Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IS'
LEGENDA
NCROPOLE cnro -DACIC
DAClC
OACICE
o CELTIC/:
Q
Q"
1l
'?
-\,
......,.
...
" OJ./'"'
<,
.(\
c-
O
U'
<
"9
"9
0 00 fl't)lC_
Q
p
8
u
l G' A
R
A
riO, 3 1, - II ,ill" d" <I lll't'I' o pOIC' l or $i ell material e eeltice dg ciee din Transilvqni(l,
:;::
>
>-:l
M
!Jj
M
tJ
>
o
H
o
M
-.J
-.J
I. H.
mesti . In acelasi sens p;edeaza si numarul relativ mare al mormintelor
necropolei de la Apahida.
In ce priveste datarea necropolelor in discuti ; , l a cele mai multe
di ntre ele este greu de precizat., fiind yorba de descoperiri intimpl atoa
r e ;;;i nu de necropole sapate sistematic in mod exhaustiv, deci sa poata
fi precizata perioada lor de inceput ;;;i de sfirsit. De exemplu in c; adrul
necropolei de la Apahida se cunosc pina acum aproximativ 72 mormin
te, dintre care doar 21 provin din sapaturL sistematice si e ste in afara
oricarei indoieli ca necropola n-a fost inca epuizata. Cutoate aceste a
.. datori sa incercam atribuiri cronologice pe baza datelor ce ne
stau la inc/emIna. Incercarile noastre pot sa nu intruneasca. accept area
unanima a cercetarilor problemei si se vor dovedi valabile sau false,
in urma noilor cercetari intreprinse, fie in cadrul necropolelor , fie
atunci dnd vor fi definitiv stabilite etapele Latene-plui auropean" In
p recizarile cronologiei, relative sau absolute, inerent am fost obligati sa
ne raliem unora dintre sistemele cronologice existenle ce ne-au fost ac
cesibile. Poate ca nu este nici aici de prisos sa mentionam ca, dupa pa
r erea noastra, cronologia preconizata de J. Filip este mult prea cobo
r ita . Daca am accepta acest sistem cronologic si I-am aplica i n mod con
secvent, ar trebui sa admitem ca necropol ele celto-dacice di n Transil
vania, aproape in exclusivitate, dateaza de la sfirs itul se c. II sau chiar
de 1a inceputul celui urmator. Or, in toate necropolele discutate cera
mica autohtona isi pastreaza inca caracterul net hallstattian, iar i n ase
zarile contemporane, obiectele de fier sint in ca rare , iar uneltele din
acest Iliet al lipsesc aproape cu desavirsire. Deci, cultura material a da
dca nu este inca pe deplin formata. 0 asemenea concluzie nu poate fi
declt gresita , deoarece este astazi limpede ca in sec. I i. e.n. cultura ma
teriala daco-getica este formata, intrunind toate cara cteristicile unei
cultllri de tip Latene.J28
AdmitiIld crnnol ogia lui J. Filip si aplicind-o consecvent la descoperiri
Ie din Transilvania ar trebui sa conchidem ca Burebist a a trait i n prima
Jumatate a sec. I e.n. sau ca intreaga cultura material a daco-getica s-a
format undeva In alta parte cu totul independent de acest t eritoriu si a
fost apoi la un moment dat adusa, gata format a in Transil v ania. Absur
ditatea m;.or atari ipoteze ce contravin nu numai loqicei istori ce ci si
datelor concrete multiple pe care Ie avem astazi se impun de la sine si
ne scutesc de comentarii.
Asadar, pe baza altor sisteme cronologice dedt cel al lui J . Filip
putem conchide ca unele dintre necropolele celto-daci ce t ransi1v anene
se dateaza in faza Lalene B2, dupa cronologia lui W. Kramer
l20
, iar cele
mai multe apartin Lat'ene-ului C. Nu este exclus ca unele necropole
atribuite LatEme-ului C sa fi inceput in faza antenioara .
. Trans punind cronologia relativa in cronologie absoluta am ajunqe
128 In legatura eu aeeasta p erLoada v ezi magistrai,a sInteza a aead. C. Daieovici u
i n I s/aria Romdniei , I, 1960, p. 268-285.
129 Germa nia, 40, 1962, p. 306.
Locuirea ac
menea, din plin do
p at runde aiei icz
ri ri le ar heologice
ace
looate izYoare.e
133 Despr
eoviciu, in Rap
p. 120.
1.lJ Istor a
135 K. 10
XII, 1962, 1, P. 2:!--
M AT ERIALE DACICE
pentru dat area necropole1or celto-dacice din Transilvania, in linii mari,
int r e sfi r$itul sec. IV $i inceputul sec. II Le.n.
o alta concluzie care se desprinde din analiza necropolelor celto
dacice este aceea ca inca de la venirea lor , celtii s-au amestecat cu
populatia autohtona.
Necropole $i a$ezari in care s-au gasit asociate materiale celtice cu
c erami ca de traditie ha llstatti ana intru totul identica ce'ei din Tran il
v ania, s-au descoperit $i in spat iul invecinat dinspre vest, in cimpia din
t re Tisa $i Dunare, in Ungari a de azP30 sau in Slovacia, in R.S. Ceho 10
vacial31. Parerea noastra est e ca $i in cazul acestor a, ca i in Transilva
ni a , ne gasim in prezent a unui amest ec etni c celto-dacic.
Ca teritoriile respective au fost locuite de daco-geti ne este dovedit
de izvoarele liter are, incepind cu Iulius Caesar, care scrie pe la mij locul
sec. I Le.n., precum $i de alte descoperiri arheologice132. A$ezarea daci
lor ne aceste teritorii n-a avut loc in sec. I al erei vechi, cind sint at es
tati . istoric ci cu mult inainte. In acest sens pledeaza 0 indicat ie a lui
Ptolemaeus (Geographia, II, 11 $i 15) care ami'1te$te aici localit atile . i
t riburile cu nume dacice Singone, Racatae $i Racatriae.
133
In Slovada centrala $i estica locuirea dac o-getica in sec. I i.e.n. este
dovedita de numeroase descoperiri facute mai cu seama in ultima vreme.
Locuirea daco-getilor in cimpia dintre Dunare $i Tisa est e , de ase
menea, din plin dovedit a am pentru sec. I i. e.n. cit $i mai t irziu cin d vor
patrunde aid iazigii. Daco-getii in sec. I i.e.n. sint dovedit i de descope
ririle arheologice, Ca de ex. a$ezarea de la Budapesta-Taban, chiar $i
mai spre vest.
Despre caracterul dacic al coltului nord-esti c al Pannoniei ne stau
marturi p descoperirile arheologice de caracter geto-dacic (podoabe de
a rgint $i ceramica) $i eventual 0 inscriptie din Bri getio i n care se vor
lJe$te de un "interprex dacorum" . Acad. C. Daicoviciu dupa care am
r eprodus paragraful de mai SUS
134
presupunea ca v echimea elementului
etni c daco-getic in Slovacia $i nord-estul Pannoniei poate fi mai vechi
decit sec. I Le.n. Izbitoarea asemanare existenta intre necropolele $i' a$e
zaril e
135
cu materialele dacice $i celti ce descoperite in spat iul geoqr afi e
la care ne referim, eu cele din Transilvania fac dovada ca dacii los;:ui au
acest spat iu cel putin inca de pe la sfir$itul sec. IV Le.n.
A$adar, 0 alt a concluzie important a este aeeea ca necropolele cel
130 I. Hun)l1adi, in Diss. PQ'nn., ser. II. nr. 18, Buda pes t, p. 57- 58, pI. III-V.
131 B. Benadik, in A SM, I, 1964, p. 85- 92; L, J ansova, Hallslall -Lal ene-Brand
gruber bei Stary Krin, Bahmen, in A R, XII, 4, 1960, p. 496, fi p. 170.
m Cf. C. Daicoviciu, i n I sl or ia Romaniei, I, 1960, p. 263-266, care a adulldt
toact:e ,izv oa rele privin d gTaffit ele dacilor.
n3 Despre locui rea dacilor i n. sud ul Slov a aiei i nain te de sec. 1. i.e.n. vezi C. Dai
covkiu, i n Rapport s du Xl-e Congres Int ernati onal des Sciences Hist oriques, 1960,
p. 120.
134 I s/oria Rominiei, I. 1960, p. 264.
135 K. Motykova - Sr eddrov1a , in AR, XI, 1959, 2, p. 192; M. Zapotocky, in AR.
XII, 1962, 1, p. 22-47; V. Vokolek, in AR, XIV, 4, 1962, p. 572.
1. H . CRI$ AN
80
to-dacice de tipul celor din Transilvania dovedesc locuirea
cimpiei dintre Tisa Dunare precum a Slovaciei de catre daci cel
putin din Latene-ul mijlociu. Ei int autohtonii teritoriilor in discutie,
d upa cum crede M. Dusek, inca din perioada finala a Hallstatt-ului.
136
In afara de necropolele celto-dacice din Transilvania se cunosc
n ecropole de incinera\ie care pot fi puse cu destula certitudine, exclu
siv pe seama autohtonilor daci. In acestea materiaIe celtice sint foarte
putine se rezuma la podoabe, ca in cazul necropolei de 1a Cepari sau
1a citeva vase, in necropola de 1a Ghenci. Materialele celtice, podoabe
s au ceramica, dacii Ie-au procmat, desigm, pe calea schimbului.
In ce datarea necropolelor exclusiv dacice precizarile res
t rinse sint destul de dificile implica un anumit grad de probabilitate.
N ecropola de la Cepari dateaza, dupa parerea noastra, din jurul anului
300 Le.n. Ea inceteaza existenta, poate, cu putin inainte de stabilirea
cellilor in Transilvania sau la scmt timp dupa aceea. se explica
l ipsa totala a ceramicii celtice lucrata cu roata din cele mormin
te descoperite pina acum.
Pentru necropola de la Ghenci indiciile cronologice ne sint date
doar de cele doua vase celtice descoperite, pe baza carora nu se pot face
p recizari exacte. De aceea am datat necropola vag in sec. III Le.n.
Fara indoiala ca numarul necropolelor autohtone se va inmulti pe ma
sura intensificarii cerceUjrilor privind aceasta perioada.
. Existenta necropolelor mixte celto-dacice dovedesc far a putin\a de
tagada, mai bine poate declt ori care alta. categorie de izvoare, coexis
t ent a sau poate mai exact spus convietuirea a celor doua ele
mente etnice. Aceasta convietuire se va solda pina 1a urma cu dispari
tia celtilor in masa autohtonilor. Dacii au fost far a indoiala cu mult mai.
decit celtii, daca am judeca dupa numa.rul mormintelor
celtice raportate la cele ale autohtonilor cunoscute pina acum, ar trebui
Sa conchidem Cd cellii au fost i n majoritate. Ca nu este nici pe departe
vine sa ne-o dovedeasca numarul contemporane cu ne
c ropolele celto-dacice pe care Ie astazi.
o alta concluzie importanta este aceea ca pe teritoriul Transilva
n iei nu s-au' desco'perif numai necropole cu amestec de materiale celti
Ce dacice ci clintre care unele au fost cercetate prin sapa
t mi sistematice, ca cele de la: Berea, Bistrila, Cicir, Cluj-So
sau Sf. Gheorghe-Iernut. Se impune insa
o precizare anume ca pina acum nici una dintre acestea n-a fost sa
pata in intregime ca din cele mai multe s-au dezvelit doar citeva bor
cteie. Cu toate acestea consideram ca nu sint premature concluziile de
duse in actualul stadiu al cercetarilor.
Se impune in primul rinel concluzia la care am ajuns ca in toat e
cunoscute cantitatea materialelor e1acice este in
majoritate fala de cele celtice. Acest fapt ne asigura atribuirea
136 M. Dusek, in AR, 14, 1962, p. 624; K. Horedt, i n Stud}en .. . , p. 74.
l or pe seama populatie: c
unde materialele c
cice, ceea ce duce la co_
Ti.i Insa i:.. c
dei s-a descoperit cer amic
ca , lucrata eu mina in man
fapt care face sa nu rna:
dacic nicidin asezarea de
$i aici 0 eonstatare ca in
meroase obiecte de me'a
asezari numarul ace tora e
de pocoaba.
Din eadrul a$ezarii de
nic autohton si pentru :,0"
pola ciin veeinatat e in Cc.
de orke indoial a , do\-ed.
a$ezarilor daeice , cit
v edere etnic a u n or loc
a produselor eultmii mao
nu poate fi facut a. AcHe
mesti eare are in inven-
unui da.::: inver un
de ceramica celtica
niea trebuie sa se tina _C'
rala a roaterialelor pe
discutie.
Pe baza analizei rna
descoperit amestecul ee
sl din analiza
unei eonvieluiri intime -
Daca ar fi y orba
autohtoni soar putea -p
oare tata de cele a e
Dar, existent a in
eviclent inferiOar a cali -c.
inainte sa nu mai fi e p_a
produse celtice cit i ca
tohtona nu poate fi exprc
coexistent a ce pre upu to" ...
Numarul r81ati\- rna
hia inten a I
e xpliea asimilarea nOUl
zie importanta.
Din materialele dae e
eropola. de la Ciumest i -a
proprie :;;i specifica pr odL'
81
MAT E RIALE DACI CE
lor pe seama populatiei autohtone. Excepjie face a ezarea de la Ciu
unde materialele celtice sint cantit ativ uperioare fata de cele da
cice, ceea ce duce la concluzia apartenenjei pe eama celtilor a
ri i Insa in cazul acestei a tr ebuie pu ca in fiecare bor
dei s-a descoperit ceramica autohtona in cantitate mai mare au mai mi
ca, lucrata cu mina in maniera hallstattiana reprezent ind forme locale,
fapt care face sa nu mai poata fi cu totul exclusa prezenja elementului
dacic nicidin de la Poate nu strica sa menjionam
aici 0 constatare ca in toate bordeiele s-au descoperit nu
meroase obiecte de metal, bronz sau fier, pe cita vreme in celeIaIte
numarul acestora este foarte mic, reducindu-le la citeva obieete
de poc.oaba.
Din cadruI de Ia nu putem exclude elementul et
nic autohton pentru simplul fapt ca acestei ii apartine necro
poia din vecinatate in cadrul careia prezenta daciIor este mai presus
de orice indoiala, dovedita. Deci, se impune concluzia ca atH in cadrul
dacice, cit in cea de la separarea din punet de
vedere etnic a unor locuinte pe baza cantitatii mai mari sau mai mici
a produselor culturii materiaIe specifice pentru celti sau pentru daci,
nu poate fi facuta. Adica, nu se poate afirma ca un bordei de Ia Ciu
care are in inventarul sau 40 Ia suta ceramica autohtona apartine
unui da::: invers, un bordei de la care are proportie
de ceramica celtica apartine unui celt. Consideram ca in atribuirea et
nica trebuie sa se tina seama de intregul ansamblu de proportia qene
r ala a materialeIor specifice pentru unul sau aItul dintre etnicele in
di scutie.
Pe baza analizei materialelor descoperite in in care s-au
descoperit amestecul celto-dacic ajungem la concluzie dedusa
si din analiza materialelor dacice descaperite in necropole anume a
unei convietuiri intime intre autohtoni noii veniti.
Daca ar fi vorba numai de preluarea materialelor celtice de catre
autohtoni s-ar putea spune ca acest lucru se datora calitatilor evident
!"'uperjoare fata de cele ale culturii materiaIe dacice.
Dar, existenta in bordeiele de Ia a ceramicii autohtone,
evident inferiaara calitativ fata de cea celtica face ca explicatia de mai
inainte sa nu mai fie plauzibila. Faptul ca atH in dacice qasim
produse celtice cit ca in celtiIor s-a descoperit ceramica au
t ohtona nu poate fi explicat decit prin coexistenta celor doua elemente,
coexistenta ce presupune imtJrumuturi reciproce.
Numarul reIativ mare al dacice descoperite in TransiIva
ma intensa locuire a acestui teritoriu de catre autohtoni 5i
explica asimilarea naului element etnic, ceea ce constituie a alta conclu
zi e importanta.
Din materialele d-aciGe descoperite, in principal, in asezarea i ne
cropoIa de la s-a putut constata ca. dacii au imitat in maniera
oroprie $i specifica produse ceItice. Este suficient sa amintim doar reda
I . H . CRI:;;AN
82
rea cu min a a unui vas celtic la care is-au adaugat traditionalele apu
caturi conice, folosit ca uma in mormintul nr. 5. S-a putut surprinde apoi
lnceputul adoptarii tehnicii superioare de lucrare cu roata a ceramicii.
In aceasta sint transpuse inca de la inceput forme proprii' autohtone.
AdoptarE.a rotii olarului este unul dintre indiciile destul de sigure a tre
cerii autohtonilor daci la epoca Latene.
Momentul insusirii noii tehnici, a carei importanta in evolutia cera
micii daco-getice nu poat fi indeajuns subliniata, bine inteles, 'nu poate
Ii fixat eu exactitate. Desigur, a- fast D perioada mai 1unga de incercari.
Ea trebuie plasata cindva pe parcursul sec. III Le.n., poate chiar la in
ceput, cum sintern Hoi inclinati sa credem.
Noul procedeu invatat in Transilvania de la celti se va extinde
treptat, in asa fel, incH la pragul dintre ultimele doua secole ale erei
vechi el va fi deja generalizat.
Convietuirea strinsa existenta lntre celti Si daci care s-a putut do
vedi atit pe baza analizei materialelor descoperite in necropole cit Si in
asezari a avut uTmari pozitive in dezvoltarea culturii materiale autoh
tone, in mersul ei ascendent. Aceasta s-a imbogatit Si influenta celtica
a contribuit la grabirea ritmului de dezvoltare a culturii materiale autoh
tone spre definitivarea uneia de tip Latene.
Dacii au preluat de la celti nu numai roata olarului ci Si procedee
tehnice rtoi de extragere Si de prelucrare a fierului. Acestea au dus far a
indoiala la 0 serioasa crestere a productiei, care la rindul ei a avut se
rioase l"epercusiuni dezvoltarii social-politice. Cu toate acestea
insa, analiza tuturor materialelor pe care Ie-am prezentat face dovada
netemeiniciei tezei lui Vasile Parvan
137
conform careia 0 data cu veni
rea celtllor intreaga cultura materiala dacica se schimba. Or, s-a conta
tat clar ca inca 0 vreme destul de indelungata dupa asezarea celtilor.
dacii continua sa-si confectioneze ceramica cu mina in maniera hall
stattiana Si ca folosesc destul de putine unelte de fier. In bordeiele cu
noscute pina acum s-au gasit foarte putine obiecte de fier, de obicei po
doabe Si doar citeva lame de cutit sau alte unelte marunte. Cultura ma
teriala dacica isi pastreaza si dupa venirea celtilQr aspectul sau specific,
de caracter hallstattian, dezvoltat pe baza fondului local mai vechi 'in
care sint inglobate, prelucrate Si adaptate in maniera proprie influentel e
straine.
ASadar, am putut face dovada ca Si dupa venirea ce\tilor in Tran
silvania cultura materiala d acica continua sa se manifeste inca 0 perioa
da de timp in forma sa hallstattiana. Deci, trecerea la 0 cultura supe
rioara de tip Latene nu este determinat direct de prezentn celtilor cum
iSi imagina Vasile Parvan. Determinanta la acest salt calitativ ramine
dezvoltarea fortelor de productie interne la- a caror progres a contribuit
cu siguranta, si in larga masuri:i" influent a celtica rezultata din convie
i uirea co s-a putut usor dovedi.
137 V. Parvan, Getica, 1962, ' p . 466.
Cultura mater iala deC
din ce in ce mai mult ::'
Ne-a mai ramas de
dad si anume cel p olitic c
a celtilor pe teritori ul tarl'
Ca 0 concluzie genera
terialelor ce .
ste c:ceea ca celtii n-au 0
de la aparitia cartii lui C
c eltice, mai cu seama in '
Popula\ia celtica e te
tone dupa cum 0 dovede, c
/ Pe baza eonstat a r ilor
/se poate vorbi de 0 dorn'
rat a. Eventual poate fi 0
strinse din nord-vestul T
neii unde-i gasim pe ceo
teritoni I-au determina
lor celtice ce supuse era
iSi gaseste ratiunea i e
getice de vest de sub _.
Ca ill Transilvania
o stapinire politica ce. ,r
tralizat de pe vremea
fi manifest at daca ex:-:c:.
cat si consolidat de B
neste 10. elibera.rea cu
Daca despre 0 do .
fi yorba, cu atit mai p
tohtone. In ce-i pri\' e--e
ramase de pe urma ma
"iUd. Despre acesta tim
fi.
14O
De 0 stapinire ce::
tie ca 0 raspindir e a ':
sau in Slovacia nu poa
raiduri sa fi ajuns in -r_
/ Patrunderea eel i.
(d upa cit se -pare in
138 C. Daico\'i ciu
139 M. Macrea, Bu'eb.
1956, p. 119- 136.
140 In acest en" \. Z
(Hohlbuck:ehinge) a lui \ _
MATERIALE DACICE
83
Cultura materiala daco-getica de ti p superior LatEme se va incheqa
din ce in ce mai mult va fi definiti vata in jurul anului 100 Le.n.
Ne-a mai ramas de discutat un aspect al raporturilor dintre celti si
daci si anume cel politic, ca apoi in sfirsit sa arataPl caile de patrundere
a celtilor pe teritoriul, tarit noastre.
Ca 0 concluzie general a finala care se desprinde din analiza ma
terialelor p: ezentate, Ce vine sa confirme teza acado C. Daicoviciu,138
ste e.ceea ca celtii n-au fost un grup prea numeros in Transilvania,
de la apari t ia cartii lui C. Daicoviciu s-au mai facut multe descoperiri
celtice, mai cu seama in nord-vestul tarii.
Populatia celtica este incomparabil inferioara numeric eelei autoh
tone dupa cum 0 dovedese cunoscute pina acum.
I Pe baza constatarilor facute putem conchide ca i n Transilv ania nu
Ise poate vorbi de 0 dominatie politiea eeltica efectiva Si de lunqa du
rata. Eventual poate fi yorba de ceva numai asupra unei re
s trinse din nord-vestul Transilvaniei apoi asupra Slovaciei a Panno
neii unde-i gasim pe celti stabiliti in numar mare. Stapinitorii acestOr
teritoni I-au determinat pe Burebista sa porneasca impotriva neamuri
lor celtice ce supusesera pe daci.
139
Actiunea militara a marelui reqe dac
gaseste ratiunea Si explicatia fireasca in eliberarea teritoriilor daco
getice de vest de sub stapinirea celtica. .
Ca in Transilvania, in afara mentionate, nu poate fi vorba de
o stapinire politica celtica 0 dovedeste chiar constituirea statului cen
tralizat de pe vremea lui Burebista precedat de alti reqi. A cesta nu -ar
fi manifest at daca exist a 0 stapinire straina. Cind statuI geto-dac unifi
cat si consolidat de Burebista ajunge la 0 mare putere militara, se por
1& CU succes a teritoriilor de vest sUipinite de celti.
Daca despre 0 dominatie politica celtica in Transilvania nu poate
fi vorba, eu aW mai putin soar putea admite distrugerea populatiei au
tohtone. In ee-i pe ceIti este foarte probabil sa fie doar enclave
ramase de pe urma marelui grup celtic pornit din Europa central a pre
sud. Despre acesta stirn ca in anul 279/278 a distrus sanctuarul de la Del
fi.
140
De 0 stapinire celtica care sa fi cuprins intreg teritoriul intercarpa
tic ca 0 raspindire a grupului stabilit in cimpia dintre Ti sa s i Dunare
sau in Slovaeia nu poate fi vorba. Nu este exclus ca din ace te qrupe
raiduri sa fi ajuns in Transilvania si sa fi ramas ai ei.
I
-
Patrunderea celtilor pe teritoriul t a rii noast re a av ut loc mai intii.
{d upa cit se pare in Transil vania pe valea Din qrupul -tabi
138 C. Daicoviciu, La T ransy II ' anie da ns I'Anliquil e, Bucar t , 19-15. p. -ll---n.
m M. Macrea, Burebisla $i celtii de 1a Dundrea de mij1oc, in SCl\', VII, 1-2,
1956, p. 119-136.
140 In acest sens vezi harta de raspindi re a bratarilor celt ice de bronz, in oye
(Hohlbuckehinget a l ui W . Kramer, in Germania, 39, 12, 1961, p. 31l, fig. 1 2.
I. H. CRI!?AN
lit in Ungaria :;;i Slovacia, pe valea Some$ului ce!t:i au putut ajunqe
pina in centrul TransilvanieiY1
Intre cele doua grupe stabilite de 1. Nestor, cea sudica patrunsa pe
v alea Mure:;;ului $i cea de nord pe valea nu exista deosebiri
cronologice prea mari.
Pe valea Dunarii celtii patrund in Oltenia,U2 iar trecind peste Car
pati ajung pina in Moldova de nord,143 $i chiar mai departe.
144
Indata dupa statornicirea in Transilvania a celtilor care a provocat
fara indoiala opozitia populatiei autohtone, de:;;i nu avem in acest sens
marturii literare, ei s-au amestecat cu localnicii :;;i au disparut in cele
din urma in mas a acestora.
Materialele pe care Ie-am prezentat arunca 0 oarecare lumina asu
pra raporturilor dintre daci $i celti in Transilvania, raporturi pina acum
destul de putin cunoscute. Dar lumina de care v orbeam nu este inca
indeajuns de clara ci contribuie doar la lamurirea unei etape din fra.
mintata istorie a daco-getilor intercarpatici, etapa. cuprinsa in Hnii maTi
intre sfir$itul sec. IV :;;i inceputul sec. II i.e.n.
141 Pentru antichiUitile celtice vezi I. f'Lstor, op. cit ., p. 153--182; C. Daicoviciu.
op. cit., p. 41- 43; D. Popescu, Celtii i n T; ansilvania, in TransiIv ani a, 75, Sibiu, 1944,
p. 639-666;in Ist oria Romaniei, I. 1960, p. 232- 237; M. Roska, A kellak Erdelvben.
h:; K6z1 Cluj, 1944, IV, 1- 2, p. 53--76.
142 V. Parvan, in Dacia, I, 1924, p. 35-50; C, S. DaCIa.
- -I-XII, 1945- 1947, p. 17- 33.
143 D. Popescu, in I storia Romaniei, I, 1960, p. 237.
HJ G. B. Fedorov, MIA, 89, 1960, p. 51- 66.
MATERIEI.S DACES DE 1
ET IE PROBI
ET IE D
L'une des seules necr
d es fouilles systhematiqt;
region de Maramures.
La necropole e t b'r"
et surtout l'incinEmatioo.
deux variantes: 1. Ie re_
part hors du cimiti re
une fosse peu p rof OIl
composees premieremen
deuxeme variante q
I'incineration dans Ie
baux d'incineration a
Dans les sept tombealix
majorite absolute de po
Dans I'ouvrage sont
qui sont entres dan
d' incineration r. .5 35
pots en tout (fig. 1-;
carafes a. une seule a ::
maniere hallstattienne
dans Ie repertoire de _
rieur de l'are carpa ...i
scythe des VI-\'-e _"
peri odes du Hall ta " 0
Ie pot utilise comme
la main en maniere
des proeminence co
giens, la t ypol ogie e' e
sion qu'ils appartien::e
peut ajouter de de"c
depouilles dan 1ume
8utochtone dan Ie cc -
Toujour it Ciume
a decou ert l'emp ace
explore ju_qu 'a pre-e