se ridica la minimum 1,5 miliarde de euro.
In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru
Dezvoltare Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborata
Strategia Protectiei Mediului.

Acest document stabileste ca principii generale:

conservarea si mbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;
dezvoltarea durabila;
evitarea poluarii prin masuri preventive;
conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor
deteriorate;
conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;
principiul : poluatorul plateste;
stimularea activitatii de redresare a mediului.
Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:
mentinerea si mbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;
mentinerea si mbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor
ecologice naturale;
apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor;
Structura deseurilor menajere din pubela romaneasca comparata cu cea din
Franta si S.U.A. ; Se constata ca deseurile menajere din Romania au cantitati mari
de substante organice 51,4% fata de 16,4 % in S.U.A. si 25 % in Franta, cantitati
reduse de hartie 11,3 5 , fata de 31 % in SUA si 30% in Franta.

In sinteza, principalele valori cu carcter de medie ce pot fi retinute pentru

deseurile menajere urbane produse acum in Romania sunt urmatoarele :
Continut de substante organice 52,0%
Continut in hartie 17,0%
Productia zilnica in kg/locuitor/zi 0,5
Subsatante minerale incinerabile 5,0%
Apa libera in greutate 42,0%
Greutatea specifica 300
Umiditatea totala 60,0 %
Puterea calorica sub 800cal/kg
Depozitarea trebuie sa fie ultima optiune in gestionarea deseurilor.

BIBLIOGRAFIE
Ecosfera si politici ecologice- de Florina Bran si Ildik
Ioan
Protectia si ingineria mediului- de Vladimir Rojanschi,
Florina Bran, G. Diaconu
Politici si strategii de mediu- de Vladimir Rojanschi,
Florina Bran
www.greenmedia.info/rom/more
www.salvaeco.org