MATERIALE DIN PERIOADA DE T.

RECERE LA FEUDALISM IN
ZONA ORAŞULUI i\LBA IULIA

1~eritoriul oraşului Alba Iulia, precurn şi îlllprejurilllile lui, a fot;L de-a

lungul secolelor lnartorul nenulnăratelor evenÎ1l1ente istorice şi frănlÎntări
social-econolnice.
încă din cele mai vechi tirupuri, 'acest teritoriu păsireaz[l urrnele vechilor
civilizaţii omeneşti, începînd cu neoliticul, epoca Illetalelor, l../atene-nl dacic
şi deosebit de bogatele vestigii romane, totul ne vorbeşte de viaţa intensă
care a pulsat în această regiune.
a dată cu sfîrşitul stăpînirii ronlane în Dacia, urmează o lungă perioadă
de frănlÎntări şi transformări, ll1ai puţin cunoscută din izvoarele literare
şi arheologice. Faptul că perioada acea.sta este l11ai puţ.in cunoscută se dato-
reşte lipsei de cercetări mai anlple, în trecut.
Acestei epoci nu i s-a dat irnportanţ.a cuvenită decît în ultinlul deceniu,
cînd datorită transformărilor prin care a trecut ţara noastră, arheologia a
putut şi ea să păşească pe un drum nou, într-un ritnl neobişnuit.
tn rîndurile care urmează, VOln publica cîteva n1ateriale din regiun.ea
oraşului Alba Iulia, unele din descoperiri Blai vechi, altele din descoperiri
luai noi, lnateriale care vor contribui într··o Oarecare l1lăsură la c0111pletarea
datelor arheologice din perioada de trecere la feudalislu din această regiune. 1
Încă luai denlult s-au selnnalat cîteva opaiţe, aparţinînd acestei epoci,
descoperite la Apululll, (două au fost senInalate în literatura de specialitate)
aşa că vor fi nuruai aIuintite.
1. Opaiţ de lllt, află tor în l1luzeul din Sibiu, foarte probabil din Apulull1
(Alba Iulia) prezintă o siluetă piriforulă. Pe disc poartă o cruce, fiind datat
unanÎln în sec.· IV e.n. 2
1 Pentru studiul acesiei epoci a se vedea: IZ. Hor e d t, Vvivodatul de la Blilgrad-
ltlba Iulia, în SCIV, \1, 1954, p. 487-513; D. P ro t ase, Cercetâri arheologice din 19JJ
in cetatea de la Alba Izzlia, în Studii şi cercetări de istorie (Cluj), VII, 1954, p. 15-43;
1. B e r c i u, I)escoperiri din epoca {eudală timpurie in raionul .Alba Iulia în lllateriale, I\',
p. 335-360.
Aduc lnulţumiri prof. IZ. Horedt pentru îndrulnăriIe date in alcătuirea acestui artieo 1.
2 B. lVI i t rea, Vne lanlpechretienne decouverte en Transylvanie, în Dacia IX-X, 1941,
p. 507-511, fig. 1; I{. Hor e d t, [?unde der Volkerwanderungszeit azzs Siebenbiirgen, în AISe,
IV, 1941-43, p . 166; C. Dai c o vie i u, La Transylvanie dans l'anliquite, 1945, p. 254-1;
~L 1\1 aer e a, Apropos de quelques decouvertees clzretiennes en Dacie, în Dacia, XI- XII, 1948,
p. 281-302.
222 A. POPA

2. Opai! de lui, de acelaşi tip, dar fără siruboluri creştine, foaJ te probabil
tot din Apulurl1 (în llluzeui din Sibiu inv. nr. 74-86). După fOr111ă şi ornarllen-
taţie aparţine tot sec. IV e.n. 1
3. Opaiţ de lui, se afla în colecţia 111uzeului din Alba Iulia (deci foarte
probabil din ApuluIU), a fost serunalat de C. Daicoviciu, probabil de caracter
creştin, admis şi de M. Macrea. 2 Deoarece această piesă nu s-a luai putu t
identifica în colecţia l1ruzeului nosLru, nu puteln să dăIII alte date supliInentare.
4. Un alt opaiţ, (nI'. inv. gen. 15738) a fost descoperit şi achiziţionat
recent de către rnuzeul nostru, cu ocazia unei recunoaşteri făcută la Partoş,
de la locuitorul Sekely Ion, care l-·a găsit în tirnp ce săpa în grădina sa (fig. 1).
Este confecţionat dintr-o pastă de culoare gălbuie-roşietică, avînd urlnătoarele
dinlensiuni: lung 8,5 Cln, lat 6 CHI, înalt 2,3. CIU, înălţimea totală 4,6 Cl1I.
l~rezintă o siluetă piriforlnă alungită, cu ciocul spart. Discul este orna111entat
cu o rozetă, în lllij locul căreia se află orificiul de turnare. De la acesta p~eacă
un canal pînă la orificiul de ardere, pe lnarginea căruia se luai văd urmele
înegrite ale arderii. Partea superioară a corpului opaiţului este orna111entată
cu o linie în zig-zag ce formează triunghiuri, U11Iplute cu mici puncte în relief.
Ansa, care de asemenea este spartă, reprezintă o figură în relief, o mască
ulllană, eventual un cap de sfinx.,
El face parte, din categoria opaiţelor piriforme, 111ai rare în Transilvania,
pe care le intîlnirll însă deseori în regiunile extracarpatice. Forma aceasta
de opaiţe nu mai este de provenienţă occidentală, provenienţă pe care o pute111
presupune pentru opaiţele din sec. IV, descoperite pe aceste teriturii, printre
care se nUluără şi teritoriul vechiului ApuluIU. 3
De astă dată avem de-a face cu un opaiţ de provenienţă sudică-orientală,
pentru care analogiile cele mai apropiate se întîlnesc destul de des în regiu-
nile de dincolo de Carpaţi, la l'oI11is, Sucidava, Uhnetulu 4, Histria 5) etc.,
în general dataLe în sec. V - VI e.n. Alte analogii există în regiunile sud-
dunărene preculll şi în alte regiuni. Pentru fornla aceasta de opaiţe, centrul
de fabricaţie pare să fie Egiptul. 6
În Transilvania deocan1dată acesta este singurul opaiţ cunoscut, de acest
tip, fabricat din lut. Se mai cunosc, din bronz însă, un opaiţ asemănător,găsit

1 !{. Hor e d t, AISC, IV, 1941-43, p. 166, pl. 1, 5; I de In, l\lilleilungen aus deln
Baron Brllkentlzalisc/zen l\Jllseum, IX-X, 1944, p. 104, pl. VIII.
2 C. Dai c o vie i li, Au suiet des monumenls chretiens de la Dacie Trajane, J.11elanges
oferls il J. llIarol.ceall, Paris, 1948, p. 119-124; I d e m, l.a Transylvanie, p. 121; M. Mac rea,
Opt cit., p. 293.
3 B. 1\1 i t rea, l)acia, IX-X, 1941, p. 507-511; M. IVI a cre a, op. cit. p. 290.
~ V. P î r va 11, Cetatea Ulmetum, 11,1913, p. 67, pl. XXX, fig. 1, 1,3,4 şi 6; 1 d e In,
Ulnzetum 111,1915, p. 20, pl. VII, 2; D. T II dor, Sucidava II, în Dacia, VII- VIII, 1941,
p. 381, fig. 21 a; I d e m, Sucidava III, Dacia, XI-XII, 1948, p. 168, fig. 20, 5, 7, 8;
I. Bar nea, Opaite creştine in Scythia J\;.1inor, în Rev. isi. romînă, XIV, 1944, p. 173-174.
\'ezi şi D. T u dor, 111ateriale 1, 1953, p. 712, fig. 11, d şi 12, f.
5 Două opaiţe creştine de formă asemăn<ltoare, găsite în stratul romano-bizantin sec.
V - V 1 e.l1. Informaţie primită de la I. 1. Rus s u, care a precizat şi datarea opaiţului
şi căruia datorăm şi informaţiile bibliografice.
îi
6 o. W II 1 f f, ~lltchristliclze llnd Iniltelallerliche byzantinische llnd italienische Bild-
werke, p. 251-252, pl. LXII, 1272, 1273 şi 1271; Cab ro I-L e c 1 e r c q, Dictionnaire d'ar
cheologie chretienne ei de liturgie, sub "lampes" p. 1092.
3 MATERIALE DIN PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM 223

în regiunea Dejului şi depozitat în Muzeul Arheologic din Cluj 1, care se asea-

mănă întrucîtva cu opaiţul nostru, întrunind aceleaşi criterii formale, precum
şi un alL opaiţ, Lot din bronz, descoperit în cîmpia Tisci la Tapi6gyorgye,
de factură coptă-creştină şi încadrat tot în sec. V-VI e.n. 2
Legat de aceste date se pune acum întrebarea, cum au ajuns aceste obiecte
pe teritoriul nostru şi care este explicaţia orientării acestor regiuni spre sud-
estul dunărean, respectiv spre imperiul bizantin?

Fig. 1. - Opaiţ de lut sec. V-VI e.lI. tlescoperit la Partoş.

După părerea unor arheologi, invazia hunieă distruge legătura politică

şi economică a regiunilor noastre cu occidentul latin, acestea orientîndu-se
de acum spre Bizanţ.
Acest fapt este dovedit de descoperirile arheologice, descoperiri la care
se adaugă şi opaiţul nostru, aceasta aducînd încă un argument în plus în spri-
jinul acestei teze. 3
1 J. N o v a k, în Kozlemcnyek, IV, 1944, p. 8!l-91; M. Mac rea, in Dacia, XI-Xli,
1945-7, p. 295-99.
2 G y. L ,j s zi 6, La lampe de brollze copie lrouvee a Tâpiugl/orgl/e, in Folia Areh.,
1- II, 1939, p. 110-115; Vezi şi D. P. D imi t r 1) v, itllehrisl/iehe Bronzl'iampe aus Slllra-
Zagora (Slarohrisliiallska brollzova lampa 01 SlaraZagora), in Anuaire de la 13ibliolheque Naliollale
el du Musee de Ploveliv, 1937-39, fig. 1, 4, 5. Este vorba de nişte lămpi care se găsesc: una
in Muzeul din Sofia, alta in Muzeul din Vama şi o alta la Berlin, datate toate sec. IV - V c.n.
3 1\1. 1\1 a cre a, op. cit. 290.
 A. POPA
224
- - - - - - - - - - - - - - - - _-- ---_ __._-_ _------- - - -4
..

Aceste legături cu Bizanţul se pare că nu vor mai fi întrerupLe apoi de

invaziile celorlalte popoare germanice, nici chiar de marea invazieavară.l
In ceea ce priveşte caracterul creştin, spre deosebire de piesele premer-
gătoare, lampa noastră nu reprezintă asemenea caractere; lipsa acestor carac-
tere nu influenţează însă datarea ei.

... r . . . . :
~"'''IIIIII,
',eJ

Fig. :!. - a). FilJul~1 din prima jumătatea sec. V. e.n. b) •. Vas pe factură
gennunică sec. V-VI e.n.

In continuarea expunerii noastre vom prezenta acum unele descoperiri

mai tîrzii, printre care: o fibulă, un vas de factură germanică, inventarul
unui mormînt avar de la Stremţ şi o serie de vase de factură slavă.
5. Fibula, (fig. 2ja) semnalatfl deja în l.iteratura de specialitate 2, desco-
perită la Alba Iulia sau în împrejurimi este lucrată din bronz, lungimea totală
este de 9,3 em, iar piciorul la care lipseşte închizătorul 4,7 cm.
Reprezintă tipul fibulelor cu disc, avînd lăţimea maximă a piciorului
la baza lui, astfel încît ar trebui datată în prima jumătate a sec. V e.n.
Această fibulă prezintă un interes deosebit, deoarece alături de lucerna
amintită şi un vas de factură germanică, pe care îl vom trata mai jos, sînt
singurele\ descoperiri, singurele elemente de cultură materială pînă în prezent,
care atestă locuirea acestui teritoriu în sec. V-VI e.n

Gy. Las z 16, op. cii., p. 110-115.

1

E. Ben ing e r, JIUllllUS, XXX, 1938, p. 129; cI. K. Hor e d t, se/v, V, 1954,
2
p. 491, fig. 1, 4.
15 MATERIALE OIl PEllIO:\DA OI': TRECEHE LA FEUDALISM 225

6. La Stremţ, în apropiere de Alba Iulia, a fost descoperit un mormînt,

cu inventar de factură avară, care se compune din următoarele piese: două
scăriţe, o zăbală şi un vîrf de lance 1 (fig. 3, a, b, c).
a) Prima SCăriţcl, are următoarele dimensiuni: înălţimea 14,5 Clll, dia-
metrul 12 Clll, lăţimea plăcii 3,5 cm.
b) A doua, înălţimea 14 Clll, diametrul 11,8 CJll şi lăţimea plăcii 3,7 crn.
~:::::-~._._ _--_ _ ~

~c

Fig. 3. - Inventarul mormintului de fadură avară de la Stremţ (raion Alba)

a·b) scările; c) zăbali't.

Forma este sferoidală, obişnuită pentru acest tip, lucrate fiind dintr-o
10['
singură bară. Starea de conservare este destul de proastă, cea de a doua este
chiar ruptă. Aceste forme de scăriţe îşi au analogiile pe întreaga arie de răs­
pîndire a culturii materiale de factură avară şi în special in Pannonia, centrul
puterii politice al acestui stat. 2 Astfel de scăriţe au fost atestate şi în cîteva

1 K. Hol' e li t, Avarii In Transilvania, in SCIV, VII, 195G, p. :197. Virful de lance cu toate că
există probabil îu colecţiile muzeului, nu aputut fi indentificat printre celelalte virfuri de lance.
2 J. Ham p e 1, Allerthiimer des friihen Mitielallers in Ungam, I3rallnsehweig, 1905,
I, p. 218- 227, fig. 510- 521; I d emA lIerlhiimer, [J, p. 364 şi 36fJ; K. G u bit z a, A kisheg-
yesi regibb k6zepkori teme16, în Arch. Eri., XXVI[, 1907, p. 357; l de m, Uiabb nepvan'
dorlâskori lovassirokr61 Bacskaban, în Arch. Eri. XXVIII, 1908 p. 419-421; A. H e k le r,
Avarkori sirok Dunapenteien, in Arch. Eri., XXIX, 1909, p. 97-105, fig. 18; D. C s a I-
I ă n y, ]{ora avarkori sirlelelek în Falia Arcll., I--II, p. 146-147, p!. VIIJ, 4, 5 şi 9,10.
226 A. POPA 6

localităţidin Transilvania, CUl1l sînt, Gîmbaş, rreiuş şi Aiud 1 (păstrate

în llluzeele din Cluj şi Aiud).
c) O zăbală de tier, (inv. Cserni 778) are urlnătoarele ditnensiuni: lunginlea
totală 29,5 Clll, lunginlea barelor 17 cnl, dialnetrul inelelor l11ari 8 cnl, dia-
metrul inelelor l1lici 3,5 cm.
Barele prezintă la capete cîte o nervură Inediană şi totodată cîte două
inele, cele exterioare luai luari, răsucite.
O zăbală aserrlănătoare s-a g:lsit la Ghnbaş Într-un IllornlÎnt de călăreţ,
hnpreună cu alte obiecte datate în lllOd greşit de Bodrogi, în epoca de cucerire
a Transilvaniei de către unguri. 2 De fapt aceste luateriale sînt de factură
avară, ele legîndu-se în mod organic de celelalte descoperiri de factură
avară din jurul Aiudului etc.
în general, zăbale de acest tip cu inele, cunoaştein puţine exelnplare din
Transilvania; în afară de piesa noastră, mai cităm pe cele două de la Aiud
(Muzeul Aiud) şi pe cea de la Ghnbaş (Muzeul Cluj).3
7. Vas de formă bitronconică, cu contlirul ascuţit al ulnărului (inv. gen.
15600, fig. 2. b), are urnlătoarele dimensiuni: înălţÎlnea 7,5 CITI, dialuetrul
maxim 9 Cfi, gura 5 Cin şi fundul 4,5 cnl. A fost găsit la Alba Iulia, în cursul
anului 1955.pe "Dealul furcilor", la cariera de lut şi a intrat în colecţia muzeului
în toamna anului 1956. 4 Confeeţionat dintr-o pastă de culoare cenuşie,
foarte fină, lucrat la roată, este ornamentat cu linii lustruite aşezate vertical
pe gîtul vasului, sub care urmează. o bandă de linii întretăiate, tot lustruite,
formînd romburi. Vasul datează aproximativ din sec. V - VI e.n.
Pentru teritoriul Albei Iulia, reprezintă o importanţă deosebită dato-
rită faptului, că împreună cu elenlentele lnai sus amintite este unul din puţinele
obiecte cunoscute în acest interval de timp. Atît ca formă, dimensiuni, orna-
mentaţie, pastă sau felul în care este lucrat, vasul nostru se aseanlănă cu alte
descoperiri din Transilvania socotite ca aparţinînd cOlnplexului d~ cultură
materială de factură gerlnanică.5-
Are analogiile cele Ulai apropiate în vasele de factură gernlanică desco-
perite la Szentes pe teritoriul Ungariei 6, atribuite gepizifor, sprjj inind prin
aceasta datarea propusă şi eventual apartenenţa etnică.
8. Vas de factură "bulgară", are dimensiuni potrivite; înălţime 15 Clil;
gura 6 cm; fundul 6 cm; diametrul lnaxiin 12 CIT1.
A fost descoperit la Partoş, locul nu este însă precizat; face parte din
colecţia V. Cucui. E:ste confecţionat dintr-o pastă destul de bună, de culoare
cenuşie, lucrat la roată, bine ars ..A.re o formă ovoidală alungită fiind orna-

1 !(. Hor e d t, Avarii in Transilvania, SCIV, VII, 1956 p. 396-397.

2 Vezi J. B o d rog i, Az Erdely illuzeumegyesiilet vândo!'gyiitesenek em~ekkonyve,
1913, p. 22-23, fig. 2, 4; cI. G. N a g y, Erdely a hon/oglalas a regeszeti lelelek vildgand.l,
tn Arch. Eri. XXXIII, 1913, p. 269-270.
3 K. Hor e d t, .Avarii in TransillJallia, în SClV, VII, 1956, p. 396-397; Venediktov,
în BIAB, XXI, p. 153 sq.
4 Vasul a fost donat muzeului de c.ătre prof. A. E Ivi rea nude la Şcoala medie
.d in localitate, fapt pentru care îi aducenl nrlulţumirile noastre.
fi 1(. Hor e d t, recenzie asupra cărţii lui H. Sevin "Die Gebiden", SelV, VII, 1956,
p. 461-463; Vezi şi 1. K o v â c. s, Dolgozaiok, II, 1913 p. 396-429, pl. 32, 54, 62, 74.
6 G. C s a Ilâ n y, Regi germdnsirmezli a Szenlesi l1atarban, Arch. Eri., XXIV, 1904, p.167.
7 MATERIALE DIN PEHIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM 227

Inentat în partea su perioară cu douăsprezece şiruri de linii frînte-grupate

cîte două-lustruite, aşezate vertical pe juuIătatea superioară a vasului (fig. 4).
Datarea lui în epoca pOSlr0l11an{t este neîndoielnică, lllai dificilă e o
încadrare cron.ologică precisă. Forllla alungită ovoidală nu perulite a data
vasul înaintea sec. VI. Analogii relativ apropiate s-ar putea cita- din desco-
peririle de la ,lVloreşti 1, Band 2 şi Vereşl110rt 3 (Unirea). În cazul acesta
vasul ar putea să dateze din priula jlunătate a sec. VII. Conturul vaselor din
aceste descoperiri nu este atîl de ovoidal ca la vasul nostru, lipsind în acelaşi
tiulp şi ornaruentul liniilor în zig-zag,
aşezate vertical .
.A.stfel, anI putea să ne gîndinl la o
altă posibilitate şi anurne că vasul ar
putea fi lnai tîrziu, punîndu-l în legă­
tură cu cerall1ica cunoscută din sudul
Dun~irii de tip Saltovo-1Vlaiaţk. Nici
aici nu se pot cita analogii absolut
identice, dar reapare ornamentul lu~­
truit şi conturul ovoidal al vasului.
Fiind vorba de o descoperire izolată nu
se pot face afirmaţii precise, ţinînd
sealna de consecinţele ce ar decurge din
atribuirea vasului la cultura Saltovo-
lVlaiaţk şi datarea lui în. sec. IX. Posi-
bilitatea nu este însă exclusă, avînd în
vedere cOlnplexul asenlănător semnalat
la B,landiana. 4
Se ridică deci problema dacă vasul
se leagă încă de orizontul tîrziu al
}1'ig. .J. - Vas de factun1 "lHllgar[l" cera][nicei de factură "gerll1anică" (prima
j UUL a sec. VII) sau de cel al ceramicii
de tip "bulgar" (sec. IX) fără a risca, natural, pentru această descoperire
izolată o atribuire etnică propriu-zisă.
El reprezintă desigur o irnportantă verigă de legătură în succesiunea
fazelor arheologice atestate la Alba Iulia, deoarece este sigur ulterior vasului
şi fibulei citate Ulai sus şi anterior descoperirilor aparţinînd sec. XI; urlnează
să se vadă dacă este aproxin1ativ contell1poran cu cele două vase slave de la
nI'. 11 a, b sau este lnai vechi.
9. Vas borcan, de dilnensiuni mai luici, (pl. 1,1) înălţilnea 7,8 Cll1, dia-
11letrul 111axilIl 7,2 C111; fundul 5,9 C111. A ajuns la ll1uzeul nostru din fosta
colecţie şcolară a vechiului liceu "lVlihai "'viteazul" din localitate, căruia i-a
fost donat de către elevul Elnil I-Iulea din cI. a V-a, din COU1una 1\lihalţ, în
anul 1937. Se poate presupune că provine din această c0111ună. Este confec-

1 1<.• Hor e d t, în SCIV, V, 1954, p. 214. fig. 7, ·i-O.

2 1. 1< o v a c s. ~4. Jlezobandi âsalasok, în DoLgu:alulf-TraV<111X, 11, 1913, p. 396-429,
pl. 32, 54, 62, 74.
3 Ros k a 1\1 ar t o TI, Das gepidische GrabfeLd VOI1 Vereşmort-Jlarosveresmort, p.123-130 ..
4 K. Hor e d t, Ceramica sLavă din Transilvania, în SCIV, 1951 Il, p. 192-194, pl. IX
228 A. POPA 8

ţionat dintr-o pastă de culoare roşietică, destul de proastă, cu pete negre,

lucrat la roată. Profilul este SilIlplu, de aselnenea şi conturul buzei. Esle
ornaluentat în jurul ulnărului cu zonă de portative, iar pe fund observăIl1 o
Inarcă de olar în relief, ce reprezintă un patrulater Ulllplut cu luai l1lulte linii
paralele (scară deasă).
Se poate încadra cronologic, prin analogii cu vasele din 1l1orUlinteie
111aghiare de la Cluj 1, a căror datare se face cu ajutorul inventarului funerar
în sec. X. 2 Descoperiri de vase asenlănătoare ca fornle şi dilnensiuni de pe
teritoriul Ungariei sînt datate însă abia în sec. XI e.n. 3
10. Un vas de formă asinlelrică, (pl. 1, 2) a intrat în fosta colecţie şcolară,
a vechiului liceu "l\/lihai Viteazul"', în anul 1922 şi de aici a fost luai apoi
donat 111uzeului.
Locul descoperirii este nepreeizat, probabil este de pe teritoriul Albei
Iuliei. Are urlnătoarele dilllcnsiuni: înălţi111e 7,4 CTI1, dia111etrul illaxinl
8,5 Cl1l şi fundul 7 cnl. Este confecţionat dintr-o pastă de culoare cenuşie­
castanie, destul de proastă, lucrat la roata de 111înă sau roata Înceată. Supra-
faţa vasului este acoperită de linii orizontale largi şi distanţate. Pe :~und
poartă o lllarcă de olar, reprezentînd o cruce cu braţele lăţite la capete. Această
nlarcă de olar este obişnuită vaselor din această epocă. Vasul are pereţii
aproape drepţi, cu buza uşor răsfrîntă în afară. După forma şi execulia destul
de prÎ1uitivă, ar putea să dateze de la sfîrşitul nlileniului 1 şi începutul luile-
niului II, sec. X, eventual chiar sec. XI e.D.
11. Două-, . ease, figurînd în inventarul lnuzeului nostru sub nI'. 4525 şi
4526, au fost descoperite în ziua de 12 oct. 1904, la locul nUluit "Pionier-
platz", platoul ce se întinde la nord-vest de cetate. Datorită faptului că au
fost găsite ÎInpreună, acestor două vase le este asigurată contenlporaneitatea.
a) Vas de dimensiuni mici, (pl. J, 3) înălţime 9 Clll, gura 7,8 cm, dialuetrul
nlaxinl 8,6 Cll1, fundul 5,5. cm. Are o culoare castanie cu nuanţe roşietice,
pasta este plină de ilnpurităţi, lucrată la roată înceată, insuficient ars. Pereţii
sînt uşor bonlbaţi, buza răsfrîntă în afară. În jurul gîtului prezintă o bandă
ondţl.lată, sub care urlnează pe tot corpul, o ornanlentaţie forillată din linii
orizontale, portative. Fundul fiind spart (vasul a fost refăcut), se recunosc
doar urmele unei lnărci de olar făr~l să se poată preciza însă fornla ei.
b) Vas de culoare cenuşie-roşielic('1, (pl. 1,4) asÎInetric, lucrat cu Inina,
după cîte se poate observa. Dimensiuni: înălţ.ime 12 C111, gura 7,8 C111, dialuetrul
lllaxim 9,2 ClIl şi fundul 7,6 CIn. Pereţii sînt puţin profilaţi aproape drepţi,
traşi în jos. Pasta din care este luerat nu este suficient arsă. Sub buza care
este uşor răsfrÎntă în afară, observăIll o zonă de portative, iaF pe corpul vasului,
mai jos, alte două zone prezentînd aceeaşi ornanlentaţie. Pe fund are o ştampilă
care acoperă întreaga suprafaţă şi care reprezintă o cruce în relief, înscrisă
în cerc. Avînd în vedere execuţia lor deitul de prinlitivă, cele dou~i vase aparţin
încă 11lileniului 1 al erei noastre, probabil din sec. X, sau chiar din sec. IX,

1 I. I( o v el c s, în K ăzlelnenyek, II, 1942, p. 85 şi UrIU.

2}<.. Hor e d t, Ceramica slavă din Transilvania, în se/v, Il, 1951, p. 1n6, pI. VII, 8,9.
a J. H o Il r i g 1, .A.rpâdkori kerdlTzikânk, în Arch. Eri., XLIV, 1930, p. 143-146,
fig. 94, 2 şi fig. 92, 2 (este vorba de o serie de vase anătoare in l\tluzeul naţ.ional din Buda-
pesta).
9 MATERIALE DIN PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM 229

fiind după factura lor cele luai vechi forIne de vase de factură slavă atestate
pînă în prezent la Alba Iulia. Acest al doilea vas luai prezintă inlportanţă
şi prin aceea că este specific pentru slavii de apus, lipsind la cei de răsărit.!
12. Un vas lucrat cu mîna, (pl. 1, 5) nr. de inventar 4530, a intrat în
colecţia muzeului în luna ianuarie 1939, donat de elevul Petca Gheorghe,
care l-a găsit pe "Dealul furcilor". Este fabricat dintr-o pastă cenuşie-cas­
tanie, insuficient amestecată, plină de impurităţi şi destul de slab arsă. Dinlen-
siuni: înălţimea 8,4 em, gura 11 CIll, diametrul Illaxim 9 cnl şi fundul 5,5 Cfi.
Deschizătura gurii este mai nlare decît diametrul maxÎlu al vasului; buza
este răsfrîntă în afară, iar pereţii uşor arcuiţi se termină într-un fund, care
nu poartă nici un fel de stampilă.
În ce priveşte ornamentaţia, prezintă sub buză, deasupra umărului, o
siInplă linie ondulată destul de neregulată. Vasul poate fi încadrat relativ
tîrziu, luai degrabă în sec. XI, avînd în vedere desGoperiri analoage de pe
teritoriul ţării noastre 2 sau teritoriile învecinate. 3
13. Vas de dimensiuni potrivite (pl. 1, 6) nI'. inv. 4529. ÎnălţiIne 13 cm,
gura 8 cnl, dianletrul maxinl 9,8 cm şi fundul 8 CIU. Pasta din care este confec-
ţionat vasţll are o culoare castanie-roşietieă, destul de bine arsă, a fost lucrat
după cîte se pare cu mîna.
Buza este ruptă în cea mai mare parte; pereţii, destul de bine profilaţi,
se ternlină cu un fund, pe care se poate observa foarte bine o Iuarcă de olar,
reprez.entînd un ronlb cu colţurile ascuţite.
Această forIuă de vase, pe care o întilninl uneori în cOITIplexele de cultură
de factură slavă din regiunile noastre sau din regiunile învecinate 4, este greu
de datat, ea nefiind ornamentată. Ar putea să se încadreze eventual în sec. XII.
14. "as de factură slavă, (pl. 1, 7). ])in vechea colecţie a fostului liceu
"lVlihai Viteazul" din localitate, în anul 1H38, a intrat în inventarul muzeului
sub nI'. 4528 un vas descoperit de elevul Iletca Gheorghe, de la liceul amintit
pe "Dealul furcilor" (sud-vest de cetatp).
Acest vas de diulensiuni nlijlocii: înălţhue 13,8 cm, gura 10,4 cnl, diametrul
luaxim 13 CITI, fundul 7,5 cnl, este fabricat dintr-o pastă de culoare roşietică,
cu pete cenuşii, destul de bună, deşi prezintă unele inlpurităţi, a fost lucrat
la roată. Are pereţii puternic profilaţi, terIninaţi Într-un fund pe care se observă
o cruce îns.crisă în cerc. Buza este teşită şi răsfrîntă în afară. Ca ornalnentaţie,
sub lunăr, distingem nişte linii orizontale. Astfel de fornle de vase sînt sinli-
Iare cu alte descoperiri din Transilvania, cum este vasul de la Cîlnic 5, aflător
în l\Iuzeul Brukenthal, precum şi cu unele descoperiri din Ungaria. 6 Datarea
lui poate fi făcută tot pe baza descoperirilor de mai sus, in sec. XI e.n.

! Informaţie de la prof. G. B. F e dor o v - Moscova.

2 G h. Ş t efa Il, Şantierul Garvăn, în se IV, III, 1952, p. 379, fig. 10 (datarea este
f~lcută cu ajutorul nlonedelor sec. X-XI e.n.).
3 J. P o tI I i k. Kll1tllra 1110ravskych Slol'ani(, a Avari, in Slal'ia Antiqlla, 1, 1948,
p. 335, fig. 5, 10.
4 IZ. Hor e el t, Şantierul Moreşti, in SC.lV , V, 1954, p. 218~ fig. 10, 3; cL J. P o u-
I i k, op. cit., p. 335, fig. 5, 11.
fi 1(. Hor e d t, Ceramica slavă din Transilvania, în SC/V, Il, 1951, p. 195, pI. 10, 3.

6 J. H d Il r i g 1, op. cit., p. 165, fig. 105, 2 a.

230 A. POPA 10

în sfîrşit pentru a cOlnpleta colecţia vaselor de factură slavă aflătoare

la 11luzeul nostru, JDai anlinti111 două descoperiri de astfe 1 de vase, cunoscute
din literatura arheologică.l
15. ])loscr1 de lllt, descoperită la Alba Iulia, locul este neprecizat, de
culoare gălbuie, ornalnentată p~ git cu linii ondulate, iar pe corpul sferic tras
în jos, cu linii orizontale silnple. Pe fund observăln o stanlpi Iă înscrisă în
cerc. Este datată în sec. XI al erei noastre. 2
16. Vas de dimensiuni nzari, sealnănă rnai degrabă cu o slrachin{t. l\re
o culoare cărălnizie şi este lucrat dintr-o pastă desLul de proastă, plină de
Îlnpurităţi, poroasă şi insuficient arsă.
Pe ulnăr acest vas este ornanlental cu un brîu de în1punsături, grupate
cîte trei sau patru, făcute cu un instrlll11ent din os. a Ca datare el pare să se
încadreze într-o epocă 111ai tÎInpurie decît sec. XI, eventual sec. X c.n. 4
Materialele prezen\ate în studiul de faţă provin din descoperiri întînl-
plătoare, fapt care îngreunează datarea şi studierea lor în bune condiţii, precuIll,
şi tragerea unor concluzii l11ai arrlple. Cercetări sistenlutice întreprinse pe
· -'"toriul Albei Iulia vor putea să_ cOlnpleteze aceste lacune;:' cele efectuate
pînă în prezent au avut doar un earacter incidental, ele constituind totuşi
un Început pro111iţător.
ALEXANDT-{l"' POPA_

APXEOnOrHQECKHE MATEPHAnW B nEPHOA nEPEXoAA

<l>EOAAJIH3MY K 30HE rOPOAA An6A-IOJIHSI
PE3/OME

ABTOp ny6JIHKyeT p5I,U noepeo,UaJIbHbIX npeţLMeTOB, CJIyqaHHO HaHneHHbIX

Ha TeppHTopHH f. AJI6a - IO.TI115I 11 ero OKpeCTHOCTHX.
113 4eTblpex o6Hapy:IKeHHbIX CBeTHJIbHHKOB, TpH OTHOC5ITC5I K IV B.; OHH
H3BeCTHbI B CneUHaJIbHOlf .nHTepaType.
CBeTHJIbHHK, HaHAeHHbIH B f1apTolile (A.rr6a-IOJIH5I) B 1956 r. (p H c. 1),
HMeeT oco6oe 3Ha4eHHe KaK 6JlarOAap5I CBoeH J-OrO-BOCT04HOH epaKType,
c6,rrH)KaJ-Omeii ero co CBeTHJIbHHKaMH 3aKapnaTcKHx 06JIaCTeH (TOMbI, CyqH-
,lJ,aBa, YJIMeTyl\1, I1CTpH5I), TaK H 6.TIarOAap5I CBoeH ,rr,aTHpOBKe V-VI BB.,
nO)],TBep)K,lJ,aIOLUeH npe,lJ.nOJIO)KeHHe o npeKpameHHH CB5I3eH -- H3 - sa
BTOp)KeHH5I ryHHoB - Me)Kny 06,rraCT5IMH Ha ,lJ.peBHeii TeppHTopHH PyMbIHHH-"
H 3arra,lJ.OM H 06 opHeHTall,HH 3THX CB5I3eH K BH3aHTHHcKOMY IOfOBOCTOKy.
TeM :>Ke BpeMeHeM MO)KHO ,lJ,aTHpoBaTb: epH6yJIy (p H C. 2, a) nepBoH
nOJIOBHHbI V B., HHBeHTapb aBapcKoro norpe6eHH5I B CTpeMue (p-H AJI6a) ,

1 IZ. Hor e d l, Voivodallli de la BiHgrad-Alba Iulia, în SelV, \ .. , 195-i, p. 497. fig.

4,1,2; eL I. B ere i li, Opt cit., p. 343-349, pi. -1, 1-1b.~ 5-51>; ef. IZ. Hor e d t,
Ceramica slavă din Transilvania, în SCIV,.II, 1B51, p. 191, pl. Xl, 5, 11.
2 !{. Hor e fI t, Voivodalul de la IJăIgrad-Alba Iulia în sel'T, Y, 1954, p. 497; 1 de 111,
Ceralnica slavă din Tra/l.<;ilvania, în Sr;r\/, II, lH51, p. 191.
3 I. B ere i u, Of>. cil., p. 3-1G-~47.
4 1 bicI e 111, J). 3-l7.
11 MATERIALE DIN PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM 231

COCTOHlUIB1 H3 ,[(ByX CTpeMHH H O,[(HHX y,[(H.TI (p H C. 3, a, 6), a TaKLKe cocy,n

repMaHCKoro THrra (p H C. 2, 6), HaH,[(eHHbIH B A.TI6a-IO.TIHH, ,lI,aTHpOBaHHbIH
rrpHO.TIH3HTe.TIbHO V-VI BB. H rrpHrrHchIBaeMbIH, TIO ero aHa.TIOrHH co CXO,lI.-
HbIMH cocy,lI,alVlH B MopeIllTH H CeHTelll, reOH,lI,aM. )laJlee rrpe,ncTaBJIeH cocy,ll
60.TIrapCKOro THoa (p H C. 4).
COCy,lI,hI e.TIaBHHCKoro THrra (B K.TI. 1), HaH,neHHble B paHoRe r. AR6a-
lO.TIHH, MO)KHO ,naTHpoBaTb IX-XII BB. OHH H3rOTOBJleRbI H3 TeCTa RH3Koro
Ka4eCTBa KpacHo-KHpnHqKOrO HJlH cepo-KpacI!0BaToro ll,BeTa, C 60JIbllIHM
KOJIH4eCTBOM npHMecH, ,lI,OBO.TIbHO rr.TIOXO oOoLKLKeHHoro.
nBOe H3 3THX COCy,[(OB (B K JI. 1, 5, 6) BhI.TIen.neHbI Bpy4HyIO, ,lI,pyrHe
LKe H3rOTOB.TIeHhI Ha rOH4apHOM Kpyry. I1x opHaMeHT: npOCTaH .TIHHHH no,n
BeHqHKOM cocy,lI,a (B K JI. 1, 5), BO.TIHHCTaH rrOJIOCKa Ha n.TIeqe, 3a KOTOpOH
C.TIe,[(yJOT na pa.TI.TIeJIbHble .TIHHHH (B K .TI. 1, ~3), rrpOCTble rra paJIJIeJIbHhIe JIHHHH
Ha n.TIeqe H.TIH )Re Ha TyJIOBe cocy)La (B K Jl. 1, 1, 2, 4, 7). OTMeqaIOTCH
CJIe,nyIOIILHe rOH4apHbIe K.TIeHMa: npocToH KpecT (B K JI.- 1, 2), KpecT, BnH-
caHHhIH B Kpyr (B K Jl. 1, 4, 7), pOlVI6 C OCTphIMH yrJIaMH (B K.TI. 1, 6) HRH
4eThlpexyrOJIbHHK, 3anO.TIhHeHHhIH napa.TIJIe.TIhHbIMH JIHHHHMH (B K JI. 1, 4).
YrroMHHaIOTcH eme ,[(Ba ,[(pyrHx cocy,na H3 KO.TIJleKll,HH My3eH - epJIH)KKa
H MHCKa, - H3BeCTHhle H3 rrpe)lbI,nyllI,HX ny6.TIHKau.HH.
OrryOJIHKOBaHHe 3THX ,noepeO,lI,a.TIhHbIX OTKpbITHH B r. A.TI6a-IO.TIHH MOLKeT
cnocoocTBoBaTb B HeKoTopoH Mepe BWHCHeHHID 3TOH KpaHHe 6e,lI,HoH apxeo-
.TIOrHqeCKHMH CBH,lI,eTeJIbCTBaMH 3TIOXH.

OEb5ICHEHI1E P~1CI1HKOB

PUG. 1. - r JIHH5IHhIHCBeTHJIhHHK V-VI BB., HaH:.u.eHHhIH B DapTOIlJe.

PUG. 2. - a, Q>H6yJIa nepBOH: TIOJIOBHHhI V B.; 6, cocy.u. repMaHcKoro THna V-VI BB.
PUG. 3. - I1HBeHTapb TIOrpe6eHHH aBapcKoro THna B CTpeMue (p-H A.n6a):
a-6, cTpeMeHa; G, y.u.IfJIa.
PUG. 4. - Cocy.u. 6.yJIhrapCKoro TIfna.
BK2. /. - COCyphI CJIaB5IHCKOrO TIfna Ha KOJIJIeKlJ,HH 06JIaCTHOro MyaeH B AJI6a-
lOJI lUI.

MATERIAUX ARCHEOLOGIQlJES DE LA PERIODE DE

TRANSITION AU FEUDALISME DIE LA ZONE D'ALBA IULIA
RESUJIE

L'auteur presente plusieurs lllaieriaux prefeodaux provenant de decou-

vertes fortuites faites sur le territoire et dans les environs de la viIle d' A Iba-
Iulia.
Trois des quatre lampes en terre cuite relnontent au IV e siecle de notre
ere et sont connues dans la litterature archeologique.
La lampe represent~e dans la fig. 1 a (~te elecouverte il Partoş (Alba-Iulia)
en 1956. Elle a une iInportance particuliere tant par sa facture sud-orientale,
qui la rapproche des lucernes des regions extra-carpathiques - 'Tomis, Suci-
dava, Uhnetuln, flistria -, que par l'epoque il laquelle elle relnonte
232 A.rorA 12

(ve - VIe siecles de notre ere), ce qui confirnle la these de la rupture des re-
lation~ entre nos rcgions et I'Occident latin, il. la suite de l'invasion des I-Iuns
et de l'orientation de ces regions vers le Sud-Est byzantjn.
Dans la nlelue epoque peuvent etre encadres: une fibule (jiq. 2, a) datant
de la seconde lnoiti(~ du Ve siecle de notre ere, l'inventaire d'un tOlnbeau avare
decouvert a Strelllţ. (district d' A Iba-Iulia), cOlnpose de dcux petites echelles
et d'un lllors (fig. 3, a, b) et un vase de facture gerlnanique (2, b) decouvert
it .:'\.lba Iulia, qui reluonte environ aux ve- VIe siecles de notre ere; le vase
est attribue aux Gt~pides, par ana logie avec les vases silni laires de l\foreşti
et de Szen t.es.
Les vases de facture slave (pl. 1) provenant de la region d' Alba-Iulia
datent des IX e -x 1re slecles.
Ils sant travailles d'une pâte de qualite inferieure, de couleuf rouge-
brique ou gris-rougeâtre, pleine d'impuretes et assez faiblelnent cuite.
Deux de ces vases (pl. 1, 5, 6) sont travailles it la 111ain, les autres sur le
tour. Leul' ornelnentation se cornpose d'une ligne sinlple sur le bord (pl. 1, 5),
d'une bande ondulee sur l' epaule, suivie de lignes paralleles (pl. 1, 3), ou
de silnples lignes paralleles sur 1't~pau le ou sur tout le corps (pi. 1, 1, 2, 4-, 7).
7). On distingue les suivantes I11arques de potiers: la croix silnple (pl. 1, 2),
la croix inscrite dans un cercle (pl. 1, 4, 7), un rh0l11be a coins aigus (pl. 1, 6)
ou un quadrilalere relupli de lignes paralleles (cchelle dense) (pl. !, 1). Ou
presente, aussi, un vase de facture "bulgare" (fig. 4).
L'article lllentionne aussi deux autres vases faisant partie de la collection
du 111usee: une gourde et un vase-terrine, connus des publications anterieures.
La presentation de ces decouvertes prcfeodales de, la region d' Alba-Iulia
peut contribuer il la eonnaissan,ce de cetit'. (-;poque si pauvre en tests archt;olo-
giques.

FXPLrCATION DES FIGlTRES

Fig. J. - LanIpe en terre ruite, \"'"e -- vre siecles de nolre cre, decouverte a Partoş.
Fig. ,'!. - a)'Fibule de la prelnirl'e 1110it e <Tu Yc siecle; b) va~e de fac-ture gerlnanique,
V - VI sicrles.
F'ig. 3. - Inventaire du tornbeau de facture avare de Strcmţ (district d'.:\lha-Iulia):
a-b) petites echelles: c) mors.
Fig. 4. - Vase de fac ture "bulgare"
Pl. I. - ''"ases de f'acture slave de la collection du l\lusee f{egional d'~\lba-~lliL. _