REPREZENTĂRI SPECIALE PE CERAMICA DE TIP COTOFENI.

ASPECTE ALE CULTULUI URANO-SOLAR ÎN PREISTORIE

Cercetările privind geneza, evoluţia şi semniicaţiile simbolisticii prezente pe

arterfacte ale culturii materiale preistorice au cunoscut o amploare considerabilă În ultimele
decenii, concretizate prin publicarea a numeroase studii de specialitate sau monograii.
Nu acelaşi lucru Îl putem spune Însă şi despre analiza elementelor de
suprastructură de care este legată simbolistica prezentă În cadrul descoperirilor de tip
Coţofeni, cultură reprezentativă pentru perioada de tranziţie spre epoca bronzului din
România. Spre exemplu, în monograiile dedicate acestei culturi, cu descoperiri de pe
teritoriul României, problemele amintite sunt tratate sumar şi la modul generali,
nerelectând suicient, În opinia noastră, manifestări a căror importanţă pentru o
cunoaştere unitară şi de ansamblu a unei epoci cheie se impune a fi subliniată.
Subiectul lucrării de faţă nu Îşi propune o analiză a acestor manifestări În
integralitatea lor, ci ne vom opri doar asupra unor reprezentări plastice prezente pe
ceramica acestei culturi, cu referiri, atunci când considerăm că este cazul, la probleme
tangenţiale temei noastre.
Este vorba, În fapt, de reprezentări pe c�ramică pe care cercetătorul P. Roman,
cel care publică pentru prima dată aceste aplicaţii plastice, le deineşte ca fiind
"reprezentări specia1e, poate stilizări maxime ale feţei umane", incluzându-Ie Între
descoperirile de excepţie din cadrul culturii Coţofeni2.
Datorită faptului că numărul acestor descoperiri a crescut În ultimii ani - pe baza
cărora se pot trage anumite concluzii -, considerăm că supoziţia enunţată de cercetătorul
mai sus amintit necesită, În prezent, o mai clară nuanţare. Aceasta cu atât mai mult cu
cât descoperiri ulterioare au reliefat câteva tipuri de reprezentări bine deinite tipologie,
impresie destul de puţin evidentă În momentul realizării primei repertorieri. Unul din
fragmentele ceramice incluse de P. Roman În această categorie îl vom trata separat
ceva mai jos, deoarece Îl considerăm exponentul altei serii de reprezentărP, oprindu­
ne, pentru Început, asupra celor mai bine documentate aplicaţii plastice.
P ână În momentul de faţă au fost publicate cinci reprezentări "speciale" de acest
tip: patru provenite din descoperiri Coţofeni înregistrate la Cozia jud. Hunedoarat
IVezi Roman 1 9 76, passim; Ciugudean 2000, passim.
2 Roman 1 976, p. 20, Pl. 47/20; 68/ 1 7.
< Este vorba de fragmentul cerami c proveni t de l a Nandru-Peştera Curată (j u d . Hunedoara);

vezi Roman 1976, PI. 68/ 1 7.

4 Roman 1 976, P l . 47/20 .
1 14 C. 1. Popa

(PI. II5), Almaş Sălişte-În Săcări Uud. Hunedoara)5 (PI. II3), Z latna-C a lţul lui
Blaj Uud. Alba)6 (PI. 1/1) şi Cugir- Ţara Vânturi l o r-Dea lu cu A lunu Uud. Albar
(PI. 1/2), cea de-a cincea, atribuită culturii Baden. provenind din peştera Igriţa
Uud. Bihor)8 (PI. IV/8a). La cele amintite pot i adăugate alte câteva reprezentări
inedite, descoperite În aşezările Coţofeni de la Deva Dea lul Cet ăţii (PI. 11/8), Deva­
-

loc necunoscut Uud. Hunedoara) (PI. 1II4), Sebeş-Papuc9 Uud. Alba) (PI. II4),
Răc h ita- Vâ,ful Zpozii Uud. Alba) (trei exemplare) (PI. 11/5-7), Turdaş (jud.
Hunedoara) (PI. 1/6) Miercurea Sibiului-Gard Uud. Sibiu) (două exemplare) (PI.
·
11/2-3) şi Bretea Mureşeană (jud. Hunedoara) (Pl. 11/ 1 ) .
Elementul d e bază a l reprezentări 101.10 din ceea ce vom numi tipul principal
este în toate cazurile un buton circular aplatizat, ce nu depăşeşte în diametru 3-4
cm, continuat de o prelungire care poneşte radial din acesta. În cazul reprezentărilor
de la Cozia, Almaş Sălişte", Igriţa, Sebeş şi pe două din fragmentele de la Răchita
(PI. 11/5, 7) se observă că înspre marginile sale butonul aplatizat este decorat cu
incizii dispuse radial'2. Cât priveşte celelalte situaţii, inciziile lipsesc de pe buton,
ele regăsindu-se, în schiinb, în jurul acestuia; pe cel de la Z latna-Ca l{ui lu i B laj
avem aceeaşi dispunere radială, iar pe fragmentul ceramic de la Cugir-Ţara
Vânt uri/ar-Dea lu cu Alunu onamentul realizat în tehnica Furchenstich (foarte rău
păstrat) are o dispunere oblică faţă de buton, şirurile paralele de incizii sugerând
Însă aceeaşi idee.
În privinţa interpretărilor aduse reprezentărilor pe care le tratăm în prezenta
lucrare, pe lângă punctul de vedere prezentat deja al cercetătorului P. Roman, teză
preluată cu unele reţineri şi de către 1. Emodi13, mai adăugăm opinia exprimată de
1. T. Lipovan, care conchide că ornamentul găsit la Z latna C olţul lui B laj "pare să -

5 And riţo i u 1 9 79. p. 1 5. PI . 11/6 .

r, L ipovan 1 9 83. p. 3 5 , PI. 11/6 .

7 Popa 1 995, p. 3 8 . PI. 1 11 / 1 .

x Embdi 1 984, p . 408. Fig. 4 / 1 O.
! vlaterialul ne-a fost pus ladispoziţie. cu generozitate, de dr. 1. AI. A I dea: Îi mulţumim şi cu acest prilej.
10 Î
n baza de date introduse pe calcul ator. c u ornamente întâlnite pe cerami ca de t i p Coţofeni.
întocmită de Z o i a Kalmar- Maxill1, aceste reprezentări speciale ( i l u st rate de fragmentu l de l a Cozia)
se ană l a indicele YT:. el". Kalmar- Maxim 1 9 93. Fig. 3 .
II Preci zăm c ă în cazul descoper i r i l o r de la Cozi a ş i Alll1aş Săli şte, l'agmentele cerall1 i ce au
JOSl redesenate le noi. evidenţi indu-se cu acest pri l ej noi detal i i. neobservate În ll10mentu l p u b l i cări i
l o r iniţiale.
12 Î
n caZLlI unu i fi'agment de la Răc h ita (PI. I1/5) d!Pă desprinderea ap l i caţiei de pe vas,
prtea c i rc u l ară a fost rcfolosită. prin şlefu i rea margi n i l or p iesei .
1) Ell10di 1 98 4 . p. 4 0 8 . nota 1 0 . Ana l o g i a c i tată d e 1 . Emo d i, care s e opreşte asu pra
fragmentu l u i cerami c d e l a PI. 68/ 1 7 din l u c rarca l u i Roman 1 97 6. nu este, În opinia noastră. cea
mai concl uientă, prin torma sa circulară continuată de o prelungire rep rezentarea putând i asociată.
mai cu rând, cu cea de la PI. 47120 din aceeaşi l u c rare.
 A s pecte ale c u ltu l u i u rano-solar în prei storie 1 15

i e o reprezentare antropomoră sti l izată"'4. Avem de-a face, deci , c u două puncte
de vedere: unu l (susţinut de P. Roman şi 1. Emod i ) în care t i p u l de reprezentare
este interpretat ca i ind, probabil, o sti l izare maximă a feţei umane, i ar cel de-al
doi lea (susţinut de 1. T. Li povan) în care este interpretat drept o reprezentare
.
antropomoră stil izată.
În ceea ce ne priveşte, vom încerca să ne argumentăm punctul de vedere,
beneiciind în primul rând de sprij inul oferit de simbolistică, atât ca modalitate de
înţelegere, i nterpretare şi deinire a simbol urilor, cât şi de reliefare a rol ului jucat de
acestea în cadrul unor comunităţi date. Faptul că ne-am oprit asupra acestui mod de
abordare poate i explicat prin eicacitatea dovedită în lămurirea unor probleme
ridicate de situaţ i i în care metodele de investigare proprii arheologiei se văd depăşite.
Valoarea simbolul)lor a fost de mult timp relevată. M ircea E l i ade susţinea
că simbolur i le menţin "deschise" cu ltur i le, i ar negl ijarea l or impl ică reducerea
filosofiei c u ltur i i la un simplu stud i u morfo logic şi istor ic'S, simbo l u l fiind cel
care alătură reprezentări i , i magin i i , acea parte din inv izib i l ce se află în spatele
l u i'6 şi a l cărui exponent este. Considerăm indispensabi l efoliu l de cunoaştere a
produsul u i inal al " i mpactu l u i " om-divinitate, adi că urmele materiale păstrate
până la noi, dar nu trebu ie negl ijată n i c i cunoaşterea ace l u i mecanism m ental care
a angrenat ş i a generat aceste produse, a căror înţelegere ne va fi greu de perceput
pornind de la convingeri care excl ud din start tocmai aceste contri buţi i . Vis-a-v is
de pertinenţa concl u z i il or enunţate în astfel de cazuri , există de m u lte ori rezerve,
noua interpretare lnd, desigur, un risc conştient ce ş i -I asumă fiecare autor în
parte. La p unctel e de vedere a l e cercetători lor amint i ţ i vom încerca, deci, să
adăugăm şi supoliu l conferit prin interpretăr i le aduse de uni i specia l i şti din ţară
sau străinătate diferitelor simboluri care, sti l ist i c, se constituie în v irtuale puncte
de reper pentru stabi l irea unor analogi i pel1inente.
Pre l i m inar i i l e apariţiei acestor reprezentări p l asti ce, necunoscute anteri or
în med i u l autohton, sunt strâns legate de încetarea unor manifestări culturale propr i i
eneol iticul u i final şi afirmarea unora noi, c e marchează debutu l perioadei d e tranziţie
spre epoca bronzu l u i . Acum au loc i mpol1ante m i şcări de popu l aţi i ' 7, în cadrul
14 L i p o v an 1 98 3 , p . 3 5 .
15 E l i ade 1 994, p . 2 1 3 -2 1 5 .
1(. Cheva l i er, Gheerbrant 1 994. p. 3 4 .
1 7 Pentru une l e referiri l a aceste transformări v e z i , spre exemplu: Berc i u O . , Ber c i u 1 . 1 945,
p. 64: Roman 1 9 76, p. 77-78; Petrescu-Oam boviţa 1 978. p. 70-75; Pau l 1 980, p. 23 ; Comşa 1 980,
p. 29-3 3 ; O u m itrescu. Vulpe 1 9 88, p . 5 1 -52; G i m b utas 1989. p. 68-70, 1 89- 1 90, 1 97-22 1 , 23 7-257.
O părere diferită are Alexandru V u l p e ( Vu l p e 1 995, p. 1 7-231. care consideră că putem vorb i despre
o evo l u ţ i e locală spre forme speci fice epoci i bronzu l u i , cu un i mp act al indoeuropenilor de proporţi i
negl ij a b i le. fără să 1Ie vorba. dec i , de modificări de ordin structural .
116 C. 1. Popa

unui amplu proces de indoeuropen izare, care vor conduce, În cele din urmă, l a
dislocarea sau dispariţia unor cu ltur i autohtone. Va avea l o c o simbioză c u l turală ş i
spirituală originală, grefat. pe vech i u l fond local, l a care s e adaugă i mportante
influenţe ale elementelor alogene. Printre cele m a i profunde ricoşeuri resimţite În
această vreme se manifestă, odată cu pătrunderea În med i u l autohton a unor, se
pare, destul de putenice credinţe urano-solare, ce vor avea ca efect de durată
conturarea unei evidente etape de tranziţie de la vech i l e cu lte autohtone la altele
noi, În cazu l celor din urmă i mpuse rel ativ târzi u, doar odată cu constituirea depl ină
a popu l aţ i i lor bronzu l u i trac i c!8. Ca urmare a acestor restructurări etno-cu l turale
asistăm la interesante manifestări de suprastructură reflectate, În unele cazuri,
coerent În cultura m aterială.
S im bo l ismu l sol ar, ca palie integrantă În cadrul acestor manifestări , este
expresia noi lor concepţi i urano-solare menţionate. Deşi prezenţa unor simboluri so lare
În epoca neol itică pare a fi o real itate de necontestat, ponderea deţinută de acestea,
În com paraţie cu celelalte simbo l uri chtoniene se pare că a fost infi mă. În opinia
noastră, simbol ism u l sol ar ce se va dezvolta odată cu stabi l irea triburi lor i ndoeuropene
În zona carpato-dunăreană va beneficia şi de apoliul vech i lor forme de m an i festare
sol are, revigorate ş i redi mensionate, ş i care vor conduce, alături de alţi factori, l a
sesizarea unor aspecte de suprastructură regionale ş i originale În m anifestare.
Odată cu pătrunderea În E uropa a acest u i nou simbol ism solar, adus de
pop u l aţi i cu o econom i e, organizare socială şi credinţe rel igioase diferite de cele
autohtone, e de presupus şi o tendinţă de i m punere sau, oricum, o preponderenţă a
cuIte l or solare, care a impl i cat ş i o anum ită "un i form i zare" a concepţii lor despre
lume şi v iaţă, prin i m p l antarea unu i suprastrat rel igios aparţinând fondu l u i comun
indoeuropean. Numai astfel s-a reuşit observarea unui Întreg ansamblu de simbol uri
păstrate fie pe arme, podoabe sau ceramică, fie pe piatră (stele, oliostate), ansamblu
ce emană o puternică notă unitară, cuprinzând, geograic, o bună parte a Europei .
Maria G i mbutas remarcă faptu l că aceste simbo l ur i descoperite În zona de vest a
Europei au aceleaşi caracteristici de bază ca ş i cele din zonele estice de provenienţă
- Usatovo - Crimeea - C aucazu l de Nord!9. Cu ocazia prefaceri lor de acum Îşi fac
apariţia reprezentări În p i atră ale unu i nou simbol: "semnul soarel u i iradiant", cum
ÎI defineşte cercetătoarea l ituaniană20. Aceeaşi autoare vede În aceste reprezentări
" Dumitrescu. Vulpe 1 988, p. 64: Andriţoiu 192. p. 96, 110ta 727. Pentru relectarea rel evantă
a acestor transformări spn; forme de man i festare urano-solmă in epoca u lteri oară. pe ceramică. In
vezi: Florescu 1 964. p. 1 1 0- 1 1 1 , nota 58: V u l pe 1 975. p. 69-76;
intreg spaţ i u l carpato-dunărean,
Mărgh i tan 1 996, p. 300-30 1 . Referiri d i recte, mai rec en te la zona tran s i l văneană. I a Andri ţoill
,

1 992. p. 95.
1') Gimbutas 1 9 89, p. 2 1 2.
2" Gimblltas 1 9 89. p. 2 1 2.
 A specte a l e cultu l u i urano-solar În preistorie 1 17

divinităţi masc u l ine ş i , în pri m u l rând, pe zeu l cerul u i Însorit2!. Avem, a ltfe l spus,
de-a face cu o epifanie uraniană, În care soarele ni se înfăţişează ca o man i festare
a divinităţ i l or celeste22. Noua situaţ i e creată nu a fost posib i l ă decât odată cu
consacrarea unui nou erou ş i anume bărbatu l -vânător, cel asupra cărui a erau
transferate valori le solare2}.
Analogi i le citate de M aria G im butas pentru divin ităţi în a căror reprezentare
capul uman a fost Înl ocuit cu discu l sol ar i radiant sunt zei i M ithras, Drewas, Tiwas,
romanul Dius Fi ldus sau zeu l irlandez Lug24. Pe cel din urmă, autoarea î l desemnează
ca i ind zeu l cu "faţa-soare"25, iar J. C heval ier şi AI . Gheerbrant Îl traduc prin "ce l
l u minos", numindu-l grianainech, adică "ch i p a l soarel u i"26. Spre ideea apariţiei
s i l uetelor masc u l ine care în loc de cap au reprezentate un soare i radi ind v ine să
conducă ş i teori a expusă de Le Roux ş i C. Guyonvarc'h, care consideră că, datorită
formei sale sferice, cap u l u man a inspirat şi a condus spre un simbol ism al soarel ui27•
Soarele, ca s i mbol arhet i pal, constituie o componentă esenţială a m itur i l or
sol are, e l fi ind întâl n it frecvent ca d i v in itate principală a panteollu l u i unor
numeroase popoare antice2s. Prin el se va trece la adorarea ceru l u i , a l um in i i, a
căldurii, a focu l u i29 ş i , nu în u l t i m u l rând, a bărbatul u i ca expresie a raţiona l u l u i30,
cu ltul său'! având deseori o existenţă paralelă cu credinţele chtoniene. Cerc u l,
cerc u l cu punct central, discul, semne le de t i p radial, cap u l uman înconjurat de
raze solare sunt întotdeauna asociate soarelu i32. Linia curbă Închisă este considerată,
În perioada arhaică de existenţă a cu ltu l u i sol ar, un simbol al regeneră.r i i perpetue33.
După J. C heva l i er şi AI . Gheerbrant, În astrologie soarele este simbolul v i eţiî, a l
căldurii, al l um in i i ş i autorităţ i i, al sex u l u i masc u l in ş i , î n general, a tot ceea c e
rad i ază34. S-a remarcat însă, pe d e altă parte, şi a m bivalenţa simbo l u l u i solar, l u cru

21 G i mbu tas 1 989, p. 229.

22 Benoist 1995, p. 70.
23 Prut 1 99 1 , p. 70.
24Gimbutas 1 989, p. 2 1 2.
2, G i mbutas 1 989, p. 2 1 2 .
2(, Chevalier, G heerbrant 1 99 5 , p. 240.
27 Le Roux-Guyonvarc ' h , Dictionnaire des symboles, voI . I V, Paris, 1 97 5 . p. 287-288 (apud
Sanie 1 9 8 1 , p. 83); esenţa acestei i d e i o lntâlnim şi la Ch eva l ier, G heerbrant 1 994, p. 244.
2. Evseev 1 994, p. 1 79; Kenbach 1 99 5 , p. 5 81.
"l Vu lcănescu 1 98 5 , p. 36 7 ; Prut 1 99 1 , p. 69; [\seev 1 994, p. 1 70 .
3<1 Vu l cănescu 1 98 5 , p . 1 03 : Prut 1 99 1 . p . 69: [vsecv 1 994, p . 170.
" Despre soare şi cultel e solare vezi E l iae l e 1 995, p. 1 1 0- 1 29 .
J2 Vu l cănescu 1 98 5 , p . 374; Prut 1 99 1 , p . 70: Evseev 1 994, p . 36-37,53, 1 70 : Benoist 1 99 5 ,
p. 60; Chevalier, G heerbrant 1995, p. 1 47 .
33 Vas i leseu, p . 1 63 .
J4 Chevalier. G heerbrant 1 99 5 , p. 240.
11 8 C. 1. Popa

valab i l şi În cazul altor simboluri, aceasta putând să dezvă l u ie şi o latură funebră a

astrul u i , aşadar exact contrari u l a ceea ce predom inant reprezintă35.
Oricum am i nterpreta apariţ i a şi semnificaţi a s imbol ismu l u i solar În spaţi u l
ce-I tratăm, ş i n u n umai, treb u i e să n u u ităm faptu l c ă î n spatele obiect u l u i găsit se
află întotdeauna o m u l , cu toate handicapuri le sale provocate de condiţi i le de v i aţă
precare în care trăia, u n om dom i nat de credinţele magico-rel igioase, un om În
căutarea unu i refu g i u spiritua l . Redăm aici ş i interpretarea bibl ică care poneşte de
la considerentul că, odată înstrăinat de D umnezeu, omu l şi-a căutat ajutoru l În cele
mai impresionante l ucruri v i z i b i le, În general În corpuri le cereşti şi În special În
soare şi lună. Cum i ndică ş i Cartea lui Iov din Vech i u l Testament (31; 26), Închinarea
În faţa soare l u i şi a l un i i era un fenomen c u rent Întâln i t la popoarel e ce l ocu iau În
Orientu l A propiat.
Am ăcut acest, credem noi, necesar excurs pentru a putea Înţelege mai bine
premisele ce au condus l a apariţia În zona i ntracarpatică ş i de vest a Român iei a
u n u i nou simbo l ism. C u m s-a putut observa ş i din exem p l i fi cări l e ăcute, am ales
di ntre numeroasel e exponente solare cele care se pretează, cel mai b ine, ide i i c lare
de simbo l sol ar ş i care, c u m u l ate, Însumează elemente l e constitutive de bază ale
reprezentări l or de faţă. În această ordine de idei, atât butonu l aplat i zat (simbol:
cercul, discul), cât ş i incizi i l e radiale de pe buton sau din j u ru l acestu i a (si mbol:
semn de tip radial) converg către aceeaşi concepţie În care se exprimă p l asti c
i maginea disc u l u i sol ar i radi ind căldura, energia, evocând deci, î n viziunea noastră,
o simbol istică solară. Anal iza pe care ne-am propus-o va încerca să ţină cont de
puncte le maj ore comune fiecărei pos i b i l e interpretări ce s-ar putea aduce şi să le
un ifice Într-o cât mai p l auzi b i lă defin i re a semnificaţiei originale.
Astfel, o p i n i a noastră, ce se fundamentează pe observaţi i le de mai sus, este
că În cazul tipulu i onamental abordat avem de-a face cu o stil i zare maximă nu a
feţei u mane, aşa cum era de părere P. Roman36, faţă u m ană care este în l ocu ită cu
d i sc u l solar i radiant, c i cu o sti l izare max i m ă a corpu l u i person aj u l u i solar
reprezentat. Această schematizare, fără detal i i anatom i ce, n u vine decât să pună În
prim p l an elementu l de bază ( mereu ace l aşi), buton u l aplatizat, respectiv soarele
i radi ant. Este vorba, altfel spus, de reprezentări soleiforme antropomorfizate care,
aşa cum vom vedea mai j os, au o largă răspândire În cadru l simbol istic i i preistori ce
europene. Soarele u manizat, redat plastic, este u n zeu solar "cu faţa soare", având
atribute foarte proba b i l apropiate cu ale zeu l u i Lug al celţi lor, despre ale căru i
reprezentări am ami ntit deja.
]5 Privitor la ambivalenta simboluri lor, vezi Eliade 1 994, p. 2 1 9; Benoist 1 99 5 . p. 49-54;
Eliade 1 99 5 , p. 1 24- 1 2 6 .
J(, Roman 1 9 76. p . 20.
 A s pecte ale cultu l u i urano-solar în pre i storie 1 19

Fapt u l că reprezentări l e ce fac obiectu l stud i u l u i nostru apar pe cerami ca

din spaţiu l temporal ş i geografic adus În atenţie nu trebuie să surprindă]7. A pariţia
acestor reprezentări p last i ce se constituie ca o reflectare a credinţelor veh iculate
de populaţi i l e nou venite. Cât pri veşte Întârzierea c u care În zona ţăr i i noastre are
loc antropomorfizarea soare l u i . aceasta este pusă de Constantin Prut pe seama
supravieţu iri i unor putern ice trad iţi i neol itice'S, l ucru j u stificabi 1 , de altfel , pe un
tărâm dom inat m i len i i la rând de cu ltu l Zeiţe i M amă.
Reprezentări sim i l are se regăsesc pe cerami că sau În piatră, pe o vastă arie a
continentului european39. Analogi ile stilistice de reprezentări solare antropomorizate,
cu detal i i anatomice, sunt destul de numeroase, rezumându-ne a aminti pe cele de l a
C l eargh (M area B ritanie)40, Capcir (PI. II1/1) ş i Vivarais (Span i a)4 1 , Nenki rch
(Franţa)42 sau Monte Bego (Ital ia)4) (PI. 11112). Reprezentări fără detal i i anatomice.
în mediul cărora avem cele mai exacte analogi i, provin tot din aria de răspândire a
aşa-ziselor c ulturi "megal itice" europene. Cercuri s i mple sau concentrice continuate
de o prelungire radială s unt apariţ i i frecvente pe petrogl i fele din Scoţia44 (PI. 11/8).
Pe un dolmen de l a l l kley (Marea Britanie )45 sunt gravate numeroase sim bol uri de
ace l aş i gen, Între care unu l prezintă o formă i denti că cu seria de reprezentări
soleiforme de pe vasul găsit la I griţa. atât doar că incizi i l e radiale întâlnite la 19riţa
sunt Înlocuite cu un punct central, semnificând, În fond, aceeaşi i dee solară (PI. 1111
6). Acelaşi simbol îl regăsi m şi În reprezentări le din Scandinavia, unde apare în
asociere cu diferite ambarcaţiuni46 (PI. 111/3-4), ştiut iind faptul că În zona am intită
cultul solar este strâns legat de cultul ambarcaţiuni lor47. Mai aproape de zona noastră
amintim picturi l e rupestre din peştera Măgura (Bulgaria)48 (PI. 111111), constând din
cercuri cu o prel ungire veliicală în jos49, l a unele observându-se şi tendinţe spre
redarea unor deta l i i anatomice50, foarte asemănătoare celor de la Clearagh.
)7 Intr-un recent articol privitor la arta epoc i i bronzului din România, Radu Florescu evidenţia

foarte bine faptul că. începând cu perioada de tranziţie spre epoca bronzului, "ordonanţele decorative
devin evident radiare", ele dezvoltându-se În acest sens În epocile ulterioare: cI. FIOI'escu 1 995, p. 3 1-36.
]X Prut 1 99 1 . p. 70.

) � MIler-Karpe 1 974. p. 73 0-73 1 .

40 Apud Cârciumaru, Nedopaca 1 988, Fig. 2 1 /2.

41 Grosso 1 968, Fig. 1 1 /2-3.

42 Grosso 1 968, Fig. 12/2.

4) Grosso 1 968, Fig. 1 2/3.

44 Apud Cârciulllaru, Nedopaca 1 98 8 , Fig. 1 7 .

4, Apud Cârciull l aru. N edopaca 1 98 8 , Fig. 23.

46 Alllgren 1 987, Fig. 1 23 - 1 24. 1 3 3 - 1 3 6; G illbutas 1 99 1 . Fig. 3 8 6/4-5 .

47 Cârciulllaru 1 98 7, p . 1 64 .
4 X Gerassill l ova-Tollova, Stoj tschev 1 994, p . 1 03 - 1 1 1 (?).
4" Gerassimova-TOllova. Stojtschev 1 994, Fig. 5 .

,II Gerassilllova-TOlllova. Stojtschev 1 994, F i g. 1. 4 .

 120 C. 1. Popa

În ceea ce priveşte d atarea reprezentăr i l or ami n t i te mai sus, analog i i le

sti l istice c itate d i n areal u l "megal it i c" european sunt foarte relative d i n p unct de
vedere cronologic . Reţi nem Însă d atarea propusă pentru câteva d i ntre ele. Cea mai
timp ur ie analogie se pare că este cea a reprezentări lor rupestre d in peştera Măgura
(Bu l garia) Încadrată. În eneol itic51, reprezentări le sol are uman i zate de aici i ind În
clară asociere cu personaje femin i ne52. Analogia sti l istică cea mai târzie am Întâln it­
o pe o ună antropomoră (sec. VI a. Chr.) din regi unea Gdansk (nord u l Polon iei), ce
redă forma unei păsări (vu ltur, bufn iţă 7) (PL II/1 2), considerată de Maria G imbutas
ca zeitate a morţi i şi a renaşteri i53.
D intre descoperirile "megal itice" d i n Român ia ne interesează, În mod special,
apariţia de la G ura Hait i i jud. Suceava). U n u l d i n p ic i oare le de susţinere a
dolmen u l u i găsit aici are incizate d iferite gravuri (PI. II/IO). Ocupând o poziţie
relativ central ă, reţine atenţia o mică gravură54 care, pri n elementele sale de bază,
se constituie Într-o bună analogie sti I istică cu reprezentări le de pe ceram iea de t i p
Coţofe n i anal izate. Valoarea s a de i d o l so leiform e susţ i n ută ş i de autori i c e au
publ icat descoperirea". Gravuri asemănătoare s-au mai găsit În zona Brad u l ui, l a
Bulzeşt i i de Jos jud . H u nedoara), incizate p e pereţi i Peşterii Cizmei56• Este frapantă
repetarea ace loraşi simbo l ur i , asoc iate : cercuri concentrice marcate sa u nu de u n
punct central ş i de o reprezentare sol ară antropomorfizată57. Patru l i n i i ce se
intersectează perpendicu lar cu prel uhgirea rad ială ce poneşte d i n cercu l cu punct
central sugerează. În cazul reprezentăr i i din Peştea Ci zmei, şi o Încercare timidă
de redare a u nor detal i i anatom i ce. P icturi rupestre c u reprezentări solare, Între
care, Într-u n caz, d i n nou, un soare uman i zat a fost pus În evidenţă şi În peştera
Pârdilabu (Baia de F i er, j u d. Glj)58 (PI. 111/5).
Pentru grav ur i l e d i n Peştera Cizmei. prec izăm că M. Cârc iumaru ş i M.
Nedopaca cred că vârsta rea lă a acestora se poate stab i l i doar pri n rea l izarea unor
săpături În i nterioru l peşteri i59. Or, sondaj e ale căror rezu ltate au fost p u b l i cate
Încă d i n 197960 au fost de n atură să scoată la l um i n ă materiale arheologice de t i p
;1 Gerassimova-Tomova. St o j t sc h ev l 994. p. 1 03- 1 06 .
; 2 Gerassimova-Tomova, Stojtschev 1 994. Fig. 1 .
;, G i mbutas 1 99 1 . p. 2 4 5 . Fig. 3S3/2. /

;4 Naum şi colab. 1 98 8 a. p. 1 49: Naum şi c o l ab. 1 9 88 b. Fig. 1 . C er cu l in care sunt in scrise

trei semicercuri. d i ntre care unul inchide un cerc cu punct centra l . este continuat de două l i nii
verti cale. rezul tând o clară r epre z e nt a re solară antropollorfizată. fără detalii anatomice.
;; Naum şi colab. 1 98 8 a, p. 1 49- 1 50: Naum şi col a b. 1 988. p. 2 8 .
;,. Cârc i u maru. Nedopaca 1988, p . 1 8 1 - 1 95 .
;7 Cârciumaru. Ned opaca 1 988. F i g. 1 3 17.
;x Nicolăesc u - P l opşor 1 925. p. 4 1 -46. Fig. 1 2 .
;'1 Circiumaru. Nedopaca 1 98 8 . p. 195 .
(.11 Sondaje efectu ate de 1 . An d r i ţoi u (vezi Anclriţoiu 1 97 9 ) .
 As pecte a l e c u l tu l u i urano-s o l ar În preistorie 121

Coţofeni , alături de altele aparţinând evului medi u timpuri u>l . Înălţimea de cca 0,50-
1 m la care au apărut majoritatea gravurilor de aici, faţă de sedimentu1 din peşteră6!,
sugerează o eventuală execuţie a lor într-o epocă în care ni velul de călcare era s.nsibil
inferior celui prezent, deci , foarte probabil în timpul locuiri i (?) Coţofenib'.
Un soare umanizat pi ctat, alături de alte si mboluri solare, ne este cunoscut,
cum am inteam, şi din peşteraPârcălabu (com. Baia de Fier, j ud. Gorj), f i ind publicat
de C. S. N icoIăescu-Plopşor64. Acelaşi autor lega picturile rupestre din această peşteră
de ceramica neo-eneolitică găsită acolo>s. Credem că nu este lipsit de importanţă a
remarca faptul că din peşteră provin şi fragmente ceramice de tip Coţofeni66, poate
ceea ce N i colăescu-Plopşor numeşte În ani i '30 cerami că "eneolitică".
Suntem , dec i , de părere că analogi i l e pentru reprezentări l e de pe ceramica
de t i p Coţofeni se pot opri ş i asupra picturi lor ori gravurilor În piatră sau monlmilch
dintre cele tratate mai sus, şi care credem că. pot fi asociate, cu destulă probab i l itate,
epoc i i aflate În discuţie.
În cele ce urmează, ne vom opri asupra unu i alt aspect al problemei analizate
de noi.
Dacă reprezentări le de pe ceramica d� tip Coţofeni, aşa cum le-am considerat
no i sunt expres i i redate p l astic a l e unei div inităţi solare, de t i p u l zeului Lug cu
"faţa-soare" , atunci vasele din care provin fragmentele, cât ş i v asul de la I griţa, ar
putea fi i nterpretate, ără mare risc, drept vase de cult ş i categorisite În cadrul
ceram i c i i ocazionale67. Vasele din această categorie puteauj uca un rol b ine prec izat
în ofi c ierea unor rituri legate de adorarea d i vinităţi i solare şi în organizarea vieţii
(,[ S e p are c ă r ezultatele acestui sondaj n u a u fost cunoscute de M . Cârciumaru şi M. Nedopaca

in momentul publicării gravur i lor. Mai amintim a i c i fapt ul că 1. A n d r i ţoiu co re lează g ra v u ri le cu

material e l e med i evalc til11purii; c. i\ndriţoiu 1 979, p. 20.
,., Circiul11aru, Nedopaca 19 88. p . 1 8 2 . Fig. II.
(.] Dacă ar i fost executată de la nivelul de - 0. 1 0 11. adâncime la care se găseşte vatra ce
apartine pro ba b i l epocii l11ed ievale. reprezentarea solară amropomortizată. prin poziţia sa asc unsă
" "

şi totodată i n ferioar ă celui ce o pr i vca Îşi pierdea semnificaţia sa de div ini ta te dominantă. A m i n tim
" " ,

că sub vatra medievală, insă nu ştim până la ce adâncime. au apărut, sporad ic. ş ilj'agmente ceramice
de tip COlofen i ; cf. A n d r i ţo i u 1 979. p. 20. De mat eriale le Coţofcni leagă gravuri l e şi C. Rişcula.
pu nând u k În conexiune. de asemenea. cu lin cult al soarelui; vezi RişclIţa 1996 a, p. 2 89.
-

(., Nicolăesell-Plopşor 1 92 8 . Fig. 12 .

(.5 Nicolăescll-Plopşor 1928. Jl. 46: Nieolăcseu-Plopşor 1 929. p. 93-94: A se vedea ş i părerea

lui P. Diaconll. care consideră o bună parte a repraentăril or din peşterile carpatice ca aparţ i n ând
evului med i u. inclusiv multe dintre si mbolur i l e solare. Diaconu 1 994. p. 1 69. 186, 190.
(,{. NieoIăescu-Plop�or şi col a b 195 7. p. 20: Roman 1 976, p. 47, 49. P I . 4 1 /3.
.

,.7 . Ni ţu şi A. tszl6 opineazăeă v a se le ce Înfălişeal�l fe ţ e umane. d i n epoca neolit i cfl. pot

li considerate atât vase ritllale cat şi vase uz.ual e. ekci cu rol uti l i ta r-c as nic ; c. Laszl6 1970. p . 60.
Ace e aş i opt i c ă o înt1.1nim şi la M. Eliade. carc� era de părere că. pe ntru gan d i rea arhaică. o separare
netă intre "spiritual " şi "material" era fără sens. p lc d â n d . deci. pentru co mpl� me n taritatea c.:lol·
două planuri: c. El i ade 1 994, p. 2 1 9-220.
1 22 C. I. Popa

cotidiene, îndeosebi în perioada solstiţ i il or şi a echinocţi i lor, când poziţia soarelui pe

cer era, probabi l şi în acea perioadă, un i mportant punct de reper în derularea activităţi i
v i i toare a comunităţii. 0', pentru descoperi rea de l a Igriţa, unde dispunem de date
suficiente privitoare la contextul În care a apărut recipientul, acesta era vasul principal
al unui mormânt de înhumaţie, având în acest context un cert caracter cultic6s•
Cât priveşte fol os irea peşter i l or ca loc de oficiere a unor practici legate de
cultul so lar, notăm că C. S. N icolăescu-Plopşor considera, încă d in ani i '30, că
acest l ucru poate fi l uat în calcu l În cazul peşteri i Pârcălabul69• De aceleaşi practici
menţionate considerăm că putem l ega ş i gravuri le am intite d in Peştera Ci:mei.
Mai m ult, ideea de loc de cult pare a fi susţinută ş i de o altă descoperire din această
ultimă peşteră şi care a reţinut mai puţin atenţi a spec i a l i ştilor. Este vorba despre
semnalarea În nive l u l inferior al peşteri i a unu i schelet uman aşezat în poziţie
chircită70 şi care la momentul găsirii sale era Înconj urat, se pare, de un şir de bolovani
din ca lcar ce contura o formă relat iv circ u l ară7! . Scheletul, neacoperit, era l i psit de
inventar, în sch imb fi ind menţionată În j ur u l său p rezenţa unor fragmente de
cărbune72 care pot fi considerate ca rămăşiţe ale unei ceremon i i de Înhumare73, În
desfăşurarea căreia ar fi putut intra ş i aprinderea unor focuri p ur i ficatoare.
Descoperiri cu caracter cultic aparţinând perioadei de tranziţie de la eneol itic
spre epoca bronzu l u i au mai fost consemnate ş i în peştera zbândiş (j ud. B i hor)74.
Însă cea mai relevantă d intre descoperiri l e ce atestă practici ş i ritual ur i comp lexe
desăşu rate în peşteri de către comunităţi le perioade i de tranziţie spre epoca
bronz u l u i d in Rom ân i a a fost Întâlnită în peştera Igriţa. N otăm aici interesante le
observaţi i ăcute de 1. Emod i în timpul investi gaţ i i lor d in peşteră. Această grotă,
cercetată exhaustiv, adăpostea o adevărată necropo lă care conţinea peste 50 . de
ind iviz i reînhumaţi ş i d in ale căror schelete s-au mai păstrat, aduse d in afara peşteri i,
doar p uţine resturi75• Cele două morminte de Înhu maţie princ i pale ( A ş i B) sunt
însoţite de numeroase p i ese de inventar. Atenţi a ne-o vom îndrepta însă spre
1110rm ântul A, p l asat într-o alveolare natur a l ă a peşteri i şi care aparţinea unu i copi l
(,H Emodi 1 984, p. 406
i" N i colăescu-Plopşor 1 928, p. 45-46; cf. şi Cârciumaru 1 9 87, p. 6 8 .
70 A nd riţo i u 1 979, p. 20; Cârciumaru, Nedopaca 1 988 . , p. 1 8 L v e z i ş i Burnaz 1 994, p. 1 3 2 ,
u nde autoarea consemnează schektul ca apar.inând. probabil, epocii neolitice.
7\ Cârciumaru, Nedopaca 1 988. p. 1 8 1 , Fig. 2, cu topograia peşter i i şi plasarea descoperirilor.
72 An driţo i u 1 979, p. 20.
13 î nsăşi dispunerea oarecum ci rculară a bolovanilor î n j urul sheletului sugerează tot o practică
ce poate fi asociată u n u i c u l t solar, ami n t i n d de acele ringuri de piatră Î ntâln ite În cazul unor tU1l1uli .
Siste1l1ul practicat Î n Peştera Cizmei poate i o variantă a transpunerii i d e i i d e simbol solar, specifică
înmoll1ântărilor În peşteri.
74 Emodi 1 984, p. 407.
7' Emodi 1 984, p. 409 .
 A specte ale c u l tu l u i urano-so l ar ln pre i stor ie 1 23

de 7-7,5 ani. Din scheletul său au fost găs ite doar oasele craniene, amestecate cu
cele cca 200 de f ragmente ce ram i ce ale va sului cu rep rezentă r i solare
antropomorfizate. Fragmentele ceramice ale vasului spart în afara peşteri i poartă
urme de ardere secundară. Aceste descoperiri, alături de alte ob iecte de inventar,
între care şi o amuletă de p i atră şlefuită, au fost acoperite cu un strat cont inuu de
cca 3 cm gros i me de cenuşă ce conţinea şi fragmente de cărbune, strat suprapus la
rândul său de un altul de cca 1-2 cm gros ime de ocru roşu în care s-au găs it şi mici
mărgele, confecţionate din acelaşi materi al (Pl. IV/8). Totul s-a acoperit cu un
strat de argilă cenuşie gros de câţiva centimetri. Î n preajma mormântului s-au mai
descoperit şi trei puţuri r ituale de mici dimensiuni, dintre care două erau umplute
cu cenuşă şi cărbuni, al treilea conţi nând o pietricică de cuarţit şi fragmente di ntr-o
ceaşcă de tip Coţofeni76• 1. Emodi găseşte analogi i pentru aceste puţuri În descoperiri
neolitice făcute În munţi i BUkk (Ungaria)77. Autorul art icolului leagă practicile de
Înmormântare din această peşteră de un cult al moliului78. Noi considerăm, bazându­
ne pe prezenţa acelor urme de cenuşă şi cărbune ce atestă aprinderea unor focuri
r i tuale ş i , nu În ult i mul rând, pe p rezenţa vasul u i cu reprezentă ri solare
antropomorfizate, că putem vorbi şi în acest caz de practici legate de un cult solar.
Despre exi stenţa � nei asocieri Între cultul strămoşilor şi cultul solar, la care se
adaugă societăţi secrete de iniţiere care să garanteze o soaltă bună omului după
moarte, vorbeşte Mi rcea Eliade, considerându-Ie parte componentă a h ierofani i lor
solare arhaice79• Această asociere Între cele două culte poate fi privită şi prin prisma
prezenţei în această peşteră a unor materiale ce dovedesc o Întrepătrundere Baden­
Coţofeni , din care a rezultat o complexă formă de manifestare a credi nţelor
religioase. Dacă, pentru acel cult al mortului atestat prin depunerea crani i lor separat
de restul corpulu i , analog i i le c ond uc spre med i u I Baden, pentru ce I solar
reprezentările de pe vasul principal al mormântului A, cât şi ceaşca găsită Într-unul
din cele trei puţuri rituale din vecinătatea mormântului ne îndreaptă atenţia spre
manifestări de tip Coţofeni. P oate i redi scutată chiar chestiunea apaJienenţei vasului
principal al mormântului A mediului Baden. Ne justificăm demersul prin faptul
'
că, În pofida celor susţi nute de 1. Emodi, nu avem un indic iu clar de atribuire a
mormântului A cultur i i Baden. Dimpotrivă, cele mai apropiate corespondenţe pot
fi ăcute cu mani festări de tip COţofeni, dacă ar fi să luăm în calcul inventarul
ceramic aferent scheletulu i şi cel descoperi t în vecinătatea acestuia. Î n primul rând,
aplicaţi ile plastice de pe corpul vasului aparţinând mormântului Îşi găsesc analogi i
doar În mani festări de t i p Coţofeni , neÎntâlnindu-se după cunoştinţa noastră
7,. Emiidi 1 984, p. 406.
77 Elllodi 1 984, p. 409.
7X Elllodi 1 984, p. 409.
7" Eliade 1 995, p. 1 1 9.
1 24 C. 1. Popa

exemplare asemănătoare în med i u l Baden�n. În al doi lea rând. forma rec i pientu l u i
poate fi asociată mu lt m a i bine cu produse p rezente î n faza a I I I-a a c u lturi i
Coţofeni81 • C ât priveşte ceaşca de t i p C oţofe n i găsită În il1ed iata apropiere a
monnântu l u i A, aceasta poate i p l asată cu siguranţă În faza a J I I -a Coţofen i . Astfel.
În v i rtutea observaţi i lor tocmai expuse, o p i n ăm pentru atrib u i rea descoperi r i i
funerare d iscutate u ltimei faze a cu ltu ri i Coţofen i82•
P l ecând de l a aceste constatări privi n d descoperi rile din peşteri, credem că
se poate ridica problema existenţei unor "sanctuare" sau locuri sacre a l căror cadru
îl putea oferi peştera prin adăpostu l şi totodată m isteru l e i . C. S. Nico lăescu-Plopşor
!.. . , m f, p tu 1 â b C d
a re d 1 ?, ri i Pârcălahu. nu putem vorbi de o loc u i re propri u­
" " c ., '. "

zisă în interioru l acestei a, cond iţi i l e fi ind impropri i . Ren umitu l cercetător era de
părere că, În momentele d ific i l e d i n v i aţa lor. oamen i i d i n zonă se retrăgeau în
această peşteră pentru a adora În pace ş i profunzi me soarele8" cel pe care l-au şi
reprezentat pe pereţ i i acest u i mic "sanctuar". Observaţ i a considerăm că poate i
extinsă şi asupra Peşterii 19riţa sau Peşterii Cbnei. Ar rezu lta astfel că, cel puţin
În această epocă, putem vorb i despre peşteri ce funcţionau ca "sanctuare", deci ca
locuri de rugăc iune şi de oficiere a unor ceremon i i c u caracter magica-rel igios.
Rel uând problema reprezentări lor p l astice de pe ceramica de t i p Coţofeni
anal izate, remarcăm faptul că acestea sunt Întâlnite doar În u ltima ă a culturii Coţofen i.
La Început, menţionam că vom trata separat fragmentu 1 ceram i c i lustrat de
P. Roman l a categoria reprezentări lor speciale84. După cum se poate c l ar observa,
i n c l uderea fragmentu l u i ceramic de la Nandru (PI. 1/9) În rân d u l categoriei de
piese ana l i zate mai sus n u mai poate fi astăzi susţinută, noi fi ind de părere că este
exponenta u n u i alt gen de reprezentăr i . Presupunerea este Întărită de existenţa
unei alte apl i caţii de acelaşi gen pe un fragment ceramic de la Deva-Dealul Cerâtii,
aflat Împreună cu material de t i p Coţofeni I I I (PI. I/8)85 şi de fragmentu l apărut la
Răch ita- Vârzd Zăpozii, databi l, asemeni, în Coţofen i I I I (PI. 1I/6).
'It
Doar de la P i şcolt-Nisipărie avem cunoştinţă despre un vas de provizii pe care se găsesc o serie
de apl icaţii p l astice de formă circulară ce se repetă de mai multe ori sub u n brâu alveolat. Descoperi rea
datează d i n faza târzie a culturii Baden: vezi Roman. N emeti 1 97R. p. 3 1 . 44-45. P I . 29/4.
XI
Vezi descoperirile de la Româneşti (i ud. T i m i ş ) . de unde prov i n două vase cu forme identice
ce lui de la Igriţa. av�lnd Însă umărul mai proe m i nent. Materialele de l a Româneşti aparţin fazei I I I a
cultu r i i Coţofeni. atlată aici sub sem n u l puten ic al i n ll uenţelor Kostolac: cf. Roman 1 9 76. P I . I 08 / 1 -2 .
'2 1 . Emodi atribuie mormântul A d i n Sa/a Coloanei fazei [ ) a culturii Saelen, iar materialele d e
t i p Coţofeni l a " sfârş itul fzei 1 1 , până Î n pragul sau Îllceputul fazei 1 1 1 a acestei c u l turi", al1 inti ndu-se ..
de asemenea, şi m ateri ale pe care le consideră ca aparţinând fazei I Coţofen i (vezi Emodi 1 984. p. 408).
"' N i co lăesc u-Plopşor 1 928. p. 45-46: idee Î mpărtăşită ş i d e D. Serc i u: vezi Berc i u 1 93 9 . p .
1 9. Despre pos i b i l i tatea Între b u i ntăr i i u no r peşteri c a locuri d e c u l t Î n preistorie. d e data aceasta Î n
spat i u l cri şan, vezi Emidi 1 985, p . 1 43 . nota 3 8 .
" Vezi supra. nota 4 .
x.' Mater i a l e păstrate Î n colecţia Muzc u l u i C i v i l izat i e i Dacice şi R O l11ane-Dcva.
 A s pecte ale c u l tu l u i uran o-so l ar În pre istorie 1 25

De a ltfe L în favoarea e x i stenţe i m a i m u ltor ti p u ri de reprezentări ce

semn iicau, În fond, se pare aceeaşi idee, vin să confirme ş i o serie de alte descoperiri
i ned ite. Vom prezenta, mai întâi, tre i fragmente ceram ice de la M iercurea S i b i u l u i­
Garâ8b (PI. II/2-3), Bretea M ur eşană-MăgurâR7 (PI. 11/ 1 ) ş i Deva-loc necunoscut
epl. 11/4)88 pe care au fost apl icate reprezentări speciale. În toate cele trei situaţ i i
"personaj u l " sti l izat a fost rea l izat printr-un "brâu" vertical ce prezi ntă l a paltea
superioară o aplatizare executată cu deget u l , rezu ltând o term i n aţie de formă
c ircu lară, alveolată pe m ij loc. Partea a l u n gită este d ecorată, fără excepţie, cu
crestături orizontale regulate. Pe exemplaru l de la Deva se află rea l izat, de am be le
părţi ale reprezentări i , un decor executat În tehn ica Furchenstich c lasică, fapt ce
asi gură datarea acestu ia în faza Coţofen i I I I . Un alt exemplar de la M iercurea
S i b i u l u i-Garâ (PI. 11/3) face tranziţia de la tipul de bază (a se vedea asemănarea
cu descoperirea de la Z latna) la cel derivat, cu variantele de la Deva, Bretea
M ureşană şi M iercurea S i b i u l u i .
U n a l t t i p este documentat pri ntr-un exemplar proven it de l a Turdaş (j ud.
H u nedoara) 89. Reprezentarea p lastică, păstrată ş i În acest caz doar parţia l , se
compune d i ntr-un buton m are aplatizat, cu d iametru l de 5 cm având pe marg i n i l e
sale i nc izi i d i spuse rad ial, d i n partea i nferioară a buton u l u i pon ind patru prel ungiri,
fără urme de decor. Lângă apl icaţie se observă un onament real i zat în tehn ica
Furchenslich c lasică, element de datare ce perm ite p lasarea fragmentu l u i ceram ic
ş i i m p l ic it a reprezentări i în faza Coţofe n i III (PI. /6).
În momentu l de faţă, cea mai timpurie formă de exprimare a unuia din tipurile
de reprezentări speciale de pe ceram ica de tip Coţofen i datează d i n faza a I I-a a
culturi i, menţionând aici apariţia s ingu lară de la Nandru, restu I descoperiri lor putând
fi atribu ite, cu destu lă s iguranţă, faze i Coţofen i I I I . Este greu să ne pronunţăm
asupra med i u l u i de inspiraţie .a acestor reprezentări, dacă e l e au apărut şi s-au
dezvoltat În med i u l local Coţofen i sau relevă mărturi i ale unor infl uenţe exerc itate
d i n paItea unor med i i cu lturale contemporane. Merită a fi menţionat faptu l că
s i m boluri apropiate d i n punct de vedere sti l i stic cu ale noastre, constând d i n simple
cercuri având incizii d ispuse rad ial ş i cu un punct centra l (ele nefiind În nici unul
d i ntre cazuri în rel ie), ără acea prel ungire pornită d i n buton, sunt prezente pe
K1.
Lotul de mnteriale arheologice se păstrează in Colecţ i i l e Muze u l u i Mu n i cipal " l o n Rai ea"­
Sebeş lÎ ud. A l ba ) .
"7 Material p ăstrat in c o l ecţia Muze u l u i C i v i l izaţ i e i Dacice ş i Romane-Dcva; nr. i n v. 99840.
"" Fragmentul ( 111". i nv. 2\ (2) face partt' d i n colecţ i a veche a Muzeu l u i C i v i l i zaţ iei Dac i ce şi
Romane-Deva. in registrele d e i n ventar neprec i z,în du-se locu l exact al descoperi ri i . Î n afara nU1cl u i
local ităţi i .
X'J Descoperire păstrată in colecţia "ech; a Muze u l u i C i v i l izaţi e i Dac i ce ş i R o m ane- Deva. I a
n I'. i n v. P 3 7 3 .
1 26 C. I. Popa

ceram ica eneol iti că d i n Român ia, mai precis În repeltoriul motivistic i i onamentale a
culturii Gumelniţa şi ale aspectului Stoican i-Aldeni90. În mediul gumelniţean cunoaştem
şi o altă posibilă analogie pentru reprezentări le speciale Coţofen i . Ne referim l a o
descoperi re d i n n ivel u l 8 1 a l aşezări i epon i m e u nde, pe u n vas, apar două
reprezentări antropomorfe apl i cate. N e interesează În mod spec i a l aici partea
superioară, respectiv capu l şi gâtu i acestora, ce prin modelarea s u b forma unei
apl i caţi i cu aspect c i rcu lar, continuată cu un segment vertical alveo lat, am intesc
destu l de bine de descoperirea Coţofeni de la Cugir. D i feră însă, în mod evident,
restul reprezentări i, mult mai real i ste în cazul apl icaţ �i lor gumeln iţene, dar subl in iem
prezenţa braţelor În poziţie de orantă, asemănătoare statuetelor de tip Coţofe n i<l ' .
O fi l iaţie genet i că a reprezentări lor Coţofen i d i n cele neo-eneol itice autohtone
este de presupus, Însă doar dacă l uăm În calc u l o eventuală transmitere pri ntr-o
i l ieră cu ltu rală ce ne scapă În prezent92.
În med i u l Coţofen i, reprezentările solare antropomorfizate le Întâln im pe
depl i n cristal izate odată cu subfaza Coţofen i [ I I a93, excepţie făcând doar exemp lam I
de l a N an d ru, mai t im puri u . În ceea ce priveşte l im ita superioară a d uratei lor, se
poate spune deocamdată doar că presupuneri le au, ş i În acest caz, câştig de cauză
În faţa certitud i n i i . Aceasta deoarece credem că este b i n e de amintit faptu l că
n iveluri le c u lturi i Coţofeni de la A l maş Săl işte-În Săcări şi Z latna-Colţul lui Blaj
sunt suprapuse de un n ivel aparţ inând bronzu l u i timpuriu, raportur i l e d i ntre aceste
două med i i culturale fi ind destul de nesigu re. 1. Andriţo i u remarca, privitor l a
aşezări le de tip Coţofen i suprapuse de c e l e de tip Şpi m u ş, c ă nu există Între ce le
două locuiri n ic i o cezură94, lucru deci valabi l ş i pentru aşezarea de l a A l maş Săl işte­
În Săcări, În cazul aşezări i de l a Zlatna-Colţul lui Blaj s ituaţia fi i nd, se pare, mai
compl icată95. Aceleaşi i ncel1itud i n i le avem ş i În legătură cu restu l descoperiri lor
supuse atenţiei noastre; pe u n tărâm mai sigur afl ându-ne doar În cazu l exemplaru l u i
de l a B retea M ureşană, care poate fi datat, alături de materia l u l publ i cat dej a d in

" " S i m i o n 1 986, F ig. 7 .

91 I onescu 1 974, F i g . I I I ; autor u l consideră aceste apari ţ i i ca având un ro l m ag ico-rel igios.
" 2 D. 8erciu publ i ca în an i i '40 un fragment ccram i c de t i p Coţofe n i el i n aşezarea epon i l11ă a
c u l tur i i , pc c are consi dera că era apl i cat un brat omenesc. i poteză in sprij i n u l căreia i n voca trad i j i i
c e s e Întâlnesc Î n med i u l V i nca-Turdaş: cf. 8erciu 1 93 9, p . 8 1 , Fig. 92/7. Însă. lla i m u lt d:cât
probab i l . respect i v u l fi'agment provine de la un reci p ient decorat cu potcoavă în rel i ef
'13 Popa 1 995, p. 18. Nediscutarea materialelor de la Cozia Într-un contexl mai târziu al fazei

Coţofeni I I I lasă de Înţeles că ele pot i atribuite etapei de debut Cotofeni I I I : vezi Roman 1 9 76. p. 4;-47.
" 4 Andriţo i u 1 992, p. 20.
9 ; L ipovan 1 98 3 . p . 29-48: rezerve asupra incadrări i cronologice a materi a l u l u i d e aici Îşi

e;primă ş i P. Roman: cf. R om an 1 986, p . 4 1 . D i scuţia, e;tinsă cu reultatele sondaj u l u i rea l i zat dc
H . C i ugudean, l a C i ugudean 1 996, p . 75.
 A s pecte ale cultu l u i uran o-solar În pre i stor i e 1 27

acest loc, În subfaza Coţofeni I I I c%. Problema rămâne în conti nuare desch isă,
descoperiri v i itoare putând documenta m a i b i n e origi nea şi evo l u ţ i a acestor
reprezentări p lastice care, cu excepţia celor de la Igriţa. apar concentrate doar în
zona sud ică şi sud-vest trans i lvăneană (PI. V/A). Faptu l este Însă expl icab i l dacă îl
anal izăm prin pri sma regional i zări i treptate a man i festări lor de ti p C oţofen i, sesizate
dej a odată cu debutu l fazei a I I I-a Coţofen i07•
D i n punct de vedere art i st ic, reprezentăr i l e solare antropomorfizate n u
dovedesc, c u m gre ş i t s - a r c rede, o stângăc i e În real izare, î n d eo s e b i p r i n
schematizarea excesivă a corp u l u i d ivin ităţi i . E l e reJlectă, m a i degrabă, o ideee
bine conturată, aceea pe care numai un si mbol o poate avea, m u lt mai i mportantă
decât cea a unei exec u ţ i i art i stice de excepţie, şi anume a unei concepţ i i despre
l ume ş i v iaţă bine defi n ite ş i un itare în m a n i festare.
Pot i d i stinse. În momentu l de faţă, două ti puri principale de reprezentări
spec iale:
IP . Reprezentarea constă d i ntr-un buton c i rcular a p l at i zat având un
d iametru cuprins între 2,5-4 cm, d i n care poneşte o prelungire rad ială. În majoritatea
situaţi i lor se pare că această p re l ungire avea o poziţie verticală, fapt confi rmat cert
de exemplarul de la Cozia. Excepţia este celiificată prin vas u l de la Igriţa, unde
reprezentări le au prelungirea orientată obi ic, în sus. Pe marginea butonu l u i apar, la
patru exemp lare, i n c i z i i d i s puse rad i a l , În alte două cazuri incizi i l e fi ind real i zate
în j ur u l butonu l u i . În toate s ituaţi i le, pre l ungirea rad ială este decorată cu incizi i ori
alveo l e (PI. 1/1 -5).
În cadru l tipu l u i 1 m a i pot fi d istinse două variante:
Va rianta . Reprezentarea este de mai m i c i d i mensiuni decât cea d i n tipul de
bază, având în sch i m b aceeaşi morfo l ogie, cu două componente principale: un
buton c i rc u l ar aplat izat, cu un d i ametru mult mai m i c ( 1 ,5-2 cm) continuat de o
prelungire radi a l ă orientată vertical, În j os. În acest caz Însă n u întâ l n i m acele
incizii radi a l e de pe buton ori d in j urul său (PI. 11/1-4).
Va rianta . Această variantă este documentată până În prezent pri ntr-un
s i ngur exemplar, cel de la Turdaş. Pe l ângă apropieri l e ev idente cu reprezentări le
i n c l use de noi În t i p u l de bază, exemp laru l de faţă se deosebeşte însă fundamental
'Ilo
Rotea 1 98 1 , p. 24. Privi tor la staţi unea de pe Măgua Sârbilor. trebuie spec i ficat că n i velul
II (k aici conţine n u doar ceramică d e tip Coţofeni. a�a cum susţine autoru l pub l i cări i situ lui respecti v
( vezi Rotea 1 98 1 . p . 2 4 : Rotea 1 99 3 , p . 6G). c i ş i produse ceralll ice aparţ inând bronzul u i timpuriu.
cum r i l a Rotea 1 98 1 . PI. V I I I I . 3 . 6 - 7 . A lte li'agmente, de accla�i t ip. i ne d ite, se atlă In depo / i t u l
m uzeu l u i devean ( vezi pentru această prohkmr\ ş i Andriţo i u 1 992. p . 1 2 0 ) . Aspectu l ne i n teresează
prin prisma demersu l u i de faţă. Însă nu credem eă exi stă m ot i ve de a pune la Î n d o i a l ă atrihui rea
c u l turală a reprezentării de la B retea M u reşană.
" 7 Roman 1 976. p . 4 3 - 4 7 ,
 1 28 C. 1. Popa

de acestea, prin faptul că d i n buto n u l aplat izat (cu un d i ametru de 5 c m ) ponesc

patru prel ungiri orientate În jos (PI. 1/6).
Probabi l în tipul 1 pot i incl use şi două reprezentări de l a Răch ita (PI. 11/5, 7),
dintre care una, după desprinderea de pe vas, a fost refo l os ită, prin netezi rea
marg i n i lor sale (PI. II/5).
IP . Reprezentări le constau d i ntr-o a p l i caţie p l astică având o formă
tri ungh i u l ară, cu colţuri l e rotunj ite ş i unul d intre ungh i uri alungit putern ic, orientat
În jos. Pe marg i n i le apl icaţiei au fost executate incizi i asemănătoare celor Întâl n ite
pe reprezentări le de la tipu I 1 (PI. I I/6, 8-9).
Referitor l a c a l ităţi l e teh n i ce a l e rec i p i ente l or p e care s-au ap l i cat
reprezentăr i l e speci ale, trebuie precizat că, în maj oritatea s i tuaţi i lor, avem de-a
face cu exemplare aparţinând spec iei semifi ne. Doar două cazuri, cele de l a Z latna98
şi Sebeş, sunt l ucrate pe cerami că fină. În privi n ţa descoperiri lor de l a C u g i r ş i
Turdaş, reprezentările aparţin cerami c i i grosiere99. M a i trebuie remarcat fapt u l că
acest gen de apl icaţ i i p l astice ăceau patie d i n vase de capacitate mare, confecţionate
probabi l special pentru a l i se conferi o dest inaţie aparte. A socierea reprezentărilor,
în cinci cazuri, cu decoru l constând d in benzi incizate haşurate obli c, respectând o
anu mită motivist ică, probabi l nu e Întâmplătoare, ea impl icând posibile semniicaţ i i
care încă n e scapă l oo .
C redem că n u este Întâmplătoare constatarea că reprezent ăr i l e p l astice
anal izate sunt aproape exc lu s i v documentate În faza a I I I-a a c u lturi i Coţofen i,
când, pe l ângă ami ntitu l proces de regionalizare, se constată ş i conturarea tot mai
clară a u nei simbo l i stici solare. Este o perioadă În care, deşi nu de expresivitatea
atiistică a statuetelor fem i n ine, reprezentări le speciale de pe ceram ica de tip Coţofen i
sunt rezu ltat u l transpuneri i Într-o formă i n c i pi entă a cred i n ţele urano-solare.
În urma u n u i întreg "război spiritual" ce a c u l m i nat cu scăderea bruscă a
n umăru l u i statuetelor antropomorfe, atât de n umeroase în epoca neo-eneo l itică,
are loc şi o decadenţă în reprezentare. "Alia" figurată devine extrem de rar întâlnită,
asi stând tot mai pregnant la o "su p l imentare" expri m ată prin apariţia către sfârşitu l
perioadei de trecere spre epoca bronzu l u i a u nor apl icaţ i i speciale pe ceram i că, a l
căror rol nu era u n u l primord i al decorativ. S i ncretismul rel i gios a condus l a naşterea
unor reprezentări stran i i . Astfe l , modelarea capu l u i statuetelor sub forma u n u i d i sc
'JX Lipovan 1 983. p. 3 5 .
,)') Preferinţa pentru redarea plastică a unor rep::zentări antropomorfe pe ceramica grosierfl
este întâlnită în diverse medii cul turale. ca tiind. spre exemplu. caracteristică culturii :ucuteni.
unde se apreciază că acest detaliu avea un rol important în pract i c i l e magico-religioas:; vezi M an(u
1 992, Cli a l te trimiteri bibl iograice.
I fIfI
Reprezentările speciale au fost aplicate. cel puţin In unele situaţii. după I'calizarea decorului
incizat. MăI1uric În acest sens ne stă descoperirea de la Cozia, unde se poate bine observa că. pe ()
porţiune In care apl icaţia s-a desprins (le pe peretele vasului. Înainte se executase. ca şi gru lld.
decorul incizat.
 A s pecte a l e c u l t u l u i urano-solar În p re i storie 1 29

p l at, man ieră caracteristică cu lturii Coţofe n i l o l , ar putea i pusă tocma i pe seama
acelor i nfl uenţe urano-solare de care vorbeam, creându-se o rep rezentare h i bridă
În care vechea zeitate neol itică, Zeiţa M amă, ne apare având capu l model at d u pă
concepţi i ş i canoane de insp iraţie solară. Este exact ceea ce î ncercam să arătăm
când precizam trad iţia solară a indoeuropen i lor de În locuire a capu l u i unor divinităţi
cu d iscu l solar. O s ituaţie identică de asi m i lare a unei d iv i n ităţi autohtone În
panteo n u l indoeuropean este Întâ l n ită, spre' exem p l u , şi în cazul cunoscutei zei ţe
greceşti Atena, rezu ltând, în acest caz, o stran ie figură femi n i n ă Înarmată I 02.
Astăzi , d i n cele 1 9 statuete antropomorfe certe d i n aria Coţofeni, cunoscute
prin descoperiri l e de l a Agrişteu (j u d . M ureş) (două exen1 p lare)l°3 (PI. IV/3; V/4),
80arta (j u d . S i bi u ) (două exemplare ) l °4 (Pl. IV/5; V/3), C â l n ic (j u d . A l ba) (două
exemplare)I05 (PI. IV/6; V/12), Lopadea Veche (j u d . A lba) I 06 (PI. V/6), Lel iceni
(j ud. Harghita) (trei exemp lare) l °7 (PI. V/l-2, 8), Modoia (j ud. Vâlcea) l°8 (PI. V/IO),
Pianu de Jos (j ud. A l bay o9 (PI. VI7), Poiana Ampo i u l u i (j ud. A l baY l o, Straj a (j u d .
Alba)! I I (PI . V/9), Turdaş (jud. Hunedoara) (două exemplare)! 1 2, (PI. N/2; VIU), Unirea
'"' [)ulllitrescu 1 974. p. 262-263 ; Roman 1 976. p. 3 0-3 1 ; C i ugudean 1 983. p. 49: DUlllitrescu,
Vulpe 1 988. p. 5 8 . Recenta afirmaţie potri v i t căre i a i d o l i i d i n med i u l COlofe n i ar aparţ i n e t i p u l u i În
formă de v ioară. ( Vialinidale) ( L u ca, l ercoşan 1 997, nota 1 6 ) este, Î n o p i n i a noastră, neaven ită.
Aceşt i din urmă i d o l i , Î n c i u d a unor aselllănări, reprezintă u n t i p aparte. răspând i t Î n zona adriatică­
i o n i că, ege ică şi În vestul A s i e i M i c i , Î n general la u n ori zont cron o l og i c u l terior man i festări lor de
tip Coţofe n i ( vezi, pentru aria d e d i fu z i u n e a i d o l i l or Î n formă d e v i oară, M aran 1 997, p. 1 73 . F i g. 31
4. Exemplare s i m i lare apar ş i Î n epoci anteri oare. Pentru a exprima sugest i v m o d u l În care au fost
i n terpretate până Î n prezent aceste statuete. redăm aici aprecierea l u i R . FIOI·eseu. care le cataloghează
drept " figurine cu braţele Î n cruce şi cu păl ări i d i scoidale" ( 1 ) ( F l orescu 1 9 80, p. 63).
'"2 G i mbutas 1 989, p. 1 48 . Despre "preistoria" atrihutelor şi reprezentările zeitei Atena, vezi Otto
1 995, p. 46-6S.
'". Lazăr 1 979, p . 28, P I . X V I I l a-h: R i şcuta 1 996 h. p. 70, PI. I 112, 8; C i ugudean 2000. p.
3 9. P I . 1 1 8IS -6.
'"4 Dumi traşcu, Togan 1 9 7 1 , p. 427. 434. PI. V I/ I -2; Roman 1 976, p . 30-3 1 , P I . 5 1 /9, 1 1 ; Lazăr
1 9 79, p . l I , P I . X V I/4,6; R i şcuţa 1 996 b, p. 70. P I . 1 /4 ; /\ ; C i ugudean 2000, p. 39, P I . 1 1 81 1 -2.
'"; Roth 1 943, PI. VII ; Lazăr 1 979, p. 35. P I . X V I I3 . 5; Rişcuţa 1 996 b, p. 70, PI. 1 1/4: C i ugudean
2000. p. 3 9, P I . 1 1 8/4, 8.
"". Pau l 1 969: Roman 1 9 76; Paul 1 995, P I . V 12: R i şc u ţa 1 996 b, p. 70, P I . 1 1/3; Ci ugudcan
2000, p. 3 9 . P I . 1 1 7/5 .
"'7 Roman 1 976. p. 3 0-3 1 . 3 8, P I . 5 1 15-7: R i şcuţa 1 996 h, p. 70, P I . 1 / 1 -3; C i ugudean 2000.
p. 3 9, PI. 1 1 7/6 : 1 1 813-4.
IIIX
Petre-Govo ra 1 995, p. 20-2 1 , Fig. 4/6-7. Reconstituirea piesei, În formă de orantă. ne apaI1ine.
'"" Pau l 1 969, p. 72, PI. X VI I ; Roman 1 976, p. 3 0-3 1 , 46. P I . S I / 1 2 : Paul 1 980, PI. V I I .
Pau l 1 99 5 , P I . VI I ; R i şcuţa 1 996 b , p . 70, P I . 1 1 1 / 1 ; C i ugmkan 2000, p . 39, P I . 1 1 7/ 1 .
1 I f1
Ci ugudean 2000. p. 3 9 .
" ' C i ugudean 2000. p . 3 9, P I . 1 1 7/9.
'" Prima p i esă de la Turdaş, p u b l i cată i n i ţ ial de M. Roska ( Roska 1 94 1 , p. 3 02. P I . CXX I X !
2 0 ) , a fost i nterpretată de N . V l assa ca i d o l troian ( V l assa 1 966, p. 1 5 , P I . C/ 1 3 ). i ar Z o i a M ax i m o
i n c l u d e În cad rul descoperi r i lor de t i p Turdaş ( K al mal'- M ax i m 1 99 1 , p. 2 0 S ) . O. H ăckman va ti c e l
care va reconst i t u i i d o l u l c u braţele î n orantă, s u b l i n i i n d u - i para l e l e c u p l astica bronzu l u i t i m p u r i u
egeean ( Heickman 1 968, p. 6 4 , n r . 9 6 3 ) . păreri i autoru l u i c i tat a I ăt urân d u-i -se, cu u n e l e rezerve, ş i
H . C i ugudean ( C i ugudean 1 9 8 3 , p. 5 0 : C i ugud ean 2000. p . 3 9 ) . Pentru statueta găsită În săpături le
recente ale lui S. A . Luca, vezi Luca 2 00 1 , p . 92, F ig. 3 1 1 .
 1 30 C. I. Popa

j ud . A l ba) (două exemplare) (PI. VIS, 1 1 )1 1 ; şi Vâlcel e (j ud. 01t) l ' 4 (Pl. IVIl), în
toate cazurile citate În care s-a păstrat patiea su perioară, p iesele au capul d i scoidal.
mai puţin exemplaru l de formă u şor sferoidală de la C icău (j ud. A lba) (Pl. IVI
4) 1 1 5. La aceste apariţ i i pot fi adaugate alte statuete, mai puţin sigure, cons iderate
ca aparţinând culturi i Coţofeni, descoperite la Răchita (jud. A l ba) l '6, la Sâncrăien i " 7,
Lopadea Veche" 8, C u ied j ud . Arad ) l ' 9 şi B raneţ l 20, alături de descoperiri le de la
Ş incai (j ud. M u reş), al căror tip nu este precizat ' 2 1 • În cazul pieselor de la Agrişteu,
Lopadea Veche, Câlnic şi Straja, două impres i u n i ori incizi i d ispuse obl ic sugerează
reprezentarea schematică a och i lor. M area maj oritate a figurine lor se datează în
faza Coţofeni I I I . Excepţie fac cele două exem pl are de l a U n i rea, găsite într-un
complex' 22 ş i ce le de l a Turdaş ' 2" databile în faza a I I-a, ca ş i piesele de l a Lel icen i,
datate în Coţofe n i 1 1 24• P i esa de la M odoi a- Vârid Cuculici, proven i nd din cercetări
de suprafaţă, a fost încadrată de Gh. Petre-Govora În faza Coţofeni V 0)125. N edorind
să comentăm aici despre oportun itatea d i scutări i unor faze evol uate ale cu ltur i i
Coţofen i, ulterioare fazei a I II-a, considerăm că statueta a r putea fi atribu ită fazei
Coţofeni I I I , nei ind excl usă chiar ş i o datare mai t i mpurie.
113
C iugudean 1 9 8 3 . p . 49-52. Fig. t - 2 ; RepArhA lba 1 995, p . 1 99. P I . 3/3-4; R i şcuţa 1 996 b .
p. 7 0 . P 1 . 1 I 5 ; I 1 I 1 ; Crişan 1 998. P I . V!7- 8 ; C i ugu Q ean WOO. p . 3 9 . P I . 1 1 7/2-3.
1 14
Roman 1 97 6 . p. 30. PI. 5 1 / 1 O: R i şcula 1 996 b. p. 70. PI. 1 1 /6 . Exemplarul de la V â l cel e
este singurul ce se detaşează tipologico-sti l istic de restul p l asti c i i antropomorfe COlofe n i . Fapt ul
poate i pus Însă pe seama locul u i de provenienţă. situat la d i stanţă mare de zona t ran s i l văncan� În
care se concetrează celel alte p iese cunoscute. excepţie făcând doar statueta descoperită la Modo ia.
11 5
C i ugudean 2000. p. 3 9. P I . 1 1 717.
" ,. Ci ugudean 2000. p . 39. Dacă se tlce rderire la statueta anlropomoră p[lstrată În v1LJ7C U !
d i n Sebeş. atu n c i credem c ă am adus suticiente argumente pcntru dmarea ei În vremea cu ltu r i i
Petreşti ( vezi Popa lOO 1 . p. 60-68. F i g . 1 / 1 ).
117
M ax i m 1 996. p . 5 2 . P iesa n u face parte Îns[l d i n categoria statuetelor antropoillorle
cunoscute ş i prezentate de n o i . statuete care. În cazul celor ce au păstrată partea i n ferioară. aceasta
se p rezintă sub forma u n u i d isc plat. amintind de acei Sheibenidols de tip egcean. Nu este neverosimil
ca piciorul de l a Sâncrăieni să facă parte d intr-o statuetă antropomorfă mascul i nă. d: lin ti p ;lecUnOSClIl.
ori, ceea ce n u este exclus. d i n tr-un vas antropom o rL caz În să mai greu de luat În ca lcu l .
1"
Lazăr 1 977. p . 620, P I . V/40. P iesa. c e a r reprezenta a doua statlletă Coţo i?n i d e l a
Lopadea Veche. a fost găsită. potri vit celor atirmate de autor. Î n ruptura unei teras: a M ureş u l u i .
împreună c u material de t i p Coţo fen i . Tipologic Însă. exemplarul poate fi asociat. s e parc. Illai
degrabă epoci i eneol itice ( c u l tura Petreşti 7).
I I ') Dudaş 1 9 76. p. 24. PI. 1 I /7 .
1211
U l an i c i 1 9 76, p. 48. Fig. 9/3 . Fragmentul i l ustrat de A. U l an ic i este puţin prohahil iă
aparţ i nă u n u i idol.
12 1
Lazăr 1 99 8 , p. 44.
122 C i ugudean 1 98 3 . p. 49.

1 23
P i esele. pe baze tipolog i co-stil istice. se pot data Î}l t�lza Coţofeni I I, Cli toate că. greşit. S .
A . L u c a înclină s ă situeze locuirea CoţotCn i d e a i c i Î n faza Coţoen i 1 ( Luca 2 00 1 . p . 92).
124
Roman 1 976, p. 3 8 .
1 2 5 Petre-Govora 1 99 5 . p. 2 0 .
 A s pecte ale c u l t u l u i urano-solar În pre i storie 131

Poziţia braţelor Întâ l n ită l a statuetel e de t i p Coţofeni, şi anume cea de orantă,

rec lamă atingerea problemat i c ii ce decurge d i n acest aspect. In iţiativa o motivăm
prin faptu l că p lastica antropomoră coţofen iană a fost considerată, cum notam şi
noi În rânduri l e de mai sus, ca reprezentând-o pe Marea Zeiţă / Zeiţa M amă. Or,
această i postază este oarecu m nefi rească pentru o d i v i n itate ce se aprec iază că
ocupa rol u l princ i pal În panteon u l acelor t i m p ur i . O problemă asemănătoare a fost
ridicată, de altfel, pentru epoca neo l itică, de către E. Comşa, care consideră statuetele
fem in ine În poziţie orantă d rept expresi a unor personaj e intermed iare Între oamen i
ş i d i v i n itate ''6. C h i ar dacă n u ne putem ral ia În Întregime opi n ie i autoru l u i c itat,
date fi ind d iferenţele esenţiale Între epoca neol itică şi cea imed iat următoare, su ntem
de părere că M area Zeiţă era "subordonată" sau era perechea unei alte d i vin ităţ i .
Care era această d iv i n itate principală, n u putem şti cu siguranţă. Doar s e poate
presupune, În con d i ţ i i le perioadei de tranziţie spre epoca bronzu l u i , că este vorba
d e s p re o d i v i n i tate c e l estă, po s i b i l u n a sol ară. Să ne afl ă m oare În caz u l
reperezentări lor so lare antropomorfizate de pe cera m i c a de t i p Coţofen i . tocmai În
faţa acele i d ivin ităţi a le căre i forme d e exprimare p lastică ne l i psesc ?
Î nrudirea despre care se vorbeşte În mod frecvent d intre p lastica antropomorfă
a cultur i i Coţofen i ş i cea de t i p Baden ' 'i n u este, În o p i n i a noastră, sugestivă.
Dovadă şi faptu l că În m ed i u l B aden l i psesc d eocamdată descoperi ri de statuete c u
cap d iscoidal, asemănătoare celor Coţofen i . Derivarea acestui m o d de reprezentare
a capu l u i d i n buton i i d iscoidal i, des Întâ l n i ţ i , În cadrul ceram i c i i de tip Bad e n ' 2s,
rid ică Întrebarea de ce această i n luenţă n u s-a repercutat c u m era norma l, asu pra
p l ast i c i i antropomorfe badenoide. unde avem documentate spec ificele statuete cu
"cap mob i l " , asemănătoare celor din m ed i u l C enavodă III 1 ''. N i c i în privinţa
e lementelor d e decor Întâ l n i te pe p l astica antropomorfă a celor două c u lturi n u
sunt tem e iuri pentru apropieri tranşante, aşa c u m au sugerat i n s i stent un i i autori 1 3.
"6 Comşa 1 9%, p. 1 97.
127 Roman 1 976, p. 74; C i ugud('an 1 9\ " . p . 50: Rişcuţa 1 9% b. p . 74-75: Cri �an 1 () J8. p . /l :
C i uguckan 2000. p . 40 . Aprop i e r i a r p u t e a fi făcute. cum de.i a s - a pre c i zat. c u u n e l e antropo !T1ort"e
din c i m i t i r u l Baden de l a Center. care au brate l e În p0.i t i e de orantă ( C i u gudean 1 9 X :� . p. 5 0 :
C i ugudean 2000. p . 4 0 : vezi ş i C r i ş a n 1 998. p. 6 ) . dar În n i c i un c a z cu p l astica antropolllorlă.
1 2X
Roman 1 976. p . 74: C i ugudean 2000. p . 4 0 .
,".) Banner 1 956. p . 1 70 . P I . L V 1 1 1 1 1 2: LX V I I I I 1 -2: Ncmc,i cova-Pa VlJ K O V ,i 1 9 7 1 . p . 1 0 6 . F i g .
6/ 1 ; Roman. N�lllcti 1 978. p . 3 8. 5 2 , P I . 44/:1 - 5 ; Tns i e 1 99 5 . P I . X I X/4-7: Ciaras3.l1 i n 1 9 97. p . 4 3 7 .
F i g . 8 ; N � l11 e t i 1 997. p. 6 5 . F i g 1 /2;
. Crişan 1 998. p . 6, 1' 1 . I V /8-9.
,, <, Roman 1 976, p . 74. Inc�pând cu I I . C i ugud�an. s-au făc u t repetate tril11iteri pentru deCllrui
slatuetei de l a P i anu de Jos l a o p i esă descoperită la Qzcl ( Ungaria). pe care N. Kal icz o atr i bu i a . În
anul 1 970. c u l turi i l3aden ( vezi C i u gudean 1 98 :1 . p . 50; Rişcu!a 1 9% b . p . 74-75: O'i şan 1 <)<)8. p. 6:
C' iugudean 2000. p. 4 0 ) . Însă p i esa Îşi re o perl:et5 corespondenţi!. aU it ca forl11ă oit ş i ca dccor.
i n t l'-lill idol h a l l sta t t ian de la K r i v c e ( B u lgal'ia ) (vczi B o m iLI 1 <)')4. F i g . 1 /4 ) � i . p r i n urmare. ca
poate li atrihu i tă. m a i degrabă. i do l i lor de t i p .:r ivce- 7deoc datali in epoca h a l lstatt i ană ( Boroi'lka
1 994. p. 76; Liszlo 1 ')<)5. p . 85-(7). î n baza acestor observaţi i . paral e l e i <: Între p lastica de tip Coţofcn i .
prin genera l i zare. şi descoperirea d e l a ()zd considerăm c ă trebu i e ex c l use.
 �_
Il Î C . 1 . Popa

De altfel, P. Roman, enumerând d i ferenţe le esenţiale ce pot i sesizate Între cu ltura

materi ală de tip Coţofen i şi cea de tip Baden, i n c l ude Între acestea ş i p l asticaJ 3 1 •
Acelaşi autor remarca faptu l că si ngura analogie apropiată d e ido l i c u cap d i scoidal
prov ine de l a Brăil i ţa din med i u l gumelni ţean J 32• Figurine cu cap d i scoidal Întâ l n i m
ş i Î n cadru l descoperirilor de t i p Usatovo, d atând d intr-o perioadă apropiatăIn .
Dorim Însă s ă aducem în atenţie şi o p i esă de p l astică antropomoră p u b l icată
recent, care ridică unele semne de Întrebare. Este vorba despre descoperirea Într­
un comp lex de c u l t t u rdăşean de l a Orăştie-Dealul Pemilor a u n e i statuete
masc u l i neJ34 ce prezintă frapante asemănăr i cu p i esa Coţofe n i de la Pianu de Jos.
Neces ită a ti subl i n i ate În acest sens sim i l itud i n i l e Între c apetele d i scoi dale cu
crestături pe marg i n i ale ambelor piese, podoabele pu rtate l a gât J ]) ş i pe piept
constând d in col i ere franj urate (două pe p i esa de l a P ianu de Jos ş i trei pe cea de l a
Orăştie) ş i , nu În u lt i mu l rând, centu ra c e cuprinde brâul, de asemenea Întâln ită l a
ambele p iese. Exi stă ş i deosebiri, Între care am i nti m redarea trăsături lor feţei sau
braţele având pozi ţ i i d i ferite şi, deosebi re esenţ i ală, sexu l. Totuşi, până în prezent,
statueta de la Orăştie este cea mai grăitoare analogie existentă pentru p l astica
antropomoră a c u lturi i Coţofen i în med i u l neol itic autohton. Rămâne de rezolvat
d iscrepanţa de ord i n cronologic d intre cele două piese, greu de expl icat doar apelând
la rezolvarea, destu l de s i m p l i stă, a m oşten i r i i turdăşene 1 36. Este de l uat totuş i În
considerare pute n i c u l fond neo l itic tran s i l vănean la geneza şi evo luţia statuete lor
de tip Coţofen i .
Reprezentări l e solare antropomorizate de p e ceram i ca prezentată de n o i n u
sunt Însă s ingurele i n d i c i i ale u n e i s i m bol i stic i solare. D i n etapele târz i i ale c ultur i i
Coţofen i ( I I I b ş i I I I c ) avem documentată prezenţa ş i a ltor s i m bo l uri d e inspiraţie
urano-solară. Astfe l , de l a B retea M ureşană (j u d . H unedoara) ne este cu noscut un
fragment d i ntr-o p iesă l ucrată În p iatră, ce are i n cizate pe ambele feţe mici l in i i . Pe
una d intre faţete, aceste l i n i i sunt d ispuse rad ial pon ind d i n preaj m a unor i n c i z i i
1)1
Roman, Nemeti 1 97 8 , p. 5 1 .
1)2
H arţuch i , Dragomir 1 95 7 , p. 1 J 6, F ig. 7 . Autor i i leagă existenţa discu l u i de p e capul
statuetei de lumea cretană; Roman 1 976, p. 74. Aici dorim să ream intim că şi singura noastră analogie
pentru motiv u l cercurilor cu i ncizi i rad i ale. din med i u l autohton neo-eneol itic, ce ar p utea i l u ată În
calc u l la geneza t i p u l u i de reprezentări ce le d i scutăm in prez:nta lucrare este tot eli n med i u l
gume l n i ţean. I a care s e adaugă cel de t i p Stoican i-Aldeni .
m Vezi Getselevich Zbenovich 1 97 3 , p. 5 1 8. F ig. 1 / 1 9 .

1)4 Luca 1 994, p. 363 -3 65, F ig. 1 ; Luca 1 997, p. 65, Fig. XV / 1 .

1 ) ; D i n comp l e x u l ami ntit de la Orăştie mai provine şi un cap d intr-o statuetă fem i n i n ă ( ? )

având redate pe gât podoabe de acelaşi gen (vezi Luca 1 996, F ig. 2/2; Luca 1 997. PI. X V 1 1 ).
1 )1. Complexul am intit de l a Orăştie. Împreullă cu n i ve l u l cu ltural din care porneşte. este

considerat ca reprezentând cea Illai târzi e man i festare Turdaş cunoscută până în prezent În zona de
suei-vest a Tran s i lvaniei, la un orizont contemporan cu Vinca C; vezi Luca 1 994. p. 1 66-3 67.
 "J"
A s pecte a l e c u l tu l u i urano-solar În pre i storie 1J

ce par a înch ide în zona centra l ă un cerc în al căru i i nterior sunt scrij e l ate, fără a
sugera o ord ine prestabi l ită, alte m ic i l i n i i . Datorită forme i sale d i scoidale, piesa e
considerată c a aparţ i nând, probabi l , părţ i i superioare a capu l u i unei statuete
antropomorfe l )7. Descoperirea provine d i ntr-o locuinţă ce aparţine u n u i orizont
Coţofeni I I I C 1 38 .
La această apariţie pot fi adăugate motivele constând d i n cercuri concentrice
şi spirale Întâln ite pe ceramica de t i p Coţofeni În ultimele subetape ale faze i a I I I­
a . Aceste onamente sunt puse pe seama unor i n fl uenţe exerc itate d i n med i u l
vucedol ian l 39, u nde motivele solare sunt, de altfel, frecvent Întâ l n ite l 40. A s i m i l area
În ceramica de tip Coţ�feni a unor astfel de onamente, alături de reprezentări le
solare antropomorfizate, relevă, În o p i n i a noastră, u n aspect i mportant legat de
esenţa cultura l ă a man ifestărilor de tip Coţofeni, din ultima sa fază de evo luţie.
Prin prisma acestor observaţii, faza a I I I-a Coţofeni ne apare, cel puţin pentru
spaţ i u l central şi sud-vest trans l i vănean, ca o perioadă În care, sub unele aspecte,
d i ntre care cel mai i m portant este cel al credi nţe lor şi practic i lor m agico-re l igioase,
forme le de man i festare au elemente comune cultur i l or epoc i i bronzu l u i propri u­
zise din spaţ i u l carpato-danubian.
Ce frapează este Însă l ipsa de pe ceram ica bronzu l u i t i mpuri u trans i l vănean
a unor apl icaţ i i p l astice speci ale, asemănătoare celor de tip Coţofen i . S i tuaţia, ce
poate reflecta un stad i u al cercetări lor, ar putea fi exp l icată Însă ş i pri ntr-o nouă
mod ificare În formele de expri m are a concepţi i l or şi cred inţelor comun ităţi lor aflate
În pragu l epoci i t impuri i a bronzu l u i , mom entu l corespunzând cu apariţia primelor
,
manifestări culturale de t i p L ivezi l e l 4 1 . I n sch i m b, reprezentări antropomorfe,
sti l izate d upă canoanele celor Întâ ln ite În med i u l Coţofe n i , cunoaştem Într-o
perioadă ceva mai târzie şi Într-un alt spaţiu, pe ceram ica M onteoru t i m purie,
Începând cu faza J C2 1 4" (PI. 111/9).
1) 7 Rot!a 1 98 1 , p. 2 1 , P I . 1 1 1 / 1 ; Rotea 1 99 3 . P I . V 1 I 1 4 ; C iugudean 2000, p. 3 9, P I . 1 1 7/ 1 O. În

privinţa acestor o pi n i i, ne păstrăm rezerva, dată ti ind starea ti'agmentară de conservare a p i esei ..
I) X
Rotea 1 98 1 , p. 2 1 . 2 3 -24.
1] " Horedt 1 949, p. 55, nota 1 6 : Horedt 1 960, p. 1 3 5 , nota 9 1 : V l assa 1 974. p . 4 1 1 , F ig. 7/7-

8: Roman 1 9 76, p . 2 8 . 55, PI. 4 3 /8- 1 0:. Lazăr 1 978, p . 50. 52: L i p tlVan 1 98 2 . p. 28, PI. I I Iti 1 :
Andrilo i ll 1 98 5 , p . 1 3 : Andriţ o i ll 1 992, p . 1 8 : R i şcu!a 1 996 b. p . 2 89, P I . I V /4: C i ută, G l igor 2003.
p. 24. F ig. 2 7 / 1 2. Î n med i u l L ivezi le un motiv simi lar este de presupus Î n aşezarea !pon i mă ( C i llgud!an
1 997. Fig. 3 / 1 4 ; C iugudean 2000. P I . 1 1 0/ 1 4 )
" " Vczi D i l11i trijevic 1 956, 1' 1 . 1 15 . 7 : 1 1 /9- 1 0, 1 4- 1 5 : 1 1 1 11 8 ; I V /26-2 7; V I I /] 9-40, 44: X 1 /7 1 :
X I I /74: X I I 1 /8:\ Tasi c 1 995, P I . X X V l l /2, 4: X X V I I I / L 4; X X X I /4 ; X X X I I /1 .
Dintre descoperiri l e Vllcedol de pe teritoriul Roman iei. a s e ved!a În Illod special capacul cu
Illotiv solar ele la Moavăţ ( Bo ro neanţ 1 968. p. 3 5 4. Fig i l. . .

1'1 Pentru descoperiri l e de tip L ivezi le. Ia geneza cărora participă şi o ·i mportantă componentă

Co(ofe n i tarzie. a se vedea C iugudean 1 996, p. 78-96. 1 3 9- 1 43 : C i ugudean 2000. p. 60-6 1 .

14 2 F loresclI, Constantinescu 1 967. p. 2 96, Fig. 7/5 ; F IOI'escu 1 9 79, p . 1 00. F ig. 1 9. 2 1 /4 .

I mportantă esle constatarea c ă reprezentări le respecti ve apar, spre exempl u , l a Cândeşti. pe vase
uti l i zate ca u n ă a unor mormi nt e le inci neratie; ve.i FloreSClI M. 1 978, F ig. 5 /4 .
 134 C . l . Popa

Nu putem încheia aceste rânduri fără a subl inia, din nou, faptul că arealul cultural­
spiritua I Coţofeni se integra unui spaţi u f0lte vast, ce se Întinde până în insulele britan ice.
a cărui unitate credem că poate fi invocată, prin prisma existenţei unui simbolism
rel igios extrem de uniform ş i coerent În toate aspectele sale. Acest simbo l i sm. generat
de credinţele urano-solare ale comunităţi lor ce populau diferitele zone ale continentu l u i
european Î n perioada anistorică, v a sta la baza reprezentări lor d e mai târziu ale acelor
divinităţi urano-solare din perioada documentelor scrise. Iar în ceea ce priveşte strict
esenţa lucrări i de faţă, putem airma cu destulă convi ngere că simbol ismul enunţat de
noi face, Încă o dată, dovada conexiunilor indoeuropene a populaţi i lor coţofen icnc,
Într-o perioadă în care se vorbeşte încă cu destu lă reţinere despre aceste legău r i .
Problemele ridicate de reprezentările speciale întâlnite pe ceramica de tip Coţo feni
sunt după cum s-a văzut mu ltiple şi deseori complexe. Dezideratu l nostru, acela de 1
le scoate d i n anonimat şi a le supune unei anal ize detaliate, credem că, cel puţin în
palte, a fost atins. Nu ne rămâne decât să sperăm ca şi interpretarea dată de noi acestor
interesante aplicaţ i i plastice să primească acceptui l ulll i i şti inţifice.

C R I STIAN 1 . POPA

SPE C IA L IM A G E RV ON T H E COŢOFEN I-TVPE C E RA M ICS

A B S TRACT

This st u d y i s based on the a na lys i s of SlJme s p: c i a l i ll1ag e ry to b e fo u n d o n the C o ! o e n i ­

type ceramics and wc sha l l dwell o n the prohl em s p o s eel b y t h i s fact. Secn ::it her a s e xtre me sty l i sation
of h u man tigures ( P. Roman. ! . Emiid i ) 01' a s styl i sated a n l hropomorph i cal i m ag e s ( 1. . L i pm ă n ) .
the images h e r'c b y ana lysed arc k n o w fI'om th: s i tes o f A l naş S ăl i şt c. B re t c a M u reşanl. Co/.ia.
C u g i r. Deva, Igrita. M i ercurea S i b i u l u i . Nandl'll. Seb cş. Turelaş anei Z l atna. In his a pp ro a c h . t !l e
au th o r. i n order t o s ub st an t i v ate h i s p o i nt o f v i cw. V i i i n : l e r n o t on l )' o :xpC':1 o p i n i lll1s. but also 1.0
the i n terpretet i o n ofsym b o l s and the role t h c rco f w i t h i n a c o m m u n i ty. more specifically. a COllr: n i ­
typ�s on e .
O ne c an d i sti n g u i sh two m a i n types of sp.:ciaJ imagery on cera m i c s :
Type 1 . The image con s i st o f a c i rc u lar tl attened hullon w i t h a d i amct.:r of bctlv�:n 2 . 5 <ind
4 cm, from w i ch stars a ra d i a l p ro l o n gat i o n S::I11S 10 h a l e h ad ve rt ic a l po s i t i on . wich has ocen
re ce n tly certiticd by the Cozia samp k . The exception is suppl i .:d by the I griţa vessel. Ilhere t h c
image e n v i c e an o b l i q ue . upward p ro l ongat i o n . O n t h e edge of b u tt o n . 4 s am p l e ( \ I m aş S I i i :tc.
Scbeş. C o z i a, I griţa. Ră c h i ta ) have i n c i s i o n . p l aced rad i a l l '. i n (lther 2 cases ( C lI gi r a n d Zl at na ) . t il e
i n c i s ions center aro und t h e bullon. 111 a i i s i lu at i on s. t h .: rad i a l prolongation i s d ec orat e d with i n c i s i o l 1 s .
ariolll 1 . T h e i mages is s m a l kr i n a s i z e t h an t h e l1a i n type. h a v i n g hOlVcver t h e sOllle
l1lorpho logy w i t h 2 m a i n co m p o ne n t s : a c i rc u l ar tlattened hutto n. Ill uch smal ler i n eli a m l C t· ( 1 . 5 - 2
cm) a n i vertical rad ial pro l ongat i o n . b u t downlVard u n l i k e t h c p r: v i o u s typc. one d o es n ' t e n c o i n l:r
hac an)' rad i a l i n c i s i o n s o n and aro u n d the h ulton.
I a· riolll ]. Th i s types so fr i l l u stratcel hy one o n i y. ihc Turdaş o n e. c o u l d b: c o n s i d : rc d as
a variant o f m a i n type, given som: s i m i l ariti:s, i n lllallcrs o f :orm anei o n amen t at i on . It i s . hoVcv.:r.
 A s pecte a l e c u lt u l u i urano-so l ar În preistorie 135

hasically d i fTerent from t h e m a i n type rqm:sent at i o n s, i n t h at rrom the fl at t cnel h u lton ( 0 1' 5 cm i n
d i a mcter) t h ere are .l d ow n l\ ard p ro f ongat i o n , .
Type I I . T h e i m ages cons i st o f a t r i a n g u l a r p r i n t Iv i th r o u n d ed eon er, a n d one ol' t h e a n g k s
st ron g l y e l o ngat ed d o w n wards. 1 11 the adges o r 1 h c p r i nt. . i ll c i s i o n s s i l11 i l ar ta thc t h o se 0 1 1 t y p c 1 .
The a1l1h or t h i n ks t h at t h i s p r i n t c nnta i n s an t h ro p O lllor p h i c s o l ar i l11ages. s t ro n g l y st ) l i s at ed .
i n Il i c h the d e i t y ' , h eael is rep l aced by t h c s o l a r d i sk whereas t h e heael is a mere rad i a l prolollgat i o n .
S u c h i mages arc k n o wll. h o t h 0 1 1 cera m i c s and st o n e 0 11 vast arca o f E u r o p e ( C le argh . C ap c i r.
V i v arais. I l ke). Măgura alld i n Scan di na v i a }. p l ac e s Il h ere lhose i mages are a l so s a i d 10 n:present an
an t h ropo morp h i c so l a r d e i t y, h ere are a n a l ogu e i m ages n n some cngrav i n gs in R o u l11 a n i a i n 1he
Peş/ertl Ci:l1l!i ( co u n t)" H un ed o ara ) as II' e l l a s o n a d o l m e n Icg a r ( j ura H a i 1 i i ( c <lunty S u ce a v a) .
.\ n i n krcs1 i n g a s p e c t in pl'o v i eled hy t h e I gr i ţ a vcssel Il i c h served as m a i l1 vessel o f' t h e " \ "
i n h u l11ali o n gra\ e . Thc fi n d i n g. alt r i h u led 1 . El11ii d i 10 t h c " D " p h a s c o f Haden e u l lu rc. can ralher h e
_. i n O U l' o p i n i o n - aseri bed t o t h e 3 ''' Cojnfen i p h ase. The facl t h at lh i s v e s s e l \V i t h s o l a r i l11ages Vas
i n t en t i o n a l ly hroken outs ide t h e cave. t h c n d e po sed i n t h e cave as f'uncral obj ec t . a l o n g s i d c l h e
p lCsence. aro u n l a n d on t h c s ke kl o n o f S O Ill C t rares 0 1' ( ( l a i and us he s. suggesls lilc perforl11 i n g o f
sOl11e s o l ar r i t u a l , . w i l h th e k i n d l i n g of rilu<l lin:, .
.l\s ltll" l h e d a1 i n g o f th c sp e c ia l i l11agery on Ihe C Olo : n i cxeep t 1 h e N anelru ( the 2 "" Co(o kn i
p h a s e ) for lype I I . a p a rt o n e . Wich is of a panicu l a r type. t h e rest o f lhc li n d i n g helong 10 t he
C O l o iCn i 3 It!ll . O n c can see a cOllcen t r a t i o n of il11agcry occu rrenccs at I g r i l a ( C r i şana) s i lu a r i o ll
o n e l11 u s l ascrihc to t h e process o f gradual r e g i o n al i z i ng o f t h c COto f"c n i f cat u rcs i n lhe l ast c v o l u t i o n
p h ase o f t h i s c u l l u re.
I n lhe presen1 slud)'. t h e Huthor a l so resumes lhe l o p i c o f al1lhropolllorph i c Coţolen i p l ast i c s.
He d we l l s u p o n the Ill o cl e l l i n g o f ' t h c knw l e sta t u e ' s hcad as a d i s k w i c h . m: cord i ng to l h e auth or.
s h o u l d be ascri bed 10 the U ra n o - s o l ar b e l i e l's Iv i c h afTc e t::d 1 h ese sall1pks as Vc l l .
The prayer poslure o f Coţoeni type stalues cons i clcrcd 1 0 reprcscill the Goddcss Mother. i s
i n t erpretecl t o bc a prol1' that the Goddess Mother lIas subordin atcd to 3nother d c i ty. presul11ably an
U rano-solar one. [t canllot he ruled out that thc 3nthropol11orp h i c s o l ar i l 11ages on the COlo fen i -typc
ecranics con s i dere cl in thc present sludy do in f�lct rcpr esc n t that p a rt i c u l ar dc i ty. Aiso concen i n g thc
anthropomorp h i c Coţofe n i . th : author 1en i cs an)' re l at ioll s h i p to 1 he 11 ae! cn - t y pe ceralll i c s advocalce! hy
certain se ie n ti s t . c o n s icle r i n g the resemblanccs to local ne(\ l i t h i c p Ja q i c 10 he more relevant.
It is i nterest in g to note the absen ce o f i l11 age s 0 1' i h is k i nd i n the earl y Transsylvanian [3ronze
\ge. Thcy appeare! sOlllewhat later and in another arca. on the early Monteoru ee ra l l l ic s . One can f i n a l l y
say 1hat th: Coţofcni c u l turc area I\"as i nt e grat ed into a ver: bl"llac! space. wh o se u n i t)' c a n he st ake! .
bascd upon the e x i stence of 3 eoherent and UII i lmy sYll1 bo l i sll1. T h i s S) mbol i SIl1. gencrated by the l i rano- .
solar he l i c fs of t h c coll1l11 u n i t ies \\" i c h inh3hi ll�c1 d i fferent re gi o ns o i" } : u l"llpe. i n the pre- H is t or ic perioel
w i l l prov i d c a basis for the l ater i ma g e s o I' U rano-solar cle i t ies rrol1l i ll c II r i t ! cn doclI l11:nt"s pcriod. One
can speak. a t the SOlle t i me. 1 h e <l u i hor asscrts. ahDut some I n do- < u i"iipean con nect i ons of t he Coţofen i
cOllllll u n i t ics. \Vich is uncler l i ned hy the very cssence o f 1 h e pI"CSl'n! P'lPc'i".

A b revieri b i b l iogra fice

;\ l lllgrcll - 13. A l lllgrcll. " D i c Dalie r u ng brollzczc i t l i ch e r Fel s/.e i ch n ungcn in Westsehll'cd en". in
A c/a .fusei /l n T iq u i/all/ll/ S!! 1 lell/riollalilll1l. Regi! ( :l1i\'('/"si/ris ( ,j)saliellsis. V I .
U p sala, 1 98 7 .
\nati 1 972 - E. i\ n at i . " L a s t e l e d i O s s i lllo" . În Rollelil/o del Cel/// "() ('{Il/lll10 Ji Studi Prl!is/orici.
V I I I. 1 972. p. 8 1 - 1 1 9 .
.\ n d r i qcscu 1 9 1 2 - 1 . .l\ n d r i cşescu. Con/ribu{ie 10 !)acia Îna inTe de: /Ul!iani. I a ş i . 1 9 / 2 .
Andriţoiu 1 979 - 1. \ n d r i ţo i u , " C o n t ri b uţ i i la r ep ert or i u l a rhe o l o g i c <li j u deţ u l u i I l u llcd oara". in
.)"w:rzelia. X I V. 1 979. p . 1 5-31.
1 36 C. 1 . Popa

Andriţoiu 1 985 - 1. Andriţoiu, "Preliminari le epocii bronzu lui În sud-vestul Transi lvaniei" , în Apulum.
X X I I, 1 9 8 5 , p. 9- 1 5 .
Andritoiu 1 992 - 1 . Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul ansilvaniei in epoca bron:ului.
B i b l iotheca Thraco logica. I I, Bucureşti. 1 992.
Banner 1 9 5 6 - J . Banner, Die PE;celer Kultur, Archaeologia H ungarica. X X X V, B udapest. 1 9 56.
Benoist 1 99 5 - L. Ben o i st, Se mne , s imholuri şi mituri, B ucureşti, 1 99 5 .
Berciu 1 93 9 - D . Berc i u , A rheologia preis toricii a Olteniei. Craiova. 1 93 9 .
Berciu D., Bcrciu 1 . 1 94 5 - D . Berciu, 1 . Berciu, " Cercdări şi săpături arheologice Î n j udeţele Turda
şi A lba", în Apu/lIIn. I I. 1 943 - 1 9 4 5 , p. 1 -79.
Borotka 1 994 - N . 13oro l1ka, "Ein neuer h al l stattzeitl iches Idol aus Tel eac", Î n Ap l l lu m . X X X I .
1 994, p . 7 5 - 7 8 .
Boroneanţ 1 96 8 - V. Boroneanţ. "Descoperiri aparţinân d culturi i Vucedol Î n zona Porţi lor de F ier".
în Revista Muzee/oI'. V, 1 968, 4, p. 3 5 2-3 5 5 .
Burnaz 1 994 - S. Bunaz, " Des considerations concenant l a protection des Gorges de R i b icioara e l
des Gorges des U i băreşti ( l e dcpertament de H unedoara)". î n Sargetia. Series Scientia
Natura::. X V I , 1 994, p . 1 29- 1 3 8 .
Cârc i umaru 1 98 7 - M . Cârci u ll1aru . .�iirtu,.ii ale artei mpestre preistorice in Rom ânia . R u curqti,
1 987.
Cârciul11aru. Nedopaca 1 98 8 - M . Cârciumaru. M . Nedopaca. " Gravurile rupestre din Peştera Cizmei" .
În Thraco-Dacica. I X . 1 -2 , 1 988. p. 1 8 / - 1 96 .
Cheval ier. Gheerbrant 1 994 - J . Chevalier. A . Gheerbrant, Dic!ionar de simboluri, v o I . 1 , Bucureşti,
1 9 94.
Cheval ier. Gheerbrant 1 995 - 1 . Chel al ier. A.Gheerbrant. Dicionar de simholuri. voI. I I I , B ucureşti.
1 99 5 .
Ci ugudean 1 983 - H. C i ugudean. " N o i piese de plastică antropomorfă aparţinând cultur i i Coţoen i·'.
în Apulllll1. X X I , 1 9 8 3 . p. 49-52.
C i uguclean 1 996 - 1-1. Ciugudean. Perioada timpurie a hmnmlui În centrul şi sud-vestul nal/silvaniei.
B i b l iotheca Thracologica. X I I I. B u cureşt i . 1 996.
C i ugudean 1 997 - H. C iugudean. Cercetâri privind epoca hronzului ş i prima vârstâ a j'erului in
Transilvania. B M A. V I I. 1 997.
C iugudean 2000 - 1 . C i ugudean. Eneoliticul final În 7l'{nsilvania şi Banat: cultura C% re ni.
T i m işoara. 2000.
C i ută, G l igor 2003 - M . C i ută. A . Gl igor. " Descoperiri arheologice În situl de l a Şeuşa-" Gorgane"
( COI11. C iugud. j ud . Alba). 1", În Apulum, X L, 2003 , p. 1 -3 7 .
Comşa 1 980 - E . Comşa, "'Contri b ution t l a connaissance du processus i ' « i ndoeurop�ni satiol1» des
n5gions carpato-danubiennes". în itctes du II' Congres Intenational d' Thacologie.
voI. 1 , Bucureşti , 1 980.
CO11şa 1 98, - E. COI11Şa, " Despre statuia-ll1enhir de la H al1angia·'. În SC4 . 3 7. 4, 1 986. p. 285-295.
Comşa 1 99 5 - E . COl11şa, FiguriI/ele C/ntmpomOle din epoca ne o/ itici pe leritoriul ROll/ciniei.
B ucureşti. 1 995.
Comşa 1 996 - E. COl11şa. "Gesturi redate de figuri nelc neo liti ce din sudul Român iei", în AcaM\.
3 3 / 1 . 1 996, p . 1 9 1 -208.
Crişan 1 99 8 - S. Crişan. " Câteva observaj i i privind pr9 cesele de i nterferenţă Între culturi le Baden �i
COlofcni în vestul Român iei" , În Ziridovu, X X I. 1 998, p. 3 - 1 3 .
D i aconu 1 99 4 - P. D i aconu. " Recenz i i şi discuţii arheologice, ''', În Culture et Civilisations au Bas
Danuhe, X I I . CăIăraşi, 1 994.
Dim itrijevic 1 95 6 - S . D i m itrijevic. "Prilog daljcm upoznavanj u Vucedol ske kulturc ( Ei n Beitrag
zur weiteren Kenntn is der Vucedoler K u ltur)" , În Opuscula Archaeologica. 1. 1 95 6.
p. 5 - 5 6 .
 As pecte a l e cu ltu l u i urano-s o l ar În preistorie 1 37

Dudaş 1 976 - FI. Dulaş, "Descoperiri eneoliticc pe valea Crişului Alb" , În 'risia, V I . 1 9 76, p. 2 1 -34.
Jum itrcscu 1 9 74 - V I . Dumitrescu, A rIa preistorică Î n Româllia. B ucureşti. 1 9 74.
D u m i trescu, Vulpe 1 98 8 - VI. Dumitrescu, Al. Vu lpe, Dacia Înainle de Dromihete, Rucureşti. 1 98 8 .
E l i ade 1 994 - M. E l i ade. Imagini şi simho/uri. Bucureşti, 1 994.
E l i ade 1 99 5 - M. E l iaele, Tratat de istorie a religiilor, el. 11. B ucureşti, 1 99 5 .
Emcili 1 9 84 - 1 . Emiidi, "Descoperiri ale cultur i l or COlofen i şi Baelen î n peşter i l e 19rila şi I zbânliş".
în A ctaMN, X X I V. 1 9 84. p . 405-432.
Evseev 1 994 - 1. :vseev, Dictionar de simholuri şi arhetipuri culturale, Timişoara, 1 994.
F lorescu A . C . 1 964 - A . C. F lorescu, " Contri buti i l a cunoaşt.e rea culturii Noua", În A rheologia
lvloldovei, 2 - 3 , 1 964, p . 1 43 -203 .
FlOI'escu M . 1 97 8 - Marin e l a Florescu, " Cîteva observaţ i i referitoare l a ritul şi ritualuri le practicate
ele purtătorii culturi i M onteoru În l um i n a săpături lor le la Cânleşti (j u el. Vrancea)".
în Carpica, X, 1 978, p. 9 7- 1 3 6 .
Florescu M . 1 97 9 - M arinela F l orescu. "Contribuţ i i la cunoaşterea concepţ i i lor lespre lume ş i v i aţ ă
a comunităţilor tribale monteorene", î n Carpica. I I , 1 9 79, p . 5 7 - 1 3 4 .
F lorescu R. 1 980 - R . FIOl'escu, (voce), În Dicţionar enciclopedic de artă veche a României. Rucurcşti.
1 9 80.
F lorescu R . 1 99 5 - R. Fl orescu, "Arta epoc i i bronzul u i În Român i a" , În Comori ale epocii hron:1I11li
din România, Bucureşti, 1 995, p. 3 1 -3 6 .
FIOI'escu, Constantinescu 1 967 Marinela Florescu. Gh. Constantinescu, "Cercetări arheologice Î n
-

aşezarea d i n epoca bronzu l u i ( cu ltura Monteoru) de la Tercheşti ( . Focşan i. reg.

Galaţi)", În scv, 1 8, 2 , 1 967. p. 2 8 5 - 3 0 5 .
Garasan in 1 99 7 Draga Garasanin, " D i e spătkupferzeiti i che S iecllung likodra in Westserbien", În Tlie
-

Thracian World al the Crossroads of Civilisatiolls. 1. Bucureşti. 1 99 7 , p. 4 3 5 -446 .

Gerassimova-Tomova, Stojtschev 1 994 - W. Gerassimova-Tomova, T. Stojtschev. Die Gtitterdreiheit
i n der prăh i storischen einfarbigen Malerai von d:r H iihle M ăgura", În Actes d u x/v'
Symposium National de Thracologie. Relatiolls Thraco-illyro-17elleniques, Băile
Herculane ( 1 4- 1 9 sept. 1 992) , B ucureşti, 1 994, p. 1 01 - 1 1 2 .
Getselevich Zbenovi ch 1 973 - V I . Getselevich Zbcnovich. "Chronology and Cultural Relations of
Usatovo Group in the U S S R", în S)/fnposium Z:iber die entstehung und chronologie
der Badener Kultur, Bratislava, 1 97 3 , p. 5 1 3 - 5 2 4 .
G i lllbutas 1 9 89 - Mari a Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, B i b l ioteca de artă, 4 9 1 . Bucureşti. 1 9 89.
Gimbutas 1 99 1 - M ar i a G illb utas, The language of lhe Goddes, San Francisco. 1 99 1 .
Grosso 1 968 - R . Grosso, "Un asp:ct du culte solaire dans I 'art schelllatiq ue noord-mediterraneen",
În Travaux de I 'Institut d Ari Prehistorique. X . 1 968. p. 1 04- 1 3 5 .
G uerassimova. Stoytchev 1 992 . G uerassilllova, . Stoytchev, "Triade d i v i ne elans l a pei nture
-

monochrollle de l a grotte M agoura. B ulgarie". în Syrnposia Thracologica. 9. 1 992.

p . 78-80.
H arţuch i . Dragomi r 1 95 7 N. H arţuch i, 1. T. Dragomir, "Săp ăturile arheo logice de l a Bră i l i ţa ( reg.
-

Galaţ i , r. B ră i l a)", În it/CA, I I I. 1 95 7 , p . 1 2- 1 4 7 .

I-Ioredt 1 949 K. Horedt, "Săpături privitoare la epoca neo- şi eneolitică" , în Apulum, I I I , 1 949, p . 44-69.
-

Htickman 1 968 - O. Ickman, Die menschengestaltiege Figurplastik der sZ:idoestellropâischen

Jungsteinzeit und Steinkup!r:eit, H i ldesheill, 1 968.
I o nescu 1 9 74 - 1. Ionescu. "Obiecte de cult descoperite la Gume l n i ţa". În SCI 4 , 2 1 . 1 . 1 9 74, p.
1 1 5- 1 1 8.
Kalicz 1 97 0 - N . Kal i cz. Clay Gods. Budapesta, 1 97 0 .
Kalmar-Max im 1 99 1 - Zoia Kalmar- M axim, (voce). î n ('ultu/'[ l 'i/1('a Î/1 România. Timişoara, 1 99 1 .
p. 2 0 5 .
138 C . l . Popa

K al lllar-M a \ i lll 1 993 - Zoia K a l m ar- M a.x l m. ·· Pr.:l u cr area date l o r arheo l o g i c e d e l a Pi atra l I i�I' i i
c u a j ut oru l c a l c u l atoru l u i" . Î n /iridOl"({. X V I I I . 1 9 93. p . 1 1 -2 0 .
K e n b ach 1 99 5 - V. Kcnbaeh. Dictiol/ar d e lII ilOlopic gel/eroii. B u c u reşti . 1 99 1 .
Laszl(\ 1 99 5 - A . Lis/Il). " Statuckle a n t m p o m o l' !"c a l e c u l tu r i i Gava - H o i i h rad'·. În .\lem. ln tiq. X X .
1 90 5 . p . 8 5 - 9 7 .
Ulsz l (\ 1 )70 - A . Uls z l (). "Vase !leo l i t i ee cu !e!C u lli ane descoper i t e Î n Romani a". Î n .Hem. l lllill. I L
1 970. p . 3 9- 7 4 .
Lazăr 1 9 7 7 - V . Lazăr. " Descoperi l'i ar h e o l o g i ce în IO n a M ur eş u l u i m ij l ociu". în . lplilulII. X v.
1 9 7 7 . p. 6 1 3 - 6 2 9 .
Lazir 1 978 - V . l . azăr. " I\�C/,m:a C O l o l C n i d e l a � i n cai (judct u l M u reş) ( I I " . i n .\ Iorisill. V I I I .
1 9 78. p. 1 7- 5 6 .
I . aziir 1 9 7 9 - V. Lazăr. "A �':Lări de î n ă l ţ i llle cu terase C o ! o lcn i In Tran s i l v ani a" . in . \ Ia risia . I X .
1 9 70. p . 2 7 - 3 8 .
Lazlr 1 RO - V . l ,a7.f\r. " Aşoări de Î n ă l ţi lll e c u teras c C o ! o lc n i Î n Tran s i l v an i a ( I I I L Î n .\ I({risia. X .
1 980. p . 1 1 -3 0 .
Lazăr 1 998 - V . I .aziir. .·Jmichilii(i alc judelullti Mure.). T,îl·g u - M mq. 1 99 8 .
L ip o l an I C) f Q - 1 . T. L i po v an. "Aş7ii r i l e pu rtfltori l or e u l t m i i C o ! o ! C n i d i n baz i n u l A m po i u l u i ( 1 )" .
i n .-lpuIUIIL X X . 1 9 8 2 . p . 9-3 2 .
L i povan 1 9 83 - 1 . T. L i po v an . " Aşezăr i l c p urtători l or cu l tu ri i Coţoleni d i n b az i n u l A mpo i u l u i ( I I )".
In A pu l u lll. X X . 1 9f U . p. 2 9- 5 8 ,
Luca 1 994 - S . A . Luca. " Com pk \ u l r i t u a l de l a ( ) rrl� t i c-Dea l u l Pcmi l or. punct X 2 (i ud. I i u n edoara)".
Î n SCl I A . 45. 4 . 1 9 94. p, 3 6 3 - ] 6 7
L u c a 200 1 - S . A L u ca. il şe:âri lIeo/ilic" IN 1 1/1'0 ,\Iureşului III!. :Vo i cercetiiri arheologice 10
Turdaş-IA/1câ. f. Campaniile ollilor 1 99]- 1 995. 8:\·{· / . X V I I . \ l oa I u l i a. 200 1 .
Luca, l ercoşa n 1 99 7 - S. A. Luca, N . I e rcoşan. " C o n t r i bu ţ i i l a c u n oaşterea n e o l i t i cu l u i d i n n o rd­
vestul R o mân i e i ( I I I ) . M a t c ri al e l e ckscoperi t e l a Săc u Î e n i - H o d o (i u d . l3 i h o r) i n a n u l
1 9%". Î n StCo/11Suru l /o/'e. X I V. 1 9 97. p . 1 1 -2 2 ,
Mantu 1 992 - C. M antu. " Repn:zentări antropol11orlC p e cer,lm i c a aşezări i Cu cut c n i /\] de l a Sdnleia
(i u d . I aş i )". I n SC>i . 4 3 . 3. 1 992, p. 3 0 7 -3 1 5 .
Maran 1 99 7 - .1 . M arnn. "Neue \n sătze m I' d i e Beucrte i l ung der B a l ka n i sch-iigăisch:n Beziehungen
i m 3 . .Iahrtausend v. C h r.··. Î n l he lhracian IFo/'ld al rhe crossroads o/civi/i:a l ions.
1. B u cureşt i . 1 99 7 . p. 1 7 1 - 1 92 .
M a x i m 1 996 - Z o i a M ax i ll1. " P rotot raci i î n Ca rpa t i i risări t e n i " . î n / I ngusl ia . 1 . 1 9 96. p. 5 1 -66.
M U l ler-K arpe 1 9 74 - H . M U l l er- K a rpe. Hundb uch der I nrgesichic/zte. KupjCr:eit. B an d 1 1 1 / 1 Text.
M U nchen. 1 9 74.
Nau lll şi co l ab. 1 98 8 a - T . N au m . M. Cârc i u m aru, Eugen i a N i (o i . " M ega l i t u l gravat ele la C J U I'<l
I l a i ti i . COIn. Şaru DOI'nci . j u d . S uceava" . În SC! I : / . 39. 2. 1 9 8 8 . p. 1 43 - 1 5 7 .
N aul1 ş i c o l a b. 1 9 8 8 b - . N au ll1 . M . Cârc i u ll18ru. L u gcn i a N i ( o i . " M eg a l i t u l d c l a C ur a H a i t i i
( co m . �aru Donei. j u d . S u ceava)". Î n )ocllmel7t(' re c e n t descoperite şi il l/imna r i i
arheologice. 1 9 8 8 . p. 2 1 - 3 4 .
N Clllei cova-Pavll kova 1 9 7 3 - V . N c m .:j co "a.- Pavu ; o \ a. " Z u U rspru n g u n d C h ro n o l o g i c der B o l craz­
Gruppe·'. În S1'Illposiu/11 ii,'r el1!slehul1; /lild c h ro n o l og ie der Bodel1er "ultur.
8rati s l ava. 1 9 7 3 . p. 2 9 7 -3 1 6 .
N Cll1 d i 1 99 7 - 1 . N c rn:t i . " C ,lteva c o n s i d eraţ i i a s u p ra co! cc! i i l m "ovâcs". în S't('O/llSalll .Hare.
X l V. 1 99 7 . p. 63-74.
N i co l ăescu-Pl opşor 1 928 - C . S. N i coIăesc u - P l opşor. "l ranm( s u r l e s pe i ntures rupcstrcs d ' O l lcn i e,
în A rhivele Oltel1iei. 7. 1 928. p. 3 7-46.
 As pecte a l e c u l t u l u i u rano-solar În p re i storie 1 39

Nicol ăescu- P l opşor 1 929 - C. S. Ni c o I ăescu - P l opşor. în A rh ivele Olteniei, 8. 1 929. p. 93-94.
N i co l ăescu- P l opşor şi colab. 1 9 5 7 - C. S . N i co l ăescu-Plopşor ş i colaboratorii , "Şantierul arheologic
Baia de Fier" , î n MCA . [ [ 1 . 1 9 5 7 , p . [ 3 - 2 7 .
Otto 1 99 5 - W . F. Otto, Zeii Greciei. Imaginea divinititii În spiritualitatea greaci, Bucureşti. 1 99 5 .
P a u l [ 96 9 - l . P a u l , "Aşezarea n eo - e n e o l i t i că d e l a Pian u l d e J o s ( P o d ei ) , j u d . A l ba" . î n
SrComBrukental, 1 4. 1 969, p . 3 3 -8 8 .
Paul 1 980 - 1 . P a u l , "Cu p r i vi re la contri b u ţ i a substratu l u i neo-eneolitic la fo rmarea c i v i l i zaţiei
bronzu l u i tracic p e teritori u l românesc", Î n Revista Afzceelor, 2 . 1 9 80, p. 1 7- 2 3 .
Petre-Govora 1 995 - G h . Petre-Govora, O preistorie a n ord-estului Oltelli?i, Rflmni cu-V,îl cea, 1 995.
P etrescu-Dâmboviţa [ 97 8 - M. Petrescu-Dâmboviţa. ScurtZi istorie a Da c iei prerolllone. [ a�i. 1 97 8 .
.
P o p a 1 99 5 - C . l . Popa, "Contr i b u ţ i i l a cun oaşterea perioadei de tranziţie de la enelll i t i c l a epoca
bronzu l u i p e valea Cugi ru l u i Ci u d . A l ba)". In ApululI/. X X X I ! . 1 995. p. 3 3 - 5 8 .
Popa 200 1 - C . 1 . Popa, "Discussion a u s u j et d ' u n e statuette i n edite de Ri\chita" . Î n Corviniallo. V I .
200 1 , p . 60-68. •

Prut 1 99 1 - C. Prut. Colea ritic i/ii. O privire asupra artei populare româneşli. Bucureşti. 1 99 1 .
R i şcuţa 1 996 a - C. R işcuţa. " R epertor i u l arheo l ogic al dep resi u n i i B rad". Î n Sargelia. X X V II I .
1 99 5 - 1 996, p . 2 6 5 -3 1 7 .
R i şcuţa 1 996 b - C. R i şcuţa. " P lastica anroj)omorm a culturii COţofeni", În BCŞS, I I , 1 9 96. p. 69-
76.
Roman 1 9 76 - P. 1 . R oman. Cultura Coţofc ni. Bib lioteca d e arheol ogie, X X V I . Bucureşti, 1 9 76.
Roman 1 986 - P. 1. Roman, "Perioada timpurie a epocii bronzu lui pe teri tori u l Român iei", I n sef l : 1 ,
3 7, 1 . 1 986, p. 29-5 5 .
Roman, Nemeti 1 978 - P. 1 . Roman, ! . Ncmeti. Cultura Baden În România, Bucureşti, 1 9 7 8 .
Roska 1 94 1 - M. Ro ska, A TOr/na Zs6jia-G)jlemany, C l u j . 1 94 1 .
Rotea 1 98 1 - M . Rotea. "Cercetări arheologice la Bretea M ureşană (j udeţul Hunedoara)", În SOIxetia,
X V, 1 98 1 , p. 1 9- 3 4 .
R otea 1 993 - M . Rotea, "Contributi i pi\ci nd bronzul timpuriu I n centrul Tran si l vaniei", I n haco­
Dac/ca, X lV, 1 -2, 1 9 9 3 . p. 6 5 - 8 6 .
Roth 1 943 - F r. Roth, "Absch l u 0 der Ausgra b u ngen i m llordi schen Steinzeitdorr von K e l l i ng·'. I n
Deutsche Forschung i n Siidoslen. 2 . 1 94 3 . p . 440-459.
San i e 1 98 1 - S. San i e, " P l as t i ca ş i unele aspecte a l e cultelor şi cred i nţelor geto-dace". I n Studii
dacice, C l uj -Napoca. 1 98 1 , p. 1 74- 1 95 .
Sim ion 1 9 86 - M . Si m i o n , "U nele probleme a l e aspect u l u i cul tural Sto i ca n i - A l deni" , Î n SClI I , 3 7,
1 986, p. 5-28.
Tas i c 1 99 5 - N. Tasic. Eneolithic cultures o/ Central and IFcst Bolkans, Belgrad. 1 99 5 .
Tatu ş i colab. 1 99 1 - H . Tatu, O . Popa. Zoia Kal mar. " C ontr i b u ţi i la repertori u l arheologic a l Tării
Haţegului (j u d eţul Hunedoara) ". În SOIgetia, X X I - X X I V, 1 9 88- 1 99 1 . p. 93 - 1 1 9 .
U lanici 1 976 - A. LJ lanici. " Noi cercetări arheol ogice la Braneţ". În Cercetiiri a/'heologice, I I . 1 9 76.
p. 33-72.
Vas i l escu - V , Vasi l escu, Semnele cerului, Chi ş i nău. . a.
V lassa 1 9 74 - N . V lassa. " A supra unor prob leme ale neoliticului şi ale I n ceputu l u i epoci i bronzului
Î n Transi l van ia", I n IMeD, Cluj. 1 974. p. 409-4 1 9 .

Vulcănescu 1 98 5 - R . Vul cănescu, Aiitologie română. Bucureşti. 1 98 5 .

Vulpe 1 995 - A. Vul pe, " Epoca bron z u l u i I n spaţ i u l carpato-d unărean . Pri vire generală", În Comori
ale epocii bronzului din România. Bucureşti , 1 99 5 , p. 1 7-23 .
1 40 C. 1 . Popa

, .., ,
" ,'
, . , •

. _ - _ .. �
I

1'1. 1. - Reprezentări solare antropoll1orfizate de pe ceraillica de lip COlofcll i : Zlatna-Calţlll lui Blaj ( 1 ) ( d up)
Li poV31l 1 983): Cugir-Ţara Vânturi/or-Dea/II CII A/unu (2) ( după Po p a 1 995): Ahn aş Sălişte-În Săcări ( 3 )
( după Andriloiu 1 ( 79): Seheş-Papuc ( 4 ) ( d upă 1 . A I . Aldea): Cozia-Piatra Co=i"i ( 5 ):
Turdaş (i ud H u nedoara) ( 6 ) ,
 Aspecte a l e cultului urano-solar În prei sto rie 141

,.
- - - - - L-)
' ,."" ..",!: " ,'
=�:·:I·
-
;
! 1
I

o l Cm

PI. I I . - Reprezentări solare antropomorizate de p � ceraillica de tip Coţofen i : B retea Mureşană-Măgură ( 1 ) :

M iercurea S i b i u l u i -Gară ( 2-:i): Răchi ta- ârlid Zăpo:ii ( 5 -7): Deva-loc necunoscut ( 4 ) : Deva-Deallli Ce/ă/li
(8): Nandru-Peş/era Cura/ă (9) ( 9 - după Roman 1 976).
1 42 C. 1 . Popa

5" �
1
U,.)
" t

5 / \\���,m" 1

Q >'� 8

�I 9

' ("
?

1'1. I I I . - Reprezentări solare antropomorfizatc Capcir ( S p an i a ) ( 1 ) : Monte Bego ( I t a l i a ) ( 2 ) ( 1 -2 d upă

Grosso 1 96 8 ) ; Scandinavia (3-4 ) (după G i mbutas 1 99 1 ) : Peştera Pârcălabul (i u d . GOI:i ) ( i l (după
N icolăescu-Plopşor 1 92 8 ): I I key (Marea Britanie) ( 6 ): Peştera C i zmei (i u d . H unedoara) (7): Scotia (8) ( 6-8
dup ă C,îrci umaru, Nedopaca 1 98 8 ) ; c u l t u m Monteoru (9) ( d upă Florescu 1 9 7 9 ) : G u ra H a i t i i jud. Suceava)
( 1 0) ( d upă Naum ş i colab. 1 9 8 8 ) : Peştera Magma ( B u l garia) ( 1 1 ) ( d upă Gcrassimova-Tomova. Stojtscl1cv
1 994): Udansk ( Polon i a ) ( 1 2 ) (după G i mhlltas 1 99 1 ) .
 Aspecte a l e c u lt u l u i urano-solar în prei storie 1 43

@�
�6

��
0f
§§- - @ S
- -e
"

�"
d
§@i
., '
\
"

" fG j
a

�6
i
1/�1
I
n , � o
Q
l '
,
.
.
,
.
.

t; t 8
PI. I V. - Stntuete nntropomorfe aparţinând c u l t u r i i Coţofen i : Vâl cele ( 1 ), Turdnş (2), Agrişteu ( 3 ) , Cicău (4)_
Boarta (i)_ Câlnic ( 6 ) , obiect din p i atră găsit l a Bretea Mureşană (7), inventarul mormân t u l u i A d i n peştera
Igriţa . ( 8 ) ( 1 - după Roman 1 976; 2 - d u p ă Luca 2 00 1 ; 3, 5-6 - d up ă Lazăr 1 9 79; 4 - după Ci ugudcan 2000:
7 - după Rotea 1 98 1 : 8 - după Emodi 1 9 84)
1 44 C. 1 . Popa

· �· · . · -·- ��·
O ' .

• • • . 9

Il

P I . V. - Statuete antropomorfe aparţinând c u lt u r i i Co!ofe n i : Leliceni ( 1 -2. 8). Soana (\ ). Agri�teu (4).
U n irea ( 5 . I I ). Lopadea Veche (6): Pianu de Jos (7): Clinic ( 1 2 ). Straja (9). Modoia ( 1 0 ). Turdaş ( 1 3 ) ( 1 -3 .
8 după Roman 1 976: 4 . 1 2 după Lazăr 1 ')79; 6-7. d u p ă Paul 1 969: 5 . 1 1 după C i u gudean 981; 9 d u p ă
C i ugudean 2 0 0 0 ; 1 3 - reconstituire după p i e s a pub l i cată de V l assa 1 966: 1 0 - reconstituire după piesa
publ icată de Petrc-Go\'nra 1 (95).
 Aspecte a l e c u l tu l u i u rano-solar În preistorie 1 45

PI. V I . - A Hartă cu răspăndirea reprezentărilor speciale de pe ceral11ica de t i p Coţofe n i : I - A l maş Sălişte:

2 - Bretea M ureşană: 3 - Cozia: 4 - Cugir: i - Deva: 6 - I gri!a; 7 - M iercurea S i b i u l u i : 8 - Nandru: 9 -
Răchita 1 0 - Sebeş: I I - Turdaş: 1 2 - Zlatna. B. Haită cu răspăndirea statuetelor antropomorfe Coţofen i : 1
- Agrişteu; 2 - Boarta; � - Călnie: 4 - C i căli: i - Leliccni: 6 - Lopadea Veche: 7 - Modoia: 8 - Pianu de

Jos: 9 - Straj a : 1 0 - TlIrdaş; I I - U n i rea; 1 2 - Vâlcele.