-''-,3" -'

;f, "'|-,=;=-a=

STT]DII $I CERCETAITI DE ISTORIE VECHJJ

Tomul III, 1952

$ANTIERUL POIANA
Conf,orm pianului stabilit tn prealabil, coiectivul arheologic care
a lucrat tn 1951 la Poiana (rn. Tecuci, reg. Putna) a avut misiunea
de a termina lucrlrile ,incepute in anul preced,ent, de a arduna date su-
plimentaro pentru intocmi,rea unei mo,nografii a sdplturilor idcute pAni
acu,m in aceastl ,localitate Ei de a iproceida la o serie de 's,on,dagii qi de
recunoaEteri in raionul Tecuci Ei in raioanele vecine, pentru verificarea
gi co,mpletarea inf'orm,aliilor din ,,Re,pertoriul ar,heologic", in curs de
redactare. Campania a durat 87 zi1,e: dela 9Iunie la 3 Septembrie 1951.
Lucrdrile au fost co,nduse gi .suslinute de Secliunea de Istorie a Acade-
miei R.P.R. In prezentul raport expun'em rezultatele 1or pe scurt, iir
mlsura in care reprezintl contribu{ii noi fali de ccnstatdrile din anii
precedenti.

LUCRARILE DE PE CETATUIE
In sta{iunea Cetdluia -- o,biectivul principal a1 campaniei dela
e,xcavat co,In,p1et, pdnd la nivelul general de 3,60-4,20 m
Po'iana
- s'au
(pdmAntul sindtos), suprafata f (de 800 m') 9i spaliu1 KF (de 126
m2),care in campania anterioarl fu,s'eserI sipate numai pdni la nive-
luri1e de 1,20-1,70 m (cf.Sl. 9i Cerc. Ist. y., 1951, l, p. 177). In plus,
s'au mai explorat, pdnl la addncimea de 4 m, spaJiile intermediare l,
(136 m2), LH (48 rn2), L' (32 lrr2) gi ((F (25 m'), i.ar 1,a extre-
mita'tea S a sta{irunii, s'a lichidat coltul K" (20 ime), care fusese
rdscolit in l92B de un colectionar amator numai pdnd la nivelul de I
metru. De asemen,ea, s'a practicat .o secliune Czr, de 0,60 m litime,
deacurmeziqul valului de pe mar,gin,ea E a staliunii, prin prelungirea
spre N a suprafetei Ct- C' din 1949 (cf. Sl. ,sl Cerc. Ist. y., 1950, I,
p.48). In total, s'a explorat astfel, {n 1951, o supraia{d de cca 1200
m. p. (iig. 1), implicdnd excavarea, cercetarea Ei deplasarea unei can-
titlli de aproximativ 3500 metri cubi de p5mAnt.
S5pAndu-se in cea rnai mare parte pe suprafele ale cdror straturi
contemporane cu epoca rornanl fuseserl explorate in 1950, lucrdrile
din campania anului l95l s'au concentrat asupra nivelurilo,r vechi, din
epoca geticd preromanl, din Hallstatt Ei din epoca Bronzului (fig. 2).
Numai in spaliile interme,diare Lr, LH, Ll gi KKF, de dimensiuni ioarte
reduse, s'au cercetat ;i straturi mai recente. In generai, constatirile
noastre din 1951 reprezintl o confirmar,e gi o imbogdlire a acelc'ra din
 I92

Fio
rr5. rI

€:: :

l: i.'
 ISANTIERUL POIANA 193

1950, cu putine ,modificlri. De aceea, pdnd 1a o studiere amlnuntitd gi

co,mpieti a abundentului material car,e s'a adunat in ultimii ani de
sdpdturi in aceastd sta{iu,ne, vo,m mentine Ei ln expun,er,ea de f af d
schema stratigralicd pr.ovizorie pe care am publicat-o anul trecui (Sl.
,;i Cerc. Ist. V.,1951, I. p. 1B9 sq.), cu adaosul cAtorva preciziuni noi.
Astfel, In laza Poiana II (geticS-preromand), e de retinut cd nive-
lu1 Poiana II 2, spre deose,bire,de,Poiana II l, conline fibule t.a Tdne III
vechi, din sec. I in. e. n. De altl parte, am mai orbservat cd ceramica
cenugie, de terhnicI superioar[, foarte frecventl ,in nivelui Poiana II 2,
iipseEte in Poiana II l, in locuriie und,e ac,est ultim nivel a fost constatat
intact, netur,burat de gropi ulte,rioare. De asemenea, vas,ele primitive
cu luciu negru, de o execulie mai lnaintatd, dovedind infiuen{a mo,de-
le1or grece,gti lucrate la roatd, nu apar decAt ln Poiana II 2. De aci s'ar
put,ea con,chide, sub 'r€Z'€fv3 un,e,i examlniri detaliate gi a Catelor obti-
nute in sdpdturile trecute, c[ apa,ri{ia lucrului la roatd Ei in general a
iehnicei c,eramic,e superioare a avut ioc 1a Poiana, intrre erpoci,Le La Tdne
II gi La Tdne III, adicd prin sec. II iin. e,. n. CAt despre ceramica de im-
port, grecearSCi, So gdisegte d,estu,l d,e,de,s in nivelul Poiana II 1, putdnd
fi ,daitattd incd din sec. IV' in. e. rn. rprinr amf,or,erle thasiene c,u irn,scrliplli qi
mai al,es prin cioburile fine cu firnis negru.
Progresul continuu al vie{ii umane dela Poiana, in decursul ceior
aproape doud mii,enii de locuire a aoestei statiuni, se reilectd in pro-
portia crescdndd a inventariului mobil rEi, cu deosebire, a c,elui ceramic
care, d,estul de ra,r in straturile inierio,are Poiana I l-3 (Bronz, Hall-
statt vechiu qi Hallstatt tdrziu), d,evine di'n ce tn ce mii ,bogat, pe
mdsurd ce su,lm s'pre nivelurile drn ,epoca romani, unde abunrde,n{a sa
apare deo,sebit de i,mp,1esi6nrrtI. Cea mai mar,e cantitate de fragmente
ceramice se constatd in stratul galben-portoca,liu (Poiana III 2) de sub
nivelul vegetal. Pro,porfia ceramicei din stratu,rile Poiana III-IV fa!d
de aceea a straturil,or Poiana II e de ,5 la 1. Ce,ramica ,primitivl lus-
truitl La Tdn,e nu se 4nidlne,ste deqAt 0n ,niveluril,e c,e'nu,Eii (Poiana II
1-Z); ,in fazele III-IV lipsegte cu des[vArqir,e. Ceramica primitivd
poro,asd e prez,entl peste tot : mai ra,r[ in niv,elurile lazei II gi foarte
comunl (n fazele mai recente. Ceramica cenuqie superioar5, dei iacturi
locali, car,e apare in stratul II 2, este in aoest strat destul de frecventi
spre a c,o,ncura cantitativ cu cea pri,mitivl lustruitd, iar ln lazeTe III-,IV
repr,ezinti o proporfi,e covdrqitoare fa![. de cel,elalte categorii. Resturile
'amforelor grece;ti de import se gdsesc ln toate f azele La
Tdne, dela
stratul cenuqiu inferior (Poiana II l) pdnd la ultimul nivel din stratul
vegetal (Poiana IV 2), ,mai rare in nivelurile inferioare, io,arte dese
in cele superioare.
O altI observa{ie se refe,rl la diviziunea stratigrafiei dela Poiana
ln doul p5r{i caracteristice printr'o linie netd si n,eintreruptd de cdrbuni
Si de, arsiturl mdruntl. care separd cele doul niveluri Poiana II (cf.
S/. sl Cerc. Ist. V., 1951, I, p. 179. iig.2). Mai jos de aceastd linir:,
pdni 1a p5m6ntul slnItos, straturile sunt in'd,esate 9i com,pa,cte, pe cdnd
c,el,e .de deasupra prezinti ,o con,sisten{i mai friabi;ld, un,eori chiar pul-
verulentr. Explicafia acestui fapt urm,eazd a li cdutatx in presiunea mai
tndelungatd care s'a exercitat asupra straturilor inlerioare gi in pro-

13.
- Istoria veche.
I94 STUDII $I.CEBCETANI DE ISTORTE VECIIE

porlia mai mare de lut plastic din compozifia aoestor straturi, care
sunt ,mai apro,piate de roca naturali de loess a staliunii.
R,esturi,le de locuinle, foa,rte ibogate in ,fazele P,oiand II-IV, ,con,stau
nru,m,ait din vetre itzolate gi dirr ;podinre de lut galben cu, c,omrturruri rnoftrgu-
Iate gi neclare. Din acea,sti cauzd nu s'a putut nici de data acea'sta sI
se determine un plan precis gi comple,t al unei locuinte. Sunt demn,e

POIANA - 1957
Profilul pdretelui S al sapdtupii L
( simplificat,
U ! ECENOA
VVV)
v////n
Poi?naE.2
n.qr.\egt$t
I
| <". t.n
Pcianaur I"'" ' "" ''
"-
ZVZ
@ 9at0.r'c?rts'at
fFfFfFn Poranaltr" I

ffi i"r#r,;;i'**l,t*'
f::::l
l-
Poianallz tpocat'i.mtr
c.iulLu.d.!64 s{ In.R
1.. .1Polanatra tmmcre..I
t . .' . 1 ..dus'u,in.ni. i.. E.nh
'i
R\S PoianaL to i.rsr.n.tilh.
Poiana I2 Ep*! Hdkhr
N-\- bru.
lS c.nuru o*cu.gi.i
NPoianaIr
Nbrun
EoeaBonruur

fi-Tl pe-;,t,iu

Fig. 2

de inter,es patru vetre din suprafe{ele L .Ei -f',. a .cdro'r-.cru{i prezinti

un c,henar :patrulater alcltuit din linii duble incise (Iig. 3). _Aparfin
nivelului Poiana II 2 9i aveau proibabil un rost 'deoserbit' poate de ordin
religi,os.
-Grop11e
care stripung stratu,rilp_ dela Poiana s'au co,nstatat.Ei. de
data aceasta in numdf foalte rmare. Numai in rsurprafata I,
socotind 'doar
pe acelea care au fost addncite pdld la pirndntul viu,.au fost numdrate
peste ci,ncizeci. Ele se r,eferd la toate nivelurile, dar cele mai numeroas'e
fl, a. Iaza P,oiana II. Nici de data acearsta n'atm 'obrservat vreun- farp't care
sd se opunl pdrerii exprimate in rapoartele preliminare precedente-. (S./.
;i Cerc.' Ist. V., 1950, i, ,p. 50; 1951, I,.p. 197),..6uP4 care gropile de
acest fe1 ar fi avut un fost ritual. Intr'o gro'ap5, printre resturil'e de
vatr[, s'au glsit 1a u,n'loc cinci denari ro,mani de argint; din epoca repu-
blicani qi d'ln vremea lui Ti'beriu. Sunt prea mul.ti pentru a-i consid'era
ca sirnrple obiecte pier,dute, aruncate acolo iIrI o anumitd inten'!i'e. ilntr'o
ali[ gi,oarp[, din t, s'a glrsit, irQ flr$rQffi@flQa, 'o 1mionet16 rdacd.
in supraf,elel,e slpate in 1951 n'am _descoperit. niciun morrnant din
upo"u- ero'nzului. B ciar cI mo,r,minte1e din aceastl eqogi erau limitate
lL zona dela e,xtremitatea S a stafiunii. In schimb, schelete din .treapta
inferior (Poiana
.rp"riorra a Barbariei, situate la .baza stratului cenugiu-
II'1), la nivelui de 2-2,50 m, s',au constatat_in_ suprafata L.qi in spa-
liit*'1, Ei LH, in contiguitate cu acelea din H, /, J, descoperite 1n.1949
ii-ig50. in anul acesta fvem qapte morminte cu asemenea schelete, dintre
 $ANTIENUL POIANA 195

care patru de copii gi tr,ei de adulti. Aceste schelete, rispAndite in locuri

diferite, au o, o,ri,entare comund, cu capul spre emisiera nordici (N-S,
NV-SE, NE-SV, NNV-SSE) 9i sunt toate lnchircite. Inchircirea pi-
cioarelor se deosebegte de aceea pe care o prezintl scheletel,e din epoca
Bro,nzului : in vreme c,e acelea erau Culcate pe o parte, schelete,le'din
nivelul Poiana II I sunt ln majoriiate cuicate pe spate, cu genunchii in-

P0IANA 1951 . SaPitura L

iestuni de vetre din epoca getic5 ( Poiana IIr ). oPoate cu chenane incise

t
N Vatra i'

IEOENOA
n Pan;ntoaloetdto
l/.y', oooeaui /ocuinlet
f,\ss' IularSdnstrucluQ
lIlJ /s1ra
dehsuralbla
Wtfeli!
e Pietfrderia
6 0tAt0rcmen
4 At@arul irc6

Fig. 3

doi{i in sus. Excepfie fac doud schelete de copii, de vdrste diferiie, des-
cope,ritein acela,gi mormdnt, imbriligate gi culcate pe cdte o ,parte, unul
pe sthnga, cel5lalt-pe dreapta. Cdteva schele,te au mdiniie ridiCate in sus,
spr,e umeri (fig.4, I). La altele bralele sunt intinse pe lAngd corp. Sche-
l,etele pe care le, constatasem in trecut tra ac,est nivel, avariate de gropi
ulterioare Ei lipsite d'e inventariu, ne-au apdrut ca resturile unor cadavre
pdrdsite,' 1a lntAmplare qi fn ,desoldine, in ruinele unei agezlri nimicite
prin violen{n. In urma ,noilor co,ns,tatlri va tretrui sI r'evenim in parte
asupra acestei i,mpresii. Avem a ,f,ace cu rnorminte prqpriu zise, prez,en,idnd
un anume ritual gi une,o,ri qi obiecte ,de inventariu. Astfel, p,rintre sch,e-
l,et,ele descoperite in L, unul, apar{indnrd unui aduit, avea asupra sa qapte
vase primitive cu luciu negru, datAnd dela fnc,eputul epocii a doua a Fie-
ru,lui. In LH, un alt scherlet de a,dult, avea alproape de Eold un vas'simi-
lar din La Tdne Il.ln L.t, un schelet decopil rprezenta, 4n jurul gdtului, un
ghioc rnarin mic, trans,for,mat in amulet qi o perld de pastd ,de stic15, iar
pe um5rul stAng, o fi'bu'ld d,e, ,bronz de tip trac cu apendicele 0ntors spre
arc (fi,g. 4, 2). Da+a acestor morminte e ,de situat fin sec. IV-III
in. e. n. Pozitia lnchircitd a scheleielor pe care 1e conlin repreziniS supra-
vie{uirea unui strdvechiu rit fun,erar, general in treapta de mijloc a Bar-
bariei. In epoca Fierului acest rit se intdlnegte ,rar. In Moldova s'a mai
constatat 1a Stoicani, dar (ntr'o fazd mai veche, in ,epoca hallstattiand
 :

rs6 STUDII $I CERCETARI DlT IS:TORII] T'ECHT

(Studii, 1949, I, p. 105; Sl. ;l Cerc. Ist. y., 1950, I, p. 63). Intr'o, e,poci
t"drzie, ca aceea a mormintelor La Tdn,e, dela Poiana, nll se cuno,sc sche-
I'ete inchircite dec6t in Nordul Mirii Ne,gre, in C,rimeea gi la Olbia. Iar

P0IANA 1951. ScheleteleNn'l$i2din sApetune U

O" o'i
VF:*"
$Nffi
?1\1

AP
{(
\\

Fig. 4

inchircirea cu fa,ta in sus gi cu mAlnile rid:cate spr,e umeri sunt particu-

rl,ar,it[{i a1e ,m,olmi,ntelor La Tine dela Poiana.
Valu1 de apdrzre de ,pe marginea E a sta{iunii a lost c,onstruit in laza
Poiana III, ,in sec. I rin. e. n., iPrin
acumrlare de 1ut galben amestecat
;i cu resturi din straturile mai vechi
ale agezlrii. Printre aceste lestu:i
s,e gi,sesc fragmente ceramice, iibu'
1e ;i alte obiecte din niveiurile II 2
si III 1. Deasltpra valului a existat
o pa1isad5, ale clrei res+uri se recLl-
nosc intr'o piturl continud de cdr-
buni cornpacli. Panta interioard a
valultti a fo,st coqplet acoperitI ctt
resturile aqez['ri1or suc'ce'siv'e dirr
nivelt-tri1e III 2 si IV 1-2.
Inventariul rnobil descoP'erit in
sdpiturile dela Poiana, ioarte bogat
Ei a,flLtl acesta, 1e,p'etI in cea m1i
mare parte tipurile cttnoscute in anii
preceden!i. Amintim ati cAteva dirr Irjs. 5. - Vas hagmentar de pe lreapta
bbiectele care reprezinti aparl'!ii de- miiloc a Barbaiiei (cultura trlonteoru)
ornat cu incizii geomctrice
noi ori car,e au o insemnltat'e ar- inchipuind tiguri umane ( l /5).
heoiogicl decsebitl.
Intr'o groapd din e'poca Bronzului (faza Poiana- I l). s'a dat pest'e
tragmentelJ iniomplete a1e unui vas-pAlnie, ca ac,elea dela Monteoru,
 SANTIERUL POIANA 197

decorat cu caneluri $i cu incizii geom,etrice inchipuind:o 'serie de siluete

antropomorfe (iig. b). Intr'o altf groapi, din aceeagi Lpoce, am desco-
perit un vas mic intreg, cu fundul sferoidai, cu miilocul umilat ca guEd
o
de rald gi cu gura o,Uilca 9i ldlitn (fig.6, t), a;inii;Jaoua exemplare

Fig. 6.
1. cand cu gura- vase de pe treapta de mijroc a.. Barba.ei (crrrtura Monteoru) :
obricd, qi cu miirocut in' torma -q;.
AG; li""iiia (toartd rniresitd
ipotelic ll(21., Z-5. Ceqti 'cu toart'r suprainjiate dqll-i- eire;J"t rlin ftrndul unci
cdni decorate cu cercuri concentr.ice in'cise 9i 6, iirii'a?"'uiueor" (i751.'-"''
jn-srrpdturilq dil r.92T,in
B'iisit'e pa1!ea d9.N g staliunii (af.
1927_-1932, p. 2TB 9i Iig 2C,4:2t,1_2). Di; lprt,tri
^fnr,
Dacia, rIIJ-IV,
'un fragmeni de vas. rot,un,d, d,ocorat pe fund gi pe iaturi u* .".r.
cercuri concentrice incise pi presirat. cu punct,e, motiv ,pLirtserie de
cu o
Tirn (fig. 6,4), In.ceramica pe cane am constatat-o in acest an, ,"nt*
Poiana I l, sunt destul ,de numeroase vaser,e cu doux 1;";6 supraindl{at,o in'Iaza
(fig'., 6, 2-3) 9i fragmentele cu ornamente geometrice
ac,estea din urmd sunt de remarcat cateva
in r,eli,ef. printre
'ri*"rr";;'c;
..pi.rinia
figurl umane .(Iig,7, r,2).pe, un ciob se vdd "7.*comtrinrtri a"-.".j..;.rri
inqpri'qrate imitand o tehnici de,corativd metalurgica-din'-.po.u..Bi.onzuiui
(fig. 7, a) .
Tot in stratul monteorian s'au grsit un cu{it fragmentar de bronz
(tig. 7,3), o secure de piatrd Iustrui"ti, .impf;
'cufite.d,e gresie, utilizate. probabil penl{I tabacaiie- ifig. a:'3t'^;;';i
-b, ffiii;
(fi;
mentul cel rnai remarcabil din aceastd serie ."n.ta-?lntr'" securee1e- 1). Dar
de
bronz, de tipul aga z.is ,,Scutari,,, cu gaurd transversald, cu
zontal'e puternice in jurul^grurii gi cu"prelu"gii" prir-rii"a coaste ori_
tat,ea opursd.idigulur (fig. 8, 2). ,Alest;tip, carJ
la extreml-
ln
rlecdt printr'un ,exemprar din Muz,eur din Berlin, d;t-;;"
igC ,r,, era c,uni0,s,cr1t
provenind din
Scutari dinr Albania
-(praeh. Zeitschr., X.{liJ, .1932,,p.-iai".qq.), atpare azi
'ca specific culturii Monteoru g* p" teritoriullarii ;;;;tr.; unde e repre_
zentat printr'un exemplar gdsit li Lopltari_Bura"
1937, p. ts2-155), printr'aiiur prwenind dii- Ist. Rom., yll,
ain staliui"u-boaeiu dera Tg.
L+1"

. :.::
1.. .

1:,

i' 198 SJTUDII $I CERCET'ARI D.E IS?ONIE V"EC}IE 8"

Ocna, unde existi un strat mo,nteorian (Serta HoffiLleriana, p. 3g sqq. ;i

Apulum, III, 1946 l) gi in ,sfdrgit prin acesta dela Poiana,'cel
- 1948,
dintAt constatat intr'o situa,fie stratigrarficd preci,si. In rplus, in sdpdtu-
i'
rile din ultimii ani din sta{iunea eponimd dela Monteoru (Buzdu) ,s'au.
i
glsit valvelo unui tipar de piatrd, destinat turndrii unui orbiect de acelagi
t tip. Asem5'na,rea dintre securea noastrl dela Poiana gi forma Scdbit6 in-
acest tipar merge pdnd 1a identitate : acele,asi detalii Ei chiar ace,leagi
I
1.,
dimensiuni. Fat[ de flecven{a tipului acestei securi in }ara noastr[ gi d*
strdnsa sa l,egdtUrI cu cultura Monteo,ru, avem dreptul sd ne intne,blm
dacd exem,plarul dela Muzeul din Berlin, procurat de acel rnuzeu prin
com'erlul de antichitlfi, deci dintr'o, sursd fIrI rdspundere qtiintificS, pro-
vin,e intr'adevlr din Albania sau dacd nu cumva a fost glsit intAmpldtor
tot in Romdnia.
Epoca hallstattiand (Poiana I 2) 9i laza de tiansitie dintre Hallstatt
qi La Tdne (Poiana I 3) sunt rerprezentate in inventariirl sl,paturilor rdin
acest an numai prin elemente ceramice analoage. acelora"gisite in cam*
paniile anterioare (fig. 9-l I ).
Sdpdturile din 1951, concentrat,e asupra suprafelelor L Ei 1(I, ah:
cdror niveluri superioare fuseserh explo,rate in anul pregedent, au avut ca
obiect tn primul rAnd abundentel,e straturi cenugii ale culturii getice pre-
romane din La Tdne II-'III. In con'secinld, gi inventariul cel mai nume-
r'os provi,ne din aceste straturi.
rDi,n acest inventariu, arv,e,m ,de remarcat ca u,nrelte : ,o isecere de ,fier
(fig. 12,2), o unrdi{d de fier, o fuicu'li,t[ de fier cu trei dinti (,iig. 13,4),
cdtiva pinteni (fi,g. 13, 2) gi cAteva piese de zdttale de fier, mai multe-
creuzete de lut pentru turnarea bro,nzului, ace de bronz pentr.u cusut,
doul tuburi pentru plstrarea ac,elor (fig. 13, 5), un fragment d,e, foarfece,
de fier (fig. 13,3), mai multe impungdtoare de os, sule de lier cu mA-
nere de.os (fig. 12, 4), numeroa'se culite de fie,r, din care unul de dirhen-
siuni mari (fig. 12, l), un mdner de cutit cu prlsele (lig. 12, 3), prlse-
lele unui briceag (fig. 12, 5), un suport de lut pentru frigare ornat cu
carpete,de,berbecri (fig. 14, 3-a) qi diverrsele vase de 1u{. Printre ac,este,a
notdrn un ,fru,m,o,s ulcio,r cenuEiu, de tehnich su,p,erioare, de falbricalie indi-
gend, avAnd o siluetd elegantd gi o toartd impodobitd cu o torsade (fig..
15) ; o strachin[ primitivl cu luciu nergru, cu pa'tru toiarte pe. buzd (iig.
16) ; o ulcicI ,p,rimitivI, cu {nt're'aga suprafat5 acoperitl cq pro,eminenle
(fig. 17) ; fragmentel,e unui dolium mare primitiv, cdteva cio,buri attice,
cu firnis negru, un ciob cu gruffito considnd din cdteva litere greceqti
rdou,d rnrlnurgi de arrnfore cnr "stamtpile rthrarsiene (fiig. 19, 4), i.rn
fragment de mdnus"d ,bicilind,icd de amford cu gradaliuni practicate ulte-
rio,r, poate'in scop metric (Iig:20,3), un ciob de vas elenistic cu liguri
in relief, prinire car,e Ei efigia unui Eros (fig. 2l), diverse fragmente de-,
cupo deliene (fig. 22, 1-3), etc. Ca arme, avem c6teva fragmente de'
lame de spade de fier, num,eroase slgefi de bronz, rom,Lroidale o,ri cu trei
tdiEuri, de tip ,,,scythic", un fragment de mdner ,de o,s dela o spadl (li,g.
20, 4), 'o ga,rniturd de bronz dela o arml simiiari Ei doul garnituri de",
bronz gi de fier dela teci de spade (fig. 19, l, 2). Obiectele de toaletd ;i
,de podoa,trl sunt de asemenea r,eprezentate copios : f,ragmente de oglinzi
de bro,nz, piepteni mici de os (ii,g. 19,3), cercei gi verigi de bronz gi de,
s 199

Iie. Z. Obiecte de pe treaota de miiloc a B- arbariei (cultura Monteoru) : I Si 2.

-
Fraq'mente dc '.,
rte tle .i*riut."
toa vase de Itguri umane in relief (3/5) : 3. Cutit
de,brona \112\; a. Fnagment ceramic a.io, coml)us din semicercuri impririate (4,/7')
"u .

- ^ fig..8. - Obiecte de^pe-treapra.de_mijloc a Barbariei (cultura Monteoru) :

gift (215) ; 3. Secure de piatra ,lustru,itd (317):

9. - Strachrni de pe treapta superioarr a Barbariei..(prima epocd a Fierurui),

decorati pe buzd cu caneluri oblice 1r)51.
 10
240

:1,:!:;it
,d.
t&
:'#
$:
l:::,&!
i;{
t:/

Fis.
prima
I0. - Cand cu loartc suprainiillale'..din(2/5)
Fis. lt. Fragment de vas
- epocd
"" .p-o.a di"n orima a Fierului,
a:Fierului ; decoratS cu incizii '
decoral cu imPresiuni de dinti'
de pieptene umPlute cu
sribsianta albd (lil).

t
Fio I2. - Obiecle din a doua ePocd iiera Fieruluj (cultura geticd): 1. Cutit de Iier d.e
diilens:uni mari (1/3) ; 2' Secere de ';;
(l/3t;
-ti.i'zf3. Prdselele de os ale unui cutit de'
oe
fier d; ; s Briceag de lier cu prdsele
il.i itizl 1 4. suld de cu maner
os (1i2).
;{l nl

C
,1'n
;18
ffi-11
LI]II
il,lr
lrl\J I

ll,ll
s;,
, l',,
-U

Fig. 13. din a do'ua epocl a Fierului (cultura geticl) : l. Suport de fier
- Obiecte
pentru frigare; 2. Pinten de fier; 3. FurculitS-c6r1ig de fier, cu trei din.fi ; 4. Frag-
ment de foarfece de fier; 5. Tub de bronz pentru ace de cusut.

Ijie. 14. Ohiecte de 1ut din a doua epoci a F,ierului : 1. Fala cu decor spiral a unei
- (1/2)
pinladera ; 2. DoP de amford (ll2) ; '3-4. Protome de berbeci dela un suport
de trigare (1/3).
 STI'DII SI SERCETARI DE ISTORIE VECIIE 12

argint (fig, 23, 5), ac de podoabd de argint, cu capdtul rdsucit in ochiu

(fig.. l9-, 6),-brltari de bro,nz cu protome stilizate ih formh de capete de-
qerpi (fig. 23, l), mdrgele de sticlI multicolord gi de, cornalind, dintre
care cdteva sunt ingirate pe un fir de bironz, o perl5 de ,bitum, alta de,
'chihlimbar, iSarnituri conice de bitum acoperite cu o pojghitl de argint
gi decorate cu incizii (tig. 23, 4), amulete ficute din -melci gi scoici dc
mare (flg 24, x), nunleroase rfibule de tlpuri: traceL ('li,g. 24,,d-g), La
Tdne II (fig. 25, t.2,5) 9i La Tdne III 1iig. 2b, J-4 9i zi, t-+;. oTn'tut,
in afarl de nenumdratele fusaiole, de cioburile rot,unzite, de greutd{ile,
piramidale, de vlscioarele in miniaturd, sunt de remarcat doid pinta*
deras, pecetii cu desen spiral (fig. 14, 1) gi mai rnulte simulacre'de fi.
guri umane rudjmenta,re fdcut,e in scop ma,gic, printre care unul repre-.
zi:rild, d,oud {itgu,ri nrdbrl(iqate. S'a,u ,gdriit, rd,sle!, Ei ,n.,ir,lte,
monete ,drace, intitate du,pd iriesele lm,acedonene ale lui Filirp, unele de
argint, altele de aramE. De asemenea mentionim doul monete histriene"
de argint qi urna qallatiand de broma.. S'a'u, rgisit, i,ireLgte,, gi ,foarte rmu,ite
oase de animale, ca resturi de ,bucdtdrie. Printre ele, ,e d,e mentionat o
falci de pegt,e mare de Dundrq.
Una din descoperirile cele mai interesante din acest an, din stratu-
rile de culturi geticd ,d,ela Poianz, corsti dintr'un vas primitiv negru,.
de uni tikr4p oomrun (,fig. 24 a), ,fraigmenta'r, ,girsit in K,F gi oontinA,nd u,n rmic
tezaur rde obiecte: mai multe verigi de fler. poatd dela nigte zlbale, cinci
flbdle de b,nonz, 'de tiprurril,e trace cu arponifli6s ",rerrtical (fig. 24 d, f)
qi cu apendice in forml de S (fig. 24 d-e), 14 bri{Iri de b}onz simpie:
li rspirale (fi'g.24 h-j; 27, i), doi'ghroci,de,,rnare, 'rnc:, tdiali,sp,re a
seryi ca a,mulete (Iig. 2a c), opt perle ,mirunte, f 5cut,e probabil din dinti
de ani,m,ale, do,ud ffagmente'd,e.tabiI de hron'2, un panda,n,tiv de tablR rle
btonz, de formd s,emilunari, decorat cu puncte bdtute (iig.27,2), um
'nasture co,ncav de bronz (fig. 27,3), un mic fragment de tub de tabld
de bronz, doud pldci trapezoidale de lemn conservat In rugind, av6nd la'
mijloc o bucatl de piele ori ,de sto,fd, bucdli mici de piele alhd, resturi
,de rp6nzd i,l4prirmate ,lfl ru,gind. Totul era ,prins iintr'o, m,assd, oormp,actd de
rugind produsi de verigile de fier gi inchiegati in iorma vasului. Din:
mlassa 6s prgi,nd, fl'au 'prx,fx6 fi scroa,se decdt o parte di,n' ohiecte: ce,lelalte
,formeazl [nc5 iuni c-onrgl,ornerat ,pu'terr,nic cimenitart (iig. 2a b). E vor,ba
,de u,n ,mic de,pozit al unui loculitor al agez5,rii corespunzhtoare stratului
cenugiu, inferior (Poiana II l), din sec. IV in. e. n., uitat intr'un ungher"
de locuin{5
Din straturile su,perioare, Poiana III*IV, oare au fost cercetate in
suprafafa D si in spaliile intermediare Ll, LH, K(F Ei Cr'1 precum gi
din gropile corespunzetoare din L Si Kp, sunt dernne de amintit, print're
r.nu.lte aitele, un opai! r,ornan (lucerna:") cenu$iu, cu decor tn reliei, aco-
peflt cu un,s,tnalit suib{'ire (iig. 18), un clob cenurgiu, ,de tOhnic[ su{pe-
rioard, prezentdnd ca deco,r un t'riscel lucios (f i,g. 20, 2), cioburi de vase"
romane de import, cu deco,r pictat ori in relief (fig.20, 1), un fragme,rt
de,amsi rd,e vas,d,e ibronz (fig.23,6),'mai,mui'te vArtf,uui de s5'geti de
f ier, plate ori cu trei tdiquri; un scaraheu egiptean de sticll (,fi,g. 23,3),
un picior de cal, 'de bronz, fragment de,la o statuetd romand (iig.23,21,.
r'um,eroase fibule La Tdne I,II (fig. 26. 5) si din sec. I e.n. (rfig. 26, 6-7);
 x3 203

'\* :

iFig. cenu$iu de tehnici superioar5 (fabricatie geticl 1oca15), de pe treapta

15.
- Ulcior
superiorari a Barbaniei (epoca a doua a F,ierului), decorrat cu linii lustruite gi prevdzut
cu o toartl modelatd in torsadi (profil 9i fafi). Mdrimea: 217.

il w
l(
ri il
I ,,1,
ttl

IFig. 16. Strachini primitivd lustruiti, Fig. 17. Treapta superioard a Barbariei
de pe -treapta s'up.erioare a Barba,riei -
(cultura geticl ,din a doua epocl a Fierului)
(a doua epoce a Fiermlui). ulcicl decoratl cu numeroase proeminentre,
descoperitl intr'un mormaflt de inhuma-
tie (3/5).
 Fig.. 18.
- Opai!
rza), oenuqiu,
roman de import (lucer-
deoorat .cu motive in relief
;i acoperit cu un smal! sub{ire.

O
Fis. 19. - Obiecte din
a -doua epocb a Fi'erului: +
I. Garniturd de fier aju-
ratl dela o teaci de 2
spadi; 2. Garniturd de -*- ill
9)I
hronz dela vdrlul unei a'
$x I Fa
'r5'
teci; 3. Pieptene de os;
4. Stamoi'ld lhasianl de
pe o mjnugd de amlord
'5.At w\"llil
ile import ; de po-
driabd, de argint.
ffit$ tili

w,,\fr
5 H1]U
Fig. 20. Obiecte deiar
sf
- a do,ua a
Argiiul epocii
Fierului: 1. Fragmen:
de vas roman de impoit,.
pictate cu rnotive r,ogii
pictate $i cu seril de
frunze d,e iederl in.re-
liei l3t7): 2. Ciob de
patera cenugie, de tehni-
cd superioa,rS, decorati.
pe fund cu linii lucioase
iormdnd un triscel (1/2) ;
3. Fragment de mlnugd
de amford bicilindri'cd,
prezentAnd grada{iuni
crestate, poate in scop
metric (1/2) ; 4. MAner-
de os d,ela o spadd (1/2).
 15 205

Fig. 21. Fragment de vas fin elenistic Fig. 22. Fragmente de cupe oenuEii
de import,- decorat cu figuri in relief, aplicate
de
t,ehnicd -superioard, lucrate de localnici
(un personaj feminin drapat gi un Eros). dupd tipare deliene de import din secolele
,\lirime : 517. II-I tin e. n. Mdrimea : l-2 : 318;
3: 2/3.

-L
)=/

D
Grc===afD,
I Jozt J

Fiq. 23. Obiecle din a doua erpocd a Fieiului: 1. Brilard de bronz cu exiremiti{iie
modelate- in iormi de capete de gerpi ; 2. Fraginent de statueti romani de t,rc,nz,
piciorul unui cai, 3. Scarabeu egiptean de sticld; 4. Garnituld de bitum
reprezentAnd "o
acbperitl cu pojghili subIire de argint, ciecoratd ctr incizii : 5. Inel de argint:
(i. Fragmcnt de ansa dcla un vas dc bronz.
206
l6

# c
m#ffi
ffh
.&
h 4) d.
e

f1s aza, de obiecte de- pe ,trearpta sup,eri,oarE u gu.uuii.i (cu1tura getici

din - D,epozit
doua.,epoci. a Fierului).: a) vas fraghentai primiliv cu ir.io-n"gru, 1n ,ca-re se
afla depozitul ; b) .Depozi-tul continut ii vas, ,f'ormind ,n *nsto*.rrt cimeniat
p-iln ruqrna. compacta de. iier; .c- 1) parte din obiectele scoase iin conglomerat:
c) amu,lete formate din ghioci,mici de,rnare;. d)..douI fibule trace de bronz p:rin.. ,nn
de alta; e-f) alte fibuli de b5.on7.f1.1ce;.g1_ f,lbuta ir;, d;;;;ni, iuana
rupt; h-j) brdf5ri de bronz. Mirimea : l/8.
",plraiJ.i"

'l
J.t

Fig. 25. - Fibul,e de bronz dln .a ;dgug epoci a,,Fierului : l-2. Tip La Tdne II ;
3-4. T,irp [.a Tdne IIL
 a.oet-1

6'-arffi
I

J
I

h./ \4,,

,i$ry
Fig. 26. Fibul,e de bronz dela, s,fArqitul ,epocii a doua a Fierului : 1-5. Tipuri
Tdne III ; 6-7. TrirP P'rovinoial rornan din seoolel,e I*II e. n.

ilr
I
Fis. 28. - Fibuld de bronz de tiP

Fig. 27.
{$
Obiecte de bronz din acelaqi depozit;
Niuhei* (secolul I e. n.), decoratd cu
doud pisirele in relief addpiindu-se
intr'un- vas reprezentat print'r'un ci-
-
l.- Brdtari spirald ; 2. Pandantiv format dintr'o lindru de sArmd spiral6, av6nd in
placi 'de bionz semilunard cu virfurile in vo' miiloc o bobifd de sticl5 indigo. Doud
lirte, decorati cu puncte produse prin batere; cilindre similare se vid qi deasupra
3. Nasture emisferic. capului Iibulei. ImPort roman.

l\: , ,' ', '11.,

208 1B

Fie'. 29. Vase cenusii de tehnici superioari iabrica!ie geticd localI), din a
- epocd a Fierului. .N[irimea : 1: 112.,
(

2 : 113; 3: 3/Bl 4: ll5.

doua

Irig. 30 Vase cenugii de tehnicl suDerioare toca15) din a doua

epoce a-Fieruiui: 1. Cupi cu p'icior, decoratd 2. Oa;ld sieroidald.
-&tlrimea :
 ./
19 SAI{TIERI'L POIANA 209,
'tt1
o mice fibuid de bronz de tip Nduheim, deco'rati'cu p5sirele in retrie,f, -:t
''l

adlpAndu-se dintr'un vdscior, inchipuit printr'o jumdt'ate de m[rgici ,I

alhhstrd de sticld (iig. 28) : 'mai mr-11(i denrarri r'omani rerpu'blicani de l
argint, 'cu :ooRtramarc5; o'lmonete de bro,nz dela A'u,g:urst qi un ,denar {
de anglnt dela im,pdratul Tiberiu, 'men,t:onat ma,i su's. I
'ln privin{a considenaliuirilo,r g€nerale, schi}ate in raportul notru
de anul-trecut, descoperirile' prileiuite de siplturile din 1951, dela Po-
iana, nu preztnid niciun element destinat si ie modifice. Do'ar consta-
tarea cd maj,oritatea obiectelo'r recente- so opresc la sec' I 'e. n. Ei ci
niciun obiect- nu poate- fi cert daiat intr'o epoc5, mai nou6, cu exceplia
aoelor cAteva p,e care le-am precizal in acel rapo'rt (Sl. ,si Ce'rc. Ist. V-,
1951, I, p. 191-i94), menfine proble,ma sfdrEitului acestei staliuni in-
tr'un proviz,orat. care urmeazb sd fie lSmtrrit cu prilejul unui studi:r
viitor al bogatului mat:erial de'scoperit in slpdturile de pAnd acum. In
o,ri,Ce caz, putem afirma cu certitudine ci iaza c'elei mal mari lnllorirj
a Piroboridaaei e anlerioa,r[ cuc,eririi Daciei de cltre Traian. E din
v:re,mea cdnd populafia autohto'nd de aci {9i urma iR iibertat,e evolu{ia
sa ec,onrormic[ :Ei s,o,cia15 deia olganlzarea 'gentilic[ la ,s,cl,avaglsrm, pri-
mlnd de siglr puternice influen{e gr,ecorromane, dar trlind i'n lorme
autonome.
CERCETARILE DIN APROPIEREA CETATUII
In 1951 au fost executate Ei trei mici so,ndagii in afard de cetdluie,
la o dep[,rta,r,e d,e 100 pdnl la 200 rn spre SE 9i spre S, in carti'erul
de V ai satului Poiana. Cu acest prriiej s'a comstatat extinderea con-
tinuX a straturi,lor de agezdri din Poiana III-IV qi n aceastd part,e,
cu acee,agi intensita'te gi bogdlie ca ql in Cetdtui'e, pe o a'dfinci'me de
ci,rca I m- 1,20 m. Constatdri similare se flcu,serd
"1a
in cam'pania pre-
cedenta, Ain lgSO, printr'un so,ndagiu practicat 'punctul I'erinaia,- pe
coa,sta Siretului, la 400 m S d,e Cetiluie.
S'a p,rocedat gi 1a inventarierea Ei d'eten'minarea. topograficd*a tu-
mulilor din imediiata apropiere a statiunii, cu ajut,orul tov. Ing. D. Pa'
ghida din IaEi. sunt tn ,total noui tumuli, dintre _caro _patru, af'ari din
ia,t, la cca I i<m N de Cetdluie, a,proa,pe de coasta Siretuiui: Movila Hdr-
.top (punct t,rigonometrip, cota 308), Movila cu. Spini, o movild p1a'td
inire'a,cestea diorirrd, gi M,ovilla cru Pietre (aqezati chiar pe rmuch_ia''rdpei
Siretu,lui gi,diistrusiin,mare parte din pricina eroziunilor). Ce'il{!i .ci1ci
tumuli 3e glsesc in vatra satuLrrl Pglana, ia E Ei S'E de Cetdluie :
doi la cca 3.-00 rn E d,e Cet[!ui'e, la N de dru'mul care duce srpre biserica
din Jicdu, u,nul mai mare 0n ograda 1ui Ghild Albu Ei .a1tu1, -plat, pe .io-
cu1 Co,miie,tului ,gco1ar, un al tr,ei1ea, to'i plat, in mijlocu'l ,satului, ln curte,a
lu,i Gh. Gafton, aitul, ina1t, in curtea iui Perrode Voicu qi fin siAr'git altul,
spre SE de Certd!uie,, ,in curtea 1ui Petre Pamfil. Dirn"cei no,ud tumuli,
tiei au lost slpafi.de localnici in trecut, cu rezultate necuno'scute (acela
dela perede Voi,cu. dcela dela Gh. Gafton Ei Movila cu Spini), iar doi
au fost cercetali in scopuri gtiinlifice in 1928, 1!at E_i 1936 ({ovila
cu Pietre qi Movila Hdrtbp), cu rezultate incl inedite. Movila cu Pietre,
distrusd in mare parte, conlinea un strrat co,ntinuu de ,prurndiq qi 4g
bolovani de rau Ei' urme de'barne de 1emn. Movil,a Hdrtop, rSv5Eitd'

,1
i,
ll
'1",i:l
210 "' * STIIDII 9[.'CEiBCE"rARI.] D.E' JSIO.nIE. VECHE

cu prilejul djverselor instalrri de sernnale geodezice de categoria I, co,n-

tinea resturile unui bogat _monmdnt de inc-inera{ie din sec. "I e. n. (ma-
lSrj.rt.ql a fost. aeplp 1a Muzeul National de Airtich;,tili di,n nucu,regtil.
cei'lal{i. patru tumuli menfionati par a nu fi fost sd,pa}i niciodatr. N',arn
avut nici ti,rnpul, nici, . mijloacele necesare pentru i intreprinde explo-
rarea vreunuia din ei ,in acea,stl campanie. -

SONDAGIILE DIN AFA.RA SATULUI POIANA

In
1951 am executat sondargii in sat,ele Hulegti Ei Diaconi, precum
!iMdndrigca
^lr. ;i Bacdu, pe malui drept al siretului, la' iiorani,
r.aioaneie_Adj,ud
$i Rlcdciuni.
Hulegti

Sondagi,ile de
1c] s'au^ ficurt . rpe. pr,ornontoriul pte;a, sltuat pe
coasta inalti din stanga Siretului, 1a cota 261, la To0 m s i"
rnarginea satu'iu,i Hulegti gi ]a 2,5 km S de ,cetdrtuia'dera rpo,iana (cf. Sl. Ei
Cerc. Ist. V., 1951,.I, p. 2_10). S'a constatat o a;ezare din trea,pta d,e
mijloc a Barbariei (epoca Bronzului). Stratul de culturd, const6nd din
r9s!u1i^ de lo_cuin{e_(cenuqr ;i cioburi), e d,e o,grosime inegal,i,.intre 0,2b
gi 0,80 ,m. Restuirile de locui,nt€, neconisiatate, ln situ, ci i'rurncat,e in de-
gortdinre, ,su,nt dens,e ,nurmad in l,oc,u,r.l1e addnci ipArnrl
- la 0,g0 m,, ,pe sutpra-
fe{e i:zolate Ei limitate, prob ribil in ,gro,pi de bordere. ceramica deno,ti
tiipuri caracrteri,stice culturii Mont,eoru qi nivelului celui mai vechiu dela
Poiana. S'a gdrsit igi un vdri ,de shrgeati de silex lrrcra,t cu multd finefi,.
cu baz'd, concav5.
Diaconi

_-.. .S'qu rpracticat sondagli ia rcc,a 1'/: km S de ace,st sa't, ,pe coasta
HinrleEtil,or, 1a locnll rnuimit Calud (,nu ,,Cal,du'., ciutrn a arplru,t acest
lume i1 raportul din anul trecut), un promontoriu cuprins lntre torentil
R6ipa Moq'u,lui (pe hartl ,,Valea Fe,telor") gi rQ6lpra Rorgie. L,o,cul se a,fLd
la 4 km E de ceti{uia dela Poiana. cercetrrile-noastre au constatat o,
statiune fo-arte intinsd, dar cu un strat sublire, de cca 0,80 m in medie,
intrerupt din loc sn ,loc de rgr,opi ,pline cu cennrtqd ,Ei cu rresturi ce vetre.
CeLrarrlica 'da'tea'z}, iin rprqportie cov6rqit,oar€, din La Tdne rII, alpar{indnd
culturiir .getic,e din rstratul II I din cetdtuia d,ela rpoi,a,nra. Nu s''au'gdsit
decdt- ci,orburj prinnirtive, poroaS€ szu lucioa,se, gi c6teva fragme,ntJ de
arm,ofife de i,nlpo,rrt. Niciun' ciob cenugi,u rde terihnictl s,Upe,rio-ardr. S,a,u
constatat gi cdteva cioburi foarte puline, din treapta de mijloc a Bar-
h31iei, printre care e ,fo,a,rte inter,esani urn ,fragment de irdcii plat dela
siarEitul Eneoliticui,u,i, rarpar'1!inrdnd ,u,nei, rfirgurine a,ntropo,mrorte femi-
mi:ne, 'd,e,c,orrate cu linii inlprimate icu sfoard. Acerst. fr,agmont, ,identic
cu ido.lii..descoperiJi in. 1950 in stafiunea de tip usatova-dela Folte;ti,
reprezintd cef mai vechiu document arrheo,logic- contatat ,panr acum'ln
vecinitatea Cetd{uii dela Poiana. Pe o mare intindere tn jurul acestei
localitdti nu se cun,ogteau, frnain,te, restu,ri mai vechi a"ecat cultura
Monteoru.
.,F,:q.If,sr?f; ':.:1 r"i I -

$ANTIERUI, POIANA 211

Ciorani (com. P,ufegti, rnn. Adjud, rr,eg. Prutna)

In aceastl localitate, situatd in fata Poienii, la 5 km spre V, peste
Siret (Sl. ;i Cerc. Ist. V., 1951, I, p. 210),'s'au ldcut cercetlri in sta-
tiunile lintirim gi Fdntdna-din-Cdmp, 'pe terasa joasi de pe dreapta
Siretului, fntre c,alea feratd gi go,seaua nafiona,lI Mdrlqegti-Adjud. La
Jintirim, pe o ari6 intinsl, se glsesc 'resturi din epoca Bronzului, apar-
finin,d culturii Monteoru. Sondagiile s'au p'racticat pe u'n grind de micl
i,n5l{ime din mijlocul acestei arii, de pe 'terenul locuitorrului Dionisie
Agaohi din apropierea qo,selei nafion,ale, la V de pdrAul Ezdturii. S'a
trals fn lungul grindului o sec{iune de 40 m lungime rpe 2 m ldrgirne
dela E la V. Stratul ,de culturd, in acel loc ,gros 'pdnd la 2 m, conline
resturi d,e a;ezare nestratiificate, ingrlrnidite la intAmplare. S'au glsit
num€rroase fragmente cera,mice monteo'riene, la fel'cu acelea din nivelul
cel ,mai vechiu dela Poian,a, fragmente de topoare de andezit lustruite
Ei cufite de gresie. Spr'e rN 'de acest l'o,c, ,tn a,propiere de goseaua co'mu-
nali Ciorani-Movilita, se ge,sesc alte grinduri, tlp'ple formatiuni natu-
rale. lNl.r ,Su,nt c,ontinui, oum ,rpar 'pe ha,rta 'mare, unde :s,unt ardta,le
ca formdnd u,n cerc, gi nici nu repnezintd un ,,ring avar", cum susfinea
C. Z,agorit z (Valurile din Pannonia, Dacia 9i Pen. Balc., 1938,
o. 27-28). Pe unul singur din aceste grirnduri, situ.at la E de pdrAul
Eznturii, se gdsesc la 'sriprafatd cioburi am,estecate di,n _epocq Bronzului
(cultura Monteoru), din La TFne qi din vremea romane. Cealalti stafiune
ln care s'au fdcut sondagii in 1951, Fdntdna-din-Cd,mp, se a,frii la cca
500 ,m S de grindul lui D. Agac,tri, pe urn mic colt al terasei situat tntre
valea Sir,etului gi un iaz. Pe acest colf 'de terasi se gisesc restlrile
unei ageziri neoiitice, cu ceramic[ preocucuteniani gi protocucutenianl.
S'au constatat resturi de locuin{e, rgropi, multe rdgnite ,pri,mitive gi nu-
meroase frarg,menrte ce,ramice, 'dirntre care rniciunu,l C,uc,Uteni A. CAteva
cioburi ,prezi,nt[ incizii de stil trriproliad di'n lTalza A (P a s s'e c) '
La su,praiaf
- 5, ,in stratul vegetal, rs'au con,statat gi _ ciorburi getice^ .'din
epoca rcmand. Tot aci, locuitorii din ciorani au descoperit gi .at y.l
schelete, fdrd inventariu. dintre care unul culcat pg ,spate, cu genunchii
indoifi gi cu bra{ele indreptate, spre umeri, rintocmai ca acelea apdrute
in stia,tirl II I dela Poiana. Mai de mult, ln acel loc, s'au descop'eri+-,
intdmplfllor qi risle{, cdteva monete. 'dintre ca're 'una de 'bro'nz din
'rornand
Callatis, una ,de argint dela Com,modurs 9i alta de bronz dela
Constantin cel Mare.
Mindriqca (rrn. Adjru'd, :roB. Piutna)
La E ,d,e S3t, in apro,pi,erea rlscrucii di,ntr,e drumul Mdndrigca-Ro-
gaaza qi goseaua nalioha,li 4drjr-rd-Bacdu, intre ,acearstd E,osea qi qalea
f;;t[, pL ,botul de d,eal nu,mii Tiielca, fdcdnd parte ,din.,terasa din_drearpta
S ,de rpdrAul Valea Se,a,cri, pe r6,pile_nrutmite-,,La MaLuri", se
Sir,etu,lq-r,i, 1a
,afld o intinsd stafiune din tr,:apta de mijloc a Barbariei (epoc.a- Bronzu-
,tui) cu ci,oburi din cultura Mohteoru. Urme mai bogate, apartin6nd..ex-
clusiv acestei culturi,'s'au co,nstatat, prin sond'agiile ficute de colectivul
Poiana in 1950 gi 1-951, la punctele-,,Vaieq Seaci"., ,,La Stejar" Si J.?
ps,qtei". Cu prilejul soridagiilor din 1951 s'au doscoperit pe aceasti
"nr1riqi fragmente "cera,mice nm-iitice pfocucuteniene, de ti,p Izvoare i.
'a,rie'
212 STUDII $I CERCET,A.RI 'DE ISTORIE VECHE ,,
Rf,ciciuni (rn. Bracdu)
La SE de aceist 'sat, 1a cca 500 m vsv de gard, pe un ipr,om,ontoriu
dominant, desprins din. telasa. superioari din dleapia' Siretuiui, 1a por-
lele cdruia se af1i,satele, SiliEte $i Brogteni, s'a constatat o staiiunu'din
epoca Bron'zului cu un strat gros de 0,60 m, conlindnd cerarmici de tip
!'l'onte,oru. Pe ac,est p,ls,montoriu, nu,mit cctd{uia, colectivul poiana u
exgcufa,J s,o,ndagii in 1-950 Ei 1951. E o acrolpdle cu o suipra,fa{d oui..r*
p-311-r1r!:-1e,9,. jumltate de hectar, d-espirlitd de restul te'rrs"i piin_
"
tr un .gan! lung care la ori,gine pare a fi fost artificial. Imprejur, r stul
d'e,alrurlui, num'it chiscdu, pre'zl.ntd,la surprara{d, 1pe o mare intind.i.,'r.,.iuoi
rnonte,oriene 1a fei cu.ace,le,a. rd,e_pe,ce,tdluie. La cca I km spre v de
acest p_unct,_ dincolo de pdrdul Brogtenilor, ,pe culmea dealulLii Delure-
nilar, dela SV de satul R5r:dciuni, -s,a ccnstatat o alti staliune cu ce_
ramicd de .aceea$i 9poc5. De asemenea, in mijlocul satului Rdciciuni,
pe coama dealului Pietroasa, la cca 200 m S-.de bisercd, s'a descopeiii
o staliune cu ceramici. de ,tip Monteoru. In sf6rgit, in marginea de ^lv a
satului, pe muchia malului inalt din dreatpta Si,rbtului, pe dealul Vrabiel,
la cca 100 m N de cirnitirul catolic, s'au grsit rare cioburi neolitice de
aspect cucutenian, fIrI picturl pistratd.

RECUINOA$TERI IN RAIONUL TECUCI

In. af ard de sondagiile men{ionate, colectivul ;antierului poia,na,
a executato;i o serie de..r.ecunoa,Et,erj in raionul Tercurci qi in rai,orane,ie
veci,ne. ,Desc'riern rnlaj intdi,u, rezultatele acelo,ra rdin raion,ul Tec,u,ci.

Buciumeni
, S'au_,fdcut qi anul acesta,recunoa;t,eri tn staliunea dela plsc, la N de
sat, co,nfirmdndu-se constatirile de ariul trecul lsi. i; ci'ir. ttt." y., lgsl,
lL, p- 2J5). girsit 9i de data-acea,sta ciobdri de culturd getica ,oin
_S'au_
epoca La Tdne III-romani.
Vizuregti
-^. S'au
(sl.
cormpletat se,mnalrrile de anul trecut din aceastr localitaib
;l cerc. Ist. v., 1951, I, p. 216) 'prin recunoaEteri mai insist,ente. In
marginea de S a satului, in pdtura aluvionarr actuald, tdiatd de albia
pardului recucel, la nivelul de 3 m, s'au co,nstatat res,turi din epoca geto-
romand : .fragmente de chirpici argi, ciobur.i poroase cu b,rae
cise para1e1e, trase cu.pieptenele,. Ei tinii in-
fragm,enfe'de vase oenugii de tehnici
superioard, fr'agmente d,e am,for,e romane, toate risi,pite rin desordine sub
un s'trat gro,s de loess steril. Ase,me'nea resturi se gisesc pe o mar€ por-
{iun,e a vdii, spre N,.pand r.in mij1o,cu1 satului. E vo"rba de'depunert aduse
d9 ape din vreo sta(iune situatr- s,pre N, in susul pdrdului. o asem,enea
staliune, cu rest,uri de ac.eeaEi epocx, fn ac,ea direclie, ai putea fi de
.
exermp-lu aceea de1a. ,,Piisc", d,e ldngi Buciumeni, meir,ionatd' 1a punctui
pr,ecedent Ei. situata la 7 km delplrtare de \rizureEti, pe un ,afluent a'l Tecu_
ce-uiur. ln imediata a,propier,e a satului vizuresti incd nu s,a semnaJat
vreo a$ezare similar5.
iri$.li:|Yillir':_:' '-ji1 :ij:n. ':'::,:' :' ,'i:ri..:ji t!J:.i*" -.,,-ldi
::i '.i : ::a:' :

SANTIERIJI POIANA 2t3

Br[negti (,c,om. Nic,crersti)

La cqa I km SE de sart, l,a punctul numit Pkcul llenii, pe rnalul
rlrept al Tecucelului, in ru,ptur4 ,unui mal inalt, Ios de apa acestui pa-
rau, se vId gropi rdslele cu ci,oburi getice di'n epoc,a ro,ma,na, cu aISa-
turl qi ce,rbuni multi. Cioburile pe care le-am adunat de aci sunt dtn
categoria primitivd poroasd, decorate cu linii Er cu valuri incise.
Br6h[gegti d
La cca m N de sat, in locul numit La Chitii., pe &1 promontoritl
8OO
larg ,dln116 doui torente rapoase, cultivate cu vii, se gesesc urmele unei
,guZari cu clo,buri din dife,rite vremuri, {nsd in_ rnajoritate din epoca .n€oli-
ticl Ei dela rnijlocul epocii Fierului. Cio,burile nmlitice nu prezintl .
"?-
racteie su,ficientl pentni o d,atar,e mai precise. A:m gisit-un topor piat de
marnl dur[, un fiag,ment de larnd de silex, numeroase fragmente -d. Ye-
ldtuci argi, o margl"n" de vatrl plasticl, un vdrl d.e 99rn d,e cerb, cio-
plit Din' epoca F'ierului, am constatat cioburi primitive cu caracter'e
irall,staitiene gi din La Tdne II (f'ragmente de va'se de lut cu luciu negr'u
gi de vase poroase cu blae in relief). Pufine cioburi cenu'gii. lucrate- la
ioatd. 'Niciun fragment de amfori. Am glsit Ei_ o secere. de iier, datdnd
poate dintr'o epo,Ie mai.rece,nt5. In acest punc't localnicii.au g^Isit mai de
-i, Ei mon t* romane irnperialg
inult sec. II e.n. (C. S o I o m'o n,
-din
*ir"u ieg. in Tec., Tecuciu 1932, l0) - - 'La,4 km S 'de 'siat, la
p.
marginea com*unei Jepu, pe malul stAng al vlii Bdbdloaica (pe hartl nu-
,,puturoasa"),' iam'la I km departe de confluenta acestei vdi cu
mitd- "C.rn*i,
pe irei bo,turi de deal ,agezate_la lald:-se gas.esc tPt,tu,r-,
"rG
de ageznri dlil irleolitic Ei din_epoca a dcua a Fierrllui. Valea e 0nconjurati
de pdduri. Am constatat clo,buri cu aspect cucutenian ldrziu, cq pic.tu.ll
distiusd, fragmente de lame de silex, un fra'gment de .ghioagl sJeroidall,
de piatrl, cI gauri la ,mijl,oc, un- ciob decorat cu linii irnprirnate cu
.io,u'ru, de aspEct Usatovo.-Cerarnica din"a doua.epocd a Fierului, de
irra.t r getic, m,ai rard, constd din cig.bur-i primitive cu luciu, cioburi
primitive [orout", cioburi indigene rogiatice de tehnicd 'surpefioare 9i frag-
rnente de' amfore greceqti. Localnicii ne-au informat ci resturi similare
s ar gasi Ei ,pe valea Cernei in sus, la I km de confluenta cu Bdbdloaica'
Dar f-n acel rpunct n'am adlai d'e,cAt rare cioburi de epocd recente 9i un
singu,r fragrnent antic. cenusiu, de tehnicd superioBrd, de caracter pro-
babil getic.

Oosifeni
-Ei I km S de sat, pe pi,ntenul Dealului cetafii, dintre vaile for-
La cca Ber-
treclului Z"tutlnului. se a,f15 iocul numit Cetdluia, cu urmele unei
tiircrlii vechi. Lccul constd dintr'un platou trapezoidal, lunguie!,..in su-
;;;f;i, d. ..u 3 ha, inconjurat cu un qant qi cu un val acoperil
i"u.a'.onti"ra ae v8ldtuci arEi, resturi ale unei palisade incendiate'"y__* Vd-
faiucii poart[ ur,me de bArne' groase, prismatice.. Recunoaqterile colecti-
urtri nl.tru au dat de cioburi-din a doua epocX a Fierulmi, de tip Po-
iu", ff 2, anterioar,e vremii imperiale romane, destul de dese qi de rds-
pandite pentru a atesta preze,nla unei aqezdri getlce aci. cum insi ase-
'g5s,esc
il;;; liagm.,nt. o.rurni". se caicinate in stru'ctura vdl5tucilor
 2r4 STUDII $I CE.RCETARI DE ISTONIE VECI{E 24

palisadei, real.ld, cd acea'sta e de o dati mai noud, pe care deocamdatd

n'am piutea-o preciza pe ca1'e direct arheo,1o,gic5. In acest loc au fost fi-
oute sondagi,i, in 1929, de cdtre Prof. C. Solomon din Tecuci, care a
conclus cd ar fi vorba de Cetatea Berheciului, rpomeniti in ,docu,mentele
moldoven,egti tn legdturd cu o;perafiunil,e mifitare a1e lui $tefan cel Mare
impo,triva Turcilo,r in 1476 (Bul. Com. Mon. Ist., XXII, 1929, p.34-39).
Faptul cI pe la sfdrqitul secolului trecrut s'a descoperit aci, fntAmpldtor, o
spadl de lier din sec. XV face plausi,bild aceasti ,identifi,care.

Totlea
,Pe dr,umul din mijlocul acestui sat am glsit un ciob cenugiu de
tehnicd sup,erioari aparfinAnd unui vas getic din a doua epocd a Fie-
r,ului, de sigur ,prov,enind dintr'o aq€zare aflatI prin ,a,propiere. N'am
putut identiiica aceastd aSezare.

RECUNOA$TERI IN RAIONUL ADJUD

Domnegti
La cca I km NV de sat, la locul ,nuimit Cetdluta, pe o micd terasd
din dreapta Siretului, s'au constatat cioburi din epoca neolitici (p,u{ine
qi insuficiente pentru o datare mai precisl), din epoca Bro'nzului (cul-
tura Monteolu), din a doua epocl a Fierului (cultura geticd Poiana II),
din vremea romanl (ciob,uri getice ,poroase primitive) Ei din sec. IV e.,n.
(cioburi rogii de tehnicd superioari si,milare acelora dela Poienegti).
Cioburile ,sunt rlspdndite pe o suprafa{d intinsS, insi foarte rare.

$igcani
Intre albia Siretului ;i rdrir,mul Adjuidului Vechi,u-$irgicani, la g ds srat
qi ,tn vatra satuiui, s'a,u constatat ciorburi rare .din e.poca 'Bronz,ului (cuI-
tura Monteoru) gi din a doua epocd a Fierului.
Homocea
,Pe coa,sta rinaltd 9i implduriti din stdnga vd,ii Siretului, deasupra
satului, se afld un promontoriru impun[tor numlt Cetdluia (co,ta 338),
cu vedere ampll asupra regiunii dela conlluenta Tro'tuqului. Nu s'a iputut
,conrstata p,e acest proirnon,toriu nici cel rmai mic indiciu 'de caracter arhe,o-
logic. Prin urmare, sta{iunea .,preistoricd" 5emnalatl aci (V. P d r v a n,
An. Acad. Rom., ftient. secf. ist., XXXVI, p. 94) nu se confirmd. In
srchi,rnb, la vreo 500 m spre E de acest punct, tro,t ,pe indltimea impddrlritd,
ldngl o poiand ,de pe drumul dint,re Poienari gi Buda, de unde se deslace
drumul de coastl ce duce sp.re S, citre Buciumeni qi Poiana, ,pe rnuchia
Dealului Cetdlii, perpendicular pe acest drum, ,se afld un qani cu val.
lung de 30 rm, cu directia E-V. Extremitatea sa ,de E se arfld ldng[ dru,mul
mentiona't ; cealalt5 se pierde in ;povdrnigul pripor al coastei dins,pre va-
lea Siretului. $an(ul a fost slpat 1a baza unui peret,e natural -form-t
printr'o cutl de teren inaltI de 2 'm, care continud Ei spre E de drum,
in p5d,ure, unde ganlul nu se prelungegte,. PdmAntul scos- din gan{ a fost
aruncat parte peste 'marginea sa de jo,s, spre N, iar parte peste marginea

I
 -\

$AN:rIER,UL POIANA

de S, deasupra peretelui pomenit, formAndu-,se aslfel un obstacot Pot-"I-

nic, fnalt de'3 ,m. $anful, icoperit azi cu un tu'fi'g dg., 9 bine pistrat..Nu
s'a constatat nicidn ciob gi-n,ici vreun alt obiect arheologic. EvidgnJ,
acest o,bstacol de pe Dealui Cetdtii, avdnd gan{ul spr.e N, a servit, intr'o
epoc[ ce ilncl nu ioate fi determinald, la zivorlrea sinrgurei cI'i de acces
.ir., nn ace'astd ,pirte, pdtrunde rdi,n valea Sir'etului in marele masiv.pd-
drror diptre Homocea'9i Poiana, pe spinarea unui deal- longitudinai
mdrginit de prante replezi cale cob.oar.d . d9 o_ par.te spre valea Siretului,
de -al,ta ,srpre ailuerilii vdi,i Berheci,ulrui. DqOe. gumr a obsewat qi
c. Schuchhardt,'care a cercetat aceastd fortifica{ie inpoate 1885 (Arh.'
epigr. Mittheil.,,lx, 1885, ,p 206), nicio legdturi nu^se. iaco.cu
Vaiul din Moidova de Jos, il cerui Ean[ se afll spre S qi a cirui extre-
,mitaie dinspre Siret e de cdutat ,in dreptul Ploscutenilor, la ccn 8 krn
mai la S
Ocheni (c,om. Hu,rueqt:)
Lacca200msEdesat,peunbotdedea,ldelaN.desatul$Tbo'
intre doud pArae, p"i.*ul lui'C' Trifan Ei al.Pachilei Moi-sf.,Pt^:"Stt:
la l0O im mai s'pre N' Ia
atr,rrtri dintre'$ar,ba qi Ciuia, precum qiresturile
i{di:ti-t,ii;, coiectivul nostru a constatai unei aqezlri getice
din cioburi primitive cenu'ii
di;;pil iomune, "on.tara ,fragmente 'amfore Poroase,.ciobu'ri
romane. S'a gdsit gi
a.' tJt ni"a .op.riorrX qi .de
precum un
.un
ciolr
;;b A-';;p".t- ruoliiil iarri,,i decorat cu aiveole mici, si
;;$, a" b'hnici ,up.u.ior.e, i,mintind urnele din sec. iV e.n. dela Poie-
negti.
Cluia de Jos (ocrm H'urr'uegti)
La marginea de S a satului, la E d,e drumul ce duce ,din fafa500 Gos-
poaaiiei de stat ,pi. N"grre.;ti, pe proprietatea. Gospodlriei, la cca m
ft- a" ior"uua dinlpie T&uci, a" pS valea Cduiei, ldngi casa 1'ui .i!1. Dr[-
;ri-,'';-."rttutut"o-i;ituiigi_._-iniinsd, dar cu ciobuii rane, datdnd di'n
E;&r-;r;na lpana ;"|. IV e.n.) Ei di,n epoca feudald moidovenea'scd.
Recea (corn. Giiceana)
La400mNdesat,sprevaleaMorii,.peUfibotscuddedeal,taiat
de soseaua rpe focul lui I. Flo,rea 1apu, se afid o statiune neo-
'itrui
"o*rnrl5,
r,ir.'""pr").;i;;;';;' ,ttt*l'o'gic 'de 0,6o m grosi'me' .CIu.m-qse de
;;i;t;.;- ,r,ii. cot..tivul no,stru. a constatat ln acel
-cr"rt*ri gi
loc cioburi fi'ne de
fragment de idol
ii,p A, cu pictura neconservati, precum un
,ittopo*otf feminin, decorat cu 'striatiuni'
Clpotegti (co,m. Negui'eqti)
La 700 m SV de sat, 1a l0cul numit ulnt sau Fdntdna'de-Piatrd, la
pout"t. ae g al'"'aJui'ui'Hurue'qtilor -(: de'alul Pandelei)' 'in partea ,de
'y a izlan,;.ui, pe o-a!iu'nn"oputul
proprietabe care a fost a biserici'i locale, s'a ccvnstatat
rtrti"r. g,6tica erei noastre, cu cioburi rare, rispdn-
"iit"'p! ," .tipi*iuta-fntiria. in acest loc. s'a_u gisit de cdtre localnici trei
;;;r;i i*puiirti '*.uri de angint, dela Vespasian, Traian 9i Adri.an'
;';arf a! sulifd de fier bine ionservat qi u-n v6rf de sigeatd de fier
:216 STUDII $I CERCETARI DE ISTORII] VECHE 26

romboidall cu peduncul. Acesti: o,biecte au fClst lncre,dintate colectivului

nostru, care le-i derpus '1ia Muzeul Nalional ce Antichitali ain'Bucureqti.
Palanca (,oorn. Fllon,eqti)
trn acest sat, colectivul nostru a constatat doul statiuni, una situata
in ,marginea de S a satu1,ui, pe locul 1ui Spiridon Post,elnicu, pe-la un bot
de deal mic, tliat de drumul dinsp,lg satui Condrache, qi alta 400 nr
V de _._rt, ,I marginea pidurii de pe dea1, la locu,l nurnil Cioate, pe
ogorul 1ui Gh. Po,sterlnicru, La su,prafata ambelor lo,curi s'au grsit ciobriri
neolitice de aspect cucutenian, rare, fa'rd el,e,mente czr,e sd pefmitl o da-
tare mai exactd. Cele .mai muite din cioburile culese suni poroase, d<.
facturi grosolani, cu o culoare cenurEi,e. Unul din ac,este cioburi e aco-
perit cu serii orizontale de a1veo,1e,. Slau gdsit gi cdtwa securi plate de
marnl d,ur5. Resturi similare, rl,sle,te, se gdsesc pe ambele pante ale vdii
Palanca dintre ceie doui aqezlri, pe distantd ,de oca 1 km.
Bd.cioiu (corm. C,ortb,arsioa)
La NE de Corbasca, in apropiere de B5cioiu, 1a 200 m V ,de valea
-Mdfcaniior, pe lo,cu1 lui Petrache Pandel,e, la N dp iz'.a2, pe o mdgurd
de deasupra locului La Buddu, s'a id,ent,ificat o sta{iune n'"or,,i.I., ,pro-
babil aceea pe care undle informalii o sernnaleazl sub ,numele de ,,Cor-
basca" ori de ,,Gherdana" (cl. Dacia, VII-VIII, lg37-1g40, p. 103 ;
M. Dic!. Geogr. al Rom., IV, p. 300). M5gura b desplr{iti de dealurile
dimprejur prin .rii gi printr'o qea scundd. S'au gdsit: ceramicd neolitici
de tip Cucut,eni A, cioburi fine cu pictura stearsd, cioburi cenugii cu
aiveole, i,doli snfls,p6morfi feminini Ei masculini, lra,gmente de linguri.
PorcS.re!
Imediat la E de sat, pe o inil,time do,minantl, izolald,, s'a cercetat
o irnportantd sta{irune din comuna Lprimitivd (neoliticd), de caracter Cu-
.ciuteni AB Ei B. Strat'u,l de cultu,r[ e gno,s gi ,bogat. Siau ,g[,sit ci,obu,ri
cu tpicturl 'trichroml d'e stil AB, pi,oiburi rporos,se cu brde,, pr,ezentdnd
caracterele fazei Cucuteni B, o toartl cu multe proeminenle pe 1a,tu,i,
un idoi antrorpomo,rf fe,minin, o s€,cure plati de marnd a1b5.'

RECUNOA$TERI IN RAIOANE DIF'ERITE

De,alul Dienet (c,o,m. Pincreqti, rrn. Ba,criu)

In apropierea acerstui cItun, pe panta de S a dealulrui Diene!, c,o1ec-
livut nostru a examina,t rnai muite ,ganturi cu valuri de intindere limi-
tatd, resturi a1e unor fortificalii 1oca1,e d,e e,poci ned,eterminatd. N,u s'a
gdsit niciun ciob Ei nici vreun a1t fe1 ,de ,obiecr databil. Lo,cu1 e numit
Apdrdtoarea ,sati. Gdtise;ti ori Gdld;egti. $anturile nu prezinti ni,ciu,n
fe1 de prel,ungire spre E pentru a putea justilica eventual ipo,teza unui
va1 deacurmezigul podigului "N1,o1dovei, spre Prut, aga cum propunea
To c i 1e sc u (Fouilles et rech., p. 48, harta).
Bodeasa (com. VLrltureni. :rn, Z,el,etin, reg. Bdrrlad)
L,a 200 m SV ,de ,sat, pe rcoastS, ldngh drumul spre Cd,uia, 1a N
 $ANTIERUL POIANA ?LT

de deal,ui impdrdllnt al . TSteturii, ,s'a cei-,ceitat o istatiunre geticd din ^

Jrm upo"a .a Fie,rului ('Poi,ana tl 2), con' inAfld ,u,n bolgat irnat'erial ce-
;;i":'ciorbuq"i iprlmi'tive poroase, de. aupect cenulEiu, cu brAe' alveole
ii proeminente, lioburi primitive, cu luciu cenuqiu, unele cu ornamente
ri"iprL ,in reiier, Iragmente cenugii de tehnicl su,pe'rio,ard (prinli'e care
un ,piclor ,de ,cu'pd Ei multe I'us'a'io'1e.

Clliminegti (rln. Pan,cilu, r'erg. Fptrna)

In rapo,rtul nostru de anul trecut (Sl';l .Cer.c' Ist' L' 19,?1'-1:i:,?10]:
acerastx localitate a fost menlionatd din inadverten!5 sy;b numeile -
de
regiune d,e infor'
,-Cuf"nnir.qti,,, ca1.e nu existh'tn aceastd Ei, Pe.baz[
h;tii fi;rificate, a f,ost consideratl ca avAnd o statiune din epoo4
Bronzului. Recunoa$terile flcute t'n l95l au iniirmat aceasti dat'are' E
uoin" tn realiiate d'e o agezare getica din epoca. roman5, conte'm'porani
*ti.rr strat deia Poiana, s-ituatd calea in marginea.NV a satului, P9
"r'
;;r;;'^j;e Ji, a*.pta Siretuiui, 'de pe aceastr
intre feiatd Ei go-sea1a na{io'na1I
M;;;;";ii-Adjud,
'fti,au..dt, fln pieajma km 29 ;qtu'',-ln lutrriile deia
.*.ra,i ve,tie ;n situ '9l gropi ,dese cu cenur.qd, pimAnt ars .qi.cio'
Urri- ,rororse primitive qi cenuqii'ae tetrnic[ superioari' Resturi
similarre
..'ee"ill"p.'o iniina.ie de' vreun km, .pdnI in mij1oc,ul1 satului Cdli-
,ii*,:tl.-C[- prilej,uf iecunoaEterilor noasfre, arn. recoltat 4u p. a5eas![
,ii" Ei cAteva vaie intregi. btrat,ul arheoiogic, {n afarl de gropi, md-
soard numai 0,30 m gro'sim'e.
Cu prilejul .dru;nurilor (e duc'ere qi de tntoarcere cugi1"i:fX.y^:::l
tntre Buiurugti qi Poiafia, colectivul nostru a recunos'cut 'urmdtoa'rele
;;;; ;.i;rri'a,fl,ate-in aprorpiere,a s,,oS€,l,ei nra{iona,le Pl,oieEti'Foc'gani :
Pietroasele (rnn. Mizil, iL'eg' Bruzi'u)
La 3 km N de Eosea, chiir in mijlocul comunei antic, Pi'etroasele,-prin
osrhzile si sub .u."fL lo,ouitoriior, s,e ifte un castru patrulater"
;E^;;;"1{i0;;-140';, cu zid,uri ficute din piatrl clu n}or'tar. Pe coltul
localul Slatului po,pular local. Piatra din
;; sv a1 caitrului ,a-ib.t cld,dittotundS,
,tir.iu., zidu,rilor e miruntd, de r6u, oii co1furo'asd, neregulatl,
[* .rii.ie. ,ltortar,il,--]o,a'rte soLid, constS'din var amestecat cu idrAme
;; ;;;#ide pisaii.' Totul doverleqie o tehnici roma1.{. Cioburil'e de's-
;;p.;;i;"i;'-.,ipirtria prezintd.caractere r,ornane tdrzii, p:lf jir^:""_".:
In vorba de un monum€nt car'e nu poatu
iV ..n. orice aaz, e'
,din ^important,
1866 A1. O,dobesc u'
fa*rrit ,nu,mai prin datei,e s[pdturilor
ii'Li-irAior (*1.
pt-l!ime, riisiele insu'fi'cient pu-
de Pdtiotssa, III,,p.Z'0 sqq.), Ei
blicate, ci necesitd cercetdri 'noi mai ample'

Obrejifa (clo, n. Slioh'otzia Brr'adutliui, rln' R'-Sirnat)

fa V lae sat, pe terarsa din dreapta rAului Slirnn'ic, s'a r'Ecunoscut o
lntinie staliune "u'Llum.nte din _epoca B,ronzului (cultura Monteroru). 9i
ilin vremea ,ornure .t*rie, probabil
'fost se,c. III-IV e.n. Staliun9a :^.tdiatl
de ,so,seaua naiionala gi a sermnalati pefltru ..prima oar[ in 1949, cu
i"fibiri"f,i.r;;ii;; de 'rectirlicare a goselei. Sepe gisesc nillmeroase cioburi
,{;;,-,b.[;aiii ,1" tdi,eturii Eosele,i precu,m Ei o mare intindere de p'e
izlaasrile vecine.

\:.
 2t8 STUDII $I CENCETARI DE ISTORIE VECHE

. VALUI- DIN MOLDOVA DE JOS

. . colectivul ?antierului P,oiana a ,procedat gi la o seri,e de recunoas-

t9r1.ry traseul_ valuiiui din Moldova - de Jos, dintre ploscufeni pe sii.t
ql stoicani pe Prut, spre a irnplini lacunere care subsistau pdni icLm in
cunogtintele noastre cu priviie la conti,niuitatea acestui traseu. Aceste
lacune se refereau la dour iiorfiuni irnportante: una in iostrul juad ie-
cuci, tntre Teoucel qi ltoscu{eni, cearalir {n fostul judef covuriui, ini.e
cudalbi rgi Fdntdnele. cele rmai insirsrtente cercetdri aiu riost frcute ,de noi
1l p..i*, portiune, ln rparte'a de v, intre Tecucel qi proscruleni, nu numai
fiindci_dcearstd parte se afld irnai aprroape de poiana,,dar'$i
ilentru rno_
1,yll "i-e acegl-pe.care valui s'arpislrat-mai pu{in (cl. sr. gi cbrr. Ist. i.,
.veri,iicat mai ,i,ntdi cu amdnun,{i,me valului din dreptul
"Am recucel. venind ,din SE, dinspr6 rpddurea ,ur,meleprisaca (sa,u ciniu).
satuLui
valul se pistreazd rincd foarte clar pe mar,gi,nea viilor dela v de satrli
Jbpu p6nd la cca 200 m ,s de goseaiia com,rnard recucel-Terp,Ll, crl san,tul
continuu spre sv._,Mai departe, in direclia NV, valul e iornplet nivet'at.
rJr.Tu. sa rearpare la cca 500 m la N de acea,std go,sea, foarte'gtearsr, ca
o fdtglre rb,omftiat5, scurndrd- de mai rpurfi,n de o jrumritatte rdg me,trul,gi
,latd de
Tu_10 m._Apoi continu5_flrd intrerupere, in acmagi stare, pe marginea
1" qleaului numit Drumul rroianului, rprin viile Ei graainit"-dulu
.v:Tecucgl,
E de p" o- lungime 4. .qn 2 l<rn. pe aceastd poillu"ne,
-vaiul gan{ul nu
mai e vizibil. La N de col{ul NE al viilor amintite, dtsf are irrl
u'rm5:' La 300 m mai departe, in aceeagi direcfie, se mai vede o cutd de
teren ugor pronunfatd, lLingr de cca 50 m, pe marginea v a v6lceLei Ma,
{ului, cam ciu v,reo 50 m inainto de marginea de S a pldurii Rediul-la-
-Ulmi,
din dreptul Buciumenilor (ci. St.;i Cerc. Ist. V.,-lg50, II, p. 169),
t'nse.iprea pufin caracieristicd pentru a o :putea atribui, cu toatd siguranli,
valrului nostru. Mai departe, in p5,d,ure, n:a,m mai putut descoperT niciirri
indiciu despre val. In aceastd parte nici chiar nu,mele de DTumul rro-
ianului n,u se mai pistreazl.
La 7 km mai la N, arn izibutit pI regdsiim segmentul de val vi.zul
de C. Schuchhardt rin 1885, inainte de Toflea (Arch.-epigr.
Mittheit.,' IX, 1885, p. 204; Sl. ,sl Cerc. Ist. V., I.c.). E vorba dbin
ddmb lat de 20 m, 1na1t de cca 0,30-0,50 m, vizibil pe o lungirne de
cca 400 *,in {irgctia exact SV-NE, situat la cca l,b kin NV de margi-
n'ea N a sat,ultti BrdhdEeEti, intre malul vdii srLrperioare a Tecucelului"si
prdurea Meregcu d'inspre Tofl,ea. In acea,std pddure se pierde irrd urmi.
De asernenea nu e vizibil nici la S de malul recucelului. Locul se nu-
megte Troian, dar numai pufini locuito,ri mai lolosesc ace'st n,ume. va-
lu1 e tiiat de drum'ul,,,Delenilor", dintre Brdhlgeqti Si Toflea. ganfui slu
e complet _gters. In rpartea de SE se vede o addnciturd produsl de i
sauirgerile de ape. Pentru ufl rTloffieht, pand la noi cercetdri, ,mai insis- I

P_nf", !'1* putea susline cu toatl siguranla ci acest segment aparline

valiului din Moldova de Jo,s, cu toatd afirmatia categorici in aceit sens
a,lui Sc,huchhardt gi a l5ranilor localnici.
Celdlalt segment vizut de Schuchhardt in partea de V a valu"
lui, la cca 5 km mai departe, spre NV, in a,propiere-de coasta Sireturrr!,
;:
t.

ii
!
 $ANTIERUL POIANA

in dre'ptul saxului Plosculeni, n'a.putut fi reg[sit,,lndicafiile

cy t93.!e investigafiil<:
ou l,e-am ficut nn rLgiune de repetaie ori. arheologului
"ur!
ilr;;; irnf-li'piit.
- de preiiziuni topo-gralice suficiente, iar localnicii au
'orice arnintire- despre vreo urme de tuoiqn ln
Fiffi;i- "u a."irarqire
-"";6;
aceastd regiune.
unel,e progr,ese ,pe care cercetdrile. noastre l'e-au rea'lizat
i;;i; problema ace'stui
in p"rtirr.l de V a trl=.iiui Vatutui din Moldova de Jos.
traseu trn aceasra puii ie*ane 'incd deschisd. NeputA'nd'g-se ajunge 1a
recunoagt'erilor superficiale, va trebui sI re-
,.rr]lrt.tsuticiente'p* "ufu,
la'slpdturi minufi,oase, singurul mijloc prin care- am
-Va,ui-'ain
"rln.n,-pl-.uiitor
ii,iEi"qti"ar"a motdo", d,e, Jos i continuat sigur pdnd la
lnainte' Ia
ioasta Sirei,ului sau daci nu cumva se va -fi--opr1!. ceva, mai
;;r&;' mallv'rui p6duros din regiunea To,flea-Ploscufeni.
A,nchetanoastriinceadeadoualqculq.avalului,tnpir|i1e^fos*"
a. ,iost iin schimtb incu-
tu:ui'^1,*jlt"lco,uritri int* na"tanele cr.rdalhi,
qi
fdcuie. pe teritoriile comu-
,"rrti a" un deplin ,r*"r,
-[i" ,prin constat5rile
nelo,r Cuca Ei oasel,e nll6"r1 Tg.-Buior. venrnd dinspre E, dins,pre
(94, ;; .Cerc' Ist' V" 19'50' lI'
Storicani ,pe Prrrt qi"a,il.pi. 'panta'it*
;.'"ii;t: ilalul contirrre' "iurzzviziibil, spre NV' pani aproape :de.Eoseau.a
de pe aceasti qbgea, unde a fost exami-
6r.r-dr:itl,-in--ai"ptrs'*^ de troienaE,.e-l
nat de co,lectivul n"triir.'in acet-loc, unrde poartd numele I m' $aniul"
are o ldfime de 24 * (,i"i. de $an!) 9i
tr"-,parlr"lre'pe' o'inIllime de cca
o addncime de 0,50 m. De aci
;itd in''prrt., o"'^d,
i"'.tirra, iri^f"f ., t-ot*i ipt".\V,p" cc.a I km,.unmele sale sl5bindla
p,rosresiv pdni ce di$;; t'ot't 'in marginea vlii numit1' Zduoiul'
"'
5';i;-"S'd[-satut iirL.'ti^"ut t4q teoret"ic trece 'prin mijlocul acestui
sPre VNV'
"--'I;au unde se flndreaPti
rui,
aceastd direci:e, la i Um de Cuca si 1.km N.9:. satul
Plevna'
am dat din
din com. Oasele, ir'faa,t", BraniSte dg P* dea{ul^A'lbina'' p6n[ la 3 m qi lat
nou,do val, care u"i i f*i".tin...1iettrat, inalt-de-2
ese
ii;]8-rr, ;r-iuntrr'up* s. a* 'Jii"ii,diiectia
- ESE-yNV. .sn1e strdbate
'Cuca, pmtAnd. ii
nlatnul rleatului AIbi[;, i, lentr'urui satului
Xl?'Jia.lr"il;;;"G',paiia in zare'; iar sore VNV se intrerupe in.valea
Satului dela N de plwna, spre a reapliea pe dea,lul..Foiqoru1ui..(num-it localnicilor bI-
it"i rrlii"itiil. ly_.unde, du,pd' asigurSrile
;;'ilruser;pr"trng.qlJ'6;;"VNV apor dealul ;i
trdni, Ulna vilea B-isericii,
valea Suhuluiului Ei'.."igan,r mai departe pAnd. la M6nlstirea Gologani'
i;tr. #;1. Man;dra^:ii--Crdrlbt, -1di9a pdnd in apropiere de -reg^iunea
unde ce,rcetlrile'poinil. Ji*tpr" V, in ig+B' t1
pierduserl (cf' S/' 9i
Cerc. Ist. V., l. c., P. 171)
Asfi,el o irnportantd parie a traseului Valului din Moldonra
de Jos'
identificati- Ac'est tta.eu'
total necunoscut[ mai inainte, e acum cornplet
:

;
Prut, dela Stoicani, prin
este in to,tal asiguruf ta.a intrerupere d'e1a .FAn-
lP.d'durea Prisaca
tarif", C*.r, dru"i., Cudalbi, Matoa,de-Frunzearsc'a' pidurea Re-diu1-1a-U1mi dela
itirt,ll,-t;p;, r."r.ui, pa"x a;proape
NE de satul Tecuc;i. ,("i rleparil pare a fi' jalonat prin ceie 6oud seg-
m"ntu verut. au C.' S Jfr r.",i, tt
'p:o..uteni. u i a t ln legiunea Brihdqeqti-Toflea ei
i;";;;";i;"-a. Unut din cele doud segmenle a scdpat..inci
p"ririlliiaf ro, nor=ti.- cle veriiicare; iar ce1dlalt, pe care 1-am verilicat,
.l
,:]
.:i -.1

:tl

h\ r'r' i-i
220 STUDII 9I CERCETARI DII ISTORIE VECIIII

xecesitr noi cercetrri pentru a

TotuEi jalonar"ea pe
Eti sigur dacd aparline valului nostru.
.caie o reprezinti coresp^unde prelilngirii logice a Va-
lulrui din Moldo*i de.Jos paha ta coasta 'sireturLi. ir-g"n"rur, rezurta-
tele c,ercetdrilor din urtimui ,n contiim;;;ii;;;i*, pririlor.e .aceasti
1a
linie de fortificalie expLrse in sr. ;i ciri-tri."'i."," rtrio, rr, p. re3 i74.
Coiectioul de arheologice
_ce-rcetdri a{.
Academiei (.p.R. _ SantierulVotani

YI{ACTOK PACKOIOK NOflHA

(KPATKOE COAEPXAHT4E)

l"[aeHll[, 3aAaHaeM 3Tr.rx apxeoJror[qecKllx pacKo[oK

s r95l r. 6sr.no
e tg5O r. a r{ereqye _ ilo"ra (pufto" T;il;,
saKoHrrHrb pa6orar, Harrarbre
o6rac* flvrna)' Kporue roro 6ru rp_or43BeAeH "p"o .rnarp"eaHuft Ir pa3Be-
.AoK B par?oHe Teryu H B coceAHax pariouax, s qeJrqx ycrauoe.rreHaa
HoBbrx
lyHKToB apxeor'lor[qecKoro l4HTepeca H npoBepKr.r HeKoropbrx ].r3BecrHbrx
.AaBHO.
PAEOTbI B I{ETSUYE
Pesy.nrrarnr apxeoJroruqecKrrx pacKonoK 3Toro roAa [p,BeJrr.t JrHIr*, K
__--
Heoor'rbrrluM I43MeHeHHfM H AonoJrHeHI4flM Bo npelteHuori xpouo,roruvecxoft
cxeMe, ony6.irrxoeaHHor? e coo6uleuun o6 apxeo,roraqecxor? iu*nar:irtr npor-
'Jroro roAa n lonla, [oflBHBlreMC."
:,Tpyaax u r],ccJreAoBaHr{flx no lpesnefi
ll.croptr>>, Studii gi cercetrri de tIstorie veche , lg5l, l, crp. l8d-181.
C,'re4yer orMerLITb, r{To ypoBeHl flosua II 2, a orr'raqre'or'floqHa II I co-
-.4epxr{r ApeBH[e Qa6y.rru .rlareu III, I eer Ao H. 3. c apyrori cropoHsr, 6u,ro
'3aMeqeHo' rIrO cepafl KepaMi4Ka BblcoKolo MaCTepCTBa, qacro BcTperrarcqafcf
B ypoBue Iossa II 2,-orcyrcrByer B llosua II^1, orr<yaa c,rreAyer, qro nof_
BJIeHlre roHqapHbrx pa6or Ha Kpyry B [pot43BoAcrBe KepaMraxn srofi croflHKlr
uMeJIo Mecro oKoJro II eexa Ao H. 9. Ilponopurar BexleBoro lrHBeHrapr (ex,rro_
qafl KepaMr.rxy) pacrer nporpeccr.rBHo or Hr.r)KHt4x
Lo BepxHHx c;loeu. Hcx;ruo-
rlr.IreJrbHoe uso1wnue HHBeHrapfl ycraHaBJrHBaercf B
sase llonua IV I (I ee,s
H. 3-), K0r'Opafl coorBercrByer a srroxe, e xoropoil MecrHafl rercKarr KyJrr,-
TYPA, 3BOJIIOIIHOHIIPOBABIXAfl NOA CI4JIbHbIM PIJMCKHM BJIIIflHACM, HO CIqC CBO-
'6o4uan,4o nopa6oule.f.ut fiaxua Tpaauou, Aocrr4rJra MaKcr.rMa,'rbHoft crene-
"' tii&oi"i3ilf,i;r, x(Hrrrrrr 4uso, [orra rr (npu6.rr. rv r eex Ao
-
u. e.) 6u,rw orMer{eHbl .KaK HoBbIe gJreMeHTbI qeTbrpe oqara, Ha BepxHeM cJloe
Koropbrx BbrceqeHbr o6pana;larcu1ae 4eorluue ilHHr4H:
.. 6u.no orxpbtro ceMb MorI{JI norpe6eHar srorl Qasrr, co cKeJreraMr{ Jrro.
gefi, saxopoHeHHbrx B cKopqeHHoM rroJrox{eHuv.Ha oariom Lr3 HLtx, B3pocJroro
rIeJIoBeKa, HMeJIocb ceMb ripaMLITI4BHbix cocyAoB trepHoro, JIoIqeHaf,
HaqaJIa
eropoil snoxu xeJre3a. Ha 4pyr,ou, AercKoM cKeJrere Ha[rJrr.rcb ,4Ba aMv,r]era
r'r3 Me,'rKr'rx MopcKr.rx
_paKoB[H, 6ycu us ,crexrqHHOft MaCCbr rz @paxuficxaa
6ponsoean $u'6yna. Hexoropue cKeJrerbr uso6paxarcr cneqaa;lnn'ufi uorpe-
6arrnsui parya,r : oHu noJroxeHbr Ha cflr.iHy c sarHyrbrMa KBepxy Hora]la rt
pyKaMH, rroAH.flrbrMa x n,reqarf (pac. 4, 1).
.
 3aururstifi BaJI Ha BocrorlHoft oKpaHHe crofHKI,I'6ltn coopyxeH e I sexe
u. e. B 3roM coopyxeHllu cyulecrBylor IIpt43HaKI4, coorBercrByloxl[e Sase III
l, a aueruu6ri ero CKJI6H noKpbIT CJISSMLI, oTHoCflIqIlMHcfl K Qaaau lll 2 U
lv t-2.
CpeAu orKpbrr1rx [peAMeroB. orHocflIlll4xcf K ApeBTleftureuy cJIoIo snoxl
6po,usu (Ilonna I I ) , C,'leAyeT OTlvieTl4rb HeCKoJIbKO IJII'IHflHbIx 'COCyAoB TI'IIa
xyrrbrypbl Moureopy (puc.5-7), 0AHH 6poueonuft Hox (prc' 7,3) u 6poH-
aieyro cexrpy 1pui. 8, z), rLIrI, Koropufi yxe Bcrper{arcs Ha reppl'Iropnz Py-
ulrncroft Hapo4nofi Pecny6.nuru, a LIMeHHS n Jlonsrapl z Tupry-OKHa, Ho
xoropuii renepr 6u,r enepnue HafiAeH B oIIpe.[,eJIeHHoM crpararpaSuuecxou
rroJroxeHr.ril. SxseMnrsp us lloruor r4AeHr[qeH no $opnae c oAuoft Heoly6JIIr-
KoBaHHoft Marpl{Ueft, olxptrrofr B nocIeAHLIe roAbl e Mottreopy, o6.latru 5y-
:s3y. Tt,tfl 3TI4X CeKi4p flBJIflerCfl raK[M O6pa3oM opIaHI{qeCKI{ CBfSaHHbIM C
Ny,rrrypofi Moureopy. EAHHcrseHHHft enseMn,lffp 6eprlrHcKolo My3erl Praeh'.
ZeitscLn., XXIII, i032, crp. 132 n ct.), 0603Ha'{eHHblft KaK npreeseuuttft
r.r3 cKyrapr{ e Ail6au:a4 Ho -\4otyqzft c ycnexoM ripogcxoAr4rb or rofi xe
KyJrbrypbl Ha.reppllropIza PHP,
I4e c,'roee flossa I 2 (fan.irurrarr) u lloq,Ha I 3 (cepe4xHa 3riox]I 111e-
!,r
-ne3a) HafiAeHbr J'lt.tixb SJIeMeHrbl, noBTopfllOUIHe 3HaKoMble no npeAblnyuilll
rolaM 3IeMeHTbl.
Oqenr 6orar ltHeeHrapb c"rloeB Sa3bI fIoqHa lI l-2 (eropar 3[oxa x(e-
.r're3a : IV-I eex Ao H. 3.). B
grux cJlorx 6r,ttn uafiAeHbl MHoloqI4c,'IeHHL'Ie
opytrvn (iepnu, yAorIKa, He6oJb[Ioit rpe3y6eq, y!I4rra, rI]-reJIf, HIJIbI' Hox-
uzUu, uiuta, Hoxtz, itoxuurrz) , opyTIIg (o6.noMxz JIeSBHIi Meqell, orAeJIKa
Meqa, OTASJIKIZ HO>xeH CeK?lp U meqefr, 6pOHSOnlre HaKOHeqHiIKH CTper'I, pOM-
,SOer4AHHe I{ <<CKI4QcKoIO>> TLIiIa C TpeMfl uaCeurault), KepaMIlKa e 6o.71l1IIOM
Kor[qecrBe (npuuuruenbre [opr4crble cocyAbl, npI{MLITI]BHbIe cocy.u,bl r{epHoro
L?"- .JloxleHr.rs, Cepbre cocyAbl BblcoKoro MacTepCTBa, rpeqecKlle auSoplt, cpeAi'I
KoTopbrx HecKor'tbKo c @acuficxHMa K,'IefiMaMH, I4MnopTIlpOBaHHbIe lpeqecKlle
cocy.[br roHKoit pa6oril), MHoro yxparueuuii H rya,'lerHblx npeAMeroe (cre-
KJIflHHbte, CepAoJraKoBbre I,I flHTapulte 6ycst, yKpaIxeHI'Ifl Il3 cM'oJIL'I, Mar'IeHb-
Kue KoCTflHtie rpe6Hu, 6pouaoeue 3epKaJIa, aMy,teTbl Li3. MopCKHx paKoBlIH
i*:
F
,6paC"neru, ,Cepe6paHtte Z 6pOUSOeUe Cepbrl4 Il IxIIl4,'lbKLI, lr'll'lHflHble
rlelraTr,I c CnupaJIbHbIMLI pxcyHl{aMu), qe,'IoBexoo6pasur,Ie cTaryeTKI4 Marliqec'-
tKolo xapaKTepa, MOHeTu (ncrpuftCrIae Cepe6pfHL,Ie, KaJIJIaTI'IH'CKI'Ie 6pousoelte.
Aawwircwue uorHyrore cepe6pauue u 6poHsonlte), ntHoro 6pousoeltx $a6y;t
.sparuricroro rIr'IIa (rprac. 29, d-g), runa Ilares II (puc. 26, l-2, 5) w
Jlareu III (puc. 26,3-4; 28, l-5). B oAirou cocyAe, orHocflrqeMcs K cr'Iorc
II I 6uln orKpbrr rlelurl ,cKJraA 6pousoeux ilpeAMeroB : 6pac,rerst, IIoABecKI{,
SpaNxftCxue Sll6ynu It MHoro uI{poKHx IpeqeCKI4x xeJIe3HbIX Ko,1eU, a TaK-
>t(e Iz 6ycbr r43 MeJIKHx 3y6oB xI.IRorHbIx, aMyJIeTbI ]I3 MopCKIix, paKOBI{H, BCe
3ro ueMeHTr,rpoBaHo pxaeulzHofi Il npeBpaqeHo B KoMrIaKrHbIft xeIegHlift
arrrroMepar (puc. 29, b).
IZs r4HseHrapfl BepxHllx c,tcea (Iloasa III-IV, I e. ao H.3. I e. H. e')
.creAyer orMerr.rrb Li3BecrHoe uaclo cepe6pflI{blx Ia 6poHsoellx MoHer - BpeMeH
Pllucxofi pecny6,ruxiz H BpeMeH Aerycra n Tu6epun, a raKxe Il pa3rfliluble
TMnoprrlpoBaHHbIe pLIMCKITe [peAMerbl.

ii .,.::
't't
l\ '
II ..:,t.'.
t\
 ,&
ft

STUDII FI CERCEIrARI DE ISTORIE VECHE

IICCTIEAOBAHUq, B OKPECTHOCT'X I{ETSUYH

Eu,ro npozgBeAeHo HecKoJrbKo soH4upoeauail B oKpecrHocrrx ceJra

florua, ycraHoBr4Bixr4e, qro c,rou Sasu III-IV n Lleraqye raxxe HHTeHcrlBHo
pac[pocrpaHflrorcfl eHe eroft sasr,r e HarrpaBr'reHar4 Iofo-3arraAa H rora. B soHe
norpe6enrfi ceBepa H sar'al..a tlereqyu 6lr.uu u4eHrrQaqupoeaubr KyptaHbr, ug
Koropbrx B 3ToM roAy Hrz oAHH He 6lr"rt rlcc.ileAoeaH.

3OHAI4POBAHHq BHE CE,'IA IOflHA

Brr,ru npou3BeAeHbr soHAr..rpoBaHus s6,,rugtz cer fy.nemrn u nuat<ovw

r<ounayHu,IloflHa, a_ra:Kxe a pafiouax AAxyI n Barey, Ha JretsoM 6epery Ca-
pera, B L{opaut, MuH4puruxa u PexeuyHr. B lylelrrl (Illeura) 6u"rro or-
Kpbrro noce,'reHr{e arroxrr 6pousn (xy,rtrypa Moureopy). B !,aaxoHa (nyHxr
Ka,,ryl) 6u,ro orxprrro rroceJreHrze aropott 3[oxr] xeJre3a c orr,e,,rbHbruu 6o.nee
ApeBHHMa gJIeMeHTaMI4 KoHIIa HeoflIlTa, cxoMI{MH c gJreMeHTarau Vcaroeo.
B r{opanl(paftoH Aax<ya) 6u;rv acc.teAoBaHbr ABe croflHKH : oAHa B
Mecre, Hasneaex4ofi <<I{uurapwu>>, Aarr{pyeMax $aeoft Moureopy, a Apytaf,
Heor'Ir,IT[ilecKafl, B Mecre, Ha3brBaeMoM <<(Dlturuua 4un l(utun>> , Tuila l/.eeoa-
pe I (Sasa Tpnno.rrre A). B Muu4puurxa (pafton Aaxya) rE Pexavyun
(pafion Eaxey) 6r,r.nz ucc.neAoBaHbr noceJreHrrr KyJrbrypbr MoHreopy.

PA3BEAKI4 B PAPIOHE TEKYT{

llpocrlre aHKerbr, [por.r3BeAeHsrre 6eg pacKofio{. B 3roM paftoHe, [pr.rBeJrn

K [po,BepKe u uneurwSwKarlu[r cJreAyloulax crorrHoK : Byuyueuu (.IIaren III *
pHMCKar snoxa), Bzayperurt (uauocuar 3eMJrfl c gJreMeHTaMH, 3aHeceHHbrMr.r
H3 croflHKr4 rofi xe enoxu), Epauulrre (ra xe enoxa), Epexeurerurt (o4ua
crorHKa <<.IIa Ka.nuft)> Ha ceBepe LepeBHI{, c Heo,'rrrrr.rqecKr.rMl{ 3JreMeHTaMur
raJrJrrrrrarrcxofi u rercxoft xepauuxofi nropoii srroxu xeJresa H Apyrafl Ha rore
<<Eo6enoafira> (c ueonurr.{,ecNofi rqpauuxoii runa VcaroBo, a raKxe c rer-
cr<ort xepauuxofi), KocurleHr (rercxaa croflHKa il fia,r^v,ca1 Seo4a.nruoft .auo-
xu). ToS,rr (or4e.urHue qepenKr,r rercrofi enoxu).

PA3BEAKA B PAPIOHE AAXY,4

Eu.ua npougBeAeHr,r pa3BeAKH B croflHKax : .[,omHeiurl (Heo,rrrnqecKr4e

3JreMeHrbr 3ir,oxt,t 6pousu Monreopy, Apebne rercKue Jlares II, rercrue
-
pnnacrori grroxfi, [oBAHHe pr.rMcKr.re IV sexa H. 3.), lflamraut (enoxa 6pouetr
I{ Bropar 3rroxa xe.neaa), Xonaova (nperpa4a HeoflpeAeJ'reuuofi euoxn, coopy-
x{eHHafl nolepeK Aoporr{, seayuefi no 6epery Cupera x 6olruronay JrecHovry
Maccr.rBy MexAy Xonaoqa z floxna), Oireur (rercxoe floceJreHr{e BpeMeH pizNr-
JrflH u orAeJrbubre HeoJrl.irnqecKae s,,reMeHrar IV BeKa H. a.) , Keyr Ae Xcc
(cronuxa nosAHeft pznrcrorl 3rroxr4 IV eer<a H. a. r.i Qeo4a"lluoro nepaoaa),
Peva (ueo,rurwtecKatr croflHKa Qasu Kyr<yrenr A) , I(onorerurn (rercxoe
[oce,,reHr.ie pv ucxoii 3rroxu, MoHerbr Becnacuasa, Tparua u Aqpuaua) , lla-
r,raHKa (Aea ueo.nrr[lrecK?rx KyKyreHCKr.Ix noce,reHua), Eaqorc (ueo,ruruue-
{)Koe [ocer,reune Qasu Kyr<yrenr A) , Ilopxapeq (eoseuiuesuocrr c 6orarutr
Heo,,rr.rrrrrrecKuM rroce!'reHzeu $as Kyxyreul AB rz B)
 3s $A'N.rIERIIL PoIANA 223

PA3BEAKH B pA3'rlHIlHblX PApIOHAX

B firny.n Araeseu (ce;ro flaHuerurr, pafion Eaxay) ua Cupere, 6unu

[,ccJ'reAoBaHr'r cJreAbr HeKo]ropbrx /IpeBHr,Ix pBoB HeonpeAenessori enoxz. cy-
IIeCTBOBaHHe BaJIa, nepeCeKaloUlero MOJIAaBCKO€ IIJIOCKOIOpL'e Har{HHafl C
3Toro Mecra H Ao llpyra, He noATBepAr4Jrocb, KaK gro paHbne npeAflo,,raraJr
f. Toqa.uecxy. B Eogaca (ce,ro By.nrypenb, patiou 3eleran, o6.nacrr Erip,raa)
6u,uo orxpuro rercKoe [oceJreHue grrox]r .Ilares II. B Kenuu3Herrrrb (pafton
flauvy, o6.nacrr IIyrHa), AoJrHHa Cupera, 6sr;ra vcc.ueAoBaHa o6urupuaa rer-
cKafl ,croflHra puu,croft 3noxr. B cesgfi c pa3b$AaMr.r MexAy Eyxapecrom u
pacKo[KaMrl llorua, nosucxl.lli KoJIJreKrr.rB lg5l r. npol.{3BeJr pa3BeAKr.i H Ha
pacKorrKax e flerpoace,re (pafiou Mu3Il.rr, o6nacru 6yaay) c MecroM BoeHHoro
-[a]'epfi rosAHefi puucxoft orroxu z O6pexrqa (ce,ro C.ro6osuq Epaay,ryr?,
pafiou Psrusuxy Cspar) , B l(oropoM Haxo-urrcfl Ha IxHpoKLIx [pocrpancrBax
rp[3HaKpr 3rroxr{ 6poHsrt (Sasa Monreopy), a raKxe rIo3AHHx paMCKIzx Bpe-
-iraen (lV BeKa H. 3.).

BA"N IOXHOIZ MOJIAABI,IH

IloqHcxufi apxeo.norauecruft Ko,'IJIeKTI{B l95l r. saHrIJIcfl LI BonpocoM

TIonoJrHeHrrr npo6e;roa rpa,ccbl BaJIa iO>xnoii .Mo.rr4aeuia, HaxoArllr1erocfl
Mexry ll.rocxyuenr ua Cupere u Croflraar na flpyry. C nonaournrc pa3BeAoK
s Kyry a Oace,re 6unruero yeeaa Koeyp;ryfi (renepr pafioH 6yxop, o6.racrr
la;raq), rionpoc npo6e,roe eroft rpaccu 6ltr no.nnocrblo pa3pelren. tlro xa-
,caercs npo6e.non Ha 3arlaAHoil Kone,{Hocrl{ BaJIa, MexAy Texyuenr u fhocry-
rleub, B HanpaBJreHr4u Crzpera, s pafioue Texyu, HecMorpfl Ha HeKoropble Ao-
,crr.IxeHar, se 6uro Aocrr.rrHyro oKoHqareJlbHbrx pe3y,'IbraroB. B o6qem, par'
BeAKH l95l r. noArBepAr.IJrr{ H AonoJIHr4JrLrotilcarr{e BaJra, ony6,rnxoeaHuoe B
Tpyaax r.r Hcc!'reAoBaHuflx no Apesnefi IICropIIa, Studii qi cercetdri de istorie
Yeche, 1950, II, crp. 63-174.

OEbqCHEHIZE PI4CYHKOB

l. - gereqya n llonHa-Ilop u6pugaza. Ilra.u pacronor.

Puc.
Puc. 2. ctessr S Ha pacKolKax l. (ynpoureuuuri).
:-l - flpo@unr
Puc. 3.Pacxonxr l. Ocramu oqaroB rercKori engxr (llorua II l),
- MorN,ru norpe6enlrfi rercxoti enoxlr (floxtta II 1).
Puc. 4.
Przc. 5. - @parueurrponauuufi cocyA cpe4uefi cryneHl{ BapBapcrBa (xy,'rsrypa
-
Monreopy), pa3yKparxeuHbrfi reouerpuuecKlrM H+pe3HbtM opHaMeurolt, zao6paxarcnlxM qe-
JloBesecKLIe @uryptt.
cpe4uefi cryreHl{ BapBapcrBa (xy.nrrypa Monreopy) : 1
Pr.rc. 6-. CocyAtI
-
BIIrrrH c KocbrM ropJrbrlrlKoM
- xy-
I{ nepe4uefi rracrblo B BI.IAe yrnHoro eo6a, yurxo BoccraHoBJIeI{o
rfiuorerrzqecxu;2.3-qaIrIHcBbIcoKoBbITtHyrbIMLpyqKaMl-r;4-QparlteHrAHaKyB-
uIIHa, yKpaueuHoro Hape3HbrMr KoHqeHTpr{qecKI,IMr.I KpyraMI,I tz coronuauofi iurpuxoexoft.
Puc.7. llpe.4neru cpegnefi cryneHli BapBapcrBa (xy,rtrypa Moureopy) : l, 2 '-
-
Sparlrenru yureK cocyAoB c pe,rre$ur,rntrl uao6pa>xeuuauu qeJloBeqecKlix Suryp ; 3-
4 KepaMHKIl, pacKpaueHHofi sHtucHeHubIMI.I KpyraMn.
- QparueHr
Puc. 8. O6'rerrr,I cpe4uefi cryneHu BapBapcrBa (xy.nurypa Moureopy) : I nox
r.t3 flecrraHr.rKa ;- 2 -
6ponaoBble ceKI]pbI c pe.nreQusrrralr pe6parrlu H -
BbrrnHyrbrM o6yxorvr .,

3- cexuprt ua m,nuQorauHoto KaMHr.

Puc. 9.
- Mucr<a nepxneri cryneHr.I BapBapcrBa (uepnan 3lroxa )Ke.rle3a), c o6pa-
xoM, paSyKpalI{eHHblM KocbrMH KaHHeir,'rrcpaMl.I.
224 STUDII SI CERCETARI DE ISTORiE VECIiE
34

Pnc. 10.
- Kyeurr.rH c Bbrcoxo floaurrbrMrl. yrxxaMil nepeofi gnoxu xeJre3a c Ha-
pe3Hl,IM opHaMeHTOM.
Puc. 11. @parlreur cocyAa nepBori snoxu )Ker're3a, pa3yrpaueHHuri orreqarxaltr
3y6qos rpe6un,-saflo!'rHeHHbrMr, 6erbrM ieulecruorra.
,Puc. 12. - llpeguerrr elopofi orrox, xe,re3a (rercxar xy.rrsrypa) : 1 xe;regunfi
uo>x 6o;murux pa3MepoB; 2 xeJre3Hbre cepnbr; 5 xocrr6re-uo^por**,- xe,,re3Horo
uo>Na; 4 - -
- xe,'re3Hoe uu"rro c xocrsHoli pyuxor?; b xe,resHufi HoxxK c KocrflHbrMri
tlor(pbruKaMI.t. -
Prc. 13. o6rer<*r eropoii onoxr xeJre3a (rercxaa KyJrbrypa): I
-
IIOACraBKarJrrBepre,'ra;2-xeleaHaflrxlopa;3-o6,ronoKxe,r6sHtrxuoxnuq;4- - xe,,re3Harr

BuJ'Ka xe,reguufi KproqoK c rpeMfl zy1ramu; 5 6ponsoaaa rpy6ra A,ra ureeftntrx ur;r.
-
Puc. 14. -
npeAMerbr nropofi 3[ox]r xeJ're3a : 1 .nzr10 c yKparileHileM
- f,ruHqHr,re
c[]lpa,'rbro rpintatdena ;2-npo6xa au$opnr ; 3,4 -Morr.rB B nrae'nepenuerl
qacrt4 Tyr'roBl.iula 6apana Ha rroAcraBKe BepreJra. -.4exoparueutrr?

. Puc. 15.. Cepuri ropuoK Btrcoxoro MacrepcrBa (necruoro rercKoro npori3BoA-

cma), aepxHerl -cryneHl{ BapBapcrBa (eropar onoxa xeJre3a), yxparueuutut rrzHuqNfir roIIIe-
Hua c pyuxorl B BHAe Br.troro rxuypa (ur1 c6oxy rz cnepegrz).
Puc. 16. llpuuzrueHafi .rroueHafi Mucr{a BepxHeii cryneHu BapBapcrBa (eropaa
anoxa xe"reea). -
Pgc. 17. Bepxnan cryneHb BapBapcrBa (rercxaa KyJrbrypa) nropofi srroxu xe,'re-
3a : KyBIII'IHqI'IK,- yKpameHHr,lIl trtuotoquc.neHHblMH BbrnyK,rlocrflMr.r, uafiAenHsrfi B Morr.iJ're ro-
rDe6euug.
Pnc. 18. npunosuori cBerr.rrrbHr.rK (lucerna) pe- ;i'
- Pnucxrzri
.nreSnulrrz y3opaMn r norpurr,rrl rourofi ura3ypbro.
, cep,fi, yxpa,reuuufi

Przc. 19. * O6texrtr nroport snoxil xe,rre3a : 1 xeneaurrfi axypuufi na6op uo-
xeH Meqa;2 6poxsonufi ua6op rosua HoxeH; 3- rocrquue rpe6uz; 4 neuarr
(Dacoca Ha pyqKe - npunoaHort ari,rSopu; 5 cepe6pauat -6ynaaxa A,'rr yKparrreHnr.
-
KoHua rropofi gnoxtl xeJre3a : I
Pr.ic' 20.
- o6rexrbr - SparrueHr BBe3eHHoro
pI4MC(Oro COCyAa, pa3yKparxeHHbrfi rpacHuuu rucaHHbrMr.r y3opaMH n pffAoM pe;rleQnr,rx
JrI'IcrbeB nJrroula; 2 qepenoK cepofi narepH BbrcoKoro MacrepcrBa, ,4no xoropofi pasy-
-
KparxeHo JtHHuflMrl JronreHr.ifl o6paayrouqulrn <(rpeHoxHr.rK> ; 3 pyqx[ alreopsr
B BHAe AByX yCerreHHbrx KoHycoB, c BblrpaBr.rpoBaHHbtMH rpaAyrrpoBKaMu, - $parrr,reHTB Br.rAe AByx ufi_
!'II{HApoB, Bo3MoxHo, AJrfl r.r3MepeHr-rfr; 4
9epenox BBe3eHHoro
- pyKoflTKa MeqaroHKoro
o,'IJ'IllHlzcrlzqecxoro
r.r3 Kocrrl.
_Puc.2l.. - cocyAa,, yxpaureuur,rrl
perr,eQuur'au Quryparr.rz (Apanrpoaaunaq )r(eHcKar Qurypa u 3poc).
gnoxa )Ketr're3a :
Puc. 22.
- Bropar @paruentr cepbrx qattr, Bl,rcoKoro MacrepcrBa,
I-i3|OTOBJIEHL,I MCCTHbIMI-I XHTCJIflMI,I NO O6PAEU.AN,{, BBC3CHHbIM ZE
AETOCA SO II-I NE-
Kax Io H. 3.
Puc- 23. flpeluer:u st,oxu )KeJre3a : I
HbrMr4 roJroBaMr.i
- Ha xoHuax; aropofi
2 -
o6aouqr pulrcxoft 6ponsoeoft
6ponaoruri 6pac,rer co 3MeH-
crarySTKlt, l.tso6paxarc-
u1firi ,rouarlauyro Hory ; 3 -
erunercxax crapa6ex u3 creK.rra ; 4 na6op ua 6rziyueHa.
-
norplrrtrfi roHKr.rM c,roeu cepe6pa, c Bpe3aHHbrM opHaMeHTOM; 5 - Cepe6panoe Ko,I!,[o:
6 o6,rouox pyuxu 6ponsoBoro cocyaa. -
-
Pac. 24. cxnar npeAMeroB nepxuefi cryneH,r BapBapcrBa (rercxaa KyJrbrypa Bro-
-
poli anoxu xe,reaa): a qepenKr.r npr.iMurr-rBHoro cocyAa c qepHbrM 6recxom. B KoropoM
noMerrraJrr4cb npe4Mernr ; - b npeAuerbr, xpaHr.{BrxHecfl B cocyAe. o6pasyror KoHf,'roMepar,
-
cUeMerI.IpoBaHHuii n.norsorl xe"lesnoii pxanuuuofi : c-j qacrb npe.4MeroB, t43BJreqeHHbrx r.t3
KoHruroMepara ; e - I

-
aMy,rerbr H3 Merxrzx MopcKr.ix paKyrxeK ; d - aae Spaxuricxze 6pox- i
t,
sonne $u6y,rr,r, cr'renrrBrrrrlecff oAHa c apyrofi ; e-f ApyrHe Qparuiicxtre Qu6yasr ; g i
- -
Qpar<uflcxaa 6pouaonaa Su6y,ra c oropBaHHbrMr.r noABecKaMrr ; h-j 6poHsoaue 6pac-
JIETbI. -
Puc. 25.
- Bpouaontre Qll6y.rrtr rropori :uoxu )r(eJ,re3a : l-2 run ,TlaraHa ]I ;
3-4 - rxn Jlar:na IIi. -
Puc.26. Epouaonne Qu6y.rrr xouqa eropoii 3noxrl xsrresa: 1-5
rena iII ; 6-7- flpoBl.iHulraJlbHr,rfi pzltcxurl ran I-II BeKoB H. 3. - runur JIa-
-
 35 $ANflERUL POIANA 225

Puc. 27.- Eponeoeue npeAMerbi (rropoii orroxrl xeJre3a): I

2 - cnupa,rtnnii 6pac;rer;
no.(aeCox l.ts 6pOUaonOft n.rlacruuxlt B BIIAe noJlyMecflqa c polaMfi CnI'lpaJIbIo, yKPa-
- s6urlt[4u roqKaMI,I ; 3 nyroBl'Iqbl
EeHuofi
Puc. 28.
- no,rycQepuuecKl'Ie
Epoueonan Qu6y,rra rilna Hefirefiu (I nex u. e.), yr<paneHuafl ,[ByMff
-
pe.llr,etpHnrau [T]rqaMr.r, rrEro[IrrMH ]r3 cocyAa, npeAcraBJleHHoro-qLUIuH,{,poM I.I3 IrpoBoJIoKII
cnrrpaJrblo c crerurrHHbrM 3epHoM IrBera I{HArrfo B cepeAlaHe. ,II,ea o4ltnaxoBblx [tl,'IIrHApa
HaA roaosKoft $u6y,rn. PtlMcKEft ssoe.
Pnc, 29. Cepue cocyAbr BbrcoKoro MacrepcrBa (r.recruoro rercKoro npolr3BoAcrBa)
ntop,.t,1 rnoru-xe.re3a.
Puc. 30. Cepne cocyAbr BbrcoKoro.MacrepcrBa (uectnoro rercKoro npol'I3BoAcTBc)
-
nropoii snoxw xeJrega : I -' ry6oK c Ho;11Kofi, yxpaueHHoi'i ,'IIIHITSMI{ Jloudeg}Ifl ; 2-
eqbcpouaa,nrHu ri roputox.

LE CHANTIER DE POIANA

(REsuME)

Pour 1951, 1a principale ,mi,ssion de ce chantj,er a 6t6 de iinir les

travaux commenc6s en 1950 sur 1a Cetdluia (place iorte) de Poians
(dirstrict ,de Tecucti, r6gion de Putna). On' a 'proa6d6, en olutre, i totu,te
une s6rie de sondages et de reconnaissances dans le district de Tecuci
et dans l,es districts avoisinants, afin d'y id,entifier de nouveaux rpoints
d'int6r6t arch6ologique, ou d'en v6rilier d'autres, d6jd connus.
I"ES TRAVAUX SUR LA. CETATUIA
Le,s r6sultats des fouiile,s de 1951 ont a,p,p'ort6 certaine's modifica-
tions et comp16t6 quelques d6tails d,u sch6ma chronologique provisoire,
pubii6 dans le rapport sur 1a calnpagne de fouilles de 1'ann6e pr6c6dente,
d Poi,aina. Ce rapport a'parit dans Sladli;i'Cercetdri de Istorie V,eche
(Etudes et Recherches d'Histoire An'cienne), 1951, rI, lPP. 180-181.'Ce qui
est digne.d'6ire r,etenu, c'est qu'd 1'encontre de Poiana II l, le nive,alt
Poiana II 2 contient des fibules La Tdne III anciennes, du l-er sidcle avant
notre dre. On a remarqu6, par ailleurs, que le c6ramique grisdtre de
technique sup6rieure, fort fr6quente au n'iveau Poiana II 2, ne se trouve
pas ari niveau Poiana II 1. Ce qui impose la conclusion.que_1,e travail
au tour, de la c6ramique de cette'station, ne commence qu'au II-e sidcie
avant n.d. La propo,rtion rde I'irnventaire rmobile (y m,qprirs la o6rarnique)
crolt p,rogr,essivernent des couches ini6rieures aux su'p6ri'eures. L'inven-
taire le plus abondant est constat6 d la phase Poiana IV 1 (l-er sidcic
,de n.d.) qui aorrespond a i1'6po'quie d l,aquelle 1a oulture g6tique locale,
6voluant sous 1a puissante
-de influence romaine, mais encore en libert6,
avant la conqudte la Dacie par Trajan, avait atteint son maximum
de d6velop,perrnent.
Parmi les ,reistes rdes habitation,s de la pkrase Po,iana II (environ IV-e
au I-er ,sidcles 'anrant n.d.), on a ir€I11r0rQr,6, en tant qu'616m,ents pssv€rauX,
quatre foyers, dont la couche de revCte'ment ,po,rte des bor.Jures fo'rm6es
de doubles lignes incis6es (fig. 3).
On a ,mis i jour sept tombes d'inhumation rl'e la m6me phase, 2r
squ,eLettes recroquevill6s (fig. ). Parmi ces sq'uelettes, l'un, celui d'u,n

15,
- Istoria veche.

:i.l illirrr.:::f'l
r-"'"
 STUDII $I CERCETARI DE IS'IORIE VECIIE

aduilte, ava'it d ic0t6 serpt \rases 'pri'mitiif s i - rpo1i. -.noir' du ddbut

Ar,-u"i,o*a d,ge rd,u, fer. Un,a'u[re, cel,Lri dlun,enllamt (firg.4,2),.rp'ortall
deux amulett6s en petits coquillages marins, une perle- en .pAte.'de verre
J unu fibule thracd .n bronre. dertains sui squelettes pr6sentent 1'exernple
le do,s' les gengYx replids
d,rrn rite ,d'ent,erre,ment sp6cial: co,uch6s
;*i; fi haut'et 1e,s mains rarnen6'es vers les 6pau1.s (lig' 4, 1)'
Le remblai d6f,ensil de i'extr6mit6 E de 1a station a 6t6 construiti
au I-; .iecie ae n.d. Sa .strruct,ur,e corm,prend ,des vestiges c'orresporndant
fu ,p,fruu*-Hi t .t sa rpente_qxte11,9-est recouvert,e par les oouches 'ders
6ta,bl,issemerlts ,des rphases III 2 et IV 1-2.
Far ni les o,bjets mis d jour ,dans la couche rla plus ancienne, de
f'ag" Ju Ur.nze (Poiana I l), il faut remarquel certajns, vases(fig. en terre
gf rlr. * ratiact ant aux difi6ients types de 1a culture Monteoru 5-7),
(fig.7,3)
iinri qJun couteau "AOia ,nencontr6 et une haghe (ii*. B,-2) en bronze. Cette
A.i"iai. .ut A'r, typi en Roumani,e, A Lopltari et n Tg.'
Ocna, mais ici, po,ii tu premiere iois, dans une situation stratigraphiqut:
forrme identique i ce1le d'un
Jr6.i;". L'exemplaire de Poiana est ;d'un'e
houle d6couvert, ces dernidres ann6es, d Monte,oru, dans 1a r6,gion de
pluiau. t-e type' de cette hache parait donc organiquement relie d 1a
culture Monieoru. Un exemplaire isol6, du Mus6e de Berlin (Praeh.
ieitscnr., XXIII, 1932, pp" l32, sqq.), que i'on pr6tend. 9ppofi6 d5
Scutari (atnanie), mais qri'on u proCurei par voie commerciale, pourra-it
i"if-Ui.,i prorunir de ceite mdmb aire d-etoujours cu1tur,e, du territoire d'e la
[,P,R., 1. commerce des antiqu'es est suspect'
"ri
Les couches Poia,na I 2 (Halistatt) et Poiana I 3 (vers 1a moitid de
1'6ge d,u fer) n'ont fourni que'des 616ments qui r6pdtent ceux d6ji connus
des annties pr6c6denters.
L'inrventaire ders c,o,u,cihels rie la rphase LPoiana rII l-2 (second 6ge
du ,fe,r: IV-e-I-er sidcles avant nolt,re drre) e,st ,fort rich'e,. On 1' a tr'ouve
cle n,o,ntrbreux otttils (f auci1les, ham,eqo,n's, rpetit trird'ernt, lmcr,s, cre'u'sets,
ai-gui11es, cis,eaux, poinqons, couteaux, c-ani-f) ; des armes
(fragments de
i;fr;; ,d;Op6.r, poign6e'et "e,n garniture d'6p6e, d6corations de lourreaux
J'ar6ar. pointes' de- ildches ib,ronze, cle t1,,pe ,,,sic)'the", rhomhoidale's
ou' d trois tranchanits) ; de la c6ramiqu'e en aibondance (va'ses pofetlx'
primitifs, vases primitifs i poli noir, vises grisdtres de technique sup6-
ii"rr., amphores grecques, dont quelques-unes portent des estampilles
'grecs d'imp'oriation); de - nornbreux objet's de
thasiennes,' lins vise,s - .
J"ii*tt. .t de parure (perles de verre,miroirs. de cor;naline' 'et d'ambre'
euiniirr.r en bitume,-aL petit's peignes en os, de bro'nze, amulettes
:;;i;;ii.;"0"i aiu*ir ."qril,iigu. marins, bracelets, boucles d'oreilles
;t;pfu6; i cheve,ux en bionze-et en argent,,. des pintaderas 'en terre
gf rii* 1 dessins spiraux) ;. des .figurines anthropomorphes, de,.carac-
ier* magique;
-ntonrE, dei monnaies (hi"striennes, en argent, ca,llatiennes,
.n 'et daces, concaves, en argent 9! el bronze); de--no.Tbreu-
ses liibules en broi,r., ,de types: thrace ltig. ZO, d-g), La Tdne
II (fig' 26
i_t, 5i et La Tdne iif (fig.'26,,!-.4;.28, 1:5). Datns un'va,s,e de l,a c,ouch'e
li-
ii-i,,n a trouv6 rn oieplOt d;o,bjetrs en bronze; biracreiets, penrdentiri,
Urt",, tt tr"es et plusieurs gros anneaux en .fer, ainsi que dos perles en

1
 SANTIERUL POtrANA

petites dents d'a'ni,maux et d,es ammlettes en coquillages mari,ns, tout cela

ci,rnent6 dans une conglomdration co,mpacte de rouil'le d,e fer (fig. 29, b),
De ,f inventaire ders couche,s sup6,rieu'res (P,oia,n,a 'III-IV, I-er 's;idcle
avant n. d. n. d.) il laut mentionner plusieurs monnaies
- I-er sidcleeuide,a,rgerrt
rorna,iines r{puiblicaines, et en ,bronze, a,inrsi gue cles rm,o,nnaieis
d'Auguste et de Tibdre et divers objets d'importation romaine.

RECHERCHES A PROXIMITE DE LA CETATUIA

On a elfectu6 quelques sondages sur l'6tendue du village de Poiana.

Ils ont permis de consta'ter que 1es couches I,II-IV de la Cet6{uia
s'6tende,nt avec tout autant d'intensit6 en dehors ,de oeile-ci, vers le SE
et ,1e S. Dans la zone fun6raire au ,N e,t i 1'E ,de la Cetdtuia, on a iden-
tifi6 neui tumuli. Cependant, on n'en a pas explor6 un seul cette ann6e.
SONDAGES EN DEHORS DU VILLAGE 'DE POIANA

on a ex6cut6 des sondages dans les environs des villages de Hu-

lesti -et d,e Diaconi, commune de Poiana, ainsi que da'n,s 1es districts
d'lAdiuld et'de B,acdu, srutr la tive 'drro'ite"du S'iret, d 'Ciorani, MAndriqoa
et Riclciuni. A Huleqtl (Pleqa) on a constat6 un 6tablissement de ]'Age
du Lronze (culture Mont,eoru). Un 6tabli,ssermenrt d,u s,ecornrd 6rge du
fer, contenant des 616ments 6pa,rs plus anciens, de la fi'n ^du n-6o1ithiq'ue,
i affinit6s Usatovo, est apparu d Diaconi, au lieu dit ,,Calud". A Cio'
rani (dislrict d'Adjud) on a fait des investigations dans. deux stations:
I'u,ne au lieu dit .1intirirn", d,e la phase Mo,nteoru, l'autre au lieu dit
,,Fdnrtdna-rdi,o-CArmp'', neolrithique de types lev'oare'I-
(Tripo'lye {) et II t.
A MAndri;ca (dislrict d'Adjud) el d. Rdcdciuni (district- d,e. BacSu) o,n
a 6tudi6 ries 6ia;blissements se rattachant d la culture Monteoru.
RECONNAISSANCES DANS LE DISTRICT DE TECUCI

point de iouilles, de simples enqu6tes, men6es sur to,ute i'6tendue de

ce district, ont conduit e 1a'-v6riiication et i f i'dentification des stationrs
su,ivantes : Buciumbnl (6poque La Tdne III-roimaine), Viz-ureEtl (alluvions
m616es de vestiges appo,It6s d'rune station idu .m6me dge), Branl,sle. (m6rne
6poque), Brdhi;e;fl-lune station: ,,,La Chilii", au nrrrd- du village, 4
Oftmenis n6olithiqiles et a c6ramique hallstattienne et g6tique du second
dge du fer; u,nb autrre: a'u ,stud, d ,,Bdh[,1oaica'' d cera'mi'que n'6o"
litirique de type LTsatovo et il c6ramique g-6tique), Cosil.eni (statio.n 96-
tique et paliisade c1'6poque f6odale) , Toflea (tesson iso16, de l'6poque
getique)

RECONNAISSANCES DANS LE DISTRICT D'AJUD

On a ef.fectu6 des teco,nnaissances dans les staiions da; Dcmnesti

(616irnents :ndolithiques, ,de 1'6ge ,du rbr,onze (Monteoru), g6'tiqure's __ar-
ciens (La Tdne ILI), g6tiquels d'6poque rorin,a;in,e, rom,a,inis tarditlis ,du IV-e
s. de n.d.) , $igcani (age au brbnie et second dge du fet), Homoce a
 228 STUDII 9I qERCETARI DE ISTOHTE VECI{E

(obstacl,e,^d'une epoque ind6terrminee, creus6 en ,travers de la route lon-

gept l.e S^ir9t qui donne accds au grand massif boise-entie n"."Lr".t
Poiana), o,c.heni (6tablissement g6ti-que de 1'6poque ro*uln* et 6l6ments
epars, neolithiques et du IV.e s. de n.d.) , cd,uia'de'los (station
de |epoqLie
. romaine tardive, IV-g s, .d" 1.d., et de fa pdriode ie"arf ij, nrrro lneifiiiii_
.pha'se cucuteni A), cdpote;ti (6tiblissement gdtique de 'r,apoque
que,
romaine, monnaies
.de vespasi,en,.'Trajan_et Adrien) ,'iiihnro laeui eia-
blissements n6olith.iques -
iucut6niensi, Bdciiiu ii'titi#"-ri.tunootiitrique ae
ll ql?:u cucuteni A), porcdre! (haut'eur ao,minant[-a 6tarblissement
n6o1ithique,des-phases.Cucut6.niA-BetB).
RECONNAISSANCES DANS DIFFERENTS DISTRICTS
A Deqlul Diene{ .(commune de pincegti, district de Bacdu) sur le
siref on- a- examin6 lbs traces d'anciens'foss6s arn"-apoque'lna&ei-
rnin6e. L'existenoe d'u,n vallum tra'lnersant le plateau moldave de la
jusqu'au-,Prr!, comme f'avait. suppos6 autrefois Gr. f oci I escu,
r,.ii
_p1s ggnlirm6e. A Bodeasa (co'rnmune. de vultureni, aistiict au l"i"tin,
fpS.^A* Bdr,lad). on a constate un 6tablissem,ent g6t(ue d; i"g; L;-iJ;;
:+:r. II. Dans la va116e du Siret, a cdrimdnegfi (dijrict' de panc?u, ,ag. -iie
Putna) on ,a reconnu ,une vaste station gofiqu* de 1,6poq,e ro,maiie. A
l'occasion des voyages aller retour entie [iucarest dt l" chantier de
Poiana, le co,ll,ectiI "des fquriller poirnu lgsi ; agarement e,ffectu6
--lrurill
reconnaissances dan,s les stations de: pietroasele -ialrt.iot -'a.
des

169. _de Buzdu) of se trouve un camp romain d'une 6poque avanc6e,

et,obreiila- (commu,ne de S{o,bozia Bradului, aistrict ae nl Sarrtj.-t;;;
cett,e dernidre 1oca1it6, on_trouve, sur une
]qge 6tendrl,-u", ""riig.r"a-u
1'3g".-{q bronz,e (phase Monteoru) et de.l,6p"oqu,e ,o*u.lnu du Bas Em-
pire (IVe s. de n.d.)
' LE \ALLUM DE LA MOLDAVIE ]NFERIEURE
Le collectif arch6ologique de poiana lgql s'est 6gale,ment pr6oc-
!|p.e. d'yne_ autre question : piosculeni
le compldtement du trac6 di vailum 'de la
Moldavie Inf6rieure, entre sur le Siret, et Stoicani sur 1e
Prut. Les recherches de cuca et' ,oasele, de l,ancien dopartemenf Je
co,vurlui (actuellement district de Tg.-Bujor, r6gion de Galai'z) ;6roi;
la qu,estion des lacunes qu'il y avait au hilieu"de ce trac6 eritre
"nicudalbi
et Fdnt6nel".- Quqlt d ce1les de 1'extr6mit6 ouest du vallum, ver,s le siret,
entr,e Tecucel et Plosculeni, on n'a pas pq obtenir de r6s,.,itati-aeiiri-fiid,
progres'r6aiis6s aanJ aes questions a" oetair. En g6n6rai,
fliglg- 9e1t1ins
Ies constatations de l95l ont confirm6 e,t conrrpl6t6 la ,descriptiin du
vallum qui a par.u. dan; stuaii li igicetdri cti Istorie veche (Etudes et
Recherches AHistoire Ancienne)- 1g50, II, pp. 16Z-lT4).

EXPLICATION DES FIGURES

Eig. 1. - La Cetirluia de poiana (piroboridaaa). plan, des ioui11es.
li1. Z. - Profil de I.a paroi sud de la fouille ,L fsimoiiiiEt.
fie. 3. Fouille L: restes de foyers de l'6poque'g6tique '(poiana IIl1) orn6s
de bordures incis6es.
Fig. 4.
- Tombes i inhumation, de i'6poque g6tique (poiana II/l).
 3g $AIiruERruL POIANA ,)Q

.f!q,.5..: Fragment.dc vase du stade.moyen de la harbarie (culture Monteoru),

decor6' d'insisions gdorn6tr,iques esquissant des iigures humaines.
Fig.,6. Vases du stade"moyen de la barbarie, (culture Monteoru): l, coupe i
bord oblique -et d panse en forme de jabot de canard (anse reconstitu6e hypothdtique-
ment);2-3, coupes aux anses sur6levees; 4, fragments du fond d'une coupe d6coi.ee
de cercles concentriques incis6s et de series d'alv6oles.
' Fig. 7. Objets datant du stade moyen de la barbarie (culture
- d'aises de vases i sinrulacrds de ligures hu*ri""; ;; iuti.if l\lonteoru)
-a,-irrfo-:
l-2, fra"gments
*nent c6ramique d d6cor.. composd 'de demi-cercles ifrprim6s;
-la 4, couteau en tronze. - ,
_
-1,
Fig. 8. - _Objets datant du stade moyen de barbarie (cultirre Monteorui; "'
couteau en grds; 2, hache de bronze i nervures et n t6te pribmatique; B; haclie
en pierre polie.
Fig.9. Ecuelle du stade sup6rieur de {a barbarie (premier Age tlu fer),:rux
- de
bords d6cords rainures obliques.
Fig. 10. --.- Vase datant du prbrnier 6ge du fer aux anses sur6lev6es, d6cordes
d'incisions.
Fig. tl. - Fragment de vase du premier dge du fer, d.dcor6 d'irnpressions en
dents de peigne;,combl6es (une substance.blanche.
Fig. 12. Objets du second dge du fer (culture getique): l, couteau en fer de
-
grandes- dimensions; 2, faucille en fer; 3, manche en os d,un couteau de fer; 4, poin-
qon de fer i manche en os; 5, canif de fer i manche en os.
Fig. 13. Objets du secorrd dge du fer (culture g6tique) : l, support en ler
- 2,
pour la broche; 6peron en fer; 3, fourchette-qrochet en fer, i trois dents; 4, frag-
ment de ciseaux en fer; 5, €tui en bronze.
-. lig 14. -Objets en terre glaise du second dge du fer; l,,avers i d6cor spiral
Q'wr pintadera; 2t bouchon d'amphore ; 3-4. protomds de b6liers provenant d'un
sup.port de broche.
Fig. 15. Burette en terre cuite grisdtre, de te.chnique. sup6rieure (fabrication
. g6tique l,ocali:)- da,tant du starde sup6rieur de la barrbarie (second dge du fet'); d6corde
d.e ligqeg_ polies et pourvue dlune anse model6e en torsade (profil et face). Gran-'.
deur: 2/7.
Fig. 16. Ecuelie primitive poiie datant du stade sup6rieur de'la barbarie (se-
,:
cond 6ge du -fer).
- Fig: 17. . Stade supdrieur de la barbarie (cu'lture g6tique du second dge du
ii. '. fer): petit pot d6cor6. de- nombreuses pr,odminences, ddcoiveit dan,s une toribe i
inhuma tion.
fig. 18. Lamp,e -en terre euite, d'importation romaine (lucerna), grisAtre, d6-
corde d,e motifs- en qelief et reiouverte d'une rnin,ce ,couche d'6rnai1.
.. fourreau
-Fig. 19.
-Objets tiu second dge_du fer: l,,garniture en fer ajoure, provenarrt
.d'un d'6p6q; 2, garniture en bronze de 1i pointe d'un fouireau; '3, peisr,"
:r'. en. gs; 4, estampille thasienne de l'aies d'une amph6re -d'in.rportation; b,- 6pinfle-en
argent.
Fig. 20. Oligts de la iin du second Age du fei :i 1; fragment de vase. romain
d'irrnportati,on, -d6cor6 de, motils peints en rouge et ,d'une s6rie de feuil,les rde lierre
..: en relief; 2, tessons de'patdres griges,'de technique sup6rieure, dont le fond est d6-
cor6 de l-ignes polies .Iormant un triscdle; 3, fragment d'anse dlune amphore bi-cylin-
drique pr6sentant des graduations entaill6es, ayanlpeut-6tre servi-de mesure; {, poi[n6e
7'.i: ,en . os. d'une 6p6e: ;.
t,'
. Fig. ,1. i-. Fragment de fin vale hel,l6nistiqu,e, d'imp.ortation, d6cor6 de figures
appliqu6es, en relief (uh personnage f6minin drape et un Eros). .' ,'
Fig.22.: Second, Age,du ferl 'Fragrnents de coupes grisAtres de ,technique sup6-.
1]eure, trav.aill6eS par les au,tochtgnes d'aprds des moulei d6liens d'importaii,rin, des
II-e-I-er siec.les avant notro Ere.
I - Fig. 23. - Objets du second dge du ler: l, bracelet en bronze aux extr6mit6s
model6es en foime .3, 2, frhgment de statuette romaine
de tdte de serpent; en bronze
re.pfdsentant le pied_- d'un cheval; scarabee egyptien en verre; ,1, garniture en
bitume redouverte d'une mince couche d'argent, -dEcor6e
d'incisitrns; 5f anneau en
argent; 6, iragment de I'anse d'un vase en 6ronze.
Fig- 24. d'objets du stade sup6rleur de la barbarie (cuJture g6tique du
second dge du --D6p6t
ier) ; a) vase lragmentaire, ,primitif, i poli noir, qui contenait 'le d6-
pdt ; b) d6p6t contenu dans le vase, formant un conglom6rat cimeni6 .par de la rouilie
2s0 STUDII $I CEBC.E'TARI DI' ISTORIE VECHE 40

de fer cornrpa,cte ; .,c-5") une partie des objets_ reti,r6s_du conglorn6rat ; c) amulette form6e
de petits toquillag6's marins ; d) deux fibules thraces en br,onze attarch€es I'une d
I'autie; e-f) fibule; thraces en bronze; g) fibule thrace en bronze dont l'appendice
est. br,isE ; h-j) bracelets en br'onze'
Fig'. 25".'- Fibules en bronze du second dge du fer: l-2, type La Tdne II;
3-4,' type La Tdne III.
Fig. 26. Fibules en bronze de la fin du-second. dge- du ier l-5, type La
- IIIJ
TEne 6-7,-type provincial romain des .I-er-II-e sidcles de notre dre.
qn bronze provenant du m6me d6p6t: .1, bracelet en spirale;
Fig. 27.
2, pendeitii form6 - flbjets
h'une plaque di bronze en fgrm-g-- de croissant aux pointes en
volutes, i d6cor de points iepouss6s; 3, bouton h6misph6rique. -
nig. ZS. en bronzs du type Nauheim (I-e-r siEcle de notr,e -Ere) ddcor6.e
- Fi6ule
,de deui oiseaux en reliel s'abreuvant i 'un vase repr6sent6 par un cylindre en fil
enfoul6 e,n spiral,e, ayant en son milieu une rpefle de verre !n(ig'o. On rem,arque 'deux
cv,lindres sirnilaires au-dessus de la t6te 'de la fibule. Inlpor,tation romaine. '
" ;Fig. 29. Vas,e gr,isAtre, de technique superieure (farbricaiion g6tique locale)
- Age du fer.
dat,ant d,u seconid
Fig. 30. Vas'es grisdtres de technique supdrieure, (fabrication g6tique locale)
- 6ge d*u
datant d"u second fer: l, coupe i pied, d6cor6e de lignes polies; 2, pot
sphtroidal.