MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN

SERIA ARHEOLOGIE

3 - 2011

Editura Renaissance
Bucureşti
2011
 MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 3

COLEGIUL DE REDACŢIE

Drd. Pavel Mirea, Muzeul Judeţean Teleorman - Redactor şef

Dr. Ecaterina Ţânţăreanu, Muzeul Judeţean Teleorman - Secretar de redacţie
Dr. Radian R. Andreescu, Muzeul Naţional de Istorie a României
Dr. Abraham van As, Leiden University
Dr. Douglass W. Bailey, San Francisco State University
Dr. Ioana Bogdan-Cătăniciu, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’
Dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal
Dr. Steve Mills, Cardiff University
Dr. Cristian Schuster, Universitatea din Bucureşti, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’
Dr. Laurens Thissen, Thissen Archaeological Ceramics Bureau, Amsterdam

Tehnoredactare: Pavel Mirea, Pompilia Zaharia

Corectura: Ecaterina Ţânţăreanu, Mădălina Dumitru
Consultanţi: Amelia Pannett (limba engleză), Cristi Marin (limba franceză)
Coperta: ‘altar’ (Starčevo-Criş) descoperit la Măgura, colecţia Muzeului Judeţean Teleorman, desen Cătălina
Dănilă, machetare Pompilia Zaharia

Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de către autori.

Corespondenţa, manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb se vor trimite Colegiului de redacţie, pe
următoarea adresă: MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, cod poştal 140033, ALEXANDRIA,
jud. Teleorman, ROMANIA sau prin email: redactie_BMJT@yahoo.com; pavelcmirea@yahoo.com.

Volum editat cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman

Editura Renaissance 2011

www.editurarenaissance.ro
(Editură recunoscută C.N.C.S.I.S.)
Editor: Sorin Alexandru ŞONTEA
Telefon/fax: 031.808.91.97/0744.652118
E-mail: sorinsontea@rdslink.ro

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii Renaissance şi Muzeului Judeţean Teleorman

ISSN 2065-5290
Tipar: ABSTRACT MEDIA SRL
Tel/fax: 031.808.91.97
 IN HONOREM

VASILE BORONEANŢ - 80 ANI

 TABULA GRATULATORIA
Radian Andreescu (Bucureşti)
Mircea Babeş (Bucureşti)
Alexandru Barnea (Bucureşti)
Radu Băjenaru (Bucureşti)
Carmen Bem (Bucureşti)
Maria Bitiri Ciortescu (Bucureşti)
Ioana Bogdan Cătaniciu (Cluj Napoca)
Clive Bonsall (Edinburgh)
Adina Boroneanţ (Bucureşti)
Marin Cârciumaru (Târgovişte)
Bogdan Ciupercă (Ploieşti)
Gabriel Crăciunescu (Drobeta Turnu-Severin)
Oana Damian (Bucureşti)
Paul Damian (Bucureşti)
Mişu Davidescu (Bucureşti)
Alexandru Dinu (North Dakota)
Adrian Doboş (Bucureşti)
Roxana Dobrescu (Bucureşti)
Ştefan Dorondel (Bucureşti)
Alexandru Dragoman (Bucureşti)
Florin Draşovean (Timişoara)
Valentin Dumitraşcu (Bucureşti)
Silviu Ene (Bucureşti)
Alin Frînculeasa (Ploieşti)
.
Luisa Fulga (Bucureşti)
Daniel Garvăn (Piatra Neamţ)
Elena Gavrilă (Bucureşti)
Mihaela Golea (Bucureşti)
Radu Harhoiu (Bucureşti)
Peter Hügel (Arad)
Pascu Hurezan (Arad)
Ana Ilie (Târgovişte)
Cătălin Alexandru Lazăr (Bucureşti)
Andrei Măgureanu (Bucureşti)
Despina Măgureanu (Bucureşti)
Dragoş Măndescu (Piteşti)
Gheorghe Mănucu Adameşteanu (Bucureşti)
Mihaela Mănucu Adameşteanu (Bucureşti)
Mark Macklin (Aberystwith)
Silvia Marinescu-Bîlcu (Bucureşti)
Sorina Mataca (Drobeta Turnu Severin)
Dragoş Măndescu (Piteşti)
Kathleen McSweeney (Edinburgh)
Marco Merlini (Roma)
Pavel Mirea (Alexandria)
Katia Moldoveanu (Bucureşti)
Alexandru Morintz (Bucureşti)
Cristina Muja (Bucureşti)
Alina Muşat (Bucureşti)
Marian Iulian Neagoe (Drobeta Turnu-Severin)
Marian Neagu (Călăraşi)
Octav Negrea (Ploieşti)
Cătălin Nicolae (Bucureşti)
Eugen Nicolae (Bucureşti)
Irina Oberlander-Târnoveanu (Bucureşti)
Nona Palincaş (Bucureşti)
Ion Pătraşcu (Alexandria)
Cătălin Nicolae Pătroi (Drobeta Turnu-Severin)
Constantin C. Petolescu (Bucureşti)
Anca Diana Popescu (Bucureşti)
Gabriel Marius Popescu (Phoenix, Arizona)
Raluca Iuliana Popescu (Bucureşti)
Valentin Radu (Bucureşti)
Petre Roman (Bucureşti)
Alexandra Comşa (Bucureşti)
Andra Samson (Bucureşti)
Valeriu Sârbu (Brăila)
Cristian Schuster (Bucureşti)
Andrei Dorian Soficaru (Bucureşti)
Nicolaie Mirițoiu (Bucureşti)
Ion Stângă (Drobeta Turnu-Severin)
Nicolae Şerban (Ploieşti)
Cristian Eduard Ştefan (Bucureşti)
Georgeta el-Susi (Reşița)
Meda Toderaş (Bucureşti)
Ion Torcică (Alexandria)
George Trohani (Bucureşti)
Alain Tuffreau (Lille)
Ecaterina Ţânţăreanu (Alexandria)
Mircea Udrescu (Liege)
Gabriel Vasile (Bucureşti)
Mihai Vasile (Bucureşti)
Mihai Gabriel Vasile (Bucureşti)
Ionel Vlad (Alexandria)
Alexandru Vulpe (Bucureşti)
Vlad Zirra (Bucureşti)
 SUMAR
CONTENTS

Adina BORONEANŢ
Arheologul Vasile Boroneanţ la 80 de ani
The Archaeologist Vasile Boroneanţ at 80 Years ………………………………………………………………………… 9

Marin CÂRCIUMARU
Omul şi arheologul Vasile Boroneanţ
Vasile Boroneanţ, the Man and the Archaeologist ……………………………………………………………………… 19

Adina BORONEANŢ
A Suggested Chronology for the Iron Gates Mesolithic
O propunere de cronologie pentru mezoliticul de la Porţile de Fier ……………………………………………… 21

Pavel MIREA
Between Everyday and Ritual Use - ‘Small Altars’ or ‘Cult Tables’ from Măgura ‘Buduiasca’,
Teleorman County (I): the Early Neolithic Finds
Între folosinţa cotidiană şi rituală - ‘altăraşe’ sau ‘măsuţe de cult’ de la Măgura ‘Buduiasca’, judeţul
Teleorman (I): descoperirile din neoliticul timpuriu …………………………………………………………………… 41

Marin Iulian NEAGOE

Despre idolii vinčieni de tip ‘tesalic’ descoperiţi în teritoriul comunei Hinova, judeţul Mehedinţi
Vinča Idols of ‘Thessalian’ Type Discovered in Hinova Village, Mehedinţi County …………………………… 59

Dimitrie C. BUTCULESCU
(editare, note, bibliografie la notele editorului şi transpunere ilustraţii de Dragoş MĂNDESCU)
Măgura Calonfirescu (Esploraţiune arheologică)
Calonfirescu Mound (Archaeological Exploration) ……………………………………………………………………… 81

Radian ANDREESCU, Katia MOLDOVEANU

Consideraţii privind vetrele din aşezarea gumelniţeană de la Vităneşti ‘Măgurice’, jud. Teleorman
The Hearths Discovered at Vitănești ‘Măgurice’ Settlement Belonging to Gumelnița Culture,
Teleorman County …………………………………………………………………………………………………………………… 103

Ana ILIE
Parure en terre cuite de la culture Gumelniţa des sites du départament de Dâmboviţa (Roumanie)
Obiecte de podoabă din lut din cultura Gumelniţa descoperite în aşezări din judeţul Dâmboviţa
(România) ……………………………………………………………………………………………………………………………… 119

Ion TORCICĂ
Depozitul de lame de silex descoperit în localitatea Băbăiţa (jud. Teleorman)
Flint Blade Hoard from Băbăiţa (Teleorman County) …………………………………………………………………… 133

Cătălin Nicolae PĂTROI

Caracterul gumelniţean al culturii eneolitice Sălcuţa
Gumelniţa Character of the Sălcuţa Eneolithic Culture ………………………………………………………………… 143

Cristian Eduard ŞTEFAN

Aşezarea eneolitică de la Bârlăleşti - ‘Stanţia’, jud. Vaslui. Unele consideraţii asupra ceramicii
The Neolithic settlement from Bârlăleşti - ‘Stanţia’, Vaslui County.
Considerations of the Ceramics ………………………………………………………………………………………………… 155

Daniel GARVĂN
Reprezentări ornitomorfe eneolitice din zona subcarpatică a Moldovei
Représentations néolithiques d’oiseaux découvertes dans les zones collinaires de Moldova …………… 171
Ion PĂTRAŞCU
Câteva materiale arheologice descoperite în cetatea getică de la Orbeasca de Sus, judeţul
Teleorman
Some Archaeological Finds from the Getic Fortress at Orbeasca de Sus, Teleorman County …………… 179

Alin FRINCULEASA, Nicolae ŞERBAN, Octav NEGREA, Valentin DUMITRASCU

Date preliminare privind aşezarea medievală timpurie de la Belciug, jud. Prahova
Preliminary Data on the Early Medieval Settlement from Belciug, Prahova County ………………………… 193

Bogdan CIUPERCĂ
Câteva puncte de vedere privind activităţile meşteşugăreşti şi spaţiile de ‘producţie’ între Carpaţi şi
Dunăre în secolele VIII-X
A Discussion of Craft Activities and ‘Production’ Areas between the Carpathians and the Danube in
the VIII-X Centuries AD …………………………………………………………………………………………………………… 223

Ecaterina ŢÂNŢĂREANU
De la răspunsurile la Chestionarul lui Odobescu la Lista Monumentelor Istorice 2010 - judeţul
Teleorman
From the Responses of Odobescu Questionnaire to the List of Historical Monument 2010 -
Teleorman County …………………………………………………………………………………………………………………… 233

Cătalin LAZĂR, Cristina MUJA, Gabriel VASILE

Cosideraţii teoretico-metodologice privind studiul practicilor funerare (III): contribuţiile antropologiei
fizice
Theoretical and Methodological Considerations in the Study of Funerary Practice (III): the
Contribution of Physical Anthropology ……………………………………………………………………………………… 249

Prezentări de carte
Book Rewiews ………………………………………………………………………………………………………………………… 269

Dragoş DIACONESCU
Cultura Tiszapolgár în România, Bibliotheca Brukental XLI, Editura Altip, Sibiu, 2009, 433 pagini,
ISBN 978-973-117-244-6 902(498.4)
(Mihaela GOLEA, Luisa FULGA) ………………………………………………………………………………………………… 269

Victor Henrich BAUMANN

Noviodunum. Şantier arheologic 1995-2009, Editura Granada, Tulcea, 2010, 243 pagini, ISBN 978-
973-8905-90-0
(Silviu ENE) …………………………………………………………………………………………………………………………… 271

Colaboratori
Contributors …………………………………………………………………………………………………………………………… 273
 REPREZENTĂRI ORNITOMORFE ENEOLITICE DIN ZONA
SUBCARPATICĂ A MOLDOVEI

Daniel GARVĂN

Résumé: Dans cet article on présente un nombre de représentations ornithomorphes

provenant des sites Precucuteni et Cucuteni de la région sous-Carpatique de la Moldavie en
Roumanie. Ce genre de pièces est assez rare dans la zone étudiée, où les représentations
prédominantes sont celles des quadrupèdes. Selon le modelage, les pièces peuvent être divisées en
plusieurs types: des statuettes ornithomorphes, des vases ornithomorphes, des vases avec des
attributs ou les protomés ornithomorphes.
Rezumat: În articolul de faţă este prezentat un lot de reprezentări ornitomorfe ce provin
din aşezări atribuite culturilor Precucuteni şi Cucuteni din zona subcarpatică a Moldovei. Acest tip de
piese este destul de rar întâlnit în regiunea studiată, în care predominante sunt reprezentările de
patrupede. După modul de redare, piesele se pot fi împărţite în mai multe tipuri: statuete ornitomorfe,
vase ornitomorfe, vase cu atribute ornitomorfe şi protome.
Mots-clefs: les Sous-Carpates de la Moldavie, Roumanie; Precucuteni; Cucuteni; des
représentations ornithomorphes.
Cuvinte cheie: Subcarpaţii Moldovei; România; Precucuteni; Cucuteni; reprezentări
ornitomorfe.

De-a lungul anilor, cercetările arheologice efectuate în zona subcarpatică a Moldovei au

furnizat importante loturi de materiale, dintre acestea plastica, în special cea antropomorfă, ocupând
un loc important atât din punct de vedere numeric cât şi al valorificării şi abordării ştiinţifice. Plastica
zoomorfă a beneficiat de mai puţină atenţie, acest fapt datorându-se probabil şi calităţilor artistice mai
puţin spectaculoase decât cele ale primei categorii menţionate. În cadrul plasticii zoomorfe se distinge
o grupă destul de redusă numeric de piese ce redau într-o formă sau alta păsări. În urmă cu mai mulţi
ani a fost realizat un studiu referitor la această categorie de piese, încercându-se atunci crearea unei
imagini asupra descoperirilor de pe teritoriul dintre Carpaţi şi Prut (Comşa 2002).
În rândurile ce urmează ne vom îndrepta atenţia către unele reprezentări descoperite în
zona subcarpatică a Moldovei. Ele provin din aşezări cercetate cu mulţi ani în urmă, unele fiind
publicate, altele inedite. Cel mai important lot provine din staţiunea de la Bodeşti-‘Frumuşica’,
cercetată sistematic între anii 1939-1942 (Matasă 1946), în monografia aşezării fiind menţionate cinci
piese (Matasă 1946: 83, fig. 31; PL. LVIII.432, 433a-b, 434), alte două fiind descoperite în depozitul
Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ. Din situl de la Poduri-‘Dealul Ghindaru’, cercetat între
1979-2009, provin până în prezent cinci piese care por fi incluse în această categorie, trei amintite în
publicaţii anterioare (Monah et al. 2003b: 182, cat. 178, 321; Dumitroaia et al. 2009: 113, cat. 238).
Alte trei piese au fost descoperite la Ghelăieşti-‘Nedeia’, în cercetările dintre anii 1969-1982, dintre
care doar una este amintită în primul raport de săpătură (Niţu et al. 1971b: 59, fig. 23.2). Alte piese
provin din aşezările de la Târpeşti-‘Râpa lui Bodai’ (Marinescu-Bîlcu 1981: fig. 113.3, 197.2) şi Izvoare
(Vulpe 1957: 226, fig. 226.4), câte două exemplare, iar câte un exemplar din aşezările de la Costişa-
‘Cetăţuia’, (săpăturile din 1960)1, Gura Văii-Silişte (Niţu et al. 1971a: 67, fig. 25.2), Mărgineni-Cetăţuia
(Dumitrescu 1979: 106, fig. 184), Traian-‘Dealul Fântânilor’ (Marinescu-Bîlcu 1974: 265, fig. 84.4) şi
Traian-‘Dealul Viei’ (Marinescu-Bîlcu 1974: 264, fig. 83.1).
Până în prezent, pentru zona subcarpatică a Moldovei, din aşezări Precucuteni-Cucuteni am
identificat 24 de piese. Din punct de vedere tipologic acest lot nu este unitar, pe baza trăsăturilor şi a
modului de redare/tratare a pieselor putând fi identificate mai multe tipuri:
I. Statuete ornitomorfe:
I. a. redate realist;
I. b. puternic schematizate;
II. Vase ornitomorfe;
III. Vase ornitomorfizate;
IV. Protome:
IV a. aplicate pe buza vaselor;
IV b. aplicate pe capace;
IV c. aplicate la extremitatea cozilor de linguri/polonice;
IV. d. torţile ornitomorfizate.

Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 3, 2011: 171-178

172 Daniel GARVĂN

I. Statuete ornitomorfe
I. a. Piesele incluse în această categorie sunt cele mai numeroase. Aici includem şase
statuete de la Bodeşti (Planşa II.1-6) şi câte una de la Ghelăieşti (Planşa II.7), Poduri (Planşa II.9) şi
Târpeşti (Planşa II.8). Reprezentările din această categorie au capul schematizat, cu ciocul redat sub
forma unei proeminenţe conice, iar gâtul lung îndreptat în sus. Corpul este oval, iar coada este
modelată tot sub forma unei proeminenţe conice, îndreptată în jos. Picioarele sunt întotdeauna lipite,
sub forma unui cilindru sau a unui trunchi de con, iar baza lăţită. Dintre piesele incluse în această
categorie, două au trăsături uşor diferite, fiind mult mai schematizate, una dintre ele având corpul şi
capul redate sub forma unui con dispus oblic, cu partea care ar reprezenta capul îndreptată în sus
(Planşa II.6), iar cealaltă, cu corpul de formă ovală dispus pe orizontală, cu extremităţile ascuţite,
partea ce reprezintă coada fiind uşor îndreptată în jos, cea reprezentând capul în sus (Planşa II.3).
I. b. În această categorie am inclus o singură piesă, de la Traian-‘Dealul Fântânilor’. Aceasta
are gât lung cilindric, ochii redaţi prin două adâncituri şi ciocul scurt. Corpul este de formă rombică, iar
picioarele sunt tot unite, de formă cilindrică, cu baza uşor lăţită (Planşa II.10).

II. Vase ornitomorfe

Din zona aflată în discuţie o singură piesă, ce provine de la Poduri, poate fi atribuită acestei
categorii (Planşa III.1). Piesa, păstrată în proporţie de 2/3, se sprijină pe un picior scurt, de formă
conică, cu baza concavă. Corpul este alungit, cu unul din capete subţiat şi înălţat (gâtul), iar celălalt
rotunjit (coada). Pe partea dorsală prezintă o cavitate adâncă de aproximativ 3 cm, cu un diametru tot
de 3 cm şi o grosime a pereţilor ce variază între 0,8 şi 1,5 cm. Marginea superioară a pereţilor - buzei
vasului - a fost îndoită spre interior, în unele zone formând un unghi drept. Toată suprafaţa interioară
a vasului este acoperită cu un strat de culoare alb-gălbuie, în lipsa unei analize neputând preciza dacă
este vorba despre o acumulare naturală, de pictură sau dacă recipientul a fost folosit pentru stocarea
unor substanţe.

III. Vase ornitomorfizate

Două piese includem în această categorie, ambele provenind din aşezarea de la Poduri-
‘Dealul Ghindaru’. Primul dintre ele (Planşa III.3), este un vas cu picior ce prezintă în zona mediană o
toartă cu protomă ornitomorfă. Aceasta are gâtul lung, prevăzut la partea superioară cu un cap
triunghiular cu cioc ascuţit. Ochii au fost redaţi prin două incizii pictate cu brun, capul a fost pictat cu
alb deasupra şi brun dedesubt. Piesa a fost descoperită într-un nivel Cucuteni A2 (Monah et al. 2003b:
182, cat. 178; Dumitroaia et al. 2005: 124). Cel de-al doilea vas (Planşa III.2), prezintă în zona
mediană o proeminenţă relativ conică, realizată prin împingerea pastei din interior; de o parte şi de
alta a acestei proeminenţe, dispuse diametral opus, piesa are două aplicaţii de lut. Deformarea a fost
interpretată ca fiind coada, iar aplicaţiile - probabil aripile (Monah et al. 2003b: 227, cat. 321).

IV. Protome
IV a. aplicate pe vase
Dintre cele două piese ce pot fi cu certitudine atribuite acestei categorii, prima (Planşa III.4),
descoperită la Mărgineni-‘Cetăţuia’, reprezintă capul unei păsări modelat realist, cu ciocul alungit şi
îndreptat în jos, gâtul lung şi arcuit. Ochii au fost redaţi prin două scobituri circulare. Păstrează urme
de pictură albă (Planşa III.4) (Dumitrescu 1979, 90, fig. 184). Cea de-a doua, descoperită la
Ghelăieşti, are capul de formă triunghiulară, ciocul ascuţit, gâtul scurt, aripile reprezentate prin două
proeminenţe conice uşor aplatizate, dispuse lateral şi pieptul proeminent. Imediat sub aripi piesa se
lăţeşte şi este ruptă. Cel mai probabil, după poziţia aproape de orizontală a corpului, protoma a fost
ataşată unui vas sau unei alte piese de dimensiuni mai mari. Întreaga suprafaţă a fragmentului este
acoperit cu un strat de pictură de culoare brun-deschis, peste acesta observându-se pe alocuri urme
de pictură cu alb, dar şi două benzi negre aplicate pe zona dorsală (Planşa IV.1).
IV b. aplicate pe capace
Atribuim acestei categorii patru piese. În cazul descoperirii de la Gura Văii (Niţu et al. 1971a:
67, fig. 25.2), este vorba de butonul unui capac, ce a fost modelat în formă de pasăre. Reprezentarea,
ce pare să redea o pasăre în poziţie şezândă, are gâtul relativ lung, uşor lăsat pe spate. La bază
prezintă o perforaţie (Planşa III.5). Altă descoperire, de la Izvoare, redă corpul alungit al unei păsări,
asemănător descoperirilor din categoria statuetelor ornitomorfe. Gâtul este scurt, iar capul a fost
puternic schematizat (Planşa IV.3). O altă piesă, descoperită la Traian-‘Dealul Viei’, are gâtul sub
forma unui cilindru lung, capul de formă rombică, cu o creastă în zona mediană, cu ochii redaţi prin
linii incizate spiralice, iar ciocul prin linii scurte incizate şi puncte (Planşa IV.4). Ultima piesă atribuită
Reprezentări ornitomorfe eneolitice din zona subcarpatică a Moldovei 173

acestei categorii o reprezintă un capac miniatural descoperit la Bodeşti (Matasă 1946: 83, fig. 31), al
cărui buton redă capul unei păsări (Planşa IV.2).
IV c. aplicate la extremitatea cozilor de linguri/polonice
Prima dintre cele trei piese incluse aici a fost descoperită la Târpeşti (Marinescu-Bîlcu 1981:
fig. 113.3): la extremitatea cozii unei linguri de os a fost schematizată o pasăre cu corpul aproximativ
circular, gâtul scurt, capul rotunjit şi ciocul conic (Planşa IV.6). A doua piesă, ce provine de la Costişa,
reprezintă capul unei păsări, de formă aproximativ rombică, continuându-se la partea de jos cu un gât
gros, păstrat parţial. Ciocul este lung şi lat, orientat în jos şi are secţiunea triunghiulară. Spre vârf,
două alveolări realizate prin impresiune sugerează nările. La baza ciocului au fost redaţi ochii tot prin
două alveole de dimensiuni mai mari. Sub cioc, pe partea dreaptă, prezintă o perforaţie parţială
(Planşa IV.5). Tot în această categorie putem include şi o coadă din nivelul precucutenian de la
Izvoare (Vulpe 1957: 106, fig. 81.3), a cărei extremitate este lăţită, prezentând două impresiuni care
ar sugera ochii, iar o proeminenţă cu o linie incizată orizontală pe mijloc ar sugera ciocul (Planşa IV.7).
IV. d. torţile ornitomorfizate2
În această categorie am inclus acele torţi dispuse vertical, care prezintă la bază o perforaţie
care ar sugera ochii şi care sunt considerate de unii autori ca fiind reprezentări ornitomorfe. Deşi
există puţine menţiuni până în prezent, cel puţin în zona subcarpatică a Moldovei - una la Ghelăieşti
(Niţu et al. 1971b: 59, fig. 23.2), iar cealaltă la Poduri (Dumitroaia et al. 2009: 113, cat. 238) -
considerăm că acestea ar putea fi mult mai numeroase, de cele mai multe ori încadrarea lor în
categoria reprezentărilor zoomorfe sau ornitomorfe ţinând exclusiv de imaginaţia descoperitorului.
Orice toartă dispusă vertical şi perforată la bază poate fi privită ca o protomă. Nu trebuie uitat că în
număr cel puţin la fel de mare apar şi torţile dispuse orizontal, cu perforaţie orizontală sau verticală, al
căror rol, ca şi în cazul celor verticale, trebuie să fi fost unul practic şi mai puţin decorativ.
***
Pentru toate piesele se observă că au fost modelate dintr-un lut fin, arse uniform, având
culori de la cărămiziu la cenuşiu spre negru. Decorul apare rar pe această categorie de obiecte: o
singură statuetă prezintă decor pictat (Planşa II.1); mai frecvent pictate sunt protomele de pe vase,
atât cea de la Mărgineni (Planşa III.4), cât şi cea de la Ghelăieşti (Planşa IV.1) prezentând urme de
pictură. Decorul incizat este întâlnit doar într-un singur caz, pe butonul de la Traian-‘Dealul Viei’
(Planşa IV.4). Cele două vase ornitomorfizate prezintă şi ele decor; unul a fost pictat tricrom (Planşa
III.3), celălalt a fost decorat cu crestături pe buză (Planşa III.2).
Din punct de vedere cronologic, astfel de descoperiri apar pe întreaga perioadă a
eneoliticului. Din faza Precucuteni I este piesa de la Traian-‘Dealul Viei’ (Planşa IV.4). Pentru faza
Precucuteni II nu au fost identificate până în prezent astfel de reprezentări în zona subcarpatică, nici
cercetările pentru această fază nefiind foarte extinse. Mai numeroase sunt piesele ornitomorfe şi
ornitomorfizate în ultima fază precucuteniană, acestea fiind întâlnite la Târpeşti (Planşa IV.6), Izvoare
(Planşa IV.7) şi Costişa (Planşa IV.5), sub forma protomelor de la extremitatea lingurilor sau a
reprezentărilor puternic stilizate, ca în cazul celei de la Traian-‘Dealul Fântânilor’ (Planşa II.10). Cele
mai multe reprezentări aparţin fazei Cucuteni A, putându-se identifica piese din toate tipurile, în
special statuete (Planşa II.1, 9) (pentru majoritatea descoperirilor de acest tip de la Bodeşti încadrarea
este incertă), vase (Planşa III.3), dar şi protome (Planşele III.4; IV.1). Ceva mai puţine sunt
descoperirile în faza Cucuteni B. Acesteia îi este atribuită o statuetă de la Ghelăieşti (Planşa II.7) şi,
posibil, unul dintre vasele ornitomorfizate de la Poduri (Planşa III.2). Acesta din urmă provine dintr-o
porţiune de profil prăbuşită, din zona locuinţei L. 75, atribuită nivelului Cucuteni B (Monah et al.
2003a). Vasul prezentând şi urme de ardere secundară ne îndreptăţeşte să îl atribuim acelei locuinţe.
O altă piesă a cărei încadrare culturală ridică semne de întrebare este protoma de la Mărgineni,
atribuită iniţial fazei Cucuteni A (Dumitrescu 1979: 106, fig. 184), ulterior fazei Cucuteni B (Cucoş
1999: 133; Dumitroaia et al. 2005: 158, cat. 180).
În privinţa determinării speciilor reprezentate, doar despre două putem spune cu siguranţă
că aparţin unor specii de apă - piesele de la Mărgineni (Planşa III.4) şi Costişa (Planşa IV.5). În cazul
unor reprezentări de la Bodeşti, autorul vede un şoim (Planşa II.5) şi doi porumbei (Planşa II.2, 4)
(Matasă 1946: 83).
Lotul de piese reunit aici îl putem considera unul destul de consistent dacă ţinem cont de
numărul total al descoperirilor de acest tip din zona de studiu. În ansamblu, numărul pieselor
ornitomorfe sau ornitomorfizate din siturile precucuteniene şi cucuteniene este destul de redus. De
exemplu, din cele 420 de reprezentări zoomorfe din situl de la Hăbăşeşti, doar două reprezintă păsări
174 Daniel GARVĂN

(Dumitrescu et al. 1954: 422), iar la Truşeşti au fost descoperite 65 statuete zoomorfe şi nici una
ornitomorfă (Petrescu-Dîmboviţa et al. 1999: 533). Dintre staţiunile din care provin piesele analizate,
doar pentru Bodeşti cunoaştem că au fost descoperite 50 de reprezentări zoomorfe (Matasă 1946:
82), dintre care şapte reprezintă păsări.
Raritatea unor astfel de piese cum sunt vasele oronitomorfe, în special a fost pusă în
legătură cu unele practici magico-religioase şi mai puţin utilizarea lor în activităţi cotidiene (Marchevici
1996: 255). Alţi autori leagă reprezentările de animale domestice şi de păsări de cultul fertilităţii
(Sztáncsuj 2007: 189).

Note
1.
Informaţie oferită cu amabilitate de către dr. Anca Popescu (Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’
Bucureşti), căreia îi mulţumim.
2.
Piesele de la această categorie nu au fost ilustrate.

Bibliografie

Comşa, E. (2002) ‘Figurinele şi alte piese de lut ars reprezentând păsări din epoca neolitică
descoperite în Moldova’, Cercetări Istorice XVIII-XX: 89-104.
Cucoş, Şt. (1999) Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a Moldovei, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis
VI, Piatra-Neamţ: Ed. Constantin Matasă.
Dumitrescu, Vl. (1979) Arta culturii Cucuteni, Bucureşti: Ed. Meridiane.
Dumitrescu, Vl., Dumitrescu, H., Petrescu-Dîmboviţa, M. şi Gostar, N. (1954) Hăbăşeşti. Monografie
arheologică, Bucureşti: Ed. Acadeniei R.P.R.
Dumitroaia, Gh., Preoteasa, C., Munteanu, R. şi Nicola, D. (2005) Primul muzeu Cucuteni din România,
Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XV, Piatra-Neamţ: Ed. Constantin Matasă.
Dumitroaia, Gh., Munteanu, R., Preoteasa, C. şi Garvăn, D. (2009) Poduri-Dealul Ghindaru. Cercetările
arheologice din Caseta C, 2005-2009, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXII, Piatra-Neamţ:
Ed. Constantin Matasă.
Marinescu-Bîlcu, S. (1974) Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R.
Marinescu-Bîlcu, S. (1981) Tîrpeşti. From Prehistory to History in Eastern Romania, British
Archaeological Reports, International Series 107, Oxford: Archaeopress.
Marchevici, V (1996) ‘Vase zoomorfe eneolitice din Republica Moldova’ în Dumitroaia Gh. şi Monah D.
(ed.) Cucuteni aujourd’hui: 253-62.
Matasă, C. (1946) Frumuşica. Village préhistorique à céramique peinte dans la Moldavie du Nord
Roumanie, Bucureşti.
Monah, D., Monah, F., Popovici, D., Bem, C., Dumitroaia, Gh., Preoteasa, C., Munteanu, R, Nicola, D.,
Bălăşescu, A., Radu, V., Haită, C., Lupaşcu, Gh., Cotiugă, V., Garvăn, D. şi Grigore, S.
(2003a) ‘Poduri, com. Poduri, jud. Bacău. Punct: Dealul Ghindaru’ în M.V. Angelescu, C. Borş
şi F. Vasilescu (ed.) Cronica Cercetărilor Arheologice din România: campania 2002: a
XXXVII-a Sesiune Anuală de Rapoarte Arheologice, Covasna, 2-6 iunie 2003, pp. 243-5,
Bucureşti: CIMEC.
Monah, D., Dumitroaia, Gh., Monah, F., Preoteasa, C., Munteanu, R. şi Nicola, D. (2003b) Poduri-
Dealul Ghindaru. O Troie în Subcarpaţii Moldovei, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XIII,
Piatra-Neamţ: Ed. Constantin Matasă.
Niţu A., Buzdugan C. şi Eminovici C. (1971a) ‘Descoperirile arheologice de la Gura Văii (Mun. Gh.
Gheorghiu-Dej)’ Carpica IV: 31-80.
Niţu A., Cucoş Şt. şi Monah D. (1971b) ‘Ghelăieşti (Piatra Neamţ) I. Săpăturile din 1969 în aşezarea
cucuteniană „Nedeia” ’ Memoria Antiquitatis III: 11-64.
Petrescu-Dîmboviţa, M., Florescu, M. şi Florescu, A.C. (1999) Truşeşti. Monografie arheologică,
Bucureşti-Iaşi: Ed. Academiei Române.
Sztáncsuj, S.J. (2007) ‘Plastică şi reprezentări zoomorfe din aşezarea eneolitică de la Ariuşd (Erősd)’
Acta Siculica 2007: 187-206.
Vulpe, R. (1957) Izvoare. Săpăturile din 1936-1948, Bucureşti: Ed. Academiei R.P.R.
Reprezentări ornitomorfe eneolitice din zona subcarpatică a Moldovei 175

Planşa I. Harta descoperirilor: 1 - Bodeşti ‘Frumuşica’; 2 - Costişa ‘Cetăţuia’; 3 - Ghelăieşti

‘Nedeia’; 4 - Gura Văii ‘Silişte’; 5 - Izvoare; 6 - Mărgineni ‘Cetăţuia’; 7 - Poduri ‘Dealul Ghindaru’;
8 - Târpeşti ‘Rîpa lui Bodai’; 9 - Traian ‘Dealul Fântânilor’; 10 - Traian ‘Dealul Viei’.
La carte des découvertes: 1 - Bodeşti ‘Frumuşica’; 2 - Costişa ‘Cetăţuia’; 3 - Ghelăieşti ‘Nedeia’;
4 - Gura Văii ‘Silişte’; 5 - Izvoare; 6 - Mărgineni ‘Cetăţuia’; 7 - Poduri ‘Dealul Ghindaru’; 8 - Târpeşti
‘Rîpa lui Bodai’; 9 - Traian ‘Dealul Fântânilor’; 10 - Traian ‘Dealul Viei’.
176 Daniel GARVĂN

2 3

4 5 6

7
8

9 10

Planşa II. 1-10 statuete ornitomorfe. 1-6 - Bodeşti ‘Frumuşica’; 7 - Ghelăieşti ‘Nedeia’;
8 - Târpeşti ‘Râpa lui Bodai’ (după Marinescu-Bîlcu 1981: fig. 197.2); 9 - Poduri ‘Dealul Ghindaru’;
10 - Traian‘Dealul Fântânilor’ (după Marinescu-Bîlcu 1974: 265, fig. 84.4). 8, 10 - fără scară.
1-10 des statuettes ornithomorphes. 1-6 - Bodeşti ‘Frumuşica’; 7 - Ghelăieşti ‘Nedeia’; 8 - Târpeşti
‘Râpa lui Bodai’ (après Marinescu-Bîlcu 1981: fig. 197.2); 9 - Poduri ‘Dealul Ghindaru’; 10 - Traian
‘Dealul Fântânilor’ (après Marinescu-Bîlcu 1974: 265, fig. 84.4). 8, 10 - sans échelle.
Reprezentări ornitomorfe eneolitice din zona subcarpatică a Moldovei 177

2 3

4
5

Planşa III. 1-3 vase ornitomorfe; 4-5 protome ornitomorfe. 1-3 - Poduri ‘Dealul Ghindaru’;
4 - Mărgineni ‘Cetăţuia’ (după Cucoş 1999: 285, fig. 69.1); 5 - Gura Văii ‘Silişte’. 3-5 - fără scară.
1-3 des vases ornithomorphes; 4-5 des protomés ornithomorphes. 1-3 - Poduri ‘Dealul Ghindaru’;
4 - Mărgineni ‘Cetăţuia’ (après Cucoş 1999: 285, fig. 69.1); 5 - Gura Văii ‘Silişte’. 3-5 - sans échelle.
178 Daniel GARVĂN

1 2

3 4

6 7

Planşa IV. 1-7 protome ornitomorfe. 1 - Ghelăieşti ‘Nedeia’; 2 - Bodeşti ‘Frumuşica’ (după
Matasă 1946: 83, fig 31); 3, 7 - Izvoare (după Vulpe 1957: 106, fig. 81; 226, fig. 226.4); 4 - Traian
‘Dealul Viei’ (după Marinescu-Bîlcu 1974: 264, fig. 83.1); 5 - Costişa ‘Cetăţuia’; 6 - Târpeşti ‘Râpa
lui Bodai’ (după Marinescu-Bîlcu 1974: 266, fig. 85.1). 2, 4, 7 - fără scară.
1-7 des protomés ornithomorphes. 1 - Ghelăieşti ‘Nedeia’; 2 - Bodeşti ‘Frumuşica’ (après Matasă
1946: 83, fig 31); 3, 7 - Izvoare (après Vulpe 1957: 106, fig. 81; 226, fig. 226.4); 4 - Traian ‘Dealul
Viei’ (après Marinescu-Bîlcu 1974: 264, fig. 83.1); 5 - Costişa ‘Cetăţuia’; 6 - Târpeşti ‘Râpa lui
Bodai’ (après Marinescu-Bîlcu 1974: 266, fig. 85.1). 2, 4, 7 - sans échelle.