Istoriografia Culturii Lepenski Vir Sche

Brukenthal. Acta Musei, V.
1, 2010
Istorigrafia culturii Lepenski Vir – Schela Caldovei
ISTORIOGRAFIA CULTURII LEPENSKI VIR – SCHELA CLADOVEI
Aurelian RUSU
rusu_aurelian@yahoo.co.uk
Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu”- Sibiu
Keywords: history research, Lepenski Vir - Schela Cladovei culture, Epipaleolithic, Mesolithic, Early
Neolithic.
Abstract: The research history of Lepenski Vir – Schela Cladovei culture sums up over 40 years of
archaeological, paleoecological, geological, palinological, osteological, anthropological, radiometrical
research, etc. In this paper we intend to present most of the scientific ideas focusing on Lepenski Vir –
Schela Cladovei culture, in order to outline its image in the archaelogical literature. Furthermore we shall
pursue the directions of the research, past and present, in order to understand which are the present notions
used by archaeologists to refer to this culture.
Cultura Lepenski Vir – Schela Cladovei fie la cultura Lepenski Vir, fie la cultura Schela
aparŃine mezoliticului târziu. Resturile materiale Cladovei.
ale acestei culturi au fost descoperite în zona
PorŃilor de Fier ale Dunării, numită şi Clisura sau Prezentarea cercetărilor arheologice ce au
Djerdap. identificat în teren cultura Lepenski Vir - Schela
Studiul nostru urmăreşte să prezinte contextul Cladovei
în care au avut loc cercetările arheologice ce au Cercetările arheologice în zona PorŃilor de Fier
identificat în teren cultura Lepenski Vir - Schela au început în secolul XX, mai ales odată cu
Cladovei, în anii’60 - ’70 ai secolului XX, precum începerea lucrărilor la hidrocentralele I şi II,
şi siturile unde au fost descoperite resturile cercetările continuând şi după anul 2000.
materiale ale acestei culturi. Mai apoi, vom În 1963 Republica Socialistă România şi
observa care au fost primele studii, apărute în anii Republica Socialistă Federativă Iugoslavia au
70’- 80’ ca şi interpretări imediate a cercetării semnat un acord bilateral care prevedea construcŃia
arheologice, şi care sunt elementele ce definesc unui sistem hidroenergetic în profilul Gura Văii-Sip
această cultură. În continuare sunt expuse primele Km D 943 şi un al doilea sistem spre limita aval a
reacŃii şi discuŃii cu privire la încadrarea culturală sectorului în zona Km D 865-860, PorŃile de Fier II.
şi cronologică a descoperirilor din diversele situri Creşterea nivelului Dunării urma să afecteze în
identificate în zona PorŃilor de Fier ale Dunării. mod evident mediul înconjurător, prin inundarea
Cercetarea asupra culturii Lepenski Vir – Schela ambelor maluri ale fluviului. LocalităŃi întregi
Cladovei intră apoi într-o altă fază, cercetările (Orşova, insula Ada-Kaleh, Ogradena ş.a.) şi specii
arheologice fiind coroborate cu analize unice de plante şi arbori urmau să fie acoperite de
paleoecologice, geologice, palinologice, ape.
osteologice, antropologice, radiometrice etc. În aceste condiŃii, ambele state au creat colective
Începănd cu anii 2000 are loc reevaluarea de cercetare interdisciplinare pentru a salva
informaŃiilor cu privire la această cultură, în patrimoniu cultural.
contextul în care tehnica ştiinŃifică a avansat, Colectivul arheologic românesc era format, în
permiŃându-le cercetătorilor să realizeze o serie ordine alfabetică, din Al. Bolomey., V. BoroneanŃ,
întreagă de analize care să ofere date mult mai M. Davidescu, Fl. Mogoşanu, C.S. Nicolăescu-
sigure decât puteau fi obŃinute în laboratoarele Plopşor, Al. Păunescu şi St. Roman, P.Roman1.
secolului trecut. De asemenea dorim să analizăm Colectivul arheologic iugoslav era format din B.
terminologia folosită pentru a numi această Jovanović, Z. Letica, M. Sladić, D. Srejović, R.
cultură, din momentul descoperiri sale până în Vasić şi B. Stalio2.
zilele noastre.
În studiul nostru vom folosi denumirea
Lepenski Vir – Schela Cladovei, ca şi termen 1
generic, când vom discuta articolele ce fac referiri BoroneanŃ 2000, p. 11.
2
Radovanović 1996, p. 3.
11
Brukenthal. Acta Musei, V. 1, 2010
Aurelian Rusu
Lucrările la hidrocentrale s-au derulat între Publicarea primelor studii, primele

1965-1971 pentru PorŃile de Fier I şi 1977-1985 interpretări
pentru PorŃile de Fier II. Primul care menŃionează această cultură, în
Astfel, concomitent cu acestea, s-au desfăşurat urma cercetărilor ce le-a întreprins în staŃiunea
şi cercetările arheologice care au descoperit eponimă este D. Srejović în 1966, prin studiul
vestigii aparŃinând mai multor epoci istorice, intitulat Lepenski Vir – a new prehistoric culture in
începând cu paleoliticul superior până în epocile the Danube region publicat în Archaeologia
post-romană. Iugoslavica VII. Iar V. BoroneanŃ în 1969 publică
Între aceste descoperiri, cea care a suscitat Découverte dòbjets dàrt épipaléolithique dans la
atenŃia cercetătorilor, prin unicitatea sa, a fost zone des Portes de Fer du Danube în Rivista di
cultura Lepenski Vir – Schela Cladovei. Scienze Preistoriche XXIV(2) unde numeşte noua
Resturi ale acestei culturi au fost identificate în cultură descoperită pe malul stâng, după situl
17 puncte, prezentate în ordinea înşiruirii lor pe eponim Schela Cladovei, nemenŃionând în acel
cursul fluviului, împreună cu anii cercetării: moment vreo asemănare între cele două culturi.
1. Alibeg – Pescari (1971); Descoperirile de la Lepenski Vir prezintă o
2. Padina (1969-1970); aşezare cu o organizare bine definită, pe malul
3. Stubica (1970) ); Dunării. LocuinŃele erau construite după un plan
4. Lepenski Vir (1965-1970); geometric, având o formă trapezoidală. În interiorul
5. Vlasac (1970-1971) locuinŃelor exista o dispunere a vetrelor, de formă
(2006-prezent); rectangulară, tot după un anumit plan, în cadrul
6. Cuina Turcului – Dubova (1964), (1965- cărora apar lespezi, pietre ornamentate şi, poate cel
1969); mai important, sculpturile de dimensiuni relativ
7. Veterani – „terasă” – Dubova (1969); mari, reprezentând capete de om cu trăsături de
8. Ogradena – Icoana (1967-1969); peşte. Mormintele descoperite aici se aflau sub
9. Ogradena – Răzvrata (1967-1968); podelele locuinŃelor sau în imediata lor vecinătate.
10. Hajdučka Vodenica (1966, 1967, 1969); Descoperirile de la Schela Cladovei prezintă o
11. Ostrovul Banului - Gura Văii (1966); aşezare fără un plan clar delimitat, cu vetre de foc
12. Schela Cladovei – Drobeta-Turnu Severin de diferite forme, rectangulare, elipsoidale,
(1965), (1967-1968), (1982-1997), (2001-2002), circulare ş.a.(multe din cele rectangulare fiind
(2006-prezent); construite asemănător celor de la Lepenski Vir, şi
13. Ostrovul Corbului – „Botul anume cu borduri înalte), cu o industrie litică
Cliuciului”(1970-1984); cuarŃitică cu o restrânsă tipologie şi o industrie a
14. Velesnica (1981, 1982, 1984) - Rastko cornului reprezentate de un număr ridicat de unelte
Vasić; (săpăligi, brăzare), precum şi piese din colŃ de
15. Ostrovul Mare – Gogoşu - km fluviali 875 mistreŃ. Ca şi la Lepenski Vir mormintele păreau să
(1977-1981); apară în cadrul locuinŃelor şi în vecinătatea lor.
16. Ostrovul Mare – Gogoşu - km fluviali 873 D. Srejović, în primele interpretări ale
(1977-1981); cercetărilor întreprinse la Lepenski Vir, a considerat
17. Kula (1980-1983). că această cultură este proto-neolitică (Srejović
După cum putem observa la Schela Cladovei 1968, 165-166), în timp ce, V. BoroneanŃ considera
(pe malul stâng al fluviului) şi Vlasac (pe malul că descoperirile de la Schela Cladovei aparŃin unei
drept al fluviului) cercetările continuă şi în culturi epipaleolitice 3. Primul termen ar denumi o
prezent. cultură premergătoare neoliticului, aflată în faza
Rapoarte de cercetare arheologică au fost incipientă a acestei perioade, iar al doilea
efectuate, de către: desemnează o cultură aflată la sfârşitul
- partea română, V. BoroneanŃ (1978, 1979 – paleoliticului.
Ostrovul Mare; 1980,1983,1992, 1994, 1995, Mai apoi, în urma publicării cercetărilor
1996, 1997, 2002 – Schela Cladovei), F. întreprinse până în 1970, de pe ambele maluri ale
Mogoşanu (1968), P. Roman (1987); Dunării, a urmat corelarea descoperirilor şi
- partea iugoslavă, B. Jovanović (1966, 1967, interpretarea acestora într-un cadru general. S-a
1968, 1969,1970), Z. Letica (1969), M. Sladić încercat identificarea eventualelor aşezări de tip
(1986), D. Srejović (1965,1966, 1967, 1968, Lepenski Vir – Schela Cladovei, din diversele situri
1969, 1972), R. Vasić (1984, 1986). cercetate în zona PorŃilor de Fier, oferindu-se mai
Rezultatele cercetărilor au fost însă publicate multe interpretări acestor descoperiri.
în reviste de specialitate din Ńară şi străinătate,
după cum vom vedea în rândurile ce urmează. 3
BoroneanŃ 1968, p. 14.
12
Astfel, B.Jovanović considera în publicaŃiile climei şi vegetaŃiei, precum şi date antropologice şi

din 1968 şi 1971 că descoperirile de la Padina radiometrice10.
sunt o varietate locală a neoliticul timpuriu de În acelaşi an Jovanović publica The
tipul culturii Starčevo-Criş, iar în publicaŃiile din autochtonous and the migrational components of
1973 şi 1974, împarte descoperirile: Padina A este the Early Neolithic in the Iron Gates unde discută
un sit epipaleolitic-mezolitic, asemănătoare cu siturile de pe ambele maluri ale Dunării, observând
Schela Cladovei I-II, iar Padina B este un sit aspectele contactului dintre counitaŃile mezolitice şi
neolitic cu corespondenŃe la Lepenski Vir I-II4. cele neolitice timpurii în zona PorŃilor de Fier11.
Acelaşi autor a considerat iniŃial că situl Hajučka Tot acum este publicat articolul Plastique
Vodenica aparŃine epocii fierului,5 ca ulterior să-l aydotique de Lepenski Vir, unde autorul prezintă o
atribuie culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei6. piatră sculptată în forma organului sexual femeiesc,
În 1971, D.Srejović identifica asemănări între ceea ce dovedeşte, în opinia autorului, interesul
descoperirile de la Lepenski Vir I c-e, Lepenski purtătorilor culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei
Vir II, Vlasac II –III, Hajdučka Vodenica I, în a cunoaşte şi înŃelege funcŃiile organelor
Padina I, Ostrovul Banului III, Icoana II şi Schela reproductive umane12.
Cladovei I –II, ele fiind parte a aceluiaşi grup Mai târziu, în 1978 D.Srejović şi Z.Letica
cultural, numit de el proto-neolitic7. publicau Vlasac, a mesolithic settlement in the Iron
În acelaşi timp, Z.Letica considera că situl Gates, o monografie în două volume a sitului
Vlasac I este epipaleolitic, comparabil cu Proto- Vlasac, primul prezentând rezultatele cercetării
Lepenski Vir, singura idee la care aderă şi arheologice iar în volumul II fiind analizate datele
D.Srejović, între restul datelor propuse de cei doi de ordin geologic, biologic şi antropologic.
existând diferenŃe notabile8. Stratigrafic, la Vlasac au fost descoperite III
În 1973, V.BoroneanŃ critica periodizarea niveluri de locuire, notate Vlasac I, II, şi III, toate
propusă atât de D.Srejović cât şi de Z.Letica, fiind atribuite culturii mezolitice de tip Lepenski
neobservând vreo asemănare între Vlasac I şi Vir – Schela Cladovei, diferenŃa dintre ele fiind că
Cuina Turcului II, după cum susŃinea Z.Letica, Vlasac I era o aşezare de tip permanent iar Vlasac II
nici între Schela Cladovei I-II şi Lepenski Vir I c- şi III aveau un caracter sezonier. Acest fapt este
e, Lepenski Vir II, cum vedea D.Srejović, considerat de autori ca fiind în strânsă legătură cu
propunând în schimb situarea culturii Schela aşezarea Lepenski Vir propriu-zisă, care se afla la
Cladovei cronologic între Proto-Lepenski Vir şi cca. 3 km distanŃă, şi care prezenta un caracter
Lepenski Vir I9. sezonier în prima fază, Proto-Lepenski Vir, ca mai
În anii următori apar monografiile siturilor apoi, în fazele Lepenski Vir I şi II având un caracter
Lepenski Vir şi Vlasac cu contribuŃii ale unui permanent, reprezentând astfel exact opusul
număr importat de cercetători ce au analizat aşezărilor de la Vlasac13.
descoperirile din punct de vedere geologic, Cercetarea în teren, continuă şi după 1970, în
palinologic, osteologic, antropologic, conŃinând şi afara defileului Dunării, la Schela Cladovei, Alibeg-
date de radiocarbon. Pescari (BoroneanŃ 2000), Ostrovul Corbului
Astfel, în 1972 D.Srejović publică Europe’s (Roman şi Păunescu 1996) şi Ostrovul Mare
first monumental sculpture: Lepenski Vir, (BoroneanŃ 2000), Velesnica (Vasić et alii 1984,
furnizând informaŃii asupra sitului, stratigrafiei Vasić 1986) şi Kula (Sladić 1984), rezultatele
acestuia, locuinŃelor, sculpturilor şi artefactelor aducând informaŃii în plus cu privire la evoluŃia
descoperite aici, precum şi o interpretare culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei.
cronologică a nivelurilor culturale, pe care le Astfel, F.Mogoşanu publică în 1978, Mezoliticul
împarte în Proto-Lepenski Vir, Lepenski Vir I, de la Ostrovul Corbului, o nouă aşezare de tip
Lepenski Vir II şi Lepenski Vir III, fiecare cu Schela Cladovei (Mogoşanu 1978), iar V.BoroneanŃ
subfaze proprii, primele trei reprezentând cultura publică în acelaşi an, Schela Cladovei, în volumul
mezolitică Lepenski Vir, iar ultima reprezentând Comori Arheologice în regiunea PorŃilor de Fier,
cultura Starčevo-Criş. De asemenea, monografia unde introduce terminologia cultura Schela
conŃinea şi analize de sol, considerŃii asupra Cladovei – Lepenski Vir 14, recunoscând astfel
asemănările culturale între cultura Lepenski Vir,
4
Jovanović 1971; Idem 1974.
5 10
Jovanović 1968. Srejović 1972.
6 11
Jovanović 2001. Jovanović 1972.
7 12
Srejović 1971, p. 13-21. Kostic 1972, p. 113-116.
8 13
Letica 1971, p. 7-12; Srejović 1971, p. 13-21. Srejović şi Letica 1978, p. 145-147.
9 14
BoroneanŃ 1973, p. 5-39. BoroneanŃ 1980, p. 27.
13
Aurelian Rusu
cum era numită pe malul iugoslav şi cultura epipaleolitică-mezolitică, înrudită cu – dar mai
Schela Cladovei pe cel românesc. tîrzie decît – orizontul tîrziu-natufian din Orientul
În 1980, V.BoroneanŃ publică, Probleme ale Apropiat, hipertrofiată în manifestările sale cultico-
culturii Schela Cladovei – Lepenski Vir în lumina artistice, dar stagnînd la un nivel economic ce nu
noilor cercetări, subliniind asemănările dintre depăşea stadiul pescăresc-vînătoresc) nu este
cele două culturi, care formează un complex cumva de pus tocmai pe seama acestei „migraŃii
cultural ce prezintă caractere cu totul proprii neolitice”, care – eventual – a antrenat spre nord şi
care-l deosebesc de toate culturile mezoliticului- elemente entice neprotomediteranoide, tipice pentru
epipaleoliticului european şi mai ales de cel al Lepenski Vir, cum pare s-o adeverească caracterul
Orientului apropiat 15. anthropologic al scheletelor de la „Gura
ReacŃii şi discuŃii ca urmare a publicării Baciului”?20.
primelor studii De asemenea, cultura Lepenski Vir – Schela
Între ani ’70 - ’80 ai secolului trecut, au loc o Cladovei devine un punct de referinŃă în sinteze
serie de conferinŃe şi sesiuni de comunicări ştiinŃifice regionale, precum în Neoliticul Banatului
ştiinŃifice, la care s-au discutat, printre altele şi al lui Gh. Lazarovici din 1979, unde autorul critica
problemele ce le ridica noua cultură, care devine periodizarea propusă de D.Srejović în 1971 pentru
cunoscută internaŃional. În 1971 la Belgrad are loc Lepenski Vir III, împărŃit de acesta în Proto-
primul congres internaŃional în care este adusă în Starčevo I şi II, etape pe care le consideră sensibil
discuŃie noua cultură descoperită în zona PorŃilor mai târzii. De asemenea critica şi teza lui
de Fier. Urmează conferinŃa de la Valcamonica V.BoroneanŃ care susŃinea ideea originii
1972, unde V.BoroneanŃ discută caracterul epipaleolitice locale a neoliticului timpuriu şi a
magico-religios al manifestărilor artistice proprii culturii Starčevo-Criş21. Admite însă
culturii Schela Cladovei16. Apoi au loc contemporaneitatea fazei finale a culturii Lepenski
conferinŃele de la Sarajevo 1977 şi Cracovia 1978 Vir – Schela Cladovei cu faza IIA-IIB a culturii
în care era luat în discuŃie rolul acestei culturi în Starčevo-Criş. ComunităŃile de tip Lepenski Vir –
procesul neolitizării17 iar în conferinŃa din Schela Cladovei vor fi asimilate de către cele
Potsdam 1978 se sublinia apartenenŃa acestei neolitice22.
culturi perioadei mezolitice, fapt de altfel acceptat În 1980, Al. Păunescu publică EvoluŃia istorică
de marea majoritate a cercetătorilor. pe teritoriul României din Paleolitic pînă la
Astfel, o serie de noi cercetători devin începutul Neoliticului, în care consideră că aspectul
interesaŃi de această cultură, urmărind să o cultural Schela Cladovei nu este o derivare locală
analizeze din punct de vedere al industrie litice18 din cultura epipaleolitică aziliană sau azilo-
sau al resturilor faunistice şi florale19. romanelliană evoluată... şi că, de o derivare a
Urmare a publicării descoperirilor din situl neoliticului vechi de tip Starčevo-Criş din cultura
Lepenski Vir, cercetătorul N. Vlassa observa Schela Cladovei nu poate fi vorba 23.
asemănări între capetele de piatră de aici cu cele O nouă analiză a industrie litice este publicată în
din situl Gura Baciului, nivelul I, care aparŃine 1982, ca şi teză de doctorat, de B.Prinz, Stone tools,
celui mai vechi orizont Starčevo – Criş descoperit Cultural Continuity and Mesolithic Adaptation on
în România, explicând acest lucru, prin faptul că the Lower Danube, unde autoarea propune o nouă
…migrarea spre Ardeal trebuia să se petreacă periodizare a sitului Vlasac, cu corespondenŃe în
într-o fază suficient de timpurie ca să poată avea celelalte aşezări din zona PorŃilor de Fier, astfel:
loc „contaminarea”, în regiunea Dunării, cu Vlasac I – mezolitic timpuriu, Vlasac II – mezolitic
influenŃele măcar ale ultimei etape pre- sau târziu, Vlasac III – tranziŃia mezolitic/neolitic şi
incipient-ceramice de tip Lepenski Vir. Capetele Vlasac IV – neolitic timpuriu24.
de piatră de la „Gura Baciului” pledează Un an mai târziu, în 1983, D.Srejović şi L.
peremptoriu în acest sens. Ne întrebăm însă, pe Babović, publicau un catalog, aproape complet25 al
bună dreptate, dacă sfîrşitul culturii de tip sculpturilor, obiectelor decorate şi podoabelor
Lepenski Vir (cultură închistată, de retardare descoperite la Lepenski Vir: Umetnost Lepenskog
Vira. Tot atunci B.Gavela publica articolul L’art de
15
BoroneanŃ 1980, p. 27-42.
16
BoroneanŃ 1975, p. 105-115.
17 20
Radovanović 1996, p. 7. Vlassa 1972, p. 25.
18 21
Srejović et alii 1980, p. 195-205; Kozłowski - Gh.Lazarovici 1979, p. 19.
22
Kozłowski 1982, p. 11-109; Kozłowski - Kozłowski Lazarovici 1979, p. 20-22.
23
1984, p. 259-293. Păunescu 1980, p. 543-544.
19 24
Bökönyi 1970, p. 1702-1704; Idem 1978, p. 34-36; Radovanović 1996,p. 8.
25
Bolomey 1973, p. 41-52. Borić 2008, p. 468.
14
Lepenski Vir în care oferea propria interpretare a Danube 31respectiv The Mesolithic of Serbia and
sculpturilor culturii Lepenski Vir – Schela Muntenegro32 prezintă fiecare, o sinteză a propriilor
Cladovei26 publicaŃii anterioare, continuă să susŃină capacitatea
În acelaşi an, apărea articolul Neoliticul internă a culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei de
timpuriu din zona PorŃilor de Fier al lui Gh. a evolua spre neolitic, prin asimilarea trăsăturilor
Lazarovici, unde, se introduce termenul de cultura specifice acestuia (creşterea animalelor, cultivarea
Lepenski Vir – Schela Cladovei, fiind printre cerealelor şi producerea vaselor ceramice) care
primii cercetători ce utilizează acest termen. În completează modul de viaŃă propriu mezolitic local,
acest studiu, autorul îşi continua ideile din precum aşezări permanente, utilizarea unui teritoriu
lucrările anterioare: parŃiala contemporaneitate relativ limitat, a resurselor acestuia într-un mod
dintre cultura mezolitică de tip Lepenski Vir – selectiv. Aceste ultime caracteristici sunt totodată
Schela Cladovei cu cea a neoliticului timpuriu de specifice şi neoliticului.
tip Starčevo-Criş, şi anume cu fazele II-III ale În 1990 la Leuven (Belgia), are loc The Fourth
acesteia din urmă, precum şi neolitizarea International Symposium “Mesolithic in Europe”,
comunităŃilor mezolitice, printr-un proces în patru unde este subliniată în continuare natura mezolitică
etape: a) influenŃă; b) prezenŃă etnică; c) a culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei şi rolul
neolitizare; d) asimilare27. acesteia în procesul neolitizării Europei, în lucrările
T. Douglas Price publică The European cercetătorilor V. BoroneanŃ33, L. Domanska34, M.P.
Mesolithic, unde discută caracterul mezolitic al Neeley şi G.A. Clark35
culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei28. În 1995 este publicat articolul, Schela Cladovei:
În 1984, Al.Păunescu publica studiul a preliminary review of the prehistoric fauna36,
Cronologia Paleoliticului şi Mezoliticului din primul dintr-o serie de publicaŃii, realizate în
România în contextul Paleoliticului central-est şi colaborare de către L. Bartosiewicz, C. Bonsall, V.
sud european, păstrându-şi opinia din 1980 cu Boroneanț şi S. Stalibrass.
privire la originea şi sfârşitul culturii Lepenski Vir În 1996 apare primul volum de sinteză asupra
– Schela Cladovei29, fiind de acord astfel cu ideile mezoliticului din zona PorŃilor de Fier, şi anume
lui Fl.Mogoşanu din 1978. The Iron Gates Mesolithic (Radovanović 1996),
În 1985 la Edinburgh are loc un nou simpozion unde autoarea discută istoricul cercetărilor
internaŃional asupra mezoliticului european arheologice în această zonă, rezultatele acestora şi
(articolele prezentate aici fiind publicate în 1989) interpretările ulterioare, sistemele de periodizare şi
unde, pe lângă D.Srejović şi V.BoroneanŃ, alŃi cronologie generală propuse pentru perioada dintre
cercetători se arată interesaŃi de cultura Lepenski sfârşitul paleoliticului şi începutul neoliticului, cu
Vir – Schela Cladovei. B.Voytek şi R.Tringham accent pe rolul culturii Lepenski Vir – Schela
prezintă lucrarea Rethinking the Mesolihtic: the Cladovei în acest proces, re-evaluând relaŃiile dintre
case of south-east Europe, în care preiau elemente diversele aşezări ale acestei culturi, arhitectura
din cronologia propusă de Al.Bolomey în 1973 şi acestora, ritualul de înmormântare şi artefactele,
B.Prinz în 1982, adaptându-le uneia noi, pentru propunând pe baza acestor noi analize o nouă
aşezările din Clisură. Cei doi autori susŃineau periodizare şi cronologie. Lucrarea se încheie cu o
ideea conform căreia comunităŃile mezolitice de transpunere a mezoliticului PorŃilor de Fier într-un
aici prezintă caracteristici ce le permit să preia şi cadru general european.
să adopte tipul de viaŃă al comunităŃilor neolitice În acelaşi an apare şi monografia Ostrovul
(Voytek şi Tringham 1989, 492-499). Tot aici, J. Corbului a lui P. Roman şi Al. Păunescu. Al.
Chapman realizează o analiză demografică a Păunescu nu este de acord cu “noŃiunea hibridă”
comunităŃilor de tip Lepenski Vir – Schela Schela Cladovei – Lepenski Vir, propusă de V.
Cladovei, în studiul Demographic trends in BoroneanŃ,…întrucât cele mai numeroase şi
Neothermal south-east Europe 30. V.BoroneanŃ şi importante resturi culturale de la Lepenski Vir,
D.Srejović în studiile Thoughts on the care i-au adus de altfel celebritatea, nu se întâlnesc
chronological relations between the Epi- în nici una din aşezările de tip Schela Cladovei37
Palaeolithic and the Neolithic of the Lower
31
BoroneanŃ 1989, p. 475-480.
32
Srejović 1989, p. 481- 491.
26 33
Gavela 1983, p. 1-5. BoroneanŃ 1990, p. 121-125.
27 34
Lazarovici 1983, p. 9-15. Domanska 1990, p. 323-333.
28 35
Prince 1983. Neeley - Clark 1990, p. 127-137.
29 36
Păunescu 1984, p. 235-268. Bartosiewicz 1995, p. 2-19.
30 37
Chapman 1989, p. 500-515. Păunescu 1996, p. 152.
15
Aurelian Rusu
.Acelaşi autor nota anterior în aceeaşi lucrare: Se evoluŃia culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei din
ştie, de asemenea, că această cultură (i.e. Schela punct de vedere antropologic.
Cladovei) a fost identificată atât pe malul sârbesc I. Radovanović îşi continuă cercetările asupra
al fluviului (Djerdap), cea mai important dintre acestei culturi, publicând Neither person nor beast,
ele fiind staŃiunea Vlasac, cât şi în Muntenegru - dogs in the burial practice of the Iron Gates
(adăpostul Crvena Stijena, niv. IV b1) adăugând sugerând importanŃa acordată speciei Canis, văzută
în nota 26 din subsol: Aveam în vedere staŃiunile prin apariŃia de morminte canine individuale cât şi a
Lepenski Vir, Vlasac, Padina şi Hajdučka unuia mixt uman-canin44.
Vodenica…38 În continuare Al.Păunescu critică În acelaşi an, 1999, apare o nouă sinteză The
studiul industriei litice întreprins de J. K. Mesolithic Habitation Complexes in the Balkans
Kozłowski şi S. K. Kozłowski în 1984 pentru and the Danube Basin45 care va fi urmată în anul
Lepenski Vir, prin care aceştia …ajung la următor de o lucrare mai amplă a aceluiaşi autor,
concluzia că dezvoltarea ulterioară a Paleolithique superieur final et Epipaleolithique
epigravettianului balcanic (variantă locală a dans la zone des Portes de Fer unde foloseşte
epigravettianului din partea centrală a Balcanilor termenul Schela Cladovei – Lepenski-Vir când
de nord) în cursul mileniului VII BP, a dus la discută cultura mezolitică din zona PorŃilor de
formarea culturii Lepenski Vir 39, nefiind de acord Fier46. În aceste lucrări, V.BoroneanŃ prezintă
cu autorii mai sus menŃionaŃi, …din simplul motiv culturile paleoliticului târziu şi ale epipaleoliticului
că industria litică studiată de ei de la Lepenski – (mezoliticului) ce au fost descoperite în aşezările
Vir este amestecată. După părerea noastră, din zona PorŃilor de Fier, încercând să demonstreze
datorită poziŃiei în pantă a staŃiunii Lepenski Vir, evoluŃia culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei din
materialul arheologic nu a putut fi, ca şi cel de la epigravettianul local, autorul continuând să susŃină
Vlasac, diferenŃiat pe niveluri (Păunescu 1996, caracteristicile ce au făcut această cultură să aibă
13). Iar cu privire la sfârşitul culturii Schela un rol activ în procesul neolitizării.
Cladovei, autorul îşi menŃine opiniile din Tot în 1999, D.Borić publică Places that created
publicaŃiile anterioare. time in the Danube Gorges and beyond, c. 9000-
Tot în 1996 apare, AMS Radiocarbon 5500 BC. Pornind de la materialul ceramic şi
Determinations on Human Bone from Lepenski piesele din silex balcanic specifice neoliticului
Vir, Vlasac and Schela Cladovei (Bonsall et alii timpuriu, descoperite la Lepenski Vir, aflate în
1996, 6-11), urmat în anul următor de Mesolithic strânsă legătură stratigrafică cu locuinŃele
and Early Neolithic in the Iron Gates: a trapezoidale descoperite atât la Padina cât şi
palaeodietary perspective 40, lucrări ce analizează Lepenski Vir, pe care Srejović le considera
cronologiile existente prin datări radiocarbon, mezolitice, autorul articolului sugerează încadrarea
precum şi dieta respectivelor comunităŃi pe baza acestora din urmă neoliticului timpuriu47.
cercetării osteologice. Apoi, în 2000 şi 2001, Al.Păunescu publică două
În acelaşi an, V. BoroneanŃ publică La 30 de monografii, Paleoliticul şi Mezoliticul din spaŃiul
ani de la începerea săpăturilor arheologice de la cuprins între CarpaŃii şi Dunăre48, repectiv
Schela Cladovei o prezentare generală asupra Paleoliticul şi Mezoliticul din spaŃiul transilvan49,
culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei41. în care sunt prezentate toate siturile de pe malul
Mikić Živko publică în 1997 The Iron Gates drept al Dunării aparŃinând culturii Lepenski Vir –
anthropological series and the neolithisation of Schela Cladovei.
the Danube region, un studiu antropologic al
populaŃiilor mezolitice şi neolitice din zona Cercetările şi publicaŃiile actuale
PorŃilor de Fier42. Cercetarea de la începutul acestui secol va căuta,
Mai apoi apare lucrarea amplă a lui în special, să reanalizeze materialele arheologice, să
M.Roksandić, Transition from Mesolithic to ofere date cronologice pentru contexte arheologice
Neolithic in the Iron Gates Gorge: physical clare şi chiar să întreprindă noi săpături în siturile
anthropology perspective43, în care autoarea care nu au fost acoperite complet de apă.
analizează tranziŃia mezolitic-neolitic, în fapt
38 44
Păunescu 1996, p. 150. Radovanović 1999, p. 71-87.
39 45
Păunescu 1996, p. 152. BoroneanŃ 1999.
40 46
Bonsall et alii 1997, p. 50-92. BoroneanŃ 2000.
41 47
BoroneanŃ 1996, p. 3-11. Borić 1999, p. 41-70.
42 48
Mikić 1997, p. 78-79. Păunescu 2000.
43 49
Roksandić 1999. Păunescu 2001.
16
După cum s-a menŃionat anterior, colaborarea observa, diferenŃa între Padina A şi B, în tipologie
între C.Bonsall, V. BoroneanŃ, L. Bartosiewicz şi material, întărind concluziile lui B. Jovanović56.
continuă în 2000, 2001,2002, 2004, 200650 Tot în 2001 apare o sinteză a industriei litice
împreună cu mulŃi alŃi cercetători, printre care şi I. pentru Europa Centrală Eco-cultural /stylistic
Radovanović. Aceste articole oferă noi date de zonation of the Mesolithic/Epipaleolithic in Central
radiocarbon pentru stabilirea cronologiei interne a Europe, susŃinută de S.K. Kozłowski în cadrul
culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei, sesiunii internaŃionale From Mesolithic to
analizează resturile faunistice, paleomediul şi Neolithic. Proceedings of the Szolnok Conference,
impactul schimbărilor acestuia (inundaŃii) asupra September 1996, în care, autorul, pe baza studiului
comunităŃilor umane din Clisura Dunării. Se întreprins împreună cu J.K. Kozłowski asupra
sugerează astfel că în perioada “evenimentului pieselor litice din siturile Vlasac şi Lepenski Vir,
8200 BP” acestea îşi relochează aşezările pe susŃine caracterul mezolitic al acestei culturi de tip
terasele superioare ale fluviului51. epigravettian târziu 57
În 2000, M. Garašanin şi I. Radovanović În cadrul aceluiaşi volum, este publicat postum,
publică A pot in house 54 at Lepenski Vir I, luând ultimul articol al lui D.Srejović, The Central
în considerare şi articolul lui D. Borić din 1999. Danubian Region – the „Fertile Crescent” of
Re-analizând datele disponibile cu privire la situl Europe, unde discută evoluŃia mediului, la începutul
Lepenski Vir autorii ajung la concluzia că faza Holocenlui în zona Dunării centrale, într-un optim
Lepenski Vir I este asemănătoare cu Starčevo I, climatic care a permis culturii Lepenski Vir –
iar Lepenski Vir IIIa şi IIIb sunt asemănătoare cu Schela Cladovei să evolueze spre o complexitate
Starčevo IIa şi IIb, o concluzie similară cu cea culturală asemănătoare culturilor neoliticului
iniŃială oferită de D.Srejović52. Articolul timpuriu apărute în “Semiluna fertilă” din Asia
concluzionează că procesul neolitizării culturii Mică. Înaintea apariŃiei culturii Starčevo-Körös-
Lepenski Vir – Schela Cladovei nu a rezultat Criş, zona PorŃilor de Fier reprezenta scena unei
dintr-o evoluŃie locală a mezoliticului din Clisura activităŃi uname intense şi variate, întruchipată de
Dunării, ci din contact cu comunităŃile neoliticului cultura Lepenski Vir – Schela Cladovei, fapt ce-i
timpuriu53. poate conferii regiuni centrale a Dunării termenul
În acelaşi an, în cadrul sesiunii internaŃionale de “Semiluna Fertilă” a Europei58.
Acts of the XIVth UISPP Congress ce a avut loc Tot la Szolnok în 1996, J.Chapman prezintă
la Liège, Belgia, B. Jovanović publică lucrarea lucrarea The fractality of personal relations in the
Padina and Hajučka Vodenica sites of Lepenski Mesolithic and Early Neolithic of South East
Vir Culture in the Upper and Lower Gorges of Europe, pe care o va elabora, luând în consideraŃie
the Iron Gates, în care, consecvent primelor sale lucrările (Garašanin şi Radovanović 2000,
publicaŃii conform cărora cultura Lepenski Vir Radovanović 2000, Roksandić 2000) anterioare
este o cultură a neoliticului timpuriu, propune ca publicării din 2001. Aici, autorul analizează
aceasta să fie definită ca o cultură de tip ’fishing caracterul ciclic de folosire a aşezării de la Lepenski
Neolithic’54. Vir, aflat în strânsă legătură cu ciclul anotimpurilor.
Ca o completare a acestei definiŃii, tot aici, D. Acesta determina creşterea nivelului fluviului
Antonović susŃine lucrarea Stone objects from producând inundarea aşezării de la Lepenski Vir,
Padina and Hajučka Vodenica, în care însoŃită de o depunere intenŃionată a pieselor litice,
concluzionează: Rezultatele studiului obiectelor o practică răspândită în comunităŃile mezolitice
de piatră de la Padina şi Hajučka Vodenica pentru a marca plecarea şi reîntoarcere în aşezare.
completează imaginea culturii Lepenski Vir ca De asemenea, susŃine rolul fragmentării intenŃionate
fiind una de pescari, vânători şi culegători55. şi a depuneri rituale a celor 57-93 de resturi
La fel apare articolul lui D.Mihailović, ceramice descoperite în nivelurile Lepenski Vir I şi
Chipped Stone Industry from Horizon A and B at Lepenski Vir II. Aceasta ar fi marcat prezenŃa
the Site Padina from Iron Gates, care analizează comunităŃii neolitice, aflată într-o relativă
industria uneltelor de piatră, prin care se poate vecinătate, şi cu care comunitatea mezolitică a intrat
în contact59. Tot atunci, Dušan Borić publică,
50
Bonsall et alii 2000, Idem 2002, Idem 2004, Mesolithic and Early Neolithic hunterers and
Bartosiewicz et alii 2001, Bartosiewicz - Bonsall 2004,
Bartosiewicz et alii 2006.
51
Bonsall et alii 2002, p. 1-15
52 56
Srejović 1966, p. 16-17. Mihailović 2001, p. 61-69.
53 57
Garašanin şi Radovanović 2000, p. 118-125. Kozłowski 2001, p. 261-282.
54 58
Jovanović 2001, p. 55-61. Srejović 2001, p. 389-393.
55 59
Antonović 2001, p. 69-77. Chapman 2001, p. 145-166.
17
Aurelian Rusu
fishers in the Danube gorges: an analysis of În 2005, M.Cârciumaru publică lucrarea de

archaeozoological data60. sinteză, Paleoliticul, Epipaleoliticul şi Mezoliticul
DirecŃia reevaluări datelor de la Lepenski Vir lumii, unde discută şi cultura Schela Cladovei -
şi, în plus, obŃinerea unora noi, prin datări Lepenski-Vir, cu termenul preluat după
radiocarbon calibrate, este continuată de D. Borić V.BoroneanŃ 200067.
în studiul din 2002 The Lepenski Vir conundrum: Seria studiilor asupra faunei din zonă şi a hranei
reinterpretation of the Mesolithic and Neolithic comunităŃilor Lepenski Vir – Schela Cladovei este
sequences in the Danube Gorges. Acesta continuată şi în 2006 apărând, Continuity of
consideră că nivelurile LV II şi LV III sunt de fapt foraging strategies in Mesolithic-Neolithic
parte a primului nivel LV I, reprezentând astfel un transformations: dating faunal patterns at Lepenski
singur nivel de locuire, un nivel al neoliticului Vir (Serbia)68, Size ranges of praehistoric cattle and
timpuriu şi nu unul mezolitic. Autorul este astfel pig at Schela Cladovei( Iron Gates Region,
în dezacord atât cu D.Srejović (1972) (în Romania)69, The Romanian Mesolithic and the
delimitarea nivelurilor şi a interpretărilor culturale Transition To Farmimg, A Case Of Study: The Iron
ale acestora), cât şi cu cei care au considerat că Gates70, On Men and Pigs: Were Pigs Domesticated
LV I şi LV II constituiau locuiri mezolitice61. at Mesolithic Iron Gates of the Danube?71 şi
În acelaşi an este publicat studiul In the Mesolithic and Neolithic pigs of the Northen
beginning: new radiocarbon dates for the Early Balkans: astragali vs. teeth as markers of
Neolithic in northern Serbia and southeast domestication72
Hungary (Whittle et alii 2002) care oferă noi date Tot acum apare şi studiul antropologic
radiocarbon pentru siturile Lepenski Vir şi Padina. Interpersonal Violence at Lepenski Vir
În anul 2003 este publicat în Serbia Mesolithic/Neolithic Complex of the Iron Gates
Archaeological Journey in the Iron Gates, un ghid Gorge (Serbia - Romania)73, în fapt o continuare a
istoric al zonei PorŃilor de Fier, în care sunt celor anterioare precum, Primele conflicte de grup
prezentate şi unele aşezări ale culturii Lepenski în spaŃiul carpato-danubiano-pontic74 şi Lesions
Vir – Schela Cladovei62. traumatiques violentes datant de l’epipaleolithique
În 2004 apar două noi lucrări ce oferă date tardif du sud-ouest de la Roumanie75, dar, în acelaşi
radiocarbon pentru Lepenski Vir63 şi pentru timp continuând seria cercetărilor lui M.Roksandić
Padina şi Hajučka Vodenica (Borić şi Miracle din 1999, 2000, 2002 şi respectiv, 2004, asupra
2004). Mai apar, tot în 2004, articolele datelor antropologice.
Pleistocene survivors in the Iron Gate În contrast cu violenŃa internă a grupurilor
Mesolithic/Neolithic archaeofaunas64, şi aparŃinând mezoliticului târziu, dovedită de studiile
Prehistoric fishing along the Danube mai sus menŃionate, articolul Further notes on
(Bartosiewicz şi Bonsall 2004), în paginile Mesolithic-Neolithic contacts in the Iron Gates and
revistei Antaeus, oferind o serie de analize Central Balkans scoate în evidenŃă interacŃiunea
faunistice. În acelaşi an, în acelaşi registru cu dintre comunităŃile mezolitice şi cele neolitice, care
lucrările de mai sus, apare Is the Mesolithic- ar fi avut un caracter paşnic şi profitabil pentru
Neolithic subsistence dichotomy real? New stable ambele grupuri culturale, indivizii adoptând unii de
isotope evidence from the Danube Gorges65. la alŃii modele de existenŃă76. Ipoteza este contrară
Un an mai târziu D.Borić publică Body celei a lui Fl.Mogoşanu care considera că neoliticul
metamorphosis and animality: volatile bodies and timpuriu ar fi pus capăt într-un mod violent culturii
boulder artworks from Lepenski Vir, un studiu Lepenski Vir – Schela Cladovei77.
detaliat şi cuprinzător asupra relaŃiei dintre Tot în anul 2006 apare volumul I intitulat
sculpturile şi pietrele ornamentate de la Lepenski Neoliticul din Arhitectura Neoliticului şi Epocii
Vir şi mormintele descoperite aici, precum şi Cuprului din România a lui C.- M. Lazarovici şi
importanŃa ritualică ce se pare că o aveau pentru
comunitatea acestui sit, întruchipând modul cum 67
Cârciumaru 2005, p. 244-247.
relaŃiona aceasta cu mediu înconjurător şi în 68
Borić - Dimitrijević 2006.
special cu fluviul şi avifauna acestuia66. 69
Bartosiewicz et alii 2006.
70
BoroneanŃ - Dinu 2006.
60 71
Borić 2001. Dinu et alii 2006.
61 72
Borić 2002, p. 1026-1039. Dinu et alii 2008.
62 73
Radojičić - Vasić 2003. Roksandić et alii 2006.
63 74
Bonsall et alii 2004. BoroneanŃ 1984.
64 75
Dimitrijević 2004. BoroneanŃ - Nicolăescu-Plopşor 1990.
65 76
Borić et alii 2004. Radovanović 2006, p. 107-124.
66 77
Borić 2005. Mogoşanu 1978, p. 349.
18
Gh. Lazarovici şi, în care autorii analizează şi în the Iron Gates ?83 şi When was the Neolithic
arhitectura culturii mezolitice Lepenski Vir – transition in the Iron Gates ?Radiometric and
Schela Cladovei78, păstrând terminologia folosită faunal evidence84, acestea oferind un răspuns
anterior pentru a denumi această cultură. asemănător, şi anume perioada anterioară anului
În acelaşi registru, al cercetărilor resturilor 6000 cal BC. În acelaşi an apare articolul
antropologice, D. Borić publică New discoveries Mesolithic-Neolithic interactions in the Danube
at the Mesolithic-Early Neolithic site of Vlasac: Gorges care oferă o nouă analiză asupra rolului
Preliminary notes care oferă şi noi date culturii Lepenski Vir –Schela Cladovei în procesul
radiocarbon ce dovedesc locuirea acestui sit în tranziŃiei mezolitic/neolitic85.
perioada 6200-5950 cal.BC, contravenind ipotezei Tot în 2007 este publicat articolul The
lui C. Bonsall din 2002, legate de evenimentul Mesolithic at the Danube’s Iron Gates: new
8.2k BP, conform căreia, între 6300-5950 cal.BC radiocarbon dates and old stratigraphies cu date
ar fi avut loc inundaŃii ce au determinat radiocarbon şi o analiză stratigrafică pentru
abandonarea majorităŃii aşezărilor mezolitice de aşezările culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei de
pe malul Dunării în Clisură. În plus, poate cea mai pe malul românesc al Dunării86.
importantă descoperire a acestei cercetări de la Încă două articole care fac referiri la cultura
Vlasac este, descoperirea unui mormânt databil Lepenski Vir – Schela Cladovei sunt publicate, în
6200/6100 cal BC, de ritual tipic mezolitic, dar acelaşi an. Primul, Social aspects of the transition
care avea în inventar scoici marine Spondylus, o to the farming in the Balkans, în care autorul
podoabă tipică grupurilor umane ale neoliticului D.Mihailović, îşi declară rezervele în a considera
timpuriu, scoici obŃinute probabil prin schimb de siturile de la Padina şi Lepenski Vir ca fiind
către comunităŃile mezolitice. Tot aici, în stratul neolitice, explicând rapiditatea răspândirii
superior mormântului au fost descoperite resturi economiei neolitice, cât şi evidenŃa coexistării a
ceramice şi piese litice din silex balcanic, celor două tipuri antropoide, a cro-magnonilor
artefacte proprii primelor comunităŃi ale (mezolitici) cu mediteraneeni (neolitici), tocmai
neoliticului timpuriu, dovedind în opinia lui D. prin faptul că aceste comunităŃi mezolitice au fost
Borić că nu există un spaŃiu cronologic prea mare integrate în „lumea neolitică”87. Cel de-al doilea,
între actul final al închiderii acestui loc de Mesolithic heritage in early Neolithic burials ritual
înmormântare şi apariŃia majorităŃii and personal adornment arată persistenŃa
componentelor “bagajului neolitic” în acest sit elementelor funerare specifice mezoliticului în
(dar încă fără prezenŃa animalelor domestic în mormintele neoliticului timpuriu, pe întreg spaŃiul
aceste nivele!)79. european central, amintindu-l aici şi cel de la Vlasac
O abordare aparte a sitului Lepenski Vir o menŃionat de D. Borić în lucrarea sa din 200688.
reprezintă publicaŃiile Lepenski Vir – the Sacral În 2008, apar o serie de noi publicaŃii cu privire
Calendar of the Sun diety80 şi monografia la cultura Lepenski Vir – Schela Cladovei.
aceleiaşi autoare, din acelaşi an, Sanctuaries of Astfel, în volumul, The Iron Gates in Prehistory
Lepenski Vir: location, position and function, editat de C. Bonsall, V. BoroneanŃ şi I.
unde autoare interpretează locuinŃele de la Radovanović, sunt editate 15 studii:
Lepenski Vir cu inventarul lor specific, ca - Dušan Mihailović, Lithic technology and
aparŃinând cultului solar. Această interpretare va settlement systems of the Final Palaeolithic and
fi puternic contestată de D. Borić într-o recenzie a Early Mesolithic in the Iron Gates89;
monografiei81. -Dragana Antonović, The development of the
Tot în 2006, D.Antonović publică, Stone tools ground stone industry in the Serbian part of
from Lepenski Vir, un catalog amănunŃit asupra the Iron Gates90;
pieselor din piatră descoperite în acest sit82). -László Bartosiewicz, Clive Bonsall şi Vasile
Urmărind să ofere noi date radiocarbon Şişu, Sturgeon fishing along the Middle and Lower
coroborate cu evidenŃa arheologică, pentru a Danube91
răspunde la întrebarea când a avut loc tranziŃia
spre Neolitic în zona PorŃilor de Fier, în 2007, 83
Bonsall 2007.
apar articolele When was the Neolithic transition 84
Borić şi Dimitrijević 2007.
85
Borić 2007.
86
Dinu et alii 2007.
78 87
Lazarovici - Lazarovici 2006, p. 37-57. Mihailović 2007.
79 88
Borić 2006, p. 7-14. Lenneis 2007, p. 129-137.
80 89
Babović 2006, p. 337-342. Mihailović 2008, p. 11-18
81 90
Borić 2008, p. 467-477. Antonović 2008, 19-38.
82 91
Antonović 2006. Bartosiewicz 2008 et alii, p. 39-54.
19
Aurelian Rusu
-Mirjana Roksandic, The Mesolithic–Neolithic and dating104, completându-l astfel pe cel din 2006.
in the Ðerdap as evidenced by non-metric C. Bonsall, publică, tot în 2008, The Mesolithic
anatomical variants 92 of the Iron Gates 105, o sinteză a lucrărilor anterioare
-Mary Jackes, Mirjana Roksandic şi ale autorului.
Christopher Meiklejohn, Demography of the Ambele lucrări mai sus amintite, lasă deschisă
Ðerdap Mesolithic–Neolithic transition 93; problema tranziŃiei mezolitic/neolitic, propunând în
-Joni L. Manson, Approaches to Starčevo acest sens noi direcŃii de cercetare ce ar ajuta la
culture chronology94 elucidarea acestui proces în zona PorŃilor de Fier.
-Haskel Greenfield, Faunal assemblages from Tot în 2008 B. Jovanović publică Micro-regions
the Early Neolithic of the central Balkans: of the Lepenski Vir culture: Padina in the Upper
methodological issues in the reconstruction of Gorge and Hajdučka Vodeniva in the Lower Gorge
subsistence and land use95; of the Danube unde atribuie cultura Lepenski Vir –
-Vesna Dimitrijević, Lepenski Vir animal Schela Cladovei mezoliticului târziu106, oferind un
bones: what was left in the houses?96; studiu amănunŃit, care să aducă completări la
-Sofija Stefanović şi Dušan Borić, New-born articolele din ani’60 -’70 ai sec.XX, asupra
infant burials underneath house floors at Lepenski aşezărilor de la Padina şi Hajdučka Vodenica, cu
Vir: in pursuit of contextual meanings97; relaŃia dintre stratigrafie, locuinŃe, morminte şi
-Biljana Čuljković, Sofija Stefanović şi Stanka artefacte. Cu această ocazie autorul anunŃă şi
Romac, DNA-based sex identification of the infant iminenta publicare a monografiilor celor două
remains from Lepenski Vir98; situri107.
-Clive Bonsall, Ivana Radovanović, Mirjana Ultimele lucrări asupra acestei culturi, sunt
Roksandic, Gordon Cook, Thomas Higham şi publicate de D. Borić în colaborare cu alŃi
Catriona Pickard, Dating burials and architecture cercetători, şi anume, Mesolithic cremation as
at Lepenski Vir99; elements of secondary rites at Vlasac( Serbia),
-Haskel Greenfield, Re-analysis of the continuare a studilor din 2006, 2008, toate arătând
vertebrate fauna from Hajdučka Vodenica in the evidenŃa locuirii sit-ului între anii 6200-5900
Danubian Iron Gates: subsistence and taphonomy cal.BC de către o comunitate mezolitică ce adoptă
from the Early Neolithic and Mesolithic100; unele trăsături neolitice108 şi Absolute chronology
-Rastko Vasić, Velesnica and the Lepenski Vir and stratigraphy of Lepenski Vir, care continuă
culture 101; publicaŃiile din 2002, 2006 şi 2007, unde sunt
-Mirjana Roksandic, The human osteological oferite date cu privire la construcŃiile trapezoidale
material from Velesnica 102; împreună cu inventarul specific culturii Lepenski
-Paolo Biagi, Elisabetta Starnini şi Barbara Vir, datate cca. 6200-5900 cal BC, perioadă numită
Voytek, The Mesolithic–Neolithic transition in the de autori Transformational/ Early Neolihtic 109. Dar
Trieste Karst (north-eastern Italy) as seen from trebuie să observăm, că, D.Borić, în cele trei
the excavations at the Edera Cave103. publicaŃii cu privire la Vlasac a precizat asemănarea
Dintre acestea, 12 au ca şi subiect aspecte ale arhitecturală a locuinŃelor de aici, cu cele de la
culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei, oferind Lepenski Vir, şi, mai ales că, mormintele cercetate
noi informaŃii şi interpretări, iar celelalte fac doar la Lepenski Vir, aflate în relaŃie cu locuinŃele
scurte referiri la aceasta. trapezoidale sunt mezolitice, cu asemănări şi în
D. Borić, mai publică, în acelaşi an, articolul restul aşezărilor din zona PorŃilor de Fier, pentru
Vlasac revisited: formation process, stratigraphy aceeaşi perioadă cronologică.
Concluzii
Urmele acestei culturi au fost descoperite în
92 timpul săpăturilor arheologice de salvare întreprinse
Roksandic 2008, p. 55-76.
93 în anii ’60 -’70 ai sec.XX în zona PorŃilor de Fier.
Jackes et alii 2008, p. 77-88.
94
Manson 2008, p. 89-102. Mai apoi, între anii ’70 - ’80, are loc
95
Greenfield 2008, p. 103-116. interpretarea descoperirilor precum şi noi cercetări
96
Dimitrijević 2008, p. 117-130.
97 104
Stefanović - Borić 2008, p. 131-170. Borić at alli 2008),
98 105
Čuljković et alii 2008, p. 171-174. Bonsall 2008.
99 106
Bonsall et alii 2008, p. 175-204. Jovanović 2008, p. 305
100 107
Greenfield 2008a, p. 205-226. Jovanović 2008, p. 308
101 108
Vasić 2008, p. 227-242. Borić et alii 2009, p. 247-282
102 109
Roksandic 2008a, p. 243-250. Borić - Dimitrijević 2007, p. 69; Borić - Dimitrijević
103
Biagi et alii 2008, p. 251-260. 2009, p. 51.
20
în teren care vor scoate la iveală alte aşezări Dunării, înglobându-le terminologic sub termenul
aparŃinând culturii Lepenski Vir – Schela de cultura Lepenski Vir.
Cladovei. Apoi, în anii ’90 ai sec. XX, precum şi Începănd cu anii ’80, V. BoroneanŃ acceptă
după 2000 sunt reluate cercetările în teren, fiind asemănarea dintre cultura Schela Cladovei şi
reanalizat materialul arheologic cu tehnologie mai cultura Lepenski Vir, şi începe să folosească
avansată faŃă de cea disponibilă la momentul termenul de cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir
descoperirii. pentru a denumi acest fenomen cultural.
Controversa asupra acestei culturi a stârnit-o Tot atunci, Gh. Lazarovici introduce termenul de
descoperirea de fragmente ceramice în unele din cultura Lepenski Vir - Schela Cladovei pe care o
locuinŃele trapezoidale de la Lepenski Vir, consideră epipaleolitică.
locuinŃe ce, împreună cu inventarul lor (sculpturi Începând cu mijlocul anilor ’90 cercetătorii
sub formă de capete umane cu trăsături de peşte, folosesc o terminologie generală, precum
pietre rotunde ornamentate şi vetre cu bazine mezoliticul PorŃilor de Fier sau perioada de
rectangulare construite din blocuri de piatră) tranziŃie mezolitic/neolitic când fac referiri la
caracterizează această cultură, cercetătorii siturile unde a fost descoperită cultura Lepenski Vir
încadrând-o cultural fie mezoliticului, fie - Schela Cladovei.
neoliticului. O altă problemă, a constituit-o În anii ce au urmat, oamenii de ştiinŃă,
originea sa, precum identitatea culturii Lepenski beneficiind de o tehnologie tot mai performantă, au
Vir cu cea de tip Schela Cladovei. obŃinut date tot mai sigure pentru a stabili
Astfel, D. Srejović, cel care îi dă numele de cronologia culturii Lepenski Vir – Schela Cladovei,
cultura Lepenski Vir, după situl eponim cercetat, întărind observaŃiile iniŃiale ale unor cercetători cu
considera această cultură, iniŃial ca fiind privire la contemporaneitatea sfârşitului acesteia cu
protoneolitică, iar mai apoi mezolitică (păstrându- unele faze ale culturii Starčevo – Criş.
şi această din urmă opinie şi în publicaŃiile Cercetarea continuă şi în zilele noastre,
ulterioare). negăsindu-se răspunsuri definitive la problemele
În schimb, V.BoroneanŃ, cel care-i dă numele ridicate de cultura Lepenski Vir – Schela Cladovei
de cultura Schela Cladovei, după situl eponim, şi încă de la descoperirea sa.
care cercetase majoritatea siturilor de pe malul Cercetătorii utilizează fie termenul de Lepenski
românesc al Dunării, o încadrează cultural şi Vir (majoritatea), fie Schela Cladovei (în special cei
cronologic în epipaleolitic, neobservând, iniŃial, români, dar şi cei care fac referiri la descoperirile de
nici o asemănare între cultura Lepenski Vir şi pe malul stâng al Dunării), şi în puŃine cazuri
cultura Schela Cladovei, acestei interpretări Schela Cladovei – Lepenski Vir, sau, în şi mai
iniŃiale subscriind şi Al.Păunescu. puŃine, Lepenski Vir – Schela Cladovei.
B. Jovanović, cercetătorul siturilor de la Noi am folosit denumirea Lepenski Vir – Schela
Padina şi Hajdučka Vodenica a considerat cultura Cladovei, în primul rând datorită ordinei apariŃiei
Lepenski Vir ca aparŃinând neoliticului timpuriu, acestor termeni, şi în plus, pentru a respecta ambele
păstrându-şi această opinie până în 2008 când o terminologii (şi ceea ce reprezintă ele) propuse
atribuie mezoliticului târziu. pentru a defini această cultură.
Z. Letica ce a participat, împreună cu D.
Srejović, la cercetarea sitului de la Vlasac „Cercetări realizate în cadrul proiectului
considera cultura Lepenski Vir ca fiind POSDRU/6/1.5/S/26 cofinanŃat din Fondul Social
epipaleolitică. European prin Programul OperaŃional Sectorial
D. Srejović este primul care identifică Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013”
asemănări între aşezările de pe ambele maluri ale
21
Aurelian Rusu
BIBLIOGRAFIE/BIBLIOGRAPHY
Antonović 2001 Stone objects from Padina and Hajučka Vodenica, în Acts of the XIVth UISPP
Congress, University of Liège, Belgium, 2001, p. 69-77.
Antonović 2006 Stone tools from Lepenski Vir, în Cahiers des Portes de Fer, Monographies 5,
Belgrade, 2006
Antonović 2008 Antonović, Dragana, The development of the ground stone industry in the
Serbian part of the Iron Gates, în The Iron Gates in Prehistory, 2008, p. 19-38.
Babović 2006 Babović, Ljubinka, Lepenski Vir the Sacral Calendar of the Sun Diety, în Publ.
Astron. Obs. Belgrade, No.80, 2006, p. 337-342.
Bartosiewicz – Bonsall Bartosiewicz, László şi Bonsall, Clive, Prehistoric fishing along the Danube, în
2004 Antaeus 27, 2004, p. 253-272;
Bartosiewicz et alii Bartosiewicz, L, Bonsall, C., Boroneanț, V., Stallibrass, S., New Data on the
2001 Prehistoric Fauna of the Iron Gates: A Case Study from Schela Cladovei,
Romania, în From Mesolithic to Neolithic Proceedings of the Szolnok
Conference, September 1996 Kertész, R. & Makkay, J. (eds.), Budapest, 2001,
p. 15-21.
Bartosiewicz et alii Bartosiewicz, László, BoroneanŃ,Vasile, Bonsall, Clive, Stallibrass, Sue, Size
2006 ranges of praehistoric catlle and pig at Schela Cladovei( Iron Gates Region,
Romania), în AB. S.N. XIV, 2006, p. 23-42.
Bartosiewicz et alii Bartosiewicz, László, Bonsall, Clive şi Şişu Vasile, Sturgeon fishing along the
2008 Middle and Lower Danube, în The Iron Gates in Prehistory, 2008, p.39-54.
Biagi et alii 2008 Biagi, Paolo, Starnini, Elisabetta şi Voytek, Barbara, The Mesolithic–Neolithic
transition in the Trieste Karst (north-eastern Italy) as seen from the excavations
at the Edera Cave, în The Iron Gates in Prehistory, 2008, p. 251-260.
Bököny 1970 Bököny, Sandor, Animal remains from Lepenski Vir, în Science, vol.169, no.
3926, 1970, p. 1702-1704.
Bököny 1978 The introduction af sheep-breading to Europe, în Ethnozootehnic, vol.21, 1978,
p. 65-70.
Bolomey 1973 Bolomey, Alexandra, The present stage of knoledge of mammal exploitation
during the Epipaleolithic and Earliest Neolithic on the teritory of Romania,
Budapest, 1973, p. 197-203.
Bonsall 2007 Bonsall, Clive, When was the Neolithic transition în the Iron Gates?, în A short
walk through the Balkans: the first farmers of the Carpathian Basin and the
Adjacent Regions, Società Preistoria Protoistoria Friuli-V.G., M. Spataro & P.
Biagi (eds.), Trieste, 2007, p. 53-66.
Bonsall 2008 Bonsall Clive, The Mesolithic of the Iron Gates, în Mesolithic Europe,
Cambridge, 2008, p. 238-280.
Bonsall et alii 1996 Bonsall, C., BoroneanŃ, V., Srejović, D., 1996, AMS Radiocarbon
Determinations on Human Bone from Lepenski Vir, Vlasac and Schela
Cladovei, în Mesolithic Miscellany 17, 2, 1996, p. 6-11.
Bonsall et alii 1997 Bonsall, C., R. Lennon, K. Mcsweeney, C. Stewart, D. Harkness, V. BoroneanŃ,
L. Bartosiewicz, R. Payton & J. Chapman. 1997. Mesolithic and early Neolithic
in the Iron Gates: a palaeodietary perspective, în Journal of European
Archaeology 5,1, 1997, p. 50-92.
Bonsall et alii 2000 Bonsall, C., G. Cook, R. Lennon, D. Harkness, M. Scott, L. Bartosiewicz & K.
Mcsweeny. 2000. Stable isotopes, radiocarbon and the Mesolithic-Neolithic
transition in the Iron Gates, în Documenta Praehistorica 27, 2000, p. 119-32.
Bonsall et alii 2002 Bonsall C., Macklin M.G., Paython R.W. & BoroneaŃ A., 2002, Climate, foods
and river gods: environmental change and the Meso-Neolithic transition in
southeast Europe, în Before Farming 34, 2, 2002, p. 1-12.
Bonsall et alii 2004 Bonsall C., G.T.Cook, R.E.M.Hedges, T.F.G.Higham, C.Pickard, J.Radovanoic,
Radoicarbon and stable isotope evidence of dietary change from the mesolithic
to the middle ages in the Iron Gates: new results from Lepenski Vir, în
22
Radiocarbon, Vol.46, Nr.1, 2004, p. 293-300.

Bonsall et alii 2008 Bonsall, Clive, Radovanović, Ivana, Roksandic, Mirjana, Cook, Gordon,
Higham, Thomas şi Pickard, Catriona, Dating burials and architecture at
Lepenski Vir în The Iron Gates in Prehistory, 2008, p. 175-204.
Borić 1999 Borić Dušan, Places that created time in the Danube Gorges and beyond, c.
9000-5500 SC în Documenta Praehistorica 26, 1999, p. 41-70.
Borić 2001 Borić, Dušan, Mesolithic and Early Neolithic hunterers and fishers in the
Danube gorges: an analysis of archaeozoological data. în From Mesolithic to
Neolithic. (Proceedings of the International Archaeological Conference held în
the Damjanich Museum of Szolonok, September 22-27, R. Kertesz and J.
Makkay (eds.), Budapest, 1996, 2001, p. 101-124
Borić 2002 Borić, Dušan, The Lepenski Vir conundrum: reinterpretation of the Mesolithic
and Neolithic sequences in the Danube Gorges, în Antiquity 76, 2002, p. 1026-
1039.
Borić 2005 Borić, Dušan, Body metamorphosis and animality: volatile bodies and boulder
artworks from Lepenski Vir, în Cambridge Archaeological Journal 15:1, 2005,
p. 35-69.
Borić 2006 Borić Dušan, New discoveries at the Mesolithic-Early Neolithic site of Vlasac:
Preliminary notes, în Mesolithic Miscellany 18.1, 2006, p. 7-14.
Borić 2007 Borić Dušan, Mesolithic-Neolithic interactions in the Danube Gorges, în
Mesolithic/Neolithic Interactions in the Balkans and in the Middle Danube
Basin, eds. J.K. Kozłowski şi M. Nowak, papers presented at Proceedings of the
XV World Congress, Lisbon, 4-9 Sept, 2006-2007, p. 31-45.
Borić 2008 Borić, Dušan, Review – “Sanctuaries of Lepenski Vir: location, position and
function” by Babović Ljubinka, în Journal of Serbian Archaeological Society
24, 2008, p. 467-477.
Borić - Dimitrijević Borić, Dušan şi Vesna Dimitrijević, Continuity of foraging strategies in
2006 Mesolithic-Neolithic transformations: dating faunal patterns at Lepenski Vir
(Serbia), Trieste, XV, 2004-2005, 2006, p. 33-80.
Borić - Dimitrijević Borić, Dušan şi Dimitrijević, Vesna, When was the Neolithic transition in the
2007 Iron Gates ?Radiometric and faunal evidence, în Documenta Praehistorica 34,
2007, p.53-72.
Borić – Dimitrijević Borić, Dušan şi Vesna Dimitrijević, Absolute chronology and stratigraphy of
2009 Lepenski Vir, în Starinar LVII- 2007, 2009, p. 9-55.
Borić – Miracle 2004 Borić, Dušan şi Miracle, Preston, Mesolithic and Neolithic discontinuities in the
Danube Gorges: new AMS dates from Padina and Hajdučka Vodeniva (Serbia),
în Oxford Journal of Archaeology, 23/4, 2004, p. 341-371.
Borić et alii 2004 Borić, Dušan , Gisela Grupe, Joris Peters and Živko Mikić, Is the Mesolithic-
Neolithic subsistence dichotomy real? New stable isotope evidence from the
Danube Gorges, în European Journal of Archaeology 7, 2004, p. 221-248.
Borić et alii 2008 Borić, Dušan, Charles French, Vesna Dimitrijević, Vlasac revisited: formation
process, stratigraphy and dating, în Documenta Praehistorica 35, 2008, p. 261-
287.
Borić et alii 2009 Borić, Dušan, Jelena Raičević, Sofia Stefanović, Mesolithic cremation as
elements of secondary mortuary rites at Vlasac( Serbia), în Documenta
Praehistorica 36, 2009, p. 247-282.
BoroneanŃ 1968 BoroneanŃ, Vasile, Neoliticul Timpuriu în zona PorŃilor de Fier, în ARSR-
Grupul de Cercetării complexe “PorŃile-de-Fier”, Comunicări, Seria
Arheologică VII, Craiova 1968.
BoroneanŃ 1969 Découverte dòbjets dàrt épipaléolithique dans la zone des Portes de Fer du
Danube, în Rivista di Scienze Preistorische XXIV(2), p. 283-298.
BoroneanŃ 1973 Recherces arheologiques sur la culture Schela Cladovei de la zone des „Portes
de Fer”, în Dacia N.S. XVII, 1973, p. 5-39.
BoroneanŃ 1975 Le caractere magico-religieux de l’art epipaleolithique du sud-ouest de la
Roumanie în Valcamonica Symposium ’72 – Actes du symposium international
sur les religions de la Préhistoire, Capo di Ponte (ed.Del Centro), Valcamonica,
23
Aurelian Rusu
Brescia, Italia, 1975, p. 105-115.

BoroneanŃ 1980 Probleme ale culturii Schela Cladovei – Lepénski Vir în lumina noilor
descoperiri, în Drobeta IV, 1980, p. 27-42.
BoroneanŃ 1984 Primele conflicte de grup în spaŃiul carpato-danubiano-pontic, în Istoria
militară a poporului român, Bucureşti, 1984, p. 5-18
BoroneanŃ 1989 Thoughts on the Chronological relations between the Epi-Palaeolithic and
Neolithic of the Low Danube, în The Mesolithic in Europe: Papers presented at
the IIIrd International Symposium, Edinburgh 1985, ed. C. Bonsall, 1989, p.
475-480.
BoroneanŃ 1990 Les enterrements de Schela Cladove: nouvelles donnes, în Contributions to the
Mesolithic în Europe, Papers presented at the Fourth International Symposium
“The Mesolithic în Europe”, Leuven 1990, p. 121-125.
BoroneanŃ 1996 La 30 de ani de la începerea săpăturilor arheologice de la Schela Cladovei, în
Drobeta VII, 1996, p. 3-11.
BoroneanŃ 1999 The Mesolithic Habitation Complexes in the Balkans and the Danube Basin, în
LivingPast,1,1999,URL:http://www.cimec.ro/livingpast/nr1/boroneant/mesolithi
c.htm.
BoroneanŃ 2000 BoroneanŃ, Vasile Paleolithique superieur final at Epipaleolithique dans la zone
desPortes de Fer, București, 2000.
BoroneanŃ - BoroneanŃ, Vasile şi Nicolăescu-Plopşor, Dardu, Lesions traumatiques violentes
Nicolăescu-Plopşor datant de l’epipaleolithique Tardif du sud-ouest de la roumanie, în
1990 Antropologie 28/1, 1990, p. 55-65.
BoroneanŃ et alii 1998 Boroneanț, V., Bonsall, C., McSweeney, K., Payton, R., Macklin, M.G., A
Mesolithic burial area at Schela Cladovei, Romania, în Leurope des derniers
chasseurs. Epipaleolithique et mesolithique. Actes du 5-e Colloque International
UISPP (Commission 12), A. Thevenin (ed.), Grenoble, 18-23 September 1995,
Paris, 1999, p. 385-390; şi în Drobeta VIII, 1998, p. 3-12.
BoroneanŃ - Dinu 2006 BoroneanŃ, Adina şi Dinu, Alexandru, The Romanian Mesolithic and the
Transition To Farmimg, A Case Of Study : The Iron Gates, în Studii de
Preistorie 3, 2005-2006, p. 41-76.
Cârciumaru 2005 Cârciumaru, Marin, Paleolitic, epipaleolitic şi mezoliticul lumii, 2005.
Chapman 1989 Chapman, John, Demographic trends in Neothermal south-east Europe, în The
Mesolithic in Europe: Papers presented at the IIIrd International Symposium,
Edinburgh 1985, ed. C. Bonsall, 1989, p. 500-515.
Chapman 2001 The fractality of personal relations in the Mesolithic and Early Neolithic of
South East Europe în From Mesolithic to Neolithic Proceedings of the Szolnok
Conference, September 1996; Kertész R. & Makkay J.( eds.), Budapest, 2001,
p. 145 – 166.
Čuljković et alii 2008 Čuljković Biljana, Stefanović Sofija şi Romac Stanka, DNA-based sex
identification of the infant remains from Lepenski Vir, în The Iron Gates in
Prehistory, 2008, p. 171-174.
Dimitrijević 2004 Dimitrijević, Vesna, Pleistocene survivors in the Iron Gates
Mesolithic/Neolithic Archaeofaunas, în Antaeus 27, 2004, p. 293-302.
Dimitrijević 2008 Lepenski Vir animal bones: what was left in the houses?, în The Iron Gates in
Prehistory, 2008, p. 131-170.
Dinu et alii 2006 Dinu, Alexandru, Meiggs, David, Bălăşeanu, Adrian, BoroneanŃ, Adina,
Soficaru, Andrei, MiriŃoiu, Nicolae, On Men and Pigs: Were Pigs Domesticated
at Mesolithic Iron Gates of the Danube?, în Studii de Preistorie 3, 2006, p. 77-
98.
Dinu et alii 2007 Dinu, Alexandru, Soficaru, Andrei, MiriŃoiu, Doru, The Mesolithic at the
Danube’s Iron Gates: new radiocarbon dates and old stratigraphies, în
Documenta Praehistorica, XXXIV, 2007, p. 31-52.
Dinu et alii 2008 Dinu, Alexandru, BoroneanŃ, Adina, Bălăşescu, Adrian, Soficaru, Andrei,
MiriŃoiu, Doru, Mesolithic and neolithic pigs of the Northen Balkans: astragali
vs. teeth as markers of domestication, în Mesolithic Miscellany 19,1, 2008, p. 7-
12.
24
Domanska 1990 Domanska, Lucyna, The role of the Near East Factor in the development of the
Cenral and Eastern part of the European plain în Contributions to the
Mesolithic în Europe, Papers presented at the Fourth International Symposium
Gavela 1983 Gavela, Branko, L’art de Lepenski Vir în Archaeologia Iugoslavica, 20-21,
1983, p. 1-5.
Garasanin– Garasanin, M. şi I. Radovanović, A pot in house 54 at Lepenski Vir I. în
Radovanović 2001 Antiquity, 75, 2001, p. 118-25.
Greenfield 2008 Greenfield, Haskel, Faunal assemblages from the Early Neolithic of the central
Balkans: methodological issues in the reconstruction of subsistence and land
use în The Iron Gates in Prehistory, 2008, p. 117-130.
Greenfield 2008a Greenfield, H., Reanalysis of the vertebrate fauna from Hajdučka Vodenica in
the Danubian Iron Gates: subsistence and taphonomy from the Early Neolithic
and Mesolithic în The Iron Gates in Prehistory, 2008, p. 117-130.
Jackes et alii 2008 Jackes, Mary, Roksandic, Mirjana şi Meiklejohn, Christopher, Demography of
the Ðerdap Mesolithic–Neolithic transition în The Iron Gates in Prehistory,
2008, p. 77-88.
Jovanović 1968 Jovanović, Borislav, Le Necropole de L’age du Fer ancient de Hajučka
Vodenica în Starinar XVIII, 1968, p. 92-93.
Jovanović 1971 Jovanović, Borislav, Chronological frames of the Iron Gate group of early
Neolithic period, în Archaeologia Iugoslavica, X, 1971, p. 1-9.
Jovanović 1972 Jovanović, Borislav, The autochtonous and the migrational components of the
Early Neolithic in the Iron Gates, în Balcanica, III, 1972, p. 49-58.
Jovanović 1974 Jovanović, Borislav, Le préhistoire du Djerdap Supérieur în Starinar 22, 1971,
Belgrad, 1974, p. 1-22.
Jovanović 2001 Jovanović, Borislav, Padina and Hajučka Vodenica sites of Lepenski Vir
Culture in the Upper and Lower Gorges of the Iron Gates, în Acts of the XIVth
UISPP Congress, University of Liège, Belgium, 2001, p. 55-61.
Jovanović 2008 Jovanović, Borislav, Micro-regions of the Lepenski Vir culture: Padina in the
Upper Gorge and Hajdučka Vodeniva in the Lower Gorge of the Danube, în
Documenta Praehistorica, 35, 2008, p. 289-324.
Kostić 1972 Kostić ð. Alexander, Plastique Aydolitque de Lepenski Vir, în Starinar, XXI –
1970, 1972.
Kozłowski 2001 Kozłowski K. Stefan, Eco-cultural/stylistic zonation of the
Mesolithic/Epipaleolithic in Central Europe,în From Mesolithic to Neolithic
Proceedings of the Szolnok Conference, September 1996; Kertész, R. &
Makkay, J. (eds.) Budapest: Archaeolingua, 2001, p. 261-282.
Kozłowski – J.K. Kozłowski şi S.K. Kozłowski, Lithic industries from the multi-layer
Kozłowski 1982 Mesolithic site Vlasac in Yugoslavia, în Origin of the Chipped Stone Industries
of the Early Farming Cultures in Balkans, ed. J.K. Kozłowski, 1982, p. 11-109.
Kozłowski – Chipped stone industries from Lepensk Vir, Zugoslavia, în Preistoria Alpina,
Kozłowski 1984 19, 1984, p. 259-293.
Lazarovici 1979 Lazarovici, Gheorghe, Neoliticul Banatului, 1979, p. 19-22.
Lazarovici 1983 Neoliticul timpuriu din zona PorŃilor de Fier (Clisură), în Banatica 7, 1983, p.
9-34.
Lazarovici – Lazarovici C.- M. şi Lazarovici Gh., Arhitectura Neoliticului şi Cuprului din
Lazarovici 2006 România, vol.I Neoliticul, 2006, p. 37-57.
Letica 1971 Letica, Zagorka, Vlasac – nouvel habitat de la culture de Lepenski Vir à
ðerdap, în Archaeologia Iugoslavica X, 1971, p. 7-21.
Manson 2008 Manson, L. Joni, Approaches to Starčevo culture chronology, în The Iron Gates
in Prehistory, 2008, p. 89-103.
Mihailović 2001 Chipped Stone Industry from Horizon A and B at the Site Padina from Iron
Gates în Acts of the XIVth UISPP Congress, University of Liège, Belgium,
2001a, p. 61-69.
Mihailović 2007 Mihailović, Dušan, Social aspects of the transition to the farming in the
Balkans, în Documenta Praehistorica, 34, 2007, p. 73-88.
25
Aurelian Rusu
Mihailović 2008 Mihailović Dušan, Lithic technology and settlement systems of the Final
Palaeolithic and Early Mesolithic in the Iron Gates, în The Iron Gates in
Prehistory, 2008, p. 11-18.
Mikić 1997 The Iron Gates antropological series and the neolithisation of Danube region,
în Archaeology of Eastern Serbia, 1997, p. 78-79.
Mogoşanu 1978 Mogoşanu Florea, Mezoliticul de la Ostrovu Corbului, o nouă aşezare de tip
Schela Cladovei, în SCIVA 29, 1978, 3, p. 335-351.
Neeley şi Clark 1990 Neeley P. Michael şi Geoffrey A. Clark, Measuring social complexity in the
European Mesolithic, Papers presented at the Fourth International Symposium
Păunescu 1980 Păunescu Alexandru, EvoluŃia istorică pe teritoriul României din paleolitic pînă
la începutul neoliticului, în SCIVA, 31/4, 1980, p. 519-545.
Păunescu 1984 Păunescu Alexandru, Cronologia paleoliticului şi mezoliticului din România în
contextul paleoliticului central-est şi sud european, în SCIVA, 35, 1984, 4, p.
235-265.
Păunescu 1996 Păunescu Alexandru, Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei, în Ostrovul
Corbului I. 1, 1996, p. 115-212.
Păunescu 2000 Păunescu Alexandru, Paleoliticul şi mezoliticul din spaŃiul cuprins între CarpaŃi
şi Dunăre, Bucureşti, 2000.
Păunescu 2001 Păunescu Alexandru, Paleoliticul şi mezoliticul din spaŃiul transilvan,
Bucureşti, 2001.
Price Price, T. Douglas, The European Mesolithic, în American Antiquity, 48, 4, 1983,
p. 701-778.
Radojičić – Vasić 2003 Radojičić, Nenad, Vasić, Vasoje, Arhaeological Journey in the Iron Gates,
2003, Belgrade.
Radovanović 1996 Radovanović, Ivana, The Iron Gates Mesolithic, în Ann Arbor (MI):
International Monographs in Prehistory. Archaeological Series 11, 1996.
Radovanović 1999 Neither person nor beast” – dogs in the burials practice of the Iron Gates
Mesolithic, în Documenta Praehistorica XXVI, 1999, p. 71-87.
Radovanović 2000 Houses and burials at Lepenski Vir în European Journal of Archaeology, 2000
3, 3, p. 331-500
Radovanović 2006 Further notes on Mesolithic-Neolithic in the Iron Gates Region and the Central
Balkans, în Documenta Praehistorica, 33, 2006, p. 107-124.
Roksandic 2008 Roksandic, Mirjana, The Mesolithic–Neolithic in the Ðerdap as evidenced by
non-metric anatomical variants, în The Iron Gates in Prehistory, 2008, p. 55-
76.
Roksandic 2008a The human osteological material from Velesnica, în The Iron Gates in
Prehistory, 2008, p. 243-250.
Roksandic et alii 2006 Roksandic, M., Djurić M., Rakočević Z., Seguin K., 2006, Interpersonal
Violence at Lepenski Vir Mesolithic/Neolithic Complex of the Iron Gates Gorge
(Serbia – Romania), în American Jornal of Physical Antropology, 129, 2006, p.
339-348.
Sladić 1984 Sladić, Miodrag, Mihajlovac – Kula, în Cahiers des Portes de Fer II, 1984, p.
202.
Srejović 1966 Srejović, Dragoslav, Lepenski Vir – a new prehistoric culture in the Danube
region , în Archaeologia Iugoslavica VII, 1966, p. 13-17.
Srejović 1968 Excavation at Lepenski Vir-Preliminary report, 1965-1967 în Starinar XVIII,
1968, p. 165-166.
Srejović 1971 The roots of Lepenski Vir Culture, în Archaeologia Iugoslavica, X, 1971, p. 13-
21.
Srejović 1972 Srejović, D.,Europe's first monumental sculpture: new discoveries at Lepenski
Vir. London, 1972.
Srejović 1989 Srejović Dragoslav, The Mesolithic of Serbia and Montenegro, The Mesolithic
in Europe: Papers presented at the IIIrd International Symposium, Edinburgh
1985, ed. C. Bonsall, 1989, p. 481-491.
Srejović 2001 Srejović Dragoslav, The Central Danubian Region – the „Fertile Crescent” of
26

Istoriografia Culturii Lepenski Vir Sche

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoriografia Culturii Lepenski Vir Sche

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brukenthal. Acta Musei, V.

ISTORIOGRAFIA CULTURII LEPENSKI VIR – SCHELA CLADOVEI

Lucrările la hidrocentrale s-au derulat între Publicarea primelor studii, primele

Astfel, B.Jovanović considera în publicaŃiile climei şi vegetaŃiei, precum şi date antropologice şi

fishers in the Danube gorges: an analysis of În 2005, M.Cârciumaru publică lucrarea de

Radiocarbon, Vol.46, Nr.1, 2004, p. 293-300.

Brescia, Italia, 1975, p. 105-115.

S-ar putea să vă placă și