Incadrarea deseurilor pe cod deseu

Pungile de plastic fac parte din categoria deseurilor de ambalaje; materiale absorbante,
materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte.
Aceastea au ca si cod de deseu codul 15 01 02 ambalaje de materiale plastic.

Un bun sistem de management al deseurilor solide presupune o buna gestionare a deseurilor

periculoase din cadrul deseurilor menajere. Aceasta gestionare trebuie sa fie in conformitate
cu actele legislative de protective a mediului inconjurator si al sanatatii populatiei.
Modalitatea de gestionare a deseurilor periculoase este deja o problema la nivel global, nu
doar local. Toate aceste deseuri au un impact negative asupra sanatatii populatiei, asupra
mediului inconjurator, iar deseurile care fac parte din aceasta categorie a deseurilor
periculoase sunt cele care trebuie gestionate cu cea mai mare rapiditate.
Detinatorii acestor deseuri sunt cei responsabili de modul in care e gestioneaza toata gama de
reziduuri care apar in urma unor diverse activitati. Evitarea asumarii responsabilitatii poate
duce la grave consecinte, precum comertul illegal, depozitarea necontrolata sau chiar un nivel
semnificativ de contaminare al mediului inconjurator.
Deseuri periculoase, cu continut chimic, se gasesc in orice gospodarie, nu doar in fabrici mari
sau cauzate doar de companii immense. Nu trebuie sa faci parte dintr-un conglomerate care
nu isi gestioneaza bine deseurile industrial. Un simplu om care depoziteaza gresit deseurile
create poate pune in pericol sanatatea celor din jur.
Depozitarea incorecta, ca de exemplu, in reteaua de canalizare sau in curtea din spatele casei,
poate face ca aceste deseuri sa contamineze reteaua de apa, fie ea de suprafata, sau subterana.
Alte consecinte pot fi posibila ranire a proprietarului gospodariei, a operatorilor de
salubritate, sau a intregii comunitati, prin poluarea sistemului de canalizare.
Momentul depozitarii incorecte a deseurilor poate duce la evacuarea substrantelor chimice in
reteaua de canalizare, iar vaporia adunati din aceasta cauza ar putea, in timp, provoca chiar si
incendii sau explozii.
Omul de rand poate si in necunostinta de cauza, sa amestece, din greseala, substante
incompatibile, care pot provoca producerea unui gaz periculos, care poate chiar exploda, daca
este expus unor surse de caldura.
Prin urmare, o atentie deosebita trebuie acordata gestionarii tuturor tipurilor de deseuri, insa
in specual, celor care intra in categoria deseurilor periculoase. Acest lucru se poate intampla
doar prin constientizarea potentialului pericol si prin responsabilizarea tuturor celor implicate
in acest prroces.
Din punct de vedere legal, aceasta responsabilitate pentru gestionarea deseurilor periculoase
din deseurile menajere revine autoritatilor administratiei publice locale. Acestia asigura
transportul in siguranta al deseurilor, colectarea separate, neutralizarea deseurilor,
valorificarea si eliminarea finala a deseurilor menajere periculoase, toate acestea prin cadrul
serviciului de salubrizare. Infrasturctura speciala de care este nevoie pentru a fi posibila
colectarea separate a deseurilor trebuie sa fie astfel create de catre municipalitate.

Deseurile periculoase care se regasesc in cadrul deseurilor menajere au nevioe de un

management special, fata de obisnuitele deseuri care sunt usor reciclabile, deoarece trebuie
luat in considerare nivelur lor de toxicitate si impatul lor asupra sanatatii populatiei si a
mediului.gestionarea lor trebuie sa fie organizata si sa acopere toti pasii reglementarilor
legale in vigoare.
Modul in care pot fi gestionate deseurile periculoase este reglementata de o serie de acte
legislative, atat la nivel national, cat si la nivel european.
Incadrarea in legislatia din Romania:

Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat prin Legea nr.
426/2001, cu modificrile i completrile ulterioare (Ordonana de Urgen nr.
61/2006 aprobat cu modificri i completri prin Legea 27/2007)
Hotrrea de Guvern nr. 856/2002 privind evidena gestiunii i pentru aprobarea listei
cuprinznd deeurile inclusiv deeurile periculoase
Hotrrea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de
gestionare a deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor 2004,
modificat i completat prin H.G. nr. 358/11. 04. 2007;
Ordinul comun al Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor i al Ministerului
Economiei i Comerului nr.1364/1499/2006 privind aprobarea planurilor regionale de
gestionare a deeurilor;
Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 95/2005 privind stabilirea
criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la
depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri.
Hotrrea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor;
Hotrrea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor, modificat i
completat prin Hotrrea de Guvern nr. 268/2005
Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor modificat de Ordin nr. 1230 din
30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deeurilor;
Hotrrea de Guvern nr. 1132/18.09.2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor
i al deeurilor de baterii i acumulatori;
Hotrrea de Guvern nr. 1037/13.10.2010 privind deeurile de echipamente electrice
i electronice;
Hotrrea de Guvern nr. 235/07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Hotrrea de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deeurilor periculoase i
nepericuloase pe teritoriul Romniei;
Hotrrea de Guvern 788/2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr.1013/2006 privind
transferul de deeuri;
Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitilor.

Principalele documente legislative la nivel European referitoare la deeurile periculoase din

deeuri menajere sunt:

Directiva 2008/98/CE Directiva Consiliului i Parlamentului European din 19

noiembrie 2008 privind deeurile i de abrogare a anumitor directive.
Decizia 2000/532/CE (noul Catalog European al Deeurilor) Decizia Comisiei din 3
mai 2000 care nlocuiete Decizia 94/3/CE care stabilete o list de deeuri conform
articolului 1, litera a), Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deeurile i Decizia
94/904/CE a Consiliului care stabilete lista de deeuri periculoase conform
articolului 1, paragraf 4;
Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deeurile periculoase.
Directiva 99/31/CE Directiva Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de
deeuri
Decizia 2003/33/CE Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabilete
criteriile i procedurile pentru acceptarea deeurilor n depozite conform art. 16 din
anexa II a Directivei 1999/31/CE.
Directiva 2000/76/CE Directiva Consiliului i Parlamentului European din 04
decembrie 2000 privind incinerarea deeurilor
Directiva 2006/66/CE Directiva Consiliului i Parlamentului European din 6
septembrie 2006 privind bateriile i acumulatorii i deeurile de baterii i acumulatori
i de abrogare a Directivei 91/157/CEE i Regulamentul nr. 1103/2010 al Comisiei
din 29 noiembrie 2010 de stabilirea normelor de etichetare privind capacitatea pentru
bateriile i acumulatorii portabili secundari (rencrcabili) i auto.
Directiva 2002/96/CE Directiva Consiliului i Parlamentului European din 27
ianuarie 2003 privind deeurile de echipamente electrice i electronice.
Regulamentul 1013/ 2006 Regulamentul Consiliului i Parlamentului European din
14 iunie 2006 privind transferurile de deeuri.

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deeurile este reducerea la

minimum a efectelor negative ale generrii i gestionrii deeurilor asupra sntii populaiei
i a mediului. Prin aceast Directiv, pentru statele membre, se impune adoptarea msurilor
necesare, pentru a se asigura c:

generarea, colectarea i transportul deeurilor periculoase, precum i stocarea i

tratarea acestora s se realizeze n condiii de protecie pentru mediul nconjurtor i
pentru sntatea uman, inclusiv msuri care s garanteze urmrirea i controlul
deeurilor periculoase, ncepnd cu generarea acestora i pn la destinaia final;
deeurile periculoase nu sunt amestecate cu alte categorii de deuri periculoase sau cu
alte deeuri,substane, sau materiale, cu unele excepii;
n timpul colectrii, al transportului i al stocrii temporare, deeurile periculoase sunt
ambalate i etichetate n conformitate cu normele internaionale i comunitare n
vigoare.

In ceea ce priveste un alt tip de deseu menajer, dar care nu intra in categoria deseurilor
peroculoase, deoarece este mai usor de reciclat, sunt pungile de plastic. Gasindu-se intr-un
numar mare in gospodarii, pungile de plastic sunt un mare pericol pentru mediul inconjurator.
Pungile de plastic nu sunt biodegradabile i n plus plasticul are la baz o resurs
neregenerabil petrolul. Ajunse n ocean, aceste pungi determin moartea animalelor

marine care se ncurc n ele sau le nghit. Cerneala folosit pentru imprimarea pungilor
conine cadmiu, metal foarte toxic, eliberat n aer odat cu arderea pungilor.
Compoziia medie a deeurilor menajere generate n anul 2002 este urmtoarea:
hrtie i carton: 11 %;
sticl: 5 %;
metale: 5 %;
plastic: 10 %;
textile: 5 %;
deeuri organice biodegradabile: 51 %;
alte deeuri: 13 %.
Deeurile menajere sunt colectate neselectiv i eliminate prin depozitare; se apreciaz c
numai 5 % din cantitatea de deeuri menajere este colectat n vederea recuperrii.
In afara de deseurile organice biodegradabile, cel mai mare procentaj il are hartia si cartonul,
dar si produsele din plastic. Frecventa cu care omul de rand foloseste mase plastic face ca
nevoia unui sistem de colectare in vederea reciclarii acestora sa fie utilizat la un nivel mai
inalt.
Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor
identificarea unor diferite tipuri de plastice utilizate n industria ambalajelor. Acest cod poate
fi regsit pe spatele celei mai mari pri dintre containere. Dintre multele tipuri de material
plastic utilizate n domeniul ambalajelor, se recicleaz n mod uzual: ambalajele de ap
mineral / sucuri, confecionate din PET (tetraftalat de polietilen), materie prima reciclabila.
Ambalajele se predau cltite, cu dopul i inelul ndeprtate. Etichetele de hrtie nu trebuie
ndeprtate. Ambalajele de culori diferite se separ. Cele clare vor conduce la obinerea unor
granule crora li se poate da orice ntrebuinare. Cele colorate se amestec i se coloreaz n
procesul de topire cu diferite culori, n funcie de destinaia care urmeaz s li se dea.
Din pacate, metoda clasic folosit n Romnia, este arderea i ngroparea cantitilor mari de
deeuri urbane (umede, din plastic) n aer liber, produce emisii de dioxin, una dintre cele
mai toxice substane cunoscute pn n prezent, care mai este i bioacumulativ.
Prin arderea plasticului se elimin substane care produc boli de plmni, iar ntr-o perioad
ndelungat pot mbolnvi ficatul, rinichii i sngele. Mai mult dect att, materialele plastice
mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, eman prin ardere
substane care produc cancer, atacnd n primul rnd sngele, care n timp poate mbolnvi
toate organele corpului.
Astzi exist tehnologii care, respectnd normele de protecia mediului, sunt capabile s
retopeasc i s reprelucreze deeurile din plastic. Acest lucru nu se face nc n Romnia, dar
exist firme romneti care adun ambalajale din plastic, le mrunesc i le export fabricilor
din strintate care dispun de instalaiile necesare reciclrii lor. ntruct suntem printre
ultimele ri europene care nu au un sistem public de reciclare a deeurilor, implementarea

urgent i necondiionat a unui sistem public naional de colectare selectiv a deeurilor n

vederea reciclrii trebuie s fie o prioritate a tuturor cetenilor.
In cee ace priveste pungile de plastic, exista noi reglementari legale care incearca sa reduca
numarul pungilor folosite atat la nivel national, cat si European. Acum doi ani, Comisia
Europeana a adoptat o propunere care impune statelor membre s reduc utilizarea pungilor
de transport din plastic subiri, din cauza faptului c acestea conin particule microscopice
nocive, care sunt periculoase pentru flora i fauna marina.
Aceasta directive mentioneaza faptul ca statele membro pot allege singure masurile pe care le
considera mai adecvate, fie perceperea de taxes au interzicerea utilizarii pungilor in anumite
conditii. Acesta propunere a fost motivate prin faptul ca majoritatea acestor pungi de plastic
sunt folosite doare o singura data, dar perioada de descompunere poate atinge sute de ani. E
nevoie de o colectare si reciclare responsabila, cand vine vorba de aceste deseuri cauzate
zilnic.
Aceasta propunere adduce anumite modificare Directivei 94/62/EC (intrat n vigoare la 31
decembrie 1994) privind ambalajele i deeurile de ambalaje. Statele member sunt astfel
obligate sa accepte aceste masuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic cu o grosime
mai mica de 50 de micron, deoarece s-a observant ca pungile mai groase au tendinta de a fi
refolosite, nefiind astfel in pericol de a devein deseuri la fel de des ca pungile mai subtiri.
Studiile facute de catre Comisia Europeana au aratat ca in fiecare an, peste 8 miliarde de
pungi din plastic devin deeuri n Europa, provocnd daune enorme mediului nconjurtor.
Unele state membre au obinut deja rezultate foarte bune n ceea ce privete reducerea
utilizrii pungilor din plastic. Dac i alte ri le urmeaz exemplul, consumul global actual
din Uniunea European s-ar putea reduce cu pn la 80%.
Se estimeaz c in 2010 in jur de 98,6 miliarde de pungi de transport din plastic au fost
introduse pe piaa UE, ceea ce corespunde utilizrii anuale a 198 de pungi de transport din
plastic de ctre fiecare cetean european. Din aceste aproape 100 de miliarde de pungi,
marea majoritate sunt pungi subiri, care sunt refolosite mai rar dect pungile mai groase.
In anul 2014, Parlamentul European a adoptat o rezolutie caree cerea ca cele mai periculoase
material plastic, printer care si pungile de plastic de unica folosinta, sa fie interzise cel tarziu
pana in 2020. In tara noastra, din punct de vedere legal, comercializarea acestor pungi este
reglementata, iar profitul care revine din ecotaxta patita de cetatean, ajunge la administratia
Fondului pentru Mediu.
Nu in toate statele Uniunii Europene exista acelasi nivel al consumului sacoselor din plastic.
Acest consul variaza in functie de obiceiurile consumatorilor, a nivelului lor de constientizare
a problemelor legate de mediu, precum si a eficientei punerii in aplicare a masurilor de
politica specifice acestor probleme.