05 Acta Mvsei Porolissensis V 1981 Zalau - 321

ISTORIEI MEDIE
DOCUMENTELE MEDIEVALE ALE FAMILIEI WESSELENYI (I)
Dmtre ştiinţele auxiliare ale istoriei medievale, diplomatica şi-a păs

trat întotdeauna un rol deosebit. Informaţia rezultată din izvorul docu-
mentar nu este echiva!l.ată ca importanţă de nici o altă categorie de in-
formaţie, ofer'1tă de altă ştiinţă auxiliară. Trebuie remarcat însă că dez-
voltarea ei nu a fost pe măsura posibilităţilor, cel puţin atunci cînd ne
referim numai la Transilvania. Cea mai bună dovadă în acest sens o con-
stituie ritmul de apariţie al colecţiei Documenta Romaniae Historica. C.
Transilvania. Ne lim'1tăm aici în a revela doar cîteva aspecte obiective
ale acestei situaţii. Formarea unor specialişti a presupus şi presupune
o serie de cunoştinţe colaterale celor istorice, în primul rind lingvistice,
iar apoi cele legate de tehnica scrierilor vechi. In final, rezultatele cer-
cetărilor sînt de cele mai multe ori puţin spectaculare, după investiţii
consistente de muncă. Mai trebuie avut în vedere că seria documen-
telor care aşteaptă să fie luate în evidenţă, transcrise şi înseriate este
încă atit de mare incit nic'1 cei mai buni cunoscători nu se pot pronunţa,
chiar aproximativ, asupra totalităţii lor. La acestea se adaugă disper-
sarea instituţiilor păstrătoare, mergînd uneori pînă acolo incit cele mai
numeroase documente se găsesc conservate în arhive externe şi nu
interne. In astfel de condiţii cunoaşterea surselor de informaţie ·pentru
teritorii mai restrînse decît cele provinciale n'1 se pare a fi soluţia optimă
pentru realizarea unor progrese mai simţitoare în diplomatica transilvană.
Modalitatea de abordare indicată este pe deplin integrabilă în sistemul
de ce·rcetare instituţionalizat la nivel judeţean. Se implică arhivele, mu-
zeele şi biblioteca judeţeană fără să se excludă nici contribuţia institute-
lor centrale specializate.
Referindu-ne concret la judeţul Sălaj, trebuie să recunoaştem că isto-
riografia românească nu cunoaşte încă pe deplin izvoarele perioadei me-
dievale. Marile monografii sau repertorii documentare regionale ma-
ghiare, scrise mai ales în intervalul de la sfirşitul secolului al XIX-lea
şi primul deceniu al secolului nostru, nu au acoperit decît parţial su-
prafaţa judeţului actual. Fie că au urmărit vechile comitate medievale,
fie noile creaţii administrativ-teritoriale ale epocii moderne, ele au lăsat
geografia istorică a reg'1unii cu numeroase pete albe. Pornind de la rea-
litatea medievală vom constata că judeţul Sălaj moşteneşte întregul co-
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
312 A.A.Rusu.
mitat Crasna, părţi însemnate din comitatele Solnoc şi altele mai m1c1
din Dăbica, Cluj, Satu Mare, Bihor. De aici va fi o sursă permanentă de
dificultăţi pentru toate investigaţiile ce se vor face în v·1itor.
Pentru pămînturile din jurul munţilor Meseşului, forurile emitente
şi păstrătoare de documente cele mai notabile au fost locurile de ade-
verire din Cluj-Mănăştur, Oradea şi Lelez (R. S. Cehoslovacă). Singura
arhivă aflată în ţară este cea a conventului din Cluj-'Mănăştur. Ea se
păstrează în Btblioteca Batthyaneum d'm Alba Iulia. O parte însemnată
din documentele emise sau conservate de către capitlul slovac, cu referire
la teritorii transilvane, a intrat, prin intermediul microfilmelor, în pa-
trimoniul Direcţiei generale a Arhivelor Statului Bucureşti. Din păcate
arhivele orădene au fost spulberate de vicisitudinile timpurilor, cea din
Cluj-Mănăştur a fost arsă complet la 1437, cu prilejul răscoalei de la
Bobîlna, iar pentru fondurile externe nu avem nici un fel de instrumente
de orientare. Arhivele familiare, foarte bogate odinioară, ~u împrăştiat
după capricii şi cauzalităţi obiective extrem de diverse. Şi acestea au
avut de suferit în timpul răscoalelor ţărăneşti ori a incursiunilor turceşti
de mai tîrziu. Au rămas rarisime cazurile, de felul aceluia al unei părţi
a arhivei familiei Banffy1, care au văzut lumina tiparului. Printre exem-
plele cele mai semnificative de formare, împrăştiere, păstrare sau distru-
gere iar apoi restituire a •unei arhive familiare vom evoca, în cele ce
urmează, acela al familiei Wesselenyi.
Cu origine extratransilvană clară, dar nu intru-totul sigur locali-
zată, fam'ilia îşi face simţită prezenţa în Săla:j către sfîrşitul secolului al
XV-lea2 • Inceputurile ei se leagă de domeniul cetăţii Hodod, situată astăzi
în sudul judeţului Satu Mare. Ascensiunea prodigioasă a membrilor fa-
miliei a atras după sine o creştere proporţională a actelor scrise din pro-
pria arhivă. Din secolul al XVII-lea un'1tatea familiei s-a destrămat evo-
luînd în ramuri colaterale. Acestea vor forma în final trei grupe, identi-
ficabile după localităţile unde işi •aveau reşedinţele: Hodod-Dragu, Jibou
şi Gîrcei. Arhiva s-a divizat şi ea ca parte componentă a posesiunilor.
Astă.ii, după căi sinuoase, cele trei arhive principale sînt conservate de
circa patru instituţii. Două sînt externe, respectiv ArMva naţională ma-
ghiară din Budapesta (cu piese dispersate de sec. XIV-XVII) şi Arhivele
statului din Kecskemet (R. P. Ungară) ( cu documente de sec. XVII). O
parte din documentele familiare, fără să ştim exact dacă şi documente
medievale, au fost distruse la Budapesta în 1915. In ţară păstrează docu-
mente Wesselenyi Arhivele statulu~ din Cluj-Napoca şi Biblioteca Cen-
trală Universitară din Cluj-Napoca.
Atenţia noastră se va concentra în continuare asupra documente-
lor păstrate la Biblioteca Centrală Universitară, care se constituie de
fapt în arhiva medievală a unei ramuri a familiei. Informaţiile noi
1 Vezi Okleveltar a Toma; nemzetsegbeli Losonczi Banffy csalad tărtenetehez.

(1214-1526), Budapesta, 1-2, 1908-1928.
2 Despre originea familiei Wesselenyi, vezi M. Petri, Szil.6.gy varmegye mo-
nographi<ija, 1, [f. 1.), 1901, p. 410-414.
Arhiva medievală a familiei Wesselenyi (I) 313
asupra acestui fond arhival sînt contradictorii. O sursă susţine paterni-

tatea ramurei din Gîrcei3, în timp ce alta o desemnează pe cea din
Jibou 4• La n'ivelul actual al cunoştinţelor noastre nu sîntem în măsură
să ne pronunţăm în favoarea unuia sau altuia dintre cele două puncte
de vedere. Această posibilitiate poate rezulta numai după parcurgerea
integrală a fondului de la Bibliotecă precum şi a actelor moderne exis-
tente la Arhivele statului, filiala Cluj. Ştim des·pre ea doar faptul că a
consti:tuit, în 1896, obiectul „depunerii" baronului Wesselenyi Mikl6s
VI, către Muzeul ardelean din Cluj. Ne Jipsesc orice fel de date privind
condiţiUe în care s ...a făcut donaţia, dimensiunile exacte ale arhivei, inven-
tarele etc. Probabil Muzeul a~delean i-a oferit lui Petri M6r posibilitatea
de a consulta şi folosi documentele în vederea redactării monumen-
talei sale monografii asupra Sălajului 5 • Utilizarea s-a făcut doar parţial
şi prea sumar, în spir'itul restrîns al scopurilor pe care autorul şi le-a
propus să le urmărească. Unele documente au fost fotocopiate, din
altele s-au întocmit ex·trase. De la începutul secolului nostru, cu o sin-
gură excepţie 6 , arhiva a foo·t pur şi simplu uitată, de către cercetători:
nici un singur document nu a fost comunicat. La sfîrşitul celui de-al
doilea război mondial arhiva a fost mutată global la Budapesta pentru
a nu mai reveni <lecit în preajma anului 1954, - după ce în prealabil
fusese fotocopiată - la vechiul loc de păstrare. Di.n acest motiv o bUJnă
parte a documentelor din prima j.U:mătate a secolului al XIV~ea, exis-
tente în ea, nu au apărut in volumele mai vechi ale colecţiei Documente
privind istoria României. Seria C. Transilvania. Abia volumul IV '(1340-
1350) a cuprins şase documente din acest interval.
Argumentele sînt suficiente pentru a demonstra necesitatea resti-
tuirii integrale şi critice a colecţiei. Numărul şi importanţa pieselor con-
ţinute face ca restitu'irea lor să nu poată fi dedt serială, într-oo interval
de timp mai îndelungat. Prima parte a celor aproape 150 de piese ale
arhivei succede acestor prime consideraţii introductive. Cele 19 piese
arhivistice la oare ne...am oprit pentru a aco.per'1 irutervalul anilor 1318-
1355, conţin un număr de 35 de documente. Din numărul acesta sînt oii-
ginale zece, trei sînt copii tîrzii şi unul este fals. Cinci piese au fost
deja publicate. Dintre cele 21 de transumpturi., au văzut lumina tipa-
rului doar trei. In restituirea noastră au fost redate in extenso 19 docu-
mente, restul a fost regestat din diforite motive: opt sÎlllt publicate, alte
şapte nu se referă la teritorii din Transnvania, unul este fals.
3
D. Kosary, Bevezetes Magyarorszag tortenetenek forrasaiba es irodalmaba,
1. Budapest, 1970, p. 764.
4
DHR. C., X, p. 227 şi 302. Această identificare nu se încarează în diviziu-
nile familiare menţionate de noi mai sus. Deoarece nici într-un caz, nici în celă
lalt nu se aduc argumentări, nu ne rămine decît să adoptăm formele citate pînă
la o nouă revizie critică.
5 M. Petri, op. cit., 1-5, passim.
6 Gy. Gyorffy, Az Arpcid-kori Magyarorszdg torteneti flfldrajza, 1, Budapest,
1962, passim.
314 A.A.Rusu
Intervalul cronologic este delimitat de cel mai vechi document cu-

prins şi anul limită· la care a ajuns publicarea corpusului transilvan de
documente medievale. Asupra celui mai vechi document d'm cadrul
grupului, D. Kosary indică data ,anului 1225 7 • Ori, acest document nu a
apărut în forma actuală a colecţiei. Numerotarea manuscrisă, făcută cu
creionul pe cămaşa sau cutia de protecţie a actelor, începe de la actul
fals di.n 19 februarie 1263, privitor la confirmarea moş"iilor abaţiei din
Cluj-Mănăştur. Nu este exclus faptul ca documentul semnalat să fie _un
transumpt într-un act tîrziu, ascuns însă de evidenţa sumară a arhivei.
fa suita celor 'Z2 de documente privitoare la Transilvania se pot
distinge cîteva grupe. Provenienţa lor este destul de diversă, aşa cum
de altfel este şi arfa geografică la care fac referiri. Rezultă din acest
aspect un interes mai larg decît cel strict local pe care tl poate suscita
cercetarea arhivei Wesselenyi.
Oprindu-ne mai întii la teritoriul actualului judeţ Sălaj vom constata
existenţa a nu mai puţin de trei grupe de documente legate direct de el.
De departe cele mai importante sînt cele grupate în jurul posesl.unilor
magistrului Ştefan zis Pagan, fiul lui Francisc, din neamul Hunthpaz-
man. Personaj bine cunoscut în epocă, evoluţia sa se înscrie pe traiecto-
ria pe care au evoluat şi alte cîteva nume de slujbaşi apropiaţi de regele
Carol Robert de Anjou. Originar din Slovacia ş'i rudă apropiată cu voie-
vodul Transilvaniei Toma, Ştefan zis Pagan şi-a terminat prodigioasa
carieră militară în slujbe de castelan. In 1332 a îndeplinit-o la Cetatea
de Baltă, pentru ca apoi, în 1333 şi 1335 să cumuleze funcţia şi la C1ceu
şi la Unguraş 8 • Documentele noastre confirmă calitatea sa de castelan
la Cetatea de Baltă în anul 1334 (nr. 19). Se explică parţial cumularea
funcţiilor sale prin interesele personale pe care le avea în comitatul
SoLnocul Interior. Succesiunea actelor dezvăluie încă o realitate deja
constatată şi la alte cetăţi, anume absenţa îndelungată a castelanului.
Ştefan zis Pagan l-a urmat pe rege mai ales la curtea sa d'm Vişegrad.
Relaţia sa cu teritoriile din jurul rîului Almaş începe din toamna
anului 1332 dnd a cerut regelui posesiunile Sîntmihaiul Almaşului şi
Sîntă Maria (nr. 15 şi 16). Arhiva ne-a păstrat atît donaţia regală iniţială
cit şi scrisoarea regelui, din aceiaşi zi, 6 octombrie, către capitlul din
Alba Iulia, pentru punerea în stăpînire. Procedura introducerii este ur-
mărită pe parcursul a trei ani, pr"in cuprinsul a nu mai puţin de alte
şase documente. Lucrurile apar cu atît mai neaşteptate cu cît la donaţia
regală nu există împotrivitori şi posesiunile sînt în permanenţă pomenite
fără locuitori. Originile acestei nemăsurat de lung·1 preluări trebuie ex-
plicate prin graţia regală deosebită de care s-a bucurat beneficiarul, dar
şi pri.n nesiguranţa cu care s-au făcut localizările, mai întîi în Solnocul
Interior şi ma·1 pe urmă, corect, în Solnocul Exterior, şi prin viciile de
punere în stăpînire ale capitlului din Alba Iulia care nu s-a îngrijit de
7 D. Kosary, op. cit., p. 764.
8 Vezi A. A. Rusu, în AIIA, 22, 1979, p. 96 sub voce. Asocierea lui cu loca-
litatea haţegană Clopotiva, prezenită la Petri (4, p. 293-294) este fantezistă.
la început de desemnarea hotarelor. Inţelegem că posesiunile respective

aparţinuseră unei stăpîniri nobiliare anonime, încă dina'mte de anii
1317-1318. La acea ultimă dată, palatinul răzvrătit Kopaz a uzurpat
dreptul regal de moştenire a pămînturilor rămase prin dispariţia stăpîni
lor. Lipsa locuitor'ilor trebuie pusă fie pe seam·a conflictelor politice de
la sfîrşitul deceniului al doilea al secolului al XIV-lea, fie pe seama altui
accident necunoscut nouă, o epidemie spre exemplu. Cel mai bogat în
informaţii este documentul capitlului din Alba Iulia, datat în 25 mai
1334 (nr. 20). In el descoperim hotărnicirea posesiunilor. Sîntem infor-
maţi asupra existenţei unei mori aparţinînd unui meşter Petru, despre
trei drumuri', dintre care unul ar putea ajuta la localizarea mănăstirii
Almaşului, cunosicută încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Se
mai menţionează o insulă, un „munte" Căpuş (Kopus), pîraiele Chendermal,
Lupului (Farkaspataka), Răstolci (Rohtolch), Sec (Zarazpatak), apoi alţi
doi „munţi" numiţi Ţăudu (Thoy) şi Maramureş (Maramorus). Sînt men-
ţionate posesiunea Sutaru (Zuthur) şi un singur sat, Zimbor (Sumbur).
Ma.l multe locuri de hotar menţionate vor deveni, unele în secolul al
XV-lea, altele abia la sfîrşitul secolului al XVI-lea, sate sălăjene. Cu cîteva
excepţii, menţionate de Petri M6r9, avem de-a face cu prime atestări
documentare care coboară vechimea aşezărilor din zonă cu unul sau două
veacuri. Păstrarea numelor de hotar în numele de sate dovedeşte cu
evidenţă o continuitate de locuire neîntreruptă. Mai există în acelaşi
document şi alte numiri care nu îşi găsesc astăzi corespondenţe în macro-
topon'imia, accesibilă nouă (Beneaia, Berche, Bobud, Zyk, Sorno). Hotăr
nicirea oferă suficiente date pentru a fi localizată în teren.
Alte două documente, amîndouă datate în luna septembrie 1336, se
ocupă cu schimbul unor moşii între aceliaşi Ştefan zis Pagan şi o seamă
de nobili din părţile Gîrboului. Primul oferă moşiile sale Silvaşu de
Cîmpie (Ziluas), Şopteriu (Septer) şi Urmeniş (Eurminus) aflate în comi-
iatul Dăbîca şi stăpînite în virtutea unui alt schimb, efectuat cu regele
Carol Robert, contra altor posesiuni din Slovacia. Stăpînirea lui Ştefan
zis Pagan asupra lor nu era cu mult mai veche de luna aprilie a anului
132!:1 10 . Practica schimburilor de proprietăţi, uzuală în epocă, o întîlnim
şi într-un alt caz în care omul nostru a fost implicat 11 . El a urmărit în
fapt comasarea tuturor stăpînirilor sale în comitatele Dăibica şi Solnoc.
In urma înţelegerii din 1336 Ştefan zis Pia:gan a primit posesiunea Gîrbou
(Gorbo) împreună cu posesiunile Cernuc (Churnuk), Bezded (Bezdidteluk),
Solomon, Sumburteluk (disp. lingă Someşul Mare), Tihău (Thohoteluk),
Trestia (Komlosteluk) şi Baica (Banika). Din act rezultă cîteva delimitări
administrative ale mai mul,tor comitate şi a unui distr'1ct. La Nord de
Someş este locali:ziată „ţara" Sălajului (terre Zylag); posesiunile Cernuc,
Bezded, Gîrbou, Solomon şi Sumburteluk, pînă la Someş, aparţineau co-
mitatului Solnocul 1nterior; Tihăul şi Trestia ţ'meau de comitatul Dăbîca;
9 M. Petri, op. cit„ 4, p. 270-272.
10 DIR. C. XIV, II, nr. 534, p. 275.
11 18 august 1337. DIR. C. XIV, III, nr. 344, p. 590-591. trad. 423-424.
316 A.A. Rusu
Baica de Solnocul Exterior (nr. 25). Nici aceste atestări nu sînt întrutotul
cunoscute12 •
1n urma schimbului de moşii menţionat, Ştefan zis Pagan a devenit
virtualul stăpîn al întregului curs m'1jlociu şi tnferior al rîului Almaş. La
cele prezentate se articulează şi informaţia deja cunoscută privitoare la
încercarea de a extinde stăpînirile sale asupra posesiunilor Chendrea,
Gălpîia şi Chechiş, în dauna unor stăpîni mai vechi, sub cuvînt că apar-
ţin de moşia sa Bal.cat3.
O legătură indirectă, prin acelaşi Ştefan zis Pagan, este posibilă cu
un alt grup de documente al arhivei Wesselenyi. De astă dată este vorba
despre două documente privitoare la satele Buza, Năsal şi Lacu din
vechiul comitat Dăbîca şi Budeşti, din comitatul Cluj. Cel mai vechi
document care le pomeneşte datează din august 1318 (nr. 3). Aflăm că
posesiunile respective au fost confiscate de rege de la Moys fiul lui Moys,
învederat duşman al său, ginere al fostului palatin Kopaz. Beneficiarul
nou al pămînturilor confiscate a fost magistrul Gall :fml lui Nkolae, notar
regal şi, la 1323, castelan de Ugrod (R. P. Ungară). Personajul provine
din Banat unde îşi avea toate moşiile 1 4. Toate posesiunile citate erau din
nou în mîna regelui înainte de aprilie 1329. Cu siguranţă nu a fosi vorba
de o nouă confiscare deoarece în mai 1339, Gall mai era atestat în slujba
de notar special al regelui1 5 . Un act din 10 aprilie 1'3>29 menţionează mo-
şiile ca fiind în stăpînirea lui Ştefan zis Pagan, ca urmare a coniiscării
lor de către rege de la fii lui Moys şi ia unei donaţii 16 • Despre dania ante-
rioară de la 1318 şi 1323 nu se aminteşte n'imic. Ce s-a intîmplat cu
moşiile în discuţie între 1328-1329 nu se poate şti cu certitudine. Se
poate doar prezuma şi alternatiiva, :întărită prin lipsa vreunei introduceri
în stăpînire efectuată. de vreun loc de adeverire, care să fie transcri::>i
în noua donaţie din 13'23, că magistrul Gali nu a ajuns niciodată la deţi
nerea efectivă a moşiilor cedate lui de către rege. Probabil cîndva in
intervalul desemnat el a renunţat la orice pretenţie asupra lor. Prezenţa
actului alături de altele posibile ale lui Ştefan zis Pa.gan ar trăda, dl>
asemenea, un posesor un·1c în persoana aceluiaşi Ştefan.
Dar actul de la 131.8 (nr. 3) are şi o altă valoare, cu ·totul specială.
pentru meleagurile sălăjene. El oferă o informaţie de natură politică de
o mare importanţă. Inşirînd faptele pentru care i-au fost confiscate mo-
şiile lui Moys ifiul lui Moys, donate mai apoi magistrului Gall, actul ·am'in-
teşie de o anume faptă a diz;graţiatului care trebuie situată cronologic cu
cîtva timp inaintea aşezării voievodului Doja de Debreţl.n la cîrma Tran-
12 SzoLnok-Dobokavarmegye monographidja. Dej, 4, p. 398 şi 6, p. 56, men-

ţionează în dreptul localităţilor Trestia şi Solomon un document al capitlului din
Alba Iulia cu un conţinut asemănător, păstrat în arhiva budapestană sub cota
Dl. 30. 295.
13 DIR. C. XIV, IV, nr. 801, p. 546 şi nr. 806, p. 550-55'1.
14 DIR. C. XIV, II, nr. 125, p. 54-55, nr. MO, p. 287.
15 Idem, nr. 540, p. 287.
1e Idem, nr. 534, p. 276.
silvianiei. Se spune cu respectivul Moys a năvălit prin SU!l"prindere (ex

abrupto irruens) asupra cetăţii regelui, Valcău (castram nostrum Volko
dictum) cucerind-o, iar pe castelanul ei, Kenez, l-a prins ş'i l-a ţinut
în captivitate. Devine deci fapt cert că cetatea a fost înălţată de către
regalitate, apoi cuceriită în timpul rebeliunii grupării Kopaz - Ladislau
Kan şi recucer'ită de către trupele regale sub comanda lui Desideriu de
Elephanth. Ne găsim în faţa celei mai vechi atestări documentare a cetăţii
ca şi a încadrării certe, în timp, a administraţiei oostelanului Kenez 17 •
Alt grup de documente, destul de numeros (nr. 32-35), conţin refe-
rinţe privitcare la satele din jurul CoşeiuJu'1, respectiv Şamşud, Borla şi
Dioşod, din comitatul Solnoc. Toate gravitează în jurul familiei nobiliare
Jakch. Deoarece sînt în întregime cunoscute nu vom face referiri la ele.
Asupra lor vom avea prilejul să revenim pe măsura publicăr'1i altor docu-
mente din arhivă.
In sfîrşit, ultimele documente cu referiri speciale la teritoriul actual
al SălajUilui sînt oferite de către forurile de adeverire din Oradea. Cel
mai vechi document autentic al arh'1vei, din 27 aprilie 1318 {nr. 2) înre-
gistrează vinderea posesiunii Leşmir pentru suma de 50 de. mărci. Vînză
torii aJ fost doi nobili din localitate. Singurul element exceptat din tran-
sacţia bunurilor au fost trei curţi împreună cu locuitorii lor. Desimea lor
într-o singură localitate exclude considerarea lor ca aşezăminte nobiliare.
Mai probabil a fost vorba despre sesii iobă.geşti. Cumpărătorii provin
dintr-un sat învecinat, astăzi dispărut, pe nume Dedach. lntr-un al do'1lea
document, din acelaşi an (nr. 4), unul din vînzătorii din actul precedent,
Petru fiul lui Iacob, vinde pentru 15 mărci curţile care ii mai rămăseseră
rudei sale Nicolae fiul lui Maur'lciu, din localitatea dispărută Kenchey,
situată odinioară în hotarul de est al satului Simian 18 . Localizările sînt
de astă dată mai precise: în comitatul Crasna, lingă rîul Barcău şi în
vecinătatea posesiunilor Dedach şi Suplacu de Barcău (Sceplak).
Documentele care nu pr'1vesc direct 1Sălajul se referă la comitatele
Bihor şi cele din Banat. Primul document bihorean, din 24 mai 1321
(m. 5), este deja cunoscut. De relevat din conţinutUil său este doar faptul
că beneficiarul a fost Chanadin, important personaj din ierarhia eclesias-
tică, pe care îl vom reîntilni şi în documentele bănăţene. Galoşpetreul.
despre care se vo:r!beşte în document, este s'1tuat foarte aproape de Simand,
de unde provenea, aşa cum am văzut mai sus, unul dintre beneficiarii
unor pămîn tuiri din Crasna.
Două documente din 1337 şi 1338 (nr. 26 şi 27) cuprind referinţe asu-
pra unor sate ocupate abuziv, sate care aparţin asităzi teritoriului R. P.
Ungare. Importante rămîn pentru noi atestă.ole oamenilor de măTturie,
proveniţi din Viişoara şi Tămăşeu, precum şi procedurile conventului din
Oradea.
17 Vezi despre Valcău ipotezele noastre mai vechi în ActaMP, 2, 1978,
p. 96-97.
ie Gy. Gyărffy, op. cit., p. 634.
318 A.A.Rusu
Destul de consistentul grup de documente privitoare la Banat se con-

centrează asupra unor partajuri de proprietăţi. Cîteva sînt cunoscute
(nr. 30, 31). In orice caz toate împreună alcătuiesc o serie unitară cu
benefici.ul unor completări reciproce. Personajele implicate fac parte din
nobilimea comitatului Cenad. Parte din ele se raliază în jurul lui Chana-
din, membru al familiei ajuns comite perpetu de Cenad şi arhiepiscop
de Strigoniu. Această ramură împreună cu alte două sînt legate de loca-
lităţile Mako, Tembes (R. P. Ungară) şi T1leagd (jud. Bihor) 19 • Posesiunile
înşirate cu diferite prilejuri sînt foarte numeroase extinzîndu-se pe teri-
toriul a şase comitate. Numai în documentul din 23 martie 1340 (nr. 29),
care este cel mai important, au fost înregistrate în jur de 80 de localităţi,
dintre care 55 sînt în comitatul Cenad, 18 în com'1tatul Arad, 5 în Timiş
şi 3 în Alba. Sint apoi pomenite lO biserici şi două mănăstiri, 12 iazuri
cu peţ;te, un drum şi o vaJnă. Zona respectivă îşi dovedeşte astfel poten-
ţialul uman şi economic în plenitudinea sa. Importantă este şl. rezumarea
unui document de la 1274, al capitlului din Arad. O ultimă observaţie,
dar nu de minimă importanţă, rezultă din lectura numelor posesiunilor.
Din toponimice ca Wosyan, Volkan sau Morothwa deducem exi.stenţa unei
populaţii româneşti numeroase iar din cel de Kereztyenkenezhaza (= Casa
cnezului creştin) formele sale sodale de organizare.
Ultimele documente ale primei părţi a arhivei se referă la teritorii
extratransilvane, respectiv la com·itatele Vas şi Gyor (nr. 7, 8, 9) şi
Szabolcs (nr. 10, 11, 12, 23). Mai demn de luat în considerare, dintr-o
optică transilvană, sînt documentele privitoare la stăpînirile faJniliei de
Bator (viitoarea familie Bathory), din comitatul Szabolcs. O parte dl.n
personajele desemnate au implicaţii în luptele pentru recucerirea Tran-
-silvaniei purtate de voievodul Doja de Debreţin împotriva lui Moys fiul
lui Moys. Jntr-unul dintre documente apar menţionate aşezăr'1le de la
BatăT şi Abram (nr. 1~).
In urma acestei scurte analize, concluziile globale asupra celor mai
vechi documente ale familiei Wesselenyi ni se par a fi premature. Deo-
camdată trebuie să remarcăm doar diversitatea documentelor întrunite,
aparţinînd cu sl.guranţă unor deţinători mai vechi. Explicaţia prezenţei
unora sau altora dintre ele va veni, probabil, în urma analizei documen-
telor mai tîrzii.
Cum este în mare parte de aşteptat, caracterul documentelor se limi-
tează către stăpîniri funciare nobiliaTe orienttnd într-o anume direcţie şi
caracterul informaţiei istorice. A vind în vedere chiar şi numai aspectul
.cronologic al acestei iniformaţii am dobîndi deja dimensiunea valorică
a izvoarelor şi raţiunea suficientă pentru atenţia acordată.
ADRIAN ANDREI RUSU
19 Ibidem, p. 839.
Arhiva medievală a familiei Wesselenyi (I) 319'
ANEXE
1. 1263 februarie 19, Buda
Regele Bela al IV-lea confirmă abaţiei din Cluj-Mănăştur toate drepturile

dobîndite de la predecesorii săi, împreună cu satele aparţinătoare, situate în
diferite părţi ale Transilvaniei.
B.C.U. Arh. Wess. nr. 1.
Copie simplă tîrzie, cu o traducere în
limba maghiară. Document fals. Vezi
DIR. C. XIII, II, p. 483.
1318 aprilie 27, <Oradea>

2.
Capitlul din Oradea dă de ştire că pe de o parte Paul fiul lui Iacob şi Petru
fiul lui Nicolae, nobili de Leşmir, iar pe de altă parte magistrul Pochouch fiul lui
Ladislau, fiul comitelui Marcu, nobil de Dedach au venit în faţa lui şi au declarat
astfel: Petru a vindut lui Pochouch şi fraţilor săi Ladislau, Marcu, Nicolae şi
Ştefan o posesiune avînd şi două locuri de moară, rezervîndu-şi pentru sine trei
curţi, una care a fost a tatălui său Petru şi alte două în vecinătatea satului Dedach.
Intre oamenii capitlului figurează Chanadin prepozitul, Ioan lectorul, Iacob canto~
rul şi Iacob custodele.
Capiitulum ecclesie Wara.diiensis omnibus Christi fidelibus, presens scriptwn
inspecturis, salutem in omnium salvatore!
Ad universorum I noticiam, tam presencium quam futurorum, harum serie
volumus pervenire quod Petrus filius Iacobi et Petrus filius Nyco/lai, nobiles de
Lechmer, ex una parte, magister Pochouch filius Ladizlai filii comitis Markus,
nobilis de Dedach I ex altera, ad nostram personaliter accedentes presenciam pre-
dicti Petrus et Petrus viva voce sana mente spontaneaque vo/luntate sunt confessi
quod dictam possessionem eorum Lechmer vocatam, ipsius magistri Pochouch, pos-
sessionis commetaneam et I vicinam, pro quinquaginta marcis ditraxissent et
vendidissent ipsi magistro Pochouch, Ladizlao, Marko, Nycolao et Stephani, I fra-
tribus suis et per ipsos eorum heredibus heredumque suorum succesoribus sub
hiisdem metis et terminis quibus possessa fuint I per eosdem cum omnibus utili-
tatibus et pertinenciis, videlicet duobus locis molendinorum et aliis perpetuo possi-
dendam et / habendam pleno iure. Quam quidem pecuniam plene et per omnia
se dixerunt recepisse ad eodem obligando se ab I omnibus quibuscumque propin-
quis vel remotis qui contra prephatum magistrum Pochouch et fratres suos aliquid
questionis seu I in peticionis racione terre vendite susscitasent expedituros propriis
laboribus et expensis. Exceptis tribus curiis quarum I una fuerat Iacobi, pater
ipsius Petri, et aliis duabus continuis et vicinis eidem curie a parte ville Dedach
existentibus / cum usibus sufficientibus pro habitatoribus dictarum tercium curia-
rum quas quidem curias et usus pro ipsius curiis sufficientes de I ipsa terra
predictus Petrus filius Iacobi sibi perpetuo reservavit sine preiudicia tamen iuris
aliorum. In cuius I rei memoriam perpetuamque fermitatem, presentes concessimus
litteras, sigilli nostri munimine roboratas.
Datum quarto I die festi beati Georgii martiris, anno domini MoCCCo decimo
octavo, domino Chanadino preposito, Johanne I lectore, Iacobo cantore et Iacobo
custode, magistris existentibus.
<Pe verso, de altă mină:> Lechmer.
Orig. pergament 29X19 cm, stare foarte·
bună, pecete atîrnată cu şnur de culoare-
maro închis, pierdută (fig. 1).
320 A.A.Rusu
3. 1318 august 9
Carol Robert, regele Ungariei, dă de ştire că Moys fiul lui Moys îndepăr
tîndu-se de la credinţa ce o datora regelui a săvîrşit numeroase fapte condamna-
bile: în primul rînd împotriva voievodului Transilvaniei, Nicolae, mai ales îm-
preună cu socrul său, Kopaz fiul lui Toma; apoi, în al doilea rind, năvălind prin
surprindere asupra cetăţii regale Valcău, l-a capturat pe castelanul Kenez ţinîndu-1
în captivitate; în al treilea rînd a luptat împotriva voievodului Doja. Pentru acele
fapte Moys a fost condamnat la moarte iar moşiile lui numite Buza, cu un tîrg şi
o bismcă de piiatră ou hramul .>fîntului Gheorghe, Năsail şi I.Ja,cu, din comita.tul
Dăbîca, Budeşti, cu o biserică în cinstea sfintei Fecioare, din comitatul Cluj, au
fost dăruite magistrului Gall fiul lui Nicolae, notarul curţii regale, pen.tru faptele
sale de credinţă dovedite încă din tinereţe. Donaţia îl priveşte şi pe fratele său
Grigore, fiind justificată şi ca o despăgubire pentru daunele de 600 de mărci pe
care le-a provocat Moys posesiunilor lui Grigore fiul lui Myke, ruda donaţilor.
Actul este scris de către magistrul Ioan, prepozit de Alba, vicecancelar al curţii
regale şi arhidiacon de Tîrnava.
Kaa-olus, dei gracia Hungarie, Dalmaci.e, Croaaie, Rame, Servie, Gallioie,
Lodomerie, Comanie, Bulgarieque rex I omnibus Christi fidelibus presentem pa-
ginam inspecturis, salutem in omnium salvatore!
Cum virtus premia et fidelitas remuneracionis beneficia nullatenus carere
debeat nichilominus malefactorum insolencia per condignam regalis sentencic vin-
dictarum debet I edomari. Proinde ad universorum tam presencium, quam futu-
rorum noticia.m vo1umtl5 pervienire quod cum Moys fHius Moys, a viia fidelitatis nobis
et sacre corone observanda divertendo, inflatus spiriitu superbie non accendens quod
qui resistere naturali / domino moliuntur manifeste videntur divinis disposiclonlbus
obviare dampnabili presumpcione contra nostram maiestatem insurgendo associate
sibl infidelium nostrorum caterva in iniuriam nostri regiminis et preiudicium
regalis dignitatis I dolosis machinacionibus suis et pace turbator pacis amator
scismatis discordie et dissensionis materiam ln partibus Transsiluanis seminasse
nostrorumquie fidelilium possessd.ones et bona deviasta.ndo, rapiendo et desolando,
vitibus continuatis iniurias I infinitas irrogasse specialiter in eo quod cum Nico-
laum, wayuodam dilectum et fidelem nostrum, ad easdem pa.rtes Transşiluanas per
ipsum Moys perturbatas ut ln persana nostra pacis tranquilitatem, lnibi reformaret
miL;issemus, idem I Moys eldem !ÎnsUJl'gendo ipsum fraudulenrter debelilia.vit et recepto
spolia non modico de partibus illis aufugavit et insignum huiusmodi victorie sue
infidelitatis de rebus fidelium nostrorum ibidem ablatis et vexilla aliis sociis suis,
I specialiter Kopoz filio Thome, socero suo, in obprobrium nostre regie maiestatis
destinavis; item secundo, sub castrum nostrum Volko dictum ex abrupto irruens,
castel!lianum nostni.m de eodem ea.st.ro Volko d.iotum, ex abrutPto iirruens, castel-
lanum nootnllm doe eadem castro Volko, KellleZ nornlinoe, ca,ptivaVlirt quem I
abhuc detinet carceri mancipatum; item tercio, cum nos Dausa wayuodam, dilectum
et fidelem nostrum, pro reformaclone pacis ad easdem partes Transsiluanas mi-
sissemus, predictus Moys, mala malis accumulare desederans et consuete I infide-
litatis ac innate nequitie tramitem non relinquens, malignus persuasionibus suis
associata seu allecta sibi multitudine infidelium nostrorum eidem Dausa wayuode
temeraria presumpcione se obposuit ubi idem wayuoda, cum I aliis fidelibus
nostris, virillter dimicando, provisione divina victoriam obtinult et triumphum
laudabile reportavit et sic eiusdem Moys presumptuosa feritate ac superbia contrlta
penitus et derecta. Nos qui ad vindictam malefactorum et I extollenda iustorum
preconia, gladii accepimus, a domino potestatem, huisusmodi iniurias et atroces
offensas ipsius Moys, non valentes pertransire in ultras ne de suo contumacia vi-
deatur comodum' reportare et per inpunitatis audaciam fiant I qui nequiam fuerant
nequiores, de consilia baronum nostrorum, in ipsum Moys gladium ulcionis debite,
exerentes eundem possessionibus suis in terra Transsiluana exlstentibus, duximus
spoliandum. Parvi enim meriti putaretur fidelitas I si infidelitas remanere inpunita
advertentes igitur quod sicut malemeriti perpetua ulcione regie iundicte sunt
..,..,
oe
Fig. 8. Peceţ;"lt capitlu>'ilol' de la Oradea, (doc.nr. 5) şi Cenad (doc. nr. 31) a judelui Paul
(doc. ni'. 29)
Arhiva medievaUf a familiei Wesselenyi (I) :fit
pleotendi sie benemerliti regie ddaeooionis fraVOI"ibus sunt exconverso attollendi

revocantesque in memoriam mulftimoda servicia magistri Galli fllii Nicolai, notari
aule nostre, nobis dilecti et fidelis, que nobls a tempore puericie sue, tam in
officio notare, quam in aliis negociis et agendis nostris necesariis semper et ubique
continuls locis et I temporibus opol"tunis nostro lateri iugitur adherendo ut fide-
liter sic ferventer exhibuit et inpendit per que noster regius anlmus mitissime
conquievit et sic se totum ab beneplacita regie maiestatis offerendo nostra dllec-
cionem non in merito I meruit adipisci quasdam villas de possessionibus predicti
Moys, Bum V'id€iliicet, in qUJa est eclesiia lapidea lin honore sancitd Georgy martirls
constructa, item Nuzal et Look vocatas, in comitatu de Doboka, item Budateleky,
I in qua est ecclesia in honore beatissime Virginis, in comitatu de Kolus existen-
tes, propter infidelitates ipsius Moys confiscatas et ad nostras regias manus devo-
lutas, cum omnibus utilitatibus et pertinenciis earundem universis et aliis I villis
ad easdem spectantibus et cum foro quod in eadem villa Buza celebrari consuevit,
sub metis et termlnis eiusdem quibus per eundem Moys, ilrufidelem nostrum, habite
extiterunt et possesse, tam pro meritoris obsequis eiusdem ma/gistri Galll, quam
etiam in satisfactionem seu recompensationem dampnorum ipsi magistro Galli et
Gregorio, fratri suo„ in recepclone equacie et equorum 'suorum, item in destrucione
possessionis Gregorii filii Myke, cognati ipsorum, per eundem Moys, I illatorum
quequidem dampna numerum sexcentarum marcarum exoedere dicuntur eidem
magistro Gta.11<> et Georgio, frait.ri suo, dedirnlllS, donavimus et contulimus, iiure perpe-
tuo possidendas, rtenendas et hablendas, heredem per heredes universos, rpa.cifice et
qWete. In cu6.'l1S Tei rnemorjiam finmtatemque perpetu.am presenibes concessimus
li tteras duplicis si.gillli nostri munimi111e roboratlaJs.
Datum per manus discreti viri maglstrl Johannis Albensis, ecclesie prepositi,
aule nOiStre vioeoancellari et Qrlhidjacond de KekeLleu, ditleolli et fidelis nostris,
anno domini J MoCQCo decimo octavo, quarto ydus augusti, regni nostri anno
similiter decimo octavo.
Transumpt în actul regelui Carol Robert
din 1323 martie 26, nr. 6.
I. A1tlel ln orig. Corect commodum.
4. . 1318 decembrie 1, <Oradea>
Iacob, prepozitul şi conventul din Oradea dau de ştire că Petru fiul lui
Iacob de Leşmir a vîndut, din nevoie, pentru suma de 15 mărci, o curte care a
fost a tatălui său Iacob şi alte două din apropierea ei, înspre satul Dedach şi
Suplacu de Barcău. lingă rîul Barcău, situate în posesiunea Leşmir din comitatul
Crasna, rudei sale Nicolae fiul lui Mauriciu de Kenchey.
Iacobus, prepositus et conventus ecclesie sancti Stephani prothomartiris de
promontoris Waradlensi, omnibus Christi fidelibus, tam presentibus, quam futuris,
presens scriptum inspecM:uris salutem ln omnium salvatorel
F..a que geruntur in ·tempore ne slmul labantis cum ipse scripti patrocinio
solent perennari, proinde ad universorum igitur I notlciam harum serie volumus
pervenire quod Petrus fillus Iacobl de Lechmer, ab una et Nycolaus fllius Mau-
ricii, proximus eiusdem de Kenchey, parte ab altera I coram nobis personaliter
constltuti. Idem Petrus viva voce sana mente spontaneaque sua voluntate nobis
dixit quod tres fundos curiarum, scilicet unum fundum I curie ipsius Iacobl, patres
sui, et duos fundos ouriiarum in vWinriita1e et COilltig'lllitlate diete rurie eill.lSdem
Iacob!, patres sui, a parte ville Dedach, in ipsa I possessione Lechmer vocata, in
comitatu de Karazna, iuxta fluvium Berukyo, in vicinitate memorate possessionis
Dedacll et possessionds Sceplok existen.t.i.1 I habirtlos, cum omnibus utildttUibus et
usibus sufficientibus, pro habitatoribus earundem tercium curiarum, quas videlicet
tres curias seu fundos et quos usus pro ipsis I tribuS: curiis sufficientes, de ipsa
possessione Lechmer ipse, videlicet Petrus, ut dicebat mediantibus litteris privi-
21 - Acta Mvaei PorollaHn1l1 - 1981

322 A.A.Rusu.
legialibus honorabilis capituli ecclesie Waradiensi I perpetuo sibi reservasset prout

in eisdem .plenilus iudimus contiinert prenobalto Nicolia.o filio M011.l!rioi, proximo suo,
ob amoreus line proximitatis et specialiter ob/iugentem penuriam sibi instantem,
pro qu:ndecim ma:rcis plene pe!"9d~utis et in<tegre reoeptds ut debebait ab eodem
et per eum suis filiis filiorumque suorum suc/cesoribus universis vendidisse est
confessus et· coram nobis autoritate presencium vendidit et tradidit iure perpetuo
et irrevocabiliter pacifice et quiete possidendos I seu possidendas. In cuius rei
memoriam perpetuamque firmitatem ad instantem peticionem parcium presentes
litteras privilegiales nostras concessimus pendentis sigilli I nostri munimine robo-
ratas.
Datum in crastino beati Andree apostoli, anno domini MCCCo decimo octavo.
<Pe verso, de aceiaşi mină:> Lechmer.
<Alte însemnări tfrzii>
B.C.U. Arh. Wess. nr. 3
Orig. pergament 33X15,5 cm cu o pată
de umezeală pe partea stingă. (Fig. 2).
Pecete atîrnată de şnur împletit din mă
tase galbenă şi roz, pierdută.
5. 1321 mai 24, <Oradea>

Capitlul din Oradea aduce la cunoştinţă că magistrul Posa fiul lui Ioan zis
Kereky, în numele său şi a fratelui său după mamă, Ioan, a încredinţat prepozi-
tului Chanadin, capelanul papal, cancelar şi comitele capelei regelui, moşia sa
Galoşpetreu (Galu.spetu.ry). Moşia fusese lăsată prin testament, de către Ştefan fiul
lui Mthai, nepot de soră al prepozitului, acestuia din urmă, potrivit unui privilegiu
al capitlului din Oradea şi a unui act de donaţie regală. La punerea in stăpînire a
fost preze1•t, ca om de mărturie, Jakou cel Mare, fiul lui Iacob. Printre oamenii
capitlului sînt menţionaţi Ioan lectorul, Andrei cantorul şi Iacob custodele.
Orig. pergament, stare bună (Fig. 3), pe-
cetea atirnată pe şnur alb; ceară roşie,
diametrul de 5 cm, cu emblema sfintului
Ladislau şi legenda (Fig. 8a).
Ediţii: DIR. C. XIV, II, nr. 37, p. 347-
348, trad. P. 10-11. ·
6. 1323 martie 26
Carol Robert, regele Ungariei, la cererea magistrului Gall fiul lui Nicolae,
notarul său special şi castelan de Ugrod (R. P. Ungară), transcrie şi întăreşte
cu pecetea sa cea nouă donaţia satelor Buza, Lacu, Năsal şi Budeşti, din 9 august
1318. Actul este scris de către magistrul Ladislau, prepozit de Alba, vicecancelar
al curţii regale. Printre demnitarii care certifică autenticitatea actului figurează
Iwanka episcopul de Oradea, Toma voievodul Transilvaniei, comitele de Solnoc
şi Dionisie marele stolnic şi castelan de Mehadia.
<C>arolusi, dei gracia Hungarie, Dalmacie, Croacie, Rame, Servie, Gallicie,

Lodomerie, Comanie, Bulgarieque rex, princeps Sallernitanus et honoris ac Montis
Sancti Angeli dominus, omnibus Christi fidelibus tam presentibus quam I futuris,
presencium noticiam habituris, salutem in salutis largitore!
Largitoris beneficium staret inperfectum nisi provide confirmaret inposterum
quod seme! datum est perpetuo possidendum. Proinde ad universorum notlciam
harum serie volumus pervenire quod I magister Gallus filius Nicolai, notarlus
noster specialis et castellanus de Ugrog, dilectus et fidelis, ad nostra accedens
presenciam exhibuit nobis quoddam privilegium nostrum super donacione et colla-
cione quarumdam villarum Buza, Look, I Nuzal et Budayghaza vocatarum per nos
sibi sub priori sigillo nostro concessum, petens humili precum cum instancia nobis
supplicando ut ipsum privilegium approbare innovare et dictam collacionem nostram
ratificantes oppositione novi I sigilli nostri ad uberiorem cautelam de benignitate
regia dignaremur confinnare. Cuius qu.idem privilegH tenor ilalis est: <Urmeazif
actul regelui Carol Robert din 9 august 1318, nr. 3>.
Unde nos que subiectorum comodis prospitue contemplacionis ocu!is invigilare
debemus iuxta eiusdem magistri Galli peticionem ipsum privilegium non abrasum,
non I cancellatum, nec in aliqua parte viciatum tenoremque eiusdem de verbo
ad verbum presentibus inseri faciendo, ipsum approbamus, acceptamus, innovamus
et auctoritate regia presentisque scripti patrocinio perpetuo vaiere decernentes con-
firmamus. In cuius rei memoriam I perpetuamque firmitatem presentes concessi-
mus litteris duplicis sigilli nostri novi et autentici munlmine roboratas.
Datum per manus discreti viri, magistri Ladizlai Albensis ecclesie prepositl,
aule nostre viceoainieellari, dil.ecti et fildei1is 1110Stri, ianno Domini MoCCC 0 v;icesimo
I tercio, septimo kalendas aprilis, regni autem nostri anno similiter XXmo tercio,
venerabilibus in Christo patribus Bolezlao Strigonensi, Ladizlao Colocensi archi-
episcopis, Iohanne Nitriensi, Benedicto Chanadiensi, Nicolao Jauriensi, Georgio
d-e Kew, Ladizloo I Quinqueecclesiensi, Iwianlm Wl8lra<lieru;i, Chanadino .Agri.ensi
episcopis eoclesias dei fe1ioiter gubernaillt:ibus, magnifiJCis viris Phi·Uppo paJ.iaJtino,
comite Scepusiensi et de Vyvar, Demetrio magistro tavarnicorum nostrarum, co-
mite Bachiensi et I Trynchiniensi, Lamperto iudice curie nostre, comite Chana-
diensi et Nitriensi, Thoma wayuoda Transsiluano et comite de Zonuk, Nicolao bano
totius Sclavonie, comite Supprunensi et de Komarom, Mykch magistro tavarnico-
rum I domine regine, karissime consortis nostre, comite de Sarus et de Zemlen,
Paulo bano de Macho, comite Sirmiensi, de Walko et de Budrug, Nicolao comite
Syrmigiensl, Blasio magistro agasonum nostrarum, Dionisio magistro dapiferorum
nostrarum I et castellano de Myhald et allis quampluribus regni nostri comitatus
tenentis et honores.
<Pe verso, de altif mină contemporană:> Super Buza transsumo novo

<AUe fnsemnări tîrzii>.

Orig. pergament, 53,5X39,5 cm, stare
foarte bună (fig. 4), pecete mare at!r-
nată, cu. urme imprimate pe verso, pier-
dută.
7. 1324 octombrie 12, Vişegrad
Magistrul Alexandru, judele curţii regale, scrie capitlului din Gyor că deoarece
Alexandru de Genchy şi Iacob, Nicolae, Lorand şi Egidiu, nobili de Genchy au
venit la el cu o scrisoare a capitlului în care se spunea că Martin şi Lochk, fii lui
Ladislau, i-au tras în judecată, capitlul să-şi trimită omul, care împreună cu cel
al regelui, Laurenţiu fiul lui Wgh sau Isaak, mergînd la posesiunea numită Kag-
mathy (R. P. Ungară) să-i introducă pe donaţi în stăpinire.
Transumpt în actul capitlului din Gyor

din 1324 octombrie 31, nr. 8.
324 A.A. Ru.su
8. 1324 octombrie 31, <GYOl'>

Capitlul din Gyor scrie regelui că a primit scrisoarea lui Alexandru judele
curţii regia.le, clin 12 octombrie 1324, Viş.egrad, pe -oare o rescrie. Omul capit!lului
Petru de Zemere, impreună cu omul regelui Laurenţiu fiul lui Wgh s-au deplasat
La faţa Joculu.i şi in prezenţa V'eciniJ.or numiţii Petru f.i'llll. J.l\li Iwain, Mtalthe fiul
lui Kecheu, Paul fiul lui Symon de Berhend, i-au instalat fără împotrivire pe
Iacob fiul lui Ştefan, Nicolae fiul lui Lorand şi Aliexandru, Lorand şi Egidiu, fiii
lUi Bosfoth de Genth în stăpînirea posesiunii Kagmathy (R. P. Ungară). Introdu-
cerea a avut loc în data de 30 octombrie. Urmează înşirarea posesiunilor vecine.
Transumpt in actul regelui Carol Robert
din 1325 ianuarie 8, nr. 9.
9. 1325 ianuarie 8
Carol Robert, regele Ungariei, donează lui Alexandru, Lorand şi Egidiu, fiii
lui Bolfath, Iacob fiul lui Ştefan şi Nicolae fiul lui Lorand, nobili de Genchy,
posesiunea Kagymathy (R. P. Ungară), vecină cu moşia lor de baştină, fostă a
udvornicilor regelui, împreună cu tirgul de acolo, situată în comitalul Vas. Actul
rememorează procedura cercetării stării juridice a posesiunii, aflată în detalii în
actele mai vechi ale capitlului din Gyor (nr. 8) şi ale lui Alexandru de Kuchk,
judele curţii regale (nr. 7). Donaţia vine ca o recompensă pentru numeroasele fapte
de arme săvîrşite în vestul şi sudul regatului. Printre demnitarii care întăresc actul
se numără şi Benedict episcopul de Cenad.
Transumpt în actul reglui Sigismund de
Luxemburg din 1412 august 19.
10. 1326 aprilie 20, Oradea

Carol Robert, regele Ungariei, porunceşte capitlului din Oradea că deoarece
vrea să doneze lui Ioan, Andrei prepozitul de Buda, Laurenţiu şi Nicolae, fiii lui
Briciu din neamul Guthkeled, posesiunea Fejerto, din comitalul Szabolcs (R. P. Un-
gară), fostă a lui Iacob, Paul şi Ioan, fiii lui Gothardt şi a lui Ladislau fiul lui
Ladislau dar confiscată pentru necredinţa lor, să-şi trimită omul de mărturie pentru
a cerceta starea posesiunii şi pentru introducerea în stăpînire. Ca om al regelui
sint desemnaţi Nicolae sau Andrei, fiii lui Mihai de Bogat.
\ Transumnpt în actul capitlului din Oradea

din 1326 aprilie 26, nr. 11.
11. 1326 aprilie 26, <Oradea>

Capitlul din Oradea scrie regelui Carol Robert că potrivit poruncii sale din
20 aprilie 1326 (nr. 10), ·La data de 24 aprilie canonicul magistru Paul Saliz, îm-
preună cu omul regelui Nicolae de Bogath s-au deplasat la posesiunea Fejerto
(R. P. Ungară) şi în prezenţa vecinilor au introdus în stăpinire pe fiii lui Briciu.
Sînt desemnate posesiunile vecine împreună cu stăpînii lor.
din 1326 mai 16, nr. 12.
12. 1326 mai 16

Carol Robert, regele Ungariei, donează magiştrilor Ioan, Andrei prepozitul de
Buda, Laurenţiu şi Nicolae, fiii lui Briciu de Batăr (Bathor) posesiunea Fejertud
din comitalul Szabolcs (R. P. Ungară). Ea a fost confiscată de rege de la Iacob,
Paul şi Ioan, fiii lui Gothard şi de la fratele lor Ladislau fiul lui Ladislau care au
lu:a.t partea rebelulll.lii palatin Kop~ Donaţili au suferit pierderi în timpul aiceleiiaşi
rebeliuni. Printre faptele lor se menţionează participarea la bătăria de la Rogzu.n,
la luptele voievodului Doja împotriva J.ui fiul lui Moys, bătălia de la Debreţin, apoi
in alte lupte pentru cetăţi din nordul regatului, în care timp Ioan a fost castelan la
cetatea Cylcak (?). Din document reiese că mai stăpîneau şi posesiunile Batăr (Ba-
thur), Abram (Abraam), Pouch, Rakamaz şi Nyergeshaz care au fost devastate de
către duşmanii regelui. Printre demnitarii care certifică actul sînt menţionaţi
lwanka episcopul de Oradea şi Toma voievodul Transilvaniei.
Copie simplă pe hîrtie, tîrzie, cu unele
lacune de transcr:ere mai ales la sfîrşit.
13. 1329, <Arad>

CapiUul din Arad dă de ştire că au venit în faţa lui Grigore şi Dionisie, fiii
lui Chanad de LUdan (R. P. Ungară), în numele lor şi a lui Benedict, fiul lui
Ştefan fiul lui Chanad, Mihail fiul lui Nicolae de Beez, pentru el şi pentru fiii
săi Ştefan şi Clemente, nobili din neamul Chanad, iar pe de altă parte magistrul
Petru prepozitul de Cenad şi magistrul Ştefan arhidiacon de Timiş. Primii au
mărturisit că au vîndut celor din urmă, pentru suma de 100 de mărci, jumătate din
posesiunea Beiez, în care există o biserică de piatră cu hramul sfintului Ioan evan-
ghelistul, vecină cu moşiile Turuszd şi Kukyner, împreună cu jumătate din pămîn
turile arabile, iazuri, sesii, dreptul de patronat asupra b:sericii şi jumătate din
pădurea Palataerde de lingă rîul Mureş. Suma de bani provenea de la ruda lor
Petru fiul lui Chazsor, ca preţ de răscwnpărare al unor părţi de moşie înstrăinate
de dînsul. Actul a fost scris de magistrul Paul lectorul, printre slujitorii capitlului
mai fii:nd pomenăţi mag.iistnLl Blas:u cantorul, Vai!enti'n custodae, 1T11ag!ştrii Ioan,
Mihail şi Petru, canonici.
Transumpt în actul regelui Cnrol Rob~·rt

din 1:138 august 5, nr. 28.
Ediţii: DIR. C. XIV, II, nr. 523, p. 397-
398, trad. p. 266-267.
14. 1332 mai 17, <Cenad>

Capitlul din Cenad dă de ştire că au venit în faţa sa Benedict, episcopul
de Cenad, Petru prepozitul şi Ştefan, arhidiacon de Tlm'ş, pe de-o parte, iar pe
de altă parte Ana, văduva lui Dumitru de Gyala (R. P. Ungară), şi fica ei Clara.
Primii aiu sp1US ci jumMa.te din ,posesiunea lor Beez, află.toare în <.-om:rta-tul Cenad,
în vecinătatea posesiunilor Torosd şi Kukyner (R. P. Ungară), cu o biserică cu
hramul sfîntului Ioan evanghelistul, pe care au prim:t-o, împreună cu pădurea
numită Palataerde, pentru 100 de mărci, de la Grigore şi Dionisie, fiii lui Chand
de Ladany, Bmedict fiul lui Ştefan fiul lui Chanad, Mihail flul lui Nicolae de
Beez şi de la fiii lui Ştefan şi Clement, au lăsat-o, pentru suma de 50 de mărci,
Anei, sora lui Mihail, şi fiicei sale Clara, iertînd-o de alte 50 de mărcl Cumpă
rătoarele au obţinut suma respectivă din vînzarea pătrimii cuvenite fetelor şi a
zestrei din Gyala către Dominic fiul lui Lorand. Condiţia pe care au pus-o vîn-
zătoril a fost aceea că în cazul în care Ana ar fi dorit să-şi înstrăineze posesiu-
nea atunci să nu o poată face decît lor. Actul este scris de către magistrul Ioan
lectorul, printre membrii capitlului fiind menţionaţi Matei prepozitul, Em'i!ric cus-
todele, arhidiaconii Nicolae de Arad, Henric de Cenad şi Paul de Caraş.
Capitulum ecclesie Chanadier.sis omnibus Christi fidelibus, tam presentibus,

quam futuris, presens scriptum inspecturis salutem in salutis largitore!
326 A. A. Rusu
Ad universorum noticiam harum serie volumus pervenire quod accedens in

m dium nostri venerabili patri Benedictus, divina miseratione dominus et epis-
0
copus noster, Petrus prepositus ecclesie nostre ac I Stephanus archidiaconi The-

mesiensis ex unra parte, iJtem nrobile dominia reliclia Demeter de Galya unia.-
cum filiira sua, nomirne 01.aira, exiaLtera, per eosdem dominun nostrom epi,s.copum,
Petrum prepositum et Stephanum archidiaconum propositum et dictum extitit in
hunc modum quod dimidietatem possessionis eorum Beez vocate, in qua est eccle-
sia in honore beati I Johannis evangheliste fundata, in comitatu Chanadiensi exis-
tentis, possessionis Terusd et Kukyner vocatis vicinatam, quam a Gregorio e~
Dyonisio filio Chanad de Ludan, Benedicto filio Stephano filii eiusdem Chanad,
!~cm a Mychaele fH~o N:icolai de Beez, Steph1<:mo ac Clemente filis eiusdiem, pro I
centum marcis emerant et ali quamdiu pacifice possidissent cum omnibus utili-
tatibus et pertinenciis suis universis dimidietate terrarum arabilium, piscinarum
locisque sessionalium et cum dimidietatem totius silve Palataerde vocate ac omni-
bus alis quibuscumque utilitatibus diete nobili domine Anna vocate, I relicte De-
meter, sorori ipsius Mychaelis, ac Clara, filie eiusdem domine, pro quinquaginta
marcis plene et integraliter receptis et eisdem persolutis se aliis quinquaginta mar-
ds superfluis speciali gracia et favore eisdem relaxatis ne sine hereditate rema-
nerunt, vendidissent, donassent, tradidi/ssent et contulissent iure perpetuo ac he-
reditario irevocabiliter possidendam, tenendam et habendam pro quaquidem pecunia
quartam ipsorum filialem cum rebus parafernalibus in possessione Galya ipsis tune
contigentibus Dominica filio Leonardi vendicioni exposuissent. Hos tamen adiecto
quod si predicta I domina, cum fi!ia sua, predicta dictam medietatem possessionis
aliquibus alis hominibus successu temporis vendere miterentur tune nonnullis alis
preterquam primo prefatis domino nostro episcopo, Petro preposito, Stephano
archidiacono vendere debeant estimatione condigna ac teneantur si emendi eandem
habuerint voluntatem. I Preterea predicti dominis noster episcopus, prepositus et
archidiia.oonius omnia instrumenta super proprieta.te diete possessionis a.ccepta ad
manus diete domine et filie sue penitus resignantes et sl quas litteras super hoc
haberent vanas et irritas fore affirmavint in posterum viribus omnino carituras.
!n cuius rei memoriam firmitatemque I perpetuam presens J.itteras nostras privi-
lcgilest edsdem corutiul!imus pendentiis s.igili noobrl munlmlne robora'cas ac ailpha-
beto incertisas.
Datum per manus magistri Iohannis lectoris, in dominica Cantare, anno
Domini MmoCCQ·=XXXmo secundo, presentibus venerabilis viris Matheo preposito
sancti salvatoris, Emerico custode, I Nicolao Orodiensi, Henrico Ultramorisiensi,
Paulo de Ka.rassov arohidira-cono ceterisque oononiois ,i,n eoclesia De'i. famuiliantibus
iugiter regi sempiterno.
Transumpt in actul regelui Carol Robert
din 1338 august 5, nr. 28.
I. Astfel In orig. Corect privilegiale•.
15. 1332 octombrie 6, Oradea
Carol Robert, regele Ungariei, dă de ştire că la cererea lui Ştefan zis Pagan
fiul lui Francisc i-a dăruit posesiunile lipsite de locuitori Sinmihaiul Almaşului
şi Sîrută Mra.ria, din domi.1atul SolnoouI Inter:i0r, deţi.nute odi•ruioairă de fostul paihatin
răzvrătit Kopaz, ţinînd de dreptul de danie regal.
<N>0s1, Karolus, dei gracia rex Hungarie, memorie commendamus tenore

presencium significamus quibus expedit universis quod Stephanus dictus I Pagan
filius Francissci, dilectus et fidelis noster, ad presenciam nostre serenitatis accen-
dens SIUeQue :fiidelitallis senicia a premevis itemporiibus maiiies/trati nostre cum desi-
derio su,preme fidielliJta1lls in quibuslLilbet regni no&tci negociiis pr<llSd>eTl.5 et adven;'s
votiva sollicitudlnem multimode exhibita I et inpensa nostri culminls in memo-
riam revocando humiliter exponens et declarans quasdam terras seu possessionem

nune habi:taitoribus2 I oa.rentes Z.enmihaJ.yte.liulru et Zlenmarioossmm:telrukiu nomin1a-
tas, in comitatu de Zonik interiori existentes, ab antiquo nomine homi/num sine
herede decedentium, nostre collacioni pertinentes que per quandam Kupaz pala-
tinum, notorium infidelem nostrum, simul cum aliis I iuribus nostris regalibus
videlicet et reginalibus dum vixit detinebantur occupate et ipso Kupaz, inficjele
nostro, in sua dampnabili infidelitate I viam universe carnis ingressa simul cum
omnibus bonis eiusdem Kupaz ob causam sue notorie infidelitatis ut prius ad nos-
tras J manus regiali extiterunt devolute a nobis sibi dicti et conferri perpetuo
postulavit. Nos igitur scidem que regia nostre magnitudinis I expostulat et requirit
officium ut unius cuiusque merita animo metiamur pretactis et hiis quos opera
sue virtutis regali remuneracioni dig/nos efficiunt grata debeamus reddere premia
meritorum proponentis peticionibus dicti magistri Stephani, fidelis nostri benigniter
inclinati ipsius I que serviciis meritoris fide sincera temporibus et loc.îs oportunis
nostre celsitudini exhibitis quibus nobis se studuit reddere graciosum I utique et
acceptum in memoriam revocatis prefatas terras seu possessiones Zenmihalyteluku
et Zenmariaasscunteluku vocitatas, in comi/tatu de Zonuk3 interiori adiacentes, modo
premiso nostre collacioni spectantes, cum omnibus ipsarum utilitatibus et pertinen-
ciis necnon i iuribus quibuscumque nomine quovis vocitatis eidem magistro Ste-
phano, fideli familiari nostro, iure quo ad nostram collacionem pertinere I dinos-
cuntur sine preiudicio iurio alieni duximus perpetuo conferendas.
Daitium in Waradyno, in ootavis beiati MiroaJeilis iarch1angeli, I armo Domini
MmoCCQ;noXXXmo secundo.
<Pe verso, sub pecete, de o altă mină contemporană:> N Pauli

<Pe verso, lateral stînga, de o aUă mină contemporană:> Zentmihal teluke cL
Zentmariazzun J teluke.
<Alte însemnări Lîrzii>.
Orig. pergament 28,5X16 cm (Fig. 5), cu
urma peceţii mari regale prinsă pe verso.
I. Loc pentru capltall lăsat necompletat.

2. Abreviat fără semn de abreviere.
3. Aslfel in orig.
16. 1332 octombrie 6, Oradea
Carol Robert, regele Ungariei, scrie capitlului din Alba Iulia că a venit în
faţa sa magistrul Ştefan zis Pagan fiul lui Francisc şi a cerut de la el posesiu-
nile lipsite de locuitori numite Sînmihaiul Almaşul.ui şi Sîntă Maria, din comitatul
Solnocul Interior, care au fost ale unui om mort fără moştenitori şi pe care le-a
însuşit prin abuz fostul pala.tin răzvrătit Kopaz. Ţinînd seama de serviciile aduse
regelui de către solicitant, capitlul să-şi trimită omul de mărturie, care împreună
cu omul regelui Nicolae de Mera sau Ştefan de Juc, să cerceteze starea juridică
a păminturilor şi să-l introducă în stăpînire pe „~.tefan zis Pagan. Cei ce vor st~
împotrivă vor fi chemaţi~la judecată în faţa regelui ori a voievodului Transilvanic1
Toma, comitele de Solnoc.
Karolus, dei gracia rex Hungarie, fidelibus suis capitulo ecclesie Transsiluane,.
&alutem et I graciam!
Noveritis quod magister Stephanus dictus Pagan filius Francisci, dilectus et
fidelis noster, nostri culminis adiens presenciam sue fidelitatis serviciis maiestati
nostre cum suprema fidelitate in quibuslibet regni nostri negociis prosperis et ad-
versis laudabiliter impensis expositls et in memoriam revocatis quasdam terres
seu possessiones habitatoribus carentes Scenthmihaltelke et Scenthmaria/azuntelke
328 A.A.Rusu
nominatas, in comitatu de Zonuk interiori existentes, asserens eas hominum sine

herede decedencium prefuisse et per Kopaz, condam palatinum, infidelem noster,
occupatas usque dum idem Kopaz finem sue vite in sua dampnabili Infidelitate et
notoria determinavit extitisse et tam ob causam infidelitatis eiusdem, quam ex eo
quia hominum sine herede decedem/tium ipsas esse asserint ab antlquo ad nostras
collacionem pertinere, humiliter et devote supplicando a nobis sibi dar! a conferi
perpetuo postulavit verum quia nobis de predictis terris seu passessionibus veritas
non constabat utrum eedem possessiones ex causis premissis ad nostram collacio-
nem pertineant necnon fidelitati vestre firmiter precipientes damus in mandatis
quatenus vestrum mittatis hominem I fidedignum pro testimonio quo presente
Nicolaus de Mera vei Stephanus de Swk, altero absente, homo noster, ad faciem
terrarum seu JX)6Se'S5ionum prediotair:um a.coedendo, v,ioinis eit commentameis eairun-
dem legittime convocatis et presentibus, per veteres metas et antiquis easdem ream-
bulando novas iu~ta veteres ubi necesse fuerit erigendo si inveniret modo pre-
misso I ad nos fore devolutas statuat eas sine preiudicio iuris alieni pretacto
magistro Stephano dieto Pagani fil!io Fmnoisci, fideli nostro, perpetuo possidendoas
si non fuerint contradictum. Contradictores vero si qui fuerint contra eundem ad
nostram vel magnifici viri Thome, woyuode Transsiluani et comitis de Zonuk,
fldelis proximi nostri, presenciam legittime evocando. I Et post hec diem citationis,
nomilnia dbatorum, termin11.1m assignaitum et totius facti SieI"iiem cum cursibus meta-
rum nobis vel eidem Thome wayuode, fideliter rescribatis.
Datum in Wairadino, in ocrt:tavis beati Mycha1elis aaichangehl, a;nno Domini
MoCCCoXXXmo secundo.
Transumpt în actul capitiului din Alba
Iulia din 1332 decembrie 8, nr. 17.
17. 1332 decembrie 8, <Alba Iulia>

Capitlul din Alba Iulia scrie regelui Carol Robert că potrivit poruncii sale
transcrise, din Oradea, 6 octombrie 1332 (nr. 16), în data de 25 noiembrie 1332,
omul său magistrul Bulchu, arhidiacon de Satu Mare, împreună cu oamenii
regelui, n~bilil Nicolae de Mera şi Ştefan de Juc, s-a deplasat la posesiunile
Sîntm!ihatlllll A.Lmaşuk.ti şi Sîrută Miaria şi fără i.mpotr:ivlire alU !introdus pe Ştefan zis
Pagan în stăpînlre. CBpitlul menţionează că respectivele posesiuni se găsesc în
comitatul Solnocul Exterior, în Transilvania.
Exelentissimo domino suo, Karolo, lllustri regi Hungarie, capl·tulum ecclesie
Transsiluane oraciones in Domino debitas ac devotas cum perpetl\.la fidelitate!
Noverit vestrl excellencia nos vestras litteras recepisse ln hec verba: <Ur-
mează actul regelui Carol Robert, regele Ungariei, către capitlu.l din Alba Iulia,
dtn 1332 octombrie 6, Oradea, nr. 16>.
Nos igitur preceptis et mandatis vestre serenitatis obientes ut tenemur I una
cum dictls hominibus vestris, Nicolao de Mera et Stephano de Swk, nobilibus,
unum ex nobis, videlicet magistrum Bulchu, archldiaconum de Zothmar, concano-
nicum nostrum, ad mandata vestre celsitudinis exequenda pro testimonio duximus
destiiru1Jn.dum quiquidem homines vest'l'i et n09ter demum aici nios reversi conicon:liJter
dixerunt nobis requisiti quod ildan homines I vestri et noster feria tercia proxima
ante festum beate Katherine virglnisl super faciem dictarum terrarum seu posses-
sionum Scenthmihaltelke et Scenthmariaazuntelke vocatarum accessissent et con-
vocatis commetaneis et vicinis earundem universis et presentibus ac alliis quam-
pluribus nobilibus ibi accedentibus iidem homlnes vestri coram homine nostro
predicto I de statu predictarum terrarum seu possessionum inquisitissent et facta
inquisicione diligenti et commetaneis et aliis nobilibus pluribus ibi advenientibus
invenissent ipsas possessiones a tempore cuius memoriam non existit ipsius Kopaz
infide1is vestri tuisse et exti tisse et ad l11l8.Il.U5 vestlr'e exceLlen.d.e le.gliltime fu.issent de-vo-
lute et ad collaclonem maiestatis vestre pertlnerent. Unde I ipsas possessiones
Scenthmihaltelke et Scenthmariaazuntelke habitatorum vacuas et destitutas ipsi

magistro Stephano dieto Pagan filio Francisci, fideli vestro, predicti homines vestri
coram eodem hominem nostro iuxta veteres et antiquis metas statuissent et assig-
nassent nullo contradictore penitus existente et litus in litteris excelencie vestre /
contlneatur quod predicte possessiones Scenthmihaltelke et Scenthmariaazuntelke
în Zonuk interiori existant tamen predicte possessiones Scenthmihaltelke et Scenth-
mariaazuntelke în Zonuk exteriori existunt constitute et situate infra metas terre
Transsiluane.
Datum secundo die octavarum beati Andree apostoli, anno Domini prenotato.
din 1333 ianuarie 2, Vişegrad, nr. 18.
I. 24 noiembrie 1332.
111 1333 ianuarie 2, Vişegrad
Carol Robert, regele Ungariei, dă de ştire că vroind să răsplătească pe cre-

dinciosul său, magistrul Ştefan zis Pagan fiul lui Francisc, cu posesiunile Sînmihaiul
Almaşului şi Sîntă Maria, aflate în comitatul Solnocul Interior şi deţinute odinioară
de către necredinciosul Kopaz, fostul palatin, a poruncit capitlului din Alba Iulia
ca împreună cu Nicolae de Mera şi Ştefan de Juc să-l introducă pe donat în stă
pinire. După cum rezultă din scrisoarea capi•tlului din Alba Iulia, din 1332 decem-
brie 8, transcrisă (nr. 17), posesiunile se găseau în comitatul Solnocul Exterior,
ţineau de dreptul de danie regal şi nu existau împotr:viri la înstrăinarea lor. Drept
aceea regele le oăruieşte pe veci lui Ştefan zis Pagan.
Nos, Karolus, dei gracia rex Hungarie, memorie commendantes tenore pre-
sencium quibus expedit significamus universis quod cum magistcr Stephanus dictus
Pagan filius Francisci, dilectus et fidelis I noster, ad nostre serenitatis accedendo
presenciam sueque fidelitatis servicia multa laude digna ab adolescentie sue tem-
poribus cum fervore supreme fidelitatis subiugi laborum instancia indesinenter et
indefesse in culminis nostris et regn! nostri negociis prosperis et adversis laudabiliter
exhibita et impenso proponens et declarans quasdam possessiones seu terras, habi-
tatoribus carentes, Scenthmihalteleke / et Scenthmariaazuntelke vocates, in comi-
tatu de Zonuk interiori existentes, asserens easdem fore fuisse hominum heredum
solacio destitutorum et ex eo nostre collacioni pertinere seque per Kopaz palati-
num, notorium nostrum infidelem, usque dum idem finem sue -.. ite in dampnabili
et notoria infideliatate sua determinavit occupates extitisse, pro suis mcritoris et
graciosis servi/cis et fidelitatibus a nobis sibi dari et conferri perpetuo postulasset
verum quia de qualitatibus et quantitatibus earundem et utrum ob causas pretactas
nostre collacioni pertineant necne nobis veTli1bas non co111Stabait i.Jux1Jaque bonam eit
apropbatam regni nostri consuetudinem fidelibus nostris honorabili, scilicet capitulo
ecclesie Transsiluane scribentes dedissemus in mandatis ut ipsi eorum I mitterent
hominem idoneum pro testimonio, quo presente Nicolaus de Mera vei Stephanus
de Swk altero absente homo noster, universis et quibuslibet vicinis et commetaneis
convocatis et presentibus ad faciem earundem possessionum seu terrarum accedendo
reambularet easdem per veteres metas et antiquis, novas iuxta veteres ubi necesse
fieret erigendo, reambulatas que et / ab aliorum possessionibus distinctas si modo
premisso inveniret ad nos fore devolutas statueret eas sine preiudicio iurium quo-
rumlibet aliorum si non fiere perquempiam contradictum. Contradictores vero
contra eundem magistrum Stephanum ad nostram presenciam ad terminum com-
petentem legittime evocatis. Et post modum scriem totius facti nobis rescribere
deberent. Tandem idem fideles / nostri capitulum, videlicet ecclesie Transsiluane
nobis rescripserunt in hec verba: <Urmează scrisoarea capitlulu.i din Alba Iulia
către regele Carol Robert din 1332 decembrie 8, nr. 17>.
330 A. A. Rusu
Nos siquidem I ex relatoria rescripcione predictarum capituli ecclesie Trans-

,.;iiuane, fidelium nostrorum, sic lucide inform.ati revera cognoscentes prefatas pos-
!'less:iones seu itenias Scen:tihmihalltiell.ke et ScenthmariataZ'U1nte'1ke V00a\las, in rom;r!JEl!tu
Zonuk exteriori exlstentes, ad predictum Kopaz, condam palatinum, infidelem
nostrum not:orium, perti-nere ea quie ta.m in reambu/liadonc M ".>ba·tucione earundem
ipsi magistro Stephano facta, quam etiam in inquisicione super hoc habita nullius
penitus adversa contradictlo obviavit et sic nostre collacioni rite et legittime
invenientes. Ipsorumque Kopaz, condam palatimum, ct suos hcredcs ac posteritatE's
tamquam malemeritos nostros infideles propter graves et multiplices excessus dicti
Kopaz, / quodam palatini, contra nostram maiestatem ct sacram coronem regiam
ac regnum nostrum multismodls et diversis factos et perpetratos prenominatis
possessionibus quocumque et quibuscumque titulis ad ipsas pertin·entibus spolian-
tcs acceptaque fidelissima obsequia dicti magistri Stcphani dlcti Pagan que ipso-
1 um apremevo sue etatis tempore cum supreme fide/litatis ardenc subiugi laborum
in~tancia nobis semper et nostrls fidelibus indefinenter cum sincera fidelitate
adhcrendo in culminis nostris serviciis propris et adversis cxhibuissc scimus per
qu" noster regius animus mitisslme conqulevit exhibere scnt!mus in presenti ex
('xh'biturum profirmo credimus recordantes quimquid idem a nobis plura I et
rnaiora mereretur iam imparticularem retribucionem predictorum suorum fidelium
fomulian1tuum preassi gntaJtas possessiones Soenithmihawtelke et SCC'nthmar:oozuntelkel
1
nuncupatas, in comi<tatu de Zonuk exteriori habitas, cum omni earum iuris et

utilitatis plenitudine sub metis et terminis antiquis quibus per priorcs possessiones
~arum habite extiterunt et pos/sesse eatenus quatenus a nostra impetruit maies-
tate et quem ad modum merita dictarum nobis rescriptarum statutoriarum litte-
rarum suffragentur ventali ac ad nostram collacionem pertinere dinoscuntur eidem
m~gistro Stephano dieto Pagan filio Francisci tamquam bencmerito et per eum
~uis posteritatibus dedimus, domavimus et contulimus iure perpetuo possidendas, I
tenendas et habendas presencium patrocinio ipsl magistro StPphano et suis posteris
<'onfonnantes ea.sdem pro mi·trtentes que dum nobis presen.ros fun·ri1nt repoI'lliaite in
formam nostri privilegi redigi faciemus.
Datum in Wyssegrad in octavis festi beati Stephani protomartiris, anno
Domini MoCCCoXXXJrno tercio.
Transumpt în actul capitlului din Alba
Iulia din 1335 februarie 8, nr. 22.
I. Astfel în orig.
19. 1334 martie 18, Vişegrad
Carol Robert, regele Ungariei, la cererea magistrului Ştefan zis Pagan fiul lui
Francisc, castelanul de Cetatea de Baltă, porunceşte capitlului din Alba Iulia ca
împreună cu Nicolae de Mera sau Andrei de Diviciori să procedeze la delimitarea
hotarelor posesiunilor Sînmihaiul Almaşului şi Sintă Maria, situate lingă rîul
Almaş, în comitatul Solnocul Exterior.
Karo/lus, dei gracia rex Hungarie, fidelibus suis capitula ecclesie Transsiluane
salutem et graciam!
Dicit nobis magister Stephanus dictus Pagan filius Francisci, castellanus de
Kukulleuar, fidelis noster, quod quedam possessiones ipsius Scenthmihaltelke et
Scenthmariaanzuntelke, cum pertinenciis ipsarum, in comitatu de Zonuk exteriori,
iuxta fluvium Almas existentes, metarum I renovacionibus ct erectionibus et ab
allorum vicinorum suorum possessionibus separacione plurimum indigerent. Super
quo fide>ldltJati vestre firmi·ter precipien'lles mandiamus q'OO!tenus vestrum mitbaltis
·hominem pro testimonio fidedignum quo presente Nicolaus de Mera vel Andreas de
Dewecher altero absente homo noster, ad facle predictarum possessionum acce/dendo
vicinis et commetaneis ipsorum legittime convocatis et presentibus per veteres
metas et antiquis easdem reambulando novas iuxta veteres ubi necesse fuerlnt
erigendo relinquat eas predicto magistro Stephano perpetuo possidendas si non
fuerit contradlctum. Contradictores vero si qui fuerint contra eundem ad nostram
citet presenciam ad termini competentem / et post hec diem citationis nomim!
citatorum et terminum assignatum cum cursibus metarum ac totius facti seriem
nobis fideliter rescibatis.
Datum in Wyssegrad feria sexto proxima ante dominica Ramispalmarum,
anno Domini MoCCCoXXX!mo quarto.
Transumpt în actul capi.tlului din Alba
Iulia din 1334 mai 25, nr. 20.
20. 1334 mai 25, <Alba Iulia>

Capitlul din Alba Iulia scrie regelui că potrivit poruncii sale transcrise, din
1334 martie 18, Vişegrad (nr. 19), în data de 20 aprilie 1334, omul capitlului Ştefan,
preot al corului, împreună cu Nicolae de Mera şi Andrei de Diviciori, s-au depla-
sat în comitatul Solnocul Exterior, lingă rîul Almaş, la posesiunile Sînmihaiul
Almaşului şi Sîntă Maria şi, în prezenţa tuturor vecinilor, au procedat la descrie-
rea şi stabilirea hotarelor. Cu prilejul hotărnicirii sînt menţionate posesiunile lui
Mikud banul şi Sutor, satul Zimbor, împrejurimile mănăstirii Almaşului, moara
meşterului Petru, situată în vecinătatea unei mici insule de pe rîul Almaş, drumuri
către mănăstire, altele numite KendermalbeTche şi SornobeTce, „munţii" numiţi
Kopus şi Maramureş, culmile sau locurile Chenderroal, Bercea, Beneaia, Băbiu,
. Zyk, Baluanpataka, Ţăudu şi apele numite Almaş, Farkaspatak, Bakachyos, Zaraz-
patak.
Excellentissot principi domino suo, domino Karolo, dei gracia illustri regi
Hungarie, capitulum ecclesie Transsilluane oraciones in Domino debitas ac devotas
cum obsequio perpetue fidelitatis!
Litteras excellencie vestre noveritis nos recepisse in hec verba: <Urmează
scrisoarea regelui Carol Robert, regele Ungariei, către capitlul din Alba Iulia,
din 1334 martie 18, Vişegrad, nr. 19>.
Nos igitur mandatis vestris iustis et legittime obtemperantes ut tenemur una
cum predictis hominibus I vestris Nicolao de Mera et Andree de Deuecher, Ste-
phanum sacerdotem chori nostri duximus vice nostra pro testimonio destinandum
ad premissa exequenda quiquidem homines vestri et noster demum ad nos revers!
dixerunt nobis concorditer, per nos requisiti, quod quarta feria proxima ante
festum beati Georgy martirio, nune proxime preteritum2 , ad faciem I predictarum
possessionum Scenthmihaltelke et Scenthmariaazuntelke nuncupatarum et ad per-
tinentes terras ad eas accessissent et ipsas possessiones iam proxime nominatas
cum pertinenciis ipsarum et in comitatu de Zonuk exteriori, iuxta fluvium Almas
existencium, convocatis omnibus vicinis et commetaneis iuxta formam mandati
vestri easdem / possessiones predicti homines vestri, sub testimonio hominis nostri
supradicti, reambulassent et in ipsa reambulatione novas metas et terminos erexis-
sent, antiquis metas renovando et ipsis vicinis et commetaneis ostendendo ipsls
presentibus et consentientibus quarum quidem metarum et terminorum erecciones,.
renovationes et assignaciones I inferius per ordinem describuntur in hunc modum
quod meta et terminus possessionum Scenthmihaltelke et Seenthmariaazuntelke-
nuncupatarum quarum quidem possesionum mete et termini sub una conclusione
et sine aliquall distinctione et separarione ab invicem continerentur inciperent
et intraventur iuxta fluvium Almas, infra molendinum Petrus fabri, iuxta quan-
dam parvam / insulam et ibidem iuxta eandem insulam erexissent et possuissent
duas metas terreas et novas de inde et ab illas duabus terreis metis et novis.
transitus fiere et progressus ac extensio inter duos montes per quondam vallem
quequidem vallis excenderet se et ab illa valle ascensus fiere super quendam
monte Kopus nuncupatwn et in eodem monte erecte I et facte fuissent due alie
nove mete terree et ab inde procenderetur et iret per unam viam que dicitur-
332 A.A. Ru.su
Kendurmalberiche et i.n vert.'ce seu oaicumine erexis!>ent soo fociss-ent sirniH·ter

alias duas novas metas terreas et ab illas metis procenderetur et iret usque ad
unum verticem montis et in eodem vertice due mete similimo nove et terree erecte
et facte I fuissent et ab illis vero metis descenderet per Kendermalberche nuncu-
patum infra vallem Kendermal et in eodem valle due mete terree et nove erecte
fuiessent demum et ab inde in fine Kendermalberche erexissent et fecissent duas
metas similiter terreas et novas et ab illis procenderetur in summitatem et cacumen
Kendermalberche, inter possessiones Zuthur I et Scenthmariaazuntelke nuncupatas,
inter quas due mete terree et nove fuissent facte ct erecte a capite vero vertice
seu cacumen Kendermalberche nec et procenderetur usque ad Berchebeche et ibi-
dem crocte fu'is<;ie1nt et faote due meite et iab d·nde prooodeindo ul1be<rius .por ipsum
Bercheberche crcxissent dictas metas; de inde vero iuxta transitum vie I Neech
nuncupate per Bercheberche possuissent et iassent duas metas et ab illas in codem
Bercheberche ulterius procedendo similiter duas mctas et in edem Berchcberche
quc satis in longum excenditur et longum spacium occupat per aliqua media
procedento duas metas erexissent ulterius vero in progressu et protensione eius-
dem Bercheberche simi/liter duas metas et ab ipso Bercheberche transeundo ubl
invenitur ot i•mgitur ad Beneaia erecte fuissent due mete; ab inde vero Beneaia·
berche, quequiC!em Berch distingit et separat a parte septentrionali versus Sarictum
Mychaelem et ad Scenthmariaazuntelke et iuxta illam duas metas fecissent et ere-
xissent, in cap:to vero I Beneaiaberche a parte sept1mtrionali pertineret et iunge-
retur ad Sanctum Mychaelem et ad Scenthmariaazuntelke ab alia vero parte
versus meridiem iungetur ad Almasmunustura ubi duas metas ercxissent; de inde
vero per Beneaiaberce et per Berchcberce3 supradictum descenderct ad caput For-
kaspataka iuxta quo similiter duas metas I crigendo et inter ipsum Berch et For-
kaspataka duas mctas fccissent et erexissent et in ipso Bercheberce similiter duas
mel.as; de inde vero descensus fieret ad rivulum Forkaspataka iuxta qu"m et prope
quedam rubum Bakachyas nuncupatum duas metas et ab illis metis a rivulo
Forkaspa·talm irot et proced>CTen.tur supra monitiem cuiusqu'idem I mo'.11ti~ una pa;rs
Rohtolch nuncupatur, alia vero pars Forkaspataka, que separat ct distingit a parte
septemtrionali usque ad Sanctum Mychaelem et Scenthmariaazuntelke ubi et qua
parte convicinantur et commentanei existunt et sunt filii Nicolai Mykud bani et
ab illis et de inde descendendo per magnam viam circa Rohtolch et iuxta mag-
nam I viam facte essent due mete; de inde vero circa et iuxta fluviurn Rohtolch
procenderetur infra per descensurn ipsius fluvii et ibi essent due mete a fluvio
vero et per fluvium Rohtolch transitus et progressus fieret ulterius et ab inde
super unurn berch Rohtolchberce nuncupatum inter quern Rohtolch et Bobud erecte
essent due mete; de inde vero transiret I et procenderetur super unurn montem ct
de ipso monte reflecteretur et descendent ad Bobud ibique due rnete essent erecte;
de inde iret et procedentur ad campum ipsius Bobud et ibi erexissent duas rnctas;
ab inde vero pll"OOendeiretur et iret 'ad quediam Zyk, cerntrum ct mediiurn .ipslius
Bobud, ibique essent erecte due mete; de ipso vero Zyk ascensus I et elevacio
fieret super unurn berch quod dicitur Baluanpatakafei ibique essent due mete
erecte; ab illo Baluanpatakaberce procenderetur et iret ad Sornoberce ibique essent
due mete; in vertice vero seu cacumine ipsius Sornoberce similiter due mete;
de inde vero Sorno per veniretur et procederentur ad Thoy et ibi essent similiter
due mcte I erecte; in vetrice vero ipsius montis "Thoy similiter due mete; de iride
de ipso Thoy transiret ad latus montis Maramorus nuncupati et ibi essent due
mete erecte; a latere vero ipsius montis procenderentur et iret supra unum
monticulum qui est inter Maramorus et Thoy ibique essent due rnete erecte et ab
inde progredentur et ascenderet I a Thoy in monte Maramorus et ibi similiter due
mete; item a Maramorisio procederentur et iret ad caput fluvii Zarazpatak nuncu-
pati et ab illo Zarazpatak descendent infra versus Almas ibique Zarazpatak iunge-
rentur et annectetur ips;i fluvio .A!lmas ibiqu1e esserut un;a .arbor pomi circa quam
arborem erexiissent et fooissent duas metas terreas et novias el isto mooo et
ordine mete termini et distinctiones metarum possessionum Scenthmihaltelke et
Scenthmariaanzutelke nuncupatarum terminarentur et finirentur aqua vero seu
fluvius Almas usque in villam Sumbur partim distingeret et separaret ac pertineret
ad possessiones supranominatas partim vero ad ipsam villam I Sumbur et sic pre-

sentibus commetaneis et vicinis distinctiones et erectiones metarum fade fuissent
ipsis vicinis et commetaneis consentientibus ut superius est expressum. Relin-
quentes et assignates supradictil Nicolaus de Mera et Andreas de Deuecher, homi-
nes vestri, predictas possessiones Scenthmihaltelkc et Scentmariaazun.telke nuncu-
patas ipsi magistro Stephano et suis heredibus, sub testimonio hominis nostri
Stephani sacerdotis antedicti, perpetuo et irrevocabiliter possidendas prout hec
omnia seriatim coram nobis retulerunt.
Datum i111 vigiaiia. roryoris Christi, wmo eiusdcm Mocccoxxxmo quarto.
I. Astfel în lransumpl. Corect excel/enlisimo.

2. 26 aprilie 1334.
3. Astfel în transumpt.
21. 1335 ianuarie 7, Vişegrad
Carol Robert, regele Ungariei, porunceşte capitlului din Alba Iulia ca să

transcrie magistrului Ştefan zis Pagan fiul lui Francisc nişte privilegii cu pri-
vire la stăpînirea posesiunilor Sînmihaiul Almaşului şi Sîntă 'Maria din comitatul
Solnocul Exterior. Scrisoarea regală urmează şi ca urmare a rugăminţii voievodu-
lui Toma şi a fiului său Konya.
Karolus, dei gracia rex Hungarie, fidelibus suis capitulo ecclesie Transsiluane,
salutam et graciam!
Novcrit vestra fidelitas quod magister Stephanus dictus Pagan filius Fran-
cisci, fidelis noster,. ad nostram accedendo pres:-nciam quasdam duas litteras ves-
tras inclusas dupplicatas, unum tenorem habentes I super renovacionibus et erec-
tionibus ac distinctionibus metarum quasdam possessionum Scenthmihalteluke et
Srenthmariaazunteluke vocatarum, in comitatu de Zonuk exteriori situatarum,
nobis demonstravi1t qulll!rum quidean 1'i11lt.€'I'a1iurn uruum par ad confiirmandu easdcm
ad instantem peticionem magnifici viri Thome woyuode Transsiluani, dilecti et
fidelis proximi nostri, / ac mag!stri Conya, filii eiusdcm. consideratis quod fide-
lium serviciorum meritis eiusdem magistri Stephani reservavimus aliud vero per
viem fidelitati transmisimus dantes vobis in preceptis per presentes quatenus
inspecta et examinata continencia earundem tenorcm ipsarum de verbo ad verbum
privilegialiter sccundum stilum ecclesie vestrc condendo inserte nihilominus tenore
prescndum / Sli necesse indebitur t.amdcm preflarto maigistro Stephano fideli:ter con-
cedatis. Aliud non facturi.
Datum in Wy~grad, in orasti,no festi Ep'phan.".arum Domini, anino eiusdcm
MoCCCoXXXmo quinto.
22. 1335 februarie 8, <Alba Iulia>
Capitlul din Alba Iulia dă de ştire că a venit la el magistrul Ştefan zis

Pagan fiul lui Francisc, din neamul Huntpazman, şi a prezentat porunca regelui
Carol Robert din 1335 ianuarie 7, Vişegrad (nr. 21) potrivit căreia trebuiau tran-
scrise actele privilegiale privitoare la posesiunile Sînmihaiul Almaşului şi Sîntă
Maria, din comitatul Solnocul Exterior. Supunindu-se, capitlul transcrie actul regelui
Carol Robert din 1332 ianuarie 2, Vişegrad (nr. 14) precum şi actul său din 1334
mai 25 (nr. 20). Printre membrii capitlului figurează Dominic prepozitul, Santus
cantorul, Toma custodele şi magistrul Nicolae, arhidiacon de Hunedoara, decan.
334 A.A.Rusu
Capitulum ecclesie Transsiluane omnibus Christl fidelibus presentem paginam

inspecturls salutem in omnium salvatore!
Varia experimenta morborum varia nos cognut remedia invenire et que me-
ditamenta morbis hoc !ura negociis et ideo contra rnorbum ignorancie gracia di-
vina per iuris conditores condicillorum atque scripturam remedio providit succu-
rendum. Huic est igitur que I ad universorum noticiam, tam presencium, quam
futurorum, harum serie volumus pervenire quod nobilis vir magister Stephanus
dictus Pagan filius Francisci, de genere Hunthpaznan, ad nostram personaliter
accedens presenclam quasdam litteras clausas excelentissimi principis et domini
Karoli, illustris regls Hungarie, domini nostri, sigillatas sigillo ipsius maiori et
communi nobis direct/as presentavi·t. Quarum qu.i.dem Lirtt.erairum tenor ta.lis est:
<Urmează scrisoarea regelui Carol Robert către capitlul din Alba Iulia, din 1335
ianuarie 7, Vişegrad, nr. 21>.
Quo facto et ln eodem instanti idem magister Stephanis quasdam alias litteras
eiusdem domini nostri regi patentes et atergo eodem maiori sigillatas confirmato-
rias super facto donacionis et I collacionis terrarum seu possessionum Scenthmi-
haltelelre et Sceruthmariaozzunteleke vooatairum, in comibaltu de Zonuk exteriori
situatarum emanatas produxit et exhibuit coram nobis petens nos cum instancia
ut tam mandata ipsius domini reg:is obtemperaindo, quam etlam nee€SSi•ta·te ~psius
consulendo quia ad omnia loca atque ipse littere forent necessario exhibende et
producende I propter discriminam viarum in specie presentare et exhibere non
valeret tenorum etairu1ndem nostris littenis privill.egia.Hbus transsumpmi faceremus.
Quarum litterarum patencium tenor talis est: <Urmează actul rege•lui Carol Robert
din 1333 ianuarie 2, Vişegrad, nr. 18>.
Verum quia idem dominis noster rex in I supradictis litteris suis clausis nobis
dlrectis et quarum tenor supra plene continetur inter cetera nobis mandabat quod
licet duo paria litterarum nostrarum super facto earundem terrarum Scenthmi-
haltelke et Scenthmariaazuntelket vocatarum excelencie sue relatorium per nos
sibi transmisse extittissent tamen unum par nobls remittens precipiebat ut inspecta
et examina/ta eius tenore privilegium nostJr.wn emanarl fiaiceremus cu.iusquidcm
nostre littere series et tenor noscitur esse talis: <Urmează actul capitlului din Alba
Iulia către regele Carol Robert din 1334 mai 25, nr. 20>.
Nos igitur preceptis ipsius domini I nostri regis obedientes et peticionibus
ipsius magistri Stepha.ni aiudiitrum prebentes primo li~ cliausas domin~ nostri regi.s
nobis directas de inde patentes litteras eiusdem super facto donacionis supradictarum
terrarum et possessionum Scenthmihaltelke et Scenthmariaazuntelke conceptas et
emanatas ut est premissum quia easdem I invenimus non cancellatas, non abrasas
nec abolitas imo ab omni sui parte intera sigillo et carta salutas et integras pre-
sentibus nostris litteris simul cum tenore nostrarum litterarum relatoriarum de
verbo ad verbum rescribi facimus et sigillo nostro pendenti communiri.
Datum quarta feria proxima a.rute octavias Puri:li/oaitionis beate Miairâ.e virginis,
anno Domini MoCCCo trecesimo qui.1llto, Domilnioo preposito, Sa.noo cantore, Thoma
custode et magistro Nicolao, archidiacono de Hunad, decano ecclesie nostre exis-
tentibus.
<Pe verso, de o altă mină contemporană:> Privilegium super possessionibus

Scenthmichalteleke I et Scenthmariazzunteleke.
<Alte insemn4ri tirzii>.
B.C.U., Arh. Wess. nr. 8.

Orig. pergament 106,5X53 cm (Fig. 7), sta-
re foarte bună, cu pecete atîrnată pierdută.
1. Astfel ln orig.
23. 1335 august 1, <Agria>

Magistrul Ioan, arhidiacon de Borsod, vicar general al episcopului Nicolae de
Agria înregistrează înţelegerea dintre comitele Toma fiul lui Ladislau de Anthon-
haza (R. P. Ungară) şi fiul lui Pyukusd de Eguk (R. P. Ungară) într-o pricină
legată de dota fostei soţii a lui Ioan, numită Ania, pătrimea cuvenită fetelor şi
moştenirea lui Andrei fiul lui Anthon din posesiunea numită Anthonhaza, cu alt
nume Hegyachad, situată în comitatul Szabolcs, Ungă posesiunile numite Zenyesd
·?i Guth. Se mai pomeneşte şi localitat'2a Achad.
Transumpt în actul capitlului din Agria
din 1361 februarie 16.
24. 1336 septembrie 1, Sîntimbru
Simon, vicevoievodul Transilvaniei, scrie capitlului din Alba Iulia că au

venit în faţa sa., pe de-o pa['.te, magistrul Şte:flan zis Baga;n fiul 11.1.i Francisc, din
neamul Hunthpazman, iar pe de altă parte Gyula şi Petru fiii lui Sumbur, Ioan
fiul lui Gyula, Andrei fiul lui Paul, fiul lui Dionisie, fiul surorii lor, pentru a
schimba între ei unele moşii. Primul oferă trei posesiuni numite Silvaşu de Cîmpie,
Şopteriu şi Urmeniş, în timp ce c0ilalţi schimbă moşia lor numită Gîrbou cu po-
sesiunile aparţinătoare Cernuc, Bezded, Solomon, Sumbu.rteluk, Tihău, Trestia, Baica
şi doi „munţi" numiţi KyHch. Pentru aceasta capitlul este rugat să efectueze pro-
cedurile împreună cu Petru fiul lui Laurenţiu sau Iacob fiul lui Chama.
Viris discretis et honestis, dominis et amicis suis reverendis, honorabili capi-
tulo ecclesie Albensi Transsiluainie, Symon, viloeuoyuoda Trenss.iluanus, amicitiwn
paratam et se totum cum I honorel
Noverit amicitla discrecionis vestre quod nobilis vlr magister Stephanus dictus
Pagan filius Francisci, de genere Hunthpaznan, ab una parte, Gyula et Peteu,
filiis Sumbur, Iohannes filius ipsius Gyula, Andreas filius Pauli, I filli Dyonisii,
filius sororis eorundem personaliter, coram nobs conparentes ab altera, talem inter
se permutacionem et concambium in possenssionibus suis huic et inde habitis et
habendis unanimiter fecisse retuterunt quod idem Gyula et Peteu, ac / ali, superius
annotati, possesssiones suas hereditarias per predecesores et preavos possessas
propter eorum in opilam non potui~ Ulti et propter desoliacionem. conservassie
et quod cum predicto magistro Stephano perpetualiter cambivissent utrumque
possidendas quarum possessionum I nomina hec sunt: Gorbo videlicet Churnuk,
Bezdidteluk, Salamonteluk, Sumburteluk, Thohoteluk, Komlosteluk et Banlka ac
duos m0I1Jtes Kylkh nomina.tos, ad prediJOtam Gorbo s,pectianites, in comi:tatibus de
Dubuka et de Zonuk sitas et existentes, sub metis signis et terminis quibus ab
antiquis sunt circumdate et possesse, cum omnibus utilitatibus suis et pertlnenciis
universis et econverso in recompensacionem possessionum predictarum prefatus
magister Stephanus, tres I possessiones suas videlicet Ziluas, Septer et Eurminus
dictas similiter cum omnibus utilitatibus et pertinenciis universis, <veter> es1
metas et antiquas quibus per eundem magistrum Stephanum sunt possesse preno-
minatis Gyula et Peteu ac I eorum heredibus prout superius est expressum, dedisse,
tradidisse et cambuisse sicut etiam coram nobis plenius ass < ... > vo2 obligabunt.
Quare requirimus vestram am:citiam presentibus diliganter quatenus Petro filio I
Laurencii vel Iacobo filio Chama altero absente homini nostro, vestrum detis tes-
timcmi1um :ffidedignum coram quo < ... >a possess.ionies Gyula et Peteu, Gorbo sc!-
licet, cum aliis terris et possessiones supradictis, statuat magistro I Stephano an-
tedicto et eundem ad easdem introducat in filios filiorum irrevocabiliter plene
possidendas vicissim predic<tarum> 4 <possessione>s5 Zlluas, Septer et Eur-
minus, Jules et Peteu statuat et eosdem introducant similiter iure perpe/tuo in
fiLios fiEorum possidendia.s si non ftUeriit co1lltra.diotum. Con·tiradiotores autem s.i
qui fuerint ad nostram citet presenciam ad terminum competentem. Et post hec
336 A.A.Rusu
diem citationis et nomina citatorum et terminum assignatum cum facti serie nobis
fideliter I rescribatis. Et vero obviator non fuerit extunc partibus prefatis vestrum
privllegium emanari faciatis.
Datum in Sancto Emerico, in festo beati Egydl confessoris, anno Domini

Moecco tricesimosexto.
Transumpt în actul capitlului din Alba Iu-
lia din 1336 septembrie 28, nr. 25.
I. Palii I cm, completat dupl 1e111.

2. Rupt 2 cm.
3. Ibidem. I
4. Pata 0,75 cm, completat dupl 1e111.
5. Rupi I cm, completat dupl oe11a.
6. Astfel ln tran1umpt.
25. 1336 septembrie 28, <Alba Iulia>
Capitlul din Alba Iulia dă de ştire că potrivit scrisorii lui Simion vicevo1e-
vodul Transilvaniei, transcrise şi datate în 1336 septembrie 1, Sîntimbru (nr. 24),
în data de 18 septembrie omul capitlului, Mihail, preot al corului, împreună cu
Iacob fiul lui Chama, au mers la faţa locului, la posesiunea Gîrbou, situată parţial
ln comitatul Dăbica, parţial în comitatul Solnocul Interior, precum şi la pămîntu
rile Cernuc, Bezded, Solomon şi Sumburteluk, de lingă rîul Someşul Mare, în co-
mitalul Solnocul Interior; de asemenea Tihău şi Trestia, în comitalul Dăbica, şi
Banica, de lingă riul Almaş, în comltatul Solnocul Exterior. In prezenţa vecinilor
şi fără vreo împotrivire au fost trecute din mîinile nobililor Gyula şi Peteu,
fiii lui Sumbur, intre acelea ale lui Ştefan zis Pagan fiul lui Francisc, din neamul
Hunith,pazman. Inrtre oamenii oa.pit.lu.Lui mai fiigu;rează Domindc prepoz1tul, Santo
cantorul, Toma custodele şi magistrul Adrian, arhidiacon de Chezd, decan.
Capitulum ecclesie Transiluane omnibus Christi fldelibus preSP.ns scriptum
inspecturis salutem in salutis largitorel
Ad universorum noticiam tam presentium, quam futurorum, harum serie vv
lumus pervenire quond nobilis vir Symon, viceuoyuode I Transsiuanus, amlcus
noster, nobis litteras suas direxit inhhec verba: <Urmeazd actul vicevoievodU;lu.i
Transilvaniei, Simon, către capttlul Alba Iulia, din 1336 septembrie 1, Sînttmbru.,
nr. 24>.
Nos vero cum ad I instanciam et requisicionem eiusdem Symonis viceuoyuode,
unacum predicto Iacobo filio Chama homine eiusdem, Mychaelem sacerdotem chori
nostri, hominem nostrum, ad premissa exequenda duxissemus vice nostra desti-
nandum I tandem demum ad nos reversi, dixerunt concorditer nobis, per nos re-
quisiti, quod quarta feria proxima post festum Exaltacionis sancte crucis 1, ad facie:.
terrarum et possessionum Gorbo, que patim in comitatu de Dubuka, partim
vero in comitatu de I Zonuk interiori esse fundata et situata et ad facies terre
Churnukteluky vocate, item alterius terre Bezdidteluky et Salamonteluky necnon
Somburteluk, iuxta fluvium Zomus mayorem adiacencium, in comitalu de Zonuk
interiori situ/atarum; item ad facies terrarum Tohoteluk et Komlosteluk vocatarum,
ln comitatu de Dobuka existencium et terre Banlkateluk vocate, prope fluvium
Almas adiacentis et in comita.tu de Zonuk exteriori situate aocessissent et ibidem
diversis horis ipsius I diei in facie quarumlibet terrarum predictarum competentes,
presentibus omnibus viclnis et commentaneis et ipsis consencientibus ln ipsius Iacob!,
hominis Symonis viceuayuode, et hominis nostri presencia, predicti nobiles Gyula
et Peteu, filii Sumbur, simul cum Johanne I Kylich assignassent et tradissent cor-
pora:llirter et main..uali.rter ipsi magistro Stephano dieto Pagan fms rondam Franci<SSOi.
de genere Hunthpazman et per eum ipsius heredibus heredumque suorum suc-

cessoribus perpetuo et irrevocabiliter tenendas, possidendas I pariter et habendas
eundem magistrum Stephanum in corporalem possessionem predictarum terrarum
et plenum dominium inducendo nullo penitus contradictore existente, superaddens
idem Iacobus quod in ipsius et hominis nostri predicti presencia prenominati I
Gyula et Peteu retulissent quod a parte terre Zylag vocate metas earundem terrarum
fluvius Zomus mayor vocatus distingeret et separaret et idem fluvius remaneret
ad terram Zylag partim vero ad terras Gorbo et alias terras supernominatas I et
sic coram ipso Iacobo, homine Symonis viceuayuode, et Mychaele sacerdote, homine
nostro, predicta statuento et assignanto ac in corporale possessionem introductio
facta fuisse prout hec omnia idem Iacobus, homo ipsius Symoni viceuoyuode, I in
presencia hominis nostri sepedicti, presentibus eodem Gyula et magistro Stephano
retulit coram nobis verum quia tenor litterarum Symonis viceuoyuoda continebat
quod in casu in quo nullius contradicto obviaret super statucione possessionum I
predictarum extunc privilegium nostrum super hoc faceremus emanari. Jgitur nos
quia ex relacione predicti Iacobi fiii Chama, hominis Symonis viceuoyuode, presente
homine nostro supradicto, cognovimus nullum contradictorem extlsse ideo pre-
sentes nostras I litteras concessimus sigilli nostri pendentis munine2 roboratas.
Datum in vigilia beati Mychaelis archangeli, anno Domini M°CCC0 tricesimo
sexto, Dominica preposito, Santo cantore, I Thoma custode et magistro Adriano
archydiacono de Kyzdy, decano ecclesie nostre existentibus.
<Pe verso, de aceiaşi mină:> Super camsionema Gurbo 4 I et ad eam perti-
nentim.
<Alte însemnări tîrzii>.
Orig. pergament, 41X28 cm (Fig. 9),
pecete atîrnată, pierdută.
I. 18 septembrie 1336.
2. Astfel ln original, corect mun/m/ne.
3. Suprascris peste statucione, t~iat cu pana.
4. Astfel ln original.
26. 1337 noiembrie 11, Oradea

Carol Robert, regele Ungariei, porunceşte conventului din Oradea să cerceteze
plîngerea lui Ştefan şi Ioan, fiii lui Teodor, potrivit căreia Ioan, Nicolae, Ştefan
şi Ladislau, fiii lui Ladislau, fiul lui Hegun, rudele lor, au ocupat şi deţin cu forţa
paitru posesiuni ail.e lor aflate în OOI11Jiltja.tu1 Bihor (iastăZli în R.P. Ungară). Oa oa-
meni ai regelui sint desemnaţi Andrei fiul lui Ştefan de Viişoara sau Ioan fiul
lui Emeric de Tămăşeu.
Karolus, / dei gracia rex Hungarie, fidelibus suis conventui sancti Stephani
de Promontoriia Varadiensi, sialutem et gradam!
Diourut nobis Stephanus et Iohiannes, I filHi Thyvadari quod Iohiannes, Nycola'llS,
Stephainus et Ladtisliarus, fiiLii Ladislari filrii Hegun, proximi eorum, quasdiam po-
ssessiones particulas I ipsorum Geus que alio nomine Pyspuky vocatis, Band, Re-
gun et Dyznokuth vocatas, in comitatu Byhorensis existentes, potencialiter pro
se ocupassent et ocupatas detinent propria eorum auctoritate in preiudicium ipso-
rum non modicum et gravamen. I Super quo fidelitate vestre firmiter precipimus
per presentes quantenus vv:?strum mittatis homine pro testimonio fidedignum quo
presente Andrea filius I Stephani de Pachul vei Iohannes filius Emericii de Nyueg
altera absente, homo noster, sciat et in querat ab omnibus quibus decet I et licet
22 - Acta Mvsei Porolissensis - 1981

338 A.A.Rusu
et specialiter v1cm1s et commetaneis earundem de premissis omnimoda veritatem

et tandem fadi seriem nobis fideliter I rescribatis.
Datum Varadinii in festo beati Martinii confesorls, anno Domini MoCCC 0 XXXmo
septimo.
Transumpt in actul capitlului din Oradea
din 1338 ianuarie 3, nr. 27.
27. 1338 ianuarie 3, <Oradea>
Petru pl'E'pozi1tul şi conven:tull mănăstill'ii di1n Dea1'l!l1 Orăzi.i scriu regelui că

potrivit porunci sale transcrise, din 1337 noiembrie 11, Oradea (nr. 26), omul lor
Laurenţiu slujitorul, împreună cu Andrei fiul lui Ştefan de Viişoara, omul regelui,
mergind la faţa locului şi interogind pe toţi vecinii, au aflat că posesiunile fiilor
lui Teodor au fost luate de către fiii lui Ladislau fiul lui Hegun potrivit afirmaţiei
pirîşilor.
Execelentissimo domino eorum Karolo, dei gracia illustri regi Hu"iîgărif', Petrus
prepositus et conventus monasterii sancti Stephani prothomartiris I de promon-
torio Varadiensi, omnes in Domino cum perpetua fidelitate!
Litteras vestre celsitudinis nobis d.irectas reccpimus în hec verba: <Urmează
scrisoarea regelui Carol Robert către conventwl din Oradea, din 1337 11-0iembrie
11, nr. 26>.
Nos igitur preceptis vestre I celsitudinis obediere cupientes ut tenemur unacum
Andreas filio Stephani de Pachul, hominc vestro, Laurencius familiarem servien-
tcm I noster, ad premissa mandata vestre pro testimonlol transmisimus fideliter
C'xequenda qui demum ad nos reversi, nobis I consona voce retulerunt quod idem
homo vester piresente eodem nostro itmtimonio a nob~hlibus et illl'nobil'ibus, sacerdo-
tibus et clericis I et ab universis cuiuslibet condicionis vel status hominibus ln co-
mitatu Byhoriensis existentibus et specialiter a vicinis et I comrnentaneis earundem
possessionariarum particularum .ipsorum filiorum Thyuadari predictarum facta dill-
g€'11,ti inqulisicione talHer I comparissent et s.aivissenit per eosdem fi'l.ios Ladislai fili
Hegun factum fuisse sicut per omnia tenor litterarum vestrarum continet I pre-
dictarum.
Datum die tercia dieii strennarum, anno Domini MoCCC°XXXmo octavo.
<Pe verso, de altă mină contemporană:> Domini regi pro Stephano et I Io-
hanne, fillis Thyuadari I contra filios Ladislal filii Hegun I inquisitoria.
<Alte însemnări tîrzii>.
Orig. pergament, 20,5X9 cm (Fig. 6), cu
urme de pecete de închidere pe verso.
I. Urmeazli 1mlalmu1, tăiat cu pana.
28. 1338 august 5, Vişegrad
caro! Robert, regele Ungariei, hotăreşte într-o pricină dintre Ana, văduva
lui Dumitru de Gyala (R. P. Ungară) şi fiica ei Clara, pe de o parte, iar pe de
alta Chanadin, arhiepiscopul de Strigoniu. Sint transcrise actele capitlului din
Arad, din 1329 (nr. 13) şi al capitlului din Cenad, din 17 mai 1332 (nr. 14). Regele
hotăreşte ca Ana să renunţe la moşia şi pădurea Palata (disp.), pe care o primise
de la arhiepiscop şi de la fiii fraţilor săi cu titlu de cumpărătură şi nu cu drept
de moştenire, contra unei despăgubiri de 25 de mărci de Buda. La rîndul său
arhiepiscopul renunţă la
orice pretenţii asupra moşiei Beez (disp.) în care se găsea
o biserică de piatră cu
hramul sfîntului Ioan evanghelistul. ln document mai sînt
pomeniţi magiştrii Ioan şi Toma, fiii lui Laurenţiu, Ştefan, George şi Nicolae, fiii
lui Nicolae, Toma şi Clement, fiii lui Pangraţiu, fiii fraţilor arhiepiscopului. In
vecinătatea posesiunii Beez se menţionează şi posesiunea Bodugatunfolua (disp.).
Nos, Karolus, dei gracia rex Hungarie, memorie commendamus tenore pre-
sencium significamus quibus expedit universis quod cum per nobilem dominam
Anna vocatam, relictam Demeter de Galya, suo et Clare, filie sue nomine, super
faato medietatis possessionis Beez · vocaite, ecdesiam I lapiideam i.n honore sancti
Johannis evangheliste construc·tam in se habuerutis ac medietiates silve Palataierde
vocate, iuxta fluvium Morus adiacentis, aliarumque utilitatum et qualitatum ipsius
possenssionis lis et controversie seu questionis materia contra venire in Christo
patrern domini Chanadinum, I dei et 8«)0Stol~1oa grada m-chiepiSOO'Plllil1 Stri·goniensern,
locique eiusdem comitem perpetuum, mota et susscitata suisque coram nobis in
examine discussive deliberationis ipso domino archiepiscopo quo iure eedem posse-
ssionarie medietattes sibi et pretia;cte fiH.e sue pertinerent eadem domina primo
quas/dam litteras privilegiales honore capituli ecclesie Orodiensis tenoris huius-
modi presentavit: <Urmează actul capitlului din Arad din 1329, nr. 13>. De huic
in iudicium sui iuris ut eedem possessionarie medietates sibi pertineant alias
litteras privilegiales capituli ecclesie Chanadiensis hunc tenorem I continentes de-
monstravit: <Urmează actul capitlului din Cenad, din 1332 mai 17, nr. 14>.
Qarumquidem litterarum privilegiales tenoribus ad plenum explicatis quia
iam diete littere privilegiales adhibicionem consensus et premissionem suorum
commetaneorum et I generacionum predictarum nobilium vendicorum non contine-
bant alique medietas prelibate possessionis Palat.a ac silve per formam divisionis
cum generatione sua facte titulo hereditarie succesionis eidem domino archiepiscopo,
magistris Johannis et Thome, filis Laurencii, Stephanus, Georgio et Nicolao, filis
Nicolai, Thome ac Clementi, filis Pangracii devenisse dinoscebatur et eadem per
dictam formam divisionis tamque hereditario iure ipsos contingentem possidebant
ipseque dominis archiepiscopis eadem possessionem Palata cum dieto silva ac cum
omnibus alis suis utilitatibus et integritatum quantitatibus premisso titulo I here-
ditaire successionis sibl et presciptis filis fratrum suorum pertinere et debere per-
tineri allegabat partibus visis huiusmodi altercacionibus inducti consilis baronum
nostrorum regnique nostri nobilium ad talia plene pacis et contra moderativa
federa tandem devenerunt quod prememorata domina Anna, relicte Demeter, I
suo et prelibate filie sue nomine, priusdicte silve Palataerde ac aliarum suarum
utilitatum medietatem premisso modo ad se et dictam filiam suam precio devolutam
renuncciando omni iuri et proprietati quod et quam prescripto empreto titulo
vigore dictarum litterarum privilegium in dicta silve et aliarum I utilltatum ipsius
possessionis medietate usquemodo habuerint et prescriptum dominum archiepisco-
pum ac dictos filios fratrum suorum penitus et per omnia transcriendo pro viginti
quinque marcis compoti Budensis plene habitis et receptis per eandem coram
nobis ab eisdem pure et simpliciter nomine iuris eisdem debentis I perpetuo et
irrevocabiliter resignavit reddidit et remisit nullum ius nullamque proprietatem
sibi vei prediote filie sue iLn eisdem siQve et iaJ.darum utilitatum ipsius possessionQ5
medletate deinceps reservando. Omnia etiam instrumenta et litteras super facto
medietatis diete silve et aliarum qoarumlibet utilitatum eiusdem I possessionis
cassa, vana eti inica denunccians ac viribus caritura si qua in preiudicium pre-
misse compositionarie reformationis ex eisdem ymmo suis exhibitionis vocitura si
coram quibuslibet iudicibus et iusticiaris regni exhiberentur contra ipsos quocum-
que temporis in eventu. Econverso vero sepedictus dominis I archiepiscopls similiter
suo et filiorum fratrum suorum nomine ac vice prlus nominatam, possessionis Beez,
cum quibuslibet suis utilitatibus et iure patronatus eidem domine et filie sue
memorate pure et simpliciter rellquit et prernisit similiter perpetuo et irrevocabiliter
possidendam nullo iure sibi vei dictis I filis fratrum suorum in eadem reservato.
Si quod racione vicinitate a parte possessionls2 ipsorum Bodugazunfolua vocate et
340 A.A. Rusu
aliarum si que forent in eadem possessionis Beez medietate habere potuissent.

Presentes autem in formam nostri privilegi redlgi feoiemus confirmantes dum
nobis I fuerunt reportate.
Datum in Wyssegrad in festo beati Dominici confesores, anno domini mille-
simo CCCmo trecesimo octavo.
Transumpt în actul capitlului din Cenad

din 1343 februarie 13, nr. 30.
I. Suprascris deasupra rîndului.

2. Cuvint despărţit din cauza unei rnpturi iniţiale a pergamentului, de 0,6 cm.
29. 1340 martie 23, Vişegrad
Comitele Paul, judele curţii regale, dă de ştire că în data de 18 noiembrie

1339 a judecat în problema împărţirii posesiunilor lui Mihail fiul lui Dominic şi
Filip fiul lui Benedict de Tembles (disp.), pe de o parte, şi magiştrii Dionisie, Paul
şi Petru, Li1i lui Paul fiul lui Dionisie din neannul Chainad. Cu acel prHej Mihail
s-a prezentat cu o procură a capitlului din Cenad pentru Filip şi a arătat că în
data de 1 mai 1336, împreună cu Chanadin, arhiepiscopul de Strigoniu, şi fiii lui
Paul au împărţit trei curţi. Celelalte posesiuni au fost împărţite între fiii lui
Paul şi arhiepiscop. Invocînd legăturile lor de rudenie, Mihai şi Filip au căutat
să ajungă în stăpînirea a jumătate din posesiunile fiilor lui Paul. Dar aceştia i-au
oprit prin Ioan fiul lui Bedeech, cu o procură a capitlului din Cenad. chemîndu-i
la judecată. La 8 martie 1340, în faţa lui Paul, judele curţii, au venit magistrul
Dionisie în numele fraţilor săi, cu o procură a capitlului din Cenad, şi Mihail fiul
lui Dominic, cu o procură de la acelaşi capitlu pentru Filip fiul lui Benedict. A
fost prezentat un act al capitlului din Arad, datînd din 1274, cu privire la împăr
ţirea moşiilor dintre Dionisie şi Grigore, fiii lui Chanad, pe de o parte, şi Dominic,
Mihail şi Barnabas, fiii lui Barnabas şi Benedict fiul lui Filip, pe de altă parte.
Primii au primit atunci posesiunea Beni6, din comitatul Alba, Doburdum (disp.),
Teş, Seceani, Firighiaz, Poklosy (disp.), Fyuteluk (disp.), Almazeegh (disp.), Patîrş,
)ymand (disp.), Feketefa (disp.) aflate în comitatul Arad, Grănicerii şi Zenthiacob
(d;sp.), din comitatul Timiş, Vălcani cu o biserică cu hramul sfintei Elena, Jazovo
(R. S. F. Jugoslavia), Coka (R. S. F. Jugoslavia), Sanad (R. S. F. Jugoslavia).
Feyreghaz (disp.), Lelee (disp.), Dedenyszeg (R. P. Ungaria). Tembes (disp.) cu o
biserică cu hramul sfintului Nicolae, Borumlok (disp.), Lebeu (disp.), două Ferged-
uri (::lisp.), Nova Naujiza (R. S. F. Jugoslavia), Kiszombar (R. P. Ungaria), Soop
\disp.), alt Vălcani, Mokrin (R. S. F. Jugoslavia), Bocar (R. S. F. Jugoslavia),
Teremia Mică cu lacul Lapusteu, în comitatul Timiş şi trei localităţi din comitatul
Kcvc. Ceilalţi stăpînesc în comitatul Alba posesiunile Sîncrai şi Tynod (disp.), în
comitatul Arad Phylupteluky (disp.), Bencecu de Jos, Nădaş, Pongarachteluky
(disp.). în comitatul T'miş Philupteluky (disp.), Selyenhida (disp.) şi Kerestur (disp.),
în Cenad, Tembes Inferior (disp.), Lelee (disp.), OlwLnuk (disp.), Modobybuga.llo
(disp.), cu un iaz numit Kukethey, Barath (disp.) cu iazurile numite Monchthata şi
Tycos, Buol (disp.) cu două iazuri numite Tanisa şi Chepkes, Loas {disp.) cu o bise-
rică cu hramul sfîntului Gheorghe, Wosyan (disp.) cu un iaz numit Bochke, lingă
Tisa, alt Vălcani cu o biserică cu hramul sfintei Elisabeta, Sceer (disp.), cu o b:se-
rică cu hramul sfintei Fecioare, Scylas (disp.) cu o biserică în cinstea sfîntului
Emeric, Wydroh (disp.) cu două iazuri numite Syltethou, Kokoth (disp.) cu o bise-
rică cu hramul sfintei cruci şi cu un iaz Ludos, Srpski Podej (R. S. F. Jugoslavia)
cu iazul Morothwa, Beba cu vama, Feyeryuh (disp.) cu iazul Kerestur în partea
de sud, Daal (disp.) cu o biserică cu hramul sfintului Egidiu, Demewar (disp.)
de lingă Harangud (disp.), Sanad (R. S. F. Jugoslavia) cu iazul Karazkos, Wafalaka
(disp.), la nord de Winuk (disp.), Irug (disp.) cu o biserică în cinstea sfintului
Ştefan, o posesiune Fouchol cu o biserică închinată tuturor sfinţilor în comitatul
Keve şi posesiunea Backa Petr6vo Selo (R. S. F. Jugoslavia) din comitatul Balka.
Părţile s-au înţeles să se despăgubească reciproc cu 50 de mărci în cazul în care
ar fi dorit să-şi înstrăineze posesiunile altor persoane străine de familie.
Potrivit acelei împărţiri din 1274, Mihail fiul lui Dominic şi Filip fiul lui
B~'nedict au primit la judecată, de la fiii lui Paul, posesiunile strămoşilor lor,
adică Kadrassou (disp.), aparţinînd de Duburdum (disp.), numit cu alt nume şi
Kereztyenkenezhaza, Telukus (disp.) aparţinînd de posesiunea Teş din comitatul
Arad, Keer (disp.), Banait'Ski Monostor (R. S. F. Jugosliaviia) cu două curţi loaui,te
şi jumătate din sesile nelocuite din partea de est, de lingă mănăstire, jumătate din
sesile din Banatsko Arandelovo (R. S. F. Jugoslavia) de la Est de drumul public
către Banatski MonoUor, din posesiunea Pordeanu două sesii populate de lingă
rîul Mureş, jumătate din posesiunea Kysfalud (disp.), din preajma oraşului Cenad,
în comitatul Cenad, alte bunuri din Mako (R. P. Ungaria). La sfirşitul actului se
înscriu drepturile comune şi condiţiile înstrăinării posesiunilor.
<N>os 1, comes Paulus, judex curic excellentissimi principis domini Karoli,
dei gracia illustris regis Hungarie, memorie commendamus tenore presencium sig-
nificamus quibus expedit universis quod cum inter Michaelem fllium Dominici et
Phyllipum filium Benedicti de Temles acctores, ab una, et magistrum Dyonisium,
Paulum ac Petrum / filios Pauli filii Dionisii de genere Chanad, parte ex altera
in facto possessionarie divisionis questio mota et coram nobis ventilata per nosque
ad octavas beati MIBlritiilllli confesare tune preterH.as 2 , ~uxta corntinencium J.itterarum
nostrarum memorialium prorogata extitisset tandem in ipso termina prefatus
Michael filius Dominici pro se personaliter et pro ipso Phyllipo, oum I procuratoria
litteris capituli Chanadiensi contra ipsas filios Pauli in figura nostri iudicii pro-
posuerat eomodo quond in octavis beati Georgi martiris quarµm nime tercia pre-
terisset revolucio annualis 3 venerabili in Christo pater, dominus Chanadinus ar-
chiepiscopis Strigoniensi, în comitatu Chanadiensi veniens, tam ipse dominis archi-
episcopis, quam fili Pauli prenotati, ipsum et prefatum I Phyllipum in medium
eorum vocari fecissent et universas possess;ones quas ipse et dictus Phy!lipus ac
dominis archiepiscopis et fiii Pauli habuissent divisioni apposuissent et primo
tres curias capitales ad quas omnes eorum possess!ones in tres partes dividerentur
deputassent talimodo ut ipsorum passessioncs in tres partes dividerentur de-
putassenit talimodo ut ipsorum poosessionl\J.m runia poroio sibi et di.oto Phylllipo ra-
cione I linee generacionis divisionalis, secunda prefatus filis Pauli et Andree filio
Gregorii et tercia ipsi domino archiepiscopo debere provenire. Quarumquidem
fiii Pauli demum cum ipso domino archiepiscopo per se tractando, eosdem possessio-
nPs in duas parte inter se divisissent et ipsum ac prefatum Phyllipum in ipsa
divisione imporcionatos et exulatos / idem fili Pauli reliquissent. Unde ipse et pr~
fatus Phyllipus medietatem omnium possessionum seu possesssionariarum porcionum
apud prefatos filios Pauli ad presens existencium racione linee generacionis eis
ccdcntem reliquirerent et habere vallent a filis Pauli prenotatis iusticia mediante
nam ipsi tempore diete divisionis I eosdem filios Pauli a premissa divisione facienda
lei;ittime prohibuissent et super hoc litteras haberent efficaces quo audito Jo-
hannes filius Bedeech pro e:sdem filis Pauli cum procuratoris litteris dicti capi-
tuli Chanadiensi consurgens ipsos filios Pauli sup<:>r possessionibus seu possessio-
naris porcionibus apud marrws eorum ad pre"ilans habiti effi(laOLa I in9trumenba i')JISOS
habere allegando ad exhibicionem corundem dilacionis tcrminum a nobis petierat
deputari. Unde cum iipsis partibus proa.Llegaita suia instflumernta in ootlavis d~ei Cyne-
nerum4 contra se· se coram nobis exhibere comisissemus ipsis octavis diei Cyne-
rum occurrcntibus cum predicte .pa.Ttes liin€alis propa.gia.oion'is adiUl!lacionem ·inter se
I deo disponencie habitam circumspicientes ad pacis reformacionem per nos se ad-
mitti postulassept nobis easdem partes ad pacem faciendam admlttentibus demum
predictus magister Dionisius, pro se personaliter et pro eisdem Paulo ac Petro,
fratribus SlllÎs, cum sufficientibus procuratoris lL!Jteris oarpi1truihl Chanadiensis ab una
el prefatus Mi/chael filius Dom nici pro se personaliter et pro ipso Phyllipo filio
B'.·nedicti, cum procuratoris litteris eiusdem capituli Chanadiensis parte ab altera,
ad nostram redeuntes presenciam quasdam privilegiales litteras capituli Orodyensi,
342 A.A.Rusu
anno domini M°CCo septuagesimo quarto, confectas intrascripto privilegiali eiusdem

capituli coram probis vi/ris ipsos reformantibus ipsum magistrum Dionislum exhi-
buisse communiter affirmarunt in quibus tandem etiam nos reperimus evidenter
contineri que nobiles viri Dionisius et Gregorius, filii Chanad de genere Chand,
ab una parte, Dominicus, Michael et Barnabas, filii Barnabe ac Benedictus filius
Phyl.lipi ex aMera, coram I i,pso oapi.MIJ.o personallriter consti•buti proposui.sselllt quod
possessiones ipsorum hereditarias per amicabilem composicionem inter se taliter
divissent quod possessio Belenygh vocate, in partibus Transiluanus, in comitatu
Albensis existens, cum omnibus pertinencis suis cessisset ipsis Dionisio et Gregorio
antedictis, item in comitatu Orodyensis Doburdum, Teyes, I Scechen, Feyreghaaz,
Poklosy, Fyuteluk, Almaz€egh, Petmrched, Symand, Fekete:lia simililter comiti Dionisio
et Gregorio essent devolute perpetuo possidende, in comitatu Themesyensi, autem
Chawas, Zenthiacob similiter Dionisio et Gregorio, item in comitatu de Kewe,
Popy, Scenthpetur et Scenthmyklos prefatis co/miti Dionisio et Gregorio; item in
comitatu Chanadiensi, Heyusuolkan, in quia ecclesia in honore sancte Elene
esset constructa Hodighaaz Choka, Zanath, Feyreghaz, Lelee, Wosanthou,
Dedemzegh, Tembes Superior in qua ecclesia in honore sancti Nicolai esset con-
structa, item alia Tembes que est in medio Borumlok, Lebeu, I Kysferged, Wasa-
rusferged, Kanysa, Zombor, Saap, Tumpawolkan, Homukrew, Bochar, Teremalya
cum piscina Lapustou vocata cessisset sepedictis comitibus Dionisio et Gregorio
perpetuo et i:rrevocabiliter possidende. Econverso possessionis Zenthkieral et Tynod
vooate in part.ibUIS Transiauarus, in comi<tatu Albensi existenites, oum omnibus U1tili-
ta/tibus et pertinencis suis cessisset ipsis Dominico, Michael et Barnabe ac Benedicto
filio Phyllipi perpetuo possedende; item in comitatu Orodyensi, Phylupteluky, Ely-
sabethforra, Nadiasd, Pongorachteluky simiHiter fiJis Barruabe et Benedioto supradictis
essent devolute; item in comitatu Themesyensis, Phylupteluky, Selyenhida, I Ke-
restur simili•ter filis Barniabe et Ben€'1'ioto su,pred1ictis; i-tem :possessio Fanchol vocaitia,
in comitatu de Kewe existens, in qua ecclesia in honore omnium sanctorum esset
constructa, similiter Dominica, Michael et Barnabe ac Benedicto antedictis esset de-
voluta; item in comitatu Chanadyensis, Tembes Inferior, Lelee, Olwlnuk, Moldobybu-
gallo I cum piscina Kukethey vocata, Barath cum duabus piscinis Monchthata et
Tycos cocatis; item Buol cum duabus piscinis similiter Tanisa et Chepkes nomi-
natis; item Loas in qua ecclesia in honore sancti Georgi inter esset constructa; item
Wosyan cum piscina Bochke vocata, iuxta Tyciam existens, Weguolkan in qua
ecdesiia I in honore sancte Elizabeth esset oonstruoba; i·tem posses:sio Scecr in quia
ecclesia ad laudem et honorem beate virginis esset fundata; item Scylas in qua
ecclesia ad honore beati Emerici est.. dedicata, Wydrah cum duabus piscinis Sylietheu
vocatis; item Kokoth in qua ecclesia ad honorem sancte crucis esset edificata,
cum piscina Ludos I vocata; item Mezeupadwey cum medietate Morothwa, item
possessio Beeb cum tributo, item Feyeryuth Kerestur prope eandem, a parte m~
ridionia.U, item Da.al in qua ecdesia in honore sancbi Egidi esset fundata, Demewar,
iuxta Harangud existens, Peturrewy, iuxta fluvium Tycie adiacens, in comitatu
Bachyensi existens; I item Zanathreu cum piscina Karazkos vocata, Wofalaka
que esset prope superiorem Wlnuk, a parte septentrionali; item Irugh in qua ec-
clesia in honore sancti regis Stephani esset constructa, similiter ipsius Dominico,
Michaieli et Baxizm.be, filis Barn•abe ac Be!lEdioto fiilio Phylllipo devolute essent in
filios filiorum perpetuo et irrevoca/biliter possidende hic non pretermisso quod
quiilibus ipsorum okoa monasteria eorundem ubique existenciia liberam ha:beret
facultatem populos congregandi, addicientes et assumpmentes etiam que possessiones
ipsol'um quias ma111us a!liena optinetiur etiam si quis ex i'J)si.s proprls liaboribUJS de
hisdem possessîonibus JJ'!l!l1tus quem haberenrur et proximi eorundem I ipsum indi-
vis.ionem oonpeHerent extunc aJ!llte divisionem facta.m eidem quiinquaginta mareas
fini argenti parii possessionem rehabenitii soil.'1'ere ·teneretur iad quod se in virem
obligassent spontanea. voluntaite.
Quoquidem privilegi.o capituli Orodyensis premissam seriem continenti per-
lecto eedem partes ad pacem reformandam I ut premisimus dimisse et pacificate pro
se et pro ipsi.s socis et fretribus eairum vigore diotarium liilbteralrum proourator~arum
5
spontanea voluntate et uniformi intencione ut perpetue pacis tranquilitas vigore
possit imrter ip.sas corda turbata plene reconiciOfanitcs perp3tuiam et dei'Ilreps inV'io-
labiliter duraturam divisionem possessionariam I in possessionâbus ipsorum uni-
versis interse stabilire disponendo taliter se concordasse retulerunt et concorda-
runt plene coram nobis quod idem magistri Dionisius, Paulus et Petrus, filii Pauli
predictas possessiones iuxta scritu predicti privilegi capituli Orodyensis in porciones
prenominatorum parorum et predccessorum eorundem Michaelis filii Dominici et
Phyllipi I filii Benedicti ut premisimus olim devolutas sidem modum in eodem
privilegia declaratum et in super possessiones infranominatas, indivisionem cum ipso
domino archiepiscopo habita ipsis successas videlicet Kadrassou vocata que ad
possesslonem Duburdun, 1n .romitaitu Orodyensi habitam pert1nui:sset et que adio
n-0mine Kereztyenkenez/haza vocaretur, item possessionem totalem Telukus voca-
tam, in eodem comitatu Oradycnsis existentem, que ad possessionem Teyes vocatam
pcrti'n:uisset; iitem passessionem Eghare.spodwc vocabam, in comi,bartu Charnadyensi
existentem; item totalem possessionariam porcionem ipsos filios Pauli, in posses-
sione Keer vocata, in comifbatu Cha1rnadyeru;i habita, quovis modo concorgenwm,
item a possessione eorundem filiorum Pauli, Kanysamunustura vocata, in comitatu
Chanadyensi habita, duas curias populos cum medietate vacue porcionis eo-
rundem i'Il ibidem e~isten.tis, iad paPbi?m orientatem, circa monasterium
adLaioontem, in item possiessione Oroz:anusmunusturia vooaita, dimidi/etatem
poroionis ip.rorum fiJ..iorum Pauli in eodem comlitatu Chainadyensi habi:te, a
parte orientis vie publice versus Kanysa vergentis que medio ipsius possessionis
haberetur; item in possessionc Pordan vocata, în comitatu Chanadyensi existenti,
de poroione ipsonim f!:liorum Pauli quaituor f.u1nd1:1s po]J!UJlooas ad duru> rarbores
piri I a parte fluvi Morus vocati, cum vacua terra ad eandem partem habita, in
qua Idem Michael filius Dominici et Phyllipus filius Benedicti plures iobagiones
pro se possent et facultatem haberent congregandi; item medietatem totalem por-
cionis ipsorum filiorum Pauli in possessione Kysfalud vocata, in comitatu Cha-
nadyensi habite, a parte Cha/nadiensls civitatis existentem, videlicet quaslibet ea-
rundem cum omnibus utilitatibus et pertinencis ac iuriam quorumlibet integritati-
bus et omnes possessiones ac possessl-0narias porciones hactenus ln possessione
Mokofalwa et alis quibuslibet possessionibus6 per ipsos Michaelem filium Dominici
et Phyllipum fmium Benedicti possessas et habi;tas I quaslibet ea!rum cum om-
nibus suis utilitatibus et pertinencis eisdem Michaelis fillo Dominici et Phyllipo
fillo Benedict!, ipsorumque heredibus universis reliquissent et dedissert idemque
magister Dionislus suo personaliter et dictorum fratrorum suorum nomine vigore
dictarum litterarum procuratoriarum dedit et reliqult coram nobis pro perpetuis
dlvislonibus / possessionaris perempniter possidendas, iuras autem patronatus in
-0nmibus parlln.un lreredi>taris monasteris d1nter se part.es oomm'll!Ililter possidere volLue-
runt et assumpserunt residuas autem omnes alias possessiones et possessionarias
porciones apud manus ipsorum filiorum Paull hactenus habitas et possessas simi-
liter cum omnibus utili/tatibus earum et pertinencis ipsi Michael filius Dominici
et Phyllipus filius Benedicti, eisdem fllis Pauli et ipsorum successoribus reliquissent
et idem Michael suo personaliter ipslusque Phyllipi nomine vigore dictarum litte-
rarum procuratoriarum reliquit et pacifice remisit pro perempnali divisione possi-
dendas et habendas nil amplius I ipsis perpetuo de eisdem preterea in Duburdun
et alis locis novis partibus de iure attinentibus nune habitationibus quecumque
partium quandocumque posset pro se villas constituendi liberam haberet facultatem
perpetuo possidendas preterea omnes possessiones existentis dictis possessionibus
divisis a manibus alienis nune I posscssas partes communi expensa et labore re-
quirere et requisitas Inter se debita modo dividere tenerentur ita etiam que si
qua partium suis propris laboribus et expensis aliquas possessiones vel possessio-
nem a manibus extraneis rehabere posset tune prius in pensa per partem expensas
et liabares nQll fiacientem ll:lborallli I et expendenti seu pos19eSSionres requiren<ti de
expensis debi>ta. et oongrua satisfactione eiasdem i•nter se divideren<t modo cong.ruen,ti
et si ambe ~ eqUJales ,poosesSiones allii.em:iltus reni.veniire a ma.nlibus a[ienis
possent tune quEilibus p!aroium posse5Sliones per .i.psiam reniven1tes perpetuo possidere<t
prout idem magist.er Dionisius pro se I pensonaildter et pro ipsis fraitribus su:is,
cum predictis procuratorie litteris capituli Chanadyensis et prefatus Michael filius
344 A. A. Rusu
Dominic!, suo personaliter et dicti Phyllipi fill Benedicti nomine vigore predicta-
rum procuratoriarum litterarum eiusdem capituli astantes omnla premissa inter
se ordinata titulo perempnalls divisionis racione linee generatlonis I inter eos habite
~Tute disponendo et maiture deliberatio modis et < ... > 7 preui.saetrls8 perpetUD
observare et irrevooa'bilHer" teren.e velle assum,psisSenlt coram nobis :finni,ter se et
eorum sucoesooires obligando. In oui·us rei perpetuum, t.estimoni1UII1 partlbus pe-
ten tibus presentes lî,terns <nostir>mi' pr,irvidegiailes pendentis slogidild nostri aiutentici
nunimine I roboratas duximus conoedendlas.
Daitum in Wysisegrad sedeci<mum die d,iei>Io oot)aVaJ'Ulll diei Cynierum pre-
faratum, anno Domini M"CCC 0 quadringentesimo.
<Pe verso, de o aU4 mfn4 de secol XV:> Divlsionalis inter dominos de The-
legd I et de Makofalua.
Orig. pergament, 63X32,5 cm, stare foarte
bună, cu două rupturi in partea inferioară
şi urme de liniere. Pecete atîrnată de
şnur de mătase verde, ceară galben bru-
nă, în formă de scut. Dimensiunile feţei
6 X 6,6 cm, cimpul peceţii 4,8 X 5,4 cm, re-
prezen tînd o pasăre răpitoare încadrată
de o inscripţie parţial deteriorată (Fig. 8b).
Loc lăsat pentru capitală, necompletat.

I.
2.
18 noiembrie 1339.
3.
I mal 1331.
4.
8 martie 1340.
5.
Iniţial scribul a vrut 111. scrie un O.
6.
Din greşeai!!. lltara o dupll p, 11 fost scrisă lni\i11l ca un p.
1. Rupt 2 cm.
8. Lectură nesiguri.
9. Rupt 0,5 cm, complet11t dupli sens.
10. Rupt 3,2 cm, complet11t dupl sens.
30. 1343 februarie 13, <Cenad >

Capitlul din Cenad dă de ştire că a venit în faţa lui magistrul Ioan notarul
şi împuternicitul lui Chanadin arhiepiscopul de Strigoniu, în numele său şi a
fiilor fraţilor stăpînului său, şi 'a arătat o scrisoare a regelui Carol Robert despre
răscumpărarea jumătăţii de moşie Palataerde (disp.). Capitlul reproduce actul re-
gelui Carol Robert din 1338 august 5, Vişegrad (nr. 28).
B.C.U. :i.rh. Wess. nr. 14.
Orig. pergament, 57,5X33,5 cm, cu chiro-
graf in partea inferioară (Fig. 12). Pecete
atîrnată de şnur împletit din mătase ver-
e.le şi roşie, pierdută.
Ediţii: DIR C. XIV, IV, nr. 128, p. 608,
trad. p. 115-116.
31. 1344 mai 3, <Cenad>

Capitlul din Cenad •
dă
de ştire că patrivit scrisorii comitelui Paul, judele
curţii regale, magistrul Andrei fiul lui Grigore şi magistrul Mihail fiul lui Do-
minic, nobili din neamul Chand, trebuiau să înfăţişeze la 1 mai pe fiii lor, de
asemenea Filip fiul lui Benedict, din acelaşi neam, trebuia să-l aducă pe fratele
său Aron pentru a consfinţii înţelegerea cu privire la împărţirea moşiilor făcută

de Chanadin, arhiepiscopul de Strigoniu şi comite de Cenad, Ioan şi Toma, fiii
lui Laurenţiu, Ştefan, Gheorghe şi Nicolae, fiii llti Nicolae, Toma şi Clement, fiii
lui Pangraţiu, pe de o parte, şi magiştrii Andrei, Mihail şi Filip pe de altă parte.
La termenul fixat Andrei fiul lui Grigore s-a înfăţişat cu o scrisoare de împu-
ternicire de la Nicolae palatinul şi judele cumanilor, împreună cu Blasiu, Dio-
nisie, Ladlslau şi în numele lui Grigore, fiii săi, iar Mihai a adus pe Nicolae, Bar-
naba şi Benedict şi fratele său Aron. In prezenţa notarului Ioan, împuternicitul
arhiepiscopului, au căzut la învoială în aşa fel incit moşiile Keethtembes (disp.)
şi Feyryghaz (disp.) să rămînă celui de-al doilea grup pentru că îşi aveau acolo
locuinţele. In schimb au dat moşia Quadraso (disp.), cu alt nume Kerustianke-
nezhaza, din ţinutul Zaad, moşia Keer (disp.) şi o parte din moşiile Kysfolud
(disp.), Kemeche (disp.), Wrkutha (disp.) din ţinutul Zaad, Wasarhel (disp.), toate
în comitatul Cenad, precum şi Chuka (disp.) şi Zanad (disp.). Patronatul asupra
mănăstirii din Tembes (disp.) a rămas comun. In încheiere s-au stabilit clauze pen-
tru păstrarea învoielii. Actul a fost redactat de către magistrul Gilfrid lectorul,
alţi membrii ai capitului fiind magiştrii Mihail, prepozitul catedralei, Mihail can-
torul, Valentin custodele, Nicolae arhidiacon de peste Mureş, Paul arhidiacon de
Caraş şi oa.nonkii Ştelia:n, MihaH, Grligore şi Bliasiu.

Orig, pergament, 54,3X34,3 cm, cu chi-
rograf în partea superioară şi urme de
liniere (Fig. 7). Pecete rotundă cu dia-
metrul de 5 cm, cu cîmpul aproape ili-
zibil, din ceară brună, atîrnată de şnur
din mătase roşie (Fig. Se).
Ediţii: DIR. C. XIV, IV, nr. 233, p. 620-
623, trad. p. 183-186.
32. 1349 mai 1
Ioan, paroh de Mintiu şi vicar de dincolo de Meseş, dă de ştire că s-au

înfăţişat înaintea sa nobilii de Samson, anume Matei, preotul din Samşud, Iacob
fiul lui Dominic de Coşeiu, Mihail fiul lui Ştefan de Dioşod şi Petru fiul lui
Mihail de Dioşod şi au spus că Margareta fica lui Andrei de Irim, soţia magis-
trului Leukus fiul lui Toma de Coşeiu, pe patul de moarte a lăsat prin tes-
tament oral magistrului Jakch fiul lui Toma, fratele soţului el, partea din moşia
Coşeiu, din comitatul Solnoc ce fusese a ei în baza dreptului de pătrime cuve-
nită fetelor prin moştenire. Moşia se învecinează cu moşia Samşud a lui Petru
fiul lui Mihail, moşia Archld a lui Iacob fiul lui Alexandru şi moşia Dioşod.
Transumpt în actul capitlului d'.n Alba
Iulia din 1358 august 4.
Ediţii: DIR. C. XIV, IV, nr. 691, p. G87-
688, trad. p. 476.
33. t:l49 iunie 13, <Oradea>
Capitlul din Oradea dă de ştire că potrivit unui act mai vechi al său de împă
care Andrei fiul lui Emeric de Mocirla, pe de o parte, iar pe de alta Ioan fiul
lui Ioan de Dioşod, Becsen, Marcu şi Luca fraţii săi după mamă, apoi Ladislau
.şi Ioan, fiii lui Guth, verii aceluiaşi, trebuiau să se prezinte cu cite patru nobili
drept martori, în data de 7 iunie, la moşia Dioşod. La împăciuire au fost din
partea capitlului Ladislau preot al altarului sfîntului Laurenţiu şi preotul Petru
345 A. A. Rusu
din strană. Urmează descrierea hotarelor in care mai apar satul Bocşa, piraiele
Sălajului şi Sălcilor şi biserica cu hramul sfintului arhanghel Mihail, asupra
căreia şi-au păstrat dreptul de patronat ambele părţi.
B.C.U. Arh. Wess. nr. 12, fila 1.

Copie simplă de hîrtie, tîrzie.
Ediţii: DIR. C. XIV, IV, nr. 699, p. 689-
690, trad. p. 481-582.
34. 1353 iulie 27, Buda
Ludovic, regele Ungariei, dă de ştire că a donat pe veci magistrului Jakch,

cavaler al curţii, pentru faptele sale de credinţă dovedite încă din tinereţe, lui
şi fiilor săi Gheorghe, Ştefan, Ladislau şi Andrei, moşia numită Coşeiu, din
comitatul Solnoc. Localitatea are tîrg săptămînal în fiecare miercuri, în care toate
vechile drepturi ale negustorilor rămîn neschimbate.
Transumpt în actul regelui Ludovic din

1365 iulie 15.
Ediţii: DHR. C, X, nr. 209, p. 226--227.
35. 1355 februarie 22, Buda
Ladislau, prepozitul bisericii din Casma, comite al capelei regelui şi secre-

tar cancelar al regelui Ludovic, aduce la cunoştiinţă că i s-au înfăţişat pe de o
parte Ioan fiul lui Ioan de Dioşod, cu fratele Marcu şi Bechen fiul lui Ioan, în
numele lor şi pentru Ioan fiul lui Guth de Dioşod, cu scrisori de împuternicire
de la capitlul din Oradea, iar pe de altă parte Andrei şi Blasiu, fiii lui Emeric
de Dioşod, pentru împăcare şi împărţirea satelor lor Dioşod şi Mocirla. Urmează
descrierea hotarelor în care mai apare numele satelor Coşeiu şi Baria.
B.C.U. Arh. Wess. nr. 12, fila 2.
Traducere in limba maghiară pe hîrtlc,
tirzie.
Ediţii: orig. latin şi trad. românească în
DHR. C, X, nr. 290, p. 299--302.
LES DOCUMENTS l\IEDIEVAUX DE LA FAMILLE WESSELENYI (I)
(Resume)
Au commeni;cment on esquisse les necessites et les possibilites de la re-

cherchc ct de la restitution des documents medievaux coni;ernant l'actuel de-
partement de Sălaj. I1 nous reste desormais â etudier une partie des viellles
archives de la famille Wesselenyi, conservee dans les dep6ts de la Bibliotheque
centrale universitaire de Cluj-Napoca. La premiere serie des documents publies
en annexe englobe les annees 1318-1355, rcpresentant 19 pieces archivistiques
contenant 35 document dont 10 sont originaux, 3 sont copies tardives et une do-
cument est faux. et enfin, 21 sont transcriptions. On a publie aupar avant seu-
lement 8 pieses. 19 documents ont ete rendus in extenso, les autres ont ete re-
sume ă cause de diverse saisons. C-Omme on le pouvait prevoir, la grande partie
de documents se refere aux comitats de Solnoc et Crasna, les autres, - la partie
reduite - contient des informations coni;ernant Ies comitats de Bihor, de Dăbîca,
de Cluj, de Cenad, de Timiş, d'Arad et d'Alba.

05 Acta Mvsei Porolissensis V 1981 Zalau - 321

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

05 Acta Mvsei Porolissensis V 1981 Zalau - 321

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIEI MEDIE

DOCUMENTELE MEDIEVALE ALE FAMILIEI WESSELENYI (I)

Dmtre ştiinţele auxiliare ale istoriei medievale, diplomatica şi-a păs­

1 Vezi Okleveltar a Toma; nemzetsegbeli Losonczi Banffy csalad tărtenetehez.

asupra acestui fond arhival sînt contradictorii. O sursă susţine paterni-

Intervalul cronologic este delimitat de cel mai vechi document cu-

la început de desemnarea hotarelor. Inţelegem că posesiunile respective

12 SzoLnok-Dobokavarmegye monographidja. Dej, 4, p. 398 şi 6, p. 56, men-

silvianiei. Se spune cu respectivul Moys a năvălit prin SU!l"prindere (ex

Destul de consistentul grup de documente privitoare la Banat se con-

1. 1263 februarie 19, Buda

Regele Bela al IV-lea confirmă abaţiei din Cluj-Mănăştur toate drepturile

1318 aprilie 27, <Oradea>

pleotendi sie benemerliti regie ddaeooionis fraVOI"ibus sunt exconverso attollendi

I. A1tlel ln orig. Corect commodum.

4. . 1318 decembrie 1, <Oradea>

21 - Acta Mvaei PorollaHn1l1 - 1981

legialibus honorabilis capituli ecclesie Waradiensi I perpetuo sibi reservasset prout

5. 1321 mai 24, <Oradea>

<C>arolusi, dei gracia Hungarie, Dalmacie, Croacie, Rame, Servie, Gallicie,

<Pe verso, de altif mină contemporană:> Super Buza transsumo novo

B.C.U. Arh. Wess. nr. 5.

7. 1324 octombrie 12, Vişegrad

Transumpt în actul capitlului din Gyor

8. 1324 octombrie 31, <GYOl'>

10. 1326 aprilie 20, Oradea

\ Transumnpt în actul capitlului din Oradea

11. 1326 aprilie 26, <Oradea>

12. 1326 mai 16

13. 1329, <Arad>

Transumpt în actul regelui Cnrol Rob~·rt

14. 1332 mai 17, <Cenad>

Capitulum ecclesie Chanadier.sis omnibus Christi fidelibus, tam presentibus,

Ad universorum noticiam harum serie volumus pervenire quod accedens in

copus noster, Petrus prepositus ecclesie nostre ac I Stephanus archidiaconi The-

I. Astfel In orig. Corect privilegiale•.

15. 1332 octombrie 6, Oradea

<N>0s1, Karolus, dei gracia rex Hungarie, memorie commendamus tenore

riam revocando humiliter exponens et declarans quasdam terras seu possessionem

<Pe verso, sub pecete, de o altă mină contemporană:> N Pauli

I. Loc pentru capltall lăsat necompletat.

16. 1332 octombrie 6, Oradea

nominatas, in comitatu de Zonuk interiori existentes, asserens eas hominum sine

17. 1332 decembrie 8, <Alba Iulia>

Scenthmihaltelke et Scenthmariaazuntelke habitatorum vacuas et destitutas ipsi

111 1333 ianuarie 2, Vişegrad

Carol Robert, regele Ungariei, dă de ştire că vroind să răsplătească pe cre-

Nos siquidem I ex relatoria rescripcione predictarum capituli ecclesie Trans-

nuncupatas, in comi<tatu de Zonuk exteriori habitas, cum omni earum iuris et

19. 1334 martie 18, Vişegrad

20. 1334 mai 25, <Alba Iulia>

Kendurmalberiche et i.n vert.'ce seu oaicumine erexis!>ent soo fociss-ent sirniH·ter

ad possessiones supranominatas partim vero ad ipsam villam I Sumbur et sic pre-

I. Astfel în lransumpl. Corect excel/enlisimo.

21. 1335 ianuarie 7, Vişegrad

Carol Robert, regele Ungariei, porunceşte capitlului din Alba Iulia ca să

22. 1335 februarie 8, <Alba Iulia>

Capitlul din Alba Iulia dă de ştire că a venit la el magistrul Ştefan zis

Capitulum ecclesie Transsiluane omnibus Christl fidelibus presentem paginam

<Pe verso, de o altă mină contemporană:> Privilegium super possessionibus

B.C.U., Arh. Wess. nr. 8.

23. 1335 august 1, <Agria>

24. 1336 septembrie 1, Sîntimbru

Dmtre ştiinţele auxiliare ale istoriei medievale, diplomatica şi-a păs