SĂPĂTURILE A R H E O L O G I C E D E L A CATĂLUI-

CĂSCIOARELE, JUD. I L F O V

de I G H E O R G H E C A N T A C U Z I N O I
şi G E O R G E T R O H A N I

într-o zonă bogată in v e s t i g i i arheologice^ de pe t e r i t o r i u l comunei

Căscioarele, j u d . I l f o v , s - a u desfăşurat între a n i i 1965-1977 mai multe
campanii de săpături a r h e o l o g i c e * * (fig. 1 ).
Diferite urme şi r e s t u r i l e turnului înalt a l unei clopotniţe indicau
existenţa unui mare complex feudal situat pe t e r a s a de vest a văii pîrîu­
lui Cătălui, c a r e formează în a c e s t loc un l a c , legat de fostele bălţi N i -
chitina şi G r e a c a c e comunicau c u Dunărea.
V e s t i g i i l e aduse l a lumină s e întind pe o suprafaţă de c i r c a 2 ha.
E l e sînt situate pe povîrnişul e s t i c a l văii Cătăluiului, alcătuit din două
terasări naturale c u p r i n s e între două mici i z v o a r e , între l a c şi pădurea
numită " T u f e l e G r e c u l u i " .
Secţiunile t r a s a t e pe a c e s t teren relevă urme de l o c u i r e din epoca
neolitică, epoca bronzului, o aşezare geto-dacă, o alta din s e c . a l V I - l e a
e . n . şi marele complex feudal Mănăstirea Cătălui^ (fig.2 a - b ) .
în c e l e c e urmează vom prezenta pe epoci d e s c o p e r i r i l e făcute.
I . E P O C A N E O L I T I C Ă . A c e s t e i perioade îi aparţin două nivele c u
urme materiale s p e c i f i c e c u l t u r i i Gumelniţa. i n n i v e l u l i n f e r i o r s - a u o b ­
s e r v a t doar r a r e fragmente c e r a m i c e , de m i c i dimensiuni, şi fragmente
de c h i r p i c . în schimb în n i v e l u l s u p e r i o r , identificat doar pe prima t e -
r a s a r e de pe malul l a c u l u i , s - a u descoperit t r e i complexe - toate ' p a r ­
ţial d e z v e l i t e .
Locuinţa n r . 1 este situată c h i a r pe marginea primei terasări de
d e a s u p r a l a c u l u i . Orientată n o r d - s u d a r e o formă dreptunghiulară. P e ­
reţii e r a u din c h i r p i c , i a r podeaua, din lut, s e afla l a 0 , 4 0 - 0 , 5 0 m sub
solul actual.
Locuinţa n r . 2 a fost dezvelită pe o lungime de 2,60-2,95 m pe d i ­
recţia n o r d - s u d . Fundul e i s e afla l a 1 ,22 m sub s o l u l actual şi l a 0,35¬
0 , 5 0 m sub s o l u l antic (fig.3).
G r o a p a n r . 1 , de formă ovală (1 ,70 χ c i r c a 2 , 5 0 m), a r e fundul l a
1 ,30-1 ,40 m sub s o l u l actual şi l a 0 , 3 0 - 0 , 5 0 m sub c e l antitt ( f i g . 3 ) .
Inventarul s e compune din răzuit oare şi lame de s i l e x (fig.4/2-3),un
topor de piatră ( f i g . 4 / l ) şi fragmente c e r a m i c e . A c e s t e a din urmă p r o ­
vin îh genere de l a v a s e m a r i de p r o v i z i i (groapa n r . 1 ) de tip Gumelniţa
De-*, decorate în tehnica i n c i z i e i (fig.4/10).
Un alt tip de v a s îl prezintă s t r a c h i n a prezentă p r i n cîteva frag­
mente (groapa n r . 1 ) , specifice de asemenea f a z e i H c ^ (fig.4/9).Una î n ­
treagă (fig.4/8), c u decor geometric incizat pe fund, l a e x t e r i o r , a fost
descoperită întîmplător în malul l a c u l u i , lîngă punctul D ' a i a parte.După
forma profilului e a s e încadrează tot în faza D c ^ .
261

www.mnir.ro
 Un fragment din partea superioară a unui vas piriform (groapa nr. 1 ),
cu gîtul s c u n d , corpul bombat şi o mică toartă pe umăr (fig.4/12), se
datează în fazele I c - I I b ale c u l t u r i i Gumelniţa^.
Aceeaşi datare corespunde şi unui fragment d i n t r - u n vas mare d e ­
corat cu c a n e l u r i late şi adîncituri^ (fig.4/11).
fn schimb un fragment de v a s mijlociu (oală^, decorat c u "unghia"
(spatula) şi prevăzut c u o mică proeminenţă-apucătoare pe umăr (fig.
4/7), datează din fazele H c - I I P .
Urmele de vieţuire gumelniţeană din zona cercetată, c a şi c e l e din
împrejurimi - D ' a i a parte şi grindul din comună - denotă că în anumite
perioade, c e corespund sfîrşitului c e l e i de a I l - a faze a c u l t u r i i Gumel­
niţa, l o c u i r e a de pe binecunoscutul O s t r o v e l s - a extins şi pe malurile
lacului.
I I . E P O C A B R O N Z U L U I . N i v e l u l de l o c u i r e din această epocă, r ă s -
pîndit pe întreaga zonă cercetată, conţine complexe aparţinînd c u l t u r i ­
l o r bronzului timpuriu.
A . C u l t u r a G l i n a - îi aparţin patru complexe, situate toate pe a
doua t e r a s a r e de pe malul l a c u l u i Cătălui:
Locuinţa n r . 1 , dezvelită parţial pe o lungime de 0 , 6 0 - 0 , 9 0 m şi o
lăţime de 1 ,50 m (cea a secţiunii). E a s e continuă s p r e est pe sub zidul
de incintă din partea de vest a mănăstirii (fig.5/2). Fundul e i s e află l a
1 ,94 m sub s o l u l actual şi l a 0 , 2 0 m sub n i v e l u l antic de călcare.
Locuinţa n r . 2 , dezvelită, de asemenea,parţial, pe o lungime de 3
m şi o lăţime de 1 ,50 m (fig. 5/2). Fundul e i s e află l a o adîncime de 1,74
m sub s o l u l a c t u a l şi 0 , 2 0 m sub nivelul antic de călcare.
G r o a p a n r . 1 , dezvelită pe o lungime de 1 ,40 m şi o lăţime de 0 , 1 5
m. Fundul e i s e află l a 1 ,20 m sub s o l u l a c t u a l şi l a 0 , 3 0 m sub nivelul
de săpare.
G r o a p a n r . 2 , parţial dezvelită, este în formă de clopot.
Inventarul c e l o r două locuinţe şi două gropi s e compune din cîteva
unelte din s i l e x , un fragment de fusaiolă plată şi din numeroase f r a g ­
mente c e r a m i c e .
Uneltele din s i l e x sînt reprezentate p r i n răzuitoare (fig.4/4-5) şi
aşchii (fig.4/6). Deşi o r i g i n a r e , probabil, din n e o l i t i c , ele au fost r e -
utilizate în această epocă.
C e r a m i c a , după natura p a s t e i , s e împarte îh două c a t e g o r i i : 1.gro­
solană - c u mult n i s i p , p i e t r i c e l e , c i o b u r i pisate mărunt, boabe de c a l ­
c a r şi mică. A r d e r e a s - a făcut l a negru-cenuşiu s a u cărămiziu fii spăr­
tură şi cărămiziu s a u cenuşiu în diferite nuanţe pe suprafaţa exteri­
oară; 2 . fină - avînd c a degresant n i s i p f i n , paiete de mică şi mici gra­
nule de c a l c a r , toate într-un amestec omogen şi d e n s . C u l o a r e a este
brun-cenuşie, i a r suprafaţa bine netezită.
F o r m e l e de v a s e sînt c e l e cunoscute, întflnindu-se:
- amfora prevăzută c u m i c i apucători orizontale şi dreptunghiulare
sau cu torţi m i c i tubulare ( f i g . 6 / 1 , 5 ) ; 1

- v a s u l de p r o v i z i i c u g u r a largă, buza evazată şi c o r p u l bombat.

D e c o r u l constă din cfte un şir de găuri-buton situat imediat sub buză şi
impresiuni a l v e o l a r e aflate pe umăr;
262

www.mnir.ro
 •J m L/ 2î.;^P£^wa - ί κ ϋ ;· L, zidărie prabjşita \ » W V
?^ U 1
'pJ
SSfc F? cï -

ziduri s e c . XVI (tazal)

ziduni secXVUflazql)

E 2 3 zidiri s e c . X\N(fcraiE)
P l a n u l săpăturilor a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e f n p u n c t u l Mănăstirea °~ JOm
Cătălui.
www.mnir.ro
F i g . 1 . - Teritoriul comunei Căscioarele cu punctele principale in
care s - a u făcut descoperiri arheologice.

263

www.mnir.ro
 - borcanul c u s a u fără toartă, profilul său fiind adesea de forma
unui S prelung (fig.6/9). G u r a a c e s t o r vase este largă, i a r buza vălu-
rită. D e c o r u l format d i n t r - u n şir de găuri-buton este situat sub buză, a ¬
sociat uneori cu un alt şir de impresiuni c u degetul, aflat pe umăr (fig.
6/10);
- c a n a mică cu toarta d i n t r - o bandă lată (fig.6/2, 7 ) ;
- v a s u l c u gura in formă de pîlnie (fig. 6/4);
- c a s t r o n u l c u gura largă, buza dreaptă s a u vălurită şi c o r p u l t r o n ­
c o n i c . D e c o r u l constă din butoni proeminenţi s a u găuri-buton (fig. 7 ) . O
apucătoare provenind de l a un astfel de c a s t r o n este semicirculară, o r i ­
zontală şi prevăzută c u un şir de alveole (fig.7/4);
- v a s cu c o r p u l bombat şi gîtul c i l i n d r i c înalt, avînd pereţii mult a r ­
cuiţi, i a r umărul decorat c u un brîu a l v e o l a r (fig.6/6);
- vas c u c o r p u l bombat, gura largă, buza puţin răsfrîntă în exterior,
gîtul a r c u i t . P e umăr se află un şir de găuri-buton, i a r pe p a r t e a s u p e ­
rioară a c o r p u l u i un brîu a l v e o l a r (fig.6/8).
Fundurile v a s e l o r menţionate mai s u s sînt plate şi au uneori talpa
lăţită ( f i g . 7 / 1 1 - 1 9 ) .
După formă şi decor c e r a m i c a descoperită îşi găseşte c e l e mai bune
analogii în n i v e l u r i l e s u p e r i o a r e de l a G l i n a ^ , Braneţ ^ e t c . , datate în­
1

t r - o fază tîrzie a c u l t u r i i G l i n a . L a această datare concură şi fragmen­

tul de vas c u c o r p u l bombat şi gît c i l i n d r i c înalt c e se întîlneşte atît în
aşezări G l i n a , cît şi în c e l e aparţinînd c u l t u r i i T e i faza I . 11

B . O r i z o n t u l S t r i c h v e r z i e r t e k e r a m i c este reprezentatdoar p r i n t r - o
singură locuinţă aflată pe prima t e r a s a r e de lîngă l a c . F o r m a e i este
dreptunghiulară. Podeaua, din lut bătătorit, s e află l a 0 , 9 4 m sub s o l u l
actual.
Datorită faptului că l o c u l pe c a r e se află este supus unei continui
spălări de către apele c e se s c u r g de pe d e a l , inventarul descoperit este
foarte sărac şi fragmentar, compunîndu-se din cîteva fragmente ceramice
provenind dintr--c.n singur v a s - c a s t r o n . P a s t a v a s u l u i conţine n i s i p şi
pietriş. L a e x t e r i o r v a s u l a r e c u l o a r e a cărămizie c u pete negre-cenuşii,
i a r pe faţa interioară cenuşiu-cărămizie (fig.6/3).
G u r a c a s t r o n u l u i este largă şi a r e buza verticală, puţin rotunjită,
c u o mică şănţuire l a e x t e r i o r . C o r p u l este decorat pe aproape toată s u ­
prafaţa c u grupaje de l i n i i mici p a r a l e l e obţinute c u pieptănul.
Atît forma, cît mai a l e s pasta v a s u l u i sînt specifice c e r a m i c i i din
primele faze ale c u l t u r i i T e i . In schimb tipul de decor este întîlnit pe un
vas descoperit l a Braneţ ^ în n i v e l u l I I a l aşezării aparţinînd c u l t u r i i
1

G l i n a , d a r şi pe cîteva fragmente c e r a m i c e de l a Derşida ^ din faza I - a

1

a c u l t u r i i Wietenberg (fază contemporană c u primele două din cultura T e } .

De asemenea, unele s i m i l i t u d i n i , d a r nu identităţi, s e întîlnesc şi pe un
fragment c e r a m i c T e i I do l a Căţelu N o u 4 . 1

P e baza a c e s t o r analogii este greu a încadra fragmentele ceramice

descoperite într-o anumită cultură. De a c e e a , pentru moment, preferăm
a le atribui orizontului S t r i c h v e r z i e r t e k e r a m i c , a l cărui început este
contemporan c u ultimafază a c u l t u r i i G l i n a , i a r sfîrşitul c u prima fază a
culturii T e i . 1 5

264

www.mnir.ro
ŞL»"

S LXIV

Loc.
Gum.
2

i? îg.L-'b. - P l a n u l săpăturilor a r h e o l o g i c e efectuate Γη p u n c t u l Mănăstirea

Cătălui ( c o n t i n u a rwww.mnir.ro
e).
 Din prima epocă a f i e r u l u i (Hallstatt) nu a fost s e s i z a t nici un nivel
de l o c u i r e , insă prezenţa unor obiecte din această perioadă,printre c a r e
un fragment de brăţară de bronz, decorată c u c a n e l u r i , specifică p e r i ­
oadei Hallstatt B 3 - C (fig. 10/7), ne indică existenţa l u i în zonă.
I I I . A DOUA EPOCĂ A F I E R U L U I ( L A T E N E ) . Urmele materiale din
perioada geto-dacă sînt c u p r i n s e în două nivele de l o c u i r e . 1 0

P r i m u l u i nivel (inferior) îi aparţin două complexe:

Locuinţa-bordei n r . 1 , dezvelită doar parţial pe o lungime de 3 , 9 0
m şi o lăţime de 2 , 7 0 m (fig 3,8/1 ). Podeaua este formată din pămînt b ă ­
tătorit, fn partea de vest s e găseşte o adîncitură cu diametrul de 1,46 m,
a l cărui fund s e află l a 0 , 5 0 m sub nivelul podelei.
G r o a p a n r . 1 , de formă cilindrică (diametrul 1 ,30 m), c u gura p u ­
ţin lărgită (diametrul 1 ,44 m). fn i n t e r i o r u l secţiunii pătrunde pe o rază
de 0 , 4 4 m, r e s t u l gropii continuîndu-se în m a l . S - a săpat pînă l a adîn-
cimea de 2 , 3 0 m faţă de s o l u l actual (1 ,50 m faţă de nivelul antic) şi nu
s - a ajuns l a fundul g r o p i i .
D a t a r e a a c e s t o r două complexe s e poate face pe baza obiectelor de
inventar, fn privinţa c e r a m i c i i , c a r e constituie majoritatea inventarului,
se constată o predominare a c e l e i lucrate c u mîna. E a este reprezentată
prin vase c u gura largă, buza verticală, c o r p u l cu.pereţii puţin arcuiţi
şi decorat c u brîuri a l v e o l a r e întrerupte de butoni rotunzi (fig.9/8), i a r
fundul drept (fig.9/3). Unele v a s e au c o r p u l decorat c u barbotină.
Altă formă de vas întîlnită o reprezintă f r u c t i e r a c u buza mai mult
sau mai puţin lăţită (fig.9/2). P i c i o r u l unei astfel de f r u c t i e r e a r e talpa
îngroşată atît l a e x t e r i o r , cît şi l a i n t e r i o r (fig.9/4).
A c e s t e forme de v a s e s e datează, în m a r e , în s e c . I I I - I î . e . n .
L a roată sînt l u c r a t e : o cană bitronconică de c u l o a r e cenuşie d e ­
corată c u c a n e l u r i ; fragmente din două v a s e m a r i , unul de culoare cenu-
şie-cărămizie, celălalt cenuşiu-gălbui (fig.9/7), în genul c e l u i decorat
cu călăreţi descoperit l a Z i m n i c e a ? ; fragmente de amfore cărămizii.
1

Din s e c . I V - I I î . e . n . datează o fibulă de bronz (groapa 1) (fig.10/8)

de tip t r a c i c ^ (cu cap de lebădă), hexagonală în secţiune, precum şi u¬
1

nele fragmente c e r a m i c e descoperite în s t r a t . Unul dintre e l e provine de

l a un c a s t r o n c u buza îngroşată şi teşită oblic s p r e i n t e r i o r , umărul mar­
cat p r i n t r - o canelură, i a r c o r p u l tronconic (fig. 9/6) . A c e s t c a s t r o n s e
aseamănă c u c e l e descoperite l a Z i m n i c e a ^ , Albeşti
1
e t c . , datînd din
s e c . I V - I I I î . e . n . Un c a s t r o n asemănător, din aceeaşi perioadă,are buza
dreaptă însă îngroşată atît l a e x t e r i o r , cît şi l a i n t e r i o r (fig.9/5).
Ţinînd seama de d a t a r e a a c e s t o r obiecte de i n v e n t a r , precum şi a
asemănărilor de inventar şi s t r a t i g r a f i e , c u d e s c o p e r i r i l e din aşezările
geto-dace învecinate de l a Vlădiceasca^l , Radovanu^2 şi Chirnogi23(

complexele din primul n i v e l de locuire s e datează între mijlocul s e c . a l

ΙΠ-lea şi mijlocul s e c . a l I I - l e a î . e . n .
C e l u i de a l doilea n i v e l de locuire (superior) îi aparţin celelalte
complexe d e s c o p e r i t e . i
Locuinţa-bordei n r . 2 este asemănătoare c u locuinţa n r . 1 .Complet
dezvelită, ea a r e o lungime d e 6 , 4 0 m, i a r lăţimea în partea de est de
3,40 m şi 3 , 0 8 m îh v e s t . Podeaua, din pămînt bătătorit, conţine în p a r -

265

www.mnir.ro
F i g . 3 . - Profilul peretelui de vest al S . L X I V .

www.mnir.ro
tea estică oadîncitură pătrată cu colţurile rotunjite ( 3 , 0 6 m), a l cărei
fund se află c u 0 , 4 0 m mai j o s decft nivelul podelei (fig.8/1 ).
Locuinţa n r . 3 este de formă pătrată c u colţurile rotunjite,dar fiind
doar parţial descoperită nu i s - a putut măsura decft diagonala - 5,70 m
(fig. 8/1).
Locuinţa n r . 4 , parţial dezvelită, de formă dreptunghiulară (lungi­
mea de c i r c a 4 , 6 0 m), este orientată n o r d - s u d . E a a fost fn mare parte
distrusă de o locuinţă din s e c . a l V I - l e a e . n . Podeaua, din pămfnt bătă­
torit, s e află l a adfncimea de 0 , 9 0 - 1 ,10 m sub solul a c t u a l (0,04-0,10 m
sub locuinţa din séc.VI e . n . ) .
Locuinţa n r . 5 , de formă cvasidreptunghiulară, este orientată e s t -
v e s t . Podeaua, din pămfnt bătătorit, s e află l a 0 , 8 6 m sub s o l u l actual
şi l a 0 , 4 0 m sub nivelul de săpare.
Locuinţa n r . 6 , parţial dezvelită, este distrusă fn majoritate de
groapa feudală n r . 4 . L a 0 , 3 0 m sub n i v e l u l antic de călcare s e află o
vatră c u gardină, parţial dezvelită pe o lungime de 0 , 8 0 m şi o lăţime de
0 , 3 0 m.
Locuinţa-bordei n r . 7 , parţial dezvelită, este de formă dreptun­
ghiulară, c u colţurile rotunjite (lungimea l a t u r i i descoperite - 2 , 5 0 m).
Podeaua, netedă, s e află l a 0 , 7 0 m sub n i v e l u l antic de călcare, fn p a r ­
tea de nord s e află o adfncitură (0,26m) rotundă (diametru-0,30 m) (fig.
5/1).
Locuinţa-bordei n r . 8 a fost de asemenea parţial dezvelită pe o l u n ­
gime de 2 , 3 8 m. F o r m a e i trebuie să fi fost rectangulară. L a adfncimea
de 1 m sub n i v e l u l antic de călcare s e află o vatră neregulată c a formă
(0,60 χ 0 , 4 8 m), situată pe o "laviţă" c u mai multe t r e p t e . F u n d u l b o r ­
deiului este situat l a 1 ,60 m sub nivelul antic de călcare (fig.8/2).
Locuinţa-bordei n r . 9 , parţial dezvelită, este de formă r e c t a n g u ­
lară (lăţimea - 2 , 3 0 m). Podeaua, netedă, s e află l a c i r c a 1 m sub n i v e ­
lul antic de călcare (fig.8/3).
Locuinţa n r . 10, suprapusă fn parte de locuinţa n r . 2 , a fost par­
ţial dezvelită pe o lungime de 7 , 6 5 m şi o lăţime de 0 , 4 0 m.
De asemenea, a c e s t u i n i v e l de l o c u i r e fi aparţin o vatră şi trei
gropi.
V a t r a n r . 1 este situată în strat l a 1 m e s t de zidul 1 Β a l absidei
n r . 2 a a l t a r u l u i . Parţial descoperită, a r e o formă ovală ( 0 , 6 8 m) şi este
prevăzută c u o gardină groasă de 6 c m . V a t r a propriu-zisă este alcătu­
ită din pămfnt a r s şi cărbuni.
G r o a p a n r . 2 de formă ovală (0,90 χ 0 , 5 6 m) a r e p a r t e a sudică stră­
punsă de groapa feudală n r . 1 . Fundul e i s e află l a 0 , 1 8 m sub nivelul de
săpare.
G r o a p a n r . 3 e s t e f n formă de clopot, c u o gftuire l a mijloc, avînd
diametrele de 0 , 7 6 m l a gură, 0 , 7 2 m l a mijloc şi 0 , 9 8 m l a bază.Fundul
se află l a adfncimea de 2 , 0 8 - 2 , 2 4 m faţă de s o l şi 1,34 m faţă de nivelul
antic de călcare (fig. 5/2). »
Groapa n r . 4 a r e forma unui clopot. Diametrul s u p e r i o r măsoară
1,80 m, i a r c e l i n f e r i o r 1 , 2 4 m. Fundul s e află l a 1 ,28 m sub s o l u l a c ­
tual şi l a 0 , 6 0 m sub n i v e l u l de săpare ( f i g . 3 ) .

267

www.mnir.ro
 C a i n v e n t a r , complexele r e s p e c t i v e conţin în majoritate ceramică,
d e s c o p e r i n d u - s e însă şi cîteva obiecte din metal, piatră, lut a r s , p r e c u m
şi fragmente de oase de animale.
fn locuinţa n r . 2 s - a u descoperit t r e i fragmente de aplică,o daltă ce
seamănă c u un vîrf de lance (fig.10/11), o cheie şi două c o s o a r e (fig.
10/10, 15) toate din f i e r . D i n cupru sînt o andrea (fig.10/14) şi o placă
mică rotundă, decorată c u semiove, prevăzută c u mici inele c e a s e r v i t
drept podoabă (fig.10/6).
Menţionăm, de asemenea, prezenţa unei rîşniţe de piatră a cărei
utilitate a fost modificată p r i n perforare (fig.10/9).
fn locuinţa n r . 5 s - a descoperit o a doua daltă de f i e r ( f i g . 1 0 / l 2 ) .
Din lut a r s , în afara unui l u s t r u i t o r pentru v a s e (fig. 10/13),au i e ­
şit l a iveală cîteva fusaiole - unele bitronconice, altele provenind din
c i o b u r i de v a s e (fig. 1 0 / 1 - 5 ) .
In privinţa oaselor de animale r e c o l t a t e , destul de puţine, s - a a l ­
cătuit tabelul următor^ fn c a r e pe verticală sînt trecute s p e c i i l e , i a r
f

pe orizontală complexele (locuinţe şi gropi) c u numărul minim de i n d i v i z i

identificat (cînd numărul nu a putut fi stabilit s - a m a r c a t , îh tabel, p r i n
litera " x " ) :

complexe
rurui. Loc. 2 Loc .4 Loc.10 Gr.1 Gr.2 strat
specia
Bos taurus 2 2 2 X
Ovis a r i e s 1 1 1 X
C a p r a hire us 1 X
S u s domesticus 2 1
Caniş f a m i l i a r i s 2
Equus c a b a l l u s 1 X
C e r v u s elaphus 1 1 1 1 1
Sus scrofa 1 1
Pisces X X X
Gasteropoda X

P e baza d e s c o p e r i r i l o r făcute s e observă o predominare şi o varie­

tate mai mare a s p e c i i l o r domestice în r a p o r t c u c e l e sălbatice. E s t e de
r e m a r c a t însă prezenţa în toate complexele, a unor fragmente de c e r b ,
ce denotă răspîndirea a c e s t e i s p e c i i , în epoca respectivă, şi îh r e g i u ­
nea de cîmpie de lîngă Dunăre, aşa cum s - a constatat a n t e r i o r şi l a V l ă -
diceasca26.
De asemenea, s e observă prezenţa o a s e l o r de peşte c a r e atestă
p r a c t i c a r e a p e s c u i t u l u i . De a l t f e l , zona e r a deosebit de propice a c e s t e i
ocupaţii.
C e r a m i c a este reprezentată prin forme de vase s p e c i f i c e geto-da-
c i l o r l u c r a t e c u mîna s a u l a roată.
A . C e r a m i c a lucrată c u mîna.
1. D i n pastă impură de c u l o a r e cenuşie deschisă s e întîlnesc ur­
mătoarele forme: v a s u l c u buza puţin rotunjită, verticală, c o r p u l c u p e -
268

www.mnir.ro
F i g . 4 . - Unelte de piatră (1-3 cultura Gumelniţa; 4-5 cultura Clina)
şl ceramică de tip Gumelniţa (7-12).

269

www.mnir.ro
 g g § feuda! r?In«dltic

2
F i g . 5 . - Profilul unor porţiuni din peretele de eat a l S . L X V (1)
şi did peretele de nord a l S . X L I I (2).

www.mnir.ro
F i g . 6 . - Ceramică Glina (1 ,2,4-11 = locuinţa Glina nr.2) şi S t r i c h v e r ­
ziertekeramic (3).

271

www.mnir.ro
www.mnir.ro
reţii aproape drepţi şi decorat c u impresiuni digitale (fig.11/11); v a s u l
de tip urnă cu pereţii arcuiţi şi decorat cu un brîu a l v e o l a r întrerupt de
apucători; căţuia (fig. 1 2/1 ) ; s t r a c h i n a prevăzută uneori c u apucători;
castronul c u buza răsfrîntă în afară^ f r u c t i e r a .
2 . D i n pastă r e l a t i v fină de culoare cărămizie s a u cenuşie l a e x t e ­
r i o r şi c a s t a n i e în i n t e r i o r s e întînesc: v a s u l s a c decorat pe c o r p cu un
brîu a l v e o l a r şi butoni rotunzi alveolaţi (fig. 12/5) sau c u l i n i i incizate
(fig.12/10); c a s t r o n u l ; s t r a c h i n a ; f r u c t i e r a ( f i g . 1 l / l , 4 ) d e s e o r i c u p i ­
c i o r u l f e r e s t r u i t triunghiular (fig.11/8); c a n a cu corpul bombat şi deco­
r a t , prin ciocănire, cu ove (fig.11/10).
Cîteva v a s e au o formă mai aparte: un v a s mic tronconic este a s e ­
mănător c u unul descoperit l a T î n g a n u ^ , datînd din s e c . I I - I Le.ru (fig.
1 1 / 7 ) ; un v a s mic (urnă în miniatură) prevăzut c u patru butoni rotunzi
(fig. 1 2 / 2 ) ; un capac de vas mic c u un mîner-vîrf amintindu-1 pe c e l de la
P o p e ş t i ^ ( l o c . 9 ) (fig.11/6); un alt capac c u c o r p u l d i s c o i d a l şi prevă­
zut c u un p i c i o r c i l i n d r i c asemănător, într-o anumită măsură, c u un a l ­
tul descoperit tot l a P o p e ş t i ^ (fig.11/3); partea inferioară a unui c a s ­
tron c u p i c i o r a cărui suprafaţă este acoperită c u un s l i p negru (fig.12/6).
Tot a c e s t e i c a t e g o r i i c e r a m i c e îi aparţin două fragmente de v a s e
d i n t r - o pastă de culoare cărămizie-gălbui. P r i m u l provine dintr-o f r u c ­
tieră c u buza mult lăţită (fig.11/2), i a r a l doilea din partea inferioară a
unui vas mare c u baza mult lăţită în e x t e r i o r (fig. 12/11).
3 . D i n pastă grosolană, poroasă, de c u l o a r e cărămizie sînt unele
fragmente de c h i u p u r i decorate cu l i n i i i n c i z a t e , în v a l (fig. 12/3, 4 ) .
P a r t e a superioară a buzei unui astfel de vas este decorată c u o c r u c e
săpată îh pasta moale a v a s u l u i înainte de ardere-Ό (fig. 12/13).
Β . C e r a m i c a lucrată l a roată.
1 . Din pastă fină de c u l o a r e cenuşie s - a u descoperit numeroase
fragmente de c a s t r o a n e (fig.11/9; 12/8), f r u c t i e r e (fig.9/1 ; 11 /5) cu
piciorul uneori canelat (fig. 12/9), strecurători bitronconice c u toartă,
căni (fig. 12/1 2 ) , un capac (fig. 1 2 / 7 ) , precum şi un fragment de imitaţie
după o cupă deliană c u decor frunziform (fig. 13/5).
2 . Din pastă r e l a t i v îngrijit lucrată, de c u l o a r e cărămizie, sînt cî­
teva strecurători ( l o c . 8 ) , căni şi imitaţii l o c a l e după amfore greceşti.
T o a r t a unei a s t f e l de amfore este ştampilată r e c t a n g u l a r , c u un decor
l i n i a r - l i n i i longitudinale întretăiate, l a margini şi l a mijloc, c u l i n i i
t r a n s v e r s a l e (fig. 13/2). Torţi de amfore ştampilate c u motive asemănă­
toare s - a u d e s c o p e r i t l a Popeşti şi Cetăţeniei ( e lf û i imitaţii de a m ­
e nc

fore rodiene şi datînd de l a sfîrşitul s e c . I I - începutul s e c i î . e . n .

Două torţi ştampilate, tot c u motive l i n i a r e , s - a u descoperit şi pe
Ostrovelul din vecinătate^.
3 . Din pastă fină de c u l o a r e roşie s a u cărămizie-gălbuie sînt f ă ­
cute cîteva fragmente c e r a m i c e c e provin, în s p e c i a l , din căni decorate
cu c a n e l u r i (fig. 1 3 / 7 ) . G r o s i m e a pereţilor a c e s t o r vase este în genere
în j u r u l a 0 , 6 cm şi înclinăm a le atribui o origine geto-dacă-^. în schimb,
vasele c u o grosime a pereţilor de 0 , 2 c m , d i n t r - o pastă asemănătoare
dar foarte fină, provin din import din lumea greco-romană.

273

www.mnir.ro
 Din această ultimă categorie face parte un fragment de castron d e ­
corat cu motive florale incizate şi încrustate c u alb (fig. 13/8). Aceste
tipuri de v a s e , c a r e - ş i găsesc analogii la P o i a n a - ^ , se datează fn a
dona jumătate a s e c . l î . e . n .
Reţine atenţia, de asemenea, un fragment de imitaţie de cupă d e -
liană cu d e c o r u l alcătuit din c e r c u r i , l i n i i şi t r i s k e l e (fig.13/6).
4. O categorie aparte în c a d r u l c e r a m i c i i lucrate la roată o f o r ­
mează fragmentele de amfore provenite din import (fig.1 3/1 , 3 , 4 ) .
Toate a c e s t e obiecte de inventar sînt s p e c i f i c e , după cum s - a
putut c o n s t a t a , perioadei c u p r i n s e între mijlocul s e c . a l H - l e a şi sfîr­
şitul s e c . I î . e . n . , eventual începutul s e c . I e . n . Majoritatea lor a p a r ­
ţin însă perioadei c u p r i n s e între mijlocul s e c . a l I I - l e a şi mijlocul s e c .
I î . e . n . , perioadă c e trebuie să fi constituit epoca de maximă înflorire
a aşezării.
C a şi în c a z u l l o c u i r i i gumelniţene, aşezarea geto-dacă din acest
loc e r a dependentă de o alta mai mare situată l a 300-400 m mai la n o r d -
v e s t , în punctul D ' a i a p a r t e , c e a r e înfăţişarea unei a c r o p o l e .

I V . E P O C A P R E F E U D A L Ă ŞI F E U D A L Ă T I M P U R I E . C a şi în c a ­
zul primei epoci a f i e r u l u i , din perioada s e c . a l I V - l e a e . n . şi a s e c .
V I I I - X I e . n . au ieşit l a iveală cfteva fragmente c e r a m i c e nesemnifica­
t i v e , d a r c a r e denotă o l o c u i r e prin fmprejurimi.
în s c h i m b , a fost identificată o aşezare din s e c . a l V I - l e a e.n.,care
este de tipul satului r i s i p i t . Din această cauză nu s - a putut depista un
nivel de l o c u i r e decft fn j u r u l locuinţelor din epoca respectivă şi nu pe
tot c u p r i n s u l aşezării.
în partea de est a aşezării, sub malul t e r a s e i s u p e r i o a r e , a fost
sesizată locuinţa-bordei n r . 1 de formă trapezoidală c u l a t u r i l e şi colţu­
r i l e mult rotunjite (lungimea maximă pe direcţia nord-sud este de 5,04
m, i a r lăţimea de 2 , 6 0 - 3 , 8 0 m) şi fiind orientată n o r d - s u d . Fundul p r e ­
zintă mai multe adîncituri fn trepte. N i v e l u l i n t e r i o r de călcare se află
l a adfncimea de 1,16 (nord)-1 ,20 m (sud) faţă de s o l , în timp c e c e a mai
profundă adîncitură este situată în partea de vest l a 1 ,46-1 ,56 m sub
sol.
In colţul de s u d - e s t s e află un cuptor c u gardină, în formă de pot­
coavă, alcătuit din pămînt a r s , c i o b u r i şi pietre groase de 0,21 m. L u n ­
gimea interioară a l u i este de 1 ,34 m, lăţimea interioară de 0 , 5 0 m, i a r
lăţimea l a gură de 0 , 5 6 - 0 , 6 0 m. V a t r a s a s e află l a 0 , 3 8 m sub nivelul
i n t e r i o r de călcare.
B o r d e i u l mai conţine şi o vatră lungă de 1 ,26 m ( e s t - v e s t ) şi lată
de 0 , 9 5 m ( n o r d - s u d ) .
în i n t e r i o r u l cuptorului s - a u descoperit majoritatea fragmentelor
c e r a m i c e c e compun inventarul locuinţei, fragmente c e provin din oale-
borcan l u c r a t e c u mîna (fig.15/1 ,2) s a u l a roată. Una din a c e s t e a , l u ­
crată l a roată d i n t r - o pastă de culoare roşcăt-gălbuie, este decorată cu
l i n i i incizate în v a l (fig. 15/9).
P r i n t r e r e s t u r i l e cuptorului s - a u d e s c o p e r i t şi cîteva fragmente
d i n t r - o tavă de lut a r s c e s e afla deasupra bolţii.

274

www.mnir.ro
 nordeiul respectiv este suprapus de mai multe morminte feudale.
Locuinţa n r . 2 , situată pe prima t e r a s a r e deasupra l a c u l u i Cătălui,
a r e o iormă dreptunghiulară şi este orientată s u d - v e s t - n o r d - e s t . Ea
suprapune, aproape fn totalitate, locuinţa geto-dacă n r . 4 . L a rîndul ei,
mai mult de jumătate dinspre e s t a fost distrusă de groapa feudală n r . 2
(fig. 14).
Podeaua, din pămînt bătătorit, s e află l a adfncimea de 0,90-1 m
sub solul a c t u a l şi la 0 , 6 0 m sub nivelul de săpare.
fn mijlocul părţii păstrate s e află un c u p t o r - p i e t r a r de formă a¬
proape rectangulară (0,90 χ 0 , 8 6 m l a e x t e r i o r ) , c u l a t u r i l e şi colţurile
a r c u i t e . P e n t r u c o n s t r u i r e a s a , pe un mic pat de pămînt cruţat, înalt
de 4 - 6 c m , s - a adus un pămînt galben, c a r e prin a r d e r e a devenit r o ­
şu. A c e s t pămînt adus formează gardină cuptorului (grosime 0 , 1 0 m),
peste c a r e s - a u pus pietre de diferite dimensiuni legate între e l e c u lut.
Una din aceste pietre provine d i n t r - o rîşniţă circulară geto-dacă.Bolta
cuptorului, făcută de asemenea din pietriş şi lut, s - a prăbuşit în faţă.
Cavitatea cuptorului avea o formă rectangulară. V a t r a , albiată (0,80 χ
0,66 m), s e compune d i n t r - o crustă albă pietrificată.
Deasupra cuptorului, pe boltă, s e afla o tavă de lut de formă r e c ­
tangulară (0,52 χ 0 , 5 2 m), c u o bordură înălţată pe toate c e l e patru l a ­
turi şi lucrată din lut amestecat c u păioase şi fragmente de lipitură a r ­
să, pisată, c a l i a n t . Pe această tavă, asemănătoare c u c e l e descope­
rite l a D u l c e a n c a ^ , s e păstrau v a s e l e . Dovada o constituie numeroa­
sele fragmente descoperite pe dărîmătura cuptorului.
E s t e de menţionat faptul că majoritatea fragmentelor ceramice p r o ­
vin din partea inferioară a unor vase lucrate c u mîna - c i r c a 10 l a n u ­
măr.
P a s t a a c e s t o r vase conţine mult n i s i p şi a r e c u l o a r e a brună sau
neagră c u pete cenuşii. A r d e r e a este inegală. P e baza a t r e i v a s e , din
c a r e s - a u păstrat şi fragmente din partea superioară, s - a putut s t a b i l i
că forma unuia dintre ele este de oală-borcan c u buza răsfrîntă în exte­
r i o r şi corpul globular (fig. 15/3). C e l e l a l t e două vase au buza de a s e ­
menea răsfrîntă în e x t e r i o r , însă c o r p u l a r e pereţii foarte puţin arcuiţi
(fig.15/4,5). F u n d u r i l e v a s e l o r sînt drepte (fig.16/5 , 7 ) . Unul,însă, a r e
imprimat pe e l urmele unei s f o r i (colac) (fig.1 6/4).
V a s e l e lucrate l a r o a t a rapidă sînt r e p r e z e n t a t e p r i n două frag­
mente din partea superioară a unui vas c u c o r p u l bombat şi buza răs­
frîntă în afară. P a s t a , amestecată c u n i s i p f i n , a r e o c u l o a r e roşcat-
gălbuie. B u z a formează l a i n t e r i o r o faţetă, după c a r e un p r a g o de­
marcă de l i n i a aproape verticală a gîtuluP?. D e c o r u l constă din l i n i i
incizate adfnci, alcătuind motive asociate c u l i n i i drepte orizontale şi
linii în v a l (fig. 1 5/6).
Un alt v a s fragmentar a r e c o r p u l decorat c u l i n i i c i r c u l a r e , o r i ­
zontale (fig. 1 5 / 7 ) .
Pe fundul unui vas s e văd urmele ţesăturii de pe roată (fig. 16/2).
Tot a c e s t e i locuinţe îi aparţine o greutate din lut a r s (fig.1 o/l), c u
un decor geometric i n c i z a t .

275

www.mnir.ro
 L a c i r c a 500 m s u d - v e s t de locul săpăturilor, tot pe malul lacului,
a fost identificată o altă locuinţă din c a r e s - a u recuperat doar cfteva
fragmente c e r a m i c e şi părţi d i n t r - o vatră sau tavă de lut a r s (fig.1/6).
Asemănarea d e s c o p e r i r i l o r făcute l a Cătălui cu cele de l a D u l -
c e a n c a , lipsind şi a i c i o a l e l e - b o r c a n c u alveole sau crestături pe buză
(excepţie făcînd doar un mic fragment d e s c o p e r i t întfmplător- fig. 15/8),
ne fac a data locuinţele r e s p e c t i v e în s e c . a l V I - l e a e . n .
V . E P O C A F E U D A L Ă . în această perioadă a evului mediu româ­
nesc zona cercetată a fost c e l mai intens locuită. De altfel descoperirea
v e s t i g i i l o r din această epocă a determinat efectuarea de săpături arheo­
logice pe a c e s t l o c .
Complexul feudal identificat se compune din următoarele elemente:
locuinţa stăpînitorilor feudali, b i s e r i c a mănăstirii Cătălui, mormintele
din i n t e r i o r u l b i s e r i c i i , incintele înconjurătoare c u construcţiile a d i a ­
cente, s a t u l feudal şi c i m i t i r u l c r e a t în j u r u l mănăstirii.
Deoarece locuinţa stăpînitorilor feudali şi, mai a l e s , b i s e r i c a au
fost prezentate într-o l u c r a r e a n t e r i o a r ă ^ , în cele c e urmează ne vom
mărgini l a p r e z e n t a r e a t e h n i c i i de construcţie şi a obiectelor de i n v e n ­
t a r descoperite în funcţie de fazele de evoluţie.
Locuinţa stăpînitorilor feudali, orientată N N E - S S V , a r e o formă
trapezoidală (la e x t e r i o r 10 1 0 , 5 0 χ 6 - 6 , 8 0 m şi r e s p e c t i v 8 , 6 0 (nord)-
9 , 2 8 (sud) χ 5 , 2 4 (est) 5,37 m (vest) l a i n t e r i o r ) . . S i n g u r a parte c o n s e r ­
vată o formează beciul alcătuit din z i d u r i l e 14 (est), 15 (nord), 16 (vest)
şi 18 (sud).
Fundaţiile a c e s t o r z i d u r i , construite după acelaşi s i s t e m şi aflate
l a acelaşi n i v e l , sînt, de j o s în s u s , astfel alcătuite: a) un rînd de bo­
lovani (= rîndul 1 bolovani) aşezaţi cu l a t u r a mare pe s o l ; b) două a s i z e
de cărămizi o r i z o n t a l e , r a r e o r i v e r t i c a l e ; c ) un rînd de bolovani (= r î n ­
dul 2 de bolovani); d) două a s i z e de cărămizi o r i z o n t a l e ; e) un rînd de
bolovani (= rîndul 3 bolovani); f) două a s i z e de cărămizi o r i z o n t a l e ; g)
un rînd de bolovani (= rîndul 4 bolovani); h) un rînd de cărămizi o r i z o n ­
t a l e ; i) un rînd de bolovani (= rîndul 5 bolovani).
B o l o v a n i i sînt despărţiţi între e i prin cărămizi puse pe cant c u l a ­
tul l a e x t e r i o r . C u toate a c e s t e a feţele z i d u r i l o r dinspre i n t e r i o r u l b e ­
c i u l u i sînt netede şi îngrijit l u c r a t e . Această tehnică de l u c r u a fost
transmisă de şcoala arhitectonică din Constantinopol, fiind împrumutată
şi de şcoala sîrbă.
Feţele d i n s p r e e x t e r i o r ale z i d u r i l o r sfnt făcute doar din bolovani
îngrămădiţi.
D e a s u p r a a c e s t o r fundaţii, înalte de c i r c a 0 , 8 0 m, s e înalţă z i d u ­
r i l e p r o p r i u - z i s e , întreţesute, c a r e au în p a r t e a de j o s nişte îngroşări
de 0 , 1 5 - 0 , 2 6 m, c a un fel de s o c l u , compuse din bolovani şi cărămizi.
Deasupra s e înalţă z i d u r i late de 0 , 6 6 - 0 , 7 8 m, foarte îngrijit lucrate.
E l e sînt făcute din cîte un rînd de bolovanţ c u o cărămidă verticală, pe
c a n t , între e i suprapus de un rînd (asiză) de cărămizi o r i z o n t a l e .
N i v e l u l de călcare a l pivniţei s e află l a 2 , 4 0 m sub s o l u l a c t u a l .
L a 0,51 m deasupra b a z e i z i d u r i l o r pe l a t u r i l e de nord ( z . 15) şi
sud ( z . 18) s e observă cîce o d e s c h i d e r e iniţială (din faza i ) lată de 1,65

276

www.mnir.ro
F i g . 8 . - Profilurile locuinţelor geto-dace n r - 1 - 3 (1), 8 (2) , 1 0 (3).

277

www.mnir.ro
F i g . 9 . - Vase geto-dace din primul nivel (2-8) şi din al doilea nivel
rroată;
o a Ï 2-4,8
T l ï cu mfna).
(
V ! "
2 , O C
' ^ = g r
' L t
- >-
1
· ~
5 7 l a

278

www.mnir.ro
F i g . 1 0 . - Unelte şi obiecte de podoabă geto-dace d i n prima epocă a
f i e r u l u i (7) şi din a doua epocă a f i e r u l u i (1-6,8-15) ( 6 , 8 - 1 1 ,
14,15 = l o c . L t . 2 ; 1 ,4 = loc. L t . 4 ; 12 = l o c . L t , 5 ; 8 = L t . 1 ;
2,3,5,13 = s t r a t ) .

279
www.mnir.ro
F i g . 1 1 . - Ceramică geto-dacă lucrată cu mfna (1-4,6-8,10,11) şi la
roată (5,9) (3,11 l o c . L t . * ; 1,4,5,7-10 = l o c . I , t . 4 ; 6 =
l o c . L t . 9 ; 2 = strat).

280

www.mnir.ro
m l a nord, r e s p e c t i v 1 ,35 m l a sud şi înaltă de 0 , 8 2 m (nord) - 1 ,20 m
(sud). E l e reprezentau probabil două ieşiri s e c r e t e , care,în faza a I l - a ,
au fost astupate c u bolovani m a s i v i , c e a din s u d , şi cu 12 rînd u r i de c ă ­
rămizi orizontale , c e a din n o r d .
L a sud de locuinţă, în zona unor z i d u r i de piatră prăbuşite, s - a u
descoperit mai multe fragmente ceramice provenind de l a diferite tipuri
de v a s e . Predominante sînt oalele c u gura tronconică s a u cilindrică, cu
pereţii arcuiţi şi corpul globular. P a s t a a c e s t o r vase este bine a r s ă .
Decoraţia constă din l i n i i i n c i z a t e şi dungi de culoare albă (fig. 17/2 , 4 ) .
A c e s t e t i p u r i de vase datează din s e c • X I V - X V I - ' ^ , precum şi mai multe
fragmente c e r a m i c e c e provin d i n t r - o strachină smălţuită şi c u sgraffit-
to în e x t e r i o r , decorată c u motive vegetale (fig. 18) în genul c e l o r de pe
străchinile din s e c . X I V - X V de l a G i u r g i u ^ s a u din prima jumătate a sec.
a l X V I - l e a de l a b i s e r i c a Răzvan din Bucureşti^ .
Tot a c e s t e i perioade îi aparţine un fragment de cahlă ( f i g . 2 7 / 3 ) c e
pare a r e p r e z e n t a c o r p u l unui om c u braţele în c r u c e . -
Un alt fragment c e r a m i c provine din fundul i n e l a r a l unei străchini
(fig.17/3) decorat c u c e r c u r i c o n c e n t r i c e , i n c i z a t e . Smalţul este de c u ­
loare maronie. O strachină c u decor asemănător, d a r c u smalţ de c u ­
loare galbenă, verde şi c a s t a n i e a fost descoperită l a C u r t e a Veche din
Bucureşti şi datată în s e c . a l X V - l e a ^ .
D a t a r e a tuturor a c e s t o r obiecte prezentate mai s u s din s e c . a l
X I V - l e a pînă l a jumătatea s e c . a l X V I - l e a ne îndeamnă a presupune exis­
tenţa unei construcţii din această v r e m e . Urmele e i sînt tocmai porţiu­
nile de z i d u r i prăbuşite menţionate mai s u s , z i d u r i suprapuse în unele
porţiuni de c e l e ale locuinţei stăpînitorilor feudali.
Această locuinţă a fost ridicată prin urmare pe l a mijlocul s e c a i
X V I - l e a , pe l o c u l uneia mai v e c h i şi puţin înaintea b i s e r i c i i .
înălţarea tuturor a c e s t o r construcţii formează faza I - a de e v o l u ­
ţie a mănăstirii , fază c e cuprinde prin urinare t r e i aspecte: I a - prima
locuinţă a stăpînitorilor feudali; Ib - a doua locuinţă a stăpînitorilor
feudali, c a r e v a dura pînă l a sfîrşitul utilizării mănăstirii; I c - b i s e r i c a .
Din faza a I l - a menţionăm cîteva fragmente c e r a m i c e descoperite
în i n t e r i o r u l locuinţei, p r i n t r e c a r e o cană c u toartă, c o r p u l globular
şi picior c i l i n d r i c c u baza mult evazată (fig. 1 9 / 3 ) . D e c o r u l este format
din c a n e l u r i şi l i n i i c u r b e , ovale, c e r c u r i vopsite c u a l b . Suprafaţa
corpului este smălţuită în v e r d e . După formă c e aminteşte t i p u r i de vase
mai vec hi43, şi decor a c e s t v a s s e datează în s e c . a l X V I I - l e a .
A c e s t e i faze îi aparţin şi unele fragmente de strachină smălţuită
în verde închis în i n t e r i o r şi decorată c u l i n i i c u r b e , s p i r a l e şi în v a l
dintr-o vopsea verde d e s c h i s (fig,20/l , 7 , 8 ) . T i p u l r e s p e c t i v de s t r a ­
chină evoluează din c e l a n t e r i o r , c a r e e r a mult mai aplatizat şi mai p u ­
ţin adîncit, şi v a da naştere în a doua jumătate a s e c . a l X V I I - l e a şi l a
începutul s e c . a l X V I I I - l e a străchinilor s p e c i f i c e c e r a m i c i i brîhcove-
neşti, c u buza foarte lată şi decorată c u l i n i i incizate în dpirală s a u în
zigzag ( f i g . 2 0 / 4 , 5 ) , de genul c e l o r de l a b i s e r i c a S f . Gheorghe-Nou din
Bucureşti44.

281

www.mnir.ro
 D i n a c e a s t ă ultimă fază ( I I I ) d e evoluţie a m ă n ă s t i r i i , f a z ă c e în­
c e p e c u s f î r ş i t u l s e c . a l X V I I - l e a , d a t e a z ă ş i jumătatea i n f e r i o a r ă a u ¬
n u i v a s r e l a t i v m a r e , c u p i c i o r , smălţuit în i n t e r i o r .
T o t în z o n a locuinţei, l a adîncimi v a r i i n d între 0 , 3 2 ş i 1 , 0 0 m s u b
solul actual, s - a u descoperit patru lulele (fig.21/1,2,4,5), dintre c a r e
u n a c u " p o i n ç o n " ( f i g . 2 1 / 1 ) . O a c i n c e a l u l e a s - a d e s c o p e r i t în n i v e l u l
de dărîmături de d e a s u p r a p r o n a o s u l u i b i s e r i c i i (fig. 2 1 / 3 ) .
T o a t e a c e s t e l u l e l e , d e c o r a t e c u c a n e l u r i , aparţinînd nivelurilor
s u p e r i o a r e de d ă r î m ă t u r i , d a t e a z ă d i n s e c . X V I I I - î n c e p u t u l s e c . X I X .
D i n t r e o b i e c t e l e d e altă n a t u r ă menţionăm t r e i p i n t e n i d e f i e r (fig.
30/10) purtaţi l a c i z m e .
B i s e r i c a - p r i m a c o n s t r u c ţ i e , d i n f a z a I , a v e a o l u n g i m e interioară
d e 1 0 , 2 0 m ş i e x t e r i o a r ă d e 1 2 , 2 0 m , i a r lăţimea maximă în d r e p t u l a b ­
s i d e l o r n a o s u l u i e r a de 5 , 9 7 m l a i n t e r i o r şi 7 , 4 0 m l a e x t e r i o r .
Z i d u r i l e ( z . 1 A , 2 - 7 ) , c u o lăţime d e 0 , 8 4 - 1 , 1 2 m a u o fundaţie
conţinînd îh p a r t e a i n f e r i o a r ă (înaltă d e 0 , 5 7 m) b o l o v a n i ş i m o r t a r , i a r
fn p a r t e a s u p e r i o a r ă (înaltă d e 0 , 5 0 m ) , p e l a t u r i l e e x t e r i o a r e , u n p a r a ­
ment de 7 r î n d u r i de cărămizi ( 2 6 - 2 8 χ 1 3 - 1 3 χ 3 , 5 - 4 cm) aşezate ori­
z o n t a l ş i p e r î n d u r i - un r î n d c u c ă r ă m i z i îh l u n g s u p r a p u s d e u n altul
c u c ă r ă m i z i l e pe l a t . R o s t u r i l e d e m o r t a r d i n t r e r î n d u r i s f n t de 3 - 4 , 5 c m .
S p a ţ i u l c e n t r a l a l z i d u l u i ( 0 , 2 1 - 0 , 2 5 m) e r a c o m p u s d i n t r - u n n u c l e u de
b o l o v a n i uniţi c u m o r t a r ş i e r a d e s p ă r ţ i t d e p a r a m e n t p r i n g r i n z i de lemn
de s t e j a r .
D e a s u p r a fundaţiei, p r e v ă z u t ă c u un s o c l u d e 0 , 1 8 - 0 , 2 5 m, s e înălţa
z i d u l p r o p r i u - z i s format d i n t r - o s u c c e s i u n e de un rînd de b o l o v a n i ur­
mat d e un r î n d d e c ă r ă m i z i . C a î n t ă r i t o r s - a u f o l o s i t , d i n l o c în loc,
g r i n z i de lemn (12-15 χ 1 3 - 1 5 c m ) ,
fn f a z a a I l - a , se c o n s t r u i e ş t e u n n o u a l t a r ( z . 1 B ) şi pronaos
(exonartex) ( z . 7 A , 8 A şi 8 B ) . B i s e r i c a a r e cum lungimea de 1 7 , 7 5 m
l a i n t e r i o r şi 1 9 , 3 0 m l a e x t e r i o r . Noile z i d u r i , late de 0 , 8 0 - 0 , 9 0 m,
sfnt c o n s t r u i t e d o a r d i n cărămizi ( 2 8 - 3 0 χ 1 4 , 1 5 x 4 , 5 - 5 cm) c u r o s t u r i
d e m o r t a r ( 3 - 5 c m ) . Şi în c o n s t r u c ţ i a l o r , c a e l e m e n t d e î n t ă r i r e s - a u
folosit g r i n z i longitudinale de lemn a l e c ă r o r l ă c a ş u r i s - a u păstrat ( l ă ­
ţime = 0 , 1 6 m , înălţime = 0 , 0 8 m ) .
M a x i m a întindere o a t i n g e b i s e r i c a îh f a z a a Π Ι - a c î n d , pe baza p r o ­
n a o s u l u i n o u mărit ( a l d o i l e a e x o n a r t e x ) ş i a p r i d v o r u l u i a d ă u g a t , e a a r e
o l u n g i m e totală l a e x t e r i o r d e 2 6 , 8 0 m ş i d e 25 m l a i n t e r i o r .
N o i l e z i d u r i 9 A , 9 Β şi 1 2 , late de 0 , 8 0 m , sfnt c o n s t r u i t e doar
din cărămizi ( 2 8 - 3 0 χ 1 4 - 1 5 x 4 , 5 - 5 cm) c u r o s t u r i de m o r t a r (2,5-4 c m ) ,
fn s c h i m b z i d u l 1 0 , c e d e s p a r t e p r i d v o r u l d e p r o n a o s ş i e s t e a l i p i t de
f o s t u l z i d v e s t i c a l i n c i n t e i ( z . 1 1 ) , es*te f o r m a t d i n t r - o s u c c e s i u n e d e un
rînd de b o l o v a n i prinşi c u m o r t a r , urmat de u n u l de cărămizi fragmen­
t a r e ( g r o a s e d e 5 , 5 c m ) . R o s t u r i l e d e m o r t a r sînt f o a r t e g r o a s e (6 c m ) .
T o t în a c e a s t ă f a z ă îh p r o n a o s s e înalţă p a t r u c o l o a n e (pilaştrii)
c e s u s ţ i n e a u p r o b a b i l o t u r l ă . C i l i n d r i c e ( d i a m e t r u l = 0 , 7 0 m ) , e l e sînt
alcătuite d i n 6 s e g m e n t e d e c e r c j u x t a p u s e d e c ă r ă m i d ă ( g r o a s ă d e 4 cm),
împreunate c u r o s t u r i o b l i c e d e m o r t a r ( g r o a s e d e 4 c m ) .

282

www.mnir.ro
 I n t e r i o r u l b i s e r i c i i e r a pavat c u cărămizi. Urme de pavaj de c ă r ă ­
midă pe un s t r a t de mortar s - a u descoperit fn absida de sud a naosului,
pavaj c e constituie nivelul t r e i de călcare ( s e c . X V I I I = faza I I I ) . De a ¬
semenea, cîteva urme de cărămizi fragmentare formînd un pavaj s e ob­
servă şi în dreptul intrării în pronaosul I .
fn schimb pronaosul I I este pavat aproape în întregime cu două r î n ­
d u r i de pavaje de cărămidă ( a . 24-26 χ 12-1 3 χ 4 , 5-5 ,5 cm ; b . 27-29 χ
1 4 - 1 5 , 5 χ 3 , 5 - 4 cm), c a r e , p r i n faptul că acoperă cavoul n r . 2 şi baza
pilaştrilor, datează din faza a I H - a .
P r o n a o s u l I I I (porţiunea de exonartex nou mărit) este şi e l pavat,
însă cu cărămizi foarte m a r i - dale (33 χ 30 χ 4 cm), c a r e , suprapunînd
parţial cavoul n r . 4 , s e datează tot în faza a I l I - a .
în i n t e r i o r u l b i s e r i c i i au apărut numeroase piese c e au contribuit
l a s t a b i l i r e a fazelor cronologice de dezvoltare a e i . fn a f a r a c e l o r p u ­
blicate a n t e r i o r menţionăm de data a c e a s t a prezenţa a numeroase c a i e l e ,
cuie şi piroane ( f i g . 2 l / l 0 ) din f i e r c e s e r v e a u l a p r i n d e r e a grinzilor de
lemn ale acoperişului.
Tot din f i e r sînt unele plac he u r i de cizmă, un cleşte pentru spart
nuci (fig.21/9), un cuţit c u miner de os (fig.21/8), un c f r l i g , precum şi
un foarte frumos cuţit de cult c u mînerul în formă de c r u c e (fig.21/7).
Din bronz este făurit un mic nasture de podoabă, de formă semi­
sferică, c u d e c o r f l o r a l (fig.21/6).
Toate a c e s t e obiecte, c a şi fundurile i n e l a r e ale unor străchini
smălţuite în c u l o r i l e v e r d e , roşu şi brun (fig.19/1 , 4 ) , s a u gura unui u l ­
c i o r smălţuit în v e r d e , provin din ultima fază de folosire a b i s e r i c i i .
Un alt element de i n v e n t a r , c a r e s e referă însă l a a r h i t e c t u r a b i ­
s e r i c i i , îl reprezintă diferitele t i p u r i de cărămizi. Dintre e l e s e r e ­
marcă cele d e c o r a t i v e , c u unul din capete concav s a u triunghiular (fig.
22-23).
O categorie aparte de cărămizi o formează c e l e c u i n c i z i i pe e l e ,
probabil semne de fabricaţie ( f i g . 2 3 / 1 - 4 , 5 ) , precum şi olanele (fig.
23/9-14).
Tot legat de înfăţişarea b i s e r i c i i 11 reprezintă fragmentele de
frescă descoperite în majoritate în i n t e r i o r u l b i s e r i c i i . Din e x t e r i o r sînt
doar cîteva ajunse acolo după dezafectarea b i s e r i c i i .
Prezenţa l o r denotă că i n t e r i o r u l b i s e r i c i i e r a pictat în tehnica
frescei. Dimensiunile mici ale fragmentelor a împiedicat reconstituirea
vreunei imagini. Doar părţi din colţurile z i d u r i l o r , îngrijit faţetate, sînt
ceva mai m a r i . C u l o r i l e întîlnite sînt: a l b , galben, roşu, b r u n , v e r d e ,
portocaliu şi n e g r u . Intre c u l o r i s - a u observat l i n i i incizate c e dove­
desc că mai întîi s - a procedat l a o desenare a ornamentaţiei şi apoi l a
pictarea e i .
Menţionăm de asemenea d e s c o p e r i r e a unui fragment d i n t r - o i n s c r i p ­
ţie (pisanie ? ) conţinînd doar t r e i slove I A T (fig. 24/2).
M O R M I N T E L E DIN I N T E R I O R U L B I S E R I C I I . în i n t e r i o r u l b i s e r i ­
c i i s - a u descoperit 5 c a v o u r i şi 3 morminte simple c u 4 înmormîntări.
Cavoul n r . 1 este situat în partea de sud a pronaosuluï^5 . D e formă
trapezoidală, a r e lungimea maximă l a e x t e r i o r ( e s t - v e s t ) de 1 ,80 m , i a r

283

www.mnir.ro
lăţimea (nord-sud) de 0 , 7 6 m în partea de vest şi 0 , 4 0 m în partea de sud.
Pereţii, zidiţi din cărămizi de 26-27 χ 12-13 χ 3 , 5 - 4 cm c u r o s t u r i
de 2 - 3 c m , sînt deterioraţi.
Fundul cavoului a fost pardosit cu cărămizi şi s e află l a adîncimea
de 0 , 7 8 m sub nivelul de călcare din biserică (1 ,28 m sub s o l u l a c t u a l ) .
Iniţial, c a v o u l a avut un capac de cărămizi din c a r e s - a u mai păs­
trat cîteva fragmente aşezate pe cant.
L a suprafaţă s e afla, spartă în două şi puţin deplasată, lespedea de
g r e s i e calcaroasă, c u inscripţie în limba slavonă, c e a c o p e r e a mormîn­
tul marelui spătar şi ctitor S t a n din C o r b i , decedat către sfîrşitul in­
t e r v a l u l u i i a n u a r i e 1 - august 31 din anul 7090 (1582).
Cavoul a fost jefuit l a sfîrşitul fazei a I l - a a b i s e r i c i i (1 689), astfel
încît osemintele adăpostite au fost răvăşite şi, în parte, d i s t r u s e , gă-
s i n d u - s e in s i t u t i b i i l e . C u p r i l e j u l devastării mormîntului au fost s u s ­
t r a s e şi obiectele de preţ c e au existat iniţial a i c i . In pămîntul de um­
plutură s - a u descoperit un fragment de stofă provenind din veşmîntul m a ­
r e l u i spătar, un dinar ungar emis în 1503 l a Kremnitz de către Wla-
dislav I f * şi fragmente din coşciug. Coşciugul,din lemn de stejar ( Q u e r -
0

c u s frainetto T e n ) ^ 7 , e r a p r i n s l a colţuri c u piroane de f i e r .

In partea de nord a pronaosului vechi s e află mormîntul n r . 1 , c e con­
ţinea foarte puţine oseminte omeneşti^. Dimensiunile s a l e sînt de 1 ,85
m e s t - v e s t , 0 , 7 0 m n o r d - s u d , i a r fundul său s e află l a 0 , 9 0 m sub n i v e ­
l u l de călcare a l b i s e r i c i i (1 ,20 m faţă de s o l u l a c t u a l ) . P r o b a b i l că a i c i
e r a cavoul ( ? ) îh c a r e a fost depusă jupîniţa C a p l e a , soţia marelui spă­
t a r S t a n , decedată l a 9 mai 7099 (1591), aşa cum este s c r i s pe lespedea
de g r e s i e calcaroasă descoperită lîngă zidul de vest a l pronaosului vechi,
în e x t e r i o r , d e c i mutată de l a l o c u l e i . P u n e r e a inscripţiei în acest loc
trebuie să fi avut loc după j e f u i r e a mormîntului, c a şi c e l precedent, la
sfîrşitul f a z e i a I l - a a b i s e r i c i i , în 1689. C a o dovadă a j e f u i r i i mormîn­
tului l a sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a stă faptul că în umplutura lui s - a d e s ­
coperit un fragment de pisanie cuprinzînd, pe două rînduri, 10 slove şi
o ligatură. După c h e n a r şi modul de săpare a l s l o v e l o r ea îşi găseşte a¬
nalogii în inscripţiile din a doua jumătate a s e c . a l X V I I - l e a şi din prima
jumătate a s e c . a l X V I I I - l e a 4 9 . O r i această pisanie este fără îndoială
c e a din faza a doua a b i s e r i c i i , cînd i s - a construit un nou a l t a r şi un
nou pronaos, fază cuprinsă între 1595/1602-1689. P e baza analogiilor
amintite, p i s a n i a respectivă a fost scrisă pe l a mijlocul s e c . al X V I I - l e a ,
atunci cînd bănuim că s - a u terminat lucrările de r e f a c e r e şi mărire a
b i s e r i c i i iniţiale (fig.24/1 ).
C a v o u l n r . 2 , situat în jumătatea de nord a pronaosului din faza a
I l - a , a r e lungimea de 1,52 m şi lăţimâa de 0 , 6 2 m. Pereţii sînt alcătuiţi
din cărămizi (25-26 χ 1 3 , 5 - 1 4 χ 3 - 4 cm) aşezate o r i z o n t a l . R o s t u r i l e (2¬
3 cm) sînt d i n t r - u n mortar albicios-gălbui de v a r şi nisip fără pietriş.
L a adîncimea de 0 , 5 7 m faţă de s o l u l a c t u a l s e află un fragment din
capac alcătuit din două rînduri de cărămizi puse pe cant şi pe laturile
l o r lungi.
Fundul cavoului s e află l a 0 , 8 5 m faţă de nivelul de călcare din b i ­
serică (1 ,20 m faţă de s o l u l a c t u a l ) .

284

www.mnir.ro
 In e l s - a u descoperit osemintele unui c o p i l , desigur un urmaş a l
c t i t o r i l o r . Nu s - a găsit n i c i un obiect de i n v e n t a r , in schimb s - a u păs­
trat fragmente din fundul coşciugului făcut din lemn de pin (Pinus nigra
A r n i ) . Lemnul de pin c a şi g r e s i a calcaroasă folosită l a f a c e r e a p i e t r e ­
l o r de mormînt s a u în z i d i r i sînt materiale c e s e găsesc, c e l mai a p r o a ­
pe, doar pe malul drept a l Dunării, în Dobrogea şi în B u l g a r i a de a s -
tăzi^O. D e s c o p e r i r i l e de l a Cătălui trebuie să provină din B u l g a r i a , şi
anume din zona T u r t u c a i a situată l a c i r c a 20 km depărtare. E l e denotă
încă o dată multiplele schimburi comerciale c e s e făceau în epoca res­
pectivă c u zonele învecinate.
Cavoul n r . 3 este situat în colţul de n o r d - v e s t a l pronaosului din faza
a I l I - a a b i s e r i c i i . Lung de 2 , 3 6 m şi lat de 0 , 8 6 m, a r e pereţii alcătuiţi
din 10 rînduri de cărămizi aşezate o r i z o n t a l .
Fundul l u i s e află l a 0 , 7 4 m sub nivelul de călcare. S u b bazinul şi
tibiile c e l e i înmormîntate sînt depuse t r a n s v e r s a l cîte un şir de trei că­
rămizi (27 χ 14 χ 4 cm).
L a 0 , 5 4 - 0 , 5 7 m sub s o l u l actual s e afla c a p a c u l cavoului alcătuit
din 11 rînduri de cărămizi (25-26 χ 1 4 - 1 4 , 5 χ 4 - 4 , 5 cm) aşezate pe cant
şi p r i n s e c u un mortar ( 2 - 2 , 5 cm) gălbui n i s i p o s , sfărîmicios,cu pietriş
mărunt şi m i j l o c i u .
E l conţinea osemintele unei adulte c e a fost depusă într-un coşciug
de lemn de l a c a r e s - a u păstrat cîteva cuie şi piroane de f i e r .
C a obiecte de inventar s - a u păstrat un nasture de bronz de formă
hexagonală decorat c u mici c e r c u r i i n c i z a t e , i a r l a mîna dreaptă un i n e l
cu verigă de a u r avînd şatonul t r i u n g h i u l a r . P e şaton este montat un dia­
mant de forma unei piramide c u t r e i l a t u r i . I n e l u l , înalt de 2,1 c m , a r e
greutatea de 3 , 5 g şi titlul de 583$o a u r ( f i g . 2 5 / 5 ) . 5 1

Deoarece partea de e s t a cavoului suprapune zidul (7a) v e s t i c a l

pronaosului din faza a I l - a ( s e c . a l X V I I - l e a ) denotă că z i d i r e a a c e s t u i
cavou s - a efectuat în faza a I l I - a de funcţionare a . b i s e r i c i i , perioadă
cînd zidul r e s p e c t i v e r a dezafectat.
De asemenea este de r e m a r c a t faptul că d e a s u p r a c a p a c u l u i s e afla
depus un s t r a t de pămînt a c o p e r i t l a rîndul l u i de o porţiune a pavajului
de cărămizi din biserică. A c e s t e fapte ne îndeamnă a data c a v o u l post
anul 1689 şi mai s i g u r îh p r i m i i a n i din faza a I l I - a a b i s e r i c i i .
fn privinţa p e r s o a n e i înmormîntate este g r e u a s e p r e c i z a cine e r a .
S i g u r însă, e a e r a una din urmaşele c t i t o r i l o r , d a r d i n t r - o generaţie
anterioară a c e l u i v e l şătrar Constantin C o r b e a n u , ultim vlăstar în linie
bărbătească a l C o r b e n i l o r , c a r e l a 23 iulie 1736^2 i moşia L u i c a
a de
l a mănăstirea Cătălui, c e e r a dată danie, şi face schimb c u mănăstirea
Cotroceni pentru moşia Petreşti din Vlaşca, i a r îh februarie 1 7 4 2 ^ în­
chină mănăstirea Cătălui c u toate a v e r i l e e i mănăstirii C o t r o c e n i din B u ­
cureşti.
Cavoul n r . 4 este situat l a sud de cavoul n r . 3 , îh pronaosul din
faza a I l I - a a b i s e r i c i i . De formă dreptunghiulară, a r e luhgimea maximă
la exterior de 2 , 2 0 m (pe z i d u l nordic) şi lăţimea de 0 , 7 2 m (est) - 0 , 7 6
m (vest). Z i d u r i l e , păstrate fragmentar, e r a u alcătuite din cărămizi (5

285

www.mnir.ro
rînduri zidul de nord, 6 c e l de vest) aşezate orizontal şi în l u n g ( 2 4 - 2 6 x
12-13 χ 3 - 4 , 5 c m ) . R o s t u r i l e e r a u de 3 - 4 cm înălţime.
P e fundul cavoului se aflau d o u ă şiruri a cîte t r e i cărămizi: unul
sub omoplaţii c e l e i înmormîntate, i a r a l doilea sub t i b i i .
L a 0 , 7 0 m deasupra fundului s e afla c a p a c u l boltit alcătuit din 16
cărămizi pe rînd, aşezate pieziş, pe cant, cîte 8 de f i e c a r e parte a cheii
compuse din m o r t a r . Creştetul bolţii, puţin adîncit, e r a acoperit c u un
pămînt adus, peste c a r e s e afla 1P. 0 , 2 0 - 0 , 2 3 m pavajul pronaosului nouai
bisericii.
In i n t e r i o r s - a u descoperit osemintele omeneşti ale unei rdulte d e ­
puse într-un coşciug de lemn. S - a u păstrat cîteva piroane de f i e r cu
urme din lemnul coşciugului ( f i g . 3 0 / l l ) .
De o deosebită importanţă şi valoare sînt obiectele de inventar -
podoabele - d e s c o p e r i t e în mormînt,
Astfeljîn zona c a p u l u i , c a r e iniţial e r a depus pe o perniţă,s-au d e s ­
coperit 17 a c e de păr c e împodobeau o maramă. A c e l e , din argint aurit
(800 O/OO A g ) , sînt alcătuite d i n t r - o tulpină ascuţită-la capătul inferior
şi o steluţă l a c e l s u p e r i o r . Steluţa s e compune din t r e i petale t r i u n ­
ghiulare c u email a l b a s t r u , despărţite între ele de t r e i d i s c u r i plate, c u
un o r i f i c i u în c e n t r u . Atît p e t a l e l e , cît şi d i s c u r i l e au marginile t o r s i o ­
nate. I n vîrful p e t a l e l o r . s e află o sferă, i a r în a l d i s c u r i l o r t r e i sfere
aşezate în t r i u n g h i , fn c e n t r u l steluţei o piatră semipreţioasă (turcoază)
e s t e prinsă p r i n patru g h i a r e .
Steluţele, filigranate, sînt prevăzute în spate cu mici o r i f i c i i , c a r e
indică că e l e au fost iniţial cusute pe veşminte. U l t e r i o r l i s - a adăugat
tulpina şi au devenit ace de păr şi de maramă54 (fig. 25/1 , 2 ) .
în tabelul următor dăm pe s c u r t c a r a c t e r i s t i c i l e fiecărui ac de păr»

Nr. Culoarea . Greutatea

Steluţa Tulpina
crt. pietrei în gr
1 întreagă întreagă verde d e s c h i s 2,89
2 tt II
v e r z u i albastru 2,57
3 tl II
verde 2,45
4 tl II
verde 2,42
5 II tl
verzui albastru 2,35
6 II II
verde 2,98
7 It
incompletă verde d e s c h i s 2,37
8 II tl
verde închis 3,10
9 II tt
verde d e s c h i s 1,99
10 II II
verzui 2,30
11 II
scurtă incompletă verde dese h i s - a l b a s t r u 2,87
12 II _ II _
verde închis 3,02
13 tl _ tl _
verde d e s c h i s 2,30
14 II
lipsă verde 1 ,80
15 II II
vercle a l b a s t r u 2,35
16 II II
gălbuie 1 ,80
17 tt II
lipsă 1,85

286

www.mnir.ro
F i g . 1 2 . - Ceramică geto-dacă lucrată cu mîna (1-6,10.11 ,13) şi la
roată (7-9,12) (1 = l o c . L t . 2 ; 5,6,8-10,12 = l o c . L t . 4 ; 2
g r . L t . 4 ; 3,4,7,11 ,13 = strat).

287

www.mnir.ro
F i g . 1 3 . - Ceramică geto-dacă locală (2,5-7) şi din import ( 1 , 3 , 4 , 8 ) .

288
www.mnir.ro
. 1 4 . - Locuinţa prefeudalà n r . I din s e c . V I e . n . ( 1 = planul cuptoru­
lui; 2-3 = profilul locuinţei pe direcţia sud-nord şi est-vest.

www.mnir.ro
F i g . 1 5 . - Ceramică clin s e c . V I e . n . (2,9 = loc.Pf.1 ; 1 ,3-7 = l o c . P f . 2 ;
8 = strat).

290

www.mnir.ro
 T e h n i c a filigranului de pe steluţe este atestată în s e c . X V I şi X V I I
în T r a n s i l v a n i a pe pahare şi alte vase de a u r s a u argint, folosite în b i ­
s e r i c i l e c a t o l i c e s a u evanghelice. Astfel de vase s e află în Muzeul B r u -
ckenthal din S i b i u şi în colecţia Episcopiei c a t o l i c e de l a A l b a I u l i a şi
aparţin a r t e i R e n a ş t e r i i ^ .
fn dreptul c e l o r două u r e c h i s - a descoperit cîte un c e r c e l de a u r
(750$o A u ; 7 , 2 0 - 7 , 4 5 g; lungimea totală = 4 , 6 c m ; lăţime max. =2,5 cm).
Lucraţi prin t u r n a r e , ciocănire şi t r e f l a r e , apoi e m a i l a r e , c e r c e i i s e
compun d i n t r - o buclă inelară, tăiată, c u un diametru total de 1 ,5 cm. De
această buclă, p r i n t r e i v e r i g i întrepătrunse, atîrnă c o r p u l p r o p r i u - z i s
a l c e r c e l u l u i compus din două grupe s i m e t r i c e de cîte t r e i v r e j u r i (una
în dreapta, cealaltă în stîngă) emailate c u v e r d e , fn c e n t r u , pe un motiv
frunziform (4 frunze perpendiculare între ele) este prinsă o casetă p a ­
ralelipipedică în c a r e este încastrată o piatră r o ş i e , fn partea inferi­
oară a c o r p u l u i , p r i n t r e i v e r i g i întrepătrunse, atîrnă 3 pandantivi îh
formă de c a l i c i u f l o r a l c u 4 s e p a l e . Atît l a t u r i l e c a s e t e i cît şi s e pale le
pandantivilor sînt decorate c u volute gemene (fig.25/3).
P e un deget a l mîinii drepte a fost descoperit un i n e l de aur(750?£o
A u ; 8,49 g; înălţime = 2 , 6 cm), alcătuit d i n t r - o verigă decorată l a c a ­
pete c u motive vegetale în v r e j emailate c u verde şi roşu. Şatonul s e
compune d i n t r - o casetă paralelipipedică în c a r e este încastrat un s a f i r .
L a t u r i l e a c e s t e i c a s e t e sînt decorate c u volute gemene din email verde
şi roşu, cloisonne (fig.25/4).
In c e e a c e priveşte tehnica de execuţie şi de d e c o r a r e a inelului
şi c e r c e i l o r descoperiţi în cavoul n r . 4 s e observă numeroase s i m i l i t u ­
dini c u c e r c e l u l doamnei E l i n a , soţia l u i Matei Basarab,înmormîntată l a
15 august 1653 în b i s e r i c a domnească din T î r g o v i ş t e ^ . De a c e e a a t r i ­
buim toate a c e s t e podoabe unui singur a t e l i e r din prima jumătate a s e c .
a l X V I I - l e a , a t e l i e r c e aparţine a r t e i de l a sfîrşitul Renaşterii şi înce­
putul B a r o c u l u i , aflat în T r a n s i l v a n i a . N - a r f i exclus c a a c e s t a t e l i e r
să fi executat şi a c e l e de păr, c a r e , pe baza c a r a c t e r i s t i c i l o r l o r , sînt
lucrate şi e l e într-un singur a t e l i e r .
P r i n t r e alte piese descoperite în mormînt menţionăm o copcă, p a ­
iete, o perlă mică şi unele f i r e de argint şi de a u r , împletite, c e pro­
vin din maramă şi din c e l e l a l t e veşminte.
fn timpul d e z v e l i r i i mormîntului s - a u putut o b s e r v a , i n s i t u , c o n -
teşul şi r o c h i a , c a r e , alături de maramă, constituiau p i e s e l e de îmbră­
căminte c e compuneau costumul c e l e i înmormîntate.
Conteşul, purtat atît de bărbaţi, cît şi de femei, începînd cu a doua
jumătate a s e c . a l X V I - l e a ^ ? , este răscroit pe lîngă gît. în faţă s e î n ­
chide c u n a s t u r i , din împletitură de f i r , c e corespund c u găitane, din
galon de f i r , dispuse pe c e i doi piepţi.
S u b conteş s e afla r o c h i a din ţesătură de mătase alcătuită din-
t r - u n c o r s a j răscroit, strîns pe t a l i e , c u decolteul pătrat. în faţă se
închidea c u n a s t u r i c e nu s - a u păstrat însă. F u s t a e r a îndreţită l a spate
şi pe piept, fn j u r u l răscroielii de l a gît şi umeri sînt aplicate 1-3 r î n ­
d u r i de galon de f i r , formînd o ornamentaţie bogată.

291

www.mnir.ro
 Conteşul şi r o c h i a îşi găsesc cele mai bune analogii în costumele
de l a mijlocul s e c . a l X V I I - l e a , cum este c e l descoperit în naosul b i s e r i ­
c i i mănăstirii Dragomirna^ " s a u c e l purtat de doamna E l i n a ^ , soţia l u i
0

Matei B a s a r a b .
După cum s e vede, c a r a c t e r i s t i c i l e îmbrăcăminţii şi ale b i j u t e r i ­
i l o r ne îndreptăţesc a socoti mormîntul din cavoul n r . 4 c a aparţinînd u¬
nei boieroaice de r a n g înalt. P r i n faptul că c e l e mai mari asemănări,
mergîhd uneori pînă l a similitudini c e denotă apartenenţa obiectelor r e s ­
pective unui singur a t e l i e r , s e întînesc îh podoabele şi vesmintele doam­
n e i E l i n a , ne îndeamnă a presupune strînsa înrudire între p e r s o a n a în-
mormîntată a i c i , l a Cătălui, şi soţia domnitorului Ţării Româneşti.
Săpăturile efectuate în b i s e r i c a domnească din Tîrgovişte°0 au dus,
p r i n t r e a l t e l e , l a identificarea mormintelor doamnei E l i n a şi a l u i Mate-
iaş fiul l u i Udrişte Năsturel (fratele doamnei E l i n a ) cu M a r i a Corbeanu
( s o r a m a r e l u i ban Teodosie Corbeanu şi nepoata de fiu a m a r e l u i spătar
S t a n din C o r b i c u jupîniţa C a p l e a ) , prima s a soţie.
S e ştie însă că M a r i a Corbeanu moare îh i a r n a l u i 1635, l a două
săptămîni după naştere, i a r fiul e i Mateiaş v a fi înfiat de doamna E l i n a .
P r i n u r m a r e , între M a r i a Corbeanu şi cumnata s a doamna E l i n a erau
strînse r a p o r t u r i nu numai de rudenie d a r , probabil, şi de amiciţie. De
a c e e a , pe b a z a menţionatelor similitudini dintre podoabele şi îmbrăcă­
mintea purtată de doamna E l i n a şi d e s c o p e r i r i l e din cavoul n r . 4 de la
Cătălui, bănuim că mormîntul d e s c r i s în rîndurile de faţă a aparţinut Mă­
r i e i C o r b e a n u , soţia l u i Udrişte Năsturel. Inmormîntarea e i l a Cătălui,
lîngă mormintele bunicilor e i , c t i t o r i a i r e s p e c t i v e i b i s e r i c i , s - a r e x ­
p l i c a prin faptul că b i s e r i c a din Hereşti, unde e r a moşia şi reşedinţa f a ­
m i l i e i Năsturel, nu e r a încă construită^ , i a r dacă e r a , după cum par
să o dovedească săpăturile arheologice efectuate aicr°2 s o c r i i e i mai f

trăiau ş i - ş i r e z e r v a u dreptul de a fi p r i m i i înmormîhtaţi îh această b i ­

s e r i c ă ^ . De altfel distanţa dintre Hereşti şi Cătălui este minimă, c i r c a
20 km, e a neconstituind un impediment l a t r a n s p o r t a r e a răposatei.
Nejefuirea a c e s t u i cavou în februarie 1689 s - a r putea datora l i p ­
s e i unei eventuale pietre de mormînt c a r e s ă - i marcheze prezenţa. De
altfel a c o p e r i r e a l u i c u o porţiune din pavaj îh faza a ΙΠ-a ne dovedeşte
că în această perioadă nu s e mai cunoştea existenţa s a .
C a v o u l n r . 5 este situat în colţul de s u d - v e s t a l pronaosului din f a ­
za a I l I - a a b i s e r i c i i . De formă trapezoidală, e l a r e lungimea maximă l a
e x t e r i o r de 2 , 6 0 m, i a r lăţimea de 0 , 8 4 m l a v e s t şi 0 , 6 8 m l a e s t .
F u n d u l , din pămînt, s e afla l a 0 , 6 5 m sub c a p a c u l boltit, construit
din cărămizi aşezate pieziş pe margini şi apoi pe cant îh c e n t r u (13 r î n ­
d u r i ) . C a p a c u l s e afla l a 0 , 5 2 m sub s o l u l a c t u a l , i a r partea s a de vest
e r a distrusă. C a v o u l a fost jefuit în evul mediu, probabil l a sfîrşitul f a ­
z e i a Π-a a b i s e r i c i i .
P r i n poziţia s a şi asemănarea îh privinţa construcţiei c u cavoul
n r . 4 e l s e datează în s e c . a l X V I I - l e a . N - a r fi exclus c a în a c e s t loc să
se fi aflat mormîntul m a r e l u i ban Teodosie Corbeanu (fratele Măriei) şi
a l c e l o r " 2 c o c o n i " " G h e o r g h i şi T e o d o s i e " , mormînt c e iniţial fusese

292

www.mnir.ro
 293

www.mnir.ro
F i g . 1 7 · - C e r a m i c s feudală (1 = s t r a t ; 2-4 = locuinţa stăpînitorilor
f e u d a l i ; 5-6 = l o c . F . 1 ) .

294

www.mnir.ro
F i g . 1 8 . - Strachină smălţuită şi cu sgraffitto (locuinţa stăpînitorilor
feudali).

295

www.mnir.ro
F i g . 1 9 . - Ceramică feudală smălţuită (1 ,4 = biserică; 2 = loc. est bis. ;
3 = loc.stăpînitorilor feudali^ 5 = l o c . F . 4 ) .

296

www.mnir.ro
acoperit c u o mare lespede din g r e s i e calcaroasă"''' "scrisă în luna a ¬
p r i l i e 24 z i l e , în anul 7156 ( 1 6 4 8 ) " .
P r i n u r m a r e , atît cavoul n r . 4 cît şi cavoul n r . 5 , ambele datînd din
a l doilea sfert àl s e c . a l X V I I - l e a , sînt mai vechi decît pronaosul nou
mărit din faza a I l I - a a b i s e r i c i i ( s e c . a l X V I I I - l e a ) , ele aflîndu-se i n i ­
ţial în afara b i s e r i c i i , la stîngă şi l a dreapta intrării, şi fiind contempo­
rane cu faza a I l - a a b i s e r i c i i ^ . Introducerea l o r în biserică, fără a l i
se bănui însă prezenţa, trebuie să s e fi petrecut în s e c . a l X V I I I - l e a , în
faza a I l I - a a b i s e r i c i i . Aşa s e şi explică faptul că mormîntul n r . 2 ( n r . 8
în însemnările de şantier), aflat c h i a r în colţul de s u d - v e s t a l pronaosu­
lui din faza a I l I - a , suprapune cavoul n r . 5 .
Mîinile c e l u i înmormîntat sînt depuse pe abdomen. P e piept s - a des­
coperit un fragment de stofă din îmbrăcăminte. L a mîna dreaptă o monedă
osmană (para), perforată, ilizibilă.
Mormîntul n r . 3 , aflat l a nord de cavoul n r . 5, în pronaosul nou mă­
r i t din faza a I l I - a , reprezintă un mormînt dublu. L a capul personajului
principal (m.9 în marcajul de şantier), c a r e a r e mîinile pe abdomen, s e
află îngrămădite oseminte provenind d i n t r - o reînhumare (m.9 Β în m a r ­
cajul de şantier).
Aceste ultime t r e i înmormîntări din mormintele n r . 2 şi 3 sînt c o n ­
temporane c u faza a I l I - a a b i s e r i c i i , ele datîndu-se între sfîrşitul s e c .
al X V I I - l e a şi mijlocul s e c . a l X V I I I - l e a . E l e aparţin, probabil,unor u l ­
timi Corbeni de pînă în anul 1742, an cînd mănăstirea Cătălui a fost în­
chinată mănăstirii C o t r o c e n i ^ . E l e reprezintă ultimele înmormîntări fă­
0

cute în i n t e r i o r u l b i s e r i c i i .
I N C I N T E L E ÎNCONJURĂTOARE ŞI C O N S T R U C Ţ I I L E A D I A C E N T E ,
în prima fază de folosire a b i s e r i c i i a c e a s t a a fost înconjurată pe toate
laturile de un zid din b l o c u r i masive de piatră c u rînduri r a r e de c ă r ă ­
mizi. T e h n i c a de construcţie este aceeaşi c u c e a a b i s e r i c i i şi a l o c u i n ­
ţei stăpînitorilor feudali. In p a r t e a de sud incinta făcea c o r p comun c u
spatele locuinţei.
I n t r a r e a în incinta mănăstirii s e făcea p r i n colţul de s u d - v e s t , p r i n -
t r - o poartă amenajată în zidul v e s t i c a l i n c i n t e i ( z . 1 1 ) . Zidul porţii e r a
situat pe o fundaţie (înaltă de 0 , 4 5 m) din bolovani, a l cărei creştet c o ­
respunde c u n i v e l u l întîi de călcare. Această poartă şi o parte din i n ­
cintă au fost d i s t r u s e în timpul evenimentelor c e au marcat sfîrşitul p r i ­
mei faze.
fn faza a I l - a , pe a c e s t l o c , deasupra fundaţiei de bolovani menţio­
nată mai s u s , s e zideşte o nouă fundaţie, înaltă de 0 , 3 7 m, c u 5 rînduri
de cărămizi c a r e formează temelia unui turn-clopotniţă c e serveşte şi
drept poartă de i n t r a r e . Această nouă construcţie, din cărămizi p r i n s e
cu mortar, este încastrată pe a l o c u r i cu bolovani m a r i de piatră c a l c a ­
roasă. E a este prevăzută cu g r i n z i de lemn, longitudinale, aşezate în
lăcaşuri după sistemul bizantin.
Din înălţimea iniţială a clopotniţei s - a u păstrat, pe peretele de nord,
de deasupra fundaţiei de cărămidă, 6 rînduri de cărămizi înalte de 0 , 4 0
m (aflate a z i sub s o l u l a c t u a l ) , urmate de alte 46 rînduri pe o înălţime de
3,60 m (situate deasupra s o l u l u i ) . Cărămizile au dimensiunile de 26-29χ

297

www.mnir.ro
1 3 - 1 4 , 5 χ 4 - 5 c m , i a r r o s t u r i l e dintre ele sînt de 3 - 4 c m ; s e întîlnesc
însă şi cărămizi de 24-25 χ 12-1 2 , 5 χ 3 , 5 - 5 cm cu r o s t u r i de 4 , 5 - 5 c m .
De formă paralelipipedică ( 6 , 9 0 - 7 m l a t u r i l e de est şi vest χ 4 , 2 6
m latura de nord şi 4 , 5 4 m l a t u r a de sud) cuprinde pe l a t u r i l e de nord şi
sud cîte un p i c i o r . T r e c e r e a s e făcea p r i n t r - o încăpere boltită, stră­
juită la i n t r a r e şi ieşire de cîte o arcadă, a cărei bază c u p r i n d e a , pe o
înlţime de 0 , 6 0 m deasupra s o l u l u i , 8 rînduri de cărămizi aşezate ori­
zontal şi pe lat în zidărie. D e a s u p r a a c e s t e i baze se înălţa a r c a d a p r o -
priu-zisă, conservată numai în partea dinspre nord c u 23 rînduri de c ă ­
rămizi (24 χ 12 χ 3 - 3 , 5 cm) pe o înălţime de 1 ,75 m.
Dezafectată în această a I l - a fază este şi l a t u r a de nord a incintei,
fn colţul de n o r d - v e s t s e ridică o clădire de cărămidă c u mai multe în­
căperi, i a r pe toată lungimea l a t u r i i o nouă incintă, c u r t e a b i s e r i c i i e x -
tinzîndu-se a s t f e l cu 3 , 6 0 m spze n o r d .
Noul zid ( z . 2 6 ) a r e o fundaţie lată de 0 , 4 4 - 0 , 5 0 m, înaltă de 0 , 2 6 ¬
0 , 3 0 m şi alcătuită din 5 rînduri de cărămizi fragmentare (26χ 1 4 x 4 , 5 - 5
cm) despărţite p r i n r o s t u r i de mortar (2-3 c m ) , fn unele porţiuni de pe
faţada dinspre c u r t e (sud) s e observă urme de tencuială groasă de 5 c m ,
urme c e s e întîlnesc şi pe faţada sudică a fostului zid nordic a l incintei
(z.24).
Z i d u r i l e t r a n s v e r s a l e ( z . 2 6 B - D ) , late de 0 , 4 5 - 0 , 4 8 m, sînt alcă­
tuite şi ele doar din cărămizi (27 x 13-14 χ 3 - 4 c m ) .
Această construcţie a fost intens utilizată, c a o dovadă c o n s t i t u -
ind-o existenţa à t r e i nivele suprapuse de pavaje din cărămidă (26-27 χ
13-14 χ 3 - 4 c m , o singură cărămidă fiind de 25 χ 16 χ 5 c m ) .
C a o dovadă a c o n s t r u i r i i n o i i incinte îh faza a Η - a , în a f a r a t e h ­
n i c i i de construcţie, o constituie faptul că sub fundaţia e i s - a d e s c o p e ­
r i t o oală c u toartă, gîtul t r o n c o n i c , c o r p u l bombat şi fundul d r e p t . D e ­
c o r u l este format din t r e i c a n e l u r i situate pe umăr (fig. 17/1). O a l a , a ¬
semănătoare c u c e l e descoperite l a sud de locuinţa străpfnitorilor f e u ­
d a l i , s e datează în s e c . a l X V I - l e a .
O a doua nouă clădire s - a construit şi l a e s t de biserică.Planul ei,
însă, nu a putut fi stabilit c u p r e c i z i e , deoarece săpăturile arheologice
au dezvelit d o a r urme de z i d u r i disparate şi d i s t r u s e .
Părţi componente ale e i sînt z i d u r i l e 27 A şi 27 Β c a r e străjuiesc
o t r e c e r e lată de 2 , 8 0 m, a l cărei n i v e l de călcare s e află l a 0 , 7 2 m sub
sol.
A c e s t e z i d u r i au o fundaţie înaltă de 0,42—0,50 m şi lata de 0,66—
0 , 7 8 m, din b l o c u r i de piatră şi m o r t a r , prevăzută în partea superioară
c u un s o c l u lat de 0 , 0 6 - 0 , 1 8 m. D e a s u p r a s o c l u l u i s e înalţă z i d u l p r o -
p r i u - z i s , compus din rînduri de cărămizi orizontale (28-29 χ 14-15 χ 5¬
5,5 cm) despărţite p r i n r o s t u r i de mortar ( 3 - 4 c m ) . L a t u r a de sud a z .
27 A şi de nord a z . 2 7 Β sînt făţuite.
Construcţia respectivă, prevăzută c u un pavaj, a suferit l a sfîrşi­
tul fazei a I I - a un incendiu a l e cărui urme Se văd l a s u d - v e s t u l e i pe o
suprafaţă de pămînt a r s lungă de 1,40 m şi lată de peste 1 m.
O a t r e i a construcţie, ridicată însă în faza I , d a r utilizată intens
în faza a Π - a , s e află în colţul de s u d - e s t a l i n c i n t e i . E a este mărginită

298

www.mnir.ro
 299

www.mnir.ro
F i g . 2 1 . - Lulele din s e c . X V I I I - X I X (1-5) şi obiecte din Mer desco­
perite în interiorul bisericii (6-10).
s

300

www.mnir.ro
f i g - 2 2 . - Cărămizi uzuale şi ornamentale.

301

www.mnir.ro
 302

www.mnir.ro
 301

www.mnir.ro
F i g . 2 3 . - Cărămizi uzuale s i ornamentale, precum s i o l a n e .

302

www.mnir.ro
l a v e s t , sud'şi e s t de z i d u r i (ζ. 13, 22 şi 25) înălţate Γτ faza I , i a r Γτ i n ­
t e r i o r este pavată fn faza a I l - a c u 6 grupe de cărămizi suprapuse (27 x
13-14 χ 3 , 5 - 5 c m ) .
De asemenea, fn faza a I l - a , locuinţa stăpfnitorilor feudali este
completată fn p a r t e a de vest c u noi z i d u r i ( z . 19 şi 20), late de 0 , 7 5 m,
c e au fundaţia din 1-4 rînduri de bolovani. P e partea superioară a f u n ­
daţiei, prevăzută c u un mic s o c l u , s e ridică zidul p r o p r i u - z i s din bolo­
vani şi cărămizi (z.19) s a u din 6 rînduri de cărămizi ( z . 2 0 ) . Deşi ali­
pite şi contemporane, p r i n faptul că faţa de nord a z . 1 9 este tencuită,
r e i e s e că atunci cînd z . 2 0 e r a fn construcţie z . 1 9 e r a deja terminat.
C a obiecte de inventar din această perioadă menţionăm o seceră
(fig.26/14) şi un cuţit de f i e r (fig.26/9) din colţul de s u d - e s t a l incintei,
cfteva cuţite p r i n t r e c a r e unul c u plăsele de os (fig.26/10,12), un c f r l i g
de undiţă (fig.26/6), o cheie (fig.26/4), un pinten (fig.26/1), un amnar
(fig.26/5) şi un piron de f i e r , toate descoperite îh locuinţa din zona nor­
dică, fn locuinţa din zona estică au ieşit l a iveală o cataramă de f i e r (fig,
26/2), un cuţit mic c u mfner de os (fig.26/11) şi jumătatea inferioară a
unui v a s r e l a t i v m a r e , c u c o r p u l ovoidal şi p i c i o r u l tronconic (fig. 19/2).
D e c o r u l v a s u l u i constă din patru l i n i i i n c i z a t e o r i z o n t a l pe p i c i o r şi d i n ­
t r - o bandă lată, smălţuită, de c u l o a r e a muştarului.
De o deosebită importanţă sfnt cahlele descoperite în număr destul
de mare şi d i v e r s e c a decoraţie şi formă. E l e provin din sobe aflate fn
i n t e r i o r u l unor clădiri. L a această concluzie concură şi faptul d e s c o p e ­
r i r i i l o r , fn g r u p e , pe zone. A s t f e l una din zone s e află l a e s t de b i s e ­
rică, pe locul fostei construcţii de a i c i ; o a doua zonă este situată pe
locul construcţiei aflate l a nord de zidul nordic ( z . 2 4 ) a l i n c i n t e i ; i a r un
a l t r e i l e a lot a fost descoperit fn zona de n o r d - v e s t a b i s e r i c i i , e l p r o ­
venind probabil d i n t r - o sobă din i n t e r i o r u l b i s e r i c i i .
L u c r a t e din lut fin şi presărate c u n i s i p înainte de a r d e r e , din punct
de vedere tipologic ele s e împart fn mai multe c a t e g o r i i :
- cahle din partea superioară a sobei terminată fn formă de c o r n i ­
şă. Decoraţia propriu-zisă constă d i n t r - o spirală ajurată (fig. 27/4) I
- teracote c u fundul s e m i c i r c u l a r , ornate c u motive fn aj u r (fig.
28/2); P i e s e identice s - a u d e s c o p e r i t l a T f n g a n u ^ , datînd din s e c . a l
0

XVII-lea;
- cahle patrulatere c u d e c o r geometric şi motive arhitectonice ( a r ­
cade, f e r e s t r e , ogive) în s t i l gotic, fn r e l i e f (fig.27/2,5), asemănătoare
cu cele de l a Măicăneşti din s e c . a l X V I - l e a ° ° ţ
- c a h l e - v a s c u gura patrulateră şi corpul-pişior tronconic (fig.
28/1) identice c u c e l e de l a T f n g a n u ^ şi T î r g ş o r
0
din s e c . a l X V I - l e a ;
- cahle patrulatere reprezentînd un personaj întins pe pămînt la
picioarele unui c a l c u călăreţ (fig.27/1). O cahlă aproape identică,Bar­
bu Slătineanu o datează în s e c . a l X V - l e a şi vede îh persoana călăreţu­
lui pe S f . D u m i t r u ? $
1

- olane pentru coşurile de s o b e .

Aceste t i p u r i de c a h l e , comune c e l o r t r e i zone, s e datează după
cum s - a văzut în s e c . X V I - X V I I . Ţinînd însă seama de cronologia' com­
plexului de l a Cătălui, ele fiind descoperite în construcţii din faza a l l - a

303

www.mnir.ro
de folosire a b i s e r i c i i , datarea l o r trebuie restrînsă la prima jumătate
a sec. al XVII-lea.
fn faza a ΙΠ-a întreaga incintă este dezafectată. P e fosta latură de
v e s t s e face i n t r a r e a în biserică p r i n t r - u n p r i d v o r adăugat şi un mare
pronaos provenit din două exonartexuri adăugate s u c c e s i v . A l t e două i n ­
trări în biserică e r a u situate pe l a t u r i l e de nord şi sud ale b i s e r i c i i . I n ­
t r a r e a de pe l a t u r a de sud a fost presupusă de către Răzvan Theodorescu
pe baza unui desen din 1806 datorat l u i Dionisie E c l e s i a r h u l ^ (fig.29).
In schimb i n t r a r e a de pe l a t u r a de nord, c e s e aseamănă c u un mic prid­
v o r , a fost identificată în timpul cercetărilor a r h e o l o g i c e .
In privinţa clopotniţei, de l a înălţimea de 3 , 6 0 m,păstrată din faza
a I l - a , s e ridică două etaje: a) un etaj cuprinzînd o încăpere c u o f e ­
reastră deschisă în peretele de e s t şi o boltă a c o p e r i t o a r e , din c ă r ă ­
m i z i . F e r e a s t r a a avut un glaft pieziş, c e e a c e i - a dat forma de mete­
r e z mai îngust s p r e e x t e r i o r şi mai lat s p r e i n t e r i o r ; b) a l doilea etaj
cuprinde o altă încăpere avînd de asemenea f e r e a s t r a deschisă în p e r e ­
tele de est şi prevăzută c u un glaft drept. Această încăpere pare să fi
fost mai puţin înaltă decît c e a de l a primul e t a j , însă a avut şi e a , după
toate probabilităţile, o a c o p e r i r e c u boltă.
E s t e probabil c a a l doilea etaj să fi fost suprapus de cornişe peste
c a r e venea acoperişul din ţiglă.
Din înălţimea de c i r c a 9 m a turnului clopotniţei a z i s e mai păs­
trează doar 7 , 8 8 m. P e l a t u r a de e s t şi de nord e l este împodobit c u un
dublu brîu de cărămizi aşezate îh formă de zimţi c u vfrful s p r e exterior»
P e l a t u r a de e s t , deasupra a c e s t u i brîu dublu, urmează două rînduri de
cărămizi-ciubuc e ·
fn a c e a s t a a t r e i a fază, o porţiune din pereţii clopotniţei au fost
acoperiţi c u o tencuială negricioasă, foarte aderentă, destul de subţire*
Construcţia de pe l a t u r a de nord a i n c i n t e i este şi e a părăsită, ea
fiind probabil distrusă fn timpul evenimentelor c e au marcat sffrşitul
f a z e i a Π - a . fn a c e s t l o c , l a sffrşitul s e c * a l X V I I - l e a şi mai s i g u r fn
s e c . a l X V I I I - l e a , s e v o r face numeroase îhmormîhtări.
Îh schimb, pe marginea de nord a zonei ocupate de întreg a n s a m ­
b l u l monastic, pe panta c e coboară s p r e i z v o r , s - a r i d i c a t un val de pă­
mfnt adus . Astăzi, mult a p l a t i z a t , v a l u l a r e o înălţime maximă de 0 , 3 0
m şi o lăţime de 6 , 3 0 m.
Din această perioadă datează două cuţite, dintre c a r e unul cu p l ă -
s e a de os şi n i t u r i de c u p r u , d e s c o p e r i t e fn colţul de s u d - e s t a l incintei
(fig.26/9) şi un c f r l i g de undiţă (fig,26/8) aflat în colţul de nord-vest,
lingă v a l u l de pămfnt, T o t lingă v a l s - a d e s c o p e r i t o piesă ornamentală
din f i e r (psalie ? ) (fig. 26/13).

S A T U L F E U D A L . Pomenit îh documente pentru prima dată l a 19

iunie 1421?^, s a t u l Cătălui e r a s i t u a t , aşa cum r e i e s e din cercetările
arheologice întreprinse, fn zona în c a r e s - a r i d i c a t mai apoi mănăsti­
r e a c u acelaşi nume. Complexele descoperite pînă îh prezent sfnt c i n c i
locuinţe şi nouă g r o p i ,
Locuinţa-bordei n r . 1, situată l a e s t de biserică, este orientată
n o r d - s u d şi a r e forma trapezoidală ( 3 , 7 0 - 4 , 4 0 m pe direcţia n o r d -

304

www.mnir.ro
sud χ 3 , 8 4 m pe direcţia e s t - v e s t ) . Adîncimea maximă este de 1,87 m sub
solul actual.
În colţul de s u d - v e s t se află un g f r l i c i , i a r îh c e l de n o r d - v e s t o
mică nişă în c a r e este situat un cuptor c u boltă. Lung de 0 , 8 4 m (est-
vest) şi lat de 0 , 6 0 m ( n o r d - s u d ) , a r e o înălţime de 0 , 3 6 m. Grosimea
pereţilor este de 0 , 1 0 - 0 , 1 2 m, c e e a c e face c a lungimea în i n t e r i o r să
fie de 0 , 6 0 m ( e s t - v e s t ) şi 0 , 4 5 m ( n o r d - s u d ) . P e l a t u r a de s u d s e află
gura cuptorului, lată de 0 , 5 0 m şi înaltă (arcuită) de 0 , 2 8 m, i a r îh faţa
e i cenuşarul ( 0 , 9 0 m pe direcţia eat-«vest şi de 0 , 7 0 - 0 , 7 5 m pe nord-
sud) uşor înclinat de l a vest l a e s t .
P e mijlocul l a t u r i i nordice a bordeiului s e află şi o vatră c v a s i o -
vală (lungimea n o r d - s u d = 0 , 8 5 m; lăţimea e e t - v e s t = 0 , 5 8 - 0 , 3 2 m) î n ­
gustată l a m i j l o c . E a este prevăzută cu o gardină înaltă de 0 , 2 2 m.
Inventarul bordeiului s e compune d i n t r - o oală c u toartă,un fund de
v a s şi o toartă (fig. 17/6). O a l a , din pastă fină, cărămizie, a r e buza pu­
ţin rotunjită, gîtul tronconic şi c o r p u l bombat prevăzut c u o toartă (fig.
17/5).
P r i n faptul că fn umplutura bordeiului sfnt dispuse mormintele 37
şi 38, c a r e a r putea r e p r e z e n t a un mormînt dublu, morminte c e s e da­
tează fn s e c . X V I I I - X I X , bordeiul datează d i n t r - o perioadă anterioară
din s e c . X V I - X V I I , mai sugur din s e c . a l X V I I - l e a (faza a I l - a ) .
Această primă locuinţă trebuie să fi fost situată pe l o c u l iniţial a l
v e t r e i satului Cătălui, loc aflat l a baza pantei c e u r c a s p r e pădurea T u ­
fele G r e c u l u i , fn această zonă, după cum s - a văzut, în s e c . X V I I I - X I X
s - a extins c i m i t i r u l , locuinţele fiind dezafectate, i a r s a t u l s t a b i l i n d u - s e
numai l a vest şi probabil l a sud de mănăstire.
Locuinţa-bordei n r . 2 situată l a est de clopotniţă a fost parţial d e z ­
velită. S t r a t i g r a f i e e a corespunde fazei I din s e c . a l X V I - l e a .
L a vest de mănăstire, pe prima t e r a s a r e de deasupra laoului au
fost identificate t r e i locuinţe.
Locuinţa-bordei n r . 3 , orientată e s t - v e s t , este de formă dreptun¬
ghiulară ( c i r c a 5 χ 6 m) c u colţurile rotunjite. Podeaua, din pămînt b ă ­
tătorit, se află l a 0,73-0,86 m sub s o l u l actual şi l a 0 , 6 0 - 0 , 8 0 m sub n i ­
velul de săpare.
Pe latura de e s t , l a adîncimea de 0 , 5 2 m faţă de s o l , s e află o v a ­
tră plană de formă ovală ( 1 , 0 0 χ 0 , 8 0 m), alcătuită doar din pămînt a r s .
Inventarul, în afara unui fragment de balama din metal (fig.30/12),
se compune în exclusivitate din fragmente c e r a m i c e . Predominante sfnt
vasele cu pereţii subţiri, d i n t r - o pastă cărămizie, decorate c u linii c i r ­
culare şi grupări de l i n i i v e r t i c a l e din humă albă. P e baza a c e s t u i tip
de ceramică bordeiul r e s p e c t i v s e datează fn s e c . a l ' X V I I - l e a ? ^ .
Locuinţa-bordei n r . 4 , orientată de asemenea estr-vest, de formă
dreptunghiulară c u colţurile puţin rotunjite, a fost parţial dezvelită, p u -
tîndu-i-se c a l c u l a doar lăţimea - 3 , 0 0 m. Lungimea trebuie să fi fost fn
jurul a 4 , 0 0 m. Podeaua, din pămfnt bătătorit, s e află l a » 0 , 9 6 - 1 ,10 m
sub solul actual şi l a 0,80-1 , 0 0 m sub n i v e l u l de săpare (fig.5/1).
în colţul de nord-vest a l locuinţei s e află un cuptor fn formă de
potcoavă. P e r e t e l e l u i s e compune din c i n c i rînduri de cărămizi întregi

305

www.mnir.ro
şi fragmentare, legate intre ele cu l u t . Bolta ovoidală e r a alcătuită, de
asemenea, din cărămizi (dimensiunile cărămizilor întregi: 2 7 , 5 - 2 8 χ 14¬
1 5 x 3,5-4 cm).
V a t r a cuptorului este compusă d i n t r - o crustă t a r e , groasă de 1-2
c m , c e suprapune un s t r a t de arsură şi pămînt adus, gros de 14-15 c m .
Cuptoare de a c e s t tip, c a r e după unii cercetători denotă o influenţă
orăşenească?^ , s - a u mai d e s c o p e r i t l a D r a g o s l a v e n i , B u c o v 7 6 , C e r n i c a -
Căldâraru 77
e t c . E l e s e datează în s e c . X V I I - X V I I I .
C a obiecte de inventar sînt de menţionat:
- o oală c u pereţii subţiri, smălţuită în i n t e r i o r şi pe buză, i a r e x ­
t e r i o r u l de c u l o a r e cenuşiu-cărămizie fiind decorat c u benzi albe c i r c u ­
l a r e (fig. 2 0 / 6 ) ;
- o strachină c u pereţii groşi, decorată în c u l o r i şi în smalţ, tip de
v a s c e s e datează în s e c . a l X V I I I - l e a (fig. 19/5);
7 8

- o fusaiolă (fig. 30/9);

- fragmente de vase din sticlă groasă;
- obiecte de f i e r - cuie ( f i g . 3 0 / 6 , 7 , 1 3 ) , un piron (fig.30/15), un
placheu de cizmă (fig.30/5), un cîrlig de undiţă (fig.26/7) e t c .
P e baza analogiilor menţionate mai s u s bordeiul r e s p e c t i v s e p l a ­
sează în timp l a sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a şi, mai curînd, îh s e c . al
XVIII-lea.
Ultima locuinţă descoperită în timpul săpăturilor arheologice de
pînă acum o reprezintă locuinţa n r . 5 . Parţial dezvelită, a r e o formă
dreptunghiulară {una din l a t u r i fiind de c i r c a 3 m). O r i e n t a r e a e i este
e s t - v e s t şi s e află c h i a r pe marginea primei terasări de d e a s u p r a l a c u ­
l u i . Podeaua, netedă, este făcută din pămfnt bine bătătorit.
P r i n obiectele de inventar descoperite - două amnare (fig.30/2,3),
două cuţite ( f i g . 3 0 / 4 , 5 ) , dintre c a r e unul c u plăsele-discuri de os şi
c u p r u , un piron (fig.30/14) şi o piesă de c a r (fig.30/1), toate din fier
şi databile fn s e c . X V I I I - X I X - locuinţa respectivă a s e r v i t drept atelier
unui f i e r a r .
F i i n d c e a mai recentă locuinţă descoperită, e a face parte din u l ­
tima fază de l o c u i r e a satului Cătălui înainte de mutarea tuturor locui­
t o r i l o r în s a t u l învecinat Căscioarele, situat pe malul opus rîului Cătă­
l u i , s a t menţionat pentru prima dată îh 1 5 7 6 " şi fn a cărui componenţă
7

s e află un cătun numit T a l a b a . A c e s t toponim, c a de altfel şi c e l de C ă ­

tălui, este de origine cumană^ . 0

G r o p i l e , răspîndite pe c u p r i n s u l întregii aşezări, au forme şi d i ­

mensiuni d i f e r i t e .
G r o a p a n r . 1 , situată în colţul de n o r d - v e s t a l clopotniţei, este de
formă ovală (1 , 4 0 χ 1 ,25 m). In i n t e r i o r u l e i s - a descoperit un fragment
din buza unui v a s aparţinînd c u l t u r i i D r i d u şi un fragment de oală cu
toartă, decorată c u smalţ v e r d e , tip de v a s databil în s e c . X V I I - X V I I I .
G r o a p a n r . 2 , situată îh zona de n o r d - v e s t a s a t u l u i , pe prima t e ­
r a s ă , este orientată e s t - v e s t şi a fost parţial dezvelită. F o r m a e i t r e ­
buie să fi fost dreptunghiulară ( L = 4 , 5 0 m). In partea răsăriteană este
prevăzută c u o treaptă. F u n d u l gropii s e află l a 2 , 1 0 m sub s o l u l actual.

306

www.mnir.ro
 307

www.mnir.ro
 N-ax fi e x c l u s c a această groapă să fi fost iniţial o locuinţă, fn i n ­
t e r i o r , aruncate l a întîmplare, s - a u descoperit oase de vită, cărămizi,
p i e t r e , fragmente ceramice şi o furculiţă c u mîner şi două r a m u r i (fig.
26/3) fn genul c e l e i de l a C e r n i c a - C ă l d ă r a r u 81
datată fn s e c . a l X V I I I -
l e a . D i n acest s e c o l datează şi c e l e l a l t e piese de inventar, putîndu-se
a s t f e l s t a b i l i perioada de u t i l i z a r e a gropii r e s p e c t i v e .
Groapa n r . 3 , situată l a vest de c e a precedentă, este în formă de
clopot (diametrul g u r i i 1 ,00 m , i a r a l fundului 0 , 7 5 m). Fundul e i s e află
l a 0 , 9 0 m sub s o l u l actual şi l a 0 , 5 0 m sub n i v e l u l de săpare.
fn i n t e r i o r u l e i nu s - a d e s c o p e r i t n i c i un obiect de i n v e n t a r , dar
deşi este căpăcuită de n i v e l u l feudal c u urme materiale din s e c a i X V I I I -
l e a , o atribuim tot epocii feudale, eventual s e c . a l X V I I - l e a .
Groapa n r . 4 , situată pe a doua t e r a s a r e , a fost parţial dezvelită,
d a r pe o lungime de 4 , 6 6 m l a fund şi 5,12 m l a gură. Fundul e i s e află
l a 0 , 3 0 (est) - 0 , 5 5 m (vest şi centru) sub n i v e l u l de săpare ( 0 , 5 2 - 0 , 9 8 m
sub s o l ) . E a este căpăcuită de s t r a t u l c u urme materiale din faza a I l I - a
(sec.XVm).
fn i n t e r i o r u l e i nu s - a găsit n i c i un obiect de i n v e n t a r , însă prin
faptul că este umplută cu două f e l u r i de pămînturi denotă că a fost folosită
vreme îndelungată pe c u p r i n s u l f a z e i a I l - a .
G r o a p a n r . 5 , situată lîngă v a l u l de pămînt c e fmprejmuieşte mă­
năstirea în partea de nord, este în formă de clopot şi a r e fundul l a 2 , 6 8
m sub s o l u l a c t u a l . A folosit drept hazna şi datează din faza a I l I - a .
G r o a p a n r . 6 , situată în colţul de s u d - v e s t a l i n c i n t e i , între zidu­
r i l e 20 şi 21 , a r e o formă de clopot şi este foarte adîncă, fundul e i n e -
fiind a t i n s . E a este suprapusă de s t r a t u l prim de dărîmături, fiind prin
urmare contemporană, poate c h i a r anterioară, locuinţei stăpînitorilor
feudali.
E s t e probabil c a această groapă să aibă legătură c u v a t r a situată
sub zidul 2 0 . Situată l a 0 , 8 8 - 0 , 9 0 m sub s o l u l a c t u a l , v a t r a ocupă toată
lăţimea de 1 m a S . I X , continuîndu-se şi l a s u d . E a cuprinde două r î n ­
d u r i de cărămizi aşezate pe n i s i p şi avînd în mijloc o d e s c h i d e r e c o n ­
cavă c e s e r v e a drept cenuşar.
G r o a p a n r . 7 d e mici dimensiuni, situată l a mijlocul s . X L V , a fost
parţial dezvelită. I n ea s - a d e s c o p e r i t doar o greutate pentru războiul
de ţesut (fig.30/8), din lut a r s , de formă paralelipipedică,prevăzută f n ­
t r - u n colţ c u un o r i f i c i u pentru atîrnat.
G r o a p a n r . 8 , situată l a capătul s . X L V I a fost parţial dezvelită.
G r o a p a n r . 9 , situată l a mijlocul s . X L I X , i s - a dezvelit d o a r colţul
de s u d - e s t . F u n d u l e i s e află l a 0 , 8 5 m sub s o l u l a c t u a l .
I z o l a t , fără a avea n i c i o legătură c u v r e u n complex, s - a u d e s c o ­
perit şi două v e t r e . Una dintre e l e este situată în s . X X I V , l a e x t r e m i ­
tatea s a nordică şi l a adîncimea de 0 , 4 5 m. E a s e află sub c i n c i fracţiuni
de cărămizi ( 1 2 x 4 cm) şi a r e o lăţime de 0 , 2 4 m, în timp c e lungimea
este cît a şanţului.
Cealaltă vatră suprapune mormîntul F . 4 4 (cu monedă din 1783), a r e
o lungime de 1 ,50 m ( e s t - v e s t ) , i a r fundul e i s e află l a 0 , 9 6 m sub solul
actual.

308

www.mnir.ro
 N E C R O P O L A . Pe terenul din j u r u l b i s e r i c i i şi mănăstirii săpătu­
r i l e arheologice efectuate au dus l a d e s c o p e r i r e a a 67 morminte.
Morţii, fiind creştini, e r a u înmormîntaţi în decubit d o r s a l şi o r i ­
entaţi v e s t - e s t . In c e l e c e urmează vom p r e z e n t a , pe scurt,fiecare m o r ­
mînt în parte, insistînd a s u p r a obiectelor de i n v e n t a r .
Mormîntul 1 - c r a n i u l depus pe o pernuţă de pămînt ; mîinile pe piept.
S e află în zona de v e s t . L a mîna dreaptă s - a găsit o monedă osmană,
perforată, de o p a r a emisă l a C a i r o în 1695 de către sultanul Mustafa
I I ^ . L a mîna stîngă două c o p c i .
8

Mormîntul 2 - în zona de v e s t . Mîinile pe piept, dreapta mai s u s .

Mormîntul 3 - l a sud de n a o s . I s - a dezvelit doar bazinul şi picioa­
r e l e . Aruncat pe burtă c u tibia stîngă deasupra c e l e i drepte.
Mormîntul 4 - l a sud de n a o s . C r a n i u l pe o cărămidă (29 χ 1 4 , 5 x 4
cm). I s - a dezvelit doar bustul. Mîna dreaptă s p r e umăr, i a r stîngă pe
piept.
Mormîntul 5 - în zona de s u d - e s t . Parţial dezvelit .Mîinile pe piept,
stîngă mai s u s . Conţinea t r e i monede otomane, fragmentare,una lîngă pa­
r i e t a l u l drept, c e l e l a l t e două lîngă mîna dreaptă: a) p a r a emisă l a C o n -
stantinopol în 1789 de către sultanul Abdul Hamid I 3 ; b) p a r a 8
ilizibilă
( s e c . a l X V I I I - l e a ) ; c ) akçe din prima jumătate a s e c . X V I I ^ . fn zona o¬
8

moplaţilor s - a u descoperit fragmente de ţesătură.

Mormîntul 6 - în zona de v e s t , c o p i l , fragmentar.Conţine două m o ­
nede: a) lîngă cap un dinar ungar, perforat, emis în 1576 de către M a ­
ximilian Π * " ; b) l a mîna stîngă ό akçe (aspru) emisă l a ConstantinopoL în
1808, de către sultanul Mahmud I I . 8 6

Mormîntul 6 Β - în zona de v e s t . P e piept un d i n a r ungar, perforat,

emis în 1561 , l a K r e m n i t z , de către F e r d i n a n d I ? .
8

Mormîntul 7 - în zona de n o r d - v e s t . Mîinile pe abdomen.

Mormîntul 10 - l a nord de n a o s . Mîinile pe abdomen.
Mormîntul 11 - l a nord de n a o s . Palmele pe u m e r i . S u p r a p u n e m o r ­
mîntul 12, c a r e a r e mîinile pe abdomen, i a r lîngă mîna stîngă un dinar
ungar, perforat, emis în 1626 l a K r e m n i t z de către F e r d i n a n d I I . G e ­
8 8

nunchii l u i M. 11 sînt îndepărtaţi, i a r p i c i o a r e l e l u i M. 12 sînt suprapuse.

Mormîntul 13 - l a nord de n a o s . Mîinile pe piept.
Mormîntul 14 - l a nord de n a o s . Mîinile pe abdomen, Antebraţul
drept lipsă.
Mormîntul 1 5 - l a nord de n a o s . Palmele s p r e u m e r i . P e piept 2
copci (fig.25/10,1 2 ) .
Mormîntul 1 5 Β - la nord de M. 1 5 . Mîna dreaptă pe abdomen, iar
stîngă pe piept.
Mormîntul 1 6 - l a nord de n a o s , lîngă zidul de incintă ( z . 2 4 ) . R e -
pre zintă o reînhumare.
Mormîntul 17 - în zona de nord din a f a r a i n c i n t e i . Mîna stîngă pe
piept, i a r dreapta pe umăr.
Mormîntul 18 - în zona de nord din a f a r a i n c i n t e i . C o p i l ( ? ) . Mîi­
nile pe abdomen. L a mîna dreaptă o p a r a emisă în 1648 în timpul lui
Mehmed I V . 8 9

309

www.mnir.ro
 Mormfntul 1 9 - în zona de nord din afara i n c i n t e i . Jumătatea s u p e ­
rioară a corpului se ridică oblic în raport c u c e a inferioară c a r e este
orizontală. Mîinile pe piept, stîngă mai s u s .
Mormîntul 20 - în zona de nord din afara i n c i n t e i . Palma dreaptă
s p r e umăr, i a r stîngă pe piept. Suprapune o mică groapă feudală din f a ­
za a I l - a .
Mormîntul 21 - în zona de nord din a f a r a i n c i n t e i . Palma dreaptă
s p r e umăr, i a r stîngă pe piept.
Mormîntul 22 - în zona de nord din afara i n c i n t e i . C o p i l . Mîinile pe
piept (i s - a conservat doar braţul d r e p t ) .
Mormîntul 23 - în zona de nord din afara i n c i n t e i . Mîna dreaptă pe
umăr. Suprapus de mormîntul 24, c a r e a r e mîna dreaptă pe umăr, i a r
stîngă pe piept.
Mormîntul 25 - în zona de nord din afara i n c i n t e i . Mîna dreaptă pe
piept, i a r stîngă pe abdomen.
Mormîntul 26 - îh zona de nord din a f a r a i n c i n t e i . Mîinile pe piept.
Suprapune mormîntul 26 B . Mîna dreaptă pe piept, i a r sînga pe umăr.
Mormîntul 27 - în zona de nord din a f a r a i n c i n t e i . C o p i l . Mîinile pe
u m e r i . Conţine un d i n a r ungar, neperforat, emis fn 1616 l a K r e m n i t z de
către Mathias I I . 9 0

Mormîntul 28 - în zona de nord din a f a r a i n c i n t e i . Mîna dreaptă pe

piept, i a r stîngă pe abdomen. Conţine o monedă osmană - akçe - emisă
în 1576 de către Murad I I I . 9 1

Mormîntul 29 - fn zona de nord din afara i n c i n t e i , Mîinile pe abdo­

men.
Mormîntul 30 - în zona de nord din a f a r a i n c i n t e i . C o p i l . Coatele
mîinflor îndepărtate, palmele pe abdomen.
Mormîntul 31 - l a limita de nord a c i m i t i r u l u i , în a f a r a incintei.
Mîinile pe umări.
Mormîntul 32 - l a nord de a l t a r . Mîna dreaptă pe abdomen,iar stîn­
gă lipsă. C r a n i u l între două cărămizi.
Mormîntul 33 - l a nord de a l t a r . Mîinile pe piept.
Mormîntul 34 - în zona de e s t . C o p i l . Mîna stfngă pe piept, i a r
dreapta lipsă. Conţine t r e i monede osmane, p e r f o r a t e , două l a mîna
stîngă: a) p a r a emisă l a Constantinopol, în 1808, de către Mahmud I I ^ ; 9

b) p a r a emisă fn timpul l u i Mahmud 11^3. ) p a r a ilizibilă ( s e c . X I X ) .

c

Mormîntul 35 - în zona de e s t . Mîinile pe piept. L a mîna stîngă două

monede osmane, perforate: a) imitaţie de p a r a s e c . X V I I I - X I X ; b) para
emisă l a Constantinopol în 1785 de Abdul Hamid l 9 4 .
Mormîntul 36 - în zona de e s t . Mîinile pe abdomen. P e frunte t r e i
monede osmane, perforate: a) p a r a emisă l a Constantinopol în 1778, de
către Abdul Hamid I 5 ; b) p a r a emisă l a Constantinopol, în 1781 , de c ă ­
9

tre Abdul Hamid I ° ; ) p a r a emisă l a Istambul de către S e l i m I I I în

9
c

1789 . 9 7

L a mîna stîngă s e aflau de asemenea (trei monede osmane .perforate:

a) p a r a emisă l a Constantinopol, în 1774, de către Abdul Hamid Ι · b)
9 8

p a r a emisă l a Constantinopol, fn 1774, de către Abdul Hamid I 9

; c) p a r a
9

(sec. X VIII).

310

www.mnir.ro
F i g . 2 5 . - Obiecte de podoabă din aur şi argint descoperite fn
mormintele din interiorul biserfcii (5 = cavoul 3; 1-4:
cavoul 4; şi obiecte de podoabă din mormintele necro
polei (10,12 = morm. F . 1 5 ; 6,9 = morm.F.41 ; 8 =
morm.F.42; 7 = morm.F.47 B ; 11 = morm.F.56; 13
morm. F . 61). N

311

www.mnir.ro
F i g . 2 6 . - O b i e c t e din fier (1,4-6,10,12 = loc.nord biserică; 2,11 =
loc. est biserică; 7 = l o c . F . 4 ; 3 = g r . F - 2 ; 8,9,13,14 =
strat).

312

www.mnir.ro
F i g . 2 7 . - Cahle ornamentale.

313

www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
315
F i g . 3 0 . - O b i e c t e din metal ( 1 - 7 , 1 0 - 1 8 ) şi lut a r s ( 8 - 9 ) d e s c o p e r i t e fn
complexe feudale (10 = loc.stăp.feud. j 11 = c a v o u l 41 8 = l o c .
F . 2 ; 12 = 1 0 . F . 3 » 6 , 7 , 9 , 1 3 , 1 5 - 4 7 = l o c . F . 4 , 1 - 5 , 1 4 = l o c .
F . 5 ; 18 = s t r a t ) .

316

www.mnir.ro
 Mormîntul 37 - în zona de e s t , în umplutura bordeiului feudal nr. 1 .
Mîinile deasupra abdomenului, cotul drept fiind depărtat de corp şi s u ­
prapunfnd mormîntul 38 a l unui c o p i l c u o poziţie a mîinilor asemănă­
t o a r e . M.38 conţine l a mîna dreaptă o monedă osmană, perforată, i l i z i ­
bilă ( s e c . X V I I I - X I X ) . Nu este exclus a r e p r e z e n t a un mormînt dublu.
Mormîntul 39 - lîngă colţul de s u d - e s t a l incintei mănăstirii, cu c r a ­
niul pe z . 2 3 . Mîinile pe abdomen. L a mîna dreaptă două monede osmane:
a) p a r a , perforată, emisă l a C a i r o în 1730 de către Mahmud I 0 0 ; 1
b)
p a r a , neperforată, emisă l a Caito în 1774 de către Abdul Hamid I *-* . 1 1

Mormîntul 40 - în zona de e s t , aproape de zidul de incintă ( z . 2 3 ) .

Adult. Mîinile pe abdomen, dreapta mai s u s . P e bazin urme m e t a l i c e .
Mormîntul 41 - în zona de est d e a s u p r a bordeiului de s e c . a l VI—
lea e . n . Mîna dreaptă pe piept, i a r stîngă pe umăr. P e umeri şi piept,
fragmente de ţesătură c u paiete (diametru 6 mm) (fig.25/9). La mîna
dreaptă un inel de bronz c u decor geometric - c e r c u r i c o n c e n t r i c e şi
unghiuri haşurate (fig.25/6). L a extremitatea superioară a humeruşilor
şi omoplaţilor, precum şi pe un p i c i o r s - a u d e s c o p e r i t , în total, patru
monede osmane perforate: a) p a r a emisă l a C a i r o în 1784, de către A b ­
dul Hamid I 0 2 . b) p a r a emisă l a Constantinopol, în 1 811 , de către M a h ­
1

mud I I 0 3 ; p) p a r a , ilizibilă ( s e c . X I X ) ; d) p a r a , ilizibilă ( s e c . X I X ) .

1

Mormîntul 41 Β - în zona de e s t . I s - a u degajat doar membrele i n ­

ferioare .
Mormîntul 42 - în zona de e s t , în umplutura bordeiului din s e c . a l
V I - l e a e . n . Mîinile pe piept. P e cap fragmente de ţesătură. I n j u r u l g î -
tului mărgele de sticlă v e r z u i şi r o ş i i . Alte piese d e s c o p e r i t e : un ac c u
gămălie (fig.25/8), o mărgea cubică (0,35 cm), şnur împletit c u p a i e t e .
Pe frunte t r e i monede perforate: a) grossetto emis l a R a g u z a l a s f î r ş i ­
tul s e c . X V I l 1 0 4 . b) p a r a emisă l a Constantinopol, în 1730, de către
Mahmud 1^05; c) p a r a emisă l a C a i r o , în 1734, de către Mahmud I ^ . 1

Alte t r e i monede osmane, perforate, s - a u descoperit l a mîna dreaptă: a)

p a r a emisă l a Constantinopol, în 1734, de către Mahmud I 0 7 ; b ) i d e m ; c )
1

idem.
Mormîntul 43 - în zona de e s t . S e n i l I I . Mîinile pe piept. L a mîna
stîngă o monedă osmană perforată: p a r a emisă l a C a i r o , în 1774,de către
sultanul Abdul Hamid l1 ° 8 .
Mormîntul 44 - în zona de s u d - e s t . S e n i l , bărbat. Mîinile pe ab­
domen. P e cap două monede osmane, perforate: a) p a r a emisă l a I s t a n ­
bul în 1772 de către Mustafa ΙΙΙ ^9,. b) p a r a emisă l a Constantinopol, în
1

1783, de către Abdul Hamid I 0 . I n mîna stîngă o monedă ilizibilă.

1 1

Mormîntul 45 - l a nord de p r o n a o s . Mîinile pe piept. Sub craniu

t r e i cărămizi, i a r sub bazin şi sub t i b i i cîte una.
Mormîntul 46 - l a nord de p r o n a o s . Mîinile pe abdomen.
Mormîntul 47 A - l a nord de p r o n a o s . Adolescentă. L a mîna stîngă
o monedă osmană, perforată, ilizibilă ( s e c . X V I I ) . 1

M. 47 A a fost tăiat şi deranjat de mormîntul 47 B , c a r e aparţine

unui s e n i l I . L a mîna stîngă a l l u i M 47 B , pe degetul i n e l a r , s e afla un
inel s i g i l a r de a r g i n t . Şatonul este de formă hexagonală (fig.25/7).

317

www.mnir.ro
 Mormîntul 48 - l a nord de pronaos. Mîna dreaptă pe piept,iar stîngă
pe abdomen. P e cap o cărămidă epigrafă, susţinută de alte două aflate
pe l a t u r i .
Mormîntul 49 - l a nord de p r o n a o s . Mîna dreaptă pe umăr, iar stîngă
pe piept, d a r c e v a mai s u s .
Mormîntul 50 - între c e l e două i n c i n t e , d e a s u p r a zidului 26 B . C o ­
p i l . Mîna dreaptă pe piept, i a r stîngă pe umăr. P e piept 3 mărgele din
sticlă.
Mormîntul 51 - între cele două i n c i n t e , d e a s u p r a zidului 26 C . I n ­
fans I I . C o r p u l s e pare că a fost depus pe c e v a t a r e , dată fiind înclina­
r e a l u i forţată s p r e stîngă şi în j o s s p r e s t e r n . Mîna dreaptă pe umăr,
i a r stîngă pe piept.
Mormîntul 52 - între c e l e două i n c i n t e . C o p i l . F r a g m e n t a r . Mîinile
pe piept. L a mîna stîngă un dinar ungar emis în 1670 l a K r e m n i t z de c ă ­
tre Leopold I . 1 1 1

Mormîntul 53 - între cele două i n c i n t e . F r a g m e n t a r . C o p i l . S u p r a ­

pune z . 2 6 .
Mormîntul 54 - între c e l e două i n c i n t e . C o p i l . D o a r c r a n i u l şi o¬
moplaţii. G r oa pa s a a d i s t r u s o porţiune din pavajul fostei locuinţe din
acest loc.
Mormîntul 55 - l a nord de p r o n a o s . Mîna stîngă pe abdomen, iar
dreapta pe umăr.
Mormîntul 56 - l a nord de p r o n a o s . Bărbat. Mîna dreaptă pe piept,
i a r stîngă pe abdomen. P e piept un n a s t u r e (bumb) din lemn (fig.25/11).
Mormîntul 57 - l a nord de p r o n a o s . Depus pe un pat de cărămidă.
Mîinile pe piept, fn zonă s - a d e s c o p e r i t un pinten de f i e r .
Mormîntul 58 - l a nord de p r o n a o s . Mîna dreaptă pe piept ( r a d i u s u l
sub i l i a c ) , i a r stfngă sub b a z i n . T i b i a dreaptă d e a s u p r a c e l e i stfngi.
Mormîntul 59 - în zona de v e s t . Mîna dreaptă pe abdomen,iar stîngă
s p r e abdomen.
Mormîntul 60 - în zona de v e s t . C o p i l . C r a n i u l căzut c u orbitele pe
t o r a c e . Mîinile pe piept. S u b v e r t e b r e s - a d e s c o p e r i t o scoabă de fier
provenind de l a coşciug. In palma stîngă o monedă osmană,perforată]akçe
emisă l a Constantinopol în 1730 de către sultanul Mahmud Ι " 2 ,
Mormîntul 61 - în zona de v e s t . C o p i l . Mîna stfngă pe piept, i a r
dreapta pe abdomen. P e coaste r e s t u r i l e unui obiect de f i e r c e nu s - a
putut r e c u p e r a . L a u r e c h e a dreaptă un c e r c e l din sîrmă de c u p r u cu ş a -
tonul răsucit în opt şi închizînd o piatră verzui-albăstrie (fig.25/13).
Tot l a u r e c h e a dreaptă e r a u p r i n s e p r i n t r - u n f i r textil roşu patru
monede. osmane: a) onluk emis l a Constantinopol în timpul ltd M u s ­
tafa I (1 622-1 6 2 3 ) ; b) akçe emisă fn 1649 la Dimaşk (Şam) de către
1 1 5

Ibrahim 4. )1 1
c emisă l a C a i r o , ilizibilă; d) p a r a ilizibilă.
p a r a

In dreptul u r e c h i i stfngi s - a u d e s c o p e r i t de asemenea patru monede

p r i n s e între e l e p r i n t r - u n f i r t e x t i l roşu grena: a) akçe emisă în timpul
sultanului Mustafa I (1 6 2 2 - 1 6 2 3 ) ; b) akçe emisă în timpul
1 15
sultanului
Mustafa I ^ ; c ) grossetto raguzan emis în 1683
1 1
; d) grossetto ragu-
zan emis în 1695 . 1 1 8

318

www.mnir.ro
 Mormîntul 62 - în zona de v e s t . C o p i l . Mîinile pe piept. P e osul
i l i a c drept fragmente dintr-un obiect de f i e r .
Mormîntul 63 - în zona de v e s t . S e n i l . C r a n i u l d i s t r u s . Mîinile pe
piept. în palma stîngă o monedă osmană:akçe emisă l a Constantinopol, în
1730, de către sultanul Mahmud I 1 1 9
.
Tot îh zona de vest au fost identificate mormintele 64 şi 65 c a r e
însă n - a u fost degajate. S - a observat însă că M.64 suprapune M . 6 5 .
Din cele expuse mai s u s r e i e s e faptul că majoritatea mormintelor
conţin obiecte de i n v e n t a r .
Din rîndul a c e s t o r obiecte se relevă numărul destul de mare al mo­
nedelor. C e a mai veche este un d i n a r ungar din 1561 (M.6 B ) , i a r c e l e
mai recente sînt t r e i .parale turceşti din 1808. P e baza cronologiei mo­
nedelor s - a u putut s t a b i l i etapele întinderii c i m i t i r u l u i .
A s t f e l , l a sfîrşitul s e c . a l X V I - l e a şi în s e c . a l X V I I - l e a înmor-
mîntările s e făceau pe un teren s p e c i a l amenajat, situat l a o o a r e c a r e
distanţă de zidul nordic a l incintei mănăstirii ( z . 2 4 ) . Cîteva morminte de
l a începutul s e c . a l X V I I - l e a sînt situate în incinta mănăstirii, m a j o r i ­
tatea l a nord de biserică şi doar cîteva l a s u d . E s t e de presupus c a ele
să fi aparţinut unor rude ale c t i t o r i l o r s a u unor persoane c u un anumit
r o l în viaţa mănăstirii, aşa cum rezultă din faptul că M . 8 , 32 şi 48 a¬
veau c r a n i u l depus pe o cărămidă, r e s p e c t i v într-o cutie de cărămizi,
r i t u a l practicat l a înmormîntarea unor prelaţi.
începînd c u sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a c i m i t i r u l devenind neîncăpă­
t o r , mormintele s - a u apropiat de zidul nordic a l i n c i n t e i , ocupînd şi z o ­
na de vest a mănăstirii, t e r a s a dinspre l a c . In a c e s t din urmă loc în—
mormîntările v o r continua pînă la părăsirea mănăstirii l a începutul s e c .
al XIX-lea.
De l a sfîrşitul s e c . a l X V I I I - l e a şi începutul s e c . a l X I X - l e a d a ­
tează cîteva morminte situate l a e s t de mănăstire, c e e a ce denotă o î n ­
tindere a c i m i t i r u l u i , în perioada de sfîrşit a existenţei mănăstirii,şi în
această zonă.
O altă observaţie ce s e poate face din s t u d i e r e a monedelor d e s c o ­
perite în morminte, d a r şi în i n t e r i o r u l b i s e r i c i i , este a c e e a că pentru
perioada cuprinsă între începutul s e c . a l X V I - l e a şi sfîrşitul sec. al
ΧνΠ-leă predomină monedele venite din E u r o p a Centrală - U n g a r i a , R a -
guza, Polonia - , pentru c a după sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a să nu s e mai
întîlnească decît monede turceşti.
In altă ordine de i d e i , s t u d i e r e a obiectelor de inventar din m o r ­
minte indică faptul că necropola a fost utilizată, în majoritate,de o popu­
laţie laică - m i r e n i i din satul dependent de mănăstire - , populaţie c u r e ­
s u r s e materiale modeste.
Mormintele mai bogate sînt s i t u a t e , după cum s - a văzut, doar în i n ­
t e r i o r u l b i s e r i c i i şi e l e aparţin c t i t o r i l o r şi urmaşilor l o r .
Interesant este şi faptul că pe l o c u l fostei construcţii de la nord de
biserică s - a u efectuat, în faza a I l I - a , c i n c i înmormîntări de c o p i i .

319

www.mnir.ro
 Toate aceste d e s c o p e r i r i arheologice, prin multitudinea informaţi­
i l o r noi pe c a r e le aduc, contribuie l a aprofundarea cunoştinţelor r e f e ­
r i t o a r e l a diferitele epoci ale i s t o r i e i ţării n o a s t r e . E l e confirmă o dată
fn plus permanenţa l o c u i r i i omeneşti pe aceste l o c u r i .

N O T E

* P r e z e n t u l a r t i c o l a fost alcătuit, în mare p a r t e , pe baza unor f r a g ­

mente din însemnările de şantier ale regretatului profesor doctor-do-
centGheorghe Cantacuzino. Ţinem a aduce şi cu această ocazie un r e s ­
pectuos omagiu memoriei c e l u i c e n e - a fost dascăl şi mentor ( G . T . ) .
1 C . M O I S I L , B C M I , I I I , 1910, î a s c . 3 , p . 1 2 3 ; f a s c . 4 , p. 1 7 6 , f i g .
1 - 2 / a - b ; G H . Ş T E F A N , " D a c i a " , I I , 1925, p . 1 3 8 - 1 9 7 ; V L . D U M I ­
T R E S C U , S C I V , 1 6 , 1965, 2 , p . 2 1 5 - 2 3 4 ; S . M A R I N E S C U - B Î L C U ,
S C I V , 1 7 , 1966, 1 , p . 1 1 3 - 1 2 3 ; E . COMŞA, S C I V , 5 , 1954, 3 - 4 , p.
590, n r . 5 1 - 5 9 , f i g . 1 . Alte cercetări de suprafaţă şi săpături arheo­
logice în zonă, rămase inedite, au mai efectuat G H . Ş T E F A N (1925),
B . I O N E S C U şi D . S E R B Ă N E S C U .
* * fn perioada 1965-1968 săpăturile arheologice s - a u efectuat sub c o n ­
d u c e r e a p r o f . d r . d o c . Gheorghe Cantacuzino de l a Institutul de A r ­
heologie din Bucureşti, i a r fondurile au fost puse l a dispoziţie de
către Muzeul de Arheologie din Olteniţa. L a a c e s t e săpături au mai
participat: Răzvan T e o d o r e s c u (institutul de I s t o r i a A r t e i , 1965),Ro-
d i c a Ancuţa-Cercasov (studentă, 1966), G e o r g e T r o h a n i (student,
1966-1968), Milena D u m i t r e s c u - P r o t o p o p e s c u (studentă, 1967), L a u -
renţia B i b i r i - G e o r g e s c u ( C e n t r u l de Antropologie, 1968),Mihai F u r -
man ( C e n t r u l de Antropologie, 1968). Ridicările topografice s - a u e¬
fectuat de către arhitecţii Dinu T e o d o r e s c u şi Anişoara Căpităniţă-
S i o n (Institutul de A r h e o l o g i e ) . Unele măsurători a efectuat şi E u -
s e b i u Mironescu (institutul de A r h e o l o g i e ) . In anul 1977 săpăturile
arheologice au fost efectuate de către George T r o h a n i şi P a u l a P a v -
l i d e , muzeografi l a Muzeul de I s t o r i e a l R.S.România.
2 Pentru o parte din obiectivele descoperite în campaniile din 1965-1967
v e z i : G H . C A N T A C U Z I N O şi C . B Ă L A N , " R e v i s t a muzeelor" ,5 ,1 968,
6, p . 5 4 7 - 5 5 2 , c u bibliografia; R . T H E O D O R E S C U , S C I A , Artă plas­
tică, 1 5 , 1968, 2 , p . 2 1 3 - 2 2 0 .
3 D . B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului în România,Bucu­
reşti, 1961, p . 4 6 5 , f i g . 2 3 6 / 2 .
4 Ibidem, p . 4 5 9 , f i g . 2 3 5 / 2 8 .
5 Ibidem, p . 4 6 2 , f i g . 2 3 8 / 3 5 .
6 Ibidem, p . 4 4 4 , f i g . 2 3 5 / 5 - 7 , 1 6,33 şi fig.229/1 3 ; V L . D U M I T R E S C U ,
S C I V , 1 7 , 1966, 1, p . 7 3 , fig.14/2 (nivelul A 2 a ) ; M. P E T R E S C U -
DÎMBOVIŢA ş i S . S A N I E , A r h e o l o g i a Moldovei, V I , 1969, p.44, fig.
4/2 (nivelul i n f e r i o r = Gumelniţa H a = Gumelniţa A 2 ) .
7 V L . D U M I T R E S C U , o p . c i t . , p . 7 2 , fig.13/5 ( v e z i însă şi p . 8 5 , f i g .
22 pentru un fragment d e s c o p e r i t în n i v e l u l B ) ; M . P E T R E S C U - D I M -
BOVIŢA şi S . S A N I E , o p . c i t . , p . 4 4 , f i g . 4 / 1 1 .

320

www.mnir.ro
 Mormîntul 62 - în zona de v e s t . C o p i l . Mîinile pe piept. P e osul
i l i a c drept fragmente d i n t r - u n obiect de f i e r .
Mormîntul 63 - în zona de v e s t . S e n i l . C r a n i u l d i s t r u s . Mîinile pe
piept. în palma stîngă o monedă osmană:akçe emisă l a Constantinopol, în
1730, de către sultanul Mahmud I 1 1 9
.
Tot în zona de vest au fost identificate mormintele 64 şi 65 c a r e
însă n - a u fost degajate. S - a observat însă că M.64 suprapune M . 6 5 .
Din cele expuse mal s u s r e i e s e faptul că majoritatea mormintelor
conţin obiecte de i n v e n t a r .
Din rîndul a c e s t o r obiecte se relevă numărul destul de mare a l mo­
nedelor. C e a mai veche este un d i n a r ungar din 1561 (M.6 B ) , i a r c e l e
mai recente sînt t r e i .parale turceşti din 1808. P e baza cronologiei mo­
nedelor s - a u putut s t a b i l i etapele întinderii c i m i t i r u l u i .
A s t f e l , l a sfîrşitul s e c . a l X V I - l e a şi în s e c . a l X V I I - l e a înmor-
mîntările s e făceau pe un teren s p e c i a l amenajat, situat l a o o a r e c a r e
distanţă de zidul nordic a l incintei mănăstirii ( z . 2 4 ) . Cîteva morminte de
l a începutul s e c . a l X V I I - l e a sînt situate în incinta mănăstirii, majori­
tatea l a nord de biserică şi doar cîteva l a s u d . E s t e de presupus c a ele
să fi aparţinut unor rude ale c t i t o r i l o r s a u unor persoane c u un anumit
r o l în viaţa mănăstirii, aşa cum rezultă din faptul că M . 8 , 32 şi 48 a¬
veau c r a n i u l depus pe o cărămidă, r e s p e c t i v într-o cutie de cărămizi,
r i t u a l p r a c t i c a t l a înmormîntarea unor prelaţi.
începînd c u sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a c i m i t i r u l devenind neîncăpă­
t o r , mormintele s - a u apropiat de zidul nordic a l i n c i n t e i , ocupînd şi z o ­
na de vest a mănăstirii, t e r a s a dinspre l a c . In a c e s t din urmă loc în—
mormîntările v o r continua pînă l a părăsirea mănăstirii l a începutul s e c .
al XIX-lea.
De l a sfîrşitul s e c . a l X V I I I - l e a şi începutul s e c . a l X I X - l e a d a ­
tează cîteva morminte situate l a e s t de mănăstire, c e e a c e denotă o î n ­
tindere a c i m i t i r u l u i , în perioada de sfîrşit a existenţei mănăstirii,şi în
această zonă.
O altă observaţie c e s e poate face din s t u d i e r e a monedelor d e s c o ­
perite în morminte, d a r şi în i n t e r i o r u l b i s e r i c i i , este a c e e a că pentru
perioada cuprinsă între începutul s e c . a l X V I - l e a şi sfîrşitul sec. al
X V I I - l e a predomină monedele venite din E u r o p a Centrală - U n g a r i a , R a -
guza, Polonia - , pentru c a după sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a să nu s e mai
întîlnească decît monede turceşti.
în altă ordine de i d e i , s t u d i e r e a obiectelor de inventar din m o r ­
minte indică faptul că necropola a fost utilizată, în majoritate,de o popu­
laţie laică - m i r e n i i din satul dependent de mănăstire - , populaţie c u r e ­
s u r s e materiale modeste.
Mormintele mai bogate sînt s i t u a t e , după cum s - a văzut, doar în i n ­
t e r i o r u l b i s e r i c i i şi e l e aparţin c t i t o r i l o r şi urmaşilor l o r .
Interesant este şi faptul că pe l o c u l fostei construcţii de la nord de
biserică s - a u efectuat, în faza a I l I - a , c i n c i înmormîntări de c o p i i .

319

www.mnir.ro
 Toate aceste d e s c o p e r i r i arheologice, prin multitudinea informaţi­
i l o r noi pe c a r e le aduc , contribuie l a aprofundarea cunoştinţelor r e f e ­
r i t o a r e l a diferitele epoci ale i s t o r i e i ţării n o a s t r e . E l e confirmă o dată
în plus permanenţa l o c u i r i i omeneşti pe aceste l o c u r i .

N O T E

* P r e z e n t u l a r t i c o l a fost alcătuit, în mare p a r t e , pe baza unor f r a g ­

mente din însemnările de şantier ale regretatului profesor doctor-do-
centGheorghe Cantacuzino. Ţinem a aduce şi c u această ocazie un r e s ­
pectuos omagiu memoriei c e l u i c e n e - a fost dascăl şi mentor ( G . T . ) .
1 C . M O I S I L , B C M I , I I I , 1910, i a s c . 3 , p . 1 2 3 ; f a s c . 4 , p. 1 7 6 , f i g .
1 - 2 / a - b ; G H . Ş T E F A N , " D a c i a " , I I , 1925, p . 1 3 8 - 1 9 7 ; V L . DUMI­
T R E S C U , S C I V , 1 6 , 1965, 2 , p . 2 1 5 - 2 3 4 ; S . M A R I N E S C U - B Î L C U ,
S C I V , 1 7 , 1966, 1 , p . 1 1 3 - 1 2 3 ; E . COMŞA, S C I V , 5 , 1954, 3 - 4 , p.
590, n r . 5 1 - 5 9 , f i g . 1 . Alte cercetări de suprafaţă şi săpături arheo­
logice în zonă, rămase inedite, au mai efectuat G H . Ş T E F A N (1925),
B . I O N E S C U şi D . S E R B Ă N E S C U .
* * tn perioada 1965-1968 săpăturile arheologice s - a u efectuat sub c o n ­
d u c e r e a p r o f . d r . d o c . Gheorghe Cantacuzino de l a Institutul de A r ­
heologie din Bucureşti, i a r fondurile au fost puse l a dispoziţie de
către Muzeul de Arheologie din Olteniţa. L a a c e s t e săpături au mai
participat: Răzvan T e o d o r e s c u (Institutul de I s t o r i a A r t e i , 1965), Ro-
d i c a Ancuţa-Cercasov (studentă, 1966), G e o r g e T r o h a n i (student,
1966-1968), Milena D u m i t r e s c u - P r o t o p o p e s c u (studentă, 1967), L a u -
renţia B i b i r i - G e o r g e s c u ( C e n t r u l de Antropologie, 1968),Mihai F u r -
man ( C e n t r u l de Antropologie, 1968). Ridicările topografice s - a u e¬
fectuat de către arhitecţii Dinu T e o d o r e s c u şi Anişoara Căpităniţă-
S i o n (Institutul de A r h e o l o g i e ) . Unele măsurători a efectuat şi E u -
sebiu Mironescu (Institutul de Arheologie). In anul 1977 săpăturile
arheologice au fost efectuate de către George T r o h a n i şi P a u l a P a v -
l i d e , muzeografi l a Muzeul de I s t o r i e a l R.S.România.
2 Pentru o parte din obiectivele descoperite în campaniile din 1965-1967
v e z i : G H . C A N T A C U Z I N O şi C . B Ă L A N , " R e v i s t a muzeelor" ,5,1968,
6, p . 5 4 7 - 5 5 2 , c u bibliografia; R . T H E O D O R E S C U , SCIA,Artă plas­
tică, 1 5 , 1968, 2 , p. 2 1 3 - 2 2 0 .
3 D . B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului îh România,Bucu­
reşti, 1961, p . 4 6 5 , f i g . 2 3 6 / 2 .
4 Ibidem, p . 4 5 9 , f i g . 2 3 5 / 2 8 .
5 Ibidem, p . 4 6 2 , f i g . 2 3 8 / 3 5 .
6 Ibidem, p . 4 4 4 , f i g . 2 3 5 / 5 - 7 , 1 6 , 3 3 şi fig.229/1 3 ; V L . D U M I T R E S C U ,
S C I V , 1 7 , 1966, 1, p . 7 3 , fig.14/2 (nivelul A 2 a ) ; M. P E T R E S C U -
DÎMBOVIŢA ş i S . S A N I E , A r h e o l o g i a Moldovei, V I , 1969, p. 44, fig.
4/2 (nivelul i n f e r i o r = Gumelniţa H a = Gumelniţa A 2 ) .
7 V L . D U M I T R E S C U , o p . c i t . , p . 7 2 , fig.13/5 ( v e z i însă şi p . 8 5 , fig.
22 pentru un fragment d e s c o p e r i t în n i v e l u l Β) ; M. P E T R E S C U - D I M -
BOVIŢA şi S . S A N I E , o p . c i t . , p . 4 4 , f i g . 4 / 1 1 .

320

www.mnir.ro
 8 D . B E R C I U , o p . c i t . , p . 4 6 5 , fig.241/1 3 (raza I l e ) ; V L . D U M I T R E S C U ,
o p . c i t . , p . 8 6 , fig.23 (nivelul Β ) .
9 M. PETRESCU-DIMBOVIŢA , " P r e i s t o r i a A l p i n a " , T r e n t o , 10, 1974,
p.280, fig.4.
10 A . U L A N I C I , Cercetări arheologice, M I R S R I , 1975, p . 6 1 - 7 0 .
11 V . L E A H U , C u l t u r a T e i , p . 8 8 , fig.13/1 ,2 şi p. 141 .
12 A . U L A N I C I , Cercetări arheologice, M I R S R I I , 1976, p.61 ,fig. 16/2.
13 N . C H I D I O S A N , " D a c i a " , N . S . , 12, 1968, p . 1 6 1 - 1 6 2 , fig. 6 / 7 - 8 .
14 V . L E A H U ' , o p . c i t . , p.87 şi 9 0 , f i g . 1 4 / 5 .
15 P . R O M A N , Comunicare l a C o l o c v i u l V I I privind epoca bronzului, B u ­
cureşti, Institutul de arheologie, 23 noiembrie 1978.
16 G . T R O H A N I şi D . Ş E R B Ă N E S C U , Muzeul naţional, I I , 1975, p . 2 7 5 ,
fig. 2 .
17 I . H . C R I Ş A N , C e r a m i c a daco-getică, Bucureşti, 1969, p . 2 0 9 , fig.
115. Un vas asemănător, datînd de l a sfîrşitul s e c . I I - mijlocul s e c .
I î . e . n . , a fost descoperit l a Vlădiceasca - v e z i G . T R O H A N I , C e r ­
cetări arheologice, M I R S R , I , 1975, p.163 şi 1 6 9 , f i g . 2 1 / 2 .
18 A L . A L E X A N D R E S C U , T h r a c o - d a c i c a , 1976, p . 1 3 4 - 1 3 5 , f i g . 2 / 5 , 7 .
19 Idem, T h r a c i a , I I I , 1974, S o f i a , p . 5 8 , f i g . 2 / 1 .
20 D . B E R C I U şi E . M O S C A L U , S C I V , 2 3 , 1972, 4 , p . 6 3 7 , fig.2/3 şi
fig. 3 / 1 .
21 G . T R O H A N I , Cercetări a r h e o l o g i c e , M I R S R , I , 1975, p . 1 5 1 - 1 7 3 ; I L
1976, p . 8 7 - 1 2 9 .
22 G . T R O H A N I şi D . Ş E R B Ă N E S C U , Muzeul naţional, I I , 1 9 7 5 , p . 280¬
286.
23 Ibidem, p . 2 7 5 - 2 8 0 ; G . T R O H A N I , o p . c i t . , p. 1 2 7 - 1 4 1 .
24 Informaţie D.Şerbănescu.
25 A n a l i z a materialului osteologic a fost efectuată de către Alexandra
Bolomey.
26 E . V . I O N E S C U , Cercetări a r h e o l o g i c e , M I R S R , I I , 1976, p . 1 5 0 .
27 M . T U R C U , Cercetări arheologice în Bucureşti, I I , 1965, p.270-276,
fig. 2 9 .
28 R . V U L P E , M a t e r i a l e , V I , 1959, p . 3 1 5 , f i g . 4 / 9 .
29 R . V U L P E , M a t e r i a l e , V I I , 1961, p . 3 3 2 ; I . H . C R I Ş A N , Ceramica
daco-getică, Bucureşti, 1969» p . 1 8 3 , f i g . 9 7 / 6 .
30 Un v a s c u decor identic a fost d e s c o p e r i t l a Crivăţ - informaţie
B a r b u Ionescu (Muzeul din Olteniţa).
31 R . V U L P E , M a t e r i a l e , I I I , 1957, p.231 , f i g . 1 1 / 3 ; D . T U D O R , Ar­
heologia Moldovei, V , 1967, p . 7 4 , fig.8/1954 şi p . 7 6 , fig.8/162,nr.
155-157 şi p . 7 8 , n r . 189; D . V . R O S E T T I , S . C I V , 1 1 , 1 9 6 0 , 2 , p . . 3 9 8 ,
f i g . 6 / 8 ; I . G L O D A R I U , Relaţii c o m e r c i a l e ale D a c i e i c u lumea e l e ­
nistică şi romană, C l u j , 1974, p . 2 0 6 - 2 0 8 , p l . X I X , X X / 1 2 / 2 , 1 8 , 19
cu bibliografia.
32 S . M A R I N E S C U - B Î L C U , S C I V , 1 7 , 1966, 1, p . U 9 ; I . G L O D A R I U ,
pp.cit., p.206, p l . X I X . *
33 V e z i în acest s e n s v a s e l e d e s c o p e r i t e l a Vlădiceasca - G . T R O H A N I ,
Cercetări a r h e o l o g i c e , M I R S R , I I , 1976, p . 1 2 3 - 1 2 5 , f i g . 2 0 / 4 , 5 .
34 I . G L O D A R I U , o p . c i t . , p . 2 1 4 - 2 1 6 .

321

www.mnir.ro
35 Sondaje B a r b u I o n e s c u . P r i n t r e d e s c o p e r i r i l e făcute fn a c e s t loc
menţionăm o toartă ştampilată de amforă rodiană cu inscripţia ΕΠ1
Α Ρ Ι Σ Τ Ε Ι Δ Α / ΔΑΛΙΟΥ datată fntre 200-180 f . e . n . , c f . Ε. P R I D I K ,
Inventarnfi katalog kleim na amfornfh r u c i k a h . . . , P e t r o g r a d , 1917,
p . 5 , n r . 7 0 şi V . C A N A R A C H E , Importul amforelor stampilate l a I s ­
t r i a , Bucureşti, 1957, p . 2 4 0 , n r . 5 4 7 (fnsă c u luna K-<pV<f<.o[ş) ). O
toartă ştampilată de amforă rodiană s - a descoperit şi pe O s t r o v e l -
S . M A R I N E S C U - B Î L C U , o p . c i t . , fig.4/1 . fn aceeaşi zonă.dar mai la
nord, s - a d e s c o p e r i t fntîmplător o tetradrahmă tasiană.
36 S . D O L I N E S C U - F E R C H E , Aşezări din s e c . I I I şi V I e . n Bucu­
reşti, 1974, p . 8 7 , fig.104¬
37 Ibidem, p . 7 6 , fig.75/1 .
38 V e z i nota 2 .
39 V e z i fn a c e s t s e n s d e s c o p e r i r i l e de l a Bucureşti - S f .Gheorghe-Nou,
c f . D . V . R O S E T T I , M a t e r i a l e , V , 1959, p . 6 4 9 , fig.13/1 şi fig.14;
B i s e r i c a Colţea, c f . D . V . R O S E T T I , M a t e r i a l e , V I I , 1961, p.673,fig.
19/11; Păcuiul l u i S o a r e , c f . P . D I A C O N U , M a t e r i a l e , V I I , 1961 , p .
605, f i g . 4 / 2 ; Bucureşti - zona C u r t e a V e c h e , c f . D . V . R O S E T T I şi
P . I . P A N A I T , M a t e r i a l e , V I I I , 1962, p-771 , fig.8/1 ; Z i m n i c e a — i n ­
formaţie A l . A l e x a n d r e s c u .
40 I . B A R N E A , P . C E R N O V O D E A N U şi C . P R E D A , M a t e r i a l e , I V , 1957,
p . 2 3 3 , f i g . 13/4.
41 D . V . R O S E T T I , M a t e r i a l e , V , 1959, p . 6 5 0 , f i g . 2 l / l .
42 D . V . R O S E T T I . ş i P . I . P A N A I T , o p . c i t . , p.771 , f i g . 8 / 3 .
43 I . B A R N E A , P . C E R N O V O D E A N U şi C . P R E D A , o p . c i t . , p . 2 3 4 , fig.
14/1 (vas d e s c o p e r i t l a G i u r g i u şi datat fn s e c . X I V - X V ) .
44 D . V . R O S F T T I , o p . c i t . , p.781 , f i g . 3 0 / l 3 - 1 4 ,
45 G H . C A N T A C U Z I N O şi C . B Ă L A N , o p . c i t . , p . 5 4 8 - 5 5 0 , f i g . 2 / 3 .
46 L . R É T H Y şi G . P R O B S Z T , C o r p u s Nummorum H u n g a r i a e , G r a z , 1 9 5 8 ,
p . 1 2 0 , n r . 2 7 7 ; E . U N G E R , Magyar EremhaTâxozo,II, Budapest,
1960, n r . 6 4 6 .
47 I d e n t i f i c a r e a esenţelor lemnoase a fost efectuată de către E d i t h V a ­
l e r i a I o n e s c u - R u s u şi M a r i a Brăileanu.
48 G H . C A N T A C U Z I N O şi C . B Ă L A N , o p . c i t . , p . 5 4 9 - 5 5 2 , f i g . 3 / 1 .
49 Inscripţiile medievale a l e României. Oraşul Bucureşti, I , 1965: n r .
83 - p i s a n i a bis.măn. C o t r o c e n i (română, 1679); n r . 3 6 7 - pisania
b i s . S f . A p o s t o l i (română, 1715); n r . 4 5 7 - p i a t r a de mormînt, bis.
S t a v r o p o l e o s (greacă, 1 6 9 ? ) ; n r . 5 9 7 - p i s a n i a bis.măn. S f . S a v a
(greacă, c i r c a 1776); n r . 6 4 3 - p i a t r a de mormfnt măn. Comana ( r o ­
mână, după 1640); n r . 660 - p i a t r a de mormfnt măn. S f . S a v a (greacă,
1702); anumite asemănări, d a r şi d e o s e b i r i - n r . 642 - p i a t r a de mor­
mfnt a D e s p i n e i Radu Năsturel din 14 decembrie 1635 provenind de la
b i s e r i c a din Hereşti.
50 Informaţie P a c h e P r o t o p o p e s c u , 2 a p r i l i e 1966.
51 A n a l i z e l e cantitative şi c a l i t a t i v e ale o b i e c t e l o r de argint şi a u r s-au
efectuat l a B a n c a Naţională a R.S.România fn anul 1968.
52 T . B Ă L Ă Ş E L , " B i s e r i c a Ortodoxă Română" ,45 ,1925 ,4(553),p.223-229
53 A r h i v e l e S t a t u l u i Bucureşti, M r e a C o t r o c e n i , X X V I I l / 2 2 .

322

www.mnir.ro
54 Informaţie, 1968, C o r i n a N i c o l e s c u .
55 Ibidem.
56 N . C O N S T A N T I N E S C U , C r . M O I S E S C U , D . N I C O L A E S C U - P L O P Ş O R ,
" D a c i a " , N . S . , X I , 1967, p . 3 0 6 , fig-.3¬
57 C . N I C O I 1 !S«"l.", CostnituT de evrte in ţările române, Bucureşti, 1970,
p.44.
58 Ibidem, p . 4 4 , fig. 19 (pentru conteş) şi 4 6 , f i g . 2 0 - 2 2 (pentru r o c h i e ) .
59 Ibidem, p. 110, fig.59 şi p. 112, f i g . 6 0 .
60 V e z i nota 5 6 .
61 Din pisanie r e i e s e că b i s e r i c a s - a zidit fn 1644 de către Udrişte N ă s ­
turel.
62 Informaţie Ion Şerban C h i c i d e a n u .
63 V e z i fn a c e s t sens pie.tra de mormfnt a jupfniţei D e s p i n a , soţia l u i
Radu Năsturel, mama l u i Udrişte Năsturel şi a doamnei E l i n a (vezi
nota 5, ultimul exemplu).
64 G H . C A N T A C U Z I N O şi C . B Ă L A N , b p . c i t . , p.549 şi 553, f i g . 3 / 2 .
65 Aşa s e explică faptul că marele ban T e o d o s i e nu a fost d e s c o p e r i t fn
exonartexul (pronaosul) adăugat fn s e c . a l X V I I - l e a (faza a I l - a ) ,
unde s e bănuia existenţa l u i , c f . G H . C A N T A C U Z I N O şi C . B Ă L A N ,
op.cit., p.549; R v T H E O D O R E S C U , o p . c i t . , p.217.
66 V e z i nota 5 3 .
67 P . I . P A N A I T , Bucureşti, V I , 1968, p . 8 9 , f i g . 3 / 4 .
68 Ibidem, p . 7 3 , f i g . 13/8.
69 Ibidem, p . 9 2 .
70 N . C O N S T A N T I N E S C U , M a t e r i a l e , V I , 1959, p . 7 4 2 , f i g . 1 2 / 1 - 5 .
71 B . S L Â T I N E A N U , S t u d i i de artă populară, Bucureşti, 1 9 7 2 , p . 3 0 6 ,
fig. 107.
72 A r h . S t . B u c , M r e a . C o t r o c e n i , n r . 6 9 2 , f i l a 100, r e c t o ; R . T H E O -
D O R E S C U , op.cit., p.220.
73 Documenta Romaniae H i s t o r i c a (= D R H ) , B , I , n r . 4 9 , p . 9 9 .
74 G H . C A N T A C U Z I N O , S C I V , 14, 1963, 2 , p.371 , f i g . 1 5 / 1 - 3 .
75 M.COMŞA, " D a c i a " , N . S . , 2 1 , 1977, p . 3 1 4 .
76 Ibidem.
77 G H . C A N T A C U Z I N O , o p . c i t . , p . 3 6 8 , f i g . 1 2 - 1 4 .
78 Ibidem, p . 3 7 1 , f i g . 1 5 / 8 .
79 D I R , Β , I V , p . 2 1 5 - 2 1 6 .
80 P . D I A C O N U , L e s Coumans au B a s - D a n u b e . . . , Bucureşti, 1978, p.
28 şi 32 c u b i b l i o g r a f i a . Toponimul de Cătălui apare fn documente
pentru prima dată l a 8 i a n u a r i e 1392, c f . D R H , Β , I , n r . 17, p . 4 4 .
81 G H . C A N T A C U Z I N O , o p . c i t . , p . 3 7 1 , f i g . 8 / 9 .
82 NURI P E R E , O s m a n l i l a r d a Madenf P a r a l a r , Istambul, 1968, p. 187,
n r . 4 9 4 . D e s c i f r a r e a monedelor ^.Isăcescu şi P . S t a n c u .
83 Ibidem, p . 2 2 5 , nr.681 (anul 15).
84 Asemănări îh l u c r a r e a citată mai s u s p , 1 5 3 , n r . 4 0 6 (Osman I I 1618¬
1622); p . 1 5 9 , n r . 4 2 4 (Murad I V 1623-1640) şi mai puţin probabil p.
165, n r . 4 3 9 şi 441 (Ibrahim 1640-1648).
85 E . U N G E R , Magyar Éremha Târozô, I , B u d a p e s t , 1958, n r . 9 6 .
86 NURI P E R E , o p . c i t . , p.251 , n r . 8 3 2 .

323

www.mnir.ro
 87 E.UNGER, op.cit., nr.56.
88 Ibidem, n r . 2 8 7 .
89 NURI P E R E , o p . c i t . , p.171, n r . 4 5 8 .
90 E . U N G E R , op.cit., p.230.
91 N U R I P E R E , o p . c i t . , p . 1 2 9 , n r . 2 9 6 - 3 0 7 (locul b a t e r i i este ilizibil).
92 Ibidem, p . 2 4 9 , n r . 8 0 7 (anul 1).
93 Reversul ilizibil.
94 N U R I P E R E , o p . c i t . , p . 2 2 5 , nr.681 (anul 1 3 ) .
95 Ibidem, p . 2 2 5 , nr.681 (anul 5 ) .
96 Ibidem, p . 2 2 5 , nr.681 ( a n u l 8 ) .
97 Ibidem, p . 2 3 2 , n r . 7 1 3 .
98 Ibidem, p . 2 2 5 , nr.681 (anul 1 ) .
99 Ibidem (anul 1 ) .
100 Ibidem, p . 2 0 3 , n r . 5 7 8 şi 579 .
101 Ibidem, p . 2 2 5 , n r . 6 8 3 .
102 Ibidem (anul 11).
103 Ibidem, p . 2 4 9 , n r . 8 0 7 (anul 4 ) .
104 M . R E S E T A R , Dubrovacika numismatika, I I , B e o g r a d , 1925, p.162¬
176 (grupa V ) .
105 N U R I P E R E , o p . c i t . , p . 2 0 3 , n r . 5 7 8 şi 5 7 9 .
106 Ibidem, p . 2 0 3 , n r . 5 8 0 (anul 5 ) .
107 Ibidem, p . 2 0 3 , n r . 5 7 8 şi 579 (anul 5 ) .
108 Ibidem, p . 2 2 5 , n r . 6 8 3 .
109 Ibidem, p . 2 1 6 , n r . 6 3 9 (anul [11]85 = 1772).
110 Ibidem, p . 2 2 5 , nr.681 (anul 1 1 ) .
111 E . U N G E R , o p . c i t . , I I , p . 2 4 , n r . 4 0 9 , t . 5 4 7 (varianta).
112 NURI P E R E , o p . c i t . , p.203, nr.579.
113 Ibidem, p . 1 4 6 , n r . 3 8 0 .
114 Ibidem, p. 165, n r . 4 3 9 .
115 Ibidem, p. 147, n r . 3 9 0 .
116 Ibidem,
117 M . R E S E T A R , op.cit., p.168-170.
118 Ibidem, p . 1 7 4 - 1 7 6 .
119 NURI P E R E , o p . c i t . , p.203, n r . 5 7 9 .

324

www.mnir.ro
 LES F O U I L L E S ARCHEOLOGIQUES
DE C Â T Ă L U I - C A S C I O A R E L E
Résumé

Dans une zone r i c h e en v e s t i g e s , située s u r le t e r r i t o i r e de la com­

mune Căscioarele, dép. d ' I l f o v , on a effectué pendant l e s années 1965—
1977 p l u s i e u r s campagnes de fouilles archéologiques.
L e s sections tracées s u r l'emplacement de l ' a n c i e n monastère C ă ­
tălui ont relevé des t r a c e s d ' habitation de différentes époques.
De l'époque néolithique on a découvert t r o i s complexes (deux ha¬
bitations et une fosse) appartenant à l a fin de l a n e m e phase de l a c i v i ­
lisation Gumelniţa.
De l'âge du bronze datent deux habitations et deux f o s s e s Glina,
a i n s i qu'une habitation qui a été attribuée à l ' h o r i z o n S t r i c h v e r z i e r t e ­
keramic .
De l a première époque du f e r a été découvert un s e u l fragment de
b r a c e l e t en bronze caractéristique au Hallstatt B 3 - C .
L e s t r a c e s de l a deuxième époque du fer (le L a Tène), du temps
des géto-daces, sont comprises en deux niveaux d'habitat.
Au p r e m i e r niveau (inférieur) appartiennent une hutte et une fosse
l e s q u e l l e s , à base des objets d ' i n v e n t a i r e et de l a s t r a t i g r a p h i e , datent
entre l e milieu du n i ^ m e et.le milieu du n e m e siècles a v . n . è .
Au deuxième niveau (supérieur) appartiennent l e s autres complexes
découverts - l e s habitations n o . 2 - 1 0 , l'âtre no.1 et l e s f o s s e s n o . 2 - 4 .
L e s objets d ' i n v e n t a i r e - céramique, pièces en métal,pierre,terre
c u i t e , os - sont spécifiques à l a période comprise entre le milieu du I I e

siècle et l a fin du I e r
siècle a v . n . è . , éventuellement le commencement
du I e r
siècle n . è . L a majorité d ' e n t r e eux appartiennent à l a période
c o m p r i s e entre le milieu du π et le milieu du I e
siècle av. n.è., p é ­
r

riode qui a constitué l'époque f l e u r i s s a n t e de l ' h a b i t a t .

De l'époque préféodale on a identifié un habitat du V I e m e
siècle n.è.
qui e s t du type du village dispersé. P o u r c e l a on n a pu dépister qu ' un
1

niveau d'habitat seulement aux alentours des habitations et pas sur toute
l'étendu de l ' h a b i t a t .
De cette époque datent deux habitations. Une troisième a été d é ­
couverte à peu près 500 m plus au sud-ouest de l ' e n d r o i t des f o u i l l e s .
L e s habitations contenaient un four avec des p i e r r e s dans les murs.
A u - d e s s u s de l u i s e trouvait un plateau en t e r r e cuite s u r lequel on g a r ­
dait l e s pots.
Pendant l'époque féodale l a zone fouillée a été le plus i n t e n s i v e ­
ment habitée. D ' autre p a r t , l a découverte des vestiges de cette époque
a constitué l a c a u s e des f o u i l l e s .
L e complexe féodal identifié, comme suite des r e c h e r c h e s , s e c o m ­
pose des éléments suivants: l ' h a b i t a t i o n des s e i g n e u r s féodaux, l'église
et le c l o c h e r du monastère Cătălui, l e s tombes de 1 'intérieur de l'église,

325

www.mnir.ro
les enceintes environnantes avec les constructions adjacentes, le v i l ­
lage féodal et l e cimetière du monastère.
Etant donné l e f a i t que l ' h a b i t a t i o n des seigneurs et surtout l ' é ­
glise et le c l o c h e r ont été présentés dans un autre ouvrage (note 2), dans
le présent on i n s i s t e seulement s u r l a présentation des objets d'inven­
taire .
A i n s i on a pu établir que l a l
e r e
phase d'évolution du monastère a
connu trois étapes: l a ( X V - première moitié du X V siècle) époque d'u­
e e

tilisation de l a première habitation des s e i g n e u r s , Ib (milieu du X V Ie

siècle) quand a été bâtie l a seconde habitation des seigneurs et le (la

deuxième moitié du X V I siècle) quand a été bâtie l ' é g l i s e .
e

L e s tombes de l'intérieur de l'église s e composent de 5 caveaux

et 3 tombes simples avec 4 sépultures et contiennent l e s dépouilles des
membres de l a famille des fondateurs du monastère.
L a caveau no.1 représentait l a tombe de S t a n spătarul de C o r b i .
L a tombe no.1 a été probablement c e l l e de l a jupaniţa C a p l e a , l a
femme de S t a n de C o r b i .
Dans l e c a v e a u n o . 2 était enterré un enfant.
Des importantes découvertes ont été faites dans l e s caveaux n o . 3
et 4 qui contenaient des bijoux en argent et en o r , a i n s i que des vête­
ments. De c e fait i l est à supposé que le caveau n o . 4 constituait la tombe
de M a r i a C o r b e a n u , première épouse de Udrişte Năsturel et mère de M a -
teiaş.
L e caveau Ηο.5 était v i d e , l a tombe no.2 contenait un squelette,
tandis que l a tombe n o . 3 d e u x .
Dans l e sous chapitre l e s enceintes environnantes et l e s c o n s t r u c ­
tions adjacentes sont présentées l e s différentes transformations subies
au c o u r s des t r o i s phases d'évolution du monastère - I , 1560/1577 -
1595/1602, I I , 1 5 9 5 / 1 6 0 2 - 1 6 8 2 , I I I , 1689 - commencement du X I X s i è ­
e

c l e - a i n s i que l e s objets d ' i n v e n t a i r e découverts.

Du village féodal, attesté pour l a première fois dans l e s documents
le 19 J u i n 1421 , ont été découvertes 5 habitations et 5 fosses datant des
X V I / X V I I siècles j u s q u ' a u commencement du X I X .
e e e

E n étudiant l e s 67 sépultures du cimetière on a pu établir l e s d i f ­

férentes phases de son évolution chronologique et s p a t i a l e .
Toutes ces découvertes archéologiques, p a r l a multitude des n o u ­
v e l l e s informations fournies contribuent à une meilleure connaissance
des différentes époques de 1 ' h i s t o i r e de notre p a y s . E l l e s confirment
une fois de plus l a permanence de l'habitat humain dans c e s e n d r o i t s .

LÉGENDE D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - L e t e r r i t o i r e de l a commune de Căscioarele avec l e s points

principaux où ont été faites des découvertes archéologiques.
F i g . 2 a . - P l a n des fouilles archéologiques effectuées au point Mănăsti­
r e a Cătălui.

326

www.mnir.ro
F i g . 2 b » - P l a n des fouilles archéologiques effectuées au point Mănăsti­
r e a Cătălui (suite).
F i g . 3 . - P r o f i l du p a r o i de l ' o u e s t de l a L X I V s e c t i o n .
e

F i g . 4 . - Outils en p i e r r e (1-3 culture, Gumelniţa; 4-6 culture Glina) et

céramique de type Gumelniţa ( 7 - 1 2 ) .
F i g . 5 . - P r o f i l de c e r t a i n e s zones du paroi de l ' e s t de l a L X V section e

(1 ) et du p a r o i du nord de l a XLII® section (2).

F i g . 6 . - Céramique G l i n a ( 1 , 2 , 4 - 1 1 = habitation G l i n a no.2) et S t r i c h ­
v e r z i e r t e k e r a m i c (3).
F i g . 7 . - Céramique G l i n a ( 1 - 4 , 6 , 9 - 1 1 , 1 4 - 1 9 = h a b . G 1 . 2 ; 5 , 7 , 8 , 1 2 , 1 3 =
fosse G 1 . 2 ) .
F i g . 8 . - P r o f i l s des habitations géto-daces no. 1-3 (1), 8 (2) et 9 (3).
F i g . 9 . - V a s e s géto-daces du p r e m i e r niveau (2-8) et du deuxième niveau
d'habitat (1) ( 2 , 7 - h a b . L t . 1 ; 3 - 4 = fosse L t . 1 ) , ( 1 , 5 , 7 au tour;
2—4, 8 à l a main).
F i g . 1 0 . - Outils et objets de p a r u r e géto-daces du premier âge du fer
(7) et du deuxième âge du f e r ( 1 - 6 , 8 - 1 5 ) (6,8-11 , 1 4 , 1 5 = hab.
L t . 2 ; 1 , 4 hab. L t . 4 ; 12 = h a b . L t . 5 ; 8 = fosse L t . 1 ; 2 , 3 , 5 , 1 3
= cauche).
F i g . 1 1 . - Céramique géto-dace façonnée à l a main ( 1 - 4 , 6 - 8 , 1 0 , 1 1 ) et au
tour ( 5 , 9 ) , (3,11 = h a b . L t . 2 ; 1 , 4 , 5 , 7 - 1 0 = h a b . L t . 4 ; 6 = hab.
L t . 9 ; 2 = cauche).
F i g . 1 2 . - Céramique géto-dace façonnée à l a main ( 1 - 6 , 1 0 , 1 1 ,13) et au
tour ( 7 - 9 , 1 2 ) (12 h a b . L t . 2 ; 5 , 6 , 8 - 1 0 , 1 2 = h a b . L t . 4 ; 2 =fosse
L t . 4 ; 3 , 4 , 7 , 1 1 , 1 3 = couche).
F i g . 1 3 . - Céramique géto-dace l o c a l e ( 2 5 - 7 ) et d'importation ( 3 , 4 , 8 ) .
t

F i g . 1 4 . - Habitation préféodale n o . 2 du V I siècle n . è . (1 = plan dufour;

e

2 - 3 = p r o f i l de 1 ' habitation dans l a d i r e c t i o n s u d - n o r d et e s t -

ouest) .
F i g . 1 5 . - Céramique du V I siècle n . è . (2,9 = hab. Pf.1 ; 1 , 3 - 7 = hab.
e

P f . 2 ; 8 = couche).
F i g . 1 6 . - Poids en t e r r e cuite (1) et céramique du V i e siècle n . è . (2-7)
(hab. P f . 2 ) .
F i g . 1 7 . - Céramique féodale (1 = couche; 2 - 4 = habitation des s e i g n e u r s
féodaux.; 5 - 6 = hab. F . 1 ) .
F i g . 1 8 . - E c u e l l e émaillée et à s graf fit te (habitation des s e i g n e u r s féo­
daux).
F i g . 1 9 . - Céramique féodale émaille ( 1 , 4 = église; 2 = hab. à l ' e s t de
l ' é g l i s e ; 3 = hab. des s e i g n e u r s féodaux; 5 = h a b . F . 4 ) .
F i g . 2 0 . - Céramique féodale émaillée ( 1 , 6 - 8 ) et "brfncovenească" (2-5)
(1 , 4 , 5 , 7 , 8 = hab. des s e i g n e u r s féodaux; 6 = h a b . F . 4 ; 2 , 3 =
pavé au s u d - e s t de l ' é g l i s e ) .
F i g . 2 1 . - P i p e s d e s X V I I I - X I X siècles (1-5) et objets en fer
e e
décou­
v e r t s à 1 ' intérieur de 1 ' église ( 6 - 1 0 ) .
F i g . 2 2 . - B r i q u e s u s u e l l e s et ornementales.
F i g . 2 3 . - B r i q u e s u s u e l l e s et ornementales et a u s s i des t u i l e s .
F i g . 2 4 . - F r a g m e n t s d ' i n s c r i p t i o n s en p i e r r e .

327

www.mnir.ro
F i g . 2 5 . - Objets de p a r u r e en or et argent découverts dans l e s tombes
de l'intérieur de l'église (5 = caveau 3 ; 1-4 = caveau 4) et
objets de p a r u r e provenant des tombes de l a nécropole (10-12
tombe F 1 5 ; 6 , 9 = tombe F 41 ; 8 = tombe F 4 2 ; 7 = tombe47 B;
11 = tombe F 56; 1 3 = tombe F 61 .
F i g . 2 6 . - Objets en fer (1 , 4 - 6 , 1 0 , 1 2 = hab. au nord de l ' é g l i s e ; 2,11 =
hab. à l ' e s t de l ' é g l i s e ; 7 = hab. F 4 ; 3 = fosse F 2 ; 8, 9 , 1 3 ,
14 = c o u c h e ) .
F i g . 2 7 . - D e s c a r r e a u x de poêle ornementaux.
F i g . 2 8 . - Un c a r r e a u de poêle en forme de vase (1) et un c a r r e a u de
poêle au fond s e m i c i r c u l a i r e (2).
F i g . 2 9 . - L ' é g l i s e de l ' e r m i t a g e Cătălui d'après D i o n i s i e E c l e s i a r h u l .
F i g . 3 0 . - Objets en métal ( 1 - 7 , 10-18) et t e r r e cuite (8-9) découverts
dans l e s complexes féodaux (2 = hab. des s e i g n e u r s féodaux
11 = caveau 4 ; 8 = hab. F 2 ; 12 = hab. F 3 ; 6 , 7 , 9 , 1 3 , 1 5 - 1 7 =
hab. F 4 ; 1 - 5 , 1 4 = hab. F 5"; 18 = c o u c h e ) .

328

www.mnir.ro