PROTECȚIA MEDIULUI ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ

DEȘEURILE ȘI RECICLAREA ACESTORA

 Deşeurile: o problemă sau o resursă?

• Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. În medie,

europenii produc 481 de kilograme de deşeuri municipale pe an. O parte din ce în ce mai mare a
acestei cantităţi este reciclată sau transformată în compost, în timp ce o parte mai mică ajunge
la depozitele de deşeuri. Cum putem modifica modul în care producem şi consumăm, în aşa fel
încât să producem din ce în ce mai puţine deşeuri, utilizând în acelaşi timp toate deşeurile ca
resursă?

• Europa generează cantităţi foarte mari de deşeuri: de alimente şi din grădinărit, deşeuri din
construcţii şi demolări, deşeuri miniere, deşeuri industriale, nămol, televizoare vechi, maşini
vechi, baterii, pungi de plastic, hârtie, deşeuri sanitare, haine vechi şi mobilă veche... şi lista
poate continua.

• Cantitatea de deşeuri pe care o generăm este strâns legată de tiparele noastre de consum şi de
producţie. Numărul foarte mare de produse care intră pe piaţă reprezintă o altă provocare.
Schimbările demografice, precum creşterea numărului de gospodării alcătuite dintr-o singură
persoană, afectează, de asemenea, cantitatea de deşeuri pe care le generăm (de exemplu,
ambalarea produselor în pachete mai mici).

• Spectrul larg de tipuri de deşeuri şi de rute complexe ale tratării deşeurilor (inclusiv cele ilegale)
face dificilă obţinerea unei imagini complete a deşeurilor generate şi a locului în care se află
acestea. Există date, deşi de calitate variabilă, pentru toate tipurile de deşeuri.

Cât de multe deşeuri generăm?

• Centrul de date al UE privind deşeurile compilează datele referitoare la deşeuri la nivel

european. Potrivit datelor pentru 2010 referitoare la 29 de ţări europene (adică UE 28 şi
Norvegia), aproximativ 60 % din deşeurile generate au fost deşeuri minerale şi sol, în mare parte
în urma activităţilor de construcţii şi demolări şi a mineritului. În ceea ce priveşte deşeurile de
metale, hârtie şi carton, de lemn, deşeurile de substanţe chimice şi medicale şi deşeurile
animale şi vegetale, fiecare tip de deşeuri a avut între 2 % şi 4 % din total.

• Aproximativ 10 % din totalul deşeurilor generate în Europa reprezintă ceea ce se numeşte

„deşeuri municipale" – deşeuri generate, în principal, de gospodării şi, în mai mică măsură, de
întreprinderile mici şi de clădirile publice, precum şcolile şi spitalele.

• În 2012, 481 kg de deşeuri municipale solide au fost generate pe cap de locuitor în cele 33 de
ţări membre ale Agenţiei Europene de Mediu (AEM). Există o uşoară tendinţă descrescătoare
începând din anul 2007, care poate fi explicată în parte de criza economică ce afectează Europa
din 2008.

1
 Pe drumul cel bun: mai multă reciclare, mai puţine depozite de deşeuri

• Este posibil ca uşoara scădere care s-a observat în ceea ce priveşte deşeurile municipale
generate în UE să fi redus impactul deşeurilor asupra mediului, într-o oarecare măsură. Totuşi,
deşi cantităţile de deşeuri sunt importante, gestionarea deşeurilor are, la rândul său, un rol
cheie.

• În UE, în general, se reciclează o cantitate mai mare de deşeuri şi se transportă la depozitele de

deşeuri o cantitate mai mică. În cazul deşeurilor municipale, proporţia deşeurilor reciclate sau
transformate în compost în UE-27 a crescut de la 31 % în 2004 la 41 % în 2012.

• În pofida acestor realizări, încă există mari discrepanţe între ţări. De exemplu, Germania, Suedia
şi Elveţia trimit fiecare mai puţin de 2% din deşeurile lor municipale la depozitele de deşeuri, în
timp ce în Croaţia, Letonia şi Malta cifrele sunt de peste 90% în fiecare caz. Majoritatea ţărilor în
care ratele de deşeuri depozitate sunt mai mici prezintă rate ridicate ale reciclării şi incinerării,
ambele peste 30% din totalul deşeurilor municipale.

Legislaţia UE stabileşte obiective ambiţioase

• Transformarea în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor este strâns legată de legislaţia UE în

domeniul deşeurilor. Principalul instrument legislativ în acest domeniu este Directiva-cadru
privind deşeurile. Aceasta prezintă o ierarhie a gestionării deşeurilor: se începe cu prevenirea,
urmată de pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi recuperare şi se încheie cu eliminarea.
Directiva are ca scop prevenirea în măsură cât mai mare a generării deşeurilor, utilizarea ca
resursă a deşeurilor generate şi reducerea la minimum a cantităţii de deşeuri care ajung la
depozitele de deşeuri.

• Directiva-cadru privind deşeurile, împreună cu alte directive UE privind deşeurile, (referitoare la

depozitarea deşeurilor, vehiculele scoase din uz, deşeurile de aparate electronice, bateriile,
deşeurile de ambalaje etc.) include obiective specifice. De exemplu, până în 2020, fiecare ţară a
UE trebuie să recicleze jumătate din deşeurile sale municipale; până în 2016, 45 % din baterii
trebuie să fie colectate; până în 2020, 70 % din deşeurile nepericuloase din construcţii şi
demolări (din masă) trebuie să fie reciclate sau recuperate.

• Ţările UE pot adopta diferite abordări pentru a-şi atinge obiectivele privind deşeurile. Unele
abordări par să funcţioneze mai bine decât altele. De exemplu, dacă sunt bine concepute, taxele
pentru depozitarea deşeurilor par să reprezinte o modalitate eficace de reducere a deşeurilor
depozitate. Creşterea răspunderii producătorilor, care înseamnă că producătorul trebuie să
primească înapoi produsul la finalul ciclului de viaţă, pare să fie, de asemenea, o metodă eficace.

Poluarea atmosferică, schimbările climatice, contaminarea solului şi a apei

Gestionarea neadecvată a deşeurilor contribuie la schimbările climatice şi la poluarea

atmosferică şi afectează direct numeroase ecosisteme şi specii.

2
 Depozitele de deşeuri, considerate a fi metoda de ultimă instanţă în ierarhia referitoare la
deşeuri, eliberează metan, un gaz de seră foarte puternic, care este asociat cu schimbările
climatice. Metanul este format de microorganismele prezente în depozitele de deşeuri din cauza
deşeurilor biodegradabile precum alimentele, hârtia şi deşeurile provenite din grădini. În funcţie
de modul în care sunt construite, depozitele de deşeuri ar putea, de asemenea, să contamineze
solul şi apa.
După ce sunt colectate, deşeurile sunt transportate şi tratate. În urma procesului de transport,
se eliberează în atmosferă dioxid de carbon – cel mai prevalent gaz de seră – şi poluanţi ai
aerului, inclusiv particule.
O parte din deşeuri ar putea fi incinerate sau reciclate. Energia care provine din deşeuri poate fi
utilizată pentru producţia de căldură sau electricitate, care ar putea înlocui energia produsă prin
utilizarea cărbunelui sau a altor combustibili. Recuperarea deşeurilor pentru producţia de
energie ar putea astfel să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Reciclarea poate contribui chiar mai mult la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor
emisii. Atunci când materialele reciclate înlocuiesc materialele noi, scade necesitatea extracţiei
sau a producţiei de materiale noi.

Deşeurile afectează ecosistemele şi sănătatea noastră

Unele ecosisteme, precum cele marine sau de coastă, pot fi grav afectate de gestionarea
necorespunzătoare a deşeurilor sau de aruncarea acestora. Deşeurile marine reprezintă un
motiv din ce în ce mai mare de îngrijorare, şi nu doar din motive estetice: faptul că animalele
rămân prinse în aceste deşeuri, precum şi ingerarea acestora constituie ameninţări grave pentru
multe specii marine.
Deşeurile au şi un impact indirect asupra mediului. Orice nu se reciclează sau nu se recuperează
din deşeuri reprezintă o pierdere de materii prime şi de alţi factori de producţie utilizaţi în cadrul
lanţului, respectiv în etapele de producţie, transport şi consum al produsului. Impacturile asupra
mediului în lanţul ciclului de viaţă sunt semnificativ mai mari decât cele care apar exclusiv în
etapa gestionării deşeurilor.
Direct sau indirect, deşeurile ne afectează sănătatea şi bunăstarea în numeroase moduri: gazul
metan contribuie la schimbările climatice, poluanţii atmosferici sunt eliberaţi în atmosferă,
sursele de apă potabilă sunt contaminate, culturile cresc pe terenuri contaminate, iar peştii
ingerează substanţe chimice toxice, după care ajung în farfuriile noastre.
Activităţile ilegale, precum aruncarea, arderea sau exporturile ilegale au, de asemenea, un rol,
însă este dificil să se estimeze amploarea acestor activităţi sau a impacturilor lor.

Pierderea economică şi costurile gestionării

• Deşeurile reprezintă, de asemenea, o pierdere economică şi o povară pentru societatea noastră.

Forţa de muncă şi ceilalţi factori de producţie (terenuri, energie etc.) utilizaţi în etapele de
extracţie, producţie, difuzare şi consum se pierd, la rândul lor, atunci când sunt aruncate
„resturile".

3
• În plus, gestionarea deşeurilor costă bani. Crearea unei infrastructuri pentru colectare, sortare şi
reciclare este costisitoare, dar odată ce este instituită, reciclarea poate să genereze venituri şi să
creeze locuri de muncă.

• Deşeurile au, de asemenea, o dimensiune globală, care are legătură cu exporturile şi importurile
noastre. Ceea ce consumăm şi producem în Europa ar putea genera deşeuri în altă parte. De
asemenea, în unele cazuri, acestea devin în fapt un produs comercializat la nivel transfrontalier,
atât în mod legal, cât şi ilegal.

Deşeurile ca resursă

• Cum ar fi dacă am putea să utilizăm deşeurile ca resursă şi să reducem astfel nevoia de a extrage
resurse noi? Extracţia unei cantităţi mai mici de materiale şi utilizarea resurselor existente ar
putea contribui la evitarea unei părţi dintre impactul creat de-a lungul lanţului. În acest context,
deşeurile neutilizate reprezintă, de asemenea, o potenţială pierdere.

• Transformarea deşeurilor într-o resursă până în 2020 este unul dintre obiectivele principale ale
Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs
subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea
depozitelor de deşeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile şi stoparea
transporturilor ilegale de deşeuri.

• Aceste obiective pot fi îndeplinite. În multe ţări, deşeurile provenite din bucatarii si gradinarit
constituie cea mai mare parte din deşeurile municipale solide. Deşeurile de acest tip, atunci
când sunt colectate separat, pot fi transformate într-o sursă de energie sau îngrăşăminte.
Digestia anaerobă reprezintă o metodă de tratare a deşeurilor care implică trecerea deşeurilor
biodegradabile printr-un proces de descompunere biologică, similar celui din depozitele de
deşeuri, dar în condiţii controlate. Digestia anaerobă produce biogaz şi materii reziduale care, la
rândul lor, pot fi utilizate ca îngrăşăminte, precum compostul.

• Un studiu AEM din 2011 a analizat potenţialele beneficii ale unei mai bune gestionări a
deşeurilor municipale. Constatările acestui studiu sunt surprinzătoare. Îmbunătăţirea gestionării
deşeurilor municipale între 1995 şi 2008 a avut ca rezultat emisii semnificativ mai reduse de
gaze cu efect de seră, scădere care poate fi atribuită în special emisiilor mai reduse de metan de
la depozitele de deşeuri şi emisiilor evitate prin reciclare. Dacă, până în 2020, toate ţările îşi
îndeplinesc integral obiectivele privind evitarea depozitării deşeurilor, prevăzute în Directiva
privind depozitarea deşeurilor, ar putea exista o scădere suplimentară a emisiilor de gaze cu
efect de seră provenind din ciclul de viaţă de 62 de milioane de tone de echivalent CO2 – ceea
ce ar fi o contribuţie semnificativă la eforturile UE de atenuare a schimbărilor climatice.

4
 Combaterea deşeurilor începe cu prevenirea

• Potenţialele avantaje sunt imense şi pot facilita tranziţia UE către o economie circulară, în care
nimic nu se risipeşte. Înaintarea pe scara ierarhiei deşeurilor oferă beneficii în termeni de mediu,
chiar şi pentru ţările cu rate ridicate ale reciclării şi recuperării.

• Din nefericire, sistemele noastre actuale de producţie şi de consum nu oferă multe stimulente
pentru prevenirea şi reducerea deşeurilor. De la proiectarea produselor şi ambalare la alegerea
materialelor, întregul lanţ de valoare trebuie să fie reconceput având în vedere, de la început,
prevenirea deşeurilor, „resturile" de la un proces putând fi ulterior transformate în materie
primă pentru un altul.

• Înaintarea pe scara ierarhiei deşeurilor necesită un efort comun al tuturor părţilor implicate:
consumatori, producători, factori de decizie, autorităţi locale, unităţi de tratare a deşeurilor etc.
Consumatorii dispuşi să îşi sorteze deşeurile din propriile gospodării pot recicla doar dacă este
creată infrastructura pentru colectarea deşeurilor pe care ei le sortează. Reversul este, de
asemenea, valabil; municipalităţile pot recicla o proporţie mai mare doar dacă gospodăriile îşi
sortează propriile deşeuri.

• În ultimă instanţă, deşeurile pot constitui o problemă sau o resursă doar în funcţie de modul în
care noi le gestionăm.

Reciclarea deșeurilor
• Gestionarea eficientă a deșeurilor constă în minimizarea producției de deșeuri, recuperarea,
reciclarea, reutilizarea și valorificarea acestora, inclusiv a celor biodegradabile cât și promovarea
tehnologiilor moderne în domeniu. Deșeurile sunt privite în mod tradițional ca o sursă de
poluare, însă deșeurile bine gestionate pot genera beneficii suplimentare cum ar fi reducerea
cererii de resurse naturale, economisirea energiei și a resurselor financiare.

• Transformarea deșeurilor în resurse reutilizabile (materie primă) este principalul obiectiv al

economiei circulare și ecologice care presupune în sine procesul de gestionare mai eficientă a
materiei prime, inovarea la nivelul design-ului și fabricării produselor cu scopul de a reduce
cantitatea ambalajelor, precum și instruirea personalului în ceea ce privește gestionarea
deșeurilor.

• Măsurarea și monitorizarea volumelor și fluxurilor de deșeuri generate permite identificarea

volumului produs săptămânal sau lunar pe fiecare tip de deșeuri. Acordarea atenției greutății
deșeurilor poate contribui la implementarea unui sistem de selectare mai bun pentru reciclarea,
reutilizarea și prevenirea generării deșeurilor inutile și reducerea costurilor de colectare.

• Reducerea ambalajelor care sunt livrate constituie un procent mare din totalul deșeurilor
acumulate de companie, de aceea este important de a găsi o modalitate de a reduce cantitatea

5
 de ambalaj la livrare și asigurarea că toate sunt reciclabile. Cu cât putem reduce mai mult
ambalajele de la furnizori, cu atât putem înregistra economii mai mari la separarea, gestionarea
și colectarea deșeurilor.

• Orice deșeu poate fi reutilizat, reciclat sau transformat în îngrășământ – este doar o chestiune
de sortare corectă și de gestionare adecvată a deșeurilor.

1. Ce este reciclarea?

• Reciclarea este procesul prin care deseurile “cu valoare”, precum ambalajele, spre exemplu,
sunt transformate in materie prima secundara pentru fabricarea de noi produse. Beneficiile
reciclarii sunt multiple, de aceea este foarte important ca fiecare dintre noi sa inteleaga faptul ca
in spatele legilor drastice privind reciclarea stau idei si principii solide, benefice comunitatilor. In
plus, reciclarea nu numai ca aduce beneficii mediului, dar are și un efect pozitiv asupra
economiei.

Beneficiile reciclării pentru mediu    

Prin reciclare se diminueaza considerabil depunearea deseurilor la gropile de gunoi care nu
numai ca polueaza masiv mediu dar creeaza si o imagine dezolanta a oraselor, distrugand
sanatatea celor care locuiesc in preajma lor
Recicland, poluantii eliberati de obicei in apa si aer prin depunerea deseurilor la gropile de
gunoi, se diminueaza considerabil
Prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de sera din atmosfera. Acest lucru se realizeaza
prin inlocuirea materiei prime virgine folosite, cu materie prima secundara, rezultata in urma
reciclarii.
Prin reciclare economisim pe termen lung cheltuielile comunitatii cu energia, daca ne gandim
doar la faptul ca energia economisita prin reciclarea unei singure sticle poate alimenta un bec
timp de patru ore.
Prin reciclare se conserva resursele naturale ale Pamantului.

Ce materiale pot fi reciclate?

In zilele noastre, cea mai mare parte din produsele diverselor industrii pot fi reciclate:  ambalaje,
sticla, metal, electrice si electronice, baterii, anvelope si mase plastice, baterii, ulei uzat si nu
numai.

Reciclarea metalelor 
Metalele sunt materiale care pot fi reciclate în proporție de 90-95% dacă sunt colectate selectiv.
Anumite metale, precum aluminiul, pot fi reciclate la nesfarsit.
Prin reciclarea metalelor se reduce cu 70% consumul de energie fata de producerea unui
element complet nou.
Reciclarea hartiei si cartonului
Se poate recicla aproape orice fel de hartie si carton. Tehnologia de reciclare poate elimina
cernelurile, agrafele, capsele, cleiul cu care sunt legate cartile, insa nu si uleiul. De aceea, nu se

6
pot recicla hartiile si cartoanele patate de ulei sau de mancare. In plus, nu pot fi reciclate hartiile
cerate, plastifiate sau acoperite cu folie de plastic (coperțile revistelor glossy), șervetelele sau
alte produse sanitare de hartie folosite.
Cutiile de lapte si de suc se recicleaza separat.
O tona de hartie reciclata salveaza de la taiere 17 copaci.
Pentru fiecare tona de hartie reciclata se economisesc peste 26 de tone de apa si aproape 1,8
tone de combustibil.
Cartonul poate fi reciclat de mai multe ori, dar nu la infinit. De aceea este bine sa evitam
ambalajele cat mai mult posibil, fie ele si din hartie.

Reciclarea sticlei
Sticla poate fi reciclata prin topire la infinit, fara a-si pierde proprietatile. De asemenea, costurile
de reciclare sunt mai mici decat cele de productie a sticlei din materii prime, economisind astfel
energie.
Din sticla colorata nu se poate produce decat sticla de aceeasi culoare. De aceea, sticla incolora
este mai valoroasa, caci poate fi refolosita in mai multe scopuri.
Sticla termorezistenta, precum vasele de Jena, nu se recicleaza cu sticla obisnuita, deoarece
afecteaza procesul de topire
Apoi, mai este si partea financiara, atat la nivel individual cat si la nivel de companie.
Amestecam deseurile, avem gunoi si, implicit costuri care tot cresc odata cu taxa de depozitare
la groapa de gunoi, in plus fata de costurile actuale platite firmelor de salubritate.
Colectand selectiv deseurile putem sa spunem ca ele devin, in mare parte, resurse, iar resursele
inseamna bani. 

2. ISTORIE DE SUCCES: Colectarea separate a deseurilor

La o fabrică de conserve opțiunea de colectare separată a deșeurilor de sticlă, metal, plastic-
peliculă, hârtie se realizează odată cu adoptarea abordării de Eficientizare a Resurselor și
Producere mai Pură. Realizarea opțiunii nu a necesitat cheltuieli mari, doar pentru procurarea
tomberoanelor. Cel mai mare efort a fost depus de către directorul întreprinderii să convingă
angajații privind necesitatea și beneficiile de colectare separată a deșeurilor. Întreprinderea
colectează separat circa 7-8 tone/sezon de deșeuri, obținând un beneficiu financiar de aprox.
32000 lei de pe urma comercializării deșeurilor pe piața de reciclare, care este utilizat pentru
motivarea angajaților. Iar la moment, muncitorii deja se îndeamnă unul pe altul pentru a
colecta separat materiale reciclabile.

3. ECONOMII FINANCIARE prin reutilizarea materiei prime

O întreprindere care usucă fructe și produce gem din prune, obține ca deșeu sâmburii de prune
și vișine. Cantitatea medie anuală a sâmburilor obținuți este de circa 36 tone. O pa rte din acești
sâmburi erau luați de muncitori, iar pentru cealaltă parte întreprinderea era nevoită să plătească
pentru a fi aruncată la depozitul de gunoi. Însă acești sâmburi înglobează o cantitate de energie

7
considerabilă, astfel că întreprinderea și-a propus să-i reutilizeze pentru producerea căldurii
necesare pentru uscarea fructelor. Astfel întreprinderea poate economisi jumătate din gazul
natural utilizat, ceea ce înseamnă circa 17000 m³/an, iar economiile financiare sunt în jur de
120000 lei/an.

4. Transformarea deşeurilor într-o resursă

Deşeurile sunt privite în mod tradiţional ca o sursă de poluare. Însă deşeurile bine gestionate
pot constitui o sursă valoroasă de materiale, în special atunci când materiile prime încep să se
epuizeze. Cea mai bună opţiune este aceea de a stopa producţia de deşeuri. Iar când acest lucru
nu este posibil, alte opţiuni bune sunt reutilizarea şi reciclarea.

Reducere
Gândeşte-te la impactul asupra mediului al produselor pe care le cumperi, inclusiv al
ambalajelor. Foloseşte întotdeauna sacoşe reciclabile la cumpărături, redu deşeurile alimentare
şi, dacă poţi, optează pentru recipiente reutilizabile şi evită-le pe cele de unică folosinţă. Ce ar fi
să îţi lipeşti pe cutia poştală un autocolant cu textul „fără corespondenţă nesolicitată” şi să te
dezabonezi din listele de destinatari poştali de materiale publicitare tipărite, optând pentru
buletinele informative, broşurile turistice şi cataloagele online sau primite pe e-mail? Ai putea
opta pentru serviciul de facturare electronică pentru facturi şi extrase de cont sau să începi să
produci îngrăşăminte naturale acasă din deşeurile din fructe sau legume. Atunci când faci
cadouri celor dragi, gândeşte-te să le oferi un serviciu în loc de un bun material, cum ar fi bilete
la un concert sau un curs dedicat unui hobby. Iar dacă ai într-adevăr nevoie de un produs pe
care îl vei folosi numai o singură dată – cum ar fi o carte sau o unealtă –, ia în calcul posibilitatea
de a-l lua cu împrumut decât de a-l achiziţiona. Dacă ai copil, gândeşte-te să investeşti în scutece
lavabile. Până la vârsta de doi ani şi jumătate, un copil care utilizează scutece de unică folosinţă
consumă în medie 6 500 de scutece, echivalentul a 1,5 tone de deşeuri.
Reutilizare
Reutilizarea obiectelor are multe beneficii. Se reduce cererea de resurse naturale, se
economiseşte energie, se reduc deşeurile şi se economisesc bani. Poate că nu ai nevoie de
vechile tale haine, cărţi, genţi, piese de mobilier sau telefoane mobile, însă este posibil ca
altcineva să aibă. Te-ai gândit să vinzi sau să donezi obiectele de care nu mai ai nevoie prin
intermediul magazinelor online sau al magazinelor de schimburi, ori să faci schimb cu prietenii?
Poţi contribui la rândul tău cumpărând haine sau alte produse la mâna a doua. Gândeşte-te să
cumperi produse reutilizabile în locul produselor de unică folosinţă atunci când dispui de această
opţiune – de exemplu, baterii reîncărcabile – şi reutilizează bunurile într-un alt scop, dacă poţi.
Recipientele mari din plastic ale alimentelor sunt ideale pentru frigider, borcanele de dulceaţă
pentru condimente, iar felicitările vechi pentru etichetarea cadourilor sau pentru colaje.
Reciclare
Reciclarea este cea mai bună opţiune după reutilizare. Prin reciclare, bunurile uzate sunt
transformate în produse noi, ceea ce contribuie la economisirea resurselor limitate şi la
protecţia habitatelor naturale. De asemenea, prin reciclare se evită poluarea apei şi a aerului,
generată de exploatările miniere, de carierele de piatră şi de exploatările forestiere destinate

8
obţinerii de materii prime, şi este necesară mai puţină energie pentru fabricarea de produse noi
în comparaţie cu producţia din materii prime. Aceasta reduce, de asemenea, cantitatea de
deşeuri care ajung în depozitele de deşeuri sau în instalaţiile de incinerare a deşeurilor, care
sunt principalele surse de emisii de metan, un gaz de seră cu un impact de 20 de ori mai mare
asupra schimbărilor climatice decât dioxidul de carbon.

5. Vopsele Newlife: de la deșeuri la eco-vopsea în Marea Britanie

Această idee de afaceri din Marea Britanie pentru colectarea vopselelor uzate și transformarea
în vopsea utilizabilă a fost concepută de un chimist industrial englez. La moment această
companie deține transportatoare de deșeuri cu licență și acorduri cu mai mulți producători de
deșeuri chimice, de la care colecteză resturile de vopseaua toxică, le reciclează apoi
comercializează sub marca ”Newlife” eco-vopsea . Compania are semnate contracte cu
majoritatea comercianților pentru a aproviziona propria marca de eco-vopsea.

6.  Valea de reciclare a textilelor în Franţa

Inițiativa ”Textile Recycling Valley” în Franța de Nord pune prioritar interdisciplina de
colaborarea în domeniul reutilizării textilelor, avînd în vedere creșterea dramatică a colecțiilor.
Parteneri de bază ai proiectului convoacă periodic discuții relevante și aplică abilități diferite sau
cunoaștințe în domeniu, precum inovații textile, servicii de logistică inversă, reutilizarea
materialelor și alte aspecte economice. În anul 2019, proiectul deținea cîteva fabrici țintă de
sortare a 50% din deșeurile din țesut de pe piață, care reciclau 95% din acestea. Țînînd cont de
asta, Franța de Nord evită producerea deșeurilor prin implicarea diverselor companii, care
analizează strategic ciclul de viață a produsului chiar de la stadiul de proiectare.

7.  Compania Genan: transformă anvelopele în produse noi în Germania

Compania daneza Genan reciclează 80% din toate anvelopele daneze. În 2003, Genan a construit
în Germania cea mai mare instalație și fabrică de reciclare din lume. Compania a dezvoltat un
produs nou bazat pe pulbere de cauciuc și granule care pot fi utilizate ca suprafață în terenuri
atletice sau ca iarbă artificială în în câmpuri de fotbal. Poate fi folosit și în vopsea de podele,
reproducerea anvelopelor noi sau chiar ca componentă de reducere a sunetului în asfaltul nou.
Reciclarea materialelor prin metoda Genan în comparație cu alte metode de eliminare,
economisește 1-2 tone de CO2 pe tona de resturi de anvelope. Fiind una dintre pionierii în a
piața nouă, a permis companiei să crească și să devină una dintre cele mai mari fabrici de
reciclare a anvelopelor auto folosite în lume, în doar câțiva ani.

9
 Avantajele și dezavantajele reciclării
și refolosirii resurselor materiale

Avantajele reciclării

• Lăsând deoparte depozitul de deșeuri, deoarece această opțiune este cel mai puțin rea în ceea
ce ar fi să nu reciclați. Faptul de a putea reutiliza, fie ca materie primă, energie sau produsul în
sine, face ca depozitarea în aceste depozite să arate mai puțin. Acest lucru are, de asemenea, un
efect secundar de un management mai bun a materialelor adăpostite în depozite de
deșeuri, nefiind copleșit.

• Ei bine, nu putem trece cu vederea impact asupra mediului că deșeurile reprezintă. În acest

aspect, reciclarea contribuie într-un mod pozitiv, evitându-se printr-un economie de
energie emisia de gaze din efect de sera care contribuie la încălzire globală. De asemenea,
evită dispariție atât a speciilor de animale, cât și de plante de către deversări poluante în ape.

• Continuând cu firul de mediu, care este un avantaj extrem de important atunci când vine vorba
de reciclare, nu putem ignora avantaj energetic de la extracția materiilor prime pentru a
construi materiale noi. economisire, ambele materii prime, începând cu Energie necesar pentru
extragerea și transformarea acestuia este unul dintre principalele avantaje ale reciclării.

• Un alt beneficiu al reciclării este cantitatea de locuri de muncă pe care le-a creat în marile
orașe. Mulți șomeri caută muncă în acest sector și câștigă venituri pentru a-și întreține familiile.
Cooperativele de colecționari de hârtie și aluminiu sunt deja o alternativă bună în centrele
urbane din multe orașe ale lumii.

• Multe campanii educaționale au atras atenția asupra problemei gunoiului din orașele mari. Tot
mai mult, centrelor urbane cu creștere rapidă le este greu să găsească locuri pentru înființarea
haldelor de gunoi. Prin urmare, reciclarea este prezentată ca o soluție viabilă din punct de
vedere economic, pe lângă faptul că este corect din punct de vedere al mediului.

• În școli, profesorii ar trebui să le spună elevilor Reciclează gunoiul în casele lor, astfel încât
copiii cresc deja știind importanța separării a ceea ce se consumă și apoi efectuarea reciclării
corecte. Pe termen lung și, deși poate nu pare, asta face în viitor, rata populației care reciclează
aproape natural va fi mult mai mare.

Alte avantaje ale reciclării:

• La fiecare 20 de kilograme de hârtie uzată, transformată în hârtie nouă, împiedică tăierea unui
copac . Gândiți-vă la cantitatea de hârtie pe care ați aruncat-o astăzi și imaginați-vă câți copaci
ați fi putut ajuta la conservarea.

10
• La fiecare 50 de kilograme de aluminiu reciclat utilizat se împiedică extragerea a aproximativ
5.000 de kilograme de minereu de bauxită din pământ. Câte cutii de sodă ai aruncat astăzi?

• Cu o jumătate de kilogram de sticlă spartă, se face exact o jumătate de kilogram de sticlă

nouă. Și marele avantaj al sticlei este că poate fi reciclat la nesfârșit.

• Economisirea energiei și a materiilor prime . Mai puțină poluare a aerului, a apei și a solului.

• Îmbunătățiți curățenia orașului, deoarece rezidentul care se obișnuiește să separe gunoiul, cu

greu îl aruncă pe drumul public.

• Generați venituri prin comercializarea produselor reciclabile. Reduceți deșeurile.

• Creați locuri de muncă pentru utilizatorii de programe sociale sau pentru șomeri.

• Oferă cetățenilor oportunitatea să păstrează natura în special prin asumarea unei

responsabilități mai mari pentru deșeurile pe care le generează.

• Acum De asemenea, gândiți-vă la depozitele de deșeuri: Cât material există, ocupând spațiu și

ar fi putut fi reciclat!

• Așa cum putem vedea, dacă omul știe să folosească resursele naturii, în curând vom avea o
lume mai curată și mai dezvoltat. În acest fel putem realiza mult așteptata dezvoltare durabilă a
planetei.

Exemple de produse reciclabile

• Sticlă: borcane alimentare (măsline, porumb, caș etc.), sticle, sticle de medicamente, sticlă
spartă.

• Hârtie: ziare, reviste, broșuri, cutii de carton, ambalaje din hârtie.

• Metal: cutii de aluminiu, cutii de oțel, cuie, capace, tuburi pentru paste, cupru, aluminiu.

• Plastic: ghivece de plastic, sticle PET, pungi de plastic, ambalaje și pungi alimentare.

• Din aceste produse reciclabile putem vedea avantajele separate pe care fiecare dintre ele le
poate avea:

Avantajele reciclării hârtiei

• Hârtie reciclată produce alte fibre de hârtie, carton și celuloză care pot fi utilizate în clădiri
verzi. Procesul nu numai că vă permite să luați mai puține materii prime. Consumă mai puțină
apă, electricitate și produce mai puține emisii de CO2. Multe sunt orașele lumii care depășesc
deja milioane de colecții de hârtie pe an, astfel încât într-un fel este mai mult decât evident
faptul că colecția separată de hârtie și carton este ceva care crește treptat, deci este, fără
îndoială, una dintre cele mai benefice.

11
 Avantajele reciclării organice

• Cu colecția diferențiată de așa-numitul biogaz și compost „umed” poate fi obținut, adică

combustibil curat și sol fertil. De asemenea, în acest caz, avantajele sunt diferite: deșeurile nu
sunt dispersate în mediu, ci „revin la viață”. Compostul, în special, reduce utilizarea
îngrășămintelor chimice și îmbunătățește calitatea solului, beneficiind și pentru sectorul
agricol. În multe țări, inclusiv în Spania, colectarea deșeurilor organice a crescut în medie cu
peste 10% la fiecare 12 luni în ultimii zece ani. Aceasta este o sursă deosebit de importantă de
reciclare: reprezintă 41,2% din deșeuri. În ultimul an, fabricile spaniole de reciclare au tratat
peste 8,7 milioane de tone de deșeuri cu matrice organică și au produs 1,9 milioane de tone de
compost.

Avantajele reciclării metalelor, plasticului și sticlei

• Reciclarea metalelor, a materialelor plastice și a sticlei generează aceleași avantaje: sunt bune

pentru mediu, creează locuri de muncă și dau loc noilor sectoare productive. Nu toate
metalele pot fi reciclate eficient. Printre reutilizabile se numără aluminiu. Consorțiul de reciclare
a aluminiului afirmă că „economisește 95% din energie în faza de producție, recuperează materii
prime prețioase și protejează mediul și resursele sale naturale importante”. Sticla reciclată
reduce cantitatea de materii prime necesare, în special nisipul de siliciu și carbonatul de calciu.
Astfel, reduce carierele. Mai tarziu există economii de energie și reducere a emisiilor, în
principal datorită unui proces care necesită temperaturi mai scăzute. Plasticul este un material
extrem de maleabil și extrem de poluant. În același mod, totuși, plastic reciclarea (mai degrabă
decât dispersarea și sfârșitul în depozitele de deșeuri) permite recrearea multor produse
diferite: componente pentru scutere, cutii de legume, ochelari, lămpi, bănci, fotolii, pulovere de
lână, scaune, vaze și chiar jachete pentru jachete.

Dezavantaje ale reciclării

• Mai degrabă decât dezavantajele în sine, reciclarea prezintă o serie de inconveniente sau
impedimente, ca să spunem așa. Am putea cita următoarele:

• limitări De la reutilizare la anumite tipuri de produse, este dificil să le aplicați pe scară largă. În
mare parte din cauza rapidității învechire a acestuia.

• Reciclarea materialelor produce o unele pierderi datorită amestecării lor sau degradare a

proprietăților lor. Acest lucru îl face dificil creare a unei piețe de reciclare.

• Există credinta că materialele reciclate sunt din calitate inferioară că nu sunt reciclate.

• Recuperarea energiei nu foarte recomandat întrucât, în realitate, sursa de materii prime oferite

de deșeuri nu este utilizată în mod optim. Unele procese de reciclare arată deșeuri poluante.

• Procesul de combustie în recuperarea energiei determină o nouă sursă de emisiile poluante. Ar

trebui să fie o activitate cu o serie de controale puternice.

12
• Semilunele cerințe,dificultăți juridice și costuri Ce înseamnă depozitele de deșeuri pentru
dumpingul de produse?.

• În sine, se vede că dificultățile sunt mai degrabă tehnice sau economice care împiedică

procesele. Pe scurt, am putea cita reciclarea ca pe ceva cu adevărat pozitiv și mult mai mult
atunci când toate aceste neplăceri sunt depășite, fie printr-un nou legislație sau de ajută cu taxă
publică.

13
 BIBLIOGRAFIE

https://www.odimm.md/ro/compartimente-eco/reciclarea-deseurilor

https://wro.waykun.com/articles/avantajele-si-dezavantajele-reciclarii-si.html

https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2014/articole/deseurile-o-
problema-sau-o-resursa

VĂ MULȚUMESC!

14