MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE
1.1.Denumirea proiectului

Amenajare lac piscicol de agrement - Exploatare nisip și pietriș pentru realizarea

lacului, amplasamentul situate în extravilanul comunei Ditrău, jud.Harghita –
Perimetrul de exploatare numit Transkol-Pietriș.
Proiectul prevede:
- Amenajarea unui lac piscicol de agrement - pentru pescuitul sportiv;
- Valorificarea produsului minier obținut ( nisip și pietriș ) ca urmare a
lucrărilor de excavare în cuveta acumulării în timpul realizării lacului piscicol de
agrement;

1.2. Beneficiarul lucrării

Agentul economic care va efectua exploatarea balastului este Societatea

Comercială Trans-Kol-Forest S.R.L. cu sediul în localitate Ditrău, str.Petőfi Sándor
nr.98, jud. Harghita. Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub
nr: J19/338/2006, având Codul Unic de Înregistrare RO-18611694.
În statutul societăţi este înscrisă ca obiect principal de activitate extracţia
pietrişului şi nisipului ( cod 0812 ).

2. DATE SPECIFICE ACTIVITĂŢII

2.1. Oportunitatea activităţii

Zona unde se va desfăşura exploatarea balastului, se situează în partea nord –

vestică a localităţii Ditrău, în extravilan, pe malul drept al râului Mureş.
Accesul în zona se va realiză pe un drum agricol existent, care este continuarea
drumului comunal Str.Morii – drum nemodernizat - care se ramifică din DE 578
Gheorgheni – Topliţa.
Perimetrul de exploatare Transkol-Pietriş 1, se află pe teritoriul administrativ al
comunei Ditrău şi este delimitat de următoare puncte topografice:
Pct.1. X= 591 523,00 Y= 535 506,00
Pct.2. X= 591 506,00 Y= 535 505,00
Pct.3. X= 591 497,00 Y= 535 503,00
Pct.4. X= 591 491,00 Y= 535 502,00
Pct.5. X= 591 477,00 Y= 535 495,00
Pct.6. X= 591 439,00 Y= 535 511,00
Pct.7. X= 591 418,00 Y= 535 513,00
Pct.8. X= 591 401,00 Y= 535 511,00
Pct.9. X= 591 498,00 Y= 535 768,00
Pct.10. X= 591 512,00 Y= 535 762,00
Pct.11. X= 591 536,00 Y= 535 756,00
 Depunerile de nisipuri şi pietrişuri din această zonă sunt caracteristice Depresiunii
Gheorgheni, care se prezintă ca o vastă arie depresionară de origine tectonică.
Formaţiunile de umplutură a depresiunii sunt reprezentate prin depozite alcătuite
din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, aparţinând Pliocenului şi Cuaternarului.
Depozitele de nisipuri şi pietrişuri aflate în zona perimetrului de exploatare
formează obiectul activităţii de extragere.
Activitatea de exploatare se va desfășura până la realizarea cuvetei lacului
piscicol proiectat.
Materialul exploatat se poate folosii la repararea drumurilor nemodernizate, ca
material de balast în fundaţia drumurilor şi în industria construcţiilor.

2.2.Hidrogeologia zonei

Caracteristicile hidrogeologice generale ale zonei sunt determinate de prezenţa

râului Mureş, perimetrul fiind amplasat în albia majoră a râului, de condiţiile
hidrometeorologice locale şi de alcătuirea geologică a zonei.
Pe amplasament s-a executat un foraj de mică adâncime, până la adâncimea de 10
m, prin care s-a observat că nivelul hidrostatic al apelor subterane este situată la
adâncimea de 2,70 m faţă de cota terenului natural 705,3 m.
Formaţiunile interceptate de foraj au fost următoarele:
- 0,00 – 0,30 m - sol vegetal
- 0,30 – 0,90 m - argilă cafenie, nisipoasă
- 0,90 – 8,20 m - pietriş cu bolovăniş cu interspații nisipo-prăfoase
- 8,20 – 10,0 m - argilă nisiposă cu pietriș
2.3.Descrierea activităţii

2.3.1. Situaţia terenurilor

Suprafaţa totală a tereului este de 21265,0 m2, exploatarea efectivă a balastului se

va desfăşura la o distanţă minimă de 100 m de malul drept al râului Mureş, pe un teren
cu suprafaţa de cca 10379,0 m2 .
Terenul este în proprietatea a două persoane fizice și a fost inchiriată prin contract
de comodat de către S. Trans-Kol-Forest S.R.L, administratorul societății este
cooproprietareul terenului.
Societatea pentru perimetrul propus deţine următoarele acte:
 Certificat de urbanism nr.5/07.02.2018 emis de Comuna Ditrău, jud.
Harghita;
 Decizia etapei de evaluare inițială Nr.4844/29.06.2018.
Pe amplasamnetul proiectului propus, nu au fost identificate perimetre de
protecție hidrogeologice pentru surse de alimentare cu apă, arii protejate Natura 2000,
parcuri naturale/naționale sau rezervații naturale.
În cuvetele rămase în urma exploatării nisipului și pietrișului, se va amenaja un
lac piscicol de agrement, realizarea amenajării are scop economic, adică desfășurarea
unei activități recreative de pescuit de agrement/sportiv.

2
 Heleșteul va fi populat cu specii de pești specifice apelor stagnante, sistemul de
intreținere va fi de tip neintensiv, cu administrare de concentrate ecologice.
2.3.2.Activitatea ce se va desfăşura

Exploatarea se va efectua pe baza Permisului de exploatare eliberat de A.N.R.M.

Bucureşti, care are valabilitate de un an. Permisul de exploatare va fi solicitat anual,
până când, se vor epuiza resursele exploatabile de nisip și pietriș.
Exploatarea nisipului și pietrișului se va realiza pe o suprafață de 10739,0 m2 .
Resursa totală de nisip și pietriș ce se poate exploata este de 55650,0 m3. Anual va fi
exploatată o cantitate de cca. 10 000,0 m3 resursă de nisip și pietriș.
Zona propusă pentru exploatare are următoarele dimensiuni: lungimea medie
170,0 m, lățimea medie 61,0 m și adâncimea maximă helesteu 7,20 m, dc. H max apă
3,5 m .
Coperta depozitului de nisip și pietriş în zona perimetrului de exploatare are o
grosime de 0,3 m.
Solul vegetal va fi descopertat, rezultând cca. 9340,0 m3 sol vegetal, care va fi
depus sub formă de diguri de contur perimetral, pe marginea zonelor exploatate, cu
secțiune trapezoidală, lățimea 1,0 m, panta taluze1:1,5.
Exploatarea se va începe în partea vestică a perimetrului de exploatare, la o
distanţă minimă de 100 de m de malul drept al râului Mureş, realizând astfel o fâşie de
protecţie între râu şi zona de exploatare şi se va dezvolta spre este, spre limita
perimetrului de exploatare.
Exploatarea se va efectua mecanizat folosind următoarele utilaje: excavator cu
cupă inversă, buldoexcavator, care va asigura descopertarea, intreţinerea căilor de
transport, a benzilor de lucru pentru excavator. Se poate folosii şi draglină la
exploatarea agregatelor minerale având în vedere că nivelul hidrostatic al apelor freatice
este la -2,70 m.
Se programează exploatarea anuală a unei cantităţi de cca 10 000,0 m3 nisip și
pietriș, prin permise de exploatare solicitate succesiv până la epuizarea resurselor din
zona programată pentru exploatare.
Resursa exploatată va fi valorificată în industria de construcții civile și de
drumuri.
Regimul de lucru va fi de 10 ore/zi, 5 zile/săptămână, în perioada martie-
noiembrie. În cadrul exploatării va lucra un număr de 4 persoane.

2.3.3. Modul de amenajare a lacului piscicol

În cuveta care va rezulta după exploatarea și valorificarea nisipului și pietrișului,

se va amenaja un lac piscicol de agrement.
Lacul piscicol de agrement, amenajat va avea următoarele caracteristici:
 S – heleșteului – 10379,00 m2
 S - luciu apă - 6486,0 m2;
 H max.helesteu - 7,20 m ;
 H max.apă - 3,50 m ;
3
  V med apă - 16 215 m3 ;

Alimentarea cu apă a heleşteelor se va realiza natural din subteran ( din pânza

freatică ) și din apele pluviale.
Lacul piscicol va fi o construcție poligonală tip îngropat cu pereți în taluz. Pentru
protecția terenului din jurul cuvetei executate se va amenaja un taluz de protecție
uniform pe marginea acestuis.
Pentru protecția malurilor, exploatarea se va face cu taluz cu panta de 1:1,5 și se
va executa consolidarea de mal vegetative prin înierbare.
Față de terenurile învecinate se va lăsa o zonă de protecție de circa 3 m lățime .
Lacul piscicol se va folosii pentru pescuitul de agrement, sportiv.
Sistemul de întreținere a peștilor va fi metoda neintensivă, cu administrarea
concentratelorecologice.

2.3.4.Dotări:

Societate pentru desfăşurarea activităţii este dotată cu:

 buldoexcavator
 excavatoare cu cupă de 1,5 m3
 draglină;
 2 autobasculante de 16 to
În perimetrul de exploatare se va amenaja un containere pentru birouri, şi un WC
ecologic.

2.3.5. Utilităţi:

Apa potabilă va fi asigurată prin apă îmbuteliată.

Apa pentru scopuri menajere se va asigura prin umplerea periodică a rezervorului
de apă a conteinerului cu apă potabilă.
Necesarul specific de apă în acest scop, având în vedere că această apă va fi
folosită numai pentru spălarea mâinilor (nu şi pentru spălarea corpului, aceasta făcându-
se la domiciliul muncitorilor) s-a determinat conform STAS 1343/1991 şi STAS
1478/1990 art. 3112, tab. 4, după cum urmează:
N = Nr consumatori x n
Nr consumatori =4
n = debit specific = 5 l/om/schimb
N = 4 x 5 = 20 l/zi
Cerinţa de apă calculată după STAS 1343/91 este dată de relaţia:
QS = KS x KP x N
unde.
KS = 1,02 – coeficient supraunitar în funcţie de nevoile tehnologice ale
sistemului de alimentare cu apă şi canalizare;
KP = 1,05 – coeficient funcţie de pierderile de apă tehnic admisibile în
aducţiune şi în reţeaua de distribuţie.
QS =1,02 x 1,05 x 20 l /zi = 21,42 l/zi.
4
 Cantitatea de apă menajeră uzată, conform STAS 1846/90:
Qu zi med = 0,8 x QS zi med = 0,8 x 21,42 l/zi = 17,14 l/zi .
Deci cantitatea totală de apă menajeră care va rezultata în urma activităţii celor 4
muncitori va fi de 17,14 l/zi.
Aceste ape uzate vor fi colectate într-un decantor ipermeabil de 3 m3, care va fi
vidanjat în funcţie de necesităţi.
Perimetrul nu este legat la reţeaua naţională de energie electrică şi nici nu este
necesară legarea.
Reţea de telefonie fixă nu este în zonă, se va folosii reţeaua de telefonie mobilă.

3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

3.1. Protecţia calităţii apelor:

Activitatea de exploatare se va desfăşura în albia majoră a râului Mureş, la o

distanţă minimă de 100 m de malul drept al râului. Adâncimea maximă de exploatare va
fi de 7,20 m şi va ajunge sub nivelul hidrostatic al apelor freatice formând un lac
artificiale după terminarea activităţii de exploatare.
Pe baza literaturii de specialitate se poate afirma că :
 în general existenţa lacurilor formate în urma activităţii de exploatare a
pietrişului, asupra apelor freatice este benefică , datorită faptului că contribuie la
aerisirea apelor freatice, la procesul de autocurăţire şi la creşterea vitezei de curgere a
acestora.
 nu va avea efect asupra scăderii nivelului apelor freatice datorită faptului că
suprafaţa luciului apei va fi mică, cca 6486,0 m2, iar cantitatea de apă evaporată ( cca
0,8 l/s ha cf.documentaţiilor tehnice ) de pe această suprafaţă anual va fi compensată de
apa rezultată din precipitaţii.
 lacurile mai adânci de 3 m au posibilitate de autocurăţare prin mişcarea
straturilor mai adânci către suprafaţă, nu se formează material vegetal sub 3 m .
Din activitatea de exploatare desfăşurată pe amplasament nu rezultă şi nu se
evacuează substanţe periculoase, nu se depozitează şi manevrează substanţe poluante şi
nu se desfăşoară alte activităţi pe sol sau în subsol care pot conduce la evacuarea
indirectă a substanţelor periculoase în apele subterane.
Acesul pe amplasamentul proiectului se va realiza fără traversarea în lucuri
neadecvate a pâraielor din zonă.
În aceste condiţii şi având în vedere specificul investiţiei şi condiţiile de
exploatare, obiectivele din zonă nu vor fi influenţate de această activitate, impactul va fi
temporar și nesemnificativ.

3.2. Protecţia aerului:

Sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de gazele de eşapament de la

utilajele folosite în exploatare şi transport şi de praful generat de la activitatea de
transport.
5
 În urma lucrărilor de exploatare nu se generează praf, exploatarea balastului
efectuându-se sub nivelul hidrostatic al apelor freatice.
Emisii de noxe de la utilajele de exploatare şi de transport:
Unitatea va folosii următoarele utilaje pentru desfăşurarea activităţii:
- un exvavator termic cu cupa de 1,5 m3 ;
- un buldozer tip S 1500;
- două autobasculante de Tip Roman de 16 to.
Toate utilajele enumerate mai sus funcţionează cu motoare diesel.
Emisiile de noxe din gazele de eşapament sunt dependente de mai mulţi factori:
- puterea motorului
- consumul de carburanţi pe unitate de putere
- vârsta şi starea de intreţinere a motorului
- modul de funcţionare
- dotarea cu catalizatori pentru reducerea poluării.
Consumurile medii al utilajelor folosite sunt următoarele:
- excavator cu cupă de 1,5 mc – 18 l/h.
- buldozer tip S1500 – 50 l/h
- autobasculantă Roman de 16 to – 20 l/h
La calculul consumurilor medii s-a ţinut cont de următoarele date:
- excavator cu cupa de 1,5 mc – consum 18 l/h - funcţionează 8 h/zi.
- buldozer tip S1500 – consum 50 l/h, – funcţionează 2 h/zi
- o autobasculantă de 16 to – consum 20 l/h - funcţionează 8 h/zi.
Analiza gazelor de ardere rezultate în urma exploatării normale a utilajelor, relevă
prezenţa următoarelor noxe (după Corinair) :

Indicator U.M. Utilaje Diesel

NOx Kg/t 48,8
COV Kg/t 7,08
CO Kg/t 15,8
N2O Kg/t 1,3
CO2 Kg/t 3183
SO2 Kg/t 10,0
Part Kg/t 5,73
NH3 Kg/t 0,07

Putem considera că, asimilând toate utilajele acţionate de motoare Diesel cu o

singură sursă de poluare care emite în atmosferă o cantitate de gaze de eşapament
echivalentă cu suma cantităţilor de gaze de eşapament emisă de fiecare utilaj în parte, se
aproximează cu un grad de eroare acceptabil, situaţia reală.
În cadrul activităţii proiectate utilajele vor consuma zilnic 560 l motorină ( 0,484
to/zi ), respectiv 12320 litri/lună ( 10,65 t/lună ).
Prin exploatarea normală a utilajelor se vor degaja următoarele cantităţi de noxe:

Indicator UM Utilaje din Consum total motorină Cantitatea rezultată

Carieră şi to/zii Kg/zii
transport

6
 NOx Kg/t 48,8 0,484 23,619
COV Kg/t 7,08 0,484 3,426
CO Kg/t 15,8 0,484 7,647
N2O Kg/t 1,3 0,484 0,629
CO2 Kg/t 3183 0,484 1540,572
SO2 Kg/t 10,0 0,484 4,985
Part Kg/t 5,73 0,484 2,773
NH3 Kg/t 0,07 0,484 0,033

Comparând debitele noxelor emise de utilajele, cu debitele admise de ordinul

MAPPM nr.462/93 se constată că nivelul de noxe emise în atmosferă este inferior
nivelului admis.
Sursele mobile – reprezentate prin maşinile de transport al materialului prelucrat
vor emite în atmosferă gaze de eşapament, care însă se va dispersa pe o suprafaţă mare,
de-a lungul căi de transport.
O cantitate variabilă de praf se va forma în urma rulării autovechiculelor pe
drumul existent.
Menţionăm că traseul de transport al materialului exploatat din incinta
perimetrului de exploatare până la zona indusrială unde se află instalaţia de sortare, nu
trece prin zone locuite, se va folosi drumul de exploatae agricolă existentă.
Cantităţile de praf eliberate în urma activităţii de transport nu se poat cuantifica
exact, ele depinzând de o serie de factori, cum ar fi:
-umiditatea căii de transport
-umiditatea atmosferică
-gradul de acoperire cu piatră a căii de transport
-viteza de deplasare a mijloacelor de transport
-numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces pe
unitatea de timp.
Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport
se va putea face numai prin măsurători.
Interpretarea rezultatelor măsurătorilor efectuate astfel, va putea conduce la
adoptarea unor eventuale măsuri de restricţionare a activităţii de transport, atât din punct
de vedere al valorilor de trafic, al vitezei de deplasare, cât şi pentru îmbunătăţirea
calităţii căii de transport.
Pentru diminuarea impactului negativ asupra calităţii aerului din zonă se vor lua
următoarele măsuri:
- se va evita mersul în gol al maşinilor de transport, ai utilajelor din
exploatare;
- în perioade secetoase se va uda drumul de acces, pentru diminuarea
cantităţii de praf ce se va rezulta în urma transportării materialului.

Conform celor descrise mai sus, emisiile în atmosferă rezultate în urma activităţii
se vor încadra în valorile limită preventivă de emisie stabilită prin Ordinul Ministerul
Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 462/1993, impactul asupra aerului va fi
temporar și nesemnificativ.

7
 3.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

Sursele de zgomot şi vibraţii generate în procesul de exploatare nu vor produce

efecte negative majore în afara incintei exploatării.
În zona perimetrului de exploatare nu sunt case de locuit, care ar puteau fi afectaţi
de vibraţii, sau locuitorii de zgomot.
Nivelul de zgomot rezultat în urma desfăşurării activităţii, măsurate la limita
incintei nu va depăşii valoarea maximă de Lech.= 65 dB(A).

3.4. Protecţia împotriva radiaţiilor:

În cadrul activităţii desfăşurate nu sunt surse de radiaţii.

3.5. Protecţia solului şi a subsolului:

Activitate de exploatare are un impact negativ asupra solului prin descopertarea

unei suprafeţe totale de 10379,0 m2 , de unde va rezulta o cantitate totală de cca. 9340,0
m3 sol vegetal, care va fi depus sub formă de diguri de contur pe marginea zonelor
exploatate, cu lățimea 1m şi panta taluzului 1:1,5.
Subsolul va fi afectat prin exploatarea unei cantităţi totale de cca 55650,0 m3 nisip
și pietriș.
În cuveta care va rămâne în urma exploatării resurselor de nisip și pietriș, se va
amenaja un lac piscicol, cu scop de pescuit de agrement.

3.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

Pentru efectuarea activităţii de exploatare nu vor fi executate defrişări.

Impactul asupra ecosistemelor terestre şi acvatice este minim, datorită suprafeţei
mici afectate de activitatea de exploatare.
În timpul activităţii miniere fauna va migra spre zonele nederanjate de activitate.
Prin efectuarea lucrărilor de refacere a mediului – amenajarea heleşteului în
cuveta rămasă după exploatare – se vor crea noi habitate pentru fauna specifică luncilor.
În urma desfăşurării activităţii nu sunt surse posibile de afectare a ecosistemelor
acvatice şi terestre, impactul va fi temporar și nesemnificativ.

3.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

Perimetrul de exploatare se află la distanţă mare de aşezările umane şi de

obiectivele de interes public, respectiv monumente istorice şi de arhitectură.
Nu sunt necesare lucrări pentru protecţia aşezărilor umane.
Impactul proiectului asupra morfologiei zonei este remanent, dar nesemnificativ.

8
 3.8. Gestiunea deşeurilor:

În proccesul de exploatare nu se va forma deşeu tehnologic ( steril ).

În cadrul activităţi de exploatare minieră se vor aplica prevederile actelor
normative şi anume:
 HG.856/2002 privind evidenţa şi gestiunea deşeurilor;
 Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor ;
 H.G.235/2007 privind uleiurile uzate;/
 H.G.1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor;
 H.G.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate

Deşeurile menajere rezultate din activitatea de exploatare vor fi colectate în

recipiente cu capac, şi transportate de către o firmă de specialitate, pe bază de contract.
Lucrările de reparații a utilajelor, schimbul de ulei, etc se vor executa la societăți
specializate, autorizate.

3.9. Gestiunea substanţelor toxice şi periculoase:

În urma desfăşurării activităţii nu se folosesc substanţe toxice.

În perioada încetării activității nu vor exista deșeuri periculoase care să prezinte
impact asupra mediului.La încetarea activității refacerea mediuluise va realiza conform
Proiectului tehnic de refacere a mediului prezentat.

4. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

În timpul activităţii de exploatare se vor lua următoarele măsuri de protecţie a

mediului :
 Evitarea distrugerii sau degradării prin orice mijloace a vegetaţiei ierboase
aflate în perimetrul de exploatare.
 Interzicerea staţionării mijloacelor de transport în afara terenurilor destinate
acestui scop.
 se va limita viteza de rulare a mijloacelor de transport din incinta exploatării
şi pe tronsonul de drum, pentru a reduce cantitatea de praf, în perioade secetoase căile
de transport vor fi stropite cu apă.
 deşeurile menajere vor fi colectate în containere tip şi transportate la
depozitul deşeurilor menajere din zonă.

În cadrul lucrărilor de descopertare se vor lua următoarele măsuri:

 se vor efectua lucrări de descopertare numai de pe suprafaţa exploatării
propriu-zise
 solul va fi descopertat treptat, în fâşii paralele odată cu avansarea lucrărilor
de exploatare;
 se va preântâmpina scăparea accidentală pe solul vegetal al combustibilelor
din utilajele grele;
9
 Activitate de exploatare are un impact negativ asupra solului şi a subsolului prin
descopertarea totală a unei suprafeţe de 10379,0 m2 - respectiv exploatarea unei
cantităţi totale de 55650,0 m3.
Material rezultat în urma activităţii de descopertare, va fi depus sub formă de
diguri de contur pe marginea zonelor exploatate, având lățimea de 1m şi panta taluzului
1:1,5. Aceste diguri vor fi consolidate prin înierbare.
Lacul amenajat va avea următoarele caracteristici
 S – heleșteului – 10379,0 m2
 S - luciu apă - 6486,0 m2;
 H bazin - 7,2,00 m ;
 H max.apă -3,50 m ;
 V med apă - 16215,0 m3 ;

Alimentarea cu apă a heleşteelor se va realiza natural din subteran ( din pânza

freatică ) din apele pluviale.
Din analizele statistice a evoluţiei factorilor climatici în zonă: temperatură,
regimul vânturilor, precipitaţii, reiese că amenajarea piscicolă cu scop de agrement se
poate iniţia şi dezvolta în condiţii bune.

5. MONITORIZAREA MEDIULUI

Pe tot parcursul derulării investiţiei S.C. Trans-Kol-Forest S.R.L va avea în

vedere monitorizarea impactului pe care activitatea de extracţie îl va avea asupra
factorilor de mediu.
Monitorizarea va urmării starea factorilor de mediu, sursele de poluanţi, starea
tehnică a utilajelor din dotare.
Personalul angajat va fi instruit pentru a desfăşura o activitate corespunzătoare,
fără deterioarea sau poluarea mediului înconjurător.
Factori de mediu ce vor fi monitorizaţi vor fi aerul, apa, solul şi subsolul.

Întocmit
ing.geo. Kömény Pál

10