Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEMORIU DE PREZENTARE
conf. Anexei 5 la metologie
I.DENUMIREA PROIECTULUI:
BAZ DE AGREMENT CU SPECIFIC PESCRESC
N COMUNA FRUMUIA, JUDEUL GALAI
II.TITULAR
PRIMARIA COMUNEI FRUMUSITA, JUDETUL GALATI
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1 Rezumatul proiectului
Necesitatea si oportunitatea lucrarii
In prezent, una dintre tintele principale ale Primariei comunei Frumusita o
constituie dezvoltarea mediului de afaceri din comuna prin exploatarea resurselor
naturale ale acesteia.
Comuna este cuprinsa in Zona Pescareasca Lunca Prutului Inferior
Dunarea Inferioara si are un potential insuficient exploatat in ceea ce priveste
pescuitul si activitatile economice de comercializare si prelucrare a pestelui.
Din acest considerent, Primaria a decis sa acceseze finantare prin Programul
Operational de Pescuit pentru construirea unei piete de peste si sa fie partener si
intr-un proiect de creare a unui punct de informare turistic destinat pescarilor
amatori.
In acest scop s-a intocmit la solicitarea Consiliului Local Frumusita prezentu
proiect, in vederea realizarii unei baze de agrement cu specific pescaresc pe un
amplasament ce a fost destinat pichetului de graniceri in scopul cresterea
diversitatii activitatilor economice desfasurate in zona, in special prin valorificarea
resurselor comunei - in speta a potentialului piscicol, prin crearea unei baze de
agrement pe malul raului Prut in care pescarii amataori dar si cei autorizati
organizati ca intreprinderi familiare, persoane fizice autorizate, asociatii familiale,
etc., sa ai posibilitatea sa se cazeze intr-o locatie moderna, amplasata intr-un peisaj
pitoresc.
Analiza geotehnica
Conform studiului geotehnic efectuat pe amplasament, rezult c stratificaia
terenului este urmtoarea:
- 0,00 0,80 0,90 m umplutur eterogen de pmnt nisipos glbui cu
resturi de crmizi; afnat, umezit.
- 0,80 0,90 6,00 m teren dificil de fundare constituit din depuneri
aluvionare recente, saturate, neconsolidate, cu aspect de ml, cu intercalaii de ml,
lentile de pmnturi cu resturi vegetale incomplet transformate, cu grosimi
centimetrice i la diferite niveluri i resturi fine de cochilii, n general cu
consisten redus i cu compresibilitate ridicat i foarte ridicat.
Nivelul hidrostatic al pnzei de ap subteran se afl la adncimi mai mari
de 6,00 m.
Amplasamentul se ncadreaz n zona de hazard seismic descris n valoarea
de vrf a acceleraiei orizontale a terenului ag = 0,30 g (acceleraia terenului pentru
proiectare) determinat pentru intervalul mediu de recuren de referin (IMR)
corespunztor strii limit ultime. Valoarea perioadei de control (col) a spectrului
de rspuns este Tc = 0,7 sec.
Presiunea convenional de calcul este de 60 KPa.
SITUATIA PROPUSA
Baza de agrement ce urmeaza sa fie reabilitata in comuna Frumusita este in
patrimoniul unitatii administrativ teritoriale, urmand ca viitoarea unitate de
cazare sa fie inchiriata turistilor care doresc sa pescuiasca in raul Prut si in
baltile din zona, dar si celor care ajung in zona si isi doresc sa ramana peste
noapte in localitatea Frumusita. Clientii bazei de agrement vor fi atat pescari
autorizati cat si persoanele fizice care domiciliaza in comuna Frumusita, dar si
in localitatile situate pana la 40 de km distanta fata de amplasarea acesteia,
precum si cei care tranziteaza zona;
Se estimeaza ca in baza de agrement vor fi cazati aproximativ 80 pescari pe
luna.
Baza de agrement este dotata cu bucatarie si sala de servit masa, la cerere se
pot organiza evenimente unde vor fi servite mancaruri din peste.
In ceea ce priveste concurenta, baza de agrement ce va fi deschisa in
Comuna Frumusita nu va avea competitori intrucat in mediul rural al judetului
Galati nu exista o astfel de locatie.
Segmentul de piata al UAT, in ceea ce priveste serviciile de cazare, se ridica
la un numar de circa 960 de persoane /an , urmand ca anual sa isi mareasca
portofoliul de clienti ca urmare a cresterii notorietatii bazei de agrement si
dezvoltarii ecoturismului si pescuitului in zona;
4
UTILITI
Alimentarea cu ap
Alimentarea cu apa se va face prin intermediul unui pu forat, ce se va
executa la adancimea H= 45 m, in sistem HCl, cu coloana 180mm, pentru un
debit prelevat de cca. 7 mc/h.
Forajul se va echipa cu conducta de aspiratie si electropompa submersibila.
Pentru asigurarea debitului si presiunii la consumatori in cabina putului se
va monta instalatia de pompare cu hidrofor.
Dupa terminarea lucrarilor se va institui zona de protectie sanitara cu regim
sever prin imprejmuire cu plasa de sarma (pe stalpi de beton) , conform HG
931/2005.
Canalizarea
Evacuarea apelor uzate se va face prin reteaua de canalizare la fosa septic
vidanjabil.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrica se va face din BMP( bloc de masura si
protectie trifazat) . Bransamentul se va realiza de catre S.C. Electrica S.A. dupa
obtinerea avizului de racordare .
Instalatii termice
- nclzirea spatiilor se va face cu o central termic pe lemne.
Centrala termica va fi echipata cu un cazan din otel cu gazeificare cu puterea
termica 80 kw si va functiona cu combustibil solid lemne.
Cazanul se va racorda la un cos de fum din inox montat la exterior si care va
avea dimensiunile Dn 30 cm si H= 8m.
Elemente de bilan teritorial
- Suprafaa terenului:
- Pavilion nr.1: Aria construit
Aria desfurat
Regim de nlime:
- Pavilion nr.2: Aria construit:
Aria desfurat
Regim de nlime:
- Pavilion nr.3: Aria construit
Aria desfurat:
Regim de nlime:
St = 8.276,00 mp
Ac1 = 348,61 mp
Ad1 = 348,61 mp
Parter
Ac2 = 45,22 mp
Ad2 = 45,22 mp
Parter
Ac3 = 60,22 mp
Ad3 = 60,22 mp
Parter
Ac = 458,05 mp
Ad = 458,05 mp
protejate , conservarea habitatelor , a floriei si a faunei salbatice ( Natura 2000 siturile ROSPA0070 Lunca Prutului Vladesti Frumusita si ROCSI0105
Lunca Joasa a Prutului.
Coordonatele stereo 70
1. Y = 746196.01
X = 467619.89
2. Y = 746300.80
X = 467618.58
3. Y = 746302.66
X = 467541.16
4. Y= 746191.54
X = 467544.53
1. 4539 52.37N,
2. 4539 52.17N,
3. 4539 49.51N,
4. 4539 49.86N,
2809 31.93E,
2809 36.92E,
2809 36.72E,
2809 31.81E,
10
11
2809 31.93E,
2809 36.92E,
2809 36.72E,
2809 31.81E,
12
Prut), traseul Carpatic (care se regsete de-a lungul rului Siret) i traseul Pontic
(spre nordul continentului european)
6.2.1 Importanta
Teritoriul parcului exceptnd Lacul Brate, a fost declarat Sit de Importan
Comunitar (SCI) ROSCI0105, ca parte integrant a reelei ecologice europene
Natura 2000, prin Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile, nr. 1964
din 13.12.2007, iar ntreg teritoriul parcului a fost desemnat prin Hotrrea de
Guvern nr. 1284/24.10.2007 i ca Arie Special de Protecie Avifaunistic (SPA)
n cadrul reelei ecologice europene Natura 2000 .
6.2.2 Delimitare
Parcul se afl n sudul i estul judetului Galati, avnd urmtoarele limite:
spre N pornete din dreptul Cotului Rusului, de la confluena rurilor Elan
i Prut
spre S pornete de la confluena Prutului cu Dunrea (inclusiv Insula
Cruului, Balta Ztun)
spre V are ca limit colinele Covurluiului
spre E se afl grania de stat cu Republica Moldova pe o lungime de
122,4 km, pn la limita cu judeul Vaslui.
Are o lungime de 145 km i din suprafaa sa, 62% este ocupat de diferite
ecosisteme acvatice (curs de ap, lacuri, bli sau zone mltinoase), 25% este
ocupat de pduri de lunc, 6 % puni, 7% terenuri agricole, construcii, drumuri
i altele, iar culturile agricole ocup un foarte mic procent de 4%. Se mai gsesc
pajiti umede i alte tipuri de ecosisteme.
Este alcatuit din rul Prut i afluenii lui (Horincea, Oancea, Seaca,
Stoeneasca, Brneti) si Chineja (se varsa n Lacul Brate).
6. 2.5 Clima
Este temperat continental cu puternice influene excesive.
6.2.6 Componente
Lunca inferioar a Prutului pe o lungime de 122 km, aflat ntre talvegul
apei i digul de aprare mpotriva inundaiilor - pe poriunea Giurgiuleti
Vam i localitatea Vldeti, iar n amonte - aflat ntre talvegul rului i
faleza Podiului Covurlui (Colinele Covurlui), zon aflat n regim liber de
inundaie;
Zona Dunarii (12 km) - aflat ntre talvegul fluviului i digul de aparare
mpotriva inundaiilor.
14
Zona Brate, respectiv Lacul Brate - cu alimentare prin canalul Ghimia din
rul Prut.
6.2.7 Zone de conservare special:
Lacul Brate (2.120 ha), supranumit "Balatonul Romaniei"[7], inclusiv
pepiniera piscicol, zona de stufri i vegetaie palustr;
Ostrovul Prut
zona ndiguit a Prutului ntre Punct Vam Giurgiuleti i Vldeti, care
include parcele i subparcelele forestiere, lacuri, bli i zon de stufri
zona inundabil a rului Prut care include:
Lacul Pochina Rogojeni, inclusiv zona aferent de stufri i vegetaie
palustr
zona Vdeni situat ntre confluena prului Stlpului cu rul Prut i
hotarul de nord al judeului Galai cu judeul Vaslui, care include Lacul
Teleajen, Blile Cacia i Mata-Rdeanu precum i zonele de stufri,
suprafee agricole, puni i pdure de frontier
Flora este constituit din vegetaie palustr (de balt) asociat cu cea
acvatic, precum i comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile, cu specii de:
rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papur (ypha latifolia), stuf
(Phragmites communis) sau vegetaie ierbacee precum coada calului (Equisetuni
arvense), izma broatei (Mentua aquatica), sgeata apei (Sagitaria sagitifolia),
iarba mlatinii (Juncus effusus), piciorul cocoului (Ranunculus lingua), rogozul
(Carex sp.), ipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de ap (Cicuta virosa), rosatea
(Buttomus umbelatus), coada oricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului
(Capsella bursa-pastoris), plutnia (Nymphoides peltata), troscotul de ap
(Polygonum amphibium), ciulinul de balt (Trapa natans), broscria
(Potamogeton natans), lintia (Lemna sp.), petioara (Salvinia natans) . Alturi
apar troscotul de balt, nufrul galben, nufrul alb, Urticularia vulgaris (o planta
carnivora acvatica).
Speciile mezofile i mezohidrofile de lunc sunt reprezentate de: firu (Poa
pratensis), piu (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul,
(Trifolium repens), pirul trtor (Agropyrum repens)
Pajitile de altitudine joas i cele stepice panonice de loess sunt populate de specii
xerofite i xeromezofite, mai puine de cele mezofile i sunt folosite n principal ca
i puni, poriunile cu fnee fiind puine. Valoarea acestora este const n faptul
c sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frn n eroziunea de
suprafa a solurilor. Ca specii se regsesc Stipetum capillatae, negara (Stipa
capillata), piuul (Festica valesiaca), brboasa (Botriochloa ischaemum), pelinia
(Artemisa austriaca), scrntitoarea (Potentilla argentea), laptele cinelui
(Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis,
Dactylis glomerata, Festuca pratensis) i leguminoase (Medicaro satriva,
Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus).
16
18
19
21
22
23
24