Biserica de lemn din Rapciuni, comuna Ceahlau, jud.

Neamt este o biserica construita in 1773 si aflata in prezent la Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti. Biserica a fost transferata in muzeu prin 1958, ca urmare a inceperii lucrarilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Rapciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti. Arhitectura se incadreaza in stilul vechilor biserici moldovenesti din lemn. Pictura din interiorul bisericii se inscrie in canonul erminiilor bizantine. Constructia are mai multe inscriptii in grafie slavona, slavo-romana sau romana care se adauga celor slavonesti de la iconografie. A existat si un program de restaurare al bisericii de lemn care a debutat prin anul 2007. Biserica veche a fostului sat Rapciuni din comuna Ceahlau constituie subiectul unui studiu numit Biserica salvata din lac. Studiul rezultat, coroborat cu descrierea profesionista a valorii arhitecturale si culturale a edificiului la care au fost adaugate eforturile restaurarii, au alcatuit lucrarea intitulata Biserica salvata din lac. Povestea bisericii de lemn din Rapciuni, Neamt, care a aparut in conditii grafice deosebite. Biserica din Rapciuni, jud.Neamt dateaza din 1773 dupa cum atesta inscriptiile daltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate si unele evenimentele mai importante din viata comunitatii (mersul vremii, aparitia molimelor etc.). Acoperisul inalt, din sindrila rotunjita la capetele de jos cu streasina larga de jur imprejur, se asterne ca o mantie usor ondulata peste corpul central lipsit de linii ascutite si de forme abrupte. Planul treflat, cu doua abside laterale, are forma de cruce bizantina ,orientate est-vest. Un pridvor asezat in fata usii de intrare in partea laterala a bisiericii catre sud, cu doua banci laterale, este sprijinit pe stalpi cu arcade. Deasupra tavanului se inalta un foisor cu toaca si suporturile pentru clopote. Interiorul pronaos, naos, altar este important prin valoarea artistica a picturii murale, opera unor mesteri locali din familia Zugravescu executata in tehnica obisnuita la epoca respective. Suvite inguste (2-3 cm), de panza din in sau din canepa, lipsite de contact a barnelor din pereti, au asigurat o suprafata neteda continua pentru culorile care s-au asternut direct pe lemn. Pictura din interiorul bisericii se inscrie in canonul erminiilor bizantine, fiind realizate scene din Patimile lui Iisus(naos) si din Vechiul si Noul Testament(pronaos).Pictura a fost executata de mesterii locali din familia Zugravescu, direct pe suprafata neteda a peretilor pregatiti prin astuparea rosturilor dintre barne, cu lut si aplicarea unor suvite de panza din in sau canepa, peste aceasta lipitura. Scenele se individualizeaza prin expresivitatea figurilor redate intr-o gama cromatica calda, bazata pe rafinate racorduri intre verde, ocru si albastru. Varietatea, originalitatea si unitatea artistica a patrimoniului mobil din acest lacas de cult - tampla sculptata, strane, jilturi, icoane, sfesnice - constituie un tezaur artistic pretios.

Etnia: romani Zona etnografica: Neamt Proveniena: Rapciuni, com. Ceahlau, jud. Neamt Descriere

Biserica poligonala, in plan trilobat, absida altarului decroata faa de naos; pronaos absidat, poligo

Planul constructiei: TIP: -Plan trilobat. Absida altarului decroata faa de naos, poligonala; pronao naos, altar. Cele 4 compartimente sunt boltite in stilul bisericilor de zid. Pridvor pe latura de sud. Fundatia constructiei: MATERIAL: -piatra; beton; TEHNICA: -turnat in sapatura Temelia: MATERIAL: -piatra de cariera; mortar; TEHNICA: -zidarie cu liant, 1 - 10 randuri Pardoseala constructiei: scandura de brad in altar, naos i pronaos lespezi din piatra de cariera i Peretii constructiei: MATERIAL: -barne de brad; TEHNICA: -taiat; cioplit; despicat la "trasca" (joag Sarpanta: TIP: -in patru ape; MATERIAL: -capriori de brad; grinzi de brad; TEHNICA: -fasonare; IM Invelitoare: MATERIAL: -sita de brad; TEHNICA: -batuta la un rand in tehnica "solz de peste"; la s orizontale) Inscriptii: TRADUCERE: -1773 INTRUPAREA DOMNULUI AJOT (?) AU LUAT INCEPUT A SE FA ZILE I S-AU SAVARIT; AMPLASARE: -Pridvor, deasupra usii de intrare, grinda opusa usii, grinz slavo-romana sau romana + inscriptii slavonesti la iconografia din interior; IMBINARE: -blockbau (c Stilul arhitectonic al acestui monument se evidentiaza prin cateva elemente care amintesc de arhitectura medievala moldoveneasca, cristalizata sub domnia lui Stefan cel Mare. Sunt transpuse in lemn de frasin si brad, cu multa pricepere si talent, planul triconic (cruce bizantina) si boltirile de peste naos si pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi, iar pe absidele laterale si a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucati de lemn imbinate cu maiestrie si performanta. Un pridvor deschis pe stalpi ciopliti si uniti prin arcade este plasat in fata usii de intrare, pe latura de sud. Pridvorul este suprapus de turnul clopotnita care are un mic foisor necesar difuzarii sunetului clopotelor. Acoperisul bisericii, cu invelitoare din sindrila, tinde parca sa invaluie in mantia sa si turnul clopotnita, ce se ridica numai pana la coama acoperisului. Fatada bisericii este impodobita cu diverse elemente decorative menite a sublinia deschiderile (ferestrele si usa au crestate si sculptate motive geometrice precum funia, rozete, dinti de lup), iar ultimile cununi de barne ale peretilor, cele de sub streasina larga, sunt prelungite in forma de aripi rotunjite. Fundatia constructiei a fost turnata in sapatura si a fost realizata din piatra si beton. Temelia a fost realizata din piatra de cariera si mortar in 1 - 10 randuri, iar pardoseala constructiei in scandura de brad in altar, naos si pronaos lespezi din piatra de cariera in pridvor. Materialul din care a fost construita biserica este lemnul, sub forma de barne cioplite pe patru fete, incheiate la colturi in coada de randunica, prelungite treptat la partea superioara sub acoperis, formand console rotunjite la capete si decorate cu rozete. Pentru construirea bisericii s-a folosit in principal lemnul de stejar, dar si cel de brad. S-au utilizat arbori seculari, data fiind marimea deosebita a barnelor cioplite in patru fete. Inovatia lui consta in alipirea de-o parte si de alta a naosului bisericii de tip traditional a cate unei abside mai mult sau mai putin dezvoltate, cu intentia de a inscribe si in planul acestui tip de ctitorie o forma asemanatoare celei de cruce, pentru crearea unui spatiu dezvoltat la fata tamplei, care trebuie sa adaposteasca cele doua strane laterale. Este firesc, deci, ca nu totdeauna absidele sa se inscribe axului transversal al naosului.

Biserica de plan triconic, cu peretii din barne de brad imbinate la colturi in tehnica coada de randunica, este influentata, din punct de vedere architectonic, de constructiile similar realizate din piatra si caramida. Ultimile trei barne de sub streasina au capetele iesite in consola, prin depasiri successive, sugerand prin decorul lor, aripile de future. Valoarea artistica a bisericii este intregita de picture interioara care, pastrata astazi doar partial, a fost realizata de mesterii locali pe panza lipita de perete. Inscriptiile, cu litere chirilice sau latine, de pe grinzile pridvorului mentioneazaevenimente deosebite din viata satului, cum ar fi, venirea lacustelor in anul 1847, ierni sarace in precipitatii etc. A fost adusa in muzeu in anul 1958, deoarece satul Rapciuni a fost stramutat, ca urmare a amenajarii lacului de acumulare Bicaz. Biserica de lemn aflata azi in muzeul satului din Bucuresti, unde a fost adusa din satul Rapciuni (inghitit in 1955 de apele lacului de acumulare de la Bicaz) este in aceasta privinta un exemplu tipic. Planul ei cuprinde trei incaperi: un pronaos, cu partea dinspre apus poligonala, un naos si o abside pentru altar. Pronaosul este despartit de naos printr-un perete de lemn cu deschideri largi, iar naosul de altar, prin nelipsitul iconostas, care este asezat inaintea liniei de demarcatie a absidei, in asa fel ca intre el si aceasta sa se lase locul necesar amenajarii celor doua anexe: proscomidia si diaconicul. Intrarea in biserica, situate pe latura dinspre miazazi a pronaosului, este precedata de un spatiu foisor de plan patrat in care stilpii, consolele, grinzile, rama care incadreaza si pune in evidenta intrarea in pridvor, ca si rama usii din peretele pronaosului, impodobite cu nespus de ingenioase si de frumoase ornamente si crestaturi, sunt construite solid din grinzi imbinate si intarite cu cuie de lemn. Prin tehnica lucrului si felul decoratiei, ca si prin elementele sale de baza cum sunt foisorul, turnuletul-clopotnita de deasuprea acestuia, acoperisul inal, croit in patru ape, cu pante repezei si streasini proeminente cladirea pastreaza toate trasaturile traditionale specific arhitecturii populare de lemn. Prin idea acoperirii incaperilor cu bolti si mai ales prin felul si structura boltilor, biserica din Rapciuni, ca si multe alte biserici moldovenesti, prezinta in schimb particularitatea de a imita forme si procedee constructive caracteristice arhitecturii de zid. Este sufficient, pentru a ne da seama de acest lucru, sa avem in vedere forma rotunjita, improprie lemnului, a celor doua cupole ridicate un ape pronaos si alt ape naos, care sunt construite din scandurele legate intre ele cu limba si uluc pe un schelet de nervure curbe, foarte asemanatoare ca conceptie si infatisare cu cupolele multor biserici de zid. Exemple remarcabile de buna si frumoasa arhitectura populara, bisricile de lemn imbogatescin mod considerail patrimonial artei nationale romanesti si constituie totodata pentru arhitectii si constructorii zilelor noastre, un pretios si nesecat izvor de invataminte.