Dr. t. H.

MATERI ALE DACICE

DIN NECROPOlA
DE lA PROBLEMA
RAPORTURl lOR DINTRE DACI
-$1 CEl TI IN TRANSllVANIA
INTROD UCERE
Pentru 1amurirea problemei celtilor pe t eritoTiul tarii noastre bogata
necrop61a de la Ciume$ti, r Carei, reg. Maramure$, $i a$ezarea care ii co
respunde au adus un aport substantial. Descoperirile de aici, unele chiar
senzationale, depii$esc cu mult prin importantii problematica istoriei patriei
noastre, inscriindu-se cu succes la elucidarea numeroaselor probleme pe
-care le ridicii antichitatile celtice din spatiul carpato-dunarean. Ele vin sa
contribuie chiar Ia lamurirea istoriei generale a ceZtilor din Europa. Toate
acestea sint pe larg dezbatute in doua studii consacrate descoperirilor celti
ce de la Ciume$ti din colectia Muzeului Regional Maramure$.l Nouii ne
revine in cadrul de Jata sarcina de a studia materialele dacice provenite din
necropo1a $i din a$ezarea de 1a Ciume$ti
2
$i de a disc-uta una dintre proble
mele importante ale istoriei vechi a patriei noastre, cea a raporturilor dintre
,autohtonii daco-geti $i celti. Datoritii descoperirilor fiicut e, mai cu seamd in
ultimul deceniu, printre care un lac important revine celor de 1a Ciume$ti,
..$-a lamurit $i continua sii lamureasca din ce in ce mai exact care a fost
som'ta daco-getilor transilvaneni dupa venirea celtilor, care au fost rapor
turile dintre autohtoni $i invadatori, existenta sau inexistenta unei stiipi
-niri celtice efective, in sJir$it, influenta exercitata de celti asupra dezvol
tarii culturii materiale $i spirituale $i asupra evolutiei societiitii daco-getice.
Este astazi unanim recunoscut japtul ca aportul. adus de influenta cel
tilor asupra acceleriifii procesului de dezvoltare al societatii daco-getice a
fost important Dar, el n-a fost nici pe departe a$a de covir$itor cum $i-l
imagina mar,ele nastru inviitat Vasile parvan.
3
Influenta exercitata de cul
tura materiala celtica asupra celei autohtone nu po at e fi tagaduita, dar ve
1 Vezi Vlad Zina, Ciume$ti I .Un cimitir celtic din nord-vestul talii i M. Ru u,
O. Bandula, M,ormintu1 unui irU'nta$ celt de 1a Ciume$ti, (ambe.[e ,in CLLrs de tiparire .
2 SilJpatur11e ,au fost 'cie'Ctuatte dupa ,cum urmeaza : In n:ear<Ypola 1962 condu e de
Vlad Zirra ;;i M. Rusu, in 1964- 1965 condusa de VI,ad Zk,ra, liar 'in a;;eza re ele au fo t
.con.duse in 1962 ,de M. Rus u, 3n 1964 de Vlad Ziu,a, iar In 1965 de sub emnatul. ~ f u l
tumesc ;;i pe aceasta cale colegilor Vlad Zina ~ i M. Rusu pentru per mi iunea de a
-publica ;;i prelucra materiale pr-ovenite din sapat urile conduse de ei , atit in a ezare
cit ;;i in necropola. Pentru is toricul cercetarilor vezi Vlad Zirra, op. cit.
;J Getica. 0 protoistorie a Daciei, Bucure;;ti, 1962, p. 695; L H. Cri san, Ceramica.
-daco-getica.
I. H. CRI AN
4
nirea celtilor nu va duce la sehimbarea intregului aspect al culturii mate
riale dacice intr-una de tip celtic. a$a cum v om arata pe parcursul prezen
t ei lucrari, sau in una de caraeter Larene .Cultura materiala elacica i$i vet
mai pastra inca 0 buna bucara de 7.:reme vechile ei caracteristici de aspect
hallstattian transrnise de la inceputul primei virste a fierului cu radacini
infipte adinc in perioade mai vechi.
Farii sa fie prea numeroose, materia.lele dacice de la. Ciume$ti sint to
tU$i suficienre pentTU a ne dovedi prezenta elementului dacic autohton $i
a ne indreptiiti .-ormularea unor conduzii deduse pe baza tuturor descope-
7irilor at> acest :el cunoscute pina aeum.
Soeotim cii cele spuse sint suficiente pentru a nu mai insista aSI.Lprcr
importantei materialelor dacice descoperite in asociere cu materiale celtice,.
sau in complexe atribuite pina nu demult in exclusivitat ea ceZtilor. S-ar
putea formul a rezerva, daca nu cumz:a materiaLele dacice de la CitLme$ti
reprezinta doar manifestarea tlnor influente culturale autohtone aSI.Lpra:
cultu07.i materiale cd tice $i in aeest caz sa nu fie t: orba de prezent a efecti-
va a eZementului etnic dacic. 0 asemenea rezerva este cu t otul nejustificata
$i, dupa cum vom arata in continuare, exista suficiente dovezi convinga
toare cd la Ciume$ti $i in toate celelaZte localitati cu descoperiri similare'
din Transilvania
4
ne gdsim in prezenta unui amestec etnic daco-celt ic. Este
vorba de 0 eonvietuire in adevaratuZ sens al cuvintuZui care merge pind lao
inmormintarea in cadrul aceleO$i necropole fara nici un fe l de separare
Convietuirea a inceput La scurtd vreme dupa a$ezarea celtilor pe
noastre, dupa c.e ostilitdtile cauzate de invazia lor au Luat sfir$it $i se va sol-
da in ceLe din urma, dupd un secol, sau mai bine, prin disparitia celtiLor in_
masa autohtoniLor daci. Aceastii convietuire a fost rodnica in sensul imbo
gatirii culturii materiale autoht one. Ea a grabit procesul de trecere aL socie
tafii daco-getice Za epoca Lat ene $i a constituit unuL dintre ultimele, dar
dintre ceZe mai fecunde, aporturi aduse La inchegarea definitiva a cultu.rif
materiale daco-getiee. Cultum materiald daco-getica i$i v a atinge apogeul"
dupa disparitia ceZtilor intimplatd, probabil, in a doua jumatate a sec
II ien.
4 I. H. Morminte i nedit e din sec. III i .e. n. in Transilvania, i n AMN,
1964, p. 87-110.
5 Vlad Zirra. op c
e
1
'a
~ i
!i
I
CERAMICA DACICA DESCOPERITA IN N ECROpor.A
Morminte de incineratie autohtone
In cadrul necropolei celtice de la Ciumesti au fost descoperite prin
sapaturi sistematice un numa r de 35 morminte, far a sa mai putem sti
numarul celor di struse eu oeazia lucraril or de amplasare a gr ajdurilor
Cooperativei agricole de product ie din localitate, cu care ocazie s-a
de eoperit acest important monume nt. Dintre cele 35 de mormint e , sase
sli t de inhumatie, iar restul de inciner atie. Deci , necropola este biri
tuala. In cadrul ritului incineratiei se deosebese doua variante si anu
me : morminte de incineratie cu uma, d nd r esturile r amase de pe urma
:ncinerarii defunctului au fost adunate Si asezat e intr-un v as si apoi
cea de a doua varianta cind aeeste resturi au fost depuse, i n gropi pu
tin adinci, direct pe sol, iar alaturi de ele s-au asezat of randele. Numa
rul mormintelor Cu uma este destul de redus , sapte din 29, dintre care
atru (mormintele nr. 21, 25, 31 , Si 37) au fost atri buite din punet de
vedere etnic celtilor, iar trei (nr. 5. 22 b Si 35) daeo- getilor.
5
Atribuirea
eelor trei morminte pe seama etni cului autohton s-a fac ut pe baza ee
rami cii folosita ca mobilier funerar , lucr at a cu mina, de evidenta for
ma si factura locala, in buna manier a hall st attiana, la care se adauqa Si
anumite amanunte ale ritului funerar. Ca amanunte priv ind ri tul si ri
t ualul funerar s-a constatat cu oeazia dezvelirii ea osele in cazul a,ee
t or morminte sint mai putin calcinate, ca inventa rul funer ar este sara
cacios lipsind aproape Cu desavirsire piesele de met al. Doar i ntr-un
si ngur mormint s-a gasit un virf de cutit di n fier. Criteriul hota ritor de
separare etnica ramine insa, dupa Vlad Zirr a, eel al invent aTului ceTa
mic, la care se adauga, bineinteles, particularit at ile ritului funerar.
. La cele trei morminte dacice socoti m ca trebuiesc adaugate si cele
patru morminte cu uma din a caror inventare funer are lipseste cerami
ca autohtona lucrata cu mina Si care au fost atribuit e de Vlad Zirra
celtilor Si iata pe Ce ne bazam. Si i n cazul mormintelor nr . 21, 25, 31 Si
:0 s-a constatat saracia inventarului funerar, in contr ast cu mormintele
celtice de incineratie cu groapa care au un inventar meta
1
ic boqat al
catuit, in principal, din felurite podoabe. Cantitatea de oase umane a:-
se este mai redusa, in cazul mormintelor eu uma dedt in cazul celor
5 Vlad Zirra, op. cit.
6
-
I. H . CRII?AN
eu gropi apoi un argument pe care-l consideram deosebit de impor
tant consta in faptul ca in mormintele cu uma nu apar vasele cu
of rande in special, of randa de carne, prezenta la toate mor
mintele cu gropi. Depunerea ofrandel or de carne tradeaza existenta
unui ritual funerar legat de credinte religioase fiind, dupa parerea
noastra, un indiciu important in stabilirea etnicului celor inmormintati.
In ce ceramic a folosita Ca mobilier funerar trebuie sa remar
cam ca la trei, di n cele patru morminte, s-a folosit doar cite 0 strachi
na intr-un singur caz un vas de forma bitronconi ca. Toate acestea:
puteau fi foarte bine preluate din lumea celtica cum se cunosc in
cadrul altor necropole dintre care amintim aci pe cea de la Ghenci, tot
in unde alaturi de numeroase vase dacice lucrate cu mina
s-au descoperit unele de evidenta faetura celtica, lucrate cu roata.
Consideram ca nu ceramica este hotaritoare. Ea a putut fi lesne pre
luata de la celti de catre autohtoni dupa cum 0 dovedesc numeroasele
dacice contemporane descoperite pina acum in Transilvania. In
toate acestea ceramica celtica, in cantitate mai mare sau mai mica,
este prezenta alaturi de cea locala. Deci, ceramica celtica singura nu
poate constitui nici pe de departe un criteriu sigur de separare etnica.
In acest sens trebuie sa amintim mormintul nr. 13 al necropolei de la
Ciume$ti, care prin amanuntele ritului funerar, prin inventarul sau, Sfr
a fi apartinut unui celt cu toate acestea are un vas lucrat
eu mina de forma sigur autohtona, preluat far a indoiala de la local
nici. lata deci, ca imprumutul nu este unilateral, adica nu numai dacii
lmprumuta vase celtice superioare din punct de vedere tehnic, ci bila
teral in sensul ca celtii preiau unele vase autohtone in alcatuirea in
ventarelor lor funerare.
in cazul necropolelor bine observate din punet de vederfr
arheologic numai criteriul dedus din factura vaselor se a fi
insuficient. Pentru a nu gre$i in atribuirea etnica va trebui sa tinem
seama in primul rind de amanunte ale ritului funerar, in special atunci
cind acestea sint direct legate de anumite credinte religioase, fi
ind ca acestea sint cele mai consecvent pastrate $i reprezentative pen
tru un anumit etnic. Pe cita vreme ceramica sau podoabele ce intra in
componenta inventarului funerar se imprumuta de la unii la altii $i nu
ne pot oferi deplina siguranta in seleetarea etnica. Cu aceasta nu vrem
sa minimalizam rolul Ce revine ceramicii in atribuirea etnica. Ea con
stituie, fara indoiala, un indiciu selectiv serios, insa' atunci dnd estfr
posibil, trebuie sa fie coroborata cu amanunte ale funerar
care pe scara valorilor ocupa, dupa parerea noastra, primul loco
Deci, pe baza celor mai sus expuse consideram ca mormintele cu
urna din necropola de la care, pe linga faptul ca au resturile
in,inerarii depuse intr-un recipient, se caracterizeaza prin saracia in
ventarului funerar, [ipsa ofrandelor de carne, etc., deosebindu-se in
acest fel, in mod substantial, de celelalte morminte de incineratie cu
gropi, pot fi atribuite populatiei autohtone daco-getice. Ca ume sau
mobilier funerar, s-au folosit in mormintele dacice vase de evidenta
-c ocale .uc.ra. e, c
'ar caracten
. e
. e
e
a
- in5

.1:
.Oc e
e oc
ca e
e-
ioca a
mormin' c
.

1
mhu c
_
a.
1
c e
C
.
,e am
_
-
a e
0 grupa uilltara
-ncineratie a necropo e
-a e atribuim
e :a cli la 1,
- e de
- uri e mcmerarn
re d
e ba oi. E te
urile incinerarll a
- - ru' ace tora e te
ma . .. d'
erar a
daco-getn III
n .
. c'nera iei in urna,
, gropi in forma de
:au m , de co
e prinClpale -au
ci-a "reme cele cu grop..
ti Acea Ui repa
l a popes . t
o \'anan a
ace cu .
care a emenea m .
de
r.n saracia in"enta.ru.
, de la Ciume tl.
e.e 't
In ce prive te u.
P
redidere ritul
C
. . 1 carpa 0
ajung m
ace tor regiUDl , adop a
dere ub forma
pe sol in gr opi put
m
tate a mormintelo
r
c;imple ca de exemp
- : . 1 urna
se c nlCl ce cu
de incinerai 1e de la
pe seama celiil or, Dar
amanunt e pe care
Sa trecem acum la
denta for ma $i
, fol osit a in alca uUea
51 .
cit $i de celt!. _
In total au fo t de:::
ria acel ora care ne

6 Toala bibliog
ra
: a
V I 1962. p. 176-1,85.,
, 7 I Hum'adl. he.
18.
Do
a
. p 'n DC' II Dr.
D1SS an, _. , ,
8 Sl. Kovac, JD
9 D. popescu, 10
MATERIALE DACICE
7
factura IocaIa, lucrate cu mina, sau vase de factura celtica Iucrate cu
r oata, iar caracteristicile funerare enumerate ne indreptatesc sa Ie con
sideram 0 grupa unitara net disticta fata de maj oritatea mormintelor
de incineratie a necropolei de la Ciumesti, iar din punct de vedere et
nic sa Ie atribuim daco-getilor. Aceasta atribuire poate fi sprijinita si
de faptul ca la daco-getii din epoca Latene se cunosc pina acum peste
100 de morminte de incineratie cu uma, si peste 170 de morminte Ia
care resturile incinerarii au fost asezate intr-o groapa adinca in forma
de butoi . Este adevarat insa, ca nu lipsesc nici mormintele la care
resturile incinerarii sa fie depuse in gropi simple, putin adinci, insa
numarul acestora este foarte mi c. Variantele principale ale ritului fu
nerar la daco-getii din epoca Lafene ramine cel al depunerii resturilor
incineratiei in uma, in care se incadreaza si mormintele de la Ciumesti,
sau in gropi in forma de butoi. Morminte apartinind celor doua varian
te principale s-au descoperit pe intreg spatiul locuit de daco-geti, pe
cit a vreme cele cu gropi simple se gasese in Dobrogea si un singur caz
la Popesti. Aceasta repartizare geografica ar putea indica ea avem de-a
face eu 0 varianta locala nascuta, poate, sub influenta greceasca Ia
care asemenea inmormintari slnt bine cunoscute.
6
Mormintele de incineratie daco-getice cu ume se caracterizeaza
prin saracia inventarului funerar , ceea ce concor d a perfect cu mormin
tel e de Ia Ciumesti.
In ce priveste ritul funerar la celti este stiut faptul ca ei practicau
cu precadere ritul inhumarii Si s-a emis parerea ca numai atunci cind
ajung in spatiul carpato-dunarean, in contact cu populatia autohtona a
acestor regiuni, adopta ritul incinerarii pe care il practica cu preca
dere sub forma depunerii resturilor incineratiei si a ofrandelor direct
pe sol in gropi putin adinci .1 Pe teritoriul tarii noastre marea majori
t ate a mormintelor de incineratie celtice sint de tipul celor cu gropi
simple, ca de exemplu in cazul necropolei de la Apahida,8 dar nu lip
sesc niei cele cu uma
9
care ar sprijini atribuirea celor patru morminte
de incineratie de la Ciumesti ee formeaza obiectul discutiei noastre,
~ , -
pe seama ceitilor. Dar, unei asemenea atribuiri i se opun toate celelalte
amanunte pe care Ie-am discutat.
:n
u
Sa trecem acum la discutarea ceramicii lucrate cu mina, de evi
m
denta forma si factura locala, descoperita in necropola de la Ciumesti
n-
$i fol osita in alci:ituirea inventarelor funer are, atit de ditre autohtoni
_ e ,cit Si de celti.
.ar In total au fost descoperite noua vase lucrate cu mina din catego
ria acel ora care ne preocupa, dupa cum urmeaza: doua in mormintul
eu
J e
6 Toatil bibliografia privind mormin te:e daco-getice 1a D. Prot ase, in Dacia, N.s.,
:n- VI. 1962. p. 176-185.
in
7 I. Hunyadi , Keltak a karpatmed'l!Ceben (Die KeIten im karpatenbeckenj, in
Diss Pann. sec. II, nr. 18, Budapest, 1942, p. 56 ~ i urm.
eu
8 $t. Kovacs, in DolgCluj, II, p. 1-70.
au
9 D. Popescu, in I storia Romdni ei , I, 1960, p. 235.
ita
8
1. H. CRI!;>AN
nr. 5 (uma acoperita cu 0 strachina) 10; trei in mormintu1 22 b (urniL
strachina, vas mic); trei in mormintul nr. 35 (uma, st rachi na, vas adia
cent); in un vas in mormintul nr. 13.
Toate piesele de care ne ocupam se pastreaza in Muzeul Regional
din Baia Mare.
Dupa forma cele noua vase daeice din necropo1a de 1a .
se pot impart i in trei grupe ctupa _cum urmeaza :
a) Vase mari de forma bitronconica.
b) Stra-chini.
c) Cani cu 0 t oarta.
a) Vase mari de forma bitronconidi
Acestui tip de vas il apartin douaexemplare intrebuintate ca UT
ne in mormintele nr. 35 nr. 5. lata descrierea lor :
1. Vasul uma din mormintul nr. 35 (fig. 1/2 fig. 2/ 2) a re gura 1ar
ga un gil inalt a carei separare de restul vasu1ui se face printr-o li
nie adineita, care creeaza un mic prag. Corpul vasului este bombat,
fara a fi insa disproportionat. In treimea inferioara vasul este prevazut
cu patru proeminente conice ap1atizate de genul celor bine cunoscute
la vasele din epoca seitica, de dimensiuni relativ reduse , .ii;; ezate oblic
fata de perete1e vasului , cu virful in jos. Muchea buzei este
r asfrinta in exterior. Vasul a fost acoperit cu un slip putemic lus
truit de cu10are negru-castaniu, iar in interior el este de culoare br un
Vasul a fost ingrijit lucrat cu mina din pasta care prezinta
multe impurita1i neomogen ars. Fundul vasului este taiat drept , fara
.:ia fie profilat.
Dimensi uni: inaltimea 0,50 m, diametrul gurii 0,28 m, diametrul maxim 0,45 m,
diametrul fundului 0, 15 m, grosimea peretilor 0,014 m.
2. Vasul mna din mormintul nr. 5 fig. 3/ 2 fig. 4/2). Spre dec ebire
de cel precedent, vasul folosit ca uma in mormintu1 nr. 5 este prevazut
cu un git scurt corpul il are rotunjit, de aspect aproape semisferic. Lip
linia adincita care separa gitu! de COl pul vasu1ui , demarcatia fiind
facuta insa, tot printr-un mic prag. Muchea buzei 1a vasul din mormin
tul nr. 5 este U$or rasfrinta in exterior. Intilnim in treimea infe
rioara a um ei ce1e patru proeminente conice aplatizat e de for
ma 1a fel ca 1a uma din mormintu1 nr. 35. Culoarea vas u
lui est e negr u-castanie, eu pete de euloare deschisa, in exterior cu slip
lustruit, iar in interior Vasul a fost ingrij it lucrat dintr-o
pasta cu multe impuritati printre care $i cioburi pisate folosite ca degre
:;ant.
Dimensiuni: inaJtimea 0,26 m, diamet rul gurii 0, 28 m, diametrul maxim 0,39 m,
cliametrul fundului 0,13 m, grosimea peretilor 0,08 m. Mz. Baia Mare, inv. nr. 12181.
10 In interiarul urnei s-a descaperit a cana lucrata cu roata care rllSa
s-a pi erdut, Vlad Zirra, op. cit.
\
I
j
MATERIAL E DACI CE
9
Vasul mna din mormintul nr. 35 al necropolei de l a ga
atit ca forma, tehnica de lucrare, cit ca ornamentare, numeroase
c ldlogii in ceramica mormi nt elor perioadei scitice din Transilvania. Cea
!Ildl apropiat Ci dintre analogii 0 constituie un vas ga it in mormintul nr. 5
:'11 necropolei de la Tg. Mme!;) (Mz. Cluj, inv. nr. IV 999). publicat de $t.
- ..
l
I \
I
I
"-t/
I
Fig. 1. - Vase lucrate eu mina deseoperite in mOlrlDlintul nr. 35: 1 uma fUnerara,
2 strr,aehina capac, 3 vas deseoperit in interiorul umet.
I
-"---_I
10
Kovacs.
ll
La vasul de la Tg. Mure$ se mai pastreaza proeminente supe
rioare, plasat e pe linia de unire a gitului cu corpul vasului caracteristice
pentru perioadele mai v echi ale Hallstatt-ului. Aceste proeminente au
disparut deja de pe vasul de la Ciume$ti. Necropola scitica de la Tg.
Mure$ [ace parte din grupa necropolelor vechi $i se dateaza la incepu
tul sec. VI datare pe care trebuie 5-0 admitem $i pentru vasul
din mormintul nr. 5 care se aseamana mult cu cel din necropola de la
Ciume$ti.

- n \"asele de forma a_
pre :cZ
em
bombat $i canelat
. ca bronzului va e
din ee in ce mal Z\ .ei
U. pre gura va ca
mectionare se v a
ru lnceputul primel \"H: e
Fig. 2. - Dma mormint ului nr. 35 vasul
descoper it in interirlI ul ei.
Fijnd yorba de 0 forma, sa _zicem, . comuna $i Jarg r aspindita in ce
ramiea perioadei scitice r enuntam la a mai cita $i alte analogii.
Vasul bitronconic cu proeminente conice aplatizate, in care tip se in
cadreaza $i vasul nostru de la Ciume$ti, este far a nici 0 indoiala 0 for
ma l ocala, propri e populatiei autohtone daco-getice, care l$i are origi
11 In Dolg. Cluj . VI, 1915, p. 261-262, fig. 29.
J2 I. H. Once more abaut the Scytian Froblem in Transylvania, in. Dacia,
T. S. IX, 1965, p. 33-145.
Pig. 3. - Uma ':
MATERI ALE DACICE
u
e
:lea in vasele de forma asemanatoare ale epocii bronzului. Vasul cu cor
pul bombat $i canelat prevazut cu doua rinduri de proeminente din
E!poca bronzului va evolua pe parcursul primei epoci a fierului, va de
\"enl din ce in ce mai zvelt, proeminentele superioare se vor urca tot
mai sus spre gura vasului, ca in cele din urma sa dispara. Maniera de
a
confectionare se va pastra pina tirziu, cea proprie $i caracteristica
pentru inceputul primei virste a fierului:
/
~ - - - - - - - - - - - - j - - - - - - - - - - - - - ~
(
"
- ~
\
\
/
j
, '
Fig. 3. - Urna ~ i capaeul, luerate eu mina, din mormintul nr. 5.
12 1. H. CRI:;;AN

Fig. 4. - Strachina capac ;;i uma din mormintul nr. 5.
Evolutia vasului in discutie se va incheia in faza clasidi a cerami
cei daco-getice, dind vasului piriforom.
13
Din punct de vedere
tipologic t rebuie sa remarcam ca vasul din mormintul 35 de la
pastreaza inca toate caracteristicile tipului din perioada scitica, doar
ca au disparut proeminentele superioare. Se mai pastreaza inca bomba
rea accentuata d corpului , spre deosebire de alte vase apartinatoare
aceluiasi tip din necropole celto-dacice, care au deja corpul mult mai
zvelt, cum ar fi de exemplu vasele din mormi ntul nr. 1 2 al necropo
13 Idem, Cerami ca daco-gelicd.
14 Idem, in }\,\1.\' , I, 1
15 Ibidem, p. g\! . op.C1
16 l. Hunvddi, op. ( I
17 1. H . Cri$an, in A
13
M ATERIALE DACICE
_ de ia Dezmir, sau vasul de 1a Blaj, care marcheaza dej a un pas ina
"e farut pe linia de evo1utie a acestei forme ceramice spre cea fina
din faza clasica.
I
' Necropola de 1a Dezmir se dateazd 1a inceputu1
ec. III Le.n.15
vasu1 din mormintu1 nr. 35 a1 necropo1ei de 1a Ciumesti
ste 0 forma 10ca1a bine cunoscuta in perioada seiticd, Cll origini inca
.0 epoca bronzului. Faptul ca vasul de la Ciumesti isi pastreaza inca
caracteristica eSentia1a, bombarea accentuata a corpu1ui, p1edeaza pen
.f'J 0 incadrare crono1ogi ca timpurie.
In spatiu1 dintre Dunare si Tisa, de pe t eritoriu1 de ast azi a1 R.P.
Gngaria, in regiunea de nord a Tisei, de exemplu 1a Rozvagy, sau Fe1
6mera se cunosc necropole ceHice uncle intilnim vase bitronconice Cll
proeminente aplatizate lucrate cu mina, de Upul celor bine cunoscute in
nccropole1e seitice \ransilvanene si muH asemanatoare cu vasul din
mormintul nr. 35 de la Ciumesti. De exemp1u vasu1 gasit in mormintu1
nr. 1 al necropolei de 1a Rozvagy are corpu1 mult bombat 5i forma ac
centuat bitronconica fara sa fie inca vorba de ingnstarea corpului ca
1a majoritatea vaselor lucrate cu minn descoperite in aceeasi necro
pola. A se vedea de exemp1u vase1e din morminte1e II 5i III. Necropo
lele in care s-au descoperit vase lucrate cu mina de factura autohtona
imilare celor transilvanene, in Pannonia se nateaza la sfirsitul sec. IV.
au InceputuJ sec. III i.e.n.lo
lat a. deei, di in neeropo1ele de epodi celtica din nord-estul Panno
niei se cunosc vase lucrate cu mina de factura hallstattiana apartinind
ti pul bitronconic cu proeminente conice apJatizate InSicrise in eevolutia
acestei forme. Dar, tot aiei mai intilnim unele vase care pastreaza in
ca pregnante earaeteristici mai veehi ea Si in eazul vasului din mormin
tul nr. a1 necropo1ei ciumestene. Am eitat <; i am insistat asupra ana
logilor rlin nord -estul Pann(illliei cteoareee aeestea sint apropiate nu nu
meii ca forma ci 5i spajial de neeropola de la Ciume5ti farind parte, du
p;! cum yom arala in cele ce urmeaza, din aeeJasi grup si reprezentind
acelea5i doua elemente etnice, celti si daeLI7
Dar sa ne intoareem la vasu1 uma a1 mormintului nr. 35 din ne
n opola de la Ciumesti. Admitind 0 prelungire mul intirziata a varian
tipului de vas bitronconie, pe care am discutat-o, trebuie totusi sa
ne oprim .la ineeputul sec. III Le.n. pel1tru ca pe parcursul primei jumatati
a ueestui seeol in necropo1e1e transilvanene apare forma evoluata a ti
lului de vas bitronconic cu adica eu corpul mult mai
T.-elt inserts deja din pHn spre evolutia sa finala, si nu mai intilnim for
me care pastreaza earacteristici veehi. Aceasta varianta lipseste din ne
cropola eiume5teana. Sfirsitul sec. IV, sau ineeputul sec. III Le.n. a fost
14 Idem. in AMN , I, 1964, p. 89- 90, fig. 2/ 4; fig. 4' 6; fig. 5 Si pI. I, 9.
15 Ibidem, p. 9v. op.cil.
16 I. Hunvddi , op. ci f. P 57- 58, pI. V. 2, 13, IV, 9- 10.
17 I. H. Cri$an, in AMN, I, 1964, p. 106- 107.
I. H. CRI$AN
1.: - i pentru necropolele din nord-estul Parmoniei in care, ca $1 1a
!De ti, aUituri de celti se inmormintau $i daci $i i n care i$i gase$te
d ologi e vasul din mormintul nr. 35.
Ar fi posibil ca mormintul nr. 35 ce se plaseaza dupa parerea
lloCl stra, la inceputul sec. III sa apartina fazei incipiente a necropolei
de la Ciume$ti.
Daca despre vasul din mormintul nr. 35 afi rmam cu toata fermitated
eli este 0 forma locala evoluata din forme si milare ale perioadelor
hallstattiene timpurii, nu putem spune acela$i lucru despre vasul folosit
ca uma in mormintul nr. 5. Aeesta este mult mai seund $i se earaete
-r izeaza prin corp aproape semisferic $i git scurt. Toate aceste caracte
.ristici fac ca vasul sa nu poata fi incadrat in schema evolutiva a vase
lor bitronconi ce locale. La ora actuala nu cunoa$tem 0 analogie exacta
-rentru vasul din mormintul nr. 5, care sa fi fost des:coperita in Transil
vania sau in alta parte. 0 analogie relativ apropiata 0 constituie un vas
descoperit intr-un mormint de incineratie celtic de la Cejko, in estul
Slovaciei.
18
Spuneam ca aceasta analogie este doar relativ apropiata, i n
sensuI ca $i v asul de la Cejko este lucrat cu mina, in maniera hall
-stattiana Cd $i vasul de la Ciume$ti, dar este mai inalt!;;l mai zvelt.
Forma vasului folosit ca urna in mormintul 5 a necropolei ciume$'
tene se aseamana mult cu cea a vaselor celtice cu git scurt $icorp
aproape semisferic, bine cunoscute larg rasp indit e in lumea celticd,
-prezente chiar in necropola de la
Toate cele aratate ne fac sa consideram vasul din mormintul nr. 5
ea 0 imitatie, facuta de catre autohtonii daci in maniera proprie, de
traditie hallstattiana, dupa 0 forma de vas celtic. In .plus i-au adauqat
,proeminente conice aplatizate ele specifice ceramicii daco-getice
vechi. Am mai putea adauga apoi felul in care a fost lucrata buza va
sului, cn totul deosebita de cele ale vaselor celtice care au muchea
buzei rotunjita ingro$ata, pe d ta vreme la vasul nostru muchea bu
zei este te$ita $i rasfrinta spre exterior. Mai trebuie spus ca forme
:de vase ca eel de la Ciume$ti acum in discutie n-au fost integrate nici
mai tirziu in repertoriul formelor eeramicii daco-getice.
v asul folosit ca uma in mormintul nr. 5, fara sa fie 0 for
ma locala, a fost totu$i lucr at de catre daci imitind in maniera proprie
o forma celtica la care i-au adaugat traditionalele proeminente conice
:aplatizate. .
b) Strachini
In necropola de la au fost descoperite in total trei stra
chini lucrate cu mina, doua de dimensiuni mari folosite drept capac il
din mormintele nr. 5 35 una de dimensiuni mici folosit a
18 B. Benadik, Les t rouv aiIJes du HaJIstatt recent a J'epoque de La-Tene, in ASM.
1, 1964, p. 85-92, fig. 113.
MATERIALE D ACICE
15
c. dupa toate probabilitatile, tot capac pentru uma din mormintul
__ formintul 22 b a fost descoperit deranjat de aceea folosirea
_ hi nii drept capac a umei este nesigura. Ea a fost descoperWi la 0
- ecare distanta de vasul care continea resturile de oase arse. In sen
_ol osi rii strachiriii ' mici din niormintul 22 b drept capac pledeaza di
__.: unile reduse ale gurii canii folosita ca uma. Acestea corespund
ale strachinii, la care trebuie sa adaugam faptul, Cd urnele mor
5, 35 37 au fost acoperite Cll cite 0 btrachina cu gu
$i in ca un ultim argument, dar foarte important, in
- ..ina din mormintul 22 b nu s-au descoperit resturi de ofrande.
Jeci, putem sustine ca toate cele trei strachini lucrate cu mina din
_::opola ciumesteana au fost folosite drept capace a urnelor funerare,
ezate fiind cu gura in jos $i acoperind astfel in intregime deschide
va ului urna.
1. Strachina din mormintul nr. 5 (fig. 3/ 1 $i fig. 4/1) are muehea buzei
'unjita $i larg evazata spre exterior, dind nastere unui git scmt. Cor
.1" t rachinii este de forma unei semisfere te$ite, iar fundul il are Uliat
ept, neprofilat. Muchea buzei la strachina din mormintul nr. 5 este pre
azuta in interior, pe intreaga suprafata, cu adincituri paralele car e co
. cara uneori pina la baza gitului, de aspectul unor caneluri destul de
=.dinci.
Strachina a fost lucrata neglijent, in sensul ca este asimetrica,
ai n pasta cu multe impuritati, printre care $i cioburi pisate folosite Cd
degresant. Strachina este de culoare neagra-cdstanie, cu pete de t onali
tati brun deschise, iar in exterior a fost acoperitii cu un slip lustruit.
Dimensiuni: inaltimea 0,14- 0,15 m, diametrul gurii 0,40 m, dia met rul maxim 0,36
m, diametrul fundului 0,11 m, grosimea peretHoT 0,01 m.
'a
:e
nl
a
2. Strachina din mormintul 35 (fig. 1/ 1) este de forma si lu
crata in mod cu strachina din mormintul nr. 5 ceea ce ne scu
:TIe
te$te de descrieri, fiind vorba de doua strachini aproape identice, deo

scbindu-se doar prin dimensiunile ceva mai mi ci ale exemplarului din
mormintul nr. 35.
:r
Dimensiuni: inaltimea 0,123 m, diametrul gurU (J,47 m, diamet rul maxim 0,42 m,

diametrul fundului 0,15 m, (?), grosimea peretilor 0,01 m.
ce
3. Strachina din mormintul 22 b (fig. 5/1 fig. 6/1) este de culoare
galbuie, cu suprafata acoperita eu slip lustruit. Strachina a fost lucrata
din pasta destul de omogena, fara prea muIte impuritati $i bine arsa.
Ea are muehea buzei rotunjita, un gil marcat , aproape drept $i cor
pUI- semisf-eric. Fundul- este ta-iat prezinta- 0 u oara adincitura
rl
spr e interior.
-il
Dmensiuni: inaltimea 0,046 m, diametr ul gurii 0, 104 m, diametrul fund ulu i 0,034
m, grosimea peretilor 0,005 m.
r. Din punct de vedere tipologic cele trei strachini lucrate cu mina
descoperite in necropola de la se incadreaza i n doua dintre
16
I. H .
var iantele strachinil or daco-getice din faza I Si n
19
Si anume: strachinile
din mormintele nr. 5 si 35 apartin variantei C, iar strachina din mormin
tu] 22 b apartine variantei B, corespunzind v ariantei 3 stabilita pentru
strachinile din asezare (vezi in continuare p. 34).
Strikhinile grupate in varianta C se caracterizeaza prin buza evu
zata in exterior si prin existenta unui gtt scmt. Ele lsi au originea in
strachinile epocH bronzului. Vase de acest fel se intilnesc apoi in ne
........... -"
,. ,"" -..... \ \
: \
I I
I
,
,
\
I
I
I
I
Fig. 5. - Vasele lunate cu mina din mormilltul Hr. 22 b:
1 strachina capac, 2 vas adjacent, 3 uma.
19. Idem, Cerarnica daco-geticd.
MAT ER I ALE DACICE
17
. nile
"IIlin

eVil
-a in
ne-
fig. 6. - - Vasele rnormin tul ui 22 b.
cropo1eJ e de incineratie din perioada scitid i, ca de exemp1u 1a Birse:;;ti
20
:; ' Ferige1e
2
1, dar lipsesc deocamdaUi, din necropo1e1e ace1eia:;;i perioade
' r ansilvanene. Pelltru necropo1e1e de inhumati.e sau de incineratie au
ohtone, din sec. VI - V Le.n. din Transilvani a sint car acteristice strachi
20 S. Mor in lz, in Materiale, III, 1957, p. 221, fi g. 2/4; Materiale, VI, 1959, p. 232-
:!33, fig. 1; Mat eriale, VII, 1961, p. 203- 204, fig. 1/ 3.
21 Al. Vulpe, in Materi ale, V, 1959, p. 364, fig. 2/2; Ma teliale, VII , 1961, p. 220-
fig. 3/1.
__
18
1. H. CRI$AN
nile eu buza eurbata spre interior. Soeotim demn de subliniat faptul cd
Cana adiacenta- d'
r In mor
in neeropola de la Ferigele s-au gasit strachini eu buza larg evazata
_' e te_ de acelasi tip c c
spre extenor prev B.zute Ia suprafata eu eaneluri orizontale, paralele,
cuta ta mai inainte C1:
de genul eelor prezente pe strachinile din mormintele nr. 5 35 de la
gUra mai strin :"
_e 1ll - d' . ale
,::a m antIchitate . _
St raehini eu buza larg evazata spre exterior se eunosc, in .afara de
In locu1 proe .
necropolele de la Birsesti Ferigele, din a$ezarea dacicii datata In sec.
miei co- .
V- IV Le.n. de la Cluj-Mana$tur
23
, apoi din stratul III al marei
. s ul m. Intre proemi
daeo-getiee de la Poi ana, strat datat in sec. IV-III Le.n.!' $i in sfir$it
I usar adincite C t.'
mai amintim straehinile de aceea$i forma descoperite in de Ia :eriar Cu un 1" ana e
Pi scul Crasani.!5
e \'ed 5 Ip puter ic
. ere a1 pastei din c-
A$adar, strachinile lucrate cu mina care au buza evazata. de tipul Ce - C e
a a eanii precea
celor din necropola de la Ciume$ti sint bine cunoscute in lurnea daco n s u " _ e
nl . lna1timea 007
getica. Este 0 forma locala care continua strachinile de aceea$i forma 005 , ;) ro, G_
, m, grosI mea
ale peroadei scitice. Forma celei de a treia strachina este $i ea cunos
cuta in lumea daco-getica, fara sa fi e insa 0 forma tipica sau specifid, Cana din mormintul 3 - .
,.. \ ' a 1 . .) "g
lllai cu seama fiind yorba de un vas cu a arhitectura s impla intilnit in . " 5U Ul urna- Ca f -- ..
d ' orma
epoci diferite.
e.or aua cani d' ,
-roa _ In mormm
- . _e pastreaza lntreaga. ge
c) Cani eu 0 toarta
ca toarta canii este or
a. buzei 1
In necropola de la Ciume$ti au
- a
fast descoperite patru cani lucrate
cana fri nt
cu mina in maniera hallstattiana $i prevclzute cu cite 0 toarta, mai mul :!l" t a .spre exterior . Cele '.
" I e' I de d t
sau mai putin, suprainaltata. Dintre cele patru vase unul a fast folosi 00 -: a a acea ta
t'.
- te d", culoare ga- lb ' P_
ca urna in mormintul 22 b, iar celelalte ca vase adiacente in mormin
--m't . Ul-cen
tele 13, 22 b $i 35.
C I, aZl abia vizibil Da
e multe impur't - j .' . " a
'. 1 lar arcer
1. Cana urna a mormintului 22 b (fig. 5/3 $i fig. 6/ 2). Vasul se pas'
lUflJ: lna1timea 0086 ' ,t'_
treaza fragmentar, in sensul ca Ii lipse$te toarta inca din antichitat J fundu lui 0058 ' m, dIan:
I m, ' lU, gro imea p.,.r
a$a ca, dupa toate probabilitatile, n-a fost complet nici in momentul fo
losirii lui ca recipient funerar. In ee prive$te toarta, judecind dupa urme
- Cana din mormintul nr
Ie pastrate, ea a fost Usor suprainaltata. Cana are gura larga, un qi
mor . t d ' 13
scurt corpul bombat, in genul unei semisfere mult aplatizate. M
. mm e incineratie care
.n\ entar compus d' .
chea buzei este rotunjita, iar tundul taiat drept, tara profilare, Vasul ;> f' . 1ll pIe e e"
.... I aparimut unui !!6 -
fost ornamentat cu trei proeminente mid alungite, in relief, plasat
nercu celt. Can::
v ertical pe corp pornind de Ia linia de unire a gitului cu corpul $i conr
'ca- E ea vas cu ofrande alE
." . a se p - t La
tinuind pe toata bombarea maxima a vasului. proeminent e se giJ::: - ro
a
f _ as reaza fra gm
I
en-a
'-- orma cana d' ,
sese caneluri paralele. U$or adincite. Culoarea canii este rosiatic-cen
ani des' . !n
, . cnse pma acu
!;iie, iar suprafata a fost acoperita cu un slip u$or lustruit, pastrat do
um mai ma ' m, cu deo_:?
in parte, Cana este Iucrata dintr-o pasta de relativ a buna calitate, fa - ra-frinta rl, Muchea buze' a
prea multe impuritati $i a fast omogen arsii. . de exterior. CorplL
Dimensiuni: inaltimea 0,10 m, diametrul gurii 0,101 m, diametrul maxim 0,165
e UllIre a lui cu 9itul
care separa b .
diametrul fundului 0,08 m grosimea peretilor 0,05 m.
ament b' enZI rotunde
, Ine cunoscut
-: J10 toarta Se _. P: vase. e -
V,
- e inferior situa doar 0
22 Idem, in MateriaJe, 1959, p. 364, fig. 3/3.,
23 1. H. Cri!>an" Ceramica daco-geticii, pI. XVII, 9.
:'a pastrata t t l?e, lIma de ',..
24 R. E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932; p. 285, fig. 32.
es e SUfl cl enta pentru a
25 1. PiscuJ Criisani, in. ARMSI, sec III, t. III, 1, 1924, fig.
116-1----
153.
- ";ad Zirra, op. cit.
MATERIALE . DACICE
19
- Cana adiacenta din mormintul 22 b (fi g. 5/2:?i fi g. 613). Ace t
e te de acela:?i tip cu cana folosita ca uma a aceluia:? mor.
";i cutata mai inainte, cu deosebirea ca este de dimensiuni mai
...;,e are gura mai strinsa :?i corpul mai putin bombat. $i acestei cani
_ :e te Inca din antichitate toarta, care a fost de data aceastd
- :uprainaltata. In locul proeminentelor alungite de pe caI).a urna,
___.m trei proeminente mid conice plasate pe linia de uni re a gitului
orpul vasului. Intre proeminente se gasesc caneluri vertica
Lute adincite. Cana este de culoare galbuie a fost acoperi
'! exterior cu un slip puternic lustruit, destul de bine pastrat. Din
c de vedere al pastei din care a fast lucrat a cana, ea se aseamana
_. -u t otul cu cea a canii precedente, la fel arderea.
Di mensiuni : inaltimea 0,075 m, diametrul gurii 0,08 m, diametrul maxim 0,104 m,
:::!et rul fun.dului 0,05 m, grosimea pere\ilor 0,005 m.
3. Cana din mormintul 35 (fig. I V3 fig. 2/2) a fost descoperita in
-eri orul vasului urna. Ca forma acest exemplar corespunde intm
:ul celor doua cani din mormintul nr. 22 b cu deosebirea ca in acest
az toarta se pastreaza intreaga. De data aceasta putem afi rma cu toata
::,uranta ca toarta canii este u:?or suprainaltata :?i in sectiune este pa
_ latera. Muchea buzei la cana acum in discutie este r otunjita $i
:or rasfrinta spre exterior. Cele trei proeminente mid conice obi:?nui
_ . lnt unite de data aceasta prin caneluri verticale u:?or adincite.
a ul este d2 culoare galbui-cenu$ie $i a fQst acoperit in exterior Cll
' p lustruit, azi abia vizibiJ. Pasta din care s-a lucrat vasul contine
tul de multe iar arderea este incomplet a.
Dimensiuni: inaltimea 0,086 m, diamet rul gurii 0,081 m, diametrul maxim 0,122 m,
G ametrul fundului 0,058 m, grosimea pere\ ilor 0,006 m, latimea t ortii 0,023 m, grosi
ea ei 0,01 m.
4. Cana din mormintul nr. 13 (fig. 7/ 1-2). Cana a fast descoperita
="''l tr-un mormint de incineraiie care prin toate elementele sale, rit fu
nerar, inventar compus din piese metalice. $i ceramica celtica, se dove
deste a fi apartinut unui celt.
26
Cana a intrat in compllnerea inventa
I ului funeral ca vas cu ofrande, .de, .alte vase de evidenta factu
Td. celtica. Ea se pastreaza fragmental' , .Ii lipse$te toarta $i 0 parte din
gura. Ca forma cana din mormintul n[: .. 13 corespunde in mare ce10r
t Rite cani descrise pina acum, cu deosebirea ca are gUul mai inalt
dimensiuni mai mari. Muchea buzei 1a acest exemplar este rotunjita $i
u sor rasfrinta spre exteriQr. Corpu1 vasu1ui este bombat, iar incepind
de 1a linia de unire a lui cu gUu1 este ornamentat cu linii paralele
m, adincite care separa benzi rotunde in relief, in genul unor pliuri masi
v e, ornament bine cunoscut pe vasele hal1stattiene timpurii din TransH
vania. Din toarta se pastre.aza cloar . o . mica portiune de 1a punctul de
insertie inferior situat pe : linia de . unire 'a git u1ui cu corpul canii. Por
t iunea pastrata este suficienta pentru ane dovedi ca toarta canii a fosl
7,
26 Vlad Zirra, op. cit.
I. H. CRI!?AN
20
\
\
\
'\,
\
I
i
\
I
t
f
I
I ,
f
Fig. 7. - Carra lucrata eu mina din mormintul nr. 13.
MATERIALE D ACICE
21
ult suprainaltata. Cana din mormi ntul nr. 13 este de culoare neagra-.
: ",nu$ie cu pete deschise mergind uneori pina. la o nuante galbui. In ex-'
erior vasu1 este acoperit cu slip lustruit, foarte bine past rat, iar pasta
.n care a fost lucrat este de buna calitate, omogena, fara prea mnIte
.mpuritati, arderea insa nu este completa.
Dimensiuni: inaltimea 0,16 m, diametrul gurii 0,11 m, di ametrul 0,158 m, diame-'
I fundului 0,082 m, groS,imea pereti lor 0,006 m.
Din punct de vedere tipologic cele patru cani l ucrate eu mina des
operite in necropo1a de la Ciume$ti apartin aceluia$i tip $i trei dintre
el e chiar acelea$i variante a canii cu ' 0 toarta suprainaltata $i corp
10bular.
27
Aceasta forma ceramica deriva, sau mai bine zis, ' continua:
neori foarte putin modificat, canile de forma asemanatoare frecvente
.a a$ezarile timpurii sau mijlocii hallstattiene din t ara noastra $i i$i au
'xiginea in epoca bronzului. Ele continua in faza hallst attiana tirzie $i
_ intilnesc in necropolele autohtone de incineratie daco-getice, din pe
ioada scitica. De exemplu cani apartinind tipului pe care-l discut am
au fost descoperite in mormintele de la Cluj23, Oradea
29
, sau in necr o
ryolele extraca rpatice de la Birse$ti
3o
$i Ferigele
31
Mentionam ca pe 0 ca
na gasita 1a Ferigele se intilnesc atit ce1e trei proeminente cit $i cane
. UTile verti cale. Acela$i tip de cana se intilne$te $i in mormintul de Iii
Cej ko, din estul Slovaciei.
32
In necrcpolele de 1a Apahida $i Sanis1au'
ri g. 19/2, 20/ 2, 28
/
2), sau in a$ezarea de la More$ti,33 intilnim tnsa forma
mult mai evoluata a canii cu 0 toarta suprainaltata care anunt a indea
uroape cana bine cunoscuta in ceramica daco-getica din faza clasica.
Existenta canilor Cll 0 toarta suprainaltata cu proeminente $i cane
.uri verticale, de pregnanta forma $i fa ctura hallst attiana, constituie in
ca un indiciu cronologic r eferitor 1a mormintele in care au fost descope
rite. Ele par sa fie anterioare necropoJelor de la Apahida $i Sanislau,
-au a a$ezarii de la More$ti, unde apare tipul mult mai evoluat al canii
-acice cu 0 toarta.
Socotim demn de mentionat faptul ea din invent arele funerare ale
mormintelor autohtone ciume$tene li psesc ce$tile cu toarta suprai nalt a
:a., forma ceramica foarte frecventa; am putea spune de nelipsit, in
cropo1ele perioadei s citice din interiorul, sau din afara arcului carpaik,
' in care va lua na$tere cea$ca dacica specifica $i caracteristidi.' ''A
easta lipsa totala se datore$te foarte probabil intimplarii, pehtru Cd
27. I. H. Ceramica daco-getica.
28 Ibidem, pI. VII, 2, 6.
29 l\f. Rusu colaboratorii, in Materia/e, VIII, 1962, p, 163, fig. 7, 4; I. H
Ceramica daco-ge ticd, pI. VII, 3.
30 S. Morintz, in Dacia, N. S. I, 1'957, p. 122, fig. 2/ 6, Ma teria/e, VI, 1959, p. 233,
fi g, 212.
31 A I. Vulpe, in Materia/e, V, 1959, p. 236, fig. 214.
3
2
A. Benadik, op. Clt., fig. 1/4. Un mormint de incine ra tie in ca re S-a gasH
!Ilai cerami-ca haHst attiana d e tip a fost d escoperit in Boemia, L. Jonsova, in
A R, XII, 4, 1960.
33 K. Horedt, Mittellatenezeitliche Sied]ungen aus Siebenburgen, in Studien aus
.-Uteuropa, II, Kaln, Graz, 1965, p. 59, fig. 5/7 fig. 10/6, 8.
I. H.
ea ca de acest tip 0 gaslm, dupa cum y om arata, in cores
'1lllzatoare neeropolei. Ea este, de asemenea, prezenta in alte cimitire
eontemporane, total sau numai in parte, eu necropola de la
Pe baza eel or aratate pina aeum putem eonehide ea in necropola
cie la autohtonii daci foloseau ea recipiente funerare, in pria
cipal, eUeva forme eeramiee proprii, ea vasul bitroneonic eu proeminen
t e, st raehina eu buza evazata eana eu 0 t oarta suprainaltata. La aces
tea ' t rebuie sa adaugam vase de evidenta factura eeltiea; eHm este cana
lucrata eu roata gasita in interiorul urnei mormintului nr. 5, sau vasele
din .mormintele 21 , 25, 31 37. Mai trebuie apoi mentionat faptul cli
s-au i mitat forme eelti ee in maniera proprie de earacter hallstattian,
dup a eum 0 dovede$te vasul-urna a mormintului nr. 5.
Analiza tipologiea eomparativa a eeramicii autohtone ne furni
zeaza, pe Hnga un criteriu de selectare din punct de vedere etnie'
indicii asupra eronologiei mormintelor in eare a fost deseoperita. Ast-
leI, v asul folosit ea urna in mormintul nr. 35, eum spuneam, pas
treaza toate earaeteristieile esentiale speClfi ee pentru sec. VI-V
Le.n. Se destul de mult de celelalte exemplare cunoseute ale
tipului in diseutie gasite i n neeropolele celto-daciee din Transilvania,
sau din afara ei. Admitind 0 prelungire mult intirziata a variantei va
sului bitroneonie eareia ii apartine exemplarul din mormintul 35 data
lea aeestuia nu poate fi eoborita mai mult dedt inceputul sec. III Le.n.
Pa parcursul primei j umatati a veaeului III intilnim deja vase bitron
eoniee mult ev oluate eum. sint,de exemplu eele de la Dezmir Blaj ..
ins crise deja din plin pe linia de evolutie a acestui tip spre forma finaliza
t a in vasul piriform din faza elasica a eeramieii daco-getice. Aceea$i data
re timpurie ne este indicata $i de canile eu 0 toarta, prevazute cu caneluri
Si proeminent e, de forma si factura pregnant hallstattiana, care se in-
tilnesc mult evoluate i n neeropolele de la A pahida Sanisli:lU, sau in
de la
Din paeate pentru datarea mormintelor autohtone din necropola
In afara de criteriile tipologiee Si comparativeale cerami
cii nu avem aIte dovezi. De aeeea in privinta ineadrarii cronologice d _
lIl ormintelor daciee care au in inv entarul lor. numai ceramiea autohtond
lucrata cu mina nu putem avea siguranta deplina. bazindu-ne pe-
criteriile expuse put em sustine ca mormintele 35 Si 22 b se dateaza la in
ceputul sec. III Le. n., i ar mormintul nr. 5 a earui uma imita 0 forma eel
t ic a ar putea fi ceva mai tirziu. datare, sec. IV-III i .e.n. a fost
propusa pentru mormintele similare deseoperite in dmpia Tisei.
II
CERAMIC A DACICA DESCOPERITA IN ASEZARE
. Inca in prima eampanie de sapaturi efeetuata in anul 1962 la Ciu-
afost identificat a a$ezar ea' corespllnzatoare necropolei. Ea este si
luaU!' la aproximativ 600 m in directia VSV de eimitir, la Ioeul numit
,;r6k6s", i n apropierea crescatoriei de pasari a c.A.P.
Fig, 8. - ProfL
:;.I Trei in campania
ae \ 'l ad Zirra i doud I
23
cores-
.mitire
e ti.
!"opOl&
1 priil
ninen
~ aces
e Calla
':aseleo
ul Cd
attian,
furni-
~ .. c ~ i
: Ast
pas-
"I-V
'e ale
--aniCl., _
i va
data
Le.n.
-; ron-
Blaj ..
. ali za
data-
. eluri
-e in
-au in.
M ATERIALE D A CICE
:n total au fost dezvelite pina acum un numar de opt 10cuinte,34 fara
a ezarea sa fi fost cercetata in intregime. Urmeaza ca in cam
-':'ile viitoare sa se st abileasca intinderea a ~ e z a r i i ~ i sa se dezve,
Co ca noi locuinle a caror inventare ar putea modifica unele dintre
cluziile noastre trase pe baza materialului pina acum cunoscut.
Pe baza celor opt locuinte descoperite, putem spune ca in a ~ e z a r e a
.a Ciume$ti se foloseau bordeie sapate nu prea adinc in pamint, de
- :ma patrulatera, mai mult sau mai putin exact, de dimensiuni rela
modeste (vezi fig. 8). In toate cele opt bordeie s-a gasit 0 cantitate,
Fig. 8. - ProfHul bordeiulili Dr. 2 dezvelit in campani a 1964.
Ciu
'e 5i
umit
34 Trei i n. ' campania 1962, sapiHuri M Rusu, t rei in campani a 1964, sapaturi con
- e de Vlad Zirra ~ i doua in campania 1965 sapaturi conduse de noL
24
1. H . CRI$AN
mai mare sau mai mica, de ceramic a autohtona lucrat a cu mina sau la
roata, alaturi de 0 abundenta ceramica celtica si diferite piese de metal
ca fibul e, foarfeci, cuie, etc. Proportia ceramicii autohtone fata de cea
celtica este diferita de la bordei la bordei, atingind valori cuprinse intre
_ 10-20 la sutH. si 40--2-50 la suta, sau chiar mai mult. Trebuie mentionat
ca cerarnica autohtona nu lipseste din nici un bordei cunoscut pina
acum.
In cadrul de fata pe noi ne intereseaza si ne vom ocupa numai de
ceramic a autohtona si numai incidental vom face referiri l a alte mat e
r iale descoperite in cadrul asezarii, numai atunci d nd acestea contri
buie la lamurirea unora dintre problemele pe care Ie vom discuta.
De 1a inceput trebuie a punem ca in totalit atea ei ceramica des
coperita in cele opt locuinte este pastrata fragmentar, far a sa poata fi
refacut in fnt regime, nici macar un singur vas. Pe baza fragment el or
pastr ate am incercat totu i reconstituirea mai multor forme l a care de
taliile pot sa nu fie exacte, dar forma ca atare , credem ca este cea
buna. Fiind "orba de reconstituiri, uneori facute pe baza un or fragmen
te destul de mici, caracterul ipotetic al reconstituirilor se impune si el
nu ne eapa. . ..\m facut totusi aceste reconstituiri, de ce n-am spune-o,
indraznete, pentru a face mai accesibila intelegerea tipol,ogiei cerami
cii care prin definitie este greoaie si complicata, comportind int ot dea
una discu1ii. Reconstituirile Ie-am facut si cu gindul ca nespecialistilor
In probl ema Ie sint mai accesibile. Am lasat intotdeauna sa se vada
clar cit se pastreaza din vas si dt apartine reconstituirii noastre, avind
astfel constiinta impaeata ca nu inselam pe nimenea chiar dadi depa
sim limita reconstituirilor obisnuit folosite.
Ceramica dacica din asezarea de la Ciumesti , dupa tehni ca in care
a fost lucrata, poate fi impartita in doua mari categorii si anume:
1. Ceramica lucrat a eu mina si
II. Ceramiea lucrata cu roata.
I. Ceramica lucrata cu mina
La rindul ei ceramica lucrata cu mina se poate grupa in: A. cera
mica rudimentara, neglij ent modelata din pasta cu muIte impuritati si
B. ceramica fina , mult maiingrijit tacuta din pasta mai omogena si
acoperita de obicei in exterior cu slip lustruit. Uneori slipul este a$a
de puternic lust ruit incH are luciri metalice.
A. Ceramica rudimentara.
Ceramica rudimentara cantitativ este cea mai numeroasa, am pu
tea spune in covirsitoare majoritate, reprezentind aproximativ 60-70
la sut a din t otalul ceramicii lucrata eu min a gasita in cele opt bor
deie.
Ca amanunte tehnice de lucmrea ceramicii mentionam ca se folo
sea ca degresant nisip cu granule mai mari sau mai mici si cioburi pi
sate, iar arderea in general este neomogena dind culori diferite in
MATERIALE DACICE
25
ill la
.ilne de la inchi s pina l a negru sau de la galben la
'letal
.::. ornamente la aceasta grupa se folosesc, in principal, cele in relief re
cea
-ezent ate de butoni sau proeminente de diferite forme (fig. 9-11 Si
mtre
13), apoi briul in relief cu alveole, san in siruri de alveole
on at
- .ncite ori crestaturi. De cele mai multe ori briiele in relief cu al
pina
::ole sau sirurile de alveole si crestaturi unesc intre ele proeminen te
iferite forme Si dimensiuni. Mai trebuie menti onat apoi un orna
de
",nt alcatuit din striuri paralele neregulate cunoscut sub numele de
ate :nament facut cu matura" care apare pe citeva fragment e cerami
ltri- :ucrate cu mina, far a sa carei forme de vas anume apart in. Or
=.mentul este bine cunocut la cerarnica rudimentara din faza clasica
_ ceramicii daco-getice.
:1 es
afi
In ce priveste repert ori ul formelor care apartin acestei grupe de

dedus din fragmentele pastrate, trebuie sa spunem ca el nu
de
e prea bogat, reducindu-se doar la trei forme principale 5i anume:
cea
ct ul cu profil aproape drept , strachina si ceasca cu 0 toarta.
en
1. Vase eu prom aproape drept. (fig. 13).
el
Vasul cu profil aproape drept este forma ce a mai frecventa a asezarll
mi 2 la Ciumesti, cunoscut din numeroase exemplare gasite in fiecare 10
ea _uint a. Din punet de vedere a l tehnicii de confectionare trebuie sa r e
lor ca majoritatea exemplarelor apartin grupei A , dar se i ntll n esc
da exemplare ingrijit lucrate si acoperite cu slip lustruit deci , apart i
nd -:.nd grupei B. Vasul cu profil aproape drept este 0 forma bine cunos
>a- -utd si larg raspindita in t oate asezarile daco-getice apartini nd fazei 1
:: II, am in cele din interiorul , cit Si in cele din afara arcul ui carpa
re
-:c. El isi are originile inca in epoca bronzuluL se intilneste apoi. pe par
ursul Hallstatt-ului timpuriu, mijlociu si final. Vasul cu profil aproa
e drept este prezent in necropolele perioadei scitice sau in a:;;ezaril e
:ec. V-IV i.e.n., Ca de exemplu in marea cetate de pamint de la Stin
cesti, sau in de la Cluj-Manastur di n Transilvania.
35
In ce priveste apalogiile vasului eu prom aproape drept ele sint
:oarte numeroase dar ne vom rezuma a cita doar cUeva dint r e statiu
nil e daco-getice cele mai reprezentative, cum este de exemplu cea de
:a Poi ana unde forma in discutie este bine cunoscuta in nivelul lIt da
tat in sec. IV- III i.e.n.36 Va suI eu profil apr oape drept se in tilneste
a
apoi in nivelul de sec. IV- III Lel.n. al asezarii de la Zimnicea,37 !S ilU in
35 I. H. Ceramica daco-geticd.
36 R. ;;i E. V'l1lpe , op. ci t., p. 285, fig. 30. Pentru data rea nivelelor de la Poiana vezi
R. Vulpe colaboratorii in SCIV, II, 1951, p. 175-216 R. Vulpe, in Dacia, N. S.,
I, 1957, p. 156 $i urm.; Idem, in I st oria Romaniei, I ,1960, p. 230.
37 Pentru sapaturile de la Zimnicea, in cea mai mare parte a lor inedit e vezi
C. Bolliac, in Trompeta Carpatilor, XII, 1137, 20 iunie 1874, I. Nest or. in Siudii, I,
1949, p. 117- 125; SCIV, I, 1950, p. 94. Referitor la i ncadrarea cmnologid i a v aselor
provenite din sapaturile lui Bolliac pastra te i n MuzeUJI National de Antichitati. pre
cum as upr.a sbraJtig,l1afiei de .]<1 Zimnic:ea am pTimirt de 1111 prof. I. NesrtoT si
D. D. Alex.andrescu, carom Ie mult umim pe aceas't a cale.
/
------
___

8
- - -----
- - - - - - r--....


----' ---
------..;...-"'
Fig. 9. - Fragmente ceramice di n grupa A B luerate eu mina descoperit e in
--------------
o 0


i \- ..
-
. .
-
; 0
' .
. / . si B


14
(
Fig. to. - ceramice din grupa 'A B.
U \
\
__ J
~
, .
, ~ , ~
; i f ~ ~ .
12
IJ
- . 12. - Fragmente cera::::
Fig. 11. - Fragmente ceramice.
' ... -'
- .

7' '
. ,.
14
17
2t 22
Fig. 12. - Fr.agmente ceramice $i obiecte de lut ars din
I
I
I
I
I
I
i'

cu prom aproape dI'ept lfeconstituite ce barza fragmentelor des'coperit_
in a$ezare.
Fig. 13. -
IIATERI ALE DACICE
31
-=. ul cel mai vechi. al asezarii daco-getice de la Pis cui Crasani.
38
Vasul cu profil aproape drept este frecvent inmnit in
:ene mijlocii din Transilvania, ca de exemeplu in cea de la Moresti
39
,
.1 in cea de la Cicir, com. Mindruloc, r. Arad, reg. Banat, r ecent des
:>eri ta,4o sau in necropola de incineratie de la Ghenci.
41
Pentru forma pe care 0 discutam, in a far a de profilul aproape dre pL
.:.i este caracteristic gura larga, cu muchea buzei obisnuit rotunjita sau
.ata drept si apoi faptul ca ornamentele, constind din proeminente .,au
_toni de diferite forme, briuri in r elief, sau siruri de alveole ori cresta
ri, se gasesc pIasate la mica distanta sub buza.
)'1ai trebuie sa mentionam ca pe unele fragmente apare deja bu tonul
_ turid in relief, cu sau fara alveoHi, pe deplin format, care va constitui
dintre ornamentele tipice si specifice ale ceramicii daco-getice din
cla3;ca (vezi fig. 10/7, 14, fig. 13/8) .
. Din vasul cu profil aproape drept, prin strimtarea gurii , arcuirea pe
-e.llor, evazarea buzei $i mic$orarea fundului, va lua nastere bine cu
o- cuta forma intilnita sub numele de vas in forma de borcan din faza
asica a ceramicii daco-getice. In asezarea de la Ciumesti, alaturi de
umeroase fragmente provenind de la vase cu profil aproape drept sau
:otunjit, cu caracteristica gura larga si buza neprofilata, intilnim si un
- care provine de la un vas descoperit in bordeiul 1, campania
64, de culoare rosiatic, care are deja gura mai strinsa, buza profilata
.;. or evazata spre exterior Si, in stirsit, peretii arcuiti (fig. 13/3). Acest
':as ne dovedeste di procesul de transformare a formei tipic hallstattie
::le, in forma bine cunoscuta din faza clasica este in curs. Ca procesul
este la inceput ne-o dovedesc numeroasele fragmente apartinind i nca
.or melor caracteristic hallstattiene, pe dta vreme forma evoluata con
ituie inca 0 raritate.
In privinta dimensiunilor tipului de vas cu profil aproape drept pu
em spune ca cele mai numeroase sint exemplarele mijlocii, dar se cu
::lOSC si fJagmente apartinind unor vase de dimensiuni mari si mid. Ded,
.ll asezarea ciumesteana au fost descoperite numeroase frag-mente apar
-inind vasului cu profil aproape drept, lucrate cu mina din pasta poroa
sa, sau de buna calitate si acoperite cu slip lustruit. Alaturi de formele
'Li pic hallstattiene intilnim si exemplare care au gura strinsa , buza pr o
:il ata si peretii arcuiti, forme specifice pentru faza clasica. A cest ea do
"edesc transformarea vechii forme ceramice hallstattiene in cea bine
cunoscuta din sec. I Le.n. - I e.n.
38 1. Piscul CrQsani, p. 31 $i urm. In legat ura cu statiunea de Ia
?iscul Crasani preciza rile cronologice Ie fa ce V. Pii rvan. Getica. p. 178--182. care pe
baza amforelor thasiene, a celor din Cnidos a ceramicii altice. daleaza inceputul
a eza rii ipote tic in sec. IV i.e.n. $i cu siguranta 'la inceputul sec. III. i.e.n.
33 K. Horedt, op.cit ., fig. 4, 6.
40 Sapaturi conduse de noi in toamna anului 1965.
41 1. H. Cri$an, i n. AMN, I, 1964, fig. 7/ 2, 4, r.
____________ I._H. AN ____ ____________ __ __ __________________________
2. tr achini.
o alt a forma foarte frecventa in bordeiele de 1a este stra
china, lucrata cu mina, in ce1e mai multe cazuri din pasta buna aco
perita in exterior cu slip lustrui t, ajungind chiar la 1uciu de aspect me
talic. u lipsesc insa, nici strachinile lucrate din p asta poroasa. Dat fi
ind faptu1 ca marea majoritate a fragment elor provin de 1a exemplare
ingriji t lucr ate, Cu strachinile ne yom ocupa in cadru1 grupei urmatoare
carei a la apartin.
3. eu 0 toarta suprainaltata.
Remar cam atunci cind am vorbit despre ceramica autohtona desco'
perita in necropola, Jipsa total a a In cele opt bordeie cunoscute
pina acum nu se poate vorbi de 0 absenta t ot al a a acestei forme, pentru ca
un exemplar S-a gasit in bor deiul B din campania 1962. Este yorba doar
de 0 singura piesa , far a sa existe alte fragmente ce ar putea fi atribuite
acestei forme.
descoperita in bordeiul B, 1962 (fig. 14) se pastreaza fraq-
Fig. 14. -- Cea$ca cu 0 toarta din bordeiul B
(1962) , luerata eu mina.
ment ar, in sensul ca Ii t oarta ale carei urme de insertie int
perfect vizibiI e. Acestea arata ca ea a fost destul de masiva su
prainalt at a, pomind chiar din buza vasu1ui terminindu-se putin dea
supra fundul ui. a fost lucrat a di n past a cu multe impuritati
r au arsa. Ea este de culoare cenusiu-neagra eu pete desehise ajunqind
pina 1a brun-ga1bui. Muehea buzei este r otunj ita, iar peretii o1;>lici.
Gura eestii este foarte 1arga fundul nu are nici 0 profilare.
Dimensiuni; inaltimea 0,051 m, diamet rul gurii 0,10 m, diametrul fundului 0,0,5
m, grosimea peretilor 0,007 m.
din bordeiul B a de la are originea in
hallstattiana cu 0 toart a suprainalt ata , forma bine eunoscut a in
necropolele perioadei scitice. Ea reprezinta ultima veriga in 1antul evo
lutiv a1 acest ei forme care va da bine cunoscutei cesti dacice,
forma tipica specifi ca pentru daco-getiY In evo1utia aeest ei forme ce
42 I dem, Cea$ca dacica, Coni ribut ie 1a cunoa$terea cui/urii mai eriai e !Ii a i storiei
dac[Jor , in SC$ Ciuj, VI , 3--4, 1955, p. 127-157.
---------------------------------------------
lVIATERIALE DACI CE 33
.ce li psea pina acum ultima forma premergatoare, relcitiv bine da
car e anun1a indeaproape ceasca dacica din faza cl asi ca, fara sa fi e
:ra
: 0 cea$ca dacica pe deplin constituita.
co
ne-
3. Ceramica fina.
fi
:n aceasta grupa am incadrat ceramica ingrijit lucrata cu mina, din
are
:a cu putine impuritati, in general mai omogen arsa decit cea apar
are
" grupei precedente $i acoperita in exterior cu slip lustruit uneori
. ci u metalic. Ca degresant se folose$te obi$nuit un nisip fin qranu
.ar cioburile pisate se inti:nesc rar. Repertoriul formelor dedus din
pastrate este $i de data aceasta destul de saracacios redu
,co
.u-se doar la: vasul bitronconic cu proeminente, strachina, cana cu
ute
-ar ta $i vasul cu profil aproape drept.
ca
Cul oarea ceramicii apartinind acestei grupe este neaqra, brun-qal
oar
.e ro$iatica. In. ornamentica folosita la aceasta grupa ceramica
lite
::-. ionam, pe linga motivele comune cu grupa precedenta, existent a
.e:urilor verticale, paralele, de buna factura hallstattiana care acope
aq
n cea mai mare parte suprafata v asului (fig. 10: 10).
1. Vase bitronconice cu proeminente.
Cu toate ca nu ni s-a pastrat nici un vas intreg, prezenta acestei for
ne este dovedita de numeroasele fragmente provenind de la vase
c.ri prevazute cu proeminente conice aplatizate (de ex. fig. 10/8, 13),
-ru t otal asemaniHoare, aUt ca tehnica de executare cit $i ca culoare
:orma, cu vasele bitronconice pastrate intregi in necropola. Existen
fra gmentelor in discutie dovedesc, pe linga alte materiale, contem
:-aneitatea, sau mai bine zis legatura directa dintre necropola $i ase
de la Ciume$tL
Din I-'acate, fiind yorba doar de fr agmente destul de mici, nu putem
econstitui, ori cit am fi de cutezatori, nici rna car ipotetie variantele
"jnt
a -ul ui bitronconic cu proeminente carora Ie apaTtin fraqmentele. Exis
-u
ea
doar 0 singura exceptie cind datorita faptului ca. s-a pa.strat a bucata.
din buza $i din gUul vasului am putut reconstitui a forma (fiq.
si
3 10). Mentionam $i de aceasta data. ca. reconstituirea noastra. este doar
:nd
otetica $i se prea poate ca dimensiunile propuse sa. nu fie exacte. So
:ci.
oti m i!1sa, pe baza experientei cumulate ca forma este cea buna. Fraq
-::: entul pe baza caruia am fa.cut reconstituirea s-a gasit in bordeiul B a
D, S
ampaniei 1962. Vasul este de culoare galbuie $i a fost ornament at p e
cu un decor in relief, de forma unei mari virgule. Diametrul qur ii
in
. -a putut stabili, el este 0,22 m.
in
Vase care au pe git un ornament de felulcelui de la Ciume$ti , lu
:0
cr ate in aceea$i maniera $i care au diametrul gurii aproximativ acela<
ce,
ce-
cunose din necropola de la Dezmir (fig. 26), de la Dobo$eni $i de la
2i mnicea.
4
:J Pe baza acestora am putut reconstitui forma vasului di n bor
iei
43 Idem, Ceramica daco-getica, pI. XXVI, 4, fig. 15, 2.
-----
-----
3-1
1. H. CRI$AN
deiul B de l a de;;i nu ni se pastreaza decit un fraqment eare
fara analogiile cit ate n-ar fi fost suficient pentru reconstituirea formei.
2. Strachini (fig. 15).
AliHuri de vasele cu profil aproape drept, strachinile lucrate eu
mina sint eele mai numeroase vase, prezente ele in fieeare bordei des
coperit pina acum din Am spus mai inainte ea in
marea lor majoritate strachinile sint lucrate ingrijit din pasta de buna
calitate ;;i sint aeoperite cu slip lustruit.de culoare -neagra, in
chisa, bruna sau rosiatica. Nu lipsesc insa nici exemplarele lucrate din
pasta poroasa, dar cantitativ mai putine decit cele ale qrupei B.
Pe baza numeroaselor fragmente pastrate am putut reconstitui toa
Ie tipurile Si variantele de strachini lucrate cu mina ale de la
Ciumesti (fig. 15). In primul rind se impune constatarea ca din asezare
Hpsesc straehinile eu buza mult evazata spre exterior, prezente in ne
eropola ;;i ca predomina straehinile eu buza, mai mult sau mai putin,
curbata spre interior. Tipul de strachina eu buza curbata spre interior
este bine cunoscut in perioada scitica, alJi' in Transilvania cit Si in afara
lantului carpatic. Strachinile din perioada scitica continua pe cele vechi
hallstattiene. In ce priveste dimensiunile strachinilor ele sint foarte va
riate, de la exemplare mici care masoara abia 10- 20 em. diametrul qu
rii , pina la exemplare ce ating pina la 38-40 cm. diametrul qurii.
Din punct de vedere tipologic strachinile din asezarea
pot fi grupate in patru variante, in care se integreaza toate fragmentele
eunoscute pina acum.
Varianta 1
In aceasta varianta am grupat straehinile eu buza foarte putin
curbata spre interior, sau ehiar dreapta, eare au drept earacteristica
principala un "umar", mai mare sau mai mic (fig. 15/1, 9, 10). La unele
exemple.re se mai pastreaza proeminentele conice aplatizate earacteris
tice pentru straehinile din necropolele perioadei scitice, (fig. 15/10).
Proeminentele aplicate la baza "umarului" strachinii, in punetul ei de
maxima dimensiune, sint foarte rar intilnite, predominante fiind stra
chinile far a nici un fel de ornament.
Varianta 2
Am grupat in aceasta varianta straehinile care au muchea buzei
putin ingrosata, usor rasfrinta in exterior, sau uneori eurbata in inte
r ior. Unele exemplare au pe fata interna, una sau doua fatete (fiq. 15/4,
6), in eelelalte privinte fiind intru tot ul asemanatoare cu straehinile
grupate in varianta precedenta.
Varianta 3.
In variata 3 am grupat strachinile eu profil rotunjit, de aspectul
unor boluri, in general de dimensiuni Tlativ mici. Ele au muehea buzei
rotunjita (fig. 15/2- 3, 5), unebri.'prezentind 0 profilare a
portiunii superi oare, in genul unui git scurt.
MATERIALE DACI CE
35
Varianta 4.
re
Strachinile grupate in aceasta varianta au muchea buzei usor in
nrosata Si rotunjita, iar profilul este de asemenea, rotunjit , de aspect.ul
emisferei taiate. Asemenea strachini, lucrate Cll mina, imita fara inda
.a\ a strachinile celt ice mergind uneori chiar pina la redarea unar deta
:u
.;i. Asa este de exemplu 0 linie adincita situata sub buza, in exterior. In
5-
acest sens este elocvent Un fragment de la a strachina deseaperit in
n
a rdeiul nr. 1 din campania 1964. este de culoare negru-bru
la
a aC0perit cu slip puten'lie lustruit, lucrat eu mina, din pasta eu
1
_mpuritati. Strachina ' careia i-a apartinut fragmentu.l in . diseutie a ,avut
n
iametrul gurii de 0,26 m (vezi fig. 1517). . " .
1,
Ir
a
,
e


/
v
/'
/
,,-
=ig. 15. - - Strachini lunate eu mina reconslituite pe baza . fragmentelor descopelite
JD
I . H .
36
-----------------------------
Primele trei variante ale st rachinilor slnt bine cunoscute in aseza
ril e daco-getice din interiorul, sau din afara arcului carpatic, aparti
nind fazei I Si II. Ne multumim aici a cita doar citeva dintre asezarile
in care au fost descoperite asemenea strachini ca de exemplu cea de la
Poiana, Piscul Cr asani, Zimnicea, Stincesti. Lunca Ciurii din afara arcu
lui carpatic Si pe ceIe de la Moresti, Cicir sau Medias din Transil
vania.
Demn de relevat ni se pare faptul ca pe Hnga strachinile proprii tra
dit ionale, se imit a cu mina, in tehni ca de pregnanta factura hallstattia
na , strachina de tip celtic. 0 analogie buna pentru asemenea imitatii 0
constituie strachina folosita drept capac de urna in mormintuI de la
Harman.
4
'
Tot in cadrul strachini lor tr ebuie sa discutam 0 forma mai putin co
muna care imita, dupa toate probabili tatile, vasul grecesc de tip lebes
di n metal sau ceramica. Este yor ba de un cazanel cu torti torsionate
pl asate vertical, adica trase din- peretele vasului. Si marqinite de cite
doua prceminente conice.
In bordeiul 3 dezvelit in campania 196.:1 s-au descoperit doua torti
masive, orizontale, fara orificiu si fa ra torsionare, avind aspectul unor
mari butoni ap: atizali. marginiti de cite doua mici proeminente conice
(fi g. 1112-3 si fig. 12/36- 37). Tortile sint lucrate cu mina d'n pasta de
bun a cali tate si acoperite cu un slip putemic lustruit de culoare neqru.
Cele doua torti provin de la acelasi vas si imita, destul de stinqaci, du
pa parerea noastra, tortile verticale torsionate, marginite Si ele de cite
doua mi ci. proeminente conice caracteristice vaselor qrecesti de tip
lebes. Pina acum asemenea torti care imita pe ee e greeesti se cu
nosteau din asezarea de la Slimnic si eventual din asezarea de Ia
Moresti.46 Tortilor verticale de la MoresH Ie lipsesc proeminentele co
nice marginale speeifice, de asemenea Si torsionarea.
Pe teritoriul tarii noastre v asele grecesti lucrate cu roata din pasta'
cenusie, prevazute eu torti verticale torsionate marginite de mid pro
eminente coniee, imitind lebes-ul de metal se cunose de la Histria, prn-.
venind dintr-un nivel datat in sec. V-IV Le.n:6, apoi din mormintele
getice de la Zimnicea, diltate in sec. IV- III i.e.n.,47 din necropolele au
tohtone de la Murighio1
48
si Satu Nou:" Am citat doar cUeva analoqii
pentro a putea arata ca vasele grecesti lucrate din pasta cenusie cu roa
t a de tipul acum in discutie, prezent in cetalile grecesti de pe litoralul
nostro se raspindesc Si in lumea geto-dacica. Dar, in lumea geto-dacilor
44 Idem, M orminte i nedil e, p. 103, fjg. 8 ' \'
45 K. Horedt , op. cit. , pI. 5/1, 4, fig . 4/6-7.
46 Un fragmen t dint r-un asemenea vas a fost descoper it de exemplu in sectorul '
Z. 2 in campa nia 1959 (past ra t i n Mz. Nati onal de Ant. inv. nr . V, 20210). Inforrna\i i
M. Coj a.
47 Is/oria Romaniei , I, p. 222; fig. 512.
48 E. Bujor, in SeTV, VII, 1955, p. 248. fig. 7,
49 B. Mitrea c{)laboratorii , (in Materi al e, VII. 1961. p. 285, fi g: 3 '5. '
cunosc numai vasele
a
ascmenea modele, c!o
-:>perite in marea a ezare
ec. JV-III Le.n.
so
sau in
imitatiile facute cu ill
eau Inca inainte de \'eni
in asezarea de _c.
-oa venirea celtilor. Tor,
edt cele de la Ciumes
A adar, in asezarea de ,n

i?
-e de strachini, lucr ate C
"e ale acestora, unele
:-achinile celtice, sau
mai multe fragment e
iil e dupa model celtic
Vase eu profil apr oape
o ceasta forma ceramicd .
:I e r ii mine doar sa pt;,_
-ate ingrijit din pasta de
-nai nte de a incheia cc
c" a ell mina din asezart'a
_
-: locuinfele dezvelite p
a
"t a rs , lucrate cu mina
16 I, fig. 12/2-1 , 26
fig . 12/32). Unele sin'
fusa iole
-ea de la Moresti.' o
:\Iai mentioman 0 placa
-:Detrol de 8 cm. si 1 cm_
analogii Si a carei u i :
II. Cera mica a
tIt in necropola cit 51
re cantitate de ceramica Ct::
tehnice bine cunoscute
a bordeie ale asezarii oil
da r substant'ial deo
-
12
-ohtoniJor daci Ce i-au :
ia celti. lata desc rierea
59 R.-E. Vulpe, op, cit., P _
51 1. Andrie$esc u, op. c/'
52 In tlescoperiri le facu.e
""cle ceitice ceea ce do\'ede'"
- ilva nia $i decl, mai den"m
coperiri K. Horedt , op. ciI.,
53 K. Horedt, op. cit., fig.
i\IATERIALE DAC[CE
37
nu se cunosc numai v ase Ie grecesti origin ale ci Si imitatii faeute cu mi
na dupa ascmenea modele, mai mult sau mai put in izbutite. Asa sint cele
descoperite in marea asezare de la Poiana provenind din nivelul datat
:n sec. IV-III Le.n.
50
sau in asezarea de la Piseul Cra ani,51 In Transil
1-
ania imitatiile facute cu mina dupa vasul grecesc de tip lebes se cu
nosteau inca inainte de venirea ceJtilor, dupa cum 0 dovedesc piesele
(1escoperite in asezarea de la Slimnic."2 Ele vor continua sa fi e lucrat e
_i dupa venirea celtilor. Tortile de la Slimnic sint imitat ii mult mai reu
o
,ite dedt cele de la Ciumesti sau de la Moresti.
a
Asadar, in asezarea de la Ciumesti s-au descoperit numeroase fraq
mente de strachini, lucrate cu mina, reprezentind diferite tipuri Si va
riante ale acestora, unele sint forme autohtone stravechi , iar altele imi
'a strachinile ceItice, sau vase grecesti. Trebuie sa subliniem faptul ea
cele mai multe fragmente provin de la strachini de tip autohton Si ca
'mitatiile dupa model celtic sau grecesc sint rare.
3. Vase eu profil aproape drept.
Aceasta forma ceramica am discutat-o in cadrul grupei precedent e ,
aici ne rilmine doar sa spunem ca exista vase eu profil aproape drept,
.ucrate ingrijit din pasta de buna calitate si acoperite eu slip lustruit.
Inainte de a incheia considerat iile privi toare la ceramica autohtona
uerata eu mina din a;;ezarea ciume;;teana socotim neee sar sa amintim
ca in locuintele dezvelite pina acum s-au gasit destul de multe fusaiole
ce lut ars, lucrate cu mina. Cele mai multe sint de forma bitronconica
fig. 16/ 1, fig. 12/24, 26, 28, 30 si 35, iar altele troneonice (fig.
6/2, fig. 12/32) . Unele sint ornamentate cu li nii incizate paralele (fi q .
2 30), Asemenea fusaiole au fost descoperite in numar mare Si in ase
zarea de la Moresti.53
Mai mentioman 0 placa rotunda, tot de lut ars , lucrata cu mina, cu
di ametrul de 8 cm. ;;i 1 cm. grosime, perforat a, pentru care nu cunoa;;
-em analogii Si a carei utilizare momentan ne scapa.
II. Ceramica autohtona lucrata eu roala.
Atit in necropola cit Si in asezarea de la Ciumesti s -a deseoperit 0
mare eantitate de ceramica celtica lucrata cu roata, de forme Si pr oce
dee tehnice bine cunoscute in lumea celtica. Pe linga aceasta insa, in ci
-eva bordeie ale asezarii s-au gasit fragme nte ceramice lucrate eu roa
'a, dar substantIal deosebite de cerami ca celtica, care pot fi at ribuite
aut ohtonilor daci Ce si-au insu;;it tehnica noua superioar a, in ace t caz,
r1e la celti. lata descrierea fragmentel or.
50 R.-E. Vulpe, op. c i l., p. 285, fig. 31/ 5.
51 I. A ndri e!;>escu, op. ci t., fig. 77.
5Z In descoperi rile facute la Slimnic cu desavlr ire ceramica au aIte
obiecte ceitice ceea ce dovede!;> te ca a$ezarea se dateaza anterior \'E:nirii celtilor io
7ransilvania !;>i deci, mai devreme decit Latene-ul mijlociu cum gre- it aceste
de coperiri K. Horedt, op. ci l., p. 60.
53 K. Horedt, op. cit. , fi g. 8.
38
1. H.
/

t7
!
e f)
(d
t

tJ
. fj
{j
Fig. 16. - Obi ede dp lut ars descoperitp in
1. Fr agment (fig. 1713) de coperi t in bor deiul 1 din campania 1964_
El apar tine unui v as cu profil aproape drept cu qura larqiL Diametrul
gurU s-a putut stabili cu certit udine masoar a 0,19 m. Ciobul este de
culoare cenusie deschisa, a fo st lucrata cu roata, ale carei urme sint
perfect vizibile mai cu seama in interior. Pasta este cu muHe impuritatL
iar arderea neomogena. Ca degresant , pe li nga nisip, s-au folosit si cio
buri pisate. Fragmentul este ornament at cu un si r de alveole adincite
unite intre ele cu 0 banda de linii paral ele incizate realizata cu un in
strument clintat.
2. Fragment (fig. 17/ 1) descoperit tot in campania 1964, insa in bor
dei ul nr. 2. El provine dintr-un vas de dimensiuni mari, este de culoare
MATERIALE DACI CE
39
..
I
, ....__.._
I
I
I
,
,
,
\
\
\
\
\
\
\
,
,
J
.. ,
Fig. 17. - Fragmente ceramice d aci ce lucrat e la roaUI din a ~ e z a r e .
enusiu-deschisa si a fost lucrat cu roata din pasta cu multe impuritati.
iobul este ornamentat cu un but on masiv in relief, de forma patrula
era .
3. Fragment (fig. 17/2) de la gura unui vas de dimensiuni mijlocii,
e culoare cenusiu deschisa, lucrat din pasta, de data aceasta cu mai
u{ine impuritati si mai biner ars. Fragmentul a fost descoperti in borde
ill nr . 5 din campania 1965.
Mai trebuie sa mentionam un fragment provenind de la 0 strachina
e coperit tot in campania 1965, in bordeiul nL 5 (fig. 1518). Fragmentul
te de culoare cenusiu-deschisa, lucrat din pasta impura foarte proba
oil, cu roata. Incadrarea acestui fragment in categoria ceramicii autoh
:one lucrata cu roata am facut-o cu 0 anumita rezerva pentru Cd urmele
Co 1964_
rotii olarului nu sint destul de clar vizibile, desi toate celelalte elemente
etrul
ca, culoaw, pasta, pledeaza pentm aceasta incadrare, Forma strachinii
e de 0.
e te cea celtica, insa am aratat ca se imita asemenea forme si in t ehni
sint
ca traditionala hallsattiana cu mina.
ritati,
Ca fragmentele ceramice mai sus descrise apartin get o-dacil or , in
: cio
sensul ca ei au fost cei care Ie-au lucrat, vine sa ne-o dovedea ca, pe
:ncite
linga formele ceramice autohtone dirora Ie apartin si observ ati i, a zi
, n in
cern, de ordin tehnic. Pasta, lutul din care au fost lucraie fr agmentele la
roata este identica cu cea a vaselor dacice facute cu mlna. Ca deqre
bor
ant s-au folosit, pe linga nisip cu granuie mari i ci oburi pi at e. Or, in
oare
-----------------------------
1. H. CRI$AN
40
...
pasta ceramicii celt ice lucrata cu roata lipsesc cu totul cioburil e pis ate.
La acea -ta e poate adauga $i arderea deosebita care da culoarea cenu
$iu -de chi a in cazul ceramicii dacice $icenusiu cu tonalitati inchise,
in cazul celei celtice. Culoarea insa nu poate constitui un criteriu selec
tiv decisi\' t iut fiind faptul ca ea este determinata de ardere si poate
varia , in cadrul aceluia$i cuptor, de la 0 $arja la alta.
Fragmentele ceramice descrise prezinta 0 important a deosebita con
tribuind la elucidarea probl emei inceputului lucrarii ceramicii cu roata
la daco-geli i legal de aceasta, la problema inceputului epocii
in tara noastra.
In ultima Heme in l iteratura noastra de specialitate S-a emis pare
rea, u Hnuta in primul rind de catre D. Berciu, conform careia daco-qe
iii de pe 0 anumila parte a teritoriului tarii noastre ar fi lucrat cerami
ca cu roata inca de la mijlocul sec. V, i.e.n., daca nu $i mai devreme
deoarece datarea a ezarii de l a Alexandria a fost prea mult coborit a.
. Pe ace cri eriu -a su ti nut ca dezvoltarea social-politica a tribu
nlor daco-getice n-ar fi fost unitara, existind teritorii av ansate in con
trast cu rama -e in Producerea ceramicii la roata, semn si
9ur epocii La ene la 0 data a$a de timpurie are implicatii de ordio
lst oflc dec ebi de important e si prezinta intr-o lumina deformata dez
voltarea ocie a'ii daco-getice. u este cazul $i locul aici sa combatem
in amanunte teoria lui D. Berciu, s au a aLtor autori care au adoptat t eza
inceputul timpuriu a pe leritoriul tarii noaslre.
55
Ne mul t u
mim doar il punem cil recent acado Em. Condurachi a aratat -- pe
buna -- netemeinici a aceslei teze si ca de lucrarea la roata a
eeramicii de cil re au1ohloni daco-geti nu poate fi yorba dedt din jurul
anului 300 Le,n. cind e lrece cu adevarat la epoca Latene.
56
La arqu
menteIe temeinice ale acado Em. Candurachi mai putem adauqa const a
tarea ca inainte de anul 300 Le .n . in nici 0 descoperire facut a pe terito
riul tari i noa tre nu ga im fo rme autohtone, traditionale, lucrate cu roa
ta, ci numai forme grece ti. Este cu totul neverosimil ca daco-qetii sa
se incapatineze mai bine de un secol in a-si lucra formele ceramice pro
prii si specifice cu mina, in maniera hallstattiana, $i sa lucreze numai pe
cele straine in noua tehnica superioara. Ca lucrurile nu stau a$a 0 dove
rlesc printre altele i fragmerrtele IUCTate cu roata din asezarea de la
Ciumesti. lata ca inca de la primele incercari de adoptare a noH tehnici,
evident super ioara, se t ranspun la roata forme proprii traditionale, cum
este vasul cn profil aproape drept sau eel cu butoni patrulateri masivi.
Ca la Ciume5ti e te \'orba doar de inceputul adopUirii noii tehnici 0 do
v edeste, r e linga cantitatea mica de ceramica lucrat a cu roata 5i faptul
54 D. Berci u, illt qe/ii traci nord-dllnarelli? Un asPect arheologic al problemei,
i n serv, XI , 1960, 2. p. 261 $i urm.; ide m, Die Stellilng der Geten i m Lichte der A rchiio
logi e, i n Dncia, N . " \', 1961, p. 163-185. .
55 A rqume nt ele amanun\ite Ie- am expus in Cerami ca daco- ge/ica.
5" E. Condurachi, Problema aparil i ei ceramici i in regiunea Dunarii de jos.
in scrv. 16, 1, 1965, p. 43-50.
a: pastreaza inca -
u - e ca degresant ClO
- daco-getica lucrala cu
c"ar , i n asezarea de la
e catre dacii din Tran
_ va.t ata far a indoi al a de
pune acum probl ema
'Eo parere ca necr opo d
rima jumatate a sec. 1.1
Cd mormintul lupt at oru.
n.;' sau ca unele pie e
ali a caudala nelegata, e
::ohlbuckelringe sau _ c;,..
dateaza in B'" ;'c>
,.e inca de pregnanta .d
e \' ase sint abia intrale
ute din faza clasi ca. E'I.
poate fi astazi unnari
sec. II si inceput u
,bule de tip Dux cu pan:
C.-ezare, ca de exemp.u
Fi g. 18. - Fibul a rI ... b
-enea fibule se dateaza 1
:i fi bule cu parte a ca
-la asociere ne sugereaz
lli C, ceea ce in crono
.- Rus u, op. cit.
'. C!. de exemplu \1\' . Kcd.
p, 304- 308.
, ca i n bordei
a de bronz eu t rei muchii
cOll t inua pina in epoca
" la M. in
eel ic
Do
MAT ERIAL E DACI CE
41
e. -= e mai pastreaza inca vechiul sistem de pre parare a paste i , a lutului,
ll - :os indu-se ca degresant cioburi pisate, amanunt caracteristic p entru
e,
daco-getica lucrata cu mina.
[
:e
A$adar, in a$ezarea de la Ciume$ti s-a putut surprinde inceputul in
-i rii de catre dacii din Transilvania a tehnicii lucrarii cerctmicii cu
ata , inviltata fara indoiala de la celtii de aici Cli care au convietuit.
e pune acum problema datarii acestui inceput In ce ne pri ve$te
::tem dE: parere ca necropola $i a$ezarea de la Ciume$ti i$i au incepu
- in prima jumatate a sec. III i.e.n. In sprijinul acestei pareri. pe linqa
-Dtul ca mormintul luptatorului celt cu coif se dateaza in jurul anului
J i. e.n:' sau ca unele piese de metal ca fibule de tip Dux timpuriu eu
'
rminatia caudala nelegata de are, or bratari de bronz cu proeminente
.ci (Hohlbuckelringe sau Nussringe) sau cele eu capetele ingro$a
e e dateaza in B'8, ne sprijinim pe faptul ca ceramiea autoh
.a este inca de pregnanta factura hallsattiana $i ca cele mai multe t i
_,I de vase sint abia intrate pe faga$ul evolutiei lor s pre formele bine
:lOScute din faza clasica. Evolutia formelor ceramice pe tipuri $i
--!lte paate fi asUizi urmarita pina la maturizarea definiti va intimpl at a
:. -ii r$itul sec. II $i inceputul celui urmator.
59
Fibule de tip Dux cu partea caudala neprinsa de arc s -au descoperit
.Il a$ezare, ca de exemplu, in bordeiul A din campania 1962 (fi g. 18).
Fig. 18. - Fibula ell-' bronz de tip Dux descoperita in a$ezare.
",a
-:nenea fibule se dateaza in Latene B. In a$ezare au fos t descoperite
i fibule eu partea caudala lipita, caracteristice Latene-ulu i C.
t a asociere ne sugereaza sfir$itul B $i inceputul Late
:ui C, ceea ce in cronologia absoluta ar insemna i nceputu l se c III.
.- \-1. Rusu, op. cit.
" Cf. de exemplu W. Kra mer, in Ger mania, 39, 1961, p. 32 $i urm. ; German/a,
L 2, p, 304- 308.
. Mentionam ca in bordeiul nr. 5 din campania 1965 am descoperit un d rf d'?
a de branz cu trei muchii de ti p sci tic.Ca vlr furil e de sageti din bram de tip
cont inua pina in epoca celtica 0 dovede$te $i ll n eXemp,jar descoperit in neclO
e la Bal$a. M. RO$ta, in Dolg. Cluj. VI, 1915, p. 19, fi g. 1, 2.
1. H.
42
In ce datarea necropolei a de la trebu
ie sa spunem ca dupa toate probabiIitatile ele continua la inceputu,
sec. II Le.n. Deci , necropola soar data in lini:
mari in sec. III- II Le.n."o
Se pune acum problema cind anume, in rastimpul destul de lung
al existentei se poate pIasa adoptarea noii tehnici de lucrarea
ceramicii cu roata pe care I-am surpr ins. Deocamdata, pe baza sapaturi
lor destul de reduse practicate in unde nu s-au putut deosebi
locuinte aiferentiate din punct de vedere cronologic, la aceasta proble
ma nu putem da un raspuns indeajuns de satisfacator. Este foarte proba
bil, ca daco-get ii fi foarte de timpuriu, adica la scurt timp
dupa venirea cellilor, tehnica lucrarii ceramicii la roata. In acest sens
pledeaza faptul ca dezvoltarea lor social-politica ajunsese 1a ace1 crrad
Care facea cu putinta , sau chiar Cerea adoptarea noj..i tehnLci. In orice
caz inceputul surprins la se va extinde treptat in fel incH
in pragul dintre sec. II si I Le.n. ceramica lucrata la roata, nu din pasta
impura cum se facea la inceput, ci din pasta fina, sa se generalizeze si
sa fie descoperita din abundenta in toate asezarile daco-getice. Adopta
rea tehnicii superioare in lucrarea ceramicii Si generalizarea acestei a
se intimpla aproximativ in acelasi timp pe intreaga suprafata 10cuita
de daco-geti. Inceputul adoptarii noii tehnici are loc in prima jumatate
a sec. III Le.n. dar de 0 folosire pe scara larga, de 0 adevarata crenerali
zare nu poate fi yorba dedt spre sfirsitul sec. II i.e.n., pina atunci noua
ceramica mai reprezenta inca 0 raritate. Inainte de sHrsitul sec. II Le.n. ,
preponderenta, am putea spune in majoritate, ramine cera
mica hallstattiana lucrata cu mina.
Trecerea la epoca Latene a geto-dacilor s-a intlmplat aproximativ
in timp far a sa existe anumite regiuni mari ramase in urma in
contrast cu altele avansate din punct de vedere al de'Zvoltarii social-po
li tice. Societatea daco-getica ca unitate etnica s-a dezvoltat pe tot par
cursul istoriei sale unitar. Aceasta unit-ate n-o cOIl,cepem ca pe ceva ri
gid,in sensul sa nu exisre anumite diferente in cu'tura materiala intre
r egiunile intregului teritoriu locuit de daco-geti. Asemenea diferente au
existat far a indoiala dind un anumit colorit specific al culturE materiale
dintr-o ar.umita regiune. Asa este de exemplu prezenta masiva a marfu
ril or de import in r egiunile extracarpatice, in special in Dobro
gea , Si cantitatea mica a acestora in spatiul intercarpatic. Unitatea so
cietatii daco-getice 0 concepem ca pe 0 unitate in nivelul de dezvoltare
al fortelor de productje, t ara sa existe in nici una dintre perioadele is
t oriei sale, anumite regiuTJi mari care s-o fi luat-inaintea altora in -dez
v oltarea social-economica.
61
La capatul acestei expuneri putem conchide ca in necropola si aSA
60 Vlad Zirra, op. ci t. , f'Ollosind metoda .. complexelor", a lui J . Filip este de pa
rere ca necropola $i a$Zar ea de la Ciume$ti be _dat eaza i ntre 230 $i 120 Le.n., data r e
eu ca're noi nu putem fi de aeord eu to.t Siludiul t-emein'iIc $i informalt al auto'fu;ui.
61 Argumentarea in Ceramica daco-geti cd.
..
MATERIALE DACICE
'ea de la este pe deplin dovedita prezenta elementului elI1ie
_ ohton dacie, alaturi de eel celtic. Ca mormintele nr. 5, 35 sau 22 b
a rt in unor daci este in afara oricarei indoieli. Nu acelasi lucru pu tem
a spune despre apartenenta etnica a celor care au locuit in bordeiele
ezarii. Judecind dupa marea cantitate de ceramica celtica, la care tre
:e sa adaugam piesele de metal, destul de numeroase descoperite in
ate bordeiele cunoscute pina acum, ar trebui sa conchidem ca locuito
. asezarii, in totalitatea lor, au fost celti. Unei asemenea concluzii, vine
. a sa i se opuna faptul ca in cele opt locuinte s-a descoperit ceramica,
contestabil, autohtona, in unele dintre ele chiar in cantitate aprecia
.:a. Ca este v orba de ceramica produsa de autohtoni 0 dovedesc for
-:e: e proprii, unele cum este ceasca, chiar specifice, evoluate din epoci
-ai vechi bine cunoscute in repertoriul ceramicii din faza clasica. La
c.ceasta sa adaugam ornament area ea proprie ceramicii daco
etice. Numai faptul ca vasele au fost lucrate cu mina n-ar fi un arqu
ent suficient, pentru ca nu putem exclude la celti lucrarea
:nasura mica a ceramicii cu mina, speClftca Ie este cea confectlO
cu roata.
Or, este greu de admis ca celtii au folosit in cantitate asa de mare
ceramica dacica, evident inferioara ceramicii lor, fara sa excludem insa
eu t otul ceeasta posibilitate. Se mai adauga apoi faptul di in unele bor
oua
. ei e s-a gasit eeramica daeiea lunata cu roata dovedind inceputul adop
e .n.,
-a rii noii tehnici. Sa fi folosit celtii 0 asemenea ceramica atita vreme cit
era-
ei aveau la indemina ceramica lor proprie, net superioara? Mai deqraba
!'Ii se pare plauzibila ipoteza ca dacii au folosit in cantitate mare produ
sele celtice superioare.
at iv
Ar mai ramine de formulat ipoteza ca celtii si-au procurat produse
a in
po-
ceramice de la autohtoni folosindu-Ie aUlturea de ale lor. 0 asemenea
;poteza ar putea fi verosimila tinind seama de legaturile multiple exis
tente intre cele doua elemente etnice, ..
sinteill siliti sa' raminem doar ipotezelor.
n fapt ni se pare ca se impune anUine ' c'a ipoteza prezentei -etnfcului
rl acic din asezare nu poate fi exclusa. Dat fiind faptul ca in necropola
corespunzatoare dacii se inmorminteaza alaturi impreuna cu
celtii, far a sa existe 0 zona delimitata separata intr-un fel oarecare
credem ca Si in trebuie sa fi fost 0 convietuire, chiar daca in
momentul de fata nu se poate face 0 separare a bordeielor locuite de
daci de cele locuite de catre celti. Inmormintarea in necropol a
a celtilor a dacilor nu este un caz izolat propriu numai necropolei
de la Fenomenul a fost constatat in numeroase aIte
cimitire descoperite pina acum pe teritoriul Transilvaniei, in nord
estul Ungariei sau in Slovacia, in asemenea proportie incit putem afir
rna ca avem de-a face cu un fenomen general bine cunoscuL
;.>a lnainte de a incheia consideratiile privind necropola de
are
la vrem sa ne exprimam parerea ca in terminoloqie ar trebui
adopt at , macar pentru necropola, termenul celto-dacic, Deci necropola
Sa nu fie numit a celtica , atita vreme cit este sigur ca in cuprinsul ei s-au
I
I
1. H. CRI$AN
4-1
inmormintat si daci, chiar daca numarul acestor morminte nu este prea
mare.
Pentru a putea fundamenta Si mai bine concluziile deduse din anali
Za materialelor dacice descoperite in necropola si asezare a ciumesteana
si a arata temeiurile care ne-au determinat sa afirmam .qeneralitatea
'eonvietuirii daco-celtice, yom face un catalog al descoperiril or de a cest
fel din Transilvania. Pe baza acestora yom incerca sa discernem sensuI
si importanta lor istorica, incercind sa contrihuirn lil elucidarea unui
moment destul de putin cunoscut dL1 istorie a stramosilor
nostri daci.
III
NECROPOLE SI ASEZARI CD MATERIALE DACO-CELTICE
DIN TRANSILVANIA
Catalogul pe care-l prezentam cuprinde numai acele localitat i in
c are s-au descoperit materiale dacice impreuna cu mate riale celti ce, des
coperiri facute pe calea sapaturilor sistematice sau a celor intimpla
toare mai importante. N-am inclus in eatalogul nostru aeele localitat i
de pe cuprinsul carora se eunosc doar cUeva fragment e ceramiee , din
deseoperiri fortuite Si neverificate. De asemenea, n-am inclus asezarile
dacice bine cunoscute din faza clasica care incep ins a cu siguranta ina
inte de sec. I i.e.n. Si in cadrul carora s-au descoperit , in cantitate mica,
materiale celt ice. Asa sint de exemp'u asezarile de la Pecica, Siqhisoa
ra, Sf. Gheorghe etc.
Numerele de ordine ale catalogului corespund celor cu care este
indicata localitatea pe harta (fig. 31).
Mai trebuie spus ca n-au fost incluse in catalog nici loealit at ile in
care s-au facut descoperiri de materiale daciee din perioada celtica, dar
neamestecate cu produse celtice. Dupa aceste precizari preliminare pe
care Ie-am socotit absolut necesare iata catalogul:
1. Apahida, inglobat orasului Cluj, reg. Cluj .
Pe teritoriul acestei localitati, inca la inceputul secolului nostru Sea
descoperit, eu ocazia exploatatii unei cariere de pietris, 0 necropola
celtica de incineratie.
6 2
Descoperirea intimplatoare a fost suprav egheata
de catre E. Orosz, pe atunci invatator in Apahida, iar materialele qasite
au intral in colectia particulara a acestuia. In aceasta colectie se pas
t reaza inventarul funerar provenit din aproximativ 50 de morminte des
coperite ineepind cu anul 1900 si ramase pin a acum nepublicate.
63
62 AE, XXI, 1901, p. 288.
Co cf. M. Roska, in K6zl. Cll.lj, IV, 1-2, 1944, p . 54.
Pe baza descoperirilor
n
e
e
-a
te

dCS a facut sapaturi in
a mar de 21 morminte
dCS n-au epuizat insa
cazi a diferitelor lucrar:
gasesc morminte celtice.
dparea temeliilor unui gra
rmi nt constind dintr- un
e di rect pe sol oase li
afi le descoperitorilor. -
Yasul c::ltic (fi g. 19) e_
L!
j
F
. . -- Vasul gasit in mO:li
t. Kova,cs, Az apa hi dai
au fost facut e in conlin
0
-
f\ ;ope
ur
deci este yorba (ilra indo-a
numai cele 21 de mormir
. Decilelett e, Manuel d'Qrc
1914, p. 1081, IOr2.
_ 0-:>01. etc.; L. Min ton,
:\1, Budapest , 1933, p. L
a K:1 rpatmedenceben, i::
-0, Kel tove ve stredni
, Toate informatiile Ie ria'o
a cale.
,
MATERIALE DACICE
45
e baza descoperirilor intirnplatoare supravegheate de E Orosz, $t.
prea
c a facut sapaturi in necropola celtica de la Apahida dezvelind
Llrnar de 21 rnorrninte de incineratie cu groapa:
4
Sapaturile lui SL
nali c n-au epuizat insa intreaga necropola, dovada ca inca $i astazi ,
eana {:azi a diferitelor lucrari edilitare fa cute pe teritoriul necropolei, se
gasesc morminte celtilce. Astfel, in luna noiembrie a anului 1965,
iCe t parea terneliilor unui grajd a c.A.P. din Apahida, s-a descoperit un
'n ul -::!lint constind dintr-un vas celtic lucrat la roata alaturi de care erau
unui e direct pe sol oase umane arse, fara alt inventar cum reiese din
aril e descoperitorilor.65
\ -asul c2'ltic (fig. 19) este de culoare cenu$iu-galbuie, de forma bine
in
des
pl a
-it ati
din
dr ile
ina
nica,
. oa
e te
]9. -- Vasul ga it i n morn, in l ul celtic d2 incineratie de la Apilhida descoperit
in 1965.
64 S1. Kova.cs , Az apahidai oskori teJep es La-Tene temeto, in Do1g. Cluj, Sapa
ril e au fost facule in continua rea intimplatoare comuni cate de S.
rosz, deci este vorba rara indoiala de necropola. In literatura arheologica au
:ll rat nLlll1ai cele 21 de morminte sa pal e sistematic publicale de SI. Kovacs, vezi de
x. J. Decilelet te, Manuel d'archeologie prehistorique ceJtique et II, 3,
aris, 1914, p. 1081, 1823, fig. 446 518; V. Pii1rv,an, Getica, Bucurqti , 1926, !l
93, 200- /01, etc.; L. Marton, A korai Magyaror szagon. in Arch
.'ung., XI, Budapest, 1933, p. 12; 1. Nestor, in BERGK, 22, 1933, p. 633; I. HUll\"ady, A
el tak a K6rpatmedenceben, in Diss. Pann., seT. II, nr. 18, 1942, pl. XX, 2, :":'<:"1, 5, etc.;
J. Fi lip, K eltove ve stredni Evrope, Praha, 1956, p. 15, 76, 105, 137 etc.
65 Toate informatii le Ie datoram colegului . Vlassa carui a ii multumim i pe
Olceasta cale.
-46
..
I. H.
<: unoscuta lucrat cu roata, avind suprafat a acoperita cu un slip bine I
truit. EI este ornament at pe gil cu 0 banda mata in mijlocul careJa
0 linie ondulata lustruita. Pe un mic briu in relief, situat l a p
tea superioara a corpului sint grupe de cite 7-10 linii realizate din
punsaturi succesive facute cu un instrument dint at .
Dime'nSi l1 ni: inaltimea 0. 7.:1 m diamet rul aurii 0. 13 m. diametrul maxim
diametrul fundului 0,09 m, gros imea peretilor 0,01 m.
la Apahida a existat 0 necropola celtic a din care se
pina acum aproximativ 72 morminte de incinerat ie dintre care
2 1, .PX9yin din sapaturi sistematice sint pUblicate.
Colec\ia arheologica a lui E. Orosz a intrat in proprietatea M
lui de istorie din Cluj. Examinind aceasta colectie am dat peste trei
lucrate cu mina de incontestabila factura autohtona descoperite in n
cropola celtica de la Apahida. Dovada clara sigur a a acestui fapt
-constituie etichetele scrise de Orosz lipite in interiorul fiecarui v
Pe aceste etichete scrie: "Necropola La Tene de la Apahida". (Apa
La Tene sirmez6), dupa care urmeaza anul, luna ziua descO'peririi.
Ie trei vase sint:
a) Vas mare bitronconic (fig. 20/3 21 / 1).
Vasul a fost descoperit la 28 martie 1900. El este de cul oare c
acoperit in exterior CU un slip putemic lustruit de tonalit
diferite ajungind pina la negru-inchis. Vasul pastreaza inca forma
tronconica profilul este deja mult rotunjit zvelt . Ca omamente
tntilnesc patru proeminente conice aplatizate, de dimensiuni reduse,
tuate pe linia de maxima dimensiune.
Muchea buzei vasului in discutie este putemi c profilata rasfrin
i n spre exterior. Pasta din care s-a lucrat vasul este de buna calitate,
prea multe impuritati, iar model area cu mi na a fost ingrijit executa
Fundul il are taiat drept fara nici 0 profilare.
Vasul mare bitronconic de la Apahida a servit, dupa toate prob
1itatile, ca urna funerara. Pentru aceasta utilizare pledeaza dimen
l ui mari faptul ca toate ce'elalte exemplare de acest fel cunoscute
na acum din necrop,ole daco-celtice .s-au ca atare. Chiar in
pola de 18 Apahida un alt vas mare, apartinirid' insa altui t ip, a fost f
sit cu siguranta Ca uma funerara (vezi vasul urmator).
Dimensiuni: inaltimea 0,38 m, diametrul gurii 0,184 m, diamet rul maxim 0,305
c iametrul fundllilli 0,135 m, grosimea peretilor 0,012 m.
Originea evolutia vasului mare bitronconic ie-am discutat
nuntit in legatura cu descoperirile din necropola de la
vom spune doar ca este yorba de 0 forma locala lucrata in tradition
l a maniera hallstattiana. Vasul de la Apahida constituie 0 forma i
mediara intre vasele bitronconice cu proeminente din perioada sci
apartinind tipului III cele piriforme din faza clasica. a ceramicii
c o-getice, pastrind unele din vechile caracteJistici , dar prezentind
-element ele noii forme.
..
MATERIALE DACICE
bine Ius
careia se
at Ia par
e din tm
m 0.2 1 ill
rei vase
'e in ne
fapt c
re cenu
:onalit a
'orma b ~
mente
'use,
20. - Vase descoperite la Apahida: 1 din a ~ e z a r e (dupa St. Kovacs. Doig Cl u ;.
II, fig. 9) 2-4 necropola de incineratie cdt o-dacica.
1. H.
Fig. 21. - Vas"'le da c:ice din necropol a dp la Apahidd.
b. Urna in forma de dopot (fig. 20/4, fig. 2113).
Vasul a fost gasit la 25 martie 1914 Si a servit ca uma funerara.
El mai are inca si astazi in interior oase umane arse. In vas pe linqa
r esturile de oase arSe mai sint si cUeva fragmente dintr-un vas celtic
de dimensiuni mijlocii lucrat cu roata care, probabil, s-a qasit in uma,
rara insa sa avem deplina certitudine in acest sens.
Urna este de culoare galbui-cenusie, in exterior acoperita cu un
slip galbui usor lustruit. Vasul uma este ornament at cu patru proemi
nente patrulatere situate aproximativ pe linia de maxima dimensiune.
Buza vasului este taiata drept, iar fundul plat Pasta din ca
r e s-a lucrat cu mina vasul-uma este de calitate inferioara amestecata
e u muIte impuritati.
Dimensiuni; inaltimea 0, 282 m, diametrul ourii 0,165 m, diame trul maxim 0,235 m,
d iamet rul fundului 0,118 m, grosimea peretilor 0,01 m.
Vasul-urna in forma de dopot este fara indoiala 0 forma locala cu
antececente directe in primele perioade ale Hallstatt-ului si constituie
o forma bine cunoscuta in necropolele geto-dacice din afara arcului
.a est e prevazut a cu 0
Tne te chiar din buza
dimensiune a co
c, de 0 parte i de a
i: :orma aproximati\-a a
-en iuni : inaltimea
fundul ui 0,082 m,
B. Yli trea, Un Clmit lC ge
C!..l, Bucur esti, 1960, p.
"" B. Ylit r ea Si
. 371 .
. G. Simion Si Gh. 1. Ca
E. Bujor, in Mat eria/e,
A. Aricescu, i n SC, III,
- 1 \-ezi de ex. canile fola"!
.!l55, p. 573, Mater iale, \'1
JI1ATERIALE DAClCE
49
0 analogie buna pentru uma de la Apahida, at it Cel forma, or
mentare, tehnica de lucru, cit $i chiar ca dimensiuni, care sint dOar
.n diferite 0 constituie uma din mormintul nr. 2 al necropolei geto- '
':1
:'ce de la Satu Nou, din sudul Dobrogei.
66
Datarea necropolei de la
Nou, unde se intilnesc urne de tipul celei de la Apahida, n-a fost
pe deplin stabilita. Deocamdata s-a opinat pentru sfir$itul sec. V
., tot sec. IV $i inceputul sec. III67.
Ume in forma de clopot, in care tip se incadreaza $i vasul nostru
- . a Apahida se cunosc in afara necropolei de la Satu Nou $i din alte
ti re cum slnt cele de la Telita, datata in a doua jumatate a sec. IV
.0 inceputul sec. III i.e.n.
6S
, Murighiol datind din sec. III sau
. descoperirile de la Beilic
70

..
c. Cana cu 0 toarta (fig. 20 '2, fig. 21/2) .
\' asul a fost gasit cu uma precedenta in aceea$i zi a anului 1914
a mai putem $ti daca $i cana aservit Cel uma funerara sau daca
o t folosita numai ca vas adiacent intr-un mormint, poate cel din ca
movine urna. In orice caz cana de care ne ocupam n-a putut fi'
a=. in interio' ul vasului-uma precedent pentru ca este de dimensiuni
a iv mari $i nu putea incapea in el. Tocmai pe baza acestor dimeri
__ : putem presupune ca $i cana a putut servi ca uma funerara, bine
c:es doar ipotetic. Ipoteza se mai bazeaza si pe faptul ca si in aUe
cani de aproximativ acelea$i dimensiuni au servit ca urne
erare?1.
Cana din necropola de la Apahida are corpul bombat si se termina
git scurt, cu muchea buzei rotunjita $i U$or rasfrinta in exterior.
este taiat drept far a profilare. Culoarea canii este cea bruri
Ji e. Cana a fost acoperita in exterior cu un slip putemic lustruit.
. d din care s-a lucrat vasul este de buna calitate, tara plea multe
ritati, in general intregul aspect al canii este de 0 lucrare ingri-
Cana este prevazuta cu 0 toarta maSlva, in sectiune patrulatera,
porne$te chiar din buza, este supraina:ltata $i se termina pe Hnia
:::J.dxima dimensiune a corpului. La unirea tortii cu peretele vasului
a e c, de 0 parte side alta, doua mici proeminente alungite in re
e forma aproximativa a unor virgule il$ezate orizontal.
Jirne nsiuni: inaltimea 0,174 m, diametrul . g,urii 0,097 m, diametrul maxim 0,14 m,
rul fundului 0,082 m, grosimea pere tilor 0,06 m, latimea tortii 0,025 m, grosimea
ID.
B. Mitrea, Un eirnitu getodade in sud ves tu/ Dobrogei , in Omagiu lui C.
, ICiu, 1960, p. 411, fig. 1(2.
; B. Mitrea eolaboratorii, in Materia/e, VI!, 1961, fig. 1-2, p. 284-287, YIlT.
_ o. 371.
, G. Simion Gh. 1. Cantacuzino, in Materi ale, VIII, 1962, fig. 3(8-10, P. 381.
E. Bujor, in Materia/e, III, 1957, p. 248, pI. I, 4-5.
-, A. Aricescu, i n SC, III, 1961, p. 67-82, fig. 3-4.
- 1 Vezi de ex. canil e folosite ca ume i n necropol a de la Murighiol, SCIV, VI,
- 1955, p. 573; Materia/e, VII, 1961, p. 297.
50
1. H . CRI $ AN
Cani de tipUl celei descoperite in necropola de la Apahida se cu
n?sc in cimitirele geto-dacice din Dobrogea. 0 analogie relativ apro
plata 0 cana din mormintul nr. 24 de la Murighiol. La cana
de la MunghlOl lucrata ea cu mina, buza este mult inclinata in exte
rior. Exista insa un amanunt care ni se pare semnificativ anume di
ambele cani au torti masive, suprainaltate marginite de proeminente
in relief, situate la punctul de prindere pe umarul vasului72.
Cani cu 0 toarta suprainaltata $i corpul bombat de tipul ce1ei de
l a Apahida se cunosc. apoi din necropo1ele de 1a Satu Nou
73
$i Te1ita
7
'.
Canile cu 0 toarta suprainaltata masiva, cu gitul scurt $i cu corpul
bombat deriva din canile hallstattiene timpurii. Ele se intilnesc in a$e
zarile Gaco-getice din sec. VI-V Le.n. dupa cum 0 dovede$te un exem
plar pastrat intreg, descoperit in marea cetate de la Stince$ti, r. Boto
in nordul Moldovei. Cana de la Stince$ti s-a gasit in primul nivel
de locuire a cetatii care pe baza amforelor de Chi os se dateaza 1a stir
$it.u1 sec. VI $i inceputul sec. V Le.n.
75
. .
Tipo1ogic cana de 1a Apahida corespunde intru-totu1 celei de la
Stince$ii doar ca este mai evoluata in sensul ca pintece1e vasu1ui nu
mai este a$a de pronuntat bitronconic, ci mai rotunjit, iar muchea buzei
este deja profilata in cazul canii de 1a Apahida.
In afara de ceIe trei vase fo1osite foarte probabil, ca ume funera
r e, de la Apahida se cunoa$te 0 strachina (fig. 20/ 1) lucrata cu mina in
maniera hallstattiana, publicata de St. KOVaCS
76
Strachina n-a fost des
coperitci in necropola ci in a$ezare. Ea apartine variantei 1 stabilita
pentru stracllinile ciume$tene. In afara. de Ciume$ti strachini de acest
tip se cunosc $i din alte localitati ale Transilvaniei ca, de exemp1u, din
cea de la More$ti, Cepari, Ciric etc.
de . vedere etnic, pina acum necropo1a de la Apahida a
atnbUlta, pe baza descoperirilor publicate, in totalitateaei celtilor,
wr ca datare s-a stabilit inca de catre St. Kovacs sfir$itul sec. III sau
inceputul sec. II Le.n.77.
Cimitirul de la Apahida face parte din grupa de nord a necropo
celtice transilvanene stabilita .. Gie:xprof. I. Nestor, grupa cronolo
glC mai recenta decit cea sudica. Grupa nordica a fost atribuita Lafene
lui C
78

Cele trei vase de care ne-am ocupat demonstreaza prezenta popu
l atiei dacice in necropola de la Apahida, alaturi de cea celtica. Si aid,
72 E. Bujor. in Mat eriaJe; VII, 196L, p. 297, fig. 1.
B. Mit rea, in Omagiu lui C. Daicov iciu, 1960, p. 411, fig. 3.
15 4 G. ..Gh. 1.. in Mate,rial e, VIII, 1962, p. 380, fig. 3/12.
T01l'te mfOrIniiltllle pnvmd oet atea de! aa Stllllce;;ti ' da<torez ooLegului A. Ftlo 1e
rescll, .de la Joa;;l, 'care a condus sapa,tUITile ;;i Caire mi-a 1l'ratat ffiaterialele desocoperite.
. S $t. Koyac.s, op. cit. , p. 8, fig. 9, pI. II, 20.
77 Ibidem, p. 45.
78 1. Nesto.r, Keltii>ch Graber bei Media!?, in Dacia, VII-VIII, 1937- 1940, p.
179- 182.
ca 1 III cazul
nu numai prin ceraffi.
:a
-
--.
DC!.
C
esc ca recipiente fune-are
. ,-Hui funerar al incinera: ie.
efunctului sint depu e
.-eaza in ume. In afar a de
-:.nte vase cu ofranda, Ce
. cei de la Ciume$ti .
A$adar, in necropo a
-e inmorminteaza
2. ARAD, reg. Bana .
In cartierul
eaua nationala, pe 0 mo'
-ariere de pietri$ s- a de::c
52 descoperirile intimp a
:0\'. Gheorghe Mil oi dip.
-operite la Arad-Gai e
oi . In apropierea necrODO e
ult e nivele de l ocu ire i
eudala.
In colectia Gh.
:.nd din aproximativ op'
Tonz, sabii de fi er , din're
de. (fig. 22). Dintre mOT
.nhumatie, iar altele de :
..pul cu oase'e arse dep -
Data fiind impor taJ. c.
apaturi de verificar e c
D. cursul anului 1966.
Examinind in toam c
in inventarele mor mi ..'e
_u mina de factur a loca_ .
a) Vas in forma de

cIo
V asul are
buna calitate. In exterio
ce culoare cenu$iu- neag-c.
iundul il are neprofilat.
mentatie.
Dimensiulli: Inaltirnea O. _
grosimea per etilor 0, 08 m.
79 Toa,t e infQrmatiile p
1iloi de l di care am pri mt:
.oate aces tea Ii aducern i pe
senele ne-au fo-Slt puse la
M ATERIALE DACICE
51
in cazul necropolei de la Ciume$ti, autohtonii se deosebese de
pro
eu'
nu numai prin ceramica de evidenta factura locala pe care 0 fo
ana
: e c ca recipiente funerare, ci $i prin amanunte deosebitoar:e ale ri
.--i fUIierar al incineratieL Oasele arse rezultate diC pe arderii
e ca
:unctului sint depuse la celti direct pe sol. iar daci i Ie adUI;ta $i Ie
en e

eaza in ume. In afara de aceasta, ' celtii de la Apahida depun in mar
_nte vase cu ofranda, carne $i diferite obiecte de met al. ca de altfel
ee i de la Ciume$ti.
de
in necropola de la Apahida, alaturi $i Impreuna cu celtii
a'.
inmorminteaza $i localnicii daci.
rpul
a-e
2. ARAD, reg. Banat.
-em
:>to In cartierul ora$ului numit Gai, intre lini a ferata Arad-Pecica '$i $0
. vel .eaua nationala, pe 0 movila proeminenta, cu ocazia exploatarii unei
-ariere de pietri$ s-a descoperit 0 necropol a celtjca. Incepind cu anul
52 descoperirile intimplatog.re au fost supravegheate partial de clare
e la
ov. Gheorghe Miloi din Arad
79
0 parte din inv entarele funerare des
_ nu
-operite la Arad-Gai se pastreaza in colectia particulara a lui Gh. Mi
ai . In apropierea necropolei s-a identificat $i 0 bogata a$ezare cu mai
zei
ult e nivele de locuire, incepind cu epoca bronzului pina in epoca pre
eudala. '
era
In colectia Gh. Miloi se pastreaza 0 parte' a inventarelor prove
a i n
e -
din aproximativ opt morminte constind din: vase de lut, fibule de
:nonz, sabii de fier, dintre care una indoita ritual , virfde lance de fier
ita
e tc. (fig. 22). Dintre mormintele observate de Gh. Miloi unele sint de
ee t
iar altele de incineratie. Mormintele de incineratie sint de
din
' ipul cu oase'e arse depuse pe sol in gropi putin adinci . '
Data fiind importanta descoperirilor de la Arad-Gai s-au ' planificat
:a a
sapaturi de verificare la acest monument care urmeaza sa Ie efectuam
or,
:n cursul anului 1966.
au
Examinind in toamna anului 1965 colectia Miloi am constatat eli
din inventarele mormintelor celtke faceau parte $i doua vase luerate
)PO
mina de factura locala. Acestea sinf
alo
ne- a) Vas in forma de clopot (fig. 22/ 6 $i fig. 23/1).
Vasul are dimensiuni mijloeii $i a fost lucrat cu mina din pasta de
pu
b una calitate. In . exterior el este acoperit cu un slip putemic lustruit
iei, de culoare cenu$iu-neagra, Muchea buzei vasului este taiata drept, iar
fundul il are neprofilat. Vasul nu este prevazut cu niei un fel de orna
mentatie.
Dimensiuni: inaltiIllea 0,126 Ill, diailletrul gurii 0,20 Ill, diailletrul fundului 0,10 Ill,
g rosiIllea peretilor 0,08 Ill,
2
Flo
rite.
79 Toate informat iil e privind descoperirUe de la .Arad-Gai, Ie da10ram tov. Gh.
Miloi de 1<Ii care am priIllit $i permisiuI1ea de a publica pi ese d in col'ectia sa. Pealru
toate acestea Ii aducem $i pe aceasta cal e ceie mai vii Illuiturniri. Fotografiile $i de
p.
seIlleie ne-au foSit puse La dispozitIe de co}egul E. Dorner.
52 I. H . CRI$AN
Fig. 23. - Vase
Din punet de .
dreaza in . varianta 2 pe cru-e
rea de la Ciume$ti.
se
r
:- .
discu a
Ea e :
:::arile daeo-getiee din
traehina de la Arad-Ga:
Qe la Valea lui Mihai
Va trebui sa
de la Arad-Gai. De la b
Fig. 22. - Piese din inventarele mormintelor celtice , de la
Forma ea atare a vasului din neeropola de Ia Arad-Gai este bine
eunosc:;:uta in .eeramiea daeo-getiea din faza veehe sau mijloeie $i i$i are
origin'He in Hallstatt-ul timpuriu. Toate Ie-am diseutat in Iega
tura eu urna in forma de el opot de la Apahlda.
bJ Strachina (fig. 23/2).
Straehina din neeropola de Ia Arad-Gai este de euloare eenu$iu
giHbuie $i aeoperita in exterior eu un slip puterni e Iustruit. Ea a fost
lucrata ingrijit eu mina, din pasta eu putine impuritati. Straehinav are,
buza U$or evazata spre exterior, iar pe suprafata ea este prevazuta eu
o fateta diseret vizibil a.
Dimensiuni: i naltimea 0, 056 rn, diametrul gurii 0,12 m, diarnet rul fundul ui 0,06 m,.
grosimea peretilor 0,005 m.
MATERIALE DAC[ CE
bine
~ are
Fig. 23. - Vase .lucrate eu mina din neeropola de la Arad-Gai.
eqa-
Din punet de vedere tipologie strachina de .l a Arad-Gai se inea
{}reaza in variant a 2 pe care am stabilit-o pentru. straehinile din a$eza
rea de la Ciume$ti. Ea este 0 forma autohtona bine eunoseuta in ase
zarile daeo-getice din seC. IV-III i.e.n. 0 analogie apropiata pentru
straehina de la Arad-Gai' 0 eonstituie 0 straehina din neeropola eelti ca
de la Valea lui Mihai (fig. 30/ 2).
Va trebui sa diseutam aeum incadrarea eronologiea a necropolei
{}e la Arad-Gai. De la bun inceput trebuie sa aratam ea 0 asemenea in
-----------------------
I. H.
54
cadrare are deocamdat a, un caracter ipotetic datorita, in primul rind,
felului in care a fost descoperita apoi datorita mai cu seama, faptu
l ui ca n-am facut un studiu amanuntit tipologic al inventar
pastrat in colectia Gh. Miloi.
Pentru datarea necrapolei de la Arad-Ga-i ne putem folosi de cele
d.oua fibule descoperite pina acum (fig. 22 /2, 5 fig. 242-3). Fibulele
de branz. de dimensiuni mici, au partea caudala terminata in pro
mal mult sau mai putin sferice nelegata de arc. Ele apar
tlU flbulelor de tip Dux timpuiu se dateaza in Latene B. 0 alta piesru

I ,'
Fig. 24. - Bratara' fibule de bronz din necropola de la Arad-Gai.
, I
descoperit a in acea
. ?
cu
i e e
a nu e
prab.e
c t?
c
c
a
_
-
e
e
p -:=
cj
' Oc
ince-cc
.
ce -ce
a
E
do
.
i
ed
-und F
lu J
: to'
rea cronologiei e te
prevazuta pe corp
de acest fel apartin
c ronologia relati
t a discutii, in schimb ero
tre cele mai grele
rea in timp a fa zelor
rii care s-au ocupat de
a caror atentie au in
ora actuala nu exi
cronologiei absolute a
cronologia
reia Latene-ul compor
i. e.n.; c: 300- 100 i.e n.-
Pe baza studierii
Latene-ului sau corabo-c
zarea fazelor lui P. Re
B 1- 2 (\-\T. Kra
Kramer). Se poate
lui P. Reinecke coboare
s lnt insa prea mari y'
o exceptie de la
tazi 0 constituie
complexe de descope
categorii de obi ecte
secol
81

In ce fibu e.
80 0 sinteza recen;c
t atene vezi la K. \-\'i lh'olC_
ZUI ErforsChung der \ ' ergange
osterreich, 1959, p. 75-93.
t.'irii precise a Lal en e-ulu.
se conlSlata la unii autori
(Jahreschrift fiiI M i tt eJdeul
dateaza Latene-ul C in a
D intre I:? -i
I. e.n. vezi H. P. Uenze Z
schichts-Blqlter, 29, Mune
blemei.
81 J. Filip, Kelt o\ . \ e
Tom. V, Pra. do
e Xipnmate in Chronologi che
V Inter. Kongr. fill Vor
de sistemul cronologi c al
Willvonseder, op. cit., p. 8-,
zlOnale dUle Sci enze J:reisto'
Germania, 40, 1962 etc.
MATERIALE DACICE
53
descoperita in necropola care ne poate sluji ea la preciia
rea cronologiei este bratara de bronz masiv a cu capete $i
prevazuta pe corp cu nodozitati realizate prin linii incizate. Bratarile
d e acest fel apartin ele Latene-ului B $i anume Latene-ului B2. Dadi
c ronologia relativa nu este prea dificil de facut aceasta compor
t a discutii, in schimb cronologia absoluta a Latene-ului constituie una din
t re cele mai grele probleme ale arheologiei europene. De acea, delimit a
r ea in timp a fazelor Latene-ului este facuta in chip diferit de auto
r ii care s-au ocupat de aceasta problem. a mai cu seama a acelora in
a caror atentie au intrat doar unele obiede sau grupe de obiecte. La
or a actuala nu exista un punct de vedere unanim acceptat in privinta
c ronologiei absolute a diferite' or faze ale Latene-ului. In general se mai
f olose$te cronologia lui P. Reinecke, stabilita inca la 1902 conform ca
r eia Latene-ul comporta patru diviziuni: A: 500-400 i.e.n.; B: 400-300
Le.n.; c: 300-100 Le.n.; D: 100-1 i. e.n.
Pe baza studierii unor piese caracteristice pentru anumite faze ale
Latene-ului sau coroborarea cu cerarnica greceasca se incearca preci
zarea fazelor lui P. Reinecke. S-au facut subimpartiri ale unor faze ca
B 1- 2 (W. Kra.mer), Latene C 1-2 (R. Pittioni) sau D 1-3 (W.
Kra.mer). Se poate spune ca precizarile aduse schemel cronologice a
l ui P. Reinecke coboara de obicei datarile acestuia. Aceste coboriri nu
s int i.nsa prea mari ajung pina la aproximativ 50 de ani.
BO
o exceptie de la ' toate sistemele cronologice cunoscute pina as
tazi 0 constituie incercarea lui J. Filip care opereaza cu a$a-numite
complexe de descoperiri (Fundkomplexe) $i stabi" e$te pentru diferite
categorii de obiecte celtice datari foarte coborite, aproximativ, cu un
se col
81

In ce prive$te fibulele bratara de la Arad-Gai ele apartin Latene
80 0 s inteza recenta asupra punctelor de v edere exprimate cu privire la epoca
I. atene vezi la K. Willvonseder, Die Kellen in MitteleuroPa, in Beitrage osterreischc
Zil EriorsChung der Vergangerlheit un Kullurgeschi chte der Mel17schheit, Horn, Nh,lder
osterreich, 1959, p. 75- 93. Willvonseder arala greula\ile care se ivesc in privinla da
ta Iii precise a In gene ral este intrebuin\ata datarea lui P. Reinecke ins a
s e cons lata la unii autori tendinta d e 0 cobori datarea Lat ene-ului. As.tJe-l Th. Vo.igt
(J ahrcschriit liir Mitteldeutsche Vorgeschichte, 41142, Halle (Saal e), 1958, p. 409- 46'h
da teaza Lat ene-ul C in a doua jumatate a sec. III i.e.n. pina la mij loclll sec. 1. 1.e.n,
iar Lat ... ne-ul D inlre 12 180 e.n. Pentru Laltene-ului A in iurul lanului 400
i. e .n. vezi H. P. Uenze, Zur Pruhlate1nezeit in der .Oberpia/z, in Bayerische V o rge
schicht s- Blalter, 29, MUnchen, 1964 p. 77 -113 cu toat a bibliografia reeenl a a prc
blemei.
81 J. Fi lip, Keltov. ve stedni Evrope (Di.e Kelten in. Mibteieuropa), Monumen ta
A roheo-logica, Tom. V, Prat-a, 1956. A se punet de vEde re al a utorului
e Xip rimate in Chronologische Proble;r;" de Lalenzeit in Europa, i n Bericht ube! d,,;
\1 Inter. Kongr. iur Vor-und Prullgeschichte Hamburg, Berlin, 1961, p. 216-276. Fata
de siste mul eronologic al lui J. Filip vezi rezervele exprimale de ex. de catre K.
'W illvonseder, op. cit., p. 86, W. Dehn - O. H. Frey, i n A ll i del VI Congresso Intema
z lonale dOle scienze peistoriehe e Prot ast orielle, I, Fir enze, 1962, p. 199, \ ,\' . Kramer
Germania, 40, 1962 etc.
1. H. CRISAN
56
ului B, mai exact fazei B 2 stabilita de W. Kramer
82
Si se dateaza in ju
rul anului 300 Le.n.ij3.
Asadar, la Arad-Gai s-a descoperit 0 necropoUi birituala celtic':
datata in jurul anului 300 i.e.n. care urmeaza sa fie cercetata. prin sapa
turi sistematice. Prezenta in cadrul acesteia a populatiei autohtone da
cice ne este indicata de cele doua vase lucrate cu mina in maniera
hallstattiana reprezentind forme bine cunoscute in ceramica
ca contemporana.
3. Archiud. r. Bistrita, reg. Cluj.
In toamna anului 1964 $t. Danila, directorul Muzeului raional Bis
trita, a descopertt pe teritoriul comunei. la locul de hotar numit "Hin
suri" un mormint de incineratie cu urna din perioada celtica.
Vasul folosit ca uma este de culoare negru in exterior Si rosia
tic in interior. El a fost lucrat cu mina din pasta destul de buna Si apar
tine tipului de vas mare bitronconic cu' proeminente conice aplatizate.
Varianta careia Ii apartine vasul-uma de la Archiud nu poate fi deo
camdata precizata deoarece vasul n-a fost inca intregit.
uma s-a descoperit 0 strachina de lut de t ip celtic lucra
fa cu roata. In afara de cele doua vase, in interiorul umei sau linqa ea
au mai fost descoperite doua bratari de bronz, restorul unei fibule de
fier, fragmente dintr-o lama de cutit, fragmente dintr-o alta placa de
fi er. Se pare ca aid au fost descoperite Si doua locuri! de ardere a de
functilor
84

Vasul folosit ca uma Si ritul funerar ne dovedesc ca la Archiud ne
gasim in prezenta unui mormint autohton dadc, care pe baza celorlalte
piese ale inventarului funerar se dateaza in Latene C. Precizari mai res'
trinse Si 0 incadrare exacta a materialelor descoperite si inca nepubli
cate nu putem face.
4. Berea. com. Ciumesti, r. Carei , reg. Maramure$.
In campania 1965 s-a descoperit 0 asezarc dacica din epoca celti
ca. Ir.. bordeiele dezvelite s-a gasit ceramica autohtona lucrata cu mi
na si ceramica celtica tacuta cu roata. Ceramka de factura celtica este
in neta inferioritate, din' de cantitativ, fata de cea dacica
lucrata cu mina.
85
Mentionam ca asezarea recent descoperita de la Be
82 W. Kramer, Germania, 40, 2, 1962, p. 306.
83 Idem, Germania, 39, 1/2, 1961, p. 34-37, W. Dehn - O. H. Frey. op. ci t., p.
205. J. Filip, op. cit., p. 523-524, fig. 26, dateaza fibulele de tip Dux i n sec. III Le.n.,
iar vll riantele tinii in care soar putea lineadr,a una din fibul ele de 1a Arad-Oai (fiq.
24/3), care aJr corespunde unei fibu: e descoperite in necropoleIe din Slovenia (J. FillP.
fi g. 64,2) Ie drate aza la sec. II i.e.n., W. Kramer insa (Germania, 40, 2, 1962.
p. 306) atribuie LatEme-ului C n'l.lmai fibulele care au parteacaudala Upita de arc, ceea
Ce nu este cazul l a fibulele noastre, la oare cSe adauga !;ii brata,ra de bronz apartini nd
ea Latene-ului B2.
84 Informatii primite de la St. Danila D. Protase.
85 Informatii VI,ad ZiJrr'a care a sapaturi,le.
rea se gaseste la ci i .
mesti.
5. Bistrita, r. B'-: '
Pe teritoriul ora
numit "Poderei" in a
,adificita in pamint
lucrata cu mina iCe?
tip celtic este din pu
autohtona lucr ata C
sec. III-II
e ice.
86
In anul 19 6 aLl
celtica Si dacica aled
morminte de inciner2.
Mormintul 1 a co
mate incit nu au fo ' '
mint mai facea parte
este celtic $i ale carui ?
atentie aceste fr agme
este vorba de un va
pe care I-a
86 St. Danila, ,,"oi sa
Sesiune a muzt:e
B7 1. H. Crisan, in A
88 M. Ro"ka, A he t
89 Ibidem, fi g. 8.
MAT ERIALE DACICE
rea se la citiva km spre vest de necropol a -: a"ezarea de la Ciu

5. Bistri\a, r. Bistrita, reg. Cluj.
Pe teritoriul in drept ul garii C. F.R., pr \"e t la punc
numit Poderei" in anul 1962 St . Danila a , dezvelit 0 locuin\a pu 'n
in pamint din a carei inventar facea parte ceramica
.ucrata cu mina ceramica de tip celti c facuta cu roata. Ceramlca de
:Ep celtic este din punct de vedere cantitatlv mult mai put ina dedt cea
autohtona lucrata cu mina. Locuint a de pe "Poderei" a fost datata in
:ec. III-II Le.n. at ribuita, pe buna dreptate, populatiei autohtone da
-ice.
s6
6. Blajr r. reg.
In anul 1956 au fost descoperite, intimp: at or , patru vase de factura
:eltica dacica alcatuinct , foart e probabil , inventare funerare ale unar
... orminte de incineratie. Descoperirea se dateaza in ec. III i. e.n.
S7
7. Ceparir com. Dumitr a, r. Nasaud, reg. Cluj.
Sub dealul "Kah enberg" in prima var a anului 1941 , cu ocazia lucr a
.or in vii, s-au descoperit morminte de incineratie din ale ' caror inven
.. e a parte a ajuns in Muzeul de istor; e din Cluj. In urma acestor
:e-caperiri , in toamna an, M. Roska a fa cut sapaturi de veri
:::are descoperind trei morminte. Asupra t uturor acest ora M. Roska a
bli cat 0 scurta relatare
88
din care reiese ca mormintele de incinera
e in mdfea lor majoritate au fost gasite deranjate Cd din inv entarul
- facea parte cerami ca celtica villanoviana foarte sfarimata. Dintre
e-ele care au intrat in camponent a inventarelor funerare a' e mormin
- or de la Cepari M .Roska publica cit eva obiecte de fier, printre care
. bula, fragmentele unui vas "celtic" vopsit cu negru.
Din registrul de inventar al Muzeului de istorie Cluj reiese ca au
.:; - descoperite. in -total ,morminte din tre care patru intimplator
- intre 7- 9, III, 1941 t rei (nr. 4-7) intre 24-25, IX, 1941 sa
.::e de catre M. cu urmatoarele invent are:
:\1ormintul 1 a continut 0 uma 0 strachina ce de sfari
=:e incH nu au fast ridicate. Pe Hnga uma strachina din mor
mai facea parte un vas cu picior despre care M. Raska spune Cd
e celtic ale carui fragmente disparate Ie-a publi cat.
89
Examinind cu
entie aceste fragmente (inv. nr. VI 2783) am ajuns la concluzia ca nu
e vorba de un vas celtic ci ca fragmentele apartin unui kantharos
_cesc pe care I-am putut reconstitui -(fig. 25/17) . Din el se pastreaza
"G st. Danila, Noi sapo turi arheologice la Bis/rif a, Camunicare prezentata la I -a
iiint if'ica a muzeelor, t inuta la in decemhrie 1964.
-, L H. Cris'an. in AMN, I, 1964, p, 87-90, fi g. 1-2.
"3 M. Raska, A keit dk Erdelyben, i n K6z1. Cluj, IV, 1-2, 1944, p. 55---56, fig. 7-3.
,a Ibidem, fig. 8.
____________________________I_ ____________ . _H_._C_R_l_SAN
----7
..-/
Fig. 25. - Inven1arele IDormintelor dacice de i ncineratIe de la Cepari: M. I, 17; M. 2, 4;
M. 3, 1-5, 6, 9, 14, 16; M. 4, 10; M. 5, 8, J 1, 15; M. 7, 7.
eele doua torti, 0 parte din eorp piciorul 1ntreg. Pasta din care a fost
lucrat cu roata este de foarte buna cali tate, omogena, de culoare galbui
PQrtoealie vasul a fost acoperit cu un firnis negru de eea mai buna
ealitate.
inilltimea 0,10 m, (?), diametrul gurii impreuna Cu lortiie 0,128 m, (?)..
diametrui fundului ,. r espectiv a picioruiui 0,044 m, grosimea peretilor 0,004 m.
Mormintul 2 descoperit el deranjat a avut ca
Un vas mare lucrat cu mina din pasta impura dIn care se pas
t r&aza doar doua fr agme
put em reconstitui, ni ei
Unul dintre
tionat ca provenind
continut o fibula de fier
25(4) este de dimensiun
ajutorul unui mic
Dimensiuni;
(),OI4 m.
Mormintul 3 a fo
rul lui se pastreaza
iar in exterior eu slip ne
ta eu multe impurit at:.
(fig. 25/16, inv.
VI 2787). Pe baza
fost de forma bitr onco._
me Ii apaqine. Pe linga
de dimensiunt mijloci;
din pasta impura, de
za doar un fragment d'
Pe linga eele doua
3 mai faeea parte un
cese este lucrat
firnis negru, foart e
fragmente (fig. 25 1, i-:'
stitui forma. Obiectele
mentar (fig. 2516, 13
inv. nr. VI 2793)
2794--2795) .
Mormintul
parte un vas mare luere'
galbuie in interior
vas se pastreaza
stabilim forma (inY.
straehina mare
eu "umar" lucrata
aeoperita in exterior
Dimensiuni;
grosimea peretilor 0, 001
Mormintul 5
negru acoperit in exterio
impura. Din el se pa
28(3) pe baza
tragmentele sint
urna in acela$ mormin
din pasta impura
eele do c
d'n
_.
man,o
iungimea
un a
-
nr. YI _-:
ace_' -
d
e
va
cu r occ
eo od
-
i_'
i ae
doar do
nr.
pa ra a -'
eu mi
eu
in aiti mea 0,
m.
c a, c
reaza
car ora -
men I
aeope-'
M A T ERIALE DACIC E
59'
' reaza doar doua fragmente (inv. nr. VI 2785- 2786) pe baza carara nu-i
putem reconstitui, nici maear aproximativ, forma.
Unul dintre cele doua fragmente in registrul de inventar este men
ionat ca provenind din urna. Pe llnga vasul de lut mormintul a mai
conjinut 0 fibula 'de fi:er ea fragmentara (inv. nr. VI 2784). Fibula (fig.
4) este de dimensiuni mari a avut partea caudala lipita de corp cu
aj utorUl unui mic Se pastreaza corpul arcul fibulei.
Dimensiuni; lungimea 0,093 m, in.altimea corpului 0,016 m, diametrul arcului
014 m.
Mormintu} 3 a fost descoperit de asemenea, deranjat. Din inventa
rul lui se pastreaza un vas mare de culoare in interior
a r in exterior cu slip negru lustruit. Vasul este lucrat cu mina din pas
a eu multe impuritaji. Se pastreaza doar treimea inferioara a vasului
fi g. 25/16, inv. nr. VI 2789) un fragment de buza (fig. 2519, inv. nr.
-r 2787). Pe baza aeestor fragmente putem spune doar ca vasul-urna a
o t de forma bitroneoniea fara a putea preciza insa, carei variante anu
'TI e ii aparj.ine. Pe linga vasul-urna in mormint s-a mai descoperit un vas
e dimensiuni mijlocii, de tipul eu profil aproape drept, luerat cu mina
:n pasta impura, de euloare Din aeest vas se pastrea
doar un fragment din buza (fig. 25.2, inv. nr. VI 2788).
Pe linga cele doua vase lucrate eu mina din inventarul mormintului
mai faeea parte un vas greeesc cUeva obiecte de metal. Vasul qre
e e este luerat eu roata din pasta fina de euloare rO$ie, acoperit eu
_rnis negru, foarte eorodat, abia vizibil. Din vas s-au pastrat doar trei
_:-a gmente (fig. 25/1, inv. nr. VI 2790) pe, baza carara 'n-am putut ,recon
-J ui forma. Obieetele de metal sint : 2 verigi de fier, una fraq
e nt ar (fig. 2516, 13; inv. nr. VI 2791-2792) un cui-nit de fier (fig.. 25/5,
-. nr. VI 2793) $i doua fragmente de fibule(fig. 25/3, 14, inv .nr. VI
_-:: Q-t-2795).
Mormintul 4 a fost deseoperit deranjat. Din inventarul lui faced'
-rt e un vas mare luerat eu mina din pasta impura de culoare eenu$iu
bui e in interior $i aeoperit in exterior eu un slip negru lustruit. Din
- e pastreaza doar doua fragmente pe baza carara n-am putut sa-i
abilim forma (inv. nr . VI 2797--2798). Din aeela$ mormint provine 0'
raehina mare pastrata $i ea fragmentar (fig_ 25/10, inv. nr. VI 2796),
umar" lucrata eu mina din pasta impura de culoare cenu$iu-neaqra
ope rita in exterior eu un slip lustruit.
Dimensiuni; inaltimea 0,116 m, diametrul gurii 0,36 m, diametrul fundului 0,1 2 m,
imea peretilor 0,001 m.
:"vI ormintul 5 a avut ea inventar un vas mare de euloare
ru acoperit in exterior eu un slip lustruit, lucrat eu min a din p asta
Dura. Din el se pastreaza doar trei fragmente (inv. nr. VI 2799, 2802
3 pe baza carora nu I-am putut reeonstitui. In registrul de inventar
"gIDentele sint menjionate Cd provenind dintr-o urna. Pe llnqa \-a ul
a in acela$ mormint s-a deseoperit 0 strachina de lut lucrata cu mina
p as ta impura acoperita cu slip lustruit de culoare neaqra eu pete
1. H . CRI$AN
c60
--------------------------
brune, pastrata fragmentar (fig. 25/ 11, inv. nr. VII2804). Strachina are
putin inclinat spre interior fundul profilat.
Dimensiulli : inaltimea 0,12 m, diametrul gurii 0,30 m, diametrul fundului 0,1 2 m,
-grosimea per etilor 0,001 m.
Pe linga urna strachina din inventarul mormintului mai faceau
-parte 0 ceasca cu toarta suprainaltata, un vas cu profil aproape drept h
un al treilea;: vas, tot de dirriensiuni mici , luerat eu mina din pasta
impura de culoa,re roSiatica a . earui forma n-o putem reconstitui (inv .
nr. 2800). .
(fig. 25/15, inv. nr. VI 2805-2808) se pastreaza fragmentar
a fost reconstituita din mai multe fragmente. Ea este .lucrata cu mina
,d intr-o pasta cu impuritati de culoare Si este a eoperita eu un
slip lustruit , atH in interior cit Si in exterior, de brun inehisa.
a avut 0 toarta puternie suprainaltata, iar muehea buzei est e
rotunjita.
Dimensi uni: in altimea 0,076 m, (?), diametrul gurii 0,1 2 m, dia me tru: fundului
' 0,06 m (?), grosimea peretilor 0,008 m.
Vas mic (fig. 2518, inv. nr. VI pastrat fragmentar , luerat eu
min a din pasta impura de euloare brun-inehisa, are profilul aproape
drept si este ornamentat eu miei proeminente eoniee in relief.
Dimensiuni: inaltimea 0,07 m (?), diametrul gurii 0,08 m, diametrul fundului
'0,05 m (?), grosimea peretilor 0,008 m.
Din inventarul mormintului 5 se mai pastreaza oase umane arse
'(inv. nr. VI 2809) un fragment din lama unui cutit de fier putemic
oxidat (inv. nr. 2810). Despre aeest mormint in inventarul Muzeului de
istorie Cluj se mentioneaza ea a fost deseoperit la 0,25 m adincime in
t r -0 groapa cireulara eu diametrul de 1,20 m.
Mormiotul 6 s-a descoperit la numai 0,10 m adineime, iar din in
v entarul lui se pastreaza un fragment de urna, fragmente dintr-o eeasea
-de tipul eelei din mormintul 5, toate lucrate eu mi na din pasta impura
(inv. nr. VI 2811-2812) Si un fragment din lama unui eutit de fier (inv.
nr. VI 2813).
Mormiotul 7 'a 'fost descoperit la o,n m adincime. Din inventarul
lui se pastreaza: fragment de urna, fragment de la buza unei straehini
{fig. 2511 2) Si fragment dintr-ull vas rosu a earui forma n-o putem de
termina. Toate fragmentele ceramiee sint lucrate cu mina din pasta eu
multe impuritati (inv. nr. VI 2814-2815). Din aee'asi mormint se pas
treaza doua fragmente, unul dintr-o veriga de bronz (inv. nr. VI 2816)
al doilea, probabil, dintr-o fibula de fier (fig. 2517, inv. nr. VI 281 7), apoi
oaSe umane arse (inv. nr. VI 2818) Si citeva oase de pasare (inv. nr. VI
2819).
In legatura eu piesele de metal deseoperite in neeropola de la Ce
pari trebuie sa -mentionam Cd toate sint foarte deteriorate au urme
v idente de trecere prin foe. In afara obiectelor enumerate amintim un
virf de lanee de fi er i e
registrul de invent ar ca oit
Din cele ar atate reie:::
cropole de inci neratie, d
pastrate datorita fapt ului C
la suprafata aetuala a _0 u
bui sa discutam acum do
cropolei atribuirea ei e c
Pentru ineadrarea ero_ '
la indemina trei elemen e "'.
1, fibula de fi er din morm -'
t ice de tipul celei de la Ce
zarea de la Manching i da Co
perioada de timp lunga el,;p-"
i. e.n.D" Tipul de fib ula de r"e
pala de la Cepali , pe baza
za la sec. II Le.n. :...
apune l\anthar os-ul grece5
ca lucrata cu mina de COPe
Kaotharos-ul in mo-m
doua jumatate a sec. '\" :::.a
au aparut la Atena Ago
inceputul sec. III Le.n
descoperit intr-o t abara
a sec. III Le.n.D' De a:l e.
sapaturile lui D. Yr. Ro "
t a "catre anul 348 in u 2
Deci, vasul trebuie da a'
sec. III Le.n.
Pe teritori ul tarii oc.
meroase . analogi i in nee
Astfel, uri kanthar o a-e
cropolei ' de .Iii ,Murighio, '
DO M. Roska, op. cit
doua tai$Ufi care nu figu:eaza
tifidim.
91 cr. M. Roska, 0 C
D2 "V. Kramer, Germ
93 R. Pitt io:ni, rge_chi
693, fig. 482. ,
94 J. Filip, op. cit., . 5_
95 Determinarea pre<:
cirescu de .la Bucure Ii, Cd
D6 H. A. Thomson,
97 E. Vanderpool, J. ,
p. 37, pl. 2C1 tipul 36. .
98 E. 11ujor, in SeI\
DD B. Mit tea i col.,
MATERIALE DACICE
61
virf de lance de fier si el foarte rau pastrat (inv. nr. 2782) menti onat in
registrul de inventar ca piesa izolata.
Din cele ar atate reiese ca la Cepari ne gasim in prezenta unei ne
cropole de incineratie, dupa toate probabilitatile, cu urne, foarte rau
pastrate datorita faptului ca mormintele se gaseau la mica adincime de
Ja suprafata actuala a solului care este mereu spalat de ape.
9l
Va tre
bui sa discut am acum doua probleme importante $i anume datarea ne
cropolei $i atribuirea ei etnica.
Pentru incadrarea cronologica a mormintelor de la Cepari ne stau
la indemina trei elemente $i anume: Kantharos-ul grecesc din mormintul
1, fibula de fier din mormintul 2 Si ceramica lucrata cu mina. Fibule cel
ti ce de tipul celei de la Cepari au fost descoperite in necropola Si ase
za rea de la Manching Si datate de W. Kramer
92
in Latene C. Deci pe 0
perioada de timp lunga cuprinsa in cronologie absoluta intre 300 Si 100
1.e.n.93 Tipul de fibula de fier caruia ii apartine Si exemplarul din necro
pola de la Cepa.ri,pe baza complexelor de descQperiri. J. Filip il dateA
za la sfirsitul sec. II Le.n."4 Unei datarF a$a de tirzii. in cazul nostru, i se
opune grecesc descoperit in mormintul 1 Si toata cerami
ca lucrata cu mina descoperita in necropola.
Kantharos-ul din mormintul 1 este de tip attic Si se dateaza in d
"oua jumatate a sec. IV sau la inceputul sec. III Le.n.95 Astfel de vase
au aparut la Atena (Agora) intr-un depozit de la sfirsitul sec. IV sQ.l,l
!1ceputul sec. III 1. e.n.9
6
De asemenea tipul de vas de la Ceparia fost
-e coperit intr-o tabara ptolemeica din Attica datata in prima jumatate
c ec. III i.e.n.97 De altfel acest tip de kantharos nu apare la Olynth in
:apaturile lui D. M. Robinson, or aceasta statiune i$i inceteaza existen
. a catre anul 348 in urma asediului lui Filip al II-lea al Macedoniei.
Jeci, vasul trebuie datat in a doua jumatate a sec.. IV sau la inceputul
-ec. III Le.n.
Pe teritoriul tarii noastre kantharos-ul de la Cepari isi qaseste nu
eroaseanalogii in necropolele geto-dacice datate in seC. IV-III i.e. n.
'"'- - fel, uri kantharos asemanator a fost descoperit in rnprmintul 8 al ne
-opoleide.laMuTighio1
9S
; apoi in necropola de la Satu NOU
99
sau in cea
gO M. RQska, op. cit ., p. 55 mentioneaza un fr agment di ntr- o sabie de fier eu
_d care nu figureaza i n restrul de invent-ar pe care n-'am putut s -o iden
- am.
9! Cf. M. Roska, op. cit ., p. 56.
92 "V. Kramer, Germania" 40, p. 306.
:' R. PHt ioni, Urgesehichte des Osterreichisehen Raumes, Wien, 1954, p. 650,
:ig. 482. ,
P4 J. Filip, op. cit ., p. 524, fig. 30, 13.
'5 Determinarea pr eeum cr eferirile bibliografiee apartin eolegului P. Alexa!:
u de la ea.ruia Ii multumim ealduros pe aeeasta eale.
I 1'1. A. Thomson, in Hesperia, Ill, 1934, p. 319, tipul A 27 $i A 28.
7 E. Vanderpool, J . R. Me. Oredie, A Steinberg Koroni, in Hesperia, XXXI, L
pI. 2CJ ti pul 36.
E. BUjor, in SeN, VII , 3- 4, 1956, p. 248, fig. 10.
B. Mittea 001., in Maleriaie, VII. 1961, p. 285, fig. 3-4.
---- --- ---------
1. H. CRI$AN
de la Telit a . In necropola de la Telita $i anume in mormintul 6, au fost
descoperite chiar trei exemplare, dintre care unul corespunde i n toate
detaliile sal e vasului descoperit in necropola de la Cepari. Necropol a
de la Telita se dateaza in a doua jumatate a sec. IV $i la inceputul sec,
JII Le: n.,:oo In acel easi necropole iSi gasE;!sc analogii , vasele lucrate cu mi
na din cimitiml de la Cepari. Fara nici 0 exceptie ele sint forme locale,
eu prototipuri in primele perioade ale Hallstatt-ului $i constituie forme
comune in ceramiea daco-getice din faza veche (I) asa ca nu Ie mai co'
mentam.
Este bine cuncseuta valoarea pe care 0 au vasele fine grece$ti in sta
bilirea datarilor a$a ca nu mai insist am asupra ei. Ca nu poate fi vorba
de 0 datare a$a de coborita cum ar indica-o cea preconizata de J. Fi lip ,
pentm fibula de fi er 0 dovede$te Si faptul ca in necropola de la Cepari
nu s-a descoperit nici macar un singur clob celtic lucrat cu roata. Or, ni
se pare neverosimil ca dupa un secol de convietuire cu celtii autohtoni
. s a nu fi impmmutat nici macar un singur vas, care far a indoiala datorit a
ealitatilor sale tehnice, s-ar fi pastrat chiar $i in conditiile vitrege de la
Cepari. La acestea trebuie sa ad,augam Japtul ca celtica este
prezenta in toate necropolele datate in sec. III Le.n. Nu sepoate opune
nici ipoteza ca ne gasim intr-o zona in care prezenta celtilor este redusa
pentm ca Cepariul este situat intr-un teritoriu intens locuit de celti. ,Ca
,nu poate fi vorba de sfir$itul sec. II Le.n. 0 dovede$te $i faptul ca la
aeeasta data ceramica daco-getica este deja pe deplin formata, iar teh
ni ca lucrarii ei cu roata se generalizase. Or, in necropola de la Cepari
ne gasim in prezenta unei ceramici de evidenta factura hallsattiana, iar
unele forme sint inca total neevoluate, cum ar fi , de ex. cea$ca cu toarta
puternic supr ainaltaUi. Este, dupa parerea noastra indiscutabil faptul Gil.
eeramica lucrata eu mina de la Cepari nu se poate data in jurul anului
100 Le.n. Pe baza tuturor celor expuse consideram ca necropola se da
teaza in jurul anului 300 Le.n., $i i$i inceteaza existenta la putin timp
dupa venirea celtilor sau, poate cu ceva inainte. FibuIeIe celtice au pu
tut ajunge la Cepari din lumea celtica fara sa fie neaparat obligatorie
prezenta lor efectiva in Transilvania. Ele au putut ajunge aici pe calea
comertului, la fel cum au ajuns in cceeasi necropola vasele grece$ti a
caror importanta pentru leqaturile comerciale existente la dacii din
Transilvania pentm sec. IV- III Le.n. ne gr abim s-o spunem, nu ne
"icapa.
In ce prive$te tipul de fibula din mormintul 2 ,de la Cepari este po
sibil C3 ea sa dureze pina la sfirsitul sec. II i.e.n. dar incepe cu sigu
ranta eu mult mai devreme, dupil cum 0 dov edeste printre altele $i
exemplarul nostru.
IOI
G. Simi an ;;i Gh. 1. Cantacuzino. if'. Mat efJa i e. VIII, 1962, p. 373- 381, fi g. 41!
34 ;;i fig. 7,
101.NeC!fopola de la Ce.pari dovede;;te rezerva pe oore t re buie sa 0 avem fata de
sistemul cronologic a lui J. HliJp, care opereaza cu .. compl ex arheologic
i ll care hot arltoare sillt element ele de datare tirzii, rezer ve oare s-a u exprimat i n dife
rit e rinduri vezi not a 81.
Asupra ' etnicului ce
dem ca nu poat e fi !lic
a tribuire este doyed" a
nerar la care s-au ada g
s au celtica. Este bi e c
i ntr-o anumit a pe:-ioa
a constitui 0 garan"e e
litate intre faur itor:i
cu fibulele celt ice d:
buirea etnica pe sea
Necropola de la Cepa
este mentionat
lui .M. Roska. Ca to' '"
faptul ca pentru fiece:
neaza 0 urna si nu e '
pe sol fapt care , fare: u.>....,,-....
servat $1 apoi men io
o strachina , probabi e
cii $i mici, obicei b' c
ofrandele de carne eee
buirii noastre.
A$adar , necropo G
tul sec. IV sau la inee
dacice. Ea a luat - -
nirea celtilor in :-ra .
Inormintelor fac pa _
tului, fie inainte de
i nca in cimpia ei
leagurile noa t re. . 0
d oua vase grece ti
streaza existen\ a u
$i lumea grecea cli
turi dovedi te $i de
[I-lea sau de Alexan
vahieP03 Legaturile
bil, prin intenn ediu 0
unde porneau drum -
na in Transilvania
pola de la Cepar i. Co
'vazia celtica $i a a :-c
,celtice sau celt o-dae
102 Est e vorba de 0
o incadrase M. Ros;'a, 0
llov,iana -ci se dat eaza -a ,""-
103 1. Winkl eT, Con
) 955, p. 21- 28, tabel I- I
104 Fm. Condurac ' .
63
MATERIALE D ACICE
, Asupra etnicului Celor 'ihmormintat i in necropola de la Cepari cre
dem ca nu poate ti nici 0 indoiala, ei sint cu sigurant a daci.l02 Aceast a
atribuire este dovedita de ceramica autohtona tolosita ca mobilier fu
nerar la care s-au adaugat citeva piese cumparate din lurnea greceasca
a u celtica. Este bine cunoseut faptul ca in special podoabele, la mod a
ntr-o anurnita perioada, se imprumuta $i eireul a pe spatii enorme fara
c: constitui 0 garantie etnica, adiea fara sa putem pune un semn' de eqa
intre fauritorii $i eei care poart a aceste podoabe cum este cazul
u fibulele eeltiee din mormintc'e de la Cepari. La arqumentele in at ri
ui rea etnica pe seama autohtonilor daci se adauqa $i ritualul funera L
'ecropola de la Cepari este de ineineratie eu ume, desi aeest lucru nu
-te mentionat expres niei in registrele de inventar $i niei in relatarea
i VI. Roska. Ca totusi este yorba de 0 neeropola eu urne 0 dovedeste
'-ptul ca pentru fiecare mormint , in registrul de inventar, se mentio
eaza 0 uma $i nu este yorba de depunerea resturilor incinerarii dir ect
t? 01 fapt care, fara indoiala, la sapatura de verificare ar fi fost ob
- n' at $1 apoi rnentionat. In morminte au fost depuse pe linga ume cit e
tr achina, probabil capac, $i apoi cite unul sau mai multe vase mij lo
. i mici, obicei bine eunoseut la daeo-geti. ca lipsesc
de carne ceea ee eonstituie un- alt .argument in ' favoarea atri
.ri i noastre. .
$adar, necropola de incineratie de la Cepari se dateaza la sfirsi
. ec. IV sau la inceputul sec. III Le.n. $i apartine populatiei autohtone
ice. Ea a luat sfir$it, foarte probabil, la foarte scurt timp dupa ve
-ea eeltilor in Transilvania sau poate eu eeva inainte. Din inventarul
:mintelor fac parte obiecte de metal preluate pe calea comer
i fie inainte de venirea acestora in Transilvania, cind se qaseau
-a in cimpia Tisei, fie la scurt timp dupa ce acestia au ajuns pe me
_uril e noastre. Tot pe calea comertului au ajuns pina la Cepari cele
ase grece$ti descoperite in mormintul 1 si 3, Acestea demon
za existenta unor legaturi comerciale intre dacii din Transilvania
_mea greceasca, la sfir$itul sec. IV $i inceputul sec. III Le .. n , leqa
dov edite $i de monedele statului macedonian batute de Filip al
a au de Alexandru Macedon gasite pina departe in nordul Transil
e;,103 Le'gaturile cornetciale cu lurnea greceasca se realizau, proba
rin inter'mediul coloniilor de pe tarrnul Mari Negre de
porneau drumuri cotnerciale in toate directiile
104
$i care ajunq Pl
. Transilvania, fapt dovedit de cele doua vase grece$ti din necro
e la Cepari. Comertul cu lumea greceasca a fost bulversat de in
_ celt ica $i a$d soar putea explica faptu I ca in celelalte necropole
celto-dacice nu mai gasim ceramica greceasca. lat a un alt
- Este vorba de 0 neoropola autohtona ;;i nici decum celtica i n. rindul carori'
- -e M. Roska, op. cit.. p. 55--56, iar ceramica iucrat a cu mina nu e te villa-
ci e dateaza l'a sec, IV sau 'Lnceputul sec. III i.e.n.
"inklerr, Con/ributii numismatice Ia i s/o ria Daciei, i n SC$, Cluj, VI, 1-2,
:1-28, tabel I - II ;;i harta I -II.
r!D. Condurachi, in Bul. $tiinfific al Acad. R.P,R. , Seria C, II, L 1950.
1. H .
64
in favoarea ipotezei ca necropol a de la Cepari dateaza dina
int e de venirea celtilor in Transilvani a.
7. Cicir. com. Mindruloc, r. Arad, reg. Banat.
Pe prima terasa a in imediata apropiere a satului, in
partea de hotar numita "La gropi " s-a descoperit 0 din sec.
III - II Le.n. din care in campania 1965 am dezvelit 0 locuinta adinciUi
in pamint. Din inventarul locuintei facea parte 0 mare cantitate de ce
r amica autohtona lucrata cu mina ceramica de factura celtica lucra
ta cu roata. ,Cantitativ ceramica local a intrece pe cea celtica. Pe linqa
ceramica in bordeiul de la Cicir s-au descoperit citeva obiecte de me
tal bratari de sapropel it.
Pe baza marei cantitati de ceramica autohtona atribuim locuinta de la
Cicir p()pulatiei dacice. Deocamdata , deoarece n-am facut un studiu
amanuntit al ceramicii descop.erite precum a restului inventarului,ga
sit nu putem face a incadrare cronologica mai exacta, multumindu-ne
cu datarea larga sec. III-II Le.n. Sapaturile in de la Cicir v or
fi continuate.
8. r. Carei , reg.
A se vedea capitolele I II ale prezentei lucrari.
9. Cluj - Cluj.
Pe terasa din fata Bailor in vara anului 1962 1963, s-au
facut sapaturi intr-o dacica din sec. III-II Le.n. A fast descope
rita a mare cantitate de ceramica autohtona lucrata cu mina alaturi de
ceramica celtica facuta cu roata. Materialele descoperite cu ocazia sa:
paturilor de la se pastreaza in Mz. Cluj sint inca ine
dUe ca nu putem face precizari din punct de vedere cronologic. Fe
baza marei cantitati de ceramica autohtona descoperita de la
a fast atribuita populatiei autohtone dacice.
105
10. Dezmir, inglobat Cluj, reg. Cluj.
In cariera de de pe teritoriul localitatii in anul 1938 s-a des
coperit onecropola de incineratie daco-celtica care, pe baza unei bra
t ari de brbnz cll capete cu nodozitati precum pe baza
unei fibule, tot de branz, cu partea caudala nelegata de corp se dateaza
la inceputul sec. III i.e.n.106
Pentru precizarea descoperirilor de la Dezmir in toamna anului 1963
am fa cut a sapatura de verificare.
107
$anturile au fast trasate in conti
nuarea gropilor din care in 1938 s-a extras care sint astazi vi
105 Informatii !. Mitro-flan, cf. SeN, XIV, 1963, p. 547 K. Horedt, op. cit., p.62.
1"0 I. H. in AMN, I, 1964, p. 91-100, fig. 3-5, pI. I- II. Brata,ri1<e de t i
pul ceIei de Il a Dezmir ca $i n bula sint latribuite de W. Kramer La1ene-uIui B2, Ger
mania, 40, 1962, p. 306, fig. 1.
1
0
7 Cf. AMN, I, 1964, p. 354, nr. 41.
zibile. Terenul este acum p
t oate straduintele noa tre
lucrat la cariera de pi e r
minte, despre care spunea
cind se surpau noi portiuni
mormint. In schimb, am de
seama Muzeului de i t or:e
in anul 1938.
Vasul (fig. 26 1-2) aD
pa,trulatere derivat din '0
gura larga cu buza de ja
v asul este pintecos are to
v asul din mormintul nr. _
Vasul achizitionat in
omogena. In interior el e 't:'
fost acoperit cu un slip neg:
. Aproximativ pe li nia d
eu patm masive proemine
))
1
Fig. 26. - Vas dill nt'("
j
0
8 1. H. in AMS ;
MATERIALE DACICE
65
7i bile. Terenul este acum platoul de aterizare aI scolii de planoris-n. eu
oate straduintele noastre, la care am fost ajutali de muncitori care au
ucr at la cariera de pietris in 1938 Si care au descoperit personal mor
minte, despre care spuneau ca se rostogoleau in numar mare atunci
cind se surpau noi portiuni de teren, n-am reusit sa descoperim nici un
mormint. In schimb, am aehizitionat de la un loeuitor din Dezmir pe
e ama Muzeului de istorie din Cluj un nou vas descoperit in necropola
n anul 1938.
Vasul (fig. 26/1-2) apartine tipului de vas mare eu proeminente
atrulatere derivat din vasul bitronconie al perioadei scitice. El are
ura larga eu buza deja profilata Si usor rasfrinta spre exterior. Desi
a ul este pintecos are totusi un profil relativ zvelt si se aseamana, eu
a ul din mormintul nr. 2 al aceleiasi neeropo'e.108
Vasul aehizitionat in 1963 este ingrijit luerat eu mina din past a
mogena. In interior el este de culoare brun-rosiatiea, iar in exterior a
t aeoperit eu un slip negru puternie lustruit eu luciu metalie.
Aproximativ pe linia de maxima dimensiune, vasuI este prevazut
patru masive proeminente de forma patrulatera asezate simetrie. In
Fig. 26. - Vas diD necrofJ')la de la Dezmir. achizit iona t i n 1963 .
H. in AMN, I. fig. 5, pI. I.
66
1. H. CRl$AN
spatiile dintre proeminente in treimea s uperi oara a v asulu i se gasese
patru ornamente in relief de forma unor mari virgu'e.
Dimellsiulli: inaltimea 0,48 m, diametrul gurii 0,25 m, . diametrul maxim 0,38 m,
diametrul fundului 0,16 m, grosimea peretilor 0,01 m.
Analogiile pentru vasul de la Dezmir sint numeroase, dar ne vom
referi numai la acelea care, pe Hnga forma, maniera de confectionare,
prezinta in treimea superioara un ornament in relief de genul de
pe vasul nostru. Asemenea vase au fost descoperite 'la Zimnicea, la Do
unul fragmentar in de la (vezi fig. 13/ 10).
Prin toate elementele sale vasul de la Dezmir se a fi local
apartine fara indoiala populatiei autohtone.
11. Galatii Bistdtei, r. Bistrita, reg. Cluj.
La sud-est de comuna, pe un bot de deal numit "Hrube" se
o necropola de incineratie, din care cu ocazia lucrarilor aqricole, in re
petate rinduri a la iveala ceramica lucrata cu roata sau cu mina.
In anul 1953 St. Danila a executat aici ,un mic sondaj cu care ocazie a
(Iescoperit un mormint de incineratie celtic care continea, pe Hnga vase
de lut doua fibule de fier pe baza carora dateaza mormintul in see.
III- II i.e.n.109
Pe baza materialelor publicate de $t. Danila, din care 0 parte repro
ducem noi (fig. 27) , reiese ca din neeropola de la Galatii Bistritei pro
vine, pe linga ceramica celtica ceramica autohtona lucrata cu mina
de traditie hallstattiana. Din aceasta categorie fac parte strachini mari eu
"umar" drept sau inclinat spre interior (fig. 27/ 1,3) , vase cu profil
aproape drept (fig. 27/2) $i in 0 cana cu 0 toarta (fig. 27/ 4). Cana
e ste de culoare neagra lustruita a fost ingrijit lucrata cu mina. 0 bu
n a analogie pentru exemplarul de la Galatii Bistritei ne este oferita de
o .cana asemanatoare descoperita in de la Poiana.
Ho
0 alta ca
na de acela$ tip s-a descoperit in necropola de la Telita.111 Celelalte
forme sint bine cunoscute in repertoriul ceramicii daco-getice au fost
descoperite in toate necropolele sau cu materiale daco-celtice
din Transivania de care ne ocupam in cadrul lucrarii de fata, ceea ce
ne scute$te de a Ie mai comenta.
Ceramica autohtona descop'eiHa in necropola de la Galatii Bistri
t ei ne da dreptul sa presupunem ca ne gasim in prezenta unei alte ne
cropole de incineratie ce lto-dacica asupra careia vor putea aduee pre
cizari numai sapaturile arheologice pe care intentionam sa Ie facem. Ca
1
0
9 St. Danila, [ llv ell/aml unor mormin/e de incineratie din s ec. IlI- Il[ Le.n., in
AM Cluj, 1955, p. 89- 99. Cele doua fibul e de Her sint de tipul eu partea eaudala ne
legata terminata intr-o mica proeminenta apartin mai degr,a,ba B decit
Latene-ului C pentru car e sint earaeteris ti ee i bule le eu p art2a cauda'la prins a de arc
eu ajutorul unui mie s'au proeminenta:
110 R. Vulpe, i n Dacia, N. S., I, 1957, p. 153, fig. 7/ 1.
111 G. Simion Gh. 1. Cantaellzino, i n Materiale, VIII, 1962, fiq. 6/1.
Pig. 27. -
In cadrul necropole:
tobtona dacica e te
-
12. Ghenci. r . Care

1::."
- -
.-1.
'
La sud de comunc
extragerii nisipului din
ratie din invent a rul Co"
informatiilor pri mite ':t"
cului imediat dUPd
fi descoperit in a ne-
7.eului Raional Carei a
Jatari.le custoclelui, a
parcursul anilor 1958
112 1. H. Cri;;an, in
67
MAT ERIALE DACI CE
Fig. 27. -- Ceramica autohtona din necropola de incineratie de la Galatii -Bistritei
(dupa St. Danila, in A M Cluj, fig. 7. pI. I, III).
jn cadrul necropolei, sub 0 forma sau alta, este prezenta populatia au
lohtona dacica este de pe acum dovedit.
12. Ghenci, r. Carei, reg. Maramure:;;.
La sud de comuna in cuprinsul unei movil e in anul "1958, cu"ocazia
extragerii ni sipului dintr-o cariera, s-au descoperit morminte de incine
ratie din inventarul dirora, am publicat un numar de sapte vase pe baza
informatiilor primite de la colegul M. Rusu care s-a deplasat la fata 10
cului imediat dupa descoperire :;;i a facut chiar un mic sondaj, far a sa
Ii descoperit insa vre-un mormint.
l12
Ulterior examinind colectiile )'1u
zeului Raional Carei am mai gasit un numar de :;;ase vase care, dupa re
latarile custodelui, au fost descoperite in aceeasi cariera de nisip, pe
parcursul anilor 1958 $i 1959 $i achizitionat e de muzeu.
112 I. H. Cri$an, in AMN, I, 1960, p. 100-102, fig. 7.
68 I. H . CRI$AN
l at a de crierea celor sase v ase :
a) Cana eu 0 toarta (fi g. 28/3) de culoare cenw;; iu-inchisa lucrata ell.
r oata din pasta fina. Toarta porneste de sub buza si se termina la uni
rea gitului cu corpul vasului. Ca ornamente cana prezinta un mic briu
in r elief situat sub buza, pornind din dreptu1 inser1iei superioare a tor-
Fig. 28. - Vase di n necropo la de la Ghenci: 1- 2, 4- 6 daci ce lucrat e eu mina;;
3 prefeudal lucrat cu roata.
l ii Si apoi un a1 doilea,
;pu1 vasului la ni velu1 i
Dimensiuni: ,inaltimea 0.
<l iametrul fundului 0,05..! m -
Cana lucrata cu roa'c
i n repertoriul ceramic::
clasiea. Ea se dateaza pe
ornamentatiei in sec. 11
'In necropola de la Tirg.o:
lativ mici cu 0 toart a.
-pasta cenusiu-inchi a
,dreptul insertiei superioa:-_
vine, dupa toate probab'
Atunei cind am pub!"
ca in eadrul movilei
care admitem ca ar putee
i nsa ca vasul descri rna"
matie slnt cu mult mai
-eii prefeudale. Asadar
-eice din sec. III Le.n.
e a prefeudala.
b) Cana ell toarta. supr
Ea este ingrijit lucrata C1...
loare brun-rosiatica acoper
s e pastreaza fragmentar,

Dimensiuni: inaltimea 0, -
m, grosimea peretilo r 0,005
e) Cana. ell 0 toarta
bine pastrat, are gura d.
l oarea canii este cenu_ie
loare galbuie. Cana a 0
h npuritati Si este ornOll.'t:""'u;.,
Dirne'ns iuni: inaltim a
diametrul fur.dului 0,032 rr.
Din punct de \ ede e
vazute eu cite 0 toarta
deseoperite in necrop c
pitolul I (p. 21). Aici :l
-de o forma locala eu
d) Vas eu profiI a
<: u pete de culoare
:110 Gh. Di aeon., T
CVLIII, 3.
114 AMN , I, p. 1 _
MATERIAL: D Acr CE
---------------------------
69
\ ii $i apoi un al doilea, flancat de cite doua hnii adinci te, situat pe cor
p ul vasului la nivelul insertiei inferioare a tortii.
Dimensiuni: ,inaltimea 0,104 m, diame trul gurii 0,07 m, dia met rll l maxim 0,095 m,
diame trul fundului 0,054 m, grosimea peretilor 0,005 m.
Cana lucrata cu roata din necropola de la Ghenci , nu se incadreaza
i n repertoriul ceramicii daco-getice din faza I-II$i nicL in cel din faza
clasica. Ea se dateaza, pe baza formei, a tehnicii de confectionare $i a
ornamentatiei in sec. II- IV e.n. Analogii pentru cana noastra intilnim
In necropola de la Tirg$or unde s-au descoperit cani de dimensiuni re
lativ miCi cu 0 toarta, in genul canii de la Ghenci, lucrate cu roata din
v asta cenu$iu-inchisa $i ornamentate cu mici briuri in relief situate in
dreptul insertiei superioare a tortii, sub buza.ll3 Cana de la Ghenci pro
vine/ dupa toate probabiliti'itile, dintr-un mormint de inhumatie.
Atunci cind am publicat vaseIe din necropola de la Ghenci spunearn
in cadrul movilei s-au descoperit $i morminte de inhumatie despre
care admitem ca ar putea fi contemporane cu eele de incineratie.
114
lata
insa ea vasuI deseris mai inainte ne dovede$te ea mormintele de inhu
matie sint eu mult mai tirzii deeit eele de ineinerat ie $i ea / apartin epo
cii prefeudale. A$adar, la Ghenei pe linga mormintele de incineratie da
-ciee din sec. III Le.n. s-au deseoperit $i morminte de inhumatie din epo
ca prefeudala. .
b) Cana eu toarta suprainaltata (fig. 28/1) descoperita in anul 1959.
Ea este ingrijit lucrata eu mina din pasta eu put ine impuritati, de eu
10are brun-ro$iatiea aeoperita in exterior cu un slip U$or lustruit. Cana
s e pastreaza fragmentar, in sensul ca Ii lipse$te eea mai mare parte a
t ortii. .
Dimensiuni: i llaltimea 0,074 m, diametrul gurii 0,086 m, di a met rul fundului 0,025
m, grosimea p e r etiLor 0,005 m.
c) Cana eu 0 toarta (fig. 28/2) descoperita in anul 1958. Vasul este
bine pa.strat, are gura larga, corpul bombat $i 0 toart a suprainaltata. Cu
]oarea canii este eenu$ie acoperita in exterior eu un slip lustruit de
l oare ga.lbuie. Cana a fost ingrijit lucrata cu mina din pasta cu putine
jmpurita.ti $i este ornamentata pe corp cu caneluri paralele U$or adincite.
Dime'l1siuni: inaltimea 0,055 m, diamet rul gurii 0,075 m, diamet rul maxim 0,09 m,
<l iame trul fur..dului 0,032 m, grosimea pe retilor 0,005 m.
Din punet de vedere tipologic eele doua cani lucrate cu mina $i pre
vazute cu cite 0 toarta suprainaltata (b- c) se incadreaza in tipul eelor
descoperite in necropola de la Ciume$ti pe care Ie-am comentat in ea
pitolul I (p. 21). Aici nu ne mai ramine decit sa repetam ca este yorba
-de 0 forma locala cu antecedente care merg pina i n epoca bronzului.
d) Vas eu profil aproape drept (fig. 28/4) de culoare cenu$iu-neacrra
'Cu pete de culoare mai deschisa ajungind pina la brun-qalbuie, luerat
Wi Gh. Diaconu, Tirg$or. NecropoJa din secoJeJe lII-IV e.n., 196.
fJl. CVUII, 3.
114 AMN , I, p. 102.
..
____________________________I.__H_._C_R_ I$_A__N_____________________________
eu mina din pasta eu multe impritati. In exterior este acoperit cu un
slip U$or lustruit. Muehia buzei est e taiata drept, iar fundul neprofilat.
In treimea superioara vasul este ornamentat eu patru proeminente alun
gi te a$ezate obli c. El a fost deseoperit in anul 1959.
Dimensiuni; Inaltimea 0,12 m, diametrul gurii 0,10 m, diametrul fundului 0,086 m,
gr osimea p e retilor 0,007 m.
e) Vas ell prom aproape drept (fig. 28/5) descoperit in anul 1958.
EI este de culoare 5i a fost lucrat cu mina din pasta cu
multe impuritati. Si aeest v as are muehia buzei taiata drept fundul
neprofilat. La mica distanta sub buza v a suI este ornamentat cu un briu
in relief cu alveole.
Dimensiuni; inii ltimea 0,175 m, diamet rul gurii 0,15 m, diametrul fundului 0,11 m,.
grosi mea pe re tilor 0,012 m.
Vasele cu profil aproape drept, lucrate cu mina din pasta impura
de buna calitate, carora Ie apartin eele doua exemplare descope
r ite in neeropola de la Ghenci , sint bine eunoseute in repertoriul cera
micii daco-getice din faza I 5i II 5i Ie-am comentat pe larq atunci d nd
am discutat ceramica dacica des coperita in de 1a
(vezi p. 25).
f) Vas (fig. 28/6) de culoare acoperit in exterior cu
Un slip puternic lustruit. EI a fost ingrijit luerat eu mina din pasta eu
ci estule impuritati este ornamentat imediat sub buza eu patru mici pro
eminente conice- aplati zate. Muchia buzei este taiata drept, iar fun
dUl este neprofilat. Vasul a fost descoperit in anul 1959.
Dimensiuni: Inalti mea 0,22 m, di ametrul gurU 0, 20 m, diamet rul fundului 0,11 m,
grosimea p e re tiJor 0,001 m.
Vasul descris mai inainte apartine din punct de vedere tipoloqic
mai degraba vaselor in forma de clopot decit celor eu profil aproape
drept. Pentru aceasta incadrare pledeaza s i di mensiunile re1ativ mari
al e v asului. Oanalogie ,pentru v asul de la Ghenci 0 constituie 0 urna
.din necropola de la Telita' care este de aceea5i forma 5i este ornamen
tata cu proeminente coniee aplatizate situ'ate imediat sub buza.l15
la Ghenci s-a descoperit intimplator 0 necropola de inci
neratie din care in Muzeul din Carei se pastreaza 12 vase, intreqi sau
fragmentare, lucrate cu mina sau la roata. Vasele lucrate cu mina sint
de autentica factura loeala dacica, de tradi1ie hallstattiana, bine cunos
cute in repertoriul formelor ceramicii daco-getice din faza a II-a. Vasele
cu roata sint de factura celtica, atit ca forma cit 5i ca tehnica de exe
cn-tare. Ve baza acestora am datat necropola de la Ghenci 'in sec. In
Le.n. Din pacate nu putem amanunte in legatur a cu ritul funerar fiind
Yorba de 0 descoperire fortuita . Ar putea fi yorba de 0 necropola cu
, urne judecind dupa vasele de dimensiuni rel ativ mari care se pastreaza
in Muzeul din Carei, dar nu este exclus sa fie vorba de 0 necropol a Cll
Jl5 G. Simion ;;i Gh. 1. Cantacuzino, op. cit. , fig. 3/6.
gropi , Uira urne Y6 Ra p
pe baza unor sapaturi = "
Faptul ca in necropo a
cloar doua vase de factu a
sa atri buim cC
Pe Hnga mormintele de
descoperite 5i mor minte
coleclii ale muze
sec. III--IV e.n.
14. r. Odor e
La locul numit lICe
lallluririi t ezaurul ui pre e
descoperite fragmente ce
celtica lucrate cu roata.
15. Medias, r. edia-
In doua puncte de pe
a d incite in pamint care c
si ceramica celtica lucra
t ona intrece cu mult , din
16. r. Tir _
Cu ocazia sapaturilo
dala de aici, au fo t de:::co
t arul lor cerami ca auto
de factura celtica lucra
celtice. Ceramica celtica
tohtona nu
116 M. Macrea i
la Ghenci In seria celor e
J1 7 K. Horedt i
op. cit ., p. 55 nr. 2.
118 1. H. ' .
35--40; K. Hored!, In Iud
110 K. Horedt , in Cl\
V , 1954, p. 198--226; in
Ia al fost initia; <Ii!.
In ultima sa luna re K H
i. e.n. , in principal, pe baza
slst e mului cronologic a
de la apar tine fa .Ii
ea t rebuia C'Iaiata Ja
s ec. II i.e.n ., dupa
J. FHip. Ce rami c a foare
descoperiUl in a (>Za'
ci a se da'tea,za in sec. III
1962, 1. p. 22--47.
MATERIALE DACICE
fara urne.1l6 Raspunsul la aceasta problema nu poate fi dat decit
pe baza unor sapaturi sistematice, sau a unei descoperiri bine obser at e.
Faptul ca in necropola de incineraiie de la Ghenci s-au descoperit
doar doua vase ere factura celtica Si 10 de evidenta factura locala, ne in
ci reptatesie sa atribuim aceasta necropola populatiei autohtone daciee.
Pe llnga mormintele de incinemiie, in cadrul aceleasi movile, au fost
descoperite si morminte de inhumaiie care pe baza unui vas pastrat in
a celeaSi colecjii ale muzeului din Carei sc datea78 in epoca prefeudaUi ,
sec. e.n.
" .
14. Firtu$u, r. Odorhei, reg. Mures-Autonoma Maghiara.
La locul numit "Cetate" in anul 1959 s-au flieut sapatm;i in vederea
tezaurului prefeudal descoperit aici. eu aceasta ocazie au fost
descoperite fragmente ceramice dacice impreuna cu altele de factura
celtica lucrate cu roata.1l7
] 5. Medias, r. Medias, reg. Brasov.
In doua puncte de pe tedtoriul orasului s-au descoperit locuinte
adincite in pamint care coniineau ceramica autohtona lucrata cu mina
si ceramica celtica lucrata cu roata. In ambele cazuri ceramica autoh
tona intreee eu mult, din punet de vedere cantitativ pe cea celtica.l18
16. More5ti, r. Tlrgu reg. Mnres-Autonoma Maghiara.
Cu ocazia sapiHurilor efectuate In marea asezare din epoea prefeu
"ala de aiei, au fast descoperite Si sase bordeie care contineau in inven
tarul lor ceramica autohtona lucrata cu mina in asociere cu eeramica
le factura celtica lucrata cu roata precum si citeva piese de podoaba
celtice. Ceramica celtica este cu mult mai putin numeroasil. dee::H eea au
tohtona si nu este prezenta' in toate bordeiele-' deseoperiteY9
116 M. Macrea M. Rusu, in DaCia, N. S., IV, 1960, p. 225 Ineadreaza neeropola de
la Ghenei In seria eelor de tip Porolissum fara ume. ' _
117 K. Horedl co/., in Materiale, VIII, 1962, p. 639, fig. 5/ 24, 25, K. Hored!,
op. cit ., p. 55 nr. 2. - -- , -
J I8 1. H. Noi cercetari arheologice Ja in AMM, 3, 1955 1956, .p.
5-40; K. Horedt, in Studien aus Alteuropa, II, 1965, p. 56.
IJ. K. Horedt, In SCN, III, 't952, p. 328 344; SCN, IV, 1953, p. 275-306; SCIV ,
,-, 1954, p. 198 226; in Studien aus Alteuropa, II, 1965, p. 68-73. Aseza'rea daeiea de
,a Mor es ti ill fosl initial dat ata de K. Horedt in sec. III-II i.e.n., i n jll'rul anului 200.
m u-ltima sa Iucrare K. Horedt ooboara datarea inijiala, reducind-o numa i la sec. II
I.e.n., In prine1pa,1, pe baza datarii fibul,elor de tip Dux liirzii ,tacuta de J. Filip. Asupra
I temului eronologic a IUJi J. Filip vezi notele 81, 83. Dupa parerea noast ra
[Ie la apartine fara niei 0 Indoj'ala C, li nsa, In cronologi e absoluta,
a tr ebuia aatala Iia s,ec. III sau lneeputul sec. II i.e.n. niq d eeum la fir
itul sec. II i.e.n., dupa cum ar indica-o fibula de tip Dux t irzi u dupa eronologia lui
. Fillip. Ceramica foaiJ1t e asemanil'toaTe, am put ea spune id ent i-ca, e u eea, de la
-e Ii, descoperita in de la Libkovice, r. Teplice pe teritori ul R. S. Cehoslo\'a
.a se da'teaza in sec. III 'i.e.n., pina J.a inceputul sec. II , M. Za potoeky, in AR, XI\-,
1962, 1, p. 22 47.
--------------------------
,
r. H.
72

17. Sanisliiu. r. Carei, reg.
Pe teritoriul comunei, la numit "Capela catolica" au
tarie", in anul 1965 s-a dezvelit 0 necropola celtica biritualaPO $i in ea
drul aeestei neeropole, care inca n-a fost sapata in intregime: prezent a
populatiei autohtone este dovedita prin ceramiea loeala lucrata eu mi na
deseoperita in mormirtte de ineineratie. Astfel de ex. in mormintul nr.
9 pe linga einci vase lucrate eu roata de evidenta facturaeeltied s-au
deseoperit trei vase daciee J uerate eu mi na.
a) (fig. 29/1) eu 0 toarta suprainaltata, lucrata eu mina
din pasta de buna cali tate. Ea este de euloare eu pete de nuan
l a inchisa s-a piistrat lntreaga. are muehia buzei taiat a drept ,
iar fundul neprofilat Toarta in seetiune este patrulatera.
Dimensiuni: in.altimea O,107 . m, diametrul gurii 0,118 m, diametrul fundului 0,085
m, grosimea peretilor 0,006 nl.
b) Cana (fig. 29/2) eu 0 toarta putin suprainaitata foarte rau eon
servata. Se pastreaza doar toarta 0 parte din jumatatea superioara.
Ea .a fost lucrata eu mina din pasta eu muIte impuritati.
(
Dimensj uni: diametrlll gurii 0,056 m.
c) Vas mare (fig. 29/3) eu gura larga pinteeele bombat lucrat ell
mina din pasta de buna ealitate. In interior el este de euloare brim ro
iar in exterior a fost aeoperit eu un slip puternic lustruit de eu
loare neagra. In treimea inferioara vasul prezint a patru proeminente eo
nice aplatizate de dimensiuni reduse, iar pe linia de unire a gitului ell
eorpul. patru butoni in relief. .
Dimensiuni: inaitimea 0,35 m, diametrul gurii 0, 20 m, diametrul maxim 0,30 m,
diametrul fllndlllui 0,14 m, grosimea 0,001 m.
Ceasea eu toarta suprainaltata are originea in mediul local tim
puriu hallstattian reprezinta 0 eontinuare, fara Sa fie modifieata a
de forma tehnica de lueru din perioada seitiea. Bune
analogii pentru exempiarul din neeropola de Ia Sanislau ne stnt oferite
de eu 0 toarta suprainaltata din perioada scitiea de la Cipau.,
;"au Oradea.
l2l
Cana eu 0 toarta apartine din punet de vedere tipoloqie eanii des
coperite in necropoia de la Apahida in' legatura eu care am diseutat ori
ginile analogiile aeestei forme.
Vasul mare din punet de vedere tipologie es'i e dezvoltat din vasul
mare bitroneonie eu proeminente eonice aplatizate. Deci. toate eele t rei
forme apartin unor tipuri de vase locale bine eunoseute in eeramiea da
din faza a II-a. Ceramiea autohtona din mormintul 9 de la
SanisHiu descoperita eu alte cinci vase eeltiee lucrate eu roata, vine sa
1200 Informatiil e asupra acestei descopeTki 'inedite p ermlSl.l.Ill.ea de a p ublka
ei l-e v,a piese Ie daJtorez colegll illi Vlad c.are a condus s apMllril e ,lui I. Nemeth!
de loa Muzell,1 Carel.
121 I. H. Ceramica daco-geti cd, VIII, 9, 13, 18.
Fig. 29. -- Vase a"
73
MAT ERI ALE DACICE

o
()
I
I
t
J
Fig. 29. - Vase daciee l uera te eu mina din mormintul nr. 9 al necropo.,.o de :3
San.isliiu.
I H CRISAN
74
lle dovedeasea inca 0 data eontemporaneitatea eel or doua eategorii de
eera miea, dcea aeeasta dovada mai era nevoie sa fie faeuta.
18. r. reg. Hunedoara.
L'l punetul numit "Podul Pripoeului" de pe malul riului in
anu! 1Q60 s-a deseoperit 0 de lunga durata. Intr-un bordei s-a
gasi t eeramiea autohtona lucrata eu mina in asoCiere eu eeramiea eel
ti ea ]ucrata eu roata.122
19. Sf. Gheorghe, com. Iernut, r. reg. Ma.
ghiara.
In anul 1960 eu ocazia unui sondaj de verifieare s-a deseoperit 0
8sezare eu eeramiea autohtona lucrata eu mina eu foarte putine cio
buri eeltice lucrate eu roata. A fost dezvelit in intregime un sinqur
bordei.
w
20. Valea lui Mihai, r. Marghita, reg.
[n punetul de hotar numit "Gorove" s-a deseoperit 0 neeropola ' de
i ncinerajie ce:Uca din care in Muzeul Regional din Oradea, pro
venind din fosta colectie Andrasi, se pastreaza mai multe vase obiecte
de metal. Printre aceste materiale figureaza 0 fibula de bronz de tip
Dux tirziu (fig. 30
1
1 Col. Andrasi inv. nr. 475) 0 strachina lucrata Cll
mina.
Strachina (fi g. 30/2 Col. Andrasi inv. nr. 947) are buza rasfrinta
in exterior, este de culoare cenusiu-bruna eu suprafat a acoperita cu slip
l ustruit :;; i a fost luerata cu mina din pasta eu putine impuriUJti.
Dimensi ni: Inalt im" a 0.084 m. diametrul gurii 0,21 m, diame tru: fundului 0,086 m,
grosimea peretilor 0,007 m.
Fi bula de tip Dux terminata intr-o sfera cu partea eaudala lipita
de arc dateaza necropo' a in Latene C, iar in cronologie absoluta, dupa
pa rerea noastra, in sec. III-II i.e.n.
Pe baza straehinii lucrate eu mina care apartipe yariantei 2 stabilita
pentru strachinilede la care reprezinta fa'ra indoiala 0 forma
locala, putem presupune prezenta populatiei autohtone dacice in ea
drul necropolei. Fiind vorb3 de 0 descoperire IntimpliHoare in care nu
s-au facut sapaturi sistematiee, deocamdata nu putem face mai multe
precizari niei in legatura cu numarul mormintelor deseoperite, nici cu
<ltribuirea etnica sau amanuntele ritului funerar, ori precizari mai exac
t e din punet de vedere cronologic.
In interiorul eomunei sLanume_ in .gradina locuilorului Cri$an s-a
descoperit 0 eontemporana eimitirului ce' tic din care in eolec
ti a Andrasi se past rau fragmente ceramice lucrate cu rcata de tip celtic
descoperi te impreuna eu fragmente daciee lucrate cu mina.
124
f2! K. Hared! , in Stuciien, p. 59.
125 Ibiciem, p. 60 infa rrnati i M. Rusu.
11. Taal e informatii Je privind descopeririJe de ].a Va ea lui Mihai Ie dalorez
amabilitatii colegului M. Rusu carui-a Ii apartine desenul fi bul ei.
Fig. 30. - Piese din n ecropo:a
de ti p Dux
- 21. r. Bi tr i a
Pe teritoriul aeest ei ,
de traditie hallstattiana . (
celti c luerata eu roat a.l"
La capatul ' acestui ca'c
publicat reper
v ania
126
din care noi am :..
riri de materiale celti ee
a eelea in care s-au dese')
Anali za materi alelor
pentru prima oara IE
timp, comporta impor t an
t oric. Prima dintre ace tea
125 K. Hored!, i n op. c.
126 K .Hored!, op. cit.
75
MATERIALE DACICE
)
Fig. 30. - Piese din n ecrQPola de incinerafie de la Valea lui MihaL 1. Fib ula de bronz
de t ip Dux ti rziu. 2. Strdchina lucrata cu mi nd
- 21. r. Bi strita reg. Cluj.
Pe teritoriul acestei localitati in anul 1963 s-a descoperit ceramica
de traditie hallstattiana lucrata cu mina in asociere cu ceramica de tip
celti c lucrata eu roataP5
La eapatul catalog tinem sa mentionam ca tov. K. Horedt a
pUblieat recent un repertoriu al Latene in Transil
v ania
126
din care noi am luat numal acele localitati care aveau descope
r iri de materiale celtice in asociere cu cele autohtone Ie-am omis pe
aeelea in care s-au descoperit numai materiale daciee.
IV
CONCLUZII
Analiza materialelor prezentate, dintre care cele mai multe se pu
blica pentru prima oara, rezultate ale eercetarilor intreprinse in ultimul
limp, comporta importante eoncluzii cu implieatii multiple de ordin is
t orie. Prima pintre aeest ea $i dupa parerea noastra, cea mai import anta
Us K. Horedt , in op. cit. , p. 63.
126 K .Horedt, op. cit.
I. H. CRI$AN
e te aceea ca In majoritate a necropolelor celtice desco
per ite pin a acum pe teritoriul Transilvaniei. prin sapaturi sistematice
' au prin, descoperiri fortuite se poate dovedi prezenta elementului etnic
autohton dacic alaturi de cel celtic. \prezenta dacilor in cadrul cimitire
l or celtice. poate fi sesizata pe baza cera.micii autohtone lucrata cu mina
in mahiera hallstattiana Iocala tinem sa. subliniem ca este yorba de
forme hine cunoscute in repertoriul ceramicii daco-getice perpetuate
uneori neschimbat, alteori evoluate, din perioade mult mai vechi, forme
care au originea in fondul hallstattian timpuriu local sau mergind
uneori chiar pina in epoca bronzului.
Pe Hnga ceramica lucrata cu mina la separarea elementului dacic
de cel celtic se adauga anumite particularitati deosebitoare ale ritu
lui funerar. de exemplu in necropola de la s-a putut stabili
ca autohtonii daci se incinerau, iar resturile incineratiei Ie depuneau in
ume, pe cit a vreme celtii foloseau ambele rituri. al inhumatiei al in
cineratiei, dar atunci cind este yorba de resturile provenite de la arde
Tea mortului ele se depuneau direct pe sol. intr-o groapa putin adinca.
Alaturi de oasele arse se ofrande din care nu cea de car
ne, pe cita vreme la toate mormintele cu urna acestea lipsesc.
Jucru se constat a in necropola de la Apahida unde dupa cit , se pare
autohtonii depun resturile incineratiei in ume, iar celtii Ie
<iirect pe sol in gropi putin adinci alaturi de care, ca in necropola de
la depun ofrande intre care slnt prezente cele de carne dove
dite prin oasele de animale descoperite. Necropo'e celtice in care pre
zenta populatiei autohtone este dovedita pe baza de sapaturi bine ob
servate 3au sesizata numai pe baza unor materiale descoperite intimpla
tor se cunosc de la: Apahida, Arad-Gai, Archiud, Blaj, Dez
mir, Galatii-Bistrilei. Sanislau sau Valea lui Mihai. Ca situatie geogra
fica necropolele celto-dacice sint raspindite pe intreg teritoriul Transil
v aniei, ocupind spatiul aferat grupei sudice, cit pe cel al grupei de
nord stabilite de 1. Nestor126 (fig, 31),
Daca atribuirile etnice se pot face cu destula certitudine, cele de
ordin cronologic, mai cu seama in cronologie absolll:ta, intimpina serioa
se dificultati. Aceste dificultati rezulta din greutatea stabilirii cronolo
giei Latene-ului in general cu diferitele sale etape la care se adauga in
certitudini rezultate de pe ,urma faptului ca muIte dintre necropolele
discutate se cunosc din descoperiri intimplatoare nu indeaiuns observa
te, lipsindu-ne in acest fel de unele indicii deosebit de pretioase. La
acestea mai trebuie' sa adaugam ca aproape nici una dintre cele noua ne
cropole cunoscute pina acum n-a fost cercetata sistematic i n intregime,
privindu-ne astfel de posibilitatea de determinarea cronologica a spa
tiului de timp' in cine ele au functionat. Asemenea precizari au va
loarea lbr in elucidarea problemelor istorice pe care Ie ridica. Ca necro
i-'olele celto-dacice existenta pe parcursul unul rastimp,
poate de un secol ori mai mult, ne-o indica descoperirile de la Ciu
m I. Nest or, in Dacia. N. S,. VII- VIII, 1937- 1940. p. 172-182.
C/
<
o

"
'\""

IS'
LEGENDA
NCROPOLE cnro -DACIC
DAClC
OACICE
o CELTIC/:
Q
Q"
1l

'?
-\,
......,.
...
" OJ./'"'

<,
.(\
c-
O
U'
<
"9
"9
0 00 fl't)lC_
Q
p
8
u
l G' A
R
A
riO, 3 1, - II ,ill" d" <I lll't'I' o pOIC' l or $i ell material e eeltice dg ciee din Transilvqni(l,
:;::
>
>-:l
M
!Jj

M
tJ
>
o
H
o
M
-.J
-.J
I. H.
mesti . In acelasi sens p;edeaza si numarul relativ mare al mormintelor
necropolei de la Apahida.
In ce priveste datarea necropolelor in discuti ; , l a cele mai multe
di ntre ele este greu de precizat., fiind yorba de descoperiri intimpl atoa
r e ;;;i nu de necropole sapate sistematic in mod exhaustiv, deci sa poata
fi precizata perioada lor de inceput ;;;i de sfirsit. De exemplu in c; adrul
necropolei de la Apahida se cunosc pina acum aproximativ 72 mormin
te, dintre care doar 21 provin din sapaturL sistematice si e ste in afara
oricarei indoieli ca necropola n-a fost inca epuizata. Cutoate aceste a
.. datori sa incercam atribuiri cronologice pe baza datelor ce ne
stau la inc/emIna. Incercarile noastre pot sa nu intruneasca. accept area
unanima a cercetarilor problemei si se vor dovedi valabile sau false,
in urma noilor cercetari intreprinse, fie in cadrul necropolelor , fie
atunci dnd vor fi definitiv stabilite etapele Latene-plui auropean" In
p recizarile cronologiei, relative sau absolute, inerent am fost obligati sa
ne raliem unora dintre sistemele cronologice existenle ce ne-au fost ac
cesibile. Poate ca nu este nici aici de prisos sa mentionam ca, dupa pa
r erea noastra, cronologia preconizata de J. Filip este mult prea cobo
r ita . Daca am accepta acest sistem cronologic si I-am aplica i n mod con
secvent, ar trebui sa admitem ca necropol ele celto-dacice di n Transil
vania, aproape in exclusivitate, dateaza de la sfirs itul se c. II sau chiar
de 1a inceputul celui urmator. Or, in toate necropolele discutate cera
mica autohtona isi pastreaza inca caracterul net hallstattian, iar i n ase
zarile contemporane, obiectele de fier sint in ca rare , iar uneltele din
acest Iliet al lipsesc aproape cu desavirsire. Deci, cultura material a da
dca nu este inca pe deplin formata. 0 asemenea concluzie nu poate fi
declt gresita , deoarece este astazi limpede ca in sec. I i. e.n. cultura ma
teriala daco-getica este formata, intrunind toate cara cteristicile unei
cultllri de tip Latene.J28
AdmitiIld crnnol ogia lui J. Filip si aplicind-o consecvent la descoperiri
Ie din Transilvania ar trebui sa conchidem ca Burebist a a trait i n prima
Jumatate a sec. I e.n. sau ca intreaga cultura material a daco-getica s-a
format undeva In alta parte cu totul independent de acest t eritoriu si a
fost apoi la un moment dat adusa, gata format a in Transil v ania. Absur
ditatea m;.or atari ipoteze ce contravin nu numai loqicei istori ce ci si
datelor concrete multiple pe care Ie avem astazi se impun de la sine si
ne scutesc de comentarii.
Asadar, pe baza altor sisteme cronologice dedt cel al lui J . Filip
putem conchide ca unele dintre necropolele celto-daci ce t ransi1v anene
se dateaza in faza Lalene B2, dupa cronologia lui W. Kramer
l20
, iar cele
mai multe apartin Lat'ene-ului C. Nu este exclus ca unele necropole
atribuite LatEme-ului C sa fi inceput in faza antenioara .
. Trans punind cronologia relativa in cronologie absoluta am ajunqe
128 In legatura eu aeeasta p erLoada v ezi magistrai,a sInteza a aead. C. Daieovici u
i n I s/aria Romdniei , I, 1960, p. 268-285.
129 Germa nia, 40, 1962, p. 306.
Locuirea ac
menea, din plin do
p at runde aiei icz
ri ri le ar heologice
ace
looate izYoare.e
133 Despr
eoviciu, in Rap
p. 120.
1.lJ Istor a
135 K. 10
XII, 1962, 1, P. 2:!--
M AT ERIALE DACICE
pentru dat area necropole1or celto-dacice din Transilvania, in linii mari,
int r e sfi r$itul sec. IV $i inceputul sec. II Le.n.
o alta concluzie care se desprinde din analiza necropolelor celto
dacice este aceea ca inca de la venirea lor , celtii s-au amestecat cu
populatia autohtona.
Necropole $i a$ezari in care s-au gasit asociate materiale celtice cu
c erami ca de traditie ha llstatti ana intru totul identica ce'ei din Tran il
v ania, s-au descoperit $i in spat iul invecinat dinspre vest, in cimpia din
t re Tisa $i Dunare, in Ungari a de azP30 sau in Slovacia, in R.S. Ceho 10
vacial31. Parerea noastra est e ca $i in cazul acestor a, ca i in Transilva
ni a , ne gasim in prezent a unui amest ec etni c celto-dacic.
Ca teritoriile respective au fost locuite de daco-geti ne este dovedit
de izvoarele liter are, incepind cu Iulius Caesar, care scrie pe la mij locul
sec. I Le.n., precum $i de alte descoperiri arheologice132. A$ezarea daci
lor ne aceste teritorii n-a avut loc in sec. I al erei vechi, cind sint at es
tati . istoric ci cu mult inainte. In acest sens pledeaza 0 indicat ie a lui
Ptolemaeus (Geographia, II, 11 $i 15) care ami'1te$te aici localit atile . i
t riburile cu nume dacice Singone, Racatae $i Racatriae.
133
In Slovada centrala $i estica locuirea dac o-getica in sec. I i.e.n. este
dovedita de numeroase descoperiri facute mai cu seama in ultima vreme.
Locuirea daco-getilor in cimpia dintre Dunare $i Tisa est e , de ase
menea, din plin dovedit a am pentru sec. I i. e.n. cit $i mai t irziu cin d vor
patrunde aid iazigii. Daco-getii in sec. I i.e.n. sint dovedit i de descope
ririle arheologice, Ca de ex. a$ezarea de la Budapesta-Taban, chiar $i
mai spre vest.
Despre caracterul dacic al coltului nord-esti c al Pannoniei ne stau
marturi p descoperirile arheologice de caracter geto-dacic (podoabe de
a rgint $i ceramica) $i eventual 0 inscriptie din Bri getio i n care se vor
lJe$te de un "interprex dacorum" . Acad. C. Daicoviciu dupa care am
r eprodus paragraful de mai SUS
134
presupunea ca v echimea elementului
etni c daco-getic in Slovacia $i nord-estul Pannoniei poate fi mai vechi
decit sec. I Le.n. Izbitoarea asemanare existenta intre necropolele $i' a$e
zaril e
135
cu materialele dacice $i celti ce descoperite in spat iul geoqr afi e
la care ne referim, eu cele din Transilvania fac dovada ca dacii los;:ui au
acest spat iu cel putin inca de pe la sfir$itul sec. IV Le.n.
A$adar, 0 alt a concluzie important a este aeeea ca necropolele cel
130 I. Hun)l1adi, in Diss. PQ'nn., ser. II. nr. 18, Buda pes t, p. 57- 58, pI. III-V.
131 B. Benadik, in A SM, I, 1964, p. 85- 92; L, J ansova, Hallslall -Lal ene-Brand
gruber bei Stary Krin, Bahmen, in A R, XII, 4, 1960, p. 496, fi p. 170.
m Cf. C. Daicoviciu, i n I sl or ia Romaniei, I, 1960, p. 263-266, care a adulldt
toact:e ,izv oa rele privin d gTaffit ele dacilor.
n3 Despre locui rea dacilor i n. sud ul Slov a aiei i nain te de sec. 1. i.e.n. vezi C. Dai
covkiu, i n Rapport s du Xl-e Congres Int ernati onal des Sciences Hist oriques, 1960,
p. 120.
134 I s/oria Rominiei, I. 1960, p. 264.
135 K. Motykova - Sr eddrov1a , in AR, XI, 1959, 2, p. 192; M. Zapotocky, in AR.
XII, 1962, 1, p. 22-47; V. Vokolek, in AR, XIV, 4, 1962, p. 572.
1. H . CRI$ AN
80
to-dacice de tipul celor din Transilvania dovedesc locuirea
cimpiei dintre Tisa Dunare precum a Slovaciei de catre daci cel
putin din Latene-ul mijlociu. Ei int autohtonii teritoriilor in discutie,
d upa cum crede M. Dusek, inca din perioada finala a Hallstatt-ului.
136
In afara de necropolele celto-dacice din Transilvania se cunosc
n ecropole de incinera\ie care pot fi puse cu destula certitudine, exclu
siv pe seama autohtonilor daci. In acestea materiaIe celtice sint foarte
putine se rezuma la podoabe, ca in cazul necropolei de 1a Cepari sau
1a citeva vase, in necropola de 1a Ghenci. Materialele celtice, podoabe
s au ceramica, dacii Ie-au procmat, desigm, pe calea schimbului.
In ce datarea necropolelor exclusiv dacice precizarile res
t rinse sint destul de dificile implica un anumit grad de probabilitate.
N ecropola de la Cepari dateaza, dupa parerea noastra, din jurul anului
300 Le.n. Ea inceteaza existenta, poate, cu putin inainte de stabilirea
cellilor in Transilvania sau la scmt timp dupa aceea. se explica
l ipsa totala a ceramicii celtice lucrata cu roata din cele mormin
te descoperite pina acum.
Pentru necropola de la Ghenci indiciile cronologice ne sint date
doar de cele doua vase celtice descoperite, pe baza carora nu se pot face
p recizari exacte. De aceea am datat necropola vag in sec. III Le.n.
Fara indoiala ca numarul necropolelor autohtone se va inmulti pe ma
sura intensificarii cerceUjrilor privind aceasta perioada.
. Existenta necropolelor mixte celto-dacice dovedesc far a putin\a de
tagada, mai bine poate declt ori care alta. categorie de izvoare, coexis
t ent a sau poate mai exact spus convietuirea a celor doua ele
mente etnice. Aceasta convietuire se va solda pina 1a urma cu dispari
tia celtilor in masa autohtonilor. Dacii au fost far a indoiala cu mult mai.
decit celtii, daca am judeca dupa numa.rul mormintelor
celtice raportate la cele ale autohtonilor cunoscute pina acum, ar trebui
Sa conchidem Cd cellii au fost i n majoritate. Ca nu este nici pe departe
vine sa ne-o dovedeasca numarul contemporane cu ne
c ropolele celto-dacice pe care Ie astazi.
o alta concluzie importanta este aceea ca pe teritoriul Transilva
n iei nu s-au' desco'perif numai necropole cu amestec de materiale celti
Ce dacice ci clintre care unele au fost cercetate prin sapa
t mi sistematice, ca cele de la: Berea, Bistrila, Cicir, Cluj-So
sau Sf. Gheorghe-Iernut. Se impune insa
o precizare anume ca pina acum nici una dintre acestea n-a fost sa
pata in intregime ca din cele mai multe s-au dezvelit doar citeva bor
cteie. Cu toate acestea consideram ca nu sint premature concluziile de
duse in actualul stadiu al cercetarilor.
Se impune in primul rinel concluzia la care am ajuns ca in toat e
cunoscute cantitatea materialelor e1acice este in
majoritate fala de cele celtice. Acest fapt ne asigura atribuirea
136 M. Dusek, in AR, 14, 1962, p. 624; K. Horedt, i n Stud}en .. . , p. 74.
l or pe seama populatie: c
unde materialele c
cice, ceea ce duce la co_
Ti.i Insa i:.. c
dei s-a descoperit cer amic
ca , lucrata eu mina in man
fapt care face sa nu rna:
dacic nicidin asezarea de
$i aici 0 eonstatare ca in
meroase obiecte de me'a
asezari numarul ace tora e
de pocoaba.
Din eadrul a$ezarii de
nic autohton si pentru :,0"
pola ciin veeinatat e in Cc.
de orke indoial a , do\-ed.
a$ezarilor daeice , cit
v edere etnic a u n or loc
a produselor eultmii mao
nu poate fi facut a. AcHe
mesti eare are in inven-
unui da.::: inver un
de ceramica celtica
niea trebuie sa se tina _C'
rala a roaterialelor pe
discutie.
Pe baza analizei rna
descoperit amestecul ee
sl din analiza
unei eonvieluiri intime -
Daca ar fi y orba
autohtoni soar putea -p
oare tata de cele a e
Dar, existent a in
eviclent inferiOar a cali -c.
inainte sa nu mai fi e p_a
produse celtice cit i ca
tohtona nu poate fi exprc
coexistent a ce pre upu to" ...
Numarul r81ati\- rna
hia inten a I
e xpliea asimilarea nOUl
zie importanta.
Din materialele dae e
eropola. de la Ciumest i -a
proprie :;;i specifica pr odL'
81
MAT E RIALE DACI CE
lor pe seama populatiei autohtone. Excepjie face a ezarea de la Ciu
unde materialele celtice sint cantit ativ uperioare fata de cele da
cice, ceea ce duce la concluzia apartenenjei pe eama celtilor a
ri i Insa in cazul acestei a tr ebuie pu ca in fiecare bor
dei s-a descoperit ceramica autohtona in cantitate mai mare au mai mi
ca, lucrata cu mina in maniera hallstattiana reprezent ind forme locale,
fapt care face sa nu mai poata fi cu totul exclusa prezenja elementului
dacic nicidin de la Poate nu strica sa menjionam
aici 0 constatare ca in toate bordeiele s-au descoperit nu
meroase obiecte de metal, bronz sau fier, pe cita vreme in celeIaIte
numarul acestora este foarte mic, reducindu-le la citeva obieete
de poc.oaba.
Din cadruI de Ia nu putem exclude elementul et
nic autohton pentru simplul fapt ca acestei ii apartine necro
poia din vecinatate in cadrul careia prezenta daciIor este mai presus
de orice indoiala, dovedita. Deci, se impune concluzia ca atH in cadrul
dacice, cit in cea de la separarea din punet de
vedere etnic a unor locuinte pe baza cantitatii mai mari sau mai mici
a produselor culturii materiaIe specifice pentru celti sau pentru daci,
nu poate fi facuta. Adica, nu se poate afirma ca un bordei de Ia Ciu
care are in inventarul sau 40 Ia suta ceramica autohtona apartine
unui da::: invers, un bordei de la care are proportie
de ceramica celtica apartine unui celt. Consideram ca in atribuirea et
nica trebuie sa se tina seama de intregul ansamblu de proportia qene
r ala a materialeIor specifice pentru unul sau aItul dintre etnicele in
di scutie.
Pe baza analizei materialelor descoperite in in care s-au
descoperit amestecul celto-dacic ajungem la concluzie dedusa
si din analiza materialelor dacice descaperite in necropole anume a
unei convietuiri intime intre autohtoni noii veniti.
Daca ar fi vorba numai de preluarea materialelor celtice de catre
autohtoni s-ar putea spune ca acest lucru se datora calitatilor evident
!"'uperjoare fata de cele ale culturii materiaIe dacice.
Dar, existenta in bordeiele de Ia a ceramicii autohtone,
evident inferiaara calitativ fata de cea celtica face ca explicatia de mai
inainte sa nu mai fie plauzibila. Faptul ca atH in dacice qasim
produse celtice cit ca in celtiIor s-a descoperit ceramica au
t ohtona nu poate fi explicat decit prin coexistenta celor doua elemente,
coexistenta ce presupune imtJrumuturi reciproce.
Numarul reIativ mare al dacice descoperite in TransiIva
ma intensa locuire a acestui teritoriu de catre autohtoni 5i
explica asimilarea naului element etnic, ceea ce constituie a alta conclu
zi e importanta.
Din materialele d-aciGe descoperite, in principal, in asezarea i ne
cropoIa de la s-a putut constata ca. dacii au imitat in maniera
oroprie $i specifica produse ceItice. Este suficient sa amintim doar reda
I . H . CRI:;;AN
82
rea cu min a a unui vas celtic la care is-au adaugat traditionalele apu
caturi conice, folosit ca uma in mormintul nr. 5. S-a putut surprinde apoi
lnceputul adoptarii tehnicii superioare de lucrare cu roata a ceramicii.
In aceasta sint transpuse inca de la inceput forme proprii' autohtone.
AdoptarE.a rotii olarului este unul dintre indiciile destul de sigure a tre
cerii autohtonilor daci la epoca Latene.
Momentul insusirii noii tehnici, a carei importanta in evolutia cera
micii daco-getice nu poat fi indeajuns subliniata, bine inteles, 'nu poate
Ii fixat eu exactitate. Desigur, a- fast D perioada mai 1unga de incercari.
Ea trebuie plasata cindva pe parcursul sec. III Le.n., poate chiar la in
ceput, cum sintern Hoi inclinati sa credem.
Noul procedeu invatat in Transilvania de la celti se va extinde
treptat, in asa fel, incH la pragul dintre ultimele doua secole ale erei
vechi el va fi deja generalizat.
Convietuirea strinsa existenta lntre celti Si daci care s-a putut do
vedi atit pe baza analizei materialelor descoperite in necropole cit Si in
asezari a avut uTmari pozitive in dezvoltarea culturii materiale autoh
tone, in mersul ei ascendent. Aceasta s-a imbogatit Si influenta celtica
a contribuit la grabirea ritmului de dezvoltare a culturii materiale autoh
tone spre definitivarea uneia de tip Latene.
Dacii au preluat de la celti nu numai roata olarului ci Si procedee
tehnice rtoi de extragere Si de prelucrare a fierului. Acestea au dus far a
indoiala la 0 serioasa crestere a productiei, care la rindul ei a avut se
rioase l"epercusiuni dezvoltarii social-politice. Cu toate acestea
insa, analiza tuturor materialelor pe care Ie-am prezentat face dovada
netemeiniciei tezei lui Vasile Parvan
137
conform careia 0 data cu veni
rea celtllor intreaga cultura materiala dacica se schimba. Or, s-a conta
tat clar ca inca 0 vreme destul de indelungata dupa asezarea celtilor.
dacii continua sa-si confectioneze ceramica cu mina in maniera hall
stattiana Si ca folosesc destul de putine unelte de fier. In bordeiele cu
noscute pina acum s-au gasit foarte putine obiecte de fier, de obicei po
doabe Si doar citeva lame de cutit sau alte unelte marunte. Cultura ma
teriala dacica isi pastreaza si dupa venirea celtilQr aspectul sau specific,
de caracter hallstattian, dezvoltat pe baza fondului local mai vechi 'in
care sint inglobate, prelucrate Si adaptate in maniera proprie influentel e
straine.
ASadar, am putut face dovada ca Si dupa venirea ce\tilor in Tran
silvania cultura materiala d acica continua sa se manifeste inca 0 perioa
da de timp in forma sa hallstattiana. Deci, trecerea la 0 cultura supe
rioara de tip Latene nu este determinat direct de prezentn celtilor cum
iSi imagina Vasile Parvan. Determinanta la acest salt calitativ ramine
dezvoltarea fortelor de productie interne la- a caror progres a contribuit
cu siguranta, si in larga masuri:i" influent a celtica rezultata din convie
i uirea co s-a putut usor dovedi.
137 V. Parvan, Getica, 1962, ' p . 466.
Cultura mater iala deC
din ce in ce mai mult ::'
Ne-a mai ramas de
dad si anume cel p olitic c
a celtilor pe teritori ul tarl'
Ca 0 concluzie genera
terialelor ce .
ste c:ceea ca celtii n-au 0
de la aparitia cartii lui C
c eltice, mai cu seama in '
Popula\ia celtica e te
tone dupa cum 0 dovede, c
/ Pe baza eonstat a r ilor
/se poate vorbi de 0 dorn'
rat a. Eventual poate fi 0
strinse din nord-vestul T
neii unde-i gasim pe ceo
teritoni I-au determina
lor celtice ce supuse era
iSi gaseste ratiunea i e
getice de vest de sub _.
Ca ill Transilvania
o stapinire politica ce. ,r
tralizat de pe vremea
fi manifest at daca ex:-:c:.
cat si consolidat de B
neste 10. elibera.rea cu
Daca despre 0 do .
fi yorba, cu atit mai p
tohtone. In ce-i pri\' e--e
ramase de pe urma ma
"iUd. Despre acesta tim
fi.
14O
De 0 stapinire ce::
tie ca 0 raspindir e a ':
sau in Slovacia nu poa
raiduri sa fi ajuns in -r_
/ Patrunderea eel i.
(d upa cit se -pare in
138 C. Daico\'i ciu
139 M. Macrea, Bu'eb.
1956, p. 119- 136.
140 In acest en" \. Z
(Hohlbuck:ehinge) a lui \ _
MATERIALE DACICE
83
Cultura materiala daco-getica de ti p superior LatEme se va incheqa
din ce in ce mai mult va fi definiti vata in jurul anului 100 Le.n.
Ne-a mai ramas de discutat un aspect al raporturilor dintre celti si
daci si anume cel politic, ca apoi in sfirsit sa arataPl caile de patrundere
a celtilor pe teritoriul, tarit noastre.
Ca 0 concluzie general a finala care se desprinde din analiza ma
terialelor p: ezentate, Ce vine sa confirme teza acado C. Daicoviciu,138
ste e.ceea ca celtii n-au fost un grup prea numeros in Transilvania,
de la apari t ia cartii lui C. Daicoviciu s-au mai facut multe descoperiri
celtice, mai cu seama in nord-vestul tarii.
Populatia celtica este incomparabil inferioara numeric eelei autoh
tone dupa cum 0 dovedese cunoscute pina acum.
I Pe baza constatarilor facute putem conchide ca i n Transilv ania nu
Ise poate vorbi de 0 dominatie politiea eeltica efectiva Si de lunqa du
rata. Eventual poate fi yorba de ceva numai asupra unei re
s trinse din nord-vestul Transilvaniei apoi asupra Slovaciei a Panno
neii unde-i gasim pe celti stabiliti in numar mare. Stapinitorii acestOr
teritoni I-au determinat pe Burebista sa porneasca impotriva neamuri
lor celtice ce supusesera pe daci.
139
Actiunea militara a marelui reqe dac
gaseste ratiunea Si explicatia fireasca in eliberarea teritoriilor daco
getice de vest de sub stapinirea celtica. .
Ca in Transilvania, in afara mentionate, nu poate fi vorba de
o stapinire politica celtica 0 dovedeste chiar constituirea statului cen
tralizat de pe vremea lui Burebista precedat de alti reqi. A cesta nu -ar
fi manifest at daca exist a 0 stapinire straina. Cind statuI geto-dac unifi
cat si consolidat de Burebista ajunge la 0 mare putere militara, se por
1& CU succes a teritoriilor de vest sUipinite de celti.
Daca despre 0 dominatie politica celtica in Transilvania nu poate
fi vorba, eu aW mai putin soar putea admite distrugerea populatiei au
tohtone. In ee-i pe ceIti este foarte probabil sa fie doar enclave
ramase de pe urma marelui grup celtic pornit din Europa central a pre
sud. Despre acesta stirn ca in anul 279/278 a distrus sanctuarul de la Del
fi.
140
De 0 stapinire celtica care sa fi cuprins intreg teritoriul intercarpa
tic ca 0 raspindire a grupului stabilit in cimpia dintre Ti sa s i Dunare
sau in Slovaeia nu poate fi vorba. Nu este exclus ca din ace te qrupe
raiduri sa fi ajuns in Transilvania si sa fi ramas ai ei.
I
-
Patrunderea celtilor pe teritoriul t a rii noast re a av ut loc mai intii.
{d upa cit se pare in Transil vania pe valea Din qrupul -tabi
138 C. Daicoviciu, La T ransy II ' anie da ns I'Anliquil e, Bucar t , 19-15. p. -ll---n.
m M. Macrea, Burebisla $i celtii de 1a Dundrea de mij1oc, in SCl\', VII, 1-2,
1956, p. 119-136.
140 In acest sens vezi harta de raspindi re a bratarilor celt ice de bronz, in oye
(Hohlbuckehinget a l ui W . Kramer, in Germania, 39, 12, 1961, p. 31l, fig. 1 2.
I. H. CRI!?AN
lit in Ungaria :;;i Slovacia, pe valea Some$ului ce!t:i au putut ajunqe
pina in centrul TransilvanieiY1
Intre cele doua grupe stabilite de 1. Nestor, cea sudica patrunsa pe
v alea Mure:;;ului $i cea de nord pe valea nu exista deosebiri
cronologice prea mari.
Pe valea Dunarii celtii patrund in Oltenia,U2 iar trecind peste Car
pati ajung pina in Moldova de nord,143 $i chiar mai departe.
144
Indata dupa statornicirea in Transilvania a celtilor care a provocat
fara indoiala opozitia populatiei autohtone, de:;;i nu avem in acest sens
marturii literare, ei s-au amestecat cu localnicii :;;i au disparut in cele
din urma in mas a acestora.
Materialele pe care Ie-am prezentat arunca 0 oarecare lumina asu
pra raporturilor dintre daci $i celti in Transilvania, raporturi pina acum
destul de putin cunoscute. Dar lumina de care v orbeam nu este inca
indeajuns de clara ci contribuie doar la lamurirea unei etape din fra.
mintata istorie a daco-getilor intercarpatici, etapa. cuprinsa in Hnii maTi
intre sfir$itul sec. IV :;;i inceputul sec. II i.e.n.
141 Pentru antichiUitile celtice vezi I. f'Lstor, op. cit ., p. 153--182; C. Daicoviciu.
op. cit., p. 41- 43; D. Popescu, Celtii i n T; ansilvania, in TransiIv ani a, 75, Sibiu, 1944,
p. 639-666;in Ist oria Romaniei, I. 1960, p. 232- 237; M. Roska, A kellak Erdelvben.
h:; K6z1 Cluj, 1944, IV, 1- 2, p. 53--76.
142 V. Parvan, in Dacia, I, 1924, p. 35-50; C, S. DaCIa.
- -I-XII, 1945- 1947, p. 17- 33.
143 D. Popescu, in I storia Romaniei, I, 1960, p. 237.
HJ G. B. Fedorov, MIA, 89, 1960, p. 51- 66.
MATERIEI.S DACES DE 1
ET IE PROBI
ET IE D
L'une des seules necr
d es fouilles systhematiqt;
region de Maramures.
La necropole e t b'r"
et surtout l'incinEmatioo.
deux variantes: 1. Ie re_
part hors du cimiti re
une fosse peu p rof OIl
composees premieremen
deuxeme variante q
I'incineration dans Ie
baux d'incineration a
Dans les sept tombealix
majorite absolute de po
Dans I'ouvrage sont
qui sont entres dan
d' incineration r. .5 35
pots en tout (fig. 1-;
carafes a. une seule a ::
maniere hallstattienne
dans Ie repertoire de _
rieur de l'are carpa ...i
scythe des VI-\'-e _"
peri odes du Hall ta " 0
Ie pot utilise comme
la main en maniere
des proeminence co
giens, la t ypol ogie e' e
sion qu'ils appartien::e
peut ajouter de de"c
depouilles dan 1ume
8utochtone dan Ie cc -
Toujour it Ciume
a decou ert l'emp ace
explore ju_qu 'a pre-e