Sunteți pe pagina 1din 21

HALDE DE STERIL DIN APUSENII

SUDICI: IMPACT ÎN MEDIU ŞI


MONITORIZARE

AUTORI:
SPÎNU ANNE-MARIE ŞI GRECU VICTOR IOAN,
CLASA A XI-A
COORDONATOR:
PROF.FELICIA PIOARĂ

COLEGIUL NAŢIONAL „DECEBAL”, DEVA

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ALE


ELEVILOR

1
2011
CUPRINS :

INTRODUCERE

CAP.I. STERILUL. HALDELE DE STERIL


CAP.II. PREZENTAREA REGIUNILOR MINIERE STUDIATE
1. Perimetrul minier Certej
2. Perimetrul Coranda - Hondol
CAP.III. CONSTRUCŢIA HALDELOR
DE STERIL
1. Activităţi de dezafectare şi cercetare
2. Tehnologii de haldare
CAP.IV. HALDELE DE STERIL- IMPACT ÎN MEDIU
ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
1. Exploatarea în carieră a zăcământului Certej
2. Perimetrul Coranda – Hondol
CAP.V. MONITORIZAREA EVOLUŢIEI
HALDELOR DE STERIL.
ECOLOGIZAREA LOR
CAP.VI. CONCLUZII
CAP.VII. METODE ŞI TEHNICI
DE CERCETARE UTILIZATE

2
INTRODUCERE

Lucrarea noastră, intitulată ,,Haldele de steril de la sudul


munţilor Apuseni ,, - prezintă situaţia unor zone din judeţul nostru
afectate de depunerea sterilului. Pe noi ne-a interesat această
temă, deoarece zăcămintele de steril reprezintă o sursă de
poluare pentru mediul înconjurător, dar şi pentru vieţuitoarele din
apropierea lor.

CAP. I. STERILUL. HALDELE DE STERIL


”DICŢIONAR” :
*** Sterilul este partea nefolositoare a
unui zăcământ de minereu sau a unui produs minier, fără
valoare industrială, parte îndepărtată la finalul procesului de
prelucrare . (din franceză ”stérile, latină ”sterilis”)

*** Halda de steril reprezintă locul unde se depozitează


sterilul şi deşeurile inutilizabile provenite din lucrările
miniere, de la perpararea minereurilor sau din uzine
meletalurgice ; sau partea exterioarăam aterialul depozitat
pe acest loc. (din germanul ”halde”)

(preluare din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române,


Academia Română, 1998)

3
CAP.II. PREZENTAREA REGIUNILOR
MINIERE STUDIATE
1.Perimetrul minier Certej

Localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, făcând


parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb-Brad – Roşia
Montană – Baia de Arieş. Zăcământul Certej este situat în
apropierea localităţii Hondol. Activitatea de exploatare şi
prelucrare a minereului aurifer de la Certej se desfăşoară într-un
perimetru minier. Cariera Certej se află în intravilanul satului
Bocşa Mică.

4
Fig.1 Culoarul Mureşului şi Apusenii Sudici

În anul 1999 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale


Bucureşti a acordat Regiei Autonome a Cuprului Deva,
actualmente C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva, concesionarea
activităţii de exploatare a zăcămintelor din perimetrul Certej prin
„Licenţa de concesiune pentru exploatarea Certej”. Ulterior
aceasta devenind titularul licenţei şi, respectiv, afiliat. Durata
licenţei este de 20 ani, având dreptul de a extinde acest termen
cu perioade succesive de 5 ani. În urma aprobării Licenţei de
exploatare Certej, din 2 septembrie 1999, S.C. Deva Gold S.A. a
întreprins activităţi susţinute de explorare a obiectivului Certej
utilizând metode aero-geofizice, cartări geologice regionale şi de
detaliu, probări geochimice, şanţuri de explorare, probări
sistematice în subteran şi foraje.
Zona studiată se află în intravilanul şi extravilanul localităţii
Certeju de Sus.

În baza reglementărilor din documentaţiile de urbanism,


zona studiată are regim juridic de domeniu public şi proprietăţi
particulare. Regimul economic este de carieră existentă, fond
agricol şi forestier, construcţii de locuinţe şi anexe ale acestora.
Destinaţia terenului este de unităţi industriale – exploatarea
minereurilor aurifere, iar ca funcţiuni complementare admise ale
zonei sunt: unităţi agricole, servicii, accese pietonale şi
carosabile, zone verzi şi reţele tehnico-edilitare. Caracterul actual
al zonei studiate este acela de carieră existentă, fond agricol şi
forestier, construcţii de locuinţe şi anexe ale acestora, şi se
pretează amenajării industriale propuse.Pe amplasamentul
studiat se găsesc diverse funcţiuni ale fostei exploatări miniere.

5
Fig.2 Haldă de steril la Certeju de Sus

Beneficiarul doreşte exploatarea, prepararea şi valorificarea


zăcământului Certej, lucrări care presupun: exploatarea la
suprafaţă a carierei existente şi extinderea acesteia; amenajarea
de halde pentru steril; amenajarea de halde pentru sol, necesare
lucrărilor de închidere şi conservare, după epuizarea
zăcământului; amenajarea de drumuri de acces la obiectivele
propuse, rampe de acces în carieră; amenajarea uzinei de
preparare – flotare; rezolvarea problemelor de echipare edilitară,
alimentarea cu energie electrică, apă potabilă, apă industrială,
canalizare, telefonie; amenajarea a două iazuri de decantare,
lucrări de îndiguire, acces şi protecţie a acestora; construcţii
anexe în incinta carierei. Terenul pe care se propun lucrările
amintite are suprafaţa de 2.999.796 m2 şi are regim juridic de
domeniu public şi proprietăţi particulare în intravilan şi extravilan.
Accesul la zăcământ se realizează pe drumuri industriale care se
bifurcă de la drumul judeţean Deva – Certeju de Sus.

6
La suprafeţele amintite, se adaugă o zonă perimetrală de
protecţie în suprafaţa de 1.562.407 m2, astfel suprafaţa totală
ajungând la 4.562.203 m2.

2.Perimetrul Coranda - Hondol


Ocupă partea central – sudică a bazinului sedimentar Brad –
Săcărâmb, care face parte integrantă din structura de ansamblu a
Apusenilor Sudici urmând linia evolutivă a acestora. Cariera este
situată la est de comuna Hondol şi este deschisă pe coama
dealului Coranda, limitată la nord de valea Corănzii, la sud şi est
de valea Băiegii şi la vest de dealul Măcriş.

Fig.3 Teren afectat de haldă – la Coranda-Hondol

7
CAP.III. CONSTRUCŢIA HALDELOR
DE STERIL

1. Activităţi de dezafectare şi cercetare


Activităţile care se desfăşoară în perimetrele miniere scot
din circuitul agricol şi silvic suprafețe mari de teren, pentru
depozitarea materialului steril în halde, pentru iazurile de
decantare și de asemenea pentru exploatarea în carieră.
Pentru cercetarea amplasamentului propus pentru halde,
se execută lucrări, care constă în cartarea geologo-tehnică şi
hidrogeologică a zonelor, sondaje geotehnice, recoltări de probe
din lucrările executate şi din haldele existente, în vederea
analizării în laboratorul geotehnic, observaţii de teren şi
documentare, culegere de date şi de informaţii la faţa locului.

2. Tehnologii de haldare
În exploatările miniere, haldele se formează din rocile
sterile care provin din lucrările miniere de deschidere şi
decopertare a zăcămintelor. Realizarea ritmică şi în deplină
siguranţă a producţiei în carieră, impune desfăşurarea activităţii
în condiţii de deplină securitate. Pentru aceasta este necesară
urmărirea sistematică şi detaliată a deformaţiilor constructive ale
haldelor de steril amplasate în afara perimetrului de exploatare.
Alegerea modului de haldare este influenţat de:
o metoda de exploatare ;
o proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor care se haldează;
o relieful suprafeţei unde se face depunerea ;

8
o tehnologia de extragere a decopertei în carieră ;
o productivitatea utilajelor folosite la decopertare ;
o sistemul de transport etc.

Fig.4 Lucrare de haldare în evoluţie

Amplasarea haldelor va asigura următoarele cerinţe:


depozitarea întregului volum de rocă sterilă ;
securitatea deplină a lucrului ;
productivitatea ridicată şi preţul de cost redus al lucrărilor de
haldare.
Lucrările de haldare în cazul transportului auto sunt foarte
simple, sigure şi economice. Descărcarea autobasculantelor se
face la distanţă de 3-5,0 m de muchia treptei. Nivelarea
materialului descărcat din autobasculante se realizează cu
buldozer, iar compactarea cu rulou compactor.
Pentru a împiedica intrarea apei în corpul haldei, se
realizează un strat compact de material rezultat din decopertă,
constituit din elemente fine şi mijlocii cu grosimi de 0,20-0,25 m,
strat cu o pantă mai mică de 3 %. Iarna se va evita haldarea în
prezenţa zăpezii.

9
CAP.IV. HALDELE DE STERIL- IMPACT
ÎN MEDIU
ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE

1. La exploatarea în carieră a zăcământului Certej


rezultă două halde tehnologice în afara perimetrului
carierei, halde constituite din rocile sterile
(descopertă+steril din exploatare).

Suprafaţa haldelor este de 32,61 ha (halda Nord), respectiv


40,22 ha (halda Sud) şi este acoperită de pădure, păşune şi
pâlcuri de arbuşti. Talvegul văilor care se află pe amplasament
are profil variabil, iar pantele versanţilor sunt de 5 – 150 m.
Lucrările prevăzute sunt de două categorii:

Pregătirea fundamentului se va realiza în patru etape: -


defrişarea tufişurilor şi a arborilor; - scoaterea cioatelor din
amplasament; - degajarea terenului; - decaparea solului vegetal şi
depozitarea lui în halde separate de cele de steril pentru a putea
fi refolosit în procesul final de ecologizare.

Scarificarea haldei se va realiza pe suprafeţele unde panta


terenului este mai mare de 150.
Pentru că în amplasament există o reţea hidrografică
(pâraie, torenţi) permanentă, se vor realiza drenuri din piatră
spartă şi canale, care vor dirija apele spre zona centrală, de unde
vor fi evacuate în aval de halde.
Materialul care se va depozita în halde va fi un amestec
neomogen, atât din punct de vedere granulometric cât şi
petrografic. Granulometric, se va prezenta ca un amestec de

10
bolovăniş cu pietriş colţuros într-o masă nisipoasă şi argiloasă.
Având în vedere că cele două halde au un volum foarte mare şi o
durată mare de depozitare, se întocmește un program de haldare,
în concordanţă cu dezvoltarea lucrărilor din care provin rocile şi
substanţele de depozitat şi care se cuprinde în programul general
(preliminar) de exploatare al societăţii comerciale.

2. În perimetrul Coranda – Hondol, materialul depozitat


în halde se prezintă tot ca un amestec de bolovăniş şi
pietriş colţuros, într-o masă nisipoasă şi argiloasă.
Analiza compoziţiei petrografice a probelor analizate a pus în
evidenţă următoarele tipuri de roci : gresii cuarţoase și silitice,
argilite marnoase și șistoase, microconglomerate, marne,
andezite de Hondol și de Băiaga, și diferite tipuri de breccii.
Pentru haldarea sterilului rezultat din decoperta carierei
şi zonele sărace ale fronturilor carierei, au fost propuse două
amplasamente, în imediata apropiere. Au fost proiectate două
halde de steril, una la nord de carieră şi una la sud.
Primul amplasament, halda Sud, se află pe valea Băiegii,
va ocupa o suprafaţă de 40,0 ha, o înălţime de 190 m şi va
cantona un volum de 38,6 milioane tone de steril.
Pentru halda sud cartarea geologo-tehnică şi hidrogeologică s-a
efectuat prin observaţii de suprafaţă directe pe teren. Halda
de steril amplasată pe valea Băiegii, pe versantul drept şi stâng,
care acoperă o suprafaţă de circa 7,50 ha şi se dezvoltă pe
întreaga lungime a buzei vechii cariere.
Haldarea s-a executat după ce în prealabil s-au deviat
apele văii spre baza versantului stâng cu ajutorul unui canal
deschis. În timpul haldării au apărut alunecări în terenul natural,
care în conlucrare cu împingerile din haldă au deteriorat şi
lucrările de amenajare.
Versantul stâng este împădurit, iar versantul drept
aflorează la zi pe alocuri, o rocă albicioasă eruptivă alterată,
acoperită cu ramblee rezultate din săpăturile drumului existent şi
materiale din halda existentă.

11
Pe întreg versantul stâng se întâlnesc izvoare de apă situate la
diferite nivele, unele chiar deasupra drumului de acces. Acestea
însoţesc viroagele, iar prezenţa lor este trădată de înmuierea
terenului şi vegetaţia caracteristică acestor zone.
În terenul natural, începând din zona de confluenţă, apar
crăpături cu orientare transversală pe panta versantului şi cu
decroşări între cele două compartimente (ale haldei existente şi
alunecate). Între compartimente se creează deschideri,
denivelări, uneori în contrapantă cu tendinţă de amplificare
ascendentă a alunecărilor.
Canalul de deviere al apelor văii Băiegii a fost, în mare
parte, deteriorat de alunecări. Toate fisurile, crăpăturile şi
denivelările favorizează intrarea directă a apei în teren şi
înrăutăţesc din ce în ce mai mult calităţile fizico-mecanice ale
fundamentului.
Pe versantul drept al văii se dezvoltă halda formată din
mai multe trepte, rezultate ca urmare a haldării necontrolate, în
funcţie de condiţiile apărute pe parcursul exploatării miniere
Certej, care în momentul actual are activitatea închisă.

Fig.5. Fenomen de deflaţie (produs de vânt)

12
Materialul haldat este un amestec de roci neomogen atât
granulometric cât şi petrografic, sensibile la acţiunea agenţilor
externi. În corpul haldei existente, începând din amonte, au
apărut crăpături, unele cu deschideri mari şi cu deplasări ale
compartimentelor de jos care favorizează pătrunderea apelor de
precipitaţii în corpul haldei. În partea vestică, zone din haldă au
fost supuse fenomenului de curgere lentă, datorată înmuierii
părţii argiloase în contact cu apa care se infiltra pe sub haldă spre
albia văii. La baza haldei, terenul natural rămas liber între piciorul
acesteia şi versantul stâng al văii este puternic frământat, plin de
crăpături divers orientate şi denivelări cu acumulări de apă în
pungile depresionare.
Frontul de alunecare (piciorul alunecării) a ajuns la circa
200 m de halda galeriei Coranda I, dar în acest moment,
fenomenul de alunecare este stins. În această zonă suprafaţa
cercetată prezintă o stabilitate relativă, datorată frecvenţei
torenţilor prezenţi în amplasament şi desprinderilor de grohotiş pe
pantă, antrenate de ploile torenţiale.

A doua locaţie , halda Nord, se referă la valea Corănzii ,


la nord, cu extindere pe valea Măcrişului, ocupând o suprafaţă de
88,0 ha, cu un volum de 45,9 milioane tone şi o înălţime de 140,0
m.
În zona văii Corănzii există o haldă de circa 0,50 ha, care
prezintă fenomene de alunecare în acest moment stinse, dar care
au condus la schimbarea morfologiei terenului natural. Începând
din zona de obârşie, Valea Corănzii este larg deschisă cu pante
ale versanţilor cuprinse între 5-150 care sunt parţial împăduriţi.
Valea este barată de materialul haldat care a alunecat, creându-
se o acumulare de apă, pe seama unor izvoare şi a scurgerilor de
pe versanţi.
În aceste condiţii, ţinând seama de constituţia litologică a
fundamentului preponderent argilos şi a materialelor din corpul
haldei (amestec de roci argiloase şi roci andezitice alterate) şi de
prezenţa apei care însoţeşte tot timpul materialul haldat,
alunecarea s-a amplificat transformându-se în timp, într-o curgere
desfăşurată de-a lungul văii încorporând tot ce a întâlnit în cale.

13
Pe măsură ce coboară, valea Corănzii se îngustează,
prezintă schimbări de direcţie, cu boturi de deal împădurite care
au încetinit viteza de avansare a frontului de alunecare.
Este de remarcat că în zona frontului de alunecare
materialul alunecat se prezintă ca o masă preponderent argiloasă
în care sunt înglobate elemente de roci – andezite şi trunchiuri de
copaci. Frontul alunecării a ajuns la circa 200 m de confluenţa cu
valea Coastei Mari. Prin alunecarea materialului steril întreaga
căldare a văii s-a acoperit cu bolovani, piatră spartă aflate într-un
proces lent de argilizare şi alterare. Amplasarea celor două
halde de steril prezintă următoarele avantaje şi dezavantaje:
a. Avantaje : Nu periclitează siguranţa carierei, oferă
posibilitatea depozitării unor cantităţi mari de steril
și au cheltuieli reduse pentru transportul
materialului steril de la carieră la amplasament.

b. Dezavantaje :
-La halda sud se va canaliza pârâul Băiaga pe toată lungimea care
subtraversează halda, presupunând costuri foarte ridicate și se
vor drena torenţii şi pâraiele cu debit nepermanent.
-La halda nord se va canaliza pârâul Corănzii şi Valea Măcrişului
pe toată lungimea care subtraversează halda, presupunând
costuri foarte ridicate, se vor drena torenţii şi pâraiele cu debit
permanent şi nepermanent, se va verifica stabilitatea terenului şi
a materialului depus pe amplasamentul haldei, care prezintă în
acest moment o stabilitate relativă. Gradul de umiditate ridicat
(cauzat de pătrunderea apelor la roca de bază şi la rocile sterile
necompactate corespunzător) va crea condiţii de instabilitate prin
modificarea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor din
fundament şi corpul haldei.
Alte probleme şi pericole asociate haldelor de roci sterile
generate de exploatările miniere, includ următoarele:

 instabilitatea versanților și degradarea terenurilor;

14
 generarea de ape acide şi descărcarea de
substanţe toxice, conducând la contaminarea apelor de suprafaţă
şi subterane din aval ;

 poluarea cu praf a vegetației, solului şi apelor.

CAP.V. MONITORIZAREA EVOLUŢIEI


HALDELOR DE STERIL.
ECOLOGIZAREA LOR

Problemele de mediu pe care le crează haldele de steril,


sunt de mult timp cunoscute, de aceea se realizează o
monitorizare permanentă a lor, de către societăţile economice
care le gestionează şi de către Agenţia pentru Protecţia Mediului,
Deva.
Monitorizarea stabilităţii morfologice a haldelor:
-construirea corectă a haldelor, cu trepte de 15-20 m, cu
respectarea unghiului de pantă general al haldei, de 200 şi a
unghiului treptei de 20-220 - curăţirea cu buldozerul a păturii de
sol vegetal sau material argilos cu tendinţă de refulare de pe
vatră;
-pe timpul primăverii, se recomandă haldarea în zone diferite
de cele în care s-a haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor
termice;

15
Fig.6. Lucrări de supraînălţare a haldei

-controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime, prin


executarea unei reţele de foraje de hidro-observaţii în corpul
acestora care să fie înălţate odată cu halda sau se execută după
construirea haldei;

-măsurători topometrice periodice, pentru a urmări evoluția


dimensiunilor haldelor;
-cunoaşterea unor indicatori fizicomecanici, care
caracterizează rocile în starea lor naturală şi a unor indicatori
mecanici, care prezintă comportarea acestor roci la solicitări.

Monitorizarea caracterisiciclor apelor afectate :

-prelevarea de probe de apă în perioada post- închidere se


va efectua astfel: trimestrial se vor analiza suspensiile, pH-ul,
reziduul fix, sulfaţii, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, calciu, din următoarele
ape: apă pârâu amonte şi aval de Halda Certej Nord şi de Halda
Certej Sud. Aceleaşi pobe se vor efectua şi la apele din perimetrul
Coranda- Hondol;

-executarea unor foraje geotehnice în afara haldelor


existente, conform planurilor de situaţie şi a unor sondaje,

16
executate şi anterior (de către CEPROMIN) cu instalaţia de foraj,
pe amplasamentul haldelor existente. Forajul se execută până la
adâncimea de 6,0 m ;
-scoaterea în afara amprizei haldei a oricăror cursuri de apă,
permanente (pâraie) şi nepermanente (torenţi) prin captarea,
canalizarea sau drenarea acestora ;
-realizarea canalelor de gardă pentru preluarea apelor de pe
versanţi, provenite din precipitaţii;
-evitarea stagnării apelor din precipitaţii pe suprafaţa haldei
prin efectuarea lucrărilor de nivelare şi corectare de pantă şi pe
platoormă.

Monitorizarea calităţii aerului se va realiza astfel:


- în perioada de exploatare (lunar) se vor determina pulberi : SO2,
NO2, CO din următoarele incinte: Halda Certej Nord; Halda Certej
Sud, iar în perioada post închidere (semestrial) in incintele:
haldelor Nord şi Sud se vor determina pulberile ;
- se poate să apară poluarea atmosferică pe perioada de
transport a sterilului la halde, de aceea, toate utilajele care vor fi
utilizate, vor avea motoarele dotate cu catalizatori, conform
cerinţelor Uniunii Europene.

În vederea ecologizarii suprafeţelor afectate de exploatarea


şi prepararea minereului aurifer prin Proiectul Certej şi pentru
refacerea cadrului peisagistic, se vor executa :
- lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi
Sud, prin împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor
haldelor cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn.
Sistemul de monitoring a calităţii solului cuprinde pe lângă
urmărirea vizuală a stabilităţii haldelor de steril şi a dinamicii
suprafeţelor de teren prin măsurări topometrice, următoarele
lucrări de monitorizare pentru incintele menţionate:
▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren
însămânţate cu ierburi perene;
17
▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele plantate
cu diverse esenţe silvice şi arboricole plantate;

Fig.7. Înierbarea haldei de steril

▪ lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor,


completarea lipsurilor.
▪ urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de
sol şi analizarea lor în laborator de specialitate, pentru
stabilirea caracteristicilor pedologice (pH, humus) şi a
conţinutului de metale grele. Calitatea solului se va
determina prin prelevarea probelor de sol din următoarele
incinte: Halda Certej Nord ; Halda Certej Sud. Prelevarea de
probe în perioada post închidere se va efectua semestrial
analizându-se:
▪ pH-ul, humusul şi metalele grele Cu, Pb, Zn, Fe,Cd,
Mn, Cr, Ni,Co – din toate incintele mai sus menţionate ;
Concomitent cu prelevarea probelor se vor urmări o
serie de date meteorologice (direcţia vântului, viteza,
temperatura aerului, presiunea atmosferică, radiaţia solară
globală, precipitaţii). Rezultatele obţinute în urma analizelor
efectuate în laborator de specialitate şi celelalte observaţii
efectuate în timpul prelevării probelor de aer (datele
meteorologice, data prelevării, perioada de mediere,

18
valoarea limită, pragurile de evaluare, etc) vor fi consemnate
într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară
evaluarii evoluţiei calităţii solului din perimetrele ecologizate.

CAP.VI. CONCLUZII
În urma realizării lucrării de faţă putem evidenţa
câteva concluzii, pe care le considerăm mai importante:
-publicul conştientizează tot mai mult faptul că păstrarea
calităţii mediului , îndeosebi în arealele industriale este nu doar
necesară, ci şi obligatorie;
-în urma discuţiilor avute cu localnicii a reieşit că aceştia
sunt direct interesaţi de modul în care activitatea industrială îi
afectează şi încearcă prin resurse proprii deocamdată, să
înlăture consecinţele. Au existat cazuri de manifestare a unor
boli respiratorii în rândul populaţiei;
-au fost luate măsuri de diminuare a impactului activităţii
industriale în mediu de către producător, care trebuie ameliorate
în continuare.

CAP.VII. METODE ŞI TEHNICI


DE CERCETARE UTILIZATE

a.în etapa pregătitoare, de cabinet:

19
-studiul unei bibliografii minimale şi a hărţilor geografice;
-realizarea unor fişe bibliografice;
-studierea articolelor din presa locală;

b. în etapa de teren:
-observaţii directe pe teren;
-realizarea de fotografii;

c.în etapa de prelucrare şi de elaborare a lucrării:


-interpretarea şi sintetizarea informaţiilor;
-transferul informaţiilor de pe suport grafic, prin interpretare, într-
un text coerent şi corect geografic;
-sinectica, prezentarea liberă a punctelor de vedere.
-utilizarea unor procedee de tehnoredactare computerizată.

BIBLIOGRAFIE

*** (2009), Studiu de evaluare a impactului asupra activităţii


Termocentralei Mintia asupra mediului înconjurător;
Ilinca N.,Mândruţ O.,(2006),Elemente de didactică aplicată a
geografiei, Editura CD PRESS, Bucureşti;
***,(1981),Institutul de Geografie, Studii geografice cu elevii
asupra calităţii mediului înconjurător,Editura Didactică şi
Pedagogică,Bucureşti;
***,(1978), Atlasul judeţelor, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
***,(2006),Harta Judeţului Hunedoara, Editura Corvin,Deva
*** Interviuri cu persoane care lucrează la termocentrală: şef
secţie Prelucrări Mecanice Zaharia Daniel şi dr.ing.Traian
Vasiu, angajat al Termoserv S.A. şi cu persoane care
locuiesc în zonă;

*** www.google.ro

20
21