STUDIUL RESTURILOR MAMIFERELOR DOMESTICE

DESCOPERITE ÎN ASEZĂRI
'
DIN SECOLELE VIII - XII
SITUATE ÎN SUD-EsrruL ROMÂNIEI
DE

SEH G I C HA I MO V I C I

Date referitoare l a perioada feudalismului timpuriu de p e teritoriul

Homâniei l'lînt încă relativ puţine. Izvoarele scrise ne i nformează mai
cu :-ieamă asupra evenimentelor politice, dar ele apar lacunare şi uneori
chiar contradictori i . Cu privire la caracteristicile social-economice, săpă­
turile executate în uiYen;e a�ezări scot h1 i Yeală aRpecte de prim ord i n .
Acestea pot fi completate ş i chiar imti b i n e conturate p e baza studiului
rei'lturilor faunistice, găsite în a�ezări, alături de alte vestigi i de cultură
irnitcrială.
Ltt s fî r ş i tul mileniului I �i încc1rntul celui de-al I I-lNi e.11 . , Re dezvoltă
lle teritoriul H omâniei o serie întreagă de aşezări caracteristice populaţiei
autohton e roinfrneşti vechi , care începe 8ă He organ izeze de acum şi d i n
di11 punct de v ed er e politic. Uni i autori grupează toate ace8te :,;taţiun i într-o
eultură cu caracter unitar denumită cultura Dri du 1. Din perioada istorică
reRpcc·t.ivă, noi am Rtudiat palcofauna unor aşezări d i n sud-estul ţăr i i
noa;;; tre ş i anume, d e Ia Bucov, l ingă Ploieşti , d i n sec. VIII - X e .n . 2, de
ht Dridu, pc lacul Comana, în plin Bărăgan ialomiţean, d i n sec. X - XI 3,
<le ht Garv-ăn ( D i nogetia), s i tuată pe malul drept al Dunări i la NE de
Mă-: i n , d i n ��cc. IX-XII4 � i Ca.pidava, tot în Dobrogea., pe Dunăre, la
nord de Cernavo dă, d i n .sec. X - XI 5• Am luat de asemenea în cons i derare
materialul faun i :-itic prelucrat de l\I. St. Udrescu, d i n aşezarea de la Piatra
Frccăţei ( K<'C. X - XI I I ), :,;ituati1 ceva rn�1i la nord de Capidava, pe locul
anticei Bcroc, materia.I de1;pre ca.re :-ie dau puţ.inc date morfologice, biome­
metrice şi în ceea ce priveşte frecvenţa 8pec i i lor 6• J\Ienţi onă.m că aşezările
dobrogene :ms �imintite au aparţinut în acea vreme unei theme bizantine 7,
toate trei fiind cetăţi de graniţă.

1 I. N t• s l or. Dacia. N . S . , 2, 1 958, p. 371 - 382 ; E u ge n i a Zaharia, Săpălllrile de la Dr idL1i0

Co11/rib11{ i i /a arheologia perioadei 1/eformare a poporu l u i român, Bucureşti, 1 9 6 7 ; GIL D. Teodor .
Cercetări istorice - Iaşi. 4. 1973, p. 1 2 7 - 142.
2 '.\l ari u Comşa, Cultura materială veche românească (aşe:ările de la Bucov, Ploieşti) ,
Bucurr ş li , 1 978 ; S. I laimovici, SC l\'A, 3 0 . 1 9 7 9 . 2. p. 1 G3 - 2 t :l .
op. cit . ; Olga �ecrasoY. S. I l a i m oYi ci . Studiul reslllrilor osoase de
" Eu geni a Zaharia,
an imale descoperile în aşe:arca felldai<I timpurie de la JJridu - anexă l a l u crarea E u geniei
Za har i a .
4 Gh . Ştefan, I. H am e a . �!ari a C o m ş a . E. Comşa, D inogctia, I, Bucure ş ti , 1 9 6 7 ; Gi anina
Ghiorghi u , S . Ila i m ov i ci , ,\ S l · Iaşi. b i o l o g i e . 1 1 . H l6 5 . 1 . p . 1 75 - 1 84 şi t ab elel e ancxil.
s Gr. Florescu. H. Florescu, P . Diaconu, Capidava, I, B u cureşti , 1958 ; S. l l a in10vic,
Rodica t:n·che, P on t i ca , 1 2, H J 79 . p. 1 5 7 - 1 70 .
6 S t. ?II. l ' drescu, H r v �ruz :\fon . O , 1 9 8 0 , p . 5 6 - 60 .
7 Therna Paradun avon ( P aris t o n ) care cuprindea allt Dobrogea, c i t şi NE Bul garir i .

S C I V A, t o m u l 35, nr. 4, Bu c u re ş t i , oct o m b r i e - decembrie 1 984, p. 3 1 1 - 31 9

https://biblioteca-digitala.ro
312 SERGIU HAIMOVICI 2

Doar la B uco\' au fo;:; t fă�ui;e săpătur i exhaw;ti ve, îneît am avut la

d h ; poziţi e î n treaga, fau nă. I,a, D i uoget-.ia fauna pro v i n e
n unmi dintr- un
xi ngnr :;; e etor 8, iar la Cap i dava, din :-;ăpături parţiale , ceva mai rccente9 ;
acelaşi lucru credem că este valabil şi pentru staţ.iunea de la Pi atra Frecă­
ţ e i . La, Drid u , di n cele scrise de Eugen ia Zaharia, reiese că de asemenea
nu s-au term i mit încă săpăturile. Totm;i în toate cele cinci a:-;ezări luate în
considerare cantitatea, re:-;turilor fauni � ti (' e c:-;te de:-;tul de m;tre pentru ca
frecvenţele stabilite la diferite grupe şi spec i i de animale, caracteristicile
lor morfologice şi biometrice, să nu aibă un caracter aleatoriu. R emarcă m
de asemenea că materialul fauni:;; t ic st u d i a t este alc ătuit aproape exclusiv
din rN;turi menajere (chiar dacă la Dridu exi�til porţiuni ale unor schelete
de măgari aflate în conexiune anatom ică ) . foi Bucov, R-a găsit însă schele­
tul unui cîine, care a fost i ntenţionat îngropa t într-o groapă care perfora
bordeiul 19, iar la D r idu , resturi de a s in iw vatra cuptorului nr. 6, ară­
tînd p_!)ate o a cţ i une cu caracter cultual.
Intrucît mamiferele domestice ocu1Jă pec-tc tot locul Cl'l ma i impor­
tant, ne vom referi în c e l e ce urmează la ace-.tea. ară tind frecvenţa fiecărei
specii, dînd earacterii;.; tic ile lor morfologice �i h i nrnet rice, a prec i ere a tal iei,
raporturile dintre sexe, tipul raseologie etc., lk nt rn n putea ast fel trage o
serie de concluzi i referitoare la caractere l' o c i o - e c· o n o m i c·p ale populaţiei
umaiue din cele cinci aşezi"liri.
D i ntre toate irnuniferelc, taurinele se pla;.;eaz(t pe pr;mul loc . Tre­
bu i e remarcat că nu num'li frecventa lor c;;; t e ee<t 1n-1 i r i 1L c1 t (t a t it in ceea
ce priveşte numărul de frag men t e osoase, cit ş i acela al i w1i ;- i z i lor prezu­
maţ i , dar că şi talia lor spec ifică fi i nd rnarp faţ ă fh- ,, (·t>(·a a celorlalte
.spec i i , importanţa lo r economică trebuie socot it ă ele pri�11 or d i n .
Comiderînd unele p:trticulnrititţi a le re,.: turilor c rn n '.ului, caracteris­
ticile coarnelor, chiar şi taJia, este ev i de nt că w mi rwll' d i n c-elc c i n c i aşe­
zări aparţineau aşa-numitului tip brachycf/'08. ::.\fa i de mu lt .:\I. H i lzhe i­
mer 10 lega acest tip cu coarne scurte <le popula ţ i i :t• ,-h�,-e: clar ::; tu dii ulte­
r ioare făc·ute pc foarte mult ma ter i a l o8teologi(· au ,1 �·ii t a t făd tăgadă că
taurine de acest f e l erau răspîndite în prinrn perio a (U a foudalitmrnlu i în
aproape toatit E uropa, i nclusi v teritoriul ţări i noa,.:tre. Trebuie să remar­
căm că ht Dinogetia, unele dintre coarne întrec u �Jr ea mărime l i m itt>.
i nferiom·ă st ab il i t ă pentru tipul primigenius, dar E o i nu am găiiit acolo
coarne cu totul caractcristiee ale acestui t i p , c a re Pr<:l� prezpnte, în număr
mic dealtfel, la Popina , pe lîngă cele mult ma i frecwnt P î'. le tipului brachy­
'
ceros11. Credem că atît la Dinog eti a , dar ma i ale,; la Popina, acest lucru
arată adneerea unor vitl' mai apropiate de t ipul p r i 111 ige11i11s de către
populaţ;i i umane, migrate d i n spre est , peste s t epele nord po ntice .
Con8iderînd mai ales maxilarele cu dinţ i , putem aduee date despre
momentul sacrificăr i i vitelor di n a�ezările studiate. Se poate const a t a că

8 Yara a n u l u i l '.Hl!l . Yizi t i n d şantierul

Sl'C'lor în care a condus săpăturile l\Iari a Comşa.În
de l a D i n ogrtia, unde se găseau grămezi foark mari de material o s t eologic, am putut constata
că. în general, frecwnţcle stabilite cfr noi pc resturile studiate caracterizează fauna din în treaga
cetate.
9 H.. Florescu, N. Chcluţă, Pontica .. 8. 1973, p . 7 7 - SS.
Io :U. Hilzhl'iml'r, BerH G K . 1 6 . 1 925 - 2 6. p. 76.
11 S t. Ivanov, în J. \'îjarova, S/m1ia110-bylgarsko/o se/isclie krai se/o Pop imi Sil istrensko,
5ofi::i. 1 9 5 6 .

https://biblioteca-digitala.ro
:l MAMIFERELE DOMESTICE lN A ŞEZARI DIN SEC. VIII-XII lN SE ROMANIEI :.l i :3

cele nuti multe aparţinea,u unor indivizi dej�1 maturi , cu dentiiia �1vînd
diferite grade cfo eroda.re, dar că exemplarele bătrînc Fdnt foarte rare.
Ace�i:-;ta <trată elar că, t�turincle erau ţinute mai întîi IJentru scopuri uti l i ­
tare :;; i doar î n mod seeund<11' ele er:m furui zmu·e d e ca,rne, deşi uneori,
<1i I1tr-un moti,- sau altul, putoau fi sacrificate C'h iai· în p e rioad :1 de optimum
de e:xploatc.tre econom ică. Avîml la dispozi ţ i e o :-;pric de. metapodale întregi ,
la care :-;e pm1te stabili :-;exul, s e ob:-;ervă c ă a,tît l a Dinogetia, cît :;; i la
.Bucov, î n c�1drul i ndivi zilor <.tdulţ,i, a�a cum era de a�te.p iat, femelele\
înt1·ec cu foarte mult ma:;; cul ii ; ;-;e remarcă îrn;ă totodată penuria castraţ,ilor.
La Dridu , este evident că toate metacarpele complete ( la care sexul se
poate stabili mai precis) aparţin unor femele :;; i este probabil că acelaşi
fapt ::;ă, fie V<:Llabi l :;; i pentru a15ezarea de la l>iatra, Frecăţiei. Doar la Cap i ­
daya numărul c a,;t.raţilor apare ceYa ma i mare. Cuno::;cînd acest lucru,
e::;te evident că taurinele erau folosite eu precădere ca furnizoare de lapte
şi mai i·ar ca animale pentru eăiatul poYerilor sau pentru munci a gricole.
Pe baza măsmătorilor făcute mai ales pe fragmente a,le m1selor
lun gi , cît ş i pe metapodale întregi, se poate diHtingc o foarte mare varia­
b i l i tate dimen :"ion;. .J ă , cr.re la prima ve dere ar pleda pentru o heterogeni­
tate a Ill<l l l'l' i:1lulu i proven it de !a t anri1w . Acvst fenomen e s t e doar apa­
n• n r pc • 1 1 u c�t i : rn mogen i t atc><l tlimen., ioJJ a l ă a11are ca o caracteri,;tică a
1 : ,.,<'h:i i11 i m i t i Y e . ; J)orige1w, iwarnelioni t e . Dl'Hlt fel a e e l a � i lueru reil'se
� : l l at·,�t ;: rn ca'.t·li !;1, i niUţ i me<i h� gTP<1 hăi ! . De.�i e a dif<:ră, uşor, în medie,
de in, o <::;:c'z<:. n.· la, ah;a , totu:-;; i nu·i abilitatt'oa ei , chiar dacă am con�-,idera-o
doar ntmmi JJe <.L<:cea, ;-;tahilit.ă pcnnu femele, întrece chiar 20 cm. In mare
ar fi r1e11tn1 toate cele c i 1 1 c i a:-;\ezări cam de 114 - 115 cm,
îus�t, med i a.
onrecmn rnlativ a,,;emănătoal'e cu talia medie a taurinelor din cele mai
multe staţiuni eurnpene d i n acea perioadă 1 2•
Ca o car;wtcri zare generală, putem spune că taurinele din aşezările
studiate a1mrţineau unui t i p de t,alit' m ică, cu coarne ;-;curte, formrt însă
cu o mare vai·iabil itat,e dimensională, pri m itivă, alcă,tuind un fol de ra:-;ă
aborigenă, ev ident neamelionttă, deci cu un randament economic scăzut.
r�ocul al doile<1 printre mamiferele domestice este ocupat, în general,
de către porcine. Frecvenţa lor este în toate cele cinci staţiuni evident mai
joasă decît aceea a, taurinelor. Aeeasta, cu atît mai mult eu eît, a.vînd în
vedere tnlin, �.pecifică, Ia, o :;; i n gură vită a r trebui socotiţi c a m 3 porci,
ceea ee rl i m i nuează ş i ma,i mult ponderea eco nomică a, ace:;; tora d i n urmă.
Totodată :;; i în privinţa porcinelor trebuie remarcat că acestea sînt mai
masive ş i totoda,t;ă, mai prolifice decît ovicaprinele şi chiar dacă în unele
a.şezări ca Dridu, Cap idav a, poate Piatra Frecăţei , cornutele mici au o frec­
venţ.ă ceva mai înaltă decît porcinele, în realitate importanţa lor apare
mai mică.
Trebuie menţionat că încă C. Antonius spunea, pe baza materialelor
fauniHtice avut h1 cfo;poziţie Ja, începutul deceniului al
că :;;l av i i
treilea.,
reprezentau „cin typhische:;; Schwei nezuchtervolk" 13• Stu d i i le ulterioare
au dovedit pe depl i n acest lucru . În toate aşezările slave vechi de pe
1 ---- -----
12 S. Biikiin yi, Ilisor!J of domestic mamnwls in central and eastcrn 1:11rope, B u dapt•sta,
1974, p. 1 3 6 - 138.
13 C. A n tonius, Grzzdziigc einer Stammgescbic/i/e dcr Haustiere, Jena, 1922, p . 242.
https://biblioteca-digitala.ro
1l 1 4 SERGIU HAIMOVJ.'CI 4

:actualul teritoriu al Germaniei (atît R .F. G. cît şi H.D . G. ) , cele din

Boemia, Mora.via, Slovacia, Polonia, nordul Rusiei vechi, porcinele au de
obicei frecvenţa cea mai ridicată în cadrul mamiferelor domestice 14 •
Spre NE Rusiei caracterele ecologice, datorate mai ales zăpezilor
mari şi de lungă durată din timpul iernii, îngreuiau cre1;1terea porcului,
care, în condiţiile primitive de atunci, nu era desigur ţinut în stabulaţie
şi astfel îşi găsea cu greu hrana în a notimpul rece ( dealtfel şi arealul
mistreţului se l imitează în acea:->tă zonă datorită aceloraşi cauze) 15• Mai
spre estul şi sud-estul Rusiei europene trăiau în acea vreme mai ales po­
poare de origine turcă, care nu agreau creşterea porcului, fiind în mare
parte nomade, dar poate şi din mohrn religioase, însă oricum acolo condi­
ţiile de dezvoltare a acestei spec i i nu erau, de asemenea, propice 16• Chiar în
Pannonia transdanubiană, după conchista maghiară, pe timpul dinastiei
arpadiene, o a.şezare (staţiunea de la Zala.var) cu o populaţie slavă, încă
neasimilată de unguri, ţinea cu precădere porcine 17• Desigur, pe tot
teritoriul ţări i noastre existau la cumpăna dintre mileniul I şi al II-lea
e.n. condiţi i natura.le foarte bune pentru creşterea porcului. Frecvenţa
înaltă a taurinelor şi aceea mult ma i mică a porcinelor în cele cinci staţiuni
ale căror resturi faunistice au fo.-;t studiate constituie, credem, un argu­
ment în plus că în ele trăia o populai_ i e autohtonr� 'veche românească.
Porcinele, spre deosebire de c·elelalte mamifere domestice de i mpor­
tanţă economică, sînt ţinute numa i ra furnizoare de carne şi grăsime.
Totuşi în aşezările studiate, re;; r nrile pro1-enind de la indivizii adulţi şi
chiar maturi, mergînd pînă la Yir,.;tcl de cîţiva ani, le întrec pe cele ale
t inerilor. AceRt lucru pare gre u lle e x p l icat la prima vedere, dar trebuie
să luăm în consideraţie faptul că porcul crescut de locuitorii celor c inc i
aşezări, aparţ.inea unui tip prim it iv, c·u o creştere lentă (rasă zisă tardivă
în zootehnic ) , care atingea mărinwa �i greutatea optimă abia după ajunge­
rea la maturitate. Totodată este fo<Utt> po,.;ibil ca populaţia să fi ţ i nut un
stoc anumit de porcine, care eraE ,.;aerifieri.te pe rind, la începutul iernii,
as igurînd astfel carne ş i mai ale:.; gr;{,.; i me pentru anotimpul friguros,
aşa cum este obiceiul ş i astăzi.
În aşezările noastre, în medie , porcul apare oarecum relativ masiv
pentru acea vreme, fiind mai ma rc dpc·ir î n tr-o seric de staţ-iuni contem­
porane din Europa. centrală şi de nonl-e,.;t 18, unele resturi ajungînd des­
tul de aproape de talia mistreţulu i aut ohton. Acest lucru nu trebuie să
ne facă să credem că locuitori i He preoeu1Mu de o arneliorare conştientă
a porcului, acesta păstrînd foarte multu caractere primitive, încît nu
poate fi vorba de o creştere dirijată. Talia rehttiY mare R-ar datora condi­
ţ i i lor de mediu, pe care le-am putea socoti opt ime (păduri de fag sau stejar

14 Z. Kratochvil. T ierkn oclzenf unde aus der yrossmii hrisc/!cn S ierl!trnfi M ikulcice, I. Das
Hcmsschwein, Praga, 1981, cu o foarte bogată hih\iogra!ie in accast[l pri\·in \ ă ; l. \'. Calki n ,
MIA , 5 1 , 1956, p. 9 8 - 104 şi 120 - 1 53 ; s . Bokonyi, II istoru . . . , p . 8 2 . 220 - 22 1 .
n Z . Kratochvil, o p . cil., p . 127 - 28.
1s s. B okonyi , op. cil., p . 8 3 ; I . Y. Calkin, l\IIA, 131, 1 859, p . 2i3 - 2 8 1 .
1 7 s. Bokonyi, A ctaArchHun g. 4, 1954, p. 281 - 28G : i dem, î n A . Sos, D i c A u sgrabungen
Ge:a Feliers in Zala1Jar, Budapesta, 1963, p.349 şi urm.
1s Yczi bibliografia adccvală în lucrările noaslre rl'fcri loarc la fauna de la Dinogelia şi
Bucov.

https://biblioteca-digitala.ro
 5 MAMIFERELE DOMESTICE !N AŞEZARI DIN SEC. VIII- XII JN SE ROMANIEI �15

din jurul celor două aşezări d i n 1\Iuntenia, păduri de luncă d i n dreptul

staţiun ilor riverane cu Dunărea) , tlat fiind tă, aşa cum am arăta.t, porcul
nu er<"t ţinut la acea vreme în Rtabulaţie, ci vieţuia într-un fel de semisăl­
bi1tc"w ie ; poate datorită aeextui mod de trai era posibilă ş i o încrucişare
naturală cu mistretul exixtent în zonă (în toate axezările s - au găsit s i res­
' '
turi de S1is scrofci .ferns ) , fapt care ayea drept conseci nţă un cîş t ig de
vigoare şi de masivitate.
0Yicaprinele se plasează pe locul al treilea ca pondere economică
(chiar dacă î n unele aşezări ele întrec uşor numeric porc inele) , cantita­
tea lor fi i nd astfel peste tot cu mult mai mică decît aceea a taurinelor.
Aşa cum se ştie, pentru unele piese osoase, mai ales cînd ele sînt fragmen­
tare, este imposibil de staibilit o diagnoză diferenţială între genmile
Ovis şi Capra. Totuşi se poate constata că, în toate aşezările, caprinele
sînt în cantitate mult ma i mică decît ovinele, acestea din urmă trebuind
să fie luate în c:onsiderare cînd vorbim de importanţa economică a cor­
nutelor mic i .
Caprinele s e eara cterizea.ză prin prezenţa unor coarne, provenind de
la abe1e sexe, care le apropie de tipul prisca. C�L talie, ele ar aYea o
îni1lţime la greabăn în jur de 60 cm şi ar puteai fi con::;iderate cam de
mărime medie, aşa cum le gă::;im în a c ea perioadă aproape în toate staţiunile
Europei centrale şi răsăritene.
În ca drul ovinelor se poate constrrta, p e baza maxilarelor cu d i n ţ i,
după care ::;e poate preciza momentul sacrificării, pc de o parte că ele
erau tăia te în tot cursul anului, iar pe de altrL parte preponderenţa evi­
dentă a a dulţilor şi ri, maturilor în raport cu tineretul ; indivizii bătrîni,
care să fi trecut de limita superioară a vîrstei zootehnice de exploatare
a ovinelor, lipsesc cu totul. Se evidenţiază deci faptul că ovinele erau
crescute pentru scopuri utilitare şi abia, în mod secundar ca. furnizoare de
carne. R eamintim că numărul mare al taurinelor de sex femel arată clar
că laptele de vacă ( ş i. derivatele sale) era mult ma i folosit de locuitorii
aşezărilor decît cel de oaie, preparatele obţinute din aicestea din urmă avînd
un rol de::;tul de mic în acoperirea, necesităţilor de proteine ş i grăsimi
animH le .
În ceea ce priveşte raportul dintre sex la ovine, este evident că
femelele întreceau cu mult ( dar nu în aceeaşi măsură ca la taurine) mas­
culii. S-ar putea să fi existat - în cantitate mică dealtfel - masculi
castraţi, dar prezenţa acestora, considerată pe baza unor camctere morfo­
logice insuficient de precise, nu poate fi admisă cu toată plenitudinea .
Cu privire la femele, se poate constata că alături de exemplare a cornute
exi8tau şi altele ce purtau încă coarne, unele chiar destul de mari, arătînd
prin aceasta prezenţa. unui tip încă destul de primiti''·
Ovinele erau în general de talie mijlorie, eu o înălţ,ime la greabăn
medit> ea m de 60 -62 em, a :-;emă,nătoare cu cele din a şezările feudale
timpurii din Europa centrală şi chia r din · nord-eRtul continentului, dar
mai mici deeît cele g:tsite în z ona de stepă est europeană 19 • La D inogetia
îmfi, ele apa r ma i ma8iYe, cu o înălţime la greabăn medie de 66,5 cm,
oarecum a 8emănătoare cu a c elea găsite la Popina şi doar cu ceva ma i

10 \'c z i bibliografia adt'l"\"a l ă in lucrărik de la nota precedentă.

::J - c. 2ş29

https://biblioteca-digitala.ro
316 SERGIU HAIMOVICI

scunde decît oile din zona inferioa.ră a Volgăi 20 • E8te evident că in amhele
aceste două a şezări se poate vorbi de a ducerea unei componente ra Ria.le
esteurnpid.e, vehicuh1tă de popoarele migratoare, a j unse în Dobrogea,
prin stepele nord-pontice.
După cum am arătat, în toa te a şezările :-;tudiate, frecvenţa cornu telor
mici , în speţă a ovinelor, era cu mult mai :-;căzută dec-ît aceea a. taurine­
lor. Î n zonele de stepă din e:-;tul Europei, ovinele apar în acea perioadă
ma,i :Lhundente decît taurinele 21 datorită pe de o parte condiţiilor eco­
logice ale acelei regiuni, iar pe ele a ltă parte, exi:'ltenţei a colo a unor po­
poare migratoare. D e asemenea , spre partea mai meridională a Penimmlei
Balcanice, mai a les la sud de B a lc ani �i cm precădere pe teritoriul Greciei
actuale, cît şi în insulele l\Iării Ep:t>e, încf1 din neolitic, cornutele m ici
reprezentau specia cea ma i frecYentă, area sta tot î n legătură cu condiţ;ii
speciale ecologice, legate de o Yeget<l1 ie mai mult de tip mediteranian ,
foarte proprie creşterii lor.
în z ona ţării noastre însă , chiar încă ht începutul mileniului al
II-lea e.n. condiţiile mediale era u altele, întinse masive forestiere de
foioase fiind dominante nu numa i in regiunea delmoa să, ci şi în cea cfo
cîmpie. De aceea era mai oh i:;;nu i t ă � i ma i aYanta j oasă, credem noi, ţinerea,
cirezilor de taurine şi chiar a porl'int>lor, c<1 rp , gil sea n , în condiţiile unei
zootehnii primitive, un mediu optim i n p ă rlmi de foioa se. Totodată. unele
practici legate de cre:;;terea turmelor ele m- i ne , l'll prel'falere transhumanţa,
nu pare să fie prea, ri1spîndită la eumpiina C' elor clonă milenii pe teritoriul
ţării noastre ; am arătat dealtfel că nrn xil:1 rdt> r-n d in ţ i , provenite de la
tineretul ovin, arată că acesta, era ,.;acrifie a t in a �czările respeC' tive pe·
tot parcursul anului ş( deci ovinelL' era u c re ,.;c u t e pc> loe, fără a se muh1
în alte zone, pe anumite perioade ale a n ulu i , lle"t' " izînclu-,;e a st fel cara c terul
ciclic de depla i'iare sau pendulare a turmelor in funeţ iL' ele anotimp .
Coni'iiderăm pe baza tuturor acestor cla te a clu"L' <h' frecvenţa taurine­
lor, porcinelor şi ovinelor, că populaţia autohtonă rmw\nească veche, cel
puţ.în în regiunile din SE teritoriului ţării nochtre, avea un caracter net
sedentar, nepracticînd, nici măcar printr-o componentă, a ei, transhumanţa .
Ecvidele, reprezentate prin C<l l , au o ea n t i t c1 t e de rei>turi mai j oasă
decît cele trei grupe de mamifere clome,.;t ice despre care a fm;t vorba
mai sus. Ei'ite evident că ele erau ţinute pentl'll :-;copuri utilit�He : călărie1
tracţiune, da.r fragmentarea tot atît de pu ternicft a rc8tnrilor lor, ca şi a
celorlalte animale, faptul că pe unele oase e:\.i,;t�t chiar urme de arsură1
arată net că ele en1u folosite iii în a limenta tie. AYînd în vedere talia lor
specifică mare, atmgem atenţia că reprezeinau totu�i o cotă destul de
apreciabilă în acoperirea necesităţilor de carne ale locuitorilor din res­
pectivele aşezări, cotă care se apropia cel puţin de aceea atribuită ovica­
prinelor. De asemenea menţionăm că de:;;i probabil populaţia din cele cinci
staţiuni era de acum creştinată, sau în mare parte cre�tinată, unele obi­
ceiuri şi chiar interdicţii în ceea ce priveşte alimentaţ ia , stabilite de către
această religie, nu erau încă împămîntenite.
Fragmentarea puternică a resturilor nu ne permite să dăm precizări
cu privire la tipul rasial. Putem arăta că extremităţile unor exemplart-
20 Vezi lucrarea noastră referitoare la fauna de l a Din ogetia .
21 Vezi lucrările citate l a nr. 16 şi încă I. Y . Calkin, Biul. :\I O I P, biol., 72, 1 9G7, 1 , p.
1 1 4 - 130.

https://biblioteca-digitala.ro
7 MAMIFERELE DOMESTICE IN AŞEZARI DIN SEC. vrrr-xrr tN SE ROMAN!EI 317

(mai aleH la Dinogestia) erau gracile, deci indivizii ar fi fm;t folosiţi pentru
călărie ; la alţii, extremităţ.ile ceva mai masive ar arăta din contra pre­
zenţa unor cai de tracţiune. Credem însă că nu exi8tau în general în aşe­
zările studiate tipuri bine diferenţiate de ca i ca funcţionalitate şi că aceiaşi
indivizi erau întrebuinţaţi pentru necesităţile impuse de moment . Consi­
derînd înălţimea la greabăn, care în medie ar fi cam de 1,35 - 1,37 m ,
găsim c a i p e care Rcările lui Vitt i-ar încadm între cei d e talie submijlocie
şi mijlocie (mergînd deci de la 1 ,28 la, 1,44 m), ca i care se aseamănă astfel
ca mărime cu aceia din alte staţiuni dinspre centrul şi estul Europei din
aceeaşi perioa.dă istorică 22 ; un singur individ de la D inogetia are o
talie calculată de 1,49 m, el putînd să fi reprezentat cu adevărat un cal de
luptă, aparţinînd poate unui gradat din armata b izantină.
Asinidele, adică măgarul domestic, Rînt oarecum b ine reprezentate
la Dridu şi chiar la Bucov, dar rare în aşezările dobrogene, întrucît la
D inogetia şi Capidava s-a găsit doar cîte o singură piesă osoasă de asin,
iar la Piatra Frecăţei această specie lipseşte. Se ştie că măgarul ajunge
în Europa pe calea est mediteraniană 2 3 , fiind adus la noi încă de către
coloniştii greci din D obrogea şi ceva mai tîrziu cunoscut de geţii de la
Dunăre, dar pare să nu fi fost răspîndit totuşi la geto-daci 24• Acest animal
tipic de povară a fost întrebuinţat de către armata imperială romană şi
mai tîrziu desigur de către cea bizantină. Era el folosit şi în alimentaţie ?
Dacă da, desigur mai rar decît calul. E . Zeuner arată totuşi că asinul era
consumat la Roma de pătmile cele ma i sărace din capitala imperiului 25,
dar Herodot aminteşte că la perşi, tocma i cei bogaţi, la ziua lor de naştere,
sacrificau pentru prăznuire, alături de alte animale mari, şi un măgar 26 •
Se pare că la Dridu, aşa cum am arătat, este posibil, ca cel puţin printr-o
parte a resturilor sale, a sinul să fi fost obiectul unor sacrificii rituale 27 ;
este admisibil că şi la Bucov carnea lui să fi fost folosită în alimentaţie.
Oricum trebuie remarcată relativa a.bundenţă a acestei specii în cele două
aşezări din Muntenia şi penuria sa în cele dobrogene, unde tocmai prezenţa
bizantină este b ine ate�'ta tă. Dacă respectiva abundenţă s-ar datora unei
influenţe sudice, aceasta nu ar fi desigur nici de origine Rlavă şi nici
bulgară, căci măgarul nu a fost găsit la Popina sau în necropola de la
Novi Pazar 28• Totodată remarcăm că devenirea a sinului o componentă
integrantă, pînă foarte de curînd, a peisajului dobrogean, pare a fi de
dată ma i recentă decît începutul mileniului al 11-lea e.n., ea. fiind o urmare,
probabil, a influenţei otomane.
Cămila, atestată numai la D inogetia, doar printr-o falangă I poste­
rioară, e8te cu precizie specia cu două cocoaşe (O. bactrianus ) , care a
jucat de timpuriu un rol important economic, ma i cu seamă în Asia cen­
trală 29 • Armata. romană a a du:'> în Europa cu precădere dromaderul,
1 ------
22 \"c z i bibliografia a dec Yală în lucrările noas lrc referitoare la fauna de la Dinogetia
ci t ş i S. Biikiinyi. Il istor11 . . . , p. 2 6 7 - 2 7 7 şi 292 - 294.
2:1 S . Biikiin�· i . op. cil . . p . 302.
n S. I l ai moyici. ASl · l aşi. b i ologic, 18, 1972, 1 , p . 2 0 1 .
25 E . F . Z cun c r, A /Jistor11 of domesticated an ima/s, Londra, 1 96 3 , p . 380.
26 H rrodot ( I, 1:33), Istorii, I. Uucurc ş li , 1 9 6 1 .
n Vezi lucrarea E u genici Z ah a ri a ş i anexa referitoare Ia fauna d e l a Dridu.
28 S l . IYanoY, op . c it . , şi S. Stanco\· , S t . I nmov, Nekropolil d o Novi-Pazar Sofia, 1 958.
29 B . Bre n tjes. Die Haus/ iermerd1mg im Orient, Wittcnberg, 1965, p . 56 - 57.

https://biblioteca-digitala.ro
318 SERGIU HAIMOVICI

care era totuşi foarte rar folosit 30 ; cămila <le la Dinogetia ajunge dei'igur·
la noi .doar întîmplător, fiind vehiculată peste Volga şi stepele nord­
pontice de că,tre popoarele migratoare 31.
Pe lîngă speciile studiate mai sus, mai trebuie ::;}� amin tim încă, d onă,
fără, o importanţă economică, directă, şi anume cîinele l')i pisica .
Cîinele e:,;tc prezent în toate aşezările stuuiate, fragmentarea mai
slabă '" re:;;turilor sale dee î t aceea a. celorlalte a ninrnh', <m1 tîrn1 cla r d\,
nu era deloc folosit în a1imentaţif', c i doa,r pent.rn :c;copuri utilitare : pnză,
vînătoare, dar ş i ca animal pur şi :,;impiu de a,grement, aşa cum o arată
foarte clar resturile de ht Rucm-, deşi nu am găsit nicăieri excmplarn
foarte mici ( cîini „de salon " ) . Nu credem că existau tipuri bine tli:,;tincte
de cîini, cu toate că pe unele cranii n pare evidentă o oarecare circumscriere·
ra sială, ci ma i degrabă o variahilit<t te foarte amplă, care include în cee;l
ce priveşte talia , indivizi de la m i c i la foarte mari.
Pisica are resturi foa.rte puţ ine, lloar }a. D inoget.in , Piatr:1, Frecăţ-iei
şi Bucov şi era cu cea ma i ma re prohal)ilita te ţinută doar pentru agrt>ment
(r olul ei în stîrpirea roză, toa relor nu e chiar a tît de eficient, indt să fi
fm;t un motiv al răspindirii ci treptate în Europa ) . Pe cmu>ta Mării
Negre a fost a dusă de coloniştii greci 3 2, geţii de p e Dunăre cunoscîncl-o
chiar din epoca La Tene3 3 • Prezenţa ei în c ele , trei n �t>zări arată că, cel
puţin în SE ţării noastre, era de acum comună înd Îll<\ in te de evul mediu
propriu-z is .
Aşa cum am arătat încă de la început, nrn miferPlL' domestiC'c sîn t
acele�t care numeric predomină prin resturile lor, în toa te edc tinei a şezări.
Lui nd în considentţie t<tli<.i, acestora, este evident ci't l'le umbresc cu totul
ponderea peRcuitului şi a creşterii pi'tsărilor în sa f r;fa cerea n ec e s i tăţ ilor
de hrană a locuitorilor. Vînătoarea aduce şi e<l· un Hpmt destul de mic
în a ceastă privinţă (chiar dacă în a şczr1rile de pl:' l hrni'u·e, fie datoritiî.
condiţiilor ecologice specifice, fie din cauză c;t ele reprezentau cetăţi cu
un contingent de militari, frecvenţa resturilor pron�nite de la ani1mi,lele
sălbatice este mai mare decît în staţiunile di n :Jlunteni<i. ) . Nu trebuie omis
totodată faptul că mamiferele domestice (cu excepţia porcinelor) au în
�oate cele cinci aşezări o importanţi.\, predominant utilitară, ele fiind doar
m mod s ecund a r , iar uneori numa i în pa rte şi furnizoare de carne. Iată,
de ce creşterea lor trebuie socotită ca o ocupa ţ ie de prim ordin a, popu­
laţiei româneşti vechi. Frecvenţa şi ponderea economică cea ma i ridicată
o au taurinele, u rm;:tte la o depărtare oarecum apreciab ilă de porcine şi
ovicaprine. Un loc b ine circumscris, u elo c neglijabil, îl av ea �i calul.
Sedentarismul populaţiei e.ra, o caracteri:-;tică ca-re reiese net din stu<lii; I
resturilor animalelor domestice, nepracticîndu-se, după părerea n oa ::;tra, ,
nici măcar trarn;humanţa. .
Cercetările morfologice şi b iometrice arată existenţa pentru fieca :'e
specie a unor tipuri primitive care încep �ă se tran:,;forme de acum rn
rase endemice, neameliorate, cu o slabă, eficienţă economică a şa, cum
găsirn în Europa, în general, pentru întregul ev mediu. Acefite tipuri

20 S . Biikiinyi, op. cit., p. 227.

31 Ibidem, p . 227 şi 229, cit şi li lcra lura adccvală în lucrarea n o a s t ră rdl'ri loarc ht
fau n a de la D in o getîa.
32 S . Biikiinyi, op. c i t . , p . 3 1 1 .
3 3 S . Haimovici, A SC iaşi, 1 8 , 1 9 72, 1 , p . 202.

https://biblioteca-digitala.ro
9 MAMIFERELE DOMESTICE li'I AŞEZĂRI DIN SEC. VJil-XIT !N SE ROMANIEI

au un caracter relativ unitar în cele cinci a�ezări, arătînd astfel difuziunea

largă <'.lJ lor ; la D inogetia se observ�i însă clar �i influenţa unor elemente
estice, poate chiar <"LRia tice, C<1re trebuie puse pe wcoteaht popoa.relor
migra toare <tle răror <miirntle 8-a n a mestecat cu cele exi:;;ten te în z ona
din jmul acestei cetăţi.

T JETUDE D E S R B ST E S D E S ilIA:Ml\TIFERES DOl\IESTIQUES

PROVENUS DES E'I'AB LISSEMENT S DE S VIII - XII SIECLE S,
SITUE S AU SUD-EST DE LA ROUMANIE

HE SL":\IE

On a etudie leR resteR osteologiqnes provenu:;; de cinq etablisRements

deux d 'entre eux (Bucov et Dridu) situes en :i\Iuntenie, et le8 autres trois
(D inogetia, Capidava et Piatra Frecăţei) en D obroudja sur la rive droite
de Danube ; Ies trois derniers furent de:;; cite;:; fortes byza,ntines.
L 'etude, qui est une ::;ynthese, est basee non seulement sur l'analysc
biometrique et somatm;copique du materiei o:;; seux et le calcul des fre­
quences <Ies differentes e:-ipeces, mais a,ussi RUl' Ies uonnees trouw�e8 da.ns
Ies oeuvres concernant l'etude de la faune de la meme epoque, provenue
des autres contrees de !'Europ e .
O n cornitate que l a population <mtochtone roumaine etait sedenta,ire
et avait comme une occupation principale l'clevage des taurins ; la trans­
humance avec Im; ovins n'a,vait aucun e importa.nee. r� 'influence des peuples
migrateurs sur Ies caracteristiques de !'economie des autochtons fut
minime.

https://biblioteca-digitala.ro