Distrugerea castrului legiunii XIII Gemina din cetatea Alba

Planul cetatii Alba Iulia si a imprejurimilor pe la 1687(desen de Marsigli). Zidurile si forma sunt
inca cele ale marelui castru al legiunii a XIII Gemina.
 Planul cetatii stelate Alba Carolina (germ: Carlburg numita si Weissenburg), asa cum arata pe la
1737. Orasul antic Apulum a fost cel mai mare din Dacia romana, avand 2 castre, din care unul de
legiune si 2 asezari civile din care un municipium. Urmele antice, bogate cu 100 de ani in urma au
fost distruse aproape in totalitate in ultimii 20 de ani. La Muzeul Unirii din Alba nu se pastreaza
nici macar un singur mozaic din nenumaratele care decorau bogatele locuinte ale asezarilor din
Apulum [n. Art Historia].
Exista unele situri arheologice unice, pe care arheologii asteapta si o viata pentru a avea ocazia sa le
studieze. Desi se cunoaste aproximativ, sau se banuieste asezarea unui loc de mare importanta arheologica ,
lipsa banilor, orgolii, lipsa tehnicii sau specialistilor amana ani si ani de zile inceprerea unei sapaturi care
ar putea releva informati istorice de mare valoare. Asa cum este de exemplu ruina ingropata inca a
manastirii cisterciene de la Igris, din Banat. Sau a cetatii dacice de la Varful lui Hulpe. Sau a cladirii
comandamentului roman (principia) din castrul de legiune din cetatea Alba Iulia. Ocazia nesperata s-a
apropiat. Sansa a facut ca exact pe acel loc sa nu fie nimic construit. Sa fie un parc ce a fost vaduvit de
cateva zeci de copaci. Cetatea e in mare restaurare. La mijloc se afla bani multi. Ar trebui sa se gaseasca
suficienti pt cercetarea urmelor romane de acolo. Si nu numai romane, caci Alba Iulia e singura cetate din
Ardeal locuita intre ziduri, neintrerupt, din epoca romana pana azi. Banii dati de episcopia catolica din Alba
au finantat sapaturi arheologice ce au dus la descoperirea [ poate ] celei mai vechi biserici crestine din
Transilvania. Poate sub parcul din centru multe alte minuni asteapta sa fie descoperite. Insa lacomia
edililor si a restauratorilor, ignoranta si lipsa de reactie a arheologilor de la Muzeul Unirii face ca
ramasitele de sub parcul Custozza sa fie tratate superficial. Mai jos, articolul indignat al dlui Ioan Piso,
arheolog romanist si fost director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei din Cluj, coordonatorul sapaturilor
de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Articol publicat aici.
Radu Oltean

O crimă împotriva patrimoniului naţional

Prof. dr. Ioan Piso

Faptele s-au petrecut la Alba Iulia. Totul a început cu încercarea de a se tăia arborii seculari din Piaţa
Custozza, situată în plin centru istoric, între clădirea în care a fost decisă Unirea de la 1 decembrie 1918,
universitate şi alte clădiri valoroase prin arhitectură şi semnificaţie. Însăşi distrugerea parcului este o dovadă
de lipsă de înţelegere a structurii unui oraş european şi, mai ales, de lipsă de educaţie. Nu s-au mulţumit
însă cu asta. Au distrus cel mai important monument roman din Dacia rămas încă necercetat şi nedezvelit.
 Reconstituirea grafica a doua castre de legiune din Britania (sursa:Osprey military). Un castru de
legiune trebuia sa ofere ca loc de campare si de locuire unui numar de cel putin 5000 de ostasi. In
centrl castrului, in fara intersectiei celor doua drumuri principale se afla cladirea numita Principia
( nr 6 pe imaginea de sus) , adica Comandamentul castrului. Cladirea principala a
 Comandamentului (Principia) se numea Pretorium, locul unde se tineau banii, tezaurul si
stindardele legiunii, inclusiv vulturul aurit. Tot acolo se afla si statuia imparatului in functie [n. Art
Historia]
Ştiu ce vorbesc, fiindcă am lucrat ani de zile la Alba Iulia adunând toate cele aproape 1000 de inscripţii
romane descoperite în anticul Apulum. Am citit toate rapoartele vechi de săpături şi am încercat să aflu locul
şi contextul arheologic în care a fost descoperită fiecare piesă. Eu am fost şi cel care a descoperit
elementele de fortificaţie ale coloniei Aurelia în Partoş şi care, împreună cu colegi din Cluj, am început acolo
săpăturile. În cele din urmă, cele două volume de inscripţii din Apulum au fost publicate în 2001 la Paris în
cadrul renumitului Institut de France şi circulă în întreaga lume ştiinţifică. Îmi pot, deci, permite să prezint
situaţia arheologică a anticului Apulum.
 Doua planuri ale unor castre de legiune din Europa. Pe plansa de jos la nr 1 este Principia si
Pretorium-ul. In Transilvania si Banat au existat trei castre de
legiune: Pottaisa (Turda), Apulum (Alba Iulia) si Bersobis (Berzovia, in Banatul de campie)[n. Art
Historia}
Istoria romană a aşezării a început sub Traian, când pe platoul Cetate a fost construit castrul legiunii XIII
Gemina, a unităţii militare cel mai strâns legate de istoria Daciei. Zidurile castrului au continuat a fi folosite
ca ziduri ale oraşului medieval. Cel mai bine s-a păstrat o porţiune de pe latura de sud a castrului. De altfel,
atunci când au venit slavii, impresionaţi de perfecţiunea zidurilor din blocuri de calcar, i-au dat aşezării
numele de Bălgrad (Oraşul Alb). La începutul secolului XVIII austriecii au lărgit fortificaţiile şi astfel a
rezultat cetatea de tip Vauban, una dintre cele mai bine conservate din Europa. Să ne întoarcem însă la
castrul roman. La sud-est de acesta se afla pretoriul, adică sediul guvernatorului Daciei. A fost parţial săpat
în jurul anului 1900 de Béla Cserni, acelaşi care a întemeiat marele muzeu din Alba Iulia. Acest pretoriu
măsura în jur de 6 hectare, fiind cel mai mare sediu de înalt funcţionar imperial din întregul Imperiu Roman.
În jurul castrului se întindea pe o rază de 2 km o primă mare aşezare civilă, numită canabae. Dintr-o a doua
aşezare civilă, situată la 2 km sud de castru, astăzi în colonia Partoş, a luat naştere sub împăratul Marcus
Aurelius (161-180) municipium Aurelium Apulum, care sub împăratul Commodus (180-192) a devenit colonia
Aurelia Apulum. Ocupa între ziduri circa 70 de hectare, fiind cel mai mare oraş al Daciei romane. Sub
Septimius Severus (193-211) a luat naştere din canabae cel de-al doilea oraş, municipium Septimium Apulum.
Este singurul caz din Imperiul Roman când în apropierea unui castru legiunar iau naştere şi coexistă două
oraşe. Castrul, cele două oraşe, spaţiile locuite dintre ele, cimitirele foarte întinse ocupă în total o suprafaţă
de circa 5 x 2 km. Avem de-a face cu cea mai întinsă aşezare romană din provinciile nordice al Imperiului.
Ce s-a cercetat şi ce poate fi arătat publicului din toate aceste minunăţii? Din pretoriul guvernatorului s-a
păstrat un mulaj făcut de Béla Cserni. Pretoriul însuşi a fost acoperit îndată după primul război mondial de
clădiri moderne. A mai rămas o mică porţiune în str. Munteniei, în care s-a intrat la începutul anilor 90' cu
buldozerul. O colegă foarte harnică din Cluj încearcă de câţiva ani să mai salveze aici câte ceva. La revoluţie
colonia Aurelia din Partoş era încă pe trei sferturi păstrată. Acum este totul distrus. Veneau noaptea
excavatoarele, săpau fundaţiile, iar reţelele de crimă organizată preluau obiectele găsite; asta sub ochii
îngăduitori ai poliţiei, ai procuraturii şi ai arheologilor. Municipium Septimium de pe platou a avut aceeaşi
soartă. Au fost făcute aşa zise săpături de salvare, de fapt nişte secţiuni, care nu au avut alt scop decât pe
acela de a se da cât mai repede certificatul de descărcare arheologică pentru ridicarea unui cartier. Cele
două oraşe sunt, prin urmare, distruse. Ce s-a întâmplat cu castrul? Aici a fost săpată poarta de sud, mult
prea puţin faţă de terenul avut iniţial la dispoziţie pentru săpături şi care se tot micşorează. Rămăsese foarte
bine păstrată zona centrală a castrului în parcul Custozza şi jurul acestuia. Acum 25 de ani am văzut o mică
secţiune fădută de arheologul Radu Heitel.

Planul castrului legiunii XIII Gemina suprapus pe imaginea satelitara a Cetatii Alba Carolina.
In centru cladiria Comandamentului-Principia [n.Art Historia]
 Planul cetatii Alba Iulia (Bălgrad, Ghyulafehervar) in 1711, desenata de Visconti . Ramasitele
medievale ascunse in cetate sunt deseori la fel de importante precum cele romane. Pavarea si
restaurarea cetatii ar fi trebuit sa fie ocazia asteptata de multi istorici si arheologi pt dezlegarea multor
secrete legate de aceasta venerabila cetate. Ocazie ratata....Se pare ca toata lumea interesaza secretele
cetatii, mai putin pe arheologii Muzeului Unirii si pe Primar..Si nici pe Ministerul Culturii.[n. Art
Historia]
Zidurile clădirilor militare atingeau înălţimea de doi metri, iar acolo unde se terminau, începeau straturi
arheologice compacte, care începeau la sfârşitul antichităţii şi continuau până în evul mediu. ţin minte o
fântână, care începea pe zidul roman şi se oprea la jumătate de metru de actualul nivel de călcare. Unde se
puteau găsi dovezi mai convingăoare ale continuităţii românilor decât aici? Ruinele cele mai importante se
găseau însă în parcul Custozza. Ele aparţineau clădirii comandamentului legiunii (principia), se întindeau pe
circa un hectar şi erau extraordinar de bine păstrate, ca nicăieri în Europa. Mai există un caz asemănător la
Lambaesis, astăzi în Algeria. Ce cuprindea clădirea comandamentului? Înainte de toate un şir de clădiri
monumentale, între care cea centrală se chema aedes principiorum. Era sanctuarul legiunii, în care erau
păstrate stindardele şi acvila de aur, simbolul cel mai sfânt al unei asemenea trupe. În faţa acestor încăperi
se afla o curte plină de monumente, iar în complex se intra printr-o poartă monumentală. Ei bine, toate
acestea constituiau un tezaur de nepreţuit al arheologiei româneşti şi europene, aşteptând să fie într-o bună
zi cercetat şi scos la lumină cu pricepere şi cu dragoste. A căzut însă victimă barbariei primăriei din Alba
Iulia. Ceea ce nu au reuşit hunii, mongolii şi turcii, a reuşit primarul Mircea Hava.
Reconstituirea grafica a doua cladiri Principia. In ambele se observa camera unde se depozitau
stindardele legiunii.[n. A-H]
 Doua imagini ale unei Principia reconstruita pe temeliile originale intr-un castru rtoman din
Germania-Saalburg, considerat cel mai restaurat si reconstituit castru roman.
De luni de zile excavatoarele şi buldozerele distrug centrul castrului din Apulum. De patru ori am fost martor
al crimei. Astă vară erau distruse cu excavatoarele zonele din jurul clădirii comandamentului, fără ca vreun
arheolog să fi fost de faţă. Materiale romane (cărămizi ştampilate, ceramică şi sticlă) zăceau pretutindeni,
păzite de maidanezi. Ultima oară am fost acolo în 19 noiembrie, când am vizitat Alba Iulia cu un grup de
masteranzi de la Universitatea din Cluj. Priveliştea din fostul parc Custozza era cumplită.
 Vedere catre Parcul Custozza, foto din perioada interbelica

Parcul Custozza, scurt timp inaintea inceprii "reabilitarii" cetatii

 Proiectul de restaurare al Piatetei

Muntii de piatra cubica ce nu mai au rabdare sa astepta sapaturile arheologice.Afacerile cu piatra

cubica (import China cu granit artificial) , unele din cele mai rentabile si mai ticaloase din ..
Romania.[nota Art Historia]
Partea de sud a pieţii era deja acoperită cu plăci stupide de beton, iar operaţiunea urma să continue în
restul pieţii. Monumentele romane erau străpunse de ţevi de canalizare şi de alte instalaţii. Două
excavatoare scoteau straturile de cultură dintre ziduri şi deasupra zidurilor romane. Unul dintre excavatoare
s-a apucat apoi să demoleze un zid roman din cărămidă, iar un muncitor clădea cărămida. Celălalt excavator
rupea blocuri dintr-un alt zid şi le încărca într-un utilaj. Niciun arheolog nu era de faţă. Operaţiunea a
început la un moment dat să fie condusă de un arhitect, care ne-a spus politicos că nu avem ce căuta acolo.
Mai puţin politicoşi au fost gardienii, care ne somau să plecăm, cică pentru siguranţa noastră. Sper că se
refereau numai la pericolul reprezentat de utilaje.

Cui i-a păsat de modul în care trebuia să se desfăşoare o săpătură arheologică? Că o săpătură corectă trebuie
să ajungă până în solul viu, că materialul trebuie cules pe contexte, că trebuie lucrat mai mult cu şpaclul, că
trebuia cercetată cu cea mai mare grijă perioada de după retragerea oficială a romanilor? Cui i-a păsat de
legile ţării, care apără patrimoniul naţional? Oare interesul autorităţilor în a distruge ruinele romane nu este
mai presus de lege? La cine au ajuns banii din bugetul României pentru proiect şi pentru realizarea lui? Cine a
importat plăcile de beton din China?
Se ştie că prefectul şi primarul de la Alba sprijină proiectul de la Roşia Montana. Nu li se poate cere ceea ce
nu pot, şi anume să înţeleagă importanţa moştenirii istorice de la Alba Iulia. Sunt oare singurii vinovaţi? Ce-
au păzit Direcţia pentru cultură, ce-a păzit procuratura, ce-a păzit Muzeul Unirii? Participarea acestuia la aşa
zisele săpături a fost formală şi cu totul insuficientă. De ce nu a protestat? Se vorbeşte că, depinzând, în
primul rând financiar, de Consiliul Judeţean, ar fi fost supus la presiuni, iar câţiva arheologi mai puţin
conformişti au fost puşi pe linie moartă. De când am semnat protestul împotriva distrugerii Parcului Custozza
simt că am devenit şi eu persona non grata la muzeul din Alba Iulia. Când va pricepe şi intelectualul român
că rolul său în societate nu este numai acela de a supravieţui? Oricum, suprema autoritate ştiinţifică asupra
„săpăturilor" de la Alba Iulia i-a fost conferită dlui Nicolae Gudea, profesor la Facultatea de Teologie Greco-
Catolică din Cluj şi, ce-i drept, cunoscut şi ca arheolog. Latura sa morală o cunoaştem din apartenenţa la
grupul aşa-zis independent, care sprijinnă proiectul de la Roşia Montană. Dacă acolo profesorul Gudea se
străduieşte să demonstreze că galeriile romane pot fi decupate şi refăcute în altă parte, nu cred că nu mai
poate dormi nopţile de grija castrului roman din Apulum.
Ce păzeşte Comisia Naţională de Arheologie? Nimic altceva decât bunele relaţii cu ministrul culturii şi cu cei
de la putere, indiferent cine ar fi aceştia. Nu demult această comisie a dat în unanimitate un nou certificat
pentru Muntele Cârnic de la Roşia Montană. Cum putea ea să protesteze împotriva distrugerilor de la Alba
Iulia, adică împotriva actualei puteri?
Vinovatul principal este dl ministru Kelemen Hunor. A protestat pe bună dreptate şi a luat măsuri când nişte
excavatoare au pus în pericol zidul cetăţii de la Sarmizegetusa Regia şi au muşcat din contextele arheologice.
Era şi o ocazie bine venită de a le da o copită celor din opoziţie. Nu a avut însă nicio tresărire atunci când la
Alba Iulia i-au fost cauzate patrimoniului României pagube de o mie de ori mai mari, numai că aici aici
vinovaţi au fost oamenii puterii. Ce-i reproşez eu ministrului culturii nu-i că este ungur, ci că este politician
ungur şi nu om de cultură ungur. Ne-am obişnuit însă ca miniştrii culturii să fie numiţi la noi dintre oamenii
politici, ca să aibă şi ei un os de ros. Dacă dl Kelemen Hunor ar fi om de cultură, ar fi înţeles valoarea
momumentelor romane de la Alba Iulia, aşa cum a făcut-o conaţionalul său, marele Béla Cserni. Sigur că este
important şi ce sfetnici ţi-ai ales. Cine ar fi putut din anturajul său să-i atragă atenţia că la Alba Iulia
excavatoarele înlătură dovezile istoriei poporului român? Dna Csilla Hegedüs, consiliera sa personală, sau dna
Mihaela Ioana Kajtor, secretarul general al ministerului? Aceste doamne sunt mai pregătite să dea informaţii
utile despre Transilvania Trust sau firma Artex decât despre patrimoniul istoric românesc.
Concluzia celor de mai sus este că niciodată în această ţară, nici chiar sub Ceauşescu, patrimoniul istoric nu
a fost distrus la o asemenea scară şi cu atâta neruşinare. Primii vinovaţi trebuiesc căutaţi în rândurile celor
care sunt plătiţi pentru a-l apăra.
Pentru a dovedi că nesimţirea nu are limite, primăria din Alba Iulia caută să facă din acest oraş, altfel plin de
merite, capitală culturală europeană. După o asemenea agresiune împotriva culturii? Forurile culturale
europene vor fi puse în temă cu tot ce s-a întâmplat acolo.
Cluj, 7 decembrie 2011

Prof. dr. Ioan Piso

http://www.informatiadealba.ro/2011/07/07/poarta-praetoriumului-castrului-roman-a-fost-descoperita-
si-ingropata/Am aflat pe căi neoficiale că muncitorii care realizează pietonalul estic din Parcul Custozza au
descoperit poarta praetoriumului din castrul roman al legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirea este cât se
poate de importantă pentru Alba Iulia şi cu toate acestea este ţinută la secret: este vorba de clădirea
conducătorului militar (praetor) al oraşului.
Muncitorii au acoperit deja poarta praetoriumului şi se pregătesc să toarne asfalt peste, iar apoi piatră
cubică. Poarta a fost descoperită la aproximativ 20-25m lângă monumentul Losenau, înspre colţul de N-E al
Parcului Custozza.
Pe această cale, facem un apel la transparenţă şi deschidere: jurnaliştii trebuie lăsaţi să intre peste tot unde
se fac lucrări în Cetate; de asemenea, trebuie organizate săptămânal conferinţe de presă – este calea cea
mai sigură pentru a împiedica distrugerile arheologice.
Cerem pe această cale un punct de vedere oficial conducerii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia,
Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, Primăriei Alba Iulia şi antreprenorului care
lucrează în Parcul Custozza. Altfel vom rămâne cu impresia că se lucrează pe furiş, netransparent, că tot
timpul se ascund anumite aspecte importante pentru istorici şi arheologi!
Iulian Brok

Publicat de Radu Oltean la 11:05

Etichete: antichitate, Ardeal, arheologie, arhitectura, istorie militara, monumente, Transilvania

16 comentarii:

Anonim spunea...

La Porolissum nu există castru de legiune...

12 decembrie 2011, 14:19

Cornelius spunea...

Absolut firesc in peisajul cultural Romanesc-contemporan.

12 decembrie 2011, 17:44

Victor spunea...

Ar trebui rugati Menzel si Hrabal sa faca un film despre asta!

Poate o continuare la: "I Served the King of England" .
 12 decembrie 2011, 18:03

Alexandru Ursu-Bukowina spunea...

Ce sa ne mai miram ca ocupantii ucraineni ne distrug vestigiile istorice din Basarabia

istorica(jud.Cetatea Alba si Ismail) si din asa zisa regiune Cernauti, si ma refer aici la
distrugerea cetatii dacice Țețina pentru a construi turnul de televiziune, cand noi insine
o facem cu mai mare zel decat altii care se stie nu ne iubesc.
Doamne ajuta Romania!
12 decembrie 2011, 21:30

Anca spunea...

Adrian,
se pare ca romanii au inventat pistele de decolare.
13 decembrie 2011, 07:59

razvy spunea...

Vreau sa iti spun ca sunt din Alba-Iulia. Imi place ceea ce ai surprins in acest articol, si
este foarte adevarat. Inca de la inceput sau facut proteste imptriva distrugerii parcului
Custozza si defrisarii copacilor care sunt acolo de vreo suta de ani. Apoi dupa ce totusi
sau efectuat sapaturile a fost organizata o ptitie cu tot tacamul petru ca autoritatiile sa
ia in vedere valoarea istorica a zonei. Mi se pare ca prima data au respins petitia, nu
mai stiu exact, iar apoi sau efectuat in continuare lucrarile, exact asa cum ai surprins in
articol, fara noima. Intradevar cetatea a fost restaurata, dar a fost restaurata doar
pentru a deveni un posibil obiectiv turistic si pentru a scoate autoritatiile bani de pe
urma acesteia. Multi albaiulieni sunt nemultumiti de schimbarile survenite si de cele in
curs de demarare. Ai foarte mare dreptate cu acest articol
21 decembrie 2011, 19:41

Anonim spunea...

Chiar teai documentat mult in aceasta chestiune. Buna treaba! Chiar e placut sa veyi pe
cineva interesat de istoria acestui oras chiar daca este din cealalta parte a tarii
21 decembrie 2011, 19:47

Robert Nicolaescu spunea...

Prima oara pe aici, imi place mult blogul, nu ma bucur de ce se intampla in tara. Numai
bine iti doresc si Sarbatori fericite!
24 decembrie 2011, 11:55

Roxana spunea...

Era pacat ca "baietii destepti" sa nu fie implicati tocmai in lucrarile ce implica

patrimoniul cultural
27 decembrie 2011, 16:35

Sebastian spunea...

Asa a fost distrus si Sibiul.

Ceausescu a adus multi moldoveni - in special din zona Galatiului - pentru a scapa de
sasi. Acestia sunt cunoscuti ca VENETICI.
Moldovenii astia au ruinat Ardealul. Culmea: ei se cred ardeleni.
2 ianuarie 2012, 20:37

Radu Oltean spunea...

 @Sebastian
Si nu cumva acesti "ardeleni" sunt si cei mai sovini cand vine vorba de sasi sau unguri?
3 ianuarie 2012, 21:46

Sebastian spunea...

Cu siguranta frustrarile au un rol nefast.

7 ianuarie 2012, 11:58

lorrynus spunea...

Acuma o sa fie pus in valoare. Si biserica din fata catedralei romano-catolice si si

palatul din parcul custoza de care ati vorbit aici
30 ianuarie 2012, 14:22

constantin spunea...

stimate radu oltean,

daca tineai la o informare corecta si realista puteai sa urmareti si opiniile echipei de
cercetare care a realizat cercetarile din parcul custozza si care a si propus extinderea
acestora pe baza descoperirilor, fapt care se va si realiza in cursul lui 2012, iar
obiectivul va fi si restaurat printr-un proiect nou. acest proiect este generat tocmai de
aceste descoperiri, dar ignoranta cred ca e de partea voastra, a celor rau intentionati,
care criticati totul de dragul de a fi impotriva la orice!
1 februarie 2012, 21:03

Radu Oltean spunea...

@Constantin
Daca treaba se va termina fericit pentru patrimoniul roman de sub parc e super ok. As
vrea sa fiu primul care sa va felicit, sa va laud si sa zic:"da domne' uite ca mai sunt si
oameni seriosi". Dar eu am preluat articolul lui Piso si datorita unei pareri pe care mi-
am format-o de-a lungul intregului an, vorbind si cu alti oameni, arheologi, arhitecti,
etc. Muzeul de ce nu a sapat corect Parcul, preferand sa cedeze presiunilor Primariei
care vroia sa il paveze cat mai repede? Sau asa a parut vazut de afara cand excavatoare
sapau in straturi romane si medieval-timpurii, unice in Romania. Bine ca nu a "sapat" tot
Primaria in fata catedralei, caci altfel praful se alegea si de biserica de sec 10... Va rog
contraziceti-ma!!
1 februarie 2012, 21:36

Dani spunea...

N-ai cum sa citesti asa un articol si sa nu fii pe punctul de-a ceda nervos.
@constantin Faptul ca o mana de oameni sunt ingrijorati in legatura cu felul in care
autoritatile inteleg sa pastreze un patrimoniu de o mare valoare vi se pare rea
intentine???
Cand vorbim despre radacinile romanilor, chiar si paranoia ar terbui justificata in asa un
context.
Nu vi se pare ca sunteti totusi impertinent fata de grija pe care unii oameni o poarta
mostenirii istorice?
8 iulie 2013, 23:17