Introducere

Prezentul proiect are ca scop realizarea evaluarii riscului de mediu la cariera de

andezit SC CARIERA SRL Baia Mare, efectuarea propriu-zisa a analizei de risc, precum si
elaborarea unor masuri de prevenire, diminuare si eliminare a riscurilor.
Proiectul este structurat in 3 capitole, in care sunt prezentate date referitoare la
amplasament, descrierea principalelor faze tehnologice, bilantul de materii prime, utilaje,
utilitati, cateva aspecte legislative, sursele de poluare, analiza propriu-zisa a risului dar si
masurile de prevenire, diminuare si eliminare a riscurilor din zona amplasamentului.

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA SUBIECTULUI SUPUS

EVALUĂRII DE RISC

1. 1. Date generale
Denumirea obiectivului: Cariera de andezit;
Beneficiarul activitatii SC CARIERA SRL;
Amplasamentul: localitatea Baia Mare, str. Barajului, nr. 40;
Program de lucru: 8 ore pe zi (1 schimb), 5 zile pe săptămână, 200 zile / an (vara: 700 -1600;
iarna: 8 00 - 17°°).
Profilul de activitate: Cod CAEN 0811 - extractia pietrei ornamentale si cea pentru
constructii;
Cod CAEN 4941 – transporturi rutiere de marfuri
Număr de angajaţi: 20 persoane.

1. 2. Descrierea cadrului natural din zona amplasamentului

Perimetrul se află în versantul vestic al Dealului Crucii. Acest versant este caracterizat
prin prezenţa produselor activităţii vulcanice neogene, care a dus la formarea munţilor
vulcanici Gutâi şi are caracter efuziv. Roca din cadrul perimetrului de exploatare este un
andezit denumit Jereapăn.
Andezitul de Jereapăn din sectorul cuprins între Valea Sfântul Ioan -Pârâul Coveş -
Pârâul Pintea apare intens transformat ca urmare a unor procese hidrotermale care afectează în
totalitate eruptivul din zona Dealul Crucii. Studiile mineralogice petrografice evidenţiază
calcitizări şi caolinizări ale feldspaţilor din fenocristale şi din compoziţia pastei . Amfibolii şi

1
piroxenii sunt parţial transformaţi în materiale opace şi clorit , iar pasta trădează deasemeni
astfel de transformări. Andezitele de Jereapăn se dezvoltă în ambii versanţi ai Văii Sfântul
Ioan la S de confluenţa cu Pârâul Pintea. Au o culoare cenuşiu-verzuie sau cenuşie şi uneori
datorită procesului de transformare devin foarte friabile. În cadrul perimetrului roca este bine
deschisă în cariera existentă.
Solul este podzolic, de pădure, slab humifer, şi conţine elemente de andezit din
grohotişul de pantă. În zona perimetrului vegetaţia e parţial reprezentată prin pădure de foiase.
În versantul drept al Văii Sfântul Ioan se găsesc castani comestibili, dar s-a obţinut aviz
„Natura 2000" şi autorizaţie de mediu. In apropiere există resurse de apă (valea Sf. Ioan), dar
în procesul de exploatare nu se foloseste.
Dupa clasificarea Koppen, teritoriul in studiu se afla in regiunea D.f.b.k.- climat
temperat, precipitaţii suficiente tot timpul anului, temperatura medie a lunii celei mai calde,
sub 22°C, dar cel puţin timp de 4 luni ea depăşeşte 10°C ; maxima pluviometrica la inceputul
verii, minima spre sfârşitul iernii. Factorii ecologici au fost afectaţi în zonă, de activitatea de
exploatare desfăşurată anterior în carieră.

1. 3. Date specifice activităţii

Activitatea desfăşurată. Perimetrul de exploatare Sfântu Ioan reprezintă o mică parte
din versantul nordic al Dealului Crucii care este situat la cca 1 km N de oraşul Baia Mare. Din
punct de vedere structural, cariera aparţine părţii sudice a munţilor Gutâi fiind delimitată la V
şi S de Valea Sfântul Ioan, la N de Pârâul Pintea, iar la E de Pârâul Coveş.
Intrega zonă este împădurită cu esenţă de foioase, iar în versantul drept al Văii Sfântu
Ioan, se găseşte o plantaţie de castan comestibil, motiv pentru care s-a instituit o zonă de
protecţie silvică (în partea de vest - proprietate privată, şi în partea de sud şi est).
Accesul în carieră se face printr-un drum forestier, pe o lungime de aproximativ 1 km,
în lungul pârâului Sfântu Ioan.
Din punct de vedere administativ-teritorial, Cariera SC CARIERA SRL aparţine
oraşului Baia Mare. Terenurile care afectează exploatarea sunt în suprafaţă de 11,0498 ha,
fiind scoase definitiv din fond forestier terenuri cu o suprafaţă totală de 11,8982 ha. Diferenţa
de teren nu este încă afectată de exploatare până la această dată.
Exploatarea în perimetrul SC CARIERA SRL are ca obiectiv extragerea şi
valorificarea rezervelor de andezit cantonate în zăcământ în vederea acoperirii necesarului de
produse de carieră pentru diverşi beneficiari.
Produsele finite obţinute în carieră sunt: piatră brută pentru: fundaţii, drumuri,
construcţii civile şi industriale, pavaje drumuri şi acostamente și piatră cioplită.
Exploatarea zăcământului asigură necesarul de materii prime de construcţie în special
pentru execuţia de drumuri.

2
 Scopul activităţii este exploatarea zăcământului de andezit şi valorificarea acestuia în
stare brută şi concasată.
Activitatea care se desfăşoară în incinta obiectivului poate fi structurată astfel:
- activitatea de exploatare propriu-zisă şi prelucrare;
- încărcarea şi transportul.
Metoda de exploatare prevăzută pentru zăcământ este “Metoda de exploatare în trepte
drepte descendente, derocare cu explozivi în găuri de foreză”.
Tehnologia de exploatare utilizată pentru acest zăcământ s-a stabilit ţinând cont de
structura zăcământului, stadiul lucrărilor de deschidere şi pregătire precum şi dotarea cu
utilaje şi instalaţii a carierei.

1. 4. Bilanţul de materiale
Principalele materii prime şi materiale utilizate pentru buna desfăşurare a activităţii
sunt:
- piatră spartă concasată (aproximativ 90% din piatra brută exploatată),
aproximativ 40 000 t / an;
- motorină, aproximativ 2 900 1 / lună;
- uleiuri minerale, aproximativ 11 1/ lună;
- lemn pentru încălzire, aproximativ 17 mc / an;
- piese auto metalice, aproximativ 12 kg / lună;
- anvelope (1100/20, 900 / 20, 1200 / 20), alte piese din cauciuc, aproximativ 25
kg / lună;
- mijloace de iniţiere nonelectrice, aproximativ 600 bucăţi / an (30 bucăţi /
puşcare);
- capse electrice, aproximativ 2-3 000 buc / an;
- dinamită, aproximativ 3 000 kg / an;
- exploziv de tip riogel, aproximativ 2 000 kg / an;
- materiale de întreţinere şi igienizare, aproximativ 50 kg / an;
- materiale birotică, aproximativ 500 kg / an.

1. 5. Dotarea cu utilaje, maşini şi instalaţii din incinta carierei

Dotarea cu utilaje, maşini şi instalaţii din incinta carierei, pentru buna desfăşurare a
activităţii este următoarea:

 încărcător frontal tip Volvo, 1 bucată;

 excavator de 1 mc tip Ackerman, 1 bucată;
 excavator de 1,50 mc, tip Fiat - Hitachi, 1 bucată;
 excavator de 1,20 mc, tip Q&K, 1 bucată;

3
  buldozer Caterpillar, 1 bucată;
 autocamioane de 8 to, tip Raba, 3 bucăţi;
 autoutilitară de 34 to, tip Volvo, 1 bucată;
 concasor cu fălci, 3 bucăţi;
 pompă de apă cu jet pulverizat, tip Bosch, 1 bucată;
 foreză de tip Atlas-Copco, 1 bucată;
 perforator de tip P 58, 1 bucată.

1. 6. Utilităţi
Alimentarea cu energie electrică este asigurată printr-un branşament electric, realizat
de la reţeaua de alimentare cu energie electrică a localităţii prin PTM propriu din incinta
obiectivului. Puterea instalată este de 400 kW, iar puterea maximă simultan absorbită de 0,4
KW. Tablourile generale sunt prevăzute cu siguranţe fusibile calibrate şi legături de pământ.
Iluminatul artificial este asigurat de corpuri de iluminat fluorescente şi incandescente, montate
în plafon.
Instalaţia electrică este realizată cu respectarea Normativului 17 privind proiectarea
instalaţiilor electrice sub 1000 V. Din punct de vedere electric, în funcţie de pericolul de
incendiu, instalaţia se clasifică astfel: categorie cu mediu normal (Uo) puţin periculoasă în ce
priveşte pericolul de electrocutare.
Încălzirea se realizează cu ajutorul a două centrale termice de tip stativ, model
Weissmann cu gazeificare, cu o putere de 40W respectiv 80 W, amplasate în clădirea centralei
termice. Aceste cazane asigură necesarul de căldură şi apă caldă pentru clădirea vestiare şi
parţial pentru sediul administrativ (doar 2 birouri sunt încălzite la aceasată dată).
Combustibilul utilizat este de tip lemnos, un consum actual de aproximativ 15 mc / an
(respectiv în perioada rece). Evacuarea noxelor se face prin coşuri din zidărie (2 coşuri de 50
x 50 cm, H = 8,00 m), dimensionate pentru capacitatea cazanelor.
Alimentarea cu apă se realizează dintr-un izvor de suprafaţă captat, amplasat amonte
de carieră (în partea de vest, la o distanţă de aproximativ 300 m), de unde prin intermediul
unei tubulaturi subterane de tip PEHD 01 cu o lungime de aproximativ 300 m, prin cădere
liberă apa ajunge în fiecare din clădirile din incinta carierei. La captare există amplasat la o
distanţă de 200 m de izvor, un bazin tampon betonat, cu o capacitate de stocare de 10 mc.
Captarea este amenajată cu piatră spartă, prevăzută cu filtru textil pentru filtrarea apei.
Consumul de apă se face în scop menajer, pentru centrala termică, şi pentru consum
tehnologic (jet de apă pulverizată pentru concasare şi stropitul drumului de acces în carieră).
Aceste consumuri tehnologice sunt cu caracter sezonier, fiind utilizate doar pe timpul verii,
pentru evitarea disconfortului generat de praful antrenat de roţile autovehiculelor care asigură
transportul, sau, de praful produs la instalaţiile de concasare.

4
 Necesarul de apă pentru nevoi tehnologice, este de aproximativ 5,20 mc / zi, şi este
reprezentat de:
- apa pentru stropire la concasor, aproximativ 1,20 mc /zi;
- apa pentru stropirea carosabilului din exteriorul cariei, pe traseul de transport a
autobasculantelor (aval de carieră în zona locuită de pe strada Barajului până la intersecţia cu
strada Minerilor),
- aproximativ 4 mc / zi (0,80 1 / mp).
Apa pluvială colectată de pe suprafaţa carierei, se calculează cu formula:
Qpi = S x x i x m (1 / s), în care:
S - suprafaţa colectoare
- coeficient de scurgere
i – intensitatea ploii
m - coeficient de reducere, funcţie de durata ploii.
Qpluvial = 10,9898 x 0,8 x 110 x 0,80 +0,06 x 0,8 x 110 x 0,95 = 778,70 1/s
Din datele şi valorile prezentate mai sus rezută Qpluvial = 778,70 1 / s (0,0091 / s /
mp).
Datorită suprafeţei relativ mari dezvelite, există pericolul antrenării de către apele
pluviale de şiroire a unei cantităţi însemnate de suspensii către emisar.
Caracteristicile geologico-structurale şi de amplasament ale carierei în raport cu
nivelul local de eroziune, sunt factori favorizanţi care elimină posibilitatea poluării apelor de
suprafaţă cu suspensii:
- structura monoclinală, sensul de înclinare a pachetului de roci spre interiorul
carierei este conformă cu panta naturală a terenului;
- fisuraţia frecventă, în general verticală, a zăcământului favorizează drenarea
apelor de suprafaţă spre interiorul carierei;
- forma de potcoavă a carierei.
Lucrările de drenare a apelor pluviale din carieră vor fi următoarele:
- şanţ de gardă, pe limita SE-ică; acesta drenează apele lateral conform
morfologiei naturale a terenului spre pârâul şi şanţurile din vecinătate, respectiv pârâul Sf.
Ioan;
- rigole de protecţie împotriva şiroirilor pe panta bermelor pentru drenarea apei
pluviale din interiorul carierei spre talpa carierei.

5
 Evacuarea apei uzate menajere se realizează într-un bazin vidanjabil, cu o capacitate
de aproximativ 10 mc. Aici sunt evacuate apele uzate provenite de la clădirea vestiarelor şi de
la sediul administrativ.
Pentru susţinerea activităţii productive din perimetru, se vor desfăşura o serie de
activităţi conexe de ordin administrativ gospodăresc şi anume: alimentare cu carburanţi şi
lubrefianţi, depozitare combustibil si depozitare piese schimb.
Reparaţiile curente şi întreţinerea utilajelor din dotarea unităţii, care nu sunt folosite
în procesul de exploatare şi de sortare, nu se execută în incinta perimetrului de exploatare.
Numai reparaţiile accidentale, pentru utilajele care nu se pot deplasa, se vor executa în incinta
carierei, numai în locuri special amenajate, luându-se toate măsurile privind prevenirea
oricărei poluări cu produse petroliere.
Reparaţiile capitale şi service-ul se execută de către societăţile de profil din zonă pe
bază de contract.
Aprovizionarea cu materiale, piese de schimb se realizează prin intermediul societăţii,
de la agenţii economici din zonă. Aceste materiale sunt necesare pentru menţinerea
parametrilor optimi de funcţionare a utilajelor folosite în carieră.
Pentru alimentarea utilajelor şi mijloacelor de transport, unitatea nu are în dotare
depozit de combustibil, şantierul se aprovizionează zilnic cu motorină necesară funcţionării
utilajelor din dotare prin aducerea acestui combustibil din staţia PECO cea mai apropiată în
butoaie metalice de 220 litri.

1. 7. Descrierea fluxului tehnologic

Ca proces complex, tehnologia de exploatare utilizată comportă în general următoarele
faze:
• executarea găurilor de sondă;
• încărcarea găurilor de sondă cu material exploziv necesar, burarea şi
explodarea încărcăturilor “împuşcarea primară”;
• rănguirea taluzelor de bucăţile de rocă rămase atârnate în echilibrul nestabil în
urma operaţiei de împuşcare şi îndepărtarea deşeurilor de pe bermă, în scopul începerii unui
nou ciclu de operaţii;
• spargerea la dimensiunile necesare a blocurilor supragabaritice rezultate din
explozie pentru a fi încărcate şi transportate “împuşcarea secundară”;
• încărcarea materialului selectat, în mijloace de transport în vederea degajării
frontului de lucru şi transportarea la staţiile de prelucrare, depozite şi haldă;
• amenajarea (când este cazul) a bermei de lucru, prin detaşarea pintenilor şi
pragurilor;

6
 • prelucrarea rocii utile se execută în staţiile de prelucrare-sortare.
Derocarea primară
Detalii asupra executării forării şi a perforării (încărcării, iniţierii) modului de
împuşcare, felul materialului exploziv utilizat, a locului de declanşare a exploziei şi de
retragere a artificierului, a muncitorilor şi utilajelor, amplasarea posturilor de pază, precum şi
măsuri speciale, sunt date de către şeful de carieră prin monografia de forare şi dispoziţia de
împuşcare, întocmită pentru fiecare derocare primară.
Monografia este întocmită ţinând seama de condiţiile specifice (limitarea cantităţii de
exploziv la 500 Kg TNT echivalent / puşcare ) pentru zăcământ şi puşcare, şi este aprobată de
şeful de carieră, responsabilul cu protecţia muncii şi luată la cunoştinţă de artificieri.
Explozivii folosiţi sunt de tip nonelectrici, avantajul lor din punct de vedere a
protecţiei este că nu produc zgomot.
Lăzile de exploziv se desfac numai la gura găurilor. Introducerea încărcăturii de
amorsare şi a materialului de iniţiere se face numai de artificier. Iniţierea se va putea face
electric cu capse electrice sau cu fitil detonant, conform instrucţiunilor specifice în vigoare,
utilizându-se numai explozoare autorizate.
Derocarea secundară
După operaţia de împuşcare, supragabariţii rezultaţi (cca 25-30 % din roca exploatată)
se vor lichida cu explozivi amplasaţi în găuri de mină sau cu încărcături aplicate. Găurile vor
fi executate cu dinamită.
Mărunţirea secundară sau spargerea blocurilor este o operaţie ce se execută alternativ
cu operaţiile de încărcare şi transport. Iniţierea se va face conform instrucţiunilor în vigoare.
Condiţiile de spargere a supragabariţilor sunt cele menţionate în reglementările tehnice
specifice în vigoare.
Dispoziţia de împuşcare pentru supragabariţi se întocmeşte lunar sau pentru fiecare
procedeu de iniţiere în parte (electric) şi ori de câte ori se schimbă condiţiile de la locul de
muncă.
Cantitatea de exploziv la împuşcările secundare este de maxim 25 kg dinamită cu 120
- 150 capse electrice. Acestea se execută aproximativ săptămânal, funcţie de cantitatea
acumulată din puşcarea primară.
Rănguirea
Rănguirea este operaţia de îndepărtare a fragmentelor de rocă fisurată sau înţepenită
pe taluz, care s-ar putea desprinde provocând accidente.
Echipa de copturire este formată din 2 muncitori mineri calificaţi (miner rănguitor şi
miner supraveghetor). In fronturile de lucru unde înălţimea treptei este mai mare de 20 m se
va fixa şi un observator (păzitor de stâncă). Muncitorii vor fi dotaţi cu echipamente de

7
protecţie conform normelor în vigoare, respectându-se reglementările tehnice specifice în
vigoare.
In timpul operaţiei de rănguire se vor evacua utilajele şi persoanele din zona
periculoasă, marcându-se vizibil zona.
Încărcarea, prelucrarea şi transportul materialului derocat la beneficiari. Încărcarea
materialului derocat din front se execută mecanic cu ajutorul utilajelor aflate în dotarea
carierei. Dotarea cu utilaje pentru activitatea de exploatare din incinta carierei este: excavator;
perforator P 58; încărăcător frontal; buldozer; foreză; concasor cu falci; autocamioane.
Transportul materialului brut şi a sterilului la haldă se execută cu mijloace auto.
Circulaţia acestor mijloace de transport se efectuează pe drumurile industriale din incinta
carierei.
Materialul derocat din front este basculat pe grătarul buncărului de alimentare al
concasorului de unde materialul cade pe un grătar unde are loc separarea sterilului de util.
Sterilul rezultat din decopertă este transportat la locul de haldare cu autobasculante.
Aproximativ o cantitate de 2 000 mc steril au fost haldaţi în cursul anului 2012 - 2013.
De la frontul de lucru materialul derocat este încărcat cu excavatoarele din dotare în
mijloacele de transport auto, şi este transportat la staţia de concasare. Aici are loc bascularea
în alimentatoarele concasoarelor în vederea concasării. Concasoarele sunt de tip A6 (60 x 40)
cu o capacitate de măcinare de 50 t / h (30 mc / h). Pentru perioadele calde, în vederea
eliminării producerii prafului, se utilizează o pompă de apă cu jet pulverizat, tip Bosch, de 1,5
kW şi un debit de apă de 5 1 / minut, alimentat de la rezervorul tampon de 8 000 1 amplasat
suspendat în vecinătatea alimentatoarelor.
Sorturile obţinute de la concasare sunt:
- 0-80 mm;
- 0-31,50 mm;
- 31,50-63 mm;
- 63 - 80 mm.
De aici materialul concasat se încarcă mecanizat cu ajutorul încărcătorului în maşinile
de transport ale diverşilor beneficiari.
Transportul materialului exploatat. În cariera Sfântul Ioan materialul rezultat din
lucrările de derocare primară şi secundară din fronturile de exploatare se încarcă mecanizat cu
ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport auto şi se transportă la staţia de concasare sau
se livrează la diferiţi beneficiari.
Căile de evacuare a sterilului

8
 Sterilul rezultat în urma exploatării selective din fronturi va fi evacuat pe căile de
acces existente de la fronturi, până la halda de steril marcată pe planul de situaţie care se afla
în afara rezervelor confirmate.
Halda va fi întreţinută astfel încât să nu afecteze drumul de acces în carieră, având un
unghi maxim de taluz de 45°, înălţimea maximă de 30 m, unghiul de haldare creîndu-se direct
prin bascularea sterilului. Pentru amenajarea haldei de steril şi întreţinerea acesteia, se
utilizează buldozerul.

CAPITOLUL 2. ASPECTE LEGISLATIVE NATIONALE SI

INTERNATIONALE UTILIZATE LA EVALUAREA RISCULUI

OUG NR 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea 265/2006, privind protectia

mediului.
HG nr 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
HG nr 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii
si acumulatori.
HG nr 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
H.G. nr. 162 / 2002, hotărâre privind depozitarea deşeurilor.
HG nr 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pt aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv cele periculoase.
Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu
modificari si completari ulterioare.
Legea 19/2008 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea
prejudiciului asupra mediului, cu modificari si completari ulterioare.
Directiva Pasări si Directiva Habitate, directive transpuse in legislaţia naţională prin
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei sălbatice.

9
 CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA HAZARDULUI

3. 1. Sursele de poluare
3.1. 1. Surse de vibratii si zgomot
Sursele de vibraţii din carieră sunt traficul auto şi exploziile de derocare și concasarea
primară a materialului.
Este evident că dintre cele trei surse, vibraţiile provocate de exploziile de derocare
prezintă un grad de periculozitate mult mai ridicat, atât pentru mediul ambiant, cât şi pentru
viaţa şi sănătatea oamenilor.
Exploziile de derocare generează două tipuri de efecte, şi anume:
- vibraţii la sol de tip seismic, care se pot solda cu deteriorarea construcţiilor din zona de
influenţă;
- suprapresiuni din frontul undei de şoc, care se pot solda cu efecte distructive (deteriorări,
spargerea geamurilor etc.) sau cu inconfort pentru persoanele din zonă.
Puşcările afectează factorii de mediu din zonă prin:
- undele seismice generate;
- zgomot;
- proiecţiile de material explodat la distanţe mari;
- praf.
Sursele de zgomot rezultate din activitatea din incinta carierei Sfântu Ioan sunt
reprezentate de:
Surse fixe: sursele generatoare de zgomot sunt utilajele tehnologice care funcţionează
în perimetrul carierei: staţie de concasare, excavator, încărcător frontal, buldozer. Generarea
zgomotului în timpul activităţii industriale este un fenomen comun tuturor ramurilor
industriale, nivelul sonor putând fi redus în unele cazuri, în alte cazuri, cele mai numeroase,
reducerea este minimă sau imposibilă. Nivelul de zgomot produs de utilajele care lucrează în
carieră, excavatoare, încărcătoare frontale, autobasculante, are caracter de joasă frecvenţă şi
nu afectează mediul înconjurător şi personalul din carieră. Considerăm, că în situaţia în care
în carieră funcţionează simultan un excavator şi o autobasculantă, nivelul de zgomot nu
depăşeşte valoarea admisibilă la limitele incintelor industriale, de 65 dB (A), prevăzută de

10
STAS 10009/88. Cei mai apropiaţi receptori care pot fi afectaţi de sursele de zgomot din
incinta carierei sunt locuinţele de pe strada Barajului, situate la o distanţă de aproximativ 400
m faţă de perimetrul carierei, şi la o distanţă de aproximativ 800 m faţă de frontul actual de
lucru.
Surse mobile: sursa mobilă de zgomot o constituie autovehiculele care asigură
transportul andezitului de pe amplasamentul carierei către beneficiari. Trebuie făcută
precizarea că verificările tehnice ale mijloacelor de transport, efectuate conform cerinţelor
reglementărilor actuale, asigură un nivel redus al zgomotului, atât în incintă cât şi în afara ei.

3.1. 2.Surse de poluare ale apei

Sursele de apă uzată rezultate din cadrul carierei sunt:
- apa uzată menajera;
- apa pluvială.
Apa uzată menajera rezultată de la grupurile sanitare şi vestiare este încărcată cu
reziduuri de provenienţă biologică (resturi de natură vegetală şi animală), cu substanţe
chimice utilizate pentru igienizare, alte reziduuri de natură anorganică. Apa uzată menajera
este preluată de reţea interioară de canalizare şi este evacuată ulterior în bazinul vidanjabil de
10 mc, care este vidanjat periodic (aproximativ la un interval de 12-15 zile).
Necesarul de apă se calculează cu formula:
Q n zi max = (Kzi x qsp x N¡) / 1000 mc / zi, unde:
q sp - debitul zilnic specific mediu al necesarului de apă, este egal cu 25 1 / om / schimb
personal muncitor, respectiv 50 1 / om / schimb personal TESA;
K Zj - coeficient de neuniformitate a debitului zilnic, este egal cu 1,00;
N ¡-număr de persoane, este egal cu 20 (18 personal muncitor şi 2 personal TESA).
Q nzi= (2 x 25 + 18 x 50) x 1,0 / 1000 = 950 x 1,0 / 1000 = 0,95 mc / zi;
Qn zi total =0,95 mc /zi
Cantitatea de apă uzată menajera evacuată reprezintă aproximativ 80% din necesarul
de apă:
Q menajer evacuat = 760,00 1 / zi.
Q mediu menajer evacuat 0,009 1 / S.
Concentraţiile de poluanţi în apele menajere la evacuare sunt estimate a fi de:
- suspensii: 350 mg /1;
- substanţe extractibile cu eter de petrol: 5 mg /1;
- CB05, 50 mg /1;
- pH, 6,5 - 8,5.

11
 Cantităţile de poluanţi din apele uzate menajere, evacuate la bazinul vidanjabil sunt
estimate a fi următoarele:
- suspensii: 0,27 kg / zi;
- substanţe extractibile cu eter de petrol: 0,004 kg / zi;
- CBO5: 0,04 kg / zi.
Necesarul de apă pentru nevoi tehnologice, este de aproximativ 5,20 mc / zi, şi este
reprezentat de:
- apa pentru stropire la concasor, aproximativ 1,20 mc /zi;
- apa pentru stropirea carosabilului din exteriorul cariei, pe traseul de transport a
autobasculantelor (aval de carieră în zona locuită de pe strada Barajului până la intersecţia cu
strada Minerilor), aproximativ 4 mc / zi (0,80 1 / mp).
Datorită suprafeţei relativ mari dezvelite, există pericolul antrenării de către apele
pluviale de şiroire a unei cantităţi însemnate de suspensii către emisar.
Posibilele surse de poluare pentru factorul de mediu apă pot fi reprezentate de:
- creşterea gradului de încărcare cu suspensii a apei;
- poluarea accidentală cu produse petroliere datorată transportului auto.
Poluarea cu produse petroliere
Modul de lucru, vechimea utilajelor de amenajare/compactare a sterilului şi starea lor
tehnică sunt elemente care pot provoca, în timpul execuţiei lucrărilor, poluări ale apelor de
suprafaţă.
Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse, care pot să afecteze calitatea apei
prin:
- descărcarea şi spălarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafeţe neamenajate, direct pe
sol;
- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;
- remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de
excavaţii;
- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente necorespunzătoare,
nerezistente la șocuri mecanice si termice.

3.1. 3. Surse de poluare ale aerului

Sursele de poluare pentru factorul de mediu aer rezultate din activitatea desfăşurată în
cariera sunt reprezentate de:

 funcţionarea utilajelor si mijloacelor de transport: poluanţii emiși sunt cei specifici

gazelor de eșapament de la motoarele Diesel;
 extragerea propriu-zisa a andezitului: emisii de particule si pulberi in suspensie ;

12
  concasare - emisii de particule si pulberi in suspensie ;
 detonarea încărcăturilor explozive;
 manevrarea carburanţilor (motorina) in cadrul depozitului de carburanţi: emisii de
compuși organici volatili (COV).
Utilajele care funcţionează în carieră sunt echipate cu motoare Diesel, noxele degajate
prin eşapament în atmosferă fiind reprezentate de oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de
sulf, compuşi organici volatili, pulberi.
Surse staţionare. * Utilajele din incinta carierei. Având în vedere că timpul de
funcţionare pentru fiecare din utilajele folosite nu este mai mare de 10 ore pe zi se poate
aprecia că sursele de poluare pentru factorul de mediu aer sunt de tip staţionar intermitent.
* Puşcările din incinta carierei se execută de aproximativ 20 ori pe an (puşcări
primare) şi aproximativ 40 ori pe an puşcări secundare (acestea executându-se în funcţie de
reuşita puşcărilor primare).
Cantitatea de exploziv utilizată este de maximum 500 kg / puşcare, cantitate limitată
datorită lucrărilor miniere subterane care subtraversează cariera. în general pentru o puşcare
se utilizează aproximativ o cantitate de 300 kg exploziv.
Surse mobile
Sursele de poluare mobile sunt reprezentate de mijloacele de transport auto care
transportă materialul exploatat în incinta carierei. Poluarea atmosferei datorită transportului
auto se realizează prin:

 praf;
 noxe de eşapament.
Praful
Ca urmare a vehiculării mijloacelor de transport auto în incinta carierei rezultă o
încărcare a atmosferei cu praf. Determinarea cantităţii de praf se va putea realiza prin
măsurători pentru perioade reprezentative din punct de vedere atmosferic (umiditate
atmosferică, umiditatea căii de transport, anotimp) şi pentru diferite regimuri de lucru ale
autobasculantelor. Având în vedere lungimea redusă a traseului de deplasare a autovehiculelor
(doar în incinta carierei), se poate concluziona că încărcarea cu praf a atmosferei datorată
transportului auto intern este relativ scăzută.
Prin activitatea de concasare se produce praf ca urmare a măcinării rocii brute. Sorturile
obţinute sunt în general grosiere, şi pentru reducerea nivelului de praf se efectuează stropirea
materiei prime cu o pompă cu jet de apă pulverizat.
Noxele de eşapament
Noxele de eşapament ale autobasculantelor utilizate pentru transportul materialului
derocat sunt cele specifice motoarelor cu combustie internă, motoare Diesel. Noxele degajate

13
prin eşapament în atmosferă sunt reprezentate de oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de
sulf, compuşi organici volatili, pulberi. Cantitatea noxelor eliberate în atmosferă este direct
proporţională cu tipul motorului (puterea acestuia), regimul de funcţionare (mers în gol,
accelerare, decelerare), timpul de funcţionare, tipul de carburant folosit.

3.1. 4. Surse de poluare ale solului si subsolului

Principalele surse potenţiale de contaminare a solului si subsolului din incinta
perimetrului de exploatare sunt:

 -traficul rutier, care generează NOx, SO, SO2, CO, metale grele, care, prin
intermediul atmosferei, se pot depune pe suprafaţa solului, conducând la contaminarea
acestuia;
 depozitarea necontrolata a deșeurilor menajere si a deșeurilor rezultate din
activitatea productiva;
 generarea unor deșeuri industriale din activităţile de întreţinere si reparaţii ale
utilajelor;
 scurgerile accidentale de motorina si lubrifianţi de la utilajele din dotare;
 depozitarea necontrolata a deșeurilor rezultate din dezafectarea instalaţiilor si
echipamentelor;
 evacuări de ape uzate menajere.

3.1. 5. Surse de poluare ale florei si faunei

Având in vedere faptul ca extracţia andezitului se realizează dintr-un areal unde
vegetaţia naturala este reprezentata de specii ierboase dar și de pădure, vor fi necesare pe
parcurs lucrări de defrișare si de taiere a vegetaţiei (arbori si arbuști).
In etapa de exploatare a andezitului, sursele de poluare a florei si faunei sunt
următoarele:

 instalaţiile de forare si operaţiile de derocare a andezitelor, produc poluanţi (NOx,

SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot;
 utilajele de încărcare si mijloacele de transport al rocilor sterile si pietrei derocate
care, prin activitatea desfășurata in cadrul fronturilor de lucru, produc poluanţi
(NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot;
 traficul de șantier, prin transportul andezitului brut, generează poluanţi specifici
mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot;
 deșeurile rezultate din activităţile de exploatare a andezitului pot afecta vegetaţia din
vecinătatea amplasamentului;
 accidentele rezultate ca urmare a traficului de șantier, care pot genera scurgeri de
carburanţi si uleiuri care, deversate pe suprafaţa solului, afectează flora si fauna
specifica amplasamentului.

14
3.1. 6. Deseuri
Surse de deşeuri inerte şi nepericuloase în perioada de execuție:
 Deşeuri menajere
 Deşeuri tehnologice
Deşeurile menajere
Deşeurile menajere rezultate în urma activităţii desfăşurate în carieră sunt reprezentate
de deşeuri de natură organică şi anorganică, material plastic, hârtie. Cantitatea de deşeuri
zilnice conform normelor statistice este de 0,275 kg / zi / persoană. Cantitatea lunară de
deşeuri menajere extimată a se produce de personalul angajat (20 persoane) este de
aproximativ 115,00 kg / lună Periodic (saptamânal) aceste deşeuri sunt transportate la groapa
de gunoi a localităţii de către serviciul de salubritate al localităţii.
Deşeurile industriale
Deşeurile industriale sunt reprezentate exclusiv de materialul de decopertă, deoarece
întreaga cantitate de andezit este utilizată ca materie primă. Coeficientul de decopertă pentru
întreaga suprafaţă este de 0,005 mc steril / tona util. Pentru volumul de 5000 mii tone andezit
estimat a fi cantonat în zăcământ, vor rezulta aproximativ 25 000 mc material decopertă
(steril) rezultat din activitatea de pregătire a suprafeţelor de exploatare.
Pentru depozitarea decopertei într-o haldă cu o înălţime de 1,5 m şi un unghi de taluz
de 30° (conform literaturii de specialitate privind organizarea şi realizarea condiţiilor de
stabilitate a haldelor de steril) ar fi necesară o suprafaţă de 0,40 ha.
Din întreaga cantitate de steril rezultată din faza de decopertare a zăcământului doar o
parte va fi depozitată în halda de steril, cealaltă parte fiind utilizată la întreţinerea drumului de
acces în carieră, sau va fi valorificată ca material de construcţii (umplutură) sau sol vegetal în
funcţie de solicitări.
Trebuie precizat că decopertarea zăcământului se face progresiv, odată cu înaintarea
exploatării, deci şi cantitatea de material de decopertă va fi acumulată în haldă progresiv.
Formaţiunile de decopertă vor fi îndepărtate manual sau mecanizat, cu ajutorul excavatorului
şi încărcate direct în autobasculante care vor transporta sterilul la locurile de utilizare sau la
haldă.
In cursul anilor 2012 - 2014 a fost realizată o decopertă de aproximativ 2 000 mc,
aferentă unei suprafeţe de aproximativ 6000 mp. Prin natura sa materialul de decopertă nu va
putea influenţa calitatea solului pe care va fi depozitat.
Dacă în caz de necesitate se vor face intervenţii tehnice la utilajele de pe platformă
atunci se vor lua măsuri ca eventualele deşeuri să fie colectate corespunzător şi transportate la
groapa de gunoi a localităţii Baia Mare.

15
 Depozitarea şi gestionarea tuturor deşeurilor rezultate din activităţile obiectivului se
vor face cu respectarea: legii nr. 426 / 2001, lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 78 / 2000 privind regimul deşeurilor; H.G. nr. 856 / 2002, Hotărâre privind
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cu prinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase; H.G. nr. 162 / 2002, hotărâre privind depozitarea deşeurilor.
Gestionarea, stocarea şi transportul spre depozitarea definitivă a deşeurilor se vor
realiza în condiţii de eficienţă şi securitate pentru factorii de mediu, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
În conformitate cu Hotărârea nr.856/2002 privind Evidenţa gestiunii deşeurilor şi
pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, în cadrul perimetrului se genereaza următoarele
tipuri de deşeuri inerte şi nepericuloase:
Deşeuri menajere - cod 20.03.01. – deşeuri menajere şi asimilat menajere
Deşeuri tehnologice - cod 01.01.02. – sol vegetal ca steril
- cod 01.01.02. – roci alterate ca deşeuri de la exploatarea minereurilor
Deşeuri rezultate din activităţi conexe - cod 16.01.03. – anvelope uzate
- Uleiuri de motor uzate, de transmisie şi degresare –
cod. 13.02.04.
- Baterii şi acumulatori – cod 16.06.01.

3.1. 7. Substanțe toxice şi periculoase

Singurele produse toxice care vor fi manipulate în cadrul perimetrului de exploatare
vor fi: produsele petroliere necesare pentru funcţionarea utilajelor. Combustibilii folosiţi
pentru alimentarea utilajelor din perimetru se vor transporta în butoaie metalice cu capacitatea
de 200 litri, iar pentru evitarea contaminării solului, la momentul alimentării, sub rezervorul
utilajelor se va întinde o folie din material plastic.
Explozivii industriali utilizaţi la derocare, la care pentru operaţiile de împuşcare
societatea va încheia un contract cu societăţ specializate şi autorizate pentru transportul,
manipularea şi utilizarea explozivilor, conform Normelor de tehnică şi securitatea muncii
privind transportul, depozitarea şi folosirea materialelor explozive.

3. 2. Evaluarea calitativa a expunerii

Evaluarea calitativa i-a in considerare urmatorii factori:
-pericolul/ sursa, care se refera la poluantii specifici care sunt identificati sau presupusi a
exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate si efectele particulare ale acestora.
-calea de actionare care reprezinta calea pe care substantele toxice ajung la punctul la care au
efecte daunatoare, fie prin ingerare directa sau contact direct cu pielea, sau prin migrare prin
sol, aer sau apa.

16
-tinta/receptorul care reprezinta obiectivele asupra carora actioneaza efectele daunatoare ale
anumitor substante toxice de pe amplasament, care pot include fiinte umane, animale, plante,
resurse de apa si cladiri.
Tabelul 1. Factorii evaluarii calitative
SURSA CALE RECEPTOR
Vibratii:-trafic auto aer -locuitorii din zona
-explozii derocare
-concasare primara
-puscari.
Zgomot:-utiaje, aer, pp -locuitorii din zona
autobasulante.
Apa pluviala incarcata cu -flora si fauna acvatica din
suspensii. parau
Reparatii utilaje, schimburi sol, pp -flora si fauna din perimetru,
de ulei si stocare panza freatica
necorespunzatoare a subst.
periculoase si toxice:
(motorina, uleiuri).
Reparatii si intretinere sol, pp -sol, panza freatica
utilaje:-baterii si acumulatori
-piese auto metalice.
Alimentare cu energie sol, pp -flora, fauna, panza freatica
electrica: transformator- ulei
de transformator.
Functionare utilaje si aer, pp -flora, fauna din zona
mijloace de transport:-gaze
esapament, COV-uri
Extragere propriu-zisa
andezit:-emisii de particule si
pss
Concasare:-emisii de
particule si pss.
Trafic rutier:- NOx, SO, SO2, aer, pp -sol, flora, fauna
CO, metale grele, pulberi
Depozitare necontrolata sol, pp -sol, panza freatica
deseuri
Scurgeri de motorina, pp -sol, panza freatica, flora,
lubrifianti de la utilaje fauna din zona
Evacuari de ape menajere sol -sol, panza freatica
necontrolat
In perioada de exploatare a andezitului din cadrul perimetrului Sf. Ioan, exista
posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului, generate de
următoarele activităţi:

 transportul si manipularea substanţelor toxice si periculoase precum: explozivi,

combustibili si uleiuri;
 scurgeri accidentale de combustibili si uleiuri;

17
  accidentele mijloacelor care transporta substanţe periculoase;
 accidentele cu explozii sau incendii in care sunt implicate autovehicule care transporta
substanţe toxice si periculoase sau inflamabile.
Datorita distantelor dintre perimetrul de exploatare si așezările umane, precum si
masurilor preconizate de beneficiar, nu se prevede posibilitatea apariţiei unor accidente sau
avarii cu impact major asupra populatei si a mediului înconjurător.

3. 3. Evaluarea cantitativa a riscului

Calcularea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde
probabilitatea si gravitatea unui eveniment sunt clasificate prin atribuirea unui punctaj.
Modul de calcul al riscului se face dupa formula:
R=PxG, unde :
R= riscul ca un fenomen sa se intample,
P= probabilitatea ca acest fenomen sa se intample,
G= gravitatea consecintelor acestui fenomen probabil.
Scara probabilitatii:
P=1, improbabil, rar (<10 -12), extrem de rar
P=2, putin probabil, (10-8-10-12), s-ar putea intampla candva
P=3, posibil, (10-6-10--8), se poate intampla candva
P=4, probabil, (10-4-10-6), se poate intampla de multe ori
P=5, aproape sigur, (>10-4), se intampla de cele mai multe ori.
Scara gravitatii:
G=1, nesemnificativ
G=2, minor
G=3, moderat
G=4, mare
G=5, catastrofic.
Tabelul 2. Cuantificarea riscului
PERICOL PROBABILITA GRAVITA RISC CARACTERIZA
TE TE RE
Vibratii:-trafic auto-explozii derocare 5 3 15 Ridicat
-concasare primara
-puscari.
Zgomot:-utiaje, autobasulante 5 3 15 Ridicat
Apa pluviala incarcata cu suspensii 3 3 9 Redus
Reparatii utilaje, schimburi de ulei si 3 5 15 Ridicat

18
stocare necorespunzatoare a subst.
periculoase si toxice: (motorina,
uleiuri).
Reparatii si intretinere utilaje:-baterii 3 4 12 Ridicat
si acumulatori
-piese auto metalice
Alimentare cu energie electrica: 4 4 16 Ridicat
transformator- ulei de transformator; 4 4 16 Ridicat
-decuplari energie electrica 2 4 8 Redus
-defectiuni ale transformatorului
Functionare utilaje si mijloace de 5 3 15 Ridicat
transport (emisii)
Extragere propriu-zisa andezit:-emisii
de particule si pss
Concasare:-emisii de particule si pss.
Trafic rutier:- NOx, SO, SO2, CO, 5 3 15 Ridicat
metale grele, pulberi
Depozitare necontrolata deseuri 3 4 12 Moderat
Scurgeri de motorina, lubrifianti de la 3 4 12 Moderat
utilaje
Evacuari de ape menajere necontrolat 2 4 8 Redus
Incarcare autobasculante (accidentale) 2 5 10 Moderat

3. 4. Caracterizarea riscului
Diferitele riscuri pot fi estimate si comparate folosind evaluarea riscului, acestea
putand fi stabilite prioritar in functie de gradul de poluare, atat pt fiintele umane cat si pentru
factorii de mediu.
Scara de comparare a riscului [2]:
R=1-4, risc foarte scazut, caracterizat prin efecte asupra populatiei (vatamari
nesemnificative), efecte asupra ecosistemelor (reversibile, minore pe termen scurt), efecte
socio-economice nesemnificative, fara ingrijorar pt comunitate.
R=5-9, risc redus, caracterizat prin caracterizat prin efecte asupra populatiei (vatamari
nesemnificative), efecte asupra ecosistemelor nefavorabile minore, cu caracter reversibil,
efecte socio-economice nesemnificative, fara ingrijorare pt comunitate.
R=10-14, risc moderat, caracterizat prin efecte asupra populatiei (tratamente medicale), efecte
asupra ecosistemelor: daune temporare si reversibile, posibila migratie a populatiei acvatice,
plante incapabile sa supravietuiasca, efecte socio-economice: reducerea capacitatii de
productie, emisii in incinta obiectivului.
R=15-19, risc ridicat, caracterizat prin efecte asupra populatiei (vatamari deosebite), efecte
asupra ecosistemelor: moartea unor animae, vatamari la scara larga, distrugerea extinsa a unor
habitate, efecte socio-economice: intreruperea activitatii d productie, emisii in afara
amplasamentului cu potentiale efecte daunatoare, motive erioase de ingrijorare pt comunitate.

19
R=20-25, risc extrem, caracterizat prin efecte asupra populatiei (moartea), efecte asupra
ecosistemelor, moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de flora, contaminare
permanenta si pe arii extinse ale solului [2].

3. 5. Managementul riscului
Pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător se vor lua următoarele
măsuri:
- se vor respecta elementele geometrice ale treptelor de exploatare;
- utilajele şi căile de acces vor fi menţinute în permanenţă în stare buna;
- viteza autobasculantelor va fi adaptată stării drumului;
- iniţierea exploziilor se va face cu multe trepte de întârziere pentru a reduce nivelul
zgomotului şi trepidaţiilor;
- transportul carburanţilor pentru utilaje se va face în recipienţi metalici, iar alimentarea
acestora se va face cu cea mai mare atenţie, asigurându-se retenţia secundară (tavă metalică),
pentru a se evita scurgerile pe sol;
- în cadrul perimetrului nu vor fi lăsate eventuale piese uzate sau anvelope;
- se vor lua măsuri de stropire a căilor de acces în perioadele uscate;
- resturile menajere vor fi colectate în saci de plastic şi vor fi transportate la rampa de
gunoi a oraşului Baia Mare.

3.5. 1. Masuri pt prevenire, diminuare si eliminare a riscurilor

Din punct de vedere al calităţii apelor:
Amenajarea, cu caracter provizoriu, a unui spaţiu corespunzător pentru colectarea
diferitelor tipuri de deșeuri, la distanţa corespunzătoare de sursele de apa;
Amenajarea și întreţinerea drumurilor de circulaţie și a șanţurilor de scurgere a apelor
pluviale;
Realizarea de canale de scurgere si colectare a apelor pluviale in zona carierei si a
haldelor de steril;
Colectarea in containere si transportarea resturilor menajere sau reziduurilor de orice
natura, pe măsura acumulării lor, la rampa de gunoi autorizata, evitându- se contactul cu
presupusul nivel freatic;
Vidanjarea periodica a fosei septice, de către operatori de servicii, autorizaţi;
Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul riscului de
apariţie a poluărilor accidentale, iar in cazul producerii unor astfel de incidente nedorite, se va
interveni operativ pentru Maturarea lor si eliminarea materialelor absorbante si a celorlalte
deșeuri rezultate pe amplasament, in conformitate cu prevederile legale.
Din punct de vedere al protecţiei calităţii aerului:
Adoptarea de masuri tehnico - organizatorice, pentru reducerea la maxim a poluării
atmosferei, prin întreţinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor periodica si înlocuirea celor
cu deficiente majore;

20
 Achiziţionarea de utilaje si autobasculante de transport dotate cu motoare Euro 4, care
se încadrează in normele internaţionale privind emanaţiile de noxe in atmosfera in timpul
funcţionarii;
Asigurarea funcţionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea
raţionala a acestora (evitarea exceselor de viteza și încărcătura) si respectarea metodologiei de
exploatare, pentru menţinerea nivelului gazelor de eșapament produse, sub limitele admise.
Din punct de vedere al protecţiei calităţii solului si subsolului:
Zonarea perimetrului pe categorii de folosinţa: extracţie, drumuri de acces, halda etc.;
Interdicţia imisiilor de material sub forma de fragmente in afara perimetrului carierei;
Diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de exploatare si transport ale
agregatelor minerale;
Depozitarea provizorie a pământului excavat se va realiza pe suprafeţe cat mai reduse;
Dirijarea apelor de șiroire, provenite din precipitaţii, în canale (șanţuri) de scurgere si
preluarea acestora, la baza pilierilor de siguranţă, de-a lungul drumurilor de exploatare, daca
este cazul, pentru evitarea băltirilor si prevenirea surpărilor sau a alunecărilor de teren;
Colectarea selectiva a deșeurilor menajere si a deșeurilor de ambalaje, in vederea
valorificării (carton, hârtie, plastic, metal);
Combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura;
Reducerea aportului de poluanţi in sol, provenita din depozitarea direct pe sol a unor
materiale sau deșeuri rezultate din activitatea de producţie;
Instruirea personalului care executa lucrări de reparaţii si întreţinere, in vederea
prevenirii poluării solului;
Refacerea solului (reconstrucţie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin
lucrările de excavare, depozitare de materiale, staţionare de utilaje in scopul redării in circuit
la categoria de folosinţa deţinuta iniţial.
Din punct de vedere al protecţiei vegetaţiei și faunei:
Respectarea graficului de lucrări, in sensul limitării traseelor si programului de lucru,
pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;
Folosirea de utilaje si mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activităţilor de exploatare si transport ale rocilor utile, care alunga speciile de animale
si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de reţinere a poluanţilor și de
minimizare emisiilor in atmosfera;
Stropirea drumurilor de acces, a drumurilor tehnologice, in vederea reducerii
pulberilor sedimentabile generate ca urmare a activităţii de exploatare;
Evitarea depozitarii necontrolate a deșeurilor rezultate (menajere, steril, anvelope);
Colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deșeurilor, in scopul
evitării atragerii animalelor si îmbolnăvirii sau accidentarii acestora;
Prevenirea si înlăturarea urmărilor unor accidente care ar putea polua puternic zona,
prin scurgeri ;
Reconstrucţia ecologica a tuturor terenurilor afectate, la finalizarea lucrărilor de
execuţie si redarea acestora folosinţelor iniţiale.

21
 Din punct de vedere al protecţiei așezărilor umane:
Funcţionarea la parametrii optimi proiectaţi a utilajelor și mijloacelor de transport,
pentru reducerea noxelor și a zgomotului care ar putea afecta factorul uman;
Optimizarea traseelor utilajelor de extracţie și mijloacelor de transport ale agregatelor
minerale, astfel încât să fie evitate blocajele și accidentele de circulaţie;
Limitarea cantităţilor de exploziv la detonarea rocilor si folosirea unor explozivi cu
acţiune brizantă redusă, pentru diminuarea vibraţiilor;
Reducerea vitezei de circulaţie și a capacitaţii de transport pe drumurile publice;
Stropirea zilnică a drumurilor din incinta perimetrului de exploatare și a drumurilor de
transport al agregatelor de carieră la punctele de lucru, pentru diminuarea emisiilor de
particule de praf;
Menţinerea mașinilor si utilajelor in cadrul parametrilor stabiliţi de fabricant;
Evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;
Evitarea rutelor de transport prin localităţi si utilizarea unor rute ocolitoare;
Asigurarea semnalizam zonelor de lucru cu panouri de avertizare.
Din punct de vedere al deseurilor:
Pentru prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri inerte şi nepericuloase, în
perioade de exploatare vor fi luate o serie de măsuri precum:
Utilizarea de utilaje şi mijloace de transport performante care să conducă la consum
minim de carburanţi.
Utilizarea de tehnologii care să conducă la consum cât mai mic de materii prime şi
energie.
Colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi a deşeurilor de ambalaje, în vederea
valorificării(metal, hârtie, plastic, carton).
Reducerea de poluanţi în sol proveniţi din depozitarea direct pe sol a unor deşeuri.
Valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri.
Pentru prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri toxice şi periculoase, în
perioada de execuţie a lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare, vor fi luate o serie de
măsuri precum:
Utilizarea de echipamente şi mijloace de transport moderne cu emisii reduse de
poluanţi.
Întreţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare, cu
reviziile tehnice şi schimbările de ulei, efectuate în ateliere specializate.
Schimbul şi întreţinerea acumulatorilor vor fi efectuate în ateliere specializate.

3.5. 2. Monitorizarea:
In faza de executie
Se vor realiza periodic măsurători, privind încadrarea activităţilor desfășurate in
perimetrul de exploatare si organizarea de șantier in limitele de poluare admise privind

22
concentraţiile de substanţe poluante in aer, apa, sol, nivelurile de zgomot, gestiunea
deșeurilor.
Planul de monitorizare in perioada de exploatare poate fi prezentat sintetic, pentru
fiecare factor de mediu, in modul următor:
Aer - monitorizarea prin măsurarea concentraţiilor de poluanţi in aer, in special in zonele
apropiate de perimetrul de exploatare;
Apa - monitorizare prin măsurarea concentraţiilor de poluanţi in apele pluviale colectate in
șanţurile pluviale si deversate in emisar prin canalele de descărcare;
Zgomot - monitorizarea nivelului de zgomot in zonele apropiate de perimetrul de exploatare;
Flora si fauna - monitorizarea masurilor de conservare aplicate pentru protecţia florei si
faunei, precum si întreţinerea zonelor învecinate si împrejmuirilor perimetrului de exploatare
si organizării de șantier;
Sol - monitorizare prin măsurarea concentraţiilor de poluanţi in sol, in special in zonele
apropiate de perimetrul de exploatare.
Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheata prin efectuarea de analize si
măsurători semestrial, se va analiza gradul de conformare a activităţii extractive din cariera,
cu legislaţia de mediu in vigoare.

In faza post-inchidere
Activităţile de monitorizare in faza post - închidere vor fi necesare pentru a confirma
faptul ca masurile de refacere a mediului au fost implementate corespunzător si eficace.
Personalul însărcinat cu efectuarea întreţinerii si monitorizării va fi familiarizat cu procedurile
si protocoalele de securitate, precum si cu cerinţele de raportare şi va fi desemnat din cadrul
primăriei Baia Mare, întrucât întreaga zonă, după terminarea lucrărilor de refacerea mediului,
va intra în administrarea primăriei Baia Mare. Personalul va raporta orice problema legata de
securitate.
Principalele obiective ale monitorizării in perioada de activitate sunt:
- stabilitatea haldelor
- stabilitatea taluzurilor carierei
- deversările de ape din amplasament respectiv incinte, halde, drumuri
- monitorizarea depunerilor de sol vegetal si a vegetaţiei pe halde după refacere.
Monitorizarea factorilor de mediu consta in:
- monitorizarea stabilităţii fizice a lucrărilor realizate (berme definitive, taluzuri de lunga
durata etc.);
- monitorizarea creșterii plantelor pe suprafeţele ecologizate si a calităţii solului ;
- inventarierea si monitorizarea faunei si florei forestiere;

23
- monitorizarea calităţii apei din incinta obiectivului, prin prelevări periodice de probe de apa,
cat si a apelor subterane din zonele adiacente.

3.5. 3. Situatii de risc

In perioada de exploatare a andezitului din cadrul perimetrului, exista posibilitatea
apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului, generate de următoarele
activităţi:
-transportul si manipularea substanţelor toxice si periculoase precum: explozivi, combustibili
si uleiuri;
-scurgeri accidentale de combustibili si uleiuri;
- accidentele mijloacelor care transporta substanţe periculoase;
- accidentele cu explozii sau incendii in care sunt implicate autovehicule care transporta
substanţe toxice si periculoase sau inflamabile.
Pentru executarea lucrărilor de împușcare, unitatea va încheia un contract de prestări
servicii cu o societate autorizata pentru deţinerea, transportul si folosirea materiilor explozive.
In urma activităţilor enumerate mai sus, pot rezulta impacte semnificative asupra
calităţii solului, apelor de suprafaţă și subterane, vegetaţiei și faunei. Însa, daca vor fi
respectate masurile de protecţie pentru fiecare factor de mediu, așa cum au fost ele menţionate
in prezentul studiu de evaluare a impactului asupra mediului, impactul acestor activităţi nu va
fi semnificativ asupra factorilor de mediu, iar riscul producerii unor evenimente cu impact
negativ va fi minim.
Siguranţa în funcţionare a utilajelor și instalaţiilor din perimetrul, si implicit, realizarea
capacitaţilor de producţie preliminate, sunt condiţionate, în mare măsură, de respectarea
metodei de exploatare, asigurarea stabilităţii limitelor exploatării și a zonelor de depozitare a
materialului steril, respectarea pilierilor de protecţie faţă de vecinătăţi si obiectivele din zona.
Datorita distantelor dintre perimetrul de exploatare si așezările umane, precum si
masurilor preconizate de beneficiar, nu se prevede posibilitatea apariţiei unor accidente sau
avarii cu impact major asupra populatei si a mediului înconjurător. De asemeni, zona
perimetrului de exploatare nu este caracterizată prin alunecări de teren, eroziuni, fenomene
carstice si nici nu este o zona predispusă alunecărilor de teren. Stabilitatea taluzurilor este
periclitată de distrugerea echilibrului local sau de ansamblul dintre forţele care solicită
taluzurile și forţele interioare de rezistenta ale rocilor, sub acţiunea directă sau numai sub
influenţa parţială a diverșilor factori interni, naturali sau artificiali.
Pierderea stabilităţii taluzurilor se produce prin deformarea si alunecarea acestora, ca
urmare a depășirii stării de echilibru - limita a rocilor. In cazul rocilor din perimetru, nu exista
pericolul pierderii stabilităţii taluzurilor.
In cariera, problema stabilităţii haldelor de steril este mai dificila decât a taluzurilor,
deoarece instabilitatea apare încă din faza de deversare a materialului. Instabilitatea haldelor

24
de steril în faza iniţială se datorează faptului că se depune un amestec de material în stare
afânată, foarte eterogen și de multe ori cu umiditate mai mare decât aceea a materialului aflat
in stare nederanjată. În procesele de derocare, excavare, transport și haldare, materialul se
fărâmiţează și astfel pierde mereu din coeziune. In perioadele cu ploi și zăpezi, umiditatea
rocilor creste, influenţând negativ stabilitatea haldei.
Haldele pentru depozitarea sterilului și solului vegetal se vor proiecta la un unghi de
30° și o înălţime de 4 m pentru, ca acestea sa fie stabile; iar înierbarea, plantaţiile și
împăduririle reprezintă o măsură ajutătoare in stabilizarea taluzurilor și versanţilor. De
asemenea, amenajarea haldelor de steril nu va obtura calea naturală de curgere a apelor (valea
torentului).
De asemenea, pentru protecţia drumurilor de exploatare și a trenurilor învecinate
perimetrului de exploatare, se vor institui pilieri de siguranţă, cu lăţimea de 10 m. In plan
socio - uman, influenţa lucrărilor de exploatare a andezitului din perimetru este benefică, prin
locurile de munca oferite locuitorilor din zona.

3.5. 4. Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru prevenirea potenţialelor accidente rezultate ca urmare a activităţilor desfășurate
in cadrul perimetrului carierei este necesară adoptarea următoarelor masuri:
-Urmarirea modului de funcţionare a utilajelor, a etanșeităţii recipientelor de stocare a
uleiurilor și carburanţilor pentru mijloace de transport si utilaje;
-Verificarea, înainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport, dacă
acestea funcţionează la parametrii optimi și dacă nu sunt eventuale defecţiuni care ar putea
conduce la eventuale scurgeri de combustibili;
-Verificarea, la perioade normate, a instalaţiilor electrice, de aer comprimat, a
buteliilor de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile si periculoase,
dacă funcţionează la parametrii optimi;
-Pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente, se vor
întocmi programe de intervenţie care să prevadă măsurile necesare, echipele, dotările și
echipamentele de intervenţie în caz de accident;
-Inştiinţarea imediată, în caz de accidente, a autorităţilor abilitate și luarea de măsuri
pentru înlăturarea poluanţilor și refacerea ecologică a zonei afectate;
-Realizarea de semnalizări și alte avertizări, pentru a delimita zonele de lucru;
-Realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, în special a celor privind
regimul de viteze și priorităţi, amplasate astfel încât să permită participanţilor la trafic să le
perceapă și să acţioneze;
-Identificarea zonelor cu alunecări de teren, semnalizarea acestora și realizarea de
lucrări de stabilizare;
-Implementarea unui sistem de apel de urgenta, în scopul asigurării posibilităţii de
transmitere de informaţii cu caracter de urgenţă, precum accidentele.

25
 Concluzii

În urma studiului efectuat și pe baza datelor obţinute în urma documentării unor astfel
de lucrări, am ajuns la următoarele concluzii:
Lucrările de exploatare a andezitului din perimetrul carierei nu vor constitui surse de
impact major asupra aerului, apelor de suprafaţă și subterane, vegetatei și faunei terestre,
solului și subsolului și nici asupra așezărilor umane sau a altor obiective din zonă.
Zona în care se va resimţi impactul direct al lucrărilor de exploatare a rocii se
limitează strict la perimetrul de exploatare și pe termen scurt. Într-o măsură mai mică,
impactul se resimte și in zonele învecinate.
Efectele lucrărilor de exploatare a rocilor utile nu se vor resimţi asupra cursurilor de
apa sau asupra obiectivelor existente in zona: terenuri agricole, drumuri, poduri si localităţi.
La finalizarea lucrărilor de exploatare, se impune realizarea de lucrări de refacere a
unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, amenajarea de scurgeri ale apelor
pluviale la baza taluzurilor de exploatare si haldelor de steril, precum si lucrări de înierbare si
plantare arbuști specifici zonei pe pilierii de protecţie a vecinătăţilor perimetrului de
exploatare si in zona haldelor de steril.
La nivel global, se poate aprecia că investiţia proiectata nu va avea ca efect creșterea
gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei.
Din evaluare riscului de mediu, din proiect rezulta urmatoarele puncte cu probleme:
transportul auto care datorat autobasculantelor, exploziile de derocare, utilajelor folosite in
timpul functionarii (emisii de particule, pss, gaze de esapament), scurgerile accidentale de
motorina si lubrifianti de la utilaje, reparatiile si intretinerile utilajelor care nu se pot deplasa
din cariera, precum si defectiuni si decuplari ale energiei electrice.
Pentru reducerea la maximum a impactului activităţilor asupra factorilor de mediu din
zonă se recomandă măsuri în special de natură organizatorică cum ar fi: realizarea unui
program de automonitorizare adaptat activităţii specifice; interzicerea efectuării service-ului
utilajelor în incinta carierei; respectarea normelor de protecţie a muncii si P.S.I., ca măsură de
prevenire a poluării accidentale a mediului; realizarea Planul de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice
şi poluărilor accidentale; realizarea măsurilor prevăzute în proiectul tehnic privind refacerea
mediului.

26
 Bibliografie
[1]. Suport de curs ,,Evaluarea riscului de mediu’’, prof., dr., ing., Oros Vasile
[2]. Suport de seminar, „Evaluarea riscului pentru mediu”, sef lucrari, dr., ing., Irina
Smical
[3]. Documentatie necesara emiterii autorizatiei de mediu, 2014
[4]. Plan refacere a mediului pentru anul 2014.

27