CAVOU DIN SECOLUL IV d. CHR.

DESCOPERIT
lN NECROPOLA DE VEST A TOMISULUI

MIHAI BUCO VALA

Cercetările cu caracter de salvare, prilejuite de lu crările edilitar e

întreprinse între anii 1987 - 1988 la Constanţa a u adus precizări re:fieri-
toare la existenţa în zona de vest a oraşului a unei necropo,le romano-
bizanti ne L.
În cursul anului 1988, în perimetrul menţi,onat, mai exact în curtea
i n terioară a complexului comercial Egreta, la capătul dinspre gară al
străzii Traian, au fost descoperit două corntrucţii funerare , diferite ca
formă şi dimensiuni, s ituate la numai 30 m distanţă între ele ; ne grăbim
să precizăm că , din. păcate, sitarea lor de conservare era proastă, acop e-
rişul lipsind datorită profanărilor r epetate şi distrugeri.lor cauza t e, în-
cepând din antichitate.
Primul cavou de mari dimensiuni, prevăzut cu dromos şi scară
de acces, conţinea şi r esturile unei p'icturi mura1Le paleocreştine, foarte
interesante, care face obiectul unui studiu separat, aflat în curs de
tipărirre2.
În cele ce urmează, vom prezenta doar pe cel de-al doilea cavou de
familie cu o singură încăpere (fig. 1).
In momenitul descoperirii, caViOiUl se prezenltla s'Ub form a unei în-
căperi tipice, de mici dimensiuni, quasi-dreptunghiulară, având păs<tra­
ţi doar trei din cei pia.tru pereţi ,a i săi ; cel de-all patrulea, în care; :rusiese
practi1oată · intrarea, lips•e a cu des•ăvârşire, (fig. 2). Dis:t rugerea aicestiuia
şi lipsa acoperişului boltit au permis de-a lungul vremii ump1erea inte-
riorului cavoului, de s us până jos, cu un strat m asiv de păm ânt negru,
granulos, foar,te tasat da1torită infii.ltrări1o.r ma's ive de apă, în primuil
rântd.
1
Mihai Bucovală, Cecilia Paşca, P ontica, 21-22, 1988-1989, p. 123-163 ·
idem, Pontica 24, 1991, p . 185-236. '
2
Studiu realizat în colabora re cu Alix Barbet, directoarea Centrului de
picturi murale romane de la Paris-Soissons, care, în plus s-a îngrijit, în fruntea
unei echipe ele specialişti francezi, ele consolida r ea picturii" menţionate.
208 MJHA[ BUCOV ALA

NEAGRA

---- · ____ _,,__ - - - --

Fig. 1 : Localizarea cavoului în necropola de vest a Tomisului

Orientarea
Orientarea lăcaşu lui sepulcral era est-vest.
Caracteristici constructive
Dimensiuni: Lungimea (păstrată) : 3,05 m, lăţimea, 2,08 m, înăl­
ţimea (estimată) : 2,10 m.
Pereţii : Cei trei pereţi (de nord, sud; şi vest) erau zidi ţi din pietre
mici şi mijlocii, de formă neregulată , legate cu m ortar alb-Poz, având
în amestec bucăţi de cărămidă pisată.
Peretele de sud, păstrat pe înălţimea de 1,64 m, are grosimea de
0,52 m, cel de nord 1,36 m înălţime şi 0,45 m grosime; peretele de vest,
ce închidea lăcaşul, se păstrează pe înălţimea de 1,61 m (grosimea sa nu
s-a put ut controla, dar bănuim că era aceeaşi cu a celorlalţi păstraţi).
Bolta : Având în vedere conf:igumţia pereţilor, acoperişul cavou-
lui trebuie să fi fost lu crat în bolită, din cărărnizi.i tipi'ce, lipitJe între ele
cu u n strat gros de mortar, după tehnica vremii. Dimensiunile câtorva
dintre a cestea, vizibile l,a partea superioară a pereţhlor, chiar în punotul
de p ornJre al bolţii, sunt 0,33 X 0,33 X 0,03 ,m.
Interiorui cavouiui
De-a lungul pereţilor de nord şi .sud, deci pe lungimea cavoului .
au fos t construite două „paturi-laviţe" din pietre mici legate cu mortar
roz, având deasupra un rând de cărămizi; acestea erau destinate pentru
aşezarea celor decedaţi, fie în sicrie, fie pe platforme de scânduri.
CAVOU DIN SEC. IV D.CHR. DESCOPERIT LA TOMlS 209

....,. ~
..,
I '
'

o 0,5 1m
--=====---===i
Fig. 2 : Planul cavoului
210 Mi!HAJ BUCOV ALA

Dimensiuni 1,40 m lungime; 0,3!1 m (respe'Ctiv 0,38 m) lăţime,

0,45 m în ălţime.
Cele dlouă laviţe, pereţii, podeaua şi d esigur - bolta, acum dis-
păru tă, deci in,teriorul cavoului, au fost îngrijit tencU!itc. Intre cele două
„laviţe" , care fa c p al'te în m odul cel mai cl'ar din amena ja rea interi oarri
iniţială a cavou1Jui . pe mijlocul ,a cestuia, a fos t s coasă la luminc'i o a treia
~,insta laţie ", având aceleaşi dimensiuni şi - desigur - scop, d ar net
deosebH,ă de el e ; es:te lucra tă clin pietre mici şi mijloci i, cu cMeva frag-
m ente de ţigle în tre ele, lipite între ele cu păm (int.
Aspectul de improvizaţie sau adăugire ulterioa ră es te î ntărit de
prezenţa, în capă tul dinspre est al „laviţei'' , a unei b aze de coloa nă din
cail'ca r , ,ad usă în mod eviden,t aici din altă parte ş i refolosi tă ; deasu pra
ei, sp'l'e egailizar e, ou; ,,laviţele" laterale, se află o ţ igl ă lipiti'1 cu un
s tra t gros de, mortar de aceeaşi .fa otură, adică avâ nd cufoare roz 0i miri
frag ment e ceramice pisa1te în ames tec.
Dimensiunile b azei ele coloană (un colţ din plintă lipse 0te clin ve-
cl1ime) în : 27 cm , lungimea (egală cu lăţimea) : 46 X 4G cm.
Material arheologic.
I n inte riorul cavoului , p e cele trei „la vi ţe" ş i pc podea , au fost
găsi te oase uma ne, răvăşite, aruncate , în dezordine, având între ele
şi d eas,u pra păm â ntul înMtrat da torită absen ţe i bolţii ş i , în cons,ecin ţ,i .
aflate în iloarte proastă st are de conservare . Au1 fost r ecupe ra te în srtarc
mai bună doar câteva vertebre, o rotulă 0i un femur, un fragment de
maxilar cu câteva măsele, toate de ad ult, precum şi jum ătate din tr-o ca-
lotă craniană de copil.
Demn d e semnalat este faptul ci't s -a observatJ prezenţa u nor urrrn:
de lemn putrezit, po1ate d e la o pLaMorrnă. sau si1criiU, sub un ni vel de
oase calcinate, în dreptul laviţei improvizate, iar pe l aviţa de sud. în
capă;tu'l dinspre intrarea, azi dărâma,tă , au fost r eou pe nate cf1teva fire de
au r dinitr-o plasă -fileu de prins pă rul 1•
JnventaruL funerar
-Daborită condiţiilor obiective (jefuirea si stemati că 0i r ep etat[t a
mormântlului) obieot~le de preţ a u dispărut ; a u fost r ecu p er ate, te>tuşi ,
elemente de ofrandă din ceramică ~i s ticlă , întregi sau fragrnentm-e ,
precum şi o monedă miică de bronz, relativ bine conservatei, emisă :rn,1,re
anii 346- 350 el. Chr. 1' . 1
Frag mentele de căn i , cosrtroane ş i amfore nu p ermit, di n păcat:e,
r econstituirea formelor respective ; ele contează doar n u meric în ansam-
blul recuperat.
Din fe ricire , obiectele cu stare bună de con,servare permit c~'tteva
conoluzi,i asupra situaţiei complexulJUi. Ele se împart în două categ~,rji :
stiolă (unguenttlarii fusi:florme, 8 în total, din care 7 întregi) ş i ceramică
(trei opaiţe) .

Astfel de fileuri au
J m ai fos descoperile la T omi s in morminte de inhu-
maţi e d atate în secolul IV d.Chr., din tre care unul aflat în aceeaş i necropolă ,
la mi că dista nţă de ca vou l de care este vorlYa (cf. M . Bucovdlă ,ş i C. P a~oa .
Pontica, 21-22, p. 141).
realizată el e col ega Antoaneta Ve rt a n, cărei a i i mul ţ u mi m ~i
1
• Ide ntifi care
pe aceas tă cal e.
 CAVOU DIN SEC. I V D.CH"R. DESCO P E.R IT LA T 0::1,1'.'., 211

Unguent cirâ (fig. 3)

Au fus.t descoperi!Je pe pardoseala cavoul'lti , în diferite puncte, atclt
spre intrare cât şi spre fund:ul î ncă perii , iar unul chiar p :- .J,wiţa" cen -
trală, improvizată.
1. Nr. inv. 37587 ; Dimensiu ni : l ung 36,(i cm ; dm 2,3 cm . .. Bulb"
cu patru cute ; stidă subţire, străvezie, de culoaTe vc1x!e. c:u numer oase
bule mici de a re î.n compoziţie.
2. Nr. inv . 37588 ; Dimens iuni : i.ung . 26,4 cm ; dm. : 2.2 c,m. Buză
asimetrică, sti dă subţire , s trăvezi e, de culoare verde, cu mi t.1 stri aţ i uni
în co mpoziţie
3. Nr. inv. 37589: Dimensiun i : lu ng . 22,1 cm; dm. : ·2 c111. ,,Bulba
mic, cu patru cute, sticlă · subţire, de culoar e verde, e:u numernas2 stria-
ţiuni şi .b ule mici de aer în compoziţie.
4. Nr. inv. 37590 : Dimensiuni : lu ng. 19,6 cm ; dm. : 2,8 cm. Buză
asimetrică, sticlă subţire şi uşo a ră, al bă5 truie, cu mul te stri o ţiun i în
compoziţie.

·~ :-!

Fig. 3: Ungucntarii de sticlă din secolul -al I'V-lea "d.Chr.

212 MIHAI BUCOVALA

5. Nr. inv. 37591. DimensiiLmi : lung. 19,8 cm ; dm : 2,5 cm. Sticlă

.subţire şi u.şoară, siLrăvez 1 e.
6. Nr. inv. 37592 . Dimensiuni : lung. 20,2 cm ; dm 2,7 cm. Sticlă
subţi re ş i uşoară, transpa rentă,
verzuie.
7. Nr. inv. 37594. Dimensiuni : 1ung. 24,6 cm ; dm. 2,7 cm . Buză
.asimetrică, stidă traruspa rentă , găl!buie .
Oum bine se ştie , unguentari ile d e acest tip reprezinltă o catego-
r ie larg răspândi,tă în imperiu , datartă, în principal, la sfâ rşitul secolu-
lui III s i ~ mai ales -- în secolul IV el. Chr.\ Considerate ca av,înd ca-
r acter predominant :fiunerar, cele d escoperite în ne:criopolele de la Tomis,
des tul de numeroase, se datează în m ajoritate în al doilea şi al treilea
sfert al seco1ului IVV, cu unele a pariţi i şi în secolul V el . Chr.·1.
Opaiţe (.fig. 4)
1. Opaiţcu reprezentarea schem atică a u nui cocoş pe disc. Nr . inv.
37583; lung. 10 cm ; în 3 cm : dm 6,1 cm.
CoI'p alungit, aiplatiziat, :fiunrdul inelar. Lut gă libui, dens , c u mi'ci
p articule calcaroase în amestec.
Descoperit lângă intrare, î ntre laviţa cen trală şi oea de est, pe po-
dea, între oase răvăşi-te .
Da.tare : secolul VI - începutul secolului VII el. Chr.x.
2. Opaiţ ornamentat cu linii incizate oblic pe bordur ă . Nr. inv.
37584 ; Dimensiuni : lung. 9,3 c m ; în 3,5 cm ; dm 7 cm. Oor,p alungit,
a platiz,at, fundul ine~ar. Lut dens, ele ouloare roz, vopsea maronie pe
disc.
Descoperit pe l aviţa de vest , răs turnat, lipit de perete.
Datare : secolul VI d. ChrY
3. Opaiţ ornamentat cu rozetă pe clise.
NI'. inv. 37585 ; Dimensiuni : lu ng. 9,3 cm ; în. 3 cm ; dm 6,2 cm .
Corp a.lungit, aplatizat, fundul inelar. Lut roz, vopsea roşie, rela-
t iv un iformă p e disc.
Descoperilt între pilonul central şi p er ete'le de înch idere, răsturnat.
Datare : secolul VI d . Chr. 10.
4. Fund ele opaiţ .
Nr. inv. 37586 ; Dimens.iuni : lung. 6,6 cm ; in 2 cm ; dm 4,5 am.
In interiorul marginii ine1are a acestuia, se află u ~or inciza te două
r ând uri de punct e

'' C. Is ings, Roman Glass from datecl find s, Gron ingen-Dj a karta, 1957,
p. 126. fo1·ma .105.
6 M. Bu coval ă, C. Paşca, Pontica, 21-22, p. 153, pl. 14 b; V. Lungu, C-tin
Ch era -M ărginea nu, P on tica , 15, 198::!, p. 189 !$ Î 191-192, 19-L
• In fo rmaţi e C- tin C he ra, refe r itoare la un exemplar m asiv găsit in m or-
mâ n tul cu p i ctu ră de pe str. Mircea cel Bătrân.
~ Con sidera ţiile referitoare la încadrarea tipolog ică şi cro n ologi că a celor
t rel o paiţe ne-au fost puse la dis pozi ţie cu deosebită gen tile ţe de colegul Constantin
Iconomu. de la Institutu l de istorie ~i arheologie din Iaşi, că ruia ii mulţumim
î n că o da tă.
,J Vez i ş i ca talogul lui C. Iconom u. Opa i ţ e greco-romane, Buc ure.ş ti. Hl67,
p. 27. tipu l XXX, fi g. 53-56.
1~ Ide m, p. · 137-138, fi g. 160- n. 7-14.
 CAVOU DJN SEC . JV D.CHR. DESCOPEJUT LA. TOMIS 213-

'j-' ·,

· .~<.~\)

\~~ii)

Fig. : Opaiţe ceramice din secolul al VI-lea d.Chr., variante locale ale tipurilor
nord-africane

Lut de cuJoar:e cărămizie.

Des0operit p e ~aviţa de su'd.
Constiit,ujte înitr~'O gritlpă unitară, opa,iţeile recuperate reprezintă va-
riante locale - dobrogene sau chiar tomitJane - ale unor tipuri nord
africane (produse, în primul r ând .l a Alexanchia). cunoscute la noi prin.
num erioase descoperiri anteri'oare,1! .
Concluzii : Din analiza. materialului arheologic p rezentat mai sus~
rezultă o 'inadv.ertenţă : u nguerutariile fusiform e din sltildă se dlatează în
secolul IV, iar opai ţele în secolul VI, chiar începutul secolului VII d. Chr ..
Opinia noas'1:ră1 este 1aceea că mormân tul-cavou a fost construit în
secolul IV, lucru întărit de tehnica sa constructi vă, de materialul vitric
şi moneda de bronz descoperite în interior. Lăcaşul a fost utilizat pen-
tru înmormântări de familie vreme îndelungată, cel puţin tirei :,1ecole,
pe parcurs fiind co11JS.truită cea de-a treia laviţă-pa.t, tocmai în scopul
as igurării mai bune a destinaţiei sa le iniţiale.
1

fi Ibidem, p. 26 şi 27, tipurile GXIX şi XXX.

21-1 MlH Al BUCOV ALA

CAVEAU DU I Ve S. A l'. J.-C. DECO UVERT DANS

LA N~ROPOLE O UEST DE TOMI
- resmne -

11.u debut de 1988, â l"occasion des t ravaux eclil itaires, dans ·1a zone-ouest
d e la Yille, u n :i decouvert plusie urs tombeau x d'epoque romaine. L 'objet ele la
comm unicati on prescnte est un petit cavea u ele fa mille decouvert da ns l a rue
T ra ian. aux environs d u complexe ,.Eg reta" .

Donnt5cs tcchiqucs
La caveau a la fo1·m c cl'une piece quasirectangulaire, o rientee Est-Ouest.
IL n 'y a va it plus de mur d 'e5te . ou se trouvait l'e nt ree, ni le toit vmHe, det ruits
p robablement des l'antiqui te.
L es dim cnsions du cavcau
L ongueur : :J.05 m ; Ja rge ur : 2,08 m ; haute ur (probable) : 2,10 m.
Les mu r, c~,iient rnac;on nes ele pierres petiles el rnoyennes, l ii'?es pa r un
m or ti er blanc-rase. contenant auss i des rnorceaux ele cera miq ue broyee.
Vers la partie supe ri eure des murs, a u poin t ele j o nction ele ceu x-ci et ele
l a voute , clan5 le m ortier, se sont con servees Je5 em preintes des briqu es ciont on
ava it su remen t co nstru it la voute (clim ens ions : 33 X 33 X 3 cm).

L'intcr:cur
Dans '.~ caveau , c n Jongueur, cl' un bout â l'autre d es m urs lateraux Nord
et Suci, on t ete constn1it de ux „ li ts-ba nque ttes" de petites pierres et ayant une
sorte de voute c> n briq uees liee5 avec du mortie r . Dimensions: longueur. 1,40 m ;
l argeur : 0,35 m ct hauteu r 0,45 m . Les m urs , le pl ancher, le~ cte ux „ban queite s'"
latera le 5, clonc tout l'intericur d u cavea u , eta it soign eusement e nduit .
/\u mil i:.·u el e b p icce se trouvai t u ne troisieme „banque ttw' q ui n·etai t
pas e nd uite ayant le, m&mes cl imensions et l a m e me destir:a,ion que les cleux
aut res, bc'1tie de p ;erres ecl de fra gm ents ele brique 5 non !ies a u m o rtier. Au bout
situe Ye rs J'cn tr{·c, se lrouvait une base de collon n e en ca lcaire, ar,por·.ee certai ne-
m e nl el 'ai Ucur~. clon c reuti lisee.
S ur le p lancher e t s ur les trois „lits-banq ue ttes" , o n a trouve, jetes en
elesordre, des resles cl 'os humains appartenant a u moin s â eleux inelividus (un
adulte et un enfant).
De !'inventaire funeraire, on a recupere 8 unguenta ria fu siformes en verre,
appartenant a u rve s.ap. J .- C., 3 lampes â huile clatables a u vre s.ap. J.-C.,
une petite mon naie e n b ron ze, frappee en tre 346- 350 ap. J.-C. a insi que
plusieurs f agments de vases ceramique d' usage, i nu tilisables.
L a datation
Il en resulte que le lombea u a ete construi t probablement pentlant la
cl cu xiem e r:1oitie d u IVe s. et a ete utili~e j usqu'au VIe s. ap. J.-C. ; a u cours
d e cet inten·a J on a ajoute ce t roisieme „lit-banquette" .