doua - Alle.
gro -: aduce o muzică ·viguroasă, dialogul pe alocuri chiar
conce.r.tant dintre msi:rurnent_e este acum mai str.îns, iar procedeele de
dezvoltare a. s:ibstanyei tt:rnatJ.ce sînt atent gradate. Muzioa păstrează încă
urmele g~nulu~ de di-r.:ertzmento, dar noul şi personalitatea autorului stră­
bat cu evidenţa.
<?v~r~etul În !!1i ben:Jol major ne arată alcătuirea preferată de ciclul
de m.1.şca~1, dedusa de Mozart1 conform uzului destul de generalizat al
vremn, din structura tripartită a uverturiii italiene, În genul succesiunii :
rep~de --::-- lent - repede. În -.conseoinţă, mişcările CvartetJ.1.lui în mi bemol
m~1or. s1nt adno~ate c:_i _indicaţiile : Allegro; Un poco adagio Presto. „.
q.mvai1erul ~cestei lucran este partea mediană. Cantilena mozartiană li-
nsmul îndu10jător_ al mu.zicii, precum şi f mmuseţea Liniilor mdodice
:rau ~rep_~ marr:ine a măiestriei dobîndite prin trudă, prin nenumărate
mve'strgaţu conştiente.
·înaltele capo~opere mozartiene întmchipează Însuşirile firescului,
aşa cum le poarta în ele >Creaţiile naturii. Ultimele simfonii sonate
cvartete sau cvintete sint atît de desăvîrşite încît în ciuda ·com~lexităţii
lor fără ~~al, ele se ...?izol~ră spontan În fii~ţa no~stră, contopindu~se cu
ea, mnob1hndu-ne. N1mem altul nu. a reuşit în această măsură comunica-
rea un:ană pe c~lea r:iuzicii, nemijlocită, pură şi totală. Numai un om
de ger:m pute.a sa realizeze, Într-o 1v'Î:aţă atît de scurtă, această fabuloasă
ascensiune spre. culmile artei şi această cutremurătoare pătrundere în
lumea s_;ifleeulUI omenesc. De aici vine .aed nimb legendar, homeric, ce
pl~nea~a ~upra c~mpo7;itorului şi a operei sale. Vene.raţia ;cu care este
mttn::pm~t~ pretu~indem muzic.a hti Wolfgang Amadeus Mozart îşi are
tememl. e1 .}n mar~I: valori ~e care le c<;>nţine_; în sublimul expresiei atît
de cupnnzatoare ş1 m perfeqmnea formei muzicale.
. În pagiz:iile p_recedente am urmam stadi·ile incipiente ale cvarte-
tulm..., mozartian, situate În vîhoarea prefacerilor stilistice ce N.racteri-
zeaza ;recerea de la fazele predas~cismulu·i tîrziu la .clasicismul vienez.
Acun: il _;o~ cunoaşte pe Wolfgang Amadeus l\fozart într-o nouă fază,
superioara, m care el a devenit, Într-un timp foarte scurt şi alături de
Joseph Haydn, marele legiuitor al· concepţiei clasice pe tărîmul .cvane-
tulu1 de coarde.
.. în lun~le august şi septembrie ale anului 177 3, Mozart compune h
Viena un ·Cllclu de şase. lucrări, În cîte patru mişcări bine delimitate, în-
zestrate cu o remarcabilă cant abilitate ·instrumentală şi cU o factură ri-
1
guros elab?rată. Sfot cele şase cvartete de coarde <:unoscute în general
sub dei:-;im1re~ de „Cvartetele vieneze", specificate de Dr. Ludwig Ritter
von. Koche~ m catalogul ce-i poartă numele cu nlliITlereile 168 şi 173.
De?. o noua avalanşă de cvartete, la numa.-i dteva luni după t:erminarea
sene1 precedente, tot de ~ase. Faptul se ·Cuvine reţinut şi reflectă, cu si-
33
gura:nţă, dorinţa de adaptare a autorului la iCerinţele muzicienilor şi ale
publicului din Salzburg şi Viena. Ciclul cvartetelor vie_neze :aduce Înnoiri
mţ>st.<;!1ţrale, înaint~ de ·toate, pe yl~ul for.m~i _muzicale, l?e co~rdona.t.~
cnterulor de orgamzare a succesmm1 de m1;Şcan. în al doilea nnd, aiCL
s~ modi~ică tre.pt~t: fac~l1:11a muzical.a <:a ":ta.re, sc~iitura _in?trumennală, ca
Şl travahul te.matlC, ma'l mtens arvCUit, mal J2.~etenţlOS ~DtlstlC~Şte ·C~Il:C~pUt:
Ritmul iÎn care apar a<::um adevarate ,creaţ11 e:te uhutor. Simfonia m ~t
bemol major, catalog Kochel 182,_ este. data:a ~ Salzbur~, 3 octombrie
1773 · •Îar simfonia urmăware, Mica simfonie z.n sol nu.nor, este sem-
nată clouă zile mai tîrziu, în ziua de 5 octombr.îe 1773.
Muzica acestei simfonii, ·ce prevesteşte Marea simfonie tn sol minor,
numărul 40, a anului 1788, pare a fi înflădrată de -curentu:l „Sturm u.'!d
Drcmg'c şi, asemenea unui fulger ce luminează o lume no~ă_, un alt. f~l
de a fi al lucrurilor ne arată un Mozart pe cale de a depaş1 toate limi-
tele stilului galant' şi ale ·convenţit.;nilor. Profun!imea. Ji Jrămîntarea
apro?-pe _romanuică a ,_m~zi.ci.i din pnma ~art~ a ·Slrnfo!11e1 smt .cu, totul
neob1şnmte. Iar la sfarş1ml acestui an at1t de bo~at m roade, Mozart
compune primul său cvintet cu două viole, gen m ·Care va excela pe
urmă.Dar . , "
să ne Întoarcem la cvartetele scrise s~b ceru·1 msont. a
·
~ene::
l \T" ·
Oare de ce face 1V1ozart tocmai acum şi tocmai În aces.t gen mvesngaţ11
atît de multe ? Răspunsul este evident. Pentru c~ numai cvartet~l d:
coarde, acest organism sonor yer~e'c;t închegat ş1 0·121C:gen, cap~b1l sa
susţină cele mai complexe desfaşuran sonore, putea sa 111~es?easca com-
pozitorului finisarea tehnicii sale, obligî~u:l la o esenţializare a el~­
V
mentelor tematice la varierea acestora, obhgindu-1 sa dezvolte ~u o ma-
ximă consecvenţă 'aspecte caracter_Îstîce conţinute În materialul tematic ~c
bază. Aproape imediat, cadru_l formal_ se îr:ibogăţeşte, se augme~teaza,
ivindu-se semnele unui travalm tematic extins pe supr.afeţe man, fap~
ce va caracteriza chiar stilul mozartian de mai tîrziu. În viziunea lui
Haydn şi a lui !vfozart, şi În.că î_n acelaşi tirr:p,.cvarte~ul de co.arde est~
marele laborntor în .ca:re se obţm da.tele prmc1pale ş1 ordonatoare ale
stilului nou, clasic, ai•ci se deapănă experienţele" hot~rît:xi-re ...
Mozart urmă.reşte .acu.rr: în mai mare ma sura d.uvers;f ica:·ea res~rs~:
lor de expresie ale forma.ţie:1. Atragerea tuturor vocilor rn discurs '.a. h : 1
desigur un proces îndelungait, <:u faze diferite, Însă Î?noire~ este viz1_btl_ă----i
de La început. în şcoala vieneză, .autor~t~tea. basului cont1~uu se ~1m1~'
nll'ase muh. Tocmai acest lucru va permite lm Mozart o mai armonioa:a
şi mai lejeră -împletire de voci.. ~c:e·sta este ~erenul _r:e care Mozart depa.~
şeşte mentalitatea :italiană. De a1c1 Îq c?lo mcep; _d_:alo~gul rn „ex12onenţ1~
şcolii vieneze şi apoi interinfluenţa am de fenc1ta dmtre gtndirea lm
Haydn şi Mozart.
39