Arta minora medievala din Banat Arta minora medieval se realizeaza cu ajutorul cercetarii arheologice sistematice si preventive.

Arheologia funerara a avut rolul cel mai important deoarece cele mai multe podoabe medievale au fos descoperite in necropole. La momentul actual(2009) se cunosc aproximativ 700 podoabe medievale.(Banat) Colectiile de podoabe sau contituit incepand cu anul 1891, cu sapaturile lui Reiszner I la Oroszlamos, si pana la cele foarte recente ale lui Zvonimir Nedelkovic. In deceniile opt si noua ale secolului trecut au fost investigate necropolele de la Cuptoare(culoarul Timis-Cerna-133 podoabe) , Gornea (clisura Dunarii-26 podoabe) si Ilidia. Inventarul funerar ale acestora constitue cea mai importanta sursa de cunoastere a artei minore din Banatul Montan la inceputul Evului Mediu. Inventarul funerar de la Ilidia-Oblita insumeaza 8 piese de podoaba iar la Resita-Moroasa au fost gasite 5 morminte cu inele din sec. XIV-XV. O situatie deosebita intalnim la inventarul funerar al bisericii medieval din Caransebes, unde cele 12 inele si cercei din aur si alte 43 de podoabe din argint au fost plasate in intervalul sec. XIV-XVI. Arheologia funerara a oferit si pentru spatial de campie al Banatului o documentatie pentru cunoasterea artei minore a sec.XIXVI. S-a contituit o colectie de 48 de piese din sec.X-XII descoperite de Reisner si Tomorkeny la Oroszlamos.(asezare cu o manastire fondata la inceputul sec.XI) Muzeul Banatului Montan din Resita detine o colectie de 280 de piese de arta minora medievala din sec.XII-XV ce provin din cercetari arheologice funerare si reprezinta cea mai semnificativa documentatie pana in present. Colectia Pongracz, ajunsa si la Muzeul Banatului din Timisoara in 1903 avea in momentul achizitionarii 6338 piese din care 2702 erau obiecte arheologice. Din aceasta colectie, 14 cercei de aur, 100 cercei de bronz si 60 de argint apartin artei minore medievale insa

putine proveneau de pe malul Nordic al Dunarii.(Orsova si piese achizitionate din Serbia) Podoabele din secolele X-XVI 1)Podoabe ale bratelor si mainilor a)Bratari din sticla Documentatia cu privire la aceasta categorie nu a cunoscut acumulari semnificative in ultimele decenii. Se intalnesc in majoritate bratari din sticla iar cele cunoscute in Banat nu prezinta o diversitate mare in comparative cu cele de la Dunarea de Jos, din secolele XI-XIII. Cele mai multe dintre bratari au fost lucrate dintro bara de sticla circulara cu un aspect neted, altele dintr-o bara semiovala iar una are forma dreptunghiulara cu muchiile rotunjite. Fasonarea s-a facut prin tragere la cald. In ceea ce priveste culoarea, majoritatea sunt de culoare verde inchis, altele albastru inchis si cateva semialbe-transparente. Podoabe identice sau asemanatoare se intalnesc in Serbia la Donicka Brdo, Nis, Veliki Gradac si Pesac. Bratari din sticla au mai fost identificate in inventarul funerar al necropolelor din sec. XI-XII din Bulgaria si intr-un singur mormant , la Bene in Ungaria. In Serbia, bratarile apar la inceputul sec. XI si sunt la moda in secolele XI-XII, dupa care apar tot mai rar. Cercetarea istorica a pus in discutie problema centrelor de productie a bratarilor din sticla in regiunea dunareana, incercand sa identifice un centru de productie la Popovica, langa Negotin. De altfel, documentatia arheologica are multe lacune in ceea ce priveste spatiul controlat de Imperiul Bizantin in sec. XIXII, cu exceptia centrului cunoscut la Corint. b)Bratari impletite si torsadate Bratari impletite Se cunosc putine exemplare din aceasta categorie, discutand aici de piesele de la Pancevo si Crna Bara, realizate prin impletirea a patru fire de metal din care doua formeaza la un capat un carlig iar la celalalt capat un ochi. Podoabe de aceasta forma se gasesc in

Transilvania la Varsand, Blandiana si Alba Iulia, plasate in sec. XXI. Bratari torsadate Au fost realizate din doua fire de metal(sarma) indoit si terminat la capat cu o bucla. Aceasta tehnologie de realizare a permis o usoara confectionare si o larga raspandire in lumea rurala. De la Gornea, Cuptoare ,Berzovia si Sopotu Vechi se cunosc 33 de bratari torsadate ce provin din secolele XII-XIII. La Izvoarele si Orlea au fost gasite bratari torsadate cu capete cu bucle, acestea fiind intalnite si in Macedonia si Bulgaria unde au fost datate in sec.XIXII. Bratari lamelare Au fost realizate din platbanda deschisa la capete , decorate cu motive geometrice realizate prin incizare si impunsaturi. Bratarile cu capete deschise isi au similitudini in Transilvania, in Cultura Bjelo Brdo din secolele X-XI. Bratari cu capetele cu protome Au fost realizate prin turnare, imitand torsadarea, iar ca material se folosea bronzul.(Banat) Se cunosc descoperiri la Timisoara-Cioreni si Vrsac, analogii sunt la Varsand si Alba Iulia, fiind datate la inceputul sec. XI. Bratarile turnate cu capetele cu protome sunt plasate printre elementele definitorii ale culturii Bjelo-Brdo(Z. Vana) iar originea lor trebuie cautata in lumea orientala. c)Inele Au avut o gama larga in sec. X-XIII si au fost produse in centrele lumii bizantino-balcanice, din bronz, argint si aur.Luminita Dumitru clasifica inelele in doua categorii: cu chaton si fara. Inelele din secolele XIV-XV provin din inventarul funerar al necropolelor din jurul capelelor de curte din Ilidia-Oblita. Decorul pieselor din aceasta perioada a preluat motive folosite in arta monetariei si a heraldicii.

d)Cercei Cercei de tampla cu capatul in S S-au gasit in Banat 30 de exemplare de bronz, 25 de argint si 5 din aur. Se regasesc printre elementele definitorii ale culturii Bjelo Brdo si au cunoscut o vasta raspandire in secolele X-XII. Prezenta acestei podoabe in Transilvania a fost fixate in sec. X si se regaseste in inventarul funerar de la Alba Iulia, Hunedoara, Moldovenesti, Simeria Veche si Voivozi si aveau rolul de a lega parul la spate. Cercei in forma de ciorchine de strugure Piese mai modeste din bronz au fost turnate, imitand prototipurile lucrate in tehnica granulatiei sub impactul culturii Imperiului bizantin. Cercei semilunari ajurati Piesele din Banat reprezinta variant turnata a podoabelor lucrate din metale nobile si provin de la Stara Palanka care au analogii cu descoperirile de la Valea Dunarii. Cercei de tip volhinian Se cunosc descoperiri in nord-vestul Banatului. Sunt plasati in cadrul culturii Bjelo Brdo in cursul secolului X dar si pe durata sec.XI. Le sunt atribuite descoperiri la Alba Iulia-Izvoarele imparatului, Biharea-Dealul Sumuleu si Tarcea. Cercei globulari Provin numai din inventarul funerar de la Cuptoare si are o constructie formata dintr-un fir circular imbracat in foita de argint pe care a fost atasat un glob decorat cu impresiuni scoase in relief. Cerceii provin de la inceputul functionarii necropolei, la sfarsitul sec. XII si prima jumatate a sec. XIII. Un exemplu deosebit este un cercel din aur, fragmentar, ce are asemanari tipologice cu piese din tezaurul de la Susita, din a doua jumatate a sec. XIV.

Cerceii cu astragal Provin din inventarul funerar al necropolelor de la Cuptoare, Gornea si Sopotu Vechi. Erau realizati din fir de metal pe care se monta la apropierea unuia dintre capete un ornament format din 6 granule de argint. Acest tip de cercei delimiteaza limita nordica a unui culoar cultural dunarean si se intalnesc in sec. XII-XIII. Cerceii biconici(Cercei de tip Polovit) Erau facuti dintr-o veriga metalica rotunda deschisa la capete pe care s-a atasat un ornament compus din doua trunchiuri de con fixate cu fir filigranat sau cu granulatii pentru obtinerea unui efect artistic sporit.(Cuptoare) Se incadreaza la sfarsitul sec. XII si prima jumatate a sec. XIII. Cercei de tip Tokay Constitue o categorie discutata a secolelor XIII-XIV in Europa Centrala si de Sud-Est. Descoperiri se inregistreaza la Cuptoare, la necropola de la Resita, Varset, Svinita si in tezaurele de la Macoviste si Dubovac. Problema cerceilor de tip Tokay a produs discutii legate de cronologia, raspandirea si originea lor in bazinul carpatic si zona Dunarii de Jos. Ei sunt socotiti piese de origine bizantino-balcanica. Cronologia lor nu poate fi raportata la monedele bizantine iar descoperirile facute in spatiul balcanic ii plaseaza in sec. XIII-XIV. Cerceii cu peduncul Provin din descoperirile de la Dubovac si Ilidia. Cei de la Ilidia sunt realizati din fir filigranat, cu forma globulara ce atarna de un peduncul. Piese apropiate se gasesc in colectia veche a Muzeului National din Belgrad si apartin secolelor XV-XVI. e)Diadema Avea aspectul unei coronite de care atarnau lantisoare cu monturi pe ele sau o banda de panza pe care erau cusute placute cu acelasi decor. Cronologia pieselor din spatiul dunarean este departe de a fi stabilita ele gasindu-se intr-un context cuprins intre secolele XII-

XV. Podoaba se raspandeste in Banat in secolul XIII sub influenta cultural sarbeasca, fapt remarcat prin exemplarele deosebite ce au circulat in secolele XIV-XV. f)Colane si pandantivi Se inscriu in seria podoabelor timpurii din secolele X-XI. Colanele erau piese de sarma, torsadate de obicei, purtate la gat(TimisoaraCioreni, Beba Veche, Dudestii Vechi) si au fost incluse in cultura Bjelo Brdo. Pandantivi s-au gasit in inventarul funerar de la Oroszlamos, Deta, Beba Veche si Timisoara.(tot sec X-XI) TEZAURE DE PODOABE DIN BANAT a)Tezaurul de la Macoviste Localitatea Macoviste(Jud. Caras-Severin) este situata langa raul Vicinic, la 3km S-E de Ilidia. Tezaurul s-a gasit ingropat intr-un vas pe malul raului, recuperandu-se 10 piese.(un cercel de tampla de tip Tokay, cinci inele si patru aplici de la o diadema) Diademele au fost lucrate dintr-o foaie subtire de argint si au similitudini in piesele de la Sibnica. Cercelul de tampla de tip Tokay are motura asezata central pe veriga si are forma a doua calote decorate cu granulatii si fir filigranat, fapt care il apropie de piesele de la Vinca. Cele cinci inele pot fi separate in trei grupe tipologice: inel sigilar, doua inele cu caboson si doua inele cu granulatii si filigran. Inelul sigilar are aspect specific secolelor XIV-XV cu motive geometrice incizate specifice lumii ortodoxe balcanice care a preluat o parte din modelele gotice. Cea mai apropiata analogie este inelul din necropola de la Ilidia-Oblita ce pledeaza pentru aceeasi perioada. Unul din cele doua inele cu granulatii are chatonul mai simplu, sub forma unei placi circulare pe care sunt fixate granulatii in jurul uneia central. Cercei din argint cu tipologie asemanatoare se gasesc la Ilidia-Cetate si Cetateni si sunt atribuiti secolelor XIII-XIV. Celalalt inel este din platbanda lata de care a fost sudat un chaton cilindric decorat cu granulatii si filigran si se inscribe in traditia artei bizantino-balcanice din secolul XIV.

Cele doua inele de argint cu caboson ridica aceleasi probleme legate de cronologie. Ele apartin artei din secolele XIV-XV, de influenta sarbeasca. Astfe, tezaurul de la Macoviste pare a fi opera unui atelier sarbesc de la sfarsitul secolului XIV si inceputul secolului XV. Tezaurul de la Orsova A fost descoperit in 1877 si cuprindea obiecte din sec. XIV. Este plasat in cursul secolului XIV. Tezaurul de la Denta(Valea Barzavei) A fost descoperit in 1881 si cuprindea doua modele de aplici de curea, unul dreptunghiular si celalalt triunghiular. Se remarca elementele de imbracaminte printre care un nasture lucrat din fir filigranat cu granule si copci. S-au gasit si monede din care cele mai tarzii se plaseaza in a doua jumatate a secolului XVII. Tezaurul de la Gelu Apartine Evului Mediu conservand elemente de traditie medieval venite din lumea sarbeasca unde isi are asemanarile in secolul XVI si inceputul secolului XVII. S-a gasit un cercel de tampla si o pafta. Cercelul are asemanari in arta minora sarbeasca din secolul XVI. Perechea de paftale(incheietoare la haine sau cingatori) este atribuita unui atelier transilvanean cu analogii in secolul XVII. Astfel, tezaurul de la Gelu este datat in secolele XVI-XVII. EVOLUTIA ARTEI MINORE DIN BANAT Banatul este o provincie istorica asezata pe culoarul transcarpatic, ce facea legatura intre spatiul central european, cel al Balcanilor si bizantul pontic. Arta minora medievala, cu marturiile sale reflecta interferentele a doua mai sfere de civilizatie, cea bizantino-balcanica si cea a Europei centrale. Descoperirile arheologice timpurii(podoabe, monede bizantine) de la cumpana secolelor X-XI aduc marturii ale influentei bizantine in Banat.

Documentatia pentru secolele XII-XIII, oferita de cercetarile de la Sopotu Vechi, Gornea, Cuptoare si Ilidia ingaduie aprecieri privitoare la trasaturile artei minore in aceasta perioada in spatiul banatean.(cerceii biconici de argint decorate cu filigran si decoratii sunt piese specific secolelor XII-XIII) In ceea ce priveste tezaurele de podoabe medievale(Macoviste si Ernesthaza), ele ilustreaza cel mai bine influenta civilizatiei bizantine in secolul XIV in spatiul banatean, mai ales in est si sud. Incepand cu secolul XIV se manifesta apetitul feudalilor din Banat pentru obiecte de lux, haine si podoabe venite din lumea central europeana. Acest apetit se observa in modul cel mai expresiv la inelele din secolele XIV-XV care au adaptat unele modele si motive decorative legate de civilizatia central europeana si apoi de umanism. Arta minora din Banat se circumscribe evolutiei generale a mestesugurilor din spatiul Dunarii de Jos. Ea reflecta pozitia Banatului de culoar geographic si cultural intre lumea central europeana si cea balcanica. Astfel, Caransebes a oferit oportunitatea reconstruirii modei podoabei medievale din secolele XII-XV.