PIESELE DE AUR DIN DEPOZITUL CUGIR I I RELA IA LOR

CU SISTEMELE METROLOGICE DIN BRONZUL TÂRZIU

În literatura de specialitate româneasc studiile care au extins analiza

depozitelor de bronzuri i asupra aspectelor ponderale ale diverselor categorii de
piese i, în mod special, asupra celor fragmentate sunt relativ pu ine, aten ia
cercet torilor fiind orientat cu prec dere asupra aspectelor tipologice i crono-
logice1. Cu ocazia public rii depozitului de seceri de la Str o ti, autorii au analizat
gruparea în func ie de greutate a pieselor întregi sau fragmentare, conchizând c
ultimele au fost probabil ad ugate treptat, pân la atingerea greut ii totale
dorite2. Alte dou depozite în care problematica greut ii pieselor a fost urm rit
cu aten ie sunt cele de la Brâglez3 i Dip a4. Pentru depozitul de la Dip a s-a
realizat o analiz statistic a fragmentelor de seceri i a celor de celturi, încer-
cându-se surprinderea intervalelor de greutate în care se concentreaz cele mai
multe fragmente5. Chiar dac pot fi eviden iate tendin e de grupare ponderal a
fragmentelor, ele nu sunt totu i suficiente pentru a identifica cu certitudine
standarde de greutate care s fi fost avute în vedere în procesul de segmentare al
obiectelor. Mai curând acesta era menit s furnizeze o gam cât mai larg de
fragmente cu greut i diferite, care s poat apoi fi grupate sau eventual ad ugate
altor ansambluri de piese pân la atingerea unor standarde de greutate i valorice.
Este îns probabil ca existen a unor “canoane” de segmentare a diferitelor
categorii de piese i în special a secerilor i celturilor s fi dus în timp la
ob inerea unor fragmente cu greut i apropiate. Gradul ridicat de fragmentare a
pieselor din unele depozite transilv nene l-a determinat de altfel pe Chr. Pare s
presupun existen a unui sistem extrem de precis de m surare a greut ii
metalului în cadrul tranzac iilor de schimb6.
Prezen a pieselor de bronz fragmentate în depozite a fost larg discutat în
literatura de specialitate, primind explica ii dintre cele mai diferite, pornind de la
cea de „metal vechi”, destinat recicl rii, caz în care depozitele respective erau
asociate unor ateliere i/sau me teri metalurgi7, continuând cu trecerea ritual a
1
Un exemplu este i lucrarea recent a O. Bratu, care abordeaz problematica componen ei
depozitelor mai ales din punctul de vedere al func ionalit ii pieselor, problema greut ii fiind
discutat sumar, doar prin prisma greut ii totale a depozitelor (Bratu 2009, p. 123-126).
2
Motzoi-Chicideanu, Lichiardopol 1995.
3
Bejinariu 2007, p. 72-75.
4
Ciugudean, Luca, Georgescu 2006, p. 45-49.
5
Ibidem, p. 47 i fig. 7-8.
6
Pare 1999, p. 506.
7
Eogan 1983 (cu întreaga bibliografie a problemei); vezi i Rusu 1963, p. 184, nota 23; Rusu
24 H. Ciugudean

obiectelor într-o stare nefunc ional , în cadrul unor ceremonii implicând forme
de violen mistic 8 i terminând cu posibila func ie „monetar ” a fragmentelor
de metal, acestea fiind asociate unui anumit sistem de greut i9.
Cu prec dere prezen a masiv a secerilor în cadrul unor depozite a fost
interpretat de unii cercet tori prin posibila lor apartenen la un sistem premonetar,
mergându-se pân la supozi ia c secerile de bronz nu ar fi avut (doar) o func ie
utilitar , ci ar fi reprezentat în principal elemente ale unui sistem premonetar10.
Fragmentarea inten ionat a secerilor a fost conving tor sus inut de M. Primas,
un sugestiv exemplu fiind analiza depozitelor de la Sigmaringen sau Penkhoff,
pentru care s-a demonstrat ruperea secerilor în mai multe fragmente, acestea
reprezentând, în opinia cercet toarei amintite, veritabile unit i „monetare”11.
Recenta publicare a depozitului de la Pustakovec din Croa ia, care con ine, între
alte piese, i un insolit pandantiv cu buc i de obiecte (inclusiv un sfert din gura
unui celt !)12, aduce înc un argument serios în favoarea unei asemenea interpret ri
a pieselor fragmentate. Dar, pentru ca un atare sistem premonetar s poat
func iona, el trebuia s se bazeze pe un anumit sistem de greut i, pentru identi-
ficarea c ruia s-au f cut demersuri repetate în ultimele decenii13. Încerc rile de a
defini un sistem metrologic pe baza greut ilor individuale ale fragmentelor de
obiecte din depozite nu au înregistrat îns decât un succes limitat pân în
prezent. Acesta a fost de altfel motivul pentru care Chr. Pare, exprimând serioase
rezerve fa de analiza fragmentelor de bronzuri de tipul celei întreprinse de
Sommerfeld14, a preferat s încerce identificarea pieselor cu func ie de greut i
propriu-zise sau s caute standarde în obiectele întregi, precum lingourile. Un
demers asem n tor a întreprins i L. Rahmstorf, care s-a concentrat în studiile
sale asupra sistemelor metrologice pe zonele din care provin seturi de greut i15.
Studiile consacrate stabilirii unor sisteme de m surare a greut ii pentru
Bronzul târziu european au formulat concluzii destul de apropiate, în ceea ce
prive te valoarea unit ii de baz . Astfel B. Wiegel a avansat o unitate de baz
de 23,5 g pentru „Hügelgräberzeit”16, pentru ca R. Peroni s propun ulteriror

1981, p. 378-381; Petrescu-Dîmbovi a 1977, p. 23-24.

8
O demonstra ie ampl în acest sens la Nebelsick 2000; a se vedea i Sommerfeld 2005.
9
Primas 1986, p. 38; Primas 2008, p. 165-167; Sommerfeld 1994, p. 39; Hänsel A 2005, p. 294-
296.
10
Sommerfeld 1994, p. 37-60.
11
Primas 1986, p. 37-40.
12
Hänsel A 1999.
13
Din vasta literatur consacrat acestei problematici amintim aici doar câteva studii mai recente:
Malmer 1992; Lenerz-de Wilde 1995; Lenerz-de Wilde 2002; Peroni 1998; Primas, Pernicka 1998;
Pare 1999; Hänsel A 2005; Hossfeld 2006.
14
Pare 1999, p. 486.
15
Rahmstorf 2003 i 2006.
16
Wiegel 1994, p. 154.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 25
dou sisteme diferite de m surat, cu unit i de baz de 26 g (sistemul A),
respectiv 63 g (sistemul B)17. Chr. Pare diferen iaz perioada Bronzului mijlociu
i târziu, în care se opereaz cu o unitate de baz de cca 24-25 g, fa de
„Urnenfelderzeit”, când valoarea unit ii de baz se situeaz între 26-28 g18.

Fig. 1. - Piese din depozitele de la Cr ciune ti (1-2) i Crasna Vi eului (3)

(1-2 apud Nistor, Vulpe 1974; 3 apud Kacsó 1996).
Dintre piesele publicate pân în prezent de pe teritoriul României,
singurele interpretate ca reprezentând unit i de greutate propriu-zise sunt cele
dou bare-lingouri din depozitul de la Cr ciune ti, dintre care una este perforat
i are ata at o br ar 19. Ea cânt re te 432 g, în vreme ce lingoul simplu are
doar 407 g, dar a suferit interven ii moderne, care i-au afectat integritatea. Chr.
Pare semnaleaz un lingou asem n tor celor din Maramure în depozitul de la
Ho ko Pohorje din Slovenia, greutatea sa fiind îns de 260 g20.
O combina ie de trei piese din cadrul depozitului de la Crasna Vi eului ar
putea avea i ea o anumit semnifica ie ponderal . Este vorba despre un celt
având petrecut prin ureche o br ar , care la rândul ei este ata at unui corn
perforat, cele trei piese cânt rind împreun 306 g, îns C. Kacsó prefer s avanseze
ipoteza destina iei cultice, respingând categoric orice interpretare ponderal 21.
17
Peroni 1998.
18
Pare 1999, p. 493-505.
19
Nistor, Vulpe 1974, p. 10, 14, fig. 4/29-30.
20
Pare 1999, p. 486, nota 226.
21
Kacsó 1996, p. 250, 252, fig. 2.
26 H. Ciugudean

35

30

25

20

15

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
CUGIR 3.15 3.43 5.19 5.7 5.81 5.87 6.46 6.53 6.78 6.8 9.13 11.89 12.77 12.77 12.87 12.9 12.93 13.21 13.47 19.47 20.49 22.76 23.92 30.93

Fig. 2. - Histograma greut ii pieselor de aur de la Cugir.

100

90

80

70

60

grame 50

40

30

20

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
HINOVA 3.2 3.7 4.8 4.9 7.1 8 12 13 13 13 15 16 18 19 19 19 25 25 28 28 28 39 48 49 52 88 92 96

Fig. 3. - Histograma greut ii pieselor de aur (<100 g) de la Hinova.

Deocamdat nu sunt cunoscute sau, mai corect spus, publicate de pe

teritoriul României lingouri rectangulare (denumite uneori i lingouri Keftiu
miniaturale), similare celor existente în depozitele din perioada Bronzului târziu
de pe teritoriul Ungariei i care au fost interpretate drept greut i22. Este posibil

22
Mozsolics 1984, p. 33; Ilon 1992; Pare 1999, p. 493-495.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 27
îns ca asemenea piese s existe în marile depozite din Transilvania care n-au
fost înc publicate integral.

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
0 31
0 15 16 18 19 19 19 25 25 28 28 28
0 30
0
0
0 19 20 23 24 0

0
0
0
0
0
0 20 0
0
0
0
0
0

0 17 0
0
3.2 3.4 5.2 5.7 5.8 5.9 6.5 6.5 6.8 6.8 9.1 12 13 13 13 13 13 13 13 0

0
0
0
0
0 12 13 13 13 0
0
0
0
0 13 13 13 0
0
0
0
0
0 7.1 8
0
0
0
0
0
0
8

0
0 6.3 0
0
7

0
6

0
3.2 3.7 4.8 4.9 0
0
0
5

0
0
4
3

0
SACOSU 3.1 3.7 0
2

0
1

0
FIRITEAZ
35

30

25

20

15

10

HINOVA
CUGIR

Fig. 4. - Histograma greut ii pieselor (<35 g) de la Cugir, Hinova, Firiteaz i Saco u Mare.

Având în vedere semnificativele rezultate ob inute în urma analiz rii greu-

t ii pieselor de aur din diverse zone ale Europei în perioada Epocii Bronzului23,
am încercat s analiz m greutatea br rilor-lingouri de aur din cunoscutul depozit
bimetalic Cugir I24, care prezint i fenomenul fragment rii inten ionate. Din
cele 24 de piese, cu o greutate total de 287,23 g, doar opt, adic o treime, sunt
23
Eiwanger 1989; Malmer 1992; Hänsel 2009.
24
Ciugudean, Aldea 2005, p. 96-97, 106, fig. 2-3.
28 H. Ciugudean

întregi, restul fiind sec ionate la unul (pl. I/4; II/1, 4) sau la ambele capete (pl.
I/2-3; II/2), fiind prezente inclusiv segmente de bar de mici dimensiuni (pl.
II/3). Simpla examinare vizual a pieselor permite sesizarea urmelor de t iere cu
o dalt cu lama îngust , în anumite cazuri acela i fragment purtând urmele unor
sec ion ri nefinalizate, ele fiind reluate la mic distan (pl. I/2) pentru ob inerea
fragmentului de dimensiunea sau, mai bine spus, de greutatea dorit 25.

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

0 88 92 96
0

0
0
0

0
0
0

0
0 63 66 67 70 73 74 74 75 75 75 76 76 77 77 0
0

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 50 51 54 54 55 55 55 0
0
0
0
0

0
0
0

0
0
0

0
0
0 48 49 0 52 0

0
0

0
0

0
8
0

0
0

0
0 42 45 46 0
7
6
0

0
0
0
0
5
0
0 39 0
FIRITEAZ 34 36 39 0
4
3
0
0

SACOSU 39 0
2
0
0
1
100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

HINOVA
CUGIR

Fig. 5. - Histograma greut ii pieselor (<100 g) de la Cugir, Hinova, Firiteaz i Saco u Mare.

25
Ciugudean, Aldea 2005, fig. 15.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 29

1 2

3 4
Pl. I. - 1-4. Piese de aur din depozitul Cugir I.

Distribu ia în func ie de greutate a pieselor de aur de la Cugir a oferit

rezultate surprinz toare (fig. 2), eviden iind existen a clar a cel pu in dou stan-
darde metrologice. Primul este eviden iat de platoul situat între 5,19-6,8 g, unde
standardul de greutate ar putea fi de cca 6,14 +/- 0,8 g. Cel de-al doilea este
eviden iat de platoul situat între 12,77-13,47 g, unde, dac lu m în considerare o
eroare de cca +/- 0,5 g, ob inem un standard de greutate de cca 13,0 +/- 0,5 g,
30 H. Ciugudean

adic aproximativ dublul primei unit i. Ar mai putea fi luat în considerare i

existen a unei unit i mai mici, eviden iat de cele dou piese cu greutatea cuprins
între 3,15-3,43 g, care ar reprezenta aproximativ jum tatea primului standard.

1 2

3 4
Pl. II. - 1-4. Piese de aur din depozitul Cugir I.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 31

1 2

3 4
Pl. III. - 1-4. Br ri din tezaurul de la Hinova.

Br rile sau, mai corect spus, inelele26 cu sec iune rombic de la Cugir se
înscriu din punct de vedere tipologic într-o categorie de obiecte din aur larg
reprezentat în depozite sau descoperiri izolate, pe un teritoriu bine delimitat,
care cuprinde zona central i vestic a Transilvaniei, Banatul i nord-estul

26
Diferen iere f cut de M. Rusu doar pe criterii dimensionale, nu i func ionale, inelele fiind
piesele cu diametrul mai mic (Rusu 1972, p. 34). i D. Popescu r mâne la nivelul diferen ierii
tipologice i dimensionale (Popescu 1975, p. 60).
32 H. Ciugudean

1 2

3 4

5 6
Pl. IV. - 1-6. Piese compozite i fragmentate din tezaurul de la Hinova.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 33

2
Pl. V. - Piese din depozitele de aur de la Saco u Mare (1) i Firiteaz (2).
34 H. Ciugudean

Ungariei27. Deseori ele apar asociate i cu alte tipuri de br ri, cum ar fi cele cu
capetele terminate cu spirale duble, în cazul tezaurelor de la Saco u Mare (pl.
V/1)28, Firiteaz (pl. V/2)29 sau Oradea30, ori cu cele crestate, în cazul tezaurului
de la Mese eni31 sau Volóc32. Probabil cea mai complex asociere tipologic de
br ri/inele din aur din perioada Bronzului târziu este cea întâlnit în cadrul
tezaurului de la Hinova33, care cuprinde atât exemplare simple, cu sec iune
rombic (pl. III/1) sau octogonal (pl. III/3), cât i br ri plurispiralice din
sârm îndoit dublu (pl. III/4) sau din band lat , decorate cu nervuri (pl. III/2).
Pe lâng fragmentele de inele sec ionate care apar i în tezaurele de la Saco u
Mare34, C ua 35 i Hinova (pl. IV/6), în cazul ultimului tezaur mai sunt prezente
trei verigi înl n uite (pl. IV/1), precum i piese compozite, formate din fragmente
de sârm încol cite (pl. IV/2-3) sau din buc i de bar rombic , în jurul c reia a
fost r sucit sârm i o pl cu a din aur (pl. IV/5), toate realizate probabil cu
scopul atingerii unei anumite greut i.
Compararea greut ii pieselor de la Cugir cu cea a exemplarelor din teza-
urele de la Saco u Mare, Firiteaz i Hinova (fig. 4-5) indic o serie de simili-
tudini frapante. Astfel, standardul de greutate de cca 13 g este prezent prin trei
piese la Saco u Mare (12,76; 12,88; 13,35 g), prin alte trei piese la Hinova
(12,56; 13,09; 13,18 g) i printr-un fragment t iat de inel la C ua (13,85 g).
Standardul de greutate de cca 6,5 g este i el prezent printr-o pies în cazul
tezaurului de la Firiteaz (6,3 g) i Hinova (7,1 g), în timp ce unitatea de cca 3,15-
3,43 g este reprezentat prin câte dou piese cvasiidentice la Hinova (3,2 g; 3,7
g), respectiv Saco u Mare (3,1 g; 3,7. g).
Standardul de greutate de cca 6,5 g prezent în cadrul a trei tezaure (Cugir,
Firiteaz i Hinova) corespunde aproape perfect unui shekel egeean cu valoarea
de cca 6,5-6,8 g36. Recent B. Hänsel a identificat i el o unitate de greutate de
cca 6,85 g în depozitul din perioada Bronzului târziu de la Lovas din Croa ia37.
Cel de-al doilea standard, de cca 13 g, ar putea fi interpretat ca jum tate a
unit ii de baz din sistemul A propus de Peroni38 sau ca aproximativ ½ din

27
Rusu 1972, p. 34-35; Mozsolics 1966, p. 15, 26, 28; Mozsolics 1973, p. 92-95; Popescu 1975, p.
46-64.
28
Popescu 1975, p. 43, pl. VI/2-3.
29
Mozsolics 1973, p. 194, pl. 78-79.
30
Ibidem, p. 200-201, pl. 83.
31
Rusu 1972, p. 35; Mozsolics 1973, p. 203, pl. 93-94.
32
Moszolics 1973, p. 91.
33
Davidescu 1981; Davidescu 1981a.
34
Popescu 1975, p. 42, pl. V/4-5.
35
Ibidem, 43, pl. VII/3-6.
36
Ruiz-Gálvez 2000, p. 268.
37
Hänsel 2009, p. 30-32, fig. 4.
38
Peroni 1998.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 35
unitatea de baz a perioadei „Urnenfelderzeit” propus de Pare39. O problem o
constituie îns faptul c respectiva unitate de cca 26 g nu este reprezentat în
tezaurul Cugir I, ea putând fi eventual atestat printr-o bucat de inel din
tezaurul de la C ua (25,70 g) i prin altele dou de la Hinova (25,22; 25,33 g).
Poate cea mai surprinz toare analogie este îns cea cu unitatea egiptean pentru
aur deben, care avea greutatea de 13,5 g40, în perioada Regatului Nou din Egipt
utilizarea inelelor de aur ca simboluri premonetare fiind atestat inclusiv prin
reprezent ri iconografice în monumentele funerare (fig. 6)41.

Fig. 6. - Cânt rirea inelelor din aur reprezentat în mormântul nr. 181 din Theba,
datând din perioada Noului Regat (sec. XIV a. Chr.) (apud Eiwanger 1989).

Pe de alt parte, este evident faptul c standardul de cca 13 g reprezint

exact dublul unit ii de 6,5 g, cele dou valori întâlnindu-se în trei dintre cele
patru tezaure analizate. Dac raport m standardul de cca 6,5 g la unitatea de 65,5
g identificat de J. Eiwanger într-o serie de depozite de aur din Europa central 42,
constat m c raportul este exact de 1:10.

39
Pare 1999, p. 493-505.
40
Ruiz-Gálvez 2000, p. 267.
41
Eiwanger 1989, p. 443-444.
42
Ibidem, p. 445.
36 H. Ciugudean

Analiza greut ii pieselor de la Cugir nu face decât s confirme i s

completeze rezultatele deja ob inute prin câteva studii de referin consacrate
pieselor de aur din depozitele Bronzului târziu central i sud-est european43, în
opinia noastr unitatea de baz utilizat în fragmentarea inelelor-lingouri de la
Cugir fiind în direct corelare cu shekel-ul egeean. Dac accept m concluziile
lui Malmer în urma analizei întreprinse asupra unor obiecte de aur i bronz din
Scandinavia, atunci cel pu in unul dintre sistemele de greut i propuse de el
pentru zona Scandinaviei ar fi originar din zona egeean , ajungând pe „drumul
chihlimbarului” pân în nordul Europei44. Într-o sintez recent privind sistemele
de cânt rire din Epoca Bronzului în Orientul Apropiat, zona egeean i Europa,
L. Rahmstorf subliniaz i el faptul c sistemul de cânt rire din zona Europei
centrale în perioada Bronzului târziu apare ca o consecin a contactelor cu zona
egeean 45. Prin urmare, prezen a unei unit i de m surare a greut ii pentru aurul
din zona Transilvaniei preluat direct sau doar influen at de shekel-ul egeean nu
ar trebui s par deloc surprinz toare, mai ales dac avem în vedere rela iile
eviden iate pe filiera Drajna de Jos-Lozova-Pobit Kam k-Uluburun46.

HORIA CIUGUDEAN

THE GOLD RINGS OF THE CUGIR HOARD AND THEIR RELATION

TO THE LATE BRONZE WEIGHT SYSTEMS

ABSTRACT

The presence of fragmentary objects in hoards has been widely debated and analysed.
Several explanations have been provided, ranging from „scrap metal”, meant to be recycled and
therefore kept close to workshops, to ritual decommissioning during ceremonies of mystical
violence. Last but not least, they were also assigned a possible „monetary” value, in that they may
have formed a weighing system. The impressive quantity of sickles omnipresent in hoards has
mainly determined researchers to connect them to a pre-monetary system. But in order for such a
pre-monetary system to work, it had to build upon a common weight base. Considerable efforts
have been made to identify such a weight system over the past few decades. However, such
attempts that started from weighing each individual fragment from bronze hoards have been only
partly successful so far.
There are relatively few Romanian hoard studies of this kind, which have extended their
consideration to the weight of artifacts, according to their category, and have focused mainly on
fragments. Local researchers have mostly concentrated on typology and chronology.
The weight analysis of the gold ingot rings from the Cugir I hoard, which were intentionally
fragmented, has provided us with surprising results. Of the 24 items, weighing a total of 287.23

43
Mozsolics 1966; Mozsolics 1973, p. 86-89; Eiwanger 1989; Hänsel 2009.
44
Malmer 1992, p. 385-387.
45
Rahmstorf 2010, p. 101.
46
Bucholz, Weisgerber 2005; László 2007.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 37
grams, only eight (i.e. a third) are intact. The rest of them are cut at one or both ends, or even
fashioned into small bars. Upon a simple visual analysis, the cutting marks made by a narrow blade
chisel become obvious. In some cases, the same fragment was partially cut, only to be re-severed a few
millimeters away, in order to obtain a piece of a specific size, or rather a desired weight.
According to their weight, the gold pieces from Cugir fall into two clear categories. The
first group is that of items weighing between between 5.19 and 6.8 gr., for which an average
weight would be approx. 6.14 +/- 0,5 gr. In the second category, the fragments have a weight
between 12.77 and 13.47 grams, in which case (taking into account an error margin of approx. +/-
0.5 gr.) the standard weight is circa 13.0 +/- 0.5 gr. (i.e. double that of the first group). We could
even point out a third group, which includes two smaller pieces weighing between 3.15 and 3.43
gr., half the weight of the first category. A parallel could be drawn between this hoard and others
from Transylvania and Banat, which have fragmentary items of the same standards, just like in the
case of the hoards from Saco u Mare, C ua and Hinova.
The rhombic section ring ingots from Cugir are part of a widely spread group of gold
artifacts that have been found either in hoards or isolated throughout the Central and Western
Transylvania, as well as Banat and North-Eastern Hungary, within a clearly delimited area. The
weight analysis of the ring ingots from Cugir confirms and consolidates the results previously
obtained in several reference studies of gold artifacts from Late Bronze hoards from Central and
South-Eastern Europe.

EXPLANATION OF FIGURES AND PLATES

Fig. 1. - Bronze items from the Cr ciune ti (1-2) and Crasna Vi eului (3) hoards. (1-2. apud
Nistor, Vulpe 1974; 3. apud Kacsó 1996).
Fig. 2. - Histogram with the weights of gold rings from the Cugir I hoard.
Fig. 3. - Histogram with the weights of gold objects from the Hinova hoard (<100 gr.).
Fig. 4. - Histogram with the weights of gold items (<35 gr.) from the Firiteaz, Cugir I, Hinova and
Saco u Mare hoards.
Fig. 5. - Histogram with the weights of gold items (<100 gr.) from the Firiteaz, Cugir I, Hinova
and Saco u Mare hoards.
Fig. 6. - Weighing of gold rings represented in grave nr. 181 from Thebes, Egypt (14th century
BC) (apud Eiwanger 1989).
Pl. I. - 1-4. Gold items from the Cugir I hoard.
Pl. II. - 1-4. Gold items from the Cugir I hoard.
Pl. III. - 1-4. Gold armrings from the Hinova hoard.
Pl. IV. - 1-6. Gold items composed of several pieces from the Hinova hoard.
Pl. V. - Gold armrings from the Saco u Mare (1) and Firiteaz (2) hoards.

Abrevieri bibliografice

Bejinariu 2007 - I. Bejinariu, Depozitul de bronzuri de la Brâglez (comuna Surduc, jude ul S laj),
Cluj-Napoca, 2007.
Bratu 2009 - O. Bratu, Depuneri de bronzuri între Dun rea mijlocie i Nistru în secolele XIII-VII
a. Chr., Bucure ti, 2009.
Bucholz, Weisgerber 2005 - H.-G. Bucholz, G. Weisgerber, „Prominenz mit Steingerät”, în Ü.
Yalçin, C. Pulak, R. Slotta (Hrsg.), Das Schiff von Uluburun. Welthandel vor 3000
Jahren. Katalog der Ausstelung des Deutschen Bergbau-Museum Bochum vom 15.
Juli 2005 bis 16. Juli 2006, Bochum, 2005, p. 149-153.
Ciugudean, Aldea 2005 - H. Ciugudean, I. Al. Aldea, „Der erste Depotfunde von Cugir, Kr. Alba
38 H. Ciugudean

und seine Beziehungen zu den spätbronzezeitlichen Kulturphänomenen Sieben-

bürgens”, în T. Soroceanu (Hrsg.), Bronzefunde aus Rumänien/Descoperiri de
bronzuri din România II, Bistri a – Cluj-Napoca, 2005, p. 95-132.
Ciugudean, Luca, Georgescu 2006 - H. Ciugudean, S. A. Luca, A. Georgescu, Depozitul de
bronzuri de la Dip a, Bibliotheca Brukenthal, V, Sibiu, 2006.
Davidescu 1981 - M. Davidescu, „Un tezaur de podoabe tracice descoperit la Hinova-Mehedin i”,
în Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 7-22.
Davidescu 1981a - M. Davidescu, „Tezaurul de podoabe tracice descoperit la Hinova-Mehedin i”,
în Revista Muzeelor i Monumentelor, 7, 1981, p. 29-42.
Eiwanger 1989 - J. Eiwanger, „Talanton. Ein bronzezeitlicher Goldstandard zwischen Ägäis und
Mitteleuropa”, în Germania, 67, 2, 1989, p. 443-462.
Eogan 1983 - G. Eogan, Hoards of the Irish Later Bronze Age, Dublin, 1983.
Hänsel 2009 - B. Hänsel, „Frühformen des Geldes im bronzezeitlichen Europa”, în Godišnjak
Sarajevo, 38, 2009, p. 23-35.
Hänsel A 1999 - A. Hänsel, „Ein älterurnenfelderzeitliches Depot aus Pustakovec, Kot. akovec,
Kroatien”, în Acta Praehistorica et Archaeologica, 31, 1999, p. 76-92.
Hänsel A 2005 - A. Hänsel, „Un depozit de bronzuri din inutul Sucevei”, în T. Soroceanu (Hrsg.),
Bronzefunde aus Rumänien II/Descoperiri de bronzuri din România II, Bistri a –
Cluj-Napoca, 2005, p. 285-300.
Hossfeld 2006 - H. Hossfeld, „Prämonetäre Phänomene bei Ringhorten seit der mittleren
Bronzezeit beiseidts der Oder”, în PZ, 81, 2, 2006, p. 175-199.
Ilon 1992 - G. Ilon, „Keftiubarren Ingot from an Urn-grave Culture Settlement at Gór-
Kápolnadomb (c. Vas)”, în ActaArchHung, 44/1-4, 1992, p. 239-259.
Kacsó 1996 - C. Kacsó, „Der Bronzefund von Crasna Vi eului”, în T. Kovács (Hrsg.), Studien zur
Metallindustrie im Karpatenbecken und den benachbarten Regionen. Festschrift für
Amália Mozsolics zum 85. Geburstag, Budapest, 1996, p. 249-263.
László 2007 - A. László, „Drajna de Jos-Lozova-Pobit Kam k-Uluburun. Sur les relations à long
distance dans l’âge Tardif du bronze”, în Studia Antiqua et Archaeologica Ia i, 12,
2006 (2007), p. 43-55.
Lenerz-de Wilde 1995 - M. Lenerz-de Wilde, „Prämonetäre Zahlungsmittel in der Kupfer- und
Bronzezeit Mitteleuropas”, în Fundber. Baden-Würtemberg, 26, 1995, p. 229-327.
Lenerz-de Wilde 2002 - M. Lenerz- de Wilde, „Bronzezeitliche Zahlungsmittel”, în Mitt. Anthr.
Ges. Wien, 132, 2002, p. 1-23.
Malmer 1992 - M. P. Malmer, „Weight systems in the Scandinavian Bronze Age”, în Antiquity,
66, 251, 1992, p. 377-388.
Motzoi-Chicideanu, Lichiardopol 1995 - I. Motzoi-Chicideanu, D. Lichiardopol, „Der Bronzefund
von Str o ti, Kr. Prahova”, în T. Soroceanu (Hrsg.), Bronzefunde aus Rumänien (I).
Prähistorische Archäologie in Südösteuropa, 10, Berlin, 1995, p. 261-278.
Mozsolics 1966 - A. Mozsolics, „Die Goldfunde von Nyíregyháza und Szarvaszó”, în ActaArch
Hung, 18, 1966, p. 15-33.
Mozsolics 1973 - A. Mozsolics, Bronze- und Goldfunde des Karpatenbeckens. Depotfund-
horizonte von Forró und Ópályi, Budapest, 1973.
Mozsolics 1984 - A. Mozsolics, „Ein Beitrag zum Metallhandwerk der ungarischen Bronzezeit”,
în Bericht der RGK, 65, 1984, p. 19-72.
Nebelsick 2000 - L. Nebelsick, „Rent asunder: ritual violence in Late Bronze Age hoards”, în C. F.
E. Pare (ed), Metals make the World go round. The Supply and Circulation of
Metals in Bronze Age Europe. Proceedings of a conference held at the University of
Birmingham in June 1997, Oxbow Books, 2000, p. 160-175.
Nistor, Vulpe 1974 - Fr. Nistor, A. Vulpe, „Depozitul de bronzuri de la Cr ciune ti (Maramure )”,
în SCIVA 25, 1, 1974, p. 5-18.
Piesele de aur din depozitul Cugir I i rela ia lor cu sistemele metrologice 39
Pare 1999 - C. F. Pare, „Weights and Weighing in Bronze Age Central Europe”, în P. Schauer
(Hrgs.), Eliten in der Bronzezeit. Monog. RGZM 12, Mainz, 1999, p. 421-514.
Peroni 1998 - R. Peroni, „Bronzezeitliche Gewichtssysteme in Metallhandel zwischen Mittelmeer
und Ostsee”, în B. Hänsel (Hrsg.), Mensch und Umwelt in der Bronzezeit Europas,
Kiel, 1998, p. 217-224.
Petrescu-Dâmbovi a 1977 - M. Petrescu-Dâmbovi a, Depozitele de bronzuri din România,
Bucure ti, 1977.
Popescu 1975 - D. Popescu, „Tezaurele de aur de la Saco u Mare i C ua ”, în Tibiscus, 4, 1975,
p. 41-74.
Primas 1986 - M. Primas, Die Sicheln in Mitteleuropa I (Österreich, Schweiz, Süddeutschland).
PBF XVIII. 2, München, 1986.
Primas 2008 - M. Primas, Bronzezeit zwischen Elbe und Po. Strukturwandel in Zentraleuropa
2200- 800 v. Chr., Bonn, 2008.
Primas, Pernicka 1998 - M. Primas, E. Pernicka, „Der Depotfund von Oberwilflingen. Neue
Ergebnisse zur Zirkulation von Metallbarren”, în Germania 76, 1998, p. 25-65.
Rahmstorf 2003 - L. Rahmstorf, „The identification of Early Helladic balance weights and their
wider implications”, în K. P. Foster, R. Laffineur (eds), Metron: Measuring the
Aegean Bronze Age. Proceedings of the 9th International Aegean Conference. Yale
University 18-21 April 2002, Liège, 2002, p. 293-300.
Rahmstorf 2006 - L. Rahmstorf, „In search of earliest balance weights, scales and weighing
systems from the Eastern Mediterranean, the Near and Middle East”, în M. E.
Alberti, E. Ascaloni, L. Peyronel (eds), Weighing in Context: Bronze Age Weighing
Systems of Eastern Mediterranean: Chronology, Typology, Material and Archae-
ological Contexts. International Colloquium, Rome, 22-24 November 2004, Studi e
Materiali 13, Instituto Italiano di Numismatica, Rome, 2006, p. 9-45.
Rahmstorf 2010 - L. Rahmstorf, „The concept of weighing during the Bronze Age in the Aegean,
the Near East and Europe”, în I. Morley, C. Renfrew (ed.), The Archaeology of
Measurment. Comprehending Heaven, Earth and Time in Ancient Societies,
Cambridge University Press, 2010, p. 88-105.
Ruiz-Gálvez 2000 - M. Ruiz-Gálvez, „Weight systems and exchange networks in Bronze Age
Europe”, în C. F. E. Pare (ed.), Metals make the World go round. The Supply and
Circulation of Metals in Bronze Age Europe. Proceedings of a conference held at
the University of Birmingham in June 1997, Oxbow Books, 2000, p. 267-279.
Rusu 1963 - M. Rusu, „Die Verbreitung der Bronzehorte in Transsilvanien vom Ende der
Bronzezeit bis in die mittlere Hallstattzeit”, în Dacia NS, 7, p. 177-210.
Rusu 1972 - M. Rusu, „Considera ii asupra metalurgiei aurului din Transilvania în bronz D i
Hallstatt A”, în Acta MN, 9, 1972, p. 29-63.
Rusu 1981 - M. Rusu, „Bemerkungen zu den grossen Werkstätten- und Giessereifunden aus
Siebenbürgen”, în Herbert Lorenz (Hrsg.), Studien zur Bronzezeit. Festschrift für
Wilhelm Albert v. Brunn, Mainz am Rhein, 1981, p. 375-402.
Sommerfeld 1994 - C. Sommerfeld, Gerätegeld Sichel. Studien zur monetären Struktur
bronzezeitlicher Horte im nördlichen Mitteleuropa. Vorgeschichtlichen Forschungen,
19, Berlin, 1994.
Sommerfeld 2005 - C. Sommerfeld, „Mondsymbol „Sichel” – Sicheln mit Marken”, în H. Meller
(Hrsg.), Der geschmiedete Himmel. Die weite Welt im Herzen Europas vor 3500
Jahren, Halle, 2005, p. 118-123.
Wiegel 1994 - B. Wiegel, Trachtkreise im südlichen Hügelgräberbereich. Studien zur
Beigabensitte der Mittelbronzezeit unter besonderer Berücksichtigung forschungs-
geschichtlicher Aspekte. Band 1. Auswertung, Espelkamp, 1994.
40 H. Ciugudean

Cuvinte-cheie: Transilvania, Bronzul târziu, aur, unit i de greutate, cânt rirea în preistorie.
Key words: Transylvania, Late Bronze Age, gold, weight standards, prehistoric weighing.