AŞEZĂRI DACICE 85

Cea m ai im p o rta n tă d in tre aşezările m en ţio n ate e ra desigur cea de p e Golu

şi de p e te ra sele ce se află pe p an tele dealului. A şezările, m ai ap ro p ia te sau m ai
în d e p ă rta te de Golu, nefo rtificate, b ănuim că e ra u strîn s leg ate de această cetate,
ce le servea, eventual, şi ca loc de refu g iu în caz de pericol. A p ariţia g ru p ării de
aşezări de pe V alea C ucuişului, aşa cum observă şi Ş tefan Ferenczi7, n u este în tîm -
p lăto are. E a tre b u ie pusă, fo a rte probabil, în le g ătu ră cu d escoperirea şi „exploa­
ta re a u n or m in e reu ri u tile “ în spécial m in ereu l de fier. D in p ăcate u rm ele ex p lo a­
tă rilo r de acest gen sín t greu de sesizat la Cucuiş, ca de altfel pe în tre g te rito riu l
ţării. Se pot observa do ar m ine p ă ră site din epoca m odernă.
D atarea aşezărilor de pe V alea C ucuişului este sim plu de făcu t pe baza ceram icii
în rîn d u l căreia se întîlnesc to a te tip u rile de vase caracteristice perioadei clasice
a civilizaţiei dacice sec. I. î.e.n.—sec. I. e.n. (inclusiv ch iu p u ri cu b u za în trep te)8.
Deşi ceva m ai în d e p ă rta te fa ţă de S arm izegetusa Regia d ecît o ricare d in tre
p u n ctele d ep ista te de C. D aicoviciu şi cu p rin se în m onografia „A şezărilor dacice
d in M unţii O ră ştie i“, credem că şi acestea fac p a rte d in cad ru l aceluiaşi m a re com ­
p lex d e locuire cu ca ra c te r civil, m ilita r şi religios ce a d ăin u it p e aceste locuri p în ă
la cu cerirea rom ană. D in p u n c t de vedere topografic le în c ad răm în sectorul 4
d in гопа a II-a 9, a lă tu ri de aşezarea de la Sibişel d ep istată ceva m ai dem ult.

P e lîngă m a teria lele arheologice p ro v en in d de pe te rito riu l C ucuişului, în co­

lecţia lui P e tre Roşu se găsesc cîteva piese descoperite în tîm p lă to r în alte sate d in
v ecin ătate. Le a m in tim aci p e cele dacice, în sp e ra n ţa că se m n alarea lo r v a
constitui u n im bold p e n tru arheologi de-a cerceta zonele d in care provin.
De la A rd e u 10, de pe locul carierei de p ia tră, P. Roşu a a d u n a t m ai m u lte
frag m en te ceram ice (pl. VI/6—10), lu c ra te cu m îna, o rn am en tate cu butoni, b rîu ri
alv eo lare etc. U nul d in vase, de tip borcan, este în treg ib il. Tot de aici p ro v in e
p a rte a su p erio ară a unei rîşn iţe , confecţionată d in tr-o rocă de calcar, p u ţin du ră,
cu d ia m etru l de 32 cm şi în ă lţim ea de 14 cm.
De pe dealul F ăg et d in sa tu l R om oşel au fost a d u n a te m ai m u lte frag m en te
ceram ice dacice (pl. VI/1—5), lu c ra te la roată, d in tr-o p astă de b u n ă calitate, de
cu lo are roşie. S ín t fu n d u ri de oale de dim ensiuni m ijlocii, ce n u p o a rtă pe ele nici
un o rnam ent. A lă tu ri de ele s-a descoperit u n capac cu buton, întreg ib il. D in
p ăcate n -am ap u c a t să vedem locul descoperirii şi a su rp rin d e alte a m ăn u n te p r i­
v ito are la aşezare, ce ev e n tu al a r p u te a fi v ăzute la su p rafaţă, lu cru pe care sperăm
să-l p u tem face cît m ai curînd.

EU G EN IA R O S L A V S C H I — P E TR U RO ŞU

7 Şt. Ferenczi, Amplasarea cetăţilor dacice din M unţii Sebeşului (Consideraţii geomorfo-
logice şi topografice), în Apulum, XIV, 1976, p. 45 ; Idem, Premisele naturale ale metalurgiei
fierului în M unţii Orăştiei, (m s).
8 1. H. Crişan, Ceramica daco-getică (cu specială privire la Transilvania), p. 161—216.
8 Vezi H. Daicoviciu, Addenda la ,.Aşezările dacice din M unţii Orăştiei”, în ActaM N, I,
1964, p. 120.
10 Un sondaj efectuat cîţiva ani mai tîrziu a confirmat existenţa la Ardeu a unei aşezări
dacice (vezi L. Nemoianu, I. Andriţoiu, Sondajul arheologic de la Ardeu, corn. Balşa, jud.
Hunedoara, în Cercetări arheologice, Muzeul de istorie al R.S.R., I, 1975, p. 181 —190.