AŞEZAREA CULTURII SÂNTANA DE MUREŞ-CERNEAHOV DE LA ALBIŞ

(COM. CERNAT, jUD. COVASNA)

Zsolt Szekely

Î n va ra a n u l u i 2 0 0 2 , în c u rtea cetăţea n u l u i Baj ka Ferenc, d i n loca l itatea

Albiş, casa n r. 1 4 5 , ( c o m . Cernat, j u d . Covasn a L cu ocazia săpării u nor şanţuri
pentru fu nd aţia u nei case, a u fost tăiate m a i m u l te stratu ri d e c u l t u ră . O
parte d i n materia l u l cera m i c descoperit a fost strâns de proprieta rul tere n u l u i
ş i a fost pus la dispoziţia noastră pentru p u b l i ca re . M enţion ă m , că cera mica a
fost a d u nată de o persoană nea utorizată în acest domeniu şi s i n g u ru l criteri u
d e selecta re a fost cel a l esteticu l u i . Materi a l u l cera m i c recoltat a p a rţine
d i feritelor epoci . Astfel conţi ne câteva fra g m e nte d e cera m ică pictată a l e
cu lturii Ariuşd, mai m u lte frag mente ş i u n vas frag mentar a pa rţi n â n d culturii
a m fo relor sferice, i a r rest u l materi a l u l u i a p a rţine epocii bro nzu l u i .
Aşeza rea se află l a m a rg i nea sud -vesti că a satu l u i , p e terasa u n u i m i c
p â râ u ş i a re o înti ndere d e cea . 2 5 0 m î n d i recţia N - S , i a r î n d i recţia E - V se
înti nde pe o suprafaţă m u lt mai m a re, cea . 800 m, ocupând g ră d i n i l e a m a i
m u ltor cetăţe n i d i n l ocal itate .
Î n t i m p u l ca mpaniei de cercetă ri a rheologice d i n toa m n a a n u l u i 2 0 0 3 , a u
fost executate patru şanţuri d e cercetare . Ş a nţu l n r. I ( S I ) a fost secţionat
l a 10 m E de construcţia actu a l ă , în d i recţia N - S şi avea d i mensi u n i l e d e 1 3
m l u ng i m e , 1 , 5 m lăţime, i a r adâncimea d e 3 , 5 m . Ş a nţul n r. I I ( S I I ) a avut
l u n g i m ea de 1 0 m , l ăţimea de 1m şi a fost săpat în a p ropierea pârâ u l u i , la
1 5 0 m S de S I , în d i recţia E - V. Şanţul nr. III, (S I I I ) a avut l u n g i mea d e 1 5
m l u n g ime şi 1 m lăţime şi a fost secţionat perpendicu l a r p e S I I , în d i recţia
N - S . Şanţul nr. IV a fost săpat în d i recţia E - V, la 2 0 m N d e S III, a avut
l u n g i mea d e 6 m, l ăţimea d e 1 m (SZ E KELY ZS. 2004. 20 . ) .
Strati g rafia şanţurilor este aceeaşi, excepţie făcâ nd S I , î n care a fost
sem n a lat u n strat de u m p lu t u ră a l u necat, cu m u lt m ateri a l a rheolog ic, d i n
d iferite epoci . S u b h u m u s u l g ros de 0 , 2 0 - 0 , 2 5 m a u rmat u n strat d e
u m p l utură d e 0 , 8 m , d u pă care a u rmat u n strat de d e p u nere, g ros d e O A
m , d u pă care a u rmat u n strat de cu ltu ră , g ros de 0 , 3 m , d e culoare cen uşie,
a pa rţi nând Latene- u l u i dacic, care s-a s u p rapus unui strat h a l lstattian foa rte
su bţire . S u b acest strat d e cu ltură a fost semnalat un sta rt de depu nere de
0,8 m. D u pă care a u rmat un strat d e cultură gros d e 0 , 6 m, cu m a i m ulte
n ivele de locuire . Au fost recoltate fra g m ente cera m ice a pa rţi n â n d epocii
b ro n z u l u i m ijloci u , cultura Wieten berg , sub care a a pă rut un strat a l culturi i
Coţofeni C cu m a i m u lte frag mente cera m ice a p a rţinând c u l t u rii a mforelor
sferice (SZ E KELY ZS. 2 0 03 . 1 1 4 . ) . Î n şanţuri l e II-IV, fi ind m a i a proa pe d e
pârâ u , stratu l de u m p l utură l i psea, astfel profi l u l era c u m ult m a i îngust.
Sub h u m usul g ros de 0 , 1 - 0 , 2 m a u rm a t u n strat de d e p u nere, s u b care s-a
d escoperit stratul d e cultu ră a p a rţ i n â n d Latene- u l u i dacic, s u b care era u n
alt strat d e depunere, g ros d e O A 5 - 0 , 5 m . s u b care s-a d escoperit stratu l
d e cultură a pa rţinând culturii Coţofeni I a mestecat c u fra g m ente cera m ice

34

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Z. Szekely· Aşezarea culturii Sântana de Mureş-Cerneahov de la Albiş

a pa rţinând c u l t u rii a mforelor sferice . U m p l utura şa nţu l u i n r. I . conţinea

material cera m i c d i n diferite epoci : sec. IV - V. p. Chr, cu ltu ra Sâ nta na
de M u reş-Cerneahov, cera m ică şi o fi b u l ă d e bronz cu capătul în formă de
semid isc, cera m ică din sec. X - XI şi material din sec. XIV - XVI .
Fibula confecţionată d i n bronz ( Fig . 8 . ) a re u rm ă toarele d i mensi u n i :
l un g i mea : 6 , 1 c m ; d ia metru ! semid iscu l u i : 2 , 1 cm ; g rosi mea : 1 , 2 cm ;
reso rtu l spira l i c şi acul l i psesc d i n a ntichitate . Pe terito ri u l satu l u i , în m a i
m u lte p u n cte a u fost desco perite fragmente cera m ice caracteristice acestei
cu lturi . Acestea au c u l o a rea s u ră şi sunt decorate cu ca nel u ri paralele sau
ond u l ate ( Fi g . 4-7, 9 . ) .
Fi b u l a d e b ronz c u capătul î n formă d e semid isc ( Fi g . 8 . ) a re cele mai
b u ne a n a logii în materi a l u l d escoperit în ci m itiru l d e l a Sânta n a de M u reş
( KOVĂ CS 1 9 1 2 . ) , ( Fig . 2 . ) . Aceste fi b u l e a u fost descoperite îm pre u n ă cu
a lte piese d e bij uterii şi piepteni din os în formă d e clopot şi sunt atri buite
p o p u l aţiei gotice.
Conform l iteraturii d e specia l itate, pe teritori u l Tra nsilva n iei fi b u l a cu
capătul în formă de semidisc a re o l a rgă răspâ nd ire . Ase menea piese a u fost
d escoperite în u rmăto a rele local ităţi : 1 . Cluj , 2 . Pălatca , 3 . Va ida-Cămăraş,
4 . Fâ ntâ nele, 5. Ocniţa, 6 . Sâ nta n a de M u reş, 7. Tg . M u reş, 8. Valea Strâ m b ă ,
9 . Lech inţa, 1 0 . între B ratei ş i Aţel , 1 1 . H ă rma n 1 ( Fi g . 1 . ) ( MAKKAI-M O CSY
1986, 1 1 9 . ) .
Aşezări sa u descoperi ri g otice în Va l ea Gitu l u i a u fost descoperite l a Sf.
Gheorg h e , C h i l ie n i , O lten i , Arcuş, Ghidfa l ă u şi Căpen i , i a r în valea Râ u l u i
Neg ru l a Com a l ă u , Reci, D a l n ic, Cernat, Tu ria ( Fig . 3 . ) , ( ( SZ E KELY Z . 1 9 5 8 ,
779-804 . ; I D E M , 2 0 0 0 , 2 3 - 28 . ) şi m a i recent şi l a Albiş ( S Z E KELY Z s . 2004.
2 1 . ) . Pe baza rezu ltatelor celor mai recente cercetări a rheologice efectuate
la aşezarea d e la Olte n i , d u pă întinderea aşezării şi a m ateria l u l u i a rheologic
d eosebit de bogat, putem spune că Valea Gitu l u i în această epocă a fost a
reg i u n e deosebit de dens locu ită ( BU Z EA 2 0 0 2 , 1 83 - 2 2 6 . ) .
Aceste aşezări, care d i n p u n ct d e vedere cro n o l o g i c se încadrează în a
doua j u m ătate a seco l u l u i a l III-lea d . Ch . şi sfâ rşitul secol u l u i a l IV-lea d .
Ch . a p a rţ i n c u l t u ri i Sâ nta n a d e M u reş-Cerneahov ( I O N IŢĂ 1 9 66 . ; SZ E KELY
Z . 1 9 6 9 , 7- 1 1 3 . ) , i a r d i n p u n ct de vede re etnic, sunt atri bu ite popu l aţiei
g otice ( S Z E K E LY Z. 1999, 3 0 3 - 3 0 6 . ) . Pe la sfârşitu l seco l u l u i al IV-lea, goţii
sub p resiu nea h u nilor părăsesc Va lea Gitu l u i . D u pă u n i i cercetători h u n ii nu
s-au sta b i l it în a ceastă zonă, dar contro l u l lor a fost încredi nţat gepizilor, care
erau a l iaţii lor(SZ E KELY Z . 1 999, 303-307 . ) . Conform a ltor păreri , aceste
aşeză ri a p a rţin u nei p o p u l aţii locale rom a n izată , cu o cultură care conţi ne
elemente daco - ca rpice, rom a n e şi cerneahoviene, ( BU C U R- P RE DA 1966,
1 5 2 - 1 62 . ; H O R E DT 1 9 8 2 , 7 3 -82 . ) .
Z . Szekely este d e părere că materi a l u l a rheologic d i n seco l e l e IV-V.,
d escoperit în Va lea G i t u l u i şi a Râ u l u i N eg ru a p a rţine p o p u laţiilor german ice,
care s-a u sta b i l it în a ceastă reg i u n e . D u pă plecarea goţil o r, această reg i u n e
a aju n s s u b control u l h u ni l o r ( S Z E KELY Z . 2000, 2 3 - 2 5 . ) .
Contra r p ă rerii l u i Z . Szekely, K . Horedt susţine, că în această reg i u n e
în seco l u l al IV-lea s-a format o cu ltu ră loca l ă , a ş a z i s a cultura ,.Sfâ ntu
Gheorg he " ( H O R EDT 1 9 8 2 , 73-82 . ) .
Pri n prezenta rea m a teri a l u l u i a rheologic d escoperit l a Albiş, n u ne-

35
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X X
a m propus să ne i m p l icăm în a ceastă d ispută şti inţifi că , d e ord i n etnic şi
crono l og ic, ca re din nefericire şi aşa răm â n e de acum înco l o deschisă , noi
a m avut intenţia doar să dăm în ci rcu itul ştii nţific a ceste vesti g i i , pentru
inform a rea mai bună a specia l işti lor, care se ocupă cu a ceastă e pocă istorică,
deosebit d e controversată .

THE SÂNTANA DE MUREŞ-CERNEAHOV CULTURE SETTLEMENT

FROM ALBIŞ (COVASNA COUNTY)
(ABSTRACT)

I n 2 0 0 2 , a round the place Albiş, v i l l a g e Cernat ( Covasna Cou nty) , d u ri n g

som e excavation works, i n the g a rden of Baj ka Ferenc a b i g p rehistorica l ly
settlement was discovered . O n the basis of the gathered pottery m ateria l ,
t h e settlement h a d been l ived i n since t h e G l o b u l a r Amphora Cu ltu re. The
Coţofe n i 1. Cu lture, the cultures Wieten berg and La TEme a re to be fou n d .
S o m e pottery frag ments of t h e Sântana d e M u reş-Cern eahov Cu lture, were
a lso fou n d as well as pieces from the 4- Sth centu ries, 1 0 - l lth centu ries
a n d 14- 1 6th centu ries after Christ. The g reat m ajority of these pottery
fra g m e nts belong to the Coţofeni and La Tene cultures. The Sântana de
M u reş-Cerneahov Cu lture was rep resented by some characteristic pottery
fra g ments a n d a fi b u l a w ith semi-d isc.

N ote
1 N u m erotarea loca lităţilor cores punde cu cea de pe h a rtă, Fig . 1 .

Lista Figuri lor

Fig. 1
H a rta răspândirii fi bu lei cu capătul în formă d e sem id isc în Bazin u l
Tra nsilva n iei
Fig. 2
Fi b u l e cu ca pătu l în formă de semidisc descoperite în cimitirul de l a
Sâ nta na de M u reş
Fig.3
H a rta descoperirilor cultu ri i Sântana d e M u reş-Cerneahov în Va lea Oltu l u i
ş i a Râ u l u i Negru
F i g . 4-7,9
Fra g m ente cera m ice a l e cu ltu rii Sâ nta n a d e M u reş-Cerneahov descoperite
la Al biş, com . Cernat, j u d . Covasna
Fig . 8
Fibulă de bronz cu ca pătu l în formă de sem id isc d escoperit l a Al biş, corn .
Cernat, j u d . Covasna
36
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Z. Szekely Aşezarea culturii Sântana de Mureş-Cerneahov de la Albiş
•

B i b l i ografie

BUCU R- PREDA 1 966 - Bucur M itrea, Consta ntin Preda, Necropola din
sec. IV e. n . în Munteni, Biblioteca de Arheologie, X , 1966
BUZ EA 2002 - Dan Buzea , Şantierul arheologic de salvare Olteni " Cariera
de nisip ", în a n u l 2 0 0 0 . în ANGUSTIA 7, 2 0 0 2
H OREDT 1 9 8 2 - Kurt H oredt, SiebenbOrgen in spătrămischer Zeit,
B u karest, 1 9 8 2
I O N IŢĂ 1 966 - Ioniţă I o n , Contribuţii c u privire la cultura Sântana de
Mureş-Cerneahov pe teritoriul R . S. R. Î n Arh . Mo l d , IV, 1 966
KOVĂ CS 1 9 1 2 - Kovacs Istvan, A marosszentannai m?pvandorlaskori
Temeto, în Dolgozatok, 3 . 1 9 1 2
MAKKAI- M O CSY 1 986 - Ma kkai Lasz16, M6csy Andras, Erdely Tărtenete,
voi . I . Buda pesta, 1 986
SZ E KELY Z. 1958 - Szekely Zolta n , Die Cerniahov-Sântana de Mures­
Kultur in Gebiete der Ungarischen Autonomen Region der R VR im 4
Jahrhundert. Ztr. Bericht u ber den V Internatio n a l e Kon g res fU r Vor­
und Fruhgesch ichte, H a m b u rg , 1 9 58, 779-804
SZ E KELY Z. 1 969 - Szekely Zolta n , Materiale ale culturii Sântana de
Mureş din Sud-estul Transilvaniei, în AJuta 1 . 1969
SZ E KELY Z . 1 999 - Goten und Gepiden im Olt- Ta/. în Transilvanica ,
Archăologische Untersuchungen zur Ă lteren Geschichte des SOdăstlichen
Mitte/-Europa, Gedenkschrift fOr Kurt Horedt, Internationale
Archăologie, Stud i a honora ria - Band 7, Verlag M a rie LEIDORF G m b H ,
Ra hden/Westf. , 1 999, 3 0 3 - 3 07
SZ E KELY z . 2000 - Szekely Zolta n , Goţii şi gepizii În valea Oltului, în
C u midava XXII-XXIV, Braşov, 2 0 0 0 . 23-28
SZ E KELY z s . 2003 - Szekely Zsolt, Kiegeszftes Delkelet-Erdely kora
bronzkoranak relativ krono/6giajahoz /Contribution to the Relative
Chronology of the South-Eastern Transylvanian Early Bronze Age, în :
A nyfregyhazi J6sa Andras M uzeum E vkănyve, X LV. E vf. Nyfregyhaza,
2003
SZ E KELY Zs. 2 0 0 4 - Szekely Zsolt, Al biş, cam . Cernat, j u d . Covasna
Punct: Curtea lui Bajka Ferenc, în : Cron ica cercetă ri lor arheologice d i n
Rom â n i a , campania d i n 2 0 0 3 . Bucureşti, 2004

http://cimec.ro -37
http://istoriebv.ro
C V M I D AVA X X X

Fig. 1

Fig. 2

http://cimec.ro -38http://istoriebv.ro
Z. Szekely Aşezarea culturii Sântana de Mureş-Cerneahov de la Albiş
•

15
14
�
18
•

Fig. 3

L..___J A l b i ş 1 8 568

Fig. 4 Fig. 5

http://cimec.ro -39http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X X

Albiş 1 8568

Albiş 1 8568

Fig. 6 Fig. 7

Fig. 8 Fig. 9

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
40