I

Silviu Sanie

DrN rsroRrA cuLTURll $l

RELIGIEI GETO-DACICE

Edilia a ll-a
(revdzut5 9i ad5ugit5)

EDrruRA uNrvEnstrAln,,A1. l. C UZA'

rA$r 19e9
 INTRODUCERE

lntr-o istorie a geto-dacilor prezerrlarea crrlturii lor spirituale trebuie si ocupe

un loc coresputrzltor insenrnitittiidorneniulLricare ilustreazd stadiul dezvoltarii
culturii, a gtiintei. cultelor gi creclinfelor dar;i a rnspiindirii superstiliilor, a nragiei.
a celorlalte elemente care ajuti la reconstituirea acelei ..tbrnra nrentis" a poporrrlui
care a itrfruntat ?rt cursLtl existentei salc valtrri de nriqratt)ri ;;i trei cl intre rlarile irn-
peri i ale antichitAri i.
Din ansamblul culturii spirituale cercctarea de lati are ca principal. dar nLr unic
obiectiv. rel i gia geto-daci lor.
Perioada investigata acoperi aproapc un nrilc'nirr, fiind cuprirrsi intre secolcle
VII-VI i.e.n. gi secolele II-lll e.n. Daci gtirile litcrarc alestu existenta gt:tilor in se-
colul VI i.e.n. este inclreptatiti ascrlirinea privincl cristalizarea. dc'linritarea cr.rltrrrii
getice, cu uttelc elcrnente distincte. dc alte rrniuni clc tribrrri din ruarca lantrrrii a lra-
cilor intr-o perioada cu ntult anterioariil.
Inlormatii literare antice despre rcligia geto ciacilor. prinrelc aicele rnai prctioa-
se din secolul al V-lea i.c.n. sunt ateslats gi in epoca elerrislici;i rontanii cu inters-
sante ecouri 5i in epoca rontano-bizantini. Se inrpune estinrare-a aportului llcciiLri
text la inlelegerea problentelor ese'rt!iale precunr ;i la stabilirea unor arnirrrunte- a
rnobilurilor urror afirtna(ii gi a lirnitei irrplicatie i lcrr irr dcscill'area ultor aspcctc ale
religiei geto-dacice.
Insemnate contribuIii la cunoa$tL'rea religiei gc-to-dacice au venit dc tirnpLrrirr
de laerudi{iidin diferite (Sriale Europeiz. Lirrelc lucrari din secolLrlal XVIII-lea
ntai sunt incl citate, adnrise ca puncte de plecare pentrul sustinerea unor ipoteze ac-
tuale. Confuzia de etnonime geli-grtli gi apoi duci-tlutri, intAlrrita in lrrcriiri dirr arrti-
chitatea tArzie gi Evul mediu, a avut cle aserneni urrnltri fericite. irnbogalind uncori
qi inforrnaliile asupra cultLrrii spirituale dacicel, dcgi porrrirea a avut prerrrise fhlse.
Investigarea din interior a culturiidacice a intArziat din cauz.1 ca teoria puris-
mului latin a fost aproape doui veacuri preponclere'ntd irr cadrul istoriografiei ro-
m6negtigiea poate fi int6lnita de la cei rlai prestigio;i cronicarigi istorici la Dirni-

1
Al.Vulpe . Geto-tlacii ca unittttc etnt>islr.tt'ic'ti in luntco lrricri. SCIVz\. 3 l. l. 1980. p.5- I l:
S.Morintz. lnceputurile istorieigelo-tlttcilorirt opero lui l'osila l'it't'urt (dc, lu intlo-eru'ol)cili ld gcto-
dacii tlin a doua epocti o.fierului)" SC-lVA" 33.3, 1982. p.269--i02: V.Durnitrescu. Al. Vulpe. 1)rrc'rzr
tnointe de Dromihete, Bucuregti" l9tl8.
r Relaliv rccent a tbst descopcritd
5i lucrarca Ztnrol.tis. Prinus Oeturutn legislator. Acadcnrica
dissertalione luci publicac restitulus - auctorc Carolo Lunrlio. IJpsala,:. cxcuclil Ile nricus Kc],scr
1687,212 p.. operd care urt.ncazf, a li publicati-r cu traduccrc 5i conrcnlarii. af latu in prezcnt in colcc-
!iile bibliotecii Muzcului de istorie al municiyriulrri ilucure;ti.
rV.Spinei. Semnificatiuelnctnirnelororltoi:ontedociSi geti ini:t,rnrt'lehi:ontine tlinsct'olele
X-.\'l',in Rontonii in istoria universulti. III (cct. I.A,erigoroaic" (ih.lluzatu. V.(lristiln). Ia5i. 1988-
p.101-127.
r

DtN tsToRtA cuLTURlt €l HELIGIE| GETO-DACICE INTRODUCERE

trie Cantemir, cu rare excep{ii, stolnicul C.Cantacuzitro, la reprezentall!ii $c'r.riii In acest inten'al.
Arclelene. Demonstrarea originii corrrune a ronrAnilor din cele trei provirrcii istori- Docia prei,storicil t

ce de pe teritoriul (6rii noastre avea o insemnf,tate excep{ionalS iar prezentarea doveditd qi admisa p
procesulr.ri de etnogenezdflrd prima sa cotrponentd se datora ttrai ales ideilor do- scrisd cu talent. datr
rninante in qcolile strline unde au dob6ndit instrucfiunea acei istoricica gi fhpttrltri tinud sd exercite o ot
ci vestigiile geto-dace erau la acea datd foarle ptrlirr culloscLrte.
Secolul al XIX-lea a fost prin inten{ii, rnetodologie gi realizari. epoca in care I II. Dupd scriere
s-au pus bazele cercetdrii gtiintifice na(ionale a cultLrrii materiale gi spirituale a ge- dacice este marcat d,
to-dacilod. cul I.l.Russu in anul
in prima istorie a Daciei preromane datorati lui Gr.C.Tocilescu au fost inntd- ternaticd a credinteli
de a da rispuns la in
nunchiate inforrnaliile istorice, lingvistice, arheologice cunoscute pAna la incepu-
getice in contextul c
tul decen iu lui al rtoualea al secoltr ltr i lrecut5.
clarifica esenla credi
Scrierile romAnegti qi strline asllprazeului sLlprem dacic sau despre religia ge-
to-dacilor in general sunt foarte nurreroase flrd a conduce itrsd cittre o cre$te re ;.a., menIin lucrarea
In Iucrarea luil.l
echivalentl a nurndrului elementelor care contribuie la aprofundarca trnor proble-
aprec iat ca ,,foarte n.r
rne. Pot fi int6lnite adeseori scrieri nefunclarnentate. cltiar farrteziste. dtrpf, ctrrlr re-
lntre contribuliile
putafi cercetltori au puncte de vedere divergentc, ireconciliabile. in chestiLrni e-
lui I.l.RLrssu, se irnp
senIiale precum: caracterulhtonic sau uranic al principaltrluizeLt getic ti fbrrna co-
Iosof Lucian BIaga"
rectd a numelui siu; aspectele nenruririi; caractr: rutl religiei clacice etc. Altcori. ala-
dispunenr r.lu puterri
turi de izbutite reconstituiri gi sugcstiiapar;i ipoteze aberantc. Eltrdarea satr igtlo-
:

religiozititii", ci a ar
rarea total5 a unei lucrdri este in puf irre cazLrSi .itrstificata- getic6 in cadrul unei
intocmirea unei bibliografii critice exhaustive a acestci aburtdente literattrri Perioada 1949-1910
rimAne un deziderat. dar poate fi totugi propusl o periodizare a rezttltatelor in cer-
cetarea rel igie i geto-dac ice. IV. Cea de a patr;
Zalmoxis la Gengis-.
I. Primei perioade ii aparlin scrierile rnedievale gi tnodente itttocrnite pani in mai multe despre nat
anul 1880 cfind Cr.G.Tocilescu a acordat r.rn spa(iu insetnnat culturii spirituale in cetarea esenlei relig
cartea sa Dacia tnainle de romani, carte intocmitl la indernrttrl lui Al.OdohescLr6. principalele qtiri ant
Sistematiz6nd indeosebiinformatiile literare antice gi ipotezele asupra divinitalii eludat vreunul dintrt
supreme pebazaetimologiei numeluiei, Gr.G.Tocilescu inclina sI recunoascd ca- referitoare la zeu. \'
racterul htonic al zeului Zalmoxis. evolufia religiei daci
Periodizarea prol
Cercetarea religiei dacice ia un nou avdnt incepdrrd din anul 1926 cAnd a fost
II. cunoaqterii religiei g
bine cunoscutd originala viziune pArvaniand asupra religiei dacice expusi in pagi- care uneori au redire,
nile monumentalei lucrdri Geticu1. Vasile P6rvatt a adus argtllttelttc in sprijinul va- Probleme in susp
len(elor uranice ale unor culte gi credinle getice gi in l-inal a considerat ci poate fiecare din arnintitel
susfine caracterul henoteist al religiei dacice.
8
N.Densugianu. Da
Pentru bibliografia selectiv[ a lucrdrilor privitoarc la traco-geto-daci pot fi consultate: R.Vul-
a era lui A. D. Xe nopol - in t
'Ihraco-Dacica, l. 1976. p. l3-52; M.Ilabc$. Al.Zub\ Bucurepti. I 972
pe, Hisloire de recheiches tracologiques en Roumunie,
"Le
slade actuel des recherches sur la cullure gdlo-duce a son dpoque de ddveloppentL'ttl ntdxitnilnt masiv Docia preistorica i
e I.l.R.ussu,
de n.i1- Dacia. N.S., XXlll. 1979. p.5-19.
si\cb ay.n.i. - I"'siicle Re I igitt.
'
(111",,"
to Ibidem,p.63.
5
Gr.G.Tocilescu, Dacia inainte de romani, []ucuregti, 1880. p. 68-69.
6
rrL.Blaga, Getica.p
lbident.
7 '/.Pdrvan,
I2
Getica,p.9l (150) 99 ( 169). M.Eliade. De la Zt
INTRODUCERE

in acest interval, 18B0-1926, de men{ionat aparif ia scrierii ltriN.Densttgianu

Dacia preistctricds o lucrare in care fantezia nesocote$te adeseori interpretarea
dovediil giadmisl pentru multe infornralii literare sau arheologice. Masiva lucrare
scrisd cu talent, datoratd unui erudit cu frur.noase rezultate in alte domenii. con-
tinud sa exercite o oarecare influentd asupra unei categorii de itrbitori ai istoriei.

III. Dupi scrierea lui V.PArvan Lur r.r.lonrent insemnat in studierea spirittlalitalii
dacice este marcat de aparilia sintezei elaborate de lingvistLrl, epigraf istul qi istori-
cul I.l.Russu in anul 1949e. Bibliografia inrpresionantn. degi selectiva. analiza sis-
tematicd a credin{elor, a practicilor, a naturiigi substanlei divinit5lilor, itlcercarea
de a da rdspuns Ia intrebdrile privind nurlSrulqi originea zeilor, a loctrluireligiei
getice in contextul celorlalte religii ale popoarelor indo-europene, iltcercarea de a
ilarifica esenta credinfei getice despre destinul oatrenilor dincolo de hotarLrl vietii
q.a., men(in lucrarea profesorului clujean intre contributiile de valoare.
in lucrarea lui I.l.RussLr aportularheologiei la reconstituirea religiei dacice era
apreciat ca,,foarte modest, dacl nu chiar nul"l(1.
intre contribLr{iile post p6rvarriene deosebite. care au irrfluenfat itt prrte ;i scrierea
lr-ri [.l.Rrrssu, se impur.r considera{iile din eseurile;;i din trnelc cdr{i ale poettrlLri fi-
losof Lucian Blaga. in 1943 acesta aprecia cf,.....in tenteitrl irtfbrrratiilor de care
dispunem nu putem aspira la reconstituirca continutttrilor ca alare ale mittllogiei 5i
religiozitAlii", cia ardta cel pulin ..loculcare-l ocuph acea tnitologie 5i religiozitate
getIa in cadrul unei topogt:u/ii stili:;tit'e care ar intbra{iga toate rarnttrile arietre"ll.
Perioa<.la 1949-1970 este agadar dorrilati de ceicloierLrdilitransilvarri.

IV. Cea de a patra perioada ar incepc din anul I 97O calrd a apirtrt lr"tcrarea De /rr
Zalmoris la Gengis-Han datorati lLri lvlircea Eliadelr. lttcercarea de a cttnoa;te cit
mai multe despre natura gi atribLrtele lui Zalrnoxis coirrcide pAnd la un ptlllct ctl cer-
cetarea esen{ei religiei dacice iar in lucrarea lLri M.Eliade stlnt reanalizate critic
principalele gtiri antice, este utilizat comparatismul, folclorul, arheologia; ntt este
eludat vreunul dintre principalele aspecte exprinrate direct sau sugerate in textele
referitoare la zeu. M.Eliade a relevat sensul iniliatic al ocultaliei gi epifaniei 9i
evolufia religiei dacice.
Periodizarea propusd mai sus a avut in vedere lucrarile care jalorteazd drumul
cunoaqteri i rel igiei geto-dac ice, momentele de referinta fi ind corelate cu real izlri
care uneori au redireclionat gi revitalizat ce rcetarea.
Probleme in suspensie, nerezolvate, mlrturisite sau elttdate, au rdmas 9i dupa
fiecare din arnintitele lucrdri. intre ceicare au propus interesante irrterpretari ale

8N.Densugianu, Dacia preistoricd. llucurcgti. I9l3; R.Vulpe. lstoriaveclu o Romanieiin op'

erctluiA.D.Xenopol-involumul: ..l.D.Xenopol.Studii privitoorelaviolttSi tt;terasa(ed.L.[]oicuSi
Al.Zub), Bucureiti, 1972, p.25:,.Enorrna eroarc de conccptie ;i dc metocld care rcprczinti voltrntul
masiv Dacia pre istoricd a isloricului transilvan N icolac Densugianu ( I tl16- I 9l I )".
e
l.l.Russu. Religia. p.6l - 139.
to lbidem,p.63.
I| [-.Blaga, Get ica, p.13.
I2 M.Eliadc, De la Zalmo.ris. p.38-86.
 DtN tsToRtA CULTURil $t RELtctEt 1ET)-DAC:CE
textelor antice releritoare la religia geto-dacica sunt: c.Daicoviciu, D.M.pippidi.
LComan, c.Poghirc, M.Nasta g.a. Complexe qi rnaleriale arheologi."
1.rn.iror".
necropole. gropi de cult, produse ale toreuticii. nuntismatica, plastica, etc.) men-
tionate gi ca surse de cttnoagtere a cultelor gi credintelor dacice au fost prezenrate cul
irr sinteze, studiisau note datorate lui: c.DaicoviciLr. R.vulpe. D.Berciu, N.Gostar.
tl.Daicoviciu, LH.crigan. Al.vulpe. C.precla. I).Alexanclrescu, R.F lorescu. M.cra-
matopol, I.clodariu, S.Sanie. N.conovici, F.preda. v.Dupoi, M.Gurnd, A.RLrsu.
M.lgnat, V.Sirbu q.a.
.Dintre contribLrfiile relativ recetrte cle rlare Lrtilitate ale unor cercetltori striini Inforrnaliile lite
se impun a fi arnintite cele datorate lui G.Lacherraudl-1, cu rnultilaterale analize unele echivoce gi ir:
ale
texlului herodotean, M.Detiennel4, cu o anrdrruntitl analizd,a..daimonului..in Illo- ligieigeto-dacice. I
sofia oitagoreici 9i. lu.st bul not leasl, F.Hartogi-5. Sttl rnoxi,t al acestuia dirr rrrrni, rel igi i lor in fi losot-I,
scris in stil eseistic cu miiestria Lrnui filolog qi filoso1, oferi o lectrrrd interesantd. mene comparabile r

incitanta, care poate h rodnicS. I s-ar putea irriputa cloar I'aptr-rl cd nu a copsultat irr- Materialele supr
s5 vreltna dintre cirtile recente asupra lumii geto-clacice. perrtru a incerca his tor iae re I i gi ott i -,
si cu-
noasci mai birre ambianta in care s-aLr desfr;Lrrat evenirneniele analizate. Scripta.
Ce arjustilica o noud abordare a ternei? Dacd documentt
Singura sintezl care cuprind e intreagu problerr-raticii. a fost scrisd de I.l.Russu. anrdnun(ite exegez
Meritele ei atr fost relevate illct te mpore. precunr gi irr puginile arrlerigare. pufind vreme in ate
Lucrarea lui I.l-RLrssu Iru cuprinde descoperirile arlieologice utile cupoagterii ceptibile a fi inclus,
culte_lor 9i credin{elor geto-d.acice. Se inrpune cercetarca gi clisificareu.o,.,.rpi.r"- fi in primul rAnd cla
Ior 9i materialelor arheologice, de la sanctuare Ia rnicile sirnLrlacrc'cle lut, opera- dezvlluie sau la a c
{iune care, departe de a se solda cu o sirrpld enulrr-rare, cLr ulr pozitivisrl naiv, tre- mila a unor gtiri cun
buie sa fie succedata de indicarea argttnrentatl a dornt-niLrlrri in care aceslc surse paratd.
imbog5lesc informati i le. Aceastd despi4r
Deaset.trerti, studiile de istorie a religiilor. de linsvisticl yi filosofie, elaborate meniu are nlijloace
irr
ultimele patru decenii pot aduce noielemente LrtilJunei interpretiri rnai veridice a
textelor antice.
. . Pe cat a fost posibilam ocolit polernici inutile. atdt cu cei care nu mai pot o_
biecta, c6t 9i cu cei care profeseazd polernica cu oarecari satislactii. in paginile lLr- A. Complere.
crdriisunt expuse unele acutnuldri, stadiul in{erpretirii lor, punctele vulnerabile a) Sanctuare r
ale propriilor ipoteze sau ale altora. b) Temple cu
Privitd a$a cum se pare ca a gAndit gi Herodot Istrn iile sale despre spafiul gi lu- c) Gropi de c
mea getica ca ,,o ancheta fdra prejudecati", lucrarea va aborda pe parcrirsul recon_ d) Vetre de ct
stituirii unui domeniu atdt de complex, aspecte de o nrare diversitate,.o 1pasd de e- e) Puluri ritui
lemente ale istoriei" care trebuie asarnblaie tinAnd seanra de specificitatea faptelor I Alte compl
religioase cu menfionarea elelnel]telor irt general, indoeuroperrc-, tracice gi a celor g) Necropole
specifice geto-dacice. B. Materiale
l. Piese de lur
a) Figurine {a
b) Medalioan
c) Tablete
I G.Lachenaud
d) Vase ar int
I
. ll,l.,-t ho I og i e.
incizate. ir
ra
M.Detienne. Lo notion r/e Ao[;u,.rv
r5
F.l lartog.
Sal mo.xts.p. I 5-:l I.
e) "Caqei de l
fl Vase de lbr
 CAPlTOLUL 1

FONTES ARCHAEOLOGICI
Sursele arheologice utile cunoagterii
cultelor qi credinlelor geto-dacice. Repertoriu

lnforrnatiile literare antice despre religia geto-dacilor, relativ reduse nunreric,

unele echivoce gi inconsistente, rdmAn totugi sursele principale de cunoaqtere a re-
ligiei geto-dacice. Exegezele periodice bazate pe progresele inregistrate de istoria
religiilor in filosofie, in metodologie sau in definirea unor culte gi credinte cu feno-
mene comparabile celor din religia geto-dacicd pot adduga noi semrrificalii.
Materialele supuse investigirii le-am reunit intr-un corpu,\ cuprinzAnd Fontes
historicte religionis geto-dacicae cu doud capitole: I * Fontes archaeologici gi II -
Scripta.
DacI documentele literare antice formeazd de cel pugin trei secole obiectul unor
amf,nunlite exegeze, doar sanctuarele ;i alte cAteva materiale au intrat de relativ
pufina vrelrle in atenlia cercetdtorilor. Cornplexele gi materialele arheologice sus-
ceptibile a fi incluse intr-un astfel de C'orpu.s sunt insd de o mare varietate. Ele vor
fi in prirnul r6nd clasificate gi inventariate, iar analiza aspectelor cultr.rale pe care le
dezvlluie sau la a cdror reconstituire contribuie, inclusiv interpretarea mai verosi-
mild a unor qtiri cunoscute din sursele literare, vor fi mentionate la str-rdierea lor se-
paratd.
Aceastd despirlire in scopuri analitice se impune gi pentru faptul cd fiecare do-
meniu are nlijloace specifice de prezentare gi investigare.

I. FONTES ABCHAEOLOGICI
A. Complexe:
a) Sanctuare cu tamburi (a, - sanctuare circulare, a, - sanctuare rectangulare)
b) Temple cu absidS; b, - alte tipuri de ldcaquri de cult
c) Cropi de cult
d) Vetre de cult
e) Pu[uri rituale
f) Alte complexe de cult
g) Necropole
B. Materiale
l. Piese de lut
a) Figurine (a, - antropomorfe ; a2 - zoomorfe)
b) Medalioane
c) Tablete
d) Vase avAnd diferite simboluri sau reprezentdri antropomorfe qi zoornorfe,
incizate, in relief sau oblinute prin lustruire.
e) "Cdtei de vatr5"
f) Vase de formi special5 utilizate foarle probabilirr cult.
r

DtN tsToRtA cuLTuRtt $t REL|GtEt GETO-DACtCE Capitolul l. FONTES A

2. Monumente piese de piatrd

Si
9 CosteSti (con.
a) Columna lui Traian D.M.Teodorescrt
Cetdluia dacici,
b) Capete bista, p.205-2itS .

c) Alte reprezentlri
3. Piese din metal 10 Dolinean (rait
a) Mdgticu figuri umane
G.l.Smirnor a- -t
21,3,1976. p.3r-t
b) Coifuri cu reprezentlri cultuale
c) Rhyta cu irnagini cultuale 11 Felele Albe ls
d) Fibule (d I - cu figuri umane; d2 - cu figuri zoornorfe) ra)-Tipa1.
e) BrIfIri H.Daicoviciu. I
H.Daicoviciu. I.
f) Aplice Thracologie. Co'
g) Phiale so. Un conplet,
h) "Cdfei de vatr5" 1973.p.69-71 l.'

IA a,bgib, 12 Meleia (com.(

C.Daicor iciu. ;i
a - Sanctuare cu tamburi (a, - circulare; a2 - rectangulare) 1959, p.346: idcr
b - Temple cu absid5; b, - alte tipuri de lacaguri de cult
13 Pecica fiud.A
Repertoriu I.H.Cri;an. 5o';r
I Barbosi (Galafi) - Tip a2" ti I [)6- li
P.48-49
N.Gostar, l.T.Dragomir, S.Sanie, $.Sanie. Caslellum Si ccr"^lrul romttn de ltt Barhosi. Sesitr- l4 Piatt"a Crairi;
nea de comuniciri a muzeelor de istorie. l, Bucure;ti. 1970. p.4 18. tig.2; N.Gostar, Cetdli
M.Macrea- Ocl.I
dacice,p.33; S.Sanie, Cetiiluiageto-dacicitde la BorboSi(ll). Arh Mold, XI. l9li7. p.62-64. coviciu. Dati; i,
2 Bdni;a (ud.Hunedoara)-Tip a2. 15 Piltrq Ro,sia (
M.Macrea, Oct.Floca, N.Lupu. I.Berciu, Cetiili dacice din "'udul TiunsilvLtniei. p.27: II.Dai- C.Daicor iciu. P:
coviciu, Dacia de la Bttrebista, p.211.
(PiatraNeam[)-Tip l6 Popesti (cont.
3 Bdtco Doamnei a2.
R.Vulpe. $a;r;;.
N.Gostar, Cetatea dacicd de la Piatra NeamtlJdtca Doamnei,in Omagiu lui P.Constartlines- VII, 1961. P.-114
cu-laSi, Bucuregti, 1965. p.8l-86;idem,Cetdti dacice, p.l8 9i urrr.; S.Sanie, Din reli-
gia, All Al, Xxlllz, I 985, p;3 83. 77 Pttstiosu (con
C.Daicoviciu. \
4 Blidaru (com.Or6gtioara de Sus, jud.Flunedoara) Tip a2. - Materiale. III. i9
C.Daicoviciu, Isezdrile dacice,p.48l. tl.Daicoviciu. Dacia de Ia Burebista.p.207.
18. Rudele (com.
5 Brad (com.Negri, jud.Bacdu) - Tip a2 Si b.
C.Daicor iciu. \
V.Ljrsachi, Sanctuarul de la Zargidava argument al cttllurii gelo-dcu'ice, Magazin istoric. 1959, p.3.11-3-i6
nr.3 (204), 1984, p.l0-l I; idem, Sanctucrrttl din cetatea dacicd de la Brad. conr.Ncgri.
-l'hraco-
jud.Bac[u, MemAnt, XII-xlV 1986, p' 102-104; idcm, Cetatea ducicd de la l]rod' l9 Sarmizegetu-r
Dacica, VIII, l-2, 1987, p.105-106; idem. Zargitlavtt -cetateo dacicd de la Bratl.Ilucurcqti. TiP a1+ s^-
1995,p.62-11.
C.Daicor iciu 5i '
6 Cdpdlna (com.Sdsciori, jud.Alba) - Tip b. urm.: SCIV. Iil.
M.Macrea,Oct.Floca,N.t-upu,|.Bcrciu, Celdti dacicedinsudulTrttnsil'tcrniei. p. I9; l.Clo- Dacia de la Bun
dariu, V.Moga, Ce t ctte a dac i c a de la C ii pii I na. Bucure;ti. I 989" p. 56-60.
cureqti. l98tt: S
Bucure;ti. l9Sr-t:
7 Cetdleni (ud.Argeg) - Tip b. de la Sarnri:eg:r
R.Vulpe, lpe:dri dacice, p.3tl; M.Turcu. Geto-dacii, p.167. (ud.Br
20 RacoS
8 C dr I om dneqli (co m. Verneqt i, j ud. B uzdtr) - Tip b. I.Glodariu. F.Co
i/.Babeg, Statuetele, p.340 9i urm. p.Zt-40.
Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

9 CosteSti (com.Ordgtioara de Srrs, jud.Hunedoara) -Tip a2.

D.M.Teodore s cu, Cetatea dacicd de lu CosteSti. ACM IT' ll, 1929, p.281'287 C.Daicoviciu,
CetdluiadacicddelaCostesti.Materiale.Vll. 1961,p.302; tl.Daicovtciu,Daciadelollure'
bista, p.205-206.

l0 Dolineon (raion Flotin, reg.Cerndu{i, Ucraina) -Tipcr1.

G.l.Smirnova, Sanctrnntl de ldngd sarul Dolinean din regiuneu Nistrului l'liilociu. SCIVA,
27.3. 1976. p.309-3 I 2.

l1 FeSele Albe (satGrddigtea de Murrte, com.Ord$tioara de Sus, jud.Hunedoa-

ra)-Tipa1.
H.Daicoviciu. Lln sanctttar circulor dacic la Feyele Albe. Apulum, Ix. 1971, p.251-262;
H.Daicgviciu, I.Glodariu, L'habitat dace de Felele Albe,in l"' Congris International de
7'hracologie. Contribtiions roumaines, Sofia 1972. p.8"1-87; II.Daicoviciu".l.Glodariu, I.Pi-
so. un complex de construclii in terase din aSe:area dacicti de la Fetrele l/be, ActaMN. X'
197 3. p.69-7 I : I.C lodariu, L' o r i g i ne, p.25 0-252.

12 Meleia (com.Ordgtioara de Sus, jr"rcl. Hr-rrledoara) - Tip a 1.

C.Daicoviciu, qi colab., $antierul arheologic Gradistea ltltncelului-CosteSti. Matcrialc. VI,
1959,p.346 idem, Materiale, VII, 1961. p 3 I l: I'Glodariu. L'origine . p.255-256'
13 Pecica fiud.Arad) Tip a 1. - III. p"9l-l0l ;idem. Ziridavo.
I.FI.Cri$an, Sanctuorul docic de la Pecic1, ActaMN. 1966,
p.48-49 si I 06- I 08.

l4 Piatra Craivii (sat Craiva, com.CricALr, jud.AIba) -Tip a2.

M.Macrea. Oct.Floca, N.Lupu, I.Bcrciu. Cetilti dacice din sudul Trunsilvaniei. p.5l; Ll.Dai-
coviciu, Dacia de la Burebista,p.2ll.

15 PicttraRopie (com.Bogorod, jud.Hunedoara) - Tip a2qi b.

C.Daicoviciu, l'iatra Rosie, p.55 5i urm.

1 6 P o pe S t i (com. M ihii legti, j ud.G i urgitr}- Tip b.

R.Vulpe. jaitrierul arheologic Popesti. Malerrialc. vl. 1959. p.307-3 l0; idem, Matcrialc.
Vll, 1961, p.324,327-328:idem,ASe:iiri getice.p.32-33; M.Turcu. Geto-dacii,p'167'
17 Pustiosu (com.Oraqtioara de Sus, jud.Hr'rnedoara) -Tip a 1.
C.Daicoviciu, N.Gostar, I.tl.Crigan. $antierul arheologic Griidistea A'lttncelului-Blidaru-
Materiale, I I I, I 957. p.27 0-27 6; I.Glodariu. L' or i gi ne, p.25 5-257 -

18. Rudele (com.Ordgtioara, jud.Hunedoara) -Tip a1.

C.Daicoviciu. N.Gostar, [-l.Daicoviciu, Lucrdrile de la Griidi;tea ]lluncelului, Materiale. Vl,
1959, p.344-346, fi g. I I ; I.G lodariu, L' or ig i ne, p.255-257 .

19 Sarmizegerasa (Dealul Grldiqtii, com.OrA$tioara de Sus, jud.[lunedoara) -

Tip a,+ ar.
C.baifoviciu $antierul arheologic Griiclistea lt'luncelului, SCIV ll. 195 l, p. ll3 9i
Ei colab.,
urm.; SCIV 1i, 1952, p.Ztl-2tt,292-296;SCIY IV
1953. l-2. p.153 ti urm.; FI.Daicoviciu,
Dacia de la Burebista. p.207 gi urm.; I.Rodean . Graitrl pietrelor de la Sarmi:egetusa,l.I)tr'
curegti, 1980; S.uobancu, c.Samoila, E.Pocnaru, Calenclorul de la sarmi:egetusa Regio.
Bucureqti, I 980; M.Strdrnbu, LGlodariu. O noud trtropunere tle reconslituire a.sanctuarului ,l
,l981.
de la sarmizegelr.rsa. ActaMN. XVlll, p.377-386; D.Antoncscu. lntroducere, p.39-93

20 Racos (ud.Bragov) - Tip a 1.

I.Glo<lariu. F.Cos1ea, Sancnarul circular al cetdtii dtrcice de la llaco;. EphNap. I. 1991.
p.2l-40.
l-

DtN lsToRtA cuLTURil $t RELtGtEt GETO-DAC|CE Capitolul l. FONTES Al

I A. COMPLEXE

I A a. Sanctuare cu tamburi
Amploarea cercetlrilor arheologice din Lrltimele decenii s-a soldat qi cu o spori-
re considerabild a numdrului de sanctuare geto-dacice descoperite. In scrierile con-
sacrate civilizafiei geto-dacice in ansamblul sau unor aspecte speciale ale ei2, pro-
blemei arhitecturii sacre i se acordd un spafiu relativ insenrnat.
De la multiplele ipoteze de acum cinci-gase decenii s-a ajuns la recunoagterea
cvasi unanimd a destina{iei de sanctuare pentru urr numdr insemnat de conrplexe,
in primul rdnd dar nu exclusiv, a acelora cu aliniamente de tarnburi.,Pentru altele
atribuirea func{iei de lScaquri de cult mai este pusd inca sub semnul irrtreblrii.
Au fost repertoriate un'numdr de -J0 sanctuare descoperitein 20localit51i3. De
peste doud decenii, sanctuarele, inclusiv cele cu tamburi de piatra au fost desco-
perite gi in afara arcului carpatic. Dezvelirea sanctuarelor de la Batca Doamnei
(Rep. 3) Si BarboSi (Rep. l), de la Brad (Rep. 5) 9i de la Dolinenrz (Rep. I 0) a depla-
sat mult spre est prezenta acestor complexe de cult tipic dacice. De presupus cI in
toate agezirile gi cetdlile geto-dacice cu intreaga suprafalS explorabilS, sanctuarele
vor figura in continuare printre cele mai insemnate descoperiri.
Clasificarea pe care am adoptat-o in repertoriu este situatd intre aceea rnen[io-
nata de regretatul Hadrian Daicoviciu gi aceea din cartea relativ recent publicatl a
lui Dinu Antonescu4.
Dac[ aspectele privind construc{ia, destinalia, cronologia pot fi corrsiderate in-
deajuns de bine cunoscute, oricum acumulSrile fiind cu totuldeosebite, cor-rtribulia
lor la reconstituirea unor elemente ale religiei geto-dacice este deocamdatl re-
strAnsS.
Datarea sanctuarelor in perioada cuprinsE intre sfArgitul secolului al II-lea i.e.n.
qi epoca romanl este cvaSi-unanim admisi. Se constatd astfel cd lipsesc in prezent
informa{ii privind existenla ldcagurilor de cult din secolele anterioare perioadei a-
mintite ilustratd prin produse de excep[ie in toreuticd. Dacd aceastd schirnbare se
datoregte unei noi fazein viafa cultua16 sau este o ilustrare a progresului arhitectu-
rii sacre in noua etapd superioard din organizarea statald este mai greu de apreciat.
Forma circulard a mormintelor tumulare, sistenrul de construcfie a altora, poate
constitui un indiciu al existenfei unor altare circulare, cu mai multe ganse dec6t
poate fi dovedit6 o sursA locald anterioard pentru sanctuarele rectangulare.
Dacd am lua in consideralie influenfele grecegti gi sud-tracice ele fac posibila ' '. .\.
existenfa ambelor forme, incd intr-o etapd anterioard secolului ll i.e.n. \-:....\"
.'t ', .' '.'

\ \.,. \.\, \'

I
H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista, p.205-2 18.
2l.H.Crigan, ing. M.Modovan. lnJluenle greceSli in arltitecturo sacrd a geto-dacilor,'[ibiscus. Localitltile irt care
'* 1,.-

lV, 1975, p.9l-106; I.Glodariu, L'origine,p.249-258; D.Antonescu. lntroducere. p.40-95. ). tjrad: O. Lilplllra. . I
leia: 13. [)e cica: l-1. l.
I
] Cl. supra.p.6-7.
a D.Antonescu, I ntroducere. p.42. Sarmizegetusa: lt). R:cr
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

>Z

;.
_____

q'"'-/ /
),./ -'f/' rll.(\\'
t./
r \f .'
).-v.'
"
[:(\. .t
.

l. i \:r:J, /:,,i t () "':'\--^J

/-:*. *
/ '\.'"ii'i
{. itr' :i (\
, r .\.\.' i.- . '
"/
.\\
\
YI
\t,..'1.
.....\\'' .'
i'. )
.'

LI
1r
'\r

\\ \..
_€

-il
)' r. '. ':
..'.\.. '

. ....:i.: I
. .'.\ .\..,','r\.).\\.')
\',.'.\i\t.'i'
\'.-)' "l
t.,.l\.ijl ..:.1

Localitltileincareaufostdcscoperitesancluarc: l.llarbo5i:2.[]dnita:3.I}itca[)oanrnei:.l.Rlidaru:
5. Ilrad: 6. Cipdlna; 7. Cletiteni: 8. Cirlonrirnc5li: 9. Cosle$ti: 10. I)olincan: I l. Fetelc Albc: 12. Mc-
leia: 13. Pecical 14. l'}iatra Craivii; 15. Piatra IloSic: l(r. [,opc5ri; 17. Pustir'rsu: 18. i{udels: i9.
Sarmizcgetusa; 20. Racog.
10 DtN tsToRtA cuLTURil $t RELIGtEt GETO-DACtCE Capitolul l. FONTES At

lA b. Temple cu absidi
Au fost formulate unele obiec{ii privitoare la caracterul de templu al construc-
liilorcu absidd (tip b) ca celde la Popegtis o clddire cu dimensiunile de 17,00 x
7,50 m orientati NNV-SSE, irnpirlita printr-un perete in doui irrcdperi avAnd la-
tura dinspre NNV curbatd convex. Regretatul profesor Radu Vulpe a considerat cd
edificiul este asemlndtor unui templu clasic cu cella - incdpere cu absidd Si naos.
in cella se aflau doud vetre fEluite, una dintre ele ornamentatS6 qi in naos o altd
vatrd pdtratd, neornamentatd gi o consolS triunghiulari de lut, suport pentru un vas
ritual, utilizat probabil pentru libalii. Pe latura sudica nuos-ul suprapune o parte
dintr-o alti construcfie de acelagi tip. Fard a contesta unele asenrdndri cu con-
strucliile de la Sarmizegetusa gi Piatra Rogie, men{ionate de R.Vulpe7, H.Daicovi-
ciu se ardta mai pulin convins de caracterul sacru al construcliei, cdci nu admitea
funcfia de sanctuar pentru clddirea rectangulard de la Piatra Rogie dupd cutn vatra
ornamentatS, cu unele analogii in descoperirile de la Fefele Albe, nu o considera
concludentl in sprijinul atribuirii. In ceea ce ne privegte, admitem o pluralitate de
forme a sanctuarelor at6t in interiorul c6t gi in exteriorul arcului carpatic. Vetrele
ornamentate, nu puf ine la numdr, sunt pe burrd dreptate considerate vetre altars.
Propuneri le pentru expl icarea sinr bo l u ri lor irrc izate sprij i nd aceastA aser{ i une.
Construclia care le addpostegte, prin form5, materialele descoperite, trebuie sd ac-
ceptdm cd nu putea fi decdt un sanctuar (Pl. I).
Din harta cu rdspindirea ldcagurilor de cult geto-dacice se remarcd faptul cI doar
in sud gi sud-est nu au fost incd descoperite sarrctuare cu aliniamente de tanrburi ci
doar tipul b -temple cu absid6. Frecvenfa lor, fhr6 a exclude posibilitatea desco-
peririi in viitor a unor sanctuare cu aliniarnente de tamburi circulare (a,) sau rec-
tangulare (a2), poate fi privitd ca o nrdrturie a unei irrfluenfe sud-tracice mai puter-
nice. Argumentele in favoarea unei astfel de atribuiri atAt pentru construcfia de la
Popegti cdt qi pentru celelalte similare sau asemdndtoare nu pot fi excluse, mai ales 1t
c5, deocamdatd, rdspdndirea lor geograficl este irnportant6: Brad (Rep. 5), Cdpal- tl
na (Rep. 6), Cetdleni (Rep. 7), CarlomdneSri (Rep. 8), Piatra Roqie (Rep. 15), Po-
pe,sti (Rep. l6).
tl
lloo
Influen{a greceasc6 a putut modifica dar nu anula, in spa(iul sudic gi sud-estic, .?l
unele aspecte specifice ale viefii religioase a geto-dacilor. Elemerrtele relevate de
ritul gi ritualul inmormAntdrilor sunt edificatoare in aceastd privin15. Produsele
. - ll
Oi
plasticii sunt mai restrdnse ca nunrdr gi diversitate, in compara{ie cu alte zone ale l l'
spaliului geto-dacic dar aceastd situa{ie poate fi justificatS. De altfel, respingerea o ll
atestei aser{iuni de cdtre Hadrian Daicoviciu nu a fost calegoric5e. a
a
5
H.Daicoviciu. Dacia de la Burebista, p.212-213.
t
6Cf. infra,p.29-30. o
7
R.Vulpe, lge zdr i ge t ice, p.32-33. a
I Cf . infra. p.31.
e H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista, p.214 ..Nalural. aceste sanctuarc pot prezcnta (,si prc-

zintd) elemente diverse, inclusiv incinta cu absida;i. de altnrintcri. recunoaflcm cf, nu vedcnt nici utr
motiv p,:ntru care dacii ar fl fost obligafi sd se limile zc lir cclc doud catc-s.orii dc sancluarc anrintite". PLAN$A I:PoPe
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOiICI

lr
I tr
I
I
I
I
1

I
ll
1

I
ll
I
I
lt
I
oo'aooo
rl
I
I
oo il
a
a rI lt
a. I
I
tl
a I
a I
a
a I I a
a a
a a
o )
a o12m

PLAN$A l: Popeqti (com.Mihiilegti, jud.Giurgiu): planul sanctuarului (apud R.Vulpe).

F7

't2 DtN tsroRtA cuLTURil $t RELIGIEI GETO-DACtCE Caoitolul L FONTES :=

Sanctuarele circulare (a') sunt cLlnoscute prin descoperirile de la Bracl (Rep. I

5), Dolinean (Rep. I 0), Fe{ele Albe (Rep.ll), Meleiet (Rep. l2). Pecicct (Rep. l3), I
Pustiosu (Rep. l7), Racos (Rep.20), Rudele (Rep. l8) 9i prin nlonunlerltalele cont- -41-
plexe de la Sarmizegelasrr (Rep. l9) (Pl. IIi 1,2.3). ,)V
l\
Caracterul sacru al tuturor construc!iilor circulare din Murrlii Sebegului nu este l1
unanim admis, in primul rAnd de cei care au cercetat cornplerele. Dcci ar putea fi
incluse in aceastd categorie doar cele anrirrtite in Rep. la nunterele I I , | 3 9i 19. iar pjg; I

la Sarmizegetusa ,,sanctuarul rnic",,.rrarele sattctuar" la care ar fi de adlugat 9i i.l

,,soarele de andezit". Celelalte (Rep. 12 qi 17) ar putea fi. dupl opinia lui H.Daico- il
viciul0 gi I.Glodariull, mai curAnd st6ne, prototipul laic al satrctuarelor circulare.
Argumentele finale in sprijinulexclusivei atribuiri a functiei de stdnel2 nu sunt
)

absolut concludente, iar unele rezerve, fortnttlate de arheologi (recent gi de D.An- n

tonescu) care propun includerea lor intre constructiile sacre trebuie avute in vedere *
cel pu{in ca alternativSll.
Sanctuarul mare de la Sarntizegetusa a captat de nrultd vrenre aten{ia unui tlare -! !!

numdrde specialigti, istorici, arheologi sau din alte dorneniil4 intr-o incercare de a-i 1

descifra destinaliile. FuncIia de calendar, rezultati din ritrnicitatea tipLrrilor de

tamburi s-a impus tot mai mult ctr toate cd problerna in itttreginte nu a printit incd
rezolvarea (Pl. III/l ).
Pentru tipurile de sanctuare simple, cu r.u.)a sau nrai ntulte incinte circttlare saLt
absidate au fost propllse diverse reconstitrriri. Elementele de rit gi ritLtal petttrtr di-
vinitdtile venerate in aceste ldcaguri ca gi nurrele zeilor rdtnAtr ipotetice" Vetrele e
,r
pastrate in unele sanctuare au servit probabil gi ca loc de depunere a ofrandelor,
par[ial qi pentru sacrificii.
Z
In ce rndsurhtoate aceste edificii erau locuri de cLrlt, adlpost pentru sirlulacrele ;i E
zeilor, pentru mobilierul cultual giofrarrde este greu de precizat. mai ales cd trneori {
dimensiunile qi construcfia le fac impropriipentru una sau ntai ntulte dintre
functiile arnintite.
Pentru perioada care o cercetln.r. construirea unui ternplu circular satt rectatr- ;
gular, nu poate fi pusd doar pe searra materialelor pe care le aveau la dispozilie.
astfel cd este indreptdfitl ipoteza cI fiecare dintre temple era consacrat ttnei atttt-
rnite divinitrti.
La Roma, cel mai vestit gi vechi telnplu circLrlar era al zeitei I/estu. l)ar accasti
forrni o puteau avea gi l5ca;urile inchinate altor divirritdli Dianu, IJerctrle.s. Mer-
ctrrius, Magna ll4aler etc.)"
O asociere a forrnei ternplulLricu vetrelc descoperite iu turele sanctuare gi locul
care-lde{ine cultulfoculLriintre celclalte culte ale religieigeto-dacice poate spriii-
niatribuirea uneidiviuitatieshivalente zcului(sau zeilei) fbcLrlui. Conlorttt texttrlLri
lui Diodor Siculusis, z.eitaHestitt a avut la ge'to-claciatrihute diferite cle cele care-i

to lhident. p. 154-161.
I I
l.Clodariu. l.' origine, p.255-25tt.
I2 [ I.Daicoviciu. Doc ia de I a B trre b ist tt p.1 6(\
"
I I
D.Antoncscu. I nl roduc'ere, p.tt7-8tt. r-: tl
ta C.l'. supro, p.7 .

t5 Cf . infru,p.2i4.
Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGICT 13

c-:-..-,.$:o, - .1-
/aC) \
// - - ?2.50m \
rffi \
t :[
, l[ 'o.so.--{.J*---rz.sor -]
;U&i{ t, h \
llm t
T a .: I f--.) f
lr
t,
?',',
rg H
! " h

lF H i.
11

! ,fl
!
lf _
ri L.eur=.-L,.:.=tr=1l
*r-{.{r=rr m!r_,rr ) ri.'
!*:*
t/
G-t-, l--' =-=iTl:.=-=:-'. 3 r:=--:- Z--J: iy
1v.-_- "
oaddP
oo
"4t

-frrr'**-'t\.'o\
{ *S /r',/ t o,o- . o(Fut< l+ \
," *=*o\
s*/ .? \n

jf,
{ f
'://r
{ u
;.J (*/'i
o*
; \\
i'
^... l:j f
,,"1oryU_-
^ \r "".

$g ?
3o, .J (?.i
B

*'J
d.,' \tr*o-o.,f s
$

a --D
\" *..t Oo-rd
,4
,f
/1/

,/ )'
,,,;),
\$+=*
i.''
---<1 -
- {_-lJ--C -f.l!-,.-
/
,/J o?'
Gdlr l:'lz l@:
iFl"Fi:r€1s

\\5.\ ll: l-2 I'ittra Rogie (cottt.llriirlr,rrl,.rttti.liLrrrcriol:l"ir): pllinLrrill rrnor etirlicii cu uir:riti:j
--.'..1
c.Dilicovie iu): 3 Racog (.iud.lirirlor): plu,irl !ilircluxrulL!i r,rcLrllrr (lrl-.r,il i.(ii,,tluii:r. lr.( o:-
 DIN tsToRtA cuLTURil $l REL|GtEt GETO-DAC|CE

():r i:l i

/a I

io
/c
\', i

t3
c .1
I
a I

lo
ir>
f'c
1'1 r)
\:

l) J,-!rr -

0/.

PLAN$n lll: I gi 3 Gridiqtea Nluncelului (.jutl.llunccloara): salrcltlar circular. cctatea ll z()na sa-
cra (aprd ll.DaicoriciLr): 2 - Pecica (-irrd.Arar.l): sarrctuar circular (apud l.ll.Crilrn).
Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI 15

erau conferite in religia greaci. De la ea ar fi primit Zalmoxis legile aga cum le-ar
fi prirnit Moise de la lahve. Pentru unele sanctuare circulare destina{ia de loc de
venerare a unor divinitali solare pare mai plauzibild.
in sfdrgit, sanctuarele rectangulare (a2) forrnate din aliniamente de tarnburi,
de lemn sau de piatrd sunt bine cunoscute prin descoperirile de la BurboSi(Rep. l),
Biini{a (Rep. 2), Bdtca Doamnei (Rep. 3). Bliclaru (Rep. 4), CosteSti(Rep. 9). &rr-
mizegetusa (Rep. l9), unde au fost descoperite cdte unul sau rnai rnulte sarrctuare.
In cele mai rnulte cazuri, at6t in complexele bine pdstrate. la care restaurarea nu
pune probleme, cAt gi la cele cu restaurare ipoteticd nu au fost gasite explicaf ii pe
deplin convingltoare ?n leglturi cu nurndrul tarrburilor (ex: 60 t. - 4r x l5 42 t. -
7r x 6;36 t. * 6r x 6;21 t. - 3r x 7 etc). Pentru situalia de la Bdtca Doar.nuei cu 28 t
- 4r x 7 am considerat posibilS gi o fLrnclie calendaristicl intr-ulr calendar probabil
luni-solarr6 (Pl. IV/l -3).
Au rdmas incd neclarificate cauzele arnplaslrii sanctuarelor atAt in interiorul
c6t, mai ales, in exteriorulfortificafiilor principale pentru zeititi la care nu intrd in
disculie problema admiterii lorin poruoeriunt ca Ia Rorna, ci posibil sI f-i fost con-
siderate Ei protectoare ale cetdtii.
In privinfa vechimii tipului de sanctuar circular sau rectangular trebuie si re-
Inarcdrn contemporaneitatea lor aga cum a lost qi situalia cu locuirrtele circulare qi
cele rectangulare cunoscute din cele mai vechitirnpuri. Pozitia slratigrafica a celor
doud ldcaguri de cult de la Brocl (Rep. 5), unde un sar.lctuar circular (tip u ,) supra-
pune un sanctuar tip b,aratd o situa!ie locali nu o succesiune care are o raspandire
generali in lumea geticd.
Sanctuarele, oglindl a performanlelor geto-dacice in dorrreniul constnrctiilor
urmare a prosperitigii economice care au permis inlllarea zonei sacre cje la Sarrni-
zegetusa qi prin comparatie a ansarnblurilor de cult din cetitile intra gi extrncarpa-
tice, sunt;i o mdrturie a locului de{inul cle religie in caclrul societatiigeto-clacice.
mai ales in perioada secolelor II i.e.n. - I e.n.
Sanctuarele din spatiul estcarpatic, in general rnai modeste ca dintensiuni ;i arhi-
tecturd, doar unul singur cu tanrburi de piatrd, nu au beneficiat de o prezentare de-
taliatd in recentele sinteze consacrate istoriei dacilor. arhitecturii lor sau lscagLrri-
lor de cult.
in urmd cu peste trei decenii colectivulcondus de profesorul Nicolae Gostar a
descoperit un sanctuar pe terasa sud-estic[ a cetatii Bcitcu Doamnei - Piatra
Neam{. A fost prima descoperire a unui licag de cult, de forrrl rectangulari, cr-r
tamburi de piatri in afara arcului carpatic. [n camparr iile arheo logice d in an ii I 961 -
1962 Si 1964 au fost descoperite vestigiile unui complex asemfu.rdtor considerat a
fi al doilea sanctuarlT.
Primul, in ordinea dezvelirii, era siluat - conlorrl concluziilor de la acea data -
in fafa zidului cet6fii, cel de al doilea in zona intramurani.
La sanctuarul l, cel mai sudic, a fbst gasit un gir dc 5 tarnburi orierrta(i nord-
sr.rd, pe o por(iune din estulterasei gi la 6,50 m spre vest dc acest aliniarrcnt alti2

t6Cl. infro.p.l9.
|7
N.Goslar. Ce tdli doc' ic'e. p.19.
 DtN lsToRtA cuLTURil €t RELIGIEI GETO-DAC|CE

23
PI,ANSA IV: Bf,tca Doamnei (l)iatrur Ncarrt): I aspcctc alc siipaturilor arhcolt,gicc z()na sanc-
tuarului l',2-3 * aliniamentut cu 7 lanrburi dcscope rit in sanctLtarui l.

tamburi. Distan{a dintre tarnburiiaceluiagi gir. nriisurrtr-r de la cclrtrLrl sttpralctci ha-

zei cilindrLrluiera dt: 1,90 m, ceea ce indreptilleu af irrnatia ca cci cloitanlhuri aLl
1?cut parte din cel mai vestic grup al sancli.larului care avea / 5iruri a cete j tanl-
buri. Sanctuarul se afl5 la drcaptrr,.intrirrii'' irr celaic. irr fata il ccea ce a filsi coltsi-
derat zidul sec cLt o grosilne de 1"5() nr a carui pariin-icllt exlcrior era ascitriin,-t1or cLt
cel al r-nr.riziel Iucral in tehuica otrtu.s cluttlruttrnt,qi a c.'rrLri latli irrlerioarl urrrta sit
)! Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOcICI 17

fie gdsitdls. in ceea ce s-a presupus a fi enrplectonul zidulr,ri au fost gdsite frag-
mente de tamburi.
La nord de primul sanctuar au fost gdsili 3 tamburi orienta!i est-vcst gi apoi incl
I la 1,90 m, de cei trei. NoLra descoperire a fost consid eratd sanctuurul t,echi. dez.-
afectat peste care s-ar fi construit tenteliile unui turn de piatrdle.
Principalele dit-icult5ti in cercetarea sarrctuarelor de la BAtca Doamnei erau ge-
nerate indeosebi de lipsa posibilitAtii de a dezveli sr-rprafeqe mai nrari prin delriga-
rea unei zone mai intinse. Rdddcinile copacilor anr:lau adeseori elbrturile de a sta-
bili o stratigrafie lird echivoc. In zona sud-esticd a cetalii locuirea leudalS a distrus
insemnate suprafe{e din nivelurile de locuire dacica;ideranjanrentele erau frec-
vente.
Se mai adduga un fapt care poate pdrea bizar. Marclc prestigiu al qcoliiclufene
ilt cercetareea cotlplexelor dacicc ctr constrrrctii de piatra deterrrina gi cirutarea
unor identit5!i care sd olere certitLrdini asupra propriilor ccrceliri. DoLril cxcrnple:
a) incercarea de a descoperi paratnentul intcrior la 3.50 in era obsesivi gi grosintea
presupusului zid era menf ionatd in publicatii cu anrintita dimerrsiunr: cu toate ci
situatia nu era foarte clarS; b) Descopcrirca unorcantititi r.narr cle- oase de aniinale
(ovi-caprine , porcitre - mai pr.r{in bov'ine) in zonit sanctuaruliii irnpLrnea in ntod
logic eorelarea eide eventuale banchete ritual,j. S-a riclicat ohiectiunca cd in sanc-
tuarele dilr MLrn{iiOragtiei nu fuscsrrri gisile rnateriale osteologice astlel ci s-a
apreciat cI ele ar apartinc rnai curAnd epocii fleudalc.
Stitttenr pirtagi qi la acea viziune inllrrrrati pilltial cle cercctarile din anii 1980-
I 982 pi I 988.
O sec!iune de conlrola dovedit ci presLri'rr.rsulzicl al {rclriiiic'ste doar urr zid ile
sustinerc. pafie a unei vastc anrcuajiri r:are acoperi o iltare supralhta a lerasei sud-
estice. Pe latura ve-niicir aceastd platfbruri-r a sanctuarelor esle clar lirlitirta piin Ies-
pezi paralelipipedice pdstraie irtcii pe o tlistan{i cle circr l0 m. I)c latura cslicir i-rrrdc
substrttctiile in vecierea orizontalizirii. a nuirir ii sirprrl'etci irlilizai:il* irerrtru con-
slructiiau fost substantiale. panta llinil rr-tai rnare. acc:ile botitu'i nrr s-art ritli plis-
trat. Pc strprafala acestuizid dc susiinere. pitrte cornporicirtir a platlolrnei l)e crlrr- se
inalli ceea ce am nurnit sanctuarul cloi - au fbsl r:onsturalc 3 ni5e (ii I -. Nr N-.) cle
dinrensiurri inegale dispuse la M - 3, i 0 6" 1 0 ;i 9.60 pc zicl cie la vest spre cst.
Nii:i utta dintre ele nu coincide ctr directia vrcunui gir cle tarlburi. ci sc at'li intre
ele (N, gi Nr) sau dupl ultimul gir (N,). Initial a planat ;i presrrpLrrrerea ci ar fi fost
locul urror radacirride copaci. ipotczi elirniriati <lc ccrcctlrilc acttnlc (1'}1. V).
{-in alt t.t.'rotnetrtittscrnnat al acestor noi erploriri l-l corrstituil rlescopcrirca si-
rulLti cotrplet de Ttarnburi la crtrenritatca rrordici a piailbrrtrriintr-o r'ee Iirurr c;lrr.
iil;cse lrasatl pentru cLlnoa$terea ntoclrrlLr iin carc cstc scparati 1tlu1li:rrnl silr)ctua-
rcior cle platoul cetltii. Stabiiirc-a llplir lrri cri Lrn riiirrl cornprlL-1 criprin,.lca 7 gi nlr -:
titnrL.rtrri a fLirnizat elentt--ntc irnltci'lirrrle 1rcnll'u iccon5tilLrir-cl iritrcgLr lrr! crrnrpicr.
Modtrlde pozare a tanthurilorei'a trinl;itorrrl: starrca crlr irctcz-iil'i;i Lrror atiiirciti iar
tarltiuiul agezat pe stAnci era apoi l-ir:at ctr piutni ric rnurinri r,'uriabilr-;i lLri. Cpc-
r'\ibirfurr. p. I 3.
te !hitlen. p.7. In nlanul scl-tcral irl cclartiislrrclr:irurl (Ll rii)ual ijrtrri il l.irlrir llrililrui $i uil ttrrrhLrr
iztrllt cstc inerxact nrcrrlionat. iar terlLri nL! o1]liir(i(:ta r)]l1c iirr1tli',.loirriu rrli1c | :r iliillr iiiiircrl ili i I Licr'rrii
v7

DtN tsToRlA cuLTURll €t RELIGIEI GETO-DACICE

a o o
la o o o

0
a a o o
I
I 3a
0
,1,
0
0
0
0

PLAN$A V: BAtca Doamnei (Piatra l-eam(): pianul zonci sacrc.

ratiunea era executatd cu ingriiire $i era succedatii de tifuirca intregii suprafetc a

complexului. Recentele descoperiri n-ar.l elimiirat ittci unele iltcertiltrdiiti. Astlel,
cel nrai vestic tambur al ginulr.ri de 7 tanibrrri sc alla in afara lrordtrriivesticc. [)e
asemenistratigrafia mai necesitE precizari. In raport cu lata zidultri" pritniitatnbitri
sunt la 1,1 0 rn in sanctuarul I gi 1,60 nr ilt sanctttarttl Itr.
RAndurilr: ambelor nil'elLrri ilrma.i.r:;i o c'lireciir.: conliituS irt cele dotti ansalt.t-
bluri. in sIpEturi, atetiil ceeace nLrnriur Sarrctriarul I. cAt gi itt *Sanctuarlrl Il carrli-
tatea de chirpic cdzut era nruit nrai mare in :;patiile di* aproirier:r":a zi'jultti. Un pe-
rete despdr{itor exista deci cu sigurant:i intre comple.r*ie dcocatndati norttitlalizale
separat. Posihil si ne aflin-r in fata unuii;anctrrar ela.iat cu cite 28 talttburi. Nlaleria-
lele descoperite, destulcie nulnerorrse" nu perrlit o sL-parare cronologici. Dac;l ctie
doud complexe formarr un silrgur sanctuar ce le doui incirtte au fbst sigLrr parlial
Separ;11e.
:Ei"iSlUI I. FONTES ARCHAEOLOGICI 19

Ipoteza care va fi acceptatd in privin{a destinafiei nigelor: a) loc alexpunerii

srmulacrelor unor divinitafi - o trinitate; b) locul unde se aflau scdrile de lernrr din-
tne cele doud incinte are desigur insemndtatea ei in proiectul de reconstituire a an-
>arnblului. Intrdrile puteau fi at6t pe latura sudica cdt gi pe cea vesticd. Unele clari-
I-rc6.ri putem spera cd vor fi ob{inute prin continuarea cercetdrilor in zona nordicd a
plartormei.
De asemeni, gruparea de 2B tamburi, cu / qiruri a 7 tamburi, poate fi corelatd 9i
,Je un posibil calendar luni-solar.
Orientarea qi dubla funclie ne determind de asemeni sd remarcdm cd rela(ia
TE\lPLVM-TEMPVS relevati de H.Usener gi apoi cu argumentarea mult arnplifi-
cata de Mircea Eliade igi gSseqte o ilustrare gi la sanctuarul(le) petrodavense.
intre cele mai importante rezultate din carnpania arheologicd a anului 1963 de
\a BttrboSi s-a inscris descoperirea unui sanctuar.
Pe latura de sud a Casetei I, la ad6ncimea de 1,80 m, pe suprafa6a unei podele
de lut ars,de culoare rogieticd au fost observate $ase pete galbene circulare. Pre-
zenla lor era o dovadd cd pe locurile respective s-au aflat 6 tarnburi de lernn (baze
Je coloane). Dupd incendierea complexului in care se aflau, in gropile slpate pen-
:ru firarea tamburilor a intrat pdmAntul galben al nivelLri.Cele 6 amprente de stilpi
lirnneazd doua mici aliniamente orientate pe direclia nord-vest-sud-est. Cele de pe
:anrra sudicd au dimensiunile: de 0,50, 0,40 gi 0,35 m cLl o distan!5 intre ele de 0,30
rn respectiv 0,15 m, iar cele de pe latura nordic5, ceva mai mici intre 0.30-0,26 rn 9i
sunt situate la distan{a de 0,60 nt qi respectiv 0,20 m una de alta. Tamburii se afld
intr-o oarecare aliniere. Pe {iluiala din apropierea tamburilor au fost glsi(i cdrbuni
de lemn. Chirpicul masiv din partea de nord provenea de la nivelarea ronland" Tot
din cel mai vechi nivel roman coborau trei gropi de par cu diarnetrui de 8 crn. Irt
rir elul dacic sunt doui gropi rottlnde cu diametrul de 12 crn 9i alta patrata (Il. Vl
si \rll). Pe suprafala cAtorva amprente de tarnburi a fost gasita cenuqd. Croapa.tarn-
rurului ultim de pe linia nordicd are adAncimea de 0,05 m gi locul tamburttlui este
;lar irnprirnat in lut.
intregul grup de tamburi pare sd fi fost ridicat cu apro-rimativ 0"10 rn fatd de
restul locuinfelor. In apropierea zidLrlui din nivelr,rl de la adinsirtrea de I,80 rn (Dr)
apar: chirpic cu urme de nuiele gi de pleava. fragmente de atnlore dirl sec.Ii.e.n.9i
dln vase dacice. Sub chirpic, la addnciruea de 2.1 0 tn, apare o parte din podeaLra 9i
r atra unei locuin(e dacice gi unnele a doud b6rne cu diantetrLrl de 0, i 6 rn. ln colf ul
nord-vestic, la adAncimea de I ,80 m poate fi observat un strat de chirpic ars crr gro-
simea de l0 cm sub care apare un stral de pdrnAlrf negrLl ars ;i ttlttrlde panrAnt gal-
ben amestecat cu cenug5, toate indicdttd ptrternicltl illce ncliu.
intre zidurile A gi B (vezi Planr"rl) nivelul dacic a lbst stirprins la - 1.70 nr prirt-
tr-un strat de chirpic gros de 0,30-0,40 rn gi apoi la addncirrca de 2,10 nr podeatta
locuin{ei dacice de culoare roqietic-certtrgie.
Pe'latr,rra de est nivelul dacic incepe ia aclAncitnea de I,60 tn prirttr-urt strat de
chirpic gros de 0,30 m, care suprapr-rne podeaua de iut, ajtnts la cttloare rogie. itl
aceasta ion1tafost gasita alnprerrta urriri tarnbur cLt rjiatrtetrtrlde 0..10 ltt adlitlcinlea
gropii fiind de 0.10 m. ln colltrl sucl-estic I tbst exploraia groapa Ci6l. O parte din
iuprafala ei este intersectatd de o groap.-r de lorntd rectangularl dirl rrivclurile ro-
ITI ane.
 Cacitolu! / FONfES Ar
20 DtN lsToqtA cuLTURll €l RELIGtEI GETO-DAC|CE

:
Y/)
a
' :=':j- ----
.TT;R -t-
,1;, ; i,
&'ri
J*li .,-^r5' El
trt:tL,r
r,ltiriJ'iqi'iF ll

-:!c -ll
.: l. :':: -- -l
LJ .I
"::
tii 3
a-\
J(L1v l-'
l"; N
N r;-:r'y]o{"i,fr "o " ,]ac i'17 l]1 ..1.

3;t\ *& $Ji

'cDui a i(-- -r^-'l'j- q
=%*Td%
,l^il', \.%(\- - lf, l

;lh'i' -- - ' 'n6l - 1.1

-. l, rr
-Iol' i ;;1,
i#i
L-.C-,

.-;
Yta,t
{#,
!r$'iti(;.'-
\/\'\-ir, / ,'
tI
,;l
Dtli
.I all,
,A.v7g.
- %'r r-rl -
'i: \$, i-f
[#,H, I

l#:bt:, ,d\, \l'

s, I
I

i.fj*.Aj ,D \4;\.'
"n1,, q[:
' IEY'\ u:-J L \
a\ ,\{h Iitl
^t'
5a- \\'
b, s
- Li!,
rf'
,
fl^' ff

P|,AN$A Vl: Barbor;i -Galati. planul Casclci [-a. I erolpd dacicii. f ltlr'd:.3 podcr srlr:ctrrar.
4 zid scc.5 zid o'rr mofiar,5 pielrc:7 tiglc rnici. S pavaj de cirr-irnizi" 9 poclct locLrirrlrl
daciuil l0 argilii: 1l gloapl ror.naniit 12 allf rclttc trrlburi lcr:rn" l-l groap.i prtt.
Lipsa totali a Pi
Dcscoperirca sancfuarului a lost mcn{ionatI succillt itrl.r-uit rapot1 colcciiv astr- .-lin.':ai ales ci ia:rt
pra dcscopcririlor de la Barboqi20" apoi [hri o ilcscricre arnpla $i ilu:itrarc in ltr- :tetre de rau =.i :':r--"
irarca profcsomlui N.Gostar nsuprfi uror cctili dacicc troldar.'cll Si. rccrcrlt- itt stu- Faprul ci si le ce
diul asupra cctaiuicidc Ia [3arbo5rrl ::i iar ;clcana li.: r
13 senctuar ai J.:-i
:0N.(los1iir. I.-l'.1)tagortrir. S.Sanie. $.Slnic. ('t.vlt'llrrtrt .yi c<tslrttl rrtnrtttt dt lt llrrrlrt.vi-irl S.'.vi-
g1cudeconnoticiriyliinlificcanuzL:elortlt:isttria.dccetnbtis 19(rJ. l^l3trcLttc;1i. 197 l.p.'118. litl.l.
:1 (- triti dcc'i,: a. p.33.
!'N. S.Sanic. (' c
Goslar. e
r1 t iT ui u ge t o:,l,tL i t' ;t tiL' l,t li t r h,,; t rl i t.,\ rJlMoirl 19138. p 6l-6J
 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOctCt 21

l' ;t €)G) a

PLAN$A-VII: Barboqi - GalaJi: sanctuarul din Caseta I-a. I -, arrprente tarnburi lenrn: 2 cdrbune
delemn;3-gropi.depari dinnivel roman; 4-piatrddcstAncrl 5-pomostealil 6-lui bitutqi -
ars:
7 - sol cu depuncri arheologice; 8 - bdrni 5i urme de bArni.

LipsS.totala a pietrei ar fi putut crea inceflitudini

.lui. mai ales cI Ia multe.vetre cuptoare
asupra destinatiei colnplexu-
si din locuin{ele ceiatuii clacice au fost gasite
pietre de r6u giconcrefiunicalcaroase de dirnensiunirnijlocii(unele peste 30Im).
Faptul ca gi la cele mai multe sanctuare de piatrl tloar baza (tambuiul) era de pia-
_
trd iar coloana propritt zisa de lernn arnplifici verosirnilitatea atribuirii. Destinatia
de sanctttar al contplexului a fost de altfel imediat olnologatd22 fara a c1-,nougl"
deocarndatd vreo contestare.

r2l l. Daicovici u, Dacict

de lo Burebista. p.212.
 DtN tsroRtA cuLTuRlt $l RELIGIEI GETO-DAC|?E

La Pecica a fost gasit un sanctuar ctt tambttri de temn insd de forrnd

circularl2i'
Dolinea, Hotin2a Brad25, astfel cd sanctttarul de la
uu *uiJescoperirfloJe la - 9i
in lumea dacicd'
B;;b;ti r-u rarnas izolat intre descoperirile de acest tip cu-noscute dacd va fi
Un inllr"runt complex din cetatea de la Btrtuceni (r.Orhei, R.Moldova),
intre cele rnai estice ldcaguri de cult
omologat ca sanctuar, se va inscrie ntl ntlmai
getice ci qi ca cel mai timPuriu
date fiind di-
FdrS a surprinde toate gropile stalpilor care sus{ineau acoperigttl,
doar interdic{ia presrrpusd.pentru sanctua-
mensiunile restrdnse ale complexului,
P.roblerna acope.rrr
;;i; ;;;r divinitali urano-solaie ar fi irnpiedicat acoper.irea sa.
,un1i*r.to, ca gi relaliile intre locul, fortla satrctuarelor qi atributele zeilor vene-
rali rimdne incd nerezol vatd26.
Faptul c5 se afla in interiorul cetatii, ca o ,,capeld", un fel de sctcellunt,.fctnum,
de.restul
dimensiunile modeste, plasarea intr-o zond cu complexe nediferenliate
consider5rn cf, era doar u-
,rpr"r"t.r"r cetatii, cu'locuinfe qi grgpi ne determina sa
;;i ;i,_, iacagurile de cult ale dacilor din agezarea de la Barbogi.
de cele cttlroscute
Este posibil ca sanctuarul - cu dimensiuui normale, apropiate
i, ,i-ari - sd fi oirtrt pe latura nordicd 9i vesticd aindllimii Tirighina satr irr
"ft"fortiR"a{iei cetd!ii, daimormintele rotnane, terasdri ulterioare. nulreroase $l
ufuru
nrofunde. fac putin probabila descoperirea lui'
' "in .urrul cerceta;ilor arheologice din anul 1982, in Caseta lV situata la est itttr-o
-antropotnorll, la data descoperirii prinla intr-o
locuinfS, a fost gdsitd o figurind - -
-'"i;;;
asezare in care era cunoscut un sancluar'''
;.1; ,""i i*p"rtante complexe de cult recent descoperite la est de Carpa!i
unlocdeosebitesteocupatdesanctuareledela Bratl,roda[ cercet5rilorefectuate
de cunoscutul *u."ogr#giarheolog rolna$can Vasile Ursachi2s.
Sanctuarul circulircu st6lpi de Lmn este sittrat in zona nord-vesticd a cetitii la
incheierea lucrdrilor de
ad6ncimea de 1,55 m Je la nivelul actual de cdlcare. Dupa
de la o cotrstruc{ie
dezvelire sanctuarul apare astfel: o platforrnl de chirpic rdmasd
anterioard distrusd prii fo. a fost nivelatd la ridicarea noului edificiu 9i intregita in
prin aplicarea unui strat de ltrt galben. de
porliunile unde era distrus chirpicul,
p.u,oiqgipdmArrtnegrucenu$os.peintregulperirnetrulpentrua-9irecdp5-ta.onl.],
acoper'd cea mal
iut circuiai. Diametru"l platformei era de 10 rn. O crttstf, calcaroasd
mare parte a suPrafe{ei Podelei.
platforma d"limitatd de un rdnd de 16 stalpi, coloane de lemn cu grosrmea
"ite
de 0,25-0,40 m, ingropafi la adAncimeade 0,65-0,70
m' Autorul sdplturilor con-
cd ei sttsf ineau tttr
,iA.ia, tin6nd s.u*i de adancimea gropilor 9i grosimea stalpilor,
acoperiq (Pl.Vlll/1).

2rI.H.Criqan, Ziridava, Arad- 1976' p.98 5i urm'

istrtrlui ntij locia. SCIVA. 7'
2aG.l.Smirnov u, sonriu*ui'a" targ'o totit Dolinectn tlin regiunea N
3,1976. p. 309-3 12.
2sV.Ursachi. SanctuarulclincelateadacicadelaBrad,com.i\'egri,jttd.lJaclia-N4errAnt'XIl-
XIV, I 986, p. I 02- I 04. :r-'. i-, Brr,j
26 I.H.Cri$an. Burebista^p.387 9i urm
27
in prezent au mai fost descoperite_tigurirre la Brad undc sunt cunoscutc $l (loui sanctuarc.
2s ! t.]rsachi. ()eraka io, ira )n ta Britl.
'l'hraco-Dacica, VIlt, I -2, I 9t17. p.105- 106.
.
 Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 23

--2-

o1 )12 \.i..4
-3
6 s/
-;)-- u'i;e

I 2. I /.
-:l\ \'\ /z
s

a1 ..e g (_J
6783
o-- . l"'

PLAN$A VIII: Brad (com.Negri, jud.Baciu): pJanurile sanctuarelor. I - circular: 2 rectaneular.

1-profilerdmase; 2-zondculutuialalE(uitdi3-dcranjamentel 4-urrredepari:5 zonncuicnupu
tlnE: 6 - ginfuiri de perete (apud V.Ursachi).
r
I
l
DtN tsToRtA cuLTURil $t BELtctEt GETO-DAC\CE

_ . Acest ldcag de cult circular igi gasegte analogii in spaliul intracarpatic gi in afara :
lui. ...-?.....-

Sanctuarul rectangular. Deosebit de interesant este faptul ca sub aceastd con-

strucfie la 0,65 m a fost descoperitd o platfornrd dreptunghiulard cu latura lurrgd de
---_
l4 m qi cea scurt$ de B m, orientatd ssE-NNV. Platforma este constrlrita din
pim6nt galben bine bdtut qi ars pdnd Ia roqu. (Pl. Vtll/2).
Sdpdturile au dus, de asemenea, la constatarea cd edificiul rectangular a avpt
&
doud faze de utilizare. In cea de a doua fazd construcfia absidatd folosegte numai o
parte a platformei de lut. Absida are punctul curburii maxime pe latura NV.gi ar-
heologul care a cercetat-o considerd cd a fost confecfionatl numai din lernn.
Aceast[ construc[ie cu absidd estE un sanctuar rectangular. Descoperirile din arn- :1",
fE
bele complexe sunt nesemnificative sub raportulobiectelor cu posibild destinalie t't
r-?-
cultuald.
Desigur, succesiunea sanctuar rectangular - sanctuar circular nu poate constitui
o bazd pentru generalizdri de ordin cronologic pentru evoluf ia Idcaqurilor de cult
geto-dacice. Ele pot fi contemporane in spalii apropiate sau chiar in perimetrr.rl a-
celeiaqicetdfi.
Inaintea exploririlor arheologice, cel care avea sd intre in circuitul qtiintific ca
cel mai nordic sanctuar geto-dacic, situat la locul numit ,,Pomirea", satul Dolinean
(r.Hotin, Ucraina)2e ardta ca o mdgurd aplatisatd cu diametru I de 22-23 m qi cu
indlliminedepdqind 0,35 m. (Pl. IX).
Pietrele descoperite la suprafal5 gi in apropierea mdgurii au determinat-o inilial
pe Galina LSmirnova s5 considere ridicatura de pdmdnt un tumul, pe care l-a cer-
cetat prinindepdrtarea pimdntuluipe sectoare. In stratul superficial au fost gasite
bucdfele de cdrbune, arsurd gi cioburi corodate. in uneie por{iuni, deasupra argilei
au putut fi observate mici ingrfunddiri de pietre.
De-a lungul marginii exterioare a ineiului de argilS au fost clescoperite gropi.
dispuse reguXat, cu resturile unor st6lpi care au format c6ndva o colonadd circular5.
In afara cercului de stdlpi a fost descoperitd qi o irnprejmLrire ,Je iespezi cle pia-
trd cu lalimea de aproximativ 1,40 m. In sectorul sud-vestic imprejmuirea este mai
putin deterioratd decAt itr sectorul estic unde au rdmas doar pietre izolate. Au fost
grsite pietre qi cdtre interiorulconstruc{iei. o parte a pavajuluia fost distrus cu
ocazia inmonnAntirilor, dintr-o epocd ce nu poate fi precizatd din cauza lipsei in-
ventarului, oricum insd ulterioard functiondrii sanctuarnlui. Conturul gropilor a
putut fi stabilit cu destulS claritate. )- D
Numirul total al gropilor de stdlpi, notate pe plan de cercetrtoare cu numere
latine este de 36. G.l.Smirnova a constatat cd unele gropi ar-r fost placate ctr pietre
pentru a fixa mai bine st6lpii.
Inelul de culoare gal[en deschis este intrerupt pe latura esticd 9i vestica. Di-
ametrul suprafelei circulare de argild este de 2-2,8 m cu o grosirne maximd de I 0-
15 cm. cu pdm6ntul adus din altd parte gi cel scos din groapa centralr a fost ame-
najata o platforrnd in interiorulirnpre.imuirii cu piatrd gi a colonadelor cu stAlpi de
lemn.

2 ) tl.l.smirnov a, op. c it.

ffi

3acitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI

-t
G

ol
,rs
,t- ,fit,
"
..*P :
st
O'" =

E
'Ss
I{l
L:l

E
72

w
l.? 'N:-'
i-_ r'.A

;E

u
li;1
llrl

;
u

PLAN$A IX: Dolinean (r.FIotin. [Jcraintr): planul sanctuarului (apud (i.Smirnova). I - cernoziom:
2 pdmdnt adus: 3 - pamAnt viu; 4 umplutura gropii 5 - argili galbcni; 6 pdrndnt ars: 7,- cf,r-
bune; 8 - ceramic[; 9 - marginile sdpitLrrii.

Groapa centrald este indiscutabil contemporand cu irrprejmuirea gi gropile de

st6lpi.
ln inelul de argild au fost rezervate clouti inlrcrrrpvt'i pt'rttrtr inlrarao in incintii.
C.l.Srnirnova a remarcat, de asemeni, o coborAre in tbrrnl de trepte in partea de
vest a gropiinr.l situatd la intrarea de vest. Forma gi con{inutul nu i-au pcrn.ris cer-
cetAtoarei sd determine destinaf ia gropii nr.l de dinrensiLrni nrari (2.8 x 1.75 m). Au
fost gasite lragrnente ceramice getice.
 DtN tsToRtA cuLTURil Sl REL|GIEI GETO-DACICE

Aceastd construcf ie de aproximativ 20 m in diarnetru reprezinti una din ntarile

- DreaJIna cdrora :. -,
desboperiri ale ultimului deceniu. Este pAna in prezent cel mai ttord-estic sanctuar ::iaciate ca aseil',i:
geto-dacic de forrnS circulard a$a cum sunt Bele de la Pecica (iud.Arad) sau cele ,\ retenberg. \1c I -::,.
din Muntii Ordqtiei 9i la fel cu sauctuarul recent descoperit la Brad (corn.Negri. r;.ropole;i le;:-" -
jud.Bac[u). Fari a subs;i-,: ;
O fiqA asupra unui ldcag de cult, pentru a rdspunde ncccsitiililor investigarii tre- , nplerelor ant::'' :i
buie sa cuprindd rdspunsurile Ia cel pu(in cele22 puncte, altcumva urtele aspecte :,:;13te doar in p;:.:'
rdmAn in sfera ipotezelorlo. : :-rr a locuintelc r ..
La Dumbrai t "'*
Tr -l- : -
I A c. Gropi de cult '.:zarii S I1 de c'--,:'
Gropile '
intre complexele din agezarile geto-dacice a clror destinalie a fost cLt dificultate
-,,. si prin contii.,.: -.
gitreptat clarificata se numdrd gigropile de cult, delimitate de gropile de provizii i;..
sau de cele cu resturi menajere.
, :rDle\ele cLl :

-::ziillt''.
Gropile cult sunt sernnalate in cercetari rnai vechi gi trai recentell in rna-iori-
cle :: :
Prezenta ir-r
tatea agezdrilor dar rnen{ionarea lor n-a fbst sricccdati de incercarea de a le stabili Vu.r;
caracteristicile. Accepfia termenttlui ,.groapa de cult" este foarte largi. ea inglo-
, ,Ll Radu -
' -.1:l'i Cl.Ltee ei:ll ' '
bAnd gropi cu ramagilele unor ritLraluri sacrificiale, gropi in care sttnt deptrse o-
biecte de cult devenite inutilizabile datoritl uzurii. pdrfi ale unor arnena-iiri cu ca- -' ..:rr lrar e it'rtl- - :
racter sacru deteriorate ir.r urrna f,ur-rctionarii gi nit rareori gropi cu destirtaIie in- =-'.i
i ltlso!ili.. ':= :
certd. Situafia cunoagte bune analogii in antichitatea orientali gi crccidentala cAt 9i - .. .:: so lare'
in unele religii actuale mdrturie fiind gropile din prea.irna unor sanctuare. depozi- ' A d Vetre de ct
tare ale sacrului pdnl nu demult venerat32.
in agezdrile dacice numdrul acestor gropi nr-r poate fi considerat e.rag:erat de
rnare in raport cu cel al gropilor cu restttri mena.iere, a celor pentrtl provizii ;i a tiit/iilr-a
gropilor de vatr6.
incercdnd si gdseascl o explicalie plauzibila in legatura ctr destinatia gropilor 1, \-atrl a:i3 a ).
cuprilejtrl sipdturilor de la Zvordgtea (ud. Suceava)i-l
de epoca dacicd d=-escoperite ; iL,. Ea Pill..L ;- )
' j:l: 3 SllllPl=:--
r0 l. Locul in carc a lbst descopcrit: a) nurnclc cetiifii; b) satul. punctul: c) comuna: cl) ora5Lrl; e ) . a P-ste utl SiI-: '
judeful. 2. Forma: a) circulard; b) rcctangular6: c) I'. cu ahsid[. 3. Supralala totald a sanctuarului. :1. -.::: tlcea tl.'; '..
se
Numarul de aliniamente. 5. Orientarca aliniarnenlelor. 6. Distanfa dintrc alinialnente. 7. Nurnirui de :- .: cit reprez::.i:
tamburi. 8. Dimensiunea tamburilor. 9. Niveiul arheologic in care a tbst dcscope rit. 10. Lldiflcat in
perimetrul cetltii. I l. Edificat in afara perimctrului cetifii. 12. Rcconstruiri in nivcluri succcsive. I 3.
ileconstruiri prinextinderi (inace:lagi nivel). l4.Complexcinspatiul sancttrarului:a)gropi:b)vctre.
15. Materialc descoperite in perimetrul sanctuarului: a) cerarnicit: b) obiccte cle mctal: c) altc nlate-
riale. 16. Modul de delimitare a perimetrului sanctuarului" 17. Amena.iarea cf,ilor dc acccs. 18. Clom-
plcxeinconjuritoare. 19. Cronolo-eie.20. t,ocul publiclrii.2l. Alte rncn{iuni.22. Incercdri clc recon-
stituire. l, Cele m3: :--
3rR.Vulpe gi colab., Raport suntar despre aclivitolea Santierului urlteologic l'oiano-Tecuci 19J9. :, J: potcc':r 1
SCIV, l, 1950, p. 30: ..Concluzia spre care inclin este cd avca scop ritual. rcligios. in lcgaltrra e u sac-
ritlciile la zile inari, fie cu cultul focr-rlui 5i vetre i. atat dc comun in antichitale lir toate popoarcle":
idem. Activitatea Santierului arheologic Poiano-Tecuci 19Jr..SCIV. II. l. 195 l. p. 196- 197; ide m-
$antierul arheologic Poiana-l-ecuci.in SCIV, III. 1952, p.194; S.Sanie. $.Sanie. Cercetdrile arheolo- I !.
gice de la Dumbriva (com.Citrrea,iud.lu;i).cerlst, lv, 1973.69-70: I.ll.Cri;an. Ziritlo,-tt" p.1t0-83.
-

32 R.S..Stroud. The Sanctuari of Demeter and Kore on lcrocLtrinlh. Prelinitturv l?eport, l :

1961-1962, Hespcria. XXXIV, l, 1965. p.6 5i urm.

r3 M.lgnat, L'estigiile geto-dacice de la Zvord;lea Si semniJicotio /or, Suceirva. X.
402.
Czpitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 27

:n preajma cdrora nu au fost semnalate gi locuinle , M.lgnat mentioneaz5 complexe

3preciate ca asemAnAtoare (Sf.Gheorghe-Bed ellaza, Orlea, Bratei. Sighiqoara-
\\ ietenberg, Moigrad, Oradea-Salca etc.), cdrora le contestl parfial caractertll de
n.cropole gi le catalogheazl drept.,cAmpttri de gropi rituale"'
Fara a subscrie la concluziile sale sau a adduga noi ipoteze asupra destina(iei
;opplexelor amintite, precizdrn ci noi avem in vedere gropile cle cult (satr riltrale)
situate doar in perimetrul aqez[rilor, indiferent daca ele se afl5 irr irnediata apro-
piere a locuinfelor sau sunt la oarecare distan{a de ele.
La Dumbrava am relevat doar existen{a gi grLrparea lor pe latura sttd-vesticd a
a;ezarii S II Tr 70, cum se poate observa 9i pe planul pr-rblicatra.
Cropile de cult se deosebesc de pLrlurile rituale atAt prin modul de amenajare
;it gi piin con{inutul lor, ofrandele suge16nd mesajels cdtre alte dornenii. l-a fel 9i
c.-,ripiexele cu destinalie rnagicd din alara locuinlelor, aflate in dil-erite puncte ale
i;ezari i16.
Prezenla in gropile de cult a rlmSgilelor de vetre a fost retrarcatd incd de profe-
:,-rrul Radu Vulpe. Considerdrn cd aceste corlplexe erati destinate ir: prirnul rAnd.
n-ar1 putea afirma, deocamdatd, cd in exclusivitate acestor fragrnente clc vatrd. La
Durlbrava intr-urr caz bucdlile de vatrl erau depuse pe dotra rAnduri cll oarecare
grija insolite qi de alte of,rande de la ccrenroniile inclrirtatc foarte probabil Lrnor
;u lte solarelT.

I A d. Vetre de cult
1 . Vetre.2. Formii $i tlestinalie;3. Rusptintlire;4. Ornantente, sentnific'ctlii, de-
nunrire.
l. Vatra este o sllprafaldneacoperitd. uneori special arnena.jatd. pe care se face
lbcul. Ea putea fi situatl sub cerul liber sau inclusd in peritnetrttl urrei cottstructii.
Vetrele simple sunt atestate inc[ din epoca paleoliticl iar acele complexe._din treo-
litic. Peste un strat de pietrig gi fragmenle cerarnice era aplicati lipitLrra fhtuita pe
care se {icea focul. Multe vetre aveau gi gardinS. St-tt.tt cttnosctrte de timpltritt 9i ve-
trele cu reprezentdri plastice, yetrele alter.ir't agezarile epocii bronzului au lost gI-
site qi vetre pe suprafa{a cdrora era incizat utr decor forrnat din cercuri cu volute cu
clari semnifica{ie solard38. Se poate constata agadar, cd pAna ilt epoca dacic6, ve-
trele, atfit sub aspect utilitar cdt qi de cult. trecuseri gi in spa{iul getic printr-o evo-
lutie multimilenara.
2. Cele mai numeroase vetre din locuin{e au o fonnd circulara. de elipsi satl nu-
ntai de potcoavd qi rectangulard. Sub crusta lortnati de lipitLrra arsd gi pietrele de

ra S.Sanie, c it., P.69.

$.Sanie, op.
35
Un cult al apei sau un caractcr lunerar.
16Gh.Bichir,'Manifestations de caractire ntogitlue et cultutl che: les corpes,l)acttt-;r-S.. XVII.
1973.p.246-253; S.Sanie, $.Sanie, ,Senni/'icutin unui nic conrple.r urhaologic din ttse:trreo tlacicti
tle la Dumbrava (com.Ciurea, jud.tasi). Cerlst. XIV-XV. l9ll3-1984. p. l3l-136.
17
A.Audin, Les/ites solctit"es. Essai sur lu re ligion prinzrtil. Paris. l9'15. p.2 5i urnr.
38
K.Horedt, Die Ll.ietenbergkulmr,Dacia. N.S., IV. 1960. p. 107-131 .
2A DIN ISTORIA CULTURII QI RELIGIEI GETO-DACICE

rall care all scrvit drept temelie rrctrclor sau doar la confcclionarca garditrclor atr
fost gasitc adeseori vase sparte ritual la londarca locuinlelor- al ciror sttflct cralt
considerate l'etrcle. Tot pe vetre crau depuse olrandc.
Vetre au mai fost gasitc qi in afara locuinlclor in incinta sanctttarclorie dupa
cum un tip de vetrc arplltea fi consideratc 9i acclc tt.slrino din nccropole.

,., ,-:'..\
r-<.". ' t :---

,l 'I..:?.\
' :, r,'1:\

" .'',i
.
",, ,,,\
:;l :.1'\
;,:i"
'1
i-l 1
,:i't\
.'
t:.1
j''1't'l'

,ri
,.'./,,
,.t'/
';//' lA'1

L. l;1.:. : ..
PI-AN$A X: 1 Gritliqtea Muncelului: sculptLrrd in pialrd rcprezentirld un cap de pasirre (aptrj
C.Daicoviciu);2 FAntAnele (corn.Suhaia. jud.Telcornran): 3
Vlirdict'asca (jud.IIlbv): vattd oru:, -r \, 1) -- '
mentald (apud G.Trohani); ,l
Botogana (Lrd.Sucear,a): liagrncnl de vatrit ottlanrcntali:t (apLrd. S.Te.' ':
-.
1 11.
,l
..
-'.

dor). ii. \ ". ::. i-

reLILCri$an.'Ziritlat,u. p.100. fig.38 la Pe cico; ]Jtitco l)ctuntnci. Piatra Ncanrt. la Satrctuartti

s[pitr-ri arheologice clcctuatein anul ]980 d(j S.Sanio qi V.Mihr'iile scu-llirliba.
T

l. FONTES ARCHAEOLOGICI 29
Capitolul

3. Vetre gi mai ales fragmente de f5tuiald gi crLrstd paslrdnd o interesanti orna-

j.ud.GiLtrgiuaO, BucureSti-
mentaf ie au fost descoperite la Popesli(corn.Mihaileqti,
lit qi Popes'ti-Leorclenia2, Vlciclicectsca (llfov)a3, Poiunu (iud.Galagi)44,
"i'iia+t
Botos ana (f ud. Suceava;45 1el. X l'3.4).
Descoperirile existente ar putea indica o rdspAndire tnai illsemllati irr Cirllpia
RornAnd gi sudLrl Moldovei. f6rd a lipsi insi din alte zotte.

4. Asemanarea partialS posibil aparentl. a tlllor motive clccoratil'e de pe tttt tno-

zaic callatian cu cel al vetrei rituale de la PopcSti (-iud.Argi:;) a constittr it pLtnctttl
de plecare gi materialulde baza al unui articol carc-gi propllllea sI reliel-ezc trrl as-
p.it ut influentelor elenistice in cultura geto-clacictia6-
Schimburile comerciale, apoi vecinltatca. conflictele. relatiile pagnice. acliirtii-
le cle protejare retnLinerittri irlpotriva urtt-.r itratnicriaicoioiriiklr grr:ce;ti etc. atl avtlt
drept urrnire mLrltiple colltacte 9i inlltte nlc'47.
Desenui cunosclt al ornanrentuILri velrci r.1e la f']opegii rttl 1"loati: f i sigur l'cliii'a-
tat cu reprezentarea,"rnotivuiui grecesc li tliaz:ilril,tl''"-ii;
c'" cr-: ".i.lt<-:tiv ilc r';,ilLrri"+'l
()!"nament atAt cJe frccvcnt irrtAlnit pe nrozticuri. I)e cottll;i".ll ri:clatlgtiiltr al v*trei ilc
ia popegti apar..cir!igcie". segrnenl* ale, ..spir;tiei alr:r'gitoare"'. fiirl I crciLtcie lotal
".
posittiliiatea ca ele sii iiLrstreze seriide *counl. r.lc Lrertice ."iliirligcic'" ilpar ca or-
lanlent frecvepI pe e;crainica coriuticir-t(' cotttiltLlilltd .tl fi; 3[c.:tiitc;i pc r:eratllica
din sccolelc urmitoare. Agaclar. itu eril absolut trece:;rtl'ii r;ttllol$tcrea itt.itattrcttlttlLti
de pe inozaicurile greeegti. cacispirala tr ibnnat \/re lre rie rrrilelrii tlll orilitlrellt co-
rnurr in spafiulgelic (I'}1. Xll2)"
Foarte probabil ca reprezenfarea de ilc vatra de la Popcgti sii aiba in cctrtiu -
ideogramapetrtru an ctr cele zl attotimptlri ;i tic o parle 9i cealalta" soarelc 9i ittna'
seiniiitjcend eternitatea. unul riinlre crlrcruri Ireccsitind a fi cornplctat ctl razc. Celc
patru serlne centrale pot sernnifica de asel.nenicele 4 eletrcnte ca 9i cii'ra ctl llLl-
ir-;ere egalc pare qi impare, a cdror surnl este 10, eSenla trttitror ntltnerelol'stlccc-
sive. Avansam aceastl ipoteza cleoarece constatdnt cI tbrrna 9i dirnensittniie fbarte

a0 I{..Vulpc. glntiertLl arheologicPopeSti.Maleriale. III"1957.p.23:};i fig. l8/2.p.238.

S.Morlntz qi D.V.Rosetti.lltrcureStii de oclinioard- Buctire ;1i" 1959, p.29.
ar
a2M.Turcu, Notc orlteologice pe;antierele cle conslnrtlie iin []ut'ureSli. BucurcSti. VIil- 197 l.
p.89: eadem, Geto-docii, P.86.
1r G.'froh ani, Raport asu;tra s[tpdturilor arlreologiL'e t.f e('lt!ote in a,se:creu ge tt>doci'-a cle lcr
t.ldcliceasco,jud.Ilfot,inanull973,Cercctau'iarhcologicc.l.197i.p.175.fig.2.
$antierul arhe!ogic i'oiorur!ccrrri. SCiV. Ill. i952.
+1 R.Vulpe qi colab., p. 194-195. lig.3'
a5 S.l eodor, A;ezorea de epocci La Tdne tle la llotosttrtLt. jtrd..Sucea,-ct SCIVA. l1- 2. 1980.

p"207,frg.|6114 qi p.20s. ilg.1713. Prcsupunem ci poatc 1l cruslai cle la o vatrd ornamerllirtd.

16C. Iconomu, llnasTiictal in/luenteielenistiteittlttmeageto-tlacicci.Clerlsi.Xl, 1980.p.229-
247.
47 D.M.pippidi. DlD, I, Geti ;i grec'i l0 l)tLn[tretr tle ,JoS rlin c'ele moi t'cChi lintpuri pittir lu
cucerirea romanri. Bucure;ti" I 965- p. I 39- I 87.
a8 R.Vulpe,
$antierul orheologic Popesti" N4atcrialc' lll' p 231'
ae
C.lconomu, op.c il., p.23().
soW.W.Rudolph"llPi3 l0: ALttkonittkl'li.r.fi'ontllaliois.llcspcria.'15.3. 1976.p.2'i-l-lig.2a'
J_

DIN ISTORIA CLJLTURII €I RELIGIEI GETO-DACICE

apropiate de un pdtrat al vetrei. irrpar{irea supraltlei sunt elenretrte apropiate de i- O altn pr\''r .::,: : :
lustrarea georneirica a aritnteticii gi misticii trtttnerelor la pitagoricieni5l. ;.,1I)sa'.t alter:-. i-': ::
.
-:i.,de poati il ']..r - - :
; -. j:stinaiia ;it ".,"-: -: j
: :Liie ia perne:--::.: .

; i-stin.1tii ca'r1.,":-a :'

:-::-.i:'rl a.lrila::l--.- : -. :-"

A e Puturi rituale
Repertoriu
. ,1, ,, -.: ( ; a :- \''. =l

PL,AN$A XI: I
bucati dc vatrii

5r [r.Enriciucs;i (i. dc Santillana. l'r'thugoricicn:; (.t l';ledts.l'aris. 19J6. p.22. 1i 2(r-30. Itcptc-
zcntirile cle la'Finiinclc-Zirnrricea (ll.N.\'lalccscLr. 1\,l.llabc;.
(-arc'cldri urlrcrtlrigii.a yi sitpitltrri tlt
sulvgre lo F-antanelc. SCIV. 2" 1968, p.2lJ3-29 l) gi Zirnnicca (1. Ncstor. .\irltittrrilt le lu Ltntnici',t-
Stuc.lii. II, 1949. l. p.l l6-125; It.Vulpc. .1Se:ari gctite" p.25 qi lig.7). Vclrs ascntinl-rtoarc cu ccailc la
Vladice rsca au titsl dcscoperile in contplcrc flnerarc.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 31

O alta problernd ridicata este cea ref-eritoare la denumirea de vatra ritualS (de
cult) sau altars2. Orice loc in care sunt depuse plrti din anirralele sacrificate sau o-
frande poate fi un loc sacnr qi nu in rnod obligatoriu altar. Incertitudinea in lcgirtr-rrI
cu destinafia cultualS a vetrei poatc constituiun elerlent care. alSttrri de uz. si con-
tribuie la perpetuarea numelui de vatri cle cult sau vatrd-altar chiar daci are qi urre-
Ie destina{iicomLlne cu altarele. Fonna patratl constituie un argunrent suplirrentar
pentru caracterul cultual al vetrei.

I A e. Puluri rituale
Repertoriu
I Brttd (com.Negri, j Lrd. Bacdu).
. V.Ursachi. Cercetiirile orheologice de lo llrod. Scsiunca ;;tiintilicir a N4uzculLri cle arhcoiogic
Pialra Neam!. decembrie I 982: idenr. 7-urg i da,- u.... p.80-83. f i-u.2.1.

2 CioldneStii din Deal (jud.-feleorrran).

M.Pctrcscu-Dimborita;;i Silviu Sanic. (?rcetriri urlteolr.tgict"in d.l(:ur(Li st,lo-dacit'[r de ltr
Cioldnestii din Deol {-'jud.'l.eleormon./. ,\rhN4old. VII. 1972" p.2-57: M.l)ctrcscu-[)irrbovita.
l)escoperireu de yose docice de la Ciolirne.slii din Deu! (jud.'lblcortrtttrt).it'r ltt ntanrrtritutt
C.Doico,-iciu. Clui 1974. p.286: S.Sanic.l)in religia (lll). p. 127-l2lt

3 G hernt iine,s/i (com.Banca. j ud.Vaslu i).

V.l'alade.Unpul dinsetoltrl ol ll'-lecte.n. la()ltt,rnttitt(Sti.cont.P,(tncu,.jud.lir.v/url.SClVA.
29,3, t978. p.401-422.

4 StrLlu IeSt i (Bucureqti).

M.Con::tantincscu. [,'n put din secolele tl-ttt ,'.n. JL.tt,,1',1'11 l,t .\rr,irtl,)ti (Btrtrtrt;tit.SCl-
V . 3l. l. 1980,p.119-151.

Sipiturile arheologice desfhgurate la Ciolanegtii din Deal in anii 196.+- 1965 au

clus ?ntre altele, Ia descoperirea Llnui tip dc conrpler arheologic care nu nrai firsese
ce rcetat pdnd atunc i it.ttr'-o agezare geto-dac ic d, - y t ul3'; Lr 1 .

Cornuna CiolSnegtiidin Deal.(ud.Teleonnan) se atlii situati pe cursul mi-ilociu

al p6r6ului Ciinelui, in cAmpia dintre Olt qi Argeg clrnoscuti suh nurnele de Ga-
vanu Burdea. Agezarea geto-dacicd, cLr o sLlprafa!5 de apro.rirnativ doui hectare, se
afla pe o formd de teren pu{in ridicati (circa 7 m) fiind rnarginitii spre sud gi sud-
vest de p6r6ul Cdinelui gi Valea CliinelLri gi spre nord-est de pArdul Ududuia. Sapd-
tnrilearheologiceauduslaconl'irr.nareaunorinfonira{iidinanul l9l0,privitoare
la existernta unui pu( in care au fbst descoperite mai nrirlte rinduri de vase supra-
puse, a$ezate deci, nu scdpate sau aruncate.
Pululsolid construit, de formd rectangulari (Pl. XII gi Xlll) cu desclriderea in-
terioard de 1,54 1,61 nr se lrai pdslra, pe o inal{imc de ap'roxirrativ I ,20 rn. por-
-
nind de la adAncirneade 4,70 rn lata de nivelul actualcle cdlcare. Datelc qi Inateria-

s] C.lconomu. oit.c' il.. p.243.

M.Pctrcscu-Dimhovita,si Silviu Sanic. C'erc'ctriti urlieologit't in Lt;a:oreu gtlrt-tluc'it't'i de lo
53

CiolaneStii din Deal Qud.'l'eleorntan.). ArhN{olc!" VIi. 1972. p.2J l-258.

 DIN tsToRlA cuLTURtt €t RELtGtEI GETO'DAC|OE Capitolul l. FONTES it
32

ale interesan- lnvc:rtantl Pu!u1u

lele cunoscutoprin sdpdturi au permis infdligarea multiplelor.aspecte
tului complex, precum;l-prUti"ut", lotulrri d. rut. descoperit intArnplstorsa'
fragmente ccramic.- ;
sidcralii asupra ac.si

I)l,A\S,^' XIIl Cillinr

i strl eaictriLt ic>i . -
nrli dcschrs. h 1.,. '-

Vasclc aparitrt::l
clin ghizd 5i vasc dcsco-
lustrui llc!Iru s;-l'ri i.J
PLAN$A XII: Ciolinegtii tlin Deal (iud.Tcleorman): putul votiv: scandtrra \ its!- bitrotlcClll;1 ...
perite in interiorul Pu{ului.
cini cr-r tttai -tIt^':-, :-,
din Dettl (iud'7-eleor- dLil cii-cprt silil llla.,'.:.
5a M. petrescu-Dimbovi{a, Descoperirea de yose docice tle ltt CiotdneStii
p 285-299' s:til lrlcltr. \ asJ a.-:
man),ir ii *nrrrirmC.onslantini Doicovicitt'Clu.i 1974'
l1

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

lnvcntarul pufului din carc cunoa$tcnr 2ll lasc lucratc cu n.telta gi la roata. 250
fragmente ccranlice gi o bralara dc argint cu capctclc inhquratc pcrrnitc ulrclc con-
sidcralii asupra acestui tip de complcr (Pl. Xlll).

[Tilo Viilt'
I-lo flffc YX{
l-v ln :n ffii
o-*]cm
SHa
/
{.
/:
1
\,:, \i,, '\
'\
\
2
-l

(.
\ i
\
i

Irl-AN$A XIII: Ciollne;tii din Deal: prolilLrl scc!iLurii crr putul voliv. a hlrnrtts: b sol calcrtirt-
r: sol caicniudeschis(dcraljarnclt):d rrisip.e sol culstriupictril. 1' nisippictri;.ir. soi calcrritr
nlti dcschis; h hunti: i lcrnn. l-8 vaso;i vcrigii dc utgittt dirr rrtlcrroltrl lirrtrinii.

Vascle aparlindnd unci catcgorii lucratc cu ingri-iirc. au ca clcrucltt caractcristic

lustrul ltcgm sau ltcgnl-cclluqiLr la cxtcrior. Au lost rcrttarcate ltrntitoarclc lbrntc:
r asc bitrouconice iu fonnii dc umi. cu nrarginca rislrirrl.ii qi f;rlctata gi ltrnd ittclar:
cini cu urarginca raslranta oblic. crr toartii din bancia rcctartstrlari itt scclittrtc. ltrn-
duldrcpt sair inelar- cinicu gatulcilindric inalt- corpLrl bitrortcot:rc. ltrrtdtrldrcpt
sau inciar: \rasc bitronconicc cutlsui lorti- trtal'uirtca rnslianti obirc. ltrrlelLrl c'lrcpt
t

DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO-DACICE Capitolul l. FONTES A;-

sau inelar. Noile descoperiri adaugi la rnullirnea vaselor cu litnduri cu turtbo ttc- gi cel ntic de 8.5 nt era
centuat, vasul lucrat la roatd cu partea inl'erioara emisl-ericI gi firnd inelar 5i ulr vas ia. la adancirtrca rttcd;l
miniatu16. Modulde construire a pulLrlrri. arnplasarea irt cuprinsula;eziirii. calita- mare d ivers itate : t-'a-<e
tea qi unilormitatea coloristica a vaselor, veriga de argint. laptulca au lirst depttse sticlS qi o moneda de :r
toate laolaltS, conferd Lln caractcr cleosebit conrplexulLri de la Ciolanegti. Pulul (7rlr- Materialele eerlmi,
/err.r:) nu pare a fi doar o obignuitl arlenajare a unui izvor (frn.s), desltrl de rarc'gi unor vase lttcratc ctt t:i.
acestea in acea epoc5, ci un putr r,o/i r'. Absen{a restttrilor Llnor crel.natii gi a oaselor intregirii vaselor.
in gerreral ne-a determinal sd consiclerinr inrprobabil caracterttl tirnc-rar al contple- La est de aceasti FJ
xului, asenrdnitor in parte cu nurneroaseprtturi.filnerurc gi ritualc din Callia55. gdsite rnai mult.- obie;
Pugulca loc care reuneite trei din importanlele eletrente cottstittttivc ale ltrrrtii pinteni, 5 fibtrle de fier
(parrAnt. ap5. aer) ocr,rpd un loc irrsenrnat in cultul Irultor popoare gi c1e el este sticli etc.. iar irr apr.'pi
corelatd o bogatd rnitologie.
Iui Meniskos Filotas. I
cerant icit dttpi cttrtt t::.
in cazul complexului de la Ciolanegti. apropierea de api, chiar posibila trtiliz-a-
Dralttn a,.1-r rrlt.r; 1.,
re practicd iniliala, face plauzibill ipoteza ci ol'randele clepuse aveatt in vedere o 'irrccputttl dorrrrrici li' : "
divinitate a apei. racleristice seco lc- l.'r I I
Complexulde la CiolSnegtiidin Deal. datat intre slargitulsecoluluial II-lea gi Carc poltle ll:ill:'-.
inceputulsecolului Ii.e.n.56 este cel rnai tinrpuriu intre cele cttnoscLrle (gi ptrbli- rilc. ,\ l.Vulpc >i E. P,'r.
cate)inspatiulgetic. Cele delalJrod (11cp. l),Striule.;ri (lfep.4) Si(ihcrrtttittc.yti rnult de 3 000 dr- rrare .
(Rep.3) flind diferite ca aspect, dir.nensiuni, invcntar. clatare, posibil qiclr de-sti- ipolezlr crtrlclerttl ti i :'.::
na{ie a ofiandelor. avansatc a\ (3 Ill \ J j j
Un cult al izvoarelor. al apei, al rArrrilor au avLlt toatL' popoarelc' inclo-etrr'opetle rnagitclor ttttei c:r:'::
qi vor 1i avut gi dacii. Daca existrerrta la geto-claci a uneicl ivinitirti cchivalente ltr i tbst irtcirterale itt rii ','.
Foir.r qi a unei sdrbltori ca Frmtinuliu sunt dcocantdatlt ipoteze. fbarte probabil ca locLr I descoPeriri i tri: l
nurnele rAurilor sau a izvoarelor unor rALrri si li lbst nurnele unor cl ir,'initiiti alc pantl intre caracterjsi
apei, aqa cunr inl6lnim in lumea celticii satt rotttani'i7. i.e.n. de geto-daci.
Se poate prcsrlFtiili
I A f. Alte complexe de cult dc dcputterea o lirrr J -'i
vate. Deocatttdata Iltt 3
intre descoperirile arheologice care eventual ar putea fttrniza noi elentenlc astt- a doua parte a tttii.-niul
pra unorculte gi credinle ale geto-dacilor un loc deosebit prin ditnensitrne;i inrctr- Suhl irr i irrd ele g::'-'
tar il clcline cea de la Conlegti (corn.Davidegti. -iud.Argeq) Lrnde. la locttl trtttt.tit Ii.Popesctt gdsesj un.
,.Lacul lui BArci" a fost cercetat in anul 1973 un interesant conrplex5s. C) suprathlS Gullico. VI. l6) ;i Strr
de forrnl oval5, cu aspectul unei rnari pcte de cenugi. cu dianrctrul ntare clc 13.,5 In cd. Ei presupun ca sacl
rnen{ioneazi ce ilelliril
s5
N4arv l-arrien-l)ulcr. Le puits.fiutcroires tle Let'tour"e (Gers)- N'lS,\N'l tlc ll I]rattce. XXXVlll. tirnp. ei considera ci s
f 973.p. l9-6tl:.1.1).l,ctit.l'uitsetJbssasrittrclst'nOotrlcl us,risl'a-ren4tla,le Blit:sbruck(,\lrtstlle). Moigrad. Sighiqoara. S
Mosclle. l9lltl.
5b \,lcntincm propunerca prilind datrrca in linritclc cronologicc arnitrlitc a ccratrricii tlc lip [.a Con{egti au tc.t
L-iolnnc5ti.[)rol.M.l'etrescu-[)irnhovita. rt1t.r-it..p.294 ..nrti curiittdinaclottaiLrntl-tlatcasecolLrlrri II asociate cr-r piesele de
i.e .n.". pare justificat a se.i-tl
[).Baatz. i,rl. Bruilnen- l?eollexic'on dt,r ecrntonist'lu:rt,lltt'rtuttrsArtrrrlrr (cd. Il.t]cck. II ..la n -
57 ..stipat)i a attitnalelrrr-
kulrp.K.Ranke.R.wenskus).[]crlin-N*r,York. l9lll.lv.p. l-ll:.l.dcVrrcs"1-zrrcligirtn.lt I2.l: Vro 0r1i-itJv)6' '. tol c; l:
M.(irecn. St'nthol antl lntuge in ('eltit lleligious.lrl. [-otrrlra-Nc* York. p.39--10: ('.Vaillat. /-t'
des sotrrces dtrns lc Outrle anlirltrc.l'aris. 1932: .lotl lc (lall. l.e
'l'ihrt .f lctrve tlL l?,trttc rlrtrts I
r1aitl ([)rclircc dc Ch.[)icard). I'}aris" 1953. p.VI. 36. '15. pass.
5e lbitlenr. p.213. D \ ,
58
Al.Vulpc. [;.1)op':scu. Iinc corttribuliou urchiologiquc i l'ituLla dc lu rtligion tles (iato- galo-duc'c de ('ortteStt '. ':
60 Wernicke. y1; i,;., _
1)acr:s. !'hraoo-Daci ca. 197 6 " p.2 l'7 -226, ..1 1
 Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI

gi cel rnic de 8.5 nr era succedala de o lerrlila de plrrrint ccnu$os ilr crrprinsLrl cl-ire-
ia, Ia addncimea lnedic de 0,2-5 0,i0 rn. au lbst gisite nratcrialc arlreologice dc o
mare diversitate: oase calcinalc. f ragrnente ucranr ie e . picsc rrrctllice. obiectc dc
:ticia 5i tl rnoneda de arg irrr.
Nlaterialele ceratnice. liagtnenlale. cu rrnlre dc arcie re sccundari. aLr apartinLrt
Llnor vase Iucratc cu tnAna gi la roalii. E":istil posi'nilitatca statriliriilbrrnclor nu;i a
intregiriivaselor.
La est dc ac-c-asta patd cenugoasii. pc o srrpra[rlii clc apnrrirnlrliv l-5 rn.1.:r. aLr fbsl
rrrai multe obiecte intre carc: -15 vijrfirri dc sirs.catii: l2 rtrici crrtitc clc llcr. 5
-easile
piltteni. 5 fibulc de fier. I I cr.ric dc [lcr, Lrn incl de brorrz. un l}agnrcnt cic briturir dc
sticlit etc.. iar irr apropierca lor. o drahniir cle I)vrrhacliiLrnr. ctr icgcnda nragistratLr-
Itri Meniskos Filotas. Accsle pic'se nu prezintu irrnru alc arricr-iisrcirrrriarc prccutrl
ceratrica dupi cunt llu pol ll cunstatatc urnrclc l'rcurrr:i ardcri pe locirl rle ptrrrcrii.
Drahnr:r dvrrhachiani are o clatarc clesttr liJc largli crr lirnilu inlcriolrra i-rin,i 1.
irreelltttrrld0rrtrrici ltri,\rr::uslrrs. ['rrcle liir..nrrule Letlrr1)iec e|:r|lilr rrrr0r \,1:e e it-
racteristice secolclor I I-l i.e.lr.
Carc poalc fi scmrrificatia acesluiobiectiv? Arheolosiicarc au ct-cctrurt shpitLl-
rilt. Al.Vtrlpc si l:.Popesctt- sLtbliniazii cli dr.rpi analiza riralcrialri luiostcologic (rnai
rtrLrh de -l 000 de oase calcinatc). cilrd a losl rc'rnlrcatri lipsli lotrlir a oas,,:lorulnlne.
ipoteza caraclcrtrlui firrrcrar alconrplerulrr i a ii,st lliiniirlrl;1;''. [ ]rlr ilirrfrc ipotezelc
ilvansatc avca in vederc ca obicctivrrl prczcnlat s;i l-i rczLr lltil ri in lritrttrrlrrca rii-
rttilite lor urrci ccrcrnoniicle -cacril'iciLr si a urrci oll'untle colective. Anirnulclc;rrr
lirst irtcincrate in al1 loc. vasele sparte in cursul incine ratriei" apoi. o plrric. clepuse in
locuidescopeririiodatii ctr enrirrtilcle obir'cle'dc sticli. [:.risla o sirnilitudine ll'a-
panti itttre caractcristie iie constalutc 1i ritualul llrncrirr practicrrt din scc. VI-lil
i.c.rt. tle !clo-tllrr'i.
Sc poale presupullc cii ccrctnt-.rtia con\la inlr-rin banchet pc locLrl rLrgulrri. Lrrrnlll
de cie puncrr:a oflatttlei irtlr-un loc :;pecial ales" urrrlc sc rlcsliyrrr.arr r ilrraltrri adet:-
vatc. [)cocartrdati nLr au fbst clcscoperite in apropicre vc.ctigiilc r,;'cLrnr,--ilr;eziili din
a dotiu pilr'te a rniic-nir-rlui I.i"e:.n.
Strbliniind alegcrea locLtlui de deg.rutrerc. in pritlLrrc linsu rrrr lac. Al.Vrrlpe ;i
[:.1]opescu gdscsc uneic situa{iiapropiatc dc e:cie rJcsclise clc ('uc'sar (D,., l}t, llo
i-iullico. \/1. 16) gi Strabo (Gcogruiiit.lV:1. ,5) asupra sacrillciilor tlin iLrnri"a ceiii-
ca. [:i presupun ci sacritlciilc pi otianricle ar fi ptrlrrl li pcrrlrLr ..lrtcmi.s-l]olrlr.r. clai
Inen{ioncazil cI irentru monrent. aceaslti ipotezli este insLrficicnt fi:rrrlatI. irr acciatri
tirnp. ei consideri cA s-ar irnprrnc rcanalizarca unor conrplcre ;rscniirrri'itoarc cle !l
Mo i gracl. Si gh goara" Snago.r colts itlcralc nt onrr i n te.
i

1,aContegti au lost glsite oasc dc or,'iclipr'inc. polcirre. hovinc. cabalinc e1c..

asociate cu;riesele de ofiandi. in prilrrrrl nirrtl cclc.l-5 r,'allirli cic si'igcatii. lrstttleu
parc jLrstilicat a se corrsiclera ca ccrcnro;ria sacrillcillll cru ai-ilcsati'i zcitci.-Jlr.,lri.t"
".stipAnii a anitnalelor", in prirnul rind" c|ir nu e-xcltrsir'" cl in nrurrti ;i pitirrri llldr-
vrcr 0rlpdv)60, to1 ea fiind ;;i zeilir a vinr.rtorii.

5')
lbttlt,nt. p.223: I).Nicolacscu-l'lopStrt-- ('ott.;i,lLirtitittts ttrttltrrltltf qryi1| rr.s.r'rr'l t'n.\t'ntf)f L' t'itu(l
galo-dat'e tle ('orttcsti /corn.l)oritle.yli..luil..lrgtlt.lhrlrcr,-l)ue ielr. i97(r. p.?17-i.i(i.
"o \\'crnickc. ..l i'! c t rt i s. I{t:. I l.- lituttpurt 895. r:oi. l.l.l.l.
1
 DIN ISTORIA CULTURII SI BELIGIEI GETO-DACICE Capitolul l. FONTES I
Dar Arteruis era o divinitate cu loarte rnrrltc atribirtc: zeiti a crc-Sterii platttelor. Ce se urmdregte
apdrdtoare a.copiilor gi tinerilor. zeili a mortii. a rizboiului. a calatoriilor. a izvoa- seimpunafireami
relor termale, tdmddLritoare. zei15 a Ltrrtii etc.6l. De la Ilcrodot (V. 7) cttnoagterrl Iui.Ele sunt deosebit
'lot
pozilia deosebitl care o aveau la traci divirritltile lre.s, Dion.\'.to.t 5i lrlcrni.s6l. bolism alunui anim
Herodot (V 7) identifici pe Arterui.s cu Bendis6i. T-eita tracicd nu avea probahil purtAtor al vielii ;i a
mullimea atributelor A rtern idei. Calului. inclleca
irr situalia in care, s-a dovedit ca obiectivul arlrcolo-eic cle la Cotttr';ti. ccrcelirl rat animal al tenebre
exenrplar, nu are caracter funerar, inventarul indreptilegle alribttirea. Prin innttrl- siei Centrale. i se an
firea unor astfel de complexe reconstituirile vor putea fi nrai sigtrrc'gi contribtrliile calului defunctului t
cu terttelii rnai solide. de foarte multi vrer
Unele aspecte comune cu obiectivul de la Contegti le reilrtilnint la utr alt cotrt- decAt cel funerar.Fil
plex, de ntai rnicidimensiuni, rnodest gi ca inventar. aflat la Duntbrava (cotn. Mater, iar in cortegi
taru'i etc.lnilial htoni
Ciurea, jud.la:;i) (v. Pl. XI/l).
retrag,,carul Soarel
intr-o secliune din zonacentrali a agezirrii. S lll L-70. trtt clepartc de o locirirr!ii
De la civilizatiri,
de suprafala (L2S-70) gi un bordei (lld.l-70). la adancirnea de 0.80^rr. a apalrtrt
grupuri qi cuiori d ire
conturul aproape circular al unei gropi cu diametrul la bazii cle 0.96 trt. Itt groapir atr
fiin1d. Multiplele se,
fbst gdsite: fragntente de chirpic. cerarnici lucratd ctt llitta gi la roltii. ptrtine
ropene, in general. ;
forme intregibile gi rlai ales pe.iurnirtatca veslici. oase. dottlt clirltre ele aratt-iatc in ,:alului in plastica ;i
forma litereiX to-danubiana (Car al
Acest mic cornplex ar fi rautas irrtre dcscoperirilc re lativ cor)tultL'. cle tiptrl gro- Faptulci la Durn
pitor de cult, daca, cel care a flcut analiza l'aunei ditr agcz-area dacica cle la Dtrrn- nr6na, forme tipice.
brava (ud.lagi). profesortll SergiLr I Iairnclvici. nu ne-ar fi antrntat prezL'ttla strrprirl-
Errobabilitate. elem3r
zdtoare in Gr. l-70 a oaselor de oltr gi de cal. Aceastl alEturart
Cele patru oase untane surrt: un peroneu drept. un pcroltetl ,stang.Lttl fcttrttr scop nii;gic pe care-l
stling qi o tibie drcapta gi provin de la doi indivizi clc slattrrit niici. Casele dc citl. pufin ai unor siruatii
ntetapodale gi falanga III, extrenritlili ale nrclnbrelor poslcrioare aLl ltpartinttt trrltri F-imAn ipotetice r

cal tdnar6a. Oasele ttu prezinti ttnlta Ltnei arcleri. nieri saLi iocalnici? [
P6na in prezent erau cunoscute din ageziri sau necropolc geto-clacice cittttple xe le pdr{i a membrelor
in care au fost gisili cai intregi6s sau par!i din cai('('in gropi ilrir alt irtr,'erttart pir{i nunil ?And ?n prezel
de cai depuse impreuni cu lragrnerrtc cerarnice('7. Cai, intrcgi saLt plirti din cal. ot-e- [ine restuii ale creme
riti ca o ofrandd tunerard, sultt adeseori atestali la geto-daci 5i la nttrlte popoarc ditt Aceastd asociere
alte zone ale lumii68. nor pa4i din membr
ce-ramicl apar{in ind
6t Ibidem. col. l3.l.l- 135,1. seimpuneafistabili
6r G.Kazargu,. 'l'hr1ke (lleligioir;. I{ll. Stutlgarl. A. col.J7-1.
1936^ 6 fica qi focul, intdlnit
63 lbiclem" col. 505-506. atelaj al Soarelui. ap
6a lo rt'sttrrilc o.!.)(r.sc,J(ir1/{' ittlr-urt crtrttltli'.\ ( tt t1l(tit't i(tlL' (l(t'
S.lIaim<ivici , Observalii tu privire
l()lJl-19ltl.p. ll6- Putenr doar sI cir
cic,e(sec.t-tte.n.)delaDumbrotu(t'ont.(-itrreu,.luLl.ltr.;i1.Cr:rlst"S.N..XlV-XV.
143 .
dificdrii incercate pr;
65
A.t).Alcxandrcscu. 7i:)arhcs de chat'uu.r L't ltil <es tltt lttrrttttis l(uL\ l(t ttt'Lr(4)ttle yitt' la Zirttrtt- le agrare. Dacd operi
ccrr. Dacia. t"\.S.^ l-2. l9til. p.67-71J. fbst necesara gi alatu
"6
lbidcnr. Avea aceastd ma
(,7C.Stclica. Obsert'olirttts sttrtLt'tLtins l)t Ltli.1tr.: t ttttt'lit'.t L'ott.\lLll(;L'.r tltrtt.: I'ttlthlis.tltltt'ttl l( (';t-
ttrnu (dip.de Dinthovita ).'l lrraco-[)acicrr. V" I 9l{-1. p I 38- l'1J. colectivitdlii a fo(ei
6sL.Nlalten. l)as l'lirt! inr'l otenglutrhett..ll),\1. XXIX. l9l{. 1. p. 179-2-56: AI.Vtrlpc. [:.1'o|cs- fletele ambilor detu
ctt. o1 .t it..p.2l7-226. gicS qamanul sa-;i fi
 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

Ce se urmdregte prin asocierea om-cal? Pentru a da un rdspuns acestei intreb6ri

se impun a fi reamintite cel pufin cdteva din semnificatiile simbolice ale calu-
lui.Ele sunt deosebit de numeioase astfel cd, doar garpele poate concura acest sim-
bolism alunuianimalconsideral a fi prezent in toate cele treimediiale naturiica
purtetor al vietii gi al mortii.
Calului. incdlecat gi vehicolul. nava gi deslinul. cleci inseparabil de om,conside-
rat animal al tenebrelor gi puterilor magice, mai ales, dar nu exclusil,, in stepele A-
siei Centrale, i se atribuiau ?ntre altele gi funclie psichopornpS. Ciindva, sacrificiul
calultri defunctului era obignuit, caracteristic civilizafiiior piimitive ale Asiei. Dar,
de foarte multd vreme, a fost remarcatl o rdsp6ndire insemnatd gi in alte domenii
decdt cel funerar.Figurile hipomorfe abundd in anturajul Iui Dionl,sos, al Magnei
Mater, ial in cortegiile dionisiace intdlnim de asenienea asocieri oameni-cai. ien-
tauri etc.lnifial htonian, calul a devenit treptat uranian, caii fiind considerafi cei ca-
re trag,,carul Soarel ui'", an imale consacrate Soare lu i.
f)e la cii,iliza{iile strdvechi la cele apropiate fantezia umand a asociat caii, in
g-rupuri gi cuiori diferite, celor rnai importaute momente ale viefii gi a trece rii in ne-
fiin!5" Multiplele semnifica{ii ale calului in magia gi religiile popbarelor ipdo-eu-
ropene, in general. qi in cea a tracilor'este confirmatd gi de prezenfa remarcatiill a
,:alului in piastica gi toreutica geticr, mai apoi, in cr,rltele cle sorginte carpato-pon-
to-danuhiand (Cavalerul trac, Cavalerii danLrbieni), in d6inuiri.
Faptul c6 la Dumbrava ali iosi g5site qi materiale sarmatice, ceramir;a lLrcr.atd cu
nrina, fcrme tipice, nu indrept6legte agadar atribuirea acestui complex cu mare
prirbabi litate, elemente lor sarmat ice.
Aceastd aldturare a unot pirrli din picir:arele de cal gi de oameni are de:rigur un
scr-rp nr.':gic pe care-l putem doar presupune in lipsa uiror comple>le identice sau cel
pufin ai unor situafii asemlndtoar.e.
F-im6ri ipotetice aspectele iel.,ritoare la persoanele sacrificate . ,'ru iLi,r t: prizo-
nieri sau localnici? Decedali din care, inainte de incinc:raie, au fost tiiare aminrite-
le par(i a membrelor inferioare gi depiise in groapd iar restul corpului rlr:s la 7.ytrr-
rt.utri| ?And, ?n prezent mortrrirrteie celcetaie sunt roate de incineialie cu iirarte pu-
fine restr:ri iile crema{iei gi inventar modesr.
Aceastd asociere a_unor pdrli din membrele inferioare de la doi incii.zizi gi a u-
nor p[rfi din membrele posterioare ale unui cal, impreunS cu bucdtile de ,atra pi
ceramici ?.pa(in indiscutabil unui complex, cu destinatie magis6, a c6riri finaliiaic
se impune a fi stabilitS. Aldturarea bucdfilor de vatrii pentru rin animal care semni-
fica gi focul, intilnit in ornamentica ,,cdfeilor de vatrd", imaginat a purta marele
atelaj al Soarelui, apare normald.
Putenl doar sd circumscriem prin tatonare, sd incercdm sd stabilim obiectul mo-
dificdrii incercate prin practicile magice. Calul a pdtruns din cLrltele htoniene in ce-
le agrare. Dacd operaliunea ar fi avut in vedere doar fecunditatea recoltelor n-ar fi
fost necesarl gi aldturarea segmentelor umane.
Avga aceastd magie, simpateticd se pare, ca scop dobAndirea pentru nrembrii
colectivitSlii a forlei de a parcurge distanfele precum caii? Calul urma sd poarte su-
fletele ambilor defunc{i? Este posibild de asemenea ca prin aceastd practicd ma-
gicd qamanul s5-si fi propus apdrareaagezdrii impotriva unor caldre{i.'
 Caoitolut L FONTES t'
DtN tsToRtA cuLTURil $l REL|GIEI GETO-DACICE

Prudenfa gtiin{ificd ne deterrnind sd nu rnultipliclm excesiv numdrul ipotezelor, Procentual insi. ;

sperand cd alte descoperiri asemlndtoare vor fi mai Lrtile pentru determinarea fi-
ie situalia men{i.n:l
iacice at And in c::--:
nalitatii unor astfel de practici similare celei atestate la Durnbrava in secolul ll e.n.
;ele mai sirace in:::l
in Dacia liPses; :
I A g. Necropole - rituri gi ritualuri funerare -l int6lnite in iurne, '
De la tlerodot ia Pomponius Mela gi Iulianus Apostata sunt frecvetrte insemnd- :,tualuri. Doar un<..
rile despre.,netnurirea geticd". Oricum, aceastd credirrl5, pe nldsura propagarii ei r;-3anga de bral..lr:,
in lumea geto-dacicd, a putut deplasa axul nloral al societ5lii geto-dacice. Cre- \lonumentelc..:
dinfele despre nemurire, evolufia lor aqa cum ne slurt cunosclrte din sttrsele literare z nta infbrmalii r:i :;
antice fac obiectul unei analize separate6e astfel ca, in acest cadru, vor fi consetn- De altlel isti :::
nate unele date oferite de sapdturile arheologice in obiective de o mare diversitate :.,1,&r1e. Cat era C; ::

a cAror cronologie acoper[ un mileniu, de la traco-daci la daco-romani.

::i If 1\ lt2 C3 t1 3;;-;
. --,.tat unala as.:'.i:
Riturile gi ritualurile funerare ale geto-dacilor au fost analizate detaliat intr-o
-.. Herodot. tl,:':1-
imporlantd sintezd datorata lui D.ProtaseTo gi parlial, intr-o lucrare cu caracter plu-
"

-- :r.nit.lteazf, ... :-
--
ridisciplinarTl, aspecte ale acestor interesante probleme nelipsind din consideraiii- a o:F'!Lt!i!
-t-i- -:-,
!- !
le prilejuite de publicarea unor morminte izolate sau al unor necropole cercetate
-

:: itet-lind in;i':,:,-
exhaustiv. E\istenia ui a. :
in lucrarea sa, D.Protase a catalogat 53 descoperiri perrtru secolele V-l i.e.n.: - -li!lll
,i-f,',
u!utr!! =- _
-

/5, in Dacia rot.nali, alte 17, pentru secolele III-Vl 21, in teritoriile neocupate de - r'_r Lr1 I 1',

romani (sec. ll-lV). Numlrul descoperirilor a sporit in ultinrii l5 ani. Numai irt '-.i:-turii ale as;:--
cursul editdrii, autorul, cu probitatea-i cunosctttd adaugd, irt lt,/oto adilionalii alte =lLl ltrI-
i

20 descopeririT2. Pentru unele necropole aflate atunci la inceputul cercetirii au 1{l'r.trtle ina l=:
apdrut substarr{iale studiiT3 sau mouograliiTa dupd cu-tl au fost semnalate alte com- :. :..ri:i: ctr! 3IS i.
piexe funerare izolate de insemndtate considerabildTs'

on lrfro. p.203-207 .

70 D. Protase, Riturile funerctre. pass.

7r D.Nicolaescu-Plop;or. W.Wolski. Elemente de demogro.fie Si rituttl.filnerar ltt pttpulu;iilc
vechi clin Romania" Bucure;ti, 1975.
72 D.Protase. l?iturilefunerare, pass; l)escoperirile uhcrioare de ntorntinte gi necropolc sunl dcs-

tul de.numeroase, mai ales cele daco-carpicc gi daco-rontane. Nlcntionirtn cdteva din lucrdrilc ce sc
re l'erd la teritorii rnai intinse: II.Daicoviciu. Dac'ia de la Burehisltt. p.220-223; Gh.llichir, Oulturu
carpicd.p.29-41; M.Turcu, Geto-dacii. adaugi altc 29 descoperiri Catalogului inlocnrit dc I).Prota-
se:'S.Sadie, Civili:atia romand, p.8 I -84; I.lonila. Din istoria Si c it ili:olia docilor liberi. laSi. l9t\2.
p.62-69; V.Sirbu, Creclinle Si practicifunerare, religioase Ei mttgic'e in lumeu geto-dacilor,Gttlali-
1993. p.2 l-38.
,iCL M.Bab.g, Necropola daco-romttntide lo f.nisalu, SCIV.22. 197 1.l. p.l9-45: [).l]erciu.
Buriclctva,p.120-127; M.lrimia. Date noi privind necropolele din [)ctbrogeo in-a dura epocd o/ie ru-
/ui. Pontica, |6, 1983. p.69-140; M. Babeg..Descoperirilefunerore Si senmi.ficatio lor in conte.xtul
culturii geto-dacice clasice, SCIVA. 39. l. lgtl8. p.3-30 ctc.
Tad.Protase. LJncimitirtlacicdinepocarornandlasoporude('dmpie,Contribulii laproblemo
continuitdlii tn Dacia- 13ucuregti. 1976: G.Popilian, Necropolu dctc'o-romund cle la Loc'uslenr. Craio-
va. 1980.
75 E.Moscalu. P.Voivozeanu - l,o tombe et !e trdsor print'iers thraco-gdticlue de Perettr (d[p. de

Teleornrun).Apulum. XVtl" 1979. p. 103 5i urm. E,.Moscalu, l)os throko-getische Ftirstengrubvon

peretu in Runtinien,in BRGK. 70. 1989. p. 129- 190. I.t I.Cri;an. Necropola dac'ica de la Cr.r.qrr. Apu-
lum. )'\'lll. 1980. p.87 9i urm.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

Procentual ins5, distribuirea descoperirilor pe secole a rAmas foarte apropiata

de situa(ia men{ionata in lucrarea amintita. Perioada,,clasicS" a civilizaliei geto-
dacice av6nd in continuare cel mai mic numdr de morminte cunoscute, implicit
cele mai slrace informatiiin acest domeniu.
in Dacia lipsesc deocamdatd monumente funerare cu reprezentdri, aga cum pot
fi intdlnite in lumea celticd sau pannonicS, cu imagini care sd ilustreze credinle qi
ritualuri. Doar unele vase, intre ele gi cAteva utilizate ca urne funerare, au ca decor
creanga de brad, simbol al tinerelii vegnice, diverse semne solare gi cosmiceT6.
Monumentele lapidare ale dacilor din diverse provincii ale lmperiului nu pre-
zintd informafii in acest domeniuTT.
De altfeleste greu de apreciat care va fi fost con{inutulexact al noIiuniide
moarte, c6t era de precis sau nesigur. Oricum, la fel ca la alte popoare moartea nu
era privitd ca o plecare bruscd gi definitivd. In cazul in care qi in acest domeniu au
existat unele asemdniri cu riturile gi ritualurile altor etnii trace78, dupa inforrnatiile
lui Herodot, mortul era expus trei zile, erau jertfite animale gi dupa ospdt,,...il in-
mormAnteazd... pe rdposat, fie arzindu-1, fie ingropAndu-1"7e. Ne rdnr6n necunos-
cute aspectele care le luau ritualurile de doliu, incertd rdm6ne qi desfigurarea lor
ele nefiind in concordan{5 cu credinlele in nemurire in forma lor timpurie.
Existenla unei diferenlieri, a tendin{ei de eroizare sau divinizare a unor defuncli
o putem deduce mai mult din monunrentele Daciei rornane, de certl sorginte danu-
biand, Cavalerul trac, Cavalerii danubieni cici informaf iile literare contin doar
mdrturii ale ascensiunii pe treptele divinuluiale unor personaje incd in timpul
vielii lor8o.
Riturile incinera{iei gi inhumafiei au coexistat pe parcurslrl intregr.rlui mileniu.
Ilroportia coVdrgitoare a ritului incinera(iei in raport cu cel al inhumatiei, din cea
de a doua epoci a fierului pAnd in epoca daco-roman5, ar putea fi eventual inter-
pretatd drept ilustrare a credinfeivegniciei sufletuluicare s-ar indl{a spre ier odatd
cu flaclrile rugului.
in cele mai multe morminte de inhumafie au fost descoperite cadavre de copii.
Poate fi un indiciu cd intr-o perioada ar fi existat o vArstd a rnaturitalii religioase, a
inilierii, de la care adeptul, dupi moarte trebuia in mod obligatoriu incinerat? Ori-
cum nu pot fi pugi toliinhumaiii maturi pe seama elementelor alogene. intr-o anu=
mitd viziune a nemuririi dacice ritul inhumatiei ar fi rnai adecvat8l.

76
Cf . infra,p. 1 68- I 69.
77
CL l.l.Russu. Daco-ge i i. pass.
1

78D.M.Pippidi ,Notedelectnrd,StCl,XIV, 1972.p.205 (Revistaclasica.XV, 1943^p.ll7-ll8;

Balcania, VI, 1943, p.537; RHSEE, XXIII, 1946, p.340-342): ..in primul rirrd atrdgeam atentia asu-
pra faptului cd orice incercare dc a in{elege rcl igia gcto-daci lor (sau numai a ge{i lor! ) lird a !ine sea-
m?i de gtirile de care dispunem cu privire la religia lracilor indeob;te. e inevitabil sortiti egecului".
Semnalul iqi pdstreazdL.,sonoritatea" la pestc cinci decenii tlc la lansarea lui.
7e
Herodot, lstctrii,Y,8, descrie inmorrndntdrile celor boga!i. ['.xistau disigur diltrentc'in pli-
vinla amploarei sacriflciilor dar nu gi al duralei veghilor luncbrc 5i a altor rituri.
80
C l. in['a. p. 1 84- l 9 l.
srllerodot, lstorii,lY.95:.,...invhtindu-iciniciel.nicioaspc{iisdiSiniciunuldinurntagiiaccs-
tora nu vor muri. ci vor merge intr-un anume loc unde vor triri pururi gi vor avca partc dc toatc buni-
tdtile". Depinde agadar la ".ce f'el" de buniit[{i admitern'ca s-ar relcri. Cl'. in/io- p.206-2{)7.
t
40 DtN tsToRtA cuLTURil 9t RELtGtEt GETO-DAC|CE

Trebuie sd admitem cd gi in religia dacicd existau gi dogme opuse care nu se ex-

cludeau, juxtapuneri cu motivaf ia unor tradilii sau credinle care ne sunt deocam-
datd necunoscute.
ln ritualul funerar constatat in cuprinsul aceleagi necropole ca gi pe intinsul teri-
toriu geto-dacic sunt vizibile numeroase deosebiri care nu pot fi lesne explicate:
formagropii; depunerea resturilor cremaliei in urnd de cera-micd;depuneii direct
in groapd sau intr-un recipient din material perisabil, piesele inventarului funerar
etc. Diferenlierile pot fi puse in puline cazuri pe seama poziliei sociale care au \;
avut-o defuncfii. Vase82, arme, unelte, obiecte de podoabd, pot mdrturisi credinla
in continuitatea vielii, in care umbrele au aceleagi necesitdli de hrand, sete, eventu-
al qi ocupafiile anterieare.

.1 I B. MATERIALE

I B 1. Pr'ese de lut
lBla.Figurine
Repertoriu
1 Acds (ud.Satu Mare).
Gh.Laz in, Descoperiri dacice din sec. III i.e.n. - I e.n. tn jud. Satu Mare, StCom Satu Mare,
V, l98l-1982, p.71.

2 Alb e St i (ud.Constanla).
Informalii de la colegul N.Chelu!f,-Georgescu.

3 Anghe I u s (com.Gh idfalau. j ud. Covasna).

Z. Szdkely, Nouvelles donnies sur la culture gdto-dace du sud-est de la Transylvanie,Thra-

co-Dacica, I, 1976, p.'234, trg.3.

4 Barbosi(Gala!i).
S.Sanie, Cetdlwiageto-dacicddelaBarboSi (ll).ArhMold,XI, 1987.p.64, l01.pl.V/1.
5 Bdiceni (com.Cucuteni, jud.Iagi).
A.L5szl6, Elemente keltischen Lrrsprungs in der dakisch-getische n Siedlung von Btiiceni.
A$UI, XV 1,1969, p.91, fig. 1(2,3a-b); idem, Asezarea daco-geticd de la Bdiceni (sec.lV-ll
t. e. n.), ArhMold, VI, I 969, p.85.fig. I 9.

6 Berea (ud.Satu Mare).

Y.Zinu Locuiri din a doua epocd afierului tn nord-vestul Romdniei. StCom Satu Mare, IV.
1980, p.47, pl.XII/3 qi I-N/1. q

7 Bdrldlesti (com.Epureni, jud.Vaslui).

G.Coman, Figurine antropomorfe geto-dacice descoperite injudeyul L'aslui.SC|YA,28,2-
'1977,p.253-257.

82W.Deonna, Croyancesfundraires. La soif des morts. Le mort musicien RHR, CXIX, ,l939,
p.53 g, rrrm.
Capitotul L FONTES ARCHAEOLOGICI 41

8 Buzd tirut (corn.Calopir.,itrd. Dol-i).

C.M.-id1ulca. Sontltj ttrhcolctgit itt cL,tuteu gL,trttlut'itt'i la lct Bi:dtitttr l.irul.l)olit- i\latcritlle
gi ccrcctirri. XV. 198-1. p.22 l. lig. 7i.l: iilcrr. ..l.lt':drcd g.L't()-rlttcitti litrri.li:trti rlt lrt lli-tltinLr'
p.92-i10. lig. l2iti-lo.
.juttetul Dtij. (.on.sirlerttrii prcliminun,. lhrrrco-[)itcica. V. l-2. l9lJ].
9 Bot oS unu (i trd. Strceava).
S.'fCOdor. ..1,s,::oreude epocti l,atitta Litt ltt lloltt,yurtrt..itrrl.Sut't'ttt'tt. SCIVr\.,1 1.2. 1980.
p. l8l-22tt. pl.t616. 1711

1 0 Brad (cotn.Negri, jLrc1. 13acitt ).

Au lbst-clcscoperitc opt 1igirrine atltropotllorlc
V.tJrsalhi" ('itatcu tlut.it'd tle la lJrud- l hraco-l)ircicrr. VIII. l-1. 1487. p. I l(r. l:ig. l0r3-7:
iclcm- 1.argidun r.... p.I95- I96.

1 | Brugud iru (corn.Vidra..itrd. I lfbv).

N4.Turctr. (erc.ctiri privinLl oSc:orcd gctrcti ;i letrlttli linltrttit' d,.' lo Brlgrrlirtr ( l()6,3-
19697. IlLrcurcqti. Vlll. 197 I. p.-55.

12 llut'urcSti.
l!{.'lurcu. Lbstigiigcti(e (erL'(,tote in i}ut'urt,,sti" l}ucrtrcSti. IX. 1972. p.70. lig.2: catlcttt. (ir'-
to-ddcii. pl.XXXVi 5.6

1 -l B u d u r a u.sc'cl ( c o tl. I]i rt ti n e I e, .j u d. P ra I I o v a ).

I.l.[rrccla.V.l)rrpoi- l:tgttrintcltlrtlttrtlrrtltrtt]totfcg(lt>{l(iL'itL'lt";trtltct'ilt'itt(1.:\(':(rrr'(tlrl(!
l'ielrr-ttt:;t'ltt-(lrtritt (itttl.lltt:titrr. Crisia- IX- 1979. p.iitl. Iig.l ;i 3.

1 4 BuneSt i (com. []unegl i-Averegti. j ud.Vaslu i).

S. leorlor- V.llazarciuc. Consitlerutii ytrit'in<! c'u!lttrir geto-tlttt itLi tlitt .\lrtld,tttr in:ctrtltlt' lL'-
lll.i.e .n."ActaMlVl. l. 1979^ p.57.61.1-ig1.2i7.8: V.[lauarcitrc- ('ctttle(Ir.!!) titrc'it'it L.le !u ]Jtr-
rtt,sti (.'jtd.i irslrrrl. AclaN,IN4. ll" lgliL)" p.72. f ig.t): clirl.:llt. ('.'1{r/('(r tlutitti tle lit lltrttt'1ti l)t'u-
!tri Bohtrltti, iurl.Iiisltri. ill;rlcrialc. XI\'" I trlcca 198{)- p. i7(r. lig. l-r.

I 5 [Ju t ttcen i (r.Orhe i- R.Moldova).

l.-l .Nicuiiln. Set'erni't'.fritkiiciv.t'l-!tt. ltttt,"('hiSiniLr. litliT'p l72'

I 6 C titunu (ud. Dim bov ita).

(.l.Stoica, Cerc,etitriitt uSe-ure tt gc!t.t-tlttt'it'it de !o (',iltutr.r (.lul.l)itrnhitvitr;/. lllliicrialc. Ora-
dca 1 979. p. I 22.

|7 Ctirlc;miine y/i fiud.Bu;ratt).

N4.tsahc;;. St tirue tc la. p.3 I 9-3 52.

| 8 C udYe ni (iud^Argeq).
F l.l'reda.. V.I)upoi. o7r. cit.. p.80.

19 Cozia Deva fiud.Hunecloara).

I.tl.Cri5an. SltirilLtalitatao geto-da('ilor.lltrcureSti. i9llt':. p.2'19.

2A ( ri.steSti(com. Llraeqti..itrd.laS i).

V.Chirica" |,'1. lanasachi. RA.ll. I. p.65. lig. 17,'9.

1 ?C uc: iu I at a (corn. [1 o gh iz. -i trd. [] rli gov ).

Gh.llichir...lEe:iri cltrc.rtt,in {'oruolttrlui.stcorllsihiLr. 11. 1959.p.13(). l'ig.ii2.

22 O ucordni (iud. Boto:;an i).

S.'l-codor, Sityttiturilt tle lo (ut'orrirti (iutl Boto.,\ilt,t)" r\r-l-'irlold'
I
42 DtN lsToRtA CULTURII €l RELIGIEt GETO-DAC|CE Capitolul l. FONTES

23 C urteni (com.Oltenegti, jud.Vasltri). 38 lv{urgeni tju;

C.lconomu. Ddcouvertes rdcentes dans l'dtabli.ssemenl hallstultien tctrdi.fde Curteni (dip de C.Coman. r:,'
Lhslui),Daciit,N.S., XXIII. p.tt7, fig.7 5i p.9{). fig. l0/tt. 39 Ocniyu \
lud
24 Ddnes ti ( ud. Vaslui). D.Berciu.3:,".-
F,m.Zaharia. C.Buraga. Cercetdri ttrheologice de xrpru.folci ln comunele DiineSti, Rebric'ea Si 40 Pietrooseii t
Tiictrttt, ActaMM. l. 197 9. p.246, ltg.3 I I .
Fl , Prcdr- \' D -:
25 Dumbrava (com.Ciurea, jud.laqi). 41 Piscul Cr'l-'-i
S.Sanie. $.Sanic, Cerceldrile arheologic'e de lo Duntbt"ctt'tt (t'ottr.Ciureo..iud.l(tSi).Cerlsl. l-.Contrr rtr. ,---
S.N., IV 1973.p.ti6-90,fig. I3-l5:S.Sanic. Plosticrt. p. I78. Itll.I87. ciu,jutl.l.;. -:.:
26 Eni.sala (ud.Tulcea). 42 Poicut I,irid.C
G.Simion. Les Gdtes de la Dobroudjo septcntrionale tlu L'l'au ler siicle ot n.i .l-hraco- Z.Szekeiy.. r : -.

L)acica. l. 197 6, p. I 55- I 56.

43 Poiantt lct:
27 Fed e,s ti (cor-n.$uletea, jud.Vaslui). R.\'ulpc.,.t..-:'
G.Coman, op cit .p.253.255. fig. l/4 5i l/7. XII. 19-rl.: li
IV(l9l--l-j-
28 G ov ora-sar (com. M ihdieqti, jtrd.VAlcea). SCI\.l. l.r:"
Poiarr;. C:: :'..
Ch.l. Petre-Got,ora. Descoperiri arheologice din epocu.fierttlui in.jud.lZft'ea. \latcrialc. IX.
1970, p.477. fig.l16. 44 Pctittrtu D:,,
-
Cih.Rich::. r-:,
29 Griidi; tea (ud. Braila).
V.Sirbu. Credinte Si practic'iJilnerare, religit.tase Si ntugit'e irt lunreu geto-dot'ilor. Oaltrli. Ot Pn1r,t'1',;';. r: .
1993,p.113-114,124. C.Bc1dir.-t:r.'.
1 990-:: l 9vj.
30 H anska (r.laloven i, R.Moldova).
E.A.Rikrran. I.T.Niculitar" ()etskoe poselenie llonska. ,,lrheologiceskie isslelr.ttttnif o v ,\lrtl- 46 Pope5ri tc:':
daviiv l98tg. Chi;indu. 1985. p.123. lig.6.7; I.-l'.Niculitir. o7t.cit.-p.l r-2. lt.\'ulpc..!.:," .
3 I H orga (corn.Epr-rren i, jud. Vas I u i). 47 RLiL'.itLiii i j'-.:
G.Coman, op.c it.. p.253-25'1. fig. I /9. VCapitli:r-. '"
VCipitr:r... : '
32 HuS i-C ot'ni (j ud. Vaslu i). Rticittitr ,.:..; :.
S.Teodor. A$e:.tresgeto-ducicddclalluSi-('orni.'l-hraco-l)acica. II. 198 1.p.187. lig.32/l-'1
48 Sttntitrti,;i, ' .

5i 33/2-3.
C.Beldtrt-,:::. :'
33 Lukas ovka (r.Orhei, R.Moldova).
49 SighiSc.,,u'.,,-:.
G.t].Fedorov. Re:ultalele;i problcmele ltrinc'ipttle olc c:ercettirilrtr urlteolttgit'e din sutl' l.H.Cri;li, -'.',
yeslrrl(r'.R.5'.5'. re.fbritoarelaprimtrl ntileniuol trei ruxtstra. SCIV. 10.2. 1959.p.371.
50 Sprc)nc'.'i:-;: -;
34 ltlurcaIud.Salaj). C.Preda. - (..
v.Lucdccl, i\Iu:eul de istorie Lttl,:iu la 25 tle ani. r\ctaN4l). 1.1977- p 29.
siarli pl.VII/l; 1986. P -r---:', ,
S.t)umitraqcu. V.l,uchce l. (-el(tleu tlutic'tt cla lu ,\lorc'o.p.22.
5lS/rincc,'t;r;,,,
3 5 NtdluStem (ud.VaslLri). Figurine r'.: .: :
(l.Corrran. op t' it. " p.25 5. t1g. I 13.
52.Sc/rer.r (_iu:.S
36 Mascduli (R. Moldova). (lr.Foit..i.'.--:',
I.T.N- iculitii. op. t i t . p.l 05. 1\9.21 13. 1969. p.-::. . -'
37 MoreSti (com.Ungheni. jud.Mureq). 53 7rli,scri (-1Lil.S
1.1 I.Crigan. Ce raruico. pl.XLl/6.
l\4.lvlacrea. I :
!

Capitolul l. FONTES ARCHAEALOGICI 43

38 Murgeni ( ud.Vaslui).
C.Coman, op.cit., p.255,fig. l/1,3.

39 Ocnila (ud.Vdlcea).
D. Berciu. Buri dova, p.89-93.

40 P ie troas e/e (Gruiu-Ddri i, jud. Buz5u).

Fl. Preda. V.Dupoi. op. c it., p.7 8, l1g. I .

41 Piscul Criisani (corn.Balaciu, jud.lalomila).

N.Conovici, Citevafigttrine antropomorJb getice descoperite lu Piscul Crdsani (com.Bolo-
j ud. I a I ont i/a/, SCIVA, 25. 2. 197 4. p.295-3 0 I .
c i u,

42 Poian (ud.Covasna).
Z.Szikely. op.c it.. p.235. fig.3.

43 P oiana (com.N icoregti, jud.Galali).

R.Vulpe, Figurinele magice de la Poiana Ei captit'ii de pe re lie.furile de la ldam (]1ui. AnD.
XII, 193 l. p.257-262: R. qi Ec.Vulpe" LesJbuilles cle ]'ctionu. cumpagne de 1927. Dacia. Ill-
lY (1927-1932) 1933, p.350. ttg.99. 129; R.Vulpe. $antierul ttrlrcologic Poiona, jud. lbarci.
SCIV 3, 1952,p.201,1ig. l4: C.M.T'ntulca gi D.Vicr)veanu. Depo:itul de piese tle ctrlt de lu
Poiana. Cerlst. IV 1973, p.143-150.

44 Poictna - DulceSti (ud.Nearng).

Gh.Bichir, Cultura corpicd, p.136. tig.l5 l/1.

45 P olovragi (ud.Gorj).
Cl.Beldinran. Noi piese cerantice <le plasticii din Dociu preromunit. Cumidava. XV-XIX.
1990-1991.p.22.

46 P opeS ti (com. M ihdi leqti, j ud. I I fov).

R.Vulpe. $antierul arhcologic PopeSti. Matcrialc. III. 1957. p.21 l. fig.23.

4l Rdc iit iitr ( ud. Baciu).

VCdpitanuqi V.tJrsachi. OnoucicettituiedocictipevuleuSirt'tulrti.Clarpica. III. 1969. 11g.32;
V.Cipitanu. Principalele re:ultate ole stiltriturilor u-lrcologice in aSe:orcu geto-duc.icd cle lLt
Rdctitdu (iud.llacdu). Carpica. VIII. 1976. p.1()-72.

48 Sanr iru b ua ( ud. Hargh ita).

C.Bcldiman. op cil.

49 Si ghi Sctara ( ud. Mureg).

l.l LCrigan Ce ramica. p.243. n.917 .

50 Spranc enala (i ud.Olt)

C.Preda. Oeto-dacii din ba:inul inJ'erior ol Oltului. Dayo tle lu Sprtincenota. IlucurcSti.
1986. p.37-38, ti9.5117.5517 .

5 I S t ance St i (com. I\,1. E,rn inescu,.j ud. Botogani).

Figurinc antroporrorle. Inlbrrnatii dc la rcgrctatuI A.C. Irlorcscu.

52 $c he ia (ud. SLrceava).
Gr.Foit. A;e:areadacicdde laSiliSteo$cheii (sec'll-11lc.n..t. Studiili nratr-riale. Suceava. l"
1969, p.33. f rg.8; iden. $antierul orheologic Sucettu. Mate rialc. IX. 1970. p.396. lr-u. 12.

53 Tilisca (ud.Sibiu).
M.Macrea. O.Floca, N.Lupu, Cetoti dacice. p.37. 1ig. 15.
 DIN ISTOHIA CULTURII $I NELIGIEI GETO-DACICE Capitolul l. FONTES ::
54 Tino,su (lud. Prahova). urmele unor inuebLl
R. qi }rc.Vulpc. l.es./builles tle I'ino.sul- l)acia- I- l9lJ' n lo(') i. Pl. XV/1a. 1b. l- l
5 5 Ti.s e S t i (iud. BacIu).
A.Ni1u. 5i M.ZarnoStcltttu..\ortdoiul tlin cttirltritt tlLttit'i tlt' ltr 7r.rr',rti. \'1a1criltlc" V I. I 95().
p.379" lig.1/5.

5 6 Zi m n ic' e tt (i ud.Teleorrnan).
A.D.Alcxandrcscu. Lr netntpo!e glle tlt' linrrrrt't'rr- [)acia' N S .. \\l\. l'/X{,. n. l{r-l. llr.i.'.
5. p.l ()6. lig. 57.

5J Zvortis te a ( ud.Suceava).
N4.lgnat. I'cstigiile Saeto-do( icc tle ltt /t ttrt"tlttr .si setttrti.fiL'ttlitt lrtt Sut.lir l. X. l(/X.1. f.-ll'{7-
388. fig.l/3 t"...
i

'sj! -

I B I a, . Reprez.enttiri antropomorf'e. Lipsa unor insc.riplii lapi'Jare. raritatca a

marilor g.lolumepte $i a unor c[arc irnagini cultLtalc, atl detcrlllinat aniplil'icarca

insernndtaliiacordate interpretdrii reprezentdrilor cle pe tlncle procluse ale tore tl- 1

ticii, de pe nronede gia plasticii.

in uliimLrldeceniu au fost publicaie relativ Ilunteroase ligtrrirlc lilllroi"rtltll.tlrf'c.;i
zoolxorfe8.l, unele ilsolite dc interesutlte cornentarii. Ntttttartrl piescior inca irledite
este $i el important. dar cl intre elc o rlarlc ne-au tost acccsi[riic. ilstitl ci pLrtclll
mentiona existenta lor, sd le utilizdrrl irr clasillcarile propuse'
Statuete lucrate din cliverse materiale reprezclttend divirrititi atltrtlpotrlorl-c sau
zoontorf'e. sirnbcluri alc protectiei dir.initltilor'. a inf'lLrelttei tutelare a striinto;ilor
asspra descencleplilor, siinboluri ale Ltnei pute-ri nragicc aducartoare de ploi firtili-
zanie etc. au fost geuit. in agezarile preistorice clin diferitc ctltllitleilte. cl 5i pe tcri-
Iorittl patri. i lt,rfl:lrrqr.
Figurineie asupri,. cirrora prczelttanr unele consi(leralii. cottlitlLtir. a;irtlar- irl
spaliJ carpato-daiubian. traditiilc urici plasticictr ttrnctiiirl gerlcral ttrasico-cttiitt-
ale qi cu realizdri artistice renrarcabile. Clasiilcarea tipologica a ligLrriirelor geto-
dacice poate facilita unele cotlstatilri.
Tip A Irigurinele paralelipipeciicc. circptunghiulare iit seclitrrlc. clescope rite la
Curteniss 6ui.l,'aslui.y'alcatuiesc cleocamdata ulr grup r.litic itt plastica gcto-dacici.
La partea iiiperioara..pe sLrpraf-eicle Iaiurilor nrari au schilatc prin incizii sau irl re- i4;
-.
.-"-t'',
lief, posibil prin irrprirnarea cu poar'lsoanc irr pasla crudi^ chiptrri sait elctnetlte ale
fizionomiei umape iar parlea inf'erioari are supralata liszl. l\ lc cottsi.lcra cloar pie-
se cu clecor altropom3rf cu vreo firnclionalitate oarecarc (c'r. ln riizboaieie
dc {e-
stit) cste nc.justificat clciele nu au cllritcteristicilr-- tehnice ilcccsale ;i nu piistr.raza

8r St4rra. p.40-43.
,*M.Girritrttas"TlrcGotl,ycnd()o,ltlt,.sstsol Olri l)rroltt'. [.o,sAtiqclcs. l9fJ: ,\.]\i1rl" llt'1trt:t'n-
p
tdri arttroltttntorJb iit dt:c'ortt! ltittslit'Ltl cerQnti(ii tle sttl ( ttLttl(tti.'1. S('lV' l8''1' l9(r7' 55? 5i
urrn.: idcnr. tlepie:entiriLtmunepa L'?runtiL.t('ri.7;ilirrctttititn.\lttldrn'ct. SCiV- 19. l. l96li- p -ll{7-

t).N4onah. lr'tustiiuantroTtontor:fdactt!ttrrii(-u('titt-,ni-ltil)o/ir'. 1)ia1r'a-Ncarrr1.

l9i)7.
EsC.lconomu. DlcowcrLc:s rdccnte:s rlatts I ilublis.;tritcnt httilslttltit'tt lonlil de ('ttt'tt'ni (dl1t.,le
L'asluit. Dacia, r.r-.S.. xxill. 1979. p. llti" ti9. lig.7 ;i p.90. lig l0i lt. i- -i
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 45

urmele unorintrcbuinlari. Pot fi insa aseminatc cu..hcmtele grece$ti" (Pl. XIV/l-

3; Pl. XV/la ;Lb.2,3a, 3b, 3c).

til i- ..,

I r.' l
I l:
ji1 I

Fi
lt
1,ll
I

,'|
,1
i,i
b

3a
P]-ANSA XIV: Curteni (cont.Oltcrrc$1i- jud.Vaslrri): ll{turire rtntroi.rotnorlc (apLrd C.Icortorntt)
[-
ir -;_a j
DIN ISTORIA CULTURII RELIGIEI GETO-DACICL =F

,--.- .
Ia

fffi
,y]%lfu9,
tjMw
:i;>ff"'""-{;
','"r Ja
.f ;ht
&:{ { &-
{r; d4,** iru
"-.&,:t
;:'
"us
4b

.{ tj

Jil -)L

la: Curtcni{lir. lh. lb. ie) ti f)unrbrava

PLAN$A XV: Irigurine antroponrorlc
(1a.4b, 5).

Figurinele tipl prilllr-o piesl"t ctt collltlrtllah'eoial al fetci ctl

sLrnt reprezc-lltilt,j
treiafArrcituri circulare carc stlgerelrz;l ochii$i gure. I'c ctttctltitalcit contlrrtiltt
i

pirifor.n al capuiui sunt dispuse iinletric clotlA coarnc asclll[il]dloal'c rlllol raze'
IrOr-
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 47

ma $i maniera de redare a fetei, coanrele, pot fi regisite in imaginea zeilor cu coar-

ne de ex. a zeului cellic Cernunnos. a1a curn apare pe garnitura de pafta de la Po-
pe;ti86 (Pl. XIV/la; Pl. XV/2). Figurinele de la Curteni sunt insd, cel pLr!in dupl
datele publicate de descoperitor, anterioare prezen{ei cellilor astlel ci analogiile
trebuie clutate in arta rnajord gi ntinori greacS.

'T>
ri a'-..\
..\
4
.i: ') i ' ttr"'l
'- -,5'/

:1 rAy'
.l

)
I -r
I
\/v/ Itr rJ

,-r ,|,
,' i. t,.),
\. 'l

\.ii':
\, i
I i.l <l
1\ l-U',-:l
;;i/:1
!,I
: ' .;:l
(\,.
''i ,
,.;:i.'
t.)
t ;z'
\ :.
t
\ ' t', ', ,,i l.'-H<.:'r--.1
I

,)
.')

'irr :J
6 \u\
.l "/ 7

Ir
\
Lr'
,,\
i'
I
,-<r,\

i..-;J-i:j
tt l0
Pi.AN$.,\ XVI: Irigurinc l:irtropornorle tlcscopcritc ia: I Ilanskll 1r.lu)cir:tti. Ii.l\"!oltlorlr)(ltntrrl I.l.
Nii:ulitir): 2 Durnbrava: J Poiana: 4. 7 Bucureqti: 5 ( ristr;ti (corn.llriie;ti..juti.inli)1lpLr
V.Chirica qi lvl.Ianasachi): 6, 8. l0 liuneqti (corrr.i)Lrncsli .,\r cit51r. .iirr.i.Virslui)lairrrr.i V.[]azar-
ciuc): 9 - Budureasca (colr.Flinlancic..iuti.i'rirliorit)(itpltr.l I .l'r'tritt. V.i)trpot;.

86 R.V ulpc",lar I i c r u I o r lt t rt I og i c !' ope ;

t I i i t .,\ Ii it t1 I I c ; r i t'i ;.!. ll tt( tt| L' I I i ). \"llIr.'r'i;r Ii. I I I. I'l5 7
p.2-l:1. fig. )3: inJro" p.ti3 5i I'l.XLVilli5.
l-

Capitolul l. FONTES A
DtN tsToRtA CULTURII sl REL\GIEt GETO'DAC|CE
F7. Figurina de
Separec6megterulaintenlionatsdreprezintedou6personaje,cdteunulpefie-pe schilate prin sem ice
Oint* supraielele mari ai. para\e\\p\pedu\ur: cea descrtsf, rnai sus q\ o a\ta perfora{ie longitudir
la par-
fafa opusd la iare este inlz1iqatadoar podoaba capilara. $dn!uirea mediani
"ur"
tea superioard accentueari i.prrur"r. Rt n deci ttna dintre rarele
figurine duble.
celei c.unoscute prin
il;;tiirn UarUut qi o femeie intr-o ipostazd asertrdrrdtoare
,,S[rutul" brAncuqian. pe o supra-
A1. Figurine asemdndtoare ca fonndtipLrlui A,dar cr.r figurd umatlS
fa!d,iar p! futu opusd un personaj qezAnd la care se disting torsul 9i mdinile alitura-
te (Pl. XIV/3; XV/3a,3b,3c).
'12.
Figurine asemAnito are caforrnd tipului A, dar cu unele detalii anatomice,
l..a# prii semicercuri. Piesa se afld intr-o stare de conservare precard (Pl. XIV/2;
>iVli", f Ul Figurinele tip A pot fi datate in sec.VI-V i.e.n. De menfionat cd unele
piese au alituride imagini 9i unele insemndri (Pl' XVI-A/4-7b)'
' iiput B este ilustrit de figurine carac.teristice prin forma.rotundd a capului qi
r.fritJt.u unor detalii ale fizi6nomiei, ochii mici, cercuri incizate' nasulin relief'
printr-o
i;; g;;; o micd alveolare. Fruntea este despar{ita de podoaba capilarl
""
incizie circulard care ar putea eventual sugera o diadema. Brafele 9i picioarele sunt
E'xernplarele
,.Out" prin protuberanle ungh^iulare. Aceste figr-rrine au indicatsexul.
de la Siancegti (ud.Boio$anils7 ar putea fi datate in secolele V-lV
i-e.n.
iiput C cupiinAe figurinele cu capul r-rgor aq.latizat. gAt.l egal ca l51ime clr trtrn--
chiul, bralel. gipi.louftle de forma unor protJberante ungltiulare. nasul in relief,
--
ochii qi gura indicali prin ad6ncituri circulare (Pl' XVI/l)'
er,.nlplurul descr'is, provenind de la Hanska (r.laloveni, R'Moldova) a fost des-
coperir in complexe datate in secolele IV-lll'i'e'n88'
Tipul D este reprezentat de figurine caracterizate prin: capul rottrn"iit la extrenli-
tAti;; baza de mdiimea trunchiLilui, ochii doud alveole ctr co.tur de elips[, prottt- nasul
prf"r"ir"ri, glura adAnciti, trunchiul loarte scttrt. picioarele redate prin mici
beranfe unghir:lare (Pl. XVll/l )'
bupa clmple*eie arheologice in cal9 au fost descoperite - Stdnceqti8e 9i IItrgi-
Cornieb -, sunt databile in s9colele IV-lll i'e'n'
Tip E. 'Iipul acesta este reprezentat printr-o figurina acefala de fortri trorlcol.li-
cd terminatd cu protuberanle unghiulaie drept picioare 5i
perforare longitudinala
databile in secolele lV-lll
ipf . iVffl3l. A iost descoperitdTrnpreurri
cr-i materiale
i.e.n.9l.
Tip F. Figurinade formdtronconic6, cr-r ochii 9i nasul re.date prin semtcercurt
incizite iar ilainile'prin mici protuberanle unghiulare' De la ba.za ugor alveolata
i;;.d" periora{ie f"rgitrJirrfl care cor.riirrua!e rlijloculcorpttluifigLrrineie2 (Pl'
xvl/8).
87 lnformatie de la colegul A.C. Floresctr' P1-.\\s..\ \\
s8 Inibrma{ie do la colega Silvia l-codor' A.7a.7bi.
8e lnlbrmalie dc la colegul A.C. F lorcscu.
'l-lrmco-Dacica. lll Itt7. lig.32i4
e0
S.'['eoc1or, lI e:area getg-tlttcic'it de la ]luSi-Corni.
e\ Ibident.
P. I ti7. fig.32l3.
F_.. Acest tir :=
e2v.v. Bazarciuc.celarea ducic'dde !u Bttne.yti, l)aulul Bobultii..jud.I:asiur. tuat[ cottca\ ]:.1:. tr
tulcea, 1980, P. I 76. Iig. I 5.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOcICt

F7. Figurind de formd troncon-icd, rotunjitd la partea superioard. cu detalii

schilate prin semicercuri incizate. in ansamblu, figurina previzuta de asemeni cu
perfora{ie longitudinalS, are aspect phalliform (Pl. XVI/6).

PLAN$A XVI-A: Fieurinc dc Ia Dumbrava (la. lb. lc.3). Poiana (2a.2b) 9i Curteni iJ..51.5h.
5.7a.7b).

Fr. Acest tip de figurind este caracterizatd prin lorrna aproape conicd cu accen-
tuati concavitate a bazei Ei perfbratie longituclinali (Pl. XVIi l0).
 DIN ISTORIA CULTURII $I BELIGIEI GETO.DACICE Capitolul /. FOtvliS -:

Tip G incluo. ...

chiLriui lat;i recl::
protuberante rin E' . --

Piesele apart,:. -.:

G7 cuprinde:'-,
lii ale fiziononi; . .

\\'ll,'6).
G. include i.-.:
.';. capul ingus:. :r -- .
\\'llr-1).
-/>:r-
\r'/ Tip H este r.::..
\ I l"l
zi i'.
)1 . mainilor.tant-r .:.::
--1 ,. . :::.\'- ,rngitudinaliPl it,"
ilir.
{',E- j\ Tip I. Se irr,p.:'=
{
1
: :-.LrluiG. des;.r:-:
'1
o r--19)r :i cLr picioarel: .:-.:
I
,{
t\
liI
t -
-____ .J
l\/ -_
ct:t..
fi
Figurincle

,{€}* /",};'\ /..

1) Tipui I. Figu: ',
I, i,
!i
L
'a-,
)
-;;Iangular': r::'::-
l^ tl
[,
1

] ,' (( ::,.Iuberalrte L.:r_-

\ .r',:l !'t-*rr.
:+\,i I /\'
t\t' \ . .:eori ahia :Lr-r;:.:.;
{) '\-/' .- :;LrlClisani : '

10 il .iaA c\ cnii,r.rl s,.-.:

-';-;,.,ti ai tiltrrr a ii ::

t'\ r.o ' .:,)

fr'|"
I]
*
il
*''-" \,
I

i.r
I
,ri'-
t, \l
i i^i, I

tl
$r
i., I[.,'
il t2

pt.A|1$AXVII:Iir.urinespllrrpprporl,rdc:,r(,pcl
'f,.;, rtt'll: 1.3.8 I{u1i-{-iornii.lLid.VlsiLri)(ripirdS. I-c' '
2' Znu.lstei .l-7 llhitcrri lctrrt.('tirirlcni- ir:11.irr;iJ{llru.j .\
1jr-r,l.SLrrcurrr)lirpurl \l lLrn,ri|:
t.is:,1,i):9. l"$ -'Berl;le9ti ..SiLrrza:'irptrti iil['onranl: !{-} L};-inesii {.itrti \rris;lLri}(lri'Lrii l: "':d.|lIir' ':
i.il,.rrrig.l: I t Iturgeii.^(iura []Lrior::rrri" i.iLrd.Va,;lui): !2-1.1 Ftrf r:9ti (t:c'l.l7Lt)tl*rr .;u'i.\/a:i l
..('ctatuia" 1i ..it cccrl" ( apiril ( i.C'orla,r ).

Cele trei IigLirine avfriicj cotltun iirorlLriorigiirlrliic rcdltt''; ii tlclltiiiior ie lri lir.r
lbst clescoperite ?n cetatea !,.t3-r-1{}(tirl ilc ia []lir-ir'y{i-l)critrl iioirLlii.ri Si 5rilii rliltall
cLr materiaie din sr--coiele IV-itri i.e.n."l.

"t/f i,/1.rr1. p lhl{

 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT 51

Tip G include figurinele plate, avdnd capul mic irr raport cu dirnensiunile trun-
chiului Iat gi rectangular in sec{iune. MAinile qi picioarele sunt redate prin mici
protuberanfe unghiulare (Pl. XVI I/5).
Piesele aparfin secolelor III-ll i.e.n.ea.
G, cuprinde figurine asemdndtoare tipului G fa!5 de care au in plus unele deta-
lii ale fizionorniei, fiind prevdzute de asernenea cu o perforalie longitudinalee5 (Pl.
xvtr/6).
G, include figurine care au bratele. trurnchir:l gi picioarele aserndnltoare tipului
G, capul ingust, modelat direct pe trunchi gi ochii adAnciti cu contur de elipsleii (Pl.
xYltl4).
Tip H este reprezentat de o figurinl (acefala?) cu redarea naturalisti a corpului
gi m6inilor, terminat cu protuberanle unghiLrlare drept picioare. Fiuurina, perloratl
longitudinal (Pl. XVII/2) este datatl de descoperitor in secolul lll i.e.n.e7.
Tip I. Se impune, de asemenea, a fi amintite figurinele de brorrz. aser.ndndtoare
tipului G, descoperite la Lukagovktres qi Ddne;tiee, tip de figurine in pozitie gez6n-
da cu picioarele incrucigate, in ,,pozitie de Budha"l00. (pl.XVII/10).

.Figurinele din secolele II i.e.n.-ll e.n. prezintd giele o rnare diversitate tipologi-
.
"5101
Tipul L Figtrrine caracterizate prin: forrra conicd a capLrluigi gdtLrlui;corpLrl
rectangular; redarea schematici gi incomplcti a bra{elor;i picioalelor prin ntici
protuberanfe r"rnghiulare sau rotunjite. Aite dctalii anatorlice sau f-izionornicc sLrnt
Itneori abia sugerate, alteori lipsesc. Excmplaruldescris (in. 3.87 crr) provine cle la
Piscul Crdsani (com.Balaciu, jud.lalolnita)1"2. F'ornra conicir a pirtiisupeririarc ar
putea eventual sugera o bonetd de tipul celor plrrtate de uncle popLrlatii iraniene. de
preoti ai unorculte influentate de religia iraniarral0i saLl cLtnr apar la Geniu.t ('trctrl-

ea
S.'l cor.lor. op. c i t.. p. I 87. {19.3212.
e5Y.Zirra. !-ocuiri tlin a tloua epocit uJtenrltri in nrtrtl-t'c.stirl lilLntirttiai.
St(-onr Sutu Nlarc. IV.
l9ti0. p.47^ pl. XII/3 qi t.lV/1.
'16A.l,1rszl6" rlse:area tlato-ge ticiide la LJiitcni (.te t.tl'-tli.t,.n.r.,\rirMolrl. VJ. 196!). p lt5.
lig. 19.
e7
M.lgnat. op c i t.. p.387 -388. 1ig. I /3.
')E(i.ll. lrcdorov. Re:ultctele Si prohlcntcle ltrint'ipu!e ole tartLtirilot ttrltL,olr4:ite tlirr:tttl-t't,s-
tul {'tR5'"\re/iritoareloprinul ntileniuul ert,i noostrc.SCIV. 10.2. 1959.p..}71.
e" [:tn.Zaharia.
C.Buraga. ('ert'eliiri urlu,o!ogit't, (lr .\ttl)r'uf;tt;t iti t,,tttltrtir!tt l)ittt,,rti. l]t,hrltt,tt.li
'l'ocutct.
Aclal\{1r4. I. 1979. p.216. lig.3i 1 .

1'r0Ci'. S.Sanic, {lnt!lor urrepigrt(t'u rcprL':L,rilur(,(r tr:tt,!L.liviriitti/ir.'i.lto.trjittartc. AIL,\. XXI.

i98-1. p.36,1-365 ([iin lnsthri.liloser,lltitr'luit lleliL,.f'.l'{)n.\trcitiot'rt. (icrrrania^ 65. 1987. l. p.215-
?1i I
l{rl [)coareceintr-tilt slt.tdiu an'rcriorasrrpla liu.irrirrcirirdin scr:.lli.rr.rr. IIc.n.. /'1r-r,.:1ir.,r. tiIrrrilc
sulll n(l1a1.e cLr cilic rolnane. anr parstrat atclrslli lurnrir pcntfu cai cu lr lir:t,l:iu lrrltrlti;rlli rlc rritiicoli:l:i

ciu..jtrtt lalontila). SCIVA. 25. 2. 1971" p 295-..:0I .

if)l N'l.llrlstot
\cv...inlitlntrju tlakctnrtit'ttrt.jtt.jit'rtltis ttu.pt,1i liosil. !. S1.l'ctcisirLir':r. i(rll. n. i-iS:
Ii.Kl:ngcl..l.t.'riuuntiquo.l-cipzig. l97l p.7)li lll.{)rrsr !i:l rltbr;rr:licoricriiirut! ncr5{)!ririLrl cr!r'o
sacrillcii bcrbccul in intap.inile inl.iti;atc yrc rrhlirz;rrclc coiliriui rlc lir ( o1rl.'r'ie:ti. {'l' !).ilrrci u. it.ttt.
p.tl0. fr,r.57.58
 DIN ISTORIA CULTUHII RELIGIEI GETO-DACICE

latus celtic. Figurinele de acest tip sunt datate in secolul al ll-lea i.e.n.l0a 9i nu au Tipul lI F.=-: -
l-t.1,: - = --- -

fostdescoperite p6ndin prezentin complexele din secolrtl I e.rr. (Pl. XVlll/ll).

- -.
-r-.rr r " tr--_: _

:.
r1 f,f tl,
... :ll:ll .ril=: -;
-'--rlf-,--

ffi d'h id
ffi& ' /F4J3 ,

_.--tr-\
/
!. A1 ., !5..
| .. \\
I[/t",\
I , .:\' I
l]\
lrl
I
I i:- i-:. '1
.\
i ..',.1
|i -t.rrr*..*' ,'.:i,i
'.1n
I .' I \ -i
Ir . .i; i\ .l
\ l \ ,./'l
\.1',./
\-/

i
1
i

,{
,.)
I

PLAN$A XVIII: Figurinc antrcpornorlc clcscoperilc la: I 5i l5 Duntirrava: 2-1- l4.- Poiana
1com.N'ic6rcgti,.jud.ialati); 5-10" Ricltiru (conr.llurgclli..iud.lllciru)(aptrd V.(liipitrrnrr): I l-13
iiscuI CrisaniiCrasani, conr.[]alaciu..irrd ialomi1r)(rpud N.Conor"rci)'
ai
r0'N.Conovici. pp.t'it.. t1g.l/3 5i 2/3
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

Tipul II. Figurine caracterizate prin: conturul circular al capetelor; prezenta

'unor
detalii ale fizionorniei, oblirrute prin incizii gi alveole: corpul rectangular;
bra{ele in forma unor protuberante cu extremitSlile Lrnghiulare: picioarele departa-
te. mai lungica latipul I. dar rirrAnind totugidisproporlionate lhtd de celelalte
pdr{iale corpului; indicarea altor detalii anatorlice, adeseori gia sexului. F-igurine
de acesttip (in. 5-ll cm) au fost descoperite la Poianal05, PisculCrisanil06, Rarc6-
t5u (ud.Bacdu)107, Murgeni ,,Bozianu" (jud.Vaslui)108 c1c. ;i ele sunt fiecvente itt
multe agezdriale epociiclasice. TipLrl Il de figurine prezintl gi urre'le variante (Pl.
xvrillr3).
Tiptrl II a. Figurine caracterizate prin forma circLrlari a pIrlii supc'rioare a cepe-
telor care au cdtre bazd ldlirnea trunchiului, ochii lenticulari oblirrLrli prin doud al-
veole. extremitAtile brafelor gipicioarelor roturljiter0e (Pl. XVIlli5-10).
II a,.Figurine identice cu cele descrise Ia varianta arrterioari dar cu bralele gi
picioarele scurte gi terminate unghiularll0.
Tipul trl b. Figurine cu capete rotunde gi picioarele foarte cleplrtatc cLl e.rtrerni-
t51ile unghiulare intoarse semicircularII l.
Tipul ll c. Piese asemindtoare cu cele grupate la tip II dar previzute cu un canal
care strdbate longitLrdinal intreaga figurirralll. S-a atinrnt cii perforarea longitucii-
nald a figurinelor s-ar fi efectuat din necesitdli tehnice care ar avea in vedere usca-
rea uniformd gi preint6mpinarea fisurarii pieselor in tirnpul arderiilli. Realizarea
unor reuqite figurine IErd a utiliza acest procedeu gi cele doud figurine zoomorf-e de
la Dumbravall4 cu perforarea incomplet.l. in fapt lScaguri pentrr-r montarea unor
tije de susfinere, indicd scopul real al acestei opera{iurri. $anfLrirea practicatd irr
corpul figurinei este cunoscntS. cum s-a amintit. gi la figurinele din secolele prece-
dente (Pl. XVI/5 ; XIX/5).
Tipul II cl. Figurine asemlndtoare cu cele de tip II dar cu capul gi gAtul nedife-
ren{iate, aproape dreptunghiulare in secfiune, cu baza mai ingustd dec6t trunchiul
figurineil ls.
Tipul III. Grupeazl figurine la care trunchiul cu nrarginile drepte apare in pre-
lungirea nediferen(iata a gAtului gi capului cr"r rnarginea superioarir circulari. Unele

I0sR.qi Ec.Vulpe.Les./buillesdePoionu'catnpognede1927.Dacia. Ill-lV(1927-1932)"p.350.

fig.l29ll L

r06N. Conovici. op.cit.. fig. l/3 qi 2/3.

r07 V.Cdpitanu, Principalele re:ullate ale sdpdturilor arheologit'e in ose:ureu geto-tlocicd de la
Rcicdtdu (jud.Bacdu). Carpica. VIII. 1976. lig.19/l 9i 3.
r0E(l.Coman. Figurine ontropomorfe geto-dttcice descoperile in judetul I'a.sftri. SCIVA.28.2.
t977. p.255, fig. I /1,3.
r0e R.
;i Ec.Vulpe, op.cit., p.350, f ig. 12912: Poiana. sapituri el'ectuatc in anu I 1968. Malcriale ve-
zulc gra{ie bundvoinlei colegei Silvia Tcodor.
rr0l.H.Crigan, Ceramica. pl. XLI/6, ligurina dc la Morcpti; C.M.'fitulca 5i D.Vicovcanu. DeTto-
zitul de piese de cult de la Poiona. Cerlst. IV, 1973. p. I46, fig.2.
rrlV.Luchcel, Mu:eul deistorieSiartiiZaliultr2-5de ari.Aclalvl[). 1.1971. p.29.pl.VII/l;
S.Dumitrapcu, V.Lucicel, Cetalea dacicd de la ,\1urctt,7-allu. l9'74.p.22. ltg.26-27..
I r2
R. $i Ec. Y ulpe, op.cit., fig.991 l.
1 I 3
C.M. Tatulea 5i D.Vicovcanu, op. c it., p.l 15. n.l 6.
I ra
S.Sanie, $.Sanie, op. cir., Cerlst. IV. I 973. p.tl6. 1lg. I 4/ I a.b: 2 a.b.c.
rrsR. pi Ec.Vulpe,op.cit..{rg.l2913: V.Clirpitanu. o1t.cit..1\9.4914: C.Conran. op.cir.,l1g.lll.
54 DIN ISTORIA CULTURII €I RELIGIEI GETO.DACICE

figurine de acest tip au ochii reda{i prin imptrnsattrri sau alveole 9i nasttl printr-o
pr?iuberanla iar la cAteva exemplare sttttt itrdicate 9i alte detalii.anatomice' Fi.g-uri-
ieie tip Illiuntfrecvente in sec. I gi ll e-n.rr6. O figirrind de laPisculCrlsanirrT are
p. .r.it.t o incizie cruciformd, probabil ctr setrnifica{ie cosrnica (Pl' XVIII/12)'
' vaiianra III a. Figttrin e cu marginea superioard circtrlard, captrl gi gAtLrl nedif e-
al-
renfiate, prelungindu--se prirr trunchiul, trapezoidal itr plarl. Baza figurinei are o
veolare'median-a, astfel ca picioarele apar ca dou[ mici protuberanfe' CAteva figu-
rine au irrdicate gi unele deialii fizionomice 9i anatomicell8'
III a,.Figuriire asernAnltoare tipului Ill a, dar strdbdttrte de trn qan{ longitudi-
19.
nall
cu marginea superioard aplatizata, trunchitrl trapezoidal irr plarr
III b. Figurine
cu sau liraiedarea unor d"etaliianatonrice sau fizionomicei20lPl. XVII/9)
III c. Figurine cu marginea circularS, trunchiul aproape rectangular 9i picioa--
rele cilindiice. capul gi glatul, a$a curn se observd ntai ales in profil. acopera
3/5
Ol, i"aiti*"a pieseirzi'Sirnt schilate 9i unele detalii ale fizionorniei (Pl. XVI-A/3:
.4
XVIII/15;XXI/1a, 1b).
III tt.iigurine la care trunchiul, trapezoidal in plan,.{zrd indicarea brafelor' cotl-
tinUd formi conicl a gatului gi capului. intreaga figurina are aspectul
unei fittnze'
prin uqoara alreolure-de iu ,,',i.ifo.i,f bazei sunt-maiinLrlt sugerate picioarelel22'
Tipul IV este ilustrat pririfigurine cu margirrea sttperioard circttlar5' trunchiul
pe direclia pi-
scurt gi ingust cu laturile drepte sau ugor ullgliitrlare care se ldrgesc
.iour"lor. ilult departate,baiafigurinei avand o lalirrre aproximativ dubla fat6
de
partea ei superioarS. Datorita na-sului exagerat de mare, figurina privita in profil
;; ;; urp".t caricatural. Tipul acesta de figurind este printreceleetc.l2l' mai rdspindite
in secolele I-ll e.n. tapoiana, Cuciulata, i)urnbrava, Rdcatau Cele rnai
rnijlociigi rnicisub 4 cm. Un exemplar gasit
rnulte exemplare sunt de dimensiuni
in cursul sip-a.ttrrilor arheologice desfigurate itr anr'tl
intr-o locuin{a de suprafafd
1978 la Durnbrava, masoaia doar I ,6 crnl l+
1Pl. XYll2 XVI-A/ I a- I c: XVI ll/ I )'

Tipul v. cuprinde figurine care prezint[ unele asemSnari cu tipul FI. Ele. au as-
p."tuirnor-lumdtatide frgurine. dotir parlea inferioara, cu picioa-rele cilindrice' A-
I.,".r." pi6se gasite izoiatl25,considerdm cI ntt suft figurine fragrnentare, ci att
fost astfel confeclionate (Pl. XVll/12).
in anul
ll6 R.
!i Ec.Vulpe, op.cit..fig.l29l5; Poiana. figurinh inedit[ din sipaturile e fectuate
r 968.
I I 7
N.Conovici, op.c it., fig.l 12 Si 212.
rrs p. ,1 g..yu1 pe, op cit.'.t1g.99/2 qi alte ligurine de la Poiana 9i din diltrite_a;eziri.
,,s2{z6kely, Norinuniaiiieersi,lacuituregdro-dacedusud-estdelaTransyltanie"Thraco-
I)acica, l, 1916,-p.234,fig.3/3, figurina gasita la Anghelug'.ittd Covasna'
r20 G.Coman. op. cit., ftg-l I 5-6.
S. Sanie. $. Sanie. op. c it., p.88, tig. I 5/4'
I 1 I

r22 M.Turcu, Ceto-dacii. pl XXXV/2.

l23Gh.llichir, Asezdriioiirntrfaraoltului (sec.lli.e.n ltt e.n).StComSibiu' 1969"p'130'
$.Sanie. op.cit.,p.88. fig' l5/3 a,b;.V.
Cirpitanu' op cit ' fig 49/5'
-'- r:i
fig.4/2;i-Sanie,
lyul"riule inedite. ahate in colecJiile Muzeului de istoric Ia9i'
rzs 6 6o*6n, op.cit:..ltg.lil; figurina de la Poiana in colcctiilc Institutului de arheologic Iagi'
inv. ll- 1749.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

Tipul VI. Figurine apropiate prin dimensiuni,,forme, realizare artisticd, Lrneori

gi sursd de inspira{ie de plastica greco-elenisticd gi romarra. Figurine de acest tip,
intregi sau fragmentare, au fost descoperite la Poiana, Popegti, R[cdtdu etc. Ate-
/z-\ /l\ .- \
(::: "i i:,cI,'l
1.',1 .
\':" I
I r,,
t.l
J

l"
(' .. l',i./
\ / f,'t i
,,/.:\.'ri},
..,),
\:,'t ..1
/'L r"fl.
\i \
i",l
f'.t
"it..
\t... .,.1:
,' I
I
l

l':' ' 1" '-. .1J

I
l'.tr:
.,.,:':..,. ', )
,,..\ F.
t..
J

iirl,rrtu',
vr-
I .:,./
\
\', !1 \ ti1.1 i

[:\
/6-\
(irr':'::*)
It'-<.L\))
\\
2

1i\
\-*- '\.,
t\
t\
ii
iII ,]
Ir.
t..!\
/\
I\y .iA'.
\Uqg -^
1

.H- -h
r I" .:\
'-4:.:l
[,rl,
I\, i{lr/
;..'

\ .'/
\, ,t
iI ..' ... \\
1',.-'$
<:r'_ rr r.j. . \
\ lr /

Ii'.;,,r;' .- r''\, /
, ,.:
l\
(t
', l
'--l'-^-,/

PLAN$A XIX: Figurine antropomorfe dcscoperite la l-2 - Pietroasele-Gruiu Dirii (iud.Buz5u)

(apud F Preda, V.Dupoi); 3 - Bizdina (com.Calopar, jud.Doli)(apud C.M.Titulea); 4 - RicItIu
(apud V.Cdpitanu); 5 - 86rllleqti (com.Epureni,.lud.Vaslui)(apud G.Coman).

lierul ,,central'o de la Cdrlomanegti are piese mai numeroase (figurine alltropomor-

fe) care s-ar inscrie in aceastd categoriel26.

26
I
M.Babeq, Statue te le, p.319-37 2.
 DIN tsroRtA cuLTURll Qt HELIGIEt GETO-DACtcE

Tipul VII. Figurine caracterizate prin: capttlalungit;i rotunf it la extrernitili.

o.frliiigura indi-caliprin mici inciziisau alveole. nasttl proeminent.'lorsLtlare
pr"p"itiTrproximaiiv normale. MAinile sunt i.rprettnate pe piept iar picioarele
departate, dirp.,ra ca pentru pozilia gezincla. asenlitrdtgare itl aceastd
privintacrt
ut.'nguri,.1"toi incllse'in varianta II b. sunt utaiscttrte;i rottrniite la extremitati(Pl.
XiXTii. Aceste figurine sunt databile in secolele I i'e'n' - I e'tt'rl7'
la care rnii-
VII'1. Figurirte'av6nd fortra capului 9i trtrnch itrltri ca la tipul VII dar
nile ap'ar d;ar ca doud mici prot,ib"r.,i1".trrtghir-rlare. ia-r picioarele irr^preltrngirea
r28
u"rti"lf a a trunchiului (Pl. XiX/l;. Oardbile in secolele I i.e.n. - 1 .-'.,. .

Tipul VIII. Figurine avind aspectul rruui cilirtdrLt cu extrenritatea sttperioirri

rotul-iita gi cu raza sec(iulii circulare micgo.ratl citre partea irlcrioari flri a se
ter-
figtrrinei
mina'iotugi in forma unui con. Unele detalii analot-t-rice gi fiziotlornice ale
prin incizii ici alveole. Picioarele nedesplrlite Sunt sugerate doar
sunt reulirote 9i rn
A. ,,iO1i.r"u cilindrului cdtre baza. Este indicat sexLrl (Pl. XVIig). Figurine de acest
tip suni databile in secolele I i.e.n.-l e.tt.12e'
vlll t. Figurine apropiate ca form6 de.tiptrl vll dar cu ittdicarea nrai clarS a colltLl-
ruluifeiei qicu picioarele cilindrice probabil roturijite la extrerrriti!;rlo 1Pl' XVI/7)'
Tipul IX cuprinde figurine caracterizate prin: corpttlde formS aproape elipsoi-
dalf, c'u capul nedife."ntLt de trtip. avind irdicate prin alveole ,rrele
detalii ale fl-
partea i,ferioard este'rnaiirtgusti. Tip cle figurine care srtttt databile irr
iiono*i"i.
secolele I i.e.n. - 1 (Pl. XVI/4).
".n.r3r
feminina fragmentard, din care s-a pdstrat gAtul propor'{ionat
Tipul X. Figurina
gi torsul cu sAnf. Fard a pLrtea fi reinarcate alte detalii este clar[ redarea naturalis-
iut:z 1Pl. XVII/7). DatabilS in secolele Il-l i.e.n.

postulatd
utilizarea figurinelor ca amulete sa-u in practica rnagiei a fost dernult
giconfirmata prTn cateva descoperirilr3..Ctr'prilejul pLrbliclrii plasticiidescoperite
i;6r;b;a (jud.taqi), am avansat unele ipoteze in legitur.i Astf-el,cu alte posibile tirpc-
grtrpa-
iiiii ..rrincJtii ale unor tipuri la tipul IIl. remarcand aselltallareapecucele
6e figurine antropomo-rfe.l3r.
ctllloscu-
ie in clasificarea care am propus-o
i.t".up.t. umane de tip ,,phallic" atestate la cellii epocii romatlels5 le-atn conside-
r2i Fl.pretia, V.Dupoi, Figurine de ltil ttntrolttttrror-lb ge to'clucice tlescope rite itt ttse:oreo cle lo
P ietr oase le Qui. Bu:dti),Crisia. I X- I 91 9 -
p.1 1 -7 8' ltg'l I 2'
t:8 lbidem. p.78. tig l.t I
t2e I bide m,P.80, fig.3.
ro
G.Coman, op.cit., P.254.
I

r! M.Turcu, Cerc.emri privintl ctsezarea gelicti siJ'euclolit Iitttlttrrie de lu llrogudiru (1968-19691'

Bucureqti. VIII, 1971, P.55. lig.
I 12
A.Leszl6. op. c it., 119.19 I 5.
r3rJ.Ddchelette , tr,trruil.p,.198,806; R.Vulpc. f ipurinele.p.25tt-262;C.M''l'dttrlca' D'Vicovca-
nu. op.cit.,P.l48.
ri1 S.Sanie,
$.Sanie. op.c it., p.89.
r351. Dichelett".trtrnrrii,p.l06.A.Ross. PrtgunCehic.p.T4" fig.60. Faraalaccahstractiede c-
xistenta amulete lor in forrnd de plol/zr's'
 Capitolul I FONTES ARCHAEOLOGTCT 57

rat mdrturiiale existenfei unuicult phallic Ia daci, separat sau ca parte componeptd
a credintelor care alcdtuiesc cultele dionisiaco-sabaziace, eventiral a celoi rletro-
aceli6. cultele tracice sau traco-frigiene n-au i'ost straine religiei geto-dacice.
Considerdm de asemeni, cd cel putin o parte a figurinelor claiificate cle r-roi la
tipul IV caracterizate mai ales prin pozilia clepdrtatia picioarelor, sirrrt in fapt re-
prezentdri partiale, dar pctrs pro toto ale inraginii Cavaleruluitrac. Ipoteza noastri
este sprijinitl 9i de descoperirile izolate a unor figurine de bronz aie CavalerulLri
trac alteori ale calr-rlui sau nurnai ale calSretulr.riliT. De altfel, gi Ia statuetele cle
bronzcu reprezentarealui luppiter Dolic'hentts sunt gasiti adescjori separat taurii,
animalele simbol gi supofi, qi statr"rete le cu figura zeu I ir i.
.. Itaritateaintaginilorcultualeale('avalerttluitracinperioadaanterioardcuceri-
rii romane, la nord qi sud de Dundre, poate reperezenta un stacliu al cercetlriidupi
curl ea poate fi determinatd qi de lipsa obigrrLrintei transpunerilor plastice in maie-
riale durabile lird a fi un argument hotirAtor ca religia dacicl eite anicolricdl3s.
Prezen{a reliefului cultr-ral dJla Polovr?^gi'tn, a unor st"atuete de cilareti in descope-
ririle de la Cdrlomlnegti - jud.Buzdurlu, irnaginea cavalerului pe falera de la Sirr-
cea14l Ei.cele doud falere de la Lupul'rlAii. pe vasul qi rredalionJl cle cerarnicl de la
Rlcdtdula2 cu tot modelul elenistic sau romanl4l pentru prirnele sau mode l, tehni-
c.a, mgtiye anexe gi sirnboluri 1ir5 echivalent in ILrrnea daiica perrrrur ultirnele pot fi
9i indicii ale existentei unui cult al Cavalerr-rlui trac. a cdrui irnagini iultlale vor fl
numeroase in epoca rornand.
Diferenta intre magie;i religie este uneori destul de labili dar penlru cele mai
multe figurine din tipurile III-lV, de exernplu, trebuie adiugate gifLinctiicultuale.
Persona.f e rutde,finutd, proprie multor divinititi. schilate intr-o manierd apropi-
ata de cea a figuritrelor pot fi re.int6lnite pe cateva torti de arnlorii gtarnpilate'cLr
reprezentarea divinitStii solarel44 (PI. xx/1,3) gi pe o gctrnituri tte pqfici, obiecte
de.scoperite la Fopegtil*'.(p!, XLVIII/5). Precunr gi la qrarnpilclr- de blar cLr irnagi-
nile de mare valoare sirnbolicl gasite de D.V.Rosetti pe teiitoriirl actua! al BuiLr-
r16
!"e$t iului (Pt. xxi5 ).

r16
ll llcrther. I'hallophorieundPhallos,RIl.XIX.2.StLruearl. I9lE.col.I(r73-ltI;i i6gI-I7.lti.
IrTJ'.Gherasimov- lzvcslia. XIII. Sofla,
191 l. p.328" lig.35i:l.
riEPentruexistenlaimaginii zeiteiBendi.v.cf.M.Ulirbulcsct..De.rpre
crtltul:eitei Bentlislcttl6c'ct-
gc/r.ActaMN.Vlll. l97l.p.9l-l0tl.Autorul insuqi nrirrturiscgteinccrtituilincainaceasti::electic
tcmerarf, dar icleea aniconismului clacic estc teme inic conrtrirlutn.
rreF.l\4arincscu.('etoleadot'icdrle!ttPolot'rtrgi,jud.Cttt.j
l(-)ltettiir.)"S\{h4l\{. it. tS:2"p.-ltt.
fig.tl.
rao M.Bahe;. Statue tele, p.347.
I ll [..Marphitan . ! c:aurc. p.5J.
'tt"'' ! (ilrrlllpiu. V.Mogu. l,.tttil.ttl tla(i(,l, la I rr1,rr
a2
I
V.Cipitanu. op.c i t., p.65. 1ig.16.
r'ir M. rM. Kobilina" Te rra kot ot' i t a i
s ! {r tu (, I k Printit'u1te1t.t i /: attLtgot.it. l,Joscovii. 196l. p 169
pl.XXXVll/4.
lol,opr pti.SllV-tfi.]9ir5.2.p.3.17.tig.-]i
"I -t.
^r1"Al.Vulpe"Ileprezentariurnone1xt'tiPtl(lr!iLttlt,
rr5 R.Vulpc.
$onlicrttl rtrheolo,qrc Ptlttyti^ ,\.lrlerillc. iii" p.23-1" llt.l i. ilir:.r,. eri.rr.L.u rlu l)c siir-
niturailcpaflapoaleljcr-rmai rnultirsi3ulurlri::r:rnin*;r ttttitiiLt:i itLpt;i4;.
'+6D.V.Rosclti. llit^cellanr:o-i,N, N,l[]"il" l()l]"n.{,ol.il,g.i:i\i.'r,'Li11c t)i)( jt ,t\,l.i7.irr. l,,.i.
 DIN ISTORIA CULTURII RELIGIEI GETO.DACICE

'*i4ir,
?ilNt
i..:,''.'1.j.
\.' i\(.r:
i.,.,,+i:,.i
\i l!1.4r.'

Liirr,
ln.4:.
lit)::"'

\.. ..i.
- ,
5

pLAN$A XX: Tor!i gtampili cu reprezcntdri umane. sirriholuri geornetricc 5i lito-

de amfore. vase 5i
morl'e ia: l. 3, 4 - popegti;J BucurcSti-f,1ilitari: 5 - Bucureqti-Tei (apud Al.Vulpe).

Figurinele au fost descoperite in difc'rite complexe arlreologice, in locuin{e,

gropi de cult $i morminte. Cu toate cd nu pot fi invocate dificultdti itr procurarea
iau confeclionarea unor figurine se poate renlarca faptul cd ele tr-att fost gisite in
toate locuinfele cercetate, situa!ie in care ar fi fost contparabile cu piesele dintrttn
lararirmt. La Dumbrava, in doud locuinle centrale existau ve ritabile ..col1uri de
cult" asemdndtoare urrcr sacella iar in locuin{a in care a fost gasitl o tnicd figtrrini
 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

a fost descoperit $i un^frumos topor de malahit care putea fi utilizat qi cu prilejul

oficierii sacrificiilor. Insemndrile de pe acest topor siau mlrtLrrie ca n-a fost doar
un obiect adus din alezarea neoliticr (cLrcuteni A gi AB) situatd in apropiere.
Figurinele care au format obiectul descrierii qi clasificdrii apar{in unei perioade
care coincide cu inceputul menf iunilor literare despre geti gi continud p6ni la cuce-
rirea Daciei Iui Decebal. Pentru multe cet5{i qi agezari se constatd o continuitate a
existenfei figurinelor antropomorfe rnarc6nd doar o evolutie de la un geometrisnr
mai pronunfat cdtre un naturalisrn nerealizat artistic. in ceea ce privelte etapa fi-
nald, se constatd extrema lor raritate - dar nu disparitie in mediul .ur[i., mai ales
-
in nivelurile mai t6rzii.
in epoca dacicd ,,clasicd" figurinele antropomorfe sunt mai numeroase in
spaf iuf extracarpatic, atat in zona Iui esticr (poictna, Brad, Rdcdtdu etc.) c6t gi in
cea sudici (Piscul Crdsani, PopeSti-Alovaci etc.), dar sunt atestate gi in interiorul
arcului carpatic (Marca, Moresti, sighisoora etc.). p6na in anul l9g2 dintre ce-
tatile de pe valea Siretului. doar la Baibogi nu fuseserd gdsite figurinelaT. Figurine-
le antropomorfe lipsesc deocamdatd la Bdtca Doamnei gi Coz-la. in spatiul intra-
carpatic se constatd, de aserneni, lipsa lor in zona cetatilor din Muntii SeLegului gi
a celor din sudul Transilvarriei. Fenomenul nu poate fi pus pe searra ulror irhuenie
strdine, cdci atdt cellii, cu o prezenfd mai activa in teritoriul actual al Transilvaniei
c6t gi scito-sarrnafii pentru zona est-carpaticl currogteau antropomorfrzarea divini-
tdtilor sau figurinele antropomorfe in general. Pdnd nu demult, in cetafile in care
fuseserd descoperite sanctuare se putea remarca lipsa figurinelor antropomorfe, nu
insd a oriclror reprezentdri prosopomorfe. La Barbosi ur"rde a fost descoperit un
sanctuar cu tamburi de lemn a fost gdsitd gi o figurina (pl. XXIi3a, 3b), iar la Brcttl
sunt de asemeni atAt figurine c6t gi sanctr-rare. La Batca Dc,tamnei cu cele doul
sanctuare cu tamburi de piatrd, cu sap5turi care au acoperit aproape intreaga supra-
fat[ explorabilS a cetalii n-au fost gdsite, cleocanrdatr, figuiine antropomorre. sl-
tuaf ia este aceeaqi in unele cet51i dacice transilvarre la care cunoagten-r rezultatele
cercetdrilor. Dacd figurinele antropotnorfe cu o certd utilizare in magie sunt gurne-
roase, simulacrele unor divinitd{i continul sd fie rare.
La Poiana, in ultimul strat al aqezarii, conform descoperitorului, de epocd irn-
perial5 romand post-traiand, au fost g6site in dou[ jumrtiti de arnfore romane, de
formd conici, dispuse vertical la 4 nr una de alta, cate I4 figurine umane nude, de
lut ars, lungi de 9-l I cm. (Pl. XXII/t-6; XXIII/l-6).
Intr-unul din vase toate cele 14 figurine reprezintd femei, in celilalt 11 dintre
micile simulacre sunt feminine gi 3 masculine. Ferneile sunt reprezentate cu bra-
tele legate la spate, in posturd de captive, bdrbatii cu bra{ele libeie. Recipientele e-
rau acoperite,,cu o ulcica de aspect primitiv de categoria cerarnicii La tdne.. res-
pectiv cu o micd lespede de piatrdla8. R.Vulpe consiclera,,cd ne aflrrn in fa{a unLri
caz de magie de o specie din cele mai comune". Pentru bdrbati incearcd sI stabi-

estedeTipll.Pdndladcscoperircaei.fi-eurincleanlroponror-
^..raTFigurinadescoperitdlaBarbo;i
fe Iipseau in aqezf,rile care aveau sanctuare. Cl. S.Sanic, Plasticct. p.'l8l . Acurn. iituatia s-a scliimbat.
a8
I
R.Vulpe, F i guri ne le, p.258-262.
 DIN ISTORIA CULTURII $I RELIGIEI GETO-DACICE

leascd qi tipul etnic ,.pe baza detaliilor fizionornice". descoperind ..o asetllSnare ctt
uniicaptivide pe reliefurile de la Adamclisi".
:

a
L.

1r

' :t_
-ri

;,..'@1;
*. S.!
:i*.i,i

PLAN$A XXI: L'ipLrrinc antropomorlc dc':crrp.rlitc lr f,)urubi'ava (la. lh): Ilarb*5i (,1a 3h): Poi.,-
nn (4, 5) qi un poan-rr.rn dcscoperit la Dtrnttrra",';r (f rt- lb. 2c )
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 61

I i)
h+,1r, l,(
)-'{ t:- ,,)t
[,.
/-.': \,.. )
La
t1
',r
q ".t
I :l
tt
\t
\t
/ lur
I i I 'l
l

\*
a b

I lr
lt
!i
'r\
\il.r
i.'. -. I

d{, I )++-.i
\i
l
t.- l

tii,l
r/ i:

)t
!l
tm,, l r-D
h

PLAN$A XXII: Poiana: figurinc antroponrorf e.

Menfiondnd diversitatea tipurilor de figurine de la Poiana, ulrele diferentiate de

cele clasificate doar datoritd pozi(iei rniinilor, all relnarca faptLrl ca ceea ce singu-
larizeazd, aceasti descoperire este al.lsarnblul gi nunrarul figurinelor. E dif icil a ne
aldtura ipotezeiregretatului prof. Radu Vulpe. dupa cunr ezitim a subscrie gi la
cronologia propusd.
 DIN ISTORIA CIJLTURII 9I RELIGIEI GETO.DACICE

t\ ( \I
|li
/*l
t-t \ '1

lj; { .'' r: '.1 /-J

..r
:t4
) i
/r.1 .t lt
{, o ln
,..1\
e\
\/ iru ,',.?
:./
\,t,'.,f
\1,..titl: l
f,,r/ I
1
l
UU 1

l
la C
il

.tr
iJ
I
/\
;I
TJ
L,)
I t"r' I
YI
II
\|I \rJ
L,,1
t,t il \1
\_ lj
b b

/-_\ f*4l
i,r-', i 6l
'l rr--> '
i\
\r
\.1 t;
1l lt
t'1'' tr' r'-r''\ i i i
i
/, ) \j' r\ (\
i
h',. / [* ii \n
r' \ \i/.
tl
' .1 l
ii
1.,1
,r

i'\ \ ir
'A
',$ .?-\ j-,tLl
i,,r/({
\'- .ni
h
u[.,
I

I'I,AN$A XXIII: Poiana: ligurinc antropomorlt.

O figurini masculin6 cu pozi{ia m6inilor asemdnZltoare celor de la Poiana"

adica cei de captiv, a fost gdsite la Bradlle. Postura lru are deci semnificalie unici.
Cu toate ca figurinele confeclionate cr: rnAna sau in tipare au coexistat. cI figr-rrine
oareculn rudimentare gi exertrplare izbLrtite pot fi gdsite in aceea;i a$ezare, tipurile
par mai cur6nd anterioare epocii rolr.rane. R.VLrlpe aciattga cI ele ar putea apar{irlc
nu ngmar ulorromanici gi unordaciin curs de ronrartizare. Interpretarile posibile

rae V.Ursachi, 7-crrgiduro.... p. l l 4. Iig. l 0

-t

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

sunt numeroase. Intre ele pot fi gicele corelate unei magiia numerelor, dupd cum
cifra totald 2B este cea mai obignuitd unei luni calendaristice Iunare, parte dintr-un
original calendar cu anul de l3 luni.
O altd direclie de interpretare ne-a fost sugeratd de publicarea Lrnor statuete din
Grecia anticd care ar ilustra flagelarea sau autoflagelareal50. Flagelarea rituald des-
pre care avem gtiri din surse literare qi epigrafice este cunoscutd in lumea greacl
p6nd in secolul I e.n. in desllgurarea unrilo. de rlpire in
-iurul altarului Artemiclei
Orthia erau flagela{i tinerii. Acest ritual destul de rdspdndit in antichitate care s-a
perpetuat in unele religii pdnd in epoca actual5, posibil si fl existat;i in rnediu ge-
tic. Ignordm insd divinitatea la al cdrei cult poate fi corelat.
Incerc6nd o altd direclie de interpretare gtim cI trinitatea unor divinitati din me-
diu tracic n-a fost exclusiv masculini.
in ceea ce privegte alte doud figurine aflate intr-un vas de la Poiana, un bdrbat gi
o femeie inl}liqa{i intr-o imbrdtigare amoroasi, pot fi marturii ale practicdrii magi-
eisimpatetice.0 descoperire asemdndtoare din Egipt are alaturi de cuplulnguii-
nelor, un papirus al cdrui text menfioneazd dorintalsl. insemnarile gi irnaginilJ im-
primate pe figurinele de la Poiana vor oferi gi rezolvarea pedtru g.uparea ior.
La Dumbrava, in aqezarea de secolele I-ll e.n., au fbst gdsite doud mici piese de
ceramicd care, la publicare, le-am considerat, in lipsa oricdror analogii, posibile
capete ornamentale ale unor ace de pdrlsz. Prima dintre ele (2,80 x 2,20 x 1,00 crn)
lucratd din pastd cdrdmizie are,,reverslrl" in forma uneicalote de elipsoid qi este
brdzdatd'de incizii asemdndtoare celer de pe suprafata unui scarabeu cum ea poate
fi incercarea de a inlrliga capul unui om. Forma ovald a piesei apropiatd deiea a
unei fe{e umane, vine, de asemeni, in sprijinul ultirnei op(iuni. pe revers se observd
un l6caq in care fusese fixatd o tija de lemn (Pl. LXX/la-c).
cealaltd piesd de la Dumbrava (4,00 x 3,30 x 0.50 cm), cu corrtururi piriforrle,
lucratd din pasta cenuqie, este mai platd, neornamentatd qi are, de asemeni, un lacag
in care putea fi introdusd o micd tud (Pl. LXX/2a-c)ts:.
O micd piesd de ceramicd (in2,3 cnr), publicatl relativ recent. a fost gdsitd la
punctul ,,Pe Deal" din satul Fedegti (com.$uletea, jud.Vaslui) impreLrnd cll male-
rialele din secolele I-ll.e.n. a fost considerata de autor,,capul ovoidal al unei figu-
rine", posibil b[rbatlsa. Forma gi dimensiunile ei ne deterrrrind s-o considerdrria-
propiatd ca facturd de piesele de la Dr-rmbrava avAnd insl trlsdturile chipLrlui urrrarr
incizate cu mai multa claritate. Ea nu era in mod obligatoriu capul unei figurine ci
putea fi o amuletd purtatd itrtr-o pungulitd sau piesd ornamentald aplicata, asemeli
butonilor, pe un vas cu atribute antropomorfe, cu destinafie speciald. Cercetdri re-
cente ne determind sd adaugdm gi posibilitatea ca ele sd fi fost mici poansoane.

r50A.Lebesi. f;lagelationouautoflagelatron.BCll.CXV.
199 1.p99-l23cuobogat[biblio-
grafie a-supra aceste i probleme. Pentru ascmAnarea pozigici nriinilor ca Ia ligLrrincle de Ia lroiana
5i
Brad. cf . Fig.3. p. 105.
r5r F. Maltomini, I papiri graeci.
Studi classici e'olicntali. XXIX. 1979. p.95. n.ll.
r52
S.Sanie. $.Sanie. op.cit..p.89. fig. l5/l a-c ;i l5/5 a-c.
1s3
Ibidem. pl. I 5/ I 0 qi I 5/5b.
r 5a
G.Coman. op.ci t.. lig.l 17.
 --,- ', -: S
DIN tsToRtA cuLTURlt $l RELIGIEI GETO-DACICE

Piesele de la Durnbrava. cu conturul unor fefe Llrnane au ca gi alte doul figurine

zoomorfe, gdsite in aceeagi a$ezare qi un numdr insetnnat de figurirre antropotnorfe
:'.- :
o gaurd longitudinald, ldcaguri in care puteau fi infipte nricitiie. Pentru a fi pr"rrlate
ca amulete ar fi fost necesare simple gduri sau inele curn au figurinele celticel-t5.
Figurinele n-au putut fi clasificate dupl fornta captrlui, trupului, metnbrelor. e-
Iemente ale fizionomiei, ornarnerlte etc. gi incluse intr-ur.r tabel dupS nrodel ,.cla-
sic" pentru cI cele mai multe dintre ele nu au decAt o parte din elementele anrintite,
astfel cd, un tabel sintetic ar fi fost de utilitate redusd excepliile fiirrd prea nunte-
roase.
Procurarea lutuluica giconfecfionarea figurinelor fiind etape lipsite de dificul-
td{i majore se iveain mod natural intrebarea referitoare la cauzele relativei raritali
a acestor piese.
Prezenfa lor atestatd doar in unele locuin{e ne determinase sd avarrsdm ipoteza
cd doar in locuinlele unor gefi de farnilii se aflau gi collLrri de cult.
Descoperirea unor mici inscriplii qi imagini pe aceste figurine relevate gi pre-
zentate pentru prima datd in aceasth lucrare lumirreazf, partial gi acest aspect al
frecvenfei lor. Cel care confecliona figurirrele aplica apoi pe lutul ntoale poan-
soanele cu chipurile gi insemndrile rrecesare sau irrciza anutnite serrne sar"r cuvinte.
Faptulcl imaginile gimicile inscripliiputeau fi distinse cu grcu de alte persoarie
indreptafesc ipoteza cI doar,,megterul" cunogtea irttreaga lor semnificalie qi desti-
nafia fiecdrui tip de figurin5. ln foarte tnulte cazuri este fbarte posibil ca ,,me$te-
rul" si fi fost un tnagician.
Riturile de vrdjitorie vizeazd luarea in posesiune rnagicd a inamiculuicu scopul
de a-f pierde. Desenul de pe tabelltte clefirionis are acelag rol ca gi figurinele utili-
zate in vrdjitorie. Diferenfa esengialS constd irt ceea ce intreprirtde tnagicianul. In
cazul tdblilelor el se mullurr-reqte sd ofere victinra zeilor gidemonilor; irr vrajitorie
,,tortureazd" el insuqi figurinele. Cele doua metode relevi aceeagi Iege magicd, cea
a substituliei. O sirnpatie misterioasd une$te figLrrinele gi persoartele care le repre-
zintdls6. In aceste cazuri statueta ca gi tableta trebr-rie ascunsd astfel ca victirna sd n-o
poata gdsi.
Descrierea intaginilor qi insernnirilor de pe cAteva figurine ar putea fi elocvett-
td pentru susfinerea acestei aserfiuni.
l. Figurina al carei decor este inliligat a fost gdsita la Durnbrava gi inclusl in ti-
pologia propusa de noi la IV. La fel ca in cazul altor obiecte cu reprezeltthri, vor fi
inenlionate cele observate pe piese itt fiecare din cele patru pozilii*.
t a) Suprafafatreirniisuperioare a figurinei este acoperitiin mare parte de o
protomd ianiforma. La profilLrl de pe latura dreaptl pot fi retrarcate.ttnele trdsdturi
fizionomice rnai rasp6rrdite in mediul extrern oriental. Persona-lul plequv. in profil
pe conturul din stAnga, foarte probabil diadenrat are arcada orbitala potrivita ca

rss J.Dichclette, ll'lanuel. p.806. lig.565

r56 J.Annenquin. Ret'herihes sur !'uction ntullit trc t'1 .!L'.t / d/)i d.tr'i tl(ulli(ttt.\ ( l''' el lli''" sii,cles
aprisJ.C.) (:AnnalesLittcrairecle l'[]niversitcdcl]csarrqon. l'16). I'aris- 1973.p.63.
*
Pentru a evita rcpetiliilc. cuvintclc mentionatc in cLtprirrsui inscrnnttrilor Ior ll contcnlatc la
capitolul ..Noi de scopcriri de inscriplii gi imagini in rncdiul gcto-tiacic".
Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI 65

mdrime, nasulasculit gi barba rotuniita la extremitate. Figura descrisd este de fapt

alcdtuita din 3 micichipuridiferite ca aspect. Celdin mijloc pare maicurdnd o
mascd dar datoritd dimeirsiunilor desenulLri observaliile nu sunt absolLrt sigLrre. in-
tre figurile de pe linia conturului gi cea de pe mi-iloc se distinge incd o mascl iani-
formd (oclri mici, nas mic rotund la capdt, barbd asculitl). Asernandtoare este $i
imaginea de pe latura st6ngI, unde, printr-o iscusitd dispunere a figurilor gi aso-
cierea micilor protome apare un irrteresant profil spre dreapta care este conturat
pAnd in preajma figurii centrale unde apare protoma in serniprofil a unui leu.
Pe latura dreaptd la extrernitate apar doud profile urlane etajate cu trdsltLrrile
accentuate reint6lnite la o numeroasi categorie de chipuri sculptate in lernn. Mai
pot fi observafi un bitr6n in profilspre stAnga gi in fala lui. lAngi protorxa leului un
ursulef. Pe latura st6ngd apar alte doud grofile spre dreapta ale unor fetnei, dupd as-
pect qi coafurA, iar citre interior un alt chip cu fafa la dreapta gi I6ngI el un ursulef
(?). Este un neobiqnuit lanl de capete unrane slrprapuse, cele rnai multe, care alter-
neazd sau incadreazd protome de animale gi alcatuiesc inrpreunl alte capete de di-
rnensiuni mai mari (PI. XV/5; XXIV/6).
In partea rnijlocie existd de aselrreni doua figuri unrane ianilorme iar pe ele ca-
petele unor mici animale (foarte probabilursulet gi cAine) gi o insemnare tnai
lung6. Cdtrebazd are o mici protomd urnatrl in profil spre stAnga. Pe piciorul sting
poate fi observat chipul ,,de face" al unui bdrbat qi pe cel drept un cap cu trei fe(e
care are mai clard reprezentarea.,de face". protorne Llmatte cu faqa la cer. in profil
spre stAnga ;i spre dreapta. Sunt numeroase insemndri pe toatd suprafafa figurinei,
multe insd cu o descifrare incerld din cauza dirnensiunilor literelor gi a neclarit5lii
lor, a utilizlrii unora in compunerca corrtLrrului unor figuri. De sus in jos pot fi citi-
te totugi urmdtoarele miciepigrafe: ACIA (Aoto) cu prinrul A nai putin clar, ZAI-
CEA (Zotota),ZAIC(Larc,),f lf AZ (f tyoO, AZ.IAC (A(tog), INTIAC (lv-
rroq) sau (lvyrCIq), IE (le ).
+ b) In aceastd pozilie a piesei pe picioruldrept alfigurirreidevenit parte a re-
gistrulLri superior se poate distinge o protomd urnand ianifonni.Cele doud qiruri de
litere etajate nu sunt la felde clare. In rArrdulde sus pot fi dcscifrate f l I-AIAC
(f ryoroq), iar in r.2 nYCIl (fluc,.rt). Urrneazi un profil Llrnan spre stinga. o slrpra-
fa(a in forma de senrilund pe alb, gi o protomd ianiformi cu trdsdturi fizionomice
nesigure. Pe mijlocul acestui registru apare o protonrd de animal, foarte probabil
caprideu, in profil spre st6nga, in continuare o mici protomd umand qi o alta cu
contur semilunar pe alb, un profil spre stAnga al unui personaj diademat, o protomd
de animal ?n profil spre dreapta arnbele pe negrul. $irulacestor reprezentdri cornbi-
nate se incheie cu un profil uman spre stdnga a cirui parte opusd a conturului in-
chide o suprafafl semilunard. Privit in ansamblu acest registru mijlociu, acoperit
indeosebi cu desenele de mici f'e1e umane. are aspectulunui animal cu capul ro-
tund gi urechi mici asculite. ca cele nrai rrulte feline, atacat de alt animal din care
este inli{igat doar capul gi gura mare, deschisa prinzind trupul .,I-elinei". SchirnbAnd
ugor unghiul sub care privim deconrl distingern capete urrane: sus Lln copil cu fafa
Ia cer, jos qi pe mijloc 6 capete de oanreni nraturi, chipuri cu trisituri fizioltolttice
clar europoide gi 6 anirlale.3 sLrs gi J jos, toate ir.r rners spre dreapta. insernndrile
sur.rt numeroase dar se iveqte aceiagi dificLrltate in lecturi datoratl dinrertsiunilor
t.-
I

:: ., -:_i
DtN tsToRtA CULTURII $l RELIGIEt GETO-DACtCE

literelor gi intersectarilor dintre ele gicu unele figuri. intre cele cu ttn gracl de certi-
I

tudine mai ridicat de menf ion at: AXF.ZAC (A1e (urq), AZAAOC (A(o5oq),
i

AATIAC (Aoytoq) gi la bazd ArAPIoc (Ayop toq) sar-r (A(cproq) ir.r continuare

ffi
tMsffiiy'

ffi
#*&4,,

ww 2a

PLAN$A XXIV: hnagirti 5i inscrnniri pc ligLrrinc antropolnorlc descopcritc la Poilna (la. lh lc.
1d) qi Dumbrava (2a. 2b. 2c. 2cl. 4a. 5 1i (r) 5i liagmcnt ccrarlic (i).
 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 67

OA sau AA (Oo sau Ao). Privitd de la oarecare distantd, lira a lua in seaml liniile
subliri 9i unele litere mai mici, cu dimensiuni de aproxirna tiv 1/z fa[itde celelalte,
sunt de notat literele inegale gi in privinla claritatii xpATlxo A IIC (XporrKoo€q
sau Kpo rr Xoo€q sau lpouqq).
J c) La fel de impresionantd este qi in aceastd pozitie a piesei rnullimea gi varie-
tateareprezentdrilor gi insemndrilor. Pe directia picioarelor animalului apare in-
semnarea cu negru Tll.ZIAC (Try(toq) ultimele litere inclinate spre dreapia, iar ip
continuare cu litere alb-e mari, irr relief, vocabula ATICA (Artoo?). pe'protoma
mare de.senatd pe suprafa{a acestui .,picior" apar gi alte m ici chipuri de oarneni cele
mai multe in profil spre st6nga.
Partea dreaptr (.,piciorul.dre.qt") e acoperitd pe toatd suprafhla sa cle mici proto-
me umalle,.prima dintre ele ianilorma celelalte preluAnd nt chip ingenios. pirti ale
protomei din_etajul superior. Pe latura stdnga a protonrei apare chipul unui perso-
nal matur cu fruntea ugor bombatd,nasul drept potrivit ca mdrinre, barbl recian-rrs-
lardla extrentitate. Personajul in profil spre clreapta are frurntea tegitd, nasLrl mii gi
barbia rotundd. in registrui ,r,rito, separarea ir. r-,,., nric grad de ince rtituclipe.
Poate fi observatd ilt partea stAng5 o paslre. foarte probabil un pui rie rati gi in con-
tinuare spre.dr.eapta protoma unLti animal care dLrpI bolulreiezat" capui rlic ro-
tund, urechile de mlrime potrivit5, ascuf ite putea fI inragirrea urrtri purcel, iar langa
el un iepura;; in profil spre stdnga. in acela; regislru. lidreapta, poatc {i observit
un profil uman cu fafa citre cer cu contLrrul opus mdrginincl o sufralirtl serlilupa-
r5. Fdrd a constituiun registru separat" bine delimitat suh inraginile nrentiorrhte
poate.fi o.bs-ervatd o pasdre mici cu cioc ascu(it in profil spre clreipta. Scrierea a ri-
mas ilizibil[, greu de separat cu o rnirrinra certitLrdine de reprezeutdri. Pe latura
stAng.dpoate fi remarcat un personaj in profil spre stAnea schitat din Iiniiputine
care-idaulotuqi un contltr clar. Nlarea figurd in sentiprotil de pe latura stAngd este
alcatuita qi ea din mici protome, umalte cele mai mr-rlie. care se succecl pe ve-iticala
p6nd la_marginea inferioard a piesei. Cel putirr cJoLra clirrtre ccle plasate pe directia
circunlferinlei sunt deosebite. Figrrrile in profilspre stanga cle pc linia medianii. la
fel cu cea care ajunge p6na la nrijlocLrl suprafctei au vaclitc trisituri flzionornice
europoide. Cdtrebazdinsi, toate cele / prof ile ale celor cloua protorne ianilbrrle i-
lustreazd personaje cu trisituri flzionomice prevalent asiatice.Pe contulrl laturii
drepte apare de asemeni un personaj cu trdsaturi europoide. Sunt lizibile urrndtoa-
rele insemndri: AIIAC (Aytoq). cfllMAic (cnrpoiq?) qi AfortAAX (Aycurr-
loq?).
<- d) In sfArgit, in aceastd a patra pozitie piesa in ansarnblu are cor.rtulrl ul.rui
pe;te. De Ia stdnga la dreapta, pe interior poate li renarcat grupul de profile Llrnal.)e
in^profi[ spre dreapta. ln registrul superior pot fi observate irici profi)e uman.3 spre
st6nga dar este dificild o descriere a trisdturilor llzionolnice dat6rita dirnensiurrilor
reduse a imaginilor. E,le sunt despirtite in zona cc.ntrali de reprezentarea unui clel-
fin (?). Insemndrile maiclare sunt: pe latr-rra srdngi zE f-Ijvs sau ZEflvc (Ze-
yeuq sive Zexvg) iar pe rnijloc ZIAC (.Ztua). Sclrirnbancl putin unghiul sLrb carc
prlvlln reprezentarca constatlnt ci secventa stanga a decrtrului intprinriit pe figLrri-
nE ilu_streazd capetele ttnor atrinrale. De rcrrrarcat de ascnreni trn protil itc bnrrnn
spre dreapta gi figLrra unui tlittlrin profilsprc stAnga. Deosebit cle iltcresarrtc surrr
insd figurile umane de Ia baz5, rnai alt:s cea ilLrstrita pe nesru, chiprrl urrtri barbat
 I

DtN tsroqlA cuLTURil €t RELIG|Et GETO-DACICE

t6ndr cu fruntea ugor bombat5, arcada orbitalA de rndrime rrijlocie, nasul drept, as-
cu{it la extremitate, gura cu buze subliri, birbie proerninentd. In fala lui, pe alb. se
distinge reprezentarea unui aninral gi in continuare proton.re unlane cu fhla la cer.
Insemndrile de pe suprafafa din stAnga repeta cuvintele ACIA (Aora) gi ZIAC
(Zrug).ln sfdrgit, registrul rnijlociu 1;i inlerior al piesei infltiqeazl doui personaje
aflate intr-o pozilie care poate sugera everrtual qi o scend erotic5. Cele doua gru-
puri de litere lizibile sunt: ZE|AC (Zeyag) qi I-AICIZ (fcrror( sau fl"rotO.

Dacd putem presupune cd au fost irrprinrate pe figurine imagini gi insemnari

inteligibile in toate cele I pozitii ale pieselor in ideea ca prin aceasta le este confe-
ritd exercitarea unor influen{e in toate cele / direclii ale lurnii gi a celor 4 rnedii
(subplm6ntean, terestru, acvatic Ai aerian) pitrunderea in sernnif rcatiile de ansanl-
blu este anevoioasd. O analizd a reprezentdrilor gi inscripliilor menfionate poate
oferi unele date suplimentare lir5 a spera, in acest stadiu al cercetirilor, la deslugiri
globale.
Practica frecvent intAlnitl a alcltiririi de figuri cornbinate cu irnaginile prece-
dente, laterale sau din etajele superioare. dirninueazi subslantial valoarea unei sta- - 'triJtllJ
tistici a categoriilor de reprezentdri. ln grr-rpul reprezenliirilctr rrmane pot fi intAlni-
te atAt figuricu trisdturifizionomice de europeni c6t gichipLrride asiatici. [n ima-
ginile ilustrate apar bdrbatide vArste diferite" fernei gi foarle rar copii. Figurile sunt
infEtiqate atdtin profil, izolate, cAt gi ca parli ale unor protorrre ianiforme sai: in
imaginitriforme. Reprezentdrile in selniprofil gi cele ,.de face" sunt mai rare. Lip-
sesc reprezentdrile intregului corp qi sunt ilustrate in proporlie cov6rgitoare capete
cu bogata lor simbolisticd asupra cdreia vom reverri gi ca ,.pars pro toto". Singurele
,.atribute" nu totdeauna semniflcative pot fi diademele senrnalate in doud rAndLrri.
Aliturarea chipurilor din zone geografice diferite tace gi rnai dificilS interpretarea
drept divinititi gtiut fiind ca obi;nurt zeii sunt dLrpa chipLrl gi asemlrrarea oanreni-
lor care-i venereazd. Numdrurl lor mare qi lipsa aproape totald a atributelor, a fost a-
mintita diaderna care poate fi gi obiect de pocloaba. ipostazele indrepta{esc gi alt.'
direcfii de interpretare care neccsitd analiza unui nurlir sporit de imagini de pe l-i-
gurine.
O alta serie de reprezentdri este alcdtr:itd din grupul de animale: caprideu. cai-
ne, delfini (?), feline nedeterminate ca specie. leu. pasari (ra15, paslre mica) gi por;
Ele nu sunt dispuse astfel incAt sa poata fi consiclerate atribute ale vreunui persona.'
in preajrna cdruia se afl5. Senrnificaqiile de atribut rirnAn de luat in seamd doar i;
aspectul lor general multe dintre animalele ilustrate put6nd sirrboliza rlediile te-
restru, acvatic, aerian lipsind doar cel subpdtnAnteatt.
Ce pot spune insemnlrile? Sunt cele rnai rnulte antropt'rninre gi teoninte. \i;
un teonim absolut sigur. Originile diverse (getice. grecegti. nticroasiatice, iranie-
ne) ilustreazA realitetile etnice din spa{iul Daciei rasiritene.

I B I ar. Reprezentiri zoomor.fe. Monr"rrrente care glorifica vite'iia gi sacritic,

le Romei in luptele pentru cucerirea Daciei, nronr.rrncllte 5i irrscriplii votive saLt i-
I

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOctCt

nerare, produse ale toreuticii, numismatica. ceramica pictal5,

ceramica cu reliefuri
sau medalioane 9i plastica stau Ia indernana celui care ar incerca
sd alcatuiascd o
.zoologie istoricS", sd efectueze o trecere in revistd a animaleloi care au existat in
Dacia sau a celor prezente in mitologia, magia so, i,rugirtica
cuttuara a Daciei
preromane qi romane.
llustrarea diferitelor animale ale faunei carpato-danubiene ca gi
a celor niscute
din fantezia anticilor din spaliigeografice muit rnai intin.se, p"-*o..o
diversitate a
produselor oblinute prin modalitrtile plastice susamintite.'Jr"
o rr."u"nta il,ctu-
anti.
Figurine. intre exemplarele cu identificare sigurd ale plasticiizoorrorfe
pot fi
enumerate figurine de berbeci, touri, ca-i, ursi. ceivicre, rttpi, pen-
pdsdri etc.
tru unele atribuirea este controversatdl5T, iar altele nic'i nir u,serpi,
pi,tut fi deterrninate.
Confeclionarea lor cu mdna sau in tipare. se
$tie de multd ur"i.,-,.. nu cor.rstituie Lr,
criteriu cronologic satt de estimare a donreniJlLri comun to,
de utilizare.
Intre animalele ilustrate pe ceramici in tehrrici diferite (in "t"rut
relief, incizate, pic-
ta_te, gtampilate, obfinute prin lustruire) de mengio
nat serpi, crti. berlbeci, l,pi.'pr,_
sdri etc.
, Toreutica are repertoriul cel mai bogat: rattri (intregi sau numai bucranii),6er_
beci, cervide,lupi, cai, iepuri, serpi, pe{ti, mi.streri, pd.szri, animctrefantrstic'e
foni, pegagi, pasari cu coin etc-). ' Qri-
. Pentry a evita repetilii in cazurile in care ele apar izolat, simbolistica Ior va fi o
singurd datd cornentata. Situatia este evident oifeiita p" un"l" r.",r.
ul. irnagisticii
toreuticii care implicd lectura unor alegorii.
De la modestele figurine ra imaginire comprexe de pe produsele
toreuticii, de
pe obiectele_sau grandioasele constiuctii lapidare acest
doar acele elernente care pot fi eventuar utiie unei inlelegeri
,.u"rtir.ir*., are in vedere
,riui .o,rpt"te a culte_
Ior gi credinlelor, a religiei geto-dacice.
Exernplificarile nu sunt strdine de accesibilitatea la materialele arheologice
gi
pos^ibilitatea de a le ilustra.
Intre figurinele zoornorfe de Iut cu insenrnatate rnagico-cultuald, ,,fauna., de la
-- qi i, prim,t r6nd tupii, a beneficiar de o impra;r;i;;r:8 (pi.
,t,iil",r,il,"t1i
DIS/J)' In cuprlnsul itlsemndrilor de fat5, arn inclus doar prezentarea
xxrv
a trei dintre
animalele care par sa fi avut o oarecare irlportan{5 in viafa zilnicd
dar gi in cea reLi-
gioasl a lurnii dacice: a) taurul,b) mistrelul c)'herbecul.
Si
a) La Dumbrava au.fost gdsite trei reprezentdri de bovine,una
dintre figurine fi-
irrd_printre exemplarele deo:ebite are plasticii dacice. iigi,;ir;.
Iucratd-in pa*
cdrdm izie gi bine arsd, (7 ,5 x. 7,00 x 2.3 cm) gasita intr-o Io-cu
ir.,ra'a" ,uprufata, irr-
un bovideu puternic, cu botul ur.i,[it gi intors, .u tu
{11se.ar,a
ci I indrice scurte, asemdndtoare cu pic ioare le fi gurineto,
tr'iron, cu picioarele
ort,i'po,rorfe incadrate
de noi la tip III-c. Coa.rnele, dupa cirrn se poateie,narca ra cel pistrat,
sult foarte
mari. iar celelalte detalii sunt redate cu ingrijire qi talent.

..-r5iAstfel,figurinaconsidcraldcicN4.Babeg lup(.\tttluett:le.p.32l.lig.l).cstctlLrpin;.1"Ligj1rqig
lui M.Cramrlopol(Arra.fig.37rct mistrel.
|58
M.llahc;. rp..,r . p.i4.l-3s:.
 DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO-DACICE

pe abdomenul simulacrului era incizat un rJecor a clrui intregire este fbarte di-
ficild deoarece o treime din figurind n-a mai fost recuperat5r5e (Pl. XXV l2).

'1

pLAN$AXXIVT'': l-Dumbrava..tessero(arersgi rcvers):2 C-irl.omInegti (jrrd.tluz-ntt): stattrcls

u*itrp(apudM.Babeq);3-RIcItIu:r'asritualcuprotlxn'lilebcrbcc

Ise S.Sanic. $.Sanie. op.cit." p.87-88

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

0 3;5
l +,-::J

PLAN$A XXV: Dumbrava: I liagtrcnl cic vas: 2. 3 ligurinc zoonrorlc.

Tuttrttl a fortnat de-a lungul nrultor nrileniiobicclul ur.luicult birre ateslat in

zolte lnai apropiate sau depdrlate. In Egipt laurrrl era consiclerat anirnalul lertiliza-
tor. asimilat cu soarele, ca divinitale sau ca rniinilestarc a divrrritatii. in Mesopota-
ntia avea atribute celeste gihtonice qiin nrrrlte alte teritoriialc lrrmiianlice era sillt-
 I

DtN tsroRtA cuLTURil 9t HEL|GtEt GETO-DAC|CE l;; r :l'* -:-<

bol al forlei, virilitatii, furtunii gi ploii. Taurul era. intre aninralele-sirnbol cu o l'rec- 1
ven[a de prirn ordin in nrithraisnr, la unii zei syrieni gi in cultelc rletroace 160.
1

Exista un numdr mare de reprezerrtari de capete de tarrri. separate sau pe unele .J

pieste din tezaurele traco-geticel6l, qi ele nu lipse sc nici in pe rioada clasici a cultu-
rii geto-dacice. Astfel, in afara unor figurine girsite in cetaf ile dacice cxtracarpati-
-} '+
ii
ce162 este cunoscutl reprezentarea unor bovidee pictate pe ceramica din cetdtile
dacice din Munlii Ordqtiei. gi. tot un bour apare irr partca centrala a scutului de pa- ":
radd descoperil in,celatea dacica de la Piatra Roqiel''1. lrrlr-o re'cenla reltrare a cer-
cetdrii sgu1ul11i163D/', in afara unei descrieri rnai conrplete a eleurentelor decoratile
'--_
a,.
- '-{
-,
care inconjoard scena centrald, autorii considerd cu oarccare pruden15, indicata de
semnul interoga(iei, cd in zona bourulr"ri in mers spre s{inga se afle silueta unui ar'- 1;
bore (?), iar deasupra irnaginii un $arpe (dragon?). in tirnp ce C.Daicoviciu vdzuse
,.o frunzd alungitd de palmier". O acceptare a observa{iei celor doi cercetdtori ar
duce la trecerea scutului din rAndul picselor orrramentale la cele cultuale. Arn men- i\.B
L'-rE
fiona cd alSturarea bour (taLrr) - $arpe (uraniarr-htonic) o echivalSln cu cea vultur- ::.
I r.- _a
F:'
;arpe gieapoate fi regisita la unele piese din tezauruluide la Baicenigiin mediLr -r-
roman pe reliefurile mithraice, pe diaderna de la T.vras. tigla de la Barbogi etc. :-';
Bucraniicu rozetel64 sau cei f-lancati de qerpil65 ar pleda in favoarea ideiica;i
in mediul traco-getic taurul are o serrnificalie solard sau uranic[, irt general, dupS
cum foarte probabilsl fi avut gialte atribute prezente sau.neint6lnite la alte po- i:
poare.
b) Porcul mistre!.lntr-o locuinta din zona ceutralS a agezarii de la Dutrbrar a
(L2S-70) au fost gdsite doLra figr-rrine de porc mistret flarrcate de doul cafui rninia-
turale, un pseudo-rhyton irlitareain cerarnicir a unui corn flrii protornr vreurtt-t i a-
nimal gi gaura de scurgere labazi gi in prea-irna lor o micd roata de cerarnicd. A1:
cum s-a menf ionat la publicare. degi cele doLra figurine reprezinti in mod cert ace-
lagi anirnal, pozilia in care ele se afla gi rroclul de redare a trisdturilor lor esential.'
sunt diferite. Din prirna figurina (5.00 x ,1.00 x 3.8 cnr) lucrati cu grija pentru arrr-
nunt dar cu o firrisare incompletS. dintr-o pasta cenugie densl gi lipsiti de irnpLr-
ritali, s-a pastrat doar partea anterioari gi ea deterioratl lateral. Se disting botul r..- ,i
tund retezat, ochii. urechea stArrga gi o parte din cea dreapt6, greablnul inalt. unL; ii
tlr
dintre pre{ioasele indicii cd aceastl figurirra liagrrentard reprezintd un porc rris- i
tre!. La mijloculfigurinei. pe direcgia atrdomenulLri, apare un licag cilindric. cu di- ijl : .1:-
ametrul de 1.5 cm qi cu o adAncime de 2.5 crn (Pl. XXVI/l).
11

lil

r60L.Maltcn. DerStierinKultuntlmv'rlristlterBill.JDAl. 13.1927.192ti.p. lltl urru.: ir

5i
Nilsson. Griechische Religion- I. Bcrlin. l9-ll. p.197. p. 197 5i unn.: I'.1\4crlat. Jupitcr l)olitltt
p.54-60. L.A.Campbell. lllithroic lc'onogrrtltlt.t, ortcl l,lcrtlttg.t'" l.l dcn. l96ll. p.22tt. 235-237: tl
permann, s.v.Tourobolia. Rt-,. V, A,. Stuttgart. 193,1. col. I6-17.
r6l D.Bcrciu. y'rla: M.Pctrcscu-[)imborita
5i NI.[)inu. l.c /re srtr de lJiticetri (Dip.de D.
cia. N.S.. XIX. 1975" p. 105-125.
r6r M.Babel. Stotuetcle,lig.6/la.tr: N4. l urcu. (icto-lttii- pl.XXXVi6.
1o C.Daicoviciu. PiLttra 1?o,sre p. I I 9- I 2 I . lig.-10.
"
tr':bi' 6.p1orau. l..Suciu- Obsert'arii crr
ltrit:ire lu.tttrttrl tlL'lLt l)itrttr EphNap. lV
p.47 -61 .
r6a
D.Berciu. ,{r/n" p. 138. 1rg.99.
6s
I
M. I'ctrcscu-Dinrhovila 5i M. Di ntr. op.r'il
I
!
i

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOctCt

PLAN$A XXVI: Dumbrava: figurine zoontorlc.

cea de a doua piesd, lucrata dirr pasta carinrizie (7.00 x 4,2 x 3,gcrr) de un tip
cu totul deosebit, are forma unei pirarnide cu baza rotLrnjita. asernlnitoare cu for-
ma obi$nuita a greutdtilor pentrtt tesut sau pescuit. Lipseqte aproape toata-jrrmiita-
tea dreapta a piesei dar sunt sutlciente elernerrte pentru o intregire verosimild. Mo-
delata cu atenf ie este doar protonra aninralLrlui la care pot fi rerirarcate: botul carac-
teristic, defensa, ochiulqi urechca st6nga. Forma corpului este tipicl pentru pris-
tre[. Baza acestei figurine apode. in fapt o nrare suprafhtl a abclonrepului. este aco-
 ri -_:__-
74 DtN tSTORtA Ct)LTURlt 9l RELIGtEI GETO'DACtCE =_-

peritd cu incizii. Ceea ce intenliorra sI schileze irt lLrttrl ttroale cel care a confec!io-
iat-o este dificilde precizat. Oricum. conturul inciziilor nu urrndregte doa.r ilLrstra-
rea pozitiei animalului. De men{ionat ci $i cea cle a doua reprezentare a mistrelului
are pe mijlocul bazei un ldcaq cilindric ( l'8 x 3.2 crn) (Pl' XXVI/2)'

PLAN$AXXVII:Curteni:irnagirligiinselnnirripelieurinc(1a.2..].ld).

CAtuile m iniaturale gi pseudo rhytonu l de ceratn icl Ittl atl caracterist ic i deoseb
i-
pre-
te. piese asemdn6toare-filnd gdsite giin alte cotlplexe. De subliniat irlsit'
cd
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

zenta cAtuilor aldturi de aceste figurine zoornorfe cu lacag pentru fixarea unei tije 5i
discul de ceramicd perforat pe mijloc care s-a dovedit a avea unele reprezentiri pot
sprijini aser,tiunea cd micul complex avea Llrl caracter cultic Ai o apartenenta dacicd.
Figurine de lut avdnd forma unor rnistre(i au fost gdsite at6t in interiortrl cdt gi in
exterioru I arcului carpatic I 66.
Numdrul de reprezentdri excep!ional de mare qi transpr"rnerile plastice at6t de
diferite pe care le are porcul mistre! in lumea celtica sunt interpretate ca semn al
posibilei existen{e in panteonul celtic a unui zeLl-porc protector al anirnalelor, pre-
cum gipe atributele de zeu al fertilitAtii gi rdzboiLrlLri. Venerarea sa ar fi, dupa unii
cercetdtoriai religieiceltice, datoratd faptuluicd ar intruchipa toate pasiunile po-
poarelor celtice: vdndtoarea, ospe{ele, luptele gi procreareal6T.
int6lnim qi in lumea romani acest animal ca simbol, indeosebi signa ruilila-
,'io168 al legiunilor: I ltalica, X Freten.sis Si XX Victrix. Irnaginea porcului mistre(
este prezenla gi pe un numlr important de reliefuri cu Cavalerul 1r3gl6e gi in mitul
dionysiac.Cunosc6nd raritatea reprezent6rilor similare in lumea sarntaticd, rezultl
cd acest cult a putut sd ajungd qi sd fie adoptat in lumea dacicd datoritA inflr-renfelor
celtice, cel mai probabil, tracice sau romalte, dupd curn putea avea o existen{d pa-
ralelS, influen[ele determinAnd doar amplitudinea intr-un anutnit motnent.
c) Berbecul. Frecvenfa,,cd[eilor de vatr6" cu protome de berbeci, stilizate sau
redate intr-o manierd naturalist6, il determinaser5, cum s-a atnintit, pe J.Ddchelette
sd consemn eze cd asocierea dintre rnodesta pies6 arheologicd gi berbec pare una
dintre rarele reguli fErd excep1iel70. Descoperirile din cetdlile gi agezarile dacice au
reconfirmatlTl, in mare mdsurd, observa!ia savantului francezcare, vedea in aceas-
td figurare constant[ a berbecului, imaginea victirnei sacrificate zeului cdminului,
cult comun tuturor popoarelor indoeuropenel 72.
Berbecul apare figurat pe marile monumentelT3, pe vase ctl atribute zoolrlor-
,6lz+ 1Pl. XXIVbis/3), mesute altarlTs dupd cum ilregdsim intre animalele ilustrate
pe unele piese din tezaurele geto-dacice. In cunoscuta scend a sacriflcitrluide pe

r66M.Macrea, Oct.Floca. N.Lupu. Lllerciu. Cetdli dacice din sudul 'l'ronsilvaniei,lig. l5: A.l,ds-
zlo. Elemente keltischen tJrsprungs in der Dukisch-Getischen Siedlungvon Bdiceni. A$UI. S.lll. Is-
torie. XV, 1969,1,p.91; M.Babeg,Statuetele,p.325-329: M.Turcu. Geto-dacii' pl. XXXV. lig.5.
r67 A. Ross, Pagan Celtic, p.321 .
r68 F.Pflster, in Serta Kazaroviana. I, 1950, p..254: M.li.cnard. Dieu ou sanglier du Musde Natio-

nal d'.4nriquitds de Bucarest, Melanges d'archeologie ct d'histoire ollbrrs d Andrd Piganiol. Ill. Paris,
1966. p. 1367- 1372; C.Pop, O amuletd rontand?. ActaMN. lV .1967, p.481-487: itlcttt. Signa ntilittt-
ria de bron: in Dacia romarci. ActaMN, XlV, 1977, p.120-122.
I 6e
D ie De nkntci I e r.
Ci.l. Kazarow
^
70
J.Ddchclctte, Llunue l - p.907 .
I

r7r M.Babeg gi V.Mihdilescu-llirliba. (ierntonische latd.ne:eitliche ., Feuerhbcke" ttn der illol-

r?arr. URGK. 1972.p.176-196- V.Cipiranu. ctp.cit..p.67.11g.50'. in"fi'a" p. l0l-105. 161t. I B lc 5i I I)
-t h.
I7r J.Dichelette, fi'lonue l. p.907
.

rTrF'.ll.Florescu"Llonuntenlul dela..lduntclisi. Ilucurt-iti. 1960.p.4 16.fi-c.. ltlT"nrclopaaVIII-a.

IiaM.Brudiu.V.Citpitanu.N.llartuchc.V.tlrsachi"Cutttlt,g3tl expo:itiei ..(-itili:tttiugalr>dttt'i'
lor din ba:irul Siretului"" 1977.p.21, pl.XIV. nr.306.
t'5 lbiden.
I

DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO.DACICE

coifulde la Cofofeneqtil76, considcrinr cI cel care oflciaza sacrificiuleste ult preot.

baz6ndu-ne pe asemdnarea cu Lur persorraj cu bonetd conicd asemdnltoare gi ctt o
identitate mai clar stabilitd care apare pe o diadenri de aur de la'lyrasl77.
Berbecul este curroscnt qi ca sinrbol al fbrle i gi fecunditilii, generator al tttrlle-
lor. Berbecul este, de asemeni. prezent in irnaginile cultttale sau ca entblentit a ultor
divinitali diverse: Agni, Hertnes.Apollo,Ammon. Berbecul a fost gi in luntea daci-
ci animalul sacrificat focului donrestic. [,ocul delinut de berbec in cr-rltele sabazia-
ce, dionisiace, metroacelTs qi, nrai ales. in cultul CavalerilordanubienilTe. sti ntar-
turie pentru insemndtatea acestui aninral in cultele qi credin(ele dacice, loc neega-
lat, decAt teoretic, de alte animale. Posibil ca de la simbol al focului dornestic ber-
becul sd fi ajuns, ca gi in alte zone ale lurnii antice gi zeu al marelui foc solar, duptr
cum importanta sa ar fi putlrt fi determinata de locul plstoritului intre ocLrpalirle
popula{iei dacice.
FIra a ignora existen[a unei bogate plastici, atAt in rnediul celtic sud-dttnEreatr.
in spafiul pruto-nistrian sau in zorre mai indeplrtate, considerdm ci insetlnltatea
cultuald a acestor obiecte de lut este direct propor!ionalS cu penuria ti.tottutnentelor
din piatrd.
Stabilirea semnifica{iei particulare a sutelor de figurine, a atributelor t-iecirtr r

arrimal in religia gi mitologia dacd, descifrarea sintbolismului tttturor eletngnte)or

decorului ceranricii, pot contribui alstLrri de analiza judicioasa a textelor literarc
antice, a reprezentdrilor de pe tezaurele traco-getice g'i de pe tnot.ttttnentele lapida-
re, la intregirea cunoqtinlelor asupra cultelor gi credin{elor dacice.

lB 1 b. Medalioane
Medalioanele din ceramicd, piese care au cunoscut o largl raspindire in ltttrre.
greco-elenisticd qi romand sunt reprezentate in rnediul geto-dacic prin relativ pLr-
tine exemplare. Falerele gi alte piese metalice cu contur circular sunt deocatrdati'
mai numeroase decdt rnedalioanele de lut ars.
Medalioanele au pe avers reprezentiri antroporlorfe cornplete, br"rstLrl sau ttl-t-
mai chipul. Conturul medalioanelor este bine de lirnitat. acccntuat printr-r-rrt dc-ct-:
incizat, in relief sau cornbinat" Exernplarele,.clasice" suirt cele conl'ecliottate cu a-
jutorul tiparelor. Seria poate fi totugi colnpletatl qi cu piese care rdspund doar par-
lialla criteriile enunfate.
a. Exemplarul reprezentativ al acestei categorii este binecunosctttul rnedalior
de lut ars (diam. 10,3 cm) descoperit la Cridigtea Muncelului in sanctuarul vecl:
de pe terasa o;q;-, l8t). Medalionulare pe avers reprezentarea in reliela ttnLti chi:

r76 D.Bcrciu. ,1rta.p.80- lig.57 ;i 58.

r77S.Sanic. l-)iarlemodeuttr(lcla1-t,ru""Ac1aMN.XVI. 1979.p. 132-i3l(-Dacia.N.S.X\ri
1979. p. 1,17- I 57).
rTsF.Cunront.s.v.Crioboliunr.i{l:"trVr.Stuttgart. 190 l.col. lTltt-1719.
r7e [).J'udor. C]VI RIID. II. p.212-2 16.
r80C.Daicoviciu. I.ll.Cri,san. $trtttientl Oriti.liStau .\ltrnc'cltrltti. i\{atcrialc. V. l9-5t). p.i9(r--l';-
lig.8:l.ll.Cripan.Cerumic'tr.p.205.pl.Ulll. l.ll.t)aicoviciu"l)trt'iutlalulJrtrabi.sttt.p.2T2. i-ig-<i-
elc.
 Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 77

aseluanaltor cu cel al Dianei aia culn aparc pe uneL- lltoncdc ronrarrc- republica-
nellil. De altl'el nrtrlte irnagilri iiusrrate p",r',",l"liurne au avut ca prototip nrorrcdc.
Locul in care a lbst descoperil indreptitca ipoteza caractcruluictilttral ai rnetlalio-
trttltti. probabil tttt..ex voto" cdtrc Ilaruli.s eclrivalentul lracic al i\rlernicleilsl. Cclc
lnai tnttlle tratlspuneri plasticc ale Diarrci strrrt irlprurnulate clilr iconografia zcilei
urece$ri ( Pl. xxxt t/4).
Prez-ctt[a tneclaliontrltricu cltiptrl l]e ndideica..ex volo" ilrtr-un nrare sancluarar
ptltea fi evcnlttal iltterpretali ca un irrcliciu cli lircagtrl tle cull rcspcctiv ptrlca adir-
posti sirntrlacrele ntai tnLrltor divirrititi ..theoi sirraoi". in trrrpul cirora ie uiisea:;i
Bandi.t.
b. Reprezelltarea prosopontorll de pe rneclaliorrul rrrrtrivas liagntorttrgnsit la
^^
CarlornaneSli(corn.Vc'r'rtc;ti. jrrd.tluziir)ls j. prczirrta al)r()piirte usr---nranari c-tr ligtr-
rilr'intlilrrite pe ttnele thlerc sau llbtrle dc argint. Cea rnainrarc parte a irnagiliiric
pe tlletlalion cste intregitii gi nu irrterrlionlnr"sii adiugant i;totcz,-l noi la rrruliclisprr-
tate'le alribtririlsl. Menlionitn doarcii li'agrne'rrtulpublicat'ar ilrrstra crrnoa;tcrcl clc
catre olarii daci a vaselor cu mcclalioane aplicate. procirrse cemrnice cale inrplrncau tr
tc-hrlica dc ct)nfcctiottare ltrai conrplicata. Vasele avintl aplicrrle rrreclalioarre riisparr-
clite nlai ales in (iallia sunt ateslalr: prin descopcriri clin l)acia
5i Mtlcsia inl-eritirlsi.
Editortrl pieseide la C6rlornine;tialirnra ca li'agnrentuleste o parte clirrtr-un vas dc'
ctlltls6 gi cii inraginea iltrstrata I-ar reprezenta pe tltrrcbislalsT. tredcur cli celc cfuruli
ipotezc pot convicttti c-loar in cazulin care ar ll lirncianrcntata eclrivalarea rege-zcrr
si rmplicit existcrtta in lumeageto-clacici a urrrricult alcarnruitorilor. Anrdele ptr
pot tl lotal exclrrse. dar penlru a li accepratc lrecesili argunrcntirri.
c. Ill sfarr;it. ittcludenr irtlre rredalioane gitlescopcrirca de Ia..Stcnca" [-isbc9-
r e i (corn. []crzasca,.iucl.carlg-Sevcrin ) publicltri cu a rrr p lc corncrrtarii I s8.
Fragtnetttulctt reprezentare. parle- dirrlr-un vas spilrt in l,echinte. posibil lirpd
de ceagci-opai1 sau capac care ,.pare a se ascrnlna dirr ptrnct cle veclerc corrcepttral
cu utr..trledaliolt", a fbst gasil itrlr-urt corlplc.r..care poale ll ciatat cu precidere ilt
secolttl I i.e.tt."l8e. Marginea relieirti ascrr.rhnlloare tinLri inel dc sustinere ca:;i tii-
rcctia pereleltri vastrltriau sl"tgerat arnilrlilele propurreri dc irrtrcgire la care'ar putea
fl. cvetlttral adiittgati gi posibilitatea ca piesa sii ll lirst parte clintr"-un vas c1 ..11retla-
lioane aplicale" t:xecutat nrai rudinrcrrtar (Pl. XXVIIIi) ).
SchentatistttttldescttLtltti irrcizat in spatiu delinrilal dc rrrargirrca inalta ipi uiiseg-
te aseltldndri tttai aprclpiate cu fisurile de pe une le irrrilatir geticc ale loar-lJor tlc

r Anii 7'l-7li.c.n.Cl.S1'tlcnharn"l$-s.p129.p1.22:('.1)iricoriciu.LIl.(irilarr.()t)L,it.p.3g7.
"- lhltlL'tn.
lBr V.[)ranrbociiuttt-
O relrc:anl(trL, unlt.ol)()nttt.lii 1tt, 11 \'tt.\ (li4 t,yrsr.tr ltri lJttrt,l.i,tltt tlt, ltr ( rirlr>
ttttittt,.yti (.jtrl.liu:tiu)- S( lVn. -10. l. I979. p.95-ioo.
)s] !hitlen. p.9tl. rr. l0- 12.
l'"i S.Sanic. .\lt'dttlitnrte tilttrc ront(ttl( rlest'tt1tt,t'itt'lu'l iri,qhirttt-lilri'bo,1i. I)anubius. ll-lll.
;i
l'r()t).plll-ll5:(ih.l'}oprlilu't.('erutrtitttr()t)tdnt'tLlrtt(.)ltt,rtitr.('nriorl. l(,r76.p.66-711.
rs" V. I)nilnbociirnrr.
r7r. r.il.. p.t)9.
t9t lhidt'n.
l3s \'1.(iunrlt. () nttttti
t'rtntril>utie orltaoltryiL'it lLt sluLlittl nttttti.ft,.stt'trilrtr rL'lt!i()4.\( ttlt,!t,trt-tlLtti-
l,r. Acril\,1N. XV IIl. lgll I . p.{5--5l.i.
t3" lhitlent.p.JT.
78 DtN lsTo?lA cuLTURtt Sl RELIGIEt GETO-DAC|CE

Des-
amfore rhodiepe g.a., dar persista mari dificultati in calea trnei.atribuiri sigure'
coperitorul piesei a prezentat trei ipoteze de lecturd a imagirrii: a) divinitate solari
masculind; U) zeita; c) segment al tinei scene de dans cultic. Mullimea interpretari-
lor verosimile toate bogit argurnentate arheologic ai cu substanf iale trirrriteri la lt ri---, .1
cd intor-
sursele literare este gen&atd insl9i de ambigtritatea imaginii. De adaLrgat
pozilia a prilejuit ipotezele susanrintite, re- lr.. li -I
cdnd medalionul cu l80o fala de care
prir,"ntur"udin spaliul circular continud si furnizeze alte doud variatlte interpreta- "r--l

ir* figurarea sciematizatd a unui blrbat cu coarne comparabilcu cel figurat pe

"l
falera'de"la Lupu gi b) o barcd sc.tlard de tipul celor at6t de nurtreroase in epoca r -\-
bronzului, exisient-e insd 9i in perioadele mai tarziile0' I
I

A."rt" posibile observalii'pe margittea interesantei piese de la ,,Stenca" Liub-

.o*isunt ii inOi.ii ale precariidlii sau mai corect, a limitelor contribuf iei unor pie- - :r --e

se arheologice la reconstituirea acestui dificil domeniu al istoriei

noastre vechi.
I

lBlc.Tablete
Tabletele de lut ars au acelag contur circular ca qi medalioanele iar datoritd mar-
ginilor rotunjite capdtd uneori forme discoidale. Pe avers 9i revers. sart doar pe u^na
In-
Eintre fe1e, a"u un dlcor, alcdtuit din semne gisirrboluri, incizate in pasta cruda-
t.. J"riinriiile posibile ale tabletelor de amintit: amulete, ,,ex voto"-uri, calendare'
ofrande funerare.
- ----:-
Foarte apropiate ca formd, uneori 9i prin dimensiuni, de tablete sunt discuril;
\ \ -_-/
(rondele sau jetoane) confec{ionate din vase lltcrate cu mana 9i la roatd care au
Ei sirnboltrri. Numlrul lor este
con-
i*mOt. (inc"izate dupl ardere) anutnite semnefoarte diferite (locuin!e, gropi, mor-
iiderabil, iar prezenla lor atestatd in complexe
,rint" .t".; ogtina.qi" gi destinafiile foarte diferite. insemndrile graffitate pe piese
aoartin6nd aJestei uttire categorii de obiecte vor fi comentate in alt capitol'
' in afara tabletelor de la Deva Si Dumbrava (corn.Ciurea, jud.lagi), asupra cdr.c-
piese inedit'
ra vor fi expuse unele consideralii, avem cunoqtinld de existenfa unor
"+
care ar putea fi incluse in aceastd categorie.
a) Tableta de la Deva a fost descoperit5 intr-un mormant datat in secolul
il I
ei, ilustraf-o 17rd a descrie qi comenta ornamentele ta-
i...1'rer. O.Floca, editorul a
f f"1.;rrz. Lucrati din lut negru bine ars, ea are o forrn6 aproape perfect circulari
(d, - 10,2 cm; d:, - 10,4 .*i1et. XXVIIIi2). Tableta este lisa pe una dintre fele 1:
tiiru*.niuta p.'c"ulaita cu un decor destul de cornplex.U.nul dintre diametre est' -\ !'

la aplicarea p; .-,r
strdbdtut cdtre extremitdlile sale de c6te un orificiu circular. Dacd t

,, pozilia orificiiior era aproape indiferentd la suspendarea ei, orificiile :-

"ui..t pozilia normal6 a reprezentdrii inc - !:)
rau dispuse pe o axd orizontald indicAndu-se 9i
zate psaveriul tabletei, pe care iucerclm s-o explicam f
Se1ll lClrC ]-
DOud arCuri de cerc aproape paralele Colnpun un contur aproxllnatlv
lar, apropiat de cel al unor barciie3. Deasttpra lor a fost incizat Lln cerc
pe suprati:'

re0.[. deVries, Altgernranische. I. p. I 0 1. Abb l/a 5i b: p' I 06' Abb'2/a 5i e'

rer oct.Floca, Descoperiri arheologica in rinttul ilunidoarei. Sargctia.
l, I 937. p.57 5i urnt
t'v lbidem,p.58, fig. I 9i P.60. tig. 3.
rer W.Deonna.
Questions.p. I I. 12,23 o1c'
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCI 79

cdruia sunt dispuse triunghiular trei mici cerculelc. nrod obi;nuit dc rcdare a unui
chip. de asti datd a discului solar. Spre nrarginca drcapta. dcci asinrctric. este pla-
sata incizia perpendiculari pe diarnetm- fornrind u11 scr.l.ln crucilornr. Dcasupra a-
cestuia, aceleaqi trei mici ccrculc!e dar circumfcrin{a ccrcului nrarc. carc lc incadra
in cazul anterior cstc de asta data intrcmpti- fara a fi clar daca a cristat intcutia dc a
ilustra luna sau acelaq astru aiuns din nou pe finnament dupa presllpllsa cilatoric
subteran5. inliliqat cu mai pu[ina priccpere.

PI-,,\N$A XXWII: tablete cu sirnboluri cos:nice ;ri allabctilbrrnc: I Ocni{a (lud.Viilcca)(apud

D.Berciu); 2,.Dcva (jud.Hunedoara)(apud O.liloca)t 3 Dumll'avrr. rcprczentiiri urnunc scircnrrli-
z3te pe un capac ('l) de 1a Bucureqti-Tt'i (aputl i).V.I{osclii) qi un rrtedalion (5) dc 1a Stctrcu Liutr-
co'r'ei (com.Berzasca. jud.Caraq-Scver-i n)(apud M.Gurnd).
 DtN lsToRtA cuLTURil $t RELtGtEt GETO-DACICE .l,f;crr.:,r- E5$rES

b) Tableta, Iiagrnentari. gasita intr-o locuinlal fl alezil'ii de la [)urnhraval')i rir_r; aont*;l!0n,:

(4,7 x 3,7 x 1,2 cm). arr. pe arlbc-lc- f'e1e urr decor incizilt (Pl. XXVlll/3). f,e'avers. mi;i,:i:r' ;ie p,r,sihii
decorul pistrat conlureazi ntairnrrlt de.itrrnitalc dc ccrc. pe care strrrl lrasate crrrci- *xmaniIre lnr >Ec,:ll<
form razele. lreidintre ele vizibilc gi inccprrtrrlcclei de a palra. prccunr gi ciotri clirr
semnele pe care le conlinea llecare sf'crt clc cerc. Corrtrrrtrl irrciziilor cle pe revr--rs
este apropiat de fbrrna trnei birci. Care poate ll sernnil'icatia clccorultri tablctei ?
Cerculpoate sintboliza s{'era. slobrrllerestnr. ilr raze le crucilirrrnr- cele patrrr parti
ale lunrii. Irrcizia in firrnta literci C tlirr stinga ar suscril prirrra llza a l-unii. iar c.-a
in fonna literei O, dirr dreapta. ar fl l-rrna plina. celr.:lalte douir slcrturi cle tabletli i-
luslrind fazele intermediare. Aceasti cnrrplclare nise pare nrai verosirnili clecit
interpretarea cd sernnul allabetiforrrt din stirrga ar li sinrbolul I-unii. iar ccl cl in
dreapta al Soareltri. Existenta urrtrictrlt al Ltrrriicstc in prezel)l rnai bine doveditii si
prin noile cercetiri asupra cultrrlui z,eitci Ilcn<li.r la dacil')-i.
Un mic coll de cult din agezarea cle la Zololaia Ilalka (raionrrl Voronlov. re girr-
rrea Clrersort. Ucraina) carr'dalL'aza ci irr prirncle sccolc ale crei n()aslre-le('. are un
decorasemlnitorcu cel cunoscut pariialal aversulLritabletei cle la Dunrbrava. I)c
reversultabletei pare sil fi fbst rcllrL'zcntatii o harch. ntaiales tlaca adrrritent ci
tableta avea o gaurl pcrrtftr suspendarea la partea n!'recupcrala yi. in c()rrscci|rtli.
semnele trebuie descifialc aga cunr surrt in pozitia iltrstratii. Ilarca sinrboliz,a. Ia
multe popoare'ale anticlritalii. vehicolLrl Soarclrri pc trasetrl pe care-l pflrcurgca tlr- {
la vest spre est inlr-o zonl nevirz-r.rtii oanrerrilor. grcnlnr a risiri din rrou. clirnineata.
Barca solarl apare obignuit cu cerculradiat rtcasLrpra ci. irrcepancl cu reprezerrlaril.-
egipteneleT sau cu cele de pe cilintlrii nresopotanricnilelt qi ternrirrand ctr ce le clirr
epoca fieruluilee. Descifrarea reversului pistrcazir incd trn caracler ipoletic. 'lablc-
ta ar putea ilustra crcdinle solare. a caror e.ristcntli este ateslllti nu rrunrai clc- tcrte
literare gi reprezerrtari lapiclare, cilide rnolive'le decoraliv'e ale ceranricii. Nlicilc
irrserrniri qi imagilride pe tableta nu ole ri strlicicnlc elenrcrrle pcntru stabilirea cu
cleplind siguran(i a dcstinaliei accsteipiese (Pl. XXVIII-A).
In cursul slpaturilorarheologice tlcstir;rrralc irr vara anrrlui llX)i irr cetatca ge-
ffi
to-dacicl de la RircalSu (corr.ilorue;ti.-jLrcl.llacltr)..cJava" adr'scori rnclrtiorrati pr-
parcursul acestc-i lucriri. arheologul Viorel Cirpitlrru a clcscopcrit rrrr tipar dc ccra-
micd reprezent6nd un persorraj ciilarc-. ctr nuirra clrcaplir ritl icata. aflat irr l-ata untr i
altar.
Produse ale coroplasticii cu reprczentarea unor cavalcri inlitiyati in dileritc i-
postaze sunt cunoscute cunr s-a rlcntiorrat (p.-r6--571irr leritoriile de la cst cJe Nistrii
inca din epoca elenistica (M.N{.Kobylina. oyt.t'i!..1)1. XXll/l: XXXVi,l: XXX\ill
"1). Piesele pLrblicate de M.1\4.Kobt'lina.Ilccar,-'dirrlre elc nroclcle distirrctc, ultinrul
@
apropiat de exernplarul de la Carlonr;irregli. rrtr strnl idcnlicc cu trrozitivrrl cirre ar l'i
ti,ir i-l
r"r S.Sarric. (I, .'il.. p.tl9-90.
$.Sanic.
r''s N4.[]irrbLrlcscu. o7;,.r'i1.. p. 102.
re('A.V.l)obrovolki. At'. lX. l9(r0. p. 119. lig.-1.
r
"7
(i. icr. (' o ns i d i ru t i o tts. p, 27-31.l.
.lcqrr
r')8(i.Contcnau. l.u gl.t'1ttiqua.pl.IIli7.lt: IVr I I" I 2" l.l: V/ I 5- I 7: V ll I()-l(): V lllli I : IXi lli ctc
1"').1.I)cchclette. Rn. XIV. l9().1" p.l0(r-3-i7. cl. lig t-1. .,tu
 Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGTCI

putut fi confectionat cu a.jutonrl tiparului gisit la Racatiu. -lbate se inscriu irrsi ca

mirftrrii ale posibilei origini pottto-danubiene ale unor irna-qir.ri cultLrale cle largi
rlsp6ndire in secolele urmdtoare.

ffi lt
Ib

@
@ 2b

21r

PLAN$A XXVIII-A: Dumbrava:tablcti (avers qi rcvers) in dilerite prrzitii.

Cercetdri viitoare sperdnt cd vor putea stabilicrorrolosia corrrplexuluiin care a

ibst gasitd piesa in limite mai restrdnse gi vor clarifica iri ce rnasirri sarmalii surrt
ceicare au vehiculat celputin o parte din produsele de excep!ie clescoperite la Ri-
cAtIu.
r

DIN ISTARIA CULTURII 9I RELIGIEI GETO.DACICE

-)l< it ?'i .
si$

I
!,
I

t
\

,/.,
'/ ,.'

,f

2t
pt,AN:iA XXIX: I --Zimnicea (lud.'lelcornian): r'as.cu dccor;tarrrpilat (aptrd [r.i\4oscalu): 2 ]i:
cltiu: vas ritual cu reprezcntare; uniri l)egas 5i inrituinca liagtrcrrtarit a utttti persorlitj Sczlirltl.

I B 1 d. vase avand diferite sirnboluri sau reprezentariantropomorfe

gizoomorfe,incizate,inreliefsaL!oblinuteprinlustruire
Materialele descoperite in cctalile 9i aSeziirilc geto-dae ice art relcvat ilt ren.-t.,
.

rAncluri al6tlri r.le diversitalea fi'irnrelor origirtlle ale ceratlliciiatltolt|.rtlc. irrlitlt:.

unor vase greco-elenistice 5i apoi t'(l!nlilrc ctt o cotttplicatii tehnicn de corll'e ctitlrllir.
Capitolul t. FONTES ARCHAEOLOctCt

Dacd vasele istoriate, cele mai rnulte din ateliere gallice. sunt interesante mai
ales pentru estimarea cdilor Ei arlplitudinii propagandei in legdturd cu victoria ro-
mand de la in-ceputulsecoluluial Il-lea e.11., a tragiculuigieroiculuisfdrEit alrege-
lui Deceba1200, intre produsele ceranricii dacice"existl tinele vase cu reprezent"ari
care pot fi utile reconstituirii elementelor de cult, inlr-urr anumit grad gia pantheo-
nuluigeto-dacic.
Vaselor dacice cu reprezentlri^(arlfore, cdni. cupe etc.) intrate in circulafia gti-
inlifica incl in urmd cu 60 de anilOl Ii se adaLrga descoperiri din ultirnuldeceniu.
Ptrblicarea reprezentdrilor umane de pe cupele getice de la Popegti i-a prilejuit lui
.{l.Vulpe o primd abordare a problemei utilitalii acestei categorii de mateiiale in
!-ercetarea spiritualitdliigeto-dacice2()1. Dintre cele doul boluri getice descrise 9i
ilustrate, irnitatiidupr bolurile,.deliene", unulare reprezentiri mai clare. pot fi re-
marcate detaliile coafurii, fiziononriei gi inrbracdrninfei la un grup cu trei fi_quri
feminine. Ele au plrul strdns in doud cozi ce flutur5 pdnd rnaijoi de unrdr, iar dea-
supra frunliitreiproeminente care ar putea indica o coroarri de flori, dupd Al.vul-
pe. sau o diademd dupd opinia noastrd. Pe fafd se disting ochii rotunzi, foarte mari,
gura gi bdrbia. SAnii, reprezenta{iprin doui proerlinente par a fi dezvelili. Cele trei
au mijlocul incins cu un br6u lat. hnbrdcdmintea partii inferioare este compusd din
doud piese, pentru care editorul gasegte apropiate asemdniri cu fotele. MAinile de-
partate de corp, cu coatele ridicate la indlfirnea unrerilor se termind prin palrne dis-
propo(ionat de mari. Picioarele se afla unul in pozitie intiusl celSlalt cu genunchiul
indoit. Figurile sunt despdr{ite intre ele prirr nrolivul ,,il.l col'l de pin" iar grupa de
trei figuriprin rozete. Fundulcupei este marcat printr-o roatdc-u l2 spite. Frag-
mentele au fost gdsite in complexe databile in secolele II-l i.e.n. respectiv ince-
putulsecolului I e.n. (Pl. XX/4).
Al.Vulpe amintegte unele asemdndridintre figura cle pe cupa de la Popeqticu
cele de pe falera^de la Galice203, fibulele de argint de la Coada Malului2oa gicele de
la Balaneqti-Olt20s iar in privinta schematizdrli cu fi-qurile de pe garnitura de pafta
de la Popegti206. asupra cdreia s-au mai llcut referirf in Iucrarea de fala:o;, piopu-
ndnd abandonarea interpretdrii drept reprezentare a zeului ('ernunnos. Reprezen-
tarea antropomorfl a soarelui pe gtarnpila de la "fei qi pe gtarnpilele anepigrafe cu
tiguri umane la Popeqti l-au determinat sI propLrnd interpretarea in ansarnblu a
imaginilor de pe cupd drept dans la o sdrbdtoare solard.

r00 J.Bousquet,Circonscription de Rennes Loire-,.ltlantit1ire. (iallia.

XXl. 1963, p.127.fig.91M.
Labrouse , Les potiers de la GrauJirenque et la gloire de Troj un. Apu lurr, X IX. I 98 I . p.57-6.1; S. Sa-
:.ie- Doudvase ceramice cumenlionarea regelui Decebal, Cronica" XVII- 4 (1i3.1)" 22 ian. 1982.
r"rD.V.Rosctri. PMMB.2. 1935. p.61. gi urrrr.
r0:Al.Vulpc. l?eprezentdri umane pe cupcle getice de lo Popc;ti. SCIV, XVl.2. 1965. p.341-349;
\1 Corn5a. Dansuri rituale getice. 'l'hraco-Dacica, VIll. 1987. p. 1 93- 199.
rur N.Fettich" ,.1rc'htiologische Beitrcige
trr Oeschichtt, der .surntutisclrdukist'hen lle:iehttttgcn.
\ctaArchBucl. IIl. 1953. p. 1,11,1ig.5.
rf)4
Ct. 1,. Margh ilan-Tezaure " p..3 I -32 cu bibiiogra lia arrtcrioarir.
:0s E.Popescu. 'l-e:aurul de podoul.te
dotice tlitt arcint da lu Btildnesti" SlCorr I)i1c5ti. II. l9(r9"
:106-l16.
:06 Llllinra publicarc a accslci picsc. lirii corncntarii
asLrpra scnrnilicatici reprczentiirii dar cu prc-
;rzarca firnctionalititii. paralelisme. incadrdri cronologicc la N4.llahcq. l'u/iulc Lcttine tir:ii in sud-
,sttrl Europei. SCIVA.3,t. 3. 1983. p.200. 1ig.2/1.
1('1
Su1ra. p.57 .
 DtN tsToRtA cuLTURil gt RELtctEt GETO-DAC|CE

,Yi{i }4

rf
.J
---t
__-)
I
l

o g.o

':
:::;-)i- ---;1r
i.,h,hl
'r.. . rii
; .-;.' ' - *', i
.' . r: ,1',. ,/
.+\',-: !r!r-v
-

,a 't.
\-.\
.: :
tt
,L:t ,Lr, i',
,.,,1, ...' a't
, t._ ::"-',.-:,..i
'r.-.
- .1
lr L
i
t,)!
:l
I
.l
"-It
'- .+.
).

ll
: "t\'- -- -ru'
'.')
i/ .,
, ..,';.1 :.-
..n..*.".i
'r. . .-l
| '' ''',"-i
]
)

I
,, ;,., ., - .,.1.

PI.AN$A XXX: ..Critci dc rutli" dcsco|criti Ia ! {)cnita (apLrtl I).llcrciu):2 CheLiieSti (i

BArgaoani..iud.Ncarn{)(apud N'l.l}abc5 1i V.i\{ihirileseLr-liiriibl):3
- Poiann-[)Lrlcc5ti (conr.l)Lrle .
lud.NeamtXapLrcl Ch.llichir).
 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

. M.cramatopol20s giapoi M.Bdrburesc,,2t)e q-a. a, intcrpre.tat figurile de pe cupa

giamintiteleanalogiidrept reprezerrtiriale zeitei Bendi.s, primufadiug6nclunele
chipuri de zeife culloscute pe rnonedele dacice. Cdt prive;te ansarnblul iprezenta-
rilor de pe cupa de la Popeqti, M.Cramatopol considera cI nu e 1p claps, c i ..repeta-
rea parataticd a aceleia,gi imagini":to. Mai nrult, tot Bettrlis ar figura qi pe
garnitura
de pafta de la Pope;ti2ll. Daca forrra figurilor de pe aplici. ochli roturizi,iverrtual
si pozi(ia picioarelor Ei-ar gdsi trnele apropieri la piesele cerarnice sau torc'utice
analizate. dispunerea unghiLrlara a razelor (coarnelor?) este llrl analogii
intre sem-
nele distinctive ale zeitgi, cu publicarea stucliriluidalorat lui ,,il.Vulpe
_Odgtl atri-
buirea iniliala, datoratrlLri.Radu Vulpe, a lbst zdruncirrata. Ilrii a fi supliniti priptr-6
ipotezd fundanrentatS. indeosebi pozilia picioarelor nefiirrcl iclenticr cu cea
in care
apare zeulceltic,,in pozilie de Budlra" devine posibila gio altd atribuire
irr care
Bendis n-ar putea fi totugi in prirn plarr. De altlelgio tp".irlirti in religia
celtilor
precum Anne Ross continud si ntettfioneze piesa de la l;opegtica reprezerrtare
a lui
Cernttnnos2l2. in plus in afia celtici r-nai ales este cunoscuti..repetitia perrtru irrtd-
rire'' care arjustifica de asemeni varianfa interpretativi initiala. '
.la oPrezenfa Bendidei in lumea tracicd, relativ binc atestati lite-rar, lhcea verosirli-
expansiune a cultultri zeitei gi in spaliul getic. iar cerarnica. toreutica gi mone-
dele ofera un suport substanlial ipotezei. A preluat llentli.s cele mai ntulie dintre
atributele Arremidei?
Prezen[a zeitei aldturi de Are.y $i Dirtry;sct.s, inrpresionantele procesir,rni cultuale
indicd locul important al Bendidei in lumea tracicilli. Mitologia greacd inliligea-
zi 5-i strdrrsele legdturi ale Arternidei cu un rrare nurnir cle divinifrti
@fiodiii, A-
?ttllon, Ares, Demeter si Perse.fctnct, Diontso.r etc.) de la care a inrplrnrirtat aclese-
crigiepitetele2la. Dacd pe cupa de la Popegti roata nu poate fl decit sirnbol solar.
ap.ropierea de irnaginea Bendidei pi concilierea celor doul interpretari. poate
fi er-
plrcati qiprin rela{iile Artemi,s-Apollon.Fctarle posibilsi fl fbst Bendis zeita a
Si
Lunii ca Si Arlemis astfel ca ne-arr afla in fata uriLri alt caz.de alirtirrare a celor doi
a5tri ca intruchipare a vegniciei.
Dar odatd amintitd roatetrebuie sI infitiganr prezenta acestui sirnbol de la cele
nrai sirnple atestari Ia ,.zeul cu roatd,..
O piesd deosebit de interesantl este slctmpilu de lut dcscoperiti in zona lacului
Te i-Bucureqti gi publ icati in urnrd cu peste j umitate de ye-.: i-s.
Loc u l cel rnai ina lt
intre imaginile 9i sirnboltrrile de pe gtanrpila cste ocupat de o roatd cs
$ase raze.
Sub ea apare ull personaj. reprezentat in prcfilspre drcapta. cu piirulzburlit qisclri-

:"sM'(iramatopt'tl.L'ctrtdesntonnoiesgito-tlttte.ApulLrnr.
lX. 197 1.p.2095i urnr:idep.r. l14t,irr
,:iit1uct, p.84.
:' \l.lJr'rrhulcscu. rI) ('il . p.()ll.
-.' \1.(irarnatrrp0l. Dr[.irr t tt t t it1 u<r. p.81.
- | lhiJent-p.85.
: ir A.l{oss. PogonCe hic.p. 1.j3. lig.9 l.
:rr Wernickc. .,lrtentis.ltlr. Ilr.
col.llTtl: cl. ;i l\{.1}iirhulcscu. r7r.r,ll .p.t)f-!-5.
::r Wcrnicke. rip.cil.. col.l360.
-rr[).V.Rosetli.PN{Ml]"11. 1935.p.6 1.lig.1.2a-c:S.Nlorirrtz;i
l).V.I{osctri. l}tture;tiideptli-
'..rr./ (sub rcd. I.lona;cu). Ilucurcgti. I t)-59. p.29-J0. pl.27i I a-c.
 DtN tsToRlA cuLTUHtl st REL|GIEt GETO'DAC|CE 1-r.n r=liu 55rir 7ES
86

tarea sumarA a flzionorniei. care tine clorri rccipierttc'la intil!irr'lcfl capultli. Oala ditr
ttr[ji!,* J. ,&CCS{!t i;r
flmuq Id,
in6na stdngd cu gura in sus. a,nforfl clilr ntiina drcapta. culcalal ctt gtlril sprc trll si- eilmlce a6
mulaclt de om. Schilat rudimenlar ascnlirn:itor ca aspect cu unel!- ligtrrirr,-' alltro- rc"rfiE c"s rsl-.[ot"sl"r
pomorl'e.lir5 vreun detaliu al t'rtiicu hralelc ritlicale flpilrc itllr-o pozilie ascnriin;i- rou,ffi.n aru comtnb
toare unuiorant calre o tlivinitirtc solari (l,1. XXi5)' lmrmgil,ri a fi'rmi i
Datorit6 celor douii recipientc. pr-rsoniliul cirrc puk'a li inlc'rprctal in nrlxl.ittsti- mfgrlq
ficat drept Soare anlropontorlizat nlt nt:ti Frate prirtricu cst'liluditlc acrtflslir atribrri-
re. Miqcirca spre dreapla ca li 1x)zilia irr curc lins anrtora cfl Pcrrlrtr a clbcltra o li!1-
;ie para transiera amintitutui pe rsorr:r.i lirnclir'rtt:tiorit..-ltt accln;i tirlrp. proportiile
ie impotrivesc adnriterii aceste.i igxrtczc. sugenind posibililalea c:l persona.itrl ilus'
tral pirtea avea ii alte alribute allluri clc cr'lc solarc. dc exenrplU atlttci'tleir de ploaie'
Personaje inconjurate cle sentne solarc. liniintl ro1i. sittt cu roli pc pari sulrl ctl'
noscule dehibrrii li cete ntai nruhr,. rcprczcnlirri s-a considu'at ci att sernnil'ica!ii
solare in esen15l16. La celti qi in lrrmea cclto-rontanl.- ..2r,'ul cu roaltr" av6nd roala
plasat6 laterat qi nu deasupra e consitlcml o v!-rsiurte celticit alltri Jtrppitr,'r - zeul
ceruluiJuppiter-Turqnis2l7, iar roata ar fi dupl trnii. eclrivalcntttlsimbolic al vtrhtl-
nrlui. Existe de asemeni reprszerrtnri atc zcului irrsolite de trn persotraj conrplrabil
cu cel din reprezentarea d9 pe ;;larnpillillB. lllcriti tle asetnc'ni m!-ntiollilt cri in Bri'
tannia romanA astfs.l tle rr'pr!.2!-ntalri au lost gitsilc crr trrr,-ci:tdere in ccntrele de gar-
nizoand ale cohorte lor tle llisparli. ltrngri ,si ditci:1".
Fragmentul rle vas de la Mititari-Btrcttrc;lilr(' (l'1. XX/2) dat6nd din secolele
ll-tlt e.n. cu birbatul cu un liumos clisc solar dcasupra capttltti. atcstii 9i o contintti-
tate a acestui .,zep cu roati" i1 nrediu dacic. Scntniticaliile irnaginii ;i sirnbolultri
nu pot fi diferite de cele cuposclle irt luntr'a cclticir 1i celto-rorlani.
intre d.'scopcririle de exceplie de' la Raciiliitt (cont.l lorgeiti.i^ud.Brcittr) se ntt-
mIrI inrliscutahilgi tnkunthixr.r li'agtttenlarcu ligtrriin relie-fl:l(Pl. XXXI/l li
XXXII/l ). Una tliitre reprezenl:irile tlc pc- pc'rctii vasultti a lost adeseori rc'prodtr-
sd222, ajunsi enrblematic5. clar vasul in ansatnbltt rt-a be nel'iciat de o analizi detali-
atd. L-irn considerat inilial vas dc irnporl::-l clar prczen!a ttnor tipare inlre clescopc-
ririle din denct de la Rdcatdu ne dclerrninl si avtrttr in vede're 5i varianta producerii

:r6 (l.contcnau . l.a glt'1triquc. pl.Vl/2(r: V Ili 2-s: Vl ll/l l. i2: lX/3i. 3(). -'i9: X/43-'l'l: XX V l,'llq
XXXlll/22 I:Xl.,/305 cic; n..tcrcriia s. llunlhut lt dt,r .llrot'iettttlist'lrcn Gcisrt'sktrlrrrr. []crlirr 5i l.e:;'
zig 1929. p. I 6. Abb.2-s.
'' :ri 14.1;r*"n. 'l'hu ll'ot..ship of"tha llotrrun-(-t,ltic ll'lttl-Oorl in llritrriit st'etr llclttittrt ltt (itttti" .

Et'irlance.l,atonrus. xxxvlll. 2. l9'7(). p..iJ6--i.17:.l.ile Vrics. l.o rt'ligiittt. p.71112.

zrs M.Circcn" r,,7r.cit.. pl.XXlX lig.-12.
2t')lbitlent"p.362
220
Die l_)oker. ,lrcluiologitt in llunttittit'tt. i\lirinz itnr [{hcilr. 1980. p.2 I 5. rlr.-13J.
:rrV.Cirpitanu.l'ril,i1itlt,lc rc:ultutt ulL, stiltirirtrilr.tr arltL'oltryit'c in u.Se:orau gclt>rltr<'itit r'..

lldctitdtt (jutl.ttttt.tiu). Carpicu. VIll. 197(r. p.(r(r. lig."1(r 1i-17:..t)rl vas tlc tip crtnlltrtros. itt slltrc 1i;.-
ntcntara r.u liguralie anrrtipornt,rli-r 5i z,ronrolll in rclicl'din nilslli l-inil lLtctltll llt 11)irtaI- ctl diltlrlcl--
gurii dc cr^a. ill crn. crccuiat intr-o tehnical ircproSirhilir": ( ttrtrlrytil l:'.r1l.t:irit'i ('iviliLttrtt duc,u.- '
lrtr in pcrirtudt tlosit'it.197(). p.-16. nr.'167. 'llll.ri . I'i:,,- l-R,
::i1..1tr451-qh11nn-'l t,:rture.p.21 .l.)ia l)tt/.ar. \luinz rurr lihcin. l(.)8(). p.3"t l'l.l-l 1i p.2(){. nr.-rr- rlllltLr. l[ LJt .t --u ,,- -
M.Opcrntann.
.l'hruker.
p.2 I 0-2 I I
.
* iifiurot I u fri, I :"J; p,L
rrr S.Sanie. Cit'iIi:tttitt t ()u1ottL't. p 55-56. I'1. l0/5lr-c. iillllllliluurii.l I l. ,i - -,:
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

localc a accstui ksnthoros cu motivc qi irnagini nunlcroAsc giconrplcsc. I\'tarilc di-

ficultali tchnice alc confccfionarii vasclor cu rclicluri aplicati la carc sc adauga ab-
senla cvasi-totali a unor rcprczcntari in rclicl'pc vas in irragistica gcto-dacica cu-
noscuti au contribuit imprcuni la conturarca prinrci opliunl. dupa cunr in prczort
urmcazi a Ii inci dovcdite unclc aspcctc pcntru adoptarca.ilra czitirri. a ultimci i-
potcrc.

:-.\N$A)C(XI: I Rricrititu: vasr:ulleuri irrrclicl'(apuJV.C:rpit:rrrLr):2-3 rloncdccclliccdctip()u-

-- ,.s ti cmise de l)ubnorcrr ctt tur pcrsonr.i !inirnd clpLrl inlrriculLri dcerrIitir1 laPLrd l).l.arlirrcchts.l:
.l Stanita Kurdjipskaja (M:rikop- Rusia). dccorul dc Pc o cLr|l dc rrul ilcscoirclit:i irrtr'-rrrr tunrul
=rud L.K.Calanina).
88 DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO.DACICE

'
"'. .
"\
' \'* _
,iU
/'----
I

I
1

"-:, '-/

: ta >-L-:-:4-

l'l.AN$A XXXII: I RIciitIu. liagrrrcnt tlirr rusrrl crr r.prc/rntaili:1- l'opt'5ti: prolottrri.l' -
(apudl{.Vulpc):3-Gilmcle(.iud.Olt); pr(}r()r)rrirlcrullLrr(rrpirr! l).V.ltosclri): -l-Grldiqter \l--'
celului: nrcdalion cu chipul [)ianci (aptrd (].1)aieor iciu).

Tortile au la parlea sLrperioara 1i latcral itttiteini;i sirnboltrri irr rclicl. [-cii :''.
sati. flancdud o roatd cu aripi. crau alcstatillcrrlru llrinrr (lirlir in splliLrlclacic . -
lroltutrelttele lapidare de caractcr fiurcrlr lictrltturl ulc \lrrcsici Irrtcrior si [)rt' -
 Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 89

Sunt nlotrtttnentele cu lei devor6nd ulr alt inlal. lei aclosati sau afiontali ca sirnbolrrri
sau atribute ale unor divinitati224.
L.eul in general apare foarte rar pe lrolrurnenlele dirr spatiul setic anterioare e-
pocrt romane.
Crupul de bronz de la Naeni (lud.Buzau) are in cornporrenti singtrra reprezen-
tare deosebitd a unui leu (Pl. XXXII-A/la- ld). La peste 8C) cle ani cle Ia prrblicarea
;i intrarea sa in largi circulatie qtiintilica continui ta fie ura clintre interc.sarrtc-le gi
enigmaticele piese cu alribuire gi datarc incc'rte iar sapiiturile arlreologice pe locril
de scoperirii, itlfructuoase, nu au putLrt a-juta cercetiirili. intre cci care
alaluri de Gr.
C.Tocilescu gi V. P6rvanl2-5 att ittcercat sa descifi'eze tairra."Grrrpuluicle la N3ic'pi"
s-a ntttndral 9i ttlarcle arheolog gi istoric lV1 ihail Rostovtcvl16. Pentrrr integrarca in-
,r: piesele epocii rriigratiilor el n-a gasit nicio arralogic probarrla.ltrpi cirn clasa_
:ee ei ca arhaici, printre produsele artei nritanienc rairinea la icicle rrelirnclanrclr-
::ta. \'1'Rostovtev a ajtrns la coltcltrzia cii grupLrl iltrstra pe Anttiti.r' asociata rrpcgri
::-t Ontttnos Si Anodolas; aia culn estc cunoscLrt cultule'i in Poitr. Arnte nia. C'appails-
:.a etc. prill docurllcnlr: arheologicc;iscricrile lrii Straborr (XI. 8..1). Aceastri a fbst
:r optiunea lui Vasilc Pi'irvatt care Lrtilizasc ile altftl 5i sttrcliil.- savantulLri rrrs.
Rcprczertta-r-ea ttntti leu ntai cste atcstatrai la Ilticlillirr
1i pe o piatrii tlc ine-l rii6
::rstii cle stic liillT.
Leul cste ctlttoscttt irt intrc'g OrientLr I antic ca sirnholal urror lbrte alc latrrrii.
.inlbolsolar, ltttteritr, tbartc rar htonic 5i ca arrirnal rcsal. [)ivinitirti precurn l)c,rr
'. /'1tl (Atargatis). ( r'bclc. Cue lesti.s. Buul llttttttnrui ctc.. strnl 'irrtiitisate in picioare
:e lei. flancate de Iei. rrrinqdind lciisaLr inlr-un cartras clc lei. ilr frogala irtragistica
: tezaurltluide'la Rogtrz(-n aparL'gi zc'ita cu rrrcul(o Artcrniclii crr altirrirnalairihrrt)
.iind pe leu (Pl. XXXII-Al2).
Pe vaslrlde la Ricatitt atributelc solare in csc-nta strrrl cclc carc prirueazir aturrci
:ind. Ieiiflancheazf, sirlboIuI solar prin cxcelcrr(ir. rr.,a/tr.
Sernnificatia de sinrbol reeal alituri de cel solar al leilor anr nrentiona-o gi ti-
rartd seatna de scrrlnele de la partea superioarir a tortii. I)rin conrparalie cu senrnr'lc
n grrrpulcllo^ra apare gitridentul, proprii thrniliilor regale, te,,,,i" publicale de E.l.
Solorronik22s qi V.S.Draciukl2e n-ar ir e.rclus ca;i cc:l cle pe vasulclc Ia RaciitiiLr.
:propiat prin cornplexitate dc cel al firrniliilor rc-salc bosporarre sI lle un .santn ttl
:,'ttti condttciitor loc'al. Cotrtrarnircile de pe rnonedc vttr confirrla sau inflrrla
; andva aceastd ipotezir.

::!Cf.dccx.opancdinlrctcprczcntlrrilclui ltr1t1.tilt,t..!ntutrrlir)tcnliollrtcrle:
AI.lrop1.,\'r.r1r,r,//c.r
i.t1t:?s L'oncern(tnl l<'s t'ulles dc ,\len er tle.ltrltitt'r.lntntrtn tlittt,t lrr l)trt,i., .\ul)(ri('ttJ.f .l,at0rntrs- XX-
' 3l-9!itp-5)l-561. lig.2. 1.6-7.9;i ('.('.I)crolcscu.Jtit'i ttoi 1tt'ititrtl t,ul/'elat,gtilttgtll,irtl)Lttittitt-
,.r. S(-lV. l.l. l. le7l. n 7()-80 t t1. t r.
-- V.P;irr tn. ( ir,lir.,r. p. l.l- 15.
r: \{.Rostovtzcll. Drr,rrr el t ltt,t,tttr.r. ..i
lrr,\t,,.r' (!(, qnt,l(ltt(,.\ l.rotr:t,.; l ..lntttrtlit,, dt .\yrie t,t l,.lr._
..-.. \rrirr. Xll. l9.ll. p 52. I'1. \Xlll.
-- \'.( rinitrrrrLr. t't,.(it..li!,4t) 7.
::'l:.l.Sirlomrlrrik..S,r.lrol,s,(it':nuki ,\et'errri){ol,ri(1,t.})()tttlr.iyrr.Kicr.lr)59.p.21-2lii.
::''V.S.l)racitlk.si.tternl
-nuk(rr'5cl'.,/'/ior,/) Prittntorttot iiri.Kicr. 1925.p.6l-71"I,l. llli l2.l-
:' i: \VI ll/1. 2: XXI/l 2. 52: XXIVi(r ctc.
90 DtN tsTo1lA Ct)LTURtt 9t REL.GtEt GETO-DAC|cE

.|,
,l

\i j '
"i

rl

ll
,.1

il
iiL
dc tigurirrc de bronz(aptrd V I)irvatr)
l)l_AN$A XXXII-A. la-ld N[erri(.irrd.l3tizrirr):_ultrpul iil
tcrri.r- ink-rligalit pc tlrl vas dc ltt Rogozttl (ltptltl lsktr:Lvo' -lrr' 191t6)'
C=pitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 91

ln spaIiulce-ntral al peretuluivasuluiapare inraginea triprosopotttorf.i in reliela

lnui cavaler inzduat. in galop spre dreapta. Maiclara cea fiontald ctr ochii rottrllzi
:are privesc,,spre spectator" gi chipul birbos. Astlbl sunt figtrra{i cavaleriipe cele
;lai multe reprezentdri cultuale. La cingitoare ii atirna o sabie dreapta ctl atttetle"
Je tipul urrui akinakes. Sabia este fbarte clar schitatit gi i s-ar putea stabili chiar se-
:ia tipologicd. In mAna dreaptl !ine ttn rlrytott.
Cu aceastd imagine nu ne-arn afla la prirra atestare a reprczerttirii ttntti cavaler
pe un vas, craterul de la Zirnnicea cu lriza cavalerilor avind o vcchirre tnttlt rtrai rtta-
re (sec.lll i.e.n.)210. Cavaleri apar pe clotri lalere din tezaLtrLtl cle la [-trptt (cotti.C'er-
gau. jLrd.Alba) qi. in sfArgit, din Itou, cle astl clati pe lllecialioarle. ,u *-.-,,-,,-''tt"/i ii
ia Polovragi23 l, unde aceastl irnagine apare qi inlr-o tnanicri sirnilara celeictrtttts-
;ute in secolele II-lll e.n. in Moesia inferior;i Dacia rot'tlatlit.
lmaginea caluluigi cdlSretului, rlspAnditi cu rltrlte secole inainte de acc'astii
ligurare in mediu dacic clasic, are seurnificalii rnultiple lcgate cle e-roizarea ecves-
rr5. func[ia psichoporrpa'a calului, divinitalile ecvestrc etc.. gi asupra lor votrr re-
r eni atunci c6nd vom in{E1iga una dintre tenlele icortograliei torettticii.
Pe alt fragment al vasului apare o parte din irnaginca unci zeile ale cirei atribu-
ie ne-au rdnras necunoscute, posibil o lvlugnu l[utar,,stri ganeris. aga ctlltt o regit-
.im pe numeroasele reprezentiri alc Cavalerilor danttbicni.."t\larea Zeila" care va
li fost gi in pantheonul dacic, intr-o triadd rdnrasl noui clcocantcla{d ttecttrtoscttt[.
luntea indo-europeani in general gi tracich in special resisindtt-se in trtttlte Ilatri-
testlri cultuale ale geto-dac ilor.
Apare gi figura bdrbdteascd a unr.ri .,geniu inaripat" gi aceasta petttrlr prilna datl
ln mediu dacic. Cele ntaiapropiate. spa!ial. analogii le intlilnirr in ntediu bospo-
:antl2.
in ansamblt4 kanlharo.s-ul de la Racatirtr ar putea ll utt t'rr.i ie cttlt cu intaginiSi
simboluridatdnd de la juntdtatea secolului I posibil gi inccptrtul secoltrltti Il e.n. In
rrAsrrrain care el a fost conceput. nu cloar copiitt. in tluttr cle pe Siret, elare o inl-
:ortan{d deosebitd prin elementele care le aduce la inrbogiilirea datelor privind
:antheonul qi irnagistica cultualii dacica.

:-'0I'..Moscalu. Ccronica truco-geticd.llucurelti. l!)tt3. p.93.5i p.'159" I'}i l-XVli.

::oh" 1.611,,6uriu- V.Moga. c,p.iit..p.35: V.Cipitanu. Obit'c'tt (lL: ut'tt-t,!(lo-d{tt'i,lt'st'ctperitc in
.:.t tt rle la Rdc'titiru, .jud.lirzcrizr. L-arpica. XX V. I 99-1. p. I 26- I 1(). I J0. lig.lt.
:rrF.Marinescu-C'etatea duc'icii de ltt Polotrugi..iutl.(iorj lOlrenitt). S\{N1lN1. I0. l()77. p.3{)"
. t,l 8
lrl T'ermcnul e litlosit doar ilatorith prczcnlci aripilor. ..(icniilc inrtripatc" aLt irr gcttcral aspcctc
:tl,,ritc rlc cea a persorrajului birrbos ligurat pc ras. Accstc rntilalli i1i\ inc ctt aripi. a ci-tror icollogrltlic
: .;re fl urnrirriti pe parcursul a trei nrilcnii aprrr rlc rcgLrii-r, crr liguri contnozitc (citfctt' ri lrLtnttri Lttll.t-
:,. ;i lncntbre inltrioarc cle animalc sau pt'tslri. capctc t1c artinurlc sliLr prisliri ctt tltiltttt'i 5i tttcttthrc in-
'..:ioarc ingcrilLrr c1c.1 1i rrtrisLrlc tic tt tttrtrc tiir sillilc. Irl cu-
Lrrnane. inli(i;ari apropiatc clc ccle alc cr
:':::t:ul studiului docuntcnlal 5i ingcnios rlaloral sltrlrntrrliri Ii. l ttrclrtt. ,/-rt tltittt,tttt'rtilet'lL ltt l'iilu
..q.in llctnrnogL'i,\loi't'el Renttrt!.lll. llruxcllcs. 19tr9. p.536 1i utttt. slittt lttttirtiiic tlrtrll(t,'|rt c
:i,lazL'asupra cnigmaticci lleuri rlin cunoscrrla rcprcrclttlrrc tle llt illtlrni'i. 1)d rlre rlli,)llilt l(:l r,lrc
J.rti prczcnIa c]cntonului inaripat cu urt rittntl lJ 7rli.r1lrr.s-Lrlrri clite coltsiilttic ttll ltci cscl]liltl ltl irlitierii
- .,niiiacc. in lipsa altur atributc (craralri. nrirnrrnchi tic iirrpiciiLLrri Lte l llt ptrsltrlr.itrl irrlittillrt ;i ti-
:.,:'..1 scarna dc starea liagntcntara a vasulrri cctrirrrlrrlilc cLr linLuniii zci :r,it ttortliirliitzltttrt ttltt,r !.ctlii
,.-;;t dillcilc 1i riscanlc.
t-
u
{
1
t

DtN tsToRtA cuLTURlt 9t RELtGtEt GETO-DAC|CE :^ ri -=eS j

=

Un po.ribil c'olenclar cluc'ic. Aserlirrnilc din Getic'cr lui lordanes despre cunoqtin-
lele qi preocuparile deosebile alc' gelilor gi-au giisit, treptat. cel pulin confirmari
partiale in descoperirile din cetitilc giagezirile dacice. Descriind ac(iurrile intre-
prinse de Deceneu. acfiuni care noi le-am nunri acum refornratoare gi de culturali-
zare, istoricul got rnenIioneazl in doui paragrafe rlspdndirea cunogtin{elor astro-
nom ice: ."...dernonstrdndu-le teoria celor douisprezece semne ale zodiacului, le-a
ardtat mersul planetelorgi toate secretele qi curn cregte giscade orbita Itrnii ..."13-1.
lntre dovezile incontestabile care spri-i inI textul susrnenlionat se detageaza prin
originalitate, complexitate gi dinrerrsiurri marele sanctuar rotund de la Sarnrizece-
tusa Regia. Ipotezaconl'onn clreia destirra{ia constructieiin ansamblu era aceea cl:
sanctuar calendar. a fost emisi cle D.l\{.-l-eoclorcscul'lr. dezvoltat.i de C.Daicor r-
ciul35. demonstrati de ll.Daicovicitr in studiiseparaleli6 satr in sinteza asupra tl.r-
cilor in perioada clasicS2lT 5i. rclativ rccent. sLrstinutit intr-o lucrare colectira c
ajutorul tehnicilor de calctrl rnodenrcl-t8. Se parc. insh. ci in cei 170 de ani cle la dez-
velirea partiala. sanctuarul;i-a dezvllrrit ctr nrrrlta parcirlonie inlreaga complc'rii.,-
te. l-a Iucririle de restaLrrare in ctrrs clc ciesfirsLrrarc au lost glsile rroi clcr.t.rcrrtt-- crri.
modiflcacalculele gi cortsiclcratiilc asupra nrirrinriiantrlui la daci prL'cr.lr ;icol.,-
liile propuse in vedcrca punc'rii in concorclanli crr clurata antrlrri tropic. Dot cdir..,,
eristentei Lrnei.judicioase;itiinte a inrplrliriilirnptrlrri la claci. se inscric'tottrli ir."-
cuccririle ma-jore ale arheologici epociiclacicc dilt ultintele decerrii.
Alaturi de nrarile monrnnL-lrte clc piatra;ialtc;liese. crrn Arll Ltrrcle proclrrse. .
torer.rticii, plastica giceranrica in general. pot olcri elerrrcntc utile recorrstitLr irii c.
turii spirituale a geto-dac ilor.
Reprezentirile de pc o tablela fragnrenlani dirr aSezarea clacica din sccoi.'ie l-
c.tt. de la Dutnbrava (corn.CiLrrca".jLrcl.laqi)l'l') atr first considerale clrepi ilrrstrrrr. :
celor 1.fh:e ulc ltrnii^o tnirturie a veridicitatiicur intclor scris.- clc Iordanes. Frrr:r
circulard atabletei cu marginile rotrrn-j itt-'ca giinrpnrlirc-a eiirr.4 parf i cgale ar pLi:.-
indreptS{i gi r"rnele ipoteze privitclare la: cosrrtologia dacica; la cunoayterr-a c:
patrur puncte cardinale: a duratei rer,oluf ici sinodiccll0. Barca de pe reversulac; .-
iagi tablete ar putea indica, la fel ca in crxlilr(clc rrrultor popoarel+l ca;i Llacii -..
deau c5, soarele gi luna sr'retra!: gi pirrcrrrg cursa irtvizibila pclrtru plirnintcrri. r..
g6nd cu o barcd pe fluviile subpdrndntene. a$a curn circulau cu canrl pe finnar.rrr''-

rJr Iordancs. Gelit'u.69:70: ..1'utcm rctlca pc Lrnul ecrcctlrrtj pozitia ccrului. pc uitLrlin..., -

icrhr"rrilor 5i ale liuclclor. pc accsta stLrdiinrl dcscrcStcrcu 1i sclidcrea.lLrnii..." ctc. (- /.rtrrle.r. |. 1, -

l.Irilr

r-r4
I).M.l'codorescu. ACMI'f. 193()-l9il. p (10-62
:r5 C. Daicoviciu. lstllon.l. p. 33-3.
rr('ll.[)aicoviciu,ll tcnryio-c:alcnduriotlut'itoLli .\(tnni:('!('lrr.rrz.
I)ae ia. N.S...1. 1960. p.1.1 i--:
r37Idcnr. Dacia dc lt lJurebislo. p.253-26-i. Lrntic sLurl crprrsc anrplc fi doe unrcntirtc iu j, :
privind calendarul la daci.
rr8S.llohancr-r. C.Sarnoili. L.[)ocnaru" ('ulandrtrttl d( l(t.\'(u tni-(,gt'ttrsu lle.gitt.l]rrcurc;ti- 1' '
zre S.Sanie. $.Sanic. o1t.cir.. p.89-91): S.Sanic. Pltr.rrit'Lt. p I 87- ilill.
rl0Llnul dintre'licclcrttelcsinrholLrri ulesorrrclui inscctrlclclli.c.rr.-llc.n..()clueclnlr-..,- rli l

poatc li regisit ccl pu(in din cpoca blonzultri. :Lll Ll I',

2ar G..lcquicr. Considdrolions. p.27-3() (brircilc solrtrc): l:.\\'rrttcrrhcru. l.rts lrrtrtrtt st,i,. .

cirulot'oc'ceo.l)1'rcnac.2. 1966-p.51-6-l:.l.dcVrics,.llt.!t,nttcuri.rchc. l.p.l02-lll.(orubii..

boluri solare. p.l0l. Pl.l/a.
Sacitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

r\cestei modeste tahlete, cu $tiri clespre curro;tinlele (le astronornie'ale tlacilor

j n zona est-carpatici incercanr sa-i adluglrn o alll pics.i clescoperitd in anu l 965
r 1
:r cetatea dacicd de la Bdtca Doanrrrei- Pialra Neanr[.
LIn fragment dintr-o liuctiera de nriirinre nri.ilocie lrrcralii la roati din pasta
::nuyie. cu rnarginea orizontalii lati. corpLrl adarrc conic. picior cilindric. gol in in-
::rjor. este ornamentati cu linii Irrstnritr', dreple gi irr valla2. Considerarn cI decorul
:: pe fructiera amintiti este prea conrplex pentru a avea doar o funclie pur onra-
-:ntala. Un opai1. descoperit la Barbogi- Calati2+r. care avea pe disc irnasinea
-:rei acvile. sirnbol iovian. alaturide l3 linii. idele fiincl ziLra inchinali zeuluisr-r-
::.n.) rornan din cele rrai nrulte luniale anului. gialte gruprrri de inciziicu evidcnte
- licatii calendaristice pe fundtrl bazinulrri a constilrrit indenrnul sprc cercetarea
.-:rei semnificatii apropiate pcntru fiuctiera dacica.
Supralafa irtterioarda cupei fiucticrei dc la Blitca Doar-lrnei a lbst inrpl-rrtita ast-
':, in spatiul circular central cu o nuantil cenLrgic nrai inchisf, au losl insenrnate 1J
:rti-Llsprezece) raze: urrneazl un spaIiu circular liber succcdat de al cloilea spatiu
:r.arnentat cu 2,\ linii. Tgrupe a cAtc- J, lase srupe vizibile pe fiagnrcnttrl pastrat:
'Jrrnjurat de alt spaliu circular liber dLrpa care. cel dc al treilea spatiu circLrlar or-
.:lrentat in care apar 3 (trei) e ircurnlerinte cu linii in val. incon jurate de Lrn spaliu
: :;r.r lar liber gi. in slAr;it. rnargin.'a oriz,rrrttalh a tiucticrei. pc carc. socotind clupll
-::;r en{a sernnelor din porliunea cenlralh aproalle cornpie tli. aLr fbst inscnrnate 48
:; linii irnpiirtite in 12 (douisprezcce )gnrpc a cate J (patru) (l)1. XXXIII/2).
in total au fost insemnate pe fruclierf, 90 de Iinii. cifrir care poate indica un sf'ert
:rntr-un an luni-solar de 360 de zile cunoscut la multc'popoare ale antichitatii.
-rceeagi cifri repetatl la o grLrpa de J ar insernna cle altlel rrurnirulde zile arnintit.
Faptul ci in centru erau l l linii gi apoi in al doilea cerc 28 ar putea constitui Lu.r
:diciLr alexisten{ei iniliale a urruicalenclar cLr lunide 28 de zile. Cifra 1J putea irr-
:ica o jurndtate de lund sau perioada la care se irnpun corecf ii pentru a pune irr corr-
;,rrdan[5anul lunarcucel solargi acornpensadiferen{aintrecele28dezilepi clu-
rata reald a revoluliei sinodice (a luna!iei) care este 29 z.ile.l2 ore,44 rninute gi 2.9
s:cunde.
in sfArqit, cele l2 grupe pot simboliza cele douisprezece luni ale anului, posi-
:il. calendarLrl gi zodiile de care scria lordanes, cunr au lbst de altl'el corrsidcrale re-
:;ezentdrile de pe o fructiera din secolLrl al IV-lea e.n. descoperiti irr satul Ronia-
-.:k^(regi unea K iev)244.
Intre nurneroasele irrtrebiri legitirne care s-ar pr-rtea ridica se nunrlrd qi cea
::ltritoare la gruparea curioasi 7 x I qi nu cLlm ar parea norrlal rnai ales pentru noi
:eiobignuilicu sdptdrn6nadeT zile (pleonasnr in lbnd dar nu;itradLrs) gi nu J x 7.
:t:;\.Buzilir. Dasltra c'erunric'u doto-gatiti lrtt'roti L'tr rtxtttt cle ltr lJilcu l)otrntrtt'i. l)iLrtru .\'eurrrt.
'.1:n.{nt. lV-V (1972-1973) l,976. p.9ll. l;otogralia (lig..l2ilt nu cstc prca clerii rardcscnul (lig.912)
-::rrriti dinrcnsir.rnilor rctluse nu a pulut oliri o rcc0Dstituirc irlcrla. lirptc care au conlribuit prohabil
:: :Ceastil piesi sa lrcacil oarecurn ncohscn'atir tle Icct0rii re r iste i.
:'r S.Sanic. (-iviIi:cr:io ronurriri. p.I63-I6-1" l'1. -lI/la-.1c.
:'rB.A.l{_r.'baktx,KLtlanduri ll't'.i::cntliltoicrrr.SA. l. l9(r2.p.(r(r-l{9(p.{rli. lig l5i p(r(). 1ig.2).
I

DtN tsToRtA cuLTURtt 9t REL|GtEt GETO-DAC -:

; , :i

t.
I riii, i
' .li ,-.

I)1,,\N,!AXXXlll:i'Piscul(]ri.-rslrni:Ih\t(r11(.Llptld\.i.rllltlirei):2I3aIcill)oarrrneii
liLllllerf'
Nauirt, tlccorttl rlc 1-tc strprallrtlt inlcrit'Llilt ll Lll)ui

ilr principiu llLt pot l-i crclLise accste gr,[,.a1ri a cilf i zilt ac',cririrl o ltr rrrr'
titi rlLrh]tr r()l: ct.1 clc lttrplirttic iiitr-ritl ccfc i()l''
e
astlel scfiitatc e ie ar pptea.!tlcll 7 zile :
1ca zilclor ltrnii. iar ir,,oi.si:fut,,t.
ca trltirirli' cl zilc' slipirirtrirra sl-r llL: tie
sir lle socotitc 0 gt'ttpa (le rrtllDiil'iirrl
otlittli cn zilc 1i lrlloiclt siipllilllirli) titillri '
'taE Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

ele pot releva semniflcalia sinrbolici clcoschilr a nrrnriirului J la l)upir

-selo-tlaci.
trei ani de la retragerea intr-o pe$tera. irr ccl tie al palrrrlca an. Zalrnoxis (Zarnolris)
revenea in rnijloculoamr'nilorlaj. Cilra ilrdica agadar tlrrrala clintrc ocullalie;i epi-
farrie. Cele J elenrerrte constitutive ale univc-rsulrri in vizitrnea rntrllor popoare : lirc.
pdmAnt. ap5. aer: cele J anotilnpuri a ciror perir,radc t[- dr'slirytrrart: cra iu rrltirrrir
instanld una dintre ra!iunilc intocnririicalcnclanrlrri: sallclu:rrclc cu J Siruri de taln-
brrriau de ascmcni o frccven!:i rrolahiliila6.
Posihilca gi cele 4 ccrcuri cu scnllle dccoralc pc strpralatl ink-rioara a crrpci
liuctierei si iluslrezc gi anolinrprrrilc: pcrirrtclrulc.rtcrior r'.,r'., cu rtttrll soare-. ccr-
cttl urnriitor toumnu cu apI (liniilc- in val t'iind iiccvcnl sirttholtrri ale apci. rlirt itrtti-
chitate la epocile apropiate). iurnu cv cel'a rnui prrtirrc razc ;i upoiprirrriltl'rr. l)ar
acest sislem cu J elenrente r.ste cornbinal in lrrrlca sirro-iranilrni'rll7 cu cel drrllistic
bazat pe ac!iunea:rntagonislir a unor prine ipii lizicc'gi rttorale. liste crrrrrrlal rrrr sis-
tem quinar dar al cincilea ternlcrl era crcalorurl. Cortcr'pltrl cclt'rr dotri=t principii a
ciror prepolrdererr(a alternativl producr'revolulia dtralista a nopliir;i zilci. a icrrrii
qiverii. a friguluigiclldurii. a lurniniiqiinlunericului. posibilsi l'i lbst crrnoscut gi
preotilor daci.
Reve'nirrd la fragnrentul ilustrat, consideriirn ca prin el avc-rt'r at!-stat un calcrtdar
Fentru un an cu durat.i de 360de zilel{s. a cinricorectic'. penlru a-lpurre in concor-
danti cu anul tropic se flcca probabil prin ilrtroducr'rL'a rulci luni suplirlerrtart- rle'
i? zile la 4 ani. lrnpirlirea internl este mai sreu de reconstituit. lunilc- clc 28 zile.
alternau probabil cu altele rnai !ungi.
Aceastd liuctiera al cirei dianretnr maxirn al cupci rcprezinll l/rrxr din dianre-
trul sarrctuarului-calendar de la Gricli;;tea Nluncclului se aclaugii r;lirilor care spc-
ranr sI le oblinem din cercetarea sanctuarelor. inrbogilind infbrrnatiile despre via-
1a spiritualS a dacilor petrodavensi.

IB 'l e. ,,Ci!eide vatri"

O categorie de piese care se presupune cI crau urreori ata$alc la vetrele dt--schise
pentru a servi ca suport lenrnelor rnari gi pentrtr a asigura totodati tira.iul locului
este cunoscuti sub de'nurnirea conventionalii de.,ca1ei clc vatri-I". Denunrire-a ronrA-
neascl este echivalerrti cr: cea francezti chcnat {chicnat) gicrrglezir.lire-tlog,lrunre-
1e gerrnanpuer-bock gi cel rusesc ktnik tlincl n:ai apropiate de hrnc(iorralitatea a-
cestor ustensile.
..Cateide vatri" au fost descoperiti irr locuinle. gropi cu dcstirralii speciale qi in
Ltnele complexe funerare.

Itra
rrs llcrodot. lstorii.lY.95: NI.l:liadc. De lo 1,olrtto.ti.s. p.-3-5 pi urrtr.
:a" Cu prilc.jul sipiturilor arhcolosicc elcctr.utc in luna iulic l()Sl Ia lJi'itca [)ounrnci
- l)iirtra
\eanrt. in vederca rcstauriirii cetlrlii cLrcie c. urn dcsco|crit ltl SdtlLtt{Ltt'ul i " ccl nrti rechi. urr 5ir in-
lar .:es. r!e 7 tanrburi orientati cst-\'cst. Irrtrcg sirnctuarul a ar Lrt tlcei J rirrrdLrri a citc 7 tatrhuri. Accculi
1a- :rtuatie c de prcsupus pi pcntru SurtL'tuurul J cu Sirurilc de tirnrhun oricntuli pc Jircctia nortl-sutl: cl.
,,:'prtt. p.l7 -19.
.I :{7 1.. clc Saussurc"Si's/drirc t'ostttttlogitlttt'.sirto-iriutiLrttrc..lA.202. 1923. p.235;i trrrtt.
Itll :{s Ilischol'1. Kalcnile r.ltFl. x.. col. i5rr8- l6t)2.
 .
DtN tSTORtA C|JLTURil St RELIGtEt GETO-DACtCa =^i
---a

Confeclionagi din argila. piatra sau nretal (lier gi foarte rar bronz) ,.cIleii dc \ il' lr,ffir '. :E'
Im't- I :_
trd" sunt atestati pe o arie intinsd a civilizaliei orierttale gi crcciclcnlale inci din tter''
litic. Faptul cI o parte din piesele tlescoperite rru intleplinr'sc condiliile ntittimai.
pentru a putea fi utilizate practic (cc'l pu(irr 20 cm, nrasivitate, soliditate, pcnlru:
putea sus{ine lemne marietc.) intireqte ipoteza ci att lbst pi..cd!eide valri" ctrr'
feclionali doar pentru ornantentarca vctrci (altarr--ciintirt) pe carc erau oleritc i'
frande sau unele sacrificii.
Cunoscut fiind locul./irc'ului Si c'dmintrltriile-a lungul tttttltor rnilcnii de eri.-
tentA a ornenirii. loc relevat atet de cercetirrile arheologice ciit gi cle urrele strrsc lit.-
rare, poate fi admisa de aserleui posibilitatca dublei clestinalii utilitare qi ctrlltraie -
unor,,cdtei de vatr6" ca Ei a unor vctre. CaptAnd alcn!iu arlreologilor;;i istorici.
religiilorde peste un secol ,.cateiide vatrii" au lorrnat obiectula lrunreroitsc stLr ,l
sau note dense care cuprind problcnrelc intrebuirrtlrii. originii. cronolttgiei. ti1-..-, -
giei ;i rasp6ndirii lor2ae. Uncle lucrlri conf in gi elcnrcnte utile clirectici rtoastr: -.
invest igare.
Prezen!a,,citeilorde vatra" estr: atcstala pc inlreaga arie dc raspandire a cir,
zaliei geto-dacice. Con{brrn clcscope ririkrr curroscLrtc pinii ili prezcrtt se pt)atr' .lf --
i,
rna cd liecven{a ..ch{cilor de vatra" tlLr e stc dc-pendcnti clc arrrplittrdine a cotltacltr
cu lurnea celtica. Accastl precizlrc >e irnptrnc cleoarccc un atrtplu sludir"r al sar r,"-
tr,rlr.ri br-rlgar T.Gherasinrov, crr rrtr llc scc\cn1c rrtilc (repcrtorie rea piesclor dc- p.
mare pafie atcritoriului bul-tar. ilrrstrarea lor. o bogatl bibliografie etc.) are ctrr:. -
deratiifinale care nu pot fi imparlirgitcli(r. Atcstati gi in spaqiul tracic, lIrd a fi la .'.
i[
de nun:erogi ca in complcrele celtice gi ce lto-rornarte ale Calliei gi Britanniei ...:- ""
'll "
teiide vatri", s-a arniniit, sunt bine cuiroscutigiin spaliulgeto-dacic. irnpotrirr :- -:
serliunii luiT.Cherasin.rov s-au pronurrtat unii dintre arheologii romCnicare arl p,-
blicat..cltei ds y61r5"2sl . Arguntcntele prin care poate fi contestatiatribttire-a Lr:.-
direclionald operati de T.Cherasinrov virr nu numai din existenla acestor piese -
spafiul sud-est europeat] inci irtlr-o epocd attterioari prezenlei cellilor ci 9i pl' - i

analizastructurii gi ornamcnticii ,.cileilor de vatri" din agezirile tracice gi geto-c:'

cice.
Peteritoriul tarii noastre ..c5!eiide vatr5" snrrt cunoscufi intre descoperirile j -
complexele de locuire ale epocii neolitice dar cu fonle qi decor care irnplici de.i: ,
clara funcfie cultualS, extrentitltile ir-r forrnd de capete de berbec, din cpoca br.:'
zului, in descoperirile de la Sirata Motrteoru252. Existerrla,.c5!eilor de vatr5" itl:::

21e intre studiile carc prcT-intar o substan[iald bibliogralre ntcnliondtn pc cclc sctnnatc tlc \\'.[)l --

na-Chenets d fttes animales (,1 chenels nuvires" RALICFI" X. l. 1959. p.7 gi scriilc ttrnt.: [).1)rtrst. -
OliederungunclllerkunJicler,\lclullenenFetrerbockelrlilreleuropus.tlAlr.2. 1951.p. 100-l:'
St.l,iggot" f ired.ogsinlron,.lge[Jritainttttd[)ey'ond,inTlteliuropt'un(-ontntrtnitvinl.oterPrt'i:
rr,. in 5'lrrrlits irt Ilonour ol'C l'C.1/trrllie.s. [-ottclon" 1971.p.215-270.
r50 l'h. (iherasinror'" Clrcncr.y t't,ltiques an llulgurie" L-atonrrts. XXXI.3. 1972-p.1 l7-7):. -

'
p.735 5ip.74-j.
:st l-52. (ih.llichir. .\luni.listtrrit"
114.11,,,1.,.,s 5i V.MihIilcscu-llirliba. op.r'rr.. p.-5 p. 193 5i n.3tt:
I)acia.XVII, 1973.p.255:l).llcrciu. ()dast'r.tperireorlrcologit'cirLtrdd(ltt()Lrti1u..iud. I'Ilce,i.>-
V,\.33. l. l9tl2. p.25--3.1. ('ci susntenriona(i cilcazu ccle doul't slutiii llc lLri I'.(lhcrasinrov apitrLi:'
Izvcsliia. 2.i. Solla t96t). p. I65-20.1 5i nr.29. I966. p.I3 I-I6'i.
rs: I.Neslor. Raport N4N,\. l9-12-19'11. lltrcurc5ti" l9'1-1. p.2lt. {ig.5.
 Capitolul L FONTES ARCHAEOLOctCt

desco_peririle din agezlrile geto-dacice a lost de rnult semnalatdls-1. Unele piese au

beneficiat de note sau studii separatel'54. O parte dirrtre exenrplarele descoperite in
cercetdrile priv^i1-d cultura carpicd au fost irrcluse intr-o lucrare asupra cultelor gi
magiei la carpi2ss. Raritatea rnonografiilor asupra cetartilor gi aqezaiilor dacice gi
daco-carpice, faptLrlcd cele nraimulte piese ile argila s-au risipit. a clcterrlinat ca
nurnlrul descoperirilor itttrate in circuitulgtiintific crr suticiente. <1ate (loc clc de.s-
;operire, dimensiuni, decor. ilustrarc clc.) sa lle relativ rnic, degi, se poatc presypr.l-
ne cd in toate agezdrile geto-dacice aLr existat..cafei cle vatri" (pl. xxxlvll'-g:
.\xx/l-3).
Descoperirile de la Brad2s6, ocnilcr2sT (apro.rinrativ 30 piese cle argila frurno-
. ;i
su I exemplar,intreg de fier). Poictnu258, Rcic.cirtiri5e. qlim nic160 si vtilini26i . piescle
gisite ?n multe agezdri ca gi protonrele zoonrorf-e izolate, unele apartirrincl unor
..cateide vatrd" indicao insernrrata raspandire la care se adauqd qi piesele glsite irr
complexele daco-carpicel6:. lrt acelagi tinrp trebuie rnentionit cI aceste ustcnsile
pot fi intdlnite o perioadd irrdelungati qiin nrediu
",scitic t6rziu":6-1. Au putut exista
asadar 9i in acest donreniu influente clupi crrm pot li acinrise paralelisrne, lurrctio-
nalitatea practici gi cultuala a putut duce la o evolutie ast--rnirii'rloare a ustensilelor
lar unele sirnboluri ale orttatnenticii strnt conl-llte popoarelor indo-errropene. ilr a-
;east5 situatie atAt ipoteze le privind rolul gcto-dacilor ca vehiculatori citre est a a-
Jestor piese de la celti cit gi inlluerrfele estice in orrrarnenticii trebuic privite cu o
.rarecare circumspectie.
Exemplarele din argila cunoscute pirri acurr arr fornra paralelipipeclici. rrnele

rcsibil de ctrl gi alte anirnale nedetcrrninate cu sigurarrtii. ,.Cateiiiie vatri" srrnt in

:eneral ornat.nettta{i ctt ttn decor inciz-at sau in reliel': brliu cle alveole. lirriialcltu-
:nd sLrpraftfe rectangulare, litera O etc.
Prototnele de berbec pot fi reintAlnite pe cele nrai rnulte- excrnplare (Brtttl. Oc-
' itLt. Prtiunu, Rtic'iilciu,Slimnic, Vcileni) la lcl ca irr spatiulcellic. [rrecverrta riclicatl
. '.clteilor de vatrd" ctt protome stilizate sau rcdale infr-o rlanicri traluralisfa il de-

tlt^$i lll-lV.
-- .i02iI2. Ec.Vulpc t,esJotrilles tle Poittntt. t)acia. 1927-1912. p 317. I'ig 97ll 5ip.32i"
Iir CI. n.251.
:ii (ilr. llichir. ,llonifestotions... .

-'' V Ilrsachi. 1dt'.{iLld\.11. p i"1 l-1,12 5i 5-j2" pl 79.2(\9.279.

-' D.BcrciLr. llttrr,l,ttrt" p.t12: idcrn. O tlt'st'olrrirt' orlttolo,Litti t ru it tle lLr Otrtrrrr,.ltrt/.1'tilct'o.
:,- i\',\.31. l. l9tl2. p.25-3-1.
::E R.
ii l:c.Vulpe. qr.c'il.: It.Vulpc 5i coilb.. .ftrrttit'rttl ttrheolotit l,oitttttt. in S('lV. II. 195 l.
- ivo. lig.ltt/2: SCIV. III. 19,i2. p 2t)t.lir t.li3.-t
li'V.Cltpitanu - Print'ipLrltlt' rt'-trlttrtt ttlL, ,\itltLittil.ilot"ttt.ltt'olo.qita
itt ttg(,:(il.t,(t !(,trt-tlttt,it.i tle lrt
':-'irtiu (jutl.Bac'dr4.
Carpica" VIll. 1976. p.67.
-' I.(llodariu. Slintnic'. p. 127. Iig. -.15/l I 5i p. i72" li,r t{0.2
:'r(l.Cotnan.Sttporturi det'ulttiet'ttrtlutit'trl.,:t',t1,,:t'itL,
lol'trloti(lit(l.lrt1t((s).S(l\,,\..1 1..1.
':rr. p 173--176.
: r (ih.llichir. o1t.tit..lan.3 1i 7.
: r \1.l.V.jat 'rritina. /-oloto llulkrr. tttt .\if tl()nut 1)iz4,r'i. Kicr'.
.1. n.lll. Iig.6i2: p.lt0. lig.-11,'2: p lt.l. .8(r't1 5i .i-6: I N.\'isorska-
i.'tti tti i obrautli po:ilrttilr s,4i/r.,r'" VI)l
 :: ri -=-:
DtN tsroRtA cuLTURu 9l RELIGtEI GETO-DACtc:

terminaserd pe J.Ddchelette sA consenlreze ci asocierea dintre rnodesta piesa;i

berbec pare rina din rarele reguli fErir excep1ie26a. Tot acest nrare istoric gi arheolog
al lumiiceltice aprecia cd beibecul va fi fost animalul sacrificat cdminttlui26s.
in ,one geografice mai apropiate sau mai departate, in perioada care fhce obiec-
tul cercetdrii, berbeculera cLlnoscr.lt incJeosebi ca sinrbol al forlei gi lectrnditatii. P: J:_
unele reliefuri cultuale imaginea berbecului apare ca errblemd a urtor divirliteti
Agni" Apotlon, Ammon (luppilar Ammon) cu coiinte de berbec. Raul Huntmrtrt -
(iaturn'us), Hermes, Mercuritts, Men etc. Berbecul. ca embletni. anitnal de sacritl- -.---
ciu sau numele unui grad de iniliere era intalnit in cultele sabaziace. cliortisiac:-
metroace ca gi in cultul Cavalerilordanubieni266. Acest loc de exceplie rezulta J=
altfel gi din analiza imagisticii, a torer,rticii geto-dacice. in acest cotrtext volll r3-
amintidoar cd Agni, a cdrui entblenri este berbecti. Fctctrl Si Zeul ./itcultri.in L'e i-;-
domnegte mai ales asupra focului de sacriflciu26T'
Aceastd asociere, relalia dintre berbec gi foc, fonclati pe sinrbolisrntrl gener:
avea in vedere faptul cI berbecul era gi errblord a ttttttia dintre zeii cdlninultti. an -
rnalul sugerdnd gi fecunditatea farn iliali.
-
intr-o incercare de a releva datele oferite de plasticl pentrtr ctlttoa$terea cttlt.-" -
qi credin[elor geto-dacice, arn avaisat ipoteza. ci attintalttlcare silltboliza irr p: -
mul r6nd focuidornestic, ar fi ajuns la lel ca in alte zotre ale lLrrnii atttice 9i zeti.
mareluifoc solar268. Zodia berbecLrlLri (21 rnartie -20 aprilie) coresptttrde ctr in..-
putulprimdverii gisfArqitulatrotitnpultti fiigLrros. perioada cAnd, treptat, era ---
irai multd lumind gi cdldur5. Irnportan{a pirstorituluiitttre octtpa(iile populatier ;.-
to-dacice a putut avea de aserneni o oarecare contribulie la larga raspandire a ac.:-
tuisimbol.
O men{iune separatd necesitd..caleii de vatrd" descoperili itt agt--zltrea bast;: ,i
(daco-basiarna?) din secolele II-l i.e.n. de la GhelSie ;ti (iud.Nearrl)l6e ( PI.XX\ -
care prin formd qi ornamentica (c'rur gummulu 9i decor trteatldric) i"si gasegte ": --
logii in primul rAnd in mediLrl gerrnanic. C'rur gctmnttl/./, cu rnultiple scnlnillc:
prevalAndtotugi cele solare. mai este cunoscuti irr spa{itrlgetic intrc orlllllllCll .: :
ieciide la Firrninig (ud.Silaj)270, reprezentari pe ccranricirlTl qi pe o ldgrli-; - r
a;ezarea ronrand de la Barbogi272.
Plastica. toreutica geto-clacicaca gi aceste ustensile ne acluc ditt tlou irl tat: :,-
noscutului sirrbol solar27l.

:61 J.Dechclctte, l,lanue l. IV. p.907.

r6slclcm. Lebilierconsat.rdiu.rdivinitistlotnestitltras. RA.XXXlll. 1ll9ll.p.(r5 1i urrr.
r"" lJ. f udor. CM I{ LD. ll. n.2l l-l
I6
267 M.Eliade. lstoria.l" p.218.
16E
S.Sanie. l' last i c'u " p. I 87 .
r6q M.Babeg 5i V.Mihailcscu-[]irl iba. op. crt.
270A1 v.Mate i. Der llron:e-,lkinol,es t.ott l:irmitti.l. t)acia. N.S.. XXll. I978. p. l()7-l 13. :.=
r7r I.II.Crigan. (.erunic.tt" p.93 pi pl. \XV/12: parc nrai vcrosirril ticctrt tln cltltiret sliliz.rl '
I
motiv lloral: t..V.Vakulenko. l'unt.fttrki piilgir.jo Aruitt.\ki11 K(trl)(tt l)(rStti ltttlrnini ltls.ltit
ru.e.. Kiev. 1971 .p.114. Pl. IV/5.
272
S.Sanie. Clussica et ttrientoliu //ll" SCIVr\. 37- l. l9lt6. p tl6.
z7r.l.R.Conrad. l..e c'ulle tlu ttturauu. Paris. 196 l.
iacitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

Descoperirea in Gallia a unor conrplcxc lormatc din: r'atra. --cnlci dc 1'atri''- \'a-
s:- cLllLlndul gauntinainte de ardcrc. au intarit conl'ingcrca ca accqti srrporIi orni.l-
::c'ntafi se uumirau printre ustensilclc ncccsarc dcslagurarii ritualului cultLrlui di-
'. rutetilor ciminului asociat probabil cu un cull al stranroqilor qi al lbcului

u'"{[,,'\''.
\;
\.
\
h
I .-. \-
'Lrl

"',.:.
-:
:)
, i:-i ! .r
;i-
itl ,,'
ir'
1' _ \:l
-)

-1: ,"-r\
_/ .t y .., ,'-f \

i,'\- ' ,, It:',

r\,' J
->5'n; \.d
I a'tl

1iH rili, ;{,Jrr i

..:
lrJ
l- !,',ii

.\NSA XXXIV: ..Cntei dc vatri" dcscopcrifi la: l-3" 5-7 Friirrtra (:rptrd R VLrlfc). 'l Slinrnic
LGlodariu). 8 Rriciitiiu (aptrcl V CIpitrrrrLrl
.rJ SibiLr)(apud

In aceasti situalic apar lcgitintc intrcbarilc rclcritoarc ia rclatir a raritate a ".ca-

.:-rlor de vatri" ca qi dcsprc lipsa lor in ataicr iocuinlc trcdcrarl.i ats.
In afara cultelor oflciatc in sanctuarc pcutnr intrcrr:l culcctilitatc. posibil ca a-
.:ste cultc- z,ise familialc sau don'rcsticc sa li lbst inclcplinitc'rnrprcutii dc trci ttiul-
.-- t'arlilii carc avcauun strimo$con'run" iu casa cclui tttai r;trstnic dinlrc barba!l ;i
J.ur0r ure lc nlonleutc alc accstui cult sii l'i ar ut ca loc dc olianda lltra l-iccirci lo-
::rintc.
 100 DIN tsToRtA cuLTURil gt REL|GtEt GETO-DAC|CE _-- * -=

-i:
I B 1 f. Vase de formi speciali, utilizate foarte probabilin cult lt-:

Diferen{ierea ceratnicii geto-dacice dupd motlul tlc c'onfecyionure (cu mtino sat; t- - :-
-.
la roatd) cotttittui sd fie obigrruiti la publicarL'a acestrei catcgoriide rnateriale ca-
re, itr cele mai multe complere, formeazi aproxinrativ 7s din totaluldescoperirilor ,[:'
lrnpdrtirile posibile in funclie de destinalie ar fi urrlitoarele: c'eromic'd tle ii:
casnic (vase pentru pregdtitul mlincirii: vasc pentnl servitul rrrlirrcarii: vase penlrlr
pastratrrl bduturilor, alproviziiloretc.). carunric'ti dccorulit'ii;.lirncrurii:dc crrlt.
Dacd separarea ceranticiicare contribuie la infrumuse{area arnbiantei locuin-
!eloreste mai lesnicioasS, se gtie insa cI unele vase, cdnisau arrlore, prin larga lci
utilizare caurne funerare au prinrit cu preciclerc aceasti denuntire. Cerceliilrd lor-
mele de vase descoperite intr-o necropolS pot fi constatale fiecvenle dil-erite a ra-
selor cu ofrande, faptul cd, in lirnitele unor posibilititi econonrice sensibil apropia-
te. ritualul nu impunea depunerea aceluia;i nurlir giaceloragi fcrrrne de vase ctr c-
frandele respective. PAnd in prezent. r.Iu se cunosc, in nrediu dacic. forrne de vas:
descoperite numai in mortninte. comparabile. cle e.remplu, ca de-stinatie, cu /rrc'r-.-
maria romalle. Vasele de olianda din putul de la Ciol5negtii din Deal(ud.Telcor-
man), de exemplu. cu toatA re'lativa lor Lrniforrnitate colorislici. prezirrti totris
tipuri care pot fi regasite qi in locuinte.
Vasele trotrconice cu toarti. ceqtile-opait eratr irr primul r6nd ..afunrdtori" - ci:-
[ui. Denumirea a avut in vedere o intrehuintare cArre era prioritarS. rru exclusiva.
,,Fructierele" (vasele cu picior) urrelr- {iurlos ornarnelttate, cu decor oblinL. : 'fic:uce
prin Iustruire sau piclate, au avut cu si-pLrranti gi o destinatie cultuala. Faplulacest:
poate fi susfinut qi prin compararea cu vascle pentru lihatii ilustrate pe reprezentxi
dirr Orient2Ta.
Din ptrzderia de vase miniaturale. de lorrne foarte dilerite. considerate a fi.iLrc;-
rii, sau recipiente pentru articole farrlaceutice urrele vor fi avtrt giclcstinatie culttr:-
lI. Pentru unele vase tronconice cu giuri ca strecrrritorile sau vase cu ..crantpotn." .1,-r*

la suprafafa interioarl gi altelc. pcntru care nu a fost gisiti o c.rplicatie privind trr - t-. ..

I itatea sunt am i nl ite posi bi le dest i nati i cu ltLra le..

Cel mai celebru dintre vasele care ar pLrtc'a ti incluse gi in accastir calegoriL- c::.
desigur cel de forrnd aproape conici. dc nrari clinrensiuni (iniiltirnea 70 cnr: cliarl.-
trul la gura 125 crr; grosimea peretrrltri (r cnr) clescopcrit la GracliStea Nltutcr-lLrlL.
vas care are aplicate de patru oristarnpilele DE('Lll.ll.tiS 5i 1'81? ,\('t)Rlt,tt--'
DacI fonnele emisferice ale bolurilor de inrporl 1i inritatiile Ior crarr cunoscul. -.
raspAndite qi irr toreuticd. elocvent irr accst scrrs llirrd piesclc dirr tezatrrLrl cic la S"'-

r7a.l.'[eixidor. 7'1rc Pt t n t he on of' [) u I nt.t.ro. [-cr tlcn. | 979. pl.XXX I I I

:75 in.iurul accstuivns 5i a sr'nrnrlicati,;itcrlLrlLiicclor tiouir Sturnpilc csista tir'ia o \as1li hil'
gralic.VorrtrlcntionacloarcCtcvadinprincipalclcluclttri:t'.1)aicoriciuSi colrrh.".tttnti(,t'ttl Lit.
logic Gradistea llluncelultri-lJlitluru. l?t':ultutul :;irltittttrilor tlitt tLttttltttttitt ttntrlui 1951. S('l\'. \ l
2"1955.p.200. lig.8:l.ll.Critsan.('tt'untiLo"p.lliit)-l()0.p1..t-\XXVI.l:ll.[)aicoricirr./),1'i,r,',
Burebisltt-p.231-232.Iig.5i l-2: I.l.RttssLr. l)it, gritc'lrist'lt. utttl lat(ini.\(ltL Stht'ili irttr,t-t t)ntr,.
Dakien (KdnigTlriumurco"^. l)et'eholus trnLl .\t'orilo).1;piurul-.hica. p.J3-J8: l.(ilotjirrirr. l)ut n()u .

prc .. Dec'eholus 1.ter Scorilo '. Sargctia. XX. l()lJ6- i,)S7. p.()-i-()7.
l

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 101

crdieni276, vasulde la Cradigtca Munceluluieste singular prin fornra gi clinrensirrni.

.{u fost sugerate gi asemdndri cu vasul ilr-rstrat irr scenele CIXX-CXXI-CXXII de pe
Columna lui Traian cu dramatica imagine a irrpar{irii ultinrelor rezerve cle apzil77.
Prin aceastd explica{ie rezultA insl cir asenrenea vase vor f'i lost rnai nunrcroasc. ca
;i uriage le dcilia cu unele exenrplare inalte de pcste 2 rnctri.
Un rhyton fragmentar de ceramici av6ncl cupa in formi de corn cu bandl dl-co-
rativd la extremitatea superioard. tub pentrLr scurserea lichidtrlui, protonra 5i o par-
te dintr-un calinlitigat in galop (in. 26,5 cn) a fost descopcrit la PisculCrirsani
(crasanii de Jos. com.Balaciu, jud.lalonrita) gi publicat exernplarlTs (pl. xxxlll/l).
Numdrtrl acestor rh1'tu cerarnice rccipiente cu prepondercnti clestinatie cultrr-
ala. care imitd piesele in metal cu prototiprrl in spatiLrl persan contirrui sa fle relativ
nic (C'etiilerzi -jud.ArgeS. Poiunct - jud.Galati. Pope ;ti, com.Mrhitilegti-.lLrd.
G rurgiu. SighiSoura- jud. MLrreg).
Rh1'lon-ul ctr siguri intrebuinfarc cullualii esfe rnai rar culloscut prin piese cera-
rtlice intregi2Te. Erau probabil preferate rr)'1(l con{'ec{iorrate clin coarnele Lrnor alti-
rrtale, ontallelttate. recipiente accesibile gi celor rnaiputin instirriticurL- lLt puteau
accede la cele lucrate din rnetale prelioase.
Descoperirile uttor conrplexe cuitualc in.sittr ca 5i ce-rcetalca sistentatici a ne-
cropolelor vor putea amplilica gtirile desprc posibila existcntn a trrrci catesorii cle
rr-cipiente destinate erclusiv oficierii unor rituaIuri.

I B 2. Monumente gi piese din piatrd

I B 2 a. Columna lui Traian
in cercetarea istr:rica, Colunrna traiani a lbst inr,'ocatir lnai alcs cLr prilr.-irrlirr-
;s-rcdrilordereconstituircadcsllgtrrirrii ceiurcloulri:rzboaie clinanii l0l-lt)2;i
. {)5-106, ttttii savartti aflrrnAncl ca relielirrile care inrortuliz-cat.ir urarcit cttnfiuntarc
laco-rolnani cle la inccpulul secolulLri al ll-lea e.n. nu ar inliitila conrplcrc de cult
lacicels(1. Utilitatea cercetiirii inragirrilor Colurnnei in sci.lpuiintresirii ;tirilor cles-
;re cultura spiritLrala geto cl:rcici era a;adar aprcciati ca in inirrrir.
Prcstigiul principalilor interprcti aiCloluntnci. nrari istoriciai Rorlei ;iarleiro-
:llane (W"Froehncr, C.Crchorir-rs.'l'h.lllrt. K.l.ehlarrn-llartlctrcn 5.a.) a clctcrrrrinal
ie tnulte ori acccptarea {iri re zcrvc a lalrrracirilt)r pc care ci li:-au proprrs. Prin
tlr.G.lbcilesctt, Teoliari Anlorlr'scLr. I{arlu Vtilpe. Constanlin Daicor,,iciLr qi I Iadli-
rttt DaicoviciLt istorio-uratia noaslrI. gralic. indcrrscbi. crrnoaltcriidc;rline a rcaliti-
lilor topografice gi a descoperirilor arlteologicc, a coniribrrit l;r dr--sci1l'urca intesl'a-
i r rrrrrltor sce nc.
r7b I).I'opcscu. l.e trl.sor tltrt'e da .\inL't'ttit,trl- t)ucia. N.S.. Ii. l9-i8. p. 157 5i urrrr.
:rr (,',Daicoviciu. I I.l)aicoviciu. Colunrtttr lui l rttitrrt. []trcLile
;ii. lt)66. p.ll. llg.(r0.
:rs N.Cottovici. {.1rr rhvton tcrontit tle.sL'tltt'rit lrr l'i.stul ( t,.i.r.tttti.I hr"lrco-l)ucicl- Vlll. I-1. j9li7.
:.91-99.
:ro [.[[.Cri;an. Ccntnicu. p.l9J. Iig. 106.
:s0 C--.l)aicoviciLr. Il.Daicoviciu- o1t.cit.. p. l8- l9: ..('iurlatir c rihsurlu tlc f c ('olLrnrn'l i] ut)()r con-
'::rrctii dacicrc irttpttniitoare;i scrlnilie.rtir c cLrn crru :unelrrrrrclc cilcLrlurc li irlrllLrlrrtcre".
 DtN tsro?lA cuLTURll €t RELtGtEt GETO-DAC|Ca

xi.
I
I

I
'..'\1 ilill .. .

{i--. lliL*
lh\
I ?l i
A-:

(r,,. -
Ll_

(.-_

J, L];

ltlll

PLAN$AXXXV: 1.2,4.5-Colun.rnalui 'l'raian: sccncli obitctc(aputl S.l{cinach):J-tlonc.

rilt

la I31'blos (apud .1.-l'].l.agrange).

 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLO1tCt 103

lmaginile de pe ColLrntnI care oglindesc cultLrra spirituala a geto-dacilor sunt

putine qi de valoare inegald. Daca religia geto-dacilor i-a impresionat pe Flerodot,
Strabon gi pe atdlia al1ii, care au cunoscut-o indeosebi intennediat, era greu de cre-
zut cd ea n-a captat interesul gi atentia istoricilor qi altor invSfafi care insoteau ar-
mata imperiald, personalitdlice au intrat in contact direct cu realititile Daciei. Pon-
derea insemnirilor despre religie in Contentar"ii tle bello Gullicct, nrodelul ipotetic
al luiTraian in redactarea acelor,,Cornerrtarii" care se presupt-lne cA au stat labaza
transpunerii plastice infEptuita sub conducerea lLri Apollodor din Darnasc, ne-a de-
terminat sd excludem posibilitatea cd Optintus Princeps nu ar t'i evidenliat elemen-
tele particulare, originale ale poporului care infrunta Roma.
Intr-un studiu despre plastica dacicd erau formulate gi urnrltoarele alirnralii: a)
a existat un ,,cult al capului" gi la geto-daci; b) pe ColLrnrnd sunt irrllligate gi sanc-
tuare; c) apar obiecte de cult gi simboluri care pot fi utile mlrturii despre unele cul-
te gi credin1e28l. '
Relieful cu scena XXV in numerotarea lui C.Ciclrorius are rnulte imaginicul-
tuale (Pl. XXXV/l). in fala ziduritor cetdtii dacice se pot distinge doud incinte rec-
tangulare care incadreazd cAte doud ,,obeliscuri" de fornri coriica. in prea-irla lor
patru coloane inalte par a delimita de asenreni un spaliu cu destinafie speciald. in
e\egeza multisecularl asupra Colurnnei, reprezentlrile au prirtrit irrterpretiri tbar-
te diferite. Dupd W.Froehner, singurul care a scris * {ira a arglunenta afirmalia ci
-
ele ar fi ,,posibile monumente religioase mai cur6nd decdt stele sepulcrale282. C.
Cichorius le considera,.capcane pentru lupi precurn la cetbtile gs11icg"zSl gi ace-
eagi lecturd a imaginilor poate fi regdsita la interpreti recenti ai Colrrrnrreilttsn''; C.
;i H.Daicoviciu rrdrturiseau dificLrltatea gisirii sau acceptir"ii vreLrnei interpretdri
sigure284, iar regretatul profesor Radu Vulpe, ultimul dintre savarrtii ronrAnicare
au consacrat o carte Columnei, s-a asociat interpretarii Iui C.Cichorius2tl-5.
in cercetarea religiei geto-dacice analizaacestei pir!i clin scena XXV atrage dLr-
pd sine necesitatea definirii, clasificlrii sau completlrii ciatelor despre urn'riitoarele
:rei probleme: a) spa{iulsacru la geto-daci;b) tipurile sanctuarelor; c) idolii betilici.
L-ltinrii- dacd au existat intr-adevlr gi figurarea lor pc Colurnni nu este rodul
lhnteziei sculptorilor romani care au transferat realitirti din alte spaliiale Intperiu-
. u i rornan.
llrl a se reduce la te rlple se plllearr uneori confunda cu v6r-
a) Incintele sacre,
iul muntelui, spatiile din preajrna pu{urilor ritLrale sau ale unor,.arbori sacri". alta-
ie in aer liber inconjurate de Xoonu, figuri ale divinitililor in lertrn sau piatri. Bo-

rs rS.Sanic. ['} los t ic'o. p.183.

r3r W.Froehncr. l.o Colonne'l rojane. Paris lll65. p.93.
:sr C.Cichorius" Die lleliefs dcr'l rajun.ssttrj/c. II. Ilcrlin. llt96. p. 12)-129.
:sl^"
1-.11ils5i.
'[rajan's
Column ,,rirl tl',n [)ttitrn II rr'.i (cnel.tninsl.rer,. h-t' .1.\.1.C. 1'oy nhec). Cor-
::11 [,:niversity'Prcss. Ithaca. Neri,York. 197 l. p. l:lJ'*xx. 'l rujtrrt's ('olttrrtn. ,1 ,\'ey, l)lition ol (-ic'ltt
".ts Plates.lntroduclion. Comtncntary and Notr:s bv Ir.l.e pper & S.lrrcre. \\'allboro. Ncrv IIanti-r-
.:irc. 1988. p.72.
rsa C.Daicoviciu.
Ii.Daicoviciu. op.cit.. din tcxtLrl cxplicatici la ll-1. l5: ..1: rrcu dc s1-rus ce rcprc-
: nti stdlpii gi <obcliscurile> vizibile in lirta cctatii tlacicc".
:s5 R.Vulpc, Coluntna lui Traion tnonttnent rrl ttnrNt,trt,-ei ront[rttilrtr.l]ucrlreSti. lgiitl.
 :a r! -::-. l
104 DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO-DAC -:
gdfia materialelor cultuale de lemn din teritoriile celtice qi gennanice2li6 ,.,. .lL-s'""
mind sa sper5m cd qiin spa{iulgctic vor fi cAndva descoperiti idoli de lerrn. rr-
cum s-au pdstrat ghizdurile putulLride Ia Ciolanegtii din Deal. Spatiul sacru cons .
derat a fi rezervat uneia sau mai multor divinitati era ntarcat gi avea probabil ::-
gimul unei incinte inviolabile, cu o destina{rc apropiati de cea a sanctuarLllui- r "
de sacrificiu qi rug5"
Locul destinat incintelor sacre depindea, evident qi de zona seosrafici in c:,-,
se aflau aqezlrile. Varietatea reliefLrlLri din intinsul spatiu getic a detcrrnirrat forr:-:
probabilsituarea acestora pe platlormele inahe sau virfirlrrnuirnunte. langri un. ,
izvoare tdmdduitoare, pe vArfirlunor dcaluri. in ILlnrini;uri. in prca-jrna vrL-Lurui ...-
bore lovit de trlznet etc.
b) Irnaginea de pe reversul unei monede de la By,blosrsT (PI. XXXV/3) corrsi;.-
rdm cdexclude orice dr-rbiu asLrpra interpretariidrept sanctuarcu iclolibetilicia:.-
prezentdriide pe scena XXV a Colurnnci. Sanctrrarc rcctangulare arr ibst clcscc'.'.-
rite in rrumeroase cetdti gi ageziri dacicels8 irrsa betiliiau rdnras deocanrdati ii, ,
elementele neatestate.
--
DacS acropolele inclr.rdeau dc reguli tentano.t-ul. se irnpLrnc a stabili senur
caliacelordoudincintecucAtedoi idoli hetilici.Douirsanctuarcir.r preajuralirrr.
acropolei, pe terasa sr-rd-estic5, larrgi presLrpusul loc de poartl a cetlltii. arr flt)st .:.,-
coperite, de exentplu" la ilitca I)oanrnci- Piatra Ncanrt.ilar sallctuare cu cit.',-
tamburigi nu cu betili.
O interesanti lucrare apf,rLrti ittci in rrrrni crr 30 de anilse, are unele elenr. ',
care indirect, cdci nu are in vedere reprczcntdrilc dc pc Coiurlni, corrpleteaz.,
conflrmd ipoteza pe care am avansat-o in legittrra crr echivalarca drcpt sanctr.rir:.,
anrintitelor corlplexe. ALrtorulci. I.Schrvabc Ircce irr rcvisla nrrrL'a rliv'ersi1;r:.
senrnifica{iilor cifiei 2 in filosofia (in prirnul rind cca pithagoluica)^ crccliirtel. -

rnitologia unor popoa:'c arrtice. corncnlcaz;-i Iircre ntil gcrlcrrilur"inLrr'e tiltirri .

ditorii unor ora$e ([tonrrrlrrs gi llernus la l{r.rrrra. Anrphion si le ihos ia I irclrr .

astrologie, faplul ca urtitatea r-czrilth cjirr dLuriitatc cic. Srrrrt unrii;1i1,^: *icnrcnl,rle :'
lare (zi-noapte: harbat-lcrnele; viaiii-nioartr, clrcupia-s1iuga" ilr{elioi' sLrpri it,r c'-
locul Dioscurilor (Pol-r,cleukes gi l.,lt:;1or) irr rrlitoiosilr grclicli cic.
Legltttra inlrc lnii:t'iot'-SuStt lor, i'tttn,iti!.1r (',.'r'i-r liice arr e ot:ir.-rr.lir clccl iiri.
r.nultor ilopoare anticc colcanclt;i astlcl ,;sl* crl'rlicalri;i prczr:rrta rzolatli il l- "

chiide coloal.!e din sanctuiire. Ili'.lriclc zorrc ccle cir,.ru"r iolo;rrie siriri,,uilsiiicililr .

sirrboluri ale Soarelui5i LLrrrii. agtri a ca'ri'orailtLlr-irrc sc:lrrillcil r'r:trricirl. i)'-lrt- tlliil

documentttt6. arlteoioglic;i iitcl'r. crisIeirtlr Lriror trrrrpir cri dr-.li:i ir:loairr ince 1-

rlin seeoiLtlal XV-iea. dirr tirnprr I irri'l Litlno,{is ai ill-lc;r. tciril-.li;i lrr i'\rr.irnorrr -
rlrl
:86I{.Maf1ilt- ,\itulltluras ctt hoi.s tliiottt'r,/ 1(,.! (rr.r .r()i//'i'{,.\ lt, ltt .\t'int'- i{,,\l t 1.. .\l\'. l9(,-i. ,-
p.7--l5l D.t'lanck. 1'-i:rr,nauerttdtt'kit lt,ltistltt i'tt'rt't'4,:tlttlt-e itt ltill.rtL'Jt .\titrtiitiut llr'iui.:- il

Are i.r. Ccrtrania. 60. il)tt2" I. p. l()5 5r Lrrnr. t'1. n irh.2l-1.1: l:t jtnnc ct l\'iirlii:- i lte re sc [.c I)r'.
L'espac'e sut'ri./itieldons !t's titili:ttttion.'; tlt;(lil(ruti.;L,nt1t,.\ tl( l'otttiLttltti.l)liis. 1!)iil.i..7li Lrrr' fti
r87 1VI.J.[-aglangc" l./rrrlls.srrr lc.s rt'ligton.t st:niititllt'.s. i'uli:. 19(]-i. p. lS8. l

:E3 D.A rrloncsc u. In Ir od ut' c re " \

1.t. -:l .

:s'r.l.Schwabc. l)ie ko.ttitogtttti.sthett lviliittgr unLl d(t.\.,\'titrlt'rt!,ttttr itt !t'nr1ttl. SyntboJort l

hrrch ltr Svmbollcrrschung. 6. []ase l-Stirttg.url- l9(r8. p.1-i--ir.

 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOcICt 10s

[ar1ak, apoi in mediul fenician gi in templul lui Solornon, distrus in anul 586 i.e.n.
de Nabucudonosor. O monedd din Tyr pistreazd imaginea celor doud coloane ald-
turate2eo (pl. XLVI I/4).
figurate pe ele, culorile aplicate uneorierau diferi-
^Semnificalia,reprezentdrile
te in mediile qi epocile menfionate. Asemdndtoare rdrn6ne prezentaacestei perechi
de coloane in templu cum este ilustratd qi pe reliefurile coloanei lui Traian.'
c) Cultul indlfimilor, al mun{ilor sau doar al vdrfurilor de munte a cunoscut o
mare rdsp6ndire in antichitate. $tiri literare gi epigrafice ne atesld cultul lui Baal
Liban, Baal Hermon sau Zeus Casios, in 6r;!n12li-dupd cum sunt bine cunoscute
in lumea indo-europenilor in general gi ra germani in special2e2 gi nu avem motive
sI respingem posibilitatea existenfei acestui cult la 6u"izez.
.. F 4.!1" in general cr piatra conicd reproduce v6rful asculit al munfilor. Mun-
tii, indlfimile fiind conform celor mai rdspAndite mitologii sejurul preferat af unor
zei. Semnificafiile phallice atribuite betiluiui se dovedesia fi rirai pulin fondate
cdci
betilul apare gi ca simbol al unor zei1e.
Altarele, la inceput pietre pe care se oficiau sacrificiile au tins a se confunda
treptat cu zeul, au devenit pietre sacre. Forma conici ce s-a desprins de altar gi pia-
tra sacr5, imita vdrful unui munte care ,,leagd pdmAntul qi cerul.,. Numele in iine
Beth'al in limbile vest semiticese poate traduce prin,,casa zeului.,. Etimologia fi-
ind prea clard' a stdrnit 9i opozilii mai ales in ceei ce priveqte preluarea termenilor
in limba greacd.
La inceput, ideea sugeratd era cea a unei pietre animate
.betilul -,,lithos empsichos..
marca doar locu.l zeului gi-l reprezenta, cu tirnpul, se putea grefa arnintirea
legendard a uneiteofanii. Temple cu idoli betilici sunt iesirise de nrimerogi istorici,
intre care, TaciPe4 gi Herodian295.
De remarcat cd idolii betilici au cunoscut ,,o viatd., ?ndelungatd, din rnileniul
III2e6 p6ndin plind epocd romand2et. ii intatnirn frecvent r.pr"i"-nL1i pe reliefurile
cultuale mithraice, adorafi doar in mdsura ir] sare marcau o pr"r"n!a divind, sem-
nul gi emblema zeului, considerati receptacolul forfei sale.

2eo
lbide m, p.44, frg.l2
" M.J.freiun g".7p,.-,i, .p.tso.
.^_:"J.-d-1Yrle_s.Altgermanische,l,p.344 9i urrn. $ 245; A.Strom, ()ermcrnische Religion,Ilerlin,
1915-p.l l0-l lJ. pass.
2e3
Cf. I'G.Com an, Eleme-nte de continuitate spiritualii. geto-claco-rontand
si cr\sti4i tn regittnea
rattlui Mousaios-Buzdu dupd m.drturii patristice.si arheoligice.in vol. Spiritualirate
si istorii la in-
torsura Carpalilor (ed. Dr. A.Pl6mddeali), Buzdu 1983. p.i54.
^ .2ea Tacitus , Historiae,ll, 78 (trad. N.Lascu, opere, il. Bucurcgti, 1963. p. 170): .,intre ludeea gi
S1'ria se afla Carmelus: a$a se numeite gi muntele pi zeul lui. Iar zeul nu are chii, nicitemplu (asrfel
s-L
pom-enit din stribuni) ci numai un altar gi cinstea cc i sc aratd'..
2es
Herodiani, Ab excessu Divi Maici,Y,3 (lstoria lmperiulLri l?oman dupd moarteo lui l,larcu
.4tteliu. trad. R.AIexandrescu, Bucure;ti. 1960, pl.l8): ,.insa lcmplul nu cJnlinc nici o slatuie cu
chipul zeitatii- ca Ia eleni gi romani - thcutl de nrini ornencasca:'in schimb adrposteqle n pioiii
lbartetnare, cu baza circularf, adunAndu-se intr-un vdrf-, a5aclar de torntd conicl de culoare
5i niag16.
Ei spun cd aceastapiatrdar ficdzutdin cer [...] ca [...] ar fi un chip al lui Ilelios nelicut de rnina
oilc-
neascA pe care ei il recunosc ca alare".
re6 Benziger, Bethet, RE,lll, Sruttgarl. I 897, col.l63.
2e7
L.A.Campbell, L(ithrqic lconograph1, attd ItleoIogt,. Lcr.,da" I96g, p.277.
106 DIN tsToRtA cuLTURll $t RELtGtEt GETO-DACtCa

Faptulcd nu au fost deocamdata descoperifi betiliin mediul geto-dacic s-ar pu- t.- :strtul unlca repreze
tea datora distrugerilor intenf ionate sau int6mpldtoare, refolosirii, dupd curn arn : ::i;i pebaza mater;l
putea presupune cd au fost in urrele zone gi betili de lemn, o situafie similara cu a .'asAnd la o parte ;
tamburilor de la sanctuare sau imitali in argila arsd care s-ar fi putut totugi risipi. :. :rnii. a prezenlei :n
Fiind considera{i receptacole universale, at6t pentnr divinitali htonice c6t :i r--:=Jiat ca stindarJu. ,
,;. - iabaza oricSror ce
uranice, zeigizeile imaginea cu ceidoi betili nu poate fi uti16 irrcercdrii de a ras-
punde la intrebdrile privind caracterul divinitalilor, oferind doar posibilitatea de a .1 rnrportallta slnl3i
remarca existenla unor cupluri in fiecare dintre cele doud sanctuare apropiate. :- ::lf. D.Tudor a ana
Stindardul. Imaginea stindardului dacic; un cap de lup. continuat cu trup fusi- [,:"-r pe reliefuri]e cuil
form cu sinuozitSli ca de garpe, av6nd, in apropierea locului unde era fixat pe ur -: .,lrca a r ictorie:. .
suport, f6gii rectangulare, a captat de secole atenlia cercetf,torilor. Pe Columna.
. -: :iia ca stindardel:
dragonul poate fi vlzut in scene cu ilustrarea unor momente de lupt5, a zonei sanc-
le . suspendat. fbri a I

tuarelor sau cu zeila Victoria intre doud trofee2e8 (Pl. XXXV 12,4;XXXYIl12).
Dragonulapare cu anumite deosebiri in scenele amintite. Atunci cAnd exista c
I Tudor opina J: ,r
-
:::ubieni nu s-.rr d,
migcare a oamenilor sau a aerului v6ntul pltrunde prin gura deschisl a lupului in , :.-, an 1.a.. cd tr cc'n
trupul serpentiform il aduce la orizontalitate sau. intr-o pozilie apropiati celei ori- r . - il r Ezut intre -;;-.-
zontale. - .tudiulD.r.,; ';.:
in istoriografia noastrd cercetirile asupra stindardLrlui, datorate unor istorici ro- :-.,. ':iCardului-' :. I

mdni sau comentariile asupra ipotezelor unor savanfi strdini, au fost supuse, de ci- l'.;i nu este unic:
tre V.P6rvan2ee qi D.Tudor300, la distanfd de jurndtate de secol unul de celdlalt, uncr r : : t-l mOnlenl i3: r
amdnunlite exegeze. r: : -:li impofiant3 s1
Vasile PArvan aprecia cd: dragonul (draco) infEtiqeazl un dernon al aerului: ci *;.:rsamblului.Ca
este imaginea miticd a,,zeului care strdbate vdzduhul infuriat de f,urtund..."i'i - ": : -:limSntcan i:: .

subliniind in toate ocaziile cd acest draco trebuie corelat unui cult al cerului gi nu : ' -- =\:ntual aprr I'i:
al lumii subplmAntene, cum ar putea sugera trupul serpentiforn-r. Marele savani - -:ul ar plllca i\ i
vedea in acest signum un simbol religios gi de apdrare, un dnotpdlTotov, o form3 ii;: ' Figurare a Fr,lI,
de superstifie, simbol utilitar impotriva rdului. Locul ce l-ar fi putut de[ine in culte- .ti- : -:.:llui o alta n:i-
le gicredinlele getice iiapdrea comparabilcu cel al mistrefului la celli. Vasile PAr- lt 't
van g6ndea ci spafiul de origine al stindardr-rlui s-ar fi situat irr Asia anterioard. trn- ITI

de prototipul unui astfel de dragon apare incd la sfArgitul mileniului II i.e.n. gi caul. :\- rd- Lu !-\!!il.
apoi sd stabileascd care au putut fi vehiculatoriiacestui dr'aco cdtre teritoriul gett'- '1;L :r..::ihUtfat -. Sl:--';
dacic. Autorul Geticei aprecia cd acest stindard, sirnboi na(iorral este singttra..re- *,r :.-<:andirea a;e s:
=
prezentare plastici cu caracter^religios in La Tdne-ul getic, ca [. .] reprezintl fEri
indoiala o idee religioasa"l02. In sf6rgit, punea pe searxa unor daco-gef i iranizai,
aparilia intre signa militaria romane a acestui dracc,t apreciat ca similar celui de pt
Columni sau de pe plicufele Cavalerilor danubieni303.
Interesantele ipoteze ale savantului, exprirnate in paginele monulrentalei sal;
opere, uneori se completeazd, alteori se contrazic iar aser{iunea cd stindardLrl a:

2e8C.Cichorius,op.cit..pl.XXXI,74-75'XLI,l'14. 159: Xl.VIll. 170; L,V. 198 etc

2ee V.P6rvan, Getica, p.293-294 (5 I 8-5 I 9).
3ooD.Tudor, CMRED, II, p. I l4-l 15.
30r V.P6rvan, Getica.p.l09(p.l6l, n.l
).
302
lbidem. p.349 (619-340).
303
lbidem. p.295 (521).
Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI 107

constitui unica reprezentare cu caracter religios a La Tdne-uluigetic prrtea fi res-

pinsa gi pebaza materialelor arheologice cLrnoscute incd pe vrerrea sa.
LdsAnd Ia o parte cezurile intre descriere. stabilirea sernnificaliei. funcliei ;i
originii, a prezenleiin epoci ulterioare de re{inut faptul ci, in esenfS. V.P6rvan a
apreciat ca stindardul a fost sirnbol national, religios gi de aparare. elemente care
stau la baza oriciror cercetdri ulterioare.
in importanta sintezd asupra Cavalerilor clanubieniin Irnperiul ronran, regreta-
tulprof. D.Tudor aanalizat gi prezenfa stindardului cu qarpele susperrdat, a$a cum
apare pe reliefurile cultuale. Remarc6nd ci pentru daci dragonul putea fi o irnagine
simbolicd a victoriei, sirnbol important in viala lor niilitarl qi religioasS, D.Tudor
sublinia cd stindardele de pe pldcu{ele cu reliefirrile Cavalerilor danubieni. cu $ar-
pele susperrdat, IErd aavea insd nin-ric ataqat, sunt clifbrite de cele ilustrate pe Co-
lumn53oa.
D.Tudor opina de asemeni, cd prezenfa acestui stindard pe reliefurile Cavaleri-
lor danubieni nu s-ar datora lumii scitice sau dacice cLlrr alr presupus A.J.Reinach,
V.PArvan 9.a., cd o constatlm doar lajumltatea secoluluial III-lea cdnd dragonul
poate fi vlzut intre signa ale armatei romane purtate de vn dracctnctriu.s3]5.
In studiul Dacii Si lupul savantul Mircea Eliade se opre$te in pu[ine r6nduri asu-
pra stindardului306.
Daci nu este unica reprezentare religioasd a La Tdne-uluigeto-dacic. cum afir-
ma la un moment dat Vasile Pdrvan,,,balaurul dacic" este indiscr-rtabil una dintre
cele mai imporlante qi se impune descifrarea semnificalici elernentelor componen-
te gi a ansamblului. Capul de lup ar putea sugera mediLrl terestru, trupul de $arpe pe
cel subpdmAntean iar acele f6qii disparate, ata$ate, care filf6ie la bdtaia vAntului
pot fi eventual apropiate de aspectul penelor. sirnbol al rnediulLri atmosferic.
Lupul ar putea avea gi alte semnificaf ii apropiate de atributele lui Apollo I )t-
kios307. Figurarea protbmelor de lup pe friza Trofeului de Ia Adamclisi (Pl. LIV/6)
ar constitui o altl mdrturie sculptural5 a locului deosebit al acestui animal in zoolo-
gia mitic[ dacicd, elemente care vin in sprijinul ipotezei cd ar fi ins5gi sursa etr.]on-
imului.
Plastica, cu excep{ia unei piese de la Cirlomdnegti (ud.Buzdu)308. contestatd gi
confirmat deocamdatd prin relativ puf ine mate-
ea ca atribuire30e, gi toreutica3l0 au
riale rdspdndirea acestui simbol.

roa D.Tudor. CMRED, II, p. I 15.

3as
Ibidem.p.l l3-l14.
106
M.Eliade, De la Zalntoxis. p,28-30.
r07 Wernicke, art. Apollon, RE. ll, Stutlgart. ltl95, col.58-60. Ilclativ reccnt. studiul arlplu gi
jocumentat datorat lui D.E.Getshenson. :tpollo, lhe Ll'ol./-Gotl. Journal ol'lndo-lruropean Sludics.
\lonograph, Nr.8, Virginia, I 981.
r08 M.Babeq. Statuetele,p.32l-325. fig. l. 2.
roe M.Gramatopol, tl rtd. p|.37 I c; 381 a.
rl0l.Venedikov. Les lrisors, tezaurul dela Letnita. pl. ..Car.'alcrul gi Iupul". pl. ..t,up atacancl o
;iprioarf,". O dcscoperire relativ recentd llbula dc argint cr: arcul in lilrnra unei protomc de lup dc la
Candeqti. Cf. V.Bobi, Dotrd Jihule din colet'tiile ll u:eului vranceon. lV. I 91t I . p.-507, fi9. l/2: A. Flo-
rescu. M.Florcscu,tlspecte ale civili:otiei tritt'o-getice in:onLt tle curburti o Carpatilor. StLrdia anti-
:ua et archaeologica. I. l9lt3. p.85. lig.5/3.
I
DtN tsTaHlA cuLTURil $t REL|GtEI GETO-DAC

,{\ (,.{,

'ti
. lU
l.r!'
*t:
t.

PLAN$A XXXVI: I ,Budureasca: liasrncnt,-lc vas avAncl incizal stintkrrdul getic i?) (af,Lrd \.
ilorcscu):2 RIcItIu:*i as eu [oartl ornilontortit {apud V.('irpilartu}: 3 i\loldovt"ni-(iirblirr
Neamt): vas cu trorii zooniorlc lapud (ilr.llichir;:;[ $cheia: liagrrcni dt iiticticrri etr ]"r'frr(/t'
unui cerb gi ornanienlc gcometrice ;i {1tor:rorll llpuii (i.Ioit): 5 Fopeg{i: opaif ornantr:tttltt cL;
lande 5i protome dc boviclcu (apucl R.Vtrll-'r:).
 :aDitolul l. FONTES ARCHAEALOGICI 109

Revenind Ia ansamblu putem preslrpLlne cd stindarc'lul

-urLrpeazi sirnboluri com-
parabile cu cele intAlnite in lumea scitica unde apar asociate; protorna de mistret.
lrupul de peqte gi coada de pasdre, ca pe cnernida de la stancegti, jLrd.Botoganiill.
.uger6nd o divinitate care cumula atribute in cele trei rnedii: terestru. acvatic gi at-
:rosferic. Imaginea incizata pe vasulde la Buclureasca (f ud.Pralrova)1 12 se presLlpu-
::e ci ar ilustra simboluri sirnilare (Pl. XXXVI/l).
in afara semnificaliei sirrbolice, departe de a fi doar un..clrapel de lLrpta" noi
;onsiderdnt ca, religia dacicd, la fel ca religiile altor popoare clin lurnea indo-euro-
pe an5 sau semitici a cunoscut un c'ull al ,slinclttrdullri. Acest r/rzrcr.., suspendat a pu-
tut constittti ilustrarea dorneniilor stapAnite de zeul suprern getic. figurAncl uneori
sica substitut divin in sanctuare, purtat in procesiunile cle cLrlt sau pe cimpulcle
iLlpta ca alte ^slgnalll.
Intr-un important studiu despre cultr"rl stindardLrlui, datorat lLriJ.Przyluskiila.
rutorul men{ioneazl nutreroase surse care ntesti faptual ci. in Inclia. dintr-o epoci
lbarte veche, exista obiceiulde a ediflca stAlpi de piatra suprapuSide o roatd sau de
i:n anirnal divin, coloane corelate cu credinta in axa cosntici. cu ntarele st6lp mitic
;are sus{inea bolta cereascd. O coloarrd de acest tip. avand in varf o Garr,rda (pasdre
nitica) a fost ridicatd la Besnagar la inceputul secolulLri i i.e.n. gi ea poartl o in-
scrip[ie in textul cEreia este numiti (ictruclutlvhajrz..stinclard lr-ri Garr,rda". O co-
ioana fixa este numitd dhvaja cuvAnt care descrnneazd irr general un stindard mo-
bii. J.Przyluski remarca faptul ca prirt coloana de la Besna-uar este atcstati conta-
ninarea reciproci a doui nofiuni religioase: coloalta fixa purtdnd o errblentl sacri
si stindardLrl mobil purt6nd o ernblernl analogS.
Cartea De dect.Sl,ria atribuitd lLri Lucian confine gi descricrea vestitulLri templLr
de la I{ierirpolis, unde, intre cele doud stalui ale iui Hera (Atargaris) gi Zeus (LItt-
,ir7.0, autorul mentioneazl un alt idol ([dovov) tot cle aur, care ltu se aseanrini crr
statuile celor doui divjnitdti. El este numit de syrieni.,stindard" (o4preiov) flrij a-i
ata$a tlt.l nume particr-rlar. Stindardul, cr-r sirnbolurile celor cloui diviniteti avea la
paftea superioard gi un poruntbel de aur. La Flierapolis a lost dcscoperit;i un altar
portativ dedicat stindardului. Reprezentiri ale acestLri,semeion au fbst clescoperite
si la Dura Europos gi in alte Iocuri in care s-a raspandit crrltulzeileisyric-ne. Din 1fc
,leo Syria ($ 33). afldnt c5, de doud ori pe an. stindarclul era coborAt gi puriat in pro-
;c>iurrc in clutarea apci.
i,a sciti irl virfirl stlilpuluiera Inonlat r-ut ukin;tkt.g rii: 1rer,.:liri: iilter jtc rir: s!::ili,
t.
.,. .' -. . .1 : .. ( \.. ,': C.Cf'.',.,. t:: ,. : I
 sC\r-=S j--a
110 DIN tsToRlA cuLTt)Rll $l REL\GIEt GETO-DACtC=

pdslri qi prizonieri de rdzboi. in cultul stindardului la sciti se constatA cf,..zetrl" er:

mobil qi iarboinic caracteristici perfect adaptate comportamentulu i sc ili lor. be I -
co$iSinomazi. Cultulstindardului, al mr-rltiplelor simboluri divine era atestat.;-
miieniiinainte de a fi cunoscut in lumea getic5, la egipteni3l6'
Ipoteza cd drapelul dacic a putr:t forma obiectul unui cult, ca zeu satt doar ;.
-:
substitut divin mobil, ne apare aqadar verosirnila cunoscAnd existerlla unor ctr
asemildtoare din lumea Asiei anterioare, din cea indicd satt rnai apropiat5, scitie "
Suspendarea simulacrelor, culn s-a men{ionat, a putttt fi observatd atAt-cu prl.;-
jul preientarii figurineior antropomorfe cAt 9i la unele figtrrine zoomorfeslT. So,-
trimis lazeul suprem era intr-un mornent al desldgurarii ritLrlui un personaj susp.--
dat pe lanci.
Care putea fi scopul fixdrii pe un sttport 9i ce insemna in gdndirea acelei ep.-'
un simulacru suspendat? Funcfional, simbolul devenea vizibil de la distanti i,"
fitare, era deasupia mullimii, domina. Sirnbolic putea senrnifica qi desprinderea :'
pdrndnt, uneori accentuarea valenfelor uraniene.
Faptul cdintr-un moment al batiliei signifer3t\ este un tarabostes, posibil ur-
dirrtre preo{ii zeului suprem, poate fi elocvent pentru insemnltatea stindardului
Mai mult, consider[m cd scena in care zeila Victoria intre cele doud trofee ci:-
semneazi etnia invinsl are o semnificafie mai complexS. Dacd dispLrnerea piese ;'
-
este obignuitd pentru un trofeu se poate totuEi observa cd, at6ta vrelne cdt,,subs:
pe trofeul C -
tutul divin" privegte spre coif, ,,persorrajul" invegmAt.ttat cu sagttm
dreapta sau i, o lorica squamata pe cel din stAnga, armele de atac qi apirare, pc= -
bile obiecte de cult, u"*illa,toate se aflau la locul lor (Pl. XXXVIII2). Cdnd i';-
cones numai au capetele intoarse spre coif, toate sunt prlbugite in dezordine. c;-
se poate observa in josul imaginii3le.
Foarte posibil ca in sanctuarele dacice zeul suprem sd fi fost flancat de dt- -i
stindarde ca in scena cu trofeele. Ipoteza noastrA se sprijind 9i pe unele descoper :
recente gi reconstitniri verosimile din mediul germanics20 (Pl.xxxvll/l).
Stindardul dacic are agadar multiple semnifica{ii, intrunind atribute ale dir lr -
tiliisupreme, beneficiind de un cttlt, fiind,,zeu mobil" sau cu loc stabilcllm es::
inliliqat
pe ColumnS.
Lumea dacicd a contribuit la perpetuarea sirlbolului in epoca romanS, preze::x
pe pldculele Cavaleritor danubieni, fie'9^i cu ttn lriatus de peste un secol, cu tonl*
ur.l" indir.utabile diferente de aspect. in Dacia nu existi deocamdatS inscrip.:
cdtre Dracones clt diferite epitete ca la Ronra32l, in Africa (Tlrugga, Caesarei
Krenschela)322 sau mai aproape in Moesia superioard, la Scrrpi32l. Totuqi dirr terr-

3r6G.Jequier, Considdrations, p.137 9i urm.

rt7 Supra, p.48, 53.
3 IE
C.Cichorius, op.c it.
3te Ibidem.
320 D.Planck! op.cit., Abb.2l'24.
r2r cll, vl, 143. rNtu r t{. I *.,--(_"t..r l_Sf,l
t22 Vlll, t 5247, 15378,
ClL, 9236 etc. lfii l]illuffnllill|Ii lfrri$li] .&:fi,;i:ft-i'd li:
r:t g1;-. lll, E838. r"ihmtlrum
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

PLAN$A XXXVII: I - Schmidcn. Fe llbach (Kr.Rcrns Nlurr. Ccrmania): propuncrc dc rcconslituire

a unor piese descoperitc intr-un bogat pu[ votiv celtic (apud D.Planck): 2 * scend de pe Colunrna lui
Traian.
112 DIN ISTORIA CULTURII $I RELIGIEI GETO.DACIC=_

unei interesante inscriptii de pe o coloanl votivd descoperita la Apulurn32a, posibr

dolicheniand32s, afldm cd dedicanlii au salvat un vultur in lupta cu trei ;erpi. Intr:
multiplele variante interpretative ale metaforei, generate de bogata sintbolistici. =
qarpelui gi vulturului, se numird gi aceea cd cei trei dracones de care se vorbel:.
puteau reprezenta daci care incearcd sI ucidd vulturul, numen iovian, sir"nbol al ri'-
manilor.
Imaginile stindardului dacic, fidele sar: depdrtate de modelul de pe Coltrrrr:3
continud prin acele signa ale militarilor romani de la granila IrnperiulLri.

lB2b.Capete
Descoperirilor de capete de piatrl relativ recent intrate in circtrla{ia gtiintifi;i
de la Prundul B0rgaului (jud.Bistrita-NdsdLrd)326 qi Giurcani (ud.Vaslui)r27 le adi--
g6m cu acest prilej trei piese.
in satul Picioru Lupului (com.Ciurea. jud.laqi) a fost gdsit intdrnplator urr c::
de piatr5328. Lucrat din gresie calcaroasd, apropiatl ca strurcturi de nuuteroas- .
concre(iuni calcaroase din zond. capul are conturul itt forma unei elipse cu dialt-=-
trele maxime 17,8 gi 9,5 cm (Pl. XXXVIII/3a, 3b).
O ciciula emisfericd asemindtoare unui pc.tlos, pe care disting doud incizii t-r'-
zontale, lasddescoperitadoaroparteafrLrn{ii.Obrajiisup{i,ochiiroturtzi,adAnc.:.
cu pupilele uqor marcate, nasul latlabazd gi ptrgin carn. gttra largl cu buzele pl::.
gibdrbia rotunjitl alcdtuiesc in ansamblu chipul unui om blajin.
Doud crdpdturi mai profunde strabat figura de sr"rb ochiul st6ng in dreapta gtr:
l}rd a afecta sim!itor claritatea fizionorniei schilate initial de sculptor. Urechil< .
g0tul nu au fost cioplite, - sculptura tertninAndu-se agadar pe linia barbiei. Doar :,-
ta este lucratd paftea opusd fiind plat6, astfel cb piesa putea fi aplicata sau incasi:.-
tdfard dificultate.
- -:
Prin formd capul de piatra de la Piciorr-r Lupultri celt":. se apropie de capetele
mai ales de acelea lucrate in lemn32e, de tip phalloids30 frecvertte intre exeltrplar- =

maivechi.
La locul unde a fost gdsita aceastd piesd sculpturald ttu au fost efectuate dc.-
camdatd sdpdturi arheologice dar la distan{e relativ mici, la punctul Luncct C- it,'"-
:
fost sat, inglobat aculn ilt satttl Ciureallt gi 1a Dtimhravct (cont.Citrrca"-iLrd.lls:

r2+a.tJ." 1\1.'7756.
'r:5 :.'.iin ie. C * i t { ) r. I " p.iii-i-.6 :,i i ii0- tr?.
1

-:
t't: i t i r_',) " ;irll,,rii'.. r,_
l::r l: :.ti1:ii:lr.r. ,:.1t), ttf.,,t ,.:j/,.,t;; , :.1 1,.t.:,,t:ii l,t'i:: :ri,':ir. i i.t;'t;r.r-l :rrr:ic::- i
r !r: r:;1i lrr:i;lri;;l i'.ir.r,,.;r;
t

Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGICI 113

au fost gAsite materiale gi complexe geto-dacice din secolele lll-ll i.e.n., respectiv
secolele l-ll e.n.
Un alt cap de piatrd, gdsit de asemeni intAmplStor in corr.rurra Vcineit<tri-Neanl
fiud.Nearn{)131, lucrat dirrtr-o rocd durl are dimensiuni apropiate de exemplarurl
precedent (in. l6 crn; I 1.8 cm: d. I I ,2 cm) fa15 de care este diferit ca fornrd gi sLrpe-
rior ca realizare artisticl (Pl. XXXVIII/la, I b).
Prin el cunoagtem chipul unui orn cu frurrtea potrivitl ca inil{ime gi ugor teqiti.
cu arcadele clar reliefate, cu orbitele ad6ncite avAnd conturul unor elipse. nasul tri-
unghiular, gr-rra potrivitd ca mirime. buzele sLrbliri, bdrbia avdntatd gi gdtul gros. i,r
ansanrblu figura exprima voin{5, echilibru gi l'or{d. Daci fafa a fost lucratd cu aten-
1ie, urechile, pdrul, nici n-au fost schilate.
Din mullimea capetelor de piatrd descoperite in spaf iu celtic nu lipsesc unele
exemplare asemdndtoare celui de la VAndtori-Neam133a. Evident, nu poate fi vorba
de piese identice care constituie, in general, o raritate. La V6natori-Neanr{ au fost
efectuate periegheze arheologice la locul clescoperirii3l4b".
Problema apartenen[ei gi cronologiei subzistl iar atribuirea este irt parte ipoteti-
cd deoarece capete de piatrl au fost confec!ionate gi in epoci nrai indepirtate sau
ulterioare epocii dacice. Apropierea de tipLrrile celtice are in vedere rnultirnea e-
xemplarelor din rnediu celtic, constatarea uiror elen.rcnte corlune caractc'ristice
precurn: poza frontala a felei; absen{a urechilor; nastrl de fornrl triunghiLrlara, lat la
bazd etc.l35.
Un alt exemplar a fost descoperit int6mplator pe teritoriul satLrlui Cur.sesti Wrla
(com.Pungeqti. jud.Vaslui). UltinrLrldirrtre aceste..capete tiiate''. lucrat dintr-o
gresie spongioasa (inal(ime 13.5 cm: d, 9.2 cm; dr - I 1,75 cnr) se afld intr-o stare
de conservare mediocri fiind deteriorat pe latura stAnga gi la baza celei drepte (Pl.
XXXVlll/2a,2b).
Capul are forrni aproape elipsoidala cu partea inferioard plata in fortni de elip-
sa (d, - 6,3 cm, d2-1,9 crn). Podoaba capilara gi urechile nu sunt redate. SLrpratata
pe care a fost sculptat chipul este clar delirritatd flind cu 1.5 crn peste IrivelLtl restu-
lLrisupraf'etei elipsoidului, astfel ca. figura pare incadrata de o rnasci. Arcaclele
sunt bine conturate, iar ochii migdalati (dl - 2,35 cm; d, 1,4 crn) au pupilele nrar-
cate. Nasul de forrna triurrghiulara este lat labaz,A. Gura, cu buze subliri este redatl
doar prirrtr-o incizie nu prea profundd. iar birbia proeminentd este dcterioratd ilt
partea dreaptd. Capulin ansamblu a fost scr"rlptat cu iscusin(i, scurgc'rea vrenrii gi
irrterventiile ulterioare nealterindu-i substantial calitatile.

rrr Descopcritor prof. Gavrild [,uca. fbst dircctor al Muzcului cle isloric-ctnogralic clin-l'ir-cLr
Neamt.,jud.Ncam!. S.Sanic. R.Maxinr Alaiba. (i.l.ucrr. l)esco1.tt'rired tt,tot'cdl)(le de pittlrti irt:ottLt
e s t -corpat icti. AclaMM. VI l-Vl I I" I 985- I 986. p.3(r I -362.
tt4,Cl. P.Lamhrcchts. /. L'.\ttltation. pl.VIIl. lie 1()
1r]n" Colcp.ul D.CIt.'I-coclor a adus din locul arnintit ccrarrici-r dutabilir in sec. ll-l i.e .n.
rr5 [).l.ambrechts. op.cit.. p.2ll" n.3
114 DtN tsroRtA cuLTURil 9t REL|GtEt GETO-DAC|CZ

Ce indreptlte$te inc
rsamanatoare sunt cunc'
:- mii$i o contrafacere
-,.-ra ochilor, a nasulul.
* :iernente care Pled.;
r :r-i descrise.
.14 ditltre nlanittit,
-i ;apului. forrnele Ce

l'1 ;tul puterii gener:

- -:,lare. de culte solar'
rreco-ronland (Pr-j
-:
1
-;t p. linia Dunirir.
-;a la publicarea ul
-- : asupra stindard;
- - ::rit in lata zidr,r:
. -.:Iata pentru a1:e
: - :-aatie decat;:: .

..:lor lui Dt-n:i:.

'; 1.1631,:r-'. 1--.-

I ;:t: ilusirrt"
j ;-,lii din tn:l::::=r:
' -:-:".ici;i rne::: .-
i- -: ; e\istat Lln J'i.'!
;.r. -- - I paralelisn-::. :l
- -- - :;;J:r Je<c il i;:.

Alte rePrezt

t,, .lt'
.t .

: irl_ :

T, 1

PLAN$A XXXVIII: Capetc de ,iiatrd clescnperite la: la-lb - V6nItori-rr-caml (iud.Neanrt): 2a-lt
- Cursegti Vale (com.Pungeqti. jutl.Vaslui): 3a-3b - Picioru Lupului (conr.Ciurca,.jud.la5it. :r
-1
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 115

Ce indreptdteqte includerea piesei intre materialele antice? Capete de piatra

asemdndtoare sunt cunoscute irr lunrea celticf,l36. Exernplaruldescris are patina ve-
chirniiqi o contrafacere executati in ultirnile deceniieste exclusS. Lipsa urechilor.
fortna ochiloq a nasului, dimensiunile. crutarea figurii din elipsoid sunt principale-
Ie elernente care pledeazd pentru celtisnrul. posibil rnai corect, modelr-rl celtic al
piesei descrise.
Una dintre nianifestarile originale ale rnentalitalii cellilor. frecven{a reprezen-
tdrii capului, formele de o rnare diversitate au putut exercita o influenli giin Iurr-rea
dac icd.
Mitulputeriigeneratoare a capului. corelarea cultuluicapetelor, a tbrrrei lor
circulare, de culte solare sau de cultLrl apei, mit rispandit in Iunrea orientalS (Ado-
nis), greco-romand (Poseidon-Neptunus), tracici (Orpheus) fbarle posibil si nu se
fi oprit pe linia Dundrii.
lnca la publicarea unor figurine cu llcaguri pentru suspclrclarel:r'/ qi la conside-
ratiile asupra stindardului getic, arrr sugcrat ideea ca cele 6 cranii infipte in ldnci
(sau pari) in fafa zidurilor cet5tiidin scena XXV de pe Columna lui Traian. sceni
cornentatd pentru alte aspecte giin paginile anterioare-j36r. ar putea avea gi alti
semnificaf ie dec6t cea general adntisd: capetele unor prizonieli rorlani din tintprri
rdzboaielor lui Domitiartus impotriva dacilor, chiar dacl in apropierca lor este un
t'erillum romans]6r. Considerlm ci gi prin acest segment alscenci XXV de pe Co-
lumnd este ilustratl existenfa unui cult al capetelor la geto-daci.
Fiecare din rnaterialele menfionate gi nurneroase alte repre zentriri ale capetelor
in ceramicb qi rnetal sunt elemente care, insumate, sprijina ipoteza ca gi in lurnea
dacicl a existat un cult al capetelor. Eventuala sursd nefiind deci unici. posibilita-
tea unor paralelisme, nu doar a irritatiilor in epoca contactului direct cu cettii. ri-
rnAne agadar deschis6.

I B 2 c. AIte reprezentiri
AserfiLrnile asLlpra aniconismului geto-dacic s-au bazat pc: constatarea lipsei
sau raritafii monumentelor sculpturale in piatrS: orniterea existentei sculpturii in
lemn; pe ipoteza originii strdine a produselor toreLrticii: pc rnirrirualizarea nurnAru-
lui gi calititii reprezentdrilor pe cerarricd gi a coroplasticii.
trntr-adevdr sculpturile in piatra sunt rare gi intre eie statuilc antroporrrorfe lip-
seau cu deslvArqire. Pot fi amintite: micile blocuri de piatra senriovale avdnd sculp-
tat pe una dintre fele sau chiar pe amAncloui cate un cap dc pasire foarte stilizat la
utrele sanctuare de la Sarmizegctusa RegialiT gi intre descoperirile recente frag-

3t6 lbidem. fig.4, 29. 33-13" 61. Evident nu sc pr.lne problcma unor picse idcnticc ci tioar cu multe
clcme ntc apropiatc.
r'"'' S.Sanie. Pltt.srica. p. l8l- 183.
rro' Srrpra. p. I0l - 106.
rrb' L.Rossi. op.cit.,p.l44 S.Settis,,A. La Rcgina- (i.r\gosti. V.Farincllir. Lu Colonrto ['ruiurttr.
l'orino, l98tl, p.290; R.Vulpe. Coluntna. p.59.
r37
C.Daicoviciu, qi FI.Daicoviciu, Sarmi:ege lttsa. t\g.21 : I I.[)aicovicitt. Dacitt de lo l]trrcbisttt-
p.267.
 DtN tsToRtA CULTUR\t 9t REL|GtEt GETO-DA,
116

,,'r legatura cu prirrele co-::l{'

mentul de statuetd de la Sprdncenata $ucl.olt):;s. ca indicii ale caracteru;r
ram c6 aceste pi"r. A.lolo;;;;;r* p"j fi i,teipretate 9i
t"t.tt ut diviniialii venerate in acele sanctuare'
C6tpriveqtesculpturileirrpiatraanterioareepo.ciiclasicegi,nraialesstelele:r.
fie pe seatna triburilor clin stepele trord-pt-rnl:--
troDomorfe, originea l;;'; f";ip;ti
rriiteniutui tll i'e',' pAna i, pritnele
s"-
jumdtatea
cu o incadrare cronologicd de la de Crig (rrd'H--
cole ale mileniuluill i.Z.n. Baia-ilamargia Iud.Constan!a),-Bai.
pirn,i o. loi ti'.IJnrua). Ciceu-Mi6ie5ti (ud'Bistri:'-
nedoara). cherla ti"o.iir;1.
Nasdud). fie atribuite tliii.. pi"-1"i. Ji, Dohrogea (Sibioara' Sttrpirt; '
"i[',iil1"r secoleleYl-V i'e'n'lie'
una cu loc nepreciz,g;;;;; it-r -
De remarcat.a nr'.ii=r?i"ra pi.t. sirnilare gica rricio stat.ie.rl-a [ost gasit'r tipt'':-
cursul unor cercetdri arheologice sisrernaticel
eJtut inselnnale dilere,lieri
in ti'rite care depagesc adeseori tttr miler'-
sice au generat li ipoi.)JJ.-arirr. '-
Semnalarea lor 9i i, ;;;;; ; facern indeosebi pentru cele trei statttideatitrt'i uai :
morfe descoperite la ii"r' i" ciii Cpr'
xxxiill '2; u'upt' cdrora'lor de la sfAr;i:' -
exista

ne de un ,."o1 nu*eroase lucraii,

.ur" rr_guri.,.irteura'plutorg3 :'
neoliticului pans la #;i"o i;;;1', t.."rrriiecut a fost arnintita qi posibilitate;
din epoca prerontanl satt romatrS'
cele trei sculpturi ta ii'p"tii"'iOacilor
irei Oecenii itl favoarea dacisrr-rulu: '-
intre cei care s-au pronuutat in ultimete
cesror monumente ,;;i;i,;;i; :. tlllifl':.,1i:;,:l5;;lill!"
t' o Froca" rrrt i :
slalul I'lll doct
--'O.f'lo"u cercetiriiacestor
cottsacrattd
statut alt avt tt capcte^ disrr...-
subliniazd urmdtoarele: la origini aceste de la B' :
O. ."i"iutt. ,,statui menhir" statuile
sau pierdute in ti*p; ,pr"'i.or.trir.
rnorivtrl decorrt iv al itrtbracittt t:'' -
de criS sunr. p.n ".ri*t,ile: podoabi geto-dacic-
_zig-zag-ulpoate"-J;i;;rptrri
fi regasitpe.ce^rartrica.",,-oui..t"te de iar pe spate cste scrili -'
urr.'o.u'ia. tttittcr.
metal; ,,toporul de lupta'. ar-fi dc lapt cil: t:- .-
url sac pentru urinereul aurifer.
Confortn acestei vizittrti' o'Floca apreciaza o -
nrar vechi de prinra.epocd a fierulttil au
":
numentele de la Baia de CriE ns sllnt
au.i.lii *."ru.,., rcligios. fii..1zeitit.i prolccloare fl tnitteril.,r'-
rracicc le apropie de tttrele u"-
sine stravcch.
M.Opermunn. u,ino.ln;;;;;;;1;;,ii.r,lrnriro'
aoparitii*aice din spatiul bulgarilj' .:,^:..:, r^ ^,,r.li,.,rre,r sr
StuditrlrecentalluiH.Ciugudeatt.prilejuitdeptrhliclrreitslclciatttropotnt':.:
incadrarile crorrologice aprtl;
-
de la pianu aduce noi argumellte carJ sustirr
de Jos

rrsC.Prcda. op.cit..p.le86. p 99. pl.l.V/7 . Jo.s. Apulurr" xx' l9tt2'

,. p 59-63
33e Cf. FI.ciugu a"un. stii'intr'oio,rro4a t)c ltt .l'i,ttturle
oacia' ll' 1925' p 12;t 5i trrnr'r A'l)'Alc\iini:-'-
310 V.parvan. to ,,r,o,rZ'-"linriii:':;;i;,r;,,,nsi,'
l' 1961'l' lJ5si rrrnt'
cu.inlegirurar,,rut"iln-in-n't''i')i't'in"i"'t'(:rrf'S('lV'XlX'
prrlcrrr ir,r.lr,,,.'(l,"i lilirttoasclc stllttri tlc "tnirlcrt "
,il ( .Dricoriciu, in lslRor,. l. p.326: ..Nc
rlri .fr.i.. ,l-.u nimic dc a f,ce cu origini 5i rt':"--
muzeul din Dcva tgarit" r,l firio'OSiiitl ",
,ti
mai vechi".
]42o.Floca'Stattlileprintitiveonlr()PUl,lll),lc,le,loBttittda(,ri;.Sargetia.lV.l966.p..ll-]u=
bg"n-,' XVII" 1965' p -':-'
Lesstdtues ttnthropontorTthes
printirives Jt l],riLt 't"'t:i"i's iiii"""ti"inl"
349).
se h':'-
]ii,fl"ff;3ji;n",.hraker.p.20rr:,.... Vicllcicht in('ri5 rlas 4..th.v.u.Z. oder noch liulrcr
\ r)n lliriir tlc (llcz.l ltlrlc(l()itrir)"'
,lrei Stcinstelcn .u, ,t.*,n'tl.:rg""irirg.hi.,
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT
1'17

ate-de linia v.P6rvan, A.D.Alexanclrescu345. in aceastd

situafie, cunoscand marile
dificultSli prilejuite de cercetarea accstor ..statui menhir.., ,rtori,t
considera cr da_
ca nu pol li incluse cu certilucline iltlre prorluselc
traco-gerice se cuvipe a lrcrtior)a
ca nicidatarea lor la inceputtrl mileniLrliri II i.e.n.
nrr clispunc cle toate arglirlertele.

';;1 -::'-
c:l
',..1
l

:1

-.1 t:.
i r,.
r:r.-"/ -- :.,-
1

i'

lr,
/ ,:.

l;I:
i
\: :, :itl
ltl

la

t
I
[, ,'t.ji
i't'i..:..-
i;, .'
i':l r"r --
l,':t:
l:,,
l/,

1,,:
, '",,'
.'
i;l
i

PLAN$A XXXrX Baia de Crig (iud.llLrnedoara) sl:rtLri de pialrir (apud

O.lrloca)
ra5 I
I.Ciuguclea n. op.c it p.60-61.
 RELI?]EJ SEle2!9tc! i.E::,": - , FCr;fES
118 DtN tsroltA cuLruRtt 9t

RegretatulprofesorEmilConduracl]iesteUltimulsavantcareaconsacratace-
leaqiproblem.,nu*pr,'.,ai,lloPentruexemplareleamintiteinacestcadruse
in privin{a func-
pto"a 9i propune unele completdri
al6turd in general parr?ii tul O.
asemeni clasi-
statui din intreg spaliul eurasiatic sunt de
tionalitatii lor3a7. celelaite
i,",.u.i,u'ea lor cronologica3l8.
ficate qi in func{ie ae a.e,sta este operat6 9i

I B 3. Piese de metat. Toreutica' Tematica imagisticii

,,Crede mihi' pltts est quam
quodvideatur' imag'-
o imagine (sau o reprezentare) estc il:'
[Crede-md"
mult decdt u
'utt tlr,u,r' Heroides'Epist ' XII l' i 5:

sistematice sau descoper:' r._

intre materialele rezultate prin sapdturi arheologice
l

int6mpl[toare,produseletoreuticiiocup6unlocdeosebit.Dacaincluderealor.- -
nlotivate 9i de unele dificultati
circuitul gtiinlific comportd adeseori intSrzieri,
descriereagimaialesdescifrareaunorreprezentdri,pasulurnrdtor,utilizareadai.-
loroblinuteirir."r"-"udereconstituireartnorcultegicredinle'areligieiuel:-
dacice, fost lEcut rareori, greu qi cu mare govdiala'
a
al reprezentarilor trebuia fundamt:-
inainte de a p[trunde in*limbajul alegoric
geto-dacicI in metal, conte-stati de --
tat[ aser{iunea cf, a existat intr-adevar o artS
inteirtionali, trebuia dovedit;=1,11::::: :
nii sceptici, ,rui putin'ini"r,""f i sau bine
in spa{iu getic, au reprezentart lnsplr;.'
J"a"op"rit" sunt, cete mai multe, executate
au comanditari geli'
Je mediul 9i credinlele geto-dacice 9i asul-'i
in majoritatea studiilor asupra tezaurelor intalnim considera!ii arnple -
de prodLrcfie", a originilor rlnor itne:
stilului, incercari de siabilire a.,centrelor :
relevdrii aspectelor particr-tlar; '
qi motive anexe, au, fu1in" randuri .onrr.rut"
ioreuticii descoperite in spafiul traco-getic'
Dupdargumentareainfluenleiscitice(inprimulrAndstilulanimalier),irani.:r
(mai ales pentru {inuta vestimentar[)' macedonie:r
cu diferitele ei perioade -
-
anatolieneetc.era.*"ru'u,deregula,existenlauneiartetraciceautonome.Pr;';* t:':,t Ia

giul justificat, indiscutabii, al multor savanfi(MihailRostovfev, fybert I

g.a.)careaveauoastfeldeviziuneasupradescoperirilordinspaliultraco-gett;,1*
artei traco-getice sau_getice, a determinat
-'r'*
c5 nu intrase i, oir"uii" qir.plrur.u ;u
qi in faza in care' la distan:"
gevitatea ipotezelor emise de ei, admiterea ""'io"
decenii noi ql i*po,tlnte a"'"oi"'i'i' ar
fi impns o modificare a amintitei opti; I

! -.l- i:
346E.Condurachi,DiyinitdsinconnuesoudiJitnlshdrotsds,/.inDaco-,Rom,tnia'4nlit1uo
(:
p"r".ijr.|.i*r,i. iots. Supp
p.zo-az BCtl, *'1"|* iirirLlfi t Lr1 ,Jt: : -r:
d,archiorogie et d,nxtoir'e'an;;";;r,ed. Zoc , i.. -rli l _ '_ _a:
---1
I 986. p.25 I -271
'"\;liii;r;. ). tr()u\ Ions li dcvant dcs .i -.:' ltr
' p.26, ..l.u.ior,.rai qu'il se pcul aussi quc nous nous r ll
:.
de picrre) irioner pendant ccrtaincs ct{ri'tnotrics"' -1i.- . 'i ::,i
*ounu i*uii -.ifiInufTr
348 lbidem, p.35 Ei urm.
Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 119

Contribufiile qcolii istorice qi arheologice rom6negti in acest domeniu, concre-

tizate prin car{i, studii de amploare ;i consistentd diferitd, au o vechime de peste un
secol gi ele sunt periodic revitalizatelae.
Marile tezaure,,princiare" cunoscute in prezent dateazd indeosebi din secolele
V-lV i.e.n. Un numdr de piese din descoperiri izolate aparlin gi sec. III i.e.n. intr-o
tezdde doctorat consacratd studierii podoabelor givaselor de argint din secolele II
i.e.n.-le.n.eraurepertoriatell5tezaure-l00descoperiridinaqezdrigil5din
morminte3s0. Toate.acestea in situafia in care, dupa confruntarea daco-romand, itr
cursul celor doud rdzboaie, cea tnai mare parte a podoabelor de aur 9i argint ale Da-
ciei au luat drumul Romei3sl.
intre importantele descoperiridin teritoriulactualalRomAniei publicate dupl
editareaAriei traco-getice de menlionat tezaurul de la Bdiceni (com.Cucuteni, jud.
Ia$i)3s2, cel de la Peietu (ud.Teleorman)3sl: iar pentru perioadele mai apropiate
teiaurulde la Lupu (com.Cergdu, jud.Alba)ls+. pln teritoriul B^ulgarieitezaurul de
la Rogozen a depdqii prin bog5lie toate descopefirile anterioare355.
intr-un important studiu, bazatpe o vastd documentare, P.Alexandrescu, cLlnoS-
cut arheolog qi istoric al antichitdlii greco-elenistice a supus rtnei atente analize un

r4eDupA scrierile Iui Al.Odobescu gi Gr.G.Tocilescu cercet6rile in aceasti directie au fbst ridica-
te pe o nouatreapti de V.Pdrv an, Getica, p.299-3 1 I (529-557) continuate prin nunrcroasc lucriri da-
toiatelui D.Poplscu. Objers de parure geto-daces enorgent, Dacia,V_ll-fl_]1,. 1937-1910. p.183 5i
wm.; Norveai tresors geto-dai"t n, oig"rt. Dacia, Xl-XII, 1915-1947, p.35 9i urm., Le tresor dace
de Sincrdieni.Dacia, N]S., II, 1958, p. li Sl urrn.; O.Floca, Contribulii lo cunoo$tereo te:aurelor
de
argint dacice. Tezaurul de la SdritcsduSi $eica,4;1icri, Bucuregti. 1956; D-Bc_rciu' ,4rta troco-geticd.
nutureqti, 1969; idem, Das thraco-getische ,,Ftu'stengrob" t;9! Agiqhigl in.Runtanien. BRGK.
tOlt,p.ZOS qi urm.; R.Florescu, Arti-dacilor, tlucureqti, 1968t K.Horedt, Die dttkische Silbetfuntle-
Oacia, N.S.,'XVII, 1973, p.130 gi urm.l P.Alexandrescu, IJn ctrt thraco-gete?.Dacia. N.S.' XVIII.
1974,p.213 Si urm.; idem,'le groupe de trdsors thraces du nord des Brtlkans,l. Dacia. N.S., XXVII.
1-2,igS3,p.45gi u.,r.;II,Daiia,N.S.,xxvttt, l-2. l984,pass; F.Medelel"Brdldrilespirttlicetle
argint,in l'n Memoriam Constantini Daicoviciu, Clu.i, 1974, p.229 1i urm.; I-.Mdrghilan, Te:aure''
V.bupoi, Pocloabele Sivasele de argint dctco-getice, sec.lIi.e.n.-] t.e.n. Rezumatul tezei de doctorat.
Bucuieqti, I 98 I ; M.Gram atopol, Artd: idem. Dacia anriqtn.
rso V.Dupoi, op. cit., p.3.
:sr6.i1or, Giticele,'1(p.93 l). Ioann.Lyd., De ntag.' II' 28 (: Fontes,l, p.507): ., ' putcrnicul
Traian a adus romanilor cinci milioanc de livre de aur. o cantitate dubla de argint, in alari de cupc 1i
lucruri scumpe...";DioCassius, Isloriarontond. I-XVIII, 14, 1,(:Fonles, I,p.695:.,FurIdescoperi-
te gi comorill lui tjecebal, degi se aflau ascunse sub r6ul Sargctia"). Cf. I.l.Russu, Comorile regelui
Decebal, Sargetia, IV, 1966, p.97-107 9i urm.
3s2 y.pgirs5gu-Dimbovila gi M.Dinu, Le trdsor de Bdiceni (dip.de /as.r.v). Dacia. N.S.,XlX,

1975, p.105-124 9i urm.

:iiB.yor"u1,r, P.Voivozeanu, Lo tombe et le trdsor princiers thraco-getique de Peretu (ddp.de
Teleorman),Apulum, XYll, 1979, p.103 9i urm: P.Voivozeanu 9i E.Moscalu' lltormdntul princiar
getic tezaurul de la Peretu, jud.Teleornnn, cercctari arheologice. lll. 197.9,.p.353 9i urrn.
- ls'a;i 1.41.41dea gi C.Tatai-"BaltA au licut o succintf, preze ntare a tezaurului la Sesiunca gtiin{ifica
,,Continuitate muliimilenar[", Clu.i-Napoca " 25-27 mai 1979, iar rezultatele par{ialc ale rsstaurd_rii
sunt publicate gi bine ilustrate (A.Janitse(, Re'stturrarea rntui castron Si a uneifalere de algirrl.
ActaMN.
XVIi, 1980, p..eO-eSl cu 6 piange color qi alb-negru). Dcsenele unora din celc gapte lalere ne-au tbst
oferite de prof.dr. I.Clodariu ciruia ii mulluminl :;i pe aceastd cale
rss 4.io1, B.Nikolov, R.F.Hoddinott, The New Throcian Treasure fronr Rogo;en, Bulgaria'
Londra, 1!86;The RogozenTreasure (ed. B.F'Cook)' Londra" 1989'
120 DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO-DACICE -1.-:,:: - FC\ TE-c .

grup de 28 tezaure descoperite intr-o zond cuprinsd intre Munf ii Rhodope gi pla- .'- 1.,,,--r- \ a<ile Pi
tourile din nordul Moldovei, tezaure care considerd ca alcatuiesc un ansamblu uni- :r;::l::: amnla a p
tar din punct de vedere topografic, cronologic gi stilisticls6. Rezultatele par[iale :'-- -.5:ir"3 a r:stln-l
sunt adeseori notabile dar gruparea sub aceiagi denumire a celor 28 tezaure de la
nord de Munfii Balcani este discutabila. Dar aspectele pe care incercdrr si le re-
constituim au impus o direc{ie de investigare diferit5.
Studii anterioare,bazate pe cercetarea materialelor descoperite de o parte qi alt:
a DLrndrii au relevat de altf'el existenfa unor elernente particulare proprii pieselcr
aflate la nordulfluviului. Coifurile au forme deosebite qi unele imagini ilustrate pe
ele sau pe cnemide nu-qi gdsesc perechea in teritoriul sud-dundrean. La fel ca l:
analiza textelor, imagistica intregii lumitracice va fi desigr-rr larg Lrtilizata la expir-
carea unor aspecte din teritoriul getic propriu-zis, indiferent daci este sittrat pe ma-
lul st6ng sau drept al Dundrii.
In acest cadru urmdrirn in primul rAnd inventarierea gi gruparea sisternatici:
unor imagini gi simboluri intdlnite pe unele obiecte din tezaurele traco-geto-dacic:
datate intre secolele V i.e.n. - II e.n. descifrarea gi apoi estirnarea aporlului lor r i:-
tual la reconstituirea vief ii spirituale a geto-dacilor.
Tabelul pebaza cdruia sunt prezentate unele consideralii asupra sirnbolurilor :
imaginilor, degi selectiv, cuprinde principalele tezaure gi descoperiri izolate, edii."
descoperite la nord de Dundre. Considerente statistice indeosebi au impus ordine.
inllfiqarii lor.
Pe teritoriulfarii noastre incepAnd din epoca neoliticinu a e.ristat vreo perioac:
de afirmare a aniconismului" Cu toate acestea, raritatea, nu totala absenla, a lrion'.-
mentelor sculpturale in piatra, ignorarea sau minimalizarea produselor plasticir. ;-.
influen{at negativ acceptarea aser{iunilor privind existenfa unei toreutici settr-,i.-
cice autonome au determinat evitarea utilizdrii imagisticiicr.rnoscute prin toreuti;,
pentru reconstituirea unor aspecte ale societSlii geto-dacice.
In acelaq tirnp se impune a fi menfionat cd multiplicarea transpunerilor plasti;-
a unor divinitali constatat6 in lumea romanl gi la unele popoare din .,Barbaricurlr-".
este pusd indeosebi pe seama sporirii substanfiale a inflLren{ei grecegti. Fenorrren'.- "
bine cercetat gi consemnat pentru mediul roman igi poate gdsi confirrr-rarea gi la gei.--
daci, evident la cu totul altd scar5, redus la obiectele a cdror conf inut va fi analiz;:

Reprezentiri umane (bdrbali; femei)

Analiza reprezentlrilor umane urmeazd ordinea in care au fost incluse in Tah.
unde sunt notate poziliile atuncicAnd personajele apar inlitigate in intregirre s,-
men{ionate acele pdrti ale corpului unran ilustrate.
B.P.I. Bdrba[i inpicioare apar pe placa de argint din tezaurul de obiecte dac,;:
de la Cioara (azi Sdligte, corn.Bdifa, jud.l{unedoara) gi pe placa de bronz de ia P:-
lovragi (ud.Gorj).
a. In indelungata perioadd scurs6 de la descoperirea tezaurului (anul l8lr.
reprezentdrile de pe placa de argint de la Sdligte au prirlit nulneroase interpreti:

3s6P.Alexandrescu, Le groulte, Dacia.N.S.. XXVII. l-2. l9[t3, p.,16.

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 121

lrt Getica, Vasile P6rvan3sT, adnril6nd dacismul tezaurului gi datarea lLri. prezirrtl o
descriere ampld a placii. apreciind valoarea deosebita a reprezentlriica sursi de
cunoa$tere a vestimentatiei dacice. (Pl. XL).

+,&
(se

Pt.AN$n XL: SIligte (iud.Aiba): placi: rir urrirrt cu i:cprezcntriri {aprrrl V.l)ii ',an1

intr-r.rn articolconsacrat in exclusivitate tczaurulLride la Saiigtc:-ir 9i in pai:inile

ce i le-a dedicat in lucrarea asLrpra produselor argintarilor daci.l'i'), [,.Marghitirn a

r57 V.Pirvan. Geticct. p.299-300 (-530-532) lig.366.

ls8 l-.M5rghilan,'['e:aurrrl tle potloahe dacit'e de orgint t:!a 1a Sc)1i,r1e,rr (.fitst Ci6uytt. jttd...11bo)"
SCIV. 20. 2. 1969. p.315-327 .licl'criri la placa dc arrrint p.3 19. 325-32{r.
35e
Idem" 'l-e:aure. p.24, 1ig"3.
 -^r -=a

122 DtN tsroRtA cuLruRtt st RElslElSEteglstc!

prezentat noi amSnunte asupra tezaurului

itl ansatlbltt care argtllllenteaza l.nelltllle-
rea datdrii 9i a rememorat ipotezele astlpra-reprezelttdrilor'
cu I'Miclea360, revitre astt-
in sf6rgit, n.efor"r.u, ii ca4ilescrise in colaborare (cazarrrrl de la Gtrrrdcs-
pra imaginilor de pe ;;;. uJa,,gn,r.l vec_hilor apropieri
zcilor di, triada cosrrtici palr.iri-
irup; qi unele posibibt;;;1. ;;t;i."I^i. lirrttla crt t,Arta stangd pe sabie' are
Malaciirl,batnrtntdn)in picioa.re
and ilustrata (Bel, ca
surse murtipl":ur. 6r;ffi, ;il;;,ra in acerag spaliu geografic. purem constata
a"'p" ptaia cle.la Sili5te, pot fi irr-
unere elemente ale r*;;;;il,rtii
persona-iero,
tAlnite la cei doi *"gi Ji;;;it.i"
pi.turi ;i" rritn'ioT 'rr-trl cle la Dttra-Ettroposr"i'
Figurapersonajuluidindreaptaiqiga-se;teaserliiniricttrtnelechipuridepefa-
d;;i;;..iii..i"- personajelor este inconjLrrat cLr cer-
lere sau cu capetele !'apLrf
asem.lnStoare unui nirrb. Trr:pttl este
cule(e ce compun i*prirna o circumferiilqS
cle a reliefa capul fii,d astfel cla-
delimirat doar printr-l;#...o} p'-,".,ii"r'"'inte,1ia ti.le
16. personajcle sunt d. ,,, d..o, forrnat di, linii paralele. alcatLrind
l;;*J;;;;
cu dotrh cerctrle te la bazS 5i mici pirarrricle
ternrinate in v6rf de lance (sau frunze)
dreapta 9i 3-2 in startga per-
fomrate din cerculei., A"ipartit. in grupr-rride 3-5 in
i
sonaj ului il ustrat cornPlet'
dir in nu poate e.rclude toial valoa-
Lipsa oricaro, ouiJ"i. cu func{ie de atribut pc dile-
rea cultuald a pldcii. it4a,r" iArli
ridicata poate li u'.' g"tt ritu.l165 iltrsirat
rite reprez-cntdri cultuale. Inlaginea u,-,"i
airirititi tit' clasilic.area atlsarttblttlLti
situalia segntentiriie,i.. Relativa rarilate a t'c-
sceneiinlili;ate pr.ri*a ain.,ultiliin
gci,,-i*e ice-C'], ..:"1'.1:. ]:.' .'^ ll, *:
nrez_cnrarilo, ,,,nrr"'0.-;;;;i.;:'l; torcutrcii
tlclc"irra.sa.prusrrptr,]ri'r rc irii'- ?
!.;:ili;,i;; t,,irJi,,r rc.rtralatcrrccririlnr..s
r-end. .riJent nu exclusiv imagini,cultLrale
iius-
tea trebuie.on.ia"rot..i, fiir"..tr ln cazul de thti aprecl-
tllitice sart istorice '
trand zei, eroi, momente de cult. scetre a ttt.tui'vas crt sce'e de
ci este purt" .o,rponenti
em ci placa n-o ornuiun-.1.,in-,1r:0r,.
tJe pe c.z,nttl de ia
cult, ipotezi,r-,"i u*.}," rprijinitn,l..on.,poru1ia cu tinele scetre
Gundestrttp'"'' clrepttrnghiLllare de
i. l
'in
b. Persol'a.icle picioare tnal apar $l pcraversul urrei p[5cu[e
(PIXL-A/'l)'
bronz(101x66 mrr) gasitn in cetareadacrcade la Polou.agi(lucl.Gori)r6'3

r60R.Florescu.l.N4iclea.Te:atlrelt.attsily,aru:.p.l6.fig"l:iitlcnr.Gcto-t,ictcii.p.72.tig..l87. -:4

r"' Ii.lcnt. fc:atlctrun:ilvute' p l7-l3' g ]'t' jl' ll'Vlll'

1^:J.l ei\iLl()r. [hr' l"tnthet'n ttf l'ctlrtr'tra.l'.1 PR( ) 79)' Lcr'lcti' l''r7')' n '+
r6rF.cumonti rt,ni,,,,1'.-iii,irrnr,r"(e,t.E.ll.r:",n.irt.in.\inlt,..ri.c.srtiJie's"I(ctf
iRllinrrcl:'
-
.{- ''l't
B.(ioitlnrair)'N$r'llaVcnandi.ot
p.157.p1.25;C.Hopkin.s'^'il,inii,ir(ntr,",'-'o./ltr,ru-l.i,rf,,irr..:r
u"":lr'l'*'"I]2ur. dc_ti!-t's hunr:irLs.lt;\. xX\\ . - :.
rl,rlar"., cerliclucs et grtro-ronruitlt,s il\,('('trecrtr
l 'l:.-':---
I^1950.p.35.569.',r.r'un'r]*iiii't-'n"t'lrur"'''.piv'ligle'pl'\'ll'tlgl5:pl'XIV'tig52ctc
i.ligit'str' Iiiristu tli S.ci.iogia dcllc rcl'-
165 tlppunti srtl gesto riturt!t,.Su.iui,,gi"
A.Ve(.chi.
eitrni. I l- 12. 1vt 4. P. I 3 ;i urrn' 1
io' V Pdrr atr. Crli. ,r' n 299 t -5lU t ti''
r67 R.,achma, n" cu'nrt"'r,r:rrp stuLlt(, L,ltttar::uchutrgcn -u
tlen sptit.Aelti.sclrcn cirun'lltrg.t
'
rritltperntuniscl,,,,, ,.,,,,,1il'nn['(iii;i
i..fr.'.,outulj:f ",'ri.:'p:i'i--"')\'itt'tt"'''ttrttttttrtlttl:tttriitt'itrtirrtttr'ti'
lo-l')77.n j'.
:i)ili|a,,,,',,,';'j,)irt,.t,,tt.,tli.iuJ(i,,t.ir()trr'ttiut.s\r\rt\1.
1rg.8 ;i 9.
124 DtN tsroRtA cuLTURil 9t REL|GtEt GETO-DACICE iz:,lorul l. FONTES Al

Doud personaje togate avAnd m6na dreapti ridicata flancheazd un cavaler in rners Daca deosebiri'le
spre dreapta. Pozilia qiveqmintele celor doi pot fi reintdlnite pe numeroase rnolru- ;:'tului: imbracamrn
mente de cult sau funerare grecegti gi romanel6e. Faptul cd nu se observd dacd cei , ,4.', ta) care le pn
doiau in mAnd anumite obiecte reduce posibilitatea amplificdrii irrforrnaliilor pri- =-e
a'"::'rrn ate asupra lri:I3
vind aceqti insolitori ai divinitdlii. In astfel de ipostaze apar zei, eroi, dar gi preoti
care slvArgeau un ritual.
Motivul ornamental care incadreazd scena poate fi regisit gi pe placile cunos-
cutului tezaur de la Letnila (Bulgaria)37t1 1el. LVII. t.VIII).
Ipostaza in care-i inllligat personajul central - cavalerul - va forma obiectul u-
nei analize separate. d
T'abel * 9.B.ll Personaje Sezdnd. O alta ipostazi int6lnitd pe reprezent5rile ;
doua piese din tezaurele de la Agighiol (cnemida nr.l) 9i Bdiceni (coif) este cea ;
personajului a$ezat pe scaun (tron sau cu detrumirea greceascd klismos). - irt
[.a publicarea cnemideinr.l din tezaurul de la Agighiol (Pl. XLI/l: XLII). D
Berciu a descris doar imaginea personajului barbltesc care: ,,{itre in mAna dreapii
un rhyton pe care-l apropie de gura iar in mArra stdngl fine un vultur, arnbele ele-
mente intAlnite in chip frecvent in arta gi cultura geto-daci''171 fard a colreltta si1-
''e
..-,r*J
:'ffi
emite vreo ipotezd asupra semnificaliei intre-eii imagini.
R.Florescu considera cd pe cnemidd este infEli;at un erou (strbl.rrs.. S.S. ) ir:-
brdcat inzale, asezat pe un scaun pe patru picioare gi sp?itar scnrl. avand itr Ittir:
stAngd un rhyton cu care aducea iibatie iar pe mAtta dreapta goinrul de vitrlttr,raiel.-:
% . r-,
Descriind scenacu persorrajulin pozilie gezdnda ilirstrati pe obrizarul drepl ,
coifuluide la Baiceni(Pl. XLIII: XI-lV/4) M.Petrescu-L)imbovita 9i M.Llinu m;--
lioneazd cI el line in mAna dreaptd o cttpd evazatl r;i in st6rlga tttr rlrl ton" iar la : -
*e a\ --

==-tt
ciorul din spate al scaunuluis-ai afli: un cap de ciragor:-r71. In conre trtariile asLr:'- '1.<.r
scenei374 editoriitezaurului dc ia Uirccniapreciazl ca atitLrclinee itr cari: Sc']-- -rB
_._-{c_-

j
pcrsonajul irrdica apoteoza lui" iar !lrir-o uotilT5 sc arat;i cd iialcrcazt aceir-stil itti.'- h.{
pretare lui P.il lexandresctt.
N,{.Grarna.topoii:onsideril +.:1 pe rlr;izarLrl ,":oifr"iiuieie ia llaicenr cstc irtlitisll: -- I *-.-_..--
suqi regele prcprietarl'76, iar Id.l;lcrescu ".rnotir,ulerouluitrr--nind L.l!'t' iidLlLL' , -
''t z'z
EE
! ic
In sfArgit, P.Alexandrescu. rrnti!rt:ind la ideea sugi:ra15 c.iitc,rilrti lr7,i,Lirur,L. :: tr
laBliceni,admitecdpersonaiuicale-ii:lezatpcscaur.restcor"lir:iltit;ttt:.gesiLii i:,-
tiei fiind indicat de rhytonul care-l line in tnitta stangi:i78"

r6e kI.n'il-.s,-.n. Griechische Religion,I. pi.2lt/l-2: [), 1'rrdor. ('vll{l]l). I. pl.XIV/29: X\1\
XXXIV/6ti; XX.XVl69; LXIV/13i: t.XXXVIli/19.1; ,,\.S.11us.ia* a. l-enrlaclelic'eskie kitlri t '.
doge ts kogtt vre nrc ni. Kicv, 979. p. 43. tig. 72.
1 1
-
370
l.Vencd iho v , Les tr{sors. pl.: l-e cavaiicr ct le loup: Cavalicr au nrilnl.au llotlant: Car a i:.
37r D.Berciu. Arra, p.48.
r72 R.F lorescu. I.Miclea. Ge t o-doc i i, p.29.
,r-,
r7r M.Petrcscu-Dirnbovi!a,si M.Dinu. o1:t. c i t.. p. I 07 .
'llrllliiffie --

lla Ibidem"p.l19.
l\ lhidem. p. I 19. n.24.
r76 M.Gramatopol.Teztutrele gcto-tlttcilor" Magazin istoric. XVII. 7 ( l!)6) iulic l9ti3. p. 19.
377
R.Florescu. I.Miclea, G e to-daci i, p.28. TI
378
P.Alexandrescu. Le groupe. II. p. I 07. ;lllEr.:!l r
 Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGTCT
125

Daci deosebirile intre elementele scenci dc pc cncmida gi obrizarr-rl drept al

coifului: imbrdcdmintea personajulr,ri: celc cloua icaunc p. .ui" staLr saLr rccipicn-
tele (rhytcr) care le fin in mana stangi slurt neescntiale sc irnpr,lr a rcleva rpotezelc
exprimate asupra imaginii in ansamblu

Pl'AN$A Xl-I: I Agighiol (cotn.Valea Ntrcai ilor..jud. Tuicca ): cne rniila nr. 1 (rp ud I).ltcLc:iu)- 2 p1-
rrina (ud.Mehodinti). decorLrl deslilLrrat dc pc rlir ton (apL:tl I).I3e rciLr).

Dc data aceasta vorn ittccpc cu rcprezcrlxarca dc pc tczaurul dc l;i Barccli lnclc.

persorrajul aqczat pc scalln (klisno:;) tine in nrina sianga uu rhvtor.l si in drcapt:r
o
phiaia.
126 DtN tsToRtA cuLTURil St REL\G\EI GETO-DAC|CE laoitolu!/. FONrE-< ::

Despre zeiicu sceptru Eirhyton in{h1iEa1i pe urrc-ie produse ale orf'evricrilor din
Scilia qi Bospor in cunoscutele .,scene de investituri" care contintl5 ilustrarca cotr-
eep{iei rniritirnilenare asupra originii divine a mona;'ltiei, a scris incl in 1913 Mihail
R-6stovtevriq siaserliuniie sale alr fost coirfirmate de desccperiri ie '.tlterii-tare-iiii'.

) "--
f
!:_

i:'i.liN$A Xr ':: ,"1r;i,:r: ii;,r. i

.rir i..rirjti ric ,', ,ii';ii;lrr 1:,r;liii 'r
ir,ltrr ILt (l:i".. l,:,i Jii,'rr .lr:(', ..

I 7e Vl i. [?. l. ], t! I r-'\1- i t;"(,r j5 1i,,1,,r.,,1

iE0 .!trrri, r,t; lt.,l i r'; t|.
"/.[.].i,itr\,;lirtkIi. 1' "'
.. ,,|',ti,. .
 ffi
DtN tsToRtA cuLTURil $t RELIGIEt GETO-DAC|CE

l-: Baiceni insi in

; :* :"-.lizeazi in unel:
, - i:ti. .{socierea ce
-i:-: :::et ;a Un ind;C lu
[+xif.ti;$fffi
!i', i]:'liai1*!"-".,..'iv r,:tll,:rq::;
:S':ft11*$T_:
i*ii:,or*F ; :.nry't;,.i
ffiiei;'{ffiii}i:l;
ffi*r: it,*..t[i:,
Iil ;
r
*n} -.1r, ;i ;1 : t, i,,
{ir:il*i;,,+' ; . .:
:i :

i'li,i'iii,;'i,i'i J;o: i ;i'' ; :',i" :

i i,t' trr,"a1'| ;'"-.i{ ',i;:,;:,, .I
. i.1!,

,jirl;
fiiiil ;i;I ji,:jlii
ilrllii;ij,.-| :'rl.i l4
't tir o ri rfp.', ..a. ;::.:.:' 'i. \ ,. :,,,ir,: : !,. \
r, .iji',9.,1 i:." .,'. .i.il '':l: r:1. ' ar''"l
::.:'r,.';..!1 :\' " ',, "'.::l.l f,.i'rirr-i.il;:l .. i j,liiI"-

...',,.
.: \r ..;rarfi-..",,.
_.sr \ 1l:._-r....:
I
*li?s,. ,;:. ',,i'.-..{,i
:- ,.yc.,..,\(
F.'i.'- <&,.t
\..ffi,ffi
r'r rri l'-.4
q],;
[:jiu*t5
\. " i,'i::"',:',i l\.,*;i i-.:'. i

tii
"
\."\', I';''.
'',i\''-r I -(
't.,,'
l l':
sl*
;',. 'f;1,t I i'(
f; .,',:.,(
---*
i 'i!I .,{fri+t::.,' '. -1i,1. :i',r
l.i
t
t.
t :: \f,. . "' : I Y/r.-: 1r s
l. .. i':t
'J: / -{'-., \.i-- .::a't,\6\.
tr. 1,,1. -ir'#r-l -.
r j ] ,/,'; t:.:, ...-X.r . l"rL,(i. .
.lrc: ! jit--ilt:
\'.//'r'{!L'".':i.-r!'{1-t,''l;r.1';1'r''lr

U/
fr.
"g; ;,
"_+ I
.t
l,
r:t}#ffi.Ii
'f,j,qi:
;d,r""*i i;)"i.

til,:Tr tii ; trl'T"

PLAN$A XI,UI: Bliceni: o parle din calota coilirlui 5i rcplczcntirrea dc pe ohri'rzarr"rl drcpt
(apud N4.Pctrescu-Dimhovila ;;i M. Dinu).
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 129

La Baiceniinsa int6lnirn la personajtrl de pe scaun rhytonul 5i phiala. Phiala

simbolizeazd in unele reprezentdri cultuale rnijlocul de comunicare ilttre orn gi di-
vinitate. Asocierea celor doul recipiente cLuroscute in cr-rlt, gesttrl libaliei a fbst irr-
terpretat ca un indiciu ci ,,zeul a primit sacrificiLrl gi nu cd el l-a oferit"38l.

;d

pl,AN$A XLIV: Bliceni: I aplicd circuiarir: ,l obrizarLrl iircpt al coilirlui (apud N'l.Pctrcsctr-[)inr-
bovita. N4.Dinu)i 2 Poiana co{ofeneqti (iLul.l'rahova): obrizaruldrupiil coilirlr-ri (apud I) l}crciu):
3 - Peretu (jucl..I'cleorman): obrdzarul stiing al coif ultri (apud l:'.X'loscllir)'

rsrlJ.N,lilrner. l,hiole.RE..l92. Sruttgart. 1938. co1.2059-2061: t{l;. SuppJ.Vil. StLrttglrt. M'i1)"

cot.l026-1010. Lucrarca lui l,uschcy. Die t'hidle ^ diss Nluirich. 1939 ric-lr rl'ttllas inaccr'sibilii- astlel
cunoaiteu1 cloarconcluzia nu 5i fazeie dcntonslratici. C1. 5i E.Will. i'ccctlzic la lucrarca l-.ricl-ri Sin-ion"
Opfernde Cottcr. Ilerlin. 195'1. in: S1"ria. 195'1. p.325
130 DtN tsToRtA cuLTURtl €l RELIGIEI GETO-DACI,E

Descoperirile din ultimile decenii au adus noi confirmAri epigrafico-sculpturale

in interpretarea drept divinitate a personajelor cu rhyton_9i phia.l5. Mai rnult, cu-
noa;tem faptul cd in aceastd ipostaza pLrteau sd apardnu doar zei ci gi eroi. Cultul
unui "Hpoq 'Enrjrooq ,,al binevoitorului gi celui mai bun Erou" la olbia era necu-
noscut fani ta descoperirea a {gu5 inscripf ii, una insotitA de o complexd q.i intere-
santd reprezentare siulpturald382. Prin secventele unor mornente de cult ilustrate
pe relieful de la Olbia cunoaqtem qi aspectul acestui "Hprq 'Enrirooq cu rhytonul
^qi
plriata (Pl. XLV/2.) . Zei care,,ascultA rug[ciunea" sunt cunoscuf i 9i in Dacia ro-
11in538:. Aliturarea-rhytonului gi phialei s-ar inscrie ca o confirmare a epitetului
divin. Traducerea lui 'En6xooq .locul. adic[ eroul protector al locului"3sa este in-
exactd gi ea nu corespunde vreuneiacceptiuni ale acestei vocabule ci lui 'Ent1t-j-
proq. Asupra impli'ciliilor prezenfei in imaginea de pe obrazar a qarpelui (dragon)
'aflailapiciorul
scaunului qi a tolbei de sSge{i, vom reveni.
Acum se cuvine o explicare a simbolisticii pdsdrii cu corn din m6na dreaptd a
personajului ilustrat pe cnemida nr.1 de la Agighiol.
Ca pisdre vulturui putea fi simbol al rela{iilor dintre cer qi pamAnt, al zeilor.
Simboi celest qisolar, rege al pdslrilor vulturulapare ca emblema a multor divini-
tafisupreme.
'
R.Florescu aprecia cA este reprezentat vulturul de v6nitoare !inAnd probabil
seama de faptul iA vendtoarea este Llna dintre ipostazele caracteristice in care sunt
in1i1i;a{i eroii qi monarhii.
pentiu P.Alexandrescu vulturul este ..fle mesager', fie epiphanie a acestei divirli-
tdliin
' ipostaza sa animal["38s.
in cazul de fala apreciem cd vulturr.rl ilustreazd doar unul dintre principalele
atribute ale divinit5lii.
Epiphania in ipostaza sa animald pomenitd de P.Alexandresctt ar irnplica adrni-
terea'unei puterni-ce rdspAndiri a pythagorismului, avem in vedere metemsonlatoza
situafie teoretic posibiia, care nu dd totuqi ,: solulie in{elegerii imaginii. Aceasta
pasaie (fie ca-inumitlvultur, pasdre de prada, pasire unicorn) este prezentdir i-
magistiba tezaurelor getice mai ales in asocierile vultur-iepure-peqte evidentd ilus-
trari a celor trei medii (celest, terestru qi acvatic). Ultimul exegg] al acestor tezaure
omite cd aceastd pasdie poate fi emblernd sau substitttt divinl86. Pe irnaginile in -I
care aDare ca substitut divin vulturul trebuie sd ocupe registrul cel mai inalt al re-
prezentiriii8T. in situalia de fa{a poate fi dbar simbol al valenfelor tlraniette in -ee-
neral, celeste ale zeului, aga cum este cunoscut pe foarte nulneroase mot.tutnetlte o-
rientale, greceqti qi romane.
9 B il1. t*iginna cavalerttlui apare pe urmdtoarele obiecte: coiful glcnemida
nr.1 din tezaurul de la Agighiol; falera de la Surcea qi placa de bronz de la Folovragt.

r82A.A.tleietski,,,B!agosklonet,nemltrcisii Ocroi" v O/'rri. VDI. 1969. l. p. 155-l6l:;\.S.Ru-

slacv a, op.cit., p.l 42-1 14.
:r8r S.Sanic. c'ultor.l, p. 159-160.
r81 M.Alcxanclrcs.u-Vianu. Obse:"vctliiasupraeroi:driitrocer,SCIV;\.31.3, 1980.p.359.
rss p.4f grnndrescu, l.e groupe.ll. p.96-91 .

386 R. du Mesnil du Buisson, Les tessires. p.107. 405, 408 etc: M.l-cgla1'. Strturne aJi'icttitt;.

p. 1t14.
387 Cf. S.Sanie, LJnele obsen^atii osupro altttrului dolichenion Lle la ,llojduniite (,\arrtjevo, ll.S t
lugos lav ia),SCIV. I 8. 1 - 1967 " p.7 10.
 Capitolul L FANTES ARCHAEOLOGTCT 131

Imaginile nefiind similare sau contemporane se impune analiza lor separati. Di-
mensiunile descrierilor gi comentariilor au in vedere gi frecventa prezentdrii aces-
tor piese in diferite lucr[ri.

PLANFA XLV: I Borovo (Ruse. llulgaria): r,as dc arrini cu rrprf zcnlar. clionisiacir (apLrd \1.Op-
pcrmann):2 olbia ([icraina): re]ic1'dc rnanrluri cu inscriptic (apud A.S.llus.ilcvri).
 -: j--
132 DtN tsroRlA cuLTURll 9l RELIGIE| GETO'DAC|CE -a: - --'r
=:

Cavalerul lindnd o lance lainilfimea umArului este inlZ!iiat pe arnbele obrdza-

re $i de dou6 ori pe apdrdtoarea de ceafh a coifului. Pe obrdzarul st6ng Si pe una
dintre imaginile ip6rltorii de cea{i, cavalerul apare cu calLrl in rners spre dreapta
iar pe celelalte doul reprezentdri cu calul in mers spre st6rrga.
-Elementele

#
scenei se limiteazi agadar la: cdl6re{-cal-lance, parte dintr-o irnagi-
ne cultuald care va fi frecventd in spaliul carpato-danubian in secolele ll-lll e.n. In-
tr-o clasificare inc6 viabila a reprezentdrtlor Cavalerului trac^, latoratd lui G. Ka-
zaroy,ea s-ar incadra intre ipostazele cavalerului la vdrrdtoare^'188. Monarhii qi eroil

"rau
d" regulS infEligali la v6nltoare sau in lupt5, la rlzboi. ltl acest caz ne afldm
foarte probabil in fala unei eroizdri ecvestre.
(fr
Pe iatura dreaptd a cnernidei nr.l din acelaqi valoros tezaur (Pl. XLIi I ; XLII").
apare Cavalerul, cu calul in mers spre dreapta !indnd in.mana dreaptd un arc. In i'r}.
fila calului se desiiqoard spirala unui garpe. In sfArgit. labaza laturii drepte a c.ne-
midei este ilustratd gi scena comentata in paginile anterioare, a personajului pe
i--\5
|
tron389. A fost necesird qi rememorarea acestei reprezentiri pentru a putea revetl i
cu preciziri asupra segmentului. Cavalerul cu arc, cum apare pe cnerlidi, este un
iry---g
I
unicat in imagistica glto-dacic5. Ernblemd regal[, armd a Cavalerului, arcul sim-
boliza, mai alEs in luirea indo-europeand, soarele, zeul, destittt-rl; voinfa divina etc
in afara inllliqdrii evidente a Cavalerului la v6nitoare trebuie avute itr veder:
implica!iile aminiitelor semnifica[ii simbolice ale arcului. Aldturi de garpe, sirnbc
'inl-
I

in primul rdnd htonic, arcul ar putea sd sugereze ;i o.zeitate.a mediului celest 9i

preund cu calul, animal cu un numir de semnificalii sirnbolice rar egalate, in ace::
taz simbol al mediului terestru, sd ilustreze cele trei medii de manifestare a atribu-
telor unei divinitali.
Scena din registrul inferior al reprezentdrilor, cu personajul divin cu figura ase-
mdndtoare care*qade pe tron, ar constitui o continuare a ipostazei ,,eroice" din re-
gistrul superior.
- pe celL doud piese din tezaurul de la Agighiol apar irr-ragini reint6lnite in spali
ale lumii egeo-mediteraneene, unele cu doud trei secole mai tirnpurii, considera:.
indeosebi s'imboluri ale eroizdriiecvestre, prototiptrri ale Cavaleruluitrac, dir inr-
tate ale cdrei icoane sunt foarte rdspAndite in epoca romaltd]eu. In toreuticd sur:
cunoscute numeroase reprezentdri aie Cavaleruiui atAt in sudul Dundrii3el c6t 9i r:
sud-estulteritoriului actual al Rusieigi Ucraineise2. Pe falera tnare de argint de l,
Surcea (com.Brateg, jud.Covasna), Cavalerul apare intr-o asoc.iere lird analogii-i:r-
tre descbperirile cun6scute (Pl. XLVI/5). in descrierea irnaginiide pe falera au lc.:

388
G.f .Kazarov, Die Denkmiiler, p.9.
18e
Supra, p. I 24- I 30.
:eo qi. gorOrrt Cultus Equitis Tracii (CCE'I) publicate in EPRO. Au apdrut volunrele cu desci':"-
ririle de pe teritoriile actuale ale Bulgariei. Rornanici gi Iugoslaviei. datorate Z.Coceva Pi M.Oppcm:=:---
N.Hamiarlumian respectiv A.Cermanovii-Kuzmanovii. O inserrnati parle din bibliografia rec:- -
aproUtimeipoatefigasimininteresantelestudiisemnatedePhotrosPctras.Sorre Picluresqi'\!-:-'-
donian Ritleis as pritotypes of the ,,Thracian l?ider"., Pulpudeva. 2"-l?J8-._tl 192-204: [Jeflhc R;:-
Le C aval ier Thrac eThi me i c onogroph ic1 tte. Pulpudeva. 4' I 983' p'200-2 I 9'
-
rer LVenedikov I 973'
5i T.Gherasimo v. Trak ij s kot tt isltr.s/r'o" Sofi a" ltri
re2V.D.Blavatskii. Ras/copkr Pantikopbjat, 1951-1958 gg. SA. 1960. p. l6li-192; r\.l.Puzi' , i
oblasri. KS. 107" 1966. p.80, fig.2911. C1";i S
ti-
Novde kurganiskiftogovrenteniy Belgororlskoi
nie. op.cit., Dacia, N.S.. XXI Il, I 979, p. l'17- I 57.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 133

exprimate puncte de vedere divcrgcntc clr privire la pozilia vulturulr"ri cu aripile

desfiqurate, dispus in dreapta spaliului superior al falerei. Un insemnat grup dc
cercctdtori apreciau ca vultuml std pc coi[ul car.'alemlui- mai exact. calarcltrl poar-
ta un tip de coif, cu oarecare raspdndire in lumea celtici- suprapus de o pasarc-te'r.

PLAN$A Xt,\4: 1 Cinde;iti (cont.f)unrhritvcni. jud.Vrancca): lrbrrlir ct ornunrent zoouroll'(apud

V.Bobi)l Agighiol: paharul nr. I (2) qi coit'1J;.3 Rogozerr. hue ran cu xrzctr:r pe l:tinto din dcconrl
phialei 8lt 5 Surcea (conr.Brate ;;"
jud.Covasna): laJcrir de argint.

lar L.Nlarshitarl. TL zt u trL'. p.54" t:u principala hibliogmlic arrtcrioari

134 DtN tsroRtA cuLTURll 9l RELIGIEI GETO-DAC|CE

Alli specialiqti susfin cd pe falerd vulturul figureazd separat, independent iar

presupusul coif ar fi doar rezultanta unei priviri superficiale asupra coafurii calare-
tului3s+.
La publicarea coifului suprapus de o pasdre din irtventarul ntormAntului celtic
descoperit la Ciumeqti (com.sanisldu, jud.Satu Mare) inraginea de pe falera de la
Surcea este citatd intre analogiises.
Tema iconograficd gi literard a vulturului solar gi psichopornp, a mitului apote-
ozei imperiale a fost mult cercetatd3e6. Sunt cunoscute qi studii asupra semnifica-
liei pdsirii care suprapune acoperdrn6ntul de cap a unui qef. Simboluri totemice
sau embleme, pdsdrile purtate pe coif confereau respectivilor Iuptatori un aspect
neobiqnuit. Credin(a in virtulile magice, ap[rdtoare ale plsdrii care se lupta cu qi
pentru cel care o purta pe cap, cdteroriza gi fascina adversarul, contribuiau proba-
bil ca aceste coifuri speciale sd cunoascd o oarecare rdspdndire.
De relevat c5 sunt de asemeni cunoscute reprezentdri sculpturale orientale sau
de origine orientald ale unor fiin(e umane sau divinitafi care poartd pe cap ut.t vul-
turlqT.-intre ele, de men(ionat o statuie a regelui Sanatruc din Hatra (sec. I e.n.) la
care poate fi remarcat faptul cd vulturul suprapune di.adema. SLrnt gi reprezentdri
aetophore ale unor diviniiali precum Attis sau C1,bele3e\ dupd curn, in unele cazuri.
acest tip de coif a fost echivalat cu un pileus sacerdotal.
CAt s-ar modifica interpretarea scenei in ansamblu opt6nd pentru una dintre
,,lecturi"? Separat sau suprapun6nd coiful vulturul reliefeazd oricrtm caracterul in
primul rAnd solar al divinitaliiinllliqate. La cealaltd extrema a spa{iului mlrginit
de conturul triplu al falerei, la picioarele calului, anirnalr.rl care aleargl spre dreapta
a fost considerat a fi un c6ine.
Ne afl6m in fafa unei imagini cu elemente mai numeroase care vor fi regasit6 pe
reliefurile cultuale ale Cavalerului trac gi ale Cavaleri lor darrubien i.
Pe placa de bronz de la Polovragi, cdlare{ul cu calul itl mers spre dreapta (am a-
vut in vedere pozi{ia irnaginilor pe piesa nu a privitorului) este apropiat ca aspect
de numeroasele gi stereotipele reprezentdri ale Cavalerului trac. Falerele cu ilus-
trarea Cavalerilor cu scut din tezaurul de la Lupu3ee, vasttl de provizii de la Zirnni-
cea400 avdnd imprimat de gase ori un cdlSre{ cu lance, plastica de la CArlorra-
neqtiaor, kanthaios-ul gi tiparul medalion de la Raedtdu4o2, toate impreund stau
mlrturie a prezenlei multiseculare a icoanei Cavalerului in imagistica geto-dacica.

rea R.Florescu, I.Miclea, Geto-dacii, p.70-7 l.

M.Rusu, Das keltische Fiirstengrab von CiunteSli in Runttinien.50" BRGK. 1969. Berlir:
res
1971,p.283. n.7, o noti cu ample considera(ii asupra torcuticii -eclo-dacice in.general 5i a imaginii de
pe falera dc la Surcca in special: ,.denn dcr Kricger tragt in Wirklichkeit auf'dem.Kopl'einem Voscl-
irelm und nicht einfach l-laarstrahnen, an dencn sich Vogcl anklamcrt...''. Descnul p.2lt5. Abb.8 p fbst
luat din lucrarea Iui N.Fettich, ActaArchlJung. 3. 1953, p. 128 9i urm.. Abb.l.
. re6 R.'l'urcan. L'aigle du pileus,in Hontntoges d illaarten J. I:erntctseren. IIl. Leyden. 1978.
(EPRO 68), p.1281 -1292.
'o1 lbidem.pl.CCLIIl.
3es I bident,pl.CCLVIl.
reeA.Janitsek, op.cit.,ftg.l 9i 2; pl.lll-Vl: I.(llodariLr.V.N4oga. o;t.cit."p.35-37.
100 I.H.Criqan, Cerantica. p.209, 1ig. I 9i 2.
a0r M.Babeq, Statue te I e. p.336-340.
aa2
Supro, p.86-87.
Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI 135

Unele verigi cronologice pot fi adlugate iar interpolarea in acest lan! care. trep-
tat, va deveni continuu, justificd aprecierile originii carpato-danubiene a icoanelor
at6t de rasp6ndite in epoca romand;i ddinLririle din perioada ulterioari.
Numele eroului(zeului) gi locr"rl luiin pantheonulgetic rdlrAne necunoscut
cum a rdrnas in foarte multe zone ale lrrperir.rlui roman. Dc altfel gi in secolele ur-
mdtoare numdrul epigrafelor in care apelativele care con{in 9i referiri la atribute
sau toponime sunt relativ pu{ine.
9 B IV. Pe obrdzarele coifului de la Poiana Co{ofeneqti (numele actual Poiana,
com.VarbilSu, jud.Prahova) apare de asemeni ilustratd o scend unicd intre repre-
zentirile cunoscute in imagistica geticd. Un personaj purtAnd bonetd conicd. itn-
brdcat intr-o platogd gi o mantie fluturAnd5 prinsd doar Ia gat, incins cu o curea Ia
care este atagata gi^teaca unui pumnal, line cu mAna st6ngd botul unui puternic ber-
bec ingenunchiat. In m6na dreaptS, ridicatd la inal{irnea figurii, are ull pumnal scutl
cu antene. Piciorul stAng al persona-jului, singurul vizibil. apasd corpul animalului
p6nd spre grumaz (Pl. XLIV/2; XLVI(bis)/l). Aga cum a fost mett{iotrat incd la pu-
blicarea coifului ne afldnt in fata unei scene de sacrificiLr. Editorr-rl mlrturisea ci nu
poate preciza daca sacrificatorul este un militar sau un preot4Oi.
Scena reprezintd un crioboliun gi se irnpune agadar sd incercln.t a stabili cine il
infEptuiegte gi cui i se adreseazd.
Prezerrt6nd.,caleiide vatrd" in cov.lr;itoarca rnajoritate cu uapete de berbec. ex-
cepfie fac rarele exerlrplare in metal avAnd la extremitdli capetc de taur, an] avaltsal
ipoteza conform cdreia. I}-rd a fi doar sirlbol al focului dornestic qi sacrificial, ber-
becul a putut fi la geto-daci simbol solar40'1. Puteau coexista divinitali cu atribute
solare aflate, in unele rnomente pe treptc dil'erite ale ierarhiei pattteotruluigelic. La
Palmyra. de exernplu, erau cunosci[i larhiholus Si l,Ioluchhe lu.v doi zei solari in
triade cosmice dif-erite care all fost vehiculati in Dacia secolelor Il-llle.rr.lo-i. irt a-
ceastd scend personajul care sacrificd are capul acoperit cu un tip de boneta re-
intdlnit la Lrniipreoti din Orientul mijlociua05 sau din spaf ii mai apropiatea0T.
Sacrificiul berbecului pentru Atti.y, c'rioholiuma\s. a fost adcseori asociat cu tuu-
roboliuru, sacrificiul pentrul Kybele - tr[agno Moler Dectrum" Berbecul se trttrrirl
9i printre animalele sacrificate pelttru Anlmon, lv{urs, l[en. llercttritrs tri alte divi-
nitati.
Pe monumentul de la Olbiaa0e, amintit pentru personajul cu rhyton gi phiala
este reprezentat un t6ndr indreptAndu-se spre altarul de sacrificiu cu un berbec (Pl.
xLYl2).
Sacrificiul avea loc probabil la inceputul anului astral gi a prirndverii, in zodia
berbecului (21 martie - 20 aprilie).
in acelagi timp, marea asemdnare tipologici cu Mithras tauroctonul, intAlnit pe
sute de reliefuri cultuale in epoca romanl indreptifegte ipoteza cI personajr"rlar

aot D.Berciu. )rto. p.9.

tnt .\upru. p.76.
aos
S.Sanie- CultOr.l, p.182-187 9i 192-195.
406.l.Teixidor. op.cil., pl.XXX XXXIII.
9i
407
S.Sanic. Diodenta. p. l5 I, n.23.
a08
F.Cumont. Criobolium. RE,. IB8. Stuttgart. 190 l. col.lTlll-1719
a0')
A.S.Rusiacva" op cit., p. 143. lig.72.
136 DIN ISTORIA CULTURII €I RELIGIEI GETO.DACICE

putea fi mai mult decAt un preot, adicE un erotl sau chiar un zeu despre care ntl
avem inca informafii scrise, literare sau epigrafice.

i r'fi
-/ .' :;

\
.ll .

l
\
. :.",
: - .. l

\\'r: ,i..,. '\

ir I

I . )i, ,

pLANSA XLVi/,,': I poiana (io(ofenegti: obrirzarul drtpl al t'oilirlui (apud.l).1)e rcitr): lliriccrt
2lobrirzarul stAng al coiliilui: 4
apl-rrirtourc tlc ccali (apL.rtl Nll'}ctltsr:'u-[)irnbovilrr- ]!1.1)irlLI t: -1

nogoi.n (Vra[a" tiulgaria): clccor.ul ricsiri;r:rat clc pc catra nr. l5-5 (apud isktrslro- ]6. l9tt6)'

9 F. Reprezcntdrilc.fc'ruiflili,' pL' torctrlica traco-getic5. ill intreaga ei arie' ''-

cr -
nosc o freiveirta ipscrr.rnatS;io cI ive-rsitate tipoiogici care polile colltl ihtli la
rect'
ale ruit0iogici reiigiei tracilor 5i getilor. O irtlagistica rrl''
stituirea unor e lemeltte 9i
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI '137

complexA au unele piese din tezaurele de la Letnita, Rozove!, Parraghiurigte, Ro-

gozen de pe teritoriul actual al Bulgariei sau cele de pe rhytonul de la Poroina qi de
pe unele falere din tezaurulde la Lupu (ud.Alba). Pe celelalte piese incluse in ta-
bel apar doar imagini par{iale (chip. bust) lipsite de clare atribute definitorii.
Asupra rhytonulLri de la Poroina descoperit in anul I 883, aLr exprirnat observalii
pertinente numerogi savanf i intre care Al.Odobescual0, M.l.Rostovlevllr, V.Par-
yan112, D.Berciuall g.a. Au fost propuse spaliide origine gicronologiidiferite. cLr
oscila!ii pAnE la jumdtate de mi lenir-r.
Originea iranianl a formei de vas denurnitd rhyton, adoptarea ei de cdtre traci
prin filierd greacf, gi neintermediata sunt fapte stabilite. In discutarea giorrologa-
rea drept getice a majoritdlii pieselor toreuticii traco-getice, au fost emise conside-
rafii asupra megterilor greci. ipoteticiiexecutan{i ai unor piese cu imaginicollan-
date de autohtoni. Rhytonulde Ia Poroina a fost calificat iranian, vehiculat de sciti
sau chiar de sarmali deqi ipoteza autohtonismului a fost gi ea enuntatA inca de Al.
Odobescuala.
Inabilitatea redlriifigurilor umane in raport cu cele cunoscute pe produsele ar-
tizanilor greci cunoscdtori ai anatorniei qi proportiilor, sau in comparaf ie cu reali-
zarea aftisticl notabilS a capului de taur prin care se terrnini rhytonul s-au nurndrat
prirrtre factorii care au contribuit la acceptarea posibilei apartcnente locale.
Cele doud ipostaze ale personajelor care apar pe rhyton surrt: a) femeie gezind
pe un scaLln llrd speteazir. Ea line in mdna dreapta un rhytorr ornarnentat cu dungi
verticale gi in stAnga o phialS (?). Personajul simctric. identic ca figuri gi imbrdc5-
minte are in stAnga rhytonul giin dreapta phiala (?);
b) ferneie in picioare cu mAna dreaptd ridicata gi cu stin-sa pe abdomen (Pl.
xLU2).
Faptul cd prin personajele feminine. in general tron6nd. cu rhytonul gi phiala
sau doar cu rhyton sunt reprezentate divinitdti este de ntultd vreme stabilit. Plache-
ta triunghiulard de la Karagodeuashkh care are in registrul inf-erior irnaginea Marii
Zeile cu rhytonul, flancatdde patru personaje, sau reprezentarile de la Merdjanials
sunt cele mai celebre in grupul descoperirilor dc pe teritoriul actLral al Rusiei gi
Llcrainei. Astfel de reprezentdri se ingiruie din epoca sciticl pind in cea rornand.
Asemdndtoare sunt pozilia gez6nda. faptul ca [ine un rhyton in rnAna dreapta gi pre-
zenta asistenfilor in preajntd.
Rhytonul gi phiala sunt alSturate mai rar pe alte monunrente de cult cu persona-
je femei. Astfel, sunt bine ilustrate scene in care. zcila EezAnd tine o oglindd sau un
recipient in r-nina st6ng5 gi oferl unui Cavale r sau unui personaj care st5 in fhta

ar0Al.Odobcscu, Le trdsor de Petrosa. [,!ude sur I'o(ivreric ttnticluc.in,lletont]ru Otlobest'tr,

Opere.lY (ecl.M.Babeq). Ilucureqli" 1976,p.49t1-499(-580--581). Iig2{)29i 205
arr M.Rostovtzetf, lranians and Greel;s. p.232.
rr2 V.Pdrvan. Getica. p.l B (-20).
4rr [).Berciu- Arta- p.l 53- I 60.
ara Al.Odobcscu, op.c it..p.58 I (-499).
ar5M.Rostovtzcl-l-. l.eculte.p.462-481:A.[).lvanova. lskttstt'outttitniltgorotlovSatarttosol'ri-
cernomor'jo, [-eningrad. 1956. p.8l.lig.2l qi p.85. 1rg.23: caclern. Ca.s/rrlletr der ortlichett.\lvtltolo-
gie in der Kunst des Bosporus. f)as Allerturn. 5. 1. 1959. p.233-2.1 l: V.D.lllavatskii. r4r cil.. SA" l.
1974- p.3tl-45.
138 DtN tsroRtA cuLTURll $t RELIGIEt GETO-DAC|CE ;a'. -:s j
tronului ei, rhytonul cu bdutura sfin1ita, irlagirri ale mornentului solentn al investi-
turii sau de,,cornuniune sacrf,"4l6.
Unele reprezentdri sunt ulterioare perioadeicireia apar{ine rhytonul de la Po-
roina, dar con{in elemente utile descifrarii. in{elegerii scenei in{i1igate.
Semnificalia aldturdrii rhytonului gi phialeieste cea amintitri la discutarea per-
sonajelor masculine cu aceste atribute, adicd zeii ar,r primit ofranda. Numirul zei-
lor,,care ascultd rugdciunea" este destul de mare. In cazul unor imagini mai conr-
plete, a unor personaje divine, cu atribute clare. identificarea nu pune problettre de-
osebite. Astfel, pe un vas din tezaurulde la Borovo (iud.Rtrse, Bulgaria). Diorrysos
apare cu rhytonulin dreapta giphiala in m6na stdngdarT (Pl. XLV/l).
Personajul in picioare cu mAna ridicata cltre divinitate reprezintl fbarte proba-
bil o preoteasd sau o adorantS. Degi linuta ca gi coafirra personajelor nu este exclu-
siv femininS, probabilitatea ca ele sd fie irlagini ale unor femei este mai mare com-
parAndu-le cu reprezentarile de la Letrrila. Karagodettashkh, Rogozelt etc.
Rhytonul se termind printr-un cap de taur cu un vdrte.i pe mijlocul frr.rntii. El irnbi-
nd aqadar reprezentdri ale unor divinitali f-em inine, prevalent htortice. cu sintbolul
unei zeitdli solare sugerate prin capul de taur gi accentuate (intarite) prin addugirea
rozetei4ls.
intre divinitSlile feminine cunoscute din sursele literare se nunrird BenLli.s.
Hestio dupi c^um existd gi o bizari intbrrnalie irt Lericorttrl Strda. asupra trnci zeitc
Zdmolxi.sltq. In acelag timp, locul de exceplie definut de Marea Zeile irt cultul Ca-
valerilor danubieni ar indreptdti presLrpLlnerea ca o divinitate fentinina a octtpat o
pozilie specialS in panteonul getic in secolele care aLl precedat cucerirea rorratrd.
Informaliile literare gi iconografice asLrpra Bendidei ca gi cele despre Hestia ex-
clud ipoteza ilustrarii lor pe rhytorttrl de la Poroina.
Prezen{a simbolicd a taurului ar indrepiafi ipoteza everttualei coreleri de zeila
Cybele. Magna Mater Deorutn in al clrei cult tuurobolium-ul. octtpi un loc prirtci-
pal sau cu o alti zeili cumulard5. Dispunerea celor patru registre ditt reprezentarile
Cavalerilor danubieni indicl subordonarea Marei Zeile f,a1i de Sol. astf-el ca, inter-
pretarea drept divinitate ft-ntinind a personajului principalde pe rhytonul de la Po-
roina Mare, respectiv echivalarea ei cu urra dintre zeilele cunoscute cornporti ilt
corrtinuare mari dificultati $i ramane ipotetica.
intre descoperirile din spalir-rl nord-dundrean celelalte irragini intregi ale turor
zei1e, de asti datd cu atri!ute clare, apar pe trei falere din tezar-trul de la LLrpu.
qe/s.
(com.Cergau. jud.A I ba)4 I
Descoperitd in cetatea Piatra Rogie (corn.Bogorod..lud.[lunedoara) (Pl. Xl.VIL'
I ) o piesd de bronz (in. 14,7 cnt; Iit. l3 crn), reprezentdnd bustul untri persottaj. in
forma unei mdgti-aplicd cy relief inalt gi spatele dcschis gi gol reprezinti ttn r.tnicat
intre piesele toreuticii dacicea20. Personajul pare's.1 f i avLrt ca acopcrdlrtdttt de cap

ar6 M.Rostovtzeff. l,e culte.p.171: .,Je nc doule pas quc toutes ccs sccnes re prdscntclll iln actc so-
lenncl. celui de la comnrunion sacrde": idet.r.r. /'rerlstrrr,/enie. p. 1.6 f.a.
ar7 M.Oppermann.Tlvttker, p. I I l- I 12. lig.38.

frctnl clu bctvidd so<'rc;. I']ro Alcsia. VII.

ai8 W.Deonna. Lo rosace strr le p.22 5i Lrrnr
1r eCf'
G. I.Kazarov. 7-antolxi s. Klio. XI I. I 9 I 2. p.363.
+r o'r' 1.61o,1u.iu. v.Moga" op.c i:.. p.39.
azoC.Daicoviciu. Piatra Roqie. p.l 17-l 18. 1ig.37-3lt.
Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 139

r', ll ,,
iri il i,'r ,J,

,| :,,)
!! \

-t

PL;\N$A XLVII: I - Piatra Rogie: aplici-bust cu inraginca zeilei Benclis ('l) (apLrd C.[)aicoviciu):
2 - monedi spartana cu simbolul Dioscurilor gi ,l nroncdi dc la'l-yr cu tloud coloane: Soarclc gi
Luna (apud J. Schrvabe); 3. 5 - BIlIn egti (com. Marun[ci..iud.Olt): flbulc dc argint ( apud Li. PopescLr).

un vAl prins in cruci, acdrui extrernitafi sunt redate prin douA inciziiqi benzi ugor
inaltate paralele. Deasupra frunlii se afl. de aserrerri inr acoperinrAnt trir-rnghiLr lar
clar delimitat. Tofiitele de la extremitatea srrperioaral, cea din dreapta pastrata. pre-
cum $itorti(a de pemijlocLrl par{ii inferioare sunt indiciica piesa putea fi suspcn-
data sau aplicat6. Urechile sunt mai negliient executate. In orificiile rotunde ale or-
bitelor de sub arcadele accentuate erau probabil irrtrodLrgi ochi de lapis-lazuli. O-
140 DtN tsroqlA cuLTURil $t RELIGIEI GETO-DAC|CE

brajii sup1i, nasul drept, fin, cu v6rful ascu!it, gura cu buzele strdnse, subliri, bErbia
ugor proeminentd toate laolaltd dau figurii un aspect neobiqnuit. hieratic, deosebit
de expresiv. Bra(ul stdng este adus la orizontal6 iar antebraful ridicat in stts. Piesa
este ruptd pe direclia inceputului pahnei. Braful drept, care posibil sd fi fost de ase-
meni ridicat, este rupt pe direclia umdrului. O tunicl cu decolteu senricircular, aco-
perd bustul cu s6nii proeminenfi.
Intre produsele toreuticiiceltice cu nrrmeroase obiecte de bronz nu a fost gdsiti
pdnd in prezent o piesi identicd. Bustul-aplicd a fost considerat inilial produs al
metalurgigtilor daii, sau lucrat de megteri itraini dupd comandd gi rnodel locala2l.
dupd cum au fost exprimate qi aprecieri conform cf,rora ar putea fi piesd de irn-
por(22. Personajele cu mAinile indlfate in{Efigate pe reliefurile cultuale se conside-
rd cd s-ar afla in ipostazd de adoralie gi implorare. Dar aceastd pozilie nu este prop-
rie doar orantelof ea put6nd fi regdsitd gi la zei. S-a interpretat cA divinitif ile'care a-
par in aceasti ipostaza s-ar afla in momentul primirii sau binecuvAntarii f-idelilor. - :;.:
Aceastd pozilie a brafelor poate fi reint6lnit[ gi la irnaginile lui Mithrcts Petrogeni-
a- ::. ' a::
tus.
Piesa a fost echivalatd cu sau liri
rezerve cu o imagine a Bendideia2i. Gradul
de probabilitate nu este deloc neglijabil cdci la reprezentare ltu poate fi observat
vreunul din atributele zeilei.
JinAnd seama ci acoperdm6ntul de cap fiind un v5l, chiar daca nLl este vorba de
un mare vdl alb, sffibulum ca la vestale gi nu o boneta ca la Bendis piesa ar putea fi lli/ ::. rrcllii .:
mai curAnd o reprezentare a zeilei Heslia. -: ::: :--.:.
intr-un studiu recent istoricul bulgar l.Marazov424 inmdnunchiazd ntulte ele-
mente interesante qi bine fundamentate, informaf ii literare gi date furnizate de cer-
cetarile arheologice in legiturd cu aceastd zei1d. AtribLrirea in exclusivitate Hestiei
a imaginilor gi simbolurilor care decoreazi vetrele de cult poate fi cu dif-icttltate ac- t-
geptata. Semnifica{iile principale ale vetrei, focul gi vatra ca centru al corlunitalii
(familie, clan, trib, stat) qifuncliile vetrei sugerate gi de sirnbolistica motivelor or-
namentale de mare diversitate nu pot fi cr:mulate de Hestia. O parte dintre sintbo-
luri apar{in focului sau sunt in general solare, in timp ce altele sttnt corelale cttlte-
lor htonice. $tirile literare qi iconografice nu permit totugi o supraestimare a locu-
lui Hestiei in pantheonul geto-dacic.
Chiar dacd am compara sau echivala o parte dintre atributele Hestiei cu firrrctii-
le pe care le au Larii (Lores) qi Penatii (Penates) in lumea rorrand simbolttrile sunt
in marc parte ditcrite. Oricunr rcluarea problematicii este LrtilS gi treptat se.r'a
ajunge la o estimare corecti apropiatd de locul real care l-a avut Hestia in panthe-
onul tracic gi getic.
Am mentionat qi in consideraliile asupra lui Zalmoxis cA pozitia llestiei itt pan-
theonul geto-dacic nu poate fi nici intr-un caz cea consemuatd de Diodor+rr. In

a2tIbidem,p.l18.
+:ly.95.611..cu,Desprecultul zei\eiBendisladctco-gelr,ActaMN'Vlll. 197 1.p.99.
lbidem, p.97; tl.Daicoviciu. Dacia tle la Burebisto, p.2(r9; R.Florcsctt. I.Miclca. Geto-duci,'
a23

p.54; M.Gramatopol. lrta. P.106.

' 424Cf.l.Marazov-Aspects of the lto.1,ol lIestia.I. Ileslio antl lhe ldea of .,lutochtonititl'. Orphcus
Journal oflndo-European, Palaeo-Balkan and Thracian Studies. 1990. p.73-tt9.
425
Infra,p.274.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 141

acela$i timp nu avem motive temeirrice sd subscriem la ipoteza corlfonn clreia Dio-
dor din Sicilia ar fi licut o confuzie intre l{estia Si Benclisa26.
Posibil ca qi societatea geto-dacicd sd fi cunoscut Si o zeiyd a.fttculuicll preotese
care intrelineau cultul ei, o situalie asemlndtoare cu cea din lumea greac[ gi ro-
man6. Informa{iile scrise despre locul femeilor in via{a religioasl a geto-dacilor
sunt rnai sdrace. In toreutica dacica tirzie rnai sunt cllnoscute chipuri de f-emei qi pe
fibulele cu placa. Ele au fost considerate de aserneni imagini ale Bendidei. Dacd
Bendis a ocupat la geto-daci acelagi loc ca gi la traci, mai ales cel cunoscut din ras-
pdndirea cultului zeilei in mediu grecesc este o intrebare care rr-a prirr-rit incd un
rdspuns completa2T. Informaliile existente irrgaduie doar sd adrn itenr ca reald pro-
pagarea cultului ei in zona nord-dunlreanl 17rd a-i putea estima amplitLrdinea. E-
chivalarea Bendidei cu o ipostazd fernirrind a Cavaleruluitrac a fost contestatd nu
ftrd argumente428.
In ceea ce privegte ddinuirile in Dacia rorrani ele constituie o probleml sepa-
ratd a cdrei corectd rezolvare depinde in mare mdsurd de prolunzirrea cercetdrii
rnateriale lor geto-dac ice, fundarnerrtu I argu mentdr i i perpetuari lor.
In esenfd, piesa datAnd din secolul I e.n. este cu siguran!i o piesa de cult, care
inliligeazd o orantd sau o zei15 cu un chip neintAlrrit pAni acum irrtre imaginile cLrl-
trrale ale altor popoare.
Chipul qi ochii se numlrd printrc pufinele par{i ale corpului unran ilustrate izo-
lat pe unele produse ale toreuticii geto-dacice.
in spaliul getic nord-clundrean nici unuldintre tezaurele descoperite nu au re-
prezentdri separate ale capului umart aserndnitoare tipului de..t6tes coupdes" ald-
turat cll6refulLri pe una dintre pl.lcile tezaurului de la Letnila42e (Pl. LVIII/l) aga
cum sunt cele cunoscr.rte in medir-r ..111.4-10 (Pl. XXXI/2,3) sau scitica-l ) (PI. XXXI/4)

1:6DiodordinSicilia- Bibliotecoistoricti. I.94"2(tracl.R.llincu-Vl.llicscLr).Bucurc5ti. 1981.

p l0l (- Fontes)- 1, p.l8U-189). Editorii presupun cii ar putea fl vorba er.'cntual de ..o intcrpretarc
grraci a vcchii zcitati prescitice 'I'abiti (l Icrodot. IV, I 27) nrarca zcitir sora a lui Zcus"-
a27
Asupra sursclor cpieraficc pcntru cLrnoa$tcrca rlspdndirii cultulr.ri []cndiclci cf . D.N4.I'ippidi.
\.ote de lecturd" StCl, XX. 198 l, p.73-76: N'l.Cirarnatopoi -.1rtu"p.l05-107" pass. cu rezultatc notabi-
lc in inccrcarea studierii chipului zeilci pc nroncdcle gctice.
rr8 Asupra cultu'lui z.cilci llendis s-a acunrulal o bibliogralic intprcsionrnla. \,lcntionlnt studiul
Fcrlinent datornt lui D.Pop^ov. Cctrac'tdristiqtrc et localisotion du culte ie lJe ndis.Iltudcs balka-
niqucs.2, 1976. p.114-126.In problema Llencliclci ca lirrnrir f-cnrininii a llrouluitrac. o personilicarc a
feminilatii.ipotezienrisiincddeD.Dcccvin l928qi carccontinr-ris[lleirnpirrtagitadenrulti ccrcc-
ritori. D.Popov aminte;tc cd nicdicri in l'hracia cclo douii divinitati nu apirr irrpreLrrrir pc unul ;i acc-
ial nronunrent. cd echivalarea nu poatc Il sustinuli (p.l2a- 125): I).Popov.'l'he (.ttlt o_f'Bendi,s irr ,1-
rlrens. BHR,3. 1975, p.53-6,1; idenr. ls^senca, origine et propctgation rlu c'ulle tle lu rila.se lhrut't, lJan-
,li...Dialogucsd'histoireancicnne(Annalcsliltcraircsdcl'tinivcrsitctlcllcsanqon. l8tl).t'}aris. 1976.
p.289-303;Z.Goccva- D.Popov. afl. lJenclis"in l.exikort lconogntltltit'unt ,\h,llrtlosioa (-ltt.s.siure (t-ll\1C).
lil . Ztirich und Miinchen. 1986. p.95. O.l\,lasson. Les nonts lhioltltores dc Bert,lis en (lr)t'e et en
Tiu oce. Muscurtt lle lvcticum. 45. 1988. p.6-12.
i}r I.Vcncclikov, I-es lrisors.llcprodLrcerilc tle hunir caiilalc dar tc:ittil ;i plunqclc llu sunl lrurlre-
:..tate.La..Letr6sordcI-ctnita"adouaplunlliinlitLrlritir(.'ut'ulier.
rr0 P.Lambrechls. l-'e.rolttrtictn p.20
5i urnr.
rrr L.K.Galanina, Kurcljipskii Kurgun.l)urn.jatnik kultLrri prikuhanskih picnrtrr IV vcka,.lo n.e..
l,;ningrad. 1980. p.93.lig.5 l.
 I,

142 DtN tsToRlA cuLTURll $t REL|GIEI GETO-DACtCE

sau vase de argint decorate cu fele umane ca cel de la Lukovit (ud.Love1)ai2 $i Ro-
gozpna33 (Bulgaria).
in afara capetelor de piatrd, a capului uman de la Peretu (ud.'leleorrnan)a3a qi a
magtiide bronz de la Ocnila (ud.VAlcea)+:s 1Pl. XLVlll/4) reprezentdrile separate
ale fefei umane apar foarte rar pe ceram1.5a36, pe cnemide4iT. pe placile triungltiu- ,/,_--
,-_
lare ale unor fibule gi pe falere. 4

Falerele, piese rnetalice de forml circulard, cu o largi utilizare (la ornarea mo- ;- ; -^ 6-{
bileiqia harnagamentului. ca decoratii militare, bijuteriietc.) atAt de rasp6ndite irr ', -t' = --i .i ]
epoca romand sunt, de asernenea, bine atestate in toreutica multor popoare incluse l-.;.e f*;=:
ti-=5 rF.2'Jc
in granilele Imperiului roman sau rlmase in al'ara luia38. Imagistica acestor falere -*- I +?
-,-_<-
q=s^r v-,
,

este de o mare diversitate: zei sau eroi in diferite ipostaze, scene alegorice etc.
..+t i
Multe piese de acest tip avAnd schilate pe ele chipul uman inconjurat sau nu de ra-
ze au fost considerate mai ales datorita fornrei circulare a falerelor gi a sirnbolisticii
solare a capului irnagirri ale zeului Soarea3e.
In componenta vestitelor tezaure de la Calite (ud.Vra{a), Iakirnovo (iud.Mihai-
lovgrad), pe falerele de la Herdstrdu - Bucure;ti440 (Pl. XLIX/2,3), pe fibr-rlele cL:
plaCa triunghiulara de la Bdlanegti (Mdrunqei, jLrd.Olt)44r (Pl. XLVII/3,5), Coada
Malului (Magurele, j ud. Prahova)++: 1P l. X LIX/4,5), d in locuri ttedetertn ittate d i n
Transilvania++:1PI. XLIX/l), pe rnedalionulde bronz recent descoperit la Ocnifa
( Pl.^XLVI I I/ I I apar chipuri urnanc.

In acest cadru nu este reluatd controversata problemd a inraginilor cultoscute

prin em isiuni le monetare geticeaaa.
Pdrasirea justificatd a teoriei absen{ei in toreutica gi plastica geto-dacicl a for-
melor umane, anicorrismul ajuns axiomd. a fost succedatd de incercdrile de echiva-
lare a reprezentdrilor cunoscute.
Relativa raritate a chipului umau in imagistica getica a indreptlfit, aga curx s-a
rnen{ionat gicu prile-juldescrieriibustului-mascd descoperit in cetatea Piatra Rogie

132
M.Oppermann. L-hraker. p. 128 gi 145. fig.60.
Cf-.
43rA.F'ol. Trakiiskoto sikrovisce ot llogo:en, Sofia. 19811. pass.
a3a
P.Voivozeanu qi Ii.Moscalu. op.cit., p.354. lig.2.
ars D.Berciu. Buridovct. p. 100- l0l, pl.l 14.
a35R.Vulpegi colab., Activituteastinrieruluiarlteologic I'oiuna-Tecuci 1t5r. SCllV. II. l" 195 1.
p.207,fig.2916..un ciob ccnugiu cuun gro.ffitg reprezenldnd fbarte schcnratic sirnulacrul unei figLrr-.
umane; V.Drdmbocianu. op.cit.. p.95-100; Descopcririle noastrs recenle moclif ica substantial situa'
{ia anterioard. Numdrul capetelor umane ilustrate pe cerantica curroscind o insemnatit crc;lcrc. De;
in lucrarea de lata au fbst incluse doar cff1eva picsc cle sunt clocvcnte in accasta privinti.
4r7 D.[Jerciu, Arta. p.46-48.1rg. l;1 qi I 5.
ar8W.Deonna. Phalires c'eltiques et gallo-romoincs Ln,ec decor tle l0les lruntainei. RA. XXX\.
|950. p.35;N.Fettich, Archaeologisc'he lleitrc)ge:ur Geschichle tlcr sornrotisclt-dakisc'hen Be:i,''
hungen. ActaArch, III. 1953.p. 127 5i urrn.
are W.l)conna.
Queslions. p. I I gi urm.. ltg.5. p.12.
aao L.Marghitan, Tezaure. p.33-31. pl.V
,si VI.
aar E.Popescu. Te:aurul tle potloobe docit'c din arginl de lLt Bdldne,sti..ittd.Olt (sec.lli.e.ti
/e.n./. StCorr Piteqti. II. 1969. p.109-116.
112 L.MArghitan.'l'e:aure- p.3l -32: R.l--lore sctt. I.N4iclca. (ieto-dot'ii-p.70.
aar V.Pdrvan. G e ti t' u, p.3 I 0 (-5 53
). fl g. 39-1.
141
Ct-. M.Gramatopol...lrta- p.98 ,si urnt.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 143

echivalarea cLl personaje umane sau divine cunoscute din sursele antice. Subzisti
dificulteti nu nurnai la iderrtificarea dar, intr-o primd flza a acestor incercdri gi la a-
precierea dacd chipul reprezentat este cel al urrui birbat sau al unei fernei.

:t:i;

tru-e,'-i
ir:. . -
iin
;'1
i1
;/

)
I

't '. '-

ffi[-..wnltfi
fuH,)FTt\ Fi*d
,- A: I
i: )1,
i '-t-.s
:
--

$Wrnfti\Ji;
5 ---
l't,-ql

PL.AN$AXLVlll: 1.2.4-Ocni(a:mcilalion.pandantiv;rmaschdchronz(apLrd[).1]crciu):J [,u-

kagevka (r.Orhei. t{.N4oldova)(apud (i.l}.trcodorov): 5 Fope5ti: garniturlt ric pllil (apud l{.Vulpc).
144 DtN tsToqtA cuLTURil St RELIGIEI GETO-DACICE ::-, -:S -1

Prin cnemidele de Ia Agighiol gi capLrl urnan de la Peretu cunoa$tern alte trei fele
umane, figuri diademate deci posibile irnagini divine. Se irnpune a reanrittti totugi
cd diadema simplS sau cu motive decorative sau sinrbolice era gi insetnnul trneidi-

_;, i . ::
".;"

:ri )

PI-AN$A Xl-lX: F'ibulc Ai lalere descoperite in: I

' 'i ransilvani:r: 2-.] []ucurcgti-llerlstrlu: J.
Coada Ma lu lu i (cont. Mf,gurcle. .i ucl. I'rahova ) ( npurl l-. l\liirgh itrn ).

vinitafi, evidentatunci cAnd nu constituin doar un aceesoriu al eleganlci fettlillirle

Pozigiaceamai irraltaaf-e1eipecncr.nidarrr. 1.eLrirnagisliciilrrai hogat5 srp111.'','',-
dica eventuato zeile superioar[" corrrparabilii cu cca critioscttti y:e it't.,trttele {)ava'
lerilor danubieni, CavalerulLlierotl gi zettltli pc tron clill reglstrele II 9i Ill.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCI 145

Capul fiind considerat sintezd a intregii fiinfe piesa de la Peretu are desigur o
semnificalie simbolicd mai complexa. La ipoteza enunlatd de editorii tezaurului,
cap de sceptru, considerdm cd pot fi addugate gi alte posibilitAti. MA$tile sau cape-
tele erau infipte in tije rigide gi agezate in locuri de cult sau puteau fi atagate la sta-
tuile de divinitdlisau regi. Schimbarea capuluica gia mdgtiiinsemna schimbarea
personalit6lii.
Falera cu chipul divin sub a cdrui protectie misticd se plasa purtltorul ei deve-
nea un apotropction Fafa zeului apare de altfel frecvent in irnagistica cultuali anti-
cd. Este cunoscutd qi o divinitate punicd Tctnil, echivalatd cu dea Caelesti.s, al cdrei
epitet Pene Ba'al ar semnifica ,,Fafa zeului gurul<c'145.
Compararea reprezentdrilor de pe fibulele de la Bdldnegti cu irnaginea de pe
falera de la Galile, mai completd cu unele atribute care indreptdfesc anumite iden-
tificlri este desigur instructivS. ln ansanrblu insd eclrivalSrile pf,streazd un mare
grad de probabilitate.
De la acel ,,pars pro toto" - capul - constatdm cd s-a trecut gi la ilustrarea unei
alte chintesenle - chipul. Rdsp6ndirea m5gtii umane in special in mediu celtic ar
explica in parte gi aceste prezente. importuri sau paralelisme in cultele, credinlele
gi arta celor doul mari popoare.
Reprezentirile masculine pot fi ale unor zei, eroi sau conducdtori. Lipsa unor a-
tribute sau asemdndri cu personajele cunoscute prin arta majord romand lirliteaza
sfera ipotezelor verosim ile.
in afara acestor succesive sinteze simbolice ale fiin{ei ulnane sunt cunoscute gi
reprezentdri izolate ale unor organe: ochi, urechi, picioare etc. av6nd drept semni-
fica1ii principale puterea func[ionalS a zeului sau unele aspecte ale relaliilor zeului
cu adoran(ii.
Ajuns sd sintetizeze uneori intreaga persorralitate, precum rnasca, ochiul s-a nu-
mdrat de timpuriu printre aceste ilustrdri separate. Mdrturii asupra vastitdf ii semni-
ficafiilor reale gi sirnbolice ale ochiLrlLri surrt frecvente in limbajul uzual gi cel poetic
in arta figuratd. Soarele, luna. stelele, apele lacLrrilor, rrlarea, pu{Lrrile etc., toate erau
comparate cu ochii. In toreutica geticd sunt cunoscute c6teva interesante reprezelr-
tdriintregi sau fragmentare ale ochiului pe coifurile de la Agighiol (Pl. L/l), PeretLr
(Pl.Llz), Poiana Colofeneqti(Pl. L/8), Porfile de Fier (Pl.Ll7) qi Baiceni.
Toate coifurile de tip getic au ilustrafi ochii pe placa frontala de forrnd drept-
unghiulard implrlitd in doud registre printr-o band[ decoratd cu linii orizontale sau
curbe gi baza simpld sau ornamentatS. Ochii rnigdalafisunt delirnitalide benzi ha-
qurate, cu globul redat printr-urr dublu cerc. La spr6ncene se constatd in afara tra-
iectului normal gi unele curioase prelungiri deasupra ochilor gi lateral terrninate cu
bucle, mai mici la coifurile de la Agighiol, Peretu gi Por{ile de Fier gi deosebit de
mari la celde la Poiana Colofenegti.
D.Berciu a considerat cI prin aceastd ilustrare este sublirtiat gi mai nrult carac-
terul convenfional apotropaic al coifLrlLri ,,de indepdrlare a spiritelor r.l."'146.

aa5
M.Leglay, op.c it., p.217
*. o Be;i;7 in. p'.i0. tt -t a.
146 DtN lsToRtA cuLTURil $t RELIGtEI GETO-DAC|CE 5-r -=C '

Ce pot reprezenta in esenld aceste irnagini ale ochilor cu bizarele prelungiri ale a:'l
sprAncenelor?

r. .nale reale s

/\,/\ ^
,/\
,ffiW
/4@q@L
,-sz-\, -

P[.AN$A l,: Imagini ale zonei fiontalc a coiflrilor de Ia: Agighiol (l) (apud D.Bcrciu): Peretu (2)
(apud E.Moscalu); Por(ile de Fier (7): Poiana Cotofenegti (8) (apud D.13erciLr): 3 n,nzprrr-ul unei
stele din Egipt (apud G.Jequier); 4, 5 - Agighiol: rcprezentdri pe lundul situlelor: 6 - aplicit zoorror-
fi (apud D.Berciu).

Unele asemAnAri apropiate ale acestei figuriri a ochiului pot fi regasite tot la
marea depozitard a mostrelor cu tendintele gi mentalititile religioase din diferite e-
poci, a cautarilor cu rezolvdri naive. transpareute sau complexe. cu fiecvente trans-
puneri grafice a gAndirii mitice - religiu cgiptectnit.
Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 147

Despre simbolismulochiului, ochiizeilor sau zeiicu miide ochi existd nurre-

roase scrieriaaT.
Acegti ochi izolati sunt apropiafi de ,,ochii lui Horurs" gi mai ales de ochii divini
machia[i oudjaaa\ afrontali gi grupali in unitati decorative qi funcfionale clistincte
ca in toreutica getica sunt cur.roscuti prin rnii de imagini(Pl. L/3). o pictura de pe
peretele unui rnonument funerar egiptean infitiqeaza momentul in care clefunctu-
lui rege i se pune pe frunte ,,ochiul lui Ilorus" sirnbol al soarelui care ,.dispare" dar
reinvie vegnic. Unele reprezentdri ale acestor outlja au pictate labaza chenarului
h ierogl ifa ape i regeneratoare.
Asemdnlrile formale pot avea irnplicalii nrai profunde prin care irnaginea cen-
trald a coifului depageqte semnificafia apotropaica. Ei pot fi ochii unei divinitdti.
foarte probabil, in prirnul rdnd solare,caqi Hctrus egiptean, pentru cd Soarele care
disp6rea Ia apus pentru a reinvia zilnic era in numeroase credinte cel ce face drep-
tate gi rlzbundaae.

Animale reale qi fantastice

Animale. Pe unele obiecte, produse ale toreuticiigetice, cuprinse in tabel, apar
reprezentateanimale: Serpi(26+l?).pit.stiri (19+l?), cai(13+6?).cerbi(9+l?),
'trifoni (8+3?), bovidee (7+3?), ursi (7). aninrale fantastice nenorlinalizate (6),
;epuri (4+1?), ibecSi(4?),yapi (3+1?). mi.srreli(3),caini(3),berbec.i(2),lei(2),
)tiene (2), lupi (1+1?). balauri (1), cupre (1) cdpriottre (l)aso. Curn se poate ob-
Si
serva, cele mai multe sunt animale existente in fauna actLral.l a spatiului getic, une-
Ie cunoscute acum doar in zone mai deprrtate gi cateva animale lantastice.
Piesele incluse in tabel formeazd un gnlp reprezentativ pentru toreutica geticl
sise poate presupune cI frecven{a irnaginii lleclrui anintal nu este int6rnplitoare.
$arpele este ilustrat pe coifuri, cnemide. aplice, pe sabia de la Medgidia, pe fa-
iere, torques-uri, brdfdri. deci at6t in toreutica geticl din secolele VI-V i.e.n. cAt gi
in cea t6rzie.
Locul privilegiat care-l ocupd garpele intre aceste animale, sirnboluri ale princi-
liilor gi fortelor cosmice materiale gi spirituale, considerate receptacole ale puterii
jir ine, uneori qi incarndri ale divinitdtilor poate fi inteles dacd avem in vedere pre-
zinta sa impresionantdcu multe mileniii.e.n. in mitologie gicLrlt: sirnbolhtonic
Jar gisolar, simbolprofilactic, sirnbolalfulgerului;ialapei, sirnbolal imortalitS-
:ii. pentru cd avea privilegiul de a-gi schirnba pcriodic pielea. ilustrare a spiritului

rr7 W.Dconna,
Le symbolisme.
'rE G.Jdquicr. Considdrations. p.40 gi urrn.
'rqM.Eliade. Troitd,p.l28 gi urm. Admitcrca unor paralclisntc in acestc creclinte solarc cu rhs-
:.rJirc univcrsal5 existcnte in spatiul gctic ccl putin dc Ia inccpLrtul n-rilcniului I l i.e.n.o corrsitlcrinr
-.iitlcati. Apelul la sursele literare qi iconogralicc alc Oricntului apropiat sar-r Ia ce lc indicnc nu im-
: :i deci cercetarea unei flliere dc transnriterc a elcnrcntclor ascmdniloare sernnalatc.
-ji'in unele cazuri determinarea are un grad de prohahilitate sLrblinial prin senrnul clc intrcbarc.
:'.:-i:psauibe.r.Gruparcaintr-ocategorierrai lar-ui-r.7zi.rriri. liriallsuccedatdinunelecazuri dcde-
-
-:':irea pasarii. a fbst dictatd de lipsa unor caracteristici dclinitorii. l)e nscnrcni nu au lirst prccizate
,::ciile dc vulturi.
 t

148 DtN tsToRtA cuLTURil 9l RELtGtEt GETO-DAC|CE

mortilor gieroilor, animalcu funcliiinsemnate in desliqurarea cultelor sabaziace

qimithraice etq.45l. Evident nu afirrndm cd toatd aceastd uimitoare polivalengd qi-a
gisit in spafiul getic un cdmp de manifestare globald gi ar urma sd descoperim 9i i-
lustrarea ei. Unele interesante aspecte, asocieri sau prezente separate se impun insd
a fi relevate.
a. $arpe-vultur.Pe sabia emblemd de la Medgidia (ud.Constan[a), una dintre
cele mai timpurii piese incluse in tabel, apare qi imaginea unui vultur care tine in
cioc un qarpe.
Faptul cd in mediu scitic akinakes-ul forma gi obiectul unui cult, precum stin-
dardul in mediu getic, ar fi pledat desigur in favoarea ipotezei apartenentei scitice
a sabiei-emblemd de Ia Medgidia qi a altor piese asemdndtoare. ,,Scitismul" artei
traco-getice a fost de altfel multd vreme o axiomd la care s-a renuntat greu qi doar
parfial. Considerdm cA nu trebuie exclusd ipoteza conform c[reia au existat 9i sd-
bii-emblemd getice cum va fi fost qi piesa de la Medgidia. Oricum, aspectul heral- t\
dic al vulturului cu garpele va avea o mare longevitate.
La publicarea sabiei-emblemI de la Medgidia sernnifica!ia sirnbolicl a acestei
asocieri n-a fost comentatd452 Gl. LIll).
Vulturul ofer6 prirr garpe nemurirea, tinerefea vegnicd. Astfel a fost interpretat6
o imagine asemdndtoare in mediu orientalas3 gi nu vedem argumente fundamentate
care ar exclude o lecturl similard a reprezentdrii de qe sabia de la Medgidia.
b. garpe-pasdre dificil de nom inalizat. Pe cnern idble de la Agigh iol apar afron-
tali garpele gi o curioasd pasdre, asemdndtoare cu un garpe cu protomA de pasdre'
Dacd nu ne afl6m in fala ilustrdrii a doi gerpi al5turali prin care sunt inliliqali Dios-
curiisau alliasesoridivinipe unele reliefuricultuale din secolele II-lll e.n., posibil
ca garpele gi pasarea sd reprezinte doud dintre mediile de deSllgurare a atributelor
divin itdtii inliligate pe cnem ide.
c.garpe-caL Pecnemidanr.l delaAgighiol(Pl.XLI/l)infalaprotorneicalului
in mers spre stdnga apare un garpe incoldcit, nedesfEgurat total. Cele doud animale
pot simboliza mediile terestru gi subpdmAntean, care le ilustreazd nonnal sau pot
ul.atrl impreund un simbol solar, atestat in unele zone incd din epoca bronzuluiasa.
a5l Flartman, art. schlange, RE, 2 Ar, Stuttgart, 1921, col.494-520, indeosebi de la col.507; P,
Merlat, Jupiter'Dolicherus,p.47-49; J.R.Hinnels, ReJlections on the bull-slaying scene, Mithraic
Studies, ll',p.292-93 etc. Posibil ca expresia: .,A incdlzit qarpele la sdn" sf, fi avut in{clesul ..a hrdnit
clugmanul';,'dup6 cum nu-i exclus ca ea sd se fi transmis in tintp. avdnd ca punct de plccaru' cultcle sa-
baziace,traco-hrigiene. intr-unul din momentele importante alc destiguririi rnisterclor sabaziace cel
ini!iat trebuia sa 1-ina direct pe piele un $arpe viu. introdus pe la gAt gi scos pc la brdu. rit carc simboli-
za maria.iul zeului cu adeptul. Ltaca am presupune ch 5i in cultelc qi credinlcle traco-dacice la lel ca in
cele romane aexistatprincipiul dour des, posibil. in cazul neindeplinirii dorinlei solicitate zeului
adorantul si fi exprirnat reg.itul pentru inLrlilitatca Iaptului. nu toctnai pldcLrt. dc a fi ..inc.1lzit garpele
la sAn".
as2
D.Berciu, ;l rta, p.19. - ir-f,-
4s3 R. du Mesnil duBuissor, Etudrt sur lcs dieu.x phdnic'icns hirites par I'Enpire rontain,Le.t'
den, 1970 (: EPRO, XIV), P.137.
a5a
J.de Vries, I ltgermanische.l. p.362.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

.U

?LAN$A LI: I - Medgidia (iud.Constanla): reprczentare de pe miincrul sabici-cmblcnrir: 2 - Lupu:

::lr-rd de argint cu imaginea vultuiului 5i Slrpclui; Rogozen: Ja dccorul clcslir5Lrrat de pe cana
r-.162 qi 3b- detaliu a aceluiaqi dccor (apud lskustvo. 36. 1986).
 DIN ISTORIA CULTURII RELIGIEI GETO-DACICE

pt,AN$A LIi: B[iceni (com.cucutcni. .jud.la5i): l. - brrrtara cu capelc zoonrorlt: 2 prototna

cu rozetd pe lirintc (apud M Pctrcscu-[)irnborit." N'l Dinr'r)'

,u.r,roim
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 15'l

rJ. $arpe-bucran. Pe obrdzarul drept al coifului de la Biiceni in afara de qarpele

incol5cit vizibil la piciorul tronului, apar alli doi gerpi cu protonre curioase care
flancheazd capul unui bovideuass (Pl. XLVI bisl2).
Dacd bucranul simbolizeazl obignuit mediLrl ceresc in general gi solar in spe-
cial, posibil, cum am mai amintit ca gerpii sI sirnbolizeze mediul subpdmAntean. In
aceast[ ilustrare nu poate fi total exclusd posibilitatea unei analogii sau asemdndri
cu funcliile cupluluide qerpi din prirnul registru al reprezentlrilor Cavalerilor da-
nubieni care flancheazd bustul Soarelui, iar uneori sunt ilustrati ir.r zona centrald.
d,. in acelagi deosebit de valoros tezaur cle la Baiceni una din marile bratdri se
termind in capete de taur sau capete de cai cu coarne av6nd rozete pe fiunte.
Indiferent de opfiunea finald bucranii sau capete de cai cu coarne. - rozetele
addugate bucranilor, repetd gi intaresc sirnbolismul solar al acestora. Noi arn consi-
derat cd forma spiralicd a brd(drii sugereazd;arpele astfel ca. irnpreuni cu proto-
rnele ilustreazdfie presupusa cursl diurnd a zeului Soare, fie un zeu cu atribute
htonice qi uranice (Pl. LIIi I ).
e. $erpii Siursul. Men{ionarea s-ar cuveni s[ fie inversl dar discu{ia ar rdrrAne
pe acelag plan al semnificafiei unor aldturlri. Ursr.rl este atestat in imagistica toreu-
ticii getice prin exemplarele deosebit de expresive ale aplicelor din tezaurele de la
A-eighiolqiCraiova (Pl. L/6). La sud de Dundre pe o plachetd din tezaurulde la
Letni{a (Bulgaria) (Pl. LVII/l) care ilLrstreazd o scend de vdnitoare, apare un urs in
lala Cavalerului cu lance qi un lup sub picioarele caluluia56.
La fel ca in alte cazuri gi in figurarea acestui anirnal Iipsesc deocamdati verigile
de leglturd care sd marcheze cel putin la fiecare secol prezenfa p6na la reprezentd-
rile pe ceramicd din secolele II-lll e.n.457.
O frecven!5 notabilS in imagistica cultuald a geto-dacilor ar fi an-rplificat argu-
rnentele arheologice in sprijinul unei etimologii propuse in urmd cu trei decenii.
ConsiderAnd sigura etimologia cuvintului trac Zctlmos -..piele. blani" propusd de
Porphyrios din Tyr (Wta Pythag. 1.1) la care a adaugat ipotezele unLri filolog dLrpa
care o/xis ar fi in lirnbatracicd,^urs", Rays Carpenter considera cd nunrele celui
mai cunoscut zeu getic ar deriva de la denumirea tracicl a blanii de urs -,,zalrno -
bland in care ar fi fost invelit zeul dupl na$tere. Dr-rpd consicleratiile aceluiag
"-rlxis"
;ercetdtor, Gebeleizis - intr-o notare, Mebeleizis.,,mArrcdtorul de miere" - ar fi un
dublet pentru intelesulprimar. Cum exista giin rnitologia lLriZeus o situalie ase-
mdndtoare pdrea ca etimologia propusd cu consecin{ele care decurgeau din accep-
tarea ei avea mari ganse sd se impun6.

455
Acceptarea sau respingerea interpretirii date recent (P.Alexandre scu. lnsenmtiri ctrheologice.
P:tilrudatareatezauruluidelaBdiceni. SCIVA.39,2, l9tl8,p. ll3-ll8)unorelcmente dcdccordin
>cena aliturlrii qarpe-bucran pe o piesd din tezaurul de la Bdiceni gi rrai ales coborArea clatdrii intrc-
:u1ui tezaurpdni la miilocul sec. III i.e.n. necesitii un rirspuns ilrgulncntat. In accastar noti nrcnlioniinr
.rtrcr cd imaginea analizati a existat alit in pcrioade antcrioare ciit 5i ultcrioare tezaurului. bine ates-
::ta pAni in sec.lll E.n.
Cum sperf,m sA putem dovedi cu alt prile'i cristir sullcicnte rrrgurnente carc sus!in datarea in linri-
.: pcrioadei propuse de editoriitezauruliride la []iriceni. Surscle r.lc inspira(ie ale torcr-rticii sunt rnulti-
:ie (numismatic6. ceramici, plastica) gi e le nu vizcazit 'in exclLrsivitate itfta l'nonurre nlalar.
156
I.Venedikov, T.Gherasimov. op.cit., nr. 286. p.3lt3.
157
Gh.Bichir. Cultura c'arpicd, p.356. pl. CXL.
152 DtN |STORIA CULTURIt Sl RELIGIEI GETO'DACICE

Explica{ia deqi nu trece cu bine rigorile verificdrii filologice (Zalmoxis pentru

Zalmo gi apoi Zamolxis pentru r.rixis) rnerita a fi rnenlionatd 9i pentrtt c5. aparenl.
didea o rezolvare irrtegralS etimologiilor 9i relaliilor Zolmo.ris - Gebeleizi.s.

pl-AN$A [.lll: I - Rogozen: tletaliu. zcitir inaripatir din clccortti dcsliStrrat pc cana nr. l5[l: 2 - pit:'-
dantiv 6intr-un colicr din scc. VII i.c.rr. cie ll Canrirr-rs l{hodos: 3 ortlanlcllt aplicat
pt tlll \rls r:r
bronz din sec. VIli.c.n. (apucl I{. du N'Xcsnil drr []trisson)'
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 153

Am avut dubii asupra tdlmdcirii datd de Porphyrios din Tyr pornitd din intenfia
de a susfine o etimologie pentru Zalmoxis, teonirn neexplicat gi zeu neechivalat de
Herodotas8. Traducerea datd este rnai apropiatd de arameand, slme - vegmdntlse.
limba mai familiard lui Porphyrios din Tyr. decAt limba tracd.
Cele menlionate privind fragilitatea etirnologiei propuse de Rays Carpertter
icearcd doar s5 aducd la dimerrsiunile verosimile rolul care l-ar fi avut ursul in cul-
tele gimiturile lumiigeto-dacice. A fost rernarcatd particularitatea cd un cult ala-
cestui animal de o rard puritate a avut un rol notabil doar in via{a religioasa a acelor
colectivit6(i situate in zonele geografice in care ursulera hibernantabu. Disparitia gi
reaparitia sa periodicd erau corelate cu schimbdrile sezotriere.
in lumea greco-romand ursulaparc irt legaltrrd cu zcii vanilorii gi padurilor.,4r'-
tentis Si Silvanus qi se considera cd avea un rol deosebit in cultul vegetaliei+br.
Sunt, de asemenea, consemnate legende din lumea tracicl gi germanica despre irrr-
preunarea unor femeicu urgi care au avut ca rezultat copiiexcepfionalica forta fi-
zici. De presupus cd disparifia gi revenirea ursului dupa hibernare erau apropiate
de credin(ele in nemurire ale geto-dacilor, de ocultalia giepifania principalului lor
zeu.
Pe aplicele din tezaurele de la Agighiol giCraiova capetele de urgi(saLr ursLrleli)
suntirrconjurate de gerpi afrontati. Redarea integralS saLr par{ial5 (pors pro loto)
are rnai putinA insemndtate. Cei doi gerpi afronta{i pe direc{ia gatului attintaltt ltri
pot sublinia gi intari valenfele subpftnAntene (in tirnpul hibernarii) Si terestre ale
Lrnui animal care simboliza giciclurile anotimpurilor qi vegeta{iei. De aserneni,
prin dispunerea radiald a celor doi gerpi. se adaLrgir posibilitatea de a sugera un
sinrbolism solar gi se impune merrlionarea celei de a doua variante de interpretare.
mai pulin verosimild, confornt cireia ar fi o ilustrare a zonelor subplrnintene-te-
restre gi celeste.
PIsiri. Vultur,yultur cu corn. Pisdrile ilustrate pe toreutica timptrric satt tarzie.
a cdror specie poate li deterrninatl cu oarecare sigurantA, nu cunosc rttarea diversi-
tate a patrupedelor. Intre cele l9 atestiri sunt vulluri.."vulturi cu corn" gi pe rever-
sLrlplacLrlei de bronz din cetatea de la Polovragi foarte probabil cucoSi. De relnar-
iat cd nu regdsim o continuare a reprez.entArilor pisirii acvatice at6t de raspAndita
in secolelc anlerioare (Pl. LX-A/5.6.)tn'.
Situa{ia este parf ial compensatd de imaginile ornitomorfe intilnite pe cerarrici.
in plastica, obiectele de os gipe unele produse rnetalice neitrcluse in tabelul de
f-at4463.

458
Cf . infra, p. I 80- I tl I .
45e.l.Buxdorl, Concordonliae. p. 1928, s/rne. vestia. r cslitre ntutu.
16('
C.llentze, Lecultedel'ctursetudutigreelleT'crt7-'ie"Zalnroxis. I. 1938.p.50.
+61
N,l.P.Nilsson, Griechische Religion. p.456; N'l.Spanna-scl. lrrle sptitantike IJLit'ctlstdlu?tle.
f .irrbuch des bernischen historischen-Muse urns. 5l-5-1. l97l- l9 r-4" p.57-69.lln studiu crctrplar ctt
..,bibiiogralie corlrpletd a prezenlei ursului in cullele 5i crctlintcic popoarclor indo-curopcnc.
r('rC.Beda.(-arul solorantit'tlelollu.ioru, jud.-l-eleornttttt. N'luzcLrlNaiional. lll. 1976.p.61;i
-:n.:E.Moscaluqi C.llcda. Bryoru. Ilnlumttl cuL'dr-('(t:ontolit'ttlutrtirurttdL'ultttrii llosarobi"lhrt-
;r-Dacica. IX. l-2, I9lttt. p.23-1 l.
rt'-r l.Il.Cri$an. Cerarnicct"p.202, pl.XCIVi8.9: N,l.Ilabey. ,\'tutuercle . p.332.33(r: V.tJrsachi. (i:r-

:.{iri arheologiceeJic'tuatedell,lu:eul deistoriethnllontutt.Carpica. I. 1968.p. 179.fi-t.52/5: N4.

'l'run:ibuniei- ll-s.53 clc.
lr1.icrea.0.Floca. N.Lupu. t.llerciu. ('eltilitlutit't'din su,lul
154 DtN tsToRtA cuLTURil $t RELtGtEt GETO-DAC|CE

Cu prilejul interpretdrii semnifica{iei sirnbolice a irnaginii infi{iqate pe coiful r:::: Je>JiPerrnle

de la Peretu - un personaj a$ezat pe tron (ine un vultur in mdna dreaptd gi rlrytonul :r,-; i: la Ciume,,.
in stdnga - au fost amintite gi unele valen{e ale simbolisticii vulturului. Cea mai ,",:s : .:r ned:ul pri
puternicd pasdre este simbolul soarelui,considerat cel mai mare astru. Vulturul este
simbol celest, al marelui zeu, pasdre psihopompS, pasdre sacrd prin excelenli.
Imaginea vulturului poate fi regdsitd pe monurnentele religioase gi cele funerare \-
simbolistica sa avdnd in mari spalii ale lumii antice un trecut rnultirnilenad6a. Re-
prezentirile lapidare, bronzurile qi plastica Daciei romane gi Moesiei Inferioare o-
glindesc multitudinea simbolurilor mai sus amintite. Aldturi de irnaginea marilor
EB
zei ai Romei qi de cea azeilor adopta{i in religia Imperiului, vulturul are nuffteroa-
se reprezentdri separatea6s.
Daci in cazul vulturilor obignuili sunt in general respectate proportiile itr con-
textul imaginii cultuale inl}liqate la vulturii (sau pdslrile) cu corn se remarci e.r.a- I *--
gerarea unor elemente anatomice (corn, ochi, picioare. gheare) pentru relevarea u-
nor caracteristici speciale ale acestei pdsari a atributelor care intenfioneazd a fi re-
liefate. Procedeulse inscrie de altfelintre pafiicularitalile esenfiale ale stiluluiani-
k
malier. --.,*--5
La marile pdsdri care fin in cioc peqtele gi in gheare patrupedul, cutn apar pe tl-
nele situle qi coifuri (Agighiol, Por(ile de Fier, Peretu) cornul vulturului are acela;i
ornament de cercule{e ca gi cornul fapului (ibexul), intreg sau jurrdtatea Iui supe-
rf'lt
rioard, din grupul alegoric ilustrat. Acelagi ornament de mici cercuri posibil gi coar-
ne are qi baza ghirlandei, care susf ine frizade capete de vultur cu corn incipienl
(Pl. LIV/1;XLYtl2).
Cornul are intre semnifica{iile sirnbolice principale, pLlterea, bog51ia, viala ;i
luminaa66. Podoaba qi for{a unor animale - coarnele au devettit cu multe In ilenii
inaintea erei noastre atribute ale puterii. Coarnele erau ata;ate la reprezentlrile u-
nor divinitl{i, la coroanele unor suverar.ri, la cagtile rlzboinicilor etc. Uneori ele
simbolizau qi puterea spiritualS.
intre divinitAtile cu coarne bine atestate pe rnonumentele sculpturale ale Daciei
romane trebuie men{ionate in primul rlnd ltrppiter Antmon (Baal IJarnnlon), zeui
cu coarne de berbeca6T, posibilgi Cernunnos,zeulceltic cu coarne de cerba68. Dacii

a6aF.Cumont, Erudes sl,riennes, Paris, 1917. p.56-57; G.Conlenau. La gl,vptiqLte, p. l'11-1"1-1: Ii

Kees, Der Gt)tterglaube inAltenAegl'pten.Leipzigl94l.p.l2l ;A.liocs. l,'aigle duc'ulte solaire s',-
rien.lI,RA, XXXVI,1950. p. 129 qi urm.; M.l,eglay. Saturne aJricain. p. lli 9i urrn.: \'lesnildu []ui:-
son. les tessires,p.l06, fig.62; p.l 10. fig.67 etc.
a65
S.Sanie, CultOr,l, p. l0l-102. 153, pl.lll/1, 5 9i VI/2 gi 3-4: M.Barbulcscu. lnrerferenle spiri-
tuale in Dacia romand. Cluj-Napoca, 1984.p.126-127;C.Pop. Signu militoria de bron: in Docio rc'
mand.ActaMN. 1977"p.114-II8; S.Sanie. Citili:atictromana,p.163.164.l76.pl.2lIl 'I2l'la-c: 55
l gi'466M.Lurkcr,ZurSymbolbedeulungvontlornundGe**ehtuilerbesctntlererBefiit'ksiclttigtrtt;;
2penlruaexemplificanumai cudescoperirilcdinlr-osirtgurdalezare rot.nanii.

der altorientalisch-mediterraneon Llberlieferrrrg. Syrnbolon. .lahrbuch liir 51 mbolfbrschtrng. i.

Kciln, 1974. p.83-99. ilL
a67A.Popa. Nouvelles donnies cotlc(rnant les cultes de tr|cn el cle Jupiter.lmnton tlons la Doc',;
supdrieure.Lalomus, XXlV,3. 1965. p.551-56-1: C.C.Pelolescu..llrrr noi privirtd cultele egiptene ;':
Dacia inferior. SCIV, 1,23,1972, p.79-8{J: I.Andritoiu. l..Marghitan. .llotturttente-srtrlpturole rortt,i
nereprezentdndpeJupiterlntnton,re(enldescctpcrileinDac'irtsuperictori.SCIVA. l9'16.2r-.1.
p.45-54; S.Sanic, CultOr,l. p. 190-191.
' 468 S.Sanie, LJn altar anepigrof cu repre:entoreo unei divinittiti celto-rontune, AIIA. XXI. l9ti-1.
p.363-368 (: German ia. 65. I 987, I. p.2 | 5-221 ).
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT 155

intre descoperirile celtice se numera $i flrurnosul coif suprapus de vultur din necro-
pola de la Ciumegti, un coif cu coarne, tip rispAndit irr lumea celtici. n-a fost incd
gdsit in mediul propriu-zis getic.

,ffi,ffif

:
- \\$A [.lV: Imagini dc pe paharclc dc lir Agighiol ( l. -l) li Portile de Fier rruzcu Nc..r York
5 : Je pe coilurile dc la Portile de Fier - muze u Dctloit (.1) ;i Pcretu (2): 6 Atlanrclisi (iud.Oon-
, ::,ta): bloc de pialri din ll'iza rnonumcnluiLri I-r'opacLinr lraiani avancl sculptatc liLrrtzc tlc llcant lcr-
- ute cu capete rle lupi (apud F.B.Florcscu): 7a. b. c RIcIt.iu:obiect dc ()s cu rcprcr'cr)turca lLri
. ,,n" scrs gi persona je din cor-tegiul dionisiac (apud V.C'upitanu).
156 DIN tsToRtA cuLTURll $l REL|GtEt GETO-DACICE

,,Coarne de consacrare" bine cunoscute incl din civilizalia minoicda69, apar qi

pe obiecte mai m5runte470. Mdsulele pentru ofrande getice, gasite in diverse age-
zdri dacice au adeseori coarne de berbec sau de bovideulTl.
De astl datd cornul. acest atribut al puterii. apare la o pasdre sare cumulase deja
valori simbolice impresionante. In logica sistemului acestor sirnboluri adarrgirile
vin slint[reascd atributele existente. Au fost amintite in acest serts uuele piese din
tezaurul de la Craiova unde rozetele intlresc. se adaugd sirnbolisnrLrlui solar al bLr-
c ran iilor.
Deqi mai rar, ad[ugirile nu se fac doar cu simboluri geometrice. Dou[ braliri
din tezaurul de la Baiceni, confornr uneia din variantele de lecturS, s-ar termina cu
,,cai cu coarne". Pentru a rdmdne simbol solar. coarnele adaugate ar trebui sI fie de
berbec.
Se infelege agadar cd nu avem in vedere o pasire fantasticd cornparabilS cu an i-
malul cu un corn, licornul (inorogul) la care numirul elementelor anatorricc abe-
rante este at6t de mare, ci de un vultur ciruia i s-a addugat acest element sirnbolic
deintSrire. in imaginile cultuale in carc nu apare gipeisona-jul principal, pasdreir
(vulturul) cu corn este substitutul zeului supreni. sinrbolisrnul conruluijustiticArtrl
aceastl ipoteza"
Dacd patrr-rpedLrl (iepurele) nu poate Il considerat sirnbolul ttnui zeu ci doar a,
spa{iului terestru de manifestare a puteriidivine. se qtie cir pegte'le are serlrniflcati.
multiple, intre care gi cel de substitut al l\4arii Zeitc. ln cazLrl cle firti insi el sinrbo-
lizeazdrnediul lichid, raportulde sLrbordonare llirrd sugerat cLr c!aritnte . irnpieLrn:.
vulturul cu conl" peqte lc qi icpLrrele ilustreazir atribirtele urtei tnari clivinitiili cLlllu-
larde existente deja in secolulal V-lea. adici in perioada ditt carc clirtelzri ri sur ic'ti-
le lLri llerodot.
('oco,y. Pe reversul placLrtci de bronz cle la Polovragi itttr-o ltrntrlo Ltt1.\(tlLt Lrpl-
cu foarte mare probabilitate, doi cocogi carc llanclreazi un kontltttros. r!"preze rlttr-'
pe care editorLrl ltu o cornenteazii dar considerir cir ca anuleazii intet'irretitrca unilat..
a piesei avers-revers'112. D. BerciLr apre cia ci prezcn{a konthuro.s-tLlui ,.atribut sl-
cru ai lui Dionysos'" ar fi un ineliciu cii acest panciantiv sernilunar dc la ['olovragi c,,
gi ccl de la Ocnila asupra cirLria votrl reveniar ilu:;tra..scene legate dc cultLrl !Lri Di.'-
nysos, practicat probabil gi cie geto-daci"'171.
Pasirea care anun!5 ivirea zorilor gi ltrrninii era in mitologia gi cLrltele ntLrlt.-:
popoare antice atribut al curajr.rlui, ddrzeniei, vigilen!ei gi este intalnita pe reprL-zclr-
tdrile multor divinitali (Eros. Athe no, Ilerttklc',t, llcrne,s. L[elios-AVtlion. 14itlu',t.
pe rnonumente qi urne funerare. Cocogul se nurnlri prirttre pisdrile sacrif"icate irr-
deosebi lui Asklepios qi apare de aserneni pe nunreroasc gelre magicelTl.

a6q
M.P.Nilsson. op.cit..p.25l-254, pl.6 5i 7.
a70S.I)iamant..l.I{utter. f!orne,lobjecl:; trnLl tlrc,\'i,ai'l.ast cttttl pos,sil,la cortrtt'ttirtus tritlt lltt'i
nctLtn ,, Horn of(-onsecraliom"" Anltolian Stutiics. XIX. 1969. p.147-171 .

a7l CAtcva misute de oliancll tlcscopcritc in cclulr"lia rlc ll IlircirlaU sL.Iri prc\ ijruto ctl coi.lrlt.
bcrbcc. [.e-am vizLrl sraiie buniivttinlci colcculLti Viorcl (]iipitlrrttt.
'r71 F.Marinescu. op.cil.. p.31.
a7l D.Bercitr" ,,lsupra ce lor dr.nrLi lptt t' tlc et.ti Ll('s('()pt,l.trc in l9t3 lu ()tttitit /liri rrlrn'rr. l-ht'lt.
Dacica, V. 1-2. l9tt4. p.tt7.
174
Ofi h. arl. H u hn. Ill-., V i I I r,,. StLrtlgert" I 9 l.l" coi.25.l i -2516.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 157

Se impune a fi relevata frecven{a deosebitd a reprezentArilor cocoqului pe relie-

furile cultuale ale Cavalerilor danr-rbieni. CocogLrl apare pe aproxinrativ 100 monu-
mente, in doua cazvri de doui ori pe aceia;i plac5. De reguld poate fi observat in
registrele de jos cu scene care ilustreazd misterii, simbolLrri qi credirr(e htonice gi
este prezent mai rarin registrele superioare in prea-irna Soarelui sau Lunii. Itt ir-na-
gistica Cavalerilor danubieni cocogul era gi sirnbol al aerului, unul din cele patru ele-
mente constitutive ale cosmosului, alitLrri de crater sau kctntharrr.,s (apd), leLr (foc)
;i garpe (pdm6nt)47s.
Dispunereain registrele extreme 9i aldtLrrhrile, a$a cum apar pe reliefurile Ca-
r alerilor danubieni, sunt o mlrturie a posibilelor valenfe celeste in general gi solare
in special dar gi htonice. Se adaugl de asemeni presupusa funclie apotropaic6.
Pe pandantivul de pe aversulplSculei de la Polovragi.kctnlhuro.s-ul, in cttltul
Cavalerilor danubieni sirnbol al unuia dirrtre cele patru eler.nente care complrn
Principia Vilae, recipient pentru Aquo Vilae, este flancat de pasdrea cu valenfe
simbolice atdt de numeroase gi diverse, cuprinse in spaliLrl unei .,luttula". Cornul
inl'ersat al ILrniipoate fi simbol lunar dar qi celest. Piesa ar putea ilustra citeva din
spaliile de ntanifestare a unei divinitali dupi curn pot fi avute in vedere doar ele-
ntentele htonice gi funcliiapotropaice, cocoqul tiind qi in credin[ele antice pasdrea
care alung6,,spiritele rele", ultima,,calitate" fiind caracteristicl pr"rterilor atribLrite
;elor mailnLrlte pandantive.
Oricum, e de presupus cd descoperiri viitoare vor arnplilica numdrul irnaginilor
;ocoguluiin mediu geto-dacic, justific6nd gi loculdeosebit ce-locupd pe relieturi-
1e cultuale ale Cavalerilor danubieni. loc ce nll poate fi pus doar pe seama ittfltten-
tei unor culte grecegti. orieutale sau de alti sorginte.
Cerbul.llustrarea unor cerbi pe situlele de la Agighiol gi Por!ile de Fier (?), pe
:oilulde la Peretu, apariqiile razle[e pe difbrite piese de Ineta1476, in plastica4TT gi pe
;erarnic5478 atestd o prezen{d inse rnrrati a acestLli animal in imagistica geto-dacic5.
Surse literare antice gi materiale arheologice fvrnizeazd infbrrlalii utile rcferitoa-
re la existen[a cerbului in cultele gi credinlele indo-europenilor. [n rnediu scitic+7e
si celtica8O sunt atestate nurreroase reprezentiri ale cerbului dar relev6ltd acest fapt
nu indicdrr irnplicit doud din surselc care pot explica frecvenla irnaginiicerbului
pe toreutica geto-dacica. Faptul cd acest anirnal n-a Iipsit niciodata din fauna spa-
riuluicarpato-ponto-danubian, obliga la cercetarea giadrniterea urtor paralelisme.
Pe reprezentarile cultuale greceqti cerbulapare ca insolitor pertnanent al Arte-
midei, zeila vdndtorii, stdpAnd a animalelor sdlbatice (fldrvto 9r;p6v), divinitate
;u numeroase atribute. In acelaqi nredir-r irnaginea cerbulr-ri poate fi regdsita in cul-
r7s D.Tuclor, CMRED. II. l.e1'den 1976. p.227 5i trrrn.
i
r'6 R.Vulpc. Lo civilisution dac'e et ses prohlines la luntit\re des tlerniires f otrilles t.le l'oittnu en
::.t:se .\!oltlavie. Dacia. N.S.1957. p. 150. lig.5/7.
-- M. I Irbr:;. Sr at tr,' t t 1, . p,-l2a-.132. .14{r.
rrs I.I l.Criqan. Ce rutn ico. p.-]23. pi.XCII/ I
.

r?eG.Charridre- L'art harbaresc,trlie, Paris. I 971, p. 137-111.

rs0C1-P.Itr.llober,('erntu.rnos: Originandtrtttis.fornttrtitttttl/ uteltic'divittit,--n.1A.5,1, 1950.p. l4
: Urrl.i J..l.llatt. Les croyances.[unirairas tles Gullo-Rontuin.s tl upris lLt dit'orotittrts des totnhes-
1 \F-ClE. t.XXI. lasc.79-{t0. 1970, p.,11 $i urrn
 -.t - -' ;a \ iF< i,
158 DtN tsroRlA cuLTURll $l RELIGIEI GETO-DACICE

tele lui Apollo, Nemesi.s4st g.a. Pentru atributele solare a cerbilor std mdrturie gi pre- s:i: : -:lie;3rea" d in:l
zen{a lor ca animale de tracliune la carele cultuale cum atestA reprezentdri gi piese ,t "-:irl- sarnanurl iu
datdnd din prima epocd a fierului iar aldturarea la Apollo poate fi privitd 9i ca o rc :*;, ;erli Seu dCl :
continuare, un ecou. Despre zeul celtic Cernunnr.ts, infEligat totdeauna cu coarne T1rL '-.:l: .- : _i3 m ara t']r
.

de cerb qist6nd in pozilie budhicd, dispr.rnem de inforrnafii gimonunrente doar

pentru epoca Daciei romane482. -!A
t--
La fel ca garpele, cerbulera corelat creclintelor in nerrurire. in viziunea antici- .. aI:VJi
!{
lor (sci1i, greci. traci sud-dundreni etc.) miraculoasa scltirrbare anttalS a coarnelor ,-_i
,,:=
-'-\
cerbului era o ilustrare a resurec{iei. ?
in lipsa unor surse literare explicite privitoare la semnificalia simbolica a ima- -
ginilor cerbului in lumea geto-dacicl s-a presupus cd el era. in prirnul rdnd, anima- \)q-

lul atribut al Bendidei, zeild echivalatd cu Artemis, cumul6nd insd o incdrcdtura

simbolicd mai vastd.
Denumirea cerbului in osetina modern5, scts:, a constituit temelia aprecierii ca
in afara atributelor amintite, cerbul a putut avea qi valoare de entblemd clanicl sau
totemicda83 in imensele zone locuite de sacae nutiones. E,xistenfa vreuntti cuvant
getic aserndnltor ar contribui la explicarea mai verosintilS a toponimului Sacicirr',;
din apropiere de Apulumasa. Atestarea unei astfel de vocabule nu ar insemlta doar
cI dispunem de o noui traducere a unui toponim ci ar marca existenfa irr Dacia a
toponimelor in compunerea cdrora intrl anitnale totelr48'5.
De remarcat cd pe nici una dintre reprezentdri cerbul nu apare ca animal stlport
al vulturului'186 sau in pozilie antitetic5, ipostaze care ar indica noi direclii de inter-
'.1 :
pretare. -]

CAt priveqte ,,dublarea", cum apare pe situlele de Ia

le de Fier (?) (Pl.LV/3;LYIl4), ea constituie o ilustrarc a
Agighiol. Rogozetl 9i Porti-
unor practici gamanice. fi-
-!-'F'="
ind cunoscute qi in alte spafii reprezentiri ale calului octopod. de ex. ctt funclii er-
tatice sau funerare487. AceastS,,dublare" a uneia din cele doud intaginiale cerbr-rlui
int6lnitd pe recipientele arnintite este regdsiti pe scena ilustratl pe otrrdzartrl sting
al coifLrf ui de la Peretr-r unde apar trei cerbi. Dacd practicile gantanice aveatt drept
Mffi
asrOrth. arL. Hirsch, RE. VIIIr6. Stutlgad 1913. col.l9-1-5-l9,1ll: M.l).Nilsson" Griet'ltistlte llei;-
gion. p.451-457.
a82 S.Sanie. Un ctltar ttnepigro/, AllA. XXI. l9li:1. p.36'1-361t.
aSr
Ci.Charridre - op.cit., p.141 .

asaV.P{rvan, Getica. p.159 (-271): .,Astltl, Socidu,;o dc lLingi ,lpulunt are a fi aclaugati la lopo-
nimicele.iurnf,tate iraniene,.jumdtate geticc...". C-'uvintul rotnincsc..ccrb" dcrivi clc la latinesctrlt'r,-
urzs. Daci va fl cindva alestatii o vocabulil getici.irrc sau -\r/s pcnlrtt ce rh nu-5i l'or nrlri gasi loc li'r- .d r _ .--+--.-

nrele hibriclc gcto-iranienc considerate inacccptabiic in cxplicarca ttutnclor urtor thconiilc \Cl'. /:r
molxis).
aEs l-lc tipul Arcacliei. de exentplu" al cirre i nunrc deriva clc la posibilLrl atrimal lolcttr al populal:i.

sale.,.r:rsul'-.
a86ingerniinarca dintre cr:arne lc de cc|b ;i protortrclc pirsiirii cLr corll apar!'ctl nlai nrtrltlr clarit:rl;
pe situla din colecliile Muzeului N4ctropolitan unr.lc coarnclc sc pre lungcsc irt ghirlanLla dc pc care :.
inaltli capetclc. sensul. aia cum s-a antintit. c ccl rlc asocitrc" everttLtal dc arrtplificarc a r:rlci llutcri .il-
vine.
187M.Eliadc. Let'hantonisnteetlestetlirtitlttc,surltultltrt'sdeI'e\lu:e.tlcurie'ttle ItiitiotlrcrLlc.-l
augmentcc. Paris. I 9(r8. p.36,1-366.
 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT 159

scop,,trecerea" dintr-o regiune cosnrica in alta: de la prrnAnt la cer, de la pdmdnt

la Infern, qamanul cunoscdnd tehnica rupturii nivelurilora88, posibil ca gi acest grup
de trei cerbi sau doi qi unul,,dublat" sd ilustreze cele treizone cosmice iar dublajul
picioarelor sd marcheze momentul treceriia8e.

:'- .\\;$.1 LV: Rogozen: clecorurile riesliqurate dc pc ciurilc rrr. 159 ( l) 5i nr. 157 (2) ii cle pc paharLrl
: 165 (3).

'r3 lbiden,p.2l l.
-sqSemnilicatiacosmici adiscului" r,iziLrilpc situll rlin colccriilc Nlrrzcului \,lctropolitan gi
pc
, Jirt sitrtlclc tle lr Apighir,l. ar spri.iirri iprrtezrr rro:r.lrir.
160 DtN tsToBtA ctJLTURil $t RELtGtEt GETO-DAC|CE
Jmr:r,- ;:\r:S iF
:-----. i. t,.^ r,
Lupul. Prezenfa imaginii lupului pe principalele monumerrte lapidare, pe Co- _ --,-.r ur
ril*:,lx*.; :,e SUnt hCa
lumni lui Traian,ca parte componenti a stirrdardului dacicae0 qi pe Monumentttl cle
la Adamclis, (Pl. LIV/6), prin blocurile cu friza de frunze de acant intr-o dispunere
il :cr-- s:u irtt: or;m
spiraliformd terminate cu capete de lupael. informaf ii literare antice, studii care
lii L:r: :cupa;iie de I

suslin cd vocabula getica prin care este nornirralizat acest animal este aceeaqi cu et-
nonimul dac suger6nd unele echivalen{e gi o influen1d in psihologia 9i cornporta-
mentul dacilor in momente importante in viafa sociala qi politicdae2 conferi h"rptrltri
o pozilie de excepfie intre animalele simbol ale mitologiei dacice.
intre produsele toreuticii incluse in tabel imaginea intreagl sau par!iala a lr.rpu-
lui apare in reprezentarea de pe aplica rectangulard pentru h51uri din tezattrtrl de la
Bliceni (com.Cucuteni, jud.laqi)4e3 $i pe fibula de la CAnde;ti (iud.Vrancea)aea.
La sud de Dundre, pe trei aplici din tezaurururl de la Letnilaaes intalnim imagi-
nea lupuluiin diferite ipostaze: a) aqezat pe spate sub copitele caltrluiintr-o scend
care inltlige azd un cavaler atacAnd cu lancea ult urs aflat in pozilie vefticala. st6nd
pe picioarele posterioare in fala calului(Pl. LVII/1); b) atacdnd o cdprioara: c) in
migcare deasupra calului in mers spre dreapta in spatele cavalerului care (ine in
mAnd o phiala (Pl. LVIII/2). Interpretarile acestor irnagini pot fi interesante. Vonr
releva doar faptul cd pozilia lupului in ultima dintre scenele citate indica indubita-
bil situafia sa de animal atribut al unui zeu.
Pe aplica de la Bdiceni apar doua animale compozite - primul de dirrensiuni
maimaii, cu cap de cal, corp;icoadl de ler-r 9i foarte probabil aripi. Ar fi unuldin-
tre multiplele forme ale grifonului. Sub picioarele sale apare un alt anilnal cotnpo-
zit asemdndtor insd l}r[ aripi" Compararea mai ales cu unul din lupii inl]1iqa1i pe a-
plica cu Cavalerulcu phial6 din tezaurul de la Letrrila nu exclude posibilitatea cE
animalul mai mic inliligat pe aplica de la Bdiceni sd fie lup. Ar fi ilustrarea une:
confruntdri (?) intre un grifon (?) qi un lup. $irLrl de incertitudini ne detern-rind sd nr
mai incercdm explicarea semnificaliei acestei irnagini.
Fibula de argint de la CAndeqti pe al carei corp apare tln foarte frutnos cap de
lup rdmdne una dintre piesele interesante degi ea poate fi inclusd gi intre materia-
leie de import asemenea fibule zoornorfe fiind bine atestate in epoca elenistic5;l
roman64e6 (Pl. xLVI/l ).

aea
Supra, P. 1 06- I I 2.
aer F.il. Flore.c u, M onumentttl de la Adam Klissi, Tropaeunr Traiani, cd.3. Bucurepti. I 96 I .

ae2 M.Eliade, De la Zalmoxis, p.2l-37 .

ae3M.Petrescu-Dimbovi{aqi M.Dinu, op.cit.,p.l12. ll't-ll5-t1g.712Sill12.

aeaV.Bobi, Milcovul. XIV, 1863. din 4 iulic 1981" p.8. cu fotogralic; idem. Doudfibule tloc;-t
din colecliile Muzeului yrdncean, Vrancea. IV, 1981, p.507-509; Adrian Florescu. Marilena F lor.'.- rxll]llr-"rl,Lrlff:.r
^-- X.-l Bii
cu, Aspeite ale civilizotiei lraco-getice in:onct de curburd ct Corpotilor rdsdriteni. Sttldia antiqua ::
-
milfi rii:iMl ] -:':r:ei:- - .l
archaeologica. I. 1983. p.85. fig.3. .I dmllru,u;
+e:1.y1n.611uv, Les trisois. DacI are inconvenicntul ci atet paginilc tcxtului cdt 9i figurilc : -
sunt numerotate. in schirnb este ilustrat cornplcl lczilurul clc la L.e1ni1a 5i nu doar sclcctiv ca in scr .-
rea lui l.Vencdikov gi 'l'.Gherasimov. o;-r.c'r1.. unclc douir dinlrc sccnclc in riiscu!ie apar la nr.23i , 4 &l g4Lg

286. descricrea la p.383. q{Imiinml"l :::d;rul

'1e6Cf R.loffroy, Les./ibules -ootnorphes du t.t.pe uu lion" Ogain. XVI. 1961" p.7 9i urm: N{ -C- iffimiumlur,,rr:r r,!:r :':l il
Santot, Objels cle bi.on:e de llo!ards. RAECE. XXVIII, 3.4.191'1 , p.3ll3: M.[]cugire. Les./ibttles.- -:
lEll1l[nrnir]IT'T,iEl :i .t-3]l
.
,

Gaulel4diidionaleclelaconqtGteitlolintlulvsiicleap.J.C..l']aris. 1985.T1'p29a.p.386-3{t9.
iapitolul I. FONTES ARCHAEOLOGICI 161

Protome de lup mai apar gi pe piese de bronz qi argint descoperite in mediul ge-
io-dacic ele sunt incA puiine raportate la presupusa frecvenld a imaginilor lupului.
-a locul sdu intre animalele simbol gi in via{a unui popor la care pdstoritul se numi-
ra intre ocupafiile de bazi.

PLAN$A LM: f -2 Biiceni: aplice triunghiulare (apud M.Petrescu-Dimbovila, M.Dinu);3 - Bdl[-

neEti (apud E.Popescu); 4 Agighiol: decorul destigurat de pe suprafa{a laterald a situlei nr.2 (apud
D.Berciu).

lapul.Imaginea lapuluiapare pe trei situle, doud dintre ele provenind din in-
r entaiul morr;antului'prin?iir deia Agighiol qi pe una aflatA acum in colecliile
Muzeului Metropolitan precum qi pe doua coifuri, unul descoperit la Perettn (ud.
Teleorman), celdialt ajuns in colecliile Muzeului de arti din Detroit (Pl. LIV/2-5).
 DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO-DACICE

PLAN$A LVII: l, 2 -Letnila (Love!, Bulgaria): aplice cu reprezentdri'

3apitolul t. FONTES ARCHAEOLOGICI

PLAN$A LVIII: l, 2 -Letnila: aplice cu reprezent6ri

 DIN tsToRtA cuLTURtt 9l RELIGIEt GETO-DAC|CE

in studiile asupra tezaurelor traco-dact-

ce, acelaqi animal este considerat uneor;
tapoe' , alteori ibexae8. Aceeagi fluctualie
F.nj_ poate fi constatatd qi in deterrninarea ani-
P^l 6 malului care apare dublat pe situlc calif^-i-
M cat ca ..probabil cerb"lee sau cerb500. lil
fapt, animalul cu numarul de picioarc du-
blat. aflat totdeauna intre cerb qi 1ap (iber
/'!-+,\
lr,i \e\ Frl-
este un animal hibrid. Corpul alungit- bar-
ba, uneori gi forma capului qi ochilor (er
Agighiol 2) sunt mai apropiate de caracte-

[,[_ly G
T-. risticile anatomice ale fapului, in timp c;
coarnele sunt totdeauna de cerb.
Caracterul cultual al imaginilor de pe
situle qi coifuri a mai fost relevat. Se impu'
ne a fi stabilitA qi semnificafia {apului i:
.-_-a-d
Fun an samblul acestor rePre zentdri.
Pe situla din coleclile Muzcului Mctrr'
M
politan, lapul (J) fiind precedat. la fcl ca p:
iitulele de la Agighiol" de cerbul sau an.-
malul hibrid cu numir dublu de picioar'
,/\ (Cz) li un alt cerb (C1) incheie cortegiul ':
melr rp." st6nga. in fruntea cirr"ria se all:
, (s,( \
)'\
/ ,-^\
marea pasdre unicorn (Pl"{) (Pl. LIX).
Pe situlele de la Muzeul Metropolitan s
\/ Agighiol 1, doar pasdrea mici unicorn (P-
apare in pozilie antitetica fafi de pasdre -
mare care line un peqte in cioc qi are ca an--
/t"r'-\r\ mal suport, iepurele. Animalele inIbliga:-

t ll'\ )''\
./c,,
pe fundul celor doud situle, grifonul p;
mistre!, se afld orientate tot spre stdnga.
Pe situla Agighiol 2 care nu are ilustra-.
,/ plsirile, fapul este tot ultimul din mic;
*3-/ iortegiu in mers spre st6nga in timp c9 gr--
fonuf qi mistreful din reprezentarea de p:
PLAN$A LIX: Dispunerea animalelor in
reprezentdrile de pe situlele de la Agighiol fundul situlei sunt orienta{i spre dreapta
1f-21 9i Portile de Fier (3) li pe coifurile de Po4lia fapului pe coiful din coleclia;:
ia Portile de Fier (4) qi Peretu (5). 1a Detroit gi pe coiful de 1a Peretu, pie.;
A b r ev i er i : C - c erb; G - grifon; I - iepuie; Ir{ - mis- contemporane cu situlele exclude o ier::'
tret; p - pe$te; PM - paslre mare; P. - pasire mici:
T - lap.
hizarein funclie de locul ocupat in corte'

ae7D.Berciu,.4 rta, p.55, 57, 84

ae8
P.Alexandr escu',I.e groupe, II, Dacia- N.S., XXVII, l-2,1981, p'87-90'
4ee D.Berciu. 1rta. p.55.
500
P.Alexandr escu-, Le groupe, II, Dacia. N.S.' XXUII. I -2' I 984' p'87-90'
Sapitolul I FONTEs ARCHAEOLOGICI 165

larul ilustrat pe situle. Mai rnult, pe cele doud coifuri tapul se afli in
pozitie aparent
antiteticA, fa15 de pasdrea mare unicorn, urmat6, pe reprezentdrile coifului de la Pe-
retu. numai de doi dintre cei trei cerbi. Dispunerile diferite ale simbolurilor nu pot
fi justificate doar de necesitatea oblinerii unei simetrii a decorului, de criterii este-
tice.
in spaliul nord-dunerean n-au fost gdsite deocamdatd alte recipiente de clard in-
t1uen1[achemenid5, rhyta sau amfore cu imaginea (apului cum sunt cele cunoscute
in inventarele tezaurelor de la Panaghiurigte50l sau de la Movila Kukuv-Duvanli
reg. Plovdiv, Bulgaria)sO2.
ir

Japul apare frecvent in cortegiul divinit6lii de sorginte tracicd Dionysos. El

servea ca animal de cdldrit al zeului fiindu-i totodatd de preferintl consacrat.Unele
elemente caracteristice animalului sacrificat lui Dionysos gi identificat cu at6t de
raspAnditul zeu, apat gi la personajele care inso{eau de obicei divinitatea (satyri, si-
ienl. Pan etc.). Cu toate cd era ;i simbol al naturii ardente qi prolifice tapul apare qi
;a an imal tragic. C6ntu I (rpoyur6 [o) care insolea deslTgurarea sacrificiu lui {apului
:n cursul slrbltorilor lui Dionysot5o3 gsls considerat a fi la originea tragediei gre-
Je$ti.
Descoperirea recenti in dava de la RhcItIu (com.Horgegti. jud.Bacdu) a unei
tiumoase sculpturi in os care inliligeazd pe Dionl'scts qi o panter6' alt animal atri-
:ut al zeului, se adaugd altor materiale arheologice care atestd rdspAndirea cultelor
Jionisiace in mediu geto-dacic504 1Rt. LMZa-Zc;.
La germani, lapul este aldturat zer.rlui tunetulr,ri (animalul lui Thor), dar poate fi
:egasitJi printre anirnalele (cal, mistref, vulttlr, bou. qarpe etc.) care ilustreazd mrrl-
tiplele itribute ale lui Odinsls. Japul ramAne 9i in mediul gerunarr simbol al belgu-
gului, al prolificului. Daci avem in vedere aserliunea lui Mircea Eliade cI tunetul
Jste un eie*"nt definitoriu pentru valenlele uranice ale unui zeu aducdtor de ploa-
ie:06, rezultd ca lapulse numdrd printre animalele prin care erau ilustrate atat atri-
butele unor diviniiSli prevalent chtonice c6t gi ale unor zei uranici. In fapt sunt atri-
bute de divinitali care distribuie ploaia, de care depinde dezvoltarea vegetatiei.
in lurnea indiand vedic6, fapul era identificat cu zeul focului genezic ai sacrifi-
cial, izvor al vielii qi sdndtdlii, animalul de cll6rit al lui Agni.
in mediul geto-dacic, lapul a putut fi sirnbol al unora dintre atributele bine cu-
noscute ale zeului atat de complex care a fost Dionysos, ilustrind totodat-q_;i ele-
mente men{ionate pentru India vedicd apropiate simbolismului berbeculuis0T. Ber-
b,ecul se pare cd a fost totuqi principalul simbol al focului domestic Ai sacrificial.
Ce poate inlbliga cortegiul in dispunere circulard gi care poate fi semnificafia
srmbolica a{apului pe cele trei situle gi pe cele doud coifuri?

50r [.Vencdikov, T.Gherasimov. op.cit., fig. I28. p.36tt.

5(': M.Oppermann. T-hraker, p.85. fig.37.
50r M.Nilsson. G r iec hische Re I igion, p.2l 8,
soa V.Capitanu
, Noi contribu;ii la cunoa:;lereu civili:a!iei gelo-dctcice in ba:inul Siretului mij'
icir. Carpica. XXII I/1, I 992, p. I 45- I 46. fig.43.'14.'
50sl.deVrie.. Altgermanische. I. p.361,370: ll. p'6, ll3 9.a.
50('
M.Eliadc. Traiti. l. p.69. 75-78.
501
Su;tra, p.75-76. l5 L
166 DtN tsroRtA cuLTURil €t RELtGtEt GETO-DAC|CE 3:\-=S i;:

Dacd am admite cd paslrea, simbol al mediului aerian av6nd aldturate'pegtele j: i: :esiierill al

a
(mediu acvatic) gi iepurele (mediu terestru) inllligeaz5 spafiile de manifestare ale l@'. rTi
=. =
::; pta:= j .l
puterii Marii divinitdli, iar animalul hibrid, dublat, o ilustrare a intervenfiei gama- rf,lu, rrar ,; : il sin3i cci:l

nice pentru transcederea de la o zond cosmicd la alta, fapul poate simboliza in acest ffiT:iL ; =- -- ;::E +
::-:*. - ----- ..-.,:
context un zeu prevalent htonib. -l-- =l-3i Uf U - -,
:l
]ru f|:,1-:.= :- ---::i ie :
Pe coiful de la Peretu gi pe cel aflat la Muzeul de artd din Detroit {apul ilustrat
um,,riir !r - -: -" in ctn:nl
pe obrdzarele stdngi qi pasirea mare nu se afld de fapt intr-o dispunere antiteticd
:' L-1-t=..::-:t: >3it
implicind o opozilie ci flancheazd fafa personajului plasat sub proteclia misticd a
d-,a-_-_,L\11
unor mari divinitali geto-dacice.
Grifonul gi alte animale fantastice. in secolele VI-IV i.e.n., sau II i.e.n. - I e.n..
rr : -:.-;::i= E_tip

de c6nd dateazdobiectele toreuticii getice care au pe ele imaginea grifonului, aces- j{ t-:::.a i}cr;Pr
illit: rit]nr

ta sau alte animale fantastice, aveau deja o existenfd multimilenard in iconografia iffimii|iI- . ::,;i:nL-] ;
egipteand gi mesopotamiand, fuseserd asimilate qi vehiculate de asirieni gi greci .q*--i---A-ia-,
.. --.--.: .*:.
etc. Grifonul a cunoscut o insemnati risp6ndire, o evolu{ie tipologicS insolitd de ffi* ,.r:i:"::,: al iz
modificdri ale conlinutului qi valorii simbolice. JriliL,,,,'m , . " --,-:---=,i] .:'ic
,,Prototipul", un animal cu protoma qi aripile de vultur qi trupul de leu, unind
agadar doud animale cu un bogat simbolism, prevalent solar, a suferit numeroase i; ii' -"::: : .-:.:.; :.:
modificdri, toate ilustr6nd in primul rdnd idei ale concepliilor cosmogonice, com' iU -.'.-{-- - = -:J-.3!
bina{ii diferite ale elementelor naturii sau doar ale principalelor zone de manifesta- lE;d - lr- -:l :-i -:--'
re a puterii divine. .rtr'lT - ,,:::-: i.:. 1{
Atestirile sigure gi probabile, rdmdn6nd in sfera animalelor fantastice inaripa- r$U* l-j-:::S:;,-::::
te, figureazd, pe urmdtoarele obiecte: situlele de la Agighiol qi Po(ile de Fier, coi- llldrldsfflT: -: :;:-: . : - p:f i<
ful de la Bdiceni, aplicele din tezaurele de la Craiova gi Peretu, falera de la Surcea- mfillilu ,1ti : -:i illl-fpfefi
lunula de la Ocnila (Pl. XLVIIV2) gi in cuprinsul altor descoperiri. 1ffi6g{h -:- :-ii::-rpar
Pe unele piese apare doar protoma (Craiova, Surcea), pe altele grifonii flan- tffilrmr iirrs;-5: au fE;rt 1

cheazdprotoma de bovideu qi sfera (Ocnila), iar pe situ.le grifonul, de un anumit

*cr'!'rire geometrit
tip, depdrtat de forma clasicd un animal fantastic cu aripi gi picioare terminate cu
gheare sti pe un mistre! (Pl.Ll4,5). Mistreful pare mai curdnd un animal suport de- j.-.
-ii r:-?l-
-:
cdt victiml cici presupusul ,,animal rdpito1"s08 nu mdn6ncd din ,,prada" linuta cu tmlltM@. : *:;i 31": ],;,1 pr€
ghearele ci un picior de animal cu copita despicatd. In imaginea de pe apdrdtoarea irlm@ 'r:,-.- - : :3: --:3:i\
de ceafE a coifului de la Bdiceni (Pl. XLVI(bis)/ ) doar aripile qi mai ales picioa- tffi|lmi rr i,'::;
rele cu gheare amintesc de prototipul grifonului vultur-leu, capul qi trupul fiind de r[T s-]L- ra:eri:l:
cal. Reprezentarea nu poate fi insi omologatd ca fiind a unui Pegass0e. Spaliul care ,[];iltrr- ..m1; :.: -:-. ::.-f. i;t
":-
suprapune cele doui animale fantastice adosate este acoperit de o palmetd de o for- {0&lrf:e'- . --:;:=,'-'--
md mai pulin obignuitd, motivul ornamental apare ca alcdtuit din coarne de berbec l* * r -:. ::, u lte au
gi bovideu (Pl. XLVI6^/4), 'mm!flg :. : --:::--=t.i I
Pe o aplicd de aur, neinclus6 in tabel, care ftcea parte din inventarul mormAntu- - I"t::: :I -:f:
--- >e:ll
- --.

lui 2 din Movila 2 delaGurbdnegti fiud.llfov)sl0 sunt inftliga{i adosali un grifon sr nUililI@LL*. A
-- .\ 3--:;.-.
un cerb.
l-eg*- r- j'.::
508
D.Berciu. I rta. p.55. ,'JIl$n0 .t!JL--.-:- : -E-. 1'1--'r--- .:
50e
M.Petrescu-Dimbovitra qi M.Dinu, op. c it., p.108. fmrruuU.- . :'-.-'.-..
5r0D.V.Rosetti, Movilelefunerare de laGurbdnesti (iud.llfov)" Materiale. VI. 1959, p.795. fig 5 ,wrtt4ftf,rrmr *;*r;::.:; \!
:
"cnrl
I I qi fi 9.6 qi p.806; D.Berciu, Arta, p. I 58, fi g. I I I . *.. ,l:' lr- {- --'i .f . . --' . : :
Sapitolu! t. FONTES ARCHAEOLOGICI 167

Atdt in bestiariul artei grecegti cdt gi a celei scitice grifonul se numird printre
:-'limalele adoptate din Orient. Estimarea gradului in care gi-a pdstrat confinutul
simbolic originar corelat uriei anumite divinitdli, sau figurarea uneia dintre carac-
rristicile ei iau dacd este doar un motiv decorativ, constituie o opera{ie difici16.
Enumerarea unui numir de piese a toreuticii geto-dacice pe care apare grifonul
:u poate fi urmat[ de o trecere in revisti a tuturor valorilor simbolice pe care le-a
arut grifonul in Orientul Mijlociu sau in alte spatii ale lumii antice. Vastitatea bi-
:liografiei impune selectarea, menlionarea unor atribute mai cunoscute ftrI a pu-
::a urmdri numeroasele reelabordri cu caracteristici somatice eterogene.
in iconografia Egiptului, incd din epoca Regatului mijlociu, grifonul era o per-
:,.-rnificare a faraonului, a victoriei sale impotriva inamicului, imagine consideratl
a avea funclie apotropaicd gi care apare uneori gi ca motiv strict decorativ. In Me-
lopotamia era simboi al zeului tunetului (Addad) sau mijlocitor al altei divinitdti.
In gliptica asirian[, grifonul era simbol malefic. In sfirqit, in lumea greacd grifonul
apireca pdzitor aliezaurelor din lara Hyperboreenilor, al craterului cu vin al lui
l.
Dionysoi,animalul inc6lecat de Apollon sau ca simbol al for{ei 9i vigilenfei etc.5l
Care dintre aceste valori simbolice vor fi prevalat in mediu geto-dacic este difi-
:il de stabilit. Unele caracteristici ale obiectelor pe care apar grifonii, locul ocupat
in compoziliile ilustrate pot fi considerate drept indicii ale simbolisticii solare,re-
-:.:/e,
simboluri ale unor personaje umane gi divine veqnic invingdtoare.
Semnificalia simbolic6 a unor reprezentSri (bovideu, capr6, iepure, leu, hien6
etc.) n-a mai fost comentatl separat, fie pentru cd despre ele au mai fost ftcute con-
sistente referiri cu prilejul prezentirii plasticii sau ceramicii (bovidee, leu) 9i adau-
girile pe plan interpretativ nu ar fi substanliale, fie pentru c5 nu constituie animale-
ilmbol, cu larg[ rlsp6ndire. Se poate constata ci majoritatea covirgitoare a anima-
lelot ilustrate au frcut parte din fauna spafiului getic.

Forme geometrice sau imagini aniconice

Formele geometrice ilustrate pe produsele toreuticii sunt gi ele de o mare diver-
sitate. Frecvenla lor pe diferite obiecte, in situatia in care nu le considerdm in tota-
iitate motive decorative, poate si indice mai mult dec6t o preferinlI, sd aibd semni-
fica1ii majore.
in grupul materialelor selectate se constatd urmdtoarea frecvenfd a principale-
lor simboiuri aniconice: cercuri (22),linii curbe (18), triunghiuri (14+1?), linii pa-
ralele(12),rozete(11+1?), discuri(ll),pdtratsiromb(3),cruce(1\,glob(1).
Cele mai,multe au qi in spafiul getic o vechime milenari, timp in care au acu-
mulat gi o importantd incdrcdturi simbolici.
O parte dintre semnificafiile simbolice a-le cercului: semn al unitalii, simbol al
timpuiui, al universului, imagine a soarelui, formd a unor altare qi licaqe de cult pen-

5ltZiegler,art.Gryps(fpdQ),RE,VII14,Stuttgart, l9l2,col.l902-1927;NN.Pogreb_ova,Grr-
anv iskusine Severnogo Pricernomor'jav epohu arhaiki, KS, XXII, 1948,p.62-67: G.A'Pugryln-
\ot,a.Grifonv antiinim i srednevekoiom iikusstve srednei Azii, sA, 1952, 2,p,10 \4_; D.K.Hill,
Griffins ind Praenestine Metallwork,in Hommage d Marcel Renard,lll,p.296; M.Vidal de Brandt,
La'ic on ogr ali a de l Gr do e n l a P e ni ns u la Ib e r ic a, Py renae, 9, 1 97 3, p.7 - 1 52.
a-
I

168 DtN tsTORtA CULTURil €t RELIGIEI GETO-DACICE sarr:ES ;!

tru cultul focului, a unor larigidivinitatietc. au nrai fost amintite cu prilejul pre-
zentdrii tabletelor de la Dumbrava gi Devast2 qia sanctuarelor cu plan circular5 li.
Abundenfa falerelor, a altor piese cu contur circular, corelarea cu reprezentlri in
primul r6nd celeste sunt gi mdrturii, confirmate Ei de rozete, a insemnatei rdsp6ndiri a
cultelor uranice in mediu geto-dacic.
Liniile curbe, unele in forma unor unduiri serpentiforme, altele asemlndtoare
valurilor de amplitudini diferite, au avut gi ele o sir-nbolica de mare diversitate caci
ilustrau atdt drumul corpurilor ceregti in perimetrul vizibil, rnediul gi elementul li-
chid cit qi aerul, deci un simbolisrn care nu exclude vreuna dintre zonele existen-
fiale. Acest sirnbol poate fi regdsit pe coifuri, situle, br5{5ri din marile tezaure ale
secolelor V-lV i.e.n. c6t gi pe falerele gi fibulele din epoca tilrzie.
Triunghiurile ocupl altreilea loc in acest sondaj. La bogatulsimbolism alaces-
tei forme geometrice: triunghiul echilateral este simbol al divinitalii, armoniei, pro-
portiilor i se adaugd simbolismul numlrului trei.
Pe aplicele triunghiulare din tezaurul de la Baicetrisl4, sunt a;ezate pe cinci rdn-
duri protuberanfe conice dispuse in forml de piramidl (1,2,3,4. 5). iar fire torsio-
nate incadreazi pirarnida gi o desparte in trei parli (Pl. LYlll,2). Suma primelci
patru etaje l+2+3+4 formeazd decada, cifra care era pentru pitagoreici numiru.
cel mai sfint,,... in care se regbseqte izvorul gi rdddcinaNatLrrii g.tgr,!te". sirnbola'
creafiei universale, Tbtraktis-ul in fafa clruia prestau juramdntulsls. In virf .1. dir i-
nul qi inceputul tuturor lucrurilor (sau Foc - spiritLrl creator): 2, dedublarea cuplu-
lui prin diadd (sau aer-materie); 3, cele trei niveluri ale cosmosului - inferrutl. sp;-
liul terestru Si cel celest sau, pe alt plan, corporal. intelectr"ral. spiritual (sau apa s:
unirea dintre spirit qi materie); 4,cele patru elemente, punctele cardinale, atrotini-
purile etc. (sau pdm6nt- forme create). In legaturl cu semnifica{ia nurnarului 5 d,l
labazaacestei piramide, au fost IIcute uuele precizdri in notafiile asupra tablete-
Ior. Alituri de cele patru puncte cardinale al cincilea este'centrul. De altfel a fr-,si
remarcatcldecadacuprinde o formula binarS, 2 x 5,care aratddualistnul intertt,:
elementelor care compun cifra cittcisl6.
Dacd triunghiul ca formi geometricd nu este nou in orrramerrtica descoperirilc':
din spa{iul getic prin aceste aplice am avea Lu1 indiciu indubitabil al elementelor pi-
tagoreice in compunerea unuia dintre cele mai interesante tezaure getice.
Rozetele. Pe aplice (Agighiol, Bf,iceni, Craiova), coiJuri (Poiana Colofene;tr.
Por{ile de Fier - Detroit), rhyta (Poroina Mare),.f hule (Fitior"teqti - Mdndstioar:r
etc. este adesea intAlnit unul dintre cele rnai vecl-ri motive decorative - discul cu ra-
ze in dispuneri dirrtre cele mai diferite. Aceste discuri radiate, rozete, vdrtejuri a"
un simbolism in primulrdnd solar la care trebuie rernarcate unele semnificaliiprc-
prii cercului qi ro1ii, simbol al vielii, lumii, ciclurilor, reinnoirii etc.

st? Supra,p.78-82.
5t] Supra, p. I 2- I 5.
5ra M.Petrescu-Dimbovi[a qi M.Dinu. op.cit.- p.l 12. lig. 612-3: l0l4-7. Editorii tezaurului au :;-

scris aplicele dar n-au propus vreo inlcrpretare pentru grupul clc protubcrantc.
5r5A.Piatkowski gi I.Banu (coord.). l'iloso/io greucii pirtti le Pldtotl- 1. partca a II-a" Bucurr:::
'l'cologurrcna Arilhmclicae. p.tl.l) p.59. Iamblichos. D. . -
1979,p.37.45-46 Spcnsippos (citat in: ,si
il "-TI-,::" i;:.i-:
ta pvthagorica, l8 (82-86).'fraducerca ,si hogatul aparat critic sunt datorale lui Mihai Nasta. L :
"jg
flq

n. I 12 la p.92 qi n. I 87. p. I 08- I 09.

I , ::r; r:r. I d
516
lbidem. n.187. p.109.
Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 169

Sunt deosebit de interesante asocierile inlre simbolurile aniconice gi cele ilus-

trate de animale: capulde taur (bovideu) qi rozetd a$a cum apar pe aplicele de la
Craiova, Rogozen (Pl. XLVI/3), pe rhytonulde la Poroina pe capul de cal (?) cu
coarne gi rozet5, pe br[{ara de la Bdiceni. (Pl. LII/1,2).
Pdtratul are de asemeni o bogatd simbolistic5, corelatd in primul r6nd dar nu
exclusiv de pdm6nt, de universul creat, de cifra patru, despre care au fost amintite
unele semnifica{ii gi cu prilejul prezentlriitriunghiului. Studiile simbolismului p5-
tratului sunt numeroase gi interesante dar ilustrarea pe piesele toreuticii geto-daci-
ce nu oferd elemente explicite pentru noi tdlmdciri sau care s5 confirme similitu-
dinea cu cele cunoscute in alte medii.

Aceastd prezentare selectivd a imagisticiiunor produse ale toreuticiigeto-daci-

ce a avut drept scop principal relevarea unor teme Si nrotive susceptibile a furniza
elemente utile reconstituirii unor culte gi credinle geto-dacice.
Toreutica geto-dacicd din teritoriul nord-dundrean.nu cunoagte obiecte care sd
ilustreze aspecte ale viefii cotidiene at6t de numeroase pe produsele artei scitice. o-
cupa{ii curente ale unor largi pdturi ale populafieisl7. Aceastl situalie ar indreptlf i,
cum s-a mai amintit, aser{iunea cd cel pufin unele scene pot fi imagini cultua}e.
Comentariile tabelului selectiv furnizeazd, unele argumente care pot contribui gi
la diminuarea cotei de alogen pentru temele qi motivele decorative care-gi gdsesc
antecedente gi surse in spafiul getic. Aser{iunea pdrvaniand asupra direcliei influ-
entelor nu trebuie cititd trunchiat: ,,Dacia std la rdscrucea drumurilor pe care din E
vine arta naturalistd iar din V cea geoms11is5cc5 18, clci niciodatd nu sunt omise si-
tualiile care au precizat epoca analizatd:,,lncd din bronzul IV, tinutul carpato-da-
nubian, de strdveche tendinl6 geometricd, primeqte inrduriri orientale zoomorfe..."5le.
Descoperirile din ultimele qase decenii amplificd num[rul elementelor origina-
le ale toreuticii geto-dacice in care al5turi de temele gi motivele de largd rdspdndire
in epoc5, surse comune pentru arta sciticd gi traco-geti.5s20 pot fi intdlnite imagini
unice, aldt'ur5ri simbolice {IrI analogii, trepte care duc de la imagine la descifrarea
ritului qi de la rit cdtre mit.
Raportdrile care se fac obignuit la acea akme (culme) a istoriografiei noastre
vechi, realizatdin urmd cu peste 7 decenii, duc la constatarea cI Vasile P6rvan nu
dispunea in anul 1926 decdt de doud piese de argint gi una de bronz pentru a cita
imaginile din mediu geto-dacic, situa(ie care a stat de altfel labaza afirmatiei sale:
.,ca gi la cel1i, nu avem nici la geli reprezentdri antropomorfe ale divinit6tii in fierul
1f;yyi1tc52l.
Bog6{ia de imagini gi simboluri cunoscute in lumea traco-geticd s-a arnplificat
prin descoperirea tezaurelor de la Rogozen gi Lupu. Fdri a modifica doar aspectul
statistic unele piese din componenta tezaurelor recent descoperite au imagini com-

sr7 Cu excepfia scenelor de vdndtoare, gi ele cu posibile semnifica{ii cultuale.

8
s|
V.P6rvan, G etica, p.619.
steIbidem.
520
I.Venedikov, T.Gherasimov, op. c it.. p.l 43.
52r V.Pdivan, Getica,p.623 (=
ed. R.Florescu. Bucure;ti, 1982.p.342).
170 DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO.DACICE

plexe care nu fuseser5 cunoscute p6nd acum in mediul traco-getic. Perioadei cdreia
aparlin gi locul descoperirii mai ales pentru tezaurul de la Lupu sunt de asemeni e-
lemente care vor trebui luate in seamd cu prilejul consideraliilor asupra cronolo-
* gi rdsp6ndirii toreuticii getice.
giei
iuinceputulanului 1986, la Rogezen, districtul Vrala din nord-vestul Bulgari-
ei, au fost gdsite intdmplator 65 vaie de argint, iar dupa sdpltprile arheologice e-
fectuate laTocul descoperirii, numdrul lor a sporit cu incd 100. Intregul tezaut, care
cAntdregte 20 kg, cel mai mare cunoscut pdna acum in lumea tracicd, este alcdtuir
tir':*
din 100'fiale (phialae), 51 cdni 9i 3 pahare. De menlionat cd 3 I dintre aceste vase iliiu t
sunt par!ial aurites22.
Importanta descoperire a constituit imediat obiectul cercetdrii a numero$i spe- lllllllliLl] -
cialiqtiai arteiantice din Bulgaria, Anglia, RomAnia, Cehia, Italiaastfelcd lucrari-
le deipre tezaurul de la Rogozin au arnplificat substanfial bibliografia desprg arta tra- :

.;.5si-t. lncadrarea cronologici a tezaurului intre sf6rgitul secolului al V-lea i.e. n 1,il-
gijum6tatea secolului al IVIea aulabazdcriterii tipologice qi informafii epigrafice i1 I [r"
b6t"ru vase au gravate numele cunoscufilor regi Kotis I (383-359 i.e.n.) 9i a fiuiu
sdu Kersoblapt& (359-341 i.e.n.)s2a.
Analizaunor insemnate secven(e ale reprezentdrilor ilustrate pe vasele tezauru-
lui de la Rogozen este efectuata prin compararea cu imagini care traduc pagini dr- 1litr"."
mitologia gleaca in primul r6nd, dar 9i din mitologia altor popoare mai ales a celc:
de sorg"intJ iranian6. Sunt luate in considerafie de asemeni influenfa sciticd exprr' lllllllr ;r
mata ifi deosebi prin unele elemente ale stilului animalier, gamanismul din aceia-' ritlI

sfer5, mitologia indiani etc.

Desigur, timp, multe dintre filierele predilecte a unor cercetdtori de a sonc:
i"n
arta trac"ica gi geticE'se vor dovedi cel pu(in incomplete dar o excludere apriorici ' :i
unor ipoteze &t" a. putea duce la descoperirea unor adev6ruri par{iale este ;i ;'
iilil .:

llllilrl,--
pu.tin iecomandabild. Drumul de la imaginea ilustratd pe vase la.mituricunoscu.=
inti-o zona sau alta a lumii antice, revenlrea cu unele consideralii la rnitul fluent .
amplu, la exprimaraea unor puncte de vedere alupr3 religiei.poate avea destu,=
poriiuni ..accidentate'o in care vagi asemdndri sd fie etichetate similitudini.
' irtr" ieprezentarile de pe canile de la Rogozen se remarcd figurile unor dir in -
teti inffitiidte in diferite ipostaze: cdlare la vdndtoare de mistreli.(nr.15.5); cdlare :''
tei, tirairO in m6na dreafte arcul 9i sdgeata; aSezatd intr-o cvadriga [indnd porn -

s22 A.Fol, P.lvanov, B.Nikolov gi S.Magov, in revista Izkustvo, 36, 1986, nr.6. Numdrul 6 s :;-
intregime tezaurului de la Rogozen'
-- de Istoria artei din Bulgaria este consacrat in
vistei
szllutulougele expoziliilor cu acest.tezaur sau cu tezaurele tracice in general au in cuprinsi: :'
documentate siudii iniroductive datorate unor specialiqti in domeniu. C1'. A.Fol. R.F.tloddinor.
: llll,''
***,Traci .1'::
Nlt ofou, The NewThracianTreasurefrom Rogozenin Bulgaria. Londra. l?9.9;
:-;-
' :. : . - -,_:- :.
;;i;;, nelle terre di Bulgaria dalle origini alla mrda romanitit, Milano, 1989. Substantiale ,uru ;-:l
,.nta.i ut. problematicii a"cestui tezaur pot fi intdlnite la P.Alexandrescu, lnsemndri arheologi;;
-- utltllll|r,

SCIyA,i8, 3,1987,p.233-244: J-BouZek' I.ondre: - ": ,udliiiturm .iy-.1 -. - . :; : .c :

iipii trroi*tui de ta Rogozen (Bulgaiia),
illiltt]llllilfltlnitit
-'r-
- _,a::-;
TieRogozenTreasureoidth,Art;fthe'Triballoi,Eirene.StudiaGraecaetLatina,Praga.X\l "
.
lllltlitllnruluulllm
-.. I
I 990. p.8l -91 .
sidJ.Dorig, Les trdsors d'orJirrerie thrace (suppl.alla Rivista di Archeologia). Roma. 198-. : : ri--q:i__
-
: -:-:-
I :i- ,l,ffilll,ll, ,t;l;::- :- ,,1 ;;. -:
l7-20, considird cd persona.lul menlionat nu este cunoscutul rege ci o zeil[. Colys. recipientele
la d6esse Cotys", divinitate asimilat[ la un momcnt dat z. : lllill',lllr,' |*;-:,:ja : :-
tuiJ-Vaisette ritueile dans'le cultes de
m :- :--.i
frigiene Cybele.
izoitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 171

, .erii in fala unei altg cvadrige in c_are se afla un personaj 9I u_tq.Sj phiala (.nr.l 57)
:.;. in sfdrgit, cele mainumeioase ipoteze in privinfa identificirii le-a suscitat per-
.--najulinaripat (nr.l58) lindnd in fiecare rnAna laba unor animale aflate in pozilie
-;;il;td, flin"ui. qi ei6 be .at. doi sfincli (Pl. LXll). in registrul inferior apare o
,rpr.r.niu.. mai pulin complexd, un bou i'n mers spre- st6nga flancat de cdte doi
,i'ini. R.Hoddinott consideri figura ca foarte probabil birbdteascd qi a apropiat-o
:: Tdma zeul indian al Mor(ii, iar daca este feminin Lde zeila sumeriand Lilith.
Op(iunea cdtre o Potnia Theron sau o zei16 cumulardS, o Arte-mid[ care nu are
preajma cdprioara ci feline preculn Kybele gi care este inaripatd ca unele divini-
-ri diripanteonul indo-iranian, oriental, grecesc etc. necesitd o sporire a argumen-
::rii. Reprezentdrile unor personaje feminine insolite de feline intr-o dispunere
perioada con-
-emenetoare celei de pe vasul de la Rogozen sunt cunoscute atdt in
:mporanl cu tezaurul cit qi in secolele ulteji_oare. O imagine aseminltoare echi-
,:lata cu Potnia Theron (fldrvto sr1p6v)s25 apare 9i pe un grup de antefixe din
.:alia datate in secolele lV-lll i.e.n. A.Andr6n cel care le-a publicat o consider6 de
::,arte veche derivare orientald. Imaginea zeilei care st[pdnegte animalele sdlbatice
.sre frecvent intdlniti in compoziliile cu decoratii apotropaice ale templelor italo-
.i:usce (Capua, Lanuvio, Palestrina, Bologna, Roma).
in 11onogruha despre Potnia Theron, datoratd lui C.Christous26, sunt descrise
:;prezent[riie cu zeili flancatd indeosebi de lei gi palt:fq, dar sunt menfionate qi
;:le in care zeitraapaie inaripatd. Acest ultim mod de inllligare a unor entititi divi-
3 apare de timpuiiu (Nike,'Eris,Eos) pe monumentele sculpturale, produse c.era-
:i.J, ut" ior"uticii qi !tiptilii din spafiul mediteranean qi in alte zone ale lumii an-

in sf6rgit, numeroase reprezentdri ale Kybelei in picioare flancatd de lei, uneori'

: pozilie rampantd sunt edificatoare pextru modelul imitat. singura imagine cu^o
: ir'initate inaripatd care fine de labi un leu este cea de pe stela de la Dorylaion' Se
:ernarci faptul ci, in spaliul frigian, Kybele este considerath nu numai dispensa-
::are a vielii, ci mai ales stapaniu vielii 9i mor{ii, pizitoare a.mormintelor. Kybele
:a potnia Tieron apare inti-o schemd iconograficd cu origine in zona meditera-
::and pentru Stdp6na animalelor'
Identificdrile cu Artemis, Bendis, Potnia Theron,Kybele au adeseori o dozd de
. robubilitate, exprimati atdt cu prilejul unor descoperiri mai vechidar 9i intr-o sin-
l:zd relativ recentd asupra Kybelei527, mdrturie a unor dificultdf i care nu permit
: r tdeauna certitudin i.

5rs A.Andr6n, Terrecotte di Ardea, Corolla archaeologica Gustavo Adolfo dedicata, Lund, 1932,
: 1{)7. tav.ll, fig.2.
i:6 C.Christou, PotniaTheron, Tessaloniki, 1968, p.78 9i urm.

:rr sec.VI[-VI i.e.n. care se consider[ c[ ilustrcazd cultul lui Saraosha asociat cu cel allui Ashi, o re-
:-:zare artistic[ deosebitd prezinti unele elemente reint6lnite in transpunerile plastice ale divinitAtii
,,rrnia iheron Despre adoptarea unui simbolism lunerar legat de aceste fiin{e divine compozite, cf'
':';enr. p.338.
F.Neumann, Die Iconographie der Kybele in der phrygischey ury1 !e1 sriechischen Kunst
(-
lr.{ l. I stambuler Mitteilun[en, beih.ft 281, Ttibingen, I 983, p. I 09- I 10, despre Kybele ca Potnia
.:,;r;h.Nurnerousel. imigini ale zeilei in picioare I'lancati de lei. uneori in pozifie rampantA
T ai. 3 3l 1, 3 5 12, 37 I 1) sunt edifi catoare pentru sursa reprezentdri i'
 DtN tsTo?tA cuLTuRll 9l RELIGIEI GETO-DAC|ci
.Ia::r::'- l. FO,NTES.,1 ,

172

Pe falera de la Lupu apare.de asemcni un personaj inaripat flancat de doua ant-

male in pozitie ramp;nti;aproape verticald. Fala de imaginea de pe cupa de la Ro-
gozen,persohajul de pe falera de la Lupu are $i coarne ('7) (Pl. LXZI. Comul. srrn-
6ol cu multiple semnificalii (bogilie, viafi. puterc. Iurlina etc.)52E. apare in imagl-
nile cunoscute pe toreutic-a daciia, separat sau aliturat unor pisiri gi altor animal:
care in mod obiEnuit nu au coarnc.

ffi{
,i

PLAN$A LX: 1 - Rogozen: decorul deslEgurat de pe cana nr.l58 (apud Iskustvo.36.

Lupu (com.CergEu, jud.Alba): falerd de argint (apud I.Glodariu. V.Moga).
-.1-r" Sp.::.. lr
4l[-r+ll,,lil*
nhq&
528M.Lurker. Zur Symbolbedeuturtgvon Horn utdGeweih unler besonderer lJeriicksichr:l rilur - i,i:c -::: ri,.r
lMmme ur n D,ll,rl'io' u'-
der altorientalis'ch-mediterranen Ubeiliferrlrg, Symbolon. Jahrbuch ftir Sr-mbollbrschuns.
'ilillurut,.-frum*,u:orz,r-c l-ii
Bd.2, Kdln, 197 4, p.83-99.
3apitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

ffi_ffi

Mffi

PLAN$A LX-A: Stanle din bronz tlescoperite la: I - opriqor (ud.Mehedinli) (apud M.Babe 9); 2 - cn-
lelu Nou - Bucureqti (apud V.Leahu); 3 - Radovanu (ud.Cilnraqi) (apud D.$erbdnescu); 4--
pan-
grigtie
iantiv de la B6zdina (com.CalopIr, jud.Dolj) (apud C.M.Tdtulea); 5 qi 6 - care votive de la
tlud.Hunedoara) (apud I.H.Criqan) 9i Bujoru (ud.Teleorman) (apud C.Beda)'
 E, \:E-. : --:
174 DtN tsToRtA cuLTtJRtt $t REL|GtEI GETO-DAC|cE

Bogdlia informaliilor literare gi mai pulin iconografice despre zeilatracicd Ben-

dls, pltrunsd in viala religioasd a Greciei in secolul al V-lea i.e.n., a contribuit ca
amintitei zei.te s6-i fie atribuite cele mai multe reprezentlri feminine descoperite in
mediul geto-dacic, ftrI un echivalent in iconografia divinitalilor greceqti. DacI 9i
aceastd ieprezentare ii aparline, momentul pitrunderii qi adoptarii este mai greu de
stabitit. Notdm doar cd, din sec. al VII-lea i.e.n., aceastd imagine apare frecvent ;i
in spafiul egeo-mediteranean52e ipclusiv pe produse ale toreuticii (Pl. LIII/2,3).
Prezen{a in doud puncte depdrtate ale lumii traco-getice in tezaure care foarte
probabil nu sunt contemporane (sec. IV-lll qi sec. Il i.e.n.) pot sd sugereze ca divi-
nitatea 9i imaginea discutatd vor fi avut o oarecare rdspandire 9i statornicie in pan-
theonul geto-dacic.
Noile descoperiri prilejuiesc revenirea asupra uneia dintre asocierile arn intite
cunoscute in tematica toreuticii, cea dintre Sarpe-vultur. Pe mdrrerul sabiei ernble- \
m6 de la Medgidia (ud.Constan{a) apare irnaginea unui vultur care {ine irr cioc t'
pasdre.
Pe cupanr.l62 din tezaurul de la Rogozen (Pl. LIl3a-3b) amintita asociereapa-
re ca un segment dintr-o reprezentare mli cornplexd, sesizatl qi de Al.Vulpe5i0' O
alt6 piesA, una dintre falerele tezaurului de la Lupu are ca unicd reprezentare pe in-
treaga-i suprafa{d vulturul gi garpele (Pl- Lllz)-
ia publicarea sabiei-emblemd de la Medgidia, ca 9i la semnalarea celei de la
Rogoz'en, semnificalia simbolic[ a acestei asocieri n-a fost comentatd 9i mai ales
descifrat6s3l.
Atuncicind aceastl asociere nu indica o divinitate cu atribute celeste 9i htoni-
ce, o imagine asemdnitoare in mediu oriental a fost interpretatS:^a o ilustrare a fap-
tuiui cd virlturul prin qarpe oferl nemurirea, tinerefea ve;nicIs32. Comparabila cu
vulturul care ofeia coroana gloriei gi nemuririi. Frecven{a vulturului gi garpelui ir"
imagistica traco-getic5, prezenta acestei asocieri in trei puncte diferite: Rogo:eri'
Meigidia, Lupu,lasud gi nord de Dundre, in complexe datate la diferenle de ce,
pulin doui secole, indreptdfesc afirmalia cd amintita asociere se numlrd printr:

I
imaginile adoptate care gi-au pf,strat in mediul getic semnifica{ii asemdndtoare ce-
leiamintite.
Asocierea vultur-qarpe, ilustratd separat sau in cadrul unor cornpozilii mai am-
ple, a ftcut obiectul unor comentarii in rdndurile anterioare. Falera de la Lupu. cu
amintita imagine, cea mai tirzie cronologic ai situatd in plin spaf iu geto-dacic, se
inscrie ca o insemnatd mdrturie care impune reevaluarea ,,scitismului" artei traco-
getice, pentru o estimare corect[ a aportului sdu in fiecare perioadd din evolulia
artei traco-getice.

52e
R. du Mesnil du Buisson, Le drame des de*x dtoiles du motin et du soir duns I'ancienl Orier:"
persica. Annuaire de la Socidt6 Neerlando-lranienne, III, 1967-1968. p.21. Iig. 9 9.i p.22. lig. 10.
53oAl.Vulpe, Variaarchaealogica,ll,Thraco'Dacica,lX, 1-2. 1988,p'213-214'
s3r D.Berciu, I rta.p.l9l. Al.Vulpe. op.cit.
'lll,.
il - Fstn
532R. du Meinil du'Buisson, Etrdes'tu, les diew phiniciens hdrilies par I'Empire rontaine,Ley- lflflllllllll]ill r I - Cu,6r
,Mtmt
den. 1979 (EPRO, XIV), P.l 37.
i=aitolul l. FANTES ARCHAEOLOGTCT 175

:r1\$A LX-B: I - Piatra Rogie: scut dc paradii (apud C.Daicoviciu); 2 - Poiana Cofofenegti: coif
.:udD.Berciu);3-Ciollneqtii dinDeal: vcrisiu4 Poiana: fibull(apudR.gi Ec.Vulpe);5*Bni
ceni: dctalii de pe obrlzarul stdng al coifului (apud M.['}ctrcscu-Dimbovita. M.Dinu).
 DtN tsToRtA cuLTURtl $t REL|GIEt GETO'DActc:

Dupi o experientd de multe decenii in cercetarea mitologiilor qi religiilor antr Asp

ce, savantul Georges Dumezil referindu-se la posibilit6lile qi limitele metode relevi
comparative reamintea c[ regula ei de aur este de a ;ti cd ea permite recunoa$ter.;
Si clasificarea structurilor ie gdndire
(subl.ns., S-S.) dar nu.reconstituirea even!
menteior,,fabricarea istoriei" nici chiar a preistoriei, tentanlie la care sunt expu-r--
filologul, arheologul sau istoriculs33.
DJasemeni, cercetarea asimilIrii unor imagini formeazd un domeniu cu o pr:-
blematicd specifici in care se impune o atentd evaluare a situaliilor in care ne afldr
in fafa unoiadaptiri exterioare, formale gi a cazurilor in care aceast6 adaptare esr inocruare"
de conlinut, receptarea datordndu-se unor cauze multiple.
tn a sa Images et symboles, Mircea Eliade nota: ,,En somme,-c'est la prdsen:;r -i-1-'
t u=\
p5r5 a absoi;'
des iinages et J'e sygrboles qui conserve les cultures (<ouvertes)"s34.
tiza ase{iunea matilui savant considerlm cI9i cultura geto-dacici poate primi ur
astfel de calificativ judecind prin prisma influenfelor receptate.
m6mpi de cult
I B 3 h. ,,Ci!ei de vatri"
la ocr:a
o - ,,ci{elul de vatr6" lucrat din fier a fost descoperit-
pies6 unicat
(ud.V6lcea), intr-o groap[-depozit din nivelul II al agezirii c-ivile de la purec:-r
dosotei"iomplex care apa(ine sfdrgitului secolului I i.en. 9i incepuirL
iund6tura
secolului 1".n.s3s. (P1. XrcUl) Bara orizontald, lungS de 45 cm, se curbeazi la le s
doui extremititi in,Spentru a reda forma gdtului taurului 9i se terminl cu reprezfl-
tarea capului pievazut cu coarne arcuite av6nd cdte o bil6 la extremit6fi. SinS:r* humre de cult
piesi inireagd de acest tip publicatd din mediul dacic iqi gdsegte bune analogr i n
fivilizalia .!11;"5slo. Piesele de fier au de reguld la cele doui extremitdli capet: -
_

-: "&
tauE adiseori cu coarnele terminate cu cdte o sfer6. Plastica, toreutica geto-da;lli
ca siaceste ustensile ne aduc din nou in fa,ta cunoscutului simbol solars37.
intre piesele metalice cu o dispunere simetric6 a doul capete de taur am alT=
un ruport de signum din cultul zeului luppiter Dolichenus,zeu solar din ,,loctlis
unAe se nagte irerul"s38. Zonamicroasiatici de unde ;i-a luat modelul-plastlc zau PlMi rituale
commagenian, a fost un spafiu de interferenlI 9i transmitere a unor culte orien:alc .:: ,

gi occidentale.

.t& cr,mplere
& cmffi -.
i

533
G.Dumezil, La ieligion romaine archatique' Paris, 1966, p.8'
s3a
M.Eliade, I mage s e t sy mbole s, P aris, I 9 52' p.229.
D.Berciu' O discopeiire rard de la Ocnila, jud.Vdlcea, SCM, 33,1,1982, p.25'^ . - \ltilmrilppfu
d
535
sro6.6a11y 3 .Hubei,Noweau objects de sa6ne,RAECE,XXtll,3-4, Dijon, 1972, p'3 13. ;. sJ
9i
537 J.R.Conrad , Le culte du taureau,Puis, 1961.
stsi Merlat, Jupiter Dolichenus, p.72; J.T6th, Juppiter Dolichenus - Tanulmdnyok, Bu,&rem-
1976, p.153, {g.8.
Capitolul t. FONTES ARCHAEOLOGICI

Aspecte 9i elemente referitoare la cult

relevate de unele complexe arheologice

_IA_

Culte celeste
Sanctuare
Culte solare
lAa
Culte htonice

Gropi de cult Cultul focului

lah
Cultul apei

Cultul strimoqilor
Vetre de cult
Culte familiale
IAo
Cultul zeifei Artemis

Aspecte sociologice
Pufuri rituale ale cultului
[ad
Credin(a in post-
existentl
AIte complexe
de cult Slinfenia vetrei
lAo
Loc de reunire a celor
trei elemente (pimflnt,
aer, apI)

Necropole
Magie
IAB
Rituri qi ritualuri
178 DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO-DACICE

Aspecte gi elemente referitoare la cult

relevate de unele materiale arheologice

_IB_ [-
$:
5'-

Itlill\-I:
GEBAMIGA Culte htonice
i

o
Figurine antro- Culte solare 'a
,a
Domorte
f a
--
It&ao aa
Cultul zei{ei Diana
Figurine zoomorfe
ul4 %
Cultul Lunii
Medalioane
r&b
Cultul focului
Tablete
[&o Culte familiale

Vase cu diferite ima- Culte phallice

gini 9i simboluri _
It14 Gl
Diviniti{i cilare
,,Citei de vatri'.
[&o Simboluri

Simulacre divine
Vase de forml spe-
ciali utilizate pro- Credinfa in post-
babil in cult
lB, f existenfi

'
Misute de cult
[B,o
Magie

Sanctuar cu idoli
PIATMA betilici
Columna Ttaianl Cultul stindardului
[&a
Capete
Cultul capetelor
r&b
Alte rtsPrtsz"i'ffib
Arlc renrezentiri
W Divinit5{i antropomorfe