Sunteți pe pagina 1din 8

Deseurile- notiuni introductive Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai

pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are intentia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile reprezinta ultima etapa din ciclul de viata al unui produs. Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabricatie a produsului si data la care acesta devine deseu. Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentata de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acestora. Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite din industrie, care consuma energie si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseuri. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata si sanatatea populatiei. Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile pot fi reutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau transferate catre o statie de tratare (pentru reducerea gradului lor de periculozitate) sau catre un incinerator (pentru reducerea volumului). Deseurile nerecuperabile sunt, de obicei, depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare. Fiecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor in mediu. Agricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse importante de generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului. Conform politicilor actuale de dezvoltare durabila se impune necesitatea stabilirii unor indicatori de mediu, care sa reflecte tendintele starii mediului si sa monitorizeze progresele facute in domeniul respectiv. Aceasta activitate are la baza atat Legea Mediului, cat si reglementarilor specifice din domeniul deseurilor: - Ordonanta de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor; - Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor; - Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea liste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Deeurile reprezint o problem major n fiecare ar european, iar cantitile de deeuri sunt n general n cretere. Generarea deeurilor implic o pierdere de materiale i energie i impune costuri economice i de mediu ridicate pentru societate pentru colectarea, tratarea, i prelucrarea lor. Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 kilogram de deseuri. Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic, ambalaje, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar, mai nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele. Aceste resturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipale trebuiesc colectate selectiv, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru cele viitoare. Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculos

asupra mediului inconjurator. In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul protejarii resurselor naturale si a mediului. Deseurile in Europa Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nivelul Europei, pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de tone de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau altul. Mai mult decat atat, deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din muntele de desuri produse annual in interiorul tarilor comunitatii. Situatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la adresa mediului inconjurator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului nostru de viata. Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. Metale grele si substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele genereaza gaze toxice si explozive. Si mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neamenajate sau slab amenajate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor, incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele. Pentru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare complicate si costisitoare. Filtrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusile cantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in final depozitate intr-o groapa de deseuri. In sfarsit, o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasificate ca fiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare. Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu este, in mod evident, o solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o consecinta a stilului nostru de viata. Modelul nostru de productie - consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limitate ale Terrei. Pe scurt, productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indicatori ai progresului pe calea dezvoltarii durabile. Colectarea selectiva a deseurilor Serviciul Colectarea selectiva a deseurilor presupune selectarea deseurilor pe tipuri de material si/sau sortimente direct la sursa. Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte a locuitorilor oraselor drept una din elementele de baza care conditioneaza calitatea vietii urbane, aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea cu apa si cu energie electrica. O componenta deosebit de semnificativa ecologic, economic, dar si social, a procesului de sortare si valorificare a deseurior de ambalaje o reprezinta etapa colectarii acestor deseuri. Colectarea selectiv a deeurilor de ambalaje se poate efectua: 1) Din u n ua 2) Prin aport voluntar. Colectarea din u n u

In funcie de tipul de deeuri de ambalaje se poate obine o eficien a colectrii de la 50 % la 80 % dac campania de comunicare cu populaia este eficient, iar aceasta se implic. Deeurile reciclabile pot fi colectate:

fie separat pe tip de deeu sticl, hrtie, carton, plastic, etc

Colectarea unui singur tip de deeu n pubela traditional este bine adaptat zonelor unde frecvena de colectare este ridicat.

fie toate tipurile de deeuri n ansamblu

Colectarea n amestec are totui dezavantaje n sensul c trebuie prevazut sortarea n aval (dup colectare) pe tip de deeu. Aceast modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei n amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte deeuri. Colectarea din u n u se realizeaza prin: 1. ridicarea deeurilor menajere voluminoase se poate face, n general, o dat pe lun, simultan cu colectarea traditional; 2. sau pot fi ridicate la comand, operatorii de salubritate putnd efectua acest serviciu chiar la domiciliu. Colectarea prin aport voluntar Eficiena colectrii selective este cuprins ntre 10 i 60 % din cantitatea total de deeuri de ambalaje n funcie de:

Natura deeului (eficiena este mai slab n cazul metalelor) Densitatea echipamentelor de colectare voluntar Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia cilor de comunicatie, etc.) Comunicarea cu populaia este obligatorie, acetia trebuind s cunoasc centrele de colectare voluntar care exist i tipurile de deeuri care sunt acceptate. Putem ajunge la o eficien a colectrii dac densitatea containerelor de colectare este de 1 container/500 locuitori n zonele urbane i 1 container/200 locuitori n zonele cu habitat dispersat.

Prin colectarea selectiv a deeurilor de ambalaje putem recupera urmatoarele sorturi de deeuri:

Sticl Ziare, reviste Ambalaje menajere

Colectarea prin aport voluntar se realizeaz:


n cadrul centrelor de colectare voluntar. Acestea pot fi utilate cu locuri de stocare speciale pentru deeurile voluminoase; n containere speciale amplasate periodic n zone cu acces liber.

Populatia are obligatia, mai mult morala in tara noastra, sa depuna selectiv deseurile in containere diferite, inscriptionate corespunzator, amplasate special de administratia locala.

Pentru aplicarea unitara, la nivel national al colectarii selective, containere si recipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubritate, se inscriptioneaza cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate si au urmatoarele culori pe categorii de materiale: Deseuri nerecuperabile/nereciclabile negru/maro; Deseuri compostabile/biodegradabile verde; Hartie/carton gri; Sticla alba/colorata albastru; Metal si plastic galben; Pentru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar putea fi infiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot, de mare capacitate, inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fie chiar pe carosabil, acolo unde acesta poate fi decupat in acest scop.

Inscripionarea i aplicarea marcajului colorat trebuie s fie durabile i vizibile, astfel nct s se asigure identificarea destinaiei containerelor i recipientelor de colectare selectiv. Indiferent de planurile oficiale si reglementarile legale existente, colectarea selectiva, presupune o anumita atitudine din partea fiecarui individ si a colectivitatii in care traieste. Carton - Cartonul provine in special din ambalaje de tot felul.De regula, pentru colectare si preluare, cutiile de ambalaje din carton se pliaza si se leaga (vezi poza), pentru manipulare mai usoara si eficientizarea transportului. Hartie-Colectarea hartiei se face in mod selectiv la punctele de colectare sau la sediul clientilor, persoane fizice sau juridice. Deseurile colectate se prezinta sub diferite forme: ziare reviste caiete si carti maculatura de birou

arhive fasii de la tipografii sau case de editura Ziarele, revistele se pot lega pentru a putea fi manipulate mai usor. Deseurile nu trebuie sa fie umede. Mase plastice- colectam aproape toate deseurile din mase plastice reciclabile, in special polimeri ce se pot recicla si refolosi ca materie prima in industrie. Acestea se regasesc mai frecvent sub urmatoarele forme: Navete de sticle, HDPE Mosoare, calapoade, bidoane, flacoane, canistre, butoaie Mese, scaune, role, galeti, paleti sub 25 kg, ladite de fructe Termopane(resturi), tevi, lambriuri Altele Aceste mase plastice reciclabile se intalnesc si sub diverse denumiri tehnice: PE(polietilena), PP(polipropilena), PA(poliamida), PC(policarbonat), HDPE(polietilena de inalta densitate, sau PEID), ABS, PS(polistiren), PMMA( plexiglas, sau stiplex), PVC(policlorura de vinil). PET-uri - Colectarea PETurilor se face in mod selectiv, pe culori, la punctele de colectare sau la sediul clientilor, carte pot fi atat persoane fizice cat si juridice. PETurile trebuie sa fie curate, sa nu contina apa, impuritati, iar pentru a reduce din volumul de transport, e de preferat sa fie presate cu piciorul. Feroase si neferoase - Colectarea fierului vechi se face in mod selectiv de regula separand tabla, de fierul greu, atat la punctele de colectare cat si la sediul clientilor, persoane fizice sau juridice. Fierul nu trebuie sa contina impuritati ca pamant, beton , cauciuc sau plastic. Deseurile neferoase, selectate, pe care DIREN EXIM le colecteaza sunt: cupru alama bronz aluminiu plumb inox radiatoare de alama, de aluminu doze de bere din alumimiu Deseurile nu trebuie sa contina impuritati ca pamant, beton , cauciuc sau plastic. Responsabilitatea pentru activitile de gestionare a deeurilor revine generatorilor acestora, n conformitate cu principiul poluatorul pltete, sau, dup caz, productorilor n conformitate cu principiul responsabilitatea productorului. Organizarea activitilor de colectare, transport i eliminare a deeurilor dintr-o anumit zon este obligaia administraiilor publice locale. Organizarea activitii de gestionare a deeurilor de producie este responsabilitatea celui care le produce sau agenilor economici din zon n acest context, consiliile locale au atribuii importante privind ndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deeurilor. Fiecare dintre administraiile locale i agenii economici trebuie s neleag importana acestor reglementri n domeniul gestionrii deeurilor. Dup colectarea ordonat i regulat, n spiritul proteciei sntii n localitate, ar

trebui s aib loc o valorificare maxim a componentelor reziduurilor, avnd n vedere beneficiile economice i ecologice. In acest caz se poate vorbi despre tratarea biologic i valorificarea corelat a deeurilor organice (deseuri din buctrie i din gradini), colectate separat. n final, deeurile rmase trebuie ndeprtate ecologic. n starea de depozitare final, deeul trebuie s aib o structur ct se poate de inert (neutr fa de mediu), adic s fie stabil din punct de vedere fizico-chimic i srac n emisii, pe termen lung. Pentru indeplinirea acestor cerine este necesar tratarea termic sau mecano-biologic a deeurilor i izolarea zonei de depozitare final, prin msuri de protecie adecvate n conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deeurilor, prognozat pe termen lung. Pret Colectare selectiv a diferitelor tipuri de deseuri Printr-o colectare selectiv a fraciunilor deeurilor se optimizeaz cota de valorificare a acestora. Cheltuielile i profitul trebuie s fie ntr-un raport raional, ntruct este necesar o examinare specific a valorii i a cheltuielilor de selecie ale tipului respectivdereziduuri.

Compozitia gunoiului(%) in Europa Incheiem contracte de colectare cu societati care produc deseuri reciclabile sau introduc deseuri de ambalaje pe piata, pentru valorificarea si reciclarea lor, pentru ca acestea sa isi indeplineasca obiectivele anuale de colectare, in vederea reciclarii, conform HG 621/2005. Firma noastra valorifica deseurile colectate de la persoane fizice si juridice.Toate deseurile sunt selectate prin sortare manuala, pe tipuri, sortimente, culori, compozitie. Apoi sunt presate in baloti, sunt depozitate si incarcate pentru a fi trimise la reciclatori sau utilizatorii finali ca material secundar in procesul de productie, sau ca materii prime in industrie. Societatea noastra asigura incarcarea acestor deseuri atent selectate in masinile de transport, intocmeste documentele incarcare-descarcare pentru deseuri nepericuloase, de expeditie si transport.

Plasament (distributie)

Se refer la modul n care serviciul ajunge la client.Plasarea pubelelor se face n funcie de zona de generare a acestora.Acestea sunt zonele aglomerate , strazi importante , parcuri , in statiile de metrou, in apropierea institutiilor cum ar fi spitale,scoli etc.

Promovare Se poate face prin contientizarea populaiei referitor la generarea,costurile,riscurile generarii de deseuri.Acest lucru se poate face cu ajutorul posturilor locale de tv , radio, ziare , pliante etc.De asemenea aciuni de colectare selectiv a deeurilor reciclabile insotite de workshopuri care sa dezbata probleme legate de mediu, ntr-o manier ludic, prin jocuri care s atrag atenia i care s trezeasc interesul participanilor, n vederea implicrii acestora mai mult n protecia mediului. Populaia, mare generatoare de deeuri trebuie s tie c, cu ct colectarea selectiv la surs este mai bun, cu att efortul de valorificare al lor i implicit costurile de operare se reduc. n plus, dup cum se tie, serviciile de salubritate se pltesc la metru cub de deeu colectat, iar, spre exemplu, 70 % din volumul total al deeurilor menajere l constituie PET-urile. O alt problem generat de deeurile menajere din Romnia este coninutul foarte mare de materiale biodegradabile. Odat ajunse pe rampa de gunoi acestea se descompun odat cu eliberarea unor substane, poluante att pentru sol i ape de suprafa, ct i pentru atmosfer (emisiile de gaz metan care se formeaz conduc la accentuarea efectului de ser). Materialele biodegradabile pot fi reduse foarte uor mai ales la nivelul gospodriilor individuale (casele de locuit din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale) unde pot fi valorificate ca i compost, care este un material fertilizant pentru agricultur, foarte eficace i mai ales natural. Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. De fapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amenajate. Recuperarea deseurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex si in randul romanilor, dar este un proces de durata. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila este, de asemenea, un concept foarte tanar. Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice par sa se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fier vechi sau alte metale. In urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabila care nu strica sa fie reluata. La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se ncearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosirii deseurilor. Ce se propune pentru viitor: - Proiecte pilot si constientizarea populatiei - Extinderea colectarii selective la nivel national - Implementarea sistemului in zone mai dificile (mediul rural, zone montane, etc.) Indeplinirea obiectivelor naionale i europene n domeniul gestionrii deeurilor necesita implicarea, practic, a ntregii societi, reprezentat prin: autoriti publice centrale i locale; generatori de deeuri;

asociaii profesionale i institute de cercetare; societatea civil.

Opiunile de gestionare a deeurilor urmresc: - prevenirea prin aplicarea tehnologiilor curate n activitile care genereaz deeuri; - reutilizarea sau reciclarea deeurilor prin aplicarea celor mai bune practici n domeniu; - valorificarea prin refolosire, reciclare material i recuperarea energiei; - eliminarea i depozitarea care se face de ageni economici specializai i autorizai.

S-ar putea să vă placă și