MUZEUL

REGIONAL

DE ISTORIE

GALATi

DANVBIVS
ISTORIE-ETNOGRAFIE
Vol. I

GALATI 1967

UN NOU DEPOZIT DE OBIECTE DE BRONZ DESCOPERIT LA BALENI IN SUDUL MOLDOVEI

ION T. DRAGOMIR

In primavara anului 1963, cu prilejul un or lucrari de terasare, intreprinse in comuna Baleni (r. Bujor, regiunea Galati), la punetul denumit "Radiu", s-a descoperit intimplator un mare depozit de obiecte de bronz, bine conservate si frumos patinate, care prezinta importanta, am din punet de vedere stiintific cit ~i muzeistic. Din relatarile descoperitorului reiese ca piesele au fost gasite grarnada in stratul de loess, la circa 0,60 m adincime. Terenul descoperirii este in panta. In urma cercetarilor arheologice de suprafata, efectuate la fata locului s-a putut veri fica intreaga terasare a acestui punet fara sa se mai descopere si alte urme materiale stravechi. Pina in prezent nu s-au intreprins la "Ri'idiu" sapaturi sistematice. Depozitul de bronzuri de la Baleni cuprinde 269 de piese, deosebit de variate, in greutate de aproape 4 kg. El contine : a) unelte; b) obiecte de podoaba ; c' arme; d) piese de harnasament si e) diferite obieete semifinisate si rebuturi de la turnarea ~i prelucrarea metaluluit, Caracterul unitar al acestei descoperiri este asigurat, atit prin conditiile de gasire, cit ~i prin trasaturile esentiale ale elementelor care 0 alcatuiesc, Obiectele sint acoperite cu 0 patina de culoare verde inchis si numai citeva au 0 nuanta usor albastrie. Unele dintre piesele fragile prezinta rupturi recente, survenite in timpul descoperirii. In continuare prezentam cele cinci grupuri de obiecte cu caracteristicile lor. a) Din grupa uneltelor fac parte 34 de piese : doua seceri cu cirlig, cu lama arcuita si spinarea nervurata (fig. 1/1-2); doua lame de secera cu virful rotunjit; sase sule dreptunghiulare in sectiune, specifice culturii Noua, dintre care
1

Mul\umim ~i pe aceasta r. Bujor, tov. presedinte leni" care ne-au dat un lui de obiecte de bronz trat integral in colectiile

cale tov. Sandu R. Matei de la Cornitetul r aional al P.C.R. Craclun Alec ~i tov. ing. Dumitrescu Paul, de la C.A.P. "Bareal sprijin si pretioase inforrnatii asupra descoperiril depozitude la Balenl din luna aprilie 1963. Depozitul de bronzuri a inMuzeului regional de istorie din Galati. 89

una fragrnentara, prezentind urme de batere (fig. 1/3-6); patru dal'tite rectangulare in sectiune (fig. 1/7-8); sase ace de cusut, circulare in sectiune, doua lntregi ~i patru fragmentare, (fig. 1/9-10); doua Iragmente de fierastrau, (fig. 1/11); 12 cutite de tipuri diferite, sase intregi si sase Iragmentare, (fig. 2), cu lamele adesea arcuite si spinarea ingrosata, avrnd minerele inguste, realizate uneori prin indoirea lamei la partea de maxima latire. b) Grupa a doua cuprinde un bogat si variat repertoriu alcatuit din 177 de obiecte de podoaba, constind din bratari, ace de par, pandantive, inele de bucla si margele, Bratarfle 118 fntregi ~i 13 fragmentare sint deosebite tipologic. Au forma literei "C", cu bara lata si sectiunea transversals, planconvexa, lenticulara, circulara sau rornboidala, cu capetele deschise, ascutite prelung, lobate, rotunjite sau rulate (fig. 3 ; 4 ; 5). Dintre acestea 40 sint ornamentate cu hasuri geometrice incizate, avind decorul in mare parte sters prin uzare. Acele de par in numar de 24 (fig. 6) apartin culturii Noua; doua sint de tip eipriot ("Schleifennadel"); noua cu capatul usor latit :;;irulat ("Rollennadel"); un ac cu protuberante ("Warzennadel"); trei cu capetele semiglobulare; unul cu capatul globular; unul inelar, trei ace originale ca structura, rar intilnite, prevazute cu placi romboidale la partea superioara, ornamentate cu triunghiuri echilaterale incizate punctiform, sau cu cercuri concentrice stantate (fig. 6/7, 9-10), fiind similare cu exemplarul descoperit in Dobrogea, la Medgidias ; un alt ac la fel de interesant cu placa folioforrna, bilobata, cu nervura mediana (fig. 6/11), precum si trei ace fragrnentare. Pandativii in numar de sapte sint de forma aproximativ triunghiulara, cu eapul ingrosat rombic, ajurat si cruciform inelat (fig. 7/1-8); sapte inele de bucla de tipul Drslavicef (fig. 7/10); opt margele : cinci din sirrna de bronz, de forma unor resorturi cilindrice ("Saltaleoni") sl trei din tabla tubulare (fig. 7/12-18). c) Grupa armelor totalizeaza un numar de opt piese : sase pumnale folioforme, cu peduncul si nervura medians, (unul intreg si cinci fragmentare, (fig. 8/1-4); 0 aparatoare de brat sau manson din tabla de bronz, (fig. 8/5) ~i taiusul unui topor de lupta cu gaura longitudinala (fig. 8/6). d) Numarul pieselor de harnasament se ridica la 37. Dintre acestea 26 sint butoni sau aplice de curele, lucrate din bronz :;;i metal alb, de marimi diferite, avind forma unor calote sferice, cu marginile subtiate, prevazute pe fat a interioara cu cite un peduncul sau tortita pentru prins (fig. 9/1-10); un fragment de psalie (fig. 9/11); cinci verigi diferite, dintre care trei sint intregi (fig. 9/1214); trei aplice cruciforme, identice eu cele doua piese descoperite fn anul 1964, in asezarea de tip Noua, de la Tavadaresti-, r. Adjud, reg. Bacau (fig. 9/15-16),:;;. a. e) Un numar de 24 de obiecte reprezinta rebuturi de la prelucrarea sl turnarea bronzului (turte mici informe, cioturi etc.) si fragmente din alte piese distruse din cauza oxidarii puternice (fig. 10).
Ion Nestor, Depot ('I) de bronzes de Medgidia (Dobrogea), in Dacia, V-Vl, 1935, fig. 1/1, p. 175 .. vezi :;i D. M. Pippidl :;i D. Berciu, Din istoria Dobrogei, ool. I, Ed. Acad. Republicii Socialisie Romania, Buc., 1965, p. 71. J E. Zaharia, Die Lockenringe von Siirata-Monteoru und ihre typologischen und chronologischen beziehungen, in Dacia, NS, TTl, 1959, p, 127 fig. 13/3. , Material inedit. Informatii de la Capitanu VioreJ, lief de sectie la Muzeul regional de istorie din Bacau.
!

90

o analiza atenta a depozitului de la Baleni arata ca el contine piese bine finisate 11ipiese lucrate rudimentar. In general toate obiectele de proportii rmci cum sint cele de podoaba 11iharnasament care predomina in cadrul depozitului, sint executate cu multa grija prin turnare, batere si stantare, fiind ornamentate cu incizii sau in tehnica "au repousse", cita vreme alte piese lasa sa se intrevada o stingacie in ceea ce priveste tumarea si fasonarea lor. In acest sens amintim secerile si cutrtele care au evidente urrne de cioturi, sutura si batere. De11icea mai mare parte din piesele citate sint turnate in tipare simple, monovale, si mai putin bivale, totusi executarea lor denota 0 oarecare nesiguranta, fiind argumentata prin aceea ca, dupa turnarea obiectelor, mesterul turnator intervine energic la ajustarea 11ifasonarea lor prin batere la rece, aplicata uneori pe ambele fete, asa cum se vede destul de dar la seceri, cutite etc. Aceste consideratii pot constitui 11i nele indicii in ceea ce priveste locul (regiunea) unde au fost lucrate. u Pornind de la observatia ca obiectele depozitului de la Baleni prezinta anumite deosebiri asupra amprentei stilului de executie fata de diversele depozite contemporane, descoperite in Transilvania, Caucaz sau centrul Europei, se poate presupune ca piesele depozitului nostru nu provin dintr-un centru din regiunile sus amintite, ci au fost turnate in zona extracarpatica a Moldovei, ceea ce nu exclude legaturile cu Transilvania, Dobrogea 11ialte regiuni limitrofe. in ceea ce priveste prezenta pieselor in curs de prelucrare sau semifinisate, precum 11irebuturile de la turnarea bronzului, acestea fara indoiala ne argumenteaza ca depozitul de la Baleni a apartinut unui mester turnator ambulant care a adunat diferite materiale vechi, uzate sau in stare fragmentara pentru a le retopi, dindu-le 0 alta intrebuintare. Din analiza cornponentei unitare 11imarea varietate a obiectelor, pe care Ie detine depozitul de bronz de la Baleni, sintem indreptatiti sa afirmam ca acesta se poate enumera printre putinele depozite de acest fel, descoperite pina acum pe teritoriul patriei noastre>, rernarcindu-se nu prin greutatea sa, ci prin numarul de piese diferite pe care-l compun. Depozitul de la Baleni este relativ mic comparativ cu alte depozite de bronzuri contemporane din Transilvania 11ispatiul carpato-dunarean care cintaresc uneori zeci, sute 11ichiar mii de kilograme, in schirnb el este mult mai variat din punct de vedere tipologic. Dimensiunile de proportii mici si greutatea relativ redusa a acestor obiecte, ne dovedesc 0 data in plus ca ele erau Ul10rde transportat pentru schimbul in natura. Analogiile obiectelor din cadrul acestui depozit de bronz sirrt la fel de variate intocmai ca 11iscopul utilizarii lor, avind coresponderite atit in Moldova, in spatiul carpato-dunarean, Transilvania 11iDobrogea, cit si in centrul Europei, Caucaz 11iestul Europei. Spre exemplu, secerile cu cirlig au un pronuntat caracter de Iactura Iocala, fiind intilnite frecvent in spatiul carpato-dunareanf', in MolIn general depozitele de bronzuri din Moldova de la sfirsitul epocil bronzului "i inceputul Hallstattului, descoperite pin a acum au un caracter saracacios, atit in ceea ce priveste numarul, cit si varietatea pieselor. Vezi: M. Petrescu-Dirnbovita, Date noi reiatis la descopetirile de obiecte de btonz de la silrsitul epocii bronzului si lnceputul Hallstatt-ului din Moldova, In Arheologia Moldooei, II-Ill, 1964, p. 262. o 1. Andriesescu, Nouvelles contributions sur l'age du Bronze en Roumanie, in Dacia, II, 1925,p. 377, pl. V/B-31 .. p. 379, pl. VI/l-3B.
I

91

nova", 1,'i Dobrogea'', Daltitele, sulele in sectiune dreptunghiulara si acele de cusut sirit unelte specifice tuturor triburilor de crescatori de vite din a~ezarile de tip cenusar de la sfirsitul epocii bronzului de pe teritoriul Moldovci si estul Europei, avind legaturi mai mult cu mediul caucazian. Pentru cutite nu cunoastem analogii perfecte. AUt prin forma cit si prin tehnica de lucru, acestea par a avea 0 puternica amprenta locala", Fragrnentele de Ierastrau sint rar intilnite in Moldova, fiind prezente indeosebi in TransilvaniaiO si spatiul central european 11. Obiectele de podoaba au analogii diferi te, Iiind raspindite pe spatii mult mai mari. De pilda, bratarile rnasive din bare in sectiune planconvexa sau circulara, cu capetele deschise, ornamentate cu hasuri geometrice, sint bine cunoscute in 'I'ransilvanial? ~i Ungariat-, apartinind tipului central european, iar celelalte bratari din bare subtiri .in sectiune lenticulara, rornboidala sau planconvexa care de fapt constituie tipologic majoritatea bratarilor de la Baleni, se int ilnesc aproape in egala masura in Dobrogea-v, Moldovat'i, Trnnsi lvaniat''> '? FR.S.S.W. Demn de relevat este faptul ca depozitul de brcnzuri de la Baleni cuprinde intreg repertoriul tipologic al acelor de par, de la cele bine cunoscute pina la cele foarte rar Intilnite, caracteristice tuturor asczarilcr .';ii depozitelcr din marea arie a culturii Noua - Sabatinovka, de la sfirsitul epocii bronzului, descoperite atit pe teritoriul Republicii Socialiste Romania ;;i indeosebi in Moldova, cit -'Ii in E. S. S. Moldoveneasca si dincolo de Nistru pina in bazinul inferior al Bugului ~i Niprului. Cele sapte pandantive 19igasesc analogii in dcpozjtul de 13 Ulrni-Liteni de pe
M. Pctrescu-Dimbocita, op. cit., p. 256, fig. 3/2-7; p, 257, fig. 4/2-8; p. 259, fig. 6/11. Andrei Aricescu, Depozitele de bronzuti din Dobrogca, in SCJI!, I. 1965, p. 24, fig. 5/1; p. 27, fig-. 6/7--10. • lv\arilena Florescu, Depoziiul de obiecte de brone de fa Ultni-Liteni, in Arheologia Idoldooei, I, 1961, fig. 3110; oezi ~i p. 124; Aurel Filimon, l.e depelt en bronze de Suseni, in Dacia, I, 1924, p. 355, fig. 63-64-65. 10 Hortensa Durnitrescu, Objets incditis du depot en bronze de Spiilnaca, au Musee national des aniiquites de Bucaresi, in Dacia, V-VI, 1938, p. 212, fig. 919. II Jozsef Hampel, A bronzkor emlekei Magyarhonban, III, Budapest. 1896. Taf. CCXXXVIIJ150-51. U Aurel Filimon, op, cit., p. 351, fig. 38, 40, 43; Dr. Martin Raska, Le depot de bronze de Loena-Marna, dep, de Somes, In Dacia, III-IV, 1927-1932, Buc., 1933, p. 357, fiR. 112 r Hortensia Dumitrescu. op .cii., p. 215, fig. 11/1-3; 5-6; 8-15; Vladimir Dumitrescu, Le depot de la fin de l'age du bronze, decouvert d Tiiuieni, In Dacia, V-VI, 1938, p, 226, fig. 111-8, 11; p. 229, fig. 4; Hortensia Dumitdescu, Quleques objets en bronze des collections du Ml/see national des antiquites, Dacia, VII-V III, 1941, p. 135, fiR. 3, p. 136, fig. 4; Dorin Popescu, Brotizehori (?) von Sieu (Maramuren, In Dacia, VII-VIII, 1911, p. 116, fig. 1/6. I~ Jozsef Hampel. Alterthiuner der Bronzezeii in Ungarn, Budapest, 1887, Taf. 1/4; XCIII/9-10; CVlI14-16; CXVI16-7, 9-10; CXXIII55-70; CXXVIII1-10; de acelasi autor, ;1 bronzkcr entlekei Magyarhonban, III, Budapest, 1896 pl. CCXJJ; CCXXXI. 14 1. Nestor, op, cit.; Andrei Aricescu, op. cit., p. 34, fig. 10;'5. I~ Marilena Florescu, op. cii., p. J18 fig. 3112; p, J19, fig. 4/7. 15b K. Horedt, Cercetiirile arheologice din regiunea Hoghiz-U gra si Teius, in Maieriale, J. 1953, p. 803, fig. 11/15-21. I" 3. A. CbI.lWHOBU'l, IIHi!!J~l',CKllIl s uu), CUliCTOWfi apxco.ioeun, 1, 1966', p. 129, fig. 2/3-4.
1

teritoriul Moldovei, in unele asezari si depozite corespunzatoare cultur-ii Noua dirt R. S. S. Moldoveneasca si R S. S. Ucraina-", precum si intr-un depozit recent descoperit la Ingulskit''. Referindu-ne la situatia pumnalelor, acestea au analogii atit in Moldova, la Rogojenill', pe cursul inferior al Prutului, cit mai ales in spatiul est-european, fiind strins legate de centrele metalurgice caucaziene-". Analogiile pieselor de harnasarnent, respeetiv a celor 26 de butoni-aplioe de curele se gasesc documerrtati pe intreg spatiul carpato-dunarean, Ei sint frecventi in special in Transilvania21 si Moldova'<. De sigur ca in urma analizelor spoctrale, cunostintele noastre cu privire la locul de provenienta al minereului din care au fost prelucrate piesele acestui complex depozit, descoperit in regiunea de sud a Moldovei, vor fi mult imbunatatite. Din textul nostru a reiesit ca piesele care compun depozitu1 de 1a Baleni au strinse legaturi cu spatiul carpato-dunarean, cu Transilvania, Moldova 'ii Dobrogea. Fireste, in cadrul acestui depozit, se observa si influente rasaritene ca de altfel in toate descoperirile de acest fel din Moldova-d. Sudul Moldovei ca si in alte epoci a reprezentat 0 zona de interferenta intre Transilvania si Dobrogea, legaturile de schimb facindu-se pornind de la Dunare, pe valea Siretului, a Trotusului ~i a Oituzului catre Transilvania si invers. Cultural depozitul de la Baleni apartine purtatorilor culturii Noua, cultura care s-a dezvoltat pe baze locale si a carei prezenta in sudul Moldovei este atestata de numeroase descoperirt-s. Prin piesele 'care II compun, depozitul de la Baleni este contemporan din punet de vedere tipologic si cronologic cu grupa deMarilena Florescu, op. cii., fig. 3/1-4; fig. 4/4-6, 9-10, oezi ,~i p. 123-124. 3. A. Cbl!fWH06U<1, op. cit., p. 129, fig. 2/1-2; vezi "i A. J. Terenojkin, OCH06bl XpOHO.!lOCUU npeocxiubcsoeo nepuooa, in S.A., 1965, 1, p. 63 si urm., fig. 1/12. 19 Cu prilejul unor cercetari de suprafata intreprinse in 1960, pe teritoriul comunei Rogojeni, r. Bujor, reg. Galati. s-au descoperit citeva obiecte din epoca bronzului printre care se afla si un purnnal folloform de bronz cu penduncul si nervur a mediana. Piescle au intrat in colectiile Muzeului regional de istorie Galati. 20 Inforrnatii de la M. Petrescu-Dimbovita si Adrian Florescu. 21 M. Pycy, "J!.oKYMMepuucKue" oerasu IWflCKOU [fjr;p U3 TpaHCU.!l6aHUU, in Dacia N.S., IV, 1960, p. 171, fig. 4/11-25. Butoni similar! s-au descoperit in 1962, la Domanesti, r. Carei, reg. Maramure" intr-un depozit de bronzuri. Piesele sint expuse in Muzeul raional Satu Mare din Transilvania. 22 Marilena Florescu, op. cii., p. 119 fig. 4/3. Astfel de butoni-apl.ce de curele s-au descoperit in 1960, la Gloduri, reg. Bacau, Obiectele sint expuse in Muzeul regional de istorie Bacau, 23 Adrian C. Florescu, Coniributii la cunoasterea culiurii Noua, In Arheologia Moldovei, Il=Il I, 1964, p. 143-203; M. Petrescu-Dirnbovita, Date noi relatio la descoperirile de obiecie de bronz de la siirsitul epocii bronzului ~i lncepuiul Hallstaii-ului din Moldova, In Arheologia Moldooei, II-Ill, 1964, p. 251-267. U Eugenia Zaharia, Das Graberleld von Baliniesti-Cioinagi und einige Fragen der Bronzezeit in der Moldau, In Dacia, N.S., V J1, 1963. p. 139-176; I. T. Dragornir, Siipiiiurile arheologice de la Caoadinesii, In Materiale ~i cerceiiiri arheologice, V I, 1959, p. 453463, de acelasi autor, vezi : Siipaiurile arheologice de la Caoadinesii, In Materiale, VII, 1961, p. 151-162 .. Adrian Florescu, op. cit., vezi fii nota nr. 19.
17 IB

93

pozitelor de bronzuri Uriu-Domanesti din Transilvania, datatii de 1. Nestor, W. A. von Brunn, M. Petrescu-Dimbovita si alti cercetatori in bronz Reinecke D.25, lij in acelasi timp nu excludem posibilitatea ca unele din piesele noastre sii poata fi datate chiar ceva mai tirziu, Farii indoiala, valoarea acestui depozit de obiecte de bronz, descoperit la Baleni, nu consta exclusiv in nurnarul mare al pieselor pe care Ie ccntine, in varietatea ~i greutatea lor sau in d.menslunile si materialul din care este fiicut, ci este apreciat pentru valoarea lui documentar-stiintifica, deoarece ilustreaza 0 adevarata sinteza a evolutiei dezvcltarii uneltelor de productie si a metodelor tehnice de prelucrare a metalului, in perioada de sfirsit a epocii bronzului, din regiunea de sud a Moldovei.

UN NOUVEAU DEPOT D'OBJETS EN BRONZE, DECOUVERT DANS LA REGION MERIDIONALE DE LA MOLDAVIE

Resume Au printernps de 1963, a l'occasion de quelques travaux de terrassements entrepris dans la commune de Baleni (district de Bujor, region de Galatz), au lieu dit "Riidiu", on a decouvert par hasard un grand depot d'objets en bronze, bien conserves, ayant une belle patine et qui presentent une certaine importance du point de vue scientifique aussi bien que museologique. Les pieces ont ete trouvees en amas, dans la couche de loess, a 0,60 m. de profondeur. Le depot de bronze de Baleni comprend 269 objets extrernement variees, pesant a peu pres 4 kilogrammes. II contient : a) 34 outils ; b) 177 objets de parure ; c) 8 armes; d) 37 pieces de harnachement et 24 objets rebutes au cours du coulage. Le caractere unitaire de cette decouverte est assure non seulement par les conditions de la trouvaille, mais aussi bien par les carateres essentiels des elements qui la constitue. Les objets portent une patine vert-fence, quelques uns, seulernent, ont une nuance legerement bleuatre, Quelques pieces fragiles presentent des brisures recerrtes, survenues au cours de la decouverte. Une analyse attentive du depot de Baleni nous montre qu'il contient des pieces bien executees, d'une finesse remarquable, et d'autres realisees d'une maniere rudimentaire. En general, les objets de petites proportions, parmi lesquels les objets de parure et les pieces de harnachement, qui predcminent par leurs nornbre, sent soigneusernent executes au moyen du coulage, martelage ou impression, rehausses d'incisions ou d'ornementations au repousse, tandis que d'autres exernplaires nous font entrevoir une manque de rnaitrise artisanale concernant.
115

Mircea Rusu, Die Verbreiiung der Bronzehorie in Transsiloanien vom Ende der Bronzezeit bis in die Mittlere Hailstaitzeit, in Dacia, N.S. Vll, 1963, p. 179 ~i urm.; M. Petrescu-Dimbovita, op. cit., p. 265.

94

le coulage et le finissage. L'artisan etait intervenu energiquement pour les ajuster et les finir, par martelage a froid, applique parfois sur les deux faces, ainsi qu'on peut le remarquer dans l'execution des faucilles, poignards, etc. En partarrt de l'observation que les objets du depot de Baleni presentent des differences concernant l'empreinte de la facture d'execution, par rapport aux divers depots contemporains decouverts en Transylvanie, au Caucase ou au centre de l'Europe, on peut supposer que les pieces de notre depot ne proviennent pas d'un des centres mentionnes ci-dessus, mais qu'ils ont ete executes dans la zone extracarpathique de la Moldavie, fait qui ne saurait nullement exclure des relations avec la Trnasylvanie, la Dobroudja et les autres regions limitrophes. En ce qui concern€' la presence des pieces en train de finissage ou d'exeClition, aussi bien que les bavures provenant de coulage, celles-ci, plaident sans doute, pour I'evidence que le depot de Baleni ait appartenu a un artisan ambulant qui aurait ramasse les objets uses, vieux, ou en etat fragmentaire, pour leur donner, apres un nouveau coulage, un autre usage. Par l'analyse de la composition unitaire et la grande variete des objets provenant du depot de bronze de Baleni, nous sommes tenus a affirmer que celui-ci pourrait etre considere parmi les quelques depots de cette nature, decouverts sur le territoire de notre patrie [usqu'a present - remarquable non pas par sa pesanteur - mais bien par le nombre de pieces differentes qui le constitue. Les analogies des objets de ce depot de bronze sont tout aussi variees, de merne que la destination de leur usage, ayant des correspondances en Moldavie, dans la region carpatho-danubienne, dans la Transylvanie et la Dobroudja dans le centre de l'Europe, au Caucase ainsi que dans l'est de I'Europe. Le sud de la Moldavie, a d'ailleurs, represente a d'autres epoque aussi une zone d'interference entre la Transylvanie et la Dobroudja - les voies d'echange comprenant le Danube, la vallee du Siret, du Trotus et de l'Oituz, vers la Transylvanie ou en sens inverse. Du point de vue culturel, le depot de Baleni appartient au porteurs de la culture Noua, culture qui s'est developpee sur des bases locales et dont la presence au sud de la Moldavie est atestee par de nombreuses decouvertes. Par les pieces qui le composent, Ie depot de Baleni est contemporain du point de vue typologique et chronologique, au groupe du depot de bronze Uriu Domanesti de la Transylvanie, date par I. Nestor, W. A. von Bruun, M. PetrescuDimbovita et autres specialistes en bronze, Reinecke D. Sans doute la valeur de ce depot d'objets de bronze decouvert a Baleni ne consists pas exclusivement dans le grand nombre des pieces qu'il contient, dans la variete de leurs poids, ou dans les dimensions et Ie materiel dont ces pieces ont ete faites, mais l'importance en reside dans son apport documentaire scientifique illustrant une veritable synthese de I'evolution du developpernent des outils de production et des methodes techniques a travailler le metal, dans la periode de la fin de l'epoque du bronze, du cote de la region de sud de la Moldavie.

95

T[
~
£,

c:,-

O ~50 rr

-~,
I I
I I

100---------8
7

0.165", -----------'

,I I' ~-10

__J
Fig. 1. Oepozitul de obiecte de bronz de la Balenl : 1-2 seceri; 3-6 tile; 9-10 ace de cusut si 11 fragment de Ierastrau, sule; 7-8 dal-

96

<::i

L_
Fig. 2. 7. Danvblvs

Depozitul de obiecte de bronz de la Baleni : I~

dllerite tipuri de lame de cutlt.

91

__ - _-_=-?I/IJP

_L

Fig. 3. 98

Depozitul de obiecte de bronz de 1a Baleni : 1-8 bratari de forma literei ..C· ell bara in sectiune plancovexa, lenticulara ~i rornboidala,

I;:

~
<:)

J
1
@

<:S

~ c;:, ~

Fig. 4. -

Depozitul

de obiecte de bronz de la Baleni : 1-8 geometriee incizate.

bratarl

ornamentate

eu hasurl

99

Fig. 5. -

Depozitul

de obiecte de bronz de la Balenl : 1-8 briit!i'i cit deCor geomett(c variat, reallzat prln hasurt inclzate.

100

r'
!;? '" <:L <::.

r ']
~ e..
."
; "-

5-

6~\
.i ,
()

~ ft.
I:i

~
<:s

..

~ 0-.:
I:>

~ -c
. <),

-j_

1~ ~
<::>

8
s ...., ...,
c::,

'"

c::,

'" !'?

e;

j-

!.

11

-1
I;

<::i

J, ~ <::>

..
\

.
\
\

,
I I I I

.1

L _1 ___ '
(:)

J, ~

1"'-

.,. : .

,,

fig. 6. -

Oepozitul de obiecte de bronz de la Baleni : I-If specifice culturii Noua.

diferite tipuri de ace de pllr 101

_______

.:::::t._

-- - -f
I

-l
,

..
-s

~ .,. ~ s
<:>

"

12
._p,q"-u, ,
• I

f3
.. 1.61S_
I I

rA,o-Jfl_
Fig. 7. Depozltul

~ 14

15
I I r-tf,6-tf-· I I

LU_dJCt
102

'--

tf,OJI---'

17
("

18

e:~r:,;::::;;;;. ;;;; ,
"'-11.011---1 :-11.0P______'

n._-~~~

par (10 bucla de tip "Drslavicc")

de oblectc de bronz de la Baleni : 1-8 pandantive; 9-11 bucle de ; 12-15 perle de tip "Saltaleoni"; 16--18 perle tubulare.

J __

L_

_-~--,.J

Fig. 8. -

Depozitul de obiecte de bronz de la Baleni : I~ pumnale : 5 aparlttoare SHU manson ; 6 fragment de lama a unui topor de luptil.

de brat

lOS

o_

-,-)- - --1
--t:;.

iO'--n-~
y.'--~-j

14@,_-U'-:'" ,"
c:

---

,-::S-

---

-- . 1
I

fie. 9. - Depozitul de obiecte de bronz de la Baleni : 1-10 butonl-apllce pentru curele; '11 fragment de zabala; 12-14 verigi; 15-16 aplice de curele cruciforme.

104

l<

r--- ,I~=
<l>

j
I

'" '"

~ ~
<::.

..

i·----*-

l·

1_
2

.i

r,---~
~ _____ -~'4 9
I

t.

J-,--tj
J,' ,-

-y_-

',&

I-~.

7 :-

oo.?(, _ ___;_

0051., -_...

,,

~ I'

0.0(15-

~tl."?6

... I

12

'-_-fll
Fig. 10.- Depozitul de obiecte de bronz de la Baleni : 1-7 rebuturi de la turnarea si prelucrarea bronzului (3-6 cioturi) ; 8-16 fragrnente de obiecte sernifinisate sau distruse.

105