Dr. CONSTANTIN V.

DIMITRIU

BACAUL ISTORIC

MONOGRAFIA ISTORICA
A 12 SATE DE RAZESI
DE PE VALEA TAZLAULUI MARE JUD. BACAU

1. BERESTI-STRAMBA. 2. BOSOTENI. 3. NADISA.

4. NASOESTI. 5. STROESTI-ROMANESTI. 6. ENÄCHESTI.
7. PETRILESTI. 8. SPERLESTI, 9. PROCESTL 10. NEAGHISESTI.
11. IAZUL. 12. TURLUIUL.

BUCURESTI
TIPOGRA FIA CULTURA, STR. CADAPINEA NU 15
1936

www.dacoromanica.ro
 Dr. CONSTANTIN V. DIMITRIU

BACAUL ISTORIC

MONOGRAFIA ISTORICA
A 12 SATE DE RAZESI
DE PE VALEA TAZIAULUI MARE JUD. BACAU

1. BERESTI-STRAMBA. 2. BOSOTENI. 3. NAD1$A.

4. NASOESTI. S. STROESTI-ROMANESTI. 6. ENACHESTI.
7. PETRILESTI. 8. SPERLE$TI, 9. PROCEST1. 10. NEAGHISEST1.
11. IAZUL. 12. TURLUIUL.

BUCUREST1
T1POGRAFIA CULTURA, STR. CAMPINEANU 15
1936

www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Lucrarea de toed cuprinde monografia istoricci a 12 sate

locuite de rcizesi, situate pe valea Tazlciului Mare din judetul
&Jaw. De originea, forma(iunea fi desvoltarea lor ne ocu-
Om dela data intemeierii fi pawl in prezent.
Cercetdrile noastre Cu privire la materialul documentar se
opresc la anul 1928, cdnd aceastii lucrare a fost intocmitci, pen-
tru a ved ea lumina tiparului deabia astcizi. Intdrzierea aceasta
ne-a permis sci mai cercetcinz f i alte isvoare apcirute dupd
aceastd datcl pentruca nzonografia noastrei sci fie completd.
Am stdruit asupra subiectului ce ne-am pro pus, in do-
rinta de a contribui la cunoasterea trecutului istoric al satelor
noastre vechi, de a da la ivealci un numcir de documente ne-
cunoscute tiled specialistilor si care se aflau rdspdndite pe la
rcizesi f iin sfdrsit pentru a rdspunde unei vechi dorinre a
locuitorilor de prin partea locului de a-si cunoaste trecutul
istoric al satelor lor.
Deaceia, monografia Bacciul istoric" se adreseazci fi spe-
cialistilor, doritori sci cunoascci contribu(ia adusci de cercetd rile
noastre, precum si (ciranilor de azi, urmasi ai vechilor boieri
si rcizesi, intemeietorii si stiiptinitorii de odinioard ai satclor
de care ne ocupcim.
Cuprinsul acestei lucrciri are urmeitorul plan:
Descrierea geograficci a intregii regiuni in care se cu-
prind cele 12 scite rcizesesti.
0 privire gen erald asupra faptelor petrecute si a ur-
melor istorice reimase in aceste sate f i prin imprejurimi.
0 schi(d istoricd a tuturor satelor bazatii pe docu-
mente.

www.dacoromanica.ro
 4

Monografia parlialll a fieceiruia din satele Bereqti-

Strdmba, Bofoteni, Enáciìeti, Nadi§a, Neisoefti, Stroefti-Bo-
meineqti, Petrilefti, Sperlefti, Procefti, Neaghigefti, 7'urlui
lazul,
lstoricul asupra ultimelor cinci sate, care sunt situate pe
valea Turluiului, i din care asteizi se gcisesc numai cloud in
(Hurd, celelalte fiind dispeirute, a fost tratat inteun singar ca-
pitol.
0 larga contribu(ie in completarea acestei lucreiri ne-
au adus meirturiile beitrdnilor, care au veIrsta intre 70-90 ani.
Astfel am cules unele informa(ii privitoare la vechimea satelor
§i organizarea lar in trecut, la meisurilor de suprafard, greu-
tale, capacitate, cdt §i la banii cari circulau In vremea veche.
Deim In intregime cele 11 documente, geisite pe la
reizefi. Ordinea lar cronologicel e urmeitoarea: unul din anal
1424 (Alexandru cél Bun); cloud' din anul 1497 (Stefan cel
Mare); cdte anal din anii: 1546 (Petra Rare.,), 1573 (loan VodzI
Armeanul), 1577 (Petru .F chiop u I ), 1783 §i 1802; cloud din
1813 si ultimul din anul 1818.
Dintre aceste documente, trei sunt reproduse la sfar§itul
lucreirii, In copie fotograficei.
Pentru o mai ward urmeirire a datelor istorice i
geograf ice, anexeim la sfeIrfitul lucreirii o hartei a regiunii.
Materialul informativ consultat la alceduirea acestei mo-
nografii, cuprinde: documentele publicate de diferi(i autori,
precum §i documentele inedite geisite pe la räzqi; diferite sta-
tistici qi härti vechi, apoi dicfionare §i manuscrise aflate la
Academia Romeind i in Arhivele Statului din laqi si Bucurefti.
Numclrul documentelor folosite In aceastei lucrare trece
de 75. Din cele 11 documente a cäror vechime am areitat-o
mai sus, trei din ele le-am pus la dispozitia D-lui M. Cost&
chescu, care le-a publicat In anul 1931i 1933, iar restul de
opt sunt nepublicate Mud asteizi.
Cu materialul adunat qi oranduit dupei planul anunIat,
am intocmit lucrarea de lap, ceireia ii va arma in scurt limp,
cercetarea istoricei qi a altor sate riize§efti, tot din jude(ul
Baceiu.
Bucure§ti, 31 Ianuarie 1936.
Dr. Constantin V. Dimitrin

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

Academia Romdnii, Fiqele Sturza Scheianu".

Analele Academiei Romtine, Memoriile sectiunii istorice seria II-a.
Anuarul Institutului de Istorie Nationalal, Cluj.
Bandinus (Codex) publicat de V. A. Ureche, in Analele Academiei Ro-
mâne, volumul XVI.
Beilcescu N. Magazin istoric pentru Dacia.
Romanii sub Mihai \Todd Viteazul.
Bianu I. Documente reproduse dui-A originate sau dupl folografil,
IIII volume.
Bogdan I. Album paleografic moldovenesc. Documente din secolul
XIV, XV §1 XVI publicate de N. Iorga 1926.
C'ateva observatiuni asupra Indatoririlor militare ale cne-
jilor §.1 boierilor moldoveni In secolul XIV i XV, Analele
Academiei Rom&ne, volumul XXIV.
Documentele lui $tefan ce! Mare, volumul I §*1 II, Bucu-
re§ti 1914.
Documente privitoare la relatiile TArii Romane§ti cu Bra-
§ovul §.1 cu Tara UngureascA, In secolul XV §i XVI, Bucu-
re§ti, 1905.
Despre cnejii Romani, Analele Academiei Romane, Tomul
XXIV, 1903.
Inscriptiile dela Cetatea Albd, in Analele Academiei Ro-
mane, volumul XXX, 1908.
Buletinul Comisiei istorice a Romtiniei, Bucure§ti.
Buletinul Ion Neculce", Ia§i, 7 volume.
Cantemir D. Descriptio Moldaviae, ed. Pascu, Ia§i 1923.
Calayraliile (lela 1820 din Moldo va, manuscris, Arhivele Statului
Calaloyul rnanuscriselor rom&nesti, Academia Romilna Tom. I, Bucu-
re§ti 1907, II Bucure§ti 1913.
Cercetr:ri istorice, Revista de Istorie romiineasca", director I. Minea2 Ia§i.
Codrescu Th., Buciumul Rom'an.
Uricarul, volume IXXV, Ia§i 1871-1995.
Condica Asache, la Arhivele Statului, Bucure§ti.

www.dacoromanica.ro
 6

Condica de proprietalile din Moldova, 1833, manuscris, Academia Ro-

mAnA No. 733.
Convorbiri ¡iterare, Bucure§ti.
Costechescu M. Documentele Moidovene§ti inainte de $lefan eel Mare,
2 volume, Iasi 1931-1932.
Documente Moldovenesti dela $tefan cel Mare adaos
Ia§i, 1933.
Cre$lerea colec(illor Academiei Romdne.
Extracturile regularisirii anului 1831, Arhivele Statului Ia§i.
Ghibiinescu Gh.: Surete i isvoade vol. IXXV. Ia§i.
Ispisoace §*1 zapise IV, Ia§i.
Din Domnia lui $tefan ce! Mare, Iasi 1924 (Extras din Ar-
hiva Statului, vol. XV, No. 5-6).
Theodor Codrescu", Revista Istoricl Ia§i.
Opt unce slavone. Ia§i 1904.
Hasdeu B. P.: Arhiva IstoricI a Romaniei, Tom. 1-3, BucureVi
1865-1867.
Hurmuzaki End.: Documente privitoare la Istoria Romanilor.
lorga N.: Acte §i fragmente, Bucuresti 1917.
Istoria armatei romAne§ti, 2 volume, Bucure§ti, 1930.
Istoria lui $tefan cel Mare, Bucure§ti, 1904.
Studii Istorice asupra Chiliei i CetAtii Albe, Buc., 1899.
Documente romanesti din arhivele Bistritei I, II, 1899
1900, Bucure§ti.
Studii i documente cu privire la Istoria Românilor, vol.
V, VI, XI, XV, Bucure§ti.
Revista Istoricl.
licldlniceanu M.: Cronicele Romilniei sau Letopisetele Moldaviei §i
Valahiei, Bucuresti, 1872.
Laurian A. Treb. si Beilcescu N.: Magazinu istoricu pentru Dacia, vol.
V, Bucure§ti, 1847.
Letopiseful Tdrii Moldovei pdnd la Aron Vodd ,1359-1595), Intocmit
dupà Grigore Ureche, Vornicul Istratie LogofAtul altii
de Simion DascAlul, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916.
Melchisedek Ep.: Cronica Husilor, Bucure§ti, 1869.
Cronica Romanului i a Episcopiei de Roman, Buc., 1874.
Nicolaescu $tefan: Documente slavo-romAne, Bucuresti, 1905.
Onciul D.: Originele Principatelor RomAne, Bucuresti, 1899.
Pdrvan V.: Inceputurile vietii romane la gursile Dunàdi.
Poni P.: Statistica RIze§ilor.
Popescu Orest: Cfiteva documente moldovene, Cerniluti 1895.
Revista DAri de seamA, documente si notite, de N. Iorga.
Revista Arhiva dela Ia§i, 25 volume.
Revista pentru Istorie, Arheologie si Filologie, edit. de Grigore Toci-
lescu, Bucure§ti.
Revista Noud, de B. P. Ha§deu.

www.dacoromanica.ro
 7

Roselll Radu: Pdmântul, säteni 0 stApinii In Moldova, Bucure§ti, 1907.

Ungurii §i Episcopiile catolice, publicat In analele Acade-
miei Române, seria II-a, Tomul XXVI.
Ursu 1.: $tefan ce! Mare, Bucure§ti, 1925.
Petru Rares, Bucure§ti, 1923.
Xenopol D. A.: Istoria Romanilor. ed. II-a, Bucure§ti, 1914.
Unsprezece documente inedite glisite la rgze§ii din satele Bere§ti, Bo§o-
teni 0 Nadi§a.

Dictionare i härti geograf ice.

Dictionarul statistic §i topografic 1872, D. Frunzescu.
Marele dictionar geografic al Romaniei, 1898.
Dictionarul statistic al Romaniei, 1914.

1-1Arti vechi manuscrise la Academia Romfinä.

Harta topografia a Moldovei din 1775 de generalul Baur, din

armata rusà.
Harta Moldovei dela 1790, de inginerul austriac Hora von Olzel-
lowitz.
Harta principatului Moldovei din anul 1833.
3) Harta statisticA a Moldovei, fAcutà de Ru§i la anul 1839.
5) Harta generalà austriacA dela 1852.

www.dacoromanica.ro
 DESCRIEREA GEOGRAFICA

Calätorul, care pleacá din ora§ul Bacau inspre Vest

pe *oseaua ce trece prin satul Liuzii Calugära*) i urea
apoi drumul In forma de serpentina dealungul Dealului
Nou, ajunge la cota 560 m., de unde drumul scoboarg
§erpuind spre Sud pana la satul Sanduleni, pe valea fru-
moasa a Tazlaului Mare.
Distanta aceasta e de 22 km.
De aici §oseaua se desparte in douà directii opuse:
una spre Sud care duce spre One§ti, Valea Trotuplui,
Valea Oituzului, pasul Oituz; lar alta spre Nord, care
trece pe langa satele Bere§ti, Stroe§ti, Enäche§ti, Bo§o-
teni, pana la satul Tetcani, de unde se desparte iara§i In
douti directii: una spre Moine§ti, Comane§ti, Palanca, iar
alta in spre Nord pe valea Tazlaului mare, pana In va-
lea Bistritei.
Valea TazIrtului Mare prezinta una dintre priveli§tele
frumoase §i bogate ale Moldovei, §i mai mult Inca, adi
avem o regiune care, din cele mai vechi timpuri, a fost
locuita de Romani.

*) Astazi acest sat este numit Luizii Calugara. Adevarala nu-

mire ar trebui s'a fie: Liuziilageira, dupit cum ne arata marturia
holarnicii din anul 1816 Iulie 13, dela Comisul Scarlat Miclescul prin
care se vede ea dapet cercetaroa fácula In pricina din/re tdrgoue(ii
de BC10611 a loen/ni dinspre apus ande loca iesc liuzii ot ailagdra, ele.
(Documentul in pastrarea mea).
Liude, -- este cuvfint slay i inseamna mai multe suflete, o
familie.

www.dacoromanica.ro
 10

Suntem in regiunea subcarpatich, cu dealuri cari

ajung pAnh la 570 m. Inaltime §i cari au luat na§tere
prin Incretirea scoartei phmAntului ca §i M-tui Carpati, ai
chror contra-forturi sunt.
Directia lor e N.S. ca .§i a muntilor Carpati. Aceste
dealuri sunt acoperite parte cu phduri §i ph§uni, parte
cu loe de cultura.
Printre culmea Tazlhului la est §i ale Pietrei
§i Moine§tilor la vest curge raul Tazlhul Iz-
vorh§te din judetul Neamt, din muntele Go§meanul, trece
pela M-rea Tazlhu §i inträ. In jud. Bachu pe teritoriul com.
Bdse§ti. Dupa ce parcurge o distantä. de 59 km'.
fata satului One§ti, la Slobozia Mielului din com. n'A-
pile se varsä. In Trotu§.
In toath lungimea sa, prime§te mai multi afluenti,
dintre cari cei mai Insemnati sunt: Coman, Solontu, Taz-
lhul Sdrat, Cernu, Verse§ti, Berzunti, BArshne§ti, pe dreap-
ta, iar pe stAnga: páraul Boului, Slatina, Borze§ti, pA-
rAul Sarbilor, Nadi§a, Turluiul, Orä.§a, Filipia, Helegiu,
Brhtila.
Apele sale sunt repezi §i pe 1imp ploios inundeazà
aproape intreaga vale, care In general e largh de 11/2 km.
Dela isvor pAnh la satul Tetcani, el este Inch In faza
tineretii, albia fiind bolovhnoas'h, iar dela Tetcani In jos
trece In faza de maturitate, curstd fiind mai lini§tit §i
albia continAnd pietri§ §i nisip.
De o parte §i de alta a acestei vài, pe coastele dea-
lurilor, 'gäsim multe sate frumoase §i bogate, locuite a-
proape In intregime de rhze§i. Tinutul, a chrui monografie
am fAcut-o, este cuprins Intre: dealul Cethtuia, d. Arma-
nului §i satul Rhchiti§ul, la nord; dealul Slatina, d. Ho-
morh§ti, d. Petricica (578 m.), satul,Petricica, valea Lär-
guta, d. Spaima (445 m.), valea Bejenia, satul Coman (Sa-
tul Nou) la est; satul GAidarul, Shnduleni (valea Turluitt-
lui), apoi peste valea Tazlhului, salid Ver§e§ti (Vidra§cttl,
satul Turluianul, d. BArsei (396 m.), la sud §i In sfär§it:
dealul Str'Ambei, d. Ar§itei, pAraul Cernului, satul Tetcani,
valea Tazlhului In sus, pana la dealul Comanului, de aci la
dealul Särbilor, Cerátuia, la vest.

www.dacoromanica.ro
 11

Dealungul vremurilor, in aceastà regiune au existat

mai multe sate, dintre cari o parte au dispgrut, ca:
Proce#ii, Neagh4eftii, Petrile#ii i Bereflii.
Ast'dzi gAsim .satele: Berefli-Stramba, Bopteni, Stro-
efti-Romane$1i, Endche$ti, Nad4a, 174soefli, Turlui §i

Incepand din cetatea veche romaneasc6 Vrancea §i

urcand spre nord, aproape peste toatà intinderea
roasà intre Carpati i Siret, paná la granita de nord a
Bucovinei, se ghsesc asezArile cele mai vechi românesti,
dintre care unele dateazà cu mult inainte de intemeirea
Moldovei. AsezAri de acestea vechi gäsim In regiunea
deluroasA i imbrAcatà cu paduri, de care se folosiau
strAmosii nostri pentru a rezista deselor n5Alliri ale bar-
barilor, cari, dupà cum stim, nu si-au g6sit un alt loc de
trecerc j asezare vremelnicA decat tara noastrà.
Singurul popor nAvälitor Slavii din cauza ace-
lorasi ocupatiuni i aceleiasi credinte, au fost ing6duiti
de Romani ca megiesi i cu timpul s'a intamplat cA
elementul slay, dei mai numeros, a fost absorbit de pu-
ternica vitalitate a poporului roman.
Dovadä cA pe aici au fost elemente slave, avem nu-
mirile de sate, dealuri i rauri, de origin6 slavonäl, ca:
Bistrita, Sohodolu, Ciudomir, Solont, Liuzi-05lugAra, etc.
Numirile ca: dealul lui Coman, Silistea Comanului,
satul Comänesti, nu ne indick in mod precis, ca pe aid
au trecut Cumanii, ci, dupà cum ne aratà documentelq,
sunt numiri rAmase dela vechiul st5panitor al acestor
locuri, care se numia Coman. $tim din documente cá
In timpul lui Alexandru ce' Bun a existat un boier cu
numele de Coman. In doc. din 1409, Ianuar 28, Alexandru
cel Bun Intgreste lui Giurgiu Ungureanul mai multe sate,
printre care si satul Neag, unde este Neagàs jude, si mai
In jos, unde este Comani).
'Parte din satele de care vorbim In aceastA mono-
grafiecredem cá au existat inch' inainte de descllecare,
dupà 'cum ne aratä unele documente.
1) M. Costilchelcu: Doc. moldovene§ti, vol. I, p. 64.

www.dacoromanica.ro
 12

La descalecarea Moldovei aceastà provincie era lo-

cuitti in mare parte de Români, care aveau proprietdtile
lor din movi-stràmovi. Domnii au respectat st5panirea
veche vi de aceea miai toate uricele date de ei nu sunt
deCat recunoavteri i întàriri, prin acte oficiale, a unei
stdri de lucruri existente, a vechii stäpdniri.
Acevti primi stripanitori, capi de familie, erau 135.-
tranii, a dror urmavi de mai tarziu, s'au nurnit: rAzevi.
In Moldova vi movneni in Muntenia.
Sunt i cazuri cand Domnul dAruia vitejilor câte o
movie, ridicandu-i totodatà vi la rangul de boier, ca r6s-
platil pentru faptele lor r'äsboinice. Mai ales din vremea
lui tefan cel Mare sunt numerovi rAzevi, cari pästreazI
,

cu multà pietate amintirea marelui voevod. Se intelege

pà toti cei d6ruiti de domn, erau In m'ajoritate sau
boieri sau vechi
Urmavii tuturor acestor stä'panitori de pàmânturi
vi din vechime, i dAruite sunt reize$ii de astAzi, cari
cu mari greuttlti au strAlAtut multe seeole pftnà in zilele
noastre i vi-au p5.strat, mkar in parte, bimurile pe 'cari
le-au avut strämovii lor.

www.dacoromanica.ro
 DESCRIEREA ISTORICA A REGIUNII.

Inainte de a trece la monografia istorica a satelor,

voiu arAta pe scurt, ce urme istorice se g6sesc precum
ce fapte istorice s'au petrecut In aceasth regiune i prin
imprej urimi.
Anumite rämäsite din epoca istoricA, gOsite mai Ina-
inte sau care se gAsesc încà in aceastA regiune de care
ne ocupArn, ne indrituesc sA afirmAm aci existenta a
douà lucrAri militare romane 2 castre.
Unul din aceste castre se gäseste la Prdjoaia, asezat
pe dreapta Tazldului Mare, distant5. de 21 km. spre nord
de valea Trotusului, iar altul, la Cetequia, deasupra Na-
disei pe stOnga TazlAului Mare, departare spre nord
de valea Trotusului de aproape 40 km., iar dela granita
veche a Moldovei inspre rOsärit, la depOrtare de 50 km.
.POnA acum s'au observat asemenea urme de castre
intdrite, unde stAteau corpuri detasate din gto-
sul unei legiuni, pe distanta dintre muntii Bistritei, Ora
dincolo de trecAtoarea Oituz, deci in partea de rAssárit a
Ardealului, dealungul vechii granite a Moldovei. Aceste-
castre i intArituri apArau granita de rAsdrit a imperiu,
lui roman, contra barbarilor.
Vasile PArvan a descoperit un castru roman la Po-
iana langä Siret (Adjud), deci In. Moldova rOs'AriteanA.
Mat la PrAjoaia cat si la Cerátuia, s'au gsásit si se
gAsesc cArAmizi, hArburi de ()ale, sAgeti i mai ales mo-
nezi romane. In luna Decembrie 1928, s'a desco.perit pen-
tru a doua oarA la CetAtuia, de deasupra satului Naaisa,
o oalA cu bani de argint, dela ImpOratii Titus si Hadrian
si dela alti impArati romani.

www.dacoromanica.ro
 14

Douil din aceste monede, pe care le dam aci, stint

in posesia noastra.
Dinari romani dela tmparatul TITUS I HADRIAN.

1MP(erator) TITVS CAESAR TR(ibunicia) P(otestate)

VESPASIAN(us) AVG(ustus) IMP(erator) XV COS
P(ontifex) M(mdmus) (consuli) VIII P(ater)
Caput lui Titus laureat spre P(atriae)
dreapta. Scann curul cu un fulger.
Dinar din anal 80 d. Cr.

1MP(erator) CAESAR TR AIAN(us) P(ontifex) M(aximus)

HADRIANVS AVG(ustus) TR(ibunicia) P(otestata)
Bustul sau laureat spre dreapta. COS(consul)
Zeita Ceres Sine In mana dreapta o
ramura lar In mana stanga o Mae.
Dinar din anul 140-144 d. Cr.

Existenta acestor bani mai ales la Cetatuia

denota ca aci a fost o asezare militará romaná pentru
paza granitei de rasarit a imperiului i poate pentru a-
sigurarea circulatiei pe drumul vechiu roman Alba-Iulia,
valea Tarnavei, la Odorheiu, apoi pe valea Trotusului;
strabatand toata Moldova sudica 'And la Barbo§i, laniga
Galati, legandu-se cu soselele ce strabateau Scitia Minora.
Existenta acestor bani poate fi lamurita i prin existenta
unui centru comercial in aceste locuri. O cercetare ama-
nuntita facuta In aceste cloud locuri: Preijoaia §i Ceteiruia,
ar da rezultate frumoase pentru trecutul nostril istoric.

www.dacoromanica.ro
 15

Numele de Cettl(uia e pastrat in gura poporului pand

Once locuitor din satele: Nadi§a, Bo§oteni, NA-
§tie cá in acest loe a fos1 o cetate veche,
zatii pe un podi§ de vre'o 3 ha., deasupra dealului Ce-
tAtuia.
Numele de Cetatuia e pomenit §i inteun document
de hotdrnicie a satului N'äsoe§ti, din anul 1781 Aug. 22,
In care se spune cd pe laugh' bourii pu§i pe trunchiul
copacilor s'a pus o piatra care cautä spre Cetdtuia"2).
In apropiere de aceastä cetate, inspre sud, in pädurea
de deasupra Bo§otenilor, se g'äsesc 2 movile mari, despre
care oamenii din panca locului spun cà sunt din vre-
murile vechi.
Prin imprejurimi gàsim numeroase movile de aces-
tea, !dintre care cea nvai maltA i mai insemnatd este cea
din comuna Prdje§ti, apoi cea din dreptul locului numit
Dumbrava, la apus de ora§ul Bacäu, intre Endche§ti §i
Coman §i, in sfar§it, cea dela Ilie§ti, com. Ardeoani, uncle
se g'äsesc resturi de sdgeti vechi.
Existenta acestor movile cred sa. fie din epoca inva-
ziunilor barbare, dacil nu §i mai vechi.
Unii cred cà ar fi vechi morminte din urma unei
lupte marl. Dar luptele acelea trebuie sd fi fost ndpras-
nice, judecand dupd miirimea movilelor. Dacd admitem
acest lucru, atunci aceste bàtálii trebuie sd.' le ducem
inainte de intemeierea Moldovei, In timpul luptelor din-
tre diferite neamuri barbare, care treceau pe aici, lupte
ce se dadeau intre popoare intregi.
Mai exista. §i parerea cA aceste movile ar fi con-
struite ca puncte strategice sau strdji. Aceasta, in cazul
nostru, nu se poate admite, deoarece multe din movilele
acestea mai ales cea dela Ilie§ti sunt inconjurate la
distante nu prea mari, de dealuri naturale, cari puteau fi
intrebuintate ca puncte strategice cu mai mult folos de-
ck movilele construite de mana omului.

2) Uricarul: vol. 10, pag. 173-176.

www.dacoromanica.ro
 16

A treia ipotezh este aceea emisà de chlhtorul maghiar

P. A. Gegii, care a fost trimis la 1836 de Academia din
Buda-Pesta, ca sh cerceteze pe Ungurii din Moldova §i
care sustinând ch Cianghii sunt urma§i ai
lor pretinde ch movilele ce se vhd nu departe de ora§ul
Back', inspre apus, sunt vechi altare, unde Cumanii adu-
ceau jertfä. zeilor §i cà acele dAlme (movile) sunt numite
ale Cumanilor3).
Tot In leghturh cu aceste movile §i cu popularea Mol-
dovei din cele mai vechi timpuri, voiu da un Citat din
lucrarea lui V. Parvan: Inceputurile vietii romane la
gurile Dunhrii".
La pag. 204, gäsim:
,,Cu mii de ani Inainte de Hristos, toate vhile Bärh-
ganului, ca §i vhile apelor Moldovei, au fost locuite. Sat
de sat se 1n§ira pe aceste väi, unde era aph §i adápost,
a§ezhrile strhvechi pe care invhtatii le numesc preisto-
rice", apoi In câmpia munteanä §i moldoveanh vedem
cum peste a§ezärile cele dinainte de Greci §i Romani,
cethti de pämânt minunat, a§ezate la locuii cu privire
largh de jur Imprejur (cum sunt vederile dela cethtile
Poiana de pe Siret §i dela Cräsani de jos pe Ialomita)
unde lush nu ghsim decht cioburi de oale rhu flcute §i
rhu arse §i unelte de cremene, s'a a§ezat adich
trhit mai departe lumea cea nouh daco-romanh, tot sh-
racä, tot de thrani, dar cu unelte de metal §i vase mai
bine filcute §i arse, §i mai frumos 1mpodobite. Cetatea
veche de pämänt au phstrat-o §i au locuit-o §i ace§tia,
dar, acum fiind mai multi, ei s'au intins §i pänä.' departe
imprejurul ei, alchtuind satul cel nou, oarecum roman
(vicus) §1, tot dupci obiceiul roman, la drumurile ce iesiau
din sat, deoparte si de alta a Mil, ei au asezat sub.
movile inalte pe cei rdposafi".
Trecand la timpurile mai noui, observAm eh partea
de sud-vest a jurd. Bachu, In apropiere de regiunea pe
care o studiem din punct de vedere istoric a fost

3) Foaia pentru minte, inim4 §i lit. din Brapv 1839, No. 43-46.

www.dacoromanica.ro
 17

adeseori teatrul luptelor dintre principii Moldova ì ai

Ardealului. Drumul vechiu ce ducea direct dela Oituz,
In interiorul Moldovei, trecea chiar prin aceastd regiune:
dela Oriesti, pe valea Tazlilului Mare, pan5. la SAnduleni,
iar de aci pe valea Turluiului spre Bacdu, valea Bistritei,
sau pe valea Tazldului Mare, spre nord, panä. la Piatra
Neamt. In anul 1467 se d'd in aceastd parte a Jud. Bacdu,
o luptd Intre Matei Corvin si Stefan cel Mare4).
lu lucrarea lui N. B'älcescu: Românii sub Mihaiu
Vodd Viteazul", la pag. 312-313, gäsim:
Sigismund Batori si Ieremia Movild, cari se aflau
atunci la o nuntd in orasul Trotus, luând veste cd Mihai
a trecul muntii cei mari si cd acum, 'India de bdtdlie,
se apropie de dansii, rdmaserd incremeniti. In groaza ce
Ii cuprinse, ei gändirà cà aceea ce e mai sigur pentru
dânsii este de a se trage in näuntrul tärii i, fdrd zdhavd,
sculându-se cu toatd armia, se indreptard spre Suceava.
Mihai Vodd, neintampinand In fatd-i pe dusmani
dupd cum se astepta se lud dapä dânsii cu aceemi
iuteald cu care trecuse muntii. Armia lui avea i aici a
suferi mult de sArdcia locului, mai ales cà dusmanul pus-
tia totul In cale, spre a Intärzia goana ce-i da ai nostri,
Dar °stile lui Mihai, biruind aceste suferinti, se Im-
bilrbätard si mai mult, silird la drum si In sfärsit ajun-
serd pe ostile vràjrnase la un loe, anume lascra §i le ne-
voird a sta de rdzboiu".
N. Bdlcescu a luat acestea din Magazinul istoric pen-
tru Dacia"5) unde gdsim: Iarä. °stile lui Mihai ajuriserd
pre ()stile Ieremiei-Vodd la un loe anume lascea §i fu
acolo räzboi mare oarecätäva vreme si multi Moldoveni
Lesi pierird".
Tot In aceastd privintd, d-1 N. Iorga, in: Istoria
armatei românesti"6) vorbind despre expeditia lui Mihai
In Moldova, zice: Cronica romaneascd si mai sus ci-
tatä, (a Buzestilor) pomeneste o luptä la un loe anume

Ch. $incai: Cronica RomAnilor, vol. II, (anul 1467), pag 76,
Volumul IV, pag. 296.
Volumul II, pag. 26.
2

www.dacoromanica.ro
 18

twtea" un rdzboiu mare, ()lien/ vreme" In care multi

Moldoveni i Leasi pierird". Deci Moldovenii deterd do-
sul a fugii i Leasii asisderea, pdnd se apropiard de ce-
tatea Hotinului. Aici iar se oprird a da rdzboiu".
Localitatea aceasta larea sau latea, credem cd nu
este alta decât ¡azul, azi silite pe valea Turluiului, jud.
Bacdu, In preajma drumului vechiu ce ducea dela Oituz,
valea Trotusului spre Bacdu-Roman.
La anul 1611, luna Septembrie, Radu Serban v. v.
Munteniei, dupä ce biruise pe Gavril Batori la Petresti,
vdzAndu-se pärdsit de ostasii sdi, se grdbeste a trece In
Moldova; dar la Lunoatillare, aproape de Bacdu, Tdtarii
trimisi de competitorul shu Radu Mihnea 11 iau
la goand si el abia scdp1 cu cativa oameni In taro la
S uceava 7).
Miron Costin in. Letopisete8), ne arat'd cd o bung
parte din primele ciocniri dintre Vasile Lupu i antago-
nistul sàu Gh. Stefan, care era ajutat de oastea trimisd.
de Gh. Racoti din Transilvania, s'a petrecut la anul 1643,
prin tinutul Bacäului, intre capitald i satul Räckiuni
si pe valea Trotusului.
Cä valea Tazldului Mare era artera principald
cea mai scurtd prin care inaintau ostile ce intrau in Mol-
dova pela Oituz, pentru a pdtrunde in inima Moldovei,
este lucru bine stabilit, chci pe aci a fost i drumul vechiu
si apoi disparitia multor sate de pe valea
si a Tazldului Mare trebuie pusd In legaturd cu aceste
miscdri de trupe strdine. In. aceastd regiune mai gdsim
numiri de vài ca: valea Bejeniei, care ne aratd cd
ad i se refugiau locuitorii In vremuri de prime jdie, pentru
a scdpa de urgia nävdlitorilor.

7' Raportul luí Sigistnund Forgach, In Ist. Rom. de Xenopol,

vol. III, ed. II, pag. 444 §i In Hurmuzache, Doc. IV, p. 447-455.
8) Tom I, capitolul XVII i XVIII.

www.dacoromanica.ro
 SCHITA ISTORICA A iNTREGII REGIUNI.

Regiunea pe care o studiem, din punct de vedere

istoric, §i pe care am limitat-o mai sus In partea geo-
grafica este locuità de raze§i.
In vechime ad erau 12 sate, iar astazi nu mai gäsim
decal 8 din ele.
Intre anii 1409 §i 1424 gasim aci 3 proprietari: pe
Giurgiu Ungureanu, pe Toader §i pe lije.
Vom face o schitä istorica generala, bazata pe docu-
mente, care va cuprinde intreaga regiune pe care o stu-4
diem §i apoi vom trece la monografia fiecarui sat to
parte.
ln anul 1409 (6917) lanuar 28, Alexandru vv. dom-
nul Moldovei, intäre§te lui Giurgiu Ungureanul satele de
ocinä: Ungureni, Sohodolu §i la Turlui: Proce§ti, Sper-
le§ti, Negrile§ti §i Neag, unde este Neagä§ jude §i mai in
jos unde este Goman9).
Cum aceste sate erau a§ezate pe valea Turluiului, In
preajma drumului vechiu Oituz-BacAu, ele nu puteau sä
fie lipsite de terenul necesar pentru agricultura' §i de sigur
CA se intindeau cu stäpanirea,, pang. In valea TazIdului
Mare.
Aceasta o deducem dinteun document dela Ilie v.v.
din 1432, lunie 29, prin care intäre§te dania fdcuta de
Giurgiu Ungureanul nepotilor lui de sora, Ulea §i luga,

9) Rev, I. Neculoe : vol. VII, pag. 170. M. Cosachescu : Doc.

Moldovene§ti, vol. I, p. 64.

www.dacoromanica.ro
 20

dourt sate la Turlui: Procestii §i Neaghisestii, iar, dupl

moartea lui, jumätate din satul unde este casa lor, pe
Nevira 10).
In doc. dela 1448 (6957) Sept. 3, Petru v.v. intAreste
panului Ulea, i fratelui säu luga, pentru credincioasele
lor slujbe, cateva sate si anume: la Covârlui junatate sat
din Ungureni dela Nevira si 1/2 de moarä. si Sperlesti la
Turlui; Procestii mai jos de Sperlesti §i Neaghisesti In
dreptul Sperlestilor §i Bosotenii la Tazl'Au si Silistea lui
Petri etc., s5.-i fie uric lui si fratelizi sàu luga, cu tot
venitul si cu tot hotarul pe unde au umblat din veci11).
Plecând dela acest document, vedem ch. pe längà
satele mentionate In doc. lui Alexandru eel Bun din
1409 mai apar dela 1448, Inch' dou'ä sate pe Taz16u:
Bo§otenii §i Silistea lui Petri15. sau Petrilesti. Aceste douà
sate le Osim mentionate Intr'un doc. mai nou, din 1491,
prin care Stefan cel Mare Intdreste stäipânirea asupra
satelor: Beresti, Bosoteni, Petrile§ti si Nä.soesti, MArinei
fata lui Mihul Berescu.
Am vä.zut cd, Ina. din 1432, Giurgiu Ungureanu trece
In stdpânirea nepotilor lui de sorä, Ulea si Iuga, proprie.
talea ce o avea el pe valea Turluiului. Acesti doi trap
Isi Impart, mai tarziu mostenirea si dupä." cum reese din
documentele mai tarzii, urmasii lui Ulea stApaniati sa-
tele de pe valea Turluiului: Sperlestii, Procestii, etc.
Vora vedea acest document, când vom vorbi de sa-
tul Sperlesti.
Lui Iuga, fratele lui Ulea, credem Ca' i-a rilmas va-
lea Tazläului cu satele: Bosotenii, Petritesta si cele ce vor
fi mai luat fiintä. In acest timp, cum sunt: Berestii
N Aso tii.
latd dar, fixatä Intru câtva proprietatea lui higa care,
presupunem cA ar fi Popa Iuga, cel ce primeste dela Ale-

Ac. Rom.: Pece ti 5 Publ. de Radu Rosati, Pamantul, sä-

tenu i st5pAnii p. 134 si M. Costächescu: Doc. moldovenesti. vol,.
I, p. 342.
Ac. Rom.: Peceti 103. Publicat In rezumat In PAmilntui. etc.,
de Radu Rosetti si M. Costilchescu : Doc. mold., vol., II, pag. 355.

www.dacoromanica.ro
 21

xandru cel Bun, In anul 1424, Febr. 16, satul Buciumeni,

aproape de Fälticeni12). In 1434, Aprilie 2413), se in-
tareste stapanirea asupra satului Buciumeni i i se da
alte sate, printre care se vorbeste si de Stramba, dela
obdrfie la Ord, care mocirld singur s #-o planteze.
Poate sa fie mosia Strâmba-Beresti de azi, cu apa Strain-
ba ce trece prin mijlocul
In 1435-1436 II g'äsim parcalab la Cetatea-Alba 14).
Popa Iuga a avut mai multi fii, printre cari si pe
Mihail, marele Logoftit, sau Mihul Logofatul. La randul
sau, si acesta a avut mai multi copii, printre cari e Ma-
rina, despre care se vorbeste In cateva acte din aceastä,
monografie.
lntr'un document din 1497 se spune: 1114rina fata lui
Mihul Berescu vi-au vändut dreapta ei ocinà dupà uricul
ei vechiu ce are dela batranul mosul nostru Alexandru
(1ornn.
Deci Marina era nepoata lui Iuga, care la rândul
lui era nepot de soil, al luí Giurgiu Ungureanu. Acesta
avea proprietatea Intarita de Alexandru cel Bun, iar do-
cumentul se vede ch. era In posesia Marinei, fata lui
Mihul Logofatul, care fugise in Polonia, la venirea lui
tefan cel Mare pe tronul Moldovei.
Când Mihul Berescu Logofatu113) a primit mosteni-
rea Idela tatal sáu, aci existau deja satele: Beresti, Boso-
teni, Petrilesti i Nasoesti.
In doc. i se zice Berescu", pentruca stäpania Be-
restii, care se vede ca era cel mai mare sat de pe mosia
lui, i i 'se zicea asa, poate pentru a se deosebi de un alt
Mihu sau Mihail, dupa cum si astazi se obisnueste sä se
spuna numiele proprietarului urmat de numele proprie-
tatii: .Riosetti Tetcanu, Rosetti-Rosnovanu, etc.

An. Acad. Rom. Tom, XXX, pag,, 354, Inscriptiile dela Ce-
tatea Alta.
Uricarul vol. XVIII, pag. 6.
An. Acad. Rom. Tom. XXX, p. 353.
A se vedea lucrarea mea Logolltul Alihail" publicatil
In 1932.

www.dacoromanica.ro
 22

Alti stäpiinitori In aceastä regiune au mai fost Tact-

der f i Hie, cart in 1424 Oct. 9 primesc danie dela 'Ale
xandru eel Bun, un lac pe TazMu, pe care sl-si facl
sate16).
Din lipsä de isvoare, presupunem cä prin anul 1449 .
50, acest loc fie a era mostenit de Mihul Berescu, fie
cá a fost cumpärat, 11 gäsim insä. In stäpânirea lui, dull/
cum tne aratä doc. din 1497 Martie 8, dela $tefan cel
Mare, ¡tn care Intäreste stäpanirea lui Ion Nadif, asu-
pra satului Nadisa, care a fost cumpärat dela Mihul
Berescu47).
Am dat aceastä schitá generalä, extrasä din ilocu-
mente, spre a ne edifica asupra primilor proprietari ai
acestei regiuni pe care o studiem si care schità ne 'r
servi de bazA la monografía istoricA a fiecärui sat In parte.

Publ. In rezumat in: PAmAntul, sAtenii etc. de Radu Rosetti.

Pergamentul este la rAzesul lord. Beri1A-Bosoteni. 0 copie a docu-
mentului este In paistrarea mea. In anal 1932 am pus-o la dispozitia
D-lui M. GostAchescu, care a publ. In (Doc. mold!., vol. II, pag. 593.
Publicat In rezumat In: PArnAntul, etc. de Radu Rosetti.
0 copie a documentutui, In Intregime, e In pAstrarea mea
lualA dela mosul Iordache BcrilA din Bosoteni. AceastA copie am
pus-o la dispozitia D-lui M. CostAchescu In anul 1933 $i a publicat-o
In Supliment la doc. lui $tefan cel Mare", pag. 206.

www.dacoromanica.ro
 SATUL BERESTI-STRAMBA

Avezare geograficd. Cand parcurgi drumul dela Moi-

nesti spre Bac6u, si ajungi In valea Taz16ului Mare., dup6
ce päräsesti satul Endche§ti, Iti apare In coasta dealu-
lui din dreapta Tazlgului un defileu, pe care 1-a sàpat
In timpurile vechi phrAul StrAmba §i care are aspectul
unei porti ce 436 lute° cetate. Privind cu atentie la in-
trarea in defileu, vei al-1 pe coasta dealului dinspre nord,
turnul bisericii, care 4i indic6 existenta In acel loc
a 'unei asezAri omenlesti, a unui sat.
PArAsind apoi soseaua principalà la primul drum
ce apucá spre dreapta spre albia Tazräului dupa
ce parcurgi o distant.6 de 11/2 km.', ajungi la biserica ce
se zä'rea In defileu. Lärgimea defileului nu e mai mare
de 80 m. Ajuns aci, ti se deschide spre apus o vale In-
tins6 si frumoasà, Inconjuratà de dealuri acoperite cu vii
si livezi.
LArgimea acestei vài ajunge para la 900 m.
mergand spre apus, se ingusteazA mereu pand ajunge la
märimea pe care o are albia .pâraului Stramba, Incà
dela isvor.
Aci, In aceast6 vale In form'd de luntre, adopostit.
de dealuri, cari in vechime erau acoperite cu codri
trani, au gäsit cu cale stilmosii Berestenilor de azi
facd adgpostul lor, pentru a nu mai fi sup6rati de po-
poarele nAvAlitoare, carora niel prin gand nu le-ar fi
trecut c6 In acel loc ar exista vre-o locuint6 omenealisc5..
Primii locuitori si-au f'dcut casele chiar din lemnul pe
care-1 trantiserl jos, pentru a face loe micei lor a§ezdri

www.dacoromanica.ro
 24

de atunci. Ca dovadà c5. pe ad, precum §i pe toat5. va-

lea TazIrtului, au fost codri mari, este mrirturia §i amin-
Urea ce au voit s5." pastreze Bere§tenii, lasand aproape
de intrarea in sat, 2 stejari mandri, dintre cari astä'zi nu-
mai unul rezistà timpurilor chiar §i acela fiind scorburos.
Tovarl§ul 1-a p5r5sit acum câtiva ani, pr5vAlindu-se de
Witrânete. Despre ace§ti doi stejari, bätrânii satului spun
cá stint din timpul lui Stefa.n cel Mare. In. dictionarua
statistic din 1872 gtisim cit de comuna Bere§ti tinca §i
c5.tun cu numele Stejarii Mandri". Acest -sat nu existil
astrai §i nici nu e mentionat in documente. Se poate,
sá fi fosl un cot al satului Bere§ti-Strâmba mide se gii-
sesc ace§ti doi stejari.
Istoricul. Primul doc. asupra satului Bere§ti, spun
locuitorii de azi ar fi dela anul 1411, dat de Ate-
xandru (cel Bun lui Mihul Berescu, prin care-i därue§te
un loe pe dreapta §i stanga Tazläului, pan5. deasupra
Comanului, rAsArit de Tazldu10).
Tot oamenii biltrâni afirmà c5. acest Mihu Berescu
ar fi fost un mare general al lui Stefan cel Mare.
Iatà doul märturii care nu pot fi sustinute §i cari
cad In fata cercet6rilor bazate pe documente.
MArturia oamenilor, ca Mihail Berescu a fost 1m-
proprietdrit de Alexandra cel Bun la anul 1411, este ne-
intemeiat5. deoarece Mihul apare In viata politic5. abia
In anul 1422 Decembrie 25 20) sub numele de Mihail
gettmAticul" apoi pisar In anul 1442 Mai 721) logofilt"
In 1443 Noembrie 2922) §i mare logofilt" dela anul 1446
0'115. la 1457, când vine la tronul Moldovei Stefan cel
Mare, iar el fuge In Polonia.
Tinând seamA cà pentru a ajunge In slujba Dom-

Rätränii satului afirmä eh' a,r fi existat un asemenea docu-

ment; astäzi e pierdut.
M. Costächescu: Doc. moldovene§ti, vol. I, pag. 152.
B. P. Hasdeu: Arhiva IstoricI, Tom. I, partea I, p. 123.
I. Bogdan: Album paleografic moldovenesc, plana No.
36: Uricarul XI, pag. 51; M. Costächescu: Doc. moldovene,ti, vol.
II, pag. 189.

www.dacoromanica.ro
 25

nului, Mihail sau Mihul trebuia s. aibg. cel putin 21 ani,

vedem cá la anul 1411, despre care spun märturiile, el
avea zece sau unsprezece ani. Deci aceastä märturie cade.
In documentul despre care spun bAtrânii cá ar fi
existat, se spune cà erau scrise §i cuvintele: sä stdpa-
neascil pânä deasupra Comanului, la räsärit de Taz-
läu". Aceasta nu se-poate admite, pentrucä. In acest caz,
intra In proprietatea de ocinä.' a lui Giurgiu Ungureanu,
cAci In doc. din 1409 Ianuar 28 se spune cii Giurgiu Un-
gureanu stäpane§te §i Comanu123).
Afirmatia locuitorilor, cä. Kihul Berescu a fost ge-
neralul lui Stefan cel Mare, este deasemenea neInteme-
iatà, deoarece §tim cii Mihul Logofdtul a fugit In Polonia,
la, venirea lui Stefan cel Mare ca domn al Moldovei, unde
a stat se crede paná la moarte. Aceastá afirmatio
a locuitorilor s'ar potrivi pentru Stefan al II-lea, fiul
lui Alexandru cel Bun.
Salid Berefti cred cii a luat fiintä dup'ä anul 1432
§i a fost Infiintat de primul locuitor care s'a numit Be-
rea. Numele de Berea II gäsim in doc. din 1428 lulie 24,
mide se pomene§te de Toader §i Berea, fratii lui Sinata24).
Despre un sat al lui Berea depe apa Moldovei, tinu-
tul Romanului vedem vorbindu-se Inteun document din
1400 Aug. 4, pe care Alexandru cel Bun II därue§te lui
Nicula §i fratilor säi, Toader §i Mihail.
Nu putem afirma cä. Mihail Berescu a Infiintat sa-
tul §i c'ä acesta ar fi luat numele lui, ci, m'a,i curand, In-
clinAm spre pärerea cä el §i-a luat numele de Berescu
dela satul lui Berea pe care-1 cä'pä'tase dela domn.
Satul Bere§ti n'a putut exista mai Inainte de
anul 1432, c'äci nu avem nici o märturie scrisà care sä
ne arate aceasta §i apoi cunoa§tem un doc. din 1400 lu-
nie 29, dela Alexandru cel Bun, prin care Intdre§te lui

Revista L Neculce", vol. VII, p. 170; M. CostIchescu, vol

I, p. 64.
Uricarul: vol. II, pag. 248; M. Costichescu: Doc. mold.
vol. I, p. 215.

www.dacoromanica.ro
 26

Stroe si Ivan, doua. sate: Poiana, pe Tazläu, lui Stroe 51

Gartanul, mai sus pe Gartan, lui Stroe i lui Ivan25).
La aratarea hotarelor pentru satul Gartanul, vedem
ca ele se ridica spre nord de Poiana, pana In apropiere
de local unde erau Berestii vechi i daca acest sat ar fi
existat pe atunci, poate 1-ar fi mentionat In aratarea
hotarului dinspre nord, de ex.: mai jos de satul Beresti etc.
In doc. dela 1497, Martie 15, Vaslui, dat de Stefan
cel Mare, prin care se intäreste vanzarea ce o face Ma-
rina, fata lui Mihu Berescu, lui Popa Stroe, gasim urma-
torul pasaj: fi-au vdndut dreapta ei ocind dupd uricul
ei vechiu, ce are dela bdtranul mo§ul nostru, Alexandru
Domn26), etc.
Deci, numai pe baza acestui document, am putea
pune vechimea satului Beresti cam pela 1432, tinand seama
ca. Marina a mostenit dela tatal ei, Mihul Berescu, satele:
Beresti, Petrilesti, Bosoteni, Nasoesti, dupa cum se a-
rata si In actul de Intärire dela 1491 Sept. 1627), iar des-
pre Mihul Berescu, stim ca mosteneste aceste sate si mo-
sii, dela tatal sau Popa Iuga, care la randul sau mosp-
neste pe mosul sau Giurgiu Ungureanu, prin doc. dela
1432, Iunie 2922). Acest lucru 1-am al-Mat si In schita
generala dela Inceput.
Documentul de Intarire pe care-1 (IA Stefan cel Mare
Marinei, fata lui Mihul Berescu, In 1491 Sept. 16, 11 avem
publicat numai In rezumat, In documentele lui Stefan cel
Mare, publicate de I. Bogdan, in vol. I, pag. 51 cu data
de 6969, adic'd 1461 si tot in vol. I la pag. 466 11 gAsiirnt
cu data de 6999 adica 1491. In Pärnantul, satenii i sra-

Rev. I. Neculce, vol. VI, pag. 352; MI. Costächescu:. Doci

mold., vol. I, p. 36.
Publ. In rezumat in Doc. lui Stefan cel Mare de I. Bogdan,
vol. II, p. 114. Documentul In Intregime sub forma de suret
seste In prvastrarea mea. In anal 1933 1-am dat D-lui M. Cosachescu,
care 1-a publicat In Supliment la Doc. lui Stefan cel Mare", pag. 218.
I. Bogdan, vol. I, p. 466.
Acad. Rom. Peceti 5; Radu Rosetti, Parniintul, etc., p. 131
si M. CostAchescu: Doc. moldovenesti, vol. I, p. 342.

www.dacoromanica.ro
 27

pdnii" de Radu Rosati la pag. 178, gàsim acest document

trecut la anul 1491 Ianuarie 16.
Dacd am avea in intregime acest document, poate
am gäsi lucruri cari ne-ar aduce date noui in acea`fstiA
monografie.
Deci primul document in care se vorbe§te ae satul
Bere§ti dateazà din anul 1491 (6999) lulie 22.
Prin aceasta, Stefan cel Mare, intdre§te Märinei fata
lui Mihul Berescu, satele: Bere§ti pe TazIgu, Petrile§li
§i Bo§oteni, mai sus de Bere§ti §i Ndsoe§ti deasupra Na-
di§ei 29).
La pag. 51 e pusä. data 1461 (6969) Sept. 16, in loe
de 1460. La acest an ar fi fost de drept sà capete Mdrina
intdrire asupra satelor de mai sus, dar cum noi mai avem
un doc. cu acela§ continut, §i din anul 1491, Iulie 2230)
punem mai multd bazd pe acesta, deoarece dela acest
an inainte, gdsim mai multe acte de intärire de sate §1
de .vänzdri, ce sunt fdcute de Mdrina, fata Mihului.
NIA.' la aceastd datd, se poate ca Mdrina, fata lui
Mihul Berescu, sd nu fi obtinut intdrire dela domn, care
era supdrat pe tathl ei, pe Mihul, marele Logofdt, pen-
trued a fugit in Polonia, nevoind astfel sh colaboreze
cu noul domn.
In 1490 Martie 15, vedem cA Mdrina, fata logof5.-
tului Mihail §i nepoata lui Iuga, vinde satul Buciumeni
lui Isac, vistiernicul lui Stefan cel Mare31).
Satul Ndsoe§ti se alipe§te mai tarziu la proprie-
tea lui Mihul, prin cumpArare, ca §i satul Nadi§a. Aceasta
cred eh' sa intämplat pela anul 1449-1453, când Mihul
Marele Logofdt, era cel mai puternic sfetnic al domnului
de atunci.
Al II-lea doc. este din 14.97 (7005) Marne 15, Vaslui,

Pub!. In rezumat In Doc. lui $tefan cel Mare de I. Bogdan

vol. I, pag. 51 §i 466.
Bogdan, vol. I, pag. 466.
Pub!. In An. Ac. Rom. Seria II-a, Tom. XXX, pag. 356-357
§i I. Bogdan: Doc. lui Stefan ce! More, vol. I, p. 402. Copie foto.
graficii Acad. Rom. i rezumat In catalog, de fi§e al Doc. Academiei

www.dacoromanica.ro
 28

prin care stefan vv. intdre§te lui Popa Stroe, stiipanirea

peste o poianä pc Tazläu, in fata Bere§tilor, la gura
Strambei §i peste o altä poian. numitä Runcul, deasupra
Strâmbei ca sä-§i facä sat §i moarà la TazIdu
cumparatà dela Märina, fata lui Mihul Berescu cu 200
tätära§ti. In acest document se spune cl: si-au
zloti
vandal dreapta ei ocind dupd uricul ei uechiu ce are
dela bdtridnul rnosul nostru Alexandru domn52).
Noi posedäm o traducere a doc. in intregime, fä-
cutil la anul 1807, §i pe care traducere am gäsit-o la
Pr. Goagh din Bere§ti-Tazräu.
Documentul este tradus de pe sarbie, de Enache Pa-
painopol, polcovnicul postelniciei. La sfAr§itul fähn5.-
cirii se gäse§te o notil rectificatoare, filcutä. de Pavel
Debrici, clucer in 1817, Martie 1, In privinta unor gre§eli
de traducere.
Pe locul vandut de Märina, fala lui Mihul Berescu,
lui Popa Stroe, se gäsesc ast'äzi 2 sate, alcätuite, in mare
majoritate, din semintiile lui Popa Stroe.
Satul Strilmba. Acesta, dupii 1700, i§i. schimbii.nu-
mele In Strâmba-Bere§ti" din cauzil cä satul Bere§ti, care
era a§ezai pe stänga Tazläului, pe caasta de vest a dealului
Fänäri§itl, dispare, fiind in drumul invaziilor. Atunci lo-
cuitorii se mutarä la Gura Strâmbei, peste Tazläu la
vest Linde era un adevärat codru, in mijlocul cäruia
incep use a lua fiintä un sat cu locuitori care se trageau
din Popa Stroe.
Satul Stroesti. Acesta a fost intemeial pela 1497
§i s'a numit dupa stäpAnul acelui loe, adicä dupä nu-
mele lui Popa Stroe.
Toate numirile hotarelor, din doc. acesta dera 1497,

32) Publ. In rez. In: Uricarul vol. VI, p. 314 si in I. Bogdo.n:

Doc. lui Stefan cel Mare, vol. II, pag. 114, un regest luat dela Arh.
Statului Iasi. Condica lit. K. Nr. 378, f. 262 si 368 cu data 7005,
dupl o carte de judecall
Documental In Intregime sub forma de suret se 'gäsesle in
pAstrarea mea. La sfArsitul acestei monografii Il publican In In-
tregime. In anul 1933, 1-am dat D-lui M. Costächescu care l-a pubticat
In Supliment la Documentele lui Stefan cel Mare", pag. 218.

www.dacoromanica.ro
 29

se pdstreazd pAnd astdzi, ca: Gura Strambei, gura To-

plitei, Cernu, Pustina etc.
Al 111-lea doc. li avem din anul 1546 Aprilie 25
(7054) dela Petru Vodd'. Rares, dat din Hui. Prin acesta
el Intdreste stdpInirea copiilor lui Popa Stroe anume:
Steful, Sdrbul i surorile lor Mlarusca si Maria, pe cum-
pdrätura ce au fAcut-o tat5.1 lor popa Stroe In tim-
pul pdrintelui nostru Stefan vv. dela Märina, fata lui Mi-
hul Berescu o poiand Impotriva Berestilor, prin Taz-
'd'u la gura Strdmbei i cu bdlti i cu loe de moard. la
Tazldu, etc.33).
Din familia lui teful si cu acest nume, se gäsesc
astdzi in satul Beresti-Strdmba cdtiva gospodari de
frunte.
Analizand acest document, gäsim Intre rnartori pe
Efrim Huru i Danciu Huru.
Danciul Huru e pomenit In celelalte doc. sub nu-
mete de Danciu; pela 1529 era parcAlab de Roman. El
este in consiliul lui Petra Rares aproape In tot timpul
domniei acestuia.
Efrim Huru a fost p'drchlab de Neamt, la 1527, iar
sub domnia lui Petru Rare, ocupá functia de vornic In-
cepand dela 1531. Acesta este acela, care cu 6000 de oa-
meni, a asediat nediasul, silind pe nefericitul Gritti sd se
predea Mfoldovenilor. Acestia 1-au predat Ardelenilor, cari
1-au decapitat. Capul lui Gritti i copiii acestuia au fost
trimii lui Rares34).
Am cdutat sà vorbesc, In special de Efrim Huru,
&del In acest doc. este pomenit cu numele Intreg si a-
ceasta se vede In putine doc. dela Petru Rares, dupd cum
a observat si prof. I. Ursu in lucrarea sa Petru Rares"
la pag. 99, jos la trimiteri.
In a doua domnie a lui Petru llares 11 vedem nu-
mit, aproape In toate actele, cu numele Intreg Efrim

Publ. In Surete i Isvoade, vol. XVIII, p. 214. Documentul

In Intregimc In copie fotograficA si In traducere In pAstrarea mea.
Gritti a fost trimis de Turci, in calitate de comisar, In
Ungaria.

www.dacoromanica.ro
 30

Huru". Pe fratele lui Il gAsim numai in acest document,

cu numele intreg Danciu Huru". In celelalte gdsim
dind Danciu" cand Huru".
GAsim apoi pe boerul Tumba, parcalab de Novo-
grad.
In veacul al XV-lea la Roman era o fortAreat6 care
se numia Cetatea-Nouä, iar in slavoneste Novograd35).
Popa Stroe credem cä a avut mare trecere pelangA
Stefan cel Mare, cAci stim cA acesta a fost foarte evlavios.
Asemenea trecere a avut i Popa Iuga pe laugh' Ale-
xandru cel Bun si urmasii lui, care i-au däruit multe sate
pentru slujbele lui credincioase. Pe Popa Iuga 11 Wisim
la 1435-1436, si pâralab al CetAtii-Albe36).
Al 1V-lea document e din 1573 (7081) Aprilie, dat
In Iasi de roan Vodà cel Cumplit, prin care IntAreste
stApânirea urmasilor lui Popa Stroe ce! B5.tran, pe
dreapta lor mina o poiana impotriva Berestilor prin
TazlAu, la gura Strâmbei, ce se numeste acum Stroeflii,
si cu bälti i cu loe de moarà la Taz16.11 etc.37).
In acest doc. vedem pentru prima datà pomenin-
du-se numele satului Stroesti, azi RomAnesti. Vom arAta
mai pe larg 'de cine a fost Infiintat i in care parte e
asezat, cand vom vorbi despre satul Stroesti.
Ranh' la anul 1573, avem documentele insirate mai
sus. De aci inainte vor urma si alte documente, hoar-
nicii, dovezi, zapise, unde va fi vorba tot de satul Beresti.
Din continutul documentelor al-Mate mai sus vedem
cA: la 1491 Iulie 22, Stefan ce! Mare, int6reste 1\116rinei
fata lui Mihu Berescu, stApanirea peste satele Beresti,

Vezi Letopiscte, Tom. I, pag. 168-169.

I. Bogdan: Inscrip. (lela Cetalea Alba. An. Acad. Rom. Se-
ria II-a, Tom. XXX, pag. 43.
Nepublicat. 0 copie fotografica in posesia mea, precum
§i o traducere din 1817, Martie 17. Il dam In intregime la sfAr§itul
lucrgrii. Doc, original e st,Tis la Ia§i de Cristea Mihàilescu, In anul
7081 Aprilie. S'a talmAcit de pe sarbie de Enache Papainopol,
covnicul Postelniciei i s'au posleduit (corectat i Intarit) la 1817,
Martie 17, de Clucer Paval Debrici. In 1805 Ii gasim Polcovnicelul
Paval Debrici ot Mitropolie.

www.dacoromanica.ro
 31

Petrilesti, Bosoteni i Ndsoesti. Deci satul Beresti era In-

fiintat cu mult inainte de aceasta datà i avea o popu-
latie destul de numeroasä.
Din al II-lea doc. dat tot de $tefan cel Mare, In care
Intareste cumpäratura lui Popa Stroe dela Marina Be-
rescu, pe un loe fmpotriva Berestilor" loc pe care-I
avea Marina cu acte, Inca dela batrânul Alexandru VV.
deducem ea satul Beresti Strâmba, de azi, a luat
fiinta dupä. satul Stroesti cad la anal 1497, se vorbeste
de o poianä pe Tazlau In fata Berestilor, la gura StrAm-
bei. Satul Beresti-Strâmba, a luat fiintá cam pela a-
nul 1700.
Putem, Insd, afirma ca certitudine bazati fiind
pe doculnente c'ä. valea TazlAului Mare era presäratä
cu sate destul de dese dupä cum reese din unele do-
cumente lnsirate mai sus i cà existenta unora din ele
e mai veche decAt anul 1400, precum sunt: Poiana, Gc2r-
lanai sau Gäidarul, citate In doc. din anul 1400, Iunie
2938), apoi satele de ocinä a lui Giurgiu Ungureanul dela
Turlui, ca: Procestii, Sperlestii, Neaghisestii i Neag,
unde este Neag5.s jude si mai In jos uncle e Coman, pe
care le vedem In doc. din 1409, Ianuar 28 39).
Toate aceste sate erau Insirate pe valea Turluiului
si a Tazlaului, pe unde era vechiul drum ce ducea din
valea Trotusului In valea Bistritei, la Bacau.
Satul Beresti klupil cum reese din documente
nu era acolo unde se glásete astäzi, adicä pe dreapta
Tazläului, ci dimpotrivA, pe malul stäng al acestei ape,
anume pe dealul Fänärisului sau cum se mai zice
astazi pe coasta Berestilor".
Documentd din anul 1497 ne spune cd poiana cum-
Wahl de Popa Stroe la gura Strilmblei, era fmpotriva
Berestilor". De aci rezultá ca atunci când s'a dat acest
document, exista deja pe coasta Berestilor un sat, depe

38)) Rev. L Neculce, vol. VI, pag. 352; M. Costfichescu: Doc.

mold. vol. I, p. 36.
39 Rev. I. Neculce, vol. VII, pag. 170; M. CosLichescu :
Doc. moldovene§ti, vol. I, p. 64.

www.dacoromanica.ro
 32

urmele ciiruia se väd §i astral: pomi fructiferi, ruini din

temelia unei biserici, etc. Dup. Intinderea sili§tei the azi
§i dupà urmele rämase, vechiul sat Bere§ti, pare s fi
avut o populatie numeroasä §i Instáritá, avänd §i bi-
sericá de piaträ.
Intre anii 1600 §i 1700, ndvillirile sträine fiind tot
mai dese §i satul fiind a§ezat In preajma drumului mare
de trecere, dela Oituz la Bacäu-Roman, a fost un motiy
clestul de serios ca Bere§tenii sä-§i päräseasch satul lor
§i sá se mute cu tot avutul ce le mai rämäsese, la locui-,
torii din Gura Slrambei, care Incepuserà sä puie bazele
unui sal mare i cu cari de sigur cá Bere§tenii se Inrudi-
diserà. Aci, in codrii Strâmbei, ei 1§i fac gospodäriile §i
duc o viatà mai lini§titd, fiind bine adäpostiti de codrii
dei ce existau, pe atunci, in aceste
Pánä acum câtiva ani, erau in satul Bere§ti-Strâmba
2 stejari 13511111i. Astäzi a rämas numai unul cu un dia-
metru ce trece de 11/2 m. Ei au fost läsati de primíi lo-
cuitori §i pästrati cu sfintenie, de cälre urma§i, pänä. In
zilele noastre, ca märturie a Inceputului satului lor pe
aceste cleaguni. Bere§tenii bilträni de azi, povestesc ch.
ace§ti 2 stejari bâtrâni, sunt din timpul lui Stefan
Mare.
In StrAmba-Bere§ti se crede cA s'au adus i odoa-
rele bísericii dela Bere§li. Aceasta se poatc constata dup'ä
o veche catapeteazmii care duph pictura ei se
crede cA dateazA cu mult lnainte de anul 1800.
Popa Slroe, cumpArand la anul 1497 poiana dela
gura Strâmbei, intemeiazà längá hotarul dinspre miazil-
noapte, salul numil. §i azi Stroe§ti.
Urma§ii lui Popa Stroe inmultindu-se, nu mai aveau
unde munci §i atunci, fie prin imp-ärtirea dintre mo§teni-
tori, fie din cauza depärtärii de sat a rrizd§iilor, un strä-
nepot al luí, care se trägea din fiul lui Popa Stroe numit
$teful, se mutä. cu totii ai lui, la gura pâraului St,râmba..
Intemeind satul cu numele de Stramba. Acest prim venít
In aceste locuri, este strAmo§ul Stefe§tilor de astäzi,
ze§i adevArati din Strâmba-Bere§ti.

www.dacoromanica.ro
 33

Continuarn cu insirarea documentelor referitoare la

satul Beresti.
La anul 1607, Mai 26, lafi, Simion Movild vv. Mot-
dOvei, hotara§te prin judecata, ca Toader Dragota.
poata face helesteu In 0.11111 Sarat, din jos de iazul lui
lui Dragan, iar Carstea vel Vornic sá facá iaz in paraul
Onesti, la satul Beresti, din jos de iazul lui Dragot5.40).
Nu putem afirma a acest sat Bere§ti de care e vor-
ba in acest document e acelasi cu satul Berestii de care
vorbim noi.
In anul 1635 (7143) Mai 8, Stefan. feciorul Buciu-
moaiei, vinde partea sa de n-Klie din Stramba, Dochiei
Cal ugaritei 41).
In Surete si Izvoare" vol. IV pag. 49 §i 50, gasim
mai multe zapise din anii 1666 si 1667, prin care diferiti
razesi vand pärtile lor de moarä, mo§ie sau sate, din Mr-
tanesti si Bogdane§ti, de pe valea Oituzului, lui Neculai
Buhu§ vel Logofät.
Printre martori gasim numai azesi din satele pe
care le studiem. Probabil cà toti cei ce vindeau eran
rude de aproape cu martorii §1 poate ca chiar locuiay
In satele de unde erau ace§tia. Astfel, printre martori
gasim pe: Ariton Kit.as din Nadisa, Albul si Todosie de
Beresti, apoi Patrascu Busnea si Tudosie de Bere§ti, Io-
na§cu Pepelea capitan din Beresti, Ieremia de Bosoteni,
MAI de Stroesti, Nicula vätaf de straji §i a1i oameni
buni §i bätrani.
Parte din vanzatori de mai sus sunt din familia lui
Orrif staroste, care e fiul lui Steful, nepotul lui Popa
Stroe; eraa deci rude cu rdzesii din Beresti, Stroe§ti.
Cred cA satul Orasa dela gura Turluiului, din jud. Ba4
an, e Infiintat de vre-un membru al acestei familii
care o g.ä.sim stäpanind aza§ii si prin judetul Vaslui42).

Acad. Romania, pach. 13, No. 138 si Catalogul de fi§e al

Ac. Rom.
Acad. 'Rom. C.resterile, din anul 1908, pag. 127.
Surete i Izvoade, vol. XIV, pag. 50, 63, 68 asupra Ferestilor.
3

www.dacoromanica.ro
 34

Zapis de veinzare din anal 1664 Dec. 20 din tim-

pul lui Eustatie Dabija vv. lonascu Pepelea din Beresti
§i Cu femeia sa Nastasia, fata lui Simion Pepelea, ne-
potii lui Butuman eel Bätrdn din Sperlesti, a vandut
ocina i mosie a 4-a parte din tot satul, din Sperlesti ce
este la Turlui, In tinutul Bacaului, lui Neculai Buhus
logofatul cel mare.
Martorii: Patrascu Vataful din Beresti i Merautu din
Nadisa i Ariton Kiva'§ tot din Nadisa, Patrascu Buznea
Ionascu Galin din Beresti43).
Scrisoare de pclinânt dela 1715, Iliadic 3. Ereiu Gri-
gore, feciorul popii lui Vasile a facut aceasta scrisoare
fiilor sài ca sä stie pe uncle au moslie i cu cine tin, pre-
cum stie ca a apucat dela pärinti. La Beresti §tiu mai
bine ca tmi-au povestit unchiul meu, popa Lu,pu, care
Mandru i partea Mandreasca au vandut-o Pepelea mai
a luat parte la toate Impartirile die mai lnainte.
La Beresti au fost 3 batrani: Buzdugan, Pastrav
Mandru i partea Mandreascil au vandut-o Pepelea mai
toatri (a ramas numai partea Gavrii si a Alexiei, care
stint tot din Mandrul).
Acum Berestii se impart numai In doi bä'trani: Buz-
dugan si Pastrav si se impart din lunca Tetcanilor In
jos, dinteo poenita si din capul poenitei din sus, ce au
stricat-o Tazlaul In jos cu Bosotenii In jos, Onà din jos
de biserica cea veche beitreInci in hotarul si peste deal si
se pogora in paraul Fanatelor si paraul peste deal, 'Ana
In fundul la Turlui i noi tinem partea Pdsträveasca.
cu alti razesi cine o hi din Pastrav. Iar din Buzdugan tin:
feciorii lui Patrascu i razasii lor.
lar la Obarsie din hotarul Nadisei In sus, cat tin
Nasoestii, tin tustrei batranii Berestilor, cu Carligatura,
Cu valea Blandului i cu podul Blandului si trece peste
codru Ora In Slatina Sarghilor.
Asa tinem la Beresti si la Obarsie".
Din aceasta marturie vedem cari sunt batranii sa-
telor: Beresti, Bosoteni i Nasoesti. Tot ad mai vedemi

43) Uricarul, vol. XII, pag. 321.

www.dacoromanica.ro
 35

cà la anul 1715, Martie 3 zile, satul Beresti nu mai era

pe stanga Tazläului, ci era strámutat unde se gilseste as-
täzi. Aci se vorbeste cá hotarul dela Bosoteni In jos tre-
cea pela biserioa cea veche britrdnei i apoi In valea Fa-
nárisului. Deci satul Beresti, se gäsea la sud de Bosoteni
asezat pe coasta dealului Fanárisul, cum 1-am fixat noi
mai sus.
Hotarnica Bereftilor ci Petrile#ilor din anul 1754.
Aug. 14, facutä. de loan Roset biv vel medelnicer din po-
runca domnurui loan Matei Ghica VV. in urma cererii
ce a Mcut-o Sf. Sa Varlaam Pelin egumenul M-rei Ber-
zuntul, ca sà-i aleagá a 3-a parte din sat din Beresti
din- Petrilesti ce este la tinutul Bacáului, pe apa Taz-
Mului Mare. S'a ales partea rázáseascà ce se trage din
bátranii Pásträv i Buzdugan de partea ce a fost vandutä
manästirii si care era a bätranului MAndru. L.a fixarta
hotarelor se pun si bouri.
Semneaza vreo zece rázesi, ca martori44).
In anul 1762, lanuarie 17, o poruncd a D-lui Grig.
loan vv., cátre Iordache bivftori Postelnic, is-
pravnic de tinutul Bacäului, sà cerceteze cele reclamate
de Ionità Popa, diacul de divan., pentru niste párti de
mosie din bátranul PAsträ'v, In Beresti, Petrilesti si Bo-
soteni, depe Tazlául Mare din tinutul Bacáului. Si mai
are si o parte de pe bátrAnul Mândru In Bosoteni, pe
care unii rázesi din bätranul Buzdugan o stápilnesc Mr:A
nici un drept i au luat tot venitul de pe mosie. Mai in
anii trecuti au fost Ionith Popa acolo cu vornicii de
poarth, de au desbátut moiile i cu hotárfituri i cu ju-
dec'áti, Mcându-se cheltuialä i cu scrisori intarituri ce
s'au fácut, pentru aceea i s'au fost fácut cartea D-niei
Mele de stdpanit si de dijmuit moiile i poruneá cAtre
D-ta implinesti deplin dela care ar apuca In tárie
ca mai inain.te cu Mcomie.
Deci sá cercetezi i sá implinesti acei bani dupil
cartea noastrá donmeascá ce ti. s'au scris *MIL, sá Im-

44, Publ. In UriCarul, vol. XVII, pag. 262-265.

www.dacoromanica.ro
 36

plinesti acei bani ce i-ar fi luat acel prisacariu, cum §i

din prisaca de stupi, din 50 unul pe obiceiu 45).
In anul 1765, lanuar 8 zile, Grig. Alex. Ghica, dom-
nul Moldovei, face stire el dupa jaiba ce au dat
feciorul lui Cosma Baciul, càsi acesta are parte de mosie
In Beriesti, pe Tazlaul Mare la tinutul Bacaului, tragan-
du-se din batrânul Mandru, din partea ce n'a 'lost vanl-
duta M-rii Berzuntul.
Deci vei Impar(i cu dreptate, pe cat vor avea par-
te, atal In Beresti, cat si In Nasoesti si sá aiba à sta-
pani fistecare cu pace, lipsind pricinile dintre dansit
Aceasta facem ,§tire".
Din documentul acesta vedem ca batranul Mandru
a iavut 5 feciori: Grozav, Trifu, Bilosu, Mândrul si PH-
oopu 46).
Zapis de vdnzare din anul 1800, lanuar 27, vanza-
reat ce o face Toader Dan uorrzie, pentru 74 stanjeni mo-
sie dela Beresti pe Tazldul Mare ce este alaturea cu
mosia M-rii Berzuntul pe pretul de 8 lei stanjenul, sta-
retului Iftimie dela schitul Dalhautul.
Semneaza: Toader Dan vornic, Scarlat Dan pos-
telnic, Const. Ursoian biv ve! medelnicer47).
Zapis de schimb din anul 1800 Febr. 2.
Schimbnl ce au facut staretul Eftimie dela schitul
Dalhauti cu egumemil Andronic dela M-rea Berzuntul
facem schimb manastire cu mândstire. Ne-a dat un
vad ide tmoará cu trei razoark care este pe apa Putnei,
In garla din jos, dela vale de moara Hagiului Baroncei
si noi dam o mosioara de 74 stanjeni, dela dumnealui
vornicul Mader 'Danul, care mosie este In apa TazIdu-
lui la Beresti, alaturea cu mosia manastirii48).
Scrisoare de impcIr(eahl a Berestilor fi Bosotenilor,
din anul 1802, Mlle 3. Imparteala s'a facut din porunca
biv vel Spatarului Dumitrache Haret si a biv vel C5mina-
rului Neculai Cuza, ispravnici de tinutul Bacaului. In-
sArcinat cu Imparteala a fost Dumitrascu Mares, mazil.
Uricarul, vol. XVII, pag. 268-272.
Uricarul, vol. XVII, pag. 272-275.
Uricarul, vol. XVII, pag. 285.
Uricarul, vol. XVII, pag. 286-287.

www.dacoromanica.ro
 37

Au strans pe toti räzesii si au facut masuratoarea

despartitoare intre aceste 2 sate, punand pietre de hotar
bouri pe unde erau copaci. Li s'a dat aceasta scrisoare
la tmana, razasilor din Beresti i Bosoteni, sä le fie spre
incredintare.
Iscälit: D.umitrascu Mares mazil, si mai multi ra-
zasi 49).
De unde pOna la aceasta datà sate intregi lucrau
pamântul in devalmäsie, vedem cà de acum fiecare sat,
apoi fiecare familie Ii reclama dreptul asupra portiunii
de pamOnt ce-i apartine prin mostenire, dela batrardi din;
care se trag.
Asa se explica impartirea mosiilor marl, care ajung
cu timpul Imbucatatite in *urine de pamant, inguste de
un stänjen.
Mdrturio de hoteired, din anal 18U, Mai 25. In urma
pldngerii mai multor razesi din Beresti, Petrilesti si Bo-
soteni, contra altor razesi ce sunt cumparatori de mosie
In hotarul Beresti si care incaica hotarul vechiu, Banut
Iordachi Crupenschi primeste porunca dela Domn sa
meargil la fata locului i, strängänd pe razesi, sà facä
cu amänuntul cercetare, atat pe scrisori cAt si pe dovezi
ce vor avea la mânil arnândouh'
Vazandu-se neinullmmire i impolrivire despre pä-
ratii razesi, nu li s'a putut face nici o hot:al-Are, ci Mean-
du-se harta inchipuitoare de starea locului, li s'au dat la
maim jeluitorilor razesi, dându-li-se i aceasta marturie
ca sil mearga la cinstitul divan.
Iordache Crupenschi Ban59).
Anul 1824 Aug. 17. Anaforaua divanului domnesc
In pricina dintre Toma Rafaild, caminar, i alti razesi ai
sal ce se numesc Cimbresti, Popesti i Tumurugesti, cu
aratarea c'ä de catre alte neamuri ce se numesc Berilesti,
Chitlisesti i Ciosasti, pätimesc mare supärare, stapânind
cu acolisire i nedreptate in baträpul Pastrav din mosiile
Beresti, Petrilesti si Bosoteni.

Uricarul, vol. XVII, pag. 288-291.

Uricarul, vol. XVII. pag. 291-294.

www.dacoromanica.ro
 38

Const. Cantacuzin vel logofät, Donici vel

Iancu Canta vel vornic, loan llutu vornic 510.
1825 Aug. 1. Anatoraua divanului domnesc, tot in
pricina lui Toma Rafailà cAminar, pentru bAtranul PAs-
trAv din hotarul Beresti i Bosoteni, tinutul BacAului. Ur-
meazA semnAturile boierilor din divan52).
1825 Dec. 20. Tot In chestiunea de mai sus, urmeaz5.
anaforaua divanului domnesc, iscAlitä. de 5 membri, In
care se zice cá aoolis6torii rAz6si voind a se folosi de
schimbarea membrilor In acel divan, au Meta iar6si re-
clamatie la divan53).
1837, lunie 10. Hrisov dela Mihai Grig. Sturza prin,
care se curm5. procesul urmat Intre Toma Rafail5.,
nar, i rAzesii acolisAtori, intemeiat pe credinta boierilor
din divanul domnesc. Semneazà boierii din divan54).
Alte documente care sd fie iesite din cancelarla dom-
neascà n'am mai g6sit.
Avem insà diferite härti vechi, precum i condici,
catagrafii, statistici, cari alc6tuesc tot un material vechiu
documentar, de care ne vom servi pentru Intocmirea
monografiei istorice a satelor arAtate mai sus.
Duprt cercetarea acestui material documentar, vom
trece la mdrluriile oamenilor bätrâni, pe care le-am a-
dunat din fiecare sat.
Am cercetat urntiltoarele Mrti manuscrise, asu-
pra Moldovei care sunt la Academia Românä.
Harta topograficA. a Moldovei din 1775 de gene-
ralul Bawr din armata rusä.
Harta Moldovei dela 1790, fä.cutA de ing. aus-
triac: Hora von Olzellowitz.
(Harta principatului Moldovei dela anul 1833.
Harta statistic6 a Moldovei fAcutà de Rusi la
1839.
Harta generalà austriacA dela 1852.

51) Uricarul, vol. XVII, pag. 310-333.

52) Uricarul, vol. XVII, pag. 333-340.
53) Uricarul, vol. XVII, pag. 340 (jos la note).
54) Uricartil, vol. XVII, pag. 340-341, (jos /a note).

www.dacoromanica.ro
 39

Gondici, statistici i catagralii:

Condica Liuzilor dela 180355).
Catagrafia -dela 1820 §i 183156).
Condica Abetedara dela 183357).
Condita de proprietati din Moldova, 183358).
Statistica populatiei satelor din Moldova din anul
184659).
Tabloul improprietaririlor din 1865, dela primaria
Bere§ti.
Dictionarul statistic §i topografic de D. Frunzescu,
1872.
Notite statistice despre mo§iile din Moldova de
E. C.60).
10.rAlarele dictionar geografic al Romaniel, 1898.
Dictionarul statistic al României, 1914.
Statistica rilze§ilor de P. Poni, 1921.
Marturiile oamenilor batrani, cu privire la tre-
cutul satului lor.
Salid IBere#i-SfIreunba se aflá in toate härtile vechi
citate mai sus, a§ezat pe dreapta Tazlaului Mare, pe locul
unde se gase§te §i astazi.
In harta statistica a Moidovei, tamal de Ru§i la 1839,
Bcre.511 e trecut cu 150 familii si o biserica.
Condica liuzilor61) (slavoneste, liudi= mai mult, mai
multe suflete) din 1803, pomene§te despre satul Bere§ti
ea e sat raze§esc. II gásim in ocolul Tazláului de Jos.
Locuilorii se ocupa cu card'u§ia §i au loe destul pen-
tru agricultura. Numarul liuzilor (numarul oamenilor a-
Uricarul, vol. VII, pag. 2J2 si vol. VIII, pag. 242.
Arhivele Statului, Iasi.
57, Arhivele Statului, Iasi, vol. VIII, pag. 45.
58 Alanuscris Acad. Rom. No. 733, draruil de D. A. Sturza.
59, Uricarul, vol. XV, pag. 370.
(i0 Th. Codrescu: Buciumul Roman, 1875.
61) Liuzilor, adica oamenitor de peste hotar adusi de catre
proprietarii de mosii, atat hoieri cat i manastiri, care se foloseau de
munca lor pe un timp oarecare. Visteria nu putea percepe nici o dare
dela toti acesti liuzi. sau oameni straini.

www.dacoromanica.ro
 40

du§i de peste hotar) e de 48. Toti locuitorii plAtesc bir

908 lei pe an.
In tatagrafiile dela 1820 §i 1831, Berefli e trecut,
tot ca sal räze§esc.
Calografia Baedului 182062) (cuprinde numele lo-
cuitorilor din fiecare sat al fad. Badiu).
Berestii are In anul 1820 un numb. de 52 birnici,
care plätesc 311 lei pe sfert de an.
Numele locuitorilor
Dobre Munteanu Ilisei Ciosu
Ion Sindilaru Gheorghe Ciobotaru
Toader VAghioan Alexandru Motoc
Ilisei Fäcäoaru Gheorghe Tocilä.
Andrei Vornicu Gheorghe Mocanu
Ion Berusca Vasile Mocanu
Toader Berea Ion Ciobanu
Chiriac Berea Pintilii Tocilá
Toma Berea Constantin Tocilä.
Ieremia Berea Ion
Ion Berea
Maftei tBalan Constantin Tocilä."
Mihalache a Diaconului Ion Rotaru
Ion Ciosul Vasile Munteanu
Toader a Nicului Pintilii Fäcäoaru
Cosma Mutului Lupn Burlacu
Andrei Baciu Ion Ciosu
Vasile Baciu Ion sin Neculai
Ion Baciu Ion NAloag5.
Constantin Baciu Gheorghe sin Neculai Tocilä
Toader Baciu loan Teleuca
Matei Tatá'na Mihailà a lui Grigore
Gheorghe Baciu Patriche sin Tocila
Alecu Baciu Vasile Petricä.
Vasile Leonte Ion Vklana
Vasile Fildoaru Safta Arddana
62) Arhivele Stalului, Ia§i.

www.dacoromanica.ro
 41

Tclal 52 birnici dintre care 25 de frunte, 10 de

mijloc,r 17 de coact& Au 74 vite albe, 20 cai, 513 oi.
Locuitori oari nu pldtesc bit.
Mdndstirea Berzun(ului are 7 bejenari veniti de 2 ani:
Gheorghe Ardeleanu Toader Ardeleanu
Simion Ardeleanu Miháilá
Tcma Ardeleanu MihAi15. Mo§neagu
Mihail Ardeleanu
Stolnicul Stamatache are 5 bejenari la Prisaca:
Pav61 Ungureanu Florea Ardeleanu
Toader Ardeleanu Vasile Dobogan
Mihdi15. Ardeleanu
Sfolnicul Sacarti are 2 bejenari:
Iosub Boaru NAstase Diaconu
Vornicul lonitä Sturza are pe Toader zet Popa.
Staviir Grecu e vätav al mdnstirei Berzunt.
Alte bresle care cuprind 11 liudilocuitori.
Pantirii isprävniciei:
Mihalache Timofte §i Gavril
Vasile Perde-Varsä.
Preot Dumitra,cu
Preot Anton
Preot Vasile
Diacon Vasile
Diacon Ilisei
Diacon Simion
Iordache Caramalgu
lonitá Marza mazil
Din Condica Extracturile regularisirii anului 1831".
(Arhivele Statului din Ia§i. Tr. 644; ,op. 708; No. 96).
Bere§tii, TazlAul de Jos, jud. Bac6u, are in anul 1831:
80 Birnici care plAtesc 2.400 lei pe an;
13 Oameni fArà cApAtai (palma§i) care pl5tesc 390
lei pe an;

www.dacoromanica.ro
 42

3 Mazili care pldtesc 90 lei pe an;

8 Rupta§i care pldtesc 240 lei pe an;
1 Jidov care plAte§te 60 lei pe an.
Treptele lewd dare slujbafii
2 Preoti.
2 Dasc5li.
1 BisericA.
9 BAtrâni nevolnici.
10 VAGluve.
In condica abe(edard din 183363) Bere§tii se allá in
ocolul Troto§ului.
In condica proprietelfilor din Moldova, din anul 1833,
am eisit satul Bere§ti la fila 23, No. 25, cu urmätoarea
mentiune: Bere§ti in ocolul Trotu§ului, proprietari ràz4§i.
Statistica populatiei satelor din Moldova din anul
1846. Bere§tii se allá in ocolul TazlAului de Jos, tinutul
.BacAului; are 127 familii (liuzi).
Tablout improprieteiririlor din 1865. In coin. Bere.ti
&ink un numAr de 66 clAca§i. In ea se cuprinde §i satul
Prisaca. Tot aci vedem pomenindu-se de 20 de prdjini,
loc destinat pentru §coala publicá, unde comuna va chib-
zui i co§arele de rezervä cu localul lor. Toate aceste lo-
curi au a fi fArd vreo despAgubire ekre proprietate,
dupà art. 20 din legea
.Dictionarul statistic din 1872 de D. Frunzescu. Be-
rgin, sat in jud. Bacau, plaiul Tazldul de Jos; formea,zá
cam una cu cdtunele: Cernu, Prisaca, Stejarii Meindri,
Stroe§ti. Sunt 1520 locuitori in toat6 comuna. Numire
veche: Stramba.
Noti(e statistice despre mofiile din Moldova64). Be-
rgti, la tinutul Bacàului, ocolul Tazläului de Jos, mo§ie
cu pArti §i räzà§ease5., in care are parte §i sf. milndstire
Berzuntul, inchinatd Sf. Lavre din M-tele Athos. Pe la

63 Condica abetedara servesle la impArtirea delelor In ramul

judecAtoresc In anul 1833. Aci gäsim satul Beresti In dosarul No. 25.
Slavonesle. dieloact; dele=dosar; delei=dosarului.
64 Buchnnul Român vol. I 1875, Iasi, pag. 236.

www.dacoromanica.ro
 43

a n ul 1840, dumnealui Aga Enache Crupenschi, cumpdrd.

4 stänjeni din ea dela preotul Toader Vasile Onti Ne-
culai Stanciu, loan Mihalache si Maria sin preuteasa Ga-
fita din bdtranul Porcescu; are pdrti In ea si casa rd-
posatului cäminarul Toma Rafaild §i al ti multi rdzdsi si
Olt* In ea. Are satul cu o bisericd, 2 preoti, 2 dasckli,
un privilegiat, saptesprezece mazili, 13 nevolnici, 3 jAdovi.
Are un numdr de 128 locuitori. E asezat lAngd mosiile:
Nadisa, Turluiul, Versesti, Stroesti, etc.
E gresit spus: bätrânul Porcescu", cdci dupd cum
am vdzut din documente, a fost bdtrAnul Pdstrdv" nu
Porcescu.
Marele dic(ionar geografic al României 1898. Be-
reVi, In vechime StrcImba, sat In jud. Bacäu, plasa Taz-
ldul de Jos §i resedinta comunei Cu acelasi nume, situat
pe valea pAraului StrAmbul. Are o scoald mixtd, care func-
tioneazd dela 1881, Intretinutd de Stat, avänd un local
Ir. stare bunk construit de comunä. In 1891 au urmat
la §coald: 17 bileti si 5 fete, din 105 copii In vArstä de
scoald. O bisericä ortodoxà clildità de locuitori si pro-
prietar la 1827 si reparatd la 1874, deservitä de 2 preoti
si un cAntdret. CArciumi sunt trei. Capi de familie, 276;
suflete 1043; 13 ha. vii, 98 stupi albine, etc.
Mosia Beresti are o suprafatd. de 600 fälci, Impdrtitd
intre mai multi proprietari: C. Tisescu cu o mosie de 591
ha. In loath comuna; loan Motät, rdzds cu o mosle de
36 ha; Vasile Gabor, rdzils, 36 ha.; Vasile I. Gabor, at-
zds, 37 ha., etc. Distanta pAnd la Bacdu, 30 km.
Pictionarul statistic al Romdniei, 1914, vol. I, pag.
Beresti-Tazldu, coniund Infiintatd la anul 1865. Re-
giune deluroasd: dealul Bradului, Dohotäriei, Praghila
Turluianul. Locuitori stabili: barbati 554; fernei 612; To-
tal 1166. Are o b-isericd, apoi mori de apd si una cu ben-
zinä, lobste de arendare cu numele de Mihul Berescu":
Distanta pAnd la Moinesti, 25 km.; pAnä la Tetcani, .5 km.
Statistioa rdzeWor de P. Poni, 1921. Beresti-TazIdu.
Situatia geograficd: deal. Capi de familie cari au pämAnt:
rdzesi: 184; Improprietdriti la 1864: 29; Mil pdmAnt:
85- Numdrul sufletelor din sat: 1166.

www.dacoromanica.ro
 44

Observdri personale fi märturiile ownenilor beitrani,

cu privire la trecutul satului Berefli-Streimba.
Inceputul satului Strâmba, care dupil 1700, primeste
In el si pe vechii Beresteni, II fix5m dui:4 anul 1600.
Satul Beresti-Strâmba de azi este inchis lntre dea-
lurile: Bradului i Dealul M,ic la nord; dealul La Par,
DiohotAriei i Poiana-Rotundk la sud; la apus cu dea-
lul Turluianului, iar la rAsárit cu valea Tazlilului Mare.
Acest sat numarà astdzi 300 capi de famine, cu un
total de 1181 suflete, romani rázesi; apoi 3 evrei, capi
de familie, cu un total de 11 sullete.
Biserica, are hramul Sf. Neculai. Turnul dela in-
trare este construit din arámidd i piatrà, lar pronaosul
altarul, din lemn de stejar, VábAnuit pe dingiuntru
pe dinafarà cu scdnduri. Biserica este acoperità cu sin-
drilä si e In stare buná.
Vechimea nu se cunoaste din lipsà de m'árturii scrise.
DupA marele dictionar geografie al Romaniei, ea e
clAdità la 1827 de sAteni i reparatá la 1874. Se crede
pânà dupil 1700, ednd constatAm existenta satului Beresti
In stAnga Tazlhului, pe eoasta dealului Flnárisul, unde
e silisle aslá'zi biserica din acest sat a servit i po-
nori:inilor din Strâmba. Mutându-se lush' Berestenii, la
gura Strambei, au adus cu ei i odoarele i ieoanele,
construind altrt bisericil la Stramba, al cdrei loe se vede
bine si astAzi, lAngA actuala biserici Se gilsesc dupd
cum am spus mai sus resturi dinteo eatapeteasmil care,
clupà* vechimea picturii, se erede a fi cu mult anterioará
anului 1800.
Asupra satului Beresti-Strilmba, am cilpsátat informa-
tiuni dela urmátorii rilzesi din acest sat, cari au varsta
Intre 70 si 90 ani :
D. Berilà,
V. Grigoras,
D. I. Fáciioaru,
V. I. Alarm si
Gh. I. Vasilache.
Organizarea veche a satelor fiind la fel, In toate sa-
tele rdzasesti din aceast2à regiune, vom arata-o la sfârsitul

www.dacoromanica.ro
 45

acestei monografii Intr'un capitol special. Totodatà vom

vorbi si despre unitAtile de mäsurA, despre monezile vechi
care au circulat prin sate §i sunt cunoscute de rAzesii §i
mazilii bAtrâni.
Familiile cele mai vechi rAzAsesti din satul Beresti-
Stramba sunt ale , tefeftilor, urmasii lui Steful, fiul lui
Popa Stroe. AstAzi sunt cinci familii Cu acest nume. Ur-
meazA apoi familia MdrzMilor, Innemuriti cu urmasii lui
Popa Stroe. AstAzi sunt vreo sase familii Cu aeest nume.
Origina acestei familii trebue sA fie din Muntenia, din-
tre boierii MarzAsti.. care au Insotit pe Radu Serban,
veevodul Munteniei, In retragerea sa in Moldova. In lupta
pe care o are Radu Serban cu TAtarii la locul numit
Lunca mare de lang5. BacAu, el este bAtut si alungat de
Mari. Fratii MArza, care-1 insoteau pe Radu Serban,
dup5 aceastä luptA au rdth'cit mult timp prin pAdurile din
preajma BacAului.
Un.ul dinb.e ei a ajuns In satul Beresti, a fost
bine primit de cAtre locuitori §i se crede cà s'ar fi cAsA-
torit cu vreo fatA de rangul lui din pArtile acestea.
IDespre' o altà ramurA a familiei MarzA§tilor vorbeste
si d-1 Iorga In Istoria armatei romAnesti", vol. II, pag.
'61: ...soldatil lui Marza cel Mare si ai lui Mfirza. cel
Mic, Dimitrie MArza, acei MArzAsti, cari asezati In preajma
Iasului, dela Inceputul sec. al XVII-lea au intemeiat satul,
existent pAnA astAzi, al MarzAstilor".
Si cronicarul Miron Costin vorbeste de acesti vrednici
ostasi ai lui Mihai Viteazul, numiti MdrzAsti65).
Avem apoi familia Berileftilor, veniti dela Nadisa si
Inruditi cu familia MârzAstilor. In Beresti e unul singur.
Deasemenea si In Stroesti. In Nadisa si Bosoteni InsA,
sunt vreo 10 familii, toate coborltoare din Mihul Berescu.
Mai sunt vreo 8 familii cu numele Gabor, etc. Familia ve-.
che a CiosAstilor, despre care ne vorbesc documentele, e
dispArutA din acest sat.
La ImproprietArirea dela 1864, rAzesii din 13er'esti,
eau primit nici o palmA de pAmânt, dovadA cA pe atunci
65) M. Koaniceanu: Letopisetul ¡Aril Moldovei. Tom. I, pag. 258.

www.dacoromanica.ro
 46

toti aveau terenul suficient pentru agriculturä, dupa cum

prevedea legea. La noua improprietarire din 1919, la vreo
90 rilzesi mici, li s'a complectat pana la suprafata de 2 ha.
AstAzi, adevdrati razasi sunt vreo 220 /ocuitori. Supra-
lata ocupata de razesi este de vreo 2000 ha., cu pädure
cu tot. Pamantul arabil, dupa o hotarnica din 1893, Iu-
lie 30, este In Infindere de 759 hectare 66).
Cauza pentru care o parte din razesi au devenit
eu timpul clacasi dupa märturia batränilor ar fi
urmatoarea: la anul 1871 a fost o mare inundatie care a
pricinuit yagube de nedescris, locuitorilor. Acestia ram/-
nand fárá gospod'ärii, au eäutat sä-si faca altele
Cum insä erau cu totul lipsiti, au fost nevoii sa se
I;mprumute dela marii proprietari vecini. Mai tärziu,
neavând cu ce sä-si präteasca datoriile, au Inceput sä".
vanda Valle din razesiile, care singure le rämasesera
de pe urma inundatiei.
Imprumutul II faceau mai ales dela proprietarul N.
Tisescu, care bueuros se oferia, caci stia el ca razesii
nu vor avea de unde sà pläteasca la timp datoria
astfel el le va putea lua razesia. Asa s'a si intämplat,
N. Tisescu e rOzes originar din Strungari-Nadisa. si-a
cumpArat boieria de satrar cu bani. In mod samavolnic
s'a introdus in mijlocul räzesilor, la Ineeput cu o supra-
fatil de 6 palme domnesti, apoi cumparand si acaparând
dela räzesii nevoiasi, marit mosia la o suprafalii
de 150 stanjeni. Astazi: parte e expropriata, parte In
stäpanirea evreului Moritz lonas.
La anul 1821, armata tureeasca a intrat In satul Be-
resti, Intreband daca printre locuitori sunt i greci. Boe-
rasul Caramaläu grec care se inrudise cu familia
Stefestilor, s'a ascuns In padure, iar Turcii i-au luat
toata averea.
Darea pe care o luau Turcii, erau zeciuiala i gos-
tina. Cu 100 de ani In urm./ spun batrânii In satul
Beresti era un mare cosar de rezerva, in care fieeare

66 PrimAria Bere§ti.

www.dacoromanica.ro
 47

ilize§ era dator sà clued pan5. la 100/0 din recoltil, asigu-

rare pentru vremuri de lipsh. Co§arele se pecetluiau de
cätre proprietarul satului, impreunä. cu privighetorul, iar
cheia se incredinta judechtoriei säte§ti. Numilrul banitelor
värsate In co§are, se raporta ispravniciei.
Dacä timp de 3 ani nu era lipsd, se slobozia
torilor, Impärtindu-se intre dan§ii deopotrivd, roada a-
nului Intaiu §i umplandu-se acel copr la loe, cu roada
anului al patrulea.
In caz de lipsù se slobozia din ,aceste cosare cdti-
mea trebuitoare, ce-randu-se mai intaiu invoirile nece-
sare §i distribuirea fächndu-se sub intreitá priveghere:
a judecdtoriei s'Ate§ti, a privighetorului §i. a proprietarului.
Aceastà masuril, modificatà" In curand, ajunsese o pa-
coste pentru sä.teni §i un mijloc de inavutire pentru pri-
vighitori, same§i §i ispravnici.
In satul Bere§ti sunt vreo 8 rilze§i, cari au rAze§ii
mai mari decat 15 ha, ajungänd chiar 'Ana la 40 ha.
In Iräsboiul dela 1877, din acest sat au fost vreo
20, oameni, dintre cari 3 au murit pe front. In acest timp
se strängea din sat pentru armatä. imbräcàminte
§i hran5..
Ocupatia locuitorilor de azi e agricultura, cre§terea
vitelor §i cäräu§ia. Cei ce au putin Pdmânt pentru agri-
pleacä vara la camp, pentru a munci .p6mântul
§i aduna hrana pentru tot anul. In general, situatia
economic6 e build.
Banca populará e infiintatä la anul 1920 §i are un
capital social de 500.000 lei.
Industria casnicd desvoltatd; se seamka mult:
nepä. §i in. Casele vechi aveau o singurä. odaie §i o tindsa.,
fiind fäcute din barne; ast'äzi sunt In majoritate, case
mari §i frumoase, care au cel putin 2 od5.i.
Starea cultural& In vechime, In acest sat era un
dascAl de biserick cu numele Ion Antonie, care fäcase din
casa lui, §coalà pentru cei ce doreau sil invete a scrio
§i a ceti.

www.dacoromanica.ro
 48

In general, rAze§ii sunt refractan i culturii. Totalul

§tiutorilor de carte, astAzi e de 280, dintre cari: 210
bArbati §i 70 femei.
Populatia satului, in intregime, e de 1181 suflete.
In vechime documentele satului erau tinute de v5.tav, care
era autoritatea cea mai mare §i. care judeca neintelegerile
dintre riize§i §i dintre r52e§i §i vecini.

www.dacoromanica.ro
 SATUL BOSOTENI.

Intre valea Tazläului Mare si a Nadisei, pe coasta

dinspre apus i miazä-zi a dealului Teleuca este asezat sa-
tul Bosoteni.
Numirea acestui sat vine dela primul stäpanitor, care
s'a numil Basotä (Ex.: cu Basotenii (Limit de Basotä
Manuil, M-rei Neamtului i intäritä aceastä danie de
Alexandru cel Bun la anul 1427, Dec. 4, Suceava cred
cä e vorba de Basoteni din jud. Fa1ticeni67).
Primul document oare pomeneste de Bosotenii dela
Tazhäu este din anul 1447, Sept. 3 (6956), prin carie
Petru vv. häräzeste panului Ulea i fratelui säu luga,
pentru credincioasele lor slujbe, cateva sate dupd cum:
urmeazä: la Covarlui jumdtate sat din Ungureni la Ne-
vira i 1/2 moaril i Sperlesti la Turlui i Spronesti mai
jos de Sperlesti i Neghisesti in dreptul Sperlestilor
Bosoteni la Tazläu i silistea lui Petrilà etc. fie uric
lui i fratelui shu Iuga, cu tot venlitul si tot hotarul pe
unde au umblat din veci68).
Cred cä acest sat e mai vechiu decill anul 1447 când
este pomenit pentru intilla oard.
Alt document este eel dela 1491, Sept. 16, pe care
1-am citat si la satul Beres& Prin acest document, Stefan
cel Mare intdreste stapanirea Märinei, fata lui Mihu Be-
rescu, peste satele: Beresti, Petrilesti, Bosoteni
soesti 69).

GhiLdnescu. Surele i Isvoade, vol. V, pag. 110.

R. Rosetti; Panointul..., etc., pag. 134; Acad. Rom, peceti 103,
Catalogul de fise al doc. Acad. Rom.
I. Bogdan. Doc. lui $tefan cel Mare, vol. I, pag. 51, 466.

www.dacoromanica.ro
 50

In anul 1638 (7146) Aprilie 1, Iasi, Vasile Vodd

Lupul intrireste lui Ionascu MAnjea uricarul, cumpdra-
tura ce au fAcut-o cu 450 talen i de argint in juniAtate
sat de Voinesti In tinutul CarligAturei, dela Tofana Vitol-
doaia, fata lui Condrea Buciurn biv vel vornic, care apoi
cu banii luati s'au rdscumpArat altä a lor ocinA, un sat
anume Bosoteni din tinutul BacAului, dela fetele lui Pa-
trascan, anumea: DrAguna si Candachia, care acel sat
Bosoteni fost-a pus zillog la Patrascan pentru ceva da-
torie a tattllui lor, In mdinile unei grece, ce a venit din
Tarigrad eu apis de datorie a lui Bucium vornic70).
Zapis de fnvoiald din 1665 (7173) Mai 10, Iasi prín
care Irimicea i femeia lui Solonea, ce au fost mai dinain-
te vreme femeia lui Ilie B'Aicescul i Anusca femeia lui
DAnilA si fedora luí Lupascu, nepoti lui VitoId logofdtul,
strAnepoti lui Buciuim ce a fost vornic mare, se impacA
cu Ionità Bucium postelnic, care pentru 1/2 sat din Voi-
nesti, tinutul CarligAturei, ne-a oprit 1/2 sat de Bosoteni,
partea lui Lupascu si a lui DAni1A, feciorii Tofanei Vitol-
doaiei, iar 1 2 sat Bosoteni este mosie a lui Ilie Boicescul;
deci noi vAzand cA Ionità postelnicul vrea s'A intre Cu
noi rAzAsii, n'am primit, ce am venit la pard i judecala
ne-a obligat sA Intoarcem acea jumátate de sat din Voi-
nesti sá 'o tie Ionitä si s'A lase el Bosotenii in pace
sà-i tinem noi. Deci cAz'And la tocmeall i-am dat 150 lei
srt nu mai aibà nimic cu Bosotenii71)".
Garle de judecatcl din anul 1802 Octombrie 4.
InainteA noastrà la Divan s'au judecat, de fatsä fiind:
Pintilii Bern si loan Nour, räz'Asi de mosia Beresti
Bosoteni, dela tinutul BacAului, vechili si deplin rilspun-
zAtori, fiind si din partea altor neamuri i räzAsi ai lor,
adicrt neamul Chitrisestilor i cel al Ciosästilor, cu Con-
stantin Chnbru, nepot de frate lui IonitA Cimbru, cat si
Enache fecior lui Vasile Tumurug, acestia fiind de pari-
tea neamurilor si rAzAsilor lor: neamul Cimbrestilor
Tumurugestilor i Popestilor, tot dela acel tinut.

70) Gh. GhibAnescu: Surete i Isvoade", vol. III, pag. 313.

71 Gh. Ghibaneseu, Surete i Isvoade, vol. IV, pag. 234-256

www.dacoromanica.ro
 51

Pricina judecdtii este neIntelegerea dela Impärtirea

räzesiilor ce li se cuvin de pe bätranul PAstrAv.
Se cerceteazá scrisorile urmätoare:
Cartea de judecath din anul 1765, Martie 11, dela
rhposatul Stefan Roset ce au fost vel logofät.
Cartea gospod. tot din anul 1765, Iulie 7, dela
räposatul Grig. Alex. Ghica vv. cätre Inaltul divan Cu
ordi-nul ca pänä la hotärärea judecdtii ce s'au zis, sä
urmeze la cercetarea martorilor ce vor ardta neamul
Ciosästilor §i a Chitäsestilor.
Carte de judecatä din anul 1768, Iulie 23, dela
veliti boieri ai vremii de atuncii.
IV, Märturie de judecata dela anul 1775, Iulie 6, dela
rAposatul vornic Niculai Roset, fiind atunci banl, cu-
prinzand judecata ce-au avul inaintea sa Vasile Ciosu
si cu neamurile sale, cu Ionith Cimbru §i cu nearnurile
sale pentru o parte de mosii din bdtranul Pästräv, din
hotarul Bosoteni.
1782 Aug. 1. 0 mArturie hotarnicä dela räposatul
Matei Hurmuzache biv vel paharnic, cuprinzdtoare de
alegerea ce au filcut pärtilor M-rii Berzimtu, care au
fost de pe latranul Mândru.
1783 lanuar 10. Wärturia hotarnicd dela spà-
tarul Manolache Dimache, fiind atunci stolnic §i isprav-
nic de Bacdu, grin care aräta c'ä dupä porunca ce s'au
primit prin cartea domneascá i dupá ce au fAcut eer-
cetare pricinilor ce au avut rdzesii de mosia Bosoteni,
dându-li-se tidule fistecäruia din räzesi, pe cati stânjeni
de mosie au avut sá ja si din care bätran anume; fiind
de fatii §i räzesii la alegere §i impdrtearl 72).
1801 Aug. 23. 0 märturie a inaltului Divan de
judecatä ce s'a urmat intre preotul N. Tumurug si Cop.-
stantin Cimbru i intre N. Ciosu, Pintilii Berilà i Ioan
Nour si altii ai lor, pentru pricinele cari i prin cArtile din
urinä s'au arätat, cerand neamul Cimbrestilor §i
ai lor ca sà stäpaneascA 1/2 din toate pärtile BrAtuleanu-

72) R. Rosetti, In PAmAntul..., etc., pag. 179.

www.dacoromanica.ro
 52

lui din mosia Beresti i Bosoteni, iar neamul Ciosästilor

sä stApäneasa cealaltà jumAtate din partea Brätulea-
nului 73).
O altà carte de judecatri a divanului domnesc, din
anul 1818, Mai 25, piin care s'au judecat neamul Beri-
lesc i Chitäsesc, cu neamul Bäcestilor, aducandu-se la
cercetare tot parte din scrisorile de mai sus. In incheere:
päräti, neam.ul BAcestilor, neputând avea nici o dreptate
la cererea lor, s'au hot5.'rät ca jäluitorii Berilesti pe te-
meiul dovezilor aduse, stäpäneasca in pace si färä.
nici o supärare mai mult, despre päräti.
Portea BrAtuleanului din bä'trânul Pästräv, va fi
a 3-a parte din cate trele hotarele: Beresti, Petrilesti
Bosoteni 73).
Anaforaua Divanului domnesc din anul 1824 Iulie 25,
intAlità de loan Sandu Sturza, pentru Impresurarea
Bosoteni rAzesesti, despre Stroesti, dela tinutul Ba-
cAului 74).
Au fost multe procese si hotärnicii de acestea intre
rAzAsi, dupà cum am vAzut mai sus, fie din cauza lac°,
miei unora de a acapara r525.sia altuia, fie din cauzä
cum e cazul aici cà urmasii din bätränul Mândrul
au fost deposedati de partea lor de mosie adic5. o
treime din satele Beresti j Petrilesti care a fost vândutà
de Pepelea M-rii Berzuntului, dupil cum märturiseste Erei
Grigore la 1715, Martie 375) si au rämas urmasii din Män-
dru numai cu 1/3 din satele Bosoteni i Näsoesti. Urmasii
acestia inmultindu-se i având nevoie de pämänt, diutau
sá inventeze fel de fel de argumente ca sä poatä obtine
ei o parte din mostenirea 15.sat5. de Märina Berescu,
ai cArei urmasi sunt toti räzesii din satele: Beresti, Pe-
Bosoteni i Näsoesti. Asemenea conflicte au fost
intre räzesi i M-rea Berzuntul, tot pentru bkranul
Mandru.

Toate aceste documente, In copie, In pAstrarea mea ori-

1,,inalul la lord. Berilà Bosoteni.
Uricarul, vol. VI, pag. 324.
Uricarul, vol. XVII, pag. 255.

www.dacoromanica.ro
 53

Radu Rosetti in Pcimantul, sätenii fi stdpanii", la

pag. 179, analizand continutul mArturiei hotarnice,
cutä de stolnicul Mihalache Dimache din 10 Ianuar 1783,
spune:
ConstatAm din acest act a satul Bo§oteni se Im-
pàrtea in 3 bätrâni: Buzdugan, 135.strav i Mândru, cari
steipaneatz V in alte hotare. Am constatat din actele ce
mi s'au pus la dispozitie la anul 1889, de unul din r5.-
ze§i numit Ion Berild, cä. satele Bere§ti i Ndsoe§ti, me-
giesite cu Bowteni, se Impart si ele in chte 3 batrani
ce se numesc: Buzdugan, PAstrAv §i Mandru. Avand
vedere cà MArina Berescu era stApana acestor sate: Bo-
soteni, Bere§ti si Irdsoe§ti, conchid cá ace§ti 3 n'trâni:
Buzdugan, 135.stràv §i Mandru sunt fii sau urma§i, dar, In
tot cazul, mo§tenitori ai MArinei Berescu, mai ales cá
toti rAze§ii mi-au declarat ch ei se trag din MArina Be4
rescu 76).
Din hotarnicia stolnicului Mihalache Dimache dela
anul 1783, Ianuar 10, putem vedea cá lhtimea mosiei
Bosoteni era de 903 stânjeni gospod. pentru cei trei
triini. De fiecare latran venia cAte 301 stânjeni gospod.
Satul Bosoteni, II gAsesc trecut numai In hilrtile Mol-
dovei dela 1790 (austriac6); In harta principatului Mol-
dovei dela anal 1833 e trecut In ocolul Bistritei §i In
harta ruseasch" dela 1839 e trecut cu o populatie de 60
familii.
In Condica Liuzilor, 1803, gAsim In satul Bosoteni
36 ioameni stràinj. Bo§oteni ai rAz4ilor §i ai casei me-
delnicerului Mihalache Rafailä. Locuitorii se mai ocupà
cu arAu§ia. Au putin loc.
Plätesc 432 lei bir pe an. Scutiti de bir de &are
casa Medelnicerului, 9 oameni77).
Calagrafia Baodului 182078) cuprinde numele lo-.
cuitorilor din fieoare at al jud. Bacelu.

Publicat, pentru Int'La oarä, bi Revista Noul, (1889), No. 5,

anul II, vol. II, pag. 191.
Uricarul, vol. VII, pag. 296.
Arhivele Statului,

www.dacoromanica.ro
 54

Bopteni are, In anul 1820, un num'är de 31 liudi

locuitori care plAtesc 134 lei pe sfert de an.

Numele locuitorilor.
Ion Tama§ Constantin Bucur
Vasile Doru (Stroe§ti) N. Creang5.
Toader Doru Gheorghe Rusei
Ion Doru (Stroe§ti) Vasile Aursei
Toader Sbarciu Serban a Diaconului
Toader Munte Constantin Popa
Lazär Dumbrava Ion Ignat
Toma Ungure Toader Mihai
Iordache Pruteanu Petre Duca
Tänase M. Ho§tinä.
lonita Pruteanu Cosma Tama§
Lupu Munteanu Nastasia Vadana
Gh. Pruteanu Ilie Vrancea
I. Gorcilä" Vasile Munte
Vasile Luncan Stan Vrânceanu
Vasile Anechitei
Total 31 locuitori din care 6 de frunte, 10 de mijloc,
fi 15 de coadd. Au 39 vite albe §i 24 cai.
Sunt 17 slugi Meá bir, ale medelniceresei Nastasia
Rafaild §i ale eäminarului Toma Rattail&
Vasile Capätira Grigore Chelariu
Ionitä. Nicä. Vasile Chelariu
Boro § Ungurel Joje Ungurel
Petre Ungurel Ion Ungurel
Mihai Ungurel Maftei Ungurel
Antonia VAdana Iordache Mane
hou Pu§ca§u Antonia rádana
David David Burlacu
Vasile Jocu
Total 17 slugi.

www.dacoromanica.ro
 55

Bresle
Preotul Grigore Vasile Nichitoaia
Alexandru dascAlu (dà birul la Ilie§ti).
Total 51 locuitori.
Din condica Extracturile regularisirii anului 1831":
Arhivele Statului din Ia§i. Tr. 644; op. 708; No. 96.
BooteniiAid de Jos, jud. Bac5.0 are In anul
1831:
35 Birnici care plAtesc 1050 lei pe an
Bejenari hrisovoliti niel unul.
2 Oameni fàr5. cApAtai (palma§i) care plAtesc 60
lei pe an.
6 Mazili care plätesc 180 lei pe an
Rupta§i care plAtesc 210 lei pe an
Ruptele vistieriei, nici unul
1 Jidov care plAte§te 60 lei pe an.
Treptele feird dare slujba#.
1 Preot.
2 Dascdli.
1 Biseric5..
2 B5trani nevolnici.
7 VAduve.
Proprietar, cAminarul Toma Rafail5. §i rä'zà§ii.
Condica Abe(edarti 1833 Bo§oteni ocolul Bistrita de
Jos", numilrul dosarului judecAtoresc 879).
In Catagrafia dela 1831 gäsim trecuti boierii cari
izbutiserà sà aibà pärti In mo§iile rAz5§e§ti.
Grisim c5. Bo§otenii e al lui Toma Rafail5. §i al r5.-
ze§ilor. Sunt 76 r52e§i cu p5mant §i 8 Mil pä'mânt.
In condioa de proprietdri din Moldova 1833, Bo-
§otenii se af15. In ocolul Bistritei. Acum c5."minarul Toma
Rafaild §i räz5.§ii, fila 21 No. 8".
Statistica popula(iei satelor din Moldova 184.6. Bo-
§otenii In tinutul Bacàu, ocolul Taz15.ul de Jos. Are 51
familii (liuzi)" 90).

Uricarul, vol. VIII, pag. 44.

Uricarul, vol. XV, pag. 370.

www.dacoromanica.ro
 56

Dic(ionarul topografic si statistic al Romaniei, 1872.

In el nu e pomenit satul Bo§oteni.
Notife statistice81) despre mo§iile din Moldova de
E. C.
In acestea Bosotenii la tinutul Bacäului, o-
eolul Tazlaului de Jos, mo§ie cu pärti §i rrizà§easeá, in
care mo§ie are parte §i dumneaei cucoana Elenca, sotia
rilposatului ctiminarului Toma Rafailti., n.Ascutä. Roset; iarä.
din razà."§i sunt §i Ilinca, fata lui Berilà, Simion ji Pin-
tilii Berilä §i alti mai multi räza§i §i pärta§i In ea. Arq
§i o bisericá, un preot, doi Clasali, un privile,giat, treispre-
zece mazili, trei nevolnici, zece slujba§i volnici, un vätav,
un jidov. Are un numär de 55 locuitori".
illarele dicfionar geografic al României 1898. Bo-
§otenii, sat, jud. Bacáu, plasa Tazläul de Jos. Este situat
pe un podi§ de pe stänga Tazläului. Are o bisericà or-
todoxä, cläditä. la 1869, de aminarul Toma Ratan, de-
servitä de un preot §i un cântäret. Capi de famine sunt
142; suflete 248".
Bosotenii, mosie care a apartinut räzä§ilor urma§i
ai lui Berescu, care o capätä dela Alexandru cel Bun.
Teritoriul säu se märgine§te cu al comunei Bere§ti la
vest, Nadi§a la nord, corn. Dealul Nou la est §i com.
Stinduleni la sud. E bräzdat de dealurile: Bo§oteanul §i
CAlini§ul. In partea de vest a comunei, pe un loe §es §i
pe analul Tazláului se allá o movilä de vreo 5-6 stän-
jeni, care se crede a fi facutá din vremuri foarte vechi.
Spre est se aflä. 4 gropi. Se zice cá aci latranii I§i
cundeau femeile, copii §i averile, In timpul luptelor cu
pAganii.
Imprejurul acestor gropi, s'au gäsit srtgeti de fier,
ruginite. Dupsä legea ruralä. din 1864 s'au Improprie.
tárit 22 locuitori cu 67 fälci de pämänt.
Viile ocupá o supratatà de 7 ha. Scoala e In satul
Entiche§ti. Distanta la BacAu: 27 km.".

81) Th. Codrescu: Buciumul român", anul I, pag. 374, (1875).

www.dacoromanica.ro
 57

Dic(ionarul statistic din 191482). Com. Bo§oteni in-

fiintatil la 1864. Are 154 bärbati, 176 femei. Total 330.
Statistioa riclzeOlor din 1921 de P. Poni. Bofotenii,
coin. EnAche§ti; raze§i 76. Fail Omani 8. Numtirul su-
fletelor din sat: 330.
Meirturii dela beitreìnul lordache BerlId din Bopteni.
Bo§otenii e mai vechiu decAt Nadi§a. Numele 11 are
dela un rAzà§, Bo§oteanul. Sunt putini rdzà§i. azi.
Gauza pierderilor räz'a."§iitor este impresurarea bo-
ierilor. AstAzi sunt 350 suflete.
Cei nia,i de seam'd ràzsg.§i sunt: lord. Beri1. care are
36 stânjeni, I. I. Berilà are 12, Vasile Berj15. are 18 iar
Vasile Neic6 are 17 stânjeni.
Hotarnica Bo§otenilor 83)
din 7283 lulie 29 (1775).

Bo§oteni 903 stAnjAni -= 2013 m.

1/3 Buzdugan 1/3 PAsttly 1/3 MAndru

301 st. 301 st. 301 st.
= 671 m. = 671 m. -= 671 m.

(/)
t.7 PO o o Dx
CO
11)
1/7
1/7 1/7 117
1/7 1(7

E o
en
Fp'
113
StrAnepotil spun ca nu Oiu
-0 numele bAtranilor.
DatA dania mAnAstiril Ber-
zuntului In 1782 Aug. 10.

100 100 100

1/3

Ridicatà de stolnic M. Dimachi, ban Nec. Ruset,

sardar Ventura §i Grigore Beldiman vornic de poartd.

Volumul I, pag. 80.

Publicata" de D-1 Gh. Ghib'a'aescu in revista Teodor Co-
drescu". Anul. V. No. 4, pag. 60.

www.dacoromanica.ro
 SATUL NADISA.

Intre valea Tazlaului Mare §i valea Turluiului, se

gase§te valea Nadi§ei. Din satul Enache§ti care e a§e-
zat la gura Nadi§ei daca apuci pe valea Nadi§ei spre
nord, dupa un drum lung de 41/2 km. ajungi In satul
Nadi§a care e inchis intre dealurile: Turluiul la rasarit;
d. Nä.soe§tilor §i d. Rachiti§ului la miazdnoapte lar la
apus §i miazazi d. Runcului §i al Bo§otenilor.
Numele satului Nud4a spre deosebire de cuvantul
Nano care e curat romanesc84) cred c. vine dela
cuvantul unguresc Nddas, care Inseamna mla§tind cu stuf.
Existä. langa Sf. Gheorghe in Transilvania o vale care
se nume§te Núdas Polak (valea mla§linilor). Cum prin
Judetul Bacau avem câteva numiri de sate, ape, dealuri in
ungure§te, putem sa admitem aceasta. Numele Nadi§a
gasim sub forma: Nadas In jud. Timi§ Toronta/; Nade
In jud. Arad §i Cluj; Naddsa In jud. Mure§; Nado In
jud. Tdrnava Mica; Nadi in jud. Salaj.
Radu Rosetti In bro§ura Ungurii Episcopiile ca-
tolice85) vorbind de nurnirile satelor din judetul
,mai ales de pe valea Trotu§ului §i Tazlaului, spune la
pag. 5: Aceasta toponimie, in mare parte ungar'ä, nu
poate fi atribuitä deck faptului eh localitatile In ches-
tiune au primit nuMirile lor dela Unguri.. Multe din ve-
chile numiri ungure§ti au fost, fard îndoialà, inlocuite
prin altele romane§ti dar un numär destul de insemnat
s'a pastrat pänä." azi".

I. Bogdan: Doc. lui Stefan cel Mare, vol. I, pag. 477.

An. Acad. Rom., seria II, Tonul XXVI.

www.dacoromanica.ro
 60

Afirmatia mea de mai sus ca numele satului

Nadisa ar fi unguresc este int'arita si de faptul urma-
tor: La intrarea in satul Nadisa care azi e asezat pe un
hot de deal, locuit atat pe platou cat si pe versantele de
nord §i sud te gasesti pe un ses care desigur a lua¡t
nastere din aluviunile carate de cele douä parae ce In-
conjoara dealul, pe care e asezat satul. Cand vin apele
mari, acest ses se acapere cu apä, avand aspectul
iaz, care apoi cu Incetul se scurge In paraul Nadisa.
Se vede ca. In vremurile trecute chiar era aci o balth
cu stuf si primul locuitor ce s'a asezat In aceste locuri
fiind Ungur, i-a zis: la Nádas, nume schimbat astazi In
Nadisa. Primul stapanitor al acestui sat a luat numele
satului, dupa cum vom vedea din documentele ce ur-
meaza.
Primul document care ne vorbeste de aceste locuri
e dela Alexandru ce! Bun din anul 1424, Oct. 9 prin care
se Intareste lui Toader i Ilie un loe pe Tazlau cu tot
hotarul cum l-a hotarat Giurgea Globnicul86).
In anul 7005 Mart. 8 (1497) te fan ce! Mare da
intareste lui loan Nad4u, feciarul lui Mihail, pentru
dreapta si credincioasa lui slujba, dreapta ocina si cum-
päratura pe un sat anume Nadifa, care este cumparat
acel sat dela Mihul Berescu, cu 60 zloti tatarasti.
Iar hotarul acelui mai sus scris sat, anume Nadisa
lui de Care toate panne pe batrane hotare,
pe unde de veci au umblat"87).
Analizand aceste cloud documente, vedem ca la a-
nul 1424, acest loe a fost dat lui Toader si Die, des-

86) Originalul pe pergament, cu pecetea de cearg cazutg, se

seste in posesia rAzgsului lord. Bern' din Bosoteni. 0 copie de pe
original, In pgstrarea mea; Radu Rosetti, un rezumat In Pämântul..
etc., pag. 178; o copie de pe acest doc, am dat-o D-lui M. Costrt-
chescu care a publicat-o in Doc. Mold., vol. II, pag. 593.
86) Suret de pe original la Iord. BerilA Bosoteni; O copie in pits-
trarea mea; R. Rosetti, un rezumat, In Pgmântul..., pag. 178. In anal
1933, am dat copia de pe suret, care se ggseste in pgstrarea mea, D-lui
Mihail Costichescu, care a publicat-o in Supliment la Doc. lui Stefan
cel Mare", pag. 206.

www.dacoromanica.ro
 61

pre cari pulem bAnui cd au fost oameni de rând, nu bo-

ieri, prin faptul cd documentul pune: ddrn slugilor
noastre Toader i Ilie un loc pe Tazldu, unde aseze
intemeieze un sat"; si apoi lipsesc martorii pe cari-i
gdsim aproape la toate documentele date de Alexandru
cel Bun.
Cdnd se dddea un asemenea document unui boier,
formula era mai pretentioasá i martorii nu lipseau
aproape niciodatd.
Trecdnd la documentul al II-lea, ne intrebdm: Cum
de-i gdsim pe Mihul Berescu stdpan pe acest loe si sat?
Rdspunsut ar fi urmdtorul: Toader i Ilie \rand locul
acesta lui Mihul Berescu pela 1443-1445 cdnd vedem cd
el face multe cumpdrAturi de sate si mosii cu scopul de
a-si mdri mosia si a o rotunji, f'dcand un trup cu Be-
retii, PetriIetii, Bosotenii si apoi cu Ndsoestii care se
gdseste la nord de mosia Nadisei.
Din documentul mai sus citat, reese ch nu Ion Na-
des a cumpArat satul dela Mihul Berescu, ci tan.' sdu,
Mihail, dela care Ion Nades mosteneste ocind si cum-
pdrAturd. Nici tu putea sit cumpere Ion Nades in 1497
acest loc si sat dela Mihu Berescu, did 1Wh!u nici 'nu era
In tara atun.ci; fugise In Polonia incd' dela 1457.
Tot In acest an, 1497, vedem cä. i Mdrina, fata lui
Mihul Berescu, vinde o bucatd de mosie lui Popa Stroe.
Din anul 7077 (1569) August, avem un document
dela Bogdan al 1V-lea Leipusneanu, prin care intdreste van-
zarea unei a patra pdrti din Nadisa, fäcutd. de Simiot,
nepot lui Musu, strdnepot lui Ion Nades, cdtre Trif
femeia sa Tudosia, drept 100 zloti tdtdrästi88).
La anul 1577, illartie 20 (7085) Petru Vodei $chiopul,
dl un document, prin care intdreste lui Stan, Prevezan,
Steleja si Solomon, semintii ale lui Toader i lije,
strdnepoti lui Ion Nades, satul Nadisa cu vechile hotare.

88) Originalul pe pergament cu pecetea de cearà, la lord. I.

Berilä-Bo§oteni; Publicat In Uricarul, vol. XVII, pag. 250; Acad. Rom.
In Catalogul de fi§e al doc. Pachetul 122, foaia 40.

www.dacoromanica.ro
 62

Se arald si hotarele pe unde au umblat stäparlirea vechei

41upà dresuri si uricu ce ne-au arAtat dela strämosul;
nostru Stefan vv. pe unde au hotärät pan Giurgea Glob-
nic 89).
Din acest document vedem cat limp a trebuit sl
treacil dela mosul satului Nadisa, care e Mihail, tatä.1 lui
Ion Nadi§ panà la bàtrânii satului Nadisa cari sunt cei
patru, Insirati mai sus: Stan, Prevezan, Steleja i SOlo-
mon, strtinepotii lui Mihail.
Din anul 1715 Martie 3, avem o scrisoare de ph-
mânt fticutà de Ereiu Grigore, fiul popei lui Vasile pen-
tru copiii lui. Dup6. ce spune eh' la Beresti au fost 3 134-
träni: Buzdugan, Pasträv i Mändrul, trece apoi la Na-
disa, de care spune: Iar la Nadisa sunt 4 bätrâni. So-
lomon, Prevezan, Stänild si Giurgiu si noi tinem partea
cea SolomoneascA si cine s'o mai afla din Solomon si ti-
nem si din Prevezan partea Gavrii; iar din Stânilâ tin
feciorii lui Kips si din Giurgiu feciori lui Pdtrascu i cu
lor. Asa se Imparte la Nadisa.90).
La 1730, lunie 26 Jai, Grief. Ghica vv. Moldovei dà
carte domneascil lui Dumitrascu PAcurariu sh fie volnic
a tinca si a stilpani a lui dreaptà mosie ce zisä cà are
la tinutul Bacdului: Nad4a, Rächitisul i Sperlesti si sá
aita a-si lua de a zecea de pe acelea pärti de mosie: din
fânat, prisacä* cu stupi, grádini cu legume etc. din tot
locul cu tot venitul pe obiceiul vechiu. Iar cine ar avea
ceva a rä'spunde ia dreasá ce ar fi avand i sá vie
sà stea fatä. la Divan91).
Din acest document vedem cá satele trebuiau sá dea
zeciuialä din toate produsele, stäpiinalui lor, dupd obi-
ceiul vechiu.
Rada Rosetti in Petmantul etc." la pag. 217 spune:
In toate documentele faptul de a liza a zecea, ne
pare caracteristic stc7panirii peirnantului, fiind luatà de

Nepublicat. 0 copie la Lord. I. Beritä-Boqoteni §i alta

in pAstraree. mea.
Uricarul, vol. XVII, pag. 257-258.
Uricarul, vol. X, pag. 232-233.

www.dacoromanica.ro
 63

stapamil unui hotar, nu numai dela oamenh din judiecia

lui ci §i dela acei din alt sat, supu§i altui judet, carf
veniau sä* lucreze pamant pe acel hotar".
O mdrturie din anul 1754 Mai 8, a neamului So-
rogestilor in care loan Ghinet din esuri dà aceastá mar-
turie nepotului sha Ursache oroagh. §1 fratilor D-sale,
aratându-le ca de pe mosul lor Istrate $oriciu, au parte
pe mosiile Moine§ti, Ardeoani pe Tazlaul Särat §i la Na-
difa §i in poiana lui Coman pe Tazlaul Mare, cari parti
de mo§ie se trag de pe Stanila Giurgea, mo§ul lor.
Semneaza: loan Ghine(, Damian egumen §i Neculai
VcIrnav jignicer. 'sealiturile sunt intarite de Than Cantemir
Beizadea 92).
In anul 1760 Dec. 16, Ioan Toader vv. da porunch
In pricina dintre preotul Ionita din Deleni §i Varian
Nour, monah din Nadisa pentru 2 batrani din Nadisa:
Solomon i Trebesan.
Pentru care indata ce yeti vedea cartea Domniei
mele, negresit sa vä sculati sa mergeti impreuna cu volr-
nicii de poarta la mosia Nadisa si sä strangeti razasii §i
batranii imprejura§i. i a§a fiind Cu totii cum si calu-
gärui Nour cu neamul lui, sä puneti A. se citeasca carte
de blestem intru auiul tuturor si pe cum s'a dolvedi
c'au stäpânit batranii de veac, asa sà hotarati mosia §i
dovedindu-se scrisorile räsuflate sá le dati toate in mana
preotu/ui insemnându-le din dos cum cà sunt rasuflate.
dupii hotararea judec'ätii toatá cheltuiala ce s'a socoti
ca dreptate sil hnpliniti, dela care parte s'a dovedi acolo
c'au lacomit la mosie fàrà dreptate.
Aceasta treabil sà cautati sà ia sfarsit sá nu se miai
Iungeasca din vreo nesil:intil a D-voastr'ä cà apoi de
ne-a veni jalba nu numai ca yeti avea beinat, ce §i cu
om gospod se va implini toata paguba §i cheltuiala preo-
tului dela D-voasträ. Caci voi, ispravnicii si judecatorii

92) Uricarul, vol. XVII, pag. 259-262.

Jignicer, rang de boierie= marele magazioner care stringea
graul pentru curtea domneascA pentru celätile turce§ti mgrgina§e.
Slav.=jitnicearu, infendent al granarului.

www.dacoromanica.ro
 64

la tinuturi, sri. odihniti pe jeluitorii Cu toatá dreptatea

lor, sd nu se supere umbland i cheltuind, supdrând Di-
vanul necontenit ca sd-si afle dreptatea lor. Aceasta
scriem. Procitoh vel Logofdt.
Acest hrisov, scris pe hdrtie, a fost trimis spre exe-
catare lui Grig. Crupenschi, biv vel stolnic, ispravnic de
Bacdu i lui Ionitd Rusdt, biv vel medelnicer, judechtor
de tinutul Bacdului93).
Domnul se vede avea cunostintd cd isprav-
nicii i judecdtorii de tinuturi nu-si fáceau datoria i a-
manau mereu anchetele i judecdtile ce trebuiau s'A facd
pentru a impäca pe cei nemultumiti. Vedem apoi cd pe
langd observatia ce vor primi, vor pldti din banii lor
cheltuielile i pagubele de pe urma nesilintei i nepunc-
tualitAtii lor.
Tidulli de hotarcit din anul 1795 lulie 3.
Ispravnicul de Bacdu, Ionitd Sturza, biv vel s'arar
a insärcinat pe Dumitrascu Mares mazil, s'A meargá la
numita mosie, hotarul Nad4ei §i sä. cerceteze Cu amd-
nuntul printre rdzdsii imprejurasi acelui hotar si fácdnd
cercetare am OSA cá partea Mariei, fata Stancä'i e de 6
stanjeni f i sidnjenul de 8 palme domne#i, din hotarul
Nadisei, din partea Ghineteascd".
Mimaras Mares, mazil 94).

Uricarul, vol. XVII, pag. 265-268.

Uricarul, vol. XVII, pag. 284.
Mazilia era boerie de rang inferior. Un boier mare ce avu-
sese slujbe pe längä. domnie, fie prin disg,ratiere, fie pi-in pierderea
unei mari párti din avere, ¡era nevoit sä se 1-draga la mosia sa
ande ducea o viat4 mai mult täräneasca decill nobili. Acesta litsa
averea mostenire la mai multi fii, iar la sävärsirea acestora din
viatä, trupurile de mosie se mai Impärteau mncä odatä si asa se des-
fAcea mosia in hlize mici räzcsesti, lar proprielarii lor devencau simpli
räzesi. Pe längl aceastä calitate ei mai dobändeau si pe aceea de
mazili, adica descendenti din vechi boeri moldovcni.
Cuväntul mazil" e ttwcesc si vine dela ma'azul, care Inseamnä
distituit, scos ihn slujbä; nu avea Insä. un ,Inteles Injositor. Despre
aceastä clasä sociala vom vorbi mai pe larg In capitolul : Organi-
zaren satelor räzesti".

www.dacoromanica.ro
 65

hi toate cele 5 harti geografice asupra Moldovei

pe care le-am fin§irat la inceputul acestei monografii
gasim satul Nadigt trecut In toate, Incepand cu cea dela
1775 §i pana la cea austriaca dela 1852. In harta ruseasca
dela 1839, satul Nadi§a e trecut cu 100 familii.
In condica liuzilor 1803, gasim Nadi§a raza§easca
iocolul Tazlaul de Jos. Locuitorii se ocupä. §i cu a-
l-M.10a. Au pamant destul. Numarul liuzilor 35. Suma
totala a birului e de 700 lei anual" 95).
Si in Catagrafia dela 1820 veden ca e pomenita
Nadi§a raza§easca".
Catagrafia Bacaului 182096)
Nod* are in anul 1820 'un numar de 57 birnici,
care platesc 235 lei la sfert.
Numele locuitorilor
Ion Nedelca Stefan Ciosu
Andrei Timira§ Gavrila Ciosu
Nicolai Stangaru Vasile Ciosu
Sandu ' 'tangaru Neculai Dragut
Vasile Nedelcu Gheorghe Dragut
Manolache Strugaru Ion Baciu
lonitìl Horo§ca Teodor Rotundu
Simion Horo§ca Ionitä Miron
Ion Burlacu Vasile Ciobanu
IonitA a Gafitei Vasile Cojocaru
Pascu Munteanu Constantin Cardu§u
Maftei Pute Ion Carau§u
Ion Chirita - Constantin Cojocaru
Ion Marangot Vasile Patriche
Gheorghe Ro§u Ionià Patriche
Ion Tocila Vasile Antohe
Constantin Creangä Iftimie Burlacu
Iacob Cucu Toader Drag4tan
Sandu Ciobanu Ion Dragd§tan

Uricarul, vol. VII.

Arhivele Statulùi, Ia§i.
5

www.dacoromanica.ro
 66

Ion TanjalA Vistiernicul Costache

Gheorghe Baran Canta are 3 slugi:
Andrei Nour Gheorghe Mdciucil
IonitA Andronache IonitA MAciucA
Maftei DrAgosta Ursache Raicu
Gheorghe Ardeleanu
Ion Suditu Stolnicul Sacarei are 2
Stefan Torozan slugi:
Iosub Cojocaru tordache Burlacu
Vasile Rusu Dumitrache MäciucA
Constantin Nour
Constantin Ciosu Ceiminarul Toma Rafai-
Ion Ciosu lä are 3 slugi:
Ion Marin IonitA DascAlu
Dobita IonitA Ghidibaca
Catrina Maroneasa Vasile a Preotului
Axinia
Zamfiroaia Clucerul Alexandra are
Catrina Nuculeasa o slugA:
Dumitrache Popa
Total: 57 birnici, dintre
care sunt 25 frunta#, 15 Aglaea ZIIrioara Roset
de mijloe, 17 de coact& are 2 slugi:
Au 239 vite albe, 64 cal, Vasile Maftei
158 oi. Gheorghe Perde-Varà
Slugi care nu pldtesc Spdtarul ToderaruBa4
bir. Vornicul lonird Sturza are 4 slugi:
are 3 slugi: Gheorghe Chiriac
Vasile BerilA Ion a lui Neculai
Pintilii BerilA Ionità Pascu
Pavál BerilA CrAciun Ardeleanu

Cilpitanul Acti- Vornicul lorgu Ghica

baa are 2 slugi: are 2 slugi:
Ion Ungureanu Vasile Sanclu
Ion Babatu Vasi/e ComAnescu

www.dacoromanica.ro
 67

Ispreivnicia are o slugd: Vasile Dospinescu

Gh. Tocild Matei Dospinescu
Ion Dospinescu
Pitarul Bibini are o Ursache Solomon
slugd: Ionitd. Nour
Iacob Vasile Fdind. Rd
Radu Vranceanu
Cdpitanul Gavril sarnes, Gheorghe Solomon
are 4 slugi: Gheorghe sin Solomon
Stefan Bejenaru Stefan Mägirescu
Toader Bejenaru Vasile MAgirescit
Gheorghe Bejenaru Ion Mdgirescu
Mihai Unguru
Total 28 slugi. Sunt 5 panfiri ai ispreiv-
niciei:
Alte bresle cuprind 34. Ion Mdgirescu
locuitori, dintre care sunt Gheorghe Peptanartt
26 rnaziliruptasi: Mihalache Munte
Ion Nour Simion Ghidibaca
Ionità Popa Cosma Pantiru
Stefan Stoica
Vasile Nour Sunt 8 slujitori ai bi-
Andronache Nour sericilor:
Andrei Berild Preot Ionitil Hanu
Ion Solomon Preot Radu
Vasile Solomon Diacon Ion
Ionità Tumurug Diacon Constantin
Gavril Trofin Diacon Toader
Pavel Solomon Simion Käspopa
Stefan Solomon Maria Preoteasa
Toader Trofin (Au un fecior dased1).
Ionità Dospinescu
Din condica Extracturile regularisirii anului 1831",
Arhivele Statului din Ia§i. Tr. 644; op. 708; No. 96.
Nadisa, TazIdul de Jos, jud. Bacdu, are in anul 1831:
28 birnici care plAtesc 840 lei pe an.
Bejenari niel unul.

www.dacoromanica.ro
 68

8 oarneni fdrä cApatai (palmasi) care plätesc 240

lei pe an.
5 mazili care plätesc 150 lei pe an
17 Ruptasi care plätesc 510 lei pe an.
Bugle si jidovi nici unul.

Treptele ftIrd dare (slujbafi).

1 Preot
1 DascAl.
Una Biserici
1 Privilegiat.
2 Straje.
5 Batrani nevolnici.
12 VAduve.
6 Slujbasi volnici.
Prop(rietar Antohi Sion spätar, §i alte fete.
In Condica abe(edarcl: satul Nadisa, tinutul BacAu,
ocolul Bistrita. No. dele! (dosarului) 7"97).
In Condica de proprietd(ile din Moldova din 1833:
Nadisa, locolul Bistritei; acurn Spätarul Sion si altii"99).
Statistica populatiei satelor din Moldova, 1846: Na-
disa, 40 familii (liuzi)"99).
Dictionarul statistic din 1872 de D. Frunzescu:
Nadisa, sat in judetul BacAu, plaiul Tazläul de Jos,
ormeazg comun'ä tu cAtunele: Carligati, CetAtuie, Fun-
doiu, Hurdugii, Moiseni (Dealu), Näsoesti-particulari, NA-
soesti-rAzäsi, RAchitasu. In toatä comuna 1410locuitori".
La 1864 s'au Improprietärit 164 locuitori. Satele r-
ligati, Fundoiu si Hurdugi,astki nu mai existä. Se vede
el au fost niste cätune prea mici, care au fost pär5.'site
de locuitori, cäci altfel nu se poate intelege disparitia
lor, Inteun timpi relativ scurt, dela 1872 pand astäzi.
Existä frisk dealul Cärligati i valea Carligati loo).

Uricarul, vol. VIII.

Acad. Rom. ms. No. 733, fila 21, No. 7.
Uricarul, vol. XV. pag. 370.
Harta Statului Major, 1915, plana Buhusi.

www.dacoromanica.ro
 69

Marele dic(ionar geografic al Romidniei

Nadi§a sat, jud. -Bacau, plaiul Tazlaul de Sus. Nu-
mele sdu vine dela unul Ion Nadi§ul, care a fost intarit
propirietar de Stefan cel Mare, agupra mo§iei Nadi§a dela
Tazläul, cumparata de Nade § dela vechii säi proprietari,
Mai in urmá, Petru Schiopul, intari tot la aceea§i mo§ie,
pe stranepotii lui Ion Nad4, in numar de patru, din cari
fac parte rdza§ii de azi.
Satul Nad4a este situat pe malul stagg al Tazlau-
lui Mare, pe pardia§ul Nadi§a §1 pe dealuri. Are o popu-
latie de 616 suflete, o §coalä mixta infiintata la 1867,
frecventata de 11 oopii, apoi o biserica claditä. la anul
1741 de catre locuitori, deservita de 1 preot §i 2 cantareti.
In 1864 s'au improprietarit, In toatä. comuna, 136
locuitori cu 436 falci pamant, in tarind.
Teritoriul comunei are o intindere de peste 3000 ha.
PAdurile ocupa 1500 ha., dintre care 836 sunt ale star
tului (Cetatuia).
Proprietari sunt: Gh. Iura§u cu 357 ha., D. Lucian
cu 95 ha., I. Curpanariu cu 18 ha. Pe teritoriul comunei,
se gä'.sesc isvoare cu apa sarata. Distanta 'Ana la Bacau
e de 31 km.
Nadix, mo§ie a raza§ilor, care in vechime cuprin-
dea trupurile: Bo§oteni, Enache§ti, Nagoe§ti, Nadi§a,
chiti§ul, Cetatuia, Stroe§ti, Bere§ti, astazi e redusá nu-
mai la: Nad4a §i Nagoe§ti-raza§i".
Diclionarul statistic al Ronulniei din 1914, vol.
I, pag. 80.
Nadi§a, comuna inflintata la anul 1863. Regiune
deluroasä..: dealul Rächiti§, Turlui, Pietricica, Iazul, Na-
di§a, Cetätuia, Mogoaga. Paraele: Nadi§a, Rachiti§, Iazul.
Are o populatie de 725 suflete.
Satul Strugari, care e format tot din raze§i §1 care e
tot pe mo§ia Nadi§a, are o .populatie de 427 suflete".
Statistic(' rdzqitor de P. Poni, 1921, p. 123. Sahli
Nadifa, comuna Nadi§a. Situatia geografica: deal. Capi
de familie, cari au pamânt: raze§i 171. Improprietarite
prin legea dela 1864, numai 4 familii.
Färä pamant nici unul. Numarul sufletelor: 725.

www.dacoromanica.ro
 70

Mai jos &Am i spita neamului rgzesilor, din sa-

tele: Berefti, Bopteni, Nilsoqti i Nad0101).
Ion BerilA proprietar a 17 1/2 stjn.
In Nadl§a ki 6 stjn. In Bo§oteni

/
IGheorghe

Andrelu

VArlan

ISandu I I Sanda 1

L2<1 Neculcea I

)rn C1-11071 fC7571in

Pre- Ste- Solo- Stan 1 1 BrAtuleanu 1

vizan leja mon
I II

I I I 1

n17I MMETIrti I PAstrAv

1

I I Buzdugan 1
---T
1

I I i

f
I Muqa I
I Marina 1491 I

Ion Nadi§ stApAnul stApánA pe Bo- I

satului Nadka la 1497 §oteni,
IBerescu Bere§ti, Nasoe§ti

101) AceastA spitA de neam a fost comunicatA de Ion BerilA din

Nadi§a, la anul 1889, lui Radu Rosetti care o publicl in lucrarea sa
PAmAntul, sAtenii §i stApAnii", la pag. 180. Radu Rosetti crede c5
este necomplectA aceastA spitd, deoarece lipsest mai multe generatii,

www.dacoromanica.ro
 71

oamenilor bectrdni din saint Nadifa

f i observdrile noastre.
Informatiile ce urmeazd, mi-au fost date de urmi'l-
torii rdzäsi din Nadisa:
Preot. C. Mirica Iordache Stoica
Invdt. lord. Curptinaru Vasile C. Popa
Gh. Rusu C. Berild
Tudorache Ardeleanu si Andrei Bernd
C. Barcan
Numele dealului si al satului Cetquia, vine dela nu-
mele unui vechiu castru roman, care a fost asezat pe un
podis de 11/2 ha, unde se gdsese i astäzi urme de oale,
sdgeti, bani, cardmizi vechi, etc.
,Chiar pozitia locului ne dovedeste cá ar fi fost o
cetate. JE asezatd pe cota 350 m. a dealului Cetdtuia. De
trei pdrti terenul e prdpdstios i numai pe o parte se
poate urca cineva pe acel platou, ancle a fost asezarea
milliard romand.
Oamenii din satul CetAtuia sunt refugiati din satul
Sperlesti de pe valea Turluiului.
Sahli Nadisa a fost intemeiat de unul loan Nadi§
din timpul lui Stefan cel Mare.
Din familia Nadisu nu mai existd nimeni astdzi.
Fainiliile vechi de räzesi sunt: Beri1eLii, Ciosästii,
Popcstii, Patrichestii,Nourestii i Curpdnestii.
In rdzboiul din 1877 au fost vreo 30 de oameni,
dintre care au murit 9.
Cam pela anul 1821-1822 a venit un ordin dela
Rusi sä se taie toate capanele turcoli de prin sate, cari
strangeau, grane, si care erau hräniti de oamenii din sat,
cu randul.
Sahli Nadisa, la inceput, a fost asezat pe valea I3e-
coasta de miazilzi a dealului Bländul. Astäzi
aceastil coastd e putin locuità, tot satul fiind asezat pe
deal.
Aceastd regiune era In intregime acoperità cu pd-
duri, care au dispdrut pe indsurA ce satul se mdrea.
In ce rivestè pierderea rdzdsiilor, bdtrânii mi-au
declarat urmAtoarele: neintelegerile dintre mostenitorii

www.dacoromanica.ro
 72

zäsi la Impkteala ràziilor, dklea ocazie proprietarului

vecin sá profite de aceasta i s'a' puná el maim pe rä.'zä.sii.
Intärirea actelor de vânzare fortatà, se fAcea la curteta
proprietarului, unde era chemat i vornicul satului. Pro-
prietarul din sat tinea o jumatate din pecetea satuhli,
tar vornicul, cealalt.à.
Gaud a iesit legea protimisului, proprietarii nu mai
aveau dreptul sá cumpere pä'mânturi dela rAzesi si a-
tunci ei au inventat un alt mod de a putea acapara ,p6-
misintul r'dzesilor, anume: prin danie.
Räzestile dinspre apus i räsärit s'au pierklut din
cauza Impresurilrii i lácqrniei proprietarilor, cu cari rsa-
zesii din acest sat au avut si mai au si astàzi judeeäti.1
In condica proprietAtilor din Moldova din 1833, e
trecul la satul Nadisa ca proprietar, Speitarul Sion.
Oamenii mi-au povestit cum acest boier gion, la
incepul, cAnd s'a introdus in sat, si-a cumpArat o surinä
de pämänt si cum pe urmil, incetul cu incetul, prin dife-
rite mijloace, amAgea pe vildAni si pe oamenii s'araci,
de-i vindeau lui räzesia (prin Imprumut de bani, etc.)..
Cu tirnpul si-a alcdtuit o mosie mare, dar prin judecatá
a fost räpus i alungat din sat, iar mosia s'a Impäxtiti
la oamcni.
In satul Strugari care tine tot de satul Nadisa si care
e locuit tot de ràzesi, a fost un postelnic, pe care-I che-
rna Ioan Solomon, räzes.
Aceastä boierie a cumpärat-o cu o bucatà de mo-
sie pe care a dat-o unui boier mare, numit Astan.
Locuitorii din acest sat nu s'au bucurat de nici un.
drept particular.
In Nadisa, biserica veche a fost pängärità de 'Mari,
cari au aruncat clopotul lute° baltà. Locuitorii au mutat
biserica din locul deschis unde era, in pädure.
veniserà 'pe aci dupä. präzi.
Intre Bowteni i Nadisa, In pklurea de pe dealul
Runcului, se gtisesc 2 movile mari de pämânt, care sunt
din vremea veche.
Pe valea Nadisei, era un coser mare de rezetivg,
unde se strângeau provizii pentru vremuri grele.

www.dacoromanica.ro
 73

De strAngerea proviziilor se ingrijia vornicul satului.

Oamenii se ocupä. cu agricultura §i cre§terea vitelor.
In aceste Orti, in anul 1894, a fost o revoltä. a oame,
nilor, contra unei legi, inventatà de politicienii interesati,
numità legea lui Maxim, cum Ii ziceau oamenii. Revolta
a fost stinsã cu ajutorul armatei.
Populatia de azi: Capi de familie 142; barba[i 313
iar femei 323. Total 636 suflete. Stiutori de carte: bar-
bati 169, femei 49. Numärul copciilor inscri§i la §coalii:
btiieti 69, fete 72, frequentând: Mieti 66, fete 66.
Banca populará infiintatä. la 1905 Sept. 23, cu 39
membri §i cu un capital subscris de 6747 lei §i värsat,
5767 lei. La 16 Dec. 1928, banca avea 806 membri; ca-
pital social värsat, 1.147.786,80 lei.
Satul numärà mai bine de 100 räze§i, dintre cari
numai vreo 10, au rAze§ii mai mari ca 10 ha.

www.dacoromanica.ro
 SATUL NASOESTI.

Deasupra Nadi§ei, dupa cum spune doc. lui $tefan

ce! M:are dela 1491, Iulie 22, a§ezat pe coasta de miazäzi
a dealului Ceatuia pänä in valea Nadi§ei, se gäse§te sa-
tul NAsoe§ti.
De unde 1§i trage numele, nu §tim sigur; presupiu-
nem, Insä, cá primul locuitor venit ad, se numia Näsoes-
cul. Acest nume 11 Intalnim mai tärzilu In data documente:
unul din anul 1631 Oct. 13 (7140) §i altul din anul 7142
(1634) Iulie 6102), unde Intre martori vedem §i pe Mi-
hail Neisoeseul, care e din ti,'nutul Bacaului §i care tre-
buie stt fie un urma§ al unei vechi familii care a infiintat
satul inainte de 1491.
Primul document In care se pomene§te de acest
sat, este cel din 1491, Iulie 22, dela stefan cel Marei
prin care se intäre§te Märinei, fata lui Mihul Berescu,
stapanirea asupra 1ui103).
Deci la aceastä data satul era Intemeiat §i se poate
sä fi avut o populatie numeroasä, mai ales cA §i regiu-
nea este deluroasq, acoperitä cu päduri §i izolatä de
drumurile principale astfel c'ä permitea o a§ezare orne-
neasc6 sigurá. Il gäsim §i In preajma vechiului castru
roman, Cetätuia de azi.
In (mili 1570, Aprilie 20, Bogdan al IV-lea Läpu§-
neanu pe langd alte oii, däruKte M-rii Berzuntul

GhibAnescu. Ispisoace i zapise vol. II, partea I, pag. 71

§i 84.
I. Bogdan. Doc. Ini $tefan cel Mare, vol. I, p. 466 i 51.

www.dacoromanica.ro
 76

zidita de el au miluit j intdrit sf. manastirii noastre

si o alta bucatà de loe ce se numeste Obarsia, la fun-
datura Nadisei, care acest loe nu este cuprins in hotarul
iNdsioestilor, care bucata de loe se deosebeste de margi-
nea Nilsoestilor, de sus dinteun drumusor ce vine de la
drumul Sarbilor pana sub deal, marginea sesului Fun-
diltura Nasoestilor si merge spre räsarit spre Capatina
spre deal uncle s'au curnpanit apa spre Bistrita la
Trebisu.. Au dat i intarit ocinà i rnosie pe veci, ca uric
dela poi io4).
In anul 1731 Martie 20, Grig. Ghica vv. spune cd
dupá marturia vel spatarului Iord. Cantacuzino, da
intäreste M-rii Berzuntul, stäpanirea pe 1/2 de sat Nil-
soesti doi bätrani ce si-au ales pe din sus, alaturea
altor mosii a manastirii i acel loe ce se chiama °bar-
siele dui-A cum a aflat vel Spatarul, cà sunt drepte
ale manaslirii:100).
Hotarnica Nilsoestilor din anul 1871 August 2. Din
porunca domnului Const. D. Moruzzi vv. provocata de
jaiba sí. sale parintelui Ghenadie, egumen M-rii Ber-
zuntul, pentru 1/2 sat Ndsoesti ce este la tinutul Bacau-
lui, pe paraul Nadisei, deosebit de 1/2 sat ce este razesesc.
Insarcinal cti aeeastä. hotarnica este biv paharhIcul Ma-
tei Hurumzache care masoara mosia de toate partile, fata
fiind razesii i egumenul manastirii, punand .pietre de
hotar i bouri108).
1758-61. loan Teodor vv. pentru mosia N'äsoesti
dela tinutul Bacaului107).
Cartea isprdvniciei Bactlului din anul 1821 August
9 data In pricina de judecata a razasilor de mosia RA-
de1a acest tinut, pentru impresurarea unei parti
din hotarul lor de catre mosia Neisoesti a manalstirii
Berzuntul 108).

Uricarul, vol. X, pag. 163.

Uricarul, vol. X, pag. 170.
Uricarul, vol. X, pag. 173-176.
Acad. Rom. Creqterile din 1903-1907, pag. 45. (Fragment).
Acad. Rom. Cre§terile 1908 Ianuarie-Martie, pag. 115.

www.dacoromanica.ro
 77

1822 lulie 2. 0 plangere a locuitorilor din Rhchi-

tisul §1 Näsoesti &Aire cinstitii boeri caimacani; contra
egumenului Macarie a M-rii Berzuntul, pentruch le im-
presoard mosia lor cu toath hothrnicia ce o au la manh.
Mai departe ei spun: apoi din porunch randain-
du-ne pe noi rhzesii si locuitorii, care ne afldm phrta§i la
acel trup de mosie ca sh facem 100 stoguri de fan in
tinutul Harläului, ne-am dus si am stat zi §i noapte panh
le-am gait. In urma noasträ ne vine stirea cá cumphrh-
torii mosiilor grecesti si manästiresti ne opresc ca sà nu
cosim iarba de pe mosia noastrh, zicand ch ei nu se uitä
la judechtile cinstitului Divan si acuma voesc a .ne cosi
iarba de pe dreapta mosia noastrh.
Pentru care cu plangere chdem si nie rughm milei
D-voastrh etc. Rezolutia: Sh se serie carte Chimhaniei
intru Punere la cale" 109).
Hothrniciile si cercetärile ce, se fAceau pela mo-
siile rhzäse§ti de chtre trimisii Domnului sau ai
necesitau cheltueli dan i trebuiau acoperite de
acei ce reclamau facerea ion. In cazul de mai sus vedem
eh' räzäsii Oil* pe mosia hothrnicith, fie ch n'au avut
bani sä pläteasch, fie ch isprhvnicia duph ordkiml dela
Domnie, In loe sh le cearh plata in bani, le-a pretinsi
plata In naturh, adich de a face 100 stoguri de fan In
tinutul Harlhului.
La mäsurAtori erau delegati mai ales vornici de
poarth si ispravnici de judete. Acestora, pe langh sala-
riile lunare li s'a creiat de Domnul Grigorie Al. Ghica VV.
In anul 1776, urmätoarele ve,hituri: 200 lei de Ntecare
piatrd, ce vor pune hotard cdnd se vor trimite sd hold-
rased ntofii, ete.1").
Vornicii de poartá aveau mai mult rolul de ingi-
neri hotarnici si se ghsiau sub ordiniele ispravnicilor de
tinuturi. Primiau însà i ordine directe dela Domn.
Doc. din 1823 Sept. 7. loan Saiidu Sturza dä or-
din cdtre ispravnicii (inutului Bacdu sh cerceteze plan-

Uricarul, vil. XIV, pag. 284-285.

Uricarul, vol. XIV, pag. 273 0 vol. XIX, pag. 357--378.

www.dacoromanica.ro
 78

gerea Doamnei Agoaia Marghioala Roset, contra rAz5.-

§ilor din flachitisul-NAsoesti cari stapaniau cu forta o
parte din mosia ei Turluiul i cä. au Indreptat pe acest
loe fanat pe cosasii ce au lost randuili spre cotsi-
rea faului de menzeiluri*). Cere sa fie trimis un mazil de
ispravA care s'A ceroeteze cartea 111).
In acest document vedem cà Domnul se adreseaza
la mai multi ispravnici. In documentele din secolul al
XVIII-lea in uncle tinuturi se vhd cate 2 ispravnici
chiar si mai. multi. Am putea Minn cA din timpul dom-
iiiei In Moldova, tinuturile au inceput a avea
cate 2 ispravnici, pentru motivul c'A Domnii fiind straini
de tara, necunoscand nici limba, niel poporul pe care-I
guvernau, erau nevoiti sà aibà In tinuturi reprezentanti,
oameni de Incredere, de cele mai multe ori Greci veniti
odatri cu ei.
vem apoi o plangere a locuitorilor rclzesi din Rei-
chitis-NeisoeVi dare Domn, contra egumenului M-rii Ber-
zuntul pentru IncWare de hotar. Se aratA apoi cA dupa
cercetarile fAcute la fata locului de ispravnicia BacAu
vornicul de poartA D. Avram s'a dovedit cti a lor este mo-
sia. Care mergand la numita raosle i strangand pe
toti r'dzii, atilt din Nasoesti cat si din alte mosii me-
giesite, fatâ fiind i numitul egumen., duph cu amAnuntul
cercetare ce au fAcut i prin carte de blestem, au mAr-
turisit 24 oameni strAini si In varsta bAtranetelor lor,
locuitori de pe mosiile megiesite, cu sufletele lor, cad ca-
pAtul mosiei Nhsoestilor, dupri semnele care au umblat din
vechi, n'au trecul peste ruo§ia Rächitisul niciodatd, dupä.
*) In documentul dela anul 1823 Septembrie 7, vedcm vorbindu-se
de Maul de menzaluri, adicà ffinul ce se depozita. In statiile de postä,
care seg'äseau la distanta de 10-15 Km. unele de altole. Statiile aceslea
de postlt se numiau i menzil (de nade i denumirea orasultd
uncle In vechime era o statie de posilit.
Olahrital era o dare sau un fel de prestatie In nalurd ce o
dAdeau locuitorii asezati dealungul sleahului drumului cari eran
obligati a da un cal sau doi pentru posta c,ai de olah.

111) Uricarul, vol. X, pag. 239-240.

www.dacoromanica.ro
 79

cum Sc ischiteste Sí. Sa sa intre acum, pe Icingei care $i

doi oameni bc1treini lutind brazcla in cap, au mdrturisit
asemenea cu sufletele lor, prin carte de blestem,
hi lad din semne in semne, pe unde se desparte mo$ia Rd-
chiti$u de mofia Ndsoe$ti a M-rii Berzunfului §i dupa
cercetarea ce s'au facut ni s'au dat marturie hotarnica
dandu-ni-se i mosia In stdpanire ramanand acele mAr-
turii a egumenului toate rasuflate02).
Am dat aproape In Intregime documentul de mai
sus, pentru a se putea vedea cum se facea o marturie de
hotarnicie In drep tul vechiu roman.
Intai era cartea de blestem care se citea acelui sau
acelora cari aveau de marturisit ceva sau de aratat un ho-
tar la vreo mosie si care carte cuprindea o multime de
blesteme ce vor cädea pe capul acelui ce nu va spune ade-
yam], blesteme ce erau asa de impresionante inrcat ori-
cine avea teamà i trebuia sa spuna adevärul.
Chiar pentru timpurile de azi, cand lumea e mai pu-
tin credincioasa tot ar avea o influent.a puternica asu-
pra stàrii sufletesti, aceasta formula de juramant.
Dupa cum am vilzut In documentul de mai sus,
mai era Inca o formà de juramant, numit jur4m4ntul
cu brazda In cap, pe care-I Intalnim adesea In doCu-
mentele de marturii hotarnice. Vom mai cita Inca doua
documente In care vom vedea aceastil forma de jura.mant.
In anul 1796 Dec. 22, tot Inteo marturie de hotarat
asupra mosiei Sohodolul, tinutul Bacaului, care mosie se
gaseste la hotarul de räsarit al Ndsoestilor, se spune:
alta piatra dela vale de sat ce cauta la mosia Brostenilor,
care razilsi din sus au veit cu brazda In cap pang la
aceste 2 pietre; iar dela pietre spre ameaza-zi n'au mai
trecut... etc."1P).
bite() carte domneasch din anul 1665, lunie 22,
attre Dubau, parcalab de Carligatura, gäsIm: ...sh a-
leaga cu ioamenii cu brazda In cap hotarele Avramenilor,
a Spataroaiei lui Iordache spatar acum raposat"... iar

Uricarul, vol. X, pag. 266-269.

Uricarul, vol. X, pag. 248.

www.dacoromanica.ro
 80

voi sà mergefi acolo i sd strangefi oameni bunt megioi

sei socotifi i sá cduta(i direasele pie unde va spune
uricul tdrgului de-tor Merge oamenii cu bnazda in cap
pie acele semne, pe acolo sd fie hotarul acelor saki,
etc. *4).
Din toate cele de mai sus se poate vedea ca in drep-
tul vechiu roman exista obiceiul juramantului cu brazda
In cap.
Tot la hotärnicii se obisnuia sá se ja un flAcau care
la fixarea hotarului era smuls de par, batut, pentruca
acest Mod, sá tie m1nte cat mai mult limp, locul 'Ode
luat aceastä. bataie. Era un mijloc putin civilizat.
In ce consta juramantul cu brazda in cap? La o
hotarnicie se alegeau oamenii cei mai buni si mai WI-
trani, li ducea In biserich unde jurau cá vor spune drept.
De aci Ii ducea la hotarul ce era nevoie sä fie aflat,
se punea o brazda de piimant pe cap si credinta era
aceasta, cä dupa cum acest pamant apasa asupra cor-
pului lor batran, asa sà apese tot pämantul ce-1 vor lua
pe nedrept.
Despre acest fel de jurämant cu brazda in cap,
intrebuintat la hotärnicii In dreptul vechiu romanesc, a
publicat un studlu, profesorul D. Mototolesou dela Fa-
cullatea juridieä. din Iasi 115).
In Pämantul, sätenii i stäpanii" de Radu Rosetti,
la pag. 206 jos, se gäseste o carte de blestem, alc5.-
tuitä. de insus Mitnopolitul Moldovei la anul 1725, Mai 7.
Dàm ad i c'ateva documente privitoare asupra sa-
telor iBosoteni i Nadisa, din care se pot vedea neinte-1
legerile dintre razesi i proprietarii de mosie, vecini cu
satele Mai sus arätate. Acesti proprietari incetul ca
Incetul au luat o buna parte din mosia razesilor din
Bosoteni i Nadisa, iar procesul dintre ei dureaza de 30
ani i nici astazi nu este stins.

Ghibänescu. Surete §i Isvoade, vol.. IV, pag. 51.

D. Mototolescu. Revista pentru Istorie, Arheologie §i Fi-
lologie, vol. XVI, pag. 199, anul 1922.

www.dacoromanica.ro
 81

Din anal 1813 lanuar, avem o plangere a raza§ilor

din Bo§oteni §i Nadi§a catre domnul Scarlat Al. Cali-
machí, contra luí Dumitrache Rosetti-Tescanu pentru cá
le impresoara mo§ia lor.
Ei aratá ca in anul 1805 mo§ia a fost hotarita
carte de blestem §i ca au ca§tigat ei. In 1812, prin can-
tea divanului, este trimis in cercetare Setrarul Lupu
roiu §i un inginer, cari au constatat ca propietarul Ro-
setti a impresurat mo§ia räzà§ilor §i el a fost obligat
sá plateasca toate cheltuelile hotarnicelor. Mai departe
spune razd§ul Pintilie Berila §i I. Now:... mazilii au
fAcut chipu cu Dumnealui Scarlat Crupenschi, fiind is-
pravnici §i rudenie cu Dumnealui, de m'au luat la slujbele
mazilice färà de rand §i am ramas cu mo§ia nehotarista
§i .am rämas s'araci de cheltuialä. §i paguba§i de venita
mo§iei, prelungindu-ne din vreme in vreme §i mo§ille
ni se stapanesc in tarie, etc.116).
Doc. din anul 1813, Febr. 14. Scarlat Al. Calimachi
porunce§te biv ve! Satrarului Lupu Coroiu, ispravnic de
sa meargá la mo§iile Nadi§a §i Bo§oteni unde sa
fie fatä. rdzä.§ii §i stapanul mo§iei Tescani §i sa cerce-
teze dup5. dovezi §i scrisori, marginele 5i hotarele nuf,mi-
telor mo§ii, pe mule din vechi vor fi tunblat, dupà car-,
tea de bleslem ce au luat jeluitorii dela Sf. Mitropolie.
De va fi impresuratä sa o scoli de sub impresurarea
mäsurand-o §i stapanind-o. De nu vor fi multumiti,
ridici planul dupti me§te§ugul ingineresc,, and §i martu-
rie cu aratare pre larg §i vor veni la Divan amTindoula
partile, unde prin cercetare li se va da desilvar§itä. ho-
tarire 117).
Si in acest document, Domnul se adrescaza la mil
multi ispravnici.
Hoiarnicit din 1813 Sept. 19, facutà de biv vel Sa-
trarul Lupu Coroiu din porunca D-lui Scarlat Al. Cali-
machi, la mo§iile Nadi§a §i Bo§oteni. S'a fäcut masura-

Nepublicat. 0 copie In pastrarea mea, luatil dela ritza§al

lord. I. Berilà-Bo§oteni.
Copie in pAstrarea mea, dela lord. I. Berila-Bo§oteni.
6

www.dacoromanica.ro
 82

toarea i s'au pietruit hotarele salelor: Beresti, Bosoteni,

Nadisa i Ndsoesti, dându-se räzäsilor i hartd.
loare si mdrturie hotarnich. Semneazä. Lupul Coroiu118).
Alai avem To hotdrnicie din anul 1876 Febr. 6, fdeutd.
de un inginer hotarnic, cu autorizatia tribunalului Bacdu,
No. 19.403, hotarnica mosiei Nadisa rAzdseascd, despre
megicsii de rdsdrit, mosia Cdiuggra si dela apus, mosia C.
liosetti Tescanu. Printre altele inginerul spune, in actul
de hotArnicie, eä a constatat cà Intre nizäsi i acesti pro-
prietari au unnat necontenit procese 19).
Saiul Ndsoesti este trecut numai In harta Moldovei
dela 1833 si 1839. In cea ruseaseä. dela 1839 e trecut
cu 70 familii. Nu este pomenit nici In condica liuzilor,
nici In eatagrafiile dela 1820 si 1831.
Din condica Extracturile regularisirii anului 1831".
Arhivele Statului din Iasi, Tr. 644; op. 708; No. 96.
Neisoestii. TazIrtul de Jos, jud. Bachti, are In anul
1831:
43 Birnici care pidiese 1290 lei pe an.
13 Bejenari hrisovoliti care pidiese 195 lei pe an.
15 Oameni fArd cdphtdi (palmasi) care pldtese 450
lei pe an.
4 Mazili care pidiese 120 lei pe an.
17 Ruptasi care plätese 510 lei pc an.
4 Ruptele vistieriei care pidlese 120 lei pe an.
Jidovi nici unul.
Treptele feir6 dare: slujbasi.
2 Preoti.
2 Dasedli.
O Bisericd.
3 Privilegiati.
2 Batrani nevolnici.
11 Vdcluve.

118) 0 parle din aceastO hotarnica In: Uricarul N 'a X, pag. 176
179, iiisA e semnatA de C. Caragea, comis-ispravnic de BacAu. O copie
completA In pástrarea mea, dela lord. Beri1O-Bosoteni.
119 Nepublicat. Copie In ThIstrarea mea, dela lord. Berilà-Bo-

www.dacoromanica.ro
 83

Proprietar Hatmanul Alecu Aslan i r5.zesii.

In Gandica de proprietdfile din Moldo va, 1833, e tre-
cut la fila 21, No. 26. Ndsoesti °cok' Bistritei
eum proprietar Hatmanul Alecu Aslan120).
Condica abetedard 1833. N5soesti, tinutul BacAu,
ocolul R3istrita, deleia 6 (dosarul 6) 1.
ln itatistica proprietd(ilor satelor din Moldova
1846 NAsoesti, ocolul Tazläul de Jos, ImpArtit in:
NAsoesti hatmanul Aslan, Nlsoesti rAzàsi. Total 76 fa-
mili de liuzi122).
Marele dictionar geografic al Romilniei 1901.
Násoesti-Cetàtuia, mosie judetul Bac5u, plaiul Taz-
l5u1 de jos, comuna Nadisa. O parte din mosie, Inainte
de secularizare, tinea de Mfm5stirea Berzuntului. Pe a-
ceast5 mosie a fost ceart5. i judecAti dese Intre räzAsi
egumenii M-rii Berzuntul.
Ndsoesti particulari subdivizie a statului Nd-
soe§ti rázAsi, la 2 km. de Nadisa. Are o populatie de 58
familii sau 225 suflete, o bisericá datolick cl5dit5. de
locuitori In 1865.
Nclsoe#i-rdzeisi. Are o populatie de 77 familii sau
301 suflete, o bisericá ortodox5, cládità de locuitori la
1777, un preot si un cAnt6ret.
Dic(ioarul statistic din 1914., vol. I, pag. 80. Nd-
soe§ti-sat, locuitori: bárbati 133, femei 122. Total 255".
Nu e trecut In statistica rAzesilorde1a1921de P. Poni,
In schimb e trecut satul Strugari com. Nadisa cu 96 rà.-
zesi. NumA'rul sufletelor din satul Strugari: 427.
In satul Násoesti se &ese familii de ArOeleni veniti
de peste munti i intrati ca luceätori pe mosii.
A fost o familie numità CrAciun Brasoveanul. Nu-
márul locuitorilor In 1928: total 279 suflete; stiutori de
carte: bärbati 21, femei 8. AstAzi sunt putini r5.zesi.

Acad. Rom. mss. 733.

Uricarul, vol. VIII, pag. 70.
Uricarul, vol. XV, pag. 370.

www.dacoromanica.ro
 SATUL STROESTI (ROMANE5T1)

Acest sat este asezat la gura päräului Cernul care

se varsh. In TazIkul Mare. Numele li vine dela proppie-
tarul acestei mosii 0 mai tArziu Intemeetorul satului,
dela Popa Stroe, despre care slim a In anul 1497,
111artie 15, cumpä'rà dela Mhrina, fata lui Mihul Berescu,
unloc impotriva Berestilor, etc.123).
La Inceput satul a fost infiintat pe dealul Stroesti-
lor si mai tärziu locuitorii 10 mutä satul pe albia Taz-
thului Mare, unde erau mai aproape de ap'ä si apoi si
isvoarelor fântânilor erau mai la suprafatà. Poenele
pomii fructiferi ce se ghsesc pe dealui Stroestilor, ne
arath a ad a fost un sat.
In actul dela 1546 Aprilie 25 dela Petru Rare§
pe care 1-am publicat la shtul Beresti, mt se pomeneste
nimic de Stroe§ti, ci numai se Inthreste mostenirea fiilor
lui Popa Stroe, arätându-se hotarele mosiei. Se poate sä
fi existat satul In vremea aceea, Irish n'a fost trecut in.
act 124).
In documental din 1573, Aprilie, dat In Iasi de loan
Vodá cel Cumplit, se Inareste nepotilor lui Popa Stroe
mostenirea rämasà dela acesta: rug'and dela Domnia
noasträ IntAriturà pe dreapta lor mink arAtand si ud-
cul de cumphrätueä ce au avut mosul lor, Popa Stroe cel
bAtran, dela strämosul nostru Stefan vv. cel BAtran, pen-

I. Bogdan. Documentele lui Stefan cel Mare (in rezumat).

0 copie a Intregului document se afLA In plstrarea mea.
Gh. GhibKinescu. Surete i Isvoade, vol. XVIII, pag. 214..

www.dacoromanica.ro
 86

tru o poian6 drept impotriva Berestilor, prin TazlAu la

gura Strambei, ce se numeste acum Stroesti", iar mai de-
parte hotar acestui mai sus pomenit sat Stroefti
§i poeni si bAlti si locului de moarä ce sunt irdpotrivia
Berestilor, prin TazIdu la gura Strâmbei etc. etc.". Afpoi
se insirà hotarele ce le gAsim In documentul din 1497,
trecut la satul Beresti125).
.Acesta este primul document in care vedem men-
tionat satul Stroesti. El Insá trebuie sá fi luat fiintä. ime-
diat dupä anul 1497, când Popa Stroe devine stäpan al
acestui päinânt pe care e crädit satul.
Analizand cuprinsul acestor dou'd documente, vedem
cä satul Stroesti a luat fiintd, pe o parte din vechea pro-
prietate a lui Mihul Berescu, pe care In anul 1497 Mä-
rina, fata lui, o vinde lui Popa Stroe.
Se vorbeste apoi de poiene, ca: 0 poiand la gura
Strâmbei, o poianä deasupra Strambei, numitä. Runcul
si alte poiene; de aci deducem, dui-A cum afirmil si IA-
trânii de azi, cil aceste locuri erau acoperite cu phduri
dese si bdtrâne unde Isi adAposteau averea si familia,
In vremuri tulburi, strAmosii lor.
In anul 1927, In revista Ioan Neculce" (vol. VI,
pag. 352) dela Iasi, D-1 prof. M. Costächescu publich" 4
documente din anul 1400 dela Alexandru cel Bun. Intre
ele se ghse§te unul din luna Iunie 29, In care Alexandra
ce! Bun Intäreste lui Stroe si Ivan douà sate: Poiana,
de pe Tazläu, lui Stroe si Gärtanul, mai sus de Crartan, lui
Stroe si Ivan.
In observatiile pe care le face la urma doc. vrea sä
identifice satele arätate In doCumente, spunând pentru
satul Crârtanul: Satul Crartanul nu si-a pästrat numele.
Poste si 1-a schimbat In acel de Stroesti si va fi fiind
satul cu acest nume din comuna Tetcani, tinutul Bacä.u.
Afirmatia D-lui prof. Costächescu nu este justà, de-
oarece satul Gärtanul n'are nici o legAturà cu satul Stroesti

125) Documentul din anul 1573 Aprilie, nu e publicat. Avem in

pAstrarea noastra o copie fotograficA dupa original §.1 un suret din
1817, Martie 7.

www.dacoromanica.ro
 87

care ja fiintà dupà anul 1497, e'and Popa Stroe cumptirà

o parle din mo§ia Marinei, fata lui Mihu Berescu, dupä
cum am vgzut mai sus.
Cred cä acest sat, mai curand vi-a schimbat nu-
mele din Grârtanul In acela de Gdidarul, sat In apropiere
de sil,i§tea lui Coman, in com. S'anduleni, jud. Bacdu.
Pe Panel apropierea de nume, mai intervine §i argu-
mentul c. aqest sat, Gäldarul, s'ar gäsi in hotarelc ark-
tate n acest act, din 1400, Iunie 29.
Vom trece acum la lnfinarea documentelor de ho-
acte de danie, zapise, etc.
Zapis de vcIrmare din anul 1667, Febr. 10, lafi. Ilisei
BrAtuleanul din satul Stroe§ti, a vandut ocina sa din sa-
tul Sperle§ti i RAchiti§, lui Neettlai Buhu§, mare logofht;
martori din satul Stroe§ti §1 Bere§ti126).
Anul 1667, Febr. 12, lafi. Zapis de vdnzare. Tudo-
sie, ginerile lui Simion Pepelea, ce a fost cäpitan, au
vandut lui Neel'lai Buhu§, mare Logorät, ociná i mo§ie
din sat din Sperle§ti dela Turlui; martori din satul
Stroe§ti 127).
Anut 1707, Febr. 10. Zapis de da.nie prin care Gri-
gora§ därue§te un loc de prisacd, c5.m5.ra§ului
§i. care loc este la Stroe§ti dela Coroiu la deal, care loc cu
poianà cu tot A. fie a D-sale dre¡apt5. o,cinà i mo§ie In
veci 122).
Anul 1817. Caite de judeoatà din anul 1817 dela Di-
van pentru impresurarea mo§iei Stroe§ti, dela tinutul Ba-
despre mo§ia Bo§otenii ràze§e§t022).
Anul 1817 lulie 30. Carte de judecatà dela Divan
pentru impresurarea mo§iei Stroqii, despre mo§ia Buc-
§e§ti-Jrà'zà§e§ti dela tinutul BacAulUi130).
Anul .1818 Martie 8. Carte de judecatd dela Divan
In pricina lui Pintilii Berilá, Simion §i loan Cernatu,

Uricarul, vol. XII, pag. 324.

Uricarul, vol. XII, pag. 320.
Uricarul, vol. XVII, pag. 276.
Uricarul, vol. VI, pag. 309.
Uricarul, vol. VI, pag. 312.

www.dacoromanica.ro
 88

cu Luptil Chifan i alti ai säi, pentru mosia Stroqti dela

tinutul Back'lui131).
Anul 1818 Martie 25. Carte de judecatà dela Divan,
pentru despartirea hotarului mosiei Berzuntul, a schitu-
lui, despre mosia Stroefli-rdzefeascei, dela tinutul Ba-
cAul ui 132).
1824 lulie 25. loan Sandu Sturza, domnul Moldovei,
intäreste anaforaua Divanului domnesc, in pricina des-
pärtirii anosiilor Stroefti §i Bo§oteni133).
Satul Stroesti e trecut in härtile Moldovei dela anul
1790, 1833 si in harta statistich ruseascA dela alnul 1839,
cu un nuniär de 52 familii.
In condica liuzilor 1803 satul Stroesti räzä-
sesti, in ocolul Tazläul de Jos. Numärul liuzilor: 27. Suma
totalà a birului, 536 lei. Oamenii se ocupà si cu cdräusia;
au loe putin"134).
Este trecut ca sat rAzäsesc i in Catagrafia dela
1820 si 1831.

Calagrafia Bacclului. 1820.

Stroestii are in anul 1820 un numär de 36 brrnici,
care plätesc 160 lei pe sfert de an.
Numele locuitorilor.
Ion Bou bätran buta Cojocaru
Nitil Solomon Vasile Roman
Vasile Solomon Ion Roman
Constantin Chiriac Stefan Roman
Ion Ghidibaca Sandu Roman
Sandu Ghidibaca Ion Berca
Constantin Hosman Ion Basa
Dumitru Hosman Apostol Munteanu

Uricarul, vol. VI, pag. 313.

Uricarul, vol. VI, pag. 313-314.
Uricarul, vol. XVII, pag. 295-310.
Uricarul, vol. VII, pag. 295.

www.dacoromanica.ro
 89

Ionitä Chiriac Gheorghe Rotaru

Grigoras Vasile Teles
Gheorghe Berca Stanciu Läckus
Vasile Berca Stefan Munte
Gheorghe Loghin Toader Tere§
Gheorghe Amäriutii Ion Liche
Cosma Rosu Gheorghe Ruset
Iftimie Arhip Anita Vädana
Paväl Mazärea Dochita Vä.'dana
Lupu Munteanu Dochita lui Vasile
Total 36 locuitori, dinlre Ion Bejenaru
care sunt: 18 de frunte, 7 Ion Bejenaru
de mijloc, 11 de coadd.. Au Vasile Inim6 Ra
84 vite albe, 4 cai, 92 oi. Gheorghe Anitei
Slugi care nu pleltesc bir: Total 12 slugi.
Stolnicul Sacard are dou5 Alte bresle:
slugi: Preotul Nicolai are un
Gheorghe Balan scutelnic.
Constanlin Balan Diaconul Gheorghe Leca
Ceiminarul Rafaild (gine- are un scutelnic.
rele) are o slugh': Mai sunt 4 birnici ai altor
Gh. zet Solomon sate:
Logofeitul Ghica räposat, Ion si Vasile Doru dau
are o slugä: bir la Bosoteni.
Ion Loghin Ion Rochita pläteste bir la
Ceiminarul Dumitrache Ro- Vidrascu.
set are o slug5.1 Constantin Sterian pläte§te
Aleineistirea Berzunf are 7 birul la Tescani.
slugi: Sunt 3 mazili-rupta$i.
Ion Ardelean Pintilii Berilä
Mihai Ardelean Simion Berilà
Gheorghe Ungureanu Gheorghe Simion, fecior lui
Constantin Ardeleanu Simion Berilä.
Din co,ndica Extracturile regularisirii anului 1831"
Arhivele statului din Iasi. Tr. 644; op. 708; No. 96.
Stroe$tii, Tazrául de Jos, jud. BacAu are in anal 1831
44 Birnici care pinesc 1320 lei pe an.

www.dacoromanica.ro
 90

Bejenari hrisoveliti, nici unul.

Oameni färä cApdtai (palmasi) nici unul.
4 Mazili care plätesc 120 lei pe an.
1 Ruptas.
Treptele ftird dare slujbafi.
2 Preoti.
1 Dascäl.
1 Bisericii.
1 Privilegiat.
1 Strajiä.
3 Bilträni nevolnici.
4 Vaduve.
Proprietar, razesi.
In condioa de proprietd(i din Moldova 1833136), Stro-
estii e sat rázasesc; e in ocolul Trotusului.
In Condica abe(edarei 1833: Stroesti, ocolul Tro-
tusului" 136).
Statistica populafiei satelor din Moldova 1846. Stro-
esti, ocolul Tazläul de Jos, are 47 familii (liuzi).
Tabloul improprietdritilor din 1865, dela primdria
Beroti-Bactlir. Pe mosia Stroesti-razdseascä. s'au cons-
tatat cil. sunt 35 locuitori sezatori pe pärtile a mai mul-
tor räzäsi sunt partasi cu invoialä speciald, nefa-
când clacii dupa articolul 4 si n'au nici locuri de hranfa
dupa art. 13 din asezämântul sätesc din 1851. N'au avut,
fiindch räziísii n'au avut de unde a le da locuri de hrana".
In 1864, räzesii din Stroesti erau in majoritate clä-
casi.
Dic(ionarul statistic. D. Frunzescu 1872. Satul Stro-
esti, plasa Tazläul de Jos, com. Beresti".
Murete dic(. geografic al Romdniei. 1902. Stroestii Cu
sectia 1Roiniinesti, plasa Tazlaul de Jos, com. Beresti; la
3 km. depärtare de Beresti. Are o populatie de 241 10-

Acad. Rom. mss. ,733, fila 23, No. 36).

Uricarul, vol. VIII, pag. 82.

www.dacoromanica.ro
 91

cuitori, o biserick clàdità de locuitori la 1824 §i repa-

rata la 1890, cu doi cântareti".
Dictionarul statistic al Roindniei, 1914, pag. 82:
,;Stroe§ti-Romddesti, dela 1908 e la com. Tetcani, care e
comunA Infiintatli. la 1861. Num5.rul sufletelor: 232.
Statistica reizefilor de P. Poni, 1921. Tabela X, pag.
98: Salmi Stroe§ti e trecut ea. In 1864 nu mai avea nici
un rAze§. NumArul liuzilor: 27. Menaje In 1912, 61".
Stroestii la inceput se g6sea dincolo de albia Cernu-
lui, pe cotul lui Lovin. Boierul Rafaill a stricat satul pe
motiv cà vatra satului Stroe§ti nu trecea si dincolo de
apa Cernului. Oamenii au fost nevoiti sà mute satul a-
colo unde se Wiseste asräzi.
Nuinele de Stroe§li, acum e putin cunoscut de lo-
cuitorii de prin. Imprejurimi, c5.ci azi satul se numestc
RomAnesti, luandu-si numele dela un räze§ bogat, numit
Roman, ai cArui urmasi si-au fAcut locuintele pe eke-
§ia lui Roman, alcdtuind astfel un c'dtun sau o sectie
cu numele de Romänesti. Satul Stroe§ti astäzi, a ajuns
ca o anex5. a Romänestilor, si numere lui se perde me-
reu, odatà cu acela al räzesilor.

www.dacoromanica.ro
 SATUL ENACHESTL

Tot pe vechea mosie a Mdrinei Berescu, mai este si

satul Enächesti de azi, care a luat fiintä aproape de si-
listea satului Petrilesti, pomenit in documentul dela 1491.
Este asezat la gura pdräului Nadisa, unde se varsä
In Tazläul Mare si e locuit de räzesi innemuriti cu cei
din Bosoteni, Stroesti i Beresti.
E sat nou. Nu-1 vedem mentionat nici inteun act
Ora la 1833.
Cred cá numele îi vine dela un räzes bogat, care/
locuia in aceste pärti, numit Ion Enache, de care se vor-
beste inteun doc. din 1762 Ianuarie 17137). El avea mo-
sie in Beresti, Petrilesti i Bosoteni. Urmasii lui, inmul-
tindu-se, au intemeiat satul Enächesti pe locul vechitt-
lui sat Petrilestii. Intemeierea satului Enächesti o putem
pune pela 1780-1800.
Acest sat 11 gäsim trecut in harta ruseasa. dela 1839,
sub numele de Cearna-Lunca Lunca neagrä iar
In parantez6 e trecut Enächesti, cu 34
E trecut i in harta austriacä dela 1852.
in marele dietionar geografic al Romaniei, 1901.
Enächesti sat, judetul Bacäu, plasa Tazläul de Jos si
resedinta com. Bosoteni, situat pe paraul Nadisa de-a
stänga Tazläului Mare".
Are o bisericA clädità de locuitori la 1885, deservitä
de un cântäret si alta catolick zidità tot de locui(tori

137) Uricarul, vol. XVII, pag. 268-272.

www.dacoromanica.ro
 94

anul 1872. Sunt 219 familii sau 616 suflete, dintre care
42 Unguri.
In satul Endchesti se gdsesc multi Ardeleni, veniti
aci din cauza persecutiilor unguresti i intrati ca ser-
vitori sau lucrdtori pe mosie.
Diclionarul statistic al Romeiniei, 1914, vol. I, pag.
80. Endchestii, oomund infiintatd la 1864. Numdrul popu-
latiei e de 712 suflete. Are o moard de apri si una cu
benzind".
Statistica reizesilor de P. Poni, 1921, pag. 123. End-
chesti sat, comuna Endchesti. Regiune deluroasd. Capi de
familie cari au p4mant: reizesi 163. Improprietdriti la
1864, nici until. Färd phintint: 15. Numilrul sufletelor din
sal: 712.
Satul Stroesti nu este pomenit nici in condica Liu-
zilor, nici in Catagrafiile dela 1820 si 1831, nici in con-.
dica proprietdtilor din Moldova 1833. Asttizi stint vreo
120 rdzesi. Totalul sufletelor: 740.

www.dacoromanica.ro
 ISTORICUL SATELOR DE PE VALEA
TURLUIULUI.

Rand aci am vorbit de satele rgzesesti, asezate de a

parte §i de alta a v6ii Tazlilului Mare, de pe mosia lui
Mihu Berescu. Acum vom trece la satele de pe valea
Turluiului, care au fost asezate pe mosia lui Giurgiu
Ungureanul, iar dupà Impdrtirea acestor mosii, la cei
2 nepoti de soil: Ulea §i Iuga, aceastk parte i s'a venit
lui Ulea ,dup'a cum vom vedea din. documente
lui Iuga, partea dela TazIdu, pe care credem ctl a moste-
nit-o Mihul Berescu, fiul lui.
In vechime, pe valea Turluiului, era drumul ce ducea
la Back' si lega valea Trotusului cu valea Bistritei. Acest
drum se Nate vedea bine in harta ruseascit iIela 1839.
Pe aceastd vale si In preajma drumului vechiu au
existat mai multe sate, care in decursul timpului vedem
di dispar. Asa sunt: Sperlqti, Proce#i, Negrile$ti §i Netz-
ighi$e#i, ilimitnand pdni't astAzi, doar numai urmele ve-
chiului sat Coman, unde se gäsesc asezate de curfind
vreo 40 familii.
GAsim si pe valea Turluiului, câteva sate mici, cum
e satul Turlui, care a luat fillip pela 1569 si dare sat
a luat numele dela päraul Turlui ce trece prin el.
Tot pe aceastà vale gAsim si satul ¡azul, cu cAteva
familii, asezate pe vechea siliste a Iazului, localitate unde
duph cum am dedus la inceputul acestei lucrAri a
avut loc lupta dintre Mihai Viteazul si ostile liii Ieremia
MovilA, la anul 1600.

www.dacoromanica.ro
 96

Primul document care pomeneste de existenta sate-

lor de pe valea Turluiului, este dela Alexandru col Bun,
din ,anul 1409 (6917) Ianuarie 28, in care se spune: Ale-
xandru vv. intdrefte lui Giurgiu Ungureanul salele de °cl-
ad: Ungureni, Suhodolu i la Turlui: Procestii,
Negrilestii i Neag, unde este Neaps jude si mai
In jos, unde este Coman138).
La fixarea hotarelor se spune: Iar acestor sate dela
Turlui, cu toate poenile i ca toate vechile lor hotare, pe
unde din veac au umblat, nestricat lor niciodatä. In vecii
vecilor, etc.
Din docurnentul acesta vedem cà satele n'au fost
dàruite lui Ungureanul, ci erau sate de ocinii. Deci ve-
chimea acestor sate e cu mult inainte de 1409 si ele
au fost stApanite de pdrintii lui Giurgiu Ungureanul, dupiä
cum se vede si la fixarea hotarelor.
In uricele lui Alexandru cel Bun si al succesorilor
lui, vedem cA cele mai multe din ele contin intäriri de
proprietäti si sate, si putine ne aratä. danii.
Dela Stefan cel Mare incoace, deosebirea intre un-
cele de danie si cele de inUirire, se face cu usuantil,
Uricele privitoare la sate, mai ales in vremea lui Ale-
xandru cel Bun, au toate, forma unor danii, dar cetite
cu atentiune se poate vedea cà ele nu cuprind decat
niste
Asa e cazul cu uricul de mai sus. Dacà insd luqin
searna cá acele sate ddruite de domn lui Giurgiu Ungtt-
reanu, sunt iocinele lui Giurgiu, atunci vedem cà avem
a face nu cu o danie, ci cu o intdrire.
La inceput, la primele documente, formala era la
fel, asa c5. usor se puteau confunda uricele de inthrire
Cu cele de danie, cum e chiar in do'c. din anal 1409.
Un alt motiv care ne face sà conchidem ca un
uric e de Intärire si nu de danie, este acela pe care-I
gäsim in multe documente unde dupá numele satulul

138) Revista loan Neculce", vol. VII, pag. 170; Acad. Rom. pe-
ceti Isi M. Costacliescu, Documente Moldovenesti inainte de $tefan cel

Mare, vol. I, pag. 64.

www.dacoromanica.ro
 97

ddruit, g'äsim mentiunea: uncle este casa sau curtea

ca,re ne permite sä conchldem cà avem a face cu o In-
tärire si nu cu o danie, ex.: Documentul din anul 1128i
Aprilie 15, prin care Alexandru cel Bun, 11 milueste
Ii Intäreste lui Valcea, fiul popei Zaharia, un sat pe
CAlugära unde este casa lui139).
Pe vremea lui Alexandru cel Bun, puterea Domnu-
[Iliera mare. El era judecdtotul suprem, dädea earti
de judecatä, hotärà pricinile relative la stäpaniri teri-
toriale. Era deci firesc ea supusii Domnului sä primeascA
pergambiitul de Intarire, cu marea pecete de cearä a-
tärnatä de el, ea cea mai puternied apärare Impotriva
poftelor nedrepte ale rudelor, megiesilor si ale dusma-
nilor.
Stdpanii de sate si mosii luau uric dela cancelaria
domneascä In schimbul unei taxe hotätite pentru elibe-
rarea uricului. Actului la Inceput i e da forma de danie,
cä'ci se pare eá aceastä formulä avea mai multä'
Actele pentru aceeas stäpanire, primeau Intäriri dela
un sir Intreg de Domni, eari intäriri le dädea o stäpanire
linistitä, In timpul acelei domnii.
Toate locurile fä'rä de stä'pâni, adicá fárá jude ere-
' ditar, au fost luate pe seama domniei si considerate ca
locuri domnesti. In cazul nostru, satele däruite lui Giur-
giu ,Ungureanul sunt indicate astfel: »uncle este fude
Neagd$ $i mai in ¡os, unde este Coman". Saful unde este
jude Coman este silistea Comanului, care se gäseste as-
tsäzi, sub ngmele de Satul Nou, in preajma soselei San-
duleni-Bacä'u, iar nu Comänesti, cum 11 &inn identifieat
In revista Loan Neculce" No. 7, pag. 170, la observatii:,
Din ceroetarea documentelor ar tezulta cä sluji-
torii domnesti, cari ocarmuiau satele, pe mä'surä ce sa-
tul trecea prin danie In pnoprietatea unui boier sau
unei mândstiri, treceau i locuitorii sub autoritatea bo-
ierului sau a mänästirii, care avea dreptul sä.'-i menti.ttä
sau Indepärteze.

139) Uricarul, vol. XVIII, pag. 1; M. CostIchescu, Documente.

Mold., vol. I, pag. 206.
7

www.dacoromanica.ro
 98

Cei mai vechi slujitori ai satelor, pe cari îi intal-

nim In documente sunt: Juzii §i Vatamanii. Ei aveau
numai atributiuni Cu caracter judiciar i fiscal 140).
Satele, cand nu purtau un nume propriu, imprumu-
tau numele dela aceste fete satesti: cneazul, judele sau
vatamanul, care a locuit in ele.
Alt document care vorbeste de aceste sate e cel dela
14.32, lunie 29, Suceava, prin care Die vv. intareste da-
nia facuta de Giurgiu Ungureanul, nepotilor lui de sona,
Ulea §i fratele sau luga, doua sate la Turlui, anume
Spronestii i Neaghisestii; iar dupá moartea lui, jumatate
din satul unde este casa lor pe Neviram).
Anul 1448 Sept. 3. Petru vv. harazeste panului Ulea,
pentru credincioasele sale slujbe, satele anume: la Co-
varlui jumatate sat din Ungureni, la Nevira i 1/2 din
moara i Sperlesti la Turlui i Spronesti mai jos de
Sperlesti i Neaghisesti in dreptul Sperlestilor i Bosoteni
la Tazläu i Silistea lui Petrila i Tisesti la Trotus
Budesti sa-i fie uric lui i fratelui sau Iuga cu tot venitul
cu tot holarul pe unde au umblat din veci142).
14.62 (6970) Alai 15, _MIMI." stefan cel Mare inta-
reste dania ce o face AlcIrina, fata lui Ulea, matusii sale
Stana, femeia lui Sima, 1/2 satul Sperlesti i vanzarea
ce o face tot ea lui Sima Turluianul, silistea Comanului,
iwnpreuna cu poiana, drept 70 zloti tiltdrasti, din banii
lui deosebiti de acei ai femeii sale Stana.
Diomnul intareste Stanei, femeia lui Sima acea juma-
tate de sat din Sperlesti, ei i copiilor ei, nepotilor si
tot neamul ei care 1.1 va fi mai aproape; iar lui Sima,
silistea Comanului, impreund cu poiana, Ii intare'ste lui
copiilor lui, etc.

140) I. Bogdan. Cnejii roll-n:41i, In Anal. Acad. Rom. seria 2,

tom. 26 (1903 , pag. la
141 Radu Rosetti. Mmantul..., etc., pag. 134. Acad.,
'well 5; M. CostAchescu. Documente Mold., vol. I, pag. 342.
142) Acad. Rom. Peceti 103 si Catalog. de fise al documentelor;
Radu Rosetti, Pättaintul, etc. pag. 134 (rezumat); M. Coslilchecu.
Doc. Mold., vol. II, pag. 355.

www.dacoromanica.ro
 gg

Hotarul Sperlestilor sti fie la fel In totul cu cealaltd

jumdtate de hotar, iar hotarul acelei siliti i poiene, pe
unde de veac s'au apucat143).
Din acest document vedem cum moslenitorii lui pan
Ulea st6piiniau satele de pe valea Turluiului pe care le
valid cu timpul. Tot de aci vedem cä sotia avea drept
egal cu bArbatul la stApanirea satului si a p6mântu1ui.
Ea putea dispune dupil plac de proprietatea ei, putând
s'o viindil oricand.
Tot de aci se constalti, chiar separafia de patrimonii,
intro soti.
Astfel Milrina a diiruit mätusii sale Stana, 2 din
sat, iar sotului acesteia i-a vandut pe pret de 70 zloti
tatilrästi silitea Comanului. Domnul a confirmat Invo-
iala, astfel c satul dàruit Stanei, sà." fie rnostenit numai
de rudele ei, iar silistea Comanului, care era a lui Sima,
sà fie mostegilà numai de rudele acestuia.
La anul 1546 April 22 Hui, Petru vv. (Rares)
tilreste dreaptà mosie i ocin6 lui Musa si semintia sa
Dragotil, din direase ce au avut mosii lor Ulea i fra-
tele lui, nunait Iuga dela Ilias vv. si dela Stefan VV.
satul, anunte 1/2 de sat de Sperlefti partea de sus si ju-
millate de sat de Proceoli si 1/2 de sat Fechele#i, ca sl
le fie lor dela noi uric cu tot venitul lor j feciorilor
tor, etc.111).
Aici vedem cum Petru Rares anuleaz6 documentele
date de stefan V-lea Lilcustfa, rivalul säu.
In acest document ne apare n.umele unui sal nou,
l'echetesti, care era tot pe valea Turluiulni, In vecimsitatea
Sperlestilor. Asupra familiei Dragota, avem un document
In aceastà monografie, la satul Beresei, din timpul lui
Simion Movilli, 1607 Mai 26, Iasi.
1569 (7077) lunie 30, Suceaua. Bogdan vv. Ldpw-
neanill Inteiressle fiilor Stanei, 1'2 din satul Sper!esti da-

113 Uricarul, vol. X, pag. 146; I. Bogdan. Documenlele lui

Stefan cel Mare, vol. I, pag. 65.
144) Uricarul, vol. X, pag. 227-228; Calalogul de fiw al (locu-
mentelor dela Academia Roman.i; Acad. Rom. Peceti 59 i 97.

www.dacoromanica.ro
 l00

nie dela mätusa lor Marina, fata Ulinii; asemenea In-

tdreste lui Oräs userel i fratilor säi, cumpäräturà Mcutä
In silistea Comanului, dela Neacsa, fata lui Petru Tur-
luiul, nepoata lui Sima Turluianul, cu 40 zloti tätärästi 145).
In anal 1569 (7077) August, lasi, Bogdan VV. In-
täreste lui Vascan fecrjorul Lucai, vänzarea ocinei sale
lui Giurgea Härtan 1/2 sat din Turlui, din a noua parte
din a 3-a parte din trei pärti o parte. Apoi jumätate din
sat din Neg'äsesti, din a 9-a parte, din a 3-a parte, din
trei pärti o parte a vandut-o lui Trif i feratii sale, Tux-
dosiei, Orept 150 zloti tätärästi 148).
Acesta e primul document In care se mentioneazä
numele satului Turlui de astäzi, singurul sat rämas din
cele pomenite pe valea Turluiului.
Zapis de mosie din anul 1665 Aug. 3, Iaci. Prin acesta
Mihäilascu Beldiman biv vornic de gloatä si Constantin
Beldiman fost parcAlab, urmasii lui Nechifor Beldiman
care a fost logofät mare, vand lui Neculai Buhns, lo-
gorät mare, ocina din Turlui, din trei siliti toate partite
lor ce se vor alege din Procesti, Negäsesti si din Sper-
lesti, tinutul Trotusului.
Aceastä vänzare o fac, dupä cum declarà ei: .Pen-
tru care lucru rdmasem la pagubd mare din n4te slujbe
zlotdrii, dela (inutul Neamfului i dela (inutul Bacd'ului ?i
avem strdnsioare mare de bald cd ne dedese la lefegii
(implinitori de bani) deci noi vdzdnd cd cu alta nu ne
vom putea mAntui tne-am rugat dumisale, lui Buhtq,
Logoldtul cel mare, ca sá cumpere dela noi o °cilia, etc.
Apoi: Iar dacä. cin.eva dintre fratii nostri sau rudele
noastre sau din räzäsii nostri vor avea de Intrebat, pe
noi sá ne intrebe §i noi vom da samä, iar cu Dumnealui:
sä treabá ci sd-si tie Dumnealui mosia cum a
cumpArat-o 147).
Se vede cd vänzätorii de mai sus erau administra-
toril zlotari (adunAtori de zloti) 148) din tinutul Neam-
Gh. GhihAnescu. Surete, etc., vol. II, pag. 326.
Uricarul, vol. XVII, pag. 251.
Uricarul, vol. X, pag. 230-232.
Vezi doc. din 1742. C. Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro
 101

tului §i BacAului §i neputând plAti sumele trebuitoare

oamenilor sau domniei ei au vAndut ocinele lor.
Dreptul de protimisis Il vedem incepAnd de acum
de oarece ei spun: ca fratii, neamurile §1 rIzA§ii s'A nu
se amestece in aceastA vanzare" etc.
Dreptul de protimisis impiedica pe once rAze§ de
vinde mo§ia unui strAin, pAn5. nu erau intrebate mai
întâi neamurile §i rAze§ii din sat dad. nu vor s'A o cum-
pere ei.
Din acest document mai putem vedea cum clasa ril-
ze§ilor era elementul curat românesc §i din ea se recruta
boierimea tArii, care a fAcut fala trecutului nostru.Numai
In acest document putem vedea dtiva mari boieri, cari
s'au ridicat din rAze§ii dela tinutul Bac'Aului.
Zapis din anul 1667 (7175) Oct. 15, laoi. Sub Duca
VodA, Grigore CAlughrul feciorul Cretului a van-
dut ocina dela scdul Sperlesti ce este la Turlui, tinutid
BacAului din a III-a parte de sat jumAtate care se chea-
ma partea tAtArasd, lui Neculai Buhu§, mare logafAt
drept 100 lei bdtuti.
Martori din Nadi§a149).
Zapis din anul 1667 (7175) Febr. 12, Iasi. Tudose,
ginerile lui Simion Pepelea, ce au fost dpitan, au van-
dut lui Neculai Buhu§, marele logoait, ocinA§imo§ie din
sat din Sperlesti la tinutul Trotu§ului ce este la Turlui.
Martori din Stroe§ti150).
Anul 1665, (7174) Dec. 20, Iasi. Iona§cu Pepelea din
Bere§ti vinde ocina §i mo§ia din Sperlesti a 4-a parte din
tot satul Sperle§ti ce este la Turlui, lui Neculai Buhu%
logorätul cel mare. 1VIartori din Bere§ti §i Nadi§a151).
Zapis de vdnzare din anul 1667 Febr. 10, Ia§i. Ilisei
BrAteleanul din sat din Sperlesti a vândut a lui dreaptA
ocinà§i mo§ie ce se va alege din sat din Sperle§ti i din

Uricarul, vol. XII, pag. 318.

Uricarul, vol. XII, pag. 320.
Uricarul, vol. XII, pag. 321.

www.dacoromanica.ro
 102

Wächitis, partea lui, a viindut-o lui Neculai Buhus, marQ

logofAt. Martori din Stroesti i Beresti152).
Carte de volnicie din anul 1730 lunie 26, (lath' de
Grig. Ghica vv. lui Dumitnavu Pdcuraru, a tine si a
stdpani a lor dreapa mosie ce zis6 cà o au la tinutul
anume: Suhodolu i Lunca i MAncesti i Na-
disa i Wächitisul si Sperlesti i Sk6tura si sá aib5.
lua a zecea de pe acele WO de mosie si din fânat
din prised cu stupi si din grklina cu legume si din
pomet, din bAlti cu peste, din tot looul cu tot venitul.
dup. obiceiul vechiu153)".
Anul 1758 lunie 12. Carte de judeoatei dela Divan.
In judecata dintre dumnealui 116'ducan Roset, fiul
rAposatului banului Lord. Roset, prin vichilul sdu Kiriac
Bibiri, cu I. Marcu, Vasile Mäcdiald 1 alti impreunil
cu dânii. Acestia se Aluesc ca In mosia Sperlqti dela
tinutul Bacraului ar fi avand i ei parte bastinà strämo-
seascà i cä. dumnealui 115.4:lucan Roset, cu mosia dumi-
sale ce se numeste Turluiul, care se hotil.rilste cu mo§ia
Sperle§ti.
In urma cercetàrilor actelor, s'a v5.zut cà toat5. mo-
sia Sperlesti se cuprinde In schimbäturà si cumpAr:_ltu-
rile acestuia, ftirà a mai ràmâne o parte §i al¡tora §i.
deci Räducan Rosel va stilpftni Intreg satul"Sperlesti 154).
In anul 1823 Sept. 7, loan Sandu Sturza vv. d'a." or-
din ispravnicilor de Baal.' O. randuiascà un mazil de
ispravà pentru a cerceta neIntelegerea dintre Agoaia Mar-
ghioala Roset, stäpilna mosiei Turluiul §i rilze§i din mo-
§ia R6chitisu1155).
De pela anul 1750 nu inai vedem vorbindu-se nici
de satul Sperlesti, nici de silistea Sperlestilor, ci nu-
mai de mosia Sperlesti, cum e In documentul de mai sus.
Din cele 5 sate pomenite In documentul lui Giurgiu
gureanu din 1409 Ianuar 28, numai Sperlestii S'all 111,211-

Uricarul, vol. XII, pag. 324.

Uricarul, vol. X, pag. 232-233.
Uricarul, vol. X, pag. 241-244.
Uricarul, vol. X, pag. 239-210.

www.dacoromanica.ro
 103

tinut pdn'a". pela 1700. Celelalte sate au dispttrut mai

inainte.
Din 1667, satele mostenite de Giurgiu Ungureanu
La anul 1409, tree prin vanzarea ce o fac mostenitorii
lui, in stApanirea lui N-lai Buhus,marele logotAt, care la
randul ski le vinde sau le lash' mostenire rudelor sale din
familia Rosetestilor. Aceste sate au fost In sapanIrea
banului Iordache Roset, care stilpanea in Moldova peste
100 sate. Iordache Roset a fost reprezentantul principal
al familiei Rosetestilor si se bucura de cea mai marr
trecere in fata Domnului.
In timpul acesta, douil familii mari de boeri se dus-
nAniau intre ele; era familia Costinestilor si a Rosa-
testilor. Acest Iordache Roset a pus la cale pe Constantin
Cantemir, domnul Moldovei, sà ucidtt pe Velicico Hatma-
nul, fratele lui Miron Gostin, precum si pe Miron Gostin,
ce nu era vinovat, fapt de care domnul s'a c5.it multà
vreme. Dimitrie Cantemir fiul sàu i marele càrturar,
in biografia ce face tatalui sàu, cautà sà-1 apere de a-
ceste fapte.
In anul 1758, Iunie 12, aceste siliti i mosii le g6-
sim In stdpftnirea lui RAducanu Rosetti, fiul lui Iordache
Roselli, deci pc aci nu mai erau acum rttzesii, cki tot
locul este boieresc, deci parte din locuitori au prima sA
rAmiin'd vecini, iar parte de dragul s'au dus
la rudele lor din satele vecine ilzesesti.
In timpul acesta vedem cà apar sate noui, ca satul
Turluiul i Iazul, care au luat fiintA pe vechea sili5te a
satului vechiu, Iazul.
In marele dictionar geogralie al Romaniei, despre
satul Iazul, gdsim urmiltoarele: Iazul, sat jucl. Backt, com.
Dealul Nou, situat lângà Petricica i in valea parkilui
Rtichitisul. Are o populatie de 64 familii. Silistea satului
se aflti. /a Rediul Iazului.
in dictionand statistic din 1911t
Iazul din com. Nadisa are 67 familii
In statistica din anul 1874, in com. Rinduleni se
mai cuprindeau.si càtunele: Comanul, Turluiul i Gàida-
nu', azi alipite la comuna Dealul Nou.

www.dacoromanica.ro
 104

Din mArturia oamenilor bdtrâni din satul Nadi§a

am putut afla cd. satul Cetsátuia de azi e infiintat de rd.-
ze§ii refugiati din satul Sperle§ti.
Ca incheere la aceastd monografie istoricd addogdm
observatia cu privire la numele acestor sate:
Bere§ti, Stroe§ti, Petrile§ti, Ndsoe§ti, Sperle§ti, En'dche§ti,
Proce§ti, Neghise§ti, etc. cd toate au terminatia in efli,
ceeace ne dovede§te cd au fost Infiintate de un stedbun,
ai cdrui tirma§i locuesc §i astdzi aceste sate.

www.dacoromanica.ro
 MARTURII CULESE IN ANUL 1928 DELA
SATRANI, ASUPRA :

Organizárii satelor räze§e§ti.

Dárilor, másurilor de suprafatil, volum, capa-
citate §i asupra Monezlior156).
Primul functionar administrativ era dipitanul de
mazili, care avea sediul la Ocol. (re§edinta
El era mai mare peste un ocol sau plasä §i avea
la dispozitie trei stord§ti cari erau mazili imbrá.cati cu
uniformd militáreasc6;iar In timpurile mai noui, pe la
1852, se introduce institutia jandarmeriei.
bela aceastá datá, cápitanul de mazili avea la dis-
pozitia lui trei jandarmi.
El avea atributiile urmátoare: dädea porunci la vor-
nici §i in acela§ timp §i concurs pentru strangerea ba-
nilor ajdiilor. Tot el trimetea oamenii la cárAu§ie pen-
tru armatá §i pentru nevoile tärii, la fdeutul §oselelor
nationale, care au luat fiintá de pe atunci.
Fiecare om era obligat sá dea boul cel mai bun,
care se imperechea cu alt bou bun, ca s6 tie la drubau-
rile lungi §i grele, pentru a se face cdrilu§ii in interesul
tärii. Tot el primia ordin dela isprávnicie s5 dea pen-
tru armatá un om din fiecare sat care dach' se opunea

156) Toate informatiunile asupra acestor chestiuni sunt calese

dela oamenii hatrani si mai ales dela socrul mea, bdtranul pro-
prietar Tache Soya, urmas de mazili, in vikstà de 83 ani, din salul
Rusliesti. comuna Poduri, jud. Bacau.

www.dacoromanica.ro
 106

era prins Cu arcanul. Un mijloc de a scä'.pa de armatá

era acela de a fi Insurat.
De aceea nu de putine ori s'au vá.zut cazuri cancl cel
urmärit, chuta sä se cils'ätoreaseà imediat, ca astfel s'A
scape de aceastä datorie.
Aceasta situatie a linut pänä la introducerea sor.-
tului, acum 78 de ani, adicä. la 1858.
apitanul de mazili avea sub ordine pe mazili, rup-
lasi si vornicii satelor. El era insä sub ordinele Isprav-
nicului si era reprezentantul oamenilor fayä de autoritäti.
Fácea politie, judeca neIntelegerile dintre oameni, etc.
Cdpitanul de mazili, cu cei trei storästi (jandarmi) in-
solea pe vornic la incasarea därilor. Apoi Cäpitanul, cu
desagii plini de ermilici §i carboave, pleca la Bäcäu la
Isprävnicie. Clipitanul de mazili avea i Insärcinarea de
a stränge darea mazililor i ruptasilor.
Aceasld functie a existat pänä pela 1860.
In satul Bosoteni a fost cilpitan de inazili, Toma
Trofin si peste Bere§ti i Stroesti. La Nadisa a fost
pitan de mazili, Gh. Tisescu, acum vreo 76 de ani.
In doc. din 1667 Febr. 12, gäsim cApitan de mazili
In Beresti, pe Ionascu Pepelea157).
II. Nemeasnicul. Era un functionar pe care-1 gá.-
sim la ocoale. Ca si chitanul de mazili, el a fost creat de
ispravnici In scopul de a-i ajuta In cärmuirea timan-
rilor.
El avea atributiuni de ordin judechtoresc si fiscal,
cerceta pricinile din cuprinsul ocolului §i ajuta la strân-
gerea dárilor. Despre acesti nemeasnici §i despre rolul
lor, gäsim vorbindu-se In porunca datà de Alihail Su(
vv.t Molldovei, In anul 1775, cand se adresà cätre is-
pravnici58).
Cam de pe la anul 1850 gäsim In sate un slujitor
cu numele de nemesnicul pe care In vechime 1-am gilsit
ca slujitor al ocoalelor. El se ocupa de trebile din teri-

Gh. Ghibänescu. Surete §i Isvoade, vol. IV, pag. 50.

Uricarul, vol. IV, pag. 59.

www.dacoromanica.ro
 107

toriul comunei, fiind mai mult un ajutor al vornicului.

Era numit chiar de vornicul satului.
Ocolwl functie la fel cu subprefectul.
Era slujitor al ocoalelor §i existenta lui se constatä
odath cu a cdpitanilor de rnazili 0 a nemeasnicilor. Nu
se cunoaste bine rolul acestui slujitor. Despre el se po-
meneste Inteun document din 1795 dela M. Sutu, vv.
Molilovei 159).
Ocolasul In timpul regulamentului organic este
inlocuit prin privighetorii, subprefectul de mai tárziu.
El avea Indatorirea de a proteja pe sáteni de once
vexatiune si rechizitiune arbitrará din partea oricui. El
era ales de obstea satelor pe timp de 3 ani. Trebuia sá
fie dintre boerii de rang inferior si sd fie stabilit In cu-
prinsul tinutului. Privighetorul era sub ordinele directe
ale Ispravnicului de tinut. El fácea politia sateior si su-
praveghea asupra cislelor locuitorilor Bind ajutat de
mai multi slujitori, intre cari i vechilul de mazili, care
era delegatul mazililor, ce-i apára pela ocoale si ispráv-
nicii.
Privighelorii mai aveau sub ordinele lor si pe vor-
nicii si pasnicii satelor, precum si pe ceilalti slujitori
mai mici.
Vornicul. La inceput era numit de domn, iar de
pe la 1840 este ales de s'ätenii Inscrisi In cisla satului cu
plata birului.
Avea Insárcinarea de a Incasa birul un fel de
perceptor de azi. Tot el forma cisla.
In afará de strängerea birului, el mai ingrijia si de
strangerea proviziilor In cosarul de rezervä.
In satul unde era si un proprietar boier, cum a
fos'.. in Nadisa spátarul Gh. Sion, vornicul avea jumátate
din pecetea satului, iar 1/2 era la boierul satului. Actelie
de vánzare i cumpArare se Intdreau la curtea boierului,
Mud fatd si vornicul satului. Tot el tinca si documentele
satului si aplana neIntelegerile dintre rázási si vecini.

159) Uricarul, vol. IV, pag. 59.

www.dacoromanica.ro
 108

Avea i datoria de a face ispasä la strickiunile ce

filceau vitele In tarink Implinind dela cei vinovati amenda
ce li se aplica.
In lipsa cdpitanului de mazili, vornicul executa po-
runcile domnesti In privinta carg.usiilor, etc.
Ceea ce au fost juzii In sec. 15 si 16, erau
satelor In sec. 18 si 19, pânä la 1866.
Am vAzut ea' vornicii aveau, pe langà atributiuni
'de ordin administrativ, i atributiuni cu caracter fiscal si
judecAtoresc (pricini mici dintre sAteni).
Dupii 1840 ei nu mai aveau calitatea de a judeca
.deoarece din acest timp se Infiinteaz:1 judecatile
cari erau alcAtuite din preot §i trei jurafi, alesi de cAtre
obstea satului.
Cum se ale gea uornicul rilzesului
D. Berl16 de 70 ani, din Beresti).
Cand satul nu era multumit de vornic, care se
alegea de obiceiu la un an, se strângea obstea satului
In casa satului, unde era chemat i vornicul..
sfiltuiti mai dinainte, aranjau ca unul din ei co-
munice vornicului cà este chemat afarà de cAtre ci-
neva. In acest timp, când vornicul iesia afard, obstea
satului It fluera i tiuMea si acesta intelegea cá este
dat afard i atunci anina In gard, Mtul i buciumul, in
care era rolul satului i poruncile care le primia dela
privighetori i ispravnicie si se ducea acasà. Obstea a-
legea alt vornic.
In Beresti au fost vornici: Gh. Ciosu, Vasile Grigoras,
loan Berilk etc. In Nadisa au fost vornici: Vasile Ciosu,
pela 1858 si lord. Patrichi.
VI. Vatamanul. In acelas timp cu vornicul, funciona
la sate si vatamanul, Ins6 ce functiune avea unul si ce
functiune avea altul, este greu de stabilit.
Totdeauna poruncile ce se trimiteau satelor, erau a-
dresate In acelas timp i uornicului si vatamanului, avAnd
sá aducd la Indeplinire poruncile domnesti. Intre atri-
butiunile acestor slujitori este si aceea a formiírii cislei
de birnici ai satului, i strfingerea dàrilor i vqrsarea

www.dacoromanica.ro
 109

lor la isprävnicia de tinut, care la randul ei le varsa

la vistieria thrii.
Inteun document din anul 1742, C. Mavrocordat,
adresandu-se vornicilor, vatamanilor i tuturor locuito-
rilor tärii stabileste vornicii i vatamanii nu mai ag
dreptul a hotari cisla satului, zicand: La eisla satului
boierii zlotari sau vornicii sau vatarnanii nici de cum sd
nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitorii ai sa-
telor". De sigur cà acesti functionari faceau multe ne-
dreptati cu ocazia intocmirii cislei.
\ Pasnicii, slujitorii satesti, in numar de trei in
fiecare sat, aveau atributia de a judeca neintelegerile ca
haturile j bäTäile (anchete).
In o comund mai mare erau in numar de 4. Ni
erau plàtii cu bani ci numai scutiti de dari.
Pasnicii raportau cele intamplate, capitanului de
mazili, iar in lipsa lui, vornicului.
Ei erau un fel de jurati, infiintati in timpul Regula-
mentului Organic ca instanta judecatoreascá skeascà de
unde i cuvantul pamici".
Ei mai adeveriau invoehle i inscrisurile dintre lo-
cuitori. Erau apoi, detindtori ai pecetii satului, care era
formatá din doua parti.
Despre pasnicii s'a vorbit panä: la infiintarea jude-
catoriilor comunale, prin anul 1876.
In Beresti a fo.st pasnic Ion Baciu.
Judef. In locul pasnicilor au iesit judetii, intre
anii 1855-60, cari judecau neintelegerile dintre oameni.
Erau scutiti de dari. Inteo comuna erau 3 judeti.
Cand au esit judetii, au cazut mazilii i capi-
tanul de mazili.
Dupa judeti vin primarii de azi. Judetii aveau atri-
butiile primarilor de azi: hotarnicii, judecati, and-1de.
Judetii erau alesi de oameni i erau mai mari peste o
comunä'. Avea de ajutor pe vornic, care strangea banii
birului. Ei cad la 1859-60, and vin primarii in fruntea
comunelor.
Stordfli. Era-u un fel de militari (jandarmi), cari
impreunä cu vornicul satului executau poruncile dom-
nesti In privinta carausilor etc.

www.dacoromanica.ro
 110

Erau, dupil numärul populatiei, 3-4, fiind un fel

de consilieri oomunali de mai tarziu. Fäceau anchele.
Erau scutiti de däri. Atá't vornicul cat §i storl§tii
erau la ordinele judetului.
La Bere§ti au fost storri§ti: Lupu Hohu, executa
porunci.
X. Pisan. Erau mai multi prin sate §i friceau bilele
pentru vânzare de vite, jalbe, etc. Erau scriitorii sate-
lor. In satul Bere§ti a fost pisar, Bo§teuc.
In rezumat:
lspnavnicul a fost inlocuit prin prefect.
'Ocolafii, privighetorii, prin sub prefect.
Ceipilanul de mazili dispare când apar juderi.
Vornicii satelor au fost inlocuiti prin primari.
Vatamanii, pasnicii §i judetii, au fost inlocuiti lol
de primari.
StorcIstii, au fost inlocuiti cu consilierii comunali.
Ruptasii, la originà erau o clasà de oameni sträini
slobozi, cari friceau ruptoarea cu visteria ca in schirm
bul unei drtri anuale, sil fie liberi a petrece in tarä. Ei
erau pu§i sub ordinele ispravnicilor de tinuturi, cari a-
veau §i dreptul de a-i pedepsi in cazul ciind se constata
cri aveau vreo vink
In rândul rupta§ilor se treceau fiii de preoti §i fe-
ciorii gospodarilor din sate.

Deirile.
Capita(ia: darea pe cap de om.
Mate drijdiile ajungeau Odd la 2 lei vechi pe an.
Gostina: clarea pe porci.
Gloaba: dare care se aplica atunci cand cineva
era prins cu vitele pe pàmântul altuia. Pentru britaie se
plAtea tot gloabä., care era in bani sau in nalurrt (12--24
perechi boi).
Hatalm: când se chlcau hotarele.
Taxe vamale: darea pentru sare, asupra vinului, etc.

www.dacoromanica.ro
 111

G. Aesazul: clarea pe care o pltiteau carciumarii

oricine aducea vin sau rachiu In comuna.
Se pltitia 74 bani de vadra de 10 ocale vechi, la vin,
iar la rachiu se 'Ataja 3,55 lei de vadra de 12 ocale vechi.
Acs'Azul la gaz se pl'Atia: 5 bani de kgr.
liteisuri de lun gime.
Cotul veclziu: 6 palme domnesti; servia la cotatul
vaselor.
Cotul de mäsurat materie, panza: 0,65 in.--- 3
palme ordinare si un lat de mana.
Cotul pentru urzalei: 0,74 m. care la tasut scddea
La 0,65 m.
Palma domneascei: 0,28 m.
Präjina gospod.: 24 palme domnesti sau 6,72 m.
Preqina Hile& 22 palme tot domnesti.
0 preijinä: 6,72 iar V9 de prtijinti: 3,36 m.
Stanjenul mic: 8 palme proaste.
Stanjenul retze4esc: 8 palme domnesti (adicä. pal-
ma Intinsti i datti si peste cap).
in metri: stanjenul mic: 1,80 m., stanjenul räzäsesc:
2,25 sau 2,23 m.
illeisuri de suprafatd.
Suprafala de un steinjen: 35 präjini in lung i in
lat 8 palme. Ar veni in metri: lungimea de 23520 m.
iar lAtimea de 1,80 m.
Suprafata unui stänjen räzeísesc: 8 palme domnesti
In làiine, iar lungimea, din hotar In hotar, imp6rtirea
filcandu-se pe latura de rasárit a mosiei.
Daca unid din capetele mosiei e mai lat i cel'alak
mai ingust, atunci hotarul cel mai ingust, se másoara Cu
8 palme domnesti si atunci In loe de un stanjen
ptimant ponte sà iasa panä. la un stanjen i jumálate.
Acest spor vine in folosul fiecáruia dintre cei in-
teresati.
O präjinei patrateí: 179,024 m. p. Stanjenul piltrat:
4,9729 m. p.

www.dacoromanica.ro
 112

In (idula de hotdrelt din anul 1795, Iulie 3, asupra

Nadi§ei vedem cA se spune: si i s'au venit Mariei, fata
Stanced 6 stilnfeni ci steinjenul de 8 palme domnesti16o).

Meisuri de oapacitate.
Oca veche, fa'cutä. din lemn: 11/2 litru; se mai
cherna §i oca lui Cuza".
Litra: mai putin ca 1/2 litru: 0,38 1.
Sdngeaoa: 112 litrà.
Tinicheaua: 112 din sAngeacA.
Vadra: 15,20 1.
Dimirlia: 21,50 1.

ilfeisuri de ..greutäri.
Dnam: 0,003 kgr.
Oca veche: 11/2 kgr. sau 100 locale: 125 kgr.

Des pre monede.

1. Galbenul: 37 lei vechi a 40 parale leul.
In lei era socotit: 11,75 lei.
Leul vechiu avea 40 parale care erau egale cu 34
bani. Când s'a transformat In franci, 1 franc: 3 lei ve-
chi §i 5 parale.
Galbenul avea 200 asprii.
Ughii: 200 bani.
lrmilicul, ban turcesc cu zinati: 14 lei vechi: 41/2
franci. Era fdcut din argint. (In panic era: 14 x 40,
fiindcà 1ntr'un leu vechiu erau 40 parale: 560 parale).
Carboava: 12 lei vechi. Era §i 1/2 de carboavd: 6
lei vechi §i 1/4 de carboavä: 3 lei vechi: 12 X 40: 460
parale. Era fAcut din argint.
Dinarul: 100 parale.
Huseisu: 2 lei vechi §i 20 parale; In franci: 0,80.
Era din argint.

160) Uricarul: Vol. XVII, pag. 284.

www.dacoromanica.ro
 113

Sorocouelli. Un sorocovdt valora 2 lei vechi §i 4

parale, iar in franc": 0,70. Era din argint.
Pu4orii erau din argint. Un pui§or valora 25 pa-,
rale, care egala cu 0,20 lei.
Au fost pui§ori §i de 15 parale.
Au fost pui§ori de aramä. de 2 parale §i de o para.
2 parale: 13/4 ban.
Le(caia: 1 2 pal-A.
Gologani de ararrul: de 10 parale, 5 parale, 2 parale
1 parà.
In privinta valoarei galbenului, am gäsit inteo su-
plied (lath' Domnului Ioniti. Sturza vv. la 1827 Aug. 6,
de Alexanclru Scortescu Hatman, pentru ni§te daravere
de bani, eh pe la anul 1810, galbenul avea curs de
12 16161).
RAze§ii au fost supu§i birului, Incà din veacul al
XVII4ea. Ei pläteau birurile ca §i ceilalti locuitori ai
Mrii.
Impunerea se Meca pe iob§tea statului care garanta
plata clatoriilor cAtre domnie..
Cei bAtrani din sat cisluiau §i repartizau darea pe
cap de om §i dupà puterea fiearuia.
Judetul sau cei din fruntea ob§tei satului erau
punzalori pentru salul lor, de plata intregului bir.
Cei cari nu plätiau impreund Cli satul o portiune
din birul aruncat asupra tuturor, erau In afarä de co-
munitate.
A§a erau mazilii i neamurile (postelnici, polcovnici
etc.) cari pMtiau §i sferturile, dar le plä.tiau individual.
Tot a§a erau ruptasii, adia sträinii cari se arza-
sell In tara, In`voindu-se cu vistieria sá pläteascà o
dare anumità de cap, pe an.

161) Uricarul, vol. XVII, pag. 341.

8

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE GASITE LA RAZEI.

Aceste documente au fost Wisite in anul 1928 la rà-

zesii din satele Beresti i Bosoteni. Ele sunt in numAr
de unsprezece, din care primele trei: cel dela 1424 si
cele dou5. din 1497, au fost date de noi, domnului M. Cos-
nchescu, care le-a publicat in Documente Moldovenesti
inainte de t.efan eel Mare" vol. II, pag. 593, si in Su,-
pliment la documentele lui stefan cel Mare", pag. 206
si 218, lar reslul, Ill numiir de opt, stint si pânà astazi
necunoscute.
Warn in intregime acele 11 documente pe care le-am
gAsit la rä.zesi.

6932 Octombrie 9 (1424). Alexandru Voevodul Mol-

douei, inifire§le un toe pe TazIclu lui Toader f i Me, doe(
cum a fost hotürnicit de pan Giurgea Globnieul.
Cu mila lui Dumnezeu, noi Alexandru Voevod, Dom-
nul Moldovei, facem cunoscut i cu aceastg. carte
a noastril, cine va eduta la (Musa sau o vor auzi cetin-
du-se, di aceste adevArate slugi ale noastre, Toader
lije, le-am dal lor un loc pe Tazläu langà rau, in drqp-r
Ltd podului, uncle iese el din p6dure deasupra locului,
aseze i intemeieze sat s5. le fie lor uric si cti-
torie nestricatà lor i copiilor lor i intregului neam al
lor, in veac. Iar holarul acestul loe sà fie dupá vechiut
hotar pe unde a hotilrnicit pan Giurgea Globnic. Iar la
aceasta este credinta Domniei mele i credinta iubitului
liu al Domniei-mele, Ilia Voevod i credinta tuturor bo-
ierilor nostri.

www.dacoromanica.ro
 116

In Suceava, In anul 6932 Oct. 9 (1424).

Documentul este scris In limba slavA pe pergament,
§i se gAseste la rdzesul lord. Berilà din Bo§oteni, judi.
Back'.
Din original lipseste coltul care cuprinde intro-
ducerea. Pe aceasta am luat-o din documentul asupra
Buciumenilor, din anul 1424, Februarie In 16 zile.
PosedAm o copie dupà acest document. AceastA copie
am pus-o la dispozitia d-lui M. CostAchescu, In anul
1932, §i a publicat-o In vol. II din Documentele moldo-
vene§ti, pag. 593.

7005 Martie 8 (1497). , le fan ce! Mare inteirefle lui

Ion Nade, siatul Nad4.a ce a fost cumparat dela lltihul
Berescu drept 60 zlo(i tótr4ti, ca toate hotarele, cum
le-au shIptInit Toader
Suretul de pe uric sirbAsc dela Stefan VodA, din vh-
let 7005 Mart 8.
In§tiintA facem cu aceastà carte a noastrd tuturor,
cine pe dAnsa va ceti si va audzi, c6 iatä aceastA adevA-
ratil sluga noastrA, Ion Nadqu, fecior lui MihailA, slujind
moti Cu dreptate §i cu credintA §i. Noi vadzindu a lui
driaptä §i credincioas6 slujbä. cAlrd Noi, miluitu-l-amu
pre dAnsul dintru a noastrA osAbitä. milà, datu-i-amu
Intäritu lui Intra nostru päinântu a Moldova pre
a lui driaptd ocinit si cumpArAturA, pe un satu anumea
NodeFe, care el s'au cumpAratu acel satu deja Mihul
Berescul, In 60 zlot tiltArh§ti.
Pe acel mai sus scris datu-i-amu dela Noi uricu cu
totu vinitul lui .si ficiorilor lui si fratilor lui si nepotilorit
§i strAnepotiloru si ImprA§tietiloru loru si a totu rodul
loru ce sA vor alege mai de aproape, neclAtitu nice oc15.-
ncloarA, In veci.
IarA hotarul acelui mai susu scrisu satu, anume
Nadesa, datu-li-amu loru de cAtr5. toate Ortile pe b5-,
trAne hotarA, pe Linde de vacu au Inblatu.
Si Inteaceasta este credinta Domnii meli de mai
sus scrisi, Stefan Voevoda si credinta a pre iubiti fiiloru

www.dacoromanica.ro
 117

Domnii meli, Bogdanu §i Vladu162), §i credinta boierilor

no§tri, credinta pana Dumii parcalabu §i credinta giupd-
nului Boldura vornicu §i credinta panu Hdrmana §i cre-
dinta panu Stefula §i credinta pana Dumii i pan Toaderu
piircAlabii de Hotinu §i credinta panu Irimie, parcAla-
bul de Neamtu, §i credinta pana Sandru dela Noa Ce-
tate §i credinta pana Ciortorovsch §i credinta panu Cd1-
ndu spdtaru §i credinta panu Isacu visternicu §i credinta
panu Dump postelnicu §i credinta panu Movila pdhar-
nicu §i credinta panu Frunte§ stolnicu §i credinta panu
Petrica eomisu §i credinta a tuturoru boeariloru no§tri
moldovine§ti a mari §i a mici.
$i pentru aceasta am datu §i Noi §i am Intdritu
aceloru mai sus scri§i pe acel satu, anume Nade§e, ea
O. 'le fie lor uricu cu tótu vinitul §i poftatu §i pe alti.
Domni, ci vor fi In urma noastrd, ca sa Intdriasc5. pen-,
tru a loru vecinicd pomenire.
Acest suretu di pe uricu sirbdscu ham scris eu
acum la vAletu 7269 Dechemvrii 10.
Sim ion Chefcul uricarul.
Suretul In original, la edze§ul lord. I. Bern
Bo§oteni, jud. Bacdu.
O copie a suretului In pdstrarea mea.
Aceastd copie, In anul 1933, a fost pusd la dispo-
zitia D-lui M. Costdchescu, care a publicat-o In Su-
pliment la Documentele lui $tefan cel Mare", pag. 206.

7005 Martie 15 (1497). $tefan cel Mare intareste

cumparlitura ce o face Popa Stroe dela Marina, fata lui
Mihul Berescu, pentru suma de 202 zloli teitar4ti.
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Stefan Voevod, gospo-
dar Tärii Moldovei, facem §tire cu aceastd carte a noas-
trd tuturor, cine va vedea-o sau cetind-o va auzi, avAnd

162) In realitate e unul singar: Bogdan Vlad.

www.dacoromanica.ro
 118

trebuintä, precum cà au venit Inaintea Domniei noas-

tre si Inaintea tuturor boieridor nostri celor mari
celor mici, Marina, falc1 a lui Mihul Berescu, §i din buna
voia ei de nimeni nici silitä, nici asuprita, si-au vandut
dreapta ei ocind, dupd uricul ei vechiu, ce are dela ba-
tranui rnopd nostru, Alexandru Damn, o poeanä. drept
Impotriva Berestilor peste Tazlau la gura Strâmbei,
Cu balti i cu loe de moara, la Tazläu, ori unde si-ar
putea facä moarà si o altà poiana deasupra Strain-
bei, anume Runcul, cu toate poenile.
Deci au vandut ea acele poene i balti i loe de
moara, la Tazlau, lui Popa Stroe, pentru 202 zloti ta-
tarasti, cu bani gata, ca sä-si faca sat si moara i &An-
du-i Popa Stroe, au platit toti acei bani mai sus arätati,
202 zloti tatarasti, la mana Marinei, fetei a lui Mihul Be-
rescul cu bani gata, Inaintea Domniei noastre i Inaintea
tuturor boerilor nostri, ai MioIdovei, celor mari i ce-
lor Inici.
Deci vAzand si Domnia noasträ, dupà 'mina voia
lor tocmeala si plata deplina, cà au pia& Popa Stroe,
la mäna Marinei, fetei a lui Mihu Berescul, 202 zloti tä-
tarästi, bani gata, pentru aceea i Domnia noastrI am
Int'drit si au dat lui Popa Stroe acele poeni i bälti i loe
de moar5., la'Tazräu, ca sä-i fie dela Noi uricul i cu tot
venitul, s5.4 fie lui i fiilor lui i nepotilor lui i la tot
neamul lui, cine o fi lui mai aproape, neclintit In veci.
Iar hotar acelor poeni i bälti i loe de moar'ä, ce
sänt Impotriva Berestilor, prin Tazlau2 la gura Stram-
bei, sa-i fie lui hotar, Incepändu-se din gura Strambei,'
uncle cade In Tazl'au si de acolo apucä Tazniul spre
deal, pänà la gura Toplitei, si de acolo pe Toplita In sus'
si de acolo drept la Cernu si de acolo pe Cernu In sus,
purl la Pustinä, si de acolo deasupra Strâmbei Si de
acolo In jos, pânà la gura Strâmbei.
Acesta este tot hotarul.
Si asupra acesteia este credinta Domniei noastre
credinta prea iubitului fiului nostru, Bogdan Vlad, si tu-
turor boierilor nostri de Moldova celor mari i celar
mici.

www.dacoromanica.ro
 119

Si dupa viata noastra, cine va fi Donan la páman4

tul nostru, din fiii nostri sau din neamul nostru sau pa
cine-i va alege Dumnezeu, ca sà fie domn In Moldova,
ca sa nu strice aceasta danie a noastra i ntaritura, d
sa.-i mai Intariasca, fiindca Domnia noastra i-am dat §i
am %alit toate, cum s'au scris mai sus si am poruncit
credinciosului boerului nostru, Tautului Logofat ea sa
se serie i pecetea noasträ &A se spanzure la aceasta car-
te a noastra.
Au scris Dragot, la Vaslui, In anul 7005 Martie 15.
Dupa sarbie s'au talmacit de Enache Papainopolo,
polcovnicul postelniciei.
Pe verso documentului se gaseste urmatoarea notä'.:
1817 Mart. 1: Tälmäcirea aceasta de pe ispisocul cel
vechiu al lui Stefan vv. batranul, posleduindu-o eu din cu-
vant In euvant, cu ispisocul cel vechiu, alte cuvinte toate
macar cA merg deplin, dar ca-i atacata, cu toate acestea,
In doua locuri, dapa cum chiar suna In ispisocul cel
adevarat trebuie sA zica asa: si cu loe de moara. In
Tazläu; iori la Tazlau; oriunde si-ar putea sa-si facä.
moara; si al 2-lea trebuie sA zica: poiana in varful
Strarnbei, anume Runcul; si al treilea tocmai in ispi-
socul cel vechiu se vorbeste de pretul moiei, cand s'a
vandut, tocmai de 200.002 zloti. Aceastá socoteala aduce
oaricare nedumerire, caci prea mare pret 1-au pus.
Se Intelege cá scriitorul a vremii de atunci ori n'air
stiut bine numarul cel vechiu biserieesc ori ca. a gresit.
1817 Martie 1. Pavel Debrici.
Acest documnet e publicat si In Documentele lui
Stefan cel Mare", de I. Bogdan, dar numai un rezumat
de 3 randuri, luat dupa o carte de judecata.
Suretul dupd care am luat aceasta copie, se ga-
seste In pastrarea preotului Goaga din Beresti-Tazlau,
Bacau. O copie se gaseste In pastrarea mea si In
anul .1933 am pus-o la dispozitia D-lui M. Costachescu,
care a publicat-o In Supliment la Documentele lui Ste-
fan cel Mare", pag. 218.

www.dacoromanica.ro
 120

7054 Aprilie 23 (1546) Hui. Petru Voclei Rares in-

teireste lui te ful i fratilor seii steipelnirea pe o poianci
Ompotriva Berestilor peste Tazleiu la gura Strambei.
Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod Domn
Tärei Moldovei cunoscut facem §i cu aceastä carte a noas-
lrà tuturor cari vor cauta la dansa sau vor auzi citin-,
du-se cá aceste adevärate slujgi ale noastre Steful §i
fratele säu Sarbul §i surorile lor Maru§ca §i Marina le-am
miluit cu osebita noastrii milk le-am dat §i intärit dela
noi In tara noasträ. Moldova dreptele lor ocini din pri-,
vilegiul de cumpa.'räturà ce are tatAl lor popa Stroe dela
Pärintele Domniei mele Stefan Voevod, o poiana impo-
triva Bere§tilor peste Tazläu la Gura Strambei §i cu
b'älti §i cu loc de moarà la Tazläu unde pot sh-§i faa
§i allä poianà la obar§ia Strâmbei anume Runcul §i
cu toate poenile ca sa." fie lor dela noi uric §i cu,
tot venitul lor §i. copiilor tor §i nepotilor lor §i
stranepotilor lor §i rastränepotilor lor §i intregului
neam al lor cine li se va alege mai deaproape ne,
stricat niciodatä in veci iar hotarul acestor mai sus
puse poeni sä fie din toate pärtile dui:a vechiul ho-
tar pe uncle din veac au tr'äit iar daca se vor gäsi u-
ncle privilegii dela acel Stefan Voevod numit Läcusta
aceste privilegii sä nu aibd nici un drept inaintea privi-
legiului nostru i la aceasta este credinta noastra'. a Dom-
niei mai sus scrisä Petru Voevod §i credinta prea iubitilor
fii ai Domniei mele Ilia§ §i Stefan §i Constantin §i cre-
dinta boerilor n.o§tri credinta panului Ifrim Huru, cre-
dinta panului Borcea dvornic, credinta pan Petre Cräca,
credinta panului Sturza parcälab de Hotin, credinta pa-
nului Danciul Hurul §i a panului Miron parcälabi de
Neamt, credinta panului Sandru §i a panului Tampa par-
calabi de Cetatea Noud, credinta panului Petre Varti-
covici, portar de Suceava, credinta panului Iurie spätar,
credinta panului Moghilà vistiernic, credinta panului Hrä-
bor postelnic, credinta panului Trif Hamza, credinta pa-
nului Pätra§cu cea§nic, credinta panului Neagu stolnic,
credinta panului Plaxa comis §i credinta tuturor boeri-

www.dacoromanica.ro
 121

tor nostri moldoveni mari i mici lar dupd viata noas-

trd cine va fi Domn tärii noastre din copii nostri sau din
neamul nostru sau iardsi cu oricare va alege Dumnezeu
domn tdrii Moldovei n.oastre sd nu strice dania si In-
tdritura noasträ ci sà le intdreascd si Imputerniceascd
pentru c'd le-am intarit i Im.puternicit pentru a lor
dreaptil slujbd i pentra eh' le este lor dreaptd ocind'
moslenire i pentru mai mare thrie i intäriturd a-
cestor toate mai sus serse am porun.cit credinciosului
nostru pan Matias logofdtul sd scrie i sà lege pecetea
noastrd &Ore aceastd carte a noastrd.
A scris Luca Popovici in Hui In anul 7054, luna
Aprilie 23 zile.
Acest document se gdseste publicat de D-1 Gh. Ghi-
bAnescu In Surete i Isvoade" vol. XVIII pag. 214, dupa
un suret din 1817 Mart. 7.
Avdnd, Insd, clocumentul in original, am constatat
este o cliferentd de fond intre suret si original. De aceea
noi II publicdm In Intregime §1 11 ddm si In. fotografile.

7081 Aprilie (1573), loan Vodec ce! Cumplit lntdreste

stúpéinírea luí Toma rfi surorile lui Costina, Marina
ala etc. ciopii ai lui $teful, to(i nepoti ai lui Popa Stroe
cel beitrán, pe o poianá Impoiriva Berestilor peste Taz-
klu la gura Strc2mbei, ce se numeste acum Stroestii.
Cu mita lui Dumnezeu eu loan Voevod fiu a lui Ste-
fan Voevod Domnul TArii Moldovei, fiindc.1 a venit Ma-
intea boerilor nostrii, Toma si surorile lui Costina
Marina si Dochia i Urdta copiii Marinei i deasemenea
verii lor Hilip i fratele lui CrAstea i surorile lor Ma-
ria, Magdalina, Stana i Stanca copii a Sdrbului i veril
lor Stroe i fratii lui Isaie i Drutd i Nicoarà i suro-
ri/e lor Anghelina si Malea copiii Mdruscdi i deaseme-
nea vdruI lor Alexa Orà i sora Maria copiii 161 Steful
toti nepoti a lui popa .Stroe celui bdtrdn rugAnd dela
Domnia noastrd Intdritura pe a lor dreaptd ocind
aratând uricul de cumpdrAturd ce 1-au avut bunul 1r

www.dacoromanica.ro
 122

popa Stroe cel bätran dela slräbunul nostru Van:Ina

Stefan Voevod pe o poianä. In rata Bere§tilor peste Tazläu
la gura Strâmbei ce se nume§te acum Stroe§ti §i cu bälti
§i cu lc>e de moarä. In Tazlän §i pe o altä poiang. dea-
supra Strâmbei anume Runcul §i cu toate poenile, Noi,
§i cu toti ai no§tri boieri am eautat §1 am afliat cu ai
no§tri boeri precum c. dreapta lor ociná i deci
am Intdrit lor cu aceasta a noasträ. cunoscutä. carte, ca
sá le fie lor §i dela noi uric §i ocinä. ca §i Mai Inainte,
cu tot venitul §i lor §i copiilor lor §i nepotilor lor §i
stränepotilor §i Intregului neam al lor cine se va alege
de mai aproape neclintit nici odinioarä.' In veci.
Thr hotar acestui mai sus pomenit sat §i poeni §i.
bálti§i loe de moaril ce sant Impotriva Bere§tilor peste
Tazläu la gura Strâmbei, Incepand din gura Strâmbei
unde cade In Tazläu §i de aici pe Taz15.0 In sus la deal
In sus pänà la gura Toplitei §i de acolo pe Toplita In
sus §i de acolo drept In Cerna §i de acolo dealul la Cernu
In sus panA la Pusting. §i de acolo la obá'r§ia Strâmbei
§i deacolo In vale pänä.' la gura Strâmbei. Acesta este
tot hotarul, §i la aceasta este credinta noastrà a Dom-
niei mai sus scrisä. Io Ioan Voevold §i credinta prea iu-,
bitului fiului nostru Pee Voevod §i credinta tuturor
boerilor no§trii, credinta panului Dumbravd dvornie de
tara de jos, credinta panului Pilcurar, vornic tara de
sus, credinta panului Ion Caraghiuzel §i a panului Lu-
pea Huru pärc'älabi de Hotin §i . . . . parcAlabi
de Neamt, credinta panului Topa §i a panalui Toader
pärcälabi de Roman, credinta panului Grâli portar de
Suceava, credinta panului Crästea §i a panului Danciu
parcälabi de Orheiu, credinta panului M. . .
credinta panului Gligorie spdtar, credinta panului Tani
visternic, credinta panului Bucium cea§nic, credinta pa-
nului Biläi stolnic, credinta panului Nicoarà comis, cre-
dinta tuturor boerilor no§tri moldoveni mari §i mici . .
§i cine va fi domn din coplii no§tri sau din neamul nos-
tru sau iarài ori pe cine Dumnezeu va alege s6 fie ca
clomn tàrii noastre Moldovei, acesta sá nu strice dania
noastra §i Intdritura ci sd-i dea §i sà-i Intäreascà pentru

www.dacoromanica.ro
 123

cä le-am dat i noi InVäriturà fiindcà este clreaptil oci,na

lor i pentTu mai bunä. Intärire i Intariturà acestor
toate mai sus serse am poruncit credinciosului nostru
cinstit boer panului Ion Goläte, marele logoftit, sà scrie
sä lege pecetea noasträ.
A scris Carsta Mihäilescu In Jai In anul 7081, luna
Aprilie.
S'au tälmäcit dup5. sarbie. Ise'. Enache Papai-
nopol polcovnic postelniciei.
S'au posleduit de mine si aceastä tälmilcire cu is-
pisocul cel vechiu care s'a tillmäcit de mai sus numitul
Papainopol la anul 1817 Martie 17.
Iscälit: Clucer, Paväl Debrici.
Copie fotografica i un suret in pästrarea Inca.

7085 Martie 20 (1577) Petru , chiopul vv. Moldo-

vei Ontäreste lui Stan, lui Prevezan, tui 5,teleja si tut
Solomon, stränepoti lui loan Nadis, satul Nadisa dupä
vec hile hotare.
Noi Petru Voevod. gospodar zemli Aloldavscoi fa-
cem stire Cu aceastä carte a noasträ tuturor care pe
dansa vor eä.uta sau citindu-se o vor asculta. Iatà au
venit inaintea noastrà si a tuturor boerilor nostri mol-
dovinesti slugile noastre Stan si cu Prevezan i Steleja
si Solomon, semintie lui Toader i Ilie si ni s'au jeluit
cu mare jalbá i cu märturie si cu megiesi de pren pre-
jur, deci noi cercetând am hotärk cà pe unde au um.
blat stäpânirea veche i clupà dresuri Si uricu ce ne-au
arAtatu si de acum inainte sá o stäpaneasat asa cum
a fost dalá si dela strämosul nostru Stefan Voivodu
pe unde au hotärät Pan Giurgea Globenschi, fiindcà ne-au
arAtat cá satul Nadisei dela tinutul Bac'äului se hotti-
räste cu satul Rächitisul, pe deasupra pàdurii acestui
sat, este Intre douä. parae, Turluiul i Michitisul si de
acolo apuch' culmea dealului deasupra mezul noptii
la un locu si de acolea lasä culmea dealului apucd in

www.dacoromanica.ro
 124

curmezi§u in sus §i merge pe hotarul vechi .§i pá'nä in:

pardul Wächiti§ului, alilturea cu satul Nilsoe§ti §i trece
pArdul Nadi§ului §i apucd culmea dealului, alhturea Cu
sili§tea veche a Näsoe§tilor §i merge panà in paraul Sdr-
bilor §i se hotdrA§te cu mo§ia Färtigan §i merge pe IA-
raul Sarbilor §i se hotä.r6§te cu apa Tazldului, cu satul
Tetcani §i cu satul Bo§oteni §i cu satul Petrile§ti §i de
acolea lasd apa Tazläul mare §i apucä. culmea §i dà
inteun parau Turluiu Irächite§ti §i de acolea merge pe
semnele vechi prin prejur panà unde au mai umblat §i
mai inainte sà sfäpaneasch, dupà arAtarea lor ci ne-au
arätat martorii lor, deci sä. fie §i dela noi intdriturd spre
ve§nica stdpanire a lor nerg§luit nici odinioarà in veci
§i de aceasta pdrii sà nu se mai ,pdrasCä pentru cartea
Domniei mele negre§it.
Veleatu 7085 Martie 20
Semnat Buhu§i vel logofät
Copie in pAstrarea mea, litatä. dela Iordache Berl15.
din Bo§oteni, Jud.

Suret. 1783 Mnuarie 10.

lmpdrtirea moOei Bopteni 'Mire razeifi.
Marturie hotarn jai dela stolnicul Milialache Dimache.
In ce chip are sà se impart6 mo§ia Bo§oteni dupà
ce cu amAnuntul cercetare ce s'au Meat de pricinele
ce au avut r'äzà§ii intre dan§ii, dovediti fi§tecare din rd-
zà§i din ce bätrân se trage §i catá parte are sä. iee.
Care dupd aceastä impärteald ce s'au fdcut din lu-
minata poruncä a prea inältatului domnului Alexandru
Constantin Mavrocordat vv. li s'au dat §i tidule fi§te-
cäruia din ràzd§i pe cap stânjeni de mo§ie are sä.
§i unde fi§tecare cu acea tidula sà ja parte la acea ho-
tärnicie. Mo§ia sà li se deie dupà tidula ce o au §i sit
le impArteasa §i hliza fi§tecäruia cu pietre hotare.
Dupd cercetarea scrisorilor gäsite la rAzà§i, s'au
dovedit cà aceastà mo§ie se imparte pe trei bdtrdni,
anume: Buzdugan §i Pästräv §i Miindru §i dupd mäsura

www.dacoromanica.ro
 125

ce au facut banul N-lai Rioset, serdarul Ventura si Gii-

gore Beldiman vornic de poarta la veleat 7283 (1775)
Iulie 29, aratá prin hotärnicia Domniilor sale cum ca
au iesit peste tot in curmezisul mosiei 903 stanjeni gos-
pod. pentru trei Mtrani; iar impärtindu-se se vine de
tot b5.tranul cate 301 stanjeni i bdtranul BUzdugan se im-
parte In 4 feciori ai lui, anume: Stanca, Cerna Popa
Gavril, din care Muda.' Gavril au iesit sterp, are s5.
se Imparta' In trei pärti, pe trei: Bàlo, Ifrim i Brätu-
leanu, fedorii lui; cum si bätranul Mandru se Imparte in
sapte pärti, pe sapte neamuri, ce se trag dinteansul
dupìl cum s'au dovedit din scrisori i arätärile tuturor
rdAsilor, c'ä.ci acest bdtran nu s'au putut sti cu adevä-
rat i cu Incredintare cati feciori au avut, dar s'au do-
vedit cä nepotii sau stränepotii lui asa s'au Imparta
pe sapte pärti, despre cum s'au dovedit cA i Intre alte
hotare de mosii unde inträ. acest Mtran Mandru, tot
pe sapte pärti se Imparte".
Constatlim din acest act cá satul Bosoteni se im-
piírtia In trei Buzdugan, Pästräv i Mandru,
cari stäpaniau si In alte hotare. Tot in aceti 3 b5.trani
se impärtia i satul Beresti i Näsoesti".
Originalul la rilzilsul lord. Berilà-Bosoteni.
O copie In pästrarea mea.

Carie de judecatä.
1802. Oct. Ii. Inaintea noastr5. la Divan s'au ju-
clecat de Uta' Pintilii Beri15. i Ioan Nour, rdzäsi de mo-
sia Beresti, i Bosoteni dela tinutul Bacäului. Vechili
deplini rilspunzátori fiind si din partea altor neamuri
räzäsi ai ion, adicA neamul Chitäsestilor i neamul
Ciosästilor cu C-tin Cimbru, nepot de frate lui Ionitä
Cimbru cat i Enache fecior luí Vasile Tumurug, iardsi
rdzAsi de numitele de mai sus mosii, vechili i deplini más-
punzátori fiincl i clfin partea celorlalte neamuri i rä-
zäsi ai lor, adic5 neamul Cimbrestilor i Tumurugesti-
lor i Popestilor tot dela acel tinut. Pricina dintre

www.dacoromanica.ro
 126

duph ce cu amAnuntil cercetare inteacest chip s'au

veril precum mai jos se aratd. Numiti C-tin Cimbru si
Enache Tumurug cu celelalte neamuri i rhzäsi ai lor
ce s'au zis, cere iar din partea Brätuleanului care este o
a treia parte din lahtranul Phsträv din mosia Beresti
Bosoteni sh poath lua i ei pe jumatate din bätrânul pan
Lupul strhmosul lor, care ar fi avut-o dela CrAciun,
feciorul BrAtuleanului afarà de alta o a treia parte ce
mai au ei bastinii tot din bdtranul Phstrilv, dupil Drä-
ghici, feciorul lui PAstrdv. Iar neamul Cioshstilor si a
Chithsestilor cu alti ai lor sá stilpâneasch numai pe ju-
mátate din parlea Brdtuleanului, partea lui Crdciun, fe-
ciorul Brhtuleanului, al-Maud Cimbrestii cu ceilalti ai
lor i aceste scrisori: Intai o carte de judecath din anul
1765 Martie 11, dela rAposatul stefan Roset ce au fost
vel Logofht, prin care se hothrhste cá dach vor ghsi
neamul Cioshstilor i Chitäsestilor patru oameni mar-
tori stràini iar nu din neamurile lor sau din rhzhsii ce
vor avea impA'rthsire, cu dânsii la mosie. i de vor face
martorii lor jurhmhnt: precum ch se trag Si neamul Chi-
Visestilor si a Ciosh'stilor dintr'acel Phstr'äv ì n'ar avea
parte de inosie acolo si de au stilphnit mosii sau p'ärintii
lor i ei acolo aducand märturii, ca aceea dela dreghtoria
tinutului sà deje sfârit pricinii prin judecatil si al doi-
lea o carte gospod. tot dinteacelasi an Iulie 7, dela ril-
posatul Grig. Alex. Ghica vv.. care Inaltul Divan cu
pommel ca panh la hotilrarea judechtii ce s'au zis, s.:";

urmeze la cercetarea marlorilor ce vor aräla neamul Cio-

sästilor si al Chithsestilor iclach vor mhrturisi prin
jurhuihni acele milrturii, nici sh se mai rilnduiascà pri-
cina la dânsul.
A treia alth carte de judecath din anul 1768 I'ulie
23, dela velitii boieri ai vremii de atuncea pricinh ditph
osebita judecath ce au mai avut iarhsi neamul Cioshsti-
lor si a Chithsestilor cu delegatii lor Ionith Popa Diaco-
nul i 1onià Cimbru i altii ai lor, ardtAndu-se cá nea-
mul Cioshstilor si a Chithsestilor nici panh atunci n'au
fost mai dus martorii lor, Ii randueste judecata iaräsi
In iznoavd ca sh-si duch martorii lor acolo la Divan st

www.dacoromanica.ro
 127

urmand intocmai tol dupà hotärdrea logoMtului stefan

Roset once se va dovedi sä. dea märturii la panca ce se
va crede iar m'ärturia satrarului Iliescu i alte märturii
ce au fost mai luat ei pe urm4, si dela fatrarul te fan
Roset sa nu se tie nici trite° samà ca fiind acele mär-
turii, urmAtoare dupà hottirärea logoraului $tefan Ro-
set. A patra märturie, a inaltului Divan din 1801 Aug.
23, de judecata ce s'au urmat intre preotul N-lai Tu-
murug i C-tin Cimbru i alti ai lor ce se numesc nea,-
mul Cimbrestilor i Tumurugestilor i Popestilor i In-
tre Nasile Ciosu i Pintilii Berilä. si Ion Nour i alti
lor ce se numesc neamul Chitäsestilor i Ciosästilor pen-
tru pricinele care si prin cdrtile lor din urnal s'au arätat,
ceränd neamul Cimbrestilor i ceilalti ai lor ca sä ice
pe jumAtate din toatà partea BrAtuleanului din mosia
Beresti i Bosoteni. Iar neamul Ciosästilor si a Chip-
sestilor sh jurnAtale din partea Brä-
tuleanului având si pricina cà acei patru oameni martori
juratori ce au fost indatoriti dela judecätile de mai Ina-
inte neamului Ciosàti1or i a Chitäsestilor ca sä-si grt-
seasch oameni strilini ca sa jure, ei ar fi neamuri
ràzrs ai lor.
Inaintea rà'posatului vornic Neculai Roset fiind a-
Wiwi Ban, la anul 1775 Iulie 6.
dupil jurämäntul acelora le-au dat numitul boer
mArlurii cum dintr'acei jurdlori s'ar fi Ails
si de fatà la inaltul Divan, si pe care judecându-i, mär-
LLIFia Ciosastilor si a Chitäsestilor ce au dela vornicul
N-lai Rosei aratä cà dupä stiinta ce s'au luat neamul
Cimbreslilor Tumurugestilori Popestilor, cum si spita
neamului Ciosästilor si a Chilasestilor at etsil cu cale
neamul Cimbrestilor Cu ceilalti ai lor
pe juindtale din partea Brättileanului, adied panca lor
din feciorul Brätuleanului, iar jumritate sa stApá'neascil
neamul Ciosästilor si a Chirisestilor, adicà partea lui
Bratul, feciorul Brätuleanului, dupà cum aratà märturia
de judecatä.
A cincea iarls o màrturie a divanului din cursul a-
cestui an 1802 Alartie 15, de judecata ce au mai avut

www.dacoromanica.ro
 128

tol aceste de mai sus neamuri, Cimbresti, Popesti

Tumurugesti cu neamul Ciosdstilor sl al Chitäsestilor,
dupd cum s'au arätat mai in urmà si au hothrat sà se
urmeze asemenea dui:a judecata de mai Inainte, iar
mdind nemultumiti, neamul Ciosästilor si al Childsestilor
le-au pus zi de soroc la 22 zile a trecutei luni Martie,
vie la Divan. Aeeste scrisori au ardtat neamul Chn-
brestilor i Tumurugestilor i Popestilor.
S'au Intrebat si pe Pint"lie Berild, loan Nour, nea.-
mul Cipsdstilor si a Chitäsestilor ca sd-si arate cele de
IppotrivA räspunsuri i dovezi despre partea lor si a
peamurilor lor. Si cel dintdi au räspuns prin cuvant
cd atat mosii i pdrintii lor cât i ei au avut din buni,
nesträrnutata stdpdnire i numitele mosii Impreund cu
neamurile Cimbrestilor si a Tumurugestilor si a Popes-
tilor pdnd acum, ca unii ce au avut i ei plárti de mosie
de bastinà i m5.car c5. mosii i pdrintii cum si acestia de
acum Tmpotrivati lor s'au mai ridicat ei i In vremurile
vechi, trecute de mai Inainte.
Motivul acestei cereri asupritoare i fdrà dreptate
dupd.' judecdti ce au tras cu ddnsii rdmiine ca sd. se
dovedeascd i sd se Indrepteze neamul lor a Ciosdstilor
Cimbrestilor c5 patru oameni strdini jurätori pentru
pdrii de mosie i cä de atunci prin jurdmânt s'au do-
vedit i rdmân buni stdpanitori cAci mosia mal in urrnd
s'au i hotdrât cu boier hotarnic i li s'au Impärtit Intre
dansii clupd invoealä i primire ce s'au f5.cut ràzàii ei
Intre dânii cu bundvointa lor dându-li-se fistecärora
se clued pe cdtà parte li s'au ales ce le-ar 'Area a lo[r
1mpotriva rdspunsului, au ardtat i aceste scrisori.
Intai au märturii de judecatd dela 1775 Iulie 6, deja
rdposatul vornic N. Roset, fiind atuncea Ban, ca cu-
prindere cA dupd. judecata ce au avut Inaintea sa,
Ciosu i neamurile sale cu Ionitd Cimbru mazil i cu
neamurile lui cerând Ciosästii i neamurile lor o parte
de mosie din bdtranul Pdstrdv, din hotarul Bosoteni ce
se numeste partea Chipsestilor din Brdtulean- ul aratd
atuncea Cimbru cu ai stti cum c5. CiosAstii cu nea-
murile sale n'ar fi având parte de mosii In batranut

www.dacoromanica.ro
 129

Pastrav ci ar fi numai niste acolisatori si cum csá. dup.

porunca earth domnesti ce i-au dat Cimbrestii la cer-
cetarea ce au fdcut numitul vornic fiind de falä. i o
parte ,s1 alta, arata ca au dus Vasile Closu cu neamurile
sale patru oameni martori, pe care Ii aratä. anume.
eh' au facut juramant In biserica dupà carte de blesterd
cà Ciosastii cu neamurile sale se trag din bätranul Pas-
tray dupd Brä'tuleanu i ca-s buni mosinasi In batränul
Pastrav i eá au apucat stäpânire pe partile acele de
atuncea cum pre larg se arata la aceastä. marturie. Al
doilea, o marturie hotarnica dela 1782 Aug. 1, dela rä-
posatul Matei Hurmuzache biv vel paharnic, cercetand
lor Beresti i Versesti dela tinutul Bacaului In
care mosia intre alte rani ce s'au Impartit ar mai fiind
M-rii Berzuntului cat Si. altor räzä.si. Se arata ca s'att
ales (si lui Vasile Ciosu cu fratii lui, 290 stanjeni i 2
palme, la capetele dinspre apus cu 40 stânjeni ce-i are
schimbatura ¡dela Hozräbeni In mosia Beresti cum si
din mosia Versesti, de alte parti ale altor razäsi ce le
arata Rcuma.
A (III-a Impärteala din 1783 Ianuarie 10, dela spä'.-
tarul Mihalache Dimache fiind atunci stolnic §i isprav-
nic la Bacau, prin care arata cà dupl porunca ce s'au,
primiL prin carte domneasca i dupia Cu amanantá. cer-
cetare ce s'au facut de pricinele ce au avut rAzAsi de
mosia Bosoteni, dovedind pe fistecare din razdsi din ce
Latran se trage i catä parte are sa la., li s'a dat i ti-
dule fi.stecaruia din räzasi pe câti stramosi de mosie au
avut sä'. ia §i din care baträni, fiind atunci de fala
razAsi si la alegere i Impartealà ce li s'au facut cu bunä
voia i primirea tuturor. Prin care impartealä intre al-
tele stiinte ce s'au dat la toti rAzäsii se arata Ca'
Vasile Berità cu fratii si neamurile lui i s'au ales 100 stan-
jeni, 2 palme, 4 palmace din mosia Bosoteni, a ireia
parte din bdtranul Pasträv. Partea Brätuleanului, feciorul
lui Pastrav ce o trag ei de bastinä si care parte acum
se stapaneste de neamul Cioskstilor si a Chitäsestilor
filnd scrisorile i dovezile ce-au arätat neamul Ciosästi-
lor si a Chitäsestilor din care dupä cercetare cu
9

www.dacoromanica.ro
 130

nuntul ce s'au fäcut acum de cätre noi C-tin Cimbru §i

Enache Tumurug au vrut sä mä' judec cà neamurile lor
Cimbre§ti §i Tumuruge§ti §i Pope§li 20 au fost de fatä
la cercetare §i alegere care se vede eh' cu invoiala tu-
turor räzà§ilor s'au fäcut atuncea de c5.tre spätarul Mi-
halache Dimache. Dar cercetandu-se §i de cätre noi
mele rilziä§ilor ce se vä'd iscäliti la acea învoialã, s'au,
dovedit c'd cea mai multà parte din rä.zd§i sunt din nea,-
mul Cimbre§tilor, Tumuruge§tilor §i Pope§tilor §i ce pärti
lis'au ales atunci fi§tecäruia nu numai de atunci panà
acum ci §i mai inainte vreme au avut nezmintitä stä-
panire.
Pentru aceea dar, märturiile de judecatà ce au luat
Cimbre§tii cu ai lor in trecutul an dela domnie §i inaltul
Divan, ce s'au zis numai dupä inrudirea lor §i dupil
§tiinta ce s'au tinut s'a hotäTat dar ca s'ä stkpaneascä pe
jumAtate in partea Bratuleanului ne mai cercetand ale-
gere §i invoeala ce li s'au facut de spälarul Manolache
Dimache care dupä dreptatea ce s'au cunoscut au ju-
decat cal este stäpanirea neamului Ciosii§tilor §i a Chi-
tä§e§tilor care au In mo§ia Bo§oteni a treia parte, par-
tea lui Brätuleanu feciorul lui PästrAv, intocmai dupä.
alegerea §i invoiala ce este.
Invoeala ce iaste . . dela Dumnealui spälar
.

Mihalache Dimache §i dela loti räz'ä§ii fära de nici o

impotrivire, de cAtre neamul Cimbre§tilor §i Pope§tilor
§i Tumuruge§tilor de dui:a neamul Ciosà§tilor, Chitäse-
§tilor aratä carte de judecatt
1802. Oct. 4.

Semndtuna
Originalul la lord. Berilä-Bo§oteni. Copie In pästra-
rea mea.

www.dacoromanica.ro
 131

1813 lanuar. O plangere a rdzhfilor din Nadi$a $i

Bo$oteni.
Prea inältate Doamne,
Jeluim Inältimei Tale cä mosia noastrA Nadisa
Bosoteni dela tinutul Bacäului ni se Impresoarl de D-1
Duniiirache Roseti, cu mosia dumnealui Tetcani, pen-
tru care Impresurare la anul 1805, cu cartea D-lui Alex.
C-tin Moruzi vv. am scos hotarnicu pe räposatul spä-
tar Iordache Romadon de ni s'au hotdrat mosia cu carte
de blestem i scotându-mi-se mosia de sub Impresurarea
D-sale Dumitrache Roseti, dumnealui nu s'a multumit cu
ctivantul i cu dese judecdti cu noi la Divan punându-si zi,
de soroc i la soroc, la judecata divanului n'au venit,
care mai In urmä au fost sorocit cu sase soroace i abia
au venit cu aprodu, 'pentruch intärirea D-sale ne stapa-
neste mosiile ce se afai Impresurate de dumnealui. Au Ms-
puns cä stäpäneste mosia dup5. ispisocul D-sale i mosiilor
noastre nu le face nici o impresurare si ni s'au dat car-
tea Divanului de hotiTirät de Care dumnealui setraru Lupu
Coroiu i atre un ingineriu care merge la starea numi-
telor mosii si ridicând planul mosiilor Intocmai dupà
scrisori i cunoscändu-se moiile noastre Impresurate, a-
tunci Dumnealui sá pläteasc6 toate cheltuclile hothrnicii-
lor precum aratä räposatul spätar Iordache Romadon,
duph cum mai pre larg aratä cartea divanului, ce mi
s'au dat din anul 1812 Iunie 4 si mergänd noi cu car-
tea la hotärnicie ca sä ne hotärâm moiile i Instiint:in-
du-ne pe noi vechii räzäsi, anume: Pintilii Berilä
Ion Nour. Mazilii, au fäcut chipu cu D-lui Scarlat Cru-
penschi fiind ispravnici i rudenie cu D-lui de m'au luat
la slujbele maziliei MI% de ränd si am rdmas cu mo-
sia nehotärätä si am rämas sdraci de cheltuialà i pägu-
basi de venitul moiei, pre1ungindu-ne din vreme In vre-
me si mosiile ni se stäpanesc In tdrie; pentru aceasta cu
plângere ne rugAm Inältimii Tale ca sä ni se faci carte
Indltimii Tale de hotdrat tot cAtre D-lui setrarul Luptt
Coroiu i Frantu Climeriu ingineriu sä ni se hotärasai
mosaie dupà scrisori si carte, cartea de blestem ce esto

www.dacoromanica.ro
 132

§i cat venit se va dovedi ch s'ar fi luat de pe mo§iile rioa-

stre dela hotdratul räposatului Spdtariu incoace, sä ni
se Implineasch §i mare pomand a fi Indltimiii Tale.
Copie In pdstrarea mea, luatd dela lord. Berild - Bo-
§oteni.
1813 Februarie 14. Noi, Scarlat Alex. Calimachi v.v,
cu mila lui Dumnezeu, Domn Tärii Moldovei.
Credinciosul boerul Domniei mele, Dumnealui Lupul
Coroiu biv vel §etrariu sändtate. Vei Intelege ardtarea
§i cerirea ce fac numitii rdzà§i, deci Domnia mea te o-
randuim §i-ti poruncim ca sd mergi la starea numitelor
mo§ii Nadi§a §i Bo§oteni, unde sd fie de fatd atat jeluitorii
§i stdpanul numitei mo§ii Tetcani §i alti megie§i Impre-
jura§i pe care va cere trebuinta, cu toate scrisorile §i do-
vezile ce vor fi avand, Wand Impreund §i ingineriu §i vei
cerceta ca sä. afli §i sà dovede§ti cele adevgrate margini
§i hotare a numitelor mo§ii pe unde din vechi vor fi um-
blat, dupd' carte de blestem ce au luat jeluitorii dela sfanta
Mitropolie §ide vei cunoa§te cd se Impresoarä precum
jàluitorii aratd, sà leo scoti de sub toga' Impresurarea §i
mdsurandu-le cu stânjenul domnesc In lung §i In curme-
zi§ sd le stalpe§ti §i ca pietre hotard. In cate locuri va cere
trebuinta §i dreptatea, cland §1 mArturie hotarnicä je-
luitorilor ardtdtoare In mg.suri §i in semne §i iscglitd
pe obiceiu. lar cand tot va rdmane pricind de nemultu-,
mire §i cu aceastd cercetarle ce se va face, atunci la lo-
cul de pricing., hotard sä nu pui, ci ridicand planul aces-
tor mo§ii, dupd me§te§ugul ingineresc vei da §i märturie
cu ardtarea pre larg la partea ce se va cade §i vor vent.
la Divan amandouà pärtile de unde prin cercetarea ce
li se va face sá li se dea, cea desdvar§itg. hotdrare.
1813, Februarie 19.
Sigiliul domnesc pe cearä ro§ie,
Copie In pdstrarea mea, luatd dela Iordache Be-
rila-Bo§oteni.

www.dacoromanica.ro
 133

1818, Mai 25.

Carte de judecata
dela Divan
Pintilii Bernd, loan Nour, Simion BerilA sin Var-
ian BerilA cu alti ai lor, neamul I3eri1estilor i ChitAsestilor
rAzAV de mosiile Beresti, Petrilesti i Bosoteni din Ba-
cAu, prin jaiba ce au dat atre prea InAltatul dvornio
Scarlat Alex. Calimachi V.V.. au fAcut arAtare cà numi-
tele mosii a lor sunt ImpArtitoare Intre rdzäsi pe trei bA-
trä'ni anume: Buzdugan, MAndru, PAstrAv i jeluitorii din
al treilea bàtrân, numit PAstrAv, au o a treia parte de pe
BrAtuleanul, impArtitoare In douA; o parte a neamului
Chipsesc si o parte a neamului Berilesc pe care au arAtat
Berilestii stäpanire f àrà s'A se dovedeascA cineva din-
tre rdzAsii lor cA s'ar trage din Brdtuleanu ca sA cei
Istäpâni Impreunä. In aceea a 3-a parte din bAtrAnul PAs-
trAv, partea strämosului lor BrAtuleanu.
Iar din trecutul an si diaconul Gheorghe Neicä
Toader Baciu ce-i zic i L'Ac'Atu§ul i Toader Vemuche-
rec I cu alti ai lor räzäsi ce se trag din neamul Berilen
de pe bAtrAnul MAndru. Pe lArigh partea ce st'ApAnesc dirt
numitul bAtrAn MA'ndru din arAtate hotare de mosii
spre a-i aduce pe jAluitori In supArare i zadarnicA chel-
tuiald s'ar fi pArut CA se trag i ei din BrAtuleanu
ar fi cerAnd sl se ImpArtAseascA Cu stdpAnire
aceea a treia parte a Aluitorilor din bAtranul PästrAv a
cAror jalbA rAnduindu-se In cercetare judecAtei Divanu-
lui s'au InfAtisat Inaintea noastrA jAluitor neamul Beri-
lesc si ChitAsesc cu pArAtii neamului BAcestilor i dupä.
cum amAnuntä cercetare ce s'au fAcut pricinii, nici q
dovadA vrednicA pArAtii n'au arAtat prin care sA poatA
dovedi Cu Incredintare cA s'ar trage si ei din BrAtuleanu;
strAmosul j'Aluitorilor ca s'A intre pArtas ImpreunA cu
jAluitori fArà numai niste cercetAri urmate ,prin ispravnic,
numai dup'A arAtarea lor din gurA, fArá nici o dovadA de
scrisori, ci IntemeiatA numai pe mArturii ce s'au putut
alcAtui pA'ratii pTin tocmitul, fArA vreo doveditoare In-
Credintare sau 'adeverire, dupA car.e acele cercetAri

www.dacoromanica.ro
 134

tiemeiul dovedirii scrisorilor, judecata Divanului nu se

poate aluneca In asuprirea jAluitorilor numai pe zisuri
§i pove§ti din gull a parAtilor c ar fi §i ei din BrAtu-
leanu In vreme cAnd de ImpotrivA la mAna feciorilor Be-
rile§ti §i ChitA§e§ti se vede hotArnicie din 1783 Ianuarie 10
dela dvornic Mihalache Dimache fiind atunci stolnic §)
ispravnic la BacAu, cuprinzdtoare de ImpArtirea ce au
fAcut mo§ii Bo§oteni pe acei trei bätráni de mai sus a-
rAtati prin care hotdrArA cA parAtii BAce§ti, dupd do-
vezile ce aratä. cit Au vAzut la rAzd§i §i le-au cercetat la
starea locului numai In bätrAnul MAndru Infiinta 'Arta
cu parte ce li se venise de pe Baciul, a §aptea parte
care se trage din bAtranul Mandru, iar pe bAtrA'nul PAs-
tray sA-1 ImpartA BrAtuleanu aflAtorilor nicidecum Impär-
tA§ire nu le face parAtilor ca unii ce se trag numai din IA-
trdnul MAndru cum mai pe larg se cuprinde prin aceea§i
hotArare intre care arAtati acumimpArteala care s'au venit
fi§tecAruia neam pe bAtrAnul sAu care aceastA hotArAre
fiind iscAlità de Andrei Baciul, vArul pArAtului Toader
Baciul §i de alte neamuri a lor aduce nu putinä doviadà
cA pärätii neamului Meese mai mult decAt In bAtrAnul
MAndru din hotArArea mai sus numitä nu pot avea Im-
iArtA§ire. CAci de ar fi avut ei cu adevArat dreptate a
trage pArti §i din bAtrAnul PAstrAv din partea BrAtulea-
nului sub cuvânt cA'. s'ar trage dupA spita neamului §i
din BrAtuleanul cum ar fi putut trece la aceea ImpAixtealA
ce li s'au fAcut de Mur at boerul hotarnic vAzand ca. nu-i
ImpArtA§e§te In bAtränul PAstrAv In partea BrAtuleanu-
lui sau cm ar fiprimit a iscAli In acea hotarnicA care este
semnul multumirilor, dupA acea ImpArtealA dupA care
s'au urmat pa§nicA stApAnire pAnA In anul trecut, fArA
sA se arate vreo nemultumire sau pretentie din partea
pArintilor lor asuprá pàrii neamului din PAstrAv. Pe
ling care aceastà vederatA dovedire a hotArniciei aces-
tuia care depArteazA toat5. rAnduiala §i Insu§i urmarea
vAnzArilor ce au fAcut pArAtii BAce§ti la M-rea Berzun-
tul din hotarul Bere§tilor este ca o mArturisire dovedi-
toare Intru aceasta cA cu nedreptate s'a oomis de bAträ-
nul PAstrAv §i de partea BrAtuleanului a Aluitorului, cAci

www.dacoromanica.ro
 135

paratii neamului Bdcesc avand 11110.1-M0re i urmare de

stApânire numai In bdtranul Mandru, mind de veci la
mândstirea Berzuntul, ardtdnd prin ,zapisul lor cd au
dat toatá partea lor din Berevti vi din Petrilevti mdndsti-
rii Berzuntul i dacd ei ar fi avdnd impdrtdvire vi In bd-
trdnul PAstedv In vremea cAnd vi-au vdndut partea din bd.
trânul Mdndru nu poate sA. zicd c5. vi-au dat toatd partea
lor ce au avut In acele hotare. Dar vtiind a nu au mal
multd parte decdt bdtrdnul Mandru, au hotArlt In vanzarea
care mandstire, zicand cd dau toatd partea lor i iatd In-
ei sd facà dovadd pricinii i osebit hotArnicia din
1782 Aug. 10, dela paharnicul Matei Hurrinizachi., cu-
prinzAtoare de alegerea ce au fAcut din poruncd, pArtilor
mândstirii Berfuntul, avea sd aleagd pe ldngd cele-
lalte ate o a treia parte ce mai avea aleasd din Be-
revti i Petrilevti adicd bdtrAnul M'Andru ce-1 avea luat
cu cumpArAtura dela neamul BAcevtilor din care se traq
pârâtii acevtia de acum cd dupd ce au ales vi au stilpânit
deosebit pArtile M-rii, au ales rAzAvilor din catA movi*
a mai rAmas din Berevti i Petrilevti In care pe paratii
neamul Bdcevtilor nicidecum nu-i ImpArtAvevte ca pe u-
nii ce avdnd bdtrdnul Mdndru 1-au dat M-rii Berzuntul
cutn pre larg o dovedevte i aceastA hotarnicd care ur.
meazd Intocmai dupd noima i glAsuirea vdnzdrilor
tilor pe bAtranul Mândru fdrA sA se arate nici atunci
din partea neamului Bdcevtilor, pretentie de a fi pArtavi
la bAtrAnul PästrAv, In partea BrAtuleanului, ci vtiindu-vi
pe bdtrdnul lor Mândru din Berevti vi Petrilevti vdndut
avv rAmas multumindu-se Inteacea hotdrire a paharlii-
cului Hurmuzachi, fArA o mai multd pretinderisire dup5
cum vi la ImpArteala fAcut4 Intre rAzAvi de spdtarul Di-
mache pe movia Bovoteni, precuni mai sus s'a argtat, a-
mandim4 hotarnicele fiind Inteo potrivitA urmare, nelm-
pArtdvind pe pâratii BAcevti In bAtranul PAstrAv In par-
tea BrAtuleanului din care- se cunoavte viderat vi se do-
vedevte cu Incredintare_ cd pârAtii fArd nici o dreptatq.
de jdluitori au fugarnice pretendesiri Intemeiatd pe zi-
suri i povevti fArà nici o adeverire. Precum cu urmare
la trecutul an 1802 au fAcut ispitiri i neamul Cimbresti-

www.dacoromanica.ro
 136

lor i Tumurugestilor i Popestilor razdsi i acestia dint

numiteie mosii vrand a fi partasi In partea Bratuleanu-
lui a jaluitorilor din batranul Pastrav cand atunci prip
judecata Divanului s'au dat ramasi ca pe niste doveditl
acolisatori ciim mai .pre larg se cuprinde prin cartea de
judecata ce s'au dat jaluitorilor din acelas an 1802, Aug...
4. Deci dar, dupá cu amänuntul cercetare ce s'au facut
de catre noi ticinii acestia, dreptatea jaluitorilor ra.-
zasi Berilesti i Chitäsesti se vede intemeiata nu numai
pe hotarniciile mai sus pomenite dar si prin Insäsi
tumitoarea primire i t'acere a paratilor neamului
cesc ce au fost atuncea fàrá sä faca nici un fel de pre-
tindere la acele hotaratori i Imparteala In vreme cand
mai bine au putut sti ocina atuncea, deck parka acestia
acurni si mai ales Insusi vanzdtorii lor fac dovadà adevä-
rului cà avand pe batranul Mandru i tiind ea nu pot
avea mai mult zicand ca au vandut toata partea lor.
de aceea noi dupa urmare adeverire ce s'a cälcat si nu
a rautatii povatuirea neputand avea parati, neamul BA-
cesti n'au dreptate la cererea lor.
S'a hotarat ca jäluitorii Berilesti i Chitäsesti pe te-
meiul dovezilor mai sus aratate stapaneasca In pace
farà nici o suparare mai mult despre 0110. Partea
Bratuleanuluui din batranul Pastrav a treia parte din
cate trele hotarele mai sus pomenite Beresti, Petrilesti
Bosoteni. Iar parkii neputand a avea nici o Imp'är-
tasire sub nume de neam! In bkranul Pdstrav, In par-
tea Bratuleanului, a jaluitorilor Ii vor urma stapanirea
pe pärtile numai din bdtranul Mandru dinteacele hotare
unde se vor afla nevanduti farà a mai adä.uga mai multä
suparare jaluitorilor carora de pe a judeckii hotarare 1)
s'au dat i aceasta carte de judecata a Divanului.
1818, Mai 25.
Urmeaza semnaturi
Originalul la lord. Berila, Brosteni,iar o copie In pas-
trarea mea.

www.dacoromanica.ro
 TABELA.
de documentele intrebuintate in aceastä monografie, asezate
In ordine cronologicg.
6908 Iunie 29 (1400) Alex. V. V. Mold. intäreste lui Stroe si Ivan
2 sale pe Tazlgu: Poeana i Ggrtanul 35
6908 Aug. 4 (1400) Alex. V. V. Mold. ddrueste lui Nicula i fra-
tilor säi Toader si Mihail satul Beresti, de lAng.1, pa
Moldovei 34
6917 Ianuarie 28 (1409) Alex. V V. Intäreste lui Giurgea Ungu-
reanul mai multe sate pe Turlui, tinutul Baclului 26
6932 Oct. 9 (1424) Alex. V. V. Intäreste lui Toader i Ilie un loc
pe TazIgu
6936 ladle 24 (1428) Alex. Voevod Intäreste lui Sinata i fratilor
säi Toader si Berea niste sate 34
6940 Iunie 29 (1432) Ilie V. V. Intäreste dania faced de Giurgea
Ungureanul, nepoti de sorg. Ulea i Iuga, niste sate la
Turlui 27; 140
6956 Sept. 3 (1447) Petru V. V. In'táreste panului Ulea i fra-
telui säu Iuga, satele dela Turlui si Tazläu
6970 Mai 15 (1462) Stefan cel Me Intäreste dania ce p face
Marina, fata panului Ulea, asupra satului Sperlesti-
Turlui 141
6999 Iulie 22 (1491) Stefan V. V. Intgreste Warinei, fata lui
Mihu Berescu, satele: Beresti, Petrilesti, Bosoteni
Ngsoesti 37
7005 Mart. 8 (1497) Stefan V. V. halal-We satul Nadisa lui Ion
Nadisu
7005 Martie 15 (1497) Stefan V. V. Intäreste cumparAturit ce o
face Popa Stroe dela Márina Berescu
7032 Oct. 9 (1523) Stektnitä. V. V. lntgreste urmasilor lui loan
Nadisa stapPanire pe satul Nadisa
7054 Aprilie 22 (1546) Petre Rare înthrete stgpanirea asupra
satului Sperlesti semintei lui Ulea
7054 Aprilie 25 (1546) Petru Rares Intäreste sapanirea mosteni-
torilor lui Popa Stroe la Beresti 41

www.dacoromanica.ro
 138

7077 Iunie 30 (1569) Bogdan al IV-lea dd Intdrire asupra sa-

tului Sperle§ti
7077 Aug. (1569) Bogdan IV hatitreste vanzarea unei jumdtdti din
satul Turlui 143
7077 Aug. (1569) Bogdan al IV-lea IntAt'este vAnzarea unei pArti
din satul Nadisa
7078 Aprilie 20 (1570) Bogdan al IV-lea ddrue§te un loe M-rii
BerzuntuL la hotarul Nitsoestilor 111
7081 Aprille (1573) loan Vodd ce! Cumplit IntAre§te stkpArtirea
urmasilor lui Popa Stroe pe satul Stroesti
7085 Martie 20 (1577) Petre V. V. Schiopul 1ntdreste strAnepo-
tilor lui loan Nadi§ stApAnirea pe satul Nadisa
7115 Mai 26 (1607) Simion Movild V. V. dA o carte de judecatd 48
7143 Mai p (1635) Un act de vinzare de mosie 49
7146 Aprilie 1 (1638) Un document de IntArire dela Vasile Lupu
7173 Dec. 20 (1664) Un zapis de vdnzare de ocind 54
7173 Aug. 3 (1665) Zapis de vinzare de mosia Sperlesti
7173 Mai 10 (1665) Zapis de Invoiall
7174 Dec. 20 (1665) Zapis de vAnzare de mosie
7175 Febr. 10 (1667) Zapis de vânzare de mosie
7175 Febr. 12 (1667) Zapis de vinzare de mosie
7176 Oct. 15 (1667) Zapis de vdnzare de mosie si sat 145
7215 Fehr. 10 (1707) Zapis de danie din satul Stroesti 12:4
7223 Mart. 3 (1715) Scrisoare de pdmint asupra Nadisei 95
7223 Mart. 3 (1715) Scrisoare de pdmint asupra Berestilor 51
7238 Lillie 26 (1730) Carte de volnicie 'data de Ghica Grig. a-
supra Nadisei 95
7238 Iunie 26 (1730). Carte de volnicie datd de Ghica Grig.
asupra Turluiului
7239 Mart. 20 (1731) Grig. Ghica Vodd Intdreste M-rii Berzun-
tul, mosia Ndsoesti 111
7262 Mai 8 (1754). 0 mArturie a neamului Sorogestilor asupra
Nadisei 96
7262 Aug. 14 (1754). Hotarnica Berestilor si Petrilestilor 53
7266 Iunie 12 (1758) Carte de judecatd asupra Sperlestilor
7266 (1758). loan Teodor V. V. pentru mosia Ndsoesti 112
7269 Dec. 16 (1760) loan Teodor V. V. asupra satului Nadisa
7270 Ianuar. 17 (1762) 0 poruncd a voev. Grig. loan 53
7273 Ianuarie 8 (1765) Cartea domneascd asupra Berestilor
728b Aug. 22 (1781) Hotarnica Ndsoestilor 112
7291 Jamar. 10 (1783) Mdrturie hotarniod asupra Bosotenilor 80
7303 Tillie 3 (1795) Tiduld de hotArlt asupra Nadisei
7308 Ianuar. 27 (1800) Zapis de vinzare asupra Berestilor 55
7308 Febr. 2 (1800) Zapis de schimb asupra Berestikw 56
7309 Aug. 23 (1801) 0 mdrturie a itnaltului Divan 81
7310 Iulie 3 (1802) Scrisoare de impArteald a Berestilor i Boso-
tenilor 56

www.dacoromanica.ro
 139

7311 Oct. 4 (1802) Carte de judecatA 79

7321 Ianuar (1813) 0 plftrigere a rAzA0lor din Nadi§a 0 Bo-
goteni 120
7321 Febr. 14 (1813) Porunca domneascA a lui Scarlat Al.
Calimachi 120
7322 Sept. 19 (1813) Hotarnica mo0ilor Nadi§a §i Bo§oteni 121
7322 Mai 25 (1814) MArturie de hotArlt asupra Bere0ilor, etc. 57; 129
7325 Tillie 30 (1817) Carte de judecatA asupra Stroe0ilor 129
7325 (1817) Carte de judecatA pentru mo0a Stroe0i 129
7326 Mart. 8 (1818) Carte de judecatA pentru Stroe0i 129
7326 Mart. 25 (1818) Carte de judecatA pentru Stroe0i 129
7326 Mai 25 (1818) Carte de udecatA pentru Bere0i, Bo§oteni
7329 /Wig. 9 (1821) Cartea ispravniciei din BacAu lientra NAsoe0i
7330 lac 2 (1822) 0 plAngere a locuitorilor din NAsoe0i 112
7331 Sept. 7 (1823) 0 poruncA. a lui loan Sandu Sturza
7332 tulle 25 (1824) Ion Sandu Sturza intAre0e Anaforaua Diva-
nului asupra mo0ei Stroe0i-Bo§oten1
7332 hilie 25 (1824 )Anaforaua Divanului asupra mo0ei Stroe0i 82
7332 Aug. 17 (1824) Anaforaua Divanului domnesc pentru Bo-
§oteni
7333 Aug. 1 (1825) Anaforaua Divanului domnesc pentru Bo-
qoteni
7334 Dec. 2 1(1825) Anaforaua Divanului domnesc pentru Bere5ti
7345 Iunie 10 (1837) Hrisov dela Mihai Grig. Sturza 59
FArA datA. O plingere a locuitorilor rAzA0 din NAsoe0i 115
7384 Febr. 6 (1876) 0 hotarnicA asupra Nadi§ei 122

www.dacoromanica.ro
PLANA I.

6932 Octombrie 9 (1424) Alexandra Voevodul Mol-

dovei, intämte un loc pe Taziclu lui Toader i llie, dupd
cum a fast holdrnicit de pan Giurgea Globnicul.
_
<MA(e)TI10 SHae40 MK1 A/166)ANAms 1106R0Ad rocno408 gEtMAIS
MOAAARCKON, NHHHMS laIJA<MEHHTO H C CHM?. AHOTOMI HAWHMK,
KTO HA HZ 0113PHTI HAN Er° OVCAKIWH(T) (111TOINH, MKG TOTH NC-
TH14)1111 cam] HAWN TOASPS H IÏ AAAH UMW HM1.1 EAHO (M-keTO
HA TA3A0R1il HOAAH piinchi) Ha 8(1)Sp EMS 8 ,MOC(T) H A6 ficx-oprns.
maxima, Rk11114 METEW6, AA flOCTARETZ H AA WCAAETZ C16* MOHAC
THOS, AA HMI &SOT) oymot H 11111008WEHO KTIETOpeTHO HMI 11 ikt
TIMIS H RZCIMS poAS H(r) Fid ErkICK-1.A XOTAIII TOMS M*CTS AA -
ESAfTh 110 CTACIOMS XoTap8 H KSA4 enAS KOT4pHAS nails a8808% rnos-
nn(K). A HA TO E(CT) KtpA *MBA MH H 8tpa 111Sill0glIEHH4r0 CHA
r(cAhtaMli HALIWt1 110EROAKI H Ittf1A 138C*X'S 60/1tPl HAWHCO, HHCAttil
(vnite ?) rptIMATHKS1 olf IS/1*(T) SHIM MKT) .6,

Acest document 1-am oopiat dup4 originalul, care se gase§te

la r.lze§ul Iordache Berila, din Bo§oteni, Jud. Bacàu. Aceastä copie
a fost pus a de noi la dispozitia domnului M. Costachescu, care a
publicat-o In anul 1932 in Documentele Moldovene§ti Inainte de Stefan
cel Mare", Vol. II, pag. 593.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Prefala
Bibliogralie
34
3 7
1. Descrierea geograficà a regiunii 9 12
2. Descrierea istoricA a regiunii 13 18
3. Schita istoricá a Intregii regiuni 19 22
4. Satul Beresti-Stramba 23 48
5. Bosoteni 19 57
6. Nadisa 59 73
7. Ntisoesti 75-- 83
8 Stroesti (Romänesti 85 91
9. En'ächesli 93 94
Istoricul satelor de pe valea Turluiului 95-101
Märturii culese In anul 1928, dela bAtranii
satelor, asupra: organizàiii satelor räzesesti
In vechime, etc. 105-114
Documente gäsite la rAze§i 115-136
Tabela documentelor folosite In aceastä mo-
nografie 137-139
Trei plan,se cu fotogralii de documente.
0 hartel a regiunii.

www.dacoromanica.ro
PLANSA II-a

?k.-...;.,
-.r7iF
...3., 4

i
.....,,.i ,. ,,,-,1.1 , -..41
: 41,.. 1: ' ...
, i, " '
ik ,., -,0
,...41.--.
: l' k Pt
r
c-r
:
.

I(tAjtPl !S.L 0.1(00i - Hiatt!, -. rn ...in, Trz% 1ft qr.

4. g Fats
... ., I
co.u.ffi. Jean :: 71,11girei,itos
r; -'. -
Vo OAHE can IffrAfArirtve .0
mi.,ic.,....,.,".,6-1-1.1704-41':4F(7netti. ii-',5*rIlegrit:
!
. .7 ("7" ., jw.
.4 rii qt tit cirl a 3 tr,i,!, Tv; (, c t rttit MT.. rot - ,
firoim.r.I.,41-. \.,,nnutTrr, 'to. ,......
....
fIrrii
.

cr tt,f7*4 ; projevAr.
te e Moe titairt.4ftt..çrrlT4.y. jy ir44,46,p, n Fic.1,t,S' f ool, '74
rt ..,, , ,-r' eir ' '
4°, ..-r-
, cm., LA ff/41 A rtSrt ( t ill 1 ( (1,,n !al, uJI)..it , 4, 11 -,P,
T.
171,1r .o t.
'
irSt 14 ,t " (Oh f; r VIA t f C.,raoro cyrt't ,(Ft e " ((OM ,
# 0 ..'
rArt 1.1t , ' ., . .. ... ' .. t:1
r;',44ts% Mrs!.
flt n't (0114 (Mt -I/ ttla l i.urFrytarri ril . it itri
,

......!,,s I
-.
tiilarts
,
.;N-; ").
kkl:h. irTirirwA-1,- '..

" 6 . rA..;41

Document ado Petra Raref, anul 7054 Aprilie 23 1546). Vezi traducerea la pag. 120.
www.dacoromanica.ro
KANS.\ 11E-a

,,
f..,i -4, , v,, ,, , ,,i(n,,,,,,,.,f,,,e,r,rf, .
/TF4.64,04, nt y ro 444 trill-41 1,artt It 6 It .7f.
' ,
nn ,,,,, kg tt , intdi ir f 1mi ;A I re I, t /nit 1 n6rN ll, not ',co If A
... .

,,
dIri.,N :Ail ...
FIT 1 6.tinn.,4F1 fil nit H
'

eaAt
rtfl Alf a ai<euff 7-tAt
. If r fa t. t .1 inn Art/ .n.ti irti f-ilmn ,siliVw+rti .4.; ^- .., .1 idliffs,.: Ili tlr::t
a tt/if rti n tit/ 110M c.....* nunn e,il anti...
\s,,, ,; ,,,,,,,,, \
. In -tar H .4
,,
4 , 24n, .,, rim 7 , .411; i: ralf e t (miring
61al- /Ta C.J fit . 41,161:1 ituk
141.3.°"72(tti'ng:nat.,:v(*.rill:1,9n:rux:,4:r.
1 o taTitire tart 4,1Ni 1 0 1 tio , 1111114
Cl 1 41044 ti Ali( pi.... 1., 4,, n N mi ,,,,if , ,,,,,,..t.rssci ne,t1 111 al li.11À cintiiI C , a 6.4 ,,,,,
, a7Cf Ain ne,iini.4-in v '

.., ft4 a 1
, 1
..,
....., ..
dft,
,, tn ni uin ,fit 4.4t it art ma lit rITO FF i IF 0 131E'.'7'IF''''', ' 7. -, *.' - a AI
rbitt ,,,..t...NiSoL.mit:N::1. -....4,11 A
i te k. .4/ At II (1 17/12/11 Mtt of
, ,

/ `, ) I, F.-)1,1 3f,, n 4-) 4 if mud f.titp.,. ,pit r I &lit Ae*A-0 St n ft,h mn et .111-.-n. Timm.
7
,...

,,,,,,, n,fr,.,, (.,,,,, ,,,,,,,L,r,../I4 ,.., ,o../io.41 I,tit d 1 ,st At; 144 ISSear e am iy, .ft` ; 1 ;ft*-
' / ' .......4

<4, ft;
-rim. ,:rigertij,
a^
*-.1 ' -) ,ft. / - . ,

.,
--
m.,,1 ntl 66 A In
....1. ' i
i
f -;.$ t
.
't oi IF eft3 ?ILIA h f.4,1,4 It, F t ' got. el. nViinnutt . 4 C-, 7110 .../
1-
i 4 ri 1
Tit 'rft \ rrLicAa fil n T\''rrat."18 t art 1 ri . na-ri /lion
N, (Ili i rl . ,,,,7.- , n ,,,a 6,,,,V\,- '
:
,1 e
, irkj
,ft, ''..
\ int eh* ern' ili rs'i rri,f 4S,""n . . I . t \-4.1r ,f,', y; .1-.
1
1

#.7i,...
,...A4f14
.'....-4. '''..;
, Or ,
,

,
.

, ..... . (J6 ,Infi zSi 16-.1 radi

1 r: cnir 0,11 ti fh rrt 11 8.1 b0
1
1 r
, ti f iii,..?.. .,.,trifiltii cy's s'ili tt,r. 6 541#11/4 I 4'1 6,4 ,3,,,,,,,,., I. in i
, ,,r,,,,itlini riN.'-fit-trii ha r tin I il rarTittizi. 4-14n
../1 IN 81 Ad rili . ,.,,

.../ n".
ILI rtIFLIiilli ro 1 Lut_ra r.,E.4 snukt)rn
1 .. t
7" 4.,.1 ,,,,,4 din ,,,, ,R 1 ,,,,i 4.1t.ininii e_lécifi r 1,4,n a
.

f inittild nin i,n..rno.

.
,
nirtt,iViii,A-VA. ,r
'

lei IIn (i n1
A 1
I 4fli F'41.1rt et+ III
..1
r
I r . Elf 1 nini 714n .rio i ariit fail g etc i ro .....-1
artiae 6 aEl f iffiffitt,ma
N'IVIr I e . 4X,' I 7 '
.
.
1... '....

c.r.t, re fl. cril in 1 t4,1, la,1' ,,1 n 1 n n fin nit f o nnici . 'drift/ tv 1 ' : 11C4:14,:t1A-: 1.; it:, gi::
fl"lnl ,..t.
... ,.4,_,
r\--A-:,,l,vi...,,1 -,
iitinirti AFT,titt c two-In/11f/, II oi ri 1 tint er., lit* ira,nitt 44 eyei ,,, t i I Ij ..
i
o
,
,
I )

.,,,,,,,,,i3O1, no to t.,..1 . n,,,, ni A-N.--korogi,rt,;(1- ft- refift out raa /Witt .410. 6 ...,.4 --1 "' , As.
.,,. ' ., 49 , . ,....,t At/ , , .

1 ( MA/141.i .4 FAti In o ...MI, rt f fd . rY-41471 Ill LU f re r.1,. i 1 Wirt rid rn,

...
4,
, ......,, ;
II it, 1 . 1 niel ,11.4-21 nitnä n tie 111 8 f i 6, ah nit ti i r'n tin cu inn C itlfi , A//I
f 1 ,* At all ' 1.tt an /I hi tiN'ti, I ....
...,

1An ).,41i 11 1,,,,ivihir,,,.N n , 1 la titre, ...11\-'ete;" -,

....,
i C**,.., , .. , .4t$V,910 i'. nia d
ra eiV 'fie ;1\e--1 Z.., reA i r fiV,A i'o,,,v1.\":1 4.'14 4,of pi
.47;it 4 111 i -1' I.
.1t .i

-.,"v
;,(,-:...,k
.

-t¡-

Docurnent dela loan, Voctd cel Cumplit, anal 7081 Aprilie (1573). Vezi traducerea la pag. 121.

www.dacoromanica.ro
 Anex6 la monografia.,Bacául Istoric"
de C.V. Dimifriu
Doctorin hiere i Filosofle
:O :

o o o o o o
o 9 .

o: : o
Solvnitc. o: o o o o o o o
CerIi
' o o o
o
/ o.; ;
'.,. ... :671..,
_... ...:. ::,Of i (..8.... O

/ ''.. '''- o
o
4,--_.,.,,, "(e. ', ,',, i ..-.."6
:.. o
o''.. ,--' O

o 72 i'' o O

1 )
.
.,
tez ,,
i:.; 0...'io
i .f.....b
, o o.... o t.
. :
L-p... O
%,
O
rcetateE, o O
o O o O

o
0:ç o o
o
. o :"°o
o, ....o o o
o p 0..i o
.:°
o

O o
O O

O O
(161-4- O
testi. O

O
estb
/6. '4
:
O.
. o.b
o
- o :
O
O O
;O: i0
. o 91-
o
o
, ..... p

L;,e)

Pieiricicr&

e:LAJA)»

O .0351 o -6.,
;.,,,
.
o o
. o o o:

ersepi

Seara ,1:50000
www.dacoromanica.ro
 DE ACELAS:

Un mare boier moldovean din prima jumiltate a sec.

XV-lea: Logofiltul Mihail-Mihu. Bucuresti, !932.
Doi dreg6tori moldoveni: I. Portarul de Suceava.
II. Hatmanul si parc'älabul de Suceava.. I3ucuresti,
1935.

Rrispuns 'unor calomnii. - Bucuresti, 1935.

Baer)" ul istoric. Monografia istoricd a 12 sale de
rilzesi de pe valea TazIdului Mare, judetul BacAu. Bu-
curesti, 1936.

www.dacoromanica.ro