Universitatea din Pitesti Facultatea de Stiinte Ingineria Mediului, An IV

Biotehnologii de depoluare a solurilor

Metode biologice de depoluare a solurilor (biotehnologii)

In natura, actiunea descompunatorilor (bacterii, fungi, viermi, vertebrate si nevertebrate) este un fenomen cu rol foarte important in ciclurile materiei -in circuitul C, al apei, al N, al S, al P, etc.- contribuind astfel la autopurificarea mediului si la mentinerea echilibrului biosferei. Spunem in acest sens ca natura lucreaza ecologic- ea nu produce deseuri. In natura nimic nu se pierde, nimic nu se castiga-totul se transforma. In esenta, biotehnologiile apeleaza la stimularea fenomenelor naturale de dezvoltare a microorganismelor. ctionand in acest mod are loc accelerarea proceselor de metabolizare a substantelor poluante pentru mediu, respectiv descompunerea treptata a lor pana la substante chimice simple de tipul C!", #"!, N#$, #"S, si altele. %econtaminarea pe cale biologica a solurilor se bazeaza pe prezenta in mediul subteran a multitudinii de microorganisme capabile sa descompuna o mare parte a poluantilor organici si o buna parte a poluantilor anorganici. Scopul metodelor de depoluare a solului este acela de reechilibrare a raportului C-N "-P" dintr-un anume sol. In general, in procesele de decontaminare biologica, proportia stabilita intre carbon, azot si fosfor este de &'' (&' (&. In cadrul metodelor biologice de depoluare se diferentiaza trei categorii distincte ( metode de biodegradare ) metode de bioli*iviere (lesiere bacteriana) ) metode de bioacumulare.

+ficienta biotehnologiilor de decontaminare depinde de numerosi factori, nee*istand un procedeu standard care sa garanteze succesul pentru orice tip de sol, orice tip de poluant si in orice conditii. In general se e*ecuta teste in laborator, se stabileste reteta si apoi se trece la faza de teren. In aplicarea unei biotehnologii, e*ista anumiti factori de influenta printre care se numara( biodegradabilitatea poluantilor) caracteristicile mediului supus depoluarii (tip de sol, p#, temperatura, umiditate, permeabilitate, etc.))
2

tipul microorganismelor utilizate (aerobe, anaerobe, organotrofe, litotrofe)) o*idantul folosit in procesele aerobe (aer atmosferic, o*igen pur, ozon, apa o*igenata, trio*id de azot)) substantele nutritive ad,uvante -nutrienti minerali de tipul ortofosfatilor si a sarurilor de amoniu, nutrienti organici de tipul metan, propan si melasa, materiale organice inerte cum ar fi scoarta si paiele, agenti tensioactivi.

Privite in ansamblu, biotehnologiile de depoluare prezinta urmatoarele avanta,e( &. Sunt in general cele mai rentabile metode de decontaminare, avand cel mai ridicat raport valoric calitate.cost) ". /iodegradarea asigura o depoluare reala, prin transformarea treptata a poluantilor in C!", #"! si alte substante simple cu continut de N, S, P, etc., fara a se apela la transferul poluantilor ) $. 0ratarea biologica este considerata ca fiind o metoda completa in sensul ca se e*tinde la toate componentele mediului (sol, apa, aer) si poate fi aplicata in situ, on situ si e* situ ) 1. Impactul biodecontaminarii mediului asupra opiniei publice este pozitiv ) 2ara a minimaliza avanta,ele ce le recomanda, un studiu obiectiv asupra biotehnologiilor arata si limitele acestora, dupa cum urmeaza( &. 3etodele de biodegradare nu pot fi aplicate decat in cazul poluantilor biodegradabili ) ". %aca sunt aplicate in situ, biotehnologiile impun o buna permeabilitate a solului si subsolului (mai mare de &'-4 m.s)) $. %aca poluarea este formata dintr-un amestec de poluanti, biodegradarea poate fi inhibata de anumite produse care devin to*ice pentru microorganisme ) 1. In anumite cazuri, procesele biologice in care sunt prinsi poluantii pot da nastere unor metaboliti la fel de to*ici sau chiar mai to*ici decat poluantii initiali ) 5. %urata procesului de biodegradare a poluantilor este destul de lunga, atingand cateva luni de zile in cazul decontaminarii in situ si on situ.

%intre metodele biologice de depoluare a solurilor, cea mai larga aplicabilitate si cele mai consistente avanta,e le au metodele de biodegradare. /iodegradarea s-a dovedit adecvata pentru urmatoarele grupe de poluanti ( #idrocarburi petroliere ( motorina, benzina, uleiurile minerale, benzen, toluen, combustibil lichid usor ) %eseuri de la e*ploatarea titeiului, namoluri si reziduuri uleioase ) Produse si reziduuri organice din industria chimica de baza (alcooli, acetona, fenoli, aldehide si alti solventi) ) Compusi organici halogenati, incluzand solventii alifatici de tipul tricloretilena, cloroform, a celor aromatici de tipul clorbenzen dar si a policlorbifenililor (PC/) ) Compusi complecsi de tipul hidrocarburilor aromatice policiclice si a pesticidelor ) Nitrati si sulfati.

Solul, subsolul si apa subterana reprezinta mediul normal de viata pentru multe microorganisme (bacterii, virusuri, ciuperci, alge, protozoare, etc.). /acteriile predominante sunt cele de tipul( Pseudomonas, fungicidele Bacillus, Arthrobacter, sunt ( Flovorbacterium, Penicillium iar si Pseudomonas predominante Tricoderma,

Asperigillus. +ste bine de stiut ca & g de sol contine in conditii normale &'4 - &'6 microorganisme, iar & ml de apa subterana nepoluata contine &'1 microorganisme.

/acillus

Penicillium

sperigillus

Procesul de biodegradare se dezvolta dupa o reactie in lant in care compusii carbonului sunt transformati prin degradare succesiva in molecule din ce in ce mai putin comple*e pana la obtinerea C!", #"! si alte substante simple. Produsele intermediare obtinute in procesul de biodegradare sunt numite metaboliti. Cele mai utilizate metode biologice decontaminare a solurilor si apelor subterane sunt( biodegradarea in vrac, bioreactorul, biodegradarea in situ, bioventingul si biospargingul, bioli*ivierea, bioacumularea si metoda zonelor umede. 2iecare dintre aceste metode are un domeniu optim de aplicare. Biodegradarea in vrac ceasta tehnologie reuneste ca principiu mai multe metode de biodecontaminare, cele mai importante fiind compostarea, metoda 7land farming8 si metoda 7biopile8. /iodegradarea in vrac se aplica in e*clusivitate materialelor solide, fiind utilizate de regula pentru decontaminarea on situ a solurilor poluate cu produse organice. Principiul de baza al biodegradarii in vrac consta in e*cavarea solului poluat si dispunerea acestuia in vecinatatea locului de e*cavare, in conditii tehnice care favorizeaza biodegradarea aerobica naturala. Principalele conditii care asigura accelerarea procesului de degradare sunt(
5

erarea ) 9miditatea ) portul de nutrienti.

Sursa de microorganisme necesara proceselor de biodegradare provine in mod obisnuit din flora bacteriana prezenta in sol, dar pentru accelerarea procesului de regula este necesar si un adaos de microorganisme de cultura. Co postarea sau ! bioconversiunea " este cea mai veche si in acelasi timp cea mai simpla tehnica de biodegradare in vrac. Produsul final al acestui proces este compostul, adica un ingrasamant organic care poate fi folosit fara sa provoace dereglari in procesul de crestere al plantelor sau in procesele bio-chimico-fizice ale solului.

0ehnica de lucru consta in e*cavarea solului contaminat si amestecarea acestuia cu materiale organice grosiere (paie, scoarta, gunoi de gra,d) cu rol de aerare, nutritiv si de mentinere a umiditatii optime necesare dezvoltarii microorganismelor. si se intorc periodic. %atorita avanta,elor pe care le prezinta, de-a lungul timpului s-au elaborat si perfectionat mai multe metode de compostare, diferite in functie de natura deseurilor care se supun procesului de fermentare (sortimentatie, cantitati disponibile intr-o anumite perioada de timp, sursa deseurilor, etc.), de timpul necesar procesului, de utila,ele folosite sau de locul unde se aplica. Cele mai cunoscute metode de compostare sunt ( Procedeul Indore ) Procedeul Italcampo )
6

sadar gramezile se uda

Indiferent de metoda de compostare utilizata, se delimiteaza urmatoarele faze de compostare( &. Compostul brut sau partial fermentat - in aceasta faza materialele din compost pot fi recunoscute ca origine. :aportul C(N este in ,ur de "'-"5, mirosul este usor neplacut, temperatura este peste 55 ;C iar microflora si fauna de nevertebrate sunt in plina dezvoltare. ". Compostul semifermentat - in aceasta faza inca se mai recunosc materialele originale. :aportul C(N este in ,ur de &6-"', mirosul neplacut a disparut, temperatura se mentine in ,ur de 55 ;C. $. Compostul finit sau bine fermentat - in aceasta faza are loc descompunerea avansata a materiei organice initiale si sinteza substantelor humice care dau compostului culoarea neagra caracteristica si mirosul de pamant reavan. :aportul C(N este in ,ur de &&-&", temperatura scade, iar continutul de substanta organica este de cca. 55-4'< din totalul substantei uscate. 1. Compostul suprafermentat sau mranita - in aceasta faza procesele microbilogice au au depasit faza de sinteza a substantelor humice, continutul de substante organice a,ungand la "'-$' <. #$ Procedeul Indore de co postare Compostarea dupa procedeul Indore se face cladind deseul organic (vegetal, animal, gunoi de gra,d sau orice alt deseu organic) sub forma unei gramezi cu sectiunea triunghiulara, avand baza de &,5 m si inaltimea initiala tot de &,5 m iar lungimea in functie de cantitatea de deseuri e*istenta. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca amestecul de deseuri pentru reusita aplicarii acestui procedeu sunt( mestecul de deseuri sa aiba un raport C(N in ,ur de $$(&) 9miditatea amestecului sa fie cuprinsa intre 5' si 45<) 3aterialele din amestec sa formeze o gramada afanata care sa permita desfasurarea proceselor aerobe.

In cazul in care amestecul de deseuri nu indeplineste intocmai aceste conditii, se vor face operatii pregatitoare in functie de necesitati. cestea constau in maruntire, umectare, adaos de nutrienti pentru corectare raport C(N, cladirea gramezii pe o suprafata impermeabila, s.a. Procesele fermentative sunt diri,ate prin operatii periodice de desfacere si recladire gramezii de compostare (o data la "-$ saptamani), avand gri,a sa se realizeze o amestecare cat mai buna a straturilor superioare cu cele inferioare si a celor de la interior cu cele de la e*terior. In toata perioada procesului de compostare temperatura in gramada se mentine in ,ur de 4' ;C. %upa cca. $ luni, umiditatea in gramada se reduce sub 1'< pentru ca procesele fermentative sa inceteze, temperatura este in ,ur de $' ;C iar raportul C(N la acest tip de compost este de &6(& - "'(&. In caz ca livrarea compostului nu se face imediat, se recomanda conservarea lui prin cladirea in gramezi mari si acoperirea acestora pentru a evita influenta factorilor e*terni (spalarea substantelor nutritive sub actiunea precipitatiilor, modificarea te*turii, declansarea unor procese de mineralizare, etc.). %$ Procedeul Italca po cest procedeu de compostare se caracterizeaza prin inalta tehnicizare a conducerii procesului de compostare si prin calitatea superioara a compostului. In principiu, se prepara o =gramada-mama8 din deseuri organice usor fermentabile in care se inglobeaza biopreparate obtinute din culturi microbiene selectate in laborator. %upa ce fermentarea se declanseaza si cuprinde intreaga gramada-mama, materialul in care s-au imnultit culturile de microorganisme este amestecat in proportie de &'< in gramada de compostare industriala care se cladeste sub forma de prisma. Se recomanda ca prisma de lucru sa aiba sectiune triunghiulara cu baza de 4 m, inaltimea de cca. $ m iar lungimea dupa locul disponibil si dupa cantitatea de material ce urmeaza a fi supus procesului de compostare. In conformitate cu acest procedeu, fermentarea se desfasoara predominant aerob, temperatura medie in gramada este de 55-45 ;C, umiditatea optima este de 15-4'<, valorile mai ridicate fiind necesare la inceputul procesului de compostare iar cele mai scazute la terminarea procesului, dupa cca. $ luni de zile.
8

Pentru a se asigura conditiile optime de aerobioza, se procedeaza la remanieri periodice. cestea constau in amestecarea materialelor de la suprafata cu cele din interior si a celor de la baza cu cele din partea superioara, o data la "' de zile la inceput, apoi o data la o luna de zile. ceste remanieri se pot face, ca de altfel si construirea initiala a gramezii, mecanizat, folosind de e*emplu un tractor autoincarcator cu cupa. 2orma pe care o ia gramada este cea naturala care se obtine atunci cand se descarca materiale fragmentate. %upa cca. $ luni, compostul rezultat este cernut prin site mecanice cu ochiuri de &' cm pentru separarea corpurilor dure si mari, apoi este trecut prin fata unui electromagnet pentru separarea metalelor feroase. %upa aceste operatii de sortare, compostul se macina si se cerne prin site cu ochiuri mai mici in vederea livrarii (se urmareste obtinerea unei granulatii uniforme si umiditate redusa). Pentru a usura transportul, depozitarea si conservarea compostului, acesta se poate ambala in saci de diferite marimi care se inchid ermetic. Metoda ! land &ar ing " consta in tratarea solului prin e*ecutarea unor lucrari cu specific agricol. Solul e*cavat este depus pe o suprafata plana intinsa, intr-un strat de cativa cm si este sapat, intors si imbogatit fertilizanti. portul de fertilizanti amelioreaza echilibrul nutrienti-sursa de carbon (poluanti), iar in cazul gunoiului de gra,d creste cantitatea de microorganisme disponibile. >a intervale regulate solul este sapat si intors in vederea aerarii si omogenizarii. In ultimele faze se pot cultiva leguminoase cu rol de fi*atori de azot, fapt ce le confera calitatea de ?ingrasamant verde@. Procesul de biodegradare dureaza cateva luni de zile si este dependent de temperatura mediului ambiant si de umiditatea constanta a zonei in lucru. ceasta metoda este una dintre cele mai simple din punct de vedere tehnic si se aplica cu randamente sporite in cazul hidrocarburilor cu volatilitate redusa (e*. sol poluat cu motorina sau alti combustibili).

Metoda ! biopile " se aplica in cazul decontaminarii solurilor cu continuturi ridicate de substante volatile si acolo unde prin lege se interzice e*ecutarea operatiilor de depoluare in aer liber.

Sche a de principiu a

etodei !biopile!

Solul in lucru se e*caveaza, se depune in gramezi pe o suprafata impermeabila usor in panta si incon,urata de rigole de scurgere si se acopera cu o membrana cu rol de retinere si diri,are a gazelor rezultate. erarea gramezii se face cu a,utorul unui sistem de conducte perforate instalate la baza gramezii, intr-un start permeabil format din pietris. Prin dispozitivul de aspersiune se realizeaza umectarea solului si administrarea de nutrienti si microorganisme. ceasta metoda necesita urmarirea continua si reglarea adecvata a p#-ului, a temperaturii, umiditatii, gazelor evacuate si a continutului de poluanti. Periodic se preleveaza probe de sol si se determina continutul de nutrienti, poluanti si compusi intermediari. +*. de aplicare a metodei( pentru soluri poluate cu # P ) dupa A luni de zile, prin aceasta metoda s-a inregistrat o reducere de la 6'-&"' mg # P.Bg sol la "' mg# P.Bg sol) sau pentru soluri poluate cu uleiuri minerale ( dupa C luni de zile, s-a inregistrat o reducere de la $''' mg ulei.Bg sol la 6'-&"' mg ulei.Bg sol. Biodegradarea in situ - se recomanda in cazul unor e*tensii importante ale poluarii atat in profunzime cat si lateral, in zonele in care sunt cladiri. Principiul metodei consta in introducerea in zona contaminata a nutrientilor si a o*igenului in scopul crearii conditiilor favorabile biodegradarii poluantilor.

10

%aca poluarea afecteaza numai zona nesaturata, solutia care contine nutrienti si o*igen se administreaza in sol prin aspersiune la suprafata acestuia. %aca poluarea afecteaza si zona saturata si zona nesaturata, se poate aplica ( Sistemul pasiv - care presupune administrarea solutiei atat prin aspersiune,

deasupra zonei contaminate, cat si prin puturi sau fora,e de in,ectie instalate in amonte de zona contaminate. %aca poluantul pluteste la suprafata panzei freatice, administrarea solutiei se face preponderent prin aspersiune. +ste foarte important ca solutia sa a,unga rapid la poluant si contactul cu poluantul sa se fac ape o suprafata cat mai mare. Sistemul activ - se bazeaza pe administrarea solutiei cu substante nutritive si o*igen prin puturi sau fora,e situate in amonte de zona contaminata, fiind prevazut si cu puturi sau fora,e de pompare a apei situate in aval de zona contaminata. 9tilizarea sistemului activ este mai eficienta decat utilizarea sistemului pasiv, dar si mai scump. In ma,oritatea cazurilor de biodegradare se foloseste flora bacteriana autohtona specifica zonei contaminate. Bioli'ivierea sau lesierea bacteriana consta in e*tractia prin solubilizare cu a,utorul bacteriilor a elementelor metalice din solul contaminat. Prin aceasta metoda nu se distrug poluantii ci doar se creaza conditii favorabile pentru separarea lor de mediul in care se afla. ceasta metoda a fost practicata de romani inca din antichitate pentru e*tractia metalelor din minerale si poate fi aplicata singulara sau in asociere cu metode de solubilizare chimica. Principiul metodei se bazeaza pe actiunea unor bacterii prezente in apele de mina care au proprietatea de a o*ida metalele, aducandu-le la forme usor solubile. %e e*emplu, ferobacteriile Feroobacillus ferrooxidans sau Thiobacillus ferrooxidans aduc ionul feros la ion feric iar sulfobacteriile Thiobacillus thiooxidans aduc sulfurile la sulfati. Dariantele aplicative ale metodei sunt in situ, in reactoare si in vrac, ultima fiind cea mai utilizata. plicarea metodei impune operatii pregatitoare, (e*cavarea solului poluat, maruntirea, umectarea si depunerea in gramada pe o suprafata impermeabila). /acteriile dezvoltate in medii de cultura se amesteca cu apa, se stropeste gramada cu aceasta solutie ) in gramada solutia se incarca cu metale si acizi. Eravitational, solutia se colecteaza la baza gramezii si apoi se face
11

recuperarea metalelor prin diferite metode folosite la prelucrarea substantelor minerale utile (cementare cu fier, e*tractie cu solventi, fi*are pe rasini schimbatoare de ioni, etc.). /ioli*ivierea este o metoda de decontaminare simpla, eficienta si ieftina, folosita in tehnica industriala, dar este dezavanta,oasa din punct de vedere al duratei procesului de decontaminare. Bioacu ularea - regrupeaza mecanisme diverse - asimilare, absorbtie de particule, transport activ de ioni, comple*are, precipitare - asociate acumularii poluantilor de catre microorganisme si plante. Principalii poluanti care se preteaza la acest tip de depoluare sunt metalele grele. cestea nu sunt distruse prin bioacumulare ci doar concentrate in vederea unei distrugeri ulterioare prin alte metode. In mod simplificat, bioacumularea se prezinta sub doua forme( 3ucor, bioacu ularea pasiva se defineste prin fi*area elementelor poluatoare la numite microorganisme, cum sunt ( :hizopus,

suprafata anumitor microorganisme sau plante.

spergillus si Penicillium pot fi*a pe suprafata lor e*terioara metale grele (atrag, absorb bioacu ularea activa consta in asimilarea poluantilor de catre celulele

sau comple*eaza) ) incarcarea cu poluanti este urmata apoi de alte procedee de decontaminare ) microorganismelor si plantelor . Spunem ca se realizeaza o bioacumulare activa atunci cand concentratia poluantilor in interiorul celulelor vii este mai mare decat concentratia poluantilor in e*teriorul celulelor vii. Sunt capabile de bioacumulare unele alge unicelulare, bacterii, mucegaiuri. Pentru plantele superioare, speciile 0hlapsi coerulescens pentru Fn, Cd, Cu si speciile lGssum pentru Ni si-au dovedit capacitatea de bioacumulare. Cercetarile in acest domeniu sunt orientate spre transferul genelor rezistente de la plantele capabile sa asimileze poluanti la plantele cu capacitate mare de productie. plicarea efectiva a acestei metode este deocamdata limitata deoarece impune anihilarea poluantilor concentrati in plante si acest lucru nu are inca metode consacrate de aplicare. %e asemenea, durata procesului de decontaminare este lunga (ani de zile). Metoda (onelor u ede ) se recomanda pentru biodegradarea si bioacumularea poluantilor prezenti in apele mena,ere, in apele de mina (contaminate cu metale grele si suspensii minerale) si in apele de la tratarea lemnului cu produse organice.
12

3etoda presupune amena,area, in aval de sursele de poluare, a unor intinderi mlastinoase care sunt strabatute de apele poluate. >a trecerea apelor prin aceste zone metalele grele sunt imobilizate de vegetatia specifica mlastinei (flora bacteriana, alge, trestii si plante superioare) iar aciditatea mediului acvatic este redusa considerabil. In cazul apelor mena,ere uzate, traversarea mlastinei determina biodegradarea substantelor organice sub actiunea microorganismelor, precum si denitrificarea apei. Procesele biologice si fizico-chimice care concura la depoluarea apelor din mlastina sunt deosebit de comple*e (conditii anaerobe, mediu constant, actiune catalitica a bacteriilor, sedimentare fina, filtrare naturala, etc.). Proiectarea unui sistem adecvat de epurare bazat pe metoda zonelor umede se face luand in considerare urmatorii parametrii( -suprafata si adancimea 7zonei umede8) -numarul ? bazinelor @ inseriate ) -cantitatea de specii vegetale necesare ) -timpul de rezidenta a apei poluate in zona umeda ) Dalorile acestor parametrii depind de debitul si caracteristicile apei poluate, de concentratia ma*ima in poluanti impusa apei la evacuarea in emisar, de conditiile climatice locale, etc. +*emple tipice de aplicare a metodei zonelor umede sunt ( 9S -pentru decontaminarea apelor de mina si 2ranta-pentru epurarea apelor mena,ere uzate (serii de lagune).

13