v U N BUZDUGAN VECHIU
DE PREOTUL PAUL M IHAILOVICI.
Se stie că Voevozii români întrebuintau
ca ar� e de l u ptă şi buzduganul, iar c �o­
nicarul Miron Costin arată că printre alte
in signii ale boierilor era şi buzduganuI.
Pârcălabul Sucevei, purta la tabără buz­
duga nu l 1 . Hatmanul taberei trebuia să
resideze totdeauna la Orheiu sau Ia Lă�
puşna , lângă hotarul Tatarilor 2.
r n j u deţul Orheiu, corn. Carnova, la
saparea unei pivniţi î n ograda mea, s'au
aflat mai multe fragmente, care impreunate
a lcătuiesc un buzdugan. Bucata principală
o formează ghioaga , i n patru feţe şi două­
sprezece colţuri, cu nouăsprezece cm. su�
prafaţă. La mij loc, ghioaga e străpu nsă
de un ghivent. Apoi un măner in lungime
de treizeci si u n u l cm., care se termină cu
o agăţătoar� larg.i de patru cm., in forma
unei scări ele şea. Mânerul i n ferior e gol,
, M i ro n C osti n , Opere complecte, ed. V .
I I , B ucureşti 1888, p. 1 3 1 .
• Ibid., p. 1 35.
MOLDOVENESC
-- 0--
iar pe de-asupra are n umeroase puncte
simetric aşeza
· te. T n fine, două cuie, din
care u n u l leag;'i agătătoarea de mâner, iar
altul leagă ghioaga de mâner. Totul e din
ara mă turnată, ciselată artistic. T n ghioagă
trebuie să fie şi plumb. de oare ce greu­
tatea ei formează 720 grame, iar î ntreg
buzduganul cântăreşte 1 , 1 30 chilogra me.
De ce origine este şi din care vremuri ?
Sem nele care sânt turnate pe cele patru
. .
Fig 1
feţe ni-ar i n dica-o î ntru câtva. Fata i n tăia
şi a patra o formează zgrir-tori cu d ouă ca­
pete, bizantini. Faţa a doua e formată din­
tr'u n zgripţor cu un cap şi faţa ' a treia
dintr'u n animal ce pare a fi cal 3. Toate
semnele sânt î ncadrate la margeni cu un
brâu.
Se ştie câ zgripţor cu un cap î n tâl nim
l a bisericile din epoca lui Ştefan-cel-Mare
şi nu mai târziu de Domnia lui Aron-Vodă.
. Ure c h i â , tom.
3 Parere susţ i n uta de d . I l i e M i nea. care l-a văzut.
http://patrimoniu.gov.ro
84 BULETi N UL COMISIUNII M ONUMEl\TELOR I S TO R I C E

Se ştie de asen .enea că semnul pârcăIăbiei Din informaţiile primite aflu că Museul
Orheiului era calul, astfel că putem pre­ Militar din Bucureşti n'are exemplare de
supune că acest buzdugan este din veacu- acest fel şi m C I nu e cunoscut un astfel

r
l
I

Fig 2.

riie al XV-XVI- lea , poate chiar din ti mpul de buzdugan : cu atât deci e mal Insem­
Domniei lui Ştefan-cel-Mare Ş I aparţinea nat acesta . pentru arta veche militară la
parcălabului de Orheiu. români 1 .

1 I n Cornova, s ' a u mai aflat p e vremuri : Cartea romănească

.a Mitropolitului Varlaam d i n 1 642 ; Vieţiie Sfinţilor ale
Mitropolitului Dosoftei, cruci d i n veacul a l X V I I - lea, ma­
,nuscripte şi zapise.

http://patrimoniu.gov.ro