ŞANTIERUL ARHEOLOGIC ICLOD (JUD. CLUJ).

CAMPANIA DIN 1993

Săpăturile de la Iclod au urmărit, în ultima perioadă, delimitarea

sistemului de fortificaţie din aşezarea B (începând cu primele palisade,
din anul 1981, în S9, LAZAROVICI 1983), format din palisade şi şanţ.
Pentru delimitarea acestui sistem de fortific:1tie au fost deschise un
număr de 22 secţiuni (LAZAROVICI-KALMAR-MAXIM 1CJ87; 19B9/
1990; l99D/199:.l), urmărindu-se traseul, stratigrafia, dimcnsknilc' lui,
porţile, raportul cu locuirile din imediata vecinătate, locul ck ~mplasa:~e·
a mormintelor s.a.
Cercetarea "arheologică, din ace·astă campanie, a viz.at urmărirea sis-
temului de fortificaţie pe latura de sud-est. În această parte, în cam-
paniile din 1985-1986, a fost identificat un sistem de fortificaţie, format
dintr-un şanţ cu o intrare (ce.:ţ ele sud) şi o palisctdă (LAZAR.OVICI-
KALMAR 1988, fig. 2). Tot acolo, au fost semnalate ccîteva şănţuleţe
ce ar putea aparţine sistemului de fortificaţie, fie unei construcţii (fun-
daţie de locuinţă). in campaniile trecute (1991-1992), a fost urmărită
cea mai mare parte a porţiunii de răsărit a sistemului de fortificaţie
neolitic;;i (LAZAROVICI-MAXIM 1993). in secţiunea 45, si.tu:::~:'. h. 40 m
sud de CFR, se semnala la ra 52-35 marginea interioe:1>"<:-t 11 ş1;1ţulu; neo-
litic. Noua secţiune a fost amplasată la 19 m vest de proiccţi·:i lui S 4 i
pe linia ele Cl<~R.
1n campania acestui an au fost deschise două secţiuni: una S46, cu
dimensiunile de 16X2 m; alta 547, de 12X2 m. in secţiuni s-a coborC1t
la adancimi diferite, în funcţie c.le complexe. Secţiunea 47 .a fost ampla-
sată la 50 sud de CFR, pe o direcţie situată la 1;) m vest de stâlpul CFR
37 şi puţul de ·apă din deal. Faţă de linia de sud a CFR secţiunea se
află la 19 m vest de proiecţia secţiunii 45 pe linie, având ca dirccţk
borna Km 34 şi puţul din dval. in campania precedentă şanţul fusese•
surprins la 53 m sud de CFR. S-i7 a fost ampbs.:ită în continuarea sec-
ţiunii 46, avfmd capJ.tul de sud h 50 m distanţă de CFR, i<l'.' ecl r:.ordk
la 40 m sud de CF'R.
În cele două secţiuni au fost surprinse urmele unor săp;:lturi arheo-
logice, pe care le identificăm cu 827 din /1984 şi SG/1978.
DESCRIEREA SAPATURILOR Iniţial, a fost deschisă o secţiune
(846), de 15X2X1,5 m, cu oapătul de nord la 50 m, iar cel de sud la
66 m sud de cale.a ferată, cu sistemul de caroiaj de la N b S. Secţiunea
era amplasată pe o direcţie situată la 10 m vest de borna Kn1 34 de pe
şoseaua naţională. În continuarea secţiunii a fost deschisă, spre nord, o
altă secţiune (S47), cu caroiajul de la S la N, având dimensiunile de
12X2Xl,5 m.
In secţiunea 46 au fost prinse resturile unei secţiuni mai vechi (S27 /
1974), lată de 4,5 m, adâncă de 1,2 m. în S47, spre capătul de nord~ au
326 RAPOARTE DE SĂPĂTURI

npărut resturile secţiunii 6/1978 (LAZAROVICI 1983; 1991; LAZARO-

VICI--KALMAR 1988; 1989; 1990; MAXIM 1991). In secţiunea 46 au
fost strânse şi preparate câteva complexe arheologice (gropi, şanţuri, vezi
bibliografia grupului Iclod).
STRATIGRAFIA. In exteriorul şantului neolitic stratigrafia este
mai siirac;:l, ap;ir doar resturile unui strat brun cu materiale sporadice
de frz<I Iclod I, in care nivel apar şi resturile unei grupări de pietriş
(nl.mcis2, probabil, de la săparea şanţului neolitic)~ Din strat pornesc
unele complexe cu materiale de fază Iclod I. în interiorul fortificaţiei,
spre nord, straturile sunt mai groaso. De sus in jos, întu:ir.im următoarea
:;';:-;1tigr~~ fie (fig. 3): 0-0,lfl ;CJ :-:trnt :-i::tbH bnm-negru, amestecat şi pie-
triş (mai ales, spre nord, de la săparea şanţului conductei de iapa); O,i8-
0,42 rn strat de cultură (nivel Ib), negru, granulos, cu complexe arheo-
logice în regiunea şanţ•Jlui neolitic, cu materiale de fază II; 0,42-0,80 m
~;,rat :wg~·u-crun, granulos, cu materia]o de f3zc"'1 Iclod I/II, din .::cesta
pornesc c<ltcva complexe: 0,80-0,96 m ~>trat brun deschis, lutos cu mate-
riale de fază klod I; 0,96-1,GO m strat galben argilos, fără urme arheo-
logice.
Analizele pccJol.ogico mai vec:ii (LAZA.ROVICI-PICIU 1987-1988;
1990; LAZAROVICI-KALMAR 1990, 59, fig. 3) au confirmat creşterea
în acest strat a potas:ului (P205) la haza nivelului Iclod II (deci, stra-
turil.e Ila). Stratigrafia din ultimele două sonde au ::irătat existenţa unor
variaţii de stratigrafic, cc impune, în viitor, efectuarea unor noi analize
pedologice, date~ fiind 15rosimea mai mare a straturilor cu materiale Iclod
I. în secţiuni au fost surprinse şi prep;:u-.:tte ct1tcva complexe neolitice.

COMPLEXELE.

Groapa 77 (marcaj A), aflată în colţul de sud-est al secţiunii 46 (c. 8),

a fost dezvelită pe un sfert.
Gruparea de pietre (nr. 78), din caroul 7, la ad<încimea 0,30 m, lată
d~ 90 cm, ·are o grosime de 8-10 cm. Gruparea de pietre, pare, a fi
rămasă de la s[1parea, foarte probabilă, a fundului de şanţ neolitic,
aflat la 5 m nord. Pietrele sunt la baza nivelului Iclod I şi sunt acoperite
ci::.' dc•'.Junerilc acestui nivel, ceea cc confirm{1 data timpurie a săpării
şanţului ncoFtic.
Grnapcl 79 (marcaj B), aflat,-1 în c. 6/7, intr<-1 în profilul vestic, fiind
c'.·~ :::vel:tj pe o lungime de 70 cm. Ea a ~ost surprinsă la baza nivelului
II, de unde cobora cu circa 30 cm. Groapa avea o formă lunguiaţă cu as-
pectul unui capăt de şănţuleţ, fiind mai puţin adâncă.
Ş~mţul neolitic a fost surprins în c. 4-:J al S 46. Profilul şanţului
este puţin neobişnuit faţă de altele. El are deschiderea mult mai largă,
o parte din fund albiat şi do:ir o mică parte coboară mai adânc, având
V<!: ful ascuţit. V tir fui ~1.:inţului se găsea în dreptul m 7 ,5. Lăţimea şan­
·ţului la gur<i era de 4,5 m. Profilul, mai curios al şanţului se poate
datora faptului cil acesta se găsea în vecin[1tatea intrării de sud.
Locuinţa 80 a fost semnalată în c. 4, deasupra marginei de nord a
şanţului. Resturile locuinţei constau din fragmente de vase, chirpici,
râşniţe, oase de animale şi cărbune. Complexului îi aparţine o groapă nr.
 - - - - - -·--··-----
U1'...!'f. J.-'\RTE DE SAP..\ T'UJ.I
--- -· --------- ----· --- --- -- -- ... ·- -- -· -· - -··---·-- ---
327
---- ----------------------

80b, marcaj C (846, c. 3./4). Materialul· ceramic aparţine unei etape tim-
purii a grupului Iclod, mardi.nd o scoatere timpurie din uz :1 iortLca'~ici.
Remarcăm prezenţa ceramicii cu slip gălbui picat, ceramică de fază Iclod
I (fig. 6 15). ln gropiţă au mai fost descoperite trei unelte: o lamă rrii-
crolitică, din obsidian, retuşată (fig. 6/3), o aşchie mare de obsidian (fig.
6/1), un v;îrf de burghiu (fig. G/2) şi un v~irf de piatr:1 (fig. G/4). În plat-
formă şi sub ea au apărut fragmente ceramice de fază Iclod IJII, o stra-
chină (fig. 6/Ci, in 846 c. 5, 0,80), cu slip gălbui deschis, lustruit, iar în
interior urme de pictură neagra şi alb{:. Dc::isup~·a grupurii de chirpici
apar fragmente Iclod II, între care şi un fra[;mc'nt din pastă semifină,
ars sc:cundar, cu ad~încituri canelate neregulate (:ig. G/8). Mai deosebit
între dcs-copcririle timpurii de la Idod, este un fragment de strachin;!
globulară, cu umărul îngroşat şi buza scurt\ dreaptă, lucrat din pastă
brun închis, cu slip şi amestec din nisip şi mică, caracteristic pentru faza
Iclod I.
Bordeiul 81 a fost scmnabt In sectiunca 47 în c. •1- -:-:•. E 1 non~ea
de la baza nivelului Ila. Complexul tai~ stratul de cultură al nivelului
I. Lăţimea acestuia este de 3,80 m, iar adfmcimca ele 1 m.
Groapa 82 (E). La c~rca 1 m nord de bordc'i :;u n;x'"irut rr-studle
unei găuri do stâlp pornind de la baza nivelului Ila. F'ourte probabil că
aceasta aparţinea bordeiului Cl s:iu unui complex cLb.t h S;i/1!3'7B.
Şunţuicţul palisadei (nr. 83 rn;U'cc1t prin groapa D in profi>.•1 de est)
se află la 5,20 m de vârful ~anţului, respectiv 2AO m ele mnnri_nea inte-
rioară a şant,ului. După cât se pare, ~ănţuleţul se întrerupea, deoarece era
format din structura de bază a stcllpilor de sus\:inere. Ş2.nţ·_1le!_ul .. a
fost săpat din stratul brun, nivel Iclod I, av[md E1dc"1ndmca de c::·cc! !i~-
60 cm.
Spre capătul de nord al secţiunii au ap:irut resturile und ;;_oi sil!J<J-
turi (86/1978).
OFRANDELE. în ~1ce.ast<'-i campanie nu <~U fost s:irpr~r;s•; r~:nn1nte~
ci doar inventar de morm<int sau o depunere rituală de vas, aflată către
capătul de nord al secţiunii, imediat sub fundul secţiunii 27/1D74. Piesa
de-scoperită este un v~iscior, care a fost dc']JUS. tr0L1bil, iDti·_-o ,'::'C"o;;;;:J,
care a scăpat atenţiei noastre în sf1pătura din 1971. Vasul ,J :fc:st î 1gro- 1

pat în pământul galben, i~robribi! din nivelul Iclorl I $<\\\ cl-e h b"Z.J. lui:
Văsciorul a fost găsit în vecini1tatca albierii cen~;·ale din S'.~7. r·r~?<l ce
în plan se poate plasa lângii o groapă de colţ a B23 ( :-= locnii-1,<'1 sc- 0

miadâncită cu şanţ de funda,t.ie re ma:rcine).

I\1/1l,EI1.I.i\LUi.J LI1'1C :·11:, t·Sl.L' pr~.<1 tcg<."tt, ll:_·~:..l C'.)iJlt-;{.L; 1.-~-- u~::r~ld.~.·-~-1
şi corneene, la care se adaugă c<1teva piese <le silex. Piesele sun~ slu--
diate în funcţie de litoteca creat<'1 şi analjzele geologice pl'i»; lnd ~;u1·sele
(KALMAR-STOICOVICI HJUO:..')1'0ICOVICI Hl84). Ac::_'.':tc.·1 arntă pre-
zenţa şisturilor din zonn Bc~irgaicior. Dup,1 din1cc-;s[uni. r; 1:::::icli"Plll se în-
scrie între lungimea de 1 la 2,4 cm şi lăţimea <le 1,1X2,5 r:n1. Co~:--i1eer:,cle
sunt între lungimea de 2,3 la 5,1 cm şi lăţimea de 1,2 la 3,2 cm.
După formă şi material sunt int;îlnitc urm[1toarc~c: ob:dian, toate
retuşate: lame (4/3,4), nuclec(4/:.i) şi c:şchii; cm-r:'.''-~P.e: hm'~ n~tu<:<lte (fig.
4{12-13, 16, 19), gratoare pe cap ele lamă (fig. 4/9, 11, 14} şi aschii ::-ctu-
şate (fig. 4/12) sau neretuşate (fig. 5/5,9). Retuşarea uneltelor clin cor:1e-
ene se asociază, uneori, cu apariţi:l unui lustru, cc a determinat nec~si~
 SAPĂTURI
328 RAPOARTE DE

L1tca ascuţirii lor ulterioare prin retuşare; silex: lame (fig. 4/7) şi gra-
to3.re (fig. 4jl5); jasp: gratoar pe lamă (Iig. 4/14);
. Uneltele retuşate sunt în proporţie de 70o;0 . Din punctul de vedere
<1 , dimensiunilor, cele de mărime medie sunt dominante, cele microlite
li'.nd lacratc din obsidian, i:ir cele macrolite din şist. Un nucleu a fost
cL::scoperit la M 4!) (fig. 4/6). Pe ~:cest:i se v<l.d urmele desprinderii unor
l':ine micro~iticc. Privind surs::i de provenicnţc'1 a corneenelor descoperite
: " Iclocl, specialiştii o văd .a fi din zon2 Bfirgaielor (MÂRZA-KALMAR
1ll93, 5B--~i9). Pentru uneltele de obsidian opiniile se îndreaptă spre
două zone: una din zona Munţilor Bflkk; alta undeva în Transilvania.
Analizele de la Iclod plasau aceste descoperiri într-un cluster separat
(DUMITHESCU-LAZAROVICI 1990, fig. 1, p. 90).
Uneltele din piatră şlefuită constau din: topoare dreptunghiulare
(fig. 5/1-29), topoare înalte sau rândea (fig. 5/3), pietre prelucrate (fig.
5/6) şi câteva topoare perforate, din care unul de tip ciocan (fig. 5179) şi
altul. bombat puternic (fig. 5/49).
MATERIALUL OSTEOLOGIC consU:i din oase, coarne prelucrate
(l"ig. 5/8, 10, 12), oase de la diferite specii de <1nimale (fig. 5/13), pre-
cum şi resturi osteologice menajere.
MATERIALUL CERAMIC nu a fost studiat statistic în întregime.
I\Iaterialul cel m~ii bogat aparţine etapei Iclod I. De altfel, în această
zonă, în siip;"tturile din 86/1978 apăruseră primele materiale Iclod I şi
I/II. Multe dintre materiale din zornl sunt caracteristice etapei Iclod I
f)i I/II (fig. G/6-7, 11). În mod deosebit reţinem atenţia cu o cupă cu
picior, largc."'1 la gurii, semisferică, din pask\ neagră, lustruită la interior,
cu slip brun deschis, la exte:rior, factură caracteristică etapei Iclod I
(fig. 6/11). Tot acestei etape îi apmţine şi un fragment de cupă decorat
cu benzi de incizii paralele (fig. G/13). Alte forme specifice sunt: vasul
cilindric (fig. 6/9), strachina cu umfir rotund îngroşat (fig. 6/7, 10).
Din stratul superior ne reţine atenţi.J. un fragment amestecat în
pastă cu cioburi pisate, factu.nl. nu prea r[1spfrndită la Iclod, oaracteris-
tică totuşi fazei Wrzii, care arc pe el un decor interesant. Acesta pare
. a reda o figurci umană, stilizată, cu capul un romb, braţele adunate la
bt{1u, tot sub form;l. de romb. În vecint1tatca sa au fost şi alte semne ale
·cc"tror scmnHicaţie, deocamdată, ne scapC1.

CONCLUZII.

Si'ipc."'1turilc au reuşit s:1 precizeze traseul şanţului din vecinătatea

porţi i de sud. Prin surprinderea secţiunilor 86 şi 827 au putut fi asam-
blate observaţilie stratigrafice f;'icute în diferiţi ani de cercetare (LA-
Z ..\ROVICI imn; Infl13).
Săp<Hurilc con[irrn:-1 existenţa unor depuneri din fazele timpurii ale
:r·upului Idod, sesizate în Sfi/1978, în această zonă şi confirmate de noile
cr~rcetări. SC::mkia materialului ceramic din nivelul Iclod I nu permite
e:onduzii prea ample. Precizăm cxistcnţ.a unui număr restrâns de sta-
·ţhfoi de faz{1 Iclod I la: Z3u de Ct11npie (LAZAROVICI 1977, 222, fig. 10;
1986, 18, 37, fig. 2/24-25, 44-49, 54; L:'\ZAROVICI-KALMAR 1!î82,
:222, 2ihl; \'L.·\SSA 197G, 1G8), Viişoara (LAZAROVICI 1077, 222, fig. 10,
 RAPOARTE DE SĂPĂTURI

1977.a, p. 23-24; KALMAR 1984, 396; materiale în Muzeul din Ture:;1.

inv. 767; LAZAROVICI 1986, 37, fig. 2/12), Cluj-Napoca: - /irhi:;:;
(LAZAROVICI 1977, 222, fig. 10; 1981, Abb. 1, n. :îfl; LAZARO\iIC -
KALMAR 1982, 221-222, faza Ib; LAZAROVICI 19136, 39, fig. 27, ~: .':
VLASSA 1976, 168, n. 20; LAZAROVICI-NEMETI 19P3, n. ·l; L6,.Z ·.-
ROVICI 1977a, 23-24, fig. l, p. 26, Abb. 1, n. 58; LAZARO\:ICI-I\!:>
METI 1983, n. 4); - Biblioteca Academiei (LAZAROVICI 1U7'!, 2'.'..G:
1986, 37, fig. 2/1, 13a-h, 32-36); VLASSA 1976, p. 168, n. 20, LAZARO-
VICI-LAKO 1981, p. 35; LAZAROVICI-KALMAR 1DS2, 221---r'.?;
LAZAROVICI 1977a, p. 23-24, fig. l; KALMAR 1984, 3fi5--:rnG; Idoi-:
grad (LAZAROVICI-LAKO 1981, 40, sunt materiale timpurii şi ULrzii
în Muzeul din Zalău) ş.a. Materiale Iclod I sunt şi în zona C, pe ma~ul
Someşului, la Iclod (la baza stratului). (LAZAROVICI 1977, 222, fig. lU;
1986, 37, fig. 2/50, 55; LAZAROVICI-LAKO 1981, p. 38).
Totuşi, analizând materialele mai deosebite pe o perioadă mai in-
delungată, deşi un asemenea studiu analitic nu există încă, constat.::m
prezenţa unor elemente timpurii, carateristice neoliticului mijlociu sau
influenţei pe care acesta o exercită, poate, în zonă, sub influenţa culL:·ii
Vinea, faza C. Aceste din urmă observaţii ne sunt sugerate de prezcni;a
la Baciu a unor descoperiri Vinca C în săpăturile Z. Kalmar-Max~m
(KALMAR 1983-1985; L/,ZAROVICI rnB7).
Materialele din faza evoluată, Iclod II există la Turda (LAZAH.0-
VICI-KALMAR 1982 226; Muzeu Turda, colecţia Kovrig, înv. 1126; plus
alte materiale 2554, Iclod II, pe strada Trairn1; cariera de marnă, MNIT
inv. 767 din 18 VI 1953 sau de pe strada Cheii; LAZAROVICI 1986,
37, fig. 2/19) şi Iclod III sunt de asemenea descoperiri rare în zonă, ele
apădnd la: Palatca (VLASSA 1970, p. 11, VLASSA 1976, p. 132, 167,
168, VLASSA-DAICOVICIU 1974, p. 13-14; MNIT 5198, 5180, 5612,
5195, 5429); Moigrt1d (vezi mai sus; şi comunicarea lui I. Bejenariu
1993); Gherla - castru (LAZAROVICI-KALMAR 1982, 238; MNIT
4360, 4357, 4364); Cold:Ju, Cluj-Napoca - Bd. Lenin, art. „21 Dcccr.·:-
brie" (KALMAR-MAXIM 1987-1988, 473).
PERIEGHEZE ÎN ZONA. în timpul săpăturilo1· au fost cfcctuat;]=;JT.
perieghezc în zon<"t. În staţiunea Starcevo-Criş c.lc la Livada (LAZA.RO-
VICI-PL'\l"TEA-MAXIM 1989-1993) au fost descoperite noi materiale,
dflate la circa 15 m c.lc vechiul complex, în zona ridicării unei noi con-
strucţii., al unui atelier privat de tâmplărie şi al unui depozit d0 che-
restea, confirmând existenţa unei locuiri Starcevo-Criş, de fază IC-IIA.
Viitoare cercetări vor preciza, poate, mai exact stratigrafia.

GHEORGHE LAZAROVICI-ZOIA MAXIM-RODICA PINTE.4._:_

MIHAI MEŞTER
 RAPOARTE DE SĂPATURI
330
---·-----··--

LISTA PRESCURTARILOR BIBLIOGRAFICE

BEJENARIU, I. HJD3 Materialele arheologice preistorice c!e la l'oroli.rnm -- :t.Jfi.gura

· Moigradillui, comunicare la ::;esiunea „Istoric şi civilizaţie în nurd·-ve:;-
tul Românie", 18-HJ noiembrie.
DOBOŞ, L 1988 Jdentification of some old surce of raw material by mineralogici':!
and metaliOgraphical cinalysis, First Ronwnian Coriference, Bucharest,
1988, p. 87-100.
BULBUC, A HJ85-1986 Noi descoperiri şi cercetări arheologice ele .mprafa;ă în
hotarul comunei Jc!od, Acta1\!IN, XXII-XXIII, p. 411-417.
BOBOŞ, L AVRAM, P. 1990 Mineralogicat and petrographical C11w/ysLs of the lithic
tools from the neolithic set,tiement of Iciod, .1-lrchaeomctry in Ro1;wnia,
Buc!1are<>t, 1990, p. 147-160.
DARABAN, L. CHEREJI, I., BRATU, C. MORARIU, V. V. 1988 Gama ray Baclcscat.
tering and Proton Magnetometer Prospection in Archeology. A Compa-
ratiue Evaluation of the ivlethods, Frist Romanian Conference, Bucha-
re:;t, 1988, p. 59-72.
DUMITRESCU, D., LAZAROViCI, G. loJDO Fuzzy Di;;isive Clustering in Archaeology,
FRENŢIU, M. LAZAROVICI G. 1938 .l\·/ethods for Automatcd Classification use zn
;-trc1:.aeometry in Romania, Buclnrest, 1990, p. 87-91.
Archeology, An Application to the Neolitic Graves and Ornaments,
Virst Romcinion Conference, Bucharest, 1938, 131-146.
IORDACHE, O., ISOPESCU, R., FRANGOPOL, P. T.1990 A Method for Clustering
and Classification of Archaeological data, Archaeomctry in Romania,
Buc:·1<mcst, 1990, p. 3"/-91.
KALMAR, Z. 193'1 lVIateriaic nco-cneoiil ic" intrate în colecţia de preistorie a J\.'lu-
zc:ului de Istorie al Tramil\'aniei, AclaMN, XXI, 391-403.
XALMAR, z. 1935-1986 Mc:teriale neo-eneolitice intrate in colecţ.ia de prei.~torie a
Muzeului de Is~oric al Trc1n:;iiu1niei (III), ActaMN, XXII-XXIII 391-
40:l.
KALMAR-MAXlM, z. 1037-1988 Siip.'U.urile C1rhcologice el!' salvare de la Cluj-Stă­
vilar, Acta MN, XXIV-XXV, P. 1019-1023.
KALMAR-îvIAXIl\'[, Z. 1991 Sinteze /c/cd-Fetreşti, în Cultura Vinfo în Homânia,
Ti::'lişoan, p. I:J7--l:JB. 21'1-2:Jl.
KALMAR-MAXIM, Z. 1987--1988 MC1teriale neo-eneolitice intrate in colecţia Mu-
zeu11ti de Istorie a! Tronsiivciniei (llJJ, Acîw\.1N, XXIV-XXV, p. 465-
172.
KALMAR, Z., STOIC©VICI, E. 1990 Petrographic ancl Metric Analysis of the Lilhic
Tools fro,m the Neolithic:, Settlement of I dod, Archae-ometry in Ronwnia,
Buchan.";t, 1990, p. 87-91.
LAZAROVICI, G. 1976 Das neo!ithische Fiedhoif ron Iclod, Nice, 1976.
LAZAROVICI, G. 1977 Sfârşitul cnit!Lrii V inca-Tnrdaş în Câmpia Transilvaniei,
StComC, II, p. 211-230.
LAZAROVICf, G. Hl77a Periodizarea cnlt11rii Vinea în România, acinatica, IV, p.
19-H.
LAZAROVICI, G. 1977b lnventarlll a două morminte neolitice ele la Clitj-Napoca,
ActaMN, XIV, p. 23-28 .
...LAZAROVICI; G. 1979 Neoliticnl Ba1wtului, TH1N. IV.
LAZAROVICI, G. 1981 Die Periodisienmu der Vinca-Kultur in Rmnănien, PZ, 56,
2, p. 169-196.
LAZAROVICI, G. 1933 Şantierul arheoloyic Iclocl (1977-1981), MCA, p. 50-61.
LAZAROVICI, G. 1984 Neoliticul timpurin in România, ActaMN, VIII p. 49-104.
LAZAROVICI, G. 191!6 Neoliticu/ târziu din nord-vestul României. Sălajul, Clujul,
Bihorul, ActaMP, X, p. 15-46.
-1LAZAROVICI, G. 1987 Socul VincCI C în 'TrClnsilvania, ActaMP, XI, p. 37-38 .
..i.,AZAROVICI, G. 1987-1988 Săpăturile arheologice de la Cluj - Piaţa Baba Novac
(1986), ActaMN, XXIV-XXV, p. 1011-1027.
LAZAROVICI, G. 1991 Iclod, Pământul Vlădicii, jud. Cluj, Cultura Vinca în Româ-
nia, Timişoara, p. 13'3-136.
LAZAROVICI, G. 1991a Grupul şi staţ.iunea Iclod, Cluj-Napoca, 42 µ,
:LAZAROVICI. G., BULBUC, A. 1982 Descoperiri arheologice în hotarul comunei
· Iclod, Apulum, !XXI, p. 161-166.
 RAPOARTE DE SAPATURI
---------·---·-··-
331

LAZAROVICI, G'., KALMAR, Z. 1982 Discuţii pe marginea le9ilturi_lor cronolor;ice

şi culturaze între grupu[ Iclod şi cultura Tisa, ACtaMN, XVIII, p. 221-
245.
LAZAROVICI, G., KALMAR, Z. 1985-1986 Prospecţiuni şi cercetări arhcolo~;>.::
de salvare pe teritoriul municipiului şi judeţului Cluj, Acta NI!\', XX.II --
XXIII, 752.
LAZAROVICI, G., KALMAR, Z. HJ8G .5antierul arheologic Iclod (1.98.J~Di'i4), /ip:i-
lum, XXIII, p. 25-41.
LAZAROVICI, G., KALMAR, Z. 1987 ".)antierul arheologic Jclod. Campania Jf)~·5,
Apulum, XXIV, p. 9-39.
LAZAROVICI, G., KALMAR, Z. 1988 Săpăturile arheologice de la Jclod. Campan-;a
1986, Apulum, XXV, p. 9-47. ,
LAZAROVICI, G., KALMAR, Z. 1989/HJ90 Şantierul arheologic Iclod. (Campaniei
1987), Apulum, XXVI, p. 55-63.
LAZAROVICI, G., KALMAR-MAXIM, Z. HJ90 Săpăturile arheologice de la Icio:f ..
(Campania 1988), Apulum, XXVII-XXX, p. 23-57.
LAZAROVICI, G., KALMAR, Z., ARDEV AN, R. 1984 Aşezarea neolitică din Cluj
- Piaţa Ştefan cel Mare, Marisia, XIII-XIV, p. 15-22. .
LAZAROVICI, G., KALMAR, Z. DRAŞOVEAN, F., LUCA, S. 1985 Complexul ii.'o•
litic de la Parţa, Banatica, VIII, p. 7-71.
LAZAROVICI, G., MAXIM, Z. 1993 Şantierul arheologic Iclod. Campania· din J!J~i2,
Sesiunea de rapoarte Constanţa. ·
LAZAROVICI, G., PICIU, T. Preliminary pedological analyses at some archacoio-
gical stations in the provinccs of Transylvania and Banat, Archaeome~
try in Romania, Bucharest, 1990, p. 87-91.
LUPŞE, I. LAZAROVICI, G. 1986 APlicarea unor metode moderne de clasificare,
prelucrare şi interpretarea unor date arheologice. Laboratorul <le cer-
cetări interdisciplinare, Sesiunea de comunicări, Cluj-Napoca, 1985, p.
109-126.
LUPŞE,I. 1987 Utilizarea conceptelor statisticii matematice în arheologie, Cluj-
Napoca, p. 49-59, 71-76.
LAZAROVICI, G., NEMETHI, I. 1983 Neoliticul dezvoltat din nord-vestul României
(Sălajul, Sătmarul Bihorul), ActaMP, VII, p. 17-60.
MARZA, I. MAXIM, z. 1993' Unelte neolitice cioplite din corneene, descoperite in
Bazinul Someşan. Date petro9rafice şi arheologice, ActaMP, XVII, 1993.
p. 57-65.
MORARIU, V. V., SALVAN, P. FRANGOFOL, T. P. HJ90 Dimensiona/ Analy[;is o_t
Ancient Pottery, in Archaemnetry in the Romania, Bucharest; p. l l l -
12G.
ROSKA, M. 1942 ErdRep, Cluj. .
STOICOVICI. E. 1984 Studiul mineraloqico-petrografic al materialului neolitic de ia
Iclod, jud. Cluj, ActaMN, XXI, p. 691-701.
VLASSA, N. 1961 O contribuţie Zn prol>lema legăturilor culturii Tisa cu alte cul-
turi neoiittice din Transilvania, SCIV, XII, p. 17-23.
VLASSA, N. 1963 Chronology of the Neolithic in Transilvania in the Li9ht of the
Tărtăria Settlement•s Stratigraphy, Dacia, N.S., VII, p. 485-494.
VLASSA, N. 1965 Quelques problemes de chronologie du neolithique de la Trcmsyi-
vanie a la lumiere de la stratigraphie de l'etablissement de Tilrtaria,
Atti del V I Congresso Internazionale delie Scienze Pristoriche e Proto-
istoric he, II, Romn, p. 257-270.
VLASSA, N. 1967 Unele probleme ale neoliticului Transilvaniei, ActaJHN, IV, p.
403-423. .
VLASSA, N. 1970 Contribuţii la problema racordării cronologiei relative a n_eolt-
ticului Transilvaniei la cronologia absolută a Orientului Apropiat,
ActaMN, VII, 1970, p. 1-39. :
VLASSA, N. 1976 Neoliticul Transilvaniei. Studii, Articole, Note, Cluj-N~poc<i:
VLASSA, N., DAICOVICIU, H. 1974 Istoria Clujului, Cluj-Nnpoca. -
 RAPOARTE DE SĂPĂTURI
332 ----··---·---·--·--------···-·-··--·--··-- - ------------·----

Ll~ CHANTIEH Al\CHl:OLOGIQUE DE ICLOD (DBP. DE CLUJ).

LA CAMPAGNE DE 1993

(Resume)

Les fouilles archeologiques d'Iclod ont eu comme but, la derniere petiode,

la delimitation du systeme de fortification (en commenc;artt avec Ies premieres
palissades en 1981, dans Sfl Ll\Zl\ROVICI HJll3) forme des palissades et d'ul\
fosse. Pour la delimitation de ce systeme de fortification on a ouvert un nombre
-de 22 sections (LAZAROVICI - KALMAR 198î; Hl!lfl; 1990; 1990-1993; LAZA-
HOVICI) en suivant sa dircction, sa stratigraphie, ses dimensions, les portes, le
rapport avec les habitats de l'immediate proximite, le lieu d'emplacement des
tombcaux, etc.
Pendant la campagne de cette annee on a ouvert deux sections, une S46,
avec ic~ climensions ele rn ;< 2 metres ct unc autre S47, de 12 X 2 metres.
LA STRATIGRAPHIE. A l'exterieur du fossc neolithique la stratigraphie est
pauvre, y apparaîssent seulement les traces cl'une couche brune avec des mate-
riaux intermittents de phase Tclod I dans le nivcau de laquelle on observe aussi
.les trn.ces d'un groupement de gravier (de la fouille du fosse neolitique). De la
couciic: partent quelques ensembles avec des materiaux de la phase Iclod I. A
1"interieur ele la fortification (vers le Nord) Ies couches sont plus grosses:
0-0.18 m couche brune-noire arable, melangee avec du gravier (surtout vers
.!e Nord., de la fouille du fosse pour le conduit d'eau);
0.18-0,42 m couche de culture (niveau Ib), noire, granuleuse, avec des en-
semblc'; archeologiques seulement dans Ia region du fosse neolithique avec des
materiaux de phase I/II;
0.42--'0,80 m couche noire-brune, granuleuse avec des materiaux de phase
lclorl I!li (?) de celui-ci partent quelques enscmbles;
0.80-0,96 m couche brune clair. argileuse avec des materiaux de phase
lc[';d t:
-0.9u-l.60 m couche jaune argileuse. sans traces archeologiques.
Les analyses pedologiques plus anciennes (LAZAROVICI - PICIU; LAZA-
HOVICI - Ki\1.M/\H 1990, 59, fig. 3) ont confirme l'augmentation du potassium
·dans cette couche a la base du niveau Iclod II (couche Ila).
Pendant Ies fouilies on a saisi partiellement ou totalement quelques ensem-
bles:
- le tombeau 77 dans le coii:t de Sud-Est de la section 46 (c. 8) dont on a
r1fcouvcrt un quart;
- un groupement de pierres (nr. 78) de c. 7 â 0,50 m large de 90 cm, grosse
.de 8-10 cm. reste des la fouille de la base dil fosse neolithique situe vers le Nord;
- le tombeau 79 dans c. 6/7, dans le profil d'ouest, dont on a decouvert
70 cm. ;i. la base du niveau II; i1 a une forme oblongue;
- ·le fo~se neolithique, dans c. 4-5 de S46, avec l'ouverture plus large. uri"'
partie de la base concave et une partie qui descend en profondeur, la cime aiguc;
-la largeur du fosse â l'ouverture est de 4,5 m;
- la demeure 80 avec des restes de fragments de vases, argile brulee, de
-meules. cî'os d'animaux et du charbon; â l'ensemble appartient le tombeau nr. 80b
avec le materie! ceramique premature qui marque une elimination prematuree
-<i'usage de la fortification; on y a decouvert trois outil: une lame microlithique
-en o-bsidian. retouchee (fig. 6/3), un grand copeau d'obsidian (fig. 6/1), une pointe
-de vrille (fig. 6/2) et une pointe de pierre (fig. 6/4). Les fragments ceramiques sont
-O'e -phase Iclod II:
~ fo hlitte 81 a ete signalee â l'interieur de la section 47 dans c. 4-5 a la
base du niveau Ila;
- J.e tombeau 82, ă approximativement 1 m Nord de la hutte, probablement,
-l'orifice du pilastre, â la base du niveau Ila;
- le petit fosse de la palissade (nr. 83) se trouve a 5,20 m de Ia cime du
·fos~. n:~>pectivement a 2,40 m de la limite interieure du fosse.
I .1.;s OFFPANDES. Pendant cette campagne on a signale un inventaire de
tombeau ou un dep6t rituel de vase situe vers l'extremite de Nord de la section,
.enterr{ nans la terre jaune, probablement, de niveau Iclod I.
 RAPOARTE DE SĂPĂTURI
333
LE MATi:RIEL LITHIQUE n'est pas trop riche, il est compose d'obsidian et
corneennes auxquels quelques pieces de syllex s'ajoutent. Les analyses geologiques
a propos des sources (KALMAR - STOICOVICI 1990; STOICOVICI 1984) mon-
trent la provenience des chistes de la region de Bârgău. De nombreux outils pre-
\entent des traces de retouches ce qui prouve une bonne connaissance des sources
ct un usage prolonge des pieces:
- syllex: des lames (fig. 4/7) et des grattoirs (fig. 4/15);
- jaspe: grattoir sur lame (fig. 4/14).
Les outih retouches sont en proportion de 100;0• Du point de vue du carac-
ti:re, ceux de dimension moyenne sont dominants, ceux microlithes etant en obsi-
dian et ceux macrolithes en chiste. Des outils on a decouvert un noyau dans M49
1l'ig. 4/6) dans lequel on observe Ies traces detachees des lames microlithiques.
En ce qui concerne la source de provenience des corneennes decouvertes a Iclod
on suppose qu'elle soit la region de Bârgău (MARZA - KALMAR 1993, 58-59).
Pour ce qui est des outils en obsidian Ies opinions concernent deux zones: une de
la region des Montagnes Biikk; une autre quelques part en Transylvanie. Les ana-
.lyses d'Iclod pla.:;aient ces decouvertes en cluster separe (DUMITRESCU - LA-
Z!\ROVICI 1990, fig. 1, p. 90).
Des haches rectangulaires, des haches elevees ou de rabot, des pierres polies
et quelques haches perforees parmi lesquelles une est de type marteau et une est
fortement bombee sont en pierres ciselees.
LE MATERIEL OSTEOLOGIQUE consiste en os polis et des cornes polies
(fig. 5).
LE MATERIEL CERAMIQUE le plus riche appartient a l'etape Iclod I. D'ail-
leurs dans cette zone dans les fouilles de S6/1978 Ies premiers materiaux Iclod I
et I/II (fig. 6/6-7, 11) etaient apparus. On retient l'attention avec une coupe avec
pied et ouverture large, demi-spherique, en pâte noire luisante a l'interieur et slip
brun clair a l'exterieur, caraeteristique a l'etape Iclod I (fig. 6/11); un vase cylin-
drique (fig. 6/9), l'equelle avec epaule rond et gros (fig. 6/7, 10). De la couche su-
perieure on retient un fragment qui presente dans la pâte des debris broyes, struc-
ture qui n'est pas trop repandue a Iclod, carcteristique a la phase tardive, ayant
comme decor une figure humaine stylisee avec la tete en forme de rhombe et
Ies bras reunis a la taille, toujours, en forme rhombique.
Les fouilles ont reussi ă preciser la direction du fosse dans la proximite de
la porte de Sud. Elles confirment l'existence dans la region de quelques depâts
cles phases prematurees du groupe Iclode saisies en S6/1978. On constate Ia pre-
~cnce des materiaux prematures caracteristiques au neolithique moyen ou a l'in-
fluence exercitee, peut-Ctre, dans la zone Vinca C. Ces dernieres observations nous
sont suggerees par la presence de quelques decouvertes Vinca C pendant Ies fouil-
les de Z. Kalmar - Maxim a Baciu (KALMAR 1983-1985).
··334 RAPOAR TE DE SĂPĂî'URI

' I

'„ \ .•
I -----~-=---- __ „I ___ „I „I
---------------
.r - „I
"·
~
§
.....":<.:
ii
Cil
·)><

~~
1.....

Fig. 2 Plan de detaliu cu amplasarea secţiunilor, al complexelor lor de locuire,

morminte şi sistemul de apărare din zona de sud a fortificaţiei.

~
~
Ul
 r_;}.~T
j,.„_,Y
r
~ ~~~·- „~.<.

'·,.„, -1
~-,. ~: ..
--·--- - ·--·-·--·-!.'.
'
-· . . -.l(.,

--:::·_~:--=-~:_-· __·\
II
I
I
I
I
-·
- . .:.~:
·---:
-···-·f
.

I
i .. - t
I
-1 •· 1I
j -·-·-·<
-··;.

~. [] o I
__;..:....:..~··--r:·~<
i .
1--
b'-·
I:
r··-
I -

_,i

I\·.

•'
'·

Fig. 3. Planul secţiunii 46; 2-2A. Profilul de est al S46; 3. Profilul de est al S47.
Legenda: 1. strat arabil, brun-negru; 2. strat de cultură (nivel Ila), negru, granulos;
3. strat de cultură (nivel Ib) negru-brun, granulos, de fază Iclod I/II: 4. strat negru
brun, format din umpleri succesive cu pietriş şi pământ galben; 5. strat de pietriş,
amestecat cu pământ galben; 6. strat bun deschis, cu materiale de fază Iclod fa;
7. strat galben argilos, fără urme arheologice; 8. umplutură de secţiune (S6/1978);
8a. umplutură de groapă, strat negru-brun; Sb. umplutură de groapă, strat negru-
brun cu materiale Ic!od I; 9. umplutură de secţiune.
 RAPOAR'FE DE SAPATUil.I 337

••....-::,„ ........ :::::-:;...

ffl]-'·
L
.
·~.
·'.f
.. , .~
4
fr]'
~t
:: .... ~

_.,_
~~:-:~.-:::::'>
9
® .
.

„•. _

14

r './ \
- / <· -t1 ~\
., '

. ( :<J ~ -:J~ .
-.·. ~/
/,
15
... :'
~}i 1·
~.::)
',- 7

" 13.
J k
1~

iii....„~.
Fig. 4. 1-:6. Unelte. de obsidian; 7, JO. 15. Unelte de silex;· 14. lJnelte din jasp; 8.
11-,-13, 16-19. Corneene. ·

22 - Acta Mvsel Napocensls, 3111994

338 RAPOARTE DE SAP ATURI

I
. =- 1
n_:
i
'"!
\;!
!ţ , !]
I

>
u'i!~:,'I\ / \/

_.„--·-······,,;.

'(...,„. ,, .... -.-~·

\ ,:
.J
; ·,. -~

.„
\J

(~?~;}:.::?::~;
1, ; •

-. -,·.:,·
f,./
. ',

:;·)·
'I/ ;

V .

Fig. 5. Topoare şlef1:1ite: 5-6. Piatră prelucrată; 7. Ceafă de topor perforat; 9, 11.
Unelte cioplite; restul URelt.e de os.
 /Jh''">""-:;::.;;;.;::;\. ---- -. --·- --~ - --·---,-.,
/ \"\"\
!
\ \
/ ~'I'
'tl \ I
/ /:,A )
\ I)
·<,~:;/ ~ /
. .:- ·~. -

,, \\ ~1-.
~

:_~\\ fi//'
I~
~-

'.,_
:.."'-... ...\ ,\\.,' -., . .
I
:""-...... '\ ,,

~I
.

I tn

-;_~~~ .~ l
Io
tn
/ -(

~
"'><
~·
'-··i::„.,
~-:~:
"'..,><
.:/·, . /)~j
~
c
,_,
~

. •
. I

t
--
)
~
I ~ ~
~
11 l ·..ljfFjjg#p'e I

fig, 6. 1-5, Ceramică din groapa C (L 180); 6-8, 1-13. Ceramic<i. din nivel Tclod I;
10, 13. Ceramică din nivel Iclotl II şi III/II L w
w
{O