ORNAMENTICA PICTURII P E LEMN —

E L E M E N T D E U N I T A T E I N A R T A ŢARILOR
ROMANE DIN SEC. A L X V I I - L E A

de F L O R I N ŞERBĂNESCU

I s t o r i a a r t e i e v u l u i n o s t r u de m i j l o c înregistrează, p e n t r u răstimpul cuprinzînd

c a limită finală cel de a l X V I - l e a v e a c , împliniri m a j o r e situate, c u strălucire, alături
de c r u c i a l e l e m o m e n t e şi procese evolutive p e c a r e i s t o r i a de a n s a m b l u a statelor
feudale româneşti şi l e poate r e v e n d i c a pe p l a n economic, politic, m i l i t a r şi c u l t u r a l .
Evoluînd, încă, pînă s p r e sfîrşitul sec. a l X V I - l e a , c a şi alte domenii a l e a r t e i
m e d i e v a l e româneşti, în p r i m u l rînd l a şcoala înaltelor tradiţii a l e a p u s u l u i Bizanţ,
p i c t u r a pe l e m n cunoaşte, odată c u u l t i m a p a r t e a perioadei de t i m p a b i a a m i n ­
tite, o efervescenţă înnoitoare specifică, c a r e , deşi n u anulează tradiţia, oferă l i m b a ­
j u l u i a r t i s t i c posibilităţi n o i de e x p r i m a r e , conforme c u modificările de gust a l e u n e i
societăţi deschise a c u m m a i m u l t şi s p r e a l t e focare de cultură şi artă a l e v r e m i i ,
c u m a r fi l u m e a europeană a renaşterii t i r z i i şi a b a r o c u l u i s a u aceea, luxuriantă,
a orientului . L

F e n o m e n u l a n u m e l a c a r e intenţionăm să ne r e f e r i m este apariţia în p i c t u r a

pe l e m n , în s e c . a l X V I - l e a , a u n u i stil şi a u n e i t e h n i c i p e c a r e l e - a m putea,
generic, n u m i „decorative". Caracteristică, p r i n excelenţă, noii orientări este
i n c i z a r e a în s t r a t u l de preparaţie de g r u n d , m a i gros decît pînă a c u m , a u n o r
m o t i v e o r n a m e n t a l e , în e x c l u s i v i t a t e v e g e t a l - f l o r a l e , şi c a r e acoperă părţile libere
d i n cîmpul icoanelor, adică acele părţi c a r e n u sînt ocupate de p e r s o n a j e l e pictate
în t e m p e r a c h e n a r u l m a r g i n a l , aureolele, p u t e r n i c reliefate, şi c h i a r cîmpul l i b e r
d i n p a n o u l c e n t r a l . A c e s t e m o t i v e vegetale, i n c i z a t e îndeobşte în „méplat", sînt a c o ­
perite, în f i n a l , c u foiţă de a u r , generînd u n efect deocorativ deosebit de s p e c t a ­
culos, a cărui d i m e n s i u n e de bază se v r e a a fi preţiozitatea 2

I m p o r t a n t d e s u b l i n i a t , pe l i n i a a s p e c t e l o r unităţii de viaţă artistică pe c a r e

le urmărim, este f a p t u l că s t i l u l , s u c c i n t prezentat m a i sus, este reprezentat în
toate cele t r e i ţări române : în M o l d o v a , u n d e găsim t i m p u r i i opere l u c r a t e în
t e h n i c a a m i n t i t ă , în Ţara Românească şi i n T r a n s i l v a n i a .
3

E s t e c a z u l să ne p u n e m întrebarea, în acest p u n c t a l discuţiei, a s u p r a o r i g i n i i

a c e s t u i n o u s t i l apărut în p i c t u r a icoanelor. I n a c t u a l u l s t a d i u de cunoştinţe trebuie
să p o r n i m , se p a r e , de l a i d e e a că s t i l u l decorativ, a l m o t i v e l o r i n c i z a t e , n u a r e o
origine unică. C e l dintîi element lămuritor, ce poate f i a d u s în discuţie, este împre­
j u r a r e a , deosebit de importantă p e n t r u a r h i t e c t u r a interioară a v e c h i l o r noastre

1
Problemă f r e c v e n t abordată în l i t e r a t u r a de specialitate. V e z i , de e x . : Istoria
artelor plastice în România, v o l . I I , E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti, 1970, p. 12—14 şi
u r m . , 103—104 şi u r m . , 157 şi u r m . (în c o n t i n u a r e : I A P , I I ) ; Răzvan T h e o d o r e s c u ,
Itinerarii medievale, E d i t . , M e r i d i a n e , Bucureşti, 1979, p. 69—79, 155—163 (în c o n ­
t i n u a r e : Itinerarii medievale) ; A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Arta în epoca lui
Vasile Lupu, E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti, 1979, p. 22 şi u r m . , 95—97 (în c o n t i n u a r e :
Arta în epoca lui V a s i l e Lupu) ; i d e m , Motive ornamentale în arta moldovenească
a sec. al XVII-lea, în „Revista m u z e e l o r şi m o n u m e n t e l o r " , M o n u m e n t e istorice şi
d e artă, a n . X L V I I , N r . 2/1978, p. 70 (în c o n t i n u a r e : Motive ornamentale...) etc.
2
C o r i n a N i c o l e s c u , Icoane vechi româneşti, ed. a I l I - a , E d i t . M e r i d i a n e , B u ­
cureşti, 1976, p. 17 ; I A P , I I , p. 77, 141 ; A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Arta în
epoca lui Vasile Lupu, p. 60.

www.mnir.ro
I i n
1 y
in
Planşa Α.
www.mnir.ro
IV
_ v
ORNAMENTICA PICTURII P E LEMN — ELEMENT DE UNITATE 177

monumentele — lăcaşuri de cult, că, spre sfîrşitul sec. a l X V I - l e a , apare si l a noi

iconostasul înalt, c u întreaga s a structură de icoane grupate pe c i c l u r i , el înlocuind
m a i v e c h e a tîmplă joasă, de tip b i z a n t i n .
Apărut încă d i n sec. a l X V - l e a , în R u s i a , iconostasul a d u c e c u sine, c a primă
şi majoră consecinţă, s p o r i r e a sensibilă a c e r e r i l o r de icoane, c a atare, i m p l i c i t ,
p r o l i f e r a r e a meşterilor z u g r a v i de icoane şi a operelor l o r ' . 1

P e de altă parte, iconostasele sînt sculptate, modelele 1er fiind, p r o b a b i l ,

iniţial, a l t a r e l e de tip occidental d i n T r a n s i l v a n i a şi P o l o n i a . R e l i e f u r i l e l o r p a r să
fi i n s p i r a t , în p r i m u l rînd, pe meşterii c a r e a u trecut I a g e n e r a l i z a r e a motivelor
florale i n c i z a t e şi l a i c o a n e . 3

O altă sursă de inspiraţie a u constituit-o ferecăturile de a r g i n t s a u aureolele

stucate, ori n u m a i s i m p l u decorate c u i n c i z i i , a l e u n o r icoane m a i v e c h i , p r e c u m şi G

aureolele stucate d i n p i c t u r a murală, i a r , alături de acestea, r e l i e f u r i l e sculptate i n

piatră şi ornamentaţia, excizată „au repoussé", a obiectelor, de a r g i n t m a i ales,
l u c r a t e c u înalt meşteşug de meşterii v r e m i i .
Rămîne, în sfîrşit, de a m i n t i t posibilitatea c a , l a u n m o m e n t dat, elementele
definitorii a l e n o u l u i stil „decorativ", apărut şi adoptat în p i c t u r a de icoane, sâ-şi
fi făcut loc în c h i a r m a n u a l e l e de zugrăvie, în aşa-zisele „erminii", colportate, în
permanenţă şi în d i v e r s e v a r i a n t e , de meşterii z u g r a v i înşişi . 1

T o a t e acestea v o r fi condus, treptat, l a f o r m a r e a şi c o n s o l i d a r e a gustului p e n t r u

o r n a m e n t u l r e l i e f a t şi p a l p a b i l , care, pe bună dreptate, a putut fi r i d i c a t în r a n g u l
a p r e c i e r i l o r , p e n t r u sec. a l X V I I - l e a , l a n i v e l u l unei adevărate „civilizaţii româneşti
a t a c t i l u l u i " , ceea ce înseamnă „triumful plasticităţii şi a l t a c t i l u l u i a s u p r a p i c t u r a ­
8

lităţii şi a l v i z u a l u l u i " 9
ce dominaseră a r t a românească în sec. X I V — X V I .
S t i l u l decorativ, c a r e dă, c e l dinţii, nota originală în p i c t u r a de icoane a
v e a c u l u i a l X V I I - l e a , n u este a l t c e v a decît o i l u s t r a r e i n plus, foarte sugestivă, a
noii mode a r t i s t i c e împămîntenite l a noi.
O observaţie de primă instanţă, c u c a r a c t e r de generalitate, ne i m p u n e ideea
că, p r i v i t în a n s a m b l u , s t i l u l i n c i z i e i de m o t i v e o r n a m e n t a l e i n s t r a t u l de g r u n d a l
i c o a n e l o r este prezent, m a i m u l t s a u m a i puţin, în toate cele t r e i ţări române, c u -
prinzînd o perioadă de t i m p m a i întinsă, d i n sec. a l X V I - l e a şi pînă spre sfîrşitul
epocii m e d i e v a l e . ln

Dacă ne r e f e r i m , în s c h i m b , e x p l o r i n d unele detalii a l e problemei, l a r e p e r ­

t o r i u l m o t i v e l o r o r n a m e n t a l e folosite şi, m a i ales, l a m a n i e r a de s t i l i z a r e a lor, a p a r
n e c e s a r e o serie de precizări, delimitări în t i m p şi particularizări.

3
V e z i , de e x e m p l u , icoanele d i n a doua jumătate a sec. a l X V I - l e a de l a
m - r e a H u m o r , r e p r o d u c e r i color : C o r i n a N i c o l e s c u , op. cit., p l . 25—27 ; r e f e r i r i în
text şi în I A P , I I , p. 77, 141—142.
4
I A P , I I , p. 76, 141 ; V a s i l e Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală
românească, E d i t . Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 176—177.
5
C o r i n a N i c o l e s c u , op. cit., p.17.
(i
Ibidem, p l . 1, 2—3, 22—23, 24 ; I A P , I I , p. 141.
7
U n e x e m p l u , în acest sens, poate fi e r m i n i a l u i D i o n i s i e d i n F u r n a , întocmită
l a A t h o s , i n t r e 1729—1733, după modele a n t e r i o a r e şi tradusă, p e n t r u p r i m a dată,
în l i m b a română, în 1805, de M a c a r i e de l a Căldăruşani. E s t e s e m n i f i c a t i v faptul că
D i o n i s i e , z u g r a v ataşat tradiţiei b i z a n t i n e şi, m a i exact, a c e l e i a paleologe a „şcolii
m a c e d o n e n e " , în c a d r u l căreia l a loc de frunte, el însuşi îl aşează pe M a n u i l
P a n s e l i n o s d i n S a l o n i c , indică r e l i e f a r e a şi d e c o r a r e a c u m o t i v e o r n a m e n t a l e i n c i z a t e
n u m a i p e n t r u a u r e o l e l e p e r s o n a j e l o r pictate pe icoane, în v r e m e ce fondul este
r e c o m a n d a t a fi neted, ceea ce poate fi u n i n d i c i u în plus că, într-o fază iniţială,
i n c i z a r e a motivelor decorative s - a l i m i t a t l a aureole, p e n t r u c a , a b i a m a i tîrziu, ea
să se extindă a s u p r a întregului cîinp l i b e r a l icoanelor (vezi : D i o n i s i e d i n F u r n a ,
Carte de pictură, E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti, 1979, p. 60—61, 31, 39 ; Erminia picturii
bizantine, după versiunea lui Dionisie din Furna, ed. îngrijită de C . Săndulescu-
V e r n a , E d i t . M i t r o p o l i e i B a n a t u l u i , 1979, p. 39—41).
8
Răzvan T h e o d o r e s c u , l o a n O p r e a , Piatra Trei Ierarhilor, Edit. Meridiane,
Bucureşti, 1979, p. 34.
9
Ibidem, p. 33.
1 0
E x p r e s i i m a i tîrzii a l e supravieţuirii s t i l u l u i c a a t a r e în d o m e n i u l p i c t u r i i
de icoane, v e z i în I A P , I I , p l . 88 (Ţara Românească, şcoala d i n Cîmpulung, icoană a
S f I l i e , lucrată de R a d u z u g r a v u l ) ; C o r i n a N i c o l e s c u , op. cit., p l . 70 (Maramureş,

www.mnir.ro
 Planşa Β.

www.mnir.ro
ORNAMENTICA PICTURII P E LEMN — ELEMENT DE UNITATE 179

A s t f e l , îndreptîndu-ne atenţia a s u p r a Moldovei, constatăm că s t i l u l decorativ

nu este c a r a c t e r i z a t , p e n t r u sfîrşitul s e c . a l X V I - l e a şi p r i m e l e decenii a l e sec. a l
X V I I - l e a , d e u n r e p e r t o r i u de m o t i v e o r n a m e n t a l e p r e a u n i t a r , v a r i e t a t e a f i i n d
caracteristică de bază . A c e a s t a este insă p e r i o a d a cînd, depăşind c a d r u l aureolelor,
u

o r n a m e n t i c a incizată invadează adesea şi p a n o u l c e n t r a l , p r e c u m şi c h e n a r u l

marginal.

Fig. 1 — „Sf. N i c o l a e " . Stroe d i n

Tirgovişte, 1644. Mănăstirea Arnota,
j u d . Vîlcea (în p r e z e n t l a M u z e u l de
Artă a l R . S . România).

T r e c e r e a n o u l u i stil în Ţara Românească a r e loc, după datele de c a r e d i s p u ­

n e m în m o m e n t u l de faţă, n u m a i d e v r e m e de d e c e n i u l a l p a t r u l e a a l sec. a l
X V I I - l e a . Dacă este să luăm i n consideraţie d a t a r e a celor m a i v e c h i icoane m u n t e ­
neşti, păstrate şi cunoscute pină astăzi, l u c r a t e în s t i l u l decorativ c u m o t i v e i n c i z a t e ,
a t u n c i m o m e n t u l pe care-1 a v e m în v e d e r e s - a r p u t e a p l a s a către 1640. într-adevăr,
cele m a i v e c h i icoane, l u c r a t e l a s u d de Carpaţi, c u o r n a m e n t e vegetal-florale
incizate, p a r a fi, pînă în prezent, cele datate în 1640—1644, reprezentînd pe Sf.
N i c o l a e (fig. 1), A r h a n g h e l u l M i h a i l , I i s u s H r i s t o s P a n t o c r a t o r şi M a i c a D o m n u l u i c u
p r u n c u l . T o a t e sînt opere a l e z u g r a v u l u i S t r o e d i n Tirgovişte , r e a l i z a t e d i n
n 13

p o r u n c a d o m n u l u i ţării, M a t e i B a s a r a b , p e n t r u c t i t o r i a s a , mănăstirea A r n o t a .
L a c o n s i d e r e n t u l legat de d a t a r e a acestor opere de artă s - a r m a i p u t e a adăuga
împrejurarea că, după m o a r t e a , în 1639, a l u i l o a n , f i u l l u i V a s i l e L u p u , şi după
renunţul a c e s t u i a d i n urmă, c e l puţin t e m p o r a r , de a m a i a s p i r a l a t r o n u l Ţării
Româneşti, relaţiile d i n t r e M o l d o v a şi Ţara Românească d e v i n c o n s i d e r a b i l m a i

b i s e r i c a d i n Văleni, icoană a S f . G h e o r g h e ) , p l . 75 c e n t r u l T r a n s i l v a n i e i , z o n a
H u e d i n — C l u j , I i s u s , învăţător, icoană d i n 1750) etc.
1 1
V e z i , p r i n comparaţie : C o r i n a N i c o l e s c u , op. cit., p l . 25—27, 32, 34, 35 ;
A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Arta in epoca lui Vasile Lupu, p l . 28, 31.
1 2
R e p r o d u c e r i : Icoana Sf. Nicolae — C o r i n a N i c o l e s c u , op. cit., p l . 46 ; p e n t r u
fişa de catalog v e z i şi p. 29, cat. 30 ; N . I o r g a , L e s orts mineurs en Roumanie, edition
de l ' I m p r i m e r i e d e l'État, B u c a r e s t , 1934, I . Icônes, p l . I X , (color) Icoana Arhanghelul
Mihail — „Buletinul C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e " , a n . X X X I V , 1941, fasc.
107—110, p. 8 (color). I c o a n e l e Iisus Pantocrator şi Maica Domnului cu pruncul —
„Buletinul C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e " , a n . X X V I , 1933, a p r i l i e - i u n i e , fasc.
76, p. 61, 62, fig. 12, 13. I c o a n e l e S f . N i c o l a e şi A r h a n g h e l u l M i h a i l s e află, în
prezent, în e x p u n e r e l a M u z e u l de Artă a l R . S . România.
1 3
D e s p r e S t r o e d i n Tirgovişte v e z i şi V a s i l e Drăguţ, op. cit, p. 287.

www.mnir.ro
Fig. 2 — „Iisus Hristos P a n t o c r a t o r " . Fig. 3 — „Muica D o m n u l u i c u p r u n c u l " . Fig. 4 — „Sf. N i c o l a e " . A t e l i e r u l d i n
Atelierul d i n Tirgovişte, 1644—1650 A t e l i e r u l d i n Tirgovişte, 1644—1650 (1651). Tirgovişte, 1644—1650 (1651). B i s e r i c a
(1651). B i s e r i c a d i n Sîmbureşti, j u d . B i s e r i c a d i n Sîmbureşti, j u d . O l t . din Sîmbureşti, j u d . O l t ,
Olt.

www.mnir.ro
ORNAMENTICA PICTURII P E LEMN — ELEMENT D E UNITATE 181

strinse. într-un a s e m e n e a context f a v o r a b i l circulaţia meşterilor v a fi fost şi e a m a i

intensă, după c u m p a r e , c u elocvenţă, să o demonstreze însăşi c o n s t r u i r e a , în s e m n
de împăcare, de către V a s i l e L u p u şi M a t e i B a s a r a b , a cite u n u i lăcaş de cult,
fiecare în ţara c e l u i l a l t : S t e l e a , respectiv S o v e j a .
în Ţara Românească p r i n c i p a l u l promotor a l noii direcţii a r t i s t i c e a devenit
a t e l i e r u l domnesc de l a Tirgovişte, căruia îi datorăm şi alte opere a l e s t i l u l u i
„decorativ" c u i n c i z i i , pe lîngă cele d i n 1644, de l a A r n o t a . P e r s o n a l , a m găsit alte
p a t r u icoane împărăteşti, de m a r e v a l o a r e artistică, în c o m u n a Sîmbureşti, j u d . O l t ,
comandate a l i t e r u l u i a m i n t i t de m a r e l e armaş M a r c o D a n o v i c i · . E l e datează d i n
ν

p e r i o a d a 1644—1650 (1651), s a u , poate, m a i exact, 1646—1650 (1651), cînd c o m a n d i ­

t a r u l lor figurează în documente în dregătoria de m a r e armaş, dregătorie amintită
de inscripţia de p e i c o a n a P a n t o c r a t o r u l u i . P e lingă această icoană, c u I i s u s
, 3

H r i s t o s (fig. 2), d i n a n s a m b l u l de l a Sîmbureşti f a c parte : M a i c a D o m n u l u i c u

p r u n c u l (fig. 3), Sf. N i c o l a e (fig. 4) şi A d o r m i r e a M a i c i i D o m n u l u i , i c o a n a de h r a m . 1β

I m p o r t a n t de s u b l i n i a t este faptul că a t e l i e r u l domnesc d i n Ţara Românească

p r e i a d i n M o l d o v a s t i l u l a m i n t i t , p r e c u m şi r e p e r t o r i u l de o r n a m e n t e a l a c e s t u i a ,
d a r n u se r e d u c e l a a c t u l p a s i v a l recepţiei e x c l u s i v e , ci elaborează vădit t e h n i c a şi
m a n i e r a de s t i l i z a r e , p a r v e n i n d l a u n l i m b a j p e r s o n a l de expresie artistică, uşor de
recunoscut.

1 4
F l o r i n Şerbănescu, Pictura pe lemn ăe la jumătatea sec. al XVII-lea la mo­
numentul istoric din comuna Sîmbureşti, judeţul Olt, i n „Revista m u z e e l o r şi m o n u ­
m e n t e l o r " , M o n u m e n t e istorice şi de artă, a n . X L V I I , N r . 2/1978, p. 78—84. D e s p r e
M a r c o D a n o v i c i v e z i , pe l a r g , şi N i c o l a e Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din
Ţara Românească şi Moldova, sec. XIV—XVII, E d i t . Enciclopedică, Bucureşti, 1971,
p. 167.
1 5
F l o r i n Şerbănescui art. cit., p. 79, 80, 84. în art. cit., p. 84, d a t a m icoanele
de l a Sîmbureşti între 1646—1650 (1651). Faţă de această datare a d u c e m a i c i
următoarele precizări : N i c o l a e Stoicescu, în op. cit., p. 167, îl indică pe M a r c o
D a n o v i c i c a m a r e armaş i n p e r i o a d a 1644, m a i 1 — ante 1652, i a n . 15, fapt c a r e ,
discutînd n u m a i l i m i t a inferioară a i n t e r v a l u l u i , este posibil, întrucît M a r c o f i g u ­
rează, p e n t r u u l t i m a dată, în dregătoria anterioară, de m a r e p a h a r n i c , l a 22 d e ­
c e m b r i e 1643. Rămâne, însă, de e x p l i c a t informaţia pe c a r e n e - o dă I o n Ionaşcu,
publicînd i n t e g r a l t e x t u l u n u i document, (în Biserici, chipuri şi documente din Olt,
v o l . I , E d i t . R a m u r i , C r a i o v a , 1934, p. 57—58), după c a r e , l a 23 a p r i l i e 1645, în
dregătoria de m a r e armaş se a f l a u n a n u m e Ivaşcu C e p a r u , f i u a l l u i S t a n c i u
Logofăt. Dacă a d m i t e m c a e x a c t e a m b e l e informaţii c o n c l u z i a n u poate fi decît
u n a singură : a c e e a că dregătoria de m a r e armaş a l u i M a r c o este întreruptă, în
p r i m a ei parte, p e n t r u o perioadă ce c u p r i n d e d a t a de 23 a p r i l i e 1645, de v e l armăşia
l u i Ivaşcu C e p a r u . într-o a s e m e n e a situaţie, d a t a r e a icoanelor între 1644—1650
(1651) prezintă l i m i t e l e m a x i m e i siguranţe. P r o b a b i l i t a t e a , însă, c a , în c a d r u l acestui
i n t e r v a l d e timp, icoanele să fi fost l u c r a t e a b i a după r e l u a r e a dregătoriei de m a r e
armaş de către M a r c o , dregătorie în care, cu certitudine, îl regăsim l a 23 a p r i l i e
1646, este c o n s i d e r a b i l m a i m a r e . F a p t u l n u ţine n u m a i de l u n g i m e a celei d e - a
d o u a m a r i armăşii a l u i M a r c o , în comparaţie c u p r i m a , c i şi de împrejurarea că
acelaşi m a r e armaş este c o n s e m n a t şi c a ctitor a l b i s e r i c i i ce adăposteşte icoanele
(vezi F l o r i n Şerbănescu, art. cit., p. 79, i n c l u s i v notele 19, 11 : Ν. Stoicescu, op. cit.,
p. 167. M a r c o e menţionat c a a t a r e de însăşi p i s a n i a m o n u m e n t u l u i c a r e , deşi datînd
de l a începutul sec. a l X I X - l e a , atestă, desigur, o informaţie m a i v e c h e , cunoscută
şi în tradiţia locală). O r i , dacă icoanele a u fost c o m a n d a t e de M a r c o armaşul s p e c i a l
p e n t r u b i s e r i c a ctitorită de e l , c u m a p r o a p e s i g u r a fost c a z u l a i c i , d e v i n e neîndo­
i e l n i c faptul că ele n u pot fi m a i t i m p u r i i decît însuşi m o n u m e n t u l în c a r e se
află şi a cărui z i d i r e , presupusă a f i în legătură c u apogeul c a r i e r e i politice a
a c e s t u i boier, a fost săvirşită, se pare, c o n f o r m aceleiaşi tradiţii locale, c u u n e l e
dificultăţi legate de l i p s a mîinii de l u c r u , deci, foarte p r o b a b i l , într-un t i m p n u p r e a
s c u r t . jDacă m a i a v e m în v e d e r e şi t e h n i c a superioară în c a r e a u fost l u c r a t e
o r n a m e n t e l e i n c i z a t e a l e icoanelor de l a Sîmbureşti, faţă de acelea a l e icoanelor
de l a A r n o t a , datate p r i n 1644, p u t e m admite, p e n t r u a c t u a l u l s t a d i u a l cercetărilor,
următoarea c o n c l u z i e : 1. d a t a r e a i c o a n e l o r în funcţie de p r i n c i p i u l m a x i m e i c e r t i ­
t u d i n i : 1644—1650 (1651) ; 2. p r o b a b i l i t a t e a c e a m a i m a r e , în c a d r u l acestui i n t e r v a l :
1646—1650 (1651).
1 6
F l o r i n Şerbănescu, art. cit., fig. 5.

www.mnir.ro
182 F L O R I N ŞERBĂNESCU

P r o c e s u l de e l a b o r a r e se evidenţiază, într-o primă etapă, în c a r a c t e r u l u n i t a r

a l a n s a m b l u l u i de l a A r n o t a d i n p u n c t u l de vedere a l v i z i u n i i stilistice, a l r e p e r t o ­
r i u l u i o r n a m e n t a l şi a l t e h n i c i i de l u c r u . P e aceleaşi coordonate se constituie u n
c a r a c t e r u n i t a r s i m i l a r a l a n s a m b l u l u i de l a Sîmbureşti. I n t r e cele două grupe d e
i c o a n e se manifestă însă, c a o nouă etapă de elaborare, şi o anumită superioritate
a concepţiei, p r i n t r - o m a i m a r e densitate a motivelor ornamentale, c a şi o s u p e r i o ­
ritate a t e h n i c i i de i n c i z a r e , a m b e l e în f a v o a r e a operelor de l a Sîmbureşti. în sfîrşit,
dincolo de aceste uşoare deosebiri, se i m p u n e , c u pregnanţă, aspectul g e n e r a l d e
unitate, ţinînd de m a n i e r a şcolii de l a Tirgovişte, privită în a n s a m b l u .
P e b a z a maturizării l i m b a j u l u i plastic a l şcolii munteneşti, Ţara Românească
i n t e r v i n e şi ea a c t i v i n r a p o r t u r i l e a r t i s t i c e c u M o l d o v a . A v e m dovezi certe a l e
prezenţei u n o r meşteri i c o n a r i d i n Ţara Românească dincolo de M i l c o v , c u m a r fi
a c e l z u g r a v T a t o m i r c a r e , în 1651, lucrează, în Moldova, o icoană a a r h a n g h e l u l u i
M i h a i l t o c m a i în s t i l u l a v u t de noi în vedere, c u motive vegetale i n c i z a t e
S e a j u n g e astfel, în deceniile de l a jumătatea s e c . a l X V I I - l e a , în p l i n e epoci
c u l t u r a l e a l e l u i V a s i l e L u p u , şi, respectiv, M a t e i B a s a r a b , l a o fază decisivă a c o n ­
figurării trăsăturilor u n i t a r e în a p l i c a r e a s t i l u l u i decorativ c u i n c i z i i în ţările române.
S e poate adesea v o r b i de folosirea u n u i r e p e r t o r i u o r n a m e n t a l înrudit, mergînd,
u n e o r i , c h i a r pînă l a pregnante identităţi de s t i l i z a r e , l a care se adaugă şi o a n u m e
v i z i u n e , îndeobşte asemănătoare, în r e p a r t i z a r e a o r n a m e n t e l o r pe suprafaţă, deci în
c o m p u n e r e a ritmicităţii decorative a a n s a m b l u l u i .
D i n t r e icoanele moldoveneşti c a r e constituie sugestiv a r g u m e n t e în s p r i j i n u l
ideii menţionate, de unitate stilistică, menţionăm a i c i cîteva : I i s u s P a n t o c r a t o r (fig.
5), datînd d i n 1666, aflată în colecţia Mitropoliei M o l d o v e i , apoi i c o a n a sfinţilor
i e

Teodor T i r o n şi T e o d o r S t r a t i l a t (fig. 6), datorată, împreună c u u n Iisus P a n t o c r a t o r ,

l u i G r i g o r i e d i n Bierileşti, amîndouă datate i n 1665 şi aflate, în prezent, în b i s e r i c a
Sfinţii T e o d o r i d i n I a ş i . A c e s t o r a l i s - a r putea adăuga şi altele, c u m a r fi acel
19

I i s u s H r i s t o s binecuvîntînd (fig. 7) s a u M a i c a D o m n u l u i c u p r u n c u l , opere a l e u n u i

M a l e r B a r a s k i , l u c r a t e în 1643 şi p r o v e n i t e de l a V î n ă l o r i - N e a m ţ 29

Deşi, în m o d deliberat, n u n e - a m propus să facem, i n acest context, r e f e r i r i l a

s t i l u l p i c t u r i i p r o p r i u - z i s e în t e m p e r a , t r a t i n d n u m a i aspectele legate de o r n a m e n t i c a
incizată, trebuie, totuşi, să n u o m i t e m p r e c i z a r e a că, în ceea ce priveşte p i c t u r a
icoanelor în discuţie, în s p e c i a l l a cele d i n M o l d o v a , pot apărea unele deosebiri
de stil.
A s t f e l , în v r e m e ce tradiţia locală răzbate c u vigoare în icoane c a acelea ale
l u i G r i g o r i e d i n Bierileşti, alte opere vădesc a n u m i t e înrîuriri, fie a l e p i c t u r i i o c c i ­
dentale, fie a l e celei ruseşti . D i n c o l o de a s e m e n e a fireşti particularităţi, ţinînd de
21

formaţia artistică a fiecărui meşter i c o n a r , se i m p u n e , însă, c u pregnanţă, a c e l c l i m a t

de u n i t a t e a r e p e r t o r i u l u i o r n a m e n t a l , mergînd c h i a r , după c u m încercăm să e x e m ­
plificăm p r i n cele cîteva icoane reproduse alăturat, pînă l a elocvente identităţi de
stilizare a unor ornamente.
I n ceea ce priveşte r e p e r t o r i u l p r o p r i u - z i s de motive decorative, regăsit e d i f i ­
cator atît în icoane moldoveneşti, cît şi în opere d i n Ţara Românească, prezentăm
o selecţie de şase a s e m e n e a categorii de o r n a m e n t e florale (planşa A ) , în c a d r u l
cărora a m ales cite trei v a r i a n t e apropiate de redare, deşi numărul acestora este,
evident, m a i m a r e .
C a t e g o r i a I grupează motive ce a m i n t e s c de florile de căpşun, frag etc.
( A I — 1 , 2 ) , p r e c u m şi de flori c a cele c u petale bilobate de măceş s a u mărţişor
( A I — 3 ) . I n toate aceste reprezentări sepalele a p a r , c u pregnantă v a l o a r e decorativă,
între petalele f l o r i i .
C a t e g o r i a I I prezintă diferite stilizări ale u n u i model floral c a r e , l a origine,
v a fi putut f i , de e x e m p l u , m a r g a r e t a . P r i m e l e două categorii pot fi r e u n i t e şi s u b
d e n u m i r e a generic-convenţională de rozete.

1 7
I A P , I I , p. 143.
1 8
V e z i şi A n a D o b j a n s c h i . V i c t o r S i m i o n , Arta în epoca lui Vasile Lupu,
p l . 46.
Ibidem,
19
p l . 34, 35.
Ibidem,
20
p l . 44—45 : I A P , I I , p l . 215 (cu a n s a m b l u l i c o n s t a s u l u i ) . I n prezent
întregul iconostas se păstrează l a m - r e a Neamţ.
V e z i A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Arta în epoca lui Vasile
2 1
Lupu, p.
59—62.

www.mnir.ro
ORNAMENTICA PICTURII P E LEMN — ELEMENT D E UNITATE 183

C a t e g o r i a I I I grupează v a r i a n t e de r e d a r e frontală a garoafei s a u , în poziţia

A I I I — 3 , şi a albăstrelei.
C a t e g o r i a I V este rezervată g a r o a f e i - p r o f i l .
C a t e g o r i a V c u p r i n d e reprezentări profil, s a u secţiuni-profil, a l e l a l e l e i .
C a t e g o r i a V I prezintă diferite f o r m e ce a m i n t e s c de c r i n s a u de floarea
de rodie.
N e f a c e m o datorie d i n a p r e c i z a că regăsirea, într-un o r n a m e n t , a u n e i
forme florale d i n realitate, p r i n c a r e acesta .poate fi, în mod e x p r e s , definit, este
u n l u c r u , de m u l t e o r i , posibil, alteori, insă, destul de delicat, p u r t i n d o a r e c u m p e ­
cetea convenţionalului. F a p t u l îşi găseşte explicaţia în m a n i e r a şi măsura în c a r e
r e s p e c t i v u l o r n a m e n t este stilizat de u n meşter s a u a l t u l , p r e c u m c h i a r şi de u n u l
şi acelaşi z u g r a v i c o n a r . D e a s e m e n e a , p a r t e d i n t r e o r n a m e n t e l e în discuţie, p r i n
r e d a r e a artistică transfigurat-sintetică, fie că îşi pot găsi corespondenţe c h i a r m a i
n u m e r o a s e , decît a m menţionat noi, în flora reală, fie că, dimpotrivă, se îndepăr­
tează, m a i m u l t s a u m a i puţin, de u n model r e a l foarte tranşat.

Rămîne, insă, o r i c u m , de s u b l i n i a t faptul că în ornamentică u n u l d i n t r e i m p e ­

r a t i v e l e a r t i s t i c e a l e v r e m i i i l constituie a p r o p i e r e a , m a i declarată decît pînă a c u m ,
de r e a l i t a t e , p r i n tendinţa contrabalansării n o n - f i g u r a t i v u l u i geometric de către
ornamentică figurativă vegetal-florală, c u s a u fără tendinţe geometrizante, cale c e
v a fi continuată şi c h i a r amplificată în d e c e n i i l e de l a sfîrşitul sec. a l X V I I - l e a
şi în sec. a l X V I I I - l e a 2 2
C l i m a t u l acestor exprimări decorative este conferit de

I d e m , Motive
2 2
ornamentale..., p. 70—72 (vezi şi s u g e s t i v u l tabel sintetizator
de l a p. 78). P e n t r u d e f i n i r e a conceptelor folosite v e z i : F l o r e n t i n a D u m l t r e s c u ,
Geometricul în decoraţia sculptată medievală din România, Bulgaria si Iugoslavia
în „Studii şi cercetări de i s t o r i a a r t e i " , 6eria artă plastică, tom. 25, 1978, p. 45, 49.

www.mnir.ro
184 FLORIN ŞERBĂNESCU

înrîurirea exercitată a s u p r a a r t e i u l t i m e l o r v e a c u r i a l e e v u l u i nostru m e d i u de către

ecourile, d e j a a m i n t i t e , a l e renaşterii tîrzii şi a l e b a r o c u l u i , de sorginte c e n t r a l şi
vest-europeană, p r e c u m şi a l e artei orientale c a r e , toate, îşi v o r găsi, în ţările române
u n fericit m e d i u de confluenţă . 23

înrudirile de s t i l şi de s t i l i z a r e a o r n a m e n t e l o r invocate, între opere d i n Ţara

Românească şi M o l d o v a , t r a n s p a r , c u forţa evidenţei, fie şi p r i n simplă i n d i c a r e , în
d r e p t u l cîtorva categorii de m o t i v e florale, d i n t r e cele prezentate, în p r i m u l rînd
s e m n i f i c a t i v e , a u n o r icoane, alăturat reproduse, pe c a r e acestea pot fi regăsite :

{
A I 1—fig. 2, 3, 4 (Ţara Românească) ; fig. 5 (Moldova)
A Τ 2—fig. 1 (Ţara Românească)
A I 3—fig. 6 (Moldova)
f A I I I 1—fig. 2, 3, 4 (Ţara Românească)
A I I I < A I I I 2—fig. 1 (Ţara Românească)
l A I I I 3—fig. 7 (Moldova)
. 1 V f A I V 1—fig. 1 (Ţara Românească) ; fig. 5 (Moldova)
1 A I V 2—fig. 3 (Ţara Românească)

{
A V 1—fig. 1 (Ţara Românească) ; fig. 6 (Moldova)
A V 2—fig. 3 (Ţara Românească)
A V 3—fig. 5 (Moldova)

S e c u v i n e menţionat faptul că t a b e l u l de m a i B U S , avînd, pe de o parte, d o a r

c a r a c t e r de e x e m p l i f i c a r e şi r e f e r i n d u - s e , pe de altă parte, în e x c l u s i v i t a t e , l a cele
n u m a i cîteva icoane reproduse în însoţirea prezentelor consideraţii, n u şi-a propus
să epuizeze, pe l i n i a reliefării a s p e c t e l o r de unitate urmărite, întreaga gamă, m a i
l a r g cuprinzătoare, a s u r s e l o r fiecărei v a r i a n t e o r n a m e n t a l e în parte, d i n t r e cele
prezentate în planşa A .
A l t e e l e m e n t e de unitate în ornamentică u n o r icoane le constituie t i p u r i l e de
c h e n a r e m a r g i n a l e d i n planşa Β I .
A s t f e l : Β I 1 prezintă o alternanţă combinată : garoafă frontal, frunză c r e s ­
tată, rozetă-margaretă, l a l e a , garoafă f r o n t a l etc. (fig. 1).
Β I 2 prezintă o alternanţă simplă : garoafă frontal, frunză crestată, garoafă
frontal, frunză crestată etc. (fig. 3, 4).
U n e o r i , neregulat, t r i f o i u l c u p a t r u foi i n t e r v i n e i n această alternanţă simplă,
înlocuind garoafa (fig. 3, 4).
L a categoriile o r n a m e n t a l e menţionate se adaugă, c u v a l o a r e de u n i t a t e m a ­
joră, a u r e o l e l e , p u t e r n i c reliefate, decorate, în u n e l e c a z u r i , asemănător c h e n a r e l o r
m a r g i n a l e (fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6).
în sfîrşit, n u trebuie omise cartuşele c u inscripţii c a r e , de m u l t e o r i , a u forme
c o m u n e , după c u m şi c a r a c t e r e l e l i t e r e l o r i n c i z a t e sînt, adesea, p r a c t i c identice
(fig. 1, 2, 3, 4).
în ceea ce priveşte a s p e c t u l u n i t a r a l r a p o r t u r i l o r a r t i s t i c e d i n t r e p i c t u r a pe
l e m n d i n Ţara Românească şi M o l d o v a , a s u p r a căreia, pe de o parte, n e - a m referit
pînă a i c i , şi o s e r i e de opere a l e aceluiaşi gen d i n T r a n s i l v a n i a , pe de altă parte, se
c u v i n e remarcată c o n t u r a r e a , în a doua jumătate a s e c . a l X V I I - l e a , a u n e i înrudiri
în folosirea s t i l u l u i şi t e h n i c i i pe c a r e l e - a m n u m i t „decorative" . M

U n p r i m e x e m p l u , în acest sens, l - a r p u t e a constitui o icoană a M a i c i i

D o m n u l u i c u p r u n c u l dăruită, în 1681, b i s e r i c i i d i n N i c u l a T r a n s i l v a n i e i , de l o a n
Cupşa, nemeş d i n acelaşi sat (fig. 8) . Pictată pe l e m n de b r a d de p r e o t u l L u c a
25

d i n I c l o d u l M a r e , n e f i i n d , totodată, u n i c a operă c a r e n i s - a păstrat d i n t r e cele

l u c r a t e de acest z u g r a v transilvănean, i c o a n a menţionată ne reaminteşte a u r e o l e l e
reliefate şi fondul, bogat decorat c u motive v e g e t a l - f l o r a l e , pe c a r e l e - a m întilnit
în M o l d o v a şi Ţara Românească. Recunoaştem c h i a r o s e r i e de m o t i v e a p r o p i a t e
de cele pe c a r e l e - a m prezentat în categoriile I—Π şi V I d i n planşa A .
U n a l t e x e m p l u edificator este c e l a l icoanei „Deisis", d i n b i s e r i c a S f . N i c o l a e
din H u n e d o a r a , semnată de meşterul C o n s t a n t i n şi datată în 1654 (fig. 9). Această

V e z i , m a i s u s , nota 1.
2 3

\ V e z i nota 9 de m a i s u s .
2

I A P , I I , p l . 335. P e l a r g despre această icoană şi despre

2 3
i n t e r e s a n t a şi
z b u c i u m a t a s a istorie v e z i I u l i a n a D a n c u , D u m i t r u D a n c u , Pictura ţărănească pe
sticlă, E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti, 1975, p. 41—46.

www.mnir.ro
Fig. 7 — „Iisus H r i s t o s P a n t o c r a t o r " . F i g . 8 — „Maica D o m n u l u i c u p r u n ­
M a l e r B a r a s k i , 1643. P r o v i n e de la c u l " . L u c a din Iclodul Mare, 1681.
Vînători, j u d . Neamţ (în prezent l a T r a n s i l v a n i a , N i c u l a , b i s e r i c a ortodoxă.
mănăstirea Neamţ).

Fig. 9 — „Iisus H r i s t o s P a n t o c r a t o r " .

C o n s t a n t i n z u g r a v u l , 1654. H u n e d o a r a ,
b i s e r i c a Sf. Nicolae.

www.mnir.ro
186 FLORIN ŞERBĂNESCU

operă, făcînd p a r t e d i n t r - u n a n s a m b l u de icoane împărăteşti, în c a r e m a i figurează

şi o icoană a A d o r m i r i i M a i c i i D o m n u l u i , lucrată de acelaşi z u g r a v , , vădeşte o 2 6

puternică înrîurire a s t i l u l u i decorativ, în s p e c i a l d i n Ţara Românească, într-o zonă

în c a r e foarte aproape, într-o ruină d e l a R i u de M o r i , se m a i văd, încă, p i c t u r i
c u aceeaşi influenţă, datînd d i n 1 6 9 2 . 21

I c o a n a menţionată prezintă identităţi c u s t i l u l m u n t e n e s c în c e priveşte a u r e o l a

stucată în relief, c h e n a r u l m a r g i n a l , reliefat şi e l faţă de p a n o u l c e n t r a l , cartuşele c u
inscripţii şi f o r m a literelor, c a r e a m i n t e s c , pînă l a d e t a l i i , m a n i e r a şcolii de l a
Tirgovişte. Esenţial semnificativă este şi concepţia de decorare a aureolei şi a
c a d r u l u i m a r g i n a l , p r i n o r n a m e n t e florale incizate, u n i t e p r i n v r e j u r i a r c u i t e şi
împletite. Măsura în c a r e această opţiune decorativă îşi găseşte corespondenţe şi
înrudiri l a s u d de Carpaţi, în a r t a d i n Ţara Românească, este ilustrată, desigur
n u m a i c u s i m p l u t i t l u l e x e m p l i f i c a t o r , p r i n categoria I I de o r n a m e n t e d i n planşa B .
A s t f e l Β I I 2 prezintă u n detaliu de o r n a m e n t de pe a u r e o l a l u i I i s u s H r i s t o s d i n
i c o a n a d e l a H u n e o d a r a , c a r e c u p r i n d e o alternanţă de boboci şi de flori stilizate,
de c r i n s a u de l a l e a , înlănţuite p r i n v r e j u r i a r c u i t e şi împletite. I d e n t i c înlănţuite
p r i n v r e j u r i c a în schiţa Β I I 1 se prezintă bobocii şi florile de c r i n stilizate pe
operele de artă de l a Sîmbureşti, d i n Ţara Românească, a n u m e pe c h e n a r e l e m a r g i ­
n a l e a l e i c o a n e l o r I i s u s H r i s t o s P a n t o c r a t o r (fig. 2) şi A d o r m i r e a M a i c i i D o m n u l u i
2 8

p r e c u m şi pe a u r e o l a M a i c i i D o m n u l u i d i n r e p r e z e n t a r e a ei c u p r u n c u l (fig. 3).
Schiţa Β I I 3 prezintă o s u c c e s i u n e înlănţuită de flori de c r i n sculptate în
piatră p e p o r t a l u l , d i n 1541, de l a i n t r a r e a în b i s e r i c a mănăstirii T i s m a n a . 2 D

A s p e c t u l i d e n t i c a l v r e j u r i l o r a r c u i t e şi împletite denotă, e x e m p l i f i c a t o r , o filiaţie

m a i v e c h e a u n u i a t a r e t i p de o r n a m e n t , c u ecouri v e n i n d d i n alte domenii a l e
a r t e i feudale s p r e p i c t u r a pe l e m n , respectiv s p r e r e p e r t o r i u l a c e s t e i a de m o t i v e
vegetal-florale incizate . M

S u g e s t i a viabilităţii unor filoane de u n i t a t e între ornamentică u n o r opere de

artă d i n T r a n s i l v a n i a , Ţara Românească şi M o l d o v a n i se p a r e a f i , p e n t r u p e r i o a d a
istorică l a c a r e ne r e f e r i m , consolidată, odată în plus, de t e r m e n u l de comparaţie pe
care-1 oferă motivelor d e c o r a t i v e d i n categoria Β I I b i s e r i c a T r e i I e r a r h i l o r d i n Iaşi.
N e r e f e r i m , a n u m e , l a faptul că m o t i v u l s u c c e s i u n i i unor stilizări florale, legate
între ele, l a p a r t e a inferioară, p r i n două rînduri de v r e j u r i , m u l t i p l u s e m i c i r c u l a r
a r c u i t e şi împletite, este prezent şi în densa decoraţie, de factură a c c e n t u a t orientală,
armeano-georgiană m a i ales, sculptată i n piatră p e pereţii e x t e r i o r i a i r e n u m i t e i
ctitorii a l u i V a s i l e L u p u . îl întîlnim în cele dintîi frize c a r e încing, l a bază, atît
3 1

m o n u m e n t u l , în a n s a m b l u , cît şi cele două t u r l e . înr-o d i s p u n e r e dreptunghiulară,

3 2

m o t i v u l a p a r e , de a s e m e n e a , d e a s u p r a intrării în pronaos, încadrînd, c a u n c h e n a r ,

pisania . 33

2 6
I A P , I I p. 169 ; M a r i u s P o r u m b , Pictura românească din Transilvania, I
(sec. X I V — X V I I ) , E d i t . D a c i a . C l u j - N a p o c a , 1981, p. 85—87.
27
Ibidem, p. 168.
2 8
Această icoană, c a şi p r e c e d e n t a , prezintă, pe o latură, variaţia u n e i s i m p l i ­
ficări a c c e n t u a t e a m o t i v u l u i o r n a m e n t a l , deşi împletirea v r e j u r i l o r a r c u i t e se
menţine, în esenţă. A s e m e n e a variaţii s i m p l i f i c a t o a r e , pe c a r e l e - a m s e m n a l a t şi
p e n t r u celelalte două icoane de l a Sîmbureşti ( M a i c a D o m n u l u i c u p r u n c u l şi S f .
N i c o l a e ) , p r i v i n d , însă, a l t m o t i v o r n a m e n t a l , n u pot fi puse decît pe s e a m a u n e i
lipse de rigurozitate d i n p a r t e a z u g r a v u l u i i c o n a r .
2 9
I A P , v o l . I , E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti, 1968, p l . 255 ; R a d a T e o d o r u ,
Mănăstirea Tismana, E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti, 1966, p l . 15.
3 0
V e z i şi lespedea de mormînt, c u motiv decorativ asemănător, a I r i n e i
(+1576—1577), soţia l u i A l b u G o l e s c u , înmormîntată în b i s e r i c a fostei mănăstiri
Vieroşi. Tranziţia de l a r e p e r t o r i u l decorativ, p r e d o m i n a n t geometric, pînă a t u n c i , în
Ţara Românească, către c e l vegetal f l o r a l e şi m a i vizibilă în acest c a z ( I A P , I ,
p l . 254 şi p. 283).
3 1
D e s p r e ornamentaţia exterioară, sculptată, a T r e i I e r a r h i l o r v e z i Răzvan
T h e o d o r e s c u , l o a n O p r e a , op. cit. ; A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Arta în epoca
lui Vasile Lupu, p. 41—44 ; N . Grigoraş, Biserica Trei Ierarhi, Edit. Meridiane,
Bucureşti, 1965, p. 12—14.
3 2
Răzvan T h e o d o r e s c u , l o a n O p r e a , op. c i t . , fig. 20, 38, 41, 42, 43 ; I A P , I I ,
p l . 173, Ν. Grigoraş, op. cit., p l . 9, 15, 21, 22, 24, 25.
N . Grigoraş, op. cit., p. 7, p l . 2
www.mnir.ro
3 3
ORNAMENTICĂ P I C T U R I I P E L E M N — E L E M E N T D E U N I T A T E 187

T o t c u r o l de a n c a d r a m e n t , el urmăreşte t r a i e c t u l , de astă dată s e m i c i r c u l a r ,

a l a r h i v o l t e i ce delimitează l u n e t a c u s t e m a M o l d o v e i \ y

U n a l t aspect, parţial p r e f i g u r a t m a i s u s , pe care, fie şi n u m a i enunţat, t r e b u i e

să-1 a v e m în vedere, este a c e l a că unele d i n t r e motivele r e p e r t o r i u l u i o r n a m e n t a l
folosit m a s i v de z u g r a v i i i c o n a r i , reprezentanţi a i s t i l u l u i decorativ c u i n c i z i i d i n
sec. a l X V I I - l e a , sînt m a i de t i m p u r i u apărute pe m e l e a g u r i l e noastre. P r e z e n t a l o r
se plasează în c o n t e x t u l g e n e r a l a l o r n a m e n t i c i i de tip v e g e t a l - f l o r a l , c a r e , deşi
situată, pînă în sec. a l X V I - l e a , în c o n u l de umbră a l predominanţei g e o m e t r i s m u l u i ,
nu lipsise, totuşi, a se face simţită, m a i m u l t , de e x e m p l u , în M o l d o v a şi m a i puţin
în Ţara R o m â n e a s c ă , şi iarăşi, c e v a m a i m u l t , în u n e l e d o m e n i i a l e a r t e i feudale
35

şi m a i puţin, s a u c h i a r c u totul s p o r a d i c , în altele, c u m este c a z u l p i c t u r i i d e

icoane . 36

R e p e r t o r i u l o r n a m e n t a l pe care-1 a v e m , în p a r t i c u l a r , în vedere, în planşele

A şi B , p r e c u m şi ornamentică vegetal-florală, privită în g e n e r a l , îşi dobîndesc
treptat c a r a c t e r u l a c c e n t u a t p r o g r a m a t i c , începînd, după c u m d e j a a m a m i n t i t ,
odată c u u l t i m a p a r t e a v e a c u l u i a l X V I - l e a , c o n t i n u i n d în c e l u r m ă t o r şi atingînd
37

p r a g u l înfloririi depline i n epocile l u i V a s i l e L u p u şi M a t e i B a s a r a b , s a u , altfel

spus, în deceniile de l a m i j l o c u l secolului a l X V I I - l e a .
E s t e p e r i o a d a cînd motivele decorative l a c a r e ne raportăm invadează, în
c a d r u l u n e i adevărate mode a t i m p u l u i , m a i toate d o m e n i i l e a r t e i feudale : s c u l p t u r a
în piatră şi în l e m n , p i c t u r a murală, b r o d e r i a , m i n i a t u r a , argintăria etc. P i c t u r a
pe l e m n se înscrie şi e a , în s e n s u l şi măsura pe c a r e a m încercat să le prefigurăm
în rîndurile de faţă, pe făgaşul general adoptat de a r t a v r e m i i d i n ţările române.
G a m a specifică de o r n a m e n t e r e v i n e peste tot, c u asiduitate, în forme identice,
asemănătoare s a u v a r i a t e , constituind u n u l d i n acele atît de dezbătute elemente de
fast şi somptuozitate, c a r e făceau epocă în perioada, bine denumită d i n t r - u n a n u m e
p u n c t de vedere, a „oamenilor n o i " , „homines n o v i " , fără ascendenţă în v e c h i l e
38

f a m i l i i domneşti, s a u c u origine domnească, m a i m u l t s a u m a i puţin, discutabilă,

„oameni n o i " c u m a u fost, în acest a l X V I I - l e a v e a c , u n I e r e m i a Movilă, V a s i l e
L u p u , M a t e i B a s a r a b , Şerban C a n t a c u z i n o şi C o n s t a n t i n Brâncoveanu, p e n t r u a - i
a m i n t i n u m a i pe cei m a i r e p r e z e n t a t i v i şi c a r e a u a j u n s în s c a u n u l domnesc a l u n e i a
d i n ţările române. F a s t u l preţios, somptuozitatea strălucitoare a u constituit p e n t r u
a s e m e n e a „homines n o v i " , p e n t r u u n i i m a i mult, p e n t r u alţii c e v a m a i temperat,
u n a d i n t r e modalităţile de l e g i t i m a r e a autorităţii şi u n însemn a l izbîndei sociale,
înaltul p a t r o n a j a l domniei a s u p r a n o u l u i stil d e v i n e , într-un a t a r e context, u n
firesc postulat, explicînd, odată m a i m u l t , noile sinteze c a r a c t e r i s t i c e artei româneşti
a sec. a l X V I I - l e a .
Această r e c e p t a r e de elemente, provenite, în p r i n c i p a l , fie d i n O c c i d e n t u l
renaşterii tîrzii şi a l b a r o c u l u i , trecut, îndeobşte, p r i n f i l t r u l P o l o n i e i , fie d i n
O r i e n t u l t u r c o - p e r s a n s a u a r m e a n o - g e o r g i a n , a fost grefată însă pe tradiţiile şi
39

s p e c i f i c u l a r t e i româneşti, ajungîndu-se l a o sinteză autohtonă specifică, i n c o n f u n -

dabilă şi c r e a t o a r e .
Dacă este să căutăm o r i g i n i l e m o t i v e l o r o r n a m e n t a l e , vegetal-florale, utilizate,
alături de alţi artişti, şi d e meşterii i c o n a r i d i n ţările române, pe l a jumătatea sec.
a l X V I I - l e a , l e v o m găsi, în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , în a r t a orientală, c h i a r dacă u n e l e
d i n t r e ele v o r fi pătruns şi p r i n f i l i e r a occidental-europeană . 40

A s e m e n e a e l e m e n t e de decoraţie definesc, c r e d e m , în m a r e măsură, a c e a

sugestiv denumită etapă a „barocului ortodox p o s t b i z a n t i n " , c r i s t a l i z a t c u n u multă
41

v r e m e înaintea pătrunderii l a noi a însemnelor p r o p r i u - z i s e a l e b a r o c u l u i occidental,

a l cărui c a p de serie p a r e a f i , în spaţiul e x t r a - c a r p a t i c , b i s e r i c a G o l i e i d i n Iaşi,

34
Ibidem.
3 5
A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Motive ornamentale.., p. 70.
3 6
O r i e n t a t i v v e z i C o r i n a N i c o l e s c u , op. cit., p l . 1—24.
3 7
U n a d i n t r e cele m a i c a r a c t e r i s t i c e e x p r e s i i t i m p u r i i a l e noii orientări, c u
r e f e r i r e specială l a categoriile de o r n a m e n t e d i n planşa A , este acoperămîntul de
mormînt, de factură manieristă, a l l u i I e r e m i a Movilă, pe c a r e a p a r l a l e l e , garoafe
p r o f i l şi c r i n i (Răzvan T h e o d o r e s c u , Itinerarii medievale, p. 155 şi u r m . , fig. 35).
38
Ibidem, p. 39 şi u r m .
3 9
V e z i nota 1 de m a i s u s .
4 0
A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Motive ornamentale..., p. 75.
4 1
Răzvan T h e o d o r e s c u , Itinerarii medievale, p. 162.

www.mnir.ro
188 F L O R I N ŞERBĂNESCU

ctitorită de V a s i l e L u p u şi terminată de f i u l a c e s t u i a , Ştefăniţă ' . F a s t u l , strălucirea,

Λ

somptuozitatea aulică ce animă operele acestui baroc postbizantin românesc, sînt,

de fapt, specifice, pe fondul unor particularităţi s p i r i t u a l - c u l t u r a l e , atît l u x u r i a n t e i
o r n a m e n t i c i orientale, cît şi b a r o c u l u i occidental.
P e c a l e a , deci, a u n o r afinităţi de p r i n c i p i u , s t i l u r i şi r e p e r t o r i i o r n a m e n t a l e
esenţial diferite, p r e c u m cele de m a i sus, se v o r p u t e a înscrie, spre finele v e a c u l u i ,
în spaţiul românesc, pe u n u n i c făgaş a l e x p r e s i e i , generind, pe fondul perpetuării
o r n a m e n t i c i i de inspiraţie vegetal-florală, tot m a i lămuritele forme a l e u n e i mutaţii
stilistice, preponderent o c c i d e n t a l - b a r o c i z a n t e . N e p u t e m r e f e r i , c a s e m n i f i c a t i v
e x e m p l u , l a epoca de m a r e înflorire culturală şi artistică a l u i C o n s t a n t i n Brânco-
v e a n u , cînd formele o r n a m e n t a l e de l a jumătatea sec. a l X V I I - l e a dobîndesc, de cele
m a i m u l t e o r i , forme m a i pline, m a i bogate, unele motive dispar, i a r cele rămase,
sau m a i n o u adoptate, capătă o ritmicitate nouă, m a i u n d u i t o a r e şi m a i r o t u n j i t -
luxuriantă, într-un cuvînt, m a i d e c l a r a t barocizanlă . 43

O a s e m e n e a stare de l u c r u r i se reflectă şi în p i c t u r a de icoane a epocii

brâncoveneşti unde, de e x e m p l u , pe t r o n u l împărătesc, f r e c v e n t introdus a c u m , a p a r
m o t i v e o r n a m e n t a l e stilizate în s e n s u l m a i sus a m i n t i t ' . E l e sînt, însă, departe de
v

stilul de l a jumătatea sec. a l X V I I - l e a , deşi constituie, în parte, o rezultantă a

transformării a c e s t u i a d i n urmă. D e o s e b i r e a începe, însă, c h i a r înaintea d e t a l i i l o r de
s t i l i z a r e , căci o r n a m e n t e l e v e g e t a l - f l o r a l e de p e icoanele brâncoveneşti n u m a i sînt
i n c i z a t e în s t r a t u l de g r u n d , ci se înscriu, d i n p u n c t u l de v e d e r e a l t e h n i c i i , i n
a n s a m b l u l firesc a l p i c t u r i i în t e m p e r a , nelipsit, este adevărat,"de acelaşi fond de
aur, a c u m aplatizat.
Cît priveşte evoluţia în perspectivă a o r n a m e n t i c i i de factură vegetal-florală,
privită în general, e a îşi v a păstra importanţa pe p a r c u r s u l sec. a l X V I I - l e a , în
v a r i a t e forme, a s u p r a cărora, insă, n u n e - a m propus să stăruim în p r e z e n t u l context.
în încheiere ne simţim datori a r e v e n i c u p r e c i z a r e a să s t i l u l decorativ, a l
m o t i v e l o r vegetale i n c i z a t e în g r u n d u l i c o a n e l o r şi a u r i t e , n u este s i n g u r u l c a r e
se exprimă, în a r t a p i c t u r i i pe l e m n , n i c i c h i a r în deceniile de l a m i j l o c u l sec. a l
X V I I - l e a . D o m i n i n d însă, a m zice, c u o anumită autoritate, epoca respectivă, el
n e - a i n s p i r a t , c u forţa evidenţei, p r i n trăsăturile sale definitorii, i d e e a prezentării
de faţă, care, fără a-şi fi putut propune e p u i z a r e a u n u i subiec de largă r e v e r ­
beraţie în a r t a medievală românească, a unmărit n u m a i evidenţierea u n u i element
s u g e s t i v în p l u s a l unităţii p e r m a n e n t e a românilor de p r e t u t i n d e n i . 4 5

L'ORNEMENTATION D E L A PEINTURE SUR BOIS —

E L E M E N T D'UNITÉ DANS L ' A R T D E S P A Y S R O U M A I N S
DU XVIIe S I E C L E
Résumé
En abordant plusieurs aspects concernant l'ornementation incisée de la pein­
ture sur bois du XVII e siècle des pays roumains, la communication se propose de
mettre en évidence l'existence en ce domaine de l'art féodal d'un climat stylistique
ayant certaines tendances convergentes, d'unité, entre la Valachie, la Moldavie et la
Transylvanie.
Les traits communis se raportent au repertoire de motifs incisés employé et
même à la manière de stylisation de ceux-ci, ce qui nous mène, dans les plus
éloquents des cas, vers des identités dans la rythmicité décorative de l'ensamble.
Il s'agit dans ce cas d'un autre exemple concernant l'unité permanente de
Roumains de partout, des étroites relations continuellement manifestées entre les
trois pays roumains, exemple offert, cette fois par un certain chapitre de l'histoire
de l'art. Il s'agit en fin de compte d'une nouvelle et suggestive expression de l'unité
du peuple roumain.

Ibidem,
4 2
p. 73 ; A n a D o b j a n s c h i , V i c t o r S i m i o n , Arta în epoca lui Vasile
Lupu, p. 49.
V e z i I A P , I I , p. 86—91 şi urmă.
4 3

I b i d e m , p. 77, p l . 85, 86 ; v e z i şi C o r i n a N i c o l e s c u , op. cit., p l . 53 (color).

4 4

Apariţia, după p r e d a r e a m a n u s c r i s u l u i , a lucrării l u i M a r i u s P o r u m b , Pic­

4 5

tura românească din Transilvania, I (sec. XIV—XVII), E d i t . D a c i a , C l u j - N a p o c a , 1981,

n u n e - a p e r m i s u t i l i z a r e a e i , fapt c a r e sugerează p o s i b i l i t a t e a u n e i reluări, c o n f i r ­
mări şi consolidări a p r o b l e m a t i c i i a i c i i n discuţie.

www.mnir.ro