Jacques Le Goff

pentru un alt ev mediu

VALORI UMANISTE IN CULTURA l CIVILIZAIA EVULUI MEDIU
Volumul II

Stud u !t"oduct #$ !ote % t"aduce"e de M&RIA CA''OV

JACQUES LE GOFF

Pour un autre Moyen Age Teraps, travail et culture en Occident C Editions Galliraard, 19 ! Toate drepturile asupra pre"entei edi#ii $n lim%a rom&n' slnt re"ervate Editurii (eridiane

EDITURA MERIDIANE (UCURETI$ )*+,

va
)e copert' * Poemele lui Carol, Duce c'tre de Orleans, Turnul Londrei, mi+ niatur', 1,-- Londra, .ritis/ Li%rar0

Iii CULTURA SAVANTA | CULTUR POPULARA

CULTUR& CLERICAL& l TRAD)JII -OLCLORICE IN CIVILIZAIA MEROVINGIANA

AflAJUTOS &flUTJUD \l

1)resiunea repre"ent'rilor populare asupra re+ li2iei doc#ilor este un 3enomen 3oarte %ine cunoscut de c'tre to#i istoricii cre4tinismului medieval5 )rimele ei mani3est'ri se pare c' au avut loc cu mult mai devreme5 Este oare admisi%il s' se pun' pro%lema 6decaden#ei7 civili"a#iei intelectuale antice 3'r' s' ne $ntre+ %'m dac' aceast' 6cultur'8, n'scut' $n socie+ t'#ile 3oarte speciale din c$teva mici cet'#i elene, adoptat' apoi 4i adaptat' de oli2ar/ia roman', nu era cumva dinainte condamnat' la de3orm'ri surprin"'toare, din momentul $n care, limitat' deocamdat' la o elit', dar o elit' r'sp$ndit' de acum $ncolo $ntr+o lume imens', ea s+a tre"it, de voie de nevoie, in+ tr$nd $n contact cu ni4te mul#imi p'trunse de cu totul alte tradi#ii mentale 9: ;(arc .loc/, Annales d Histoire sociale, 19<9, p5 1!=>5 ?orin#a de a sta%ili o rela#ie $ntre 2rupurile sau mediile sociale 4i nivelurile de cultur', $n momentul trecerii de la Antic/itate la Evul (ediu, $n Occident, nu este nou'5 F'r' s' ne $ntoarcem prea mult $n urm', tre%uie s' amin+ tim cele%rul articol al lui Ferdinand Lot * 1C$nd nu s+a mai vor%it latine4te 9: t 4i, dup' el, ca un ecou, articolul lui ?a2 @or%er25 A S$nt incapa%il s'+i urme" pe ace4ti doi savan#i au+ tori pe terenul 3ilolo2ic pe care s+au situat5

?ar, de4i am o mare admira#ie pentru remar + cile pertinente a3late din %el4u2 $n articolele lor, de4i le s&nt recunosc'tor c' 4i+au 3iBat studiul lin2vistic $n anali"a mai lar2' a condi+ #iilor sociale, cred c' esen#ialul, pentru de"%a+ terea noastr', se a3l' $n alt' parte5 Cnstrumentele lin2vistice, la un nivel 3unda+ mental, 3ac parte, 3'r' $ndoial', din instrumen + tele mentale intelectuale 4i s$nt, deci, $n2lo%ate $n conteBtul social care le marc/ea"' pe acestea din urm'5 Cns', din punctul de vedere central ol comunic'rii culturale $ntre mediile sociale, $n tot ca"ul pentru secolele DEDC, mi se pare c' are dreptate ?a2 @or%er2 nu Ferdinand Lot * ,,?intr+un anumit punct de vedere social, la acea epoc', nu eBistau dou' lim%i, ci mai multe 3orme ale aceleia4i lim%i, dup' di3eritele rnedii ale societ'#ii: *$5 ?eci, la nivel lin2vistic, poporul 4i aristocra+ #ia se $n#ele2 E cu aceast' re"erv' important' * acolo unde se vor%e4te latine4te5 Clerul vor + %e4te latine4te pretutindeni, $ns' laicii continu' adesea s' vor%easc' lim%ile 1%ar%are: E 3ie c' este vor%a de lim%ile vul2are ale unor popu+ la#ii intrate de mult' vreme $n aria politic' 4i cultural' roman', 3ie de lim%ile %ar%arilor pro+ priu+"i4i, ale imi2ran#ilor sau invadatorilor re+ cent instala#i $n Cmperiul roman5 Cn primul ca", #'ranii, mai ales, $4i p'strea"' lim%ile tradi#io+ nale E copt', siriac', trac', celt', %er%er' E cum a amintit A5 F5 (5 Jones, $ntr+un studiu remarca%il G5 Ca s' nu ne re3erim dec$t la Occi+ dent, persisten#a 2raiurilor celtice este atestat' de di3erite surse, $n primul r$nd de s3$ntul Ceronim , 4i de Sulpicius Severus = 5 $n ceea ce+i prive4te pe noii veni#i, permanen#a 3olosirii dialectelor 2ermanice se $nt$lne4te $n societate de Hos $n sus5 EBist', desi2ur, o oarecare roma + ni"are a .ar%arilor, $ns' ea r'm$ne 3oarte limi + tat' 5 Dedem ast3el a3irm$ndu+se dou' 3enomene esen#iale * emer2en#a masei #'r'ne4ti ca 2rup
7

de presiune cultural' !, nedi3eren#ierea cultu+ ral' cresc$nd' E cu unele eBcep#ii individuale sau locale E a tuturor p'turilor sociale laice, spre deose%ire de cler, care monopoli"ea"' toate 3ormele evoluate, 4i mai ales scrise, de cultur'5 Greutatea masei #'r'ne4ti, monopolul clerical s$nt cele dou' 3orme esen#iale care ac#ionea"' asupra raporturilor dintre mediile sociale 4i ni+ velurile de cultur' $n Evul (ediu timpuriu5 Terenul cel mai potrivit pentru a studia aceste raporturi nu ni se pare a 3i cel al lim%ii, ci cel E mai vast 4i mai pro3und E al instru+ mentelor intelectuale 4i mentale5 )entru a $n#ele2e mai %ine rolul suporturilor sociale ale culturii din Evul (ediu timpuriu, tre%uie amintit' evolu#ia in3rastructurilor care, $n secolul al CD+lea, aduce %rusc cre4tinismul $n primul plan al scenei istorice5 A5 F, (5 Jo+ nes i} a ar'tat c' r'sp$ndirea cre4tinismului I $n lumea roman' din secolul al CD+lea nu era un 3apt pur politic sau spiritual J consecin#' a convertirii lui Constantin 4i a "elului misionar al cre4tinilor sus#inu#i, de acum $nainte, de puterile pu%lice5 La $nceputul secolului al CD+lea, cre4tinismul era r'sp$ndit mai ales $n clasele ur%ane miHlocii 4i in3erioare, $n timp ce, $n masele #'r'ne4ti 4i $n aristocra#ie, p'+ trunsese prea pu#in5 Contrac#ia economic' 4i de"voltarea %irocra#iei duc $ns' la promovarea acelor middle and lower urban classes unde cre4tinismul era, c/iar de pe atunci, puternic5 Aceast' promovare determin' av$ntul cre4tin5 ?ar c$nd trium3ul cre4tismului se preci"ea"', clasele care i+au sluHit de ve/icul s$nt $n plin re2res5 Cre4tinismul nu este antrenat de pr'+ %u4irea suprastructurilor 3ra2ile de la sfritul Cmperiului, pentru c' se desolidari"ea"' de clasele care i+au asi2urat succesul 4i care s$nt acum eliminate de evolu#ia istoric'5 )reluarea ini#iativei sociale de c'tre aristocra#ie, apoi de masele #'r'ne4ti, implantea"' cre4tinismul E $ns' cu pre#ul a numeroase distorsiuni, deose+
3

bit de sensi%ile $n primul r$nd $n domeniul culturii5 Intre un cler din ce $n ce mai coloni+ "at de o aristocra#ie 3ormat' de paideia1U 2reco+ roman' 4i de o lume de laici cu domi nant' rural', pe care re2resul p&2$nismului o3icial o 3ace mai vulnera%il' $n 3a#a asalturilor unei culturi primitive ce rena4te, reli2ia cre4tin' instaurat' de cate2orii sociale ur%ane mu + ri%unde se va putea oare de3ini, printr+un Hoc su%til de acultura#ii interne, ca o cultur' co + mun' ll 9 J5 Caracterele 3undamentale ale istoriei culturii occidentale, din secolul al D+lea p$n' $n seco + lul al Dll+lea, se pot de3ini ast3el * a5 laminarea claselor miHlocii se re2'se4te $n domeniul culturii unde se ad$nce4te pr'pastia $ntre masa incult' 4i o elit' cultivat' K %5 clivaHul cultural nu coincide cu strati3icarea social' deoarece cultura intelectual' devine monopolul .isericii5 C/iar dac' eBist' mari di 3eren#e de 2rad de cultur' printre clerici, na tura culturii lor este aceea4i 4i linia esen#ial' de desp'r#ire este cea care-i desparte pe clerici de laici K c5 cultura ecle"iastic', oricare ar 3i r'spunsu rile individuale sau colective ale clericilor la pro%lema atitudinii de adoptat 3a#' de con#inu tul culturii p'2$ne, 3olose4te instrumentele in telectuale puse la punct, din secolul al Cli+lea p$n' $n al D+lea, de ctre autori didactici care sistemati"ea"', la un nivel simpli3icat 4i me diocru, mo4tenirea metodolo2ic' 4i 4tiin#i3ic' a culturii 2reco+romane L+5 ?intre aceste instru mente intelectuale, esen#ial este pro%a%il cadrul 1artelor li%erale:, iar autorul cel mai important (artianus Capella (De nupliis P ilologiae ei Mercurii, prima Hum'tate a secolului al D+lea> 1<5 Ar 3i 3oarte important s' cunoa4tem %ine, $n ansam%lu, aceast' prim' p'tur' de 1ctitori

ai Evului (ediu:, adesea $nc' p'2$ni, ca (a+ cro%ius,1G de eBemplu K d5 4e3ii ecle"iastici primesc cu at$t mai lesne aceast' 3orma#ie intelectual' cu c$t, mai ales $n secolele DEDC, marea lor maHoritate apar #ine aristocra#iilor indi2eno+romane5 Cns' pre la#ii %ar%ari, episcopii 4i a%a#ii de ori2in' %ar %ar' care au putut 3ace carier', adopt' cu att mai mult acest tip de cultur' cu c$t do%$ndirea ei este unul dintre cele mai %une miHloace de asimilare 4i de ascensiune social'5 Tipul /a2io 2ra3ic al s3$ntului episcop presupune, $n 2e neral, o ori2ine 1ilustr': 4i, mai totodeauna, $nainte sau dup' 1conversiune:, 3orma#ia prin artele li%erale ;de eBemplu, )aulinius din (i lano, $n !ita Arribrosii, pe la GAA K Constance de L0on, $n !ila "ermani, pe la G -EM!-> K e5 $n ciuda tendin#ei de re2ionali"are, aceast' cultur ecle"iatic' are, aproape pretutindeni, aceea4i structur' 4i acela4i nivel ;c35 dou' eBemple, printre cele mai opuse * Csidor de Sevilla 4i cultura vi"i2ot', la $nceputul secolu lui al DF+lea, cultura monastic' irlande"' la Nnis )0r, $n epoca lui lltud, $n prima Hum'tate a secolului al D+lea, dup' !ita #amsonis$ LOLL, 35 3a#' de aceast' cultur' ecle"iastic', cea laic' mani3est' o re2resiune mult mai puternic', $n ceput' din veacul al CC+lea, a2ravat' de de"or 2ani"area material' 4i mental', care atin2e pro por#ii catastro3ale cu @'v'lirile %ar%are, 4i de 3u"iunea elementelor %ar%are cu societ'#ile in di2eno+romane5 Aceast' re2resiune cultural' s+a mani3estat mai ales prin resur2en#a unor te/nici, a unor mentalit'#i, a unor credin#e 1tradi#ionale:5 (ai cur$nd dec$t o cultur' p&+ 2$n' de acela4i nivel 4i tip de or2ani"are, $n vins' cur$nd, $n ciuda ultimelor "v$cniri de la $nceputul secolului al D+lea, cultura ecle"iastic' a 2'sit o cultur' 1primitiv':, de nuan#' mai r'"%oinic' la .ar%ari ;mai ales $n p'tura supe rioar' * c35 mo%ilier 3unerar> 1;i , de nuan#' mai
10

ales #'r'neasc' in ansam%lul rioare rurali"ate5

p'turilor in3e+

1T5 L's$nd deci la o parte m'rturia documen + telor ar/eolo2ice, putem $ncerca s' de3inim ra+ porturile dintre aceste dou' niveluri de cultur' eBamin$nd raporturile dintre cultura clerical' si 3olclor5 $ntruc$t sc/i#a de 3a#' se spriHin' pe docu+ mente ce apar#in culturii ecle"iastice scrise ;mai ales vie#i de s3in#i 4i lucr'ri pastorale ca #eTmons de Cesaire dLArles, ?e correctione rusticorum de (artin de .ra2a, Dialogi de Gri+ 2ore cel (are, teBtele sinoadelor 4i ale conci+ liilor, peniten#ialele irlande"e> eBist' riscul de 3alsi3icare, dac' nu a o%iectivit'tii, cel pu#in a perspectivelor5 $ns' noi nu $ncerc'm s' eBa+ min'm re"isten#a culturii 3olclorice 4i diversele 3orme pe care le+a putut lua ;re"isten#', pasiv', contaminare de la cultura ecle"iastic', le2'tura cu mi4c'ri politice, sociale 4i reli2ioase, 1%a+ 2audes: * P arianism, priscillianism, pela2ism ctc>5 @e limit'm la de3inirea culturii ecle + "iastice 3a#' de cultura 3olcloric' F 5 EBist', de %un' seam', o oarecare receptare a acestui 3olclor $n cultura clerical' * a5 aceast' receptare este 3avori"at' de anumite structuri mentale comune am%elor culturi, cu deose%ire con3u"ia $ntre terestru 4i supranatu ral, material 4i spiritual ;de eBemplu, atitudi nea 3a#' de miracole 4i cultul relicvelor, 3olosi rea #alismanelor etc>5 %5 receptarea 3olclorului este impus' de tactica 4i practica evan2/eli"atoare K evan2/eli"area cere vm e3ort de adaptare cultural' a clericilor * lim%' (sermo rusticus$, 3olosirea 3ormelor orale ;predici, c$ntece> 4i a unor anumite tipuri de ceremonii ;cultur' litur2ic', procesiuni * ca"ul a4a numitelor %ogations 1S 4i al procesiunilor
Q N5@5T5 p5 =9, voi5 C5
11

5 8
u

instituite de Gri2ore cel (are> O 3i1, satis3acerea cererilor 1clientelei: ;miracole 1la comand':>5 Cultura ecle"iastic' tre%uie adesea s' se in+ sere"e $n cadrele culturii 3olclorice * amplasa+ mentul %isericilor 4i al locurilor de ru2'ciune, 3unc#ii p'2$ne transmise s3in#ilor etc5 $ns' aspectul esen#ial este re&u'area acestei culturi 3olclorice de c'tre cultura ecle"iastic' * a5 prin distrugere @umeroasele distru2eri de temple 4i de idoli au avut corespondent $n literatur' inter"icerea temelor propriu "is 3olclorice care, c/iar 4i $n literatura /a2io2ra3ic', a priori privile2iat' $n aceast' privin#', s$nt 3oarte rare5 Ele s$nt 4i mai rare dac' elimin'm temele 3olclorice provenite din (iblie ;aici ar tre%ui deose%it' tradi#ia ve+ tero+testamentar', %o2at' $n motive 3olclorice, 4i tradi#ia neo+testamentar', $n care aceste teme s$nt rare>5 )e de alt' parte, tre%uie s' distin + 2em cu 2riH', $n povestirile /a2io2ra3ice, di3e+ ritele straturi cronolo2ice de elemente 3olclorice datorate remanierilor succesive5 Unii autori ;de eB5L, )5 Saint0ves, )n marge de la Legende Dor ce, sau F5 Giint/er, Psyc ologie de la Le* gende$ nu au deose%it destul de %ine aceste straturi 4i au avut tendin#a s' situe"e $n Evul (ediu 3oarte timpuriu elemente 3olclorice in+ troduse $n perioada carolin2ian' 4i mai ales $n c e a a ma r e l u i va l 3 o l c l o r i c di n s e c o l e l e RCCLERCCC, care se revars' $n Legenda aurea de lacopo da Darra""e5 %5 prin obliterare Suprapunerea temelor, a practicilor, a monu+ mentelor, a personaHelor cre4tine H7este prede+ cesori p'2$ni nu $nseamn' o succesiune ci c a%olire5 Cultura clerical' acoper', ascunde, eli+ min' cultura 3olcloric'5 c5 prin denaturare Este poate cel mai important din procedeele de lupt' $mpotriva culturii 3olclorice * temele 3olclorice $4i sc/im%' radical semni3ica#ia $n su%stitutele lor cre4tine ;eBemplul %alaurului,
12

$n DiSa Marcelii de Fortunatus A- K eBemplul 3antomelor $n Dita "ermani de Constance de L0on, comparat cu modelul 2reco+roman al lui Pliniu cel T$n'r 4i tema mor#ilor 3'r' mor+ m$nt> AT K aceste teme $4i sc/im%' c/iar 4i na + tura ;de eBemplu, s3in#ii nu s$nt dec$t ni4te t/aumatur2i auBiliari, $ntruc$t miracolele nu + mai ?umne"eu le poate 3ace> AA5 Aici, pr'pastia cultural' se a3l' mai ales $n opo"i#ia $ntre caracterul 3undamental am%i + 2uu, ec/ivoc, al culturii 3olclorice ;credin#a $n 3or#e %une 4i totodat+ rele 4i 3olosirea unor instrumente culturale cu du%lu t'i4> 4i 1ra#io+ nalismul: culturii ecle"iastice, mo4tenitoare a culturii aristocratice 2reco+romane A< * distinc#ia $ntre %ine 4i r'u, $ntre adev'rat 4i 3als, $ntre ma2ia nea2r' 4i ma2ia al%', mani/eismul pro+ priu "is ne3iind evitat dec$t de atotputernicia lui ?umne"eu5 Avem de a 3ace ast3el cu dou' culturi, eficace 3iecare $n felul ei, la niveluri di3erite5 .a+ raHul ridicat de cultura clerical' $n 3a#a culturii 3olclorice nu provine numai din ostilitatea con4tient' 4i deli%erat', ci 4i, $n e2al' m'sur', din ne$n#ele2ere5 )r'pastia care desparte de masa rural' elita elcla"iastic', a c'rei 3orma#ie intelectual', ori2ine social', implantare 2eo2ra+ 3ic' ;i"olare monastic', cadru ur%an> o 3ac im+ permea%il' la aceast' cultur 3olcloric', este $n primul rind o pr'pastie de i2noran#' ;c35 mira+ rea, pornit' din ne$n#ele2ere, mani3estat' de Constance de L0on $n 3a#a miracolului cu co+ co4ii mu#i 3'cut de saint Germain la cererea #'ranilor> ALQ5 Cat' de ce, $n Occidentul clin Evul (ediu timpuriu, se vede o blocare a culturii 1in3e+ rioare:, o strati3icare relativ etan4' a nivelu+ rilor de cultur', mai cur$nd dec$t o ierar/i"are, dotat' cu or2ane de transmitere ce asi2ur' in+ 3luen#e unilaterale sau %ilaterale, $ntre nivelu + rile culturale5 $ns' aceast' strati3icare cultural', c/iar dac' aHun2e la 3ormarea unei culturi
13

aristocratice clericale + J, nu se con3und' cu stra+ ti3icarea social'5 Uncep$nd cu perioada carolin+ 2ian', reac#ia 3olcloric' se va mani3esta $n toate p'turile laice5 Ea va p'trunde puternic $n cul + tura occidental', $ncep$nd cti secolul al Rl+lea, paralel cu marile mi4c'ri eretice + s 5
NOTE

15 C35 .i%lio2ra3ie, ar5 A,5 15 C35 .i%lio2ra3ie, nr5 <<5 15 Loc, cit,, p5 <,-5 15 LLT/e Social .acV2round o3 t/e Stru22le .et+ Wecn )a2anism and C/ristianit0:, $n (oini2liano ;c35 .i%lio2ra3ie, nr5 G >, ,5 Comm, in )p, "al,, CT5 G5 Dialogi, -, A 5 5 1Con#ii, saiones, trimi4i $n misiune pe l$n2' 3unc#ionarii romani, cuno4teau neap'rat c$teva 3ra"e latine4ti, pe care, cu timpul, aHun2e s' le 4tie orice o3i#er sau c/iar soldat, $ntr+o #ar' ocupat': ;)5 Xi+ c/e, .i%lio2ra3ie, nr5 < , p5 1-1>5 1Este si2ur c' unii aristocra#i %ar%ari s au romani"at destul de repede5 ?ar este 3oarte evident c' nu poate 3i vor%a dec$t de o minoritate, masa %ar%arilor p'str$nd propriile ei o%iceiuri: (ibid,, p5 1-A>5 5 Este vor%a de un 3enomen di3erit de cel care s+a produs la $nceputurile culturii romane5 Atunci, 3ondul rural a impre2nat odat' pentru totdeauna o cultur' ce se ur%ani"a 4i se dilata 3'r' $ncetare ;c35 de eBemplu, A5 E+ Feitland, Agricola, Cam+ %ri2de, 19A1 K Yi remarcile lui J5 (arou"eau despre la tinescul 1lim%' de #'rani:, $n Le.i/ue de la termi nologie 0nguisti/ue, ed5 a A+a, 19G<>5 Acum, #'ranul, evacuat 4i #inut departe de universul cultural ;c35 J5 Le Go33, :Les pa0sans et le monde rural dans la litte+ rature du /aut (o0en A2e ;D+e+DC+e siecle:>, Cn Agricoltura e mondo rurale in Occidente nell1alto me* dioe2o, Settimane di studio del Centro italiano di studi sullLalto medioevo, RCCC5 Spoleto, 19=, T19==Z, ;pp5 A<E G1> 3ace s' apese asupra acestei culturi o amenin#are care+i o%li2' pe clerici s' opere"e o mi4 care invers', de sus $n Hos, s' arunce din lest5 5 Loc, cit,,, p5 =5 1-5 C35 lucrarea clasic' a lui F5 C5 (arrou, .i%lio+ 2ra3ie, nr5 <- K iar pentru 3undamentele 2rece4ti ale culturii 2reco+romane * [5 Jae2er, Paideia, T e -de* als o& "ree3 Cultura, (CC, OB3ord, 1\><=E19G,5 14

115 Asupra pro%lematicii acultura#iei, lucrarea de re3erin#' este cea a lui A5 ?upront, ,,?e lLaccultura+ tion:, $n Comite -nternational des sciences istori* /iies, RF+e Con2res interna#ional des sciences /is+ tori]ues ;Dienne, 19=,>5 Xapports * C, Grands t/emes ;19=,>, pp5 E<G5 Tradus' $n italian' cu ad'u2iri $n I L1accultura'ione, Per un nuo2o rapporto tra ricerca storica e scien'e umane ;Torino, 19==>5 )ro%lemele de aculturatie intern' ivite din coeBisten#a unor niveluri 4i ansam%luri culturale distincte $n cadrul unei ace leia4i arii etnice constituie un domeniu special 4i deose%it de important al acultura#iei5 115 ?e eBemplu, cuno4tin#ele etno2ra3ice esen#iale pe care cultura 2reco+latin' le va transmite Occiden tului medieval provin de Ca Collectanca rerum me* morabiHum, compilaie mediocr' 3'cut' de Solinus $n secolul al CCC+lea ;ed, (ommsen, ed5 a A+a, .er lin, 1!9,>5 3. CF5 [5 StahI, To a .etter !nderstandln"# o3 (artianus Capella: $n #peculum, RL, 19=,5 1G5 ?e la (acro%ius au $mprumutat, t$r"iu, clericii din Evul (ediu, de eBemplu, tipolo2ia viselor EO at$t de important' $ntr+o civili"a#ie unde universul oniric ocup' un loc a4a de mare K c35 L5 ?t u%ner, De Incubntioue, Giessen, 1!S-5, 1G5 !ila #amsonis a 3ost supus' unui sever eBamen critic de c'tre editorul ei ^5 FnWtier ;)aris, 191A>5 $ns', c/iar dac' ad'u2irile 4i remanierile posterioare s$nt nota%ile $n teBtul care vie-a parvenit, istoricii mona/ismului irlande" au tendin#a s' considere cul tura 1li%eral': a a%a#ilor irlande"i ;s3intul lltud sau s3$ntul Cadoc se afl n situa#ia s3$ntului Srasem$ ca o realitate 4i nu ca o 3ic#iune carolin2ian' ;c35 )5 l$ic/e, op, cit,, p5 <, K 4i O5 Lo0er, .i%lio2ra3ie, nr5 4(, Z_5 G*KE,1>5 $3i5 ?e4i ar/eolo2ia ne de"v'luie o cultur' r'"%oi + nic' ;c35 E5 Salin, .i%lio2ra3ie, nr. G,>, aristocra#ia militar' din Evul (ediu timpuriu se a3l' la distan#' de cultura scris' a4teptind+o s' se mani3este $n peri + oada carolin2ian' 4i procarolin2ian' ;c35 n5 A,, p, A<A>, c$nd de alt3el cultura scris' se mpotmolete $n cultura clerical' $nainte de av$ntul pe care+1 va lua, $n epoca romanic, o dat' cu apari#ia clntec"elor de 2esta ;c35 J5 )5 .odmer, .i%lio2ra3ie, nr5 =>5 1 5 )rin cultur' 3olcloric' $n#ele2em mai ales p' + tura pro3und' de cultur' ;sau civili"a#ie> tradi#ional' ;$n sensul lui A5 Dara2nac, .i%lio2ra3ie, nr5 G!> su+ %iacent' $n orice societate istoric' 4i care, dup p'+ rerea mea, se ridic' Ca supra3a#' sau este 2ata s' se ridice $n de"or2ani"area dintre Antic/itate 4i Evul (ediu5 Cdenti3icarea 4i anali"a s$nt deose%it de deli + cate deoarece acest strat cultural este $n#esat de con+ 15

tri%u#ii istorice disparate at$t prin natur' cit 4i prin epoc'5 Cn ca"ul acesta nu putem dec$t $ncerca s' distin2em stratul pro3und al p'turii culturale 1su+ perioare: 2reco+romane care 4i+a pus amprenta asu+ pra lui5 Acest strat este alc'tuit, dac' vrem, din cele dou' p'2$nisme ale epocii * cel al credin#elor tradi+ #ionale, de dat' 3oarte vec/e, 4i cel al reli2iei o3i+ ciale 2reco+romane, mai evolutiv'5 Autorii cre4tini din Antic/itatea t$r"ie 4i din Evul (ediu timpuriu nu le distin2 %ine 4i par de alt3el ;a4a cum o arat' o anali"', de eBemplu, din De correctione rustico* runi, de (artin de .ra2a, .i%lio2ra3ie, nr5 1< 4i A , 4i teBtul ap5 C5 [5 .arloW, 1(artin de .ra2a:, Opera omida, 19,-> mai preocupa#i s' com%at' p'+ 2$nismui o3icial dec$t vec/ile supersti#ii pe care cu 2reu le distin25 $ntr+o anumit' m'sur', atitudinea lor 3avori"ea"' emer2en#a acestor credin#e ancestrale, pu+ ri3icate mai mult sau mai pu#in de ve4mintele lor romane, 4i $nc' necre4tini"ate5 C/iar 4i un s3$ntul Au2ustin, care caut' totu4i s' deose%easc' urbanilas de rusticitas $n aspectele sociale ale mentalit'#ilor, ale credin#elor 4i ale comportamentelor ;ci5 de eBem+ plu, atitudinea lui discriminant' $n privin#a practicilor 3unerare $n De cura pro mortuis gerenda, P-, RL E CSEL G1 E .i%liot/e]ue au2ustinienne A K 4i, mai 2eneral, De catec l'andis rudibus, PL, 5L, .i%liot/e]ue au2ustinienne, 1, 1>, nu 3ace $ntotdeauna distinc#ia5 D5 cele%rul pasaH din De Ci2itale Dei, RD, A<, despre #il2anos et 6aunos /uos 2ulgo in* cubos 2ocant, actul de na4tere al demonilor incu%i din Evul (ediu, a4a cum a ar'tat+o 3oarte %ine Ernst Jones $n eseul lui de pionierat despre psi/anali"a o%sesiilor colective medievale, $n On t e 7ig tmare ;ed5 a A+a, London, 19G9>, p5 !<5 Practic, consider ca elemente 3olclorice temele din literatura merovin2ian' care trimit la un motiv c35 Stit/ T/ompson, Motij-Index o& 6ol3*l0erature ;G voi5, Copen/a2a, 19,,E19,!>5 ?espre istoricitatea 3olclorului, c35 articolul, %o2at $n preci"'ri, de importan#i 2eneral' $n ciuda titlului s'u, scris de G5 Coec/iara, 1)a2anitas, Sopravi+ ven"e FolVloric/e del )a2anesimo siciliano:, Atti del l*o congresso interna'ionale dl studi sulla #i* cilia antica, Studi pu%lica#i dal$LCstituto di storia antica deULUniversit& di )alermo ;R+RC, 19GGE19=<, pp5 G-1EG1=>5 1!5 Se 4tie c' aceste 1Cto2ations: datea"' din seco+ lele DEDC5 Au 3ost instituite, potrivit tradi#iei, de s3$ntul (amert, episcop de Dienne %mort G G>, $ntr+un conteBt de calamit'#i, 4i s+au r'sp$ndit repede $n toat' lumea cre4tin', cum o dovede4te s3$ntul Avit ;mort ,1!> llomilia de rogalionibus ;)L, LCR, A!9EA9G>5

16

@u se poate spune cu si#urana c' au 3ost su%sti+ tutul direct 4i voit al anticelor Ambar2alia 8 c35 arti+ colul &'o#ations $n Diclionnaire d1arc cologie c re* tienne et de 0turgie ;RLD E A, 1\(!, col5 AG,9EAGG1, F5 Leclcrc]>5 Este si#ur $ns' c' au asimilat unele elemente 3olclorice, de4i este 2reu de a3iat dac' aceste elemente au comunicat imediat, c/iar din epoca pe care o eBamin'm, o coloratur' ce le era proprio litur2/iei acestor 1Xo2ations:, sau nu s+au introdus $n aceasta, sau $n tot ca"ul nu s+au de"+ voltat, dec$t mai t$r"iu5 ('rturiile 2'site de noi despre %alaurii procesionali, de pild', nu datea"' dec$t din secolele RCCERCCC pentru teBtele teoretice ;liUir2i4tii Jean .elet/ 4i Guillaume ?ur&nd> 4i din secolele RCDERD pentru men#iunile individuale concrete5 Am studiat pro%lema %alaurilor procesionali $ncep$nd cu epoca merovin2ian' $ntr+un eseu, 1Culture clericale et 3loVlore au (o0en A2e * saint (arcel de )aris et le dra2on:, Melanges (arbagallo CC, ,1E9- 4i $n acest volum pp5 A,E!G5 ?espre caracterele 3olclorice ale acestor 1Xo2ations:, c35 3rumoasele pa2ini scrise de A5 van Gennep, cu titlul semni3icativ * 1Fetes litur+ piiues 3 olVlorisees:, in Manuel de 6ol3lore &rancais contemporcin ;1`GEA, 19G9, pp5 1=< s]]5>5 195 Ori2inea lor este ur%an', natura propriu "is litur2ic', dup' cum o arat' scrisoarea de instituire adresat' romanilor de c'tre pap' dup' venirea sa la ponti3icat $n timpul epidemiei de cium' nea2r' din ,9- E scrisoare inserat' de Gre2oire de Tours $n Historia 6rancorum, deoarece un diacon de la Tours, a3lat atunci Ca Xoma s' aduc' ni4te relicve, i+o adusese la $ntoarcere ;FF, R5 1>5 $ns' introducerea lor $n calendarul litur2ic ca liturgiae ma9ores al'turi de -Hur/iae minores cu 1Xo2ations: le+a eBpus cu si2u+ ran#' 4i pe ele unei de2rad'ri populare5 A-5 .alaurul 3olcloric E sim%ol al 3or#elor naturale am%ivalen#e care no pot ocroti sau se pot $ntoarce $mpotriva noastr' ;c35 E5 Salin, op, cit,, CD, pp5 A- E A-!> E continu' s' eBiste $n tot cursul Evului (ediu, al'turi de balaurul cre4tin identi3icat cu diavolul 4i redus la semni3ica#ia lui rea5 )e c$nd ;s3$r4itul seco + lului al Dl+lea> (ortunatus scrie !ita Marcelii ;c35 .runo ^rus/, M"H, #criptores %erum Merovingiarum, CD+A, G9E,G>, tema s3$ntului care $nvin2e %alaurul se afl $ntre cele dou' concep#ii, mo4tenite de la inter+ pretarea antic'5 Atri%uind eroilor o victorie asupra unui %alaur, aceasta e"ita $ntre domesticirea sau moartea monstrului5 )entru aspectele 3olclorice ale acestei teme, c35 Stit/ T/ompson, op, cit,, (otiv A ,<1 * Culture 5 e,ro (demigod$ o2ercomes monsters, Am $ncercat s' pre"int aceast' pro%lem' $n articolul citat la n5 !, p5 1,5 1LLam%ivalence des animauB reves: a 3ost su%liniat' de Jean G0or0, Ca iers de
17

ci2ilisation medie2ale$ ;19G=, p A-->5 )entru o inter+ pretare psi/analitic' a acestei am%ivalen#e, c35 E Jones, On t e rtig tmare, p5 !,5 A15 Constance de L0on, Vie de saint "ermain d1Au* xerre, cd5 X5 )oius ;)aris, *+,-, pp5 1<!E1G<> K )line le Jeune, Lettrcs, DCC, A 5 A15 Aici tre%uie 3'cut o distinc#ie5 Te"a lui )5 Saint+ 0ves, care se eBprim' $n titlul su2estiv al c'r#ii sale marcat' de amprenta 1modernist': * Les #aints successeurs des dicu. ;.i%lio2ra3ie, nr5 G<>, ap'rut' $n 19- , este 3als' $n m'sura $n care eventualii str'mo4i antici ai s3in#ilor nu s$nt "eii, ci semi+"eii, eroii, 4i $n 5m'sura $n care .iserica a vrut s' 3ac' din s3in#i nu succesorii ci $nlocuitorii eroilor 4i s'+i situe"e $ntr+ un alt sistem de valori5 $n sc/im%, te"a lui G5 Cocc/iara, loc, cit,, care sus#ine trium3ul .isericii $n aceast' ma terie, nu #ine cont de 3aptul c' marea maHoritate a cre4tinilor, $n Evul (ediu, 4i mai t$r"iu, s+au purtat 3a#' de s3in#i la 3el cum se purtaser' str'mo4ii lor 3a#' de eroi, de semi"ei, 4i c/iar de "ei5 Spre deose %ire de ceea ce crede G5 Cocc/iara, o%iceiul, at$t de 3recvent la colectivit'#ile medievale, de a se purta aspru cu un s3$nt ;sau cu statuia lui> vinovat de a nu 3i ascultat ru2'ciunile credincio4ilor, de"v'luie o mentalitate 1primitiv': persistent', nu o muta#ie a3ectuoas' oarecare a piet'#ii5 'ealitatea este c' dis tinc#ia $ntre rolul lui ?umne"eu 4i cel al s3in#ilor E simpli intermediari E $n miracole o3er' psiholo#iei individuale 4i colective o supap' care salvea"', ntro m'sur' oarecare, devo#iunea 3a#' de dumne"eu5 A15 Ar $nsemna 3'r' $ndoial' s' simpli3ic'm rolul intelectual 4i mental al cre4tinismului dac' am insista asupra pro2reselor ra#ionali"'rii pe care a introdus+o el tn aceste domenii5 ?in perspectiva istoriei mentalit' #ilor colective, acest rol s+ar p'rea c' #ine mai cur$nd de o reac#ie mistic', 1oriental': 3a#' de un anumit 1ra#ionalism: 2reco+roman, la care nu ar tre%ui de alt3el s' reducem sensi%ilitatea critic' * multe din aspectele sensi%ilit'#ii elenistice au constituit temeliile iudeo+cre4tinismului, iar cre4tinii din Evul (ediu percepeau o anumit' continuitate c$nd $i situau pe Der2iliu 4i pe Seneca la mar2inea cre4tinismului5 ?e 3apt, $n domeniul structurilor mentale 4i intelectuale, dup' p'rerea mea, cre4tinismul a marcat o nou' etap' a 3i$ndirii ra#ionale E a4a cum )5 ?u/em a sus#inut+

o pentru domeniul 4tiin#ei, unde, dup' p'rerea lui, cre4tinismul, desacrali"$nd natura, aHutase 2$ndirea 4tiin#i3ic' s' 3ac' pro2rese /ot'r$toare5 Su% acest aspect, opo"i#ia 3olcloric' la cre4tinism ;mai 3unda mental', cred eu, dec$t amal2amurile 4i sim%io"ele> repre"int' re"isten#a ira#ionalului sau mai cur$nd a altui sistem mental, al altei lo2ici, cea a 12$ndirii s'l%atice:5
13

AG5 Constance de L0on, !ie de saint "ermain d1Au* .erre, ed5 cit5, pp5 1GAE1G<5 Germain, 2'"duit de ni4te #'rani, cedea"' ru2'min#ilor lor 4i red' 2lasul unor coco4i care amu#iser' dup' ce li se d'duse s' m'n$nce ni4te 2r$u s3in#it5 $n mod evident, %io2ra3ul nu pricepe importan#a 4i semni3ica#ia acestui miracol, pentru a c'rui men#ionare cere s' 3ie iertat5 -ta virtna diuina etiam in rebus minimis ma.ima praeaminebat, Aceste res minimae de care pomenesc adesea /a2io+ 2ra3ii din Evul (ediu timpuriu s$nt tocmai miracolele de tip 3olcloric E intrate $n literatura clerical' pe u4a din dos5 Cn ca"ul citat aici este o com%ina#ie de mai multe teme 3olclorice $n2lo%ate $n aceast' mi+ nune de vr'Hitor de #ar' care resta%ile4te ordinea ma2ic' a naturii5 C35 Stit/ T/ompson, Moti&*-nde., op, cit,, A AGA= * 7aiure and mcaning o& animal cries ;mai ales A AGA=5A51! * Origin and meaning ol coc31s cry$ K A AG!9 * Animal periodic abits ;mai ales A AG!951 * : y coc`c wa3es man in morning ; A AG!95151 * : y coc`c crows to greet sunrise$ K ? 1 9< * (a2ic results &rom eating or drin3ing; ? A1G= * Magic control o& day and nig t; ,T AA A51 * C anticleer belie2es t at is crowing ma3es t e sun rise, A,5 Aceast' cultur' aristocratic' clerical', $n pe+ rioada carolin2ian', se mani3est' $n $nr$urirea reci+ proc' a .isericii asupra valorilor laice 4i, respectiv, a aristocra#iei laice asupra valorilor reli2ioase5 ?ac', la epoca de care ne ocup'm, $n secolele DEDC, aristo+ cra#ia coloni"ea"', su% aspect social5 .iserica, ea nu o 3ace dec$t p'r'sindu+4i cultura ei laic', nu ca instru+ men3 te/nic, ci ca sistem de valori5 EBemplul lui Cesaire dLArles, printre altele, este semni3icativ (!ita Caesarii, C, !E9, ed5 G5 (orin, S5 Caesarii opera omnia, t5 CC, 19< >5 Cesaire, sl'%it de via#a ascetic' de la Lerins, este trimis la Arles $ntr+o 3amilie aristo + cratic' K aceasta $l $ncredin#ea"' lui /uidani Pomerius nomine, scientia r etor, A&er genere, /uem ibi singu* larem et clarum grammaticae artis doctrina redde* bat,,, ut saecularis sctenttae disciplinis monasteria0s in eo simplicitas poliretur, )omerius, autorul trata+ tului De 2ita contemplati2a, care a cunoscut o mare vo2' $n Evul (ediu, este de 3apt un cre4tin care mi are nimic 1ra#ionalist:5 $ns', de $ndat' ce+4i $nsu+ 4e4te te/nica intelectual', Cesaire p'r'se4te aceast' 4tiin#' pro3an', a4a cum i se su2erea"' $ntr+un vis $n care i se arat' un %alaur care+i m'n$nc' Timarul c'"ut peste cartea asupra c'reia a adormit5 La cel' + lalt cap't al perioadei pe care o eBamin'm ;secolele DCCEDCCC>, se vede idealul aristocratic ;nu intr'm aici $n discu#iile despre eBisten#a unei nobilimi la acea epoc'> invad$nd literatura aristocratic' at$t de mult $ne$t $i impune un t i p aristocratic de s3$nt K c3 F5 Graus+ .i%lio2ra3ie, nr5 AA K 4i F5 )rin", .i%lioera+
19

3ie, nr5 <=, mai ales pp5 G!9, ,-1E,- * Die #elbst ei* ligung des &ran3isc en Adels in der Hagiograpliie, !5 Heiligen2ita*Adel*)igen3loster, 95 )in neues agio* grap isc es Leitbild; 4i lucr'rile citate ibid,, pp5 G9<E G9G, n5 1A= 4i 1A , la care tre%uie s' ad'u2'm ^5 .osl, 1?er LAdels/eili2eL, Cdealt0pus und [irVlic/+Veit, Gesellsc/a3t und ^ultur im (eroWin2er"eiie5 .a0ern des 5 und !5 J/5:, $n #peculum istoriale, "esc ic te im #piegel 2on "edic tssc reibung und "edic tsdeutung ;ed5 CC5 .auer, 19=,, pp5 1= E1! >5 A=5 Ca 4i Eric/ ^o/ler, eu v'd $n rena4terea litera+ turii pro3ane din secolele RCERCC un 3el de produs al dorin#ei aristocra#iei miei 4i miHlocii a a4a numi+ #ilor milites de a+4i crea o cultur' relativ indepen+ dent' de cultura clerical' pe care a4a numi#ii pro* ceres laici carolin2ieni au acceptat+o 3oarte u4or ;C35 E5 E5 ^o/ler, Trobadorlyri3 und o&isc er %oman, .erlin, 19=A5 -d,, 1O%servations /istori]ues et socio+ lo2i]ues sur la poesie des trou%adours:, Ca iers de ci2ilisation medie2ale, 19CG, pp5 A E,1>5 Cred de ase+ menea, ca 4i ?5 ?5 X5 OWer, 1T/e secular inspiration o3 t/e LC/anson de XolandL: (#peculum, RRRDCC, 19=A>, c' mentalitatea 4i morala din versiunea primi+ tiv' a lui Xoland s$nt laice, 13eudale:5 ai cred c' aceast' nou' cultur' 3eudal', laic', a $mprumutat mult de la cultura 3olcloric' su%iacent' deoarece aceasta era sin2ura cultur' pe care seniorii puteau, dac' nu s' o opun', cel pu#in s' o impun' al'turi de cultura clerical'5 (arc .loc/ presim#ise de alt3el importan#a acestui caracter 3olcloric pro3und al c$n+ tecelor de 2esta ;1Cntri2a din %oland #ine mai mult de 3olclor dec$t de istorie * ura 3iului vitre2 4i a tat' + lui vitre2, pi"m', tr'dare:5 La #ocie1tc &eodale, C, p5 1G!5 C35 ibid,, p, 1<<>5 Cultura clerical' va aHun2e desi2ur destul de u4or 4i de repede la un compromis, la o cre4tini"are a acestei culturi senioriale laice cu 3ond 3olcloric5 Cntre Geo33ro0 de (onmout/, de eBem+ plu, 4i Xo%ert de .oron, a%ia de avem timpul s' "'rim un (erlin sl'%atic, ne+cre4tin, un ne%un str'in de ra#iunea catolic', om s'l%atic ce 3u2e de lumea cre4tin', ie4it dintr+un (0rdclin $n care cultura semi+ aristocratic' a %ar"ilor celtici l'sase s' se vad' un vr'Hitor de #ar'5 ?ar, spre deose%ire de epoca mero+ vin2ian', perioada romano+2otic' nu a putut $nn'%u4i cu totul aceast' cultur' 3olcloric'5 A tre%uit s' #in' seam' de ca 4i s'+4i permit' s' se implante"e $nainte de av$ntul pe care+1 va cunoa4te din nou $n secolele RDERDC5 Tema, eminamente 3olcloric' 4i purt'toare a unor aspira#ii venite din str'3undul colectiv, din #ara %el4u2ului nemuncit, apare $n literatura seco + lului al RlCC+lea $nainte de a se impune cu /ot'r$re $n veacul al RDC+Cea ;c35 Cocc/iara, H paese di Cuccagna, 19,G>5 Su% acest aspect, secolele RCCERCCC s$nt cu adev'rat prima etap' a Xena4terii5

SELECIE (I(LIOGRA-ICA 15 J5+F5 ALO@SO, La cura pastoral en la )spa>ia romano2isigoda, Xoma, 19,,5 A5 E5 AUEX.ACCC, Litteratursprac e und Pub03um in der lateinisc e #p+tanti3e und im Mittelal*ter, .ern, 19,<5 < F5 G5 .EC^, T e pastoral Care o& #ouls in #out *)ast 6rance during t e #it 5 Ceniury, Xoma, 19,-5 G5 C5 A5 .ernoulli, Die Heiligen der Meroi2inyer, Tii%in2en, 19--5 ,5 F5 .EU(A@@, "regpr 2on Tours und der ?ser* mo rusiicus@, Spiegel der "esc ic te, Fest+ 2a%e (aB .rau%ac/, (iinster, 19=G, pp5 ;\9E9!5 =5 ,15J)5 .O?(EX, Der Arieger dar Merowinger'eit und seine :clt, 19, 5 5 X5 .OESE, #uperstitiones Arc>atenses e Caesario collectae, (ar%ur2, 19-95 !5 C5 .O@C@C, 1Lo stile nei sermone di Caesario di Arles:, Ae2um, 19=A5 95 (5 .O@@ET, Le Latin de "regoire de Tours, )aris, 1!9-5 1-5 X5 .OXCUS, Constance de Lyon8 !ie de saint "ermain d1Au.erre, )aris, 19=,5 -5, [5 .OU?XCOT, Die altgermamsc e %eligion in der qmtUchen 3irc lic en Literatur 2om B, bis CC, Da r undert, .onn, 19A!5 1A5 S5 CADALLC@, Literar isiorisc e unde te.t3riti* sc e #tudien 'ur ?!ita #, Caesari Arelalensis@, Lund, 19<G5 1<5 L5 CFADES, 1Costumes et tradicoes vi2entes no seculo DC e na actualidade:, (racara Augusta, DCCC, 19, 5 1G5 )5 COUXCELLE, Les Lettres "rec/ues en Occi* dent de Macrobe E Cassiodore, )aris, 19G<5 1,5 -d,, -listoire litteraire des grandes inuasions germani/ues, )aris, 19G!5 1=5 E5+X5 CUXTCUS, La Litterature curopeenne et le Moyen Age latin, trad5 3r5, )aris, 19,=5 *.. /. 0121/341, Les Legendei agiograp i/ues, .ruBelles, 19-,5 1!5 Cd5, ?#unctus@, )ssai sur le culte des saints dans l1Anti/uile, .ruBelles, 19,G5 195 A5 ?UFOUXQUE, La C ristianisatlon des &oules, )tude sur la &in du paganis me populaire et sur les origines du culte des saints, ed5 a G+a, )aris, 19- 5: A-5 )tudcs mero2ingiennes, Actes des Hournees de )oitiers, ZE < mai 19,A, )aris, 19,<5 A15 J5 FO@TAC@E, -sidore de #e2ille et la culture classi/ue dans l1)spagne wisigot i/ue, )aris, J9,95

AA5 F5 GXAUSS, !ol3, Herrsc er und He0iger im %eic der Merowlnger, )ra/a, 19G,5 A<5 F5 GXU@?(A@@, 1Litteratus+illiteratus:5 ?er [andlun2 einer .ildun2snorm vom Altertum "um (ittelalterL, Arc i2 ur Aulturgesc ic te, G-, 19,!5 AG5 G5 Gr5 LOO(CS, : ite Magic, An -ntroduction -o t e 6ol3lore o& C ristian Legends, Cam+%rid2e, (ass5, 1\>G!5 A,5 F5 LOT, 1A ]uelle epo]ue a+t+on eesse de par+ ler latin 9:, Archivum Latinitatis Medii Ae2i, (ulletin Du Cange, 19<15 A=5 O5 LONEX5 Les C relientes celti/ues, )aris, 19G,5 A=5 S5 (C ^E@@A, Paganism and Pagan #ur2i2als in #pain up to t e 6all o9 t e !isigot ic Aing* dom, [as/in2ton, 19<!5 A!5 3. (AXC@G@A@, )tudes sur la ei2il3ation me* ro2i ngienn e, C, La #o ciete mero 2i ngi en ne, -- , L e C u l t e d e s s a in t s s o n s le s M ero 2 in g i e n a , )aris, 1!995 A95 !5+15 (AXXOU, #aint Augustin et la &in de la culture anti9ue ;ed5 a A+a5 )aris, 19< > 4i %e* tractatio, 19,95 <-5 -d,, !istoire de l1education dans l1Anti/uite, ed5 a ,+a, )aris, 19=-5 <15 -d,, 7ou2elle !istoire de !)glise, -, Des origines + "regoire le "rand ;avec J5 ?anielou>, )aris, *+,3. <A5 , (USSET, Les -n2asions, -, Les !agues ger* mani/ues ;)aris, 19=,>5 ``5 Le #econd Assaut contre !)urope c retienne ;)aris, 19==>5 <<5 ?AG @OX.EXG, 1A ]uelle epo]ue a+t+on cesse d e pa r ler l ati n e n G aul e9 L, An n a l es , ) , # , C,, 19==5 <G5 G5 )E@CO, 1La composi"ione sociale delle com+ rnunit& monastic/e nei primi seeoli:, #tudia Monastica, CD, *+,5. <,5 F5 )CXE@@E, 1?e lLetat de lLinstruction des laDcs & lLepo]ue merovin2ienne:, %e2ue elge de P ilologie et d1Histoire, 19<G5 <=5 F5 )XC@b, "r#hes Monclitum im 6ran3enreic , Aultur und "esellsc a&t in "allicn, den % ein* landen un d (ayern am (cispiel der monasti* sc en )nti2ic3lung, -! bis !--- Da r undert, (uns+/en+[ien, 19=,5 < 5 )5 XCCFE, )dueation et Culture dans l1Occident barbare, )aris, 19=A5 <!5 (5 XO.LC@, 1)a2anisme et rusticite:, Annales, ), #, C, 19,<5 <95 -d,, 1Le cu$le de Saint (artin dans la rS2ion de Senlis:, Dournal des Savant$, 19=,5 G-5 J5+L5 XO(EXO, #ociedad y cultura en la tem* prana )dad Media, (ontevideo, 19,U5

22

G15 #aint "ermain d1Au.e rre e t son temps, AuBe rre, 19=-5 GA5 1Saint (artin et son temps5 (emorial du RDC+e C e n t e n a i r e d e s d e % u t s d u m o n a c / i s me e n Gaule:, #tudia Anselmiana, RLDC, Xome, 19=15 G<5 )5 SAC@TNDES, Les #aints successeurs des dleu., )aris, 19- 5 GG5 -d,, )n marge de la Legende DorEe, #onges, mi* rac l e s e t sur2 i 2 anc e s, )ssai sur la & ormat i on de /ue>/ues t emes agiograp i/ues, )aris, 19<-5 G,5 E5 SALC@, La Ci2ilisation mero2ingienne d1apres les sEpultures, les te.tes et le laboratoire, )aris, G voi5, 19G9E19,95 G=5 #ettimane di studio del Centro -taliano di #tudi sull*alto Medioe2o ;19,G s]]5> 4i mai ales * CR5 -- passaggio dell1Antic it+ al Medioe2o in Oc+ cidente, 19=A5 G 5 T e Con&lict between Paganism and C ristianiiy in t e IV-th Century, ed5 A5 (omi2liano, OB3ord, 19=<5 G!5 A5 DAXAG@AC, Ci2ilisation traditionnelle et genres de 2ie, )aris, 19G!5 G95 G5 DOGEL, La Discipline penitentielle en "aule d e s o r i g i n e s + l a & i n d u 5 l > * e s ie c l e , ) a r i s , 19,A5 ,-5 -d,, -ntroduction au. sou2ces de l1 istoire du culte c retien au Moyen Age, Spolete, 19=,5 ,15 +T5 bELLC@GEX, Augustin und die !ol3s&rom* mig3eit, (lic3e in den &ril c ristHc cn Alltag, (imc/en, 19<<5

CULTUR& ECLEZIASTIC& l CULTUR& -OLCLORIC& .N EVUL MEDIU / S-)NTUL MARCEL DIN 'ARIS SI (ALAURUL S3$ntul (arcel, episcop de )aris $n secolul al D+lea, dup' ce a 3or#at m$na destinului, pare c' a rec'"ut $n o%scuritatea unde ar 3i tre%uit s'+1 #in' ori2inea lui umil'5 $ntr+adev'r, pe c$nd episcopii Evului (ediu timpuriu erau recruta#i din aristocra#ie, $nc$t 3amilia ilustr' 3i2ura printre locurile comune /a2io2ra3ice pe care au+ torii de !itae le repetau $ntruna, 3'r' s' ri4te prea mult s' se $n4ele, c/iar c$nd erau prost in + 3orma#i despre 2enealo2ia eroilor lor E (arcel din )aris este o eBcep#ie l, ?e aceea, c$nd De+ nantius Fortunatus A , la cererea s3$ntului Ger+ main, episcop de )aris, c/iar $n timpul vie#ii acestuia, deci $nainte de A5< mai , =, scrie %io+ 2ra3ia predecesorului, (arcel, mort pro%a%il $n G<=, 4i c$nd, printre pu#inele in3orma#ii, toate orale, pe care le cule2e, 2'se4te men#ionat' mediocritatea ori2inii lui, tre%uie s' reconstru+ iasc', dintr+un 4ir de miracole, cariera s3$ntu+ lui5 Fiecare etap' a ascensiunii ecle"iatice a lui (arcel vine dup' un miracol, iar succesiunea acestor miracole este 4i ea calitativ' * 3iecare miracol este superior celui dinainte5 TeBt pre+ #ios deci pentru a ne introduce $ntr+o psi/olo + 2ie a miracolului $n epoca merovin2ian'5 )ri+ mul miracol care $l ridic' pe (arcel la su%+ diaconat (!ita, D> este un miracol ce are $n vedere via#a cotidian' 4i ascetismul * provocat
24

de un #'ran s' spun' c$t c$nt'reste o %ucat' de 3ier $nro4it $n 3oc, el o ia $n min' 4i+i apre + cia"' 3oarte eBact 2reutatea5 Al doilear miracol (!ita, DC>, care ia o 3orm' c/ristolo2ic' amin+ tind unul din primele miracole ale lui Cristos, $naintea apostolatului /ot'r$tor din ultimii lui ani, miracolul de la nunta din Canaan, se pro + duce c$nd (arcel, lu$nd ap' din Sena pentru episcopul s'u care voia s' se spele pe m$ini, aceast' ap' se sc/im%' $n vin 4i spore4te at$t de mult $nc$t episcopul poate $mp'rt'4i toat' mul#imea ce se a3la de 3a#' K autorul miracolu lui devine diacon5 Al treilea miracol, care nu marc/ea"' un pro2res calitativ ;1miraculum secundum ordine non /onore:, !ita, DCC>, $l $nv'luie pe (arcel $ntr+o mireasm' sacerdotal'5 Apa pe care, $n 3unc#iile lui litur2ice, o d' din nou episcopului, $ncepe s' r'sp$ndeasc' un mi + ros de ulei s3in#it, iar (arcel aHun2e preot5 $n+ truc$t episcopul nu vrea, cu si2uran#', s' recu+ noasc' miracolele lui (arcel, %ene3iciarul ur+ m'torului miracol tre%uie s' 3ie c/iar el, 3apt ce va pune cap't ostilit'#ii 4i reticen#elor lui * ;Jup' ce amu#ise, $4i recap't' vor%irea datorit' virtu#ii t/aumatur2ice a preotului s'u, care, $n s3$rsit, este socotit vrednic, E $n ciuda ori2inii o%scure E, s'+i urme"e (!ila, DCCC>5 AHuns episcop, (arcel s'v&r4e4te 3aptele m're#e pe care epoca le cere de la c'peteniile ecle"iastice, devenite, $n aproape toate domeniile, protectori ai oilor pe care le p'storesc * el determin' o du%l' eli%erare miraculoas', 3i"ic', 3'c$nd s' cad' lan#urile unui pri"onier, 4i spiritual', sc'+ p$ndu+1 de p'cat pe acest om $n lan#uri care este, totodat', %a c/iar $n primul r$nd, un posedat de diavol (!ita, CR>5 Tat' $n s3$rsit $ncununarea carierei terestre 4i spirituale, sociale 4i reli2ioase, ecle"iastice 4i t/aumatur2ice a s3$ntului (arcel (!ita, R> * ,,#a 2orbim despre acel miracol (mister$, trium* &al care, deFi este ultimul >n timp, este primul ca 2aloare@, Un monstru E 4arpe+%alaur E
25
C. 40

care seam'n' spaima $n r$ndurile popula#iei din preaHma )arisului, este alun2at de s3$ntul episcop, care, $n 3a#a poporului, $ntr+o con3run+ tare dramatic', $l $nvin2e cu puterea lui de esen#' supranatural' 4i $l 3ace s' dispar95 Ultima 3apt' m'rea#' a c'rei amintire, ne spune /a2io2ra3ul, supravie#uie4te $n memoria colectiv'5 $ntr+adev'r, $n cule2erile sale de miracole, Gre2oire de Tours, la s3$r4itul seco+ lului al Dl+lea, cur$nd dup' povestirea lui Fortunatus, 4i cam la un secol 4i Hum'tate dup' moartea lui (arcel, red' acest sin2ur miracol al unui s3$nt c'ruia, de altminteri, nu+i acord' nici o aten#ie G5 Cultul s3$ntului (arcel p'rea deci s' ai%' un viitor 3rumos5 Totu4i, c/iar de la $nceput, acest cult s+a restr$ns la o arie local'5 A 3ost, de 3apt, $ mpie di cat de venera#i a pe ntru al#i s3in#i (arcel, printre care s3$ntul pap' (arcel ;pro%a%il martiri"at su% (aBentiu, $n <-9> 4i s3$ntul (arcel de C/alon, al c'rui cult $i 3'cea concuren#' c/iar $n re2iunea pari"ian' r_ 5 Ca s3$nt pari"ian, s3$ntul (arcel p'rea s' ai%' succes5 ?e4i istoria cultului s'u E $n a3ar' c/iar 4i de tradi#ionalul lui %alaur, o%iect al studiului de 3a#' E este plin' de puncte o% + scure 4i de le2ende, 4tim c', acolo unde s+a pe + trecut ultimul s'u miracol, i+a 3ost 3'cut mor+ m$ntul, 4i, tot acolo, se ridic' o %iseric' su%ur+ %an', $nc/inat' lui, 4i care a r'mas, $n tradi#ie, ca 1cea dint$i %iseric': din )aris 4i, $n orice ca", a dat, p$n' $n "ilele noastre, numele unui cartier din cele mai active E din punct de ve+ dere economic 4i politic E din istoria )arisului, 1%our2: sau ,,3 au%our2: Saint+(arcel c5 $ntruc$t moa4tele i+au 3ost transportate, la o dat' 2reu de preci"at, $ntre secolele RERCC, poate $n urma unei epidemii de cium', la @otre+?ame din )aris , ele au Hucat pe viitor un rol de prim plan $n via#a reli2ioas' pari"ian'5 Al' + turate celor ale s3intei Genevieve E nu erau scoase dec$t $mpreun' E, ele au 3ost, p$n' la
A=

Xevolu#ie, protectoarele cele mai importante ale )arisului, iar nepre#uitele relicve pentru care Ludovic cel S3$nt a construit Sainte+C/a+ pelle au p'rut incapa%ile s' le $nlocuiasc' $n venera#ia pari"ienilor a 5 AHuns, al'turi de s3$nta Genevieve 4i de s3$ntul ?enis, patron al )ari+ sului, s3$ntul (arcel a 3ost $n"estrat cu un l'ca4 le2endar, situat, 3ire4te, $n insula Cite 9 5 Cat' de ce, Le @ain de Tillemont a putut, $n secolul al RDCC+iea, s' admire reu4ita istoric' a s3$ntului (arcel din )aris * 1nici timpul scurs:, scrie el, 1nici cele%ritatea urma4ilor n+a putut 3ace ca respectul pe care aceast' .iseric' ;cea din )aris> $l nutre4te pentru el s' nu 3ie mai presus de cel pe care ea $l nutre4te pentru to#i ceilal#i 4i s' nu+1 socoteasc' drept protectorul i 4i cel dint$i patron dup' s3$ntul ?enis: 1-5 Cu toate acestea, intrarea s3$ntului (arcel $ntr+o o%scuritate aproape complet' nu avea s' $nt$r"ie5 Cn secolul al RDCCC+iea, cultul lui sc'+ dea 4i, dup' Xevolu#ie, s3$ntul a 3ost victima epur'rii pro2resive a devo#iunii care, $n cadrul pari"ian, su3er' restr$n2erea piet'#ii locale * s3$ntul (arcel s3$r4e4te prin a 3i, dup' at$tea veacuri, eclipsat de s3$ntul ?enis 4i mai ales de s3$nta Genevieve5 .alaurul, a4a cum se va vedea, a 3ost una din primele victime ale dis+ 2ra#iei s3$ntului 4i, clin secolul al RiR+lea $n+ coace, raiLeori este citat printre %alaurii /a2io+ 2ra3ici 4i 3olclorici a c'ror 2lorie a $mp'rt'4it+o timp $ndelun2at5 ?e ce $ncerc'm s'+1 re$nviem $n acest studiu istoric G ?eoarece ca"ul lui, %anal la prima privire aruncat' pe teBtul lui Fortunatus 4i Hudecind dup' ceea ce a re"istat din el $n Evul (ediu, se dovede4te, la o eBaminare mai atent', compleB, instructiv 4i poate eBemplar5 La $nceput, cele dou' $n3'#i4'ri su% care se arat' %alaurul s3$ntului (arcel $n istoria me + dieval' nu au nimic 3oarte ori2inal5 $n secolul al Dl+lea, su% 3orma lui literar', $n teBtul lui Fortunatus, pare s' nu 3ie dec$t unul din acei
27

%alauri, sim%ol al diavolului 4i al p'2$nismului, care sluHesc de atri%ut unui mare num'r de s3in#i, $n special unor s3in#i episcopi propov'+ duitori ai evan2/eliei5 ?e la o anumit' dat', pu#in anterioar', se pare, secolului al RU+lea, 4i situat' $ntre secolele RCCERD, s+ar crede c' nu mai este dec$t unul din acei %alauri proce+ sionali pe care litur2/ia cu 1Xo2ations: Q $l plim%' mai peste tot5 )oate c' nu este totu4i lipsit de interes s' se $ntreprind' c$teva investi2a#ii despre acest %a + laur 4i s' se pun' $n le2'tur' cu el c$teva ntrebri $n m'sur' s' eBplice istoria devo#iunii, a culturii, a sensi%ilit'#ii $n Occidentul medieval, 4i mai ales $n unul din marile 3ocare ale civili+ "a#iei lui * )aris5 .alaurul merovin2ian al s3$ntului (arcel este doar acel sim%ol diavolesc $n care .iserica a pre3'cut un monstru, purt'tor al uneia din $nc'rc'turile sim%olice cele mai compleBe din istoria culturilor 9 : .alaurul s3$ntului (arcel din Evul (ediu clasic este oare totuna cu vec/iul lui precede+ cesor, semni3ica#iile care se uni3icau de %ine de r'u $n el nu se despart acum pentru a da la iveal' tensiuni, diver2en#e, anta2onisme so+ eio+culturale 9 Aceste tensiuni nu ar putea 3i 2rupate $n Hurul a doi poli E cel al tradi#iei savante, desprins' de c'tre clerici, care atri%uie sim%o+ lului draconic un rol de 3iBare a 3or#elor r'ului, 4i cel al unei tradi#ii 1populare: care, printr+o serie de contamin'ri 4i de metamor3o"e, $i p's+ trea"' o valoare am%i2u' 9 ?ac' am putea sc/i#a un r'spuns a3irmativ verosimil la aceast' $ntre%are, structura 4i cur%a culturii medievale ar putea c'p'ta unele eBplica#ii5 ?in %o2atul teBt al lui Fortunatus, de la care pornim, l's'm de o parte elementele care nu au le2'tur' cu su%iectul nostru, sau le reducem
Q D5 supra, pp5 1 E1!, n5 1! ;@5T5>5 2

la aspectul sc/ematic ce se lea2' de sim%o + lismul %alaurului5 Dom distin2e mai $nt$i cele dou' teme ames+ tecate aici, cea a 4arpelui care devorea"' cada+ vrul unei 3emei adultere 4i cea a %alaurului asupra c'ruia s3$ntul o%#ine o victorie r'sun'+ toare5 )rima, care nu este lipsit' de interes, va d'inui $n tot cursul Evului (ediu 4i va deveni sim%olul icono2ra3ic al des3r$ului 1A5 $ns' aici este mai mult sau mai pu#in arti3icial le2at ;prin tradi#ie sau prin a%ilitate literar' E acest lucru nu ne interesea"'> de tema s3$ntului dra+ conocton5 @u ne vom ocupa de ea, dar vom re + #ine E dincolo de cele dou' anecdote, care nu se aseam'n' E identitatea 4arpe+%alaur5 @u vom p'trunde nici $n studiul am'nun#it al 1antic/it'#ilor pari"iene:, adesea o%scure, pe care acest teBt le+ar putea $ntruc$tva l'muri5 Tradi#iile de cultur' su%ur%an', de morminte e.lra*muros, despre care eBist' de alt3el date aduse de ar/eolo2ie 4i de teBte, nu au le2'tur' cu su%iectul nostru5 $ns' mla4tinile din valea in3erioar' a r$ului .ievre, teatrul 2eo2ra3ic al acestei lupte, 4i, $nc' 4i mai mult, caracterul local al $nt$mpl'rii ne vor aHuta s' interpret'm aceast' povestire5 S+ar putea studia, de asemenea, compo"i#ia evenimentelor 4i iscusita re2i"are a acestui epi+ sod, care, prin loc, pu%lic, 2esturi, 3ace din aceast' lupt' o pies' de virtuo"itate cu care pare s' se 3i delectat un autor E3ormat la Xa+ venna E 4i ni4te cititori ce mai aveau $nc' nostal2ia Hocurilor de circ 4i a trium3urilor an+ tice 4i erau 2ata s' le $nlocuiasc' cu ceea ce le o3erea un teatru cre4tin5 ?in lupta aceasta de 2ladiatori cre4tini nu vom re#ine dec$t tipul de rela#ie, de3init de ea, dintre s3$nt 4i monstru5 $n s3$r4it, ne vom m'r2ini doar s' not'm compara#ia 3'cut' de Fortunatus $ntre episodul roman despre %alaurul $m%l$n"it de papa Sil+ vestru 1< 4i episodul pari"ian povestit aici5 Un istoric al sentimentului na#ional ar putea 2'si $n aceasta una din cele mai vec/i eBpresii me+
29

dievale ale unui patriotism cre4tin 2alic5 O ase+ menea paralel' nu ne interesea"' dec$t $n m' + sura $n care no dovede4te c' autorul era con4+ tient $ntruc$tva de caracterul tipic, nu numai particular, al $nt$mpl'rii pe care o poveste4te, $nainte de a anali"a episodul su% aspectul care ne interesea"' pe noi E ce $nseamn' ba* laurul $n acest teBt 9 E s' $nl'tur'm c/iar din capul locului o ipote"' care ar 3ace studiul acesta inutil * istoricitatea episodului povestit aici5 ?ac' %alaurul de care s3$ntul (arcel i+a sc'pat pe pari"ieni a eBistat cu adev'rat, pa2i + nile acestea nu au nici un rost5 )rin %alaur $n#ele2em, %ine$n#eles, un 4arpe, un animal real, dar destul de pu#in o%i4nuit, mai ales ca di + mensiuni, pentru a deveni $n ima2ina#ia locui+ torilor 4i a posterit'#ii un monstru pe care do6r un, personaH dotat cu puteri supranaturale 1+a putut %irui $n mod miraculos5 Aceast' ipote"', se 4tie, a 3ost avansat' pen + tru ansam%lul ca"urilor de acest 2en, iar dra + 2onul s3$ntului (arcel s+a %ucurat, c/iar la )aris, cel pu#in din partea clerului, de o in+ terpretare concret' $n acest sens5 EBista, $ntr+ adev'r, a2'#at de %olta %isericii Saint+(ar+cel, din cartierul pari"ian cu acela4i nume, un animal $mp'iat E 4arpe, crocodil sau 4op$ii' uria4', adus aici de vreun c'l'tor ori2inar din paro/ie 1G , 4i destinat, evident, s' 3ie o incarnare realist', 4tiin#i3ic', a %alaurului s3$ntului (arcel5 S' re#inem c', su% Dec/iul Xe2im, clerul a 3avori"at aceast' interpretare scientist+ pe care mitolo2ii 4i 3olclori4tii ra#ionali4ti din secolele RCR 4i RR aveau s' le reia, mai ales, aplic$nd aceast' eBplica#ie %alaurului s3$ntului (arcel, printre al#ii, Euse%e Sal+verte, al c'rui studiu numit ini#ial Legendes du Moyen Age E serpents monstrueu. HrI remaniat su% titlul Des dragons e,t des serpents monstrueu. /ui 9igurent dans un grand nom* b e de rEcits 9abuleu. ou istori/ues iCI a 3ost introdus $n lucrarea, scris' tot de el, 1?es sciences occultes ou Essai sur la ma2ie, Ces
30

prodi2es et Ces miracules: K a treia edi#ie, din 1!,=, are o introducere de Emile Littre, al c'rui nume este su3icient pentru a+i de"v'lui caracterul po'iti2ist il , Louis ?umont, printre al#iii#, a respins aceast' teorie scientist', pseu+ do4tiin#i3ic', pe care el o nume4te naturalist+, 4i care nu se aplic' dec$t cel mult unui num'r 3oarte restr$ns de 3apte le2endare 91 5 Animalele monstruoase, mai ales %alaurii, s$nt 3enomene le2endare reale5 EBplica#ia lor 4tiin#i3ic' nu poate 3i dat' $n cadrul unui scientism eve+ nimen#ial5 S$nt 3apte de civili"a#ie E pe care istoria nu poate $ncerca s' le lmureasc dec$t cu aHutorul istoriei reli2iilor, al etno2ra3iei, al 3olclorului5 Ele #in de mentalul colectiv Jc, ceea ce nu $nseamn' c' se situea"' $n a3ara timpului 4i a istoriei, ci dimpotriv'5 $ns' ni + velul realit'#ii lor este cel al pro3un"imilor psi/ismului, iar ritmul evolu#iei lor cronolo + 2ice nu este cel al istoriei evenimen#iale tra+ di#ionale5 Cea dint$i remarc' pe care o su2erea"' teB+ tul lui Fortunatus este a%sen#a aproape total' a oric'rei interpret'ri sim%olice din partea au+ torului5 Cmportan#a victoriei s3$ntului asupra %alaurului este de natur' material', psi/olo + 2ic', social', nu reli2ioas'5 )opula#ia terori + "at' tre%uia lini4tit' ;1perterriti /omines:, 1/inc com3ortatus populus:>5 Episcopul sauroc+ ton apare aici $n rolul lui p'm$ntesc de c'pe + tenie a unei comunit'#i ur%ane, nu $n 3unc + #iile lui spirituale de p'stor5 El este metere"ul na#ional ;1propu2naculum patriae:>, $nvin2'to+ rul du4manului pu%lic ;1inimicus pu%licus:>5 Caracterul s'u reli2ios nu este evocat aici de + c$t pentru a eBprima o tem' $ndr'2it' de /a + 2io2ra3ia cre4tin' de la s3$r4itul secolului al CD+Z ea $ncoace * $n procesul de de"or2ani"are a institu#iilor pu%lice, ,,vir sanctus: compen + sea"' lipsa acestora 3olosindu+4i armele spiri+ tuale, private nu pu%lice, dar puse la dispo + "i#ia comunit'#ii civile, 1arma privata: 3olosite pentru a+i ocroti pe 1cives:, u4urelul %aston
31

78fl

episcopal se dovede4te a 3i o arm' cu 2reutate, datorit' transmuta#iei materiale pe care o pro+ duce puterea miraculoas' a s3$ntului E ?>n bastonul cel uFor care Fi*a ar+tat puterea t aumaturgic+@ E 4i de2etele su%#iri ale lui (arcel, ca lan#urile de puternice E 1cuius molles di2iti 3uerunt catenae serpentis:5 (arcel $nvin2$nd %alaurul ne este pre"entat, a4adar, $ntr+o 3unc#ie civic', nu $ntr+una reli+ 2ioas'5 C$t despre %alaur, natura lui este la 3el de neprecis' pe c$t de precis' pare cea a lui (arcel, episcopus, ?e trei ori i se spune 1%estia:, ceea ee evoc' lupta acelui bestiarius, a 2ladiatorului, o dat' 1%elua:, care 3ace alu+ "ie la enormitate 4i la caracterul s'l%atic, eB+ cep#ional al monstrului, de patru ori 1serpens:, 4i o dat' 1colu%er:, ec/ivalentul poetic al 4ar + pelui, 4i doar de trei ori ?draco@, Cn sc/im%, s$nt scoase $n eviden#' anumite particularit'#i 3i"ice ale monstrului * m'rimea ;1serpens im+ manissimus:, 1in2entem %eluam:, 1vasta mo + le:>, 4i cele trei p'r#i ale corpului * cur%ele sinuoase ;1sinuosis an3racti%us:> $ntre cele dou' eBtremit'#i net individuali"ate * capul 4i coada, la $nceput ridicate 4i amenin#'toare, apoi l'sate $n Hos 4i $n3r$nte ;1cauda 3la2el+ lante:, 1capite supplici:, 1%landiente cauda:>5 @aratorul insist' c/iar asupra unui anumit punct al corpului, cea3a, deoarece $n acest loc se produce miraculoasa $m%l$n"ire * s3$ntul $m+ %l$n"itor, dup' ce a lovit de trei ori capul animalului cu %astonul, $l $m%l$n"e4te $n3'4u+ r$ndu+i cea3a cu stola ;1missa in cervice ser+ pentis orario:>5 Am'nunte /ot'r$toare deoarece ele de3inesc sim%olismul animalului, %la"onul corpului s'u 4i, totodat', un rit 4i un ceremo + nial de $m%l$n"ire5 Asupra acestui lucru vom reveni A15 EBist' $n aceast' povestire o 3ra"' care ne o%li2' totu4i s' c'ut'm, c/iar dincolo de sim+ %olismul animalului 4i al $m%l$n"irii lui, o sem+ ni3ica#ie pe care 3aptul divers ce ne+a 3ost descris nu o de"v'luie * ?ast&el, pe scena spi*
32

ritual+, sub oc ii poporului spectator, a luptai singur >mpotri2a balaurului@, Spectacolul ce ne+ a 3ost $n3'#i4at nu este dec$t copia unui alt spectacol, mai adev'rat5 S' p'r'sim scena ma+ terial' pentru a ne transporta pe scena spiri+ tual'5 Ce pot $nsemna, la acea epoc'9 cea dintre moartea s3$ntului (arcel 4i redactarea vie#ii (!ita$ lui de c'tre Fortunatus, l's$nd provi"o+ riu de o parte pro%lema eventualei sc/im%'ri de interpretare intervenit' de la miHlocul se+ colului al D+lea p$n' la s3$r4itul secolului al Dl+lea 4i de la le2enda oral' p$n' la %io2ra3ia literar' E ce pot a4adar $nsemna acest teatru 4i aceast' lupt' 9 $ntruc$t opera lui Denantius Fortunatus #ine de un 2en literar %ine de3init la acea epoc', /a2io2ra3ia, tre%uie s' c'ut'm mai $nt$i sem+ ni3ica#ia luptei $mpotriva %alaurului $n litera+ tura cre4tin', cu deose%ire $n cea /a2io2ra3ic' E la s3$r4itul secolului al Dl+lea5 Apoi vom $n+ cerca s' vedem $n cel 3el acest loc comun /a+ 2io2ra3ic s+a putut aplica unei $nt$mpl'ri pe care Fortunatus ar 3i a3lat+o cu oca"ia anc/e+ tei lui pari"iene5 Cum marea surs' a $ntre2ii literaturi cre4+ tine este .i%lia, s' c'ut'm mai $nt$i aici %a+ laurii, sau 4erpii ce s+ar putea $n3'#i4a 4i ei ca ni4te %alauri A*i5 aerpii+%alauri s$nt numero4i $n Dec/iul Testament5 Trei dintre ei ies $n eviden#' * 4arpele ispititor din Gene"' ;CCC> AG, .e/emot 4i Leviatan, trata#i de c'tre Csaia ;RRDCC>, care $i d' drept 4erpi, mai aspru dec$t 3useser' trata#i $n Cartea lui Cov ;RL+RLC>, undeAonu li se d'duse nici un nume de ani+ mal 5 @i4te %alauri mai pu#in individuali"a#i se "v$rcolesc $n )salmiA3i5 Cn s3$r4it, dac' Evan+ 2/eliile nu pomenesc de %alaur, $n sc/im% Apo+ calipsa $i d' o de"voltare /ot'r$toare5 $n teBtul acesta, care va o3eri ima2ina#iei medievale cel mai eBtraordinar arsenal de sim%oluriA , %a+ laurul cap't' $ntr+adev'r o interpretare ce se Da impune $n lumea cre4tin' medieval'5 El
33

este 4arpele din Gene"', vec/iul du4man al omului, diavolul, Satana * ?Acest balaur mare, str+2ec iul Farpe, numit Dia2olul Fi #atana@ ;RCC, 9>5 .alaurul acesta va 3i %alaurul ecle+ "iastic, $mpin2$nd $n um%r' ceilal#i %alauri a c'ror eBisten#' nu era ne2at' de Apocalips, el devine marele %alaur, %alaurul prin eBcelen#', 4e3ul tuturor celorlal#i E 4i $ntrupea"' tot r'ul de pe lume, el este Satana5 La s3$r4itul secolului al Dl+lea, interpretarea apocaliptic' a %alaurului a devenit interpreta+ rea o%i4nuit' dat' de autorii cre4tiniA! 9 S' consult'm dou' autorit'#i * s3$ntul Au2ustin 4i, cu toate c' vine la o Hum'tate de veac dup' Fortunatus, Csidor din Sevilla, primul enciclopedist din Evul (ediu5 ?e 3apt, ni se va $n2'dui s' eBtindem aceast' anc/et' rapid' p$n' la .eda, ultimul 1ctitor: al Evului (e+ diu, cum spunea ^5 X&nd, deoarece clericii r'+ m$n, p$n' c'tre miHlocul secolului al DUC+lea, $n aceea4i lume cultural'5 S3$ntul Au2ustin acord' prea pu#in' aten#ie %alaurului5 ?oar $n m'sura $n care cuv$ntul apare $n .i%lie, se simte o%li2at, ca eBe2et, s'+i eBplice, c$nd este ca"ul, sensul5 Cnt$lne4te %alaurul mai ales $n Comentariul Psalmilor ()narratio in Psalmos$, @u i2nor' identitatea %alaur d Satana, %a c/iar ea $i o3er' eBplicarea )s5 RD, 1<, ?!ei
c+lca >n picioare leul Fi balaurul@, 4i a )s5 CUC, A , ?Acest balaur pe care l*ai >nc ipuit ca s+*l

am+geFti, Cn acest %alaur, Au2ustin $l vede pe 1str'vec/iul du4man: A95 li este $ns' mai 2reu s' interprete"e %alaurii din )salmul CDLDCCC5 Aici, psalmistul, $ndemn$nd $ntrea2a 3ire s' a+ duc' laud' ?omnului, $i po3te4te pe %alauri s' se al'ture acestui cor * ?L+udaJi pe Domnul de 9os de pe p+m>nt <-, balauri de mare, Fi ad>ncuri toate@, ;)s5 CRLDCCC, >5 Con4tient de contradic#ia ce ar putea s' apar' $n 3aptul de a cere ca ?umne"eu s' 3ie l'udat de ni4te creaturi a c'ror natur' male3ic' 4i re%el' este %ine cunoscut', Au2ustin iese din $ncurc'tur' eBpli+c$nd c' )salmistul nu citea"' %alaurii dec$t ca
34

pe cele mai mari 3iin#e de pe p'm$nt create de ?umne"eu ;1maHora non sunt super terram:> 4i c' oamenii, cuprin4i de admira#ie 3a#' de $n+ 3'ptuirile unui ?umne"eu capa%il s' cree"e 3i+ in#e at$t de mari, $i pun 4i pe %alauri s' c$nte imnul pe care lumea, prin simpla ei eBisten#', $l $nal#' ?omnului <15 Aici, %alaurul este pre+ "entat su% un aspect esen#ial realist, 4tiin#i3ic * este animalul cel mai mare5 Cei ce au comentat Apocalipsa $n Evul (ediu timpuriu au aHuns, 3'r' $ndoial', $n mod 3iresc, s' identi3ice %alaurul cu diavolul5 ?e eBemplu, Cassiodor <A, )rimasius, episcop de Andrumeta, mort $n ,!= <<, 4i .eda, la care se $nt$lne4te du%la identi3icare a diavolului, cu 4arpele Gene"ei, pe de o parte, cu %alaurul din Apocalipsa, pe de alta yK, Cu toate acestea, la Csidor din Sevilla, %a+ laurul este tratat $n primul r$nd 4tiin#i3ic, nu sim%olic5 El este 1cel mai mare dintre toate animalele * balaurul este cel mai mare dintre toJi Ferpii Fi dintre toate animalele pfimthtttlui<,5 ?ou' am'nunte importante $i de3inesc o%iceiurile * este un animal su%teran 4i tot+ odat' aerian, c'ruia $i place s' ias' din pe4+ terile $n care se ascunde pentru a "%ura $n aer K 3or#a lui nu st' $n 2ur', $n din#i, ci $n coad'*\3i5 ?ou' pro%leme 4tiin#i3ice $l preocup' pe Csidor $n le2'tur' cu %alaurul5 Una se re+ 3er' la ceea ce $l deose%e4te de animalele ase+ m'n'toare, 4i mai $nt$i de 4arpe5 X'spunsul pare precis5 Csidor, 3olosindu+1 mai ales pe Dir2iliu, sta%ile4te di3eren#a $ntre anguis, ser* pens 4i draco 8 anguis tr'ie4te $n mare, 4ar+ pele de p'm$nt, %alaurul $n aer < 5 Cns' Csidor se love4te atunci de a doua pro%lem' * cea a /a%itatului %alaurului5 @u poate s' i2nore c$t de multe s$nt elementele unde tr'ie4te 4i se mi4c' %alaurul, 4i mai ales le2'turile lui cu apa, care nu apare $n nici una din cele dou' de3ini#ii de mai sus5 AHun2e ast3el s' distin2' u n tip special de %alaur * %alaurul marin, _,draco marinus: *3&5
35

Cn sc/im%, la Csidor, %alaurul scap' sim%o+ lismului moral 4i reli2ios5 $ntr+un pasaH din #ententiae ;CCC, D, A!, PL, !<, ==,>, el enumera 3ormele animale pe care le ia diavolul dup' cum $ntrupea"' unul sau altul din vicii sau din p'catele capitale * animal, 3'r' alt' pre+ ci"are, c$nd devine des3r$u ;1luBuria:>, 4arpe ;1serpens:> c$nd se trans3orm' $n l'comie sau r'utate ;1cupiditas ac nocendi mali#ia:>, pa + s're ;,,avis:> c$nd este tru3ie ;,,super%iae ru + ina:>, niciodat' nu este %alaur5 Totu4i, Csidor, savant des'v$r4it, mai 4tie despre %alaur 4i alte lucruri, prea pu#in utile, dup' p'rerea noastr', pentru elucidarea teBtului lui Fortu+ natus, dar 3oarte pre#ioase pentru ansam%lul dosarului pe care ne str'duim s'+1 $ntocmim 4i s'+1 pre"ent'm aici5 Csidor cunoa4te $nc' trei %alauri * %alaurul tutelar care p'"e4te merele din 2r'dina de pe Cnsulele Fesperide <\>K %a+laurul+ stindard, repre"entat pe $nsemnele militare, a c'rui ori2ine, amintind 3olosirea lui de c'tre 2reci 4i romani, Csidor o situea"' $n momentul s'r%'toririi victoriei lui Apollo asupra 4arpelui )0t/on `l- K %alaurul anular care, mu4e$ndu+4i coada, repre"int' anul, timpul rotund, timpul circular, timpul ve4nicei re$ntoarceri, %alaurul a c'rui n'scocire Csidor o atri%uie vec/ilor civili"a#ii, $n mod special celei e2iptene GG5 Cn s3$r4it, Csidor 4tie despre lupta unui epi+ scop cu %alaurul5 Ca"ul citat de el este cel al lui ?onatus, episcop de Epir, $n epoca $m+ p'ra#ilor Arcadus 4i Fonorius, care se pare c' a ucis un %alaur enorm a c'rui r'su3lare $m + pu#ea aerul 4i al c'rui /oit a%ia a putut 3i t$r$t de opt perec/i de %oi p$n' la ru2ul unde a 3ost ars GA5 Csidor nu d' nici o interpretare sim%olic' acestei ispr'vi5 Este 3oarte 2reu de alc'tuit un catalo2 cro+ nolo2ic al luptelor s3in#ilor, mai ales ale epi+ scopilor, cu %alaurii5 Lucr'rile eBistente s$nt ineBacte 4i nu se poate avea $ncredere $n ele G<5
<=

Specialistul $n istoria 3aptelor de civili"a#ie tradi#ional' $4i croie4te anevoie un drum prin + tre po"itivi4tii, care ne2liHea"' aceste 3eno + mene sau le aplic' metode inadecvate, 4i pa+ raistoricii, care uit' cronolo2ia, printre dis + pre# 4i naivitate, erudi#ie mioap' 4i curio"itate con3u"'5 Cstoria mentalit'#ilor, a sensi%ilit'#i + lor 4i a credin#elor se des3'4oar' $n durate lun2i, dar supuse, la r$ndul lor, unei diacronii cu ritmuri proprii5 S' ne limit'm, $n aceast' sc/i#', la c$teva puncte de reper mai impor + tante5 Dictoria s3$ntului ;4i, s+o spunem din nou, a s3$ntului episcop> asupra unui %alaur $4i are ori2inea $n tradi#iile /a2io2ra3ice cre4tine5 O $nt$lnim $ntr+adev'r $n prima /a2io2ra3ie care, $mpreun' cu !ita s3$ntului Am%ro"ie, scris' de )aulinus din (ilano, 4i cu %io2ra3ia s3$ntului (artin de Sulpicius Severus, va sluHi de model $ntre2ului 2en * via#a s3$ntului Anton scris' de s3$ntul Atanasie Ges5 Aici 2'sim inter+ pretarea dia%olic' a %alaurului5 $ns', 3ie, c' atmos3era sc/imniceasc' din Historia monac o* rum de Atanasie a descump'nit lumea cre4tin' occidental', 3ie c' re2resul lim%ii 2rece4ti $n .iserica latin' a limitat, cel pu#in pentru o vreme, in3luen#a !ieJii lui Anton, acest epi+ sod, printre altele, nu pare s' 3i avut $n Occi + dent un succes prea mare 4i nici vreo in3lu + en#' direct' asupra s3$ntului Cesaire 4i a %a+ laurului5 Sin2urul episod cu s3$nt saurocton care a avut, se pare, un mare r'sunet $n Evul mediu timpuriu, este cel despre %alaurul papei s3$ntul Silvestru, evocat de Fortunatus, 4i care d' prileHul unei compara#ii $n avantaHul s3$n+ tului (arcel5 Acest episod din le2enda lui Silvestru a re+ #inut, din p'cate, aten#ia istoricilor, $n primul r$nd pentru rolul si momentul istoric al lui Silvestru G,5 )ap' pe vremea convertirii lui Constantin, datorit' acestui 3apt, istoricii s+au orientat c'tre interpretarea politic' a ponti3i+
37

catului s'u5 Cn acest conteBt, lupta $mpotriva %alaurului devenea, 3ire4te, sim%olul victoriei $mpotriva p'2$nismului5 Totu4i, o alt' inter + pretare E mai cur$nd roman' dec$t oecume+ nic' E 4i care, c/iar la Xoma, pare s' 3i avut, $n Evul (ediu, mai mult' trecere dec$t inter+ pretarea catolic', situea"' acest miracol $n tr+ un alt conteBt5 $n aceast' perspectiv', %a + laurul, lui Silvestru este asimilat unui 4arpe uria4 a"v$rlit pe nisip cu prileHul unei rev'r + s'ri a Ti%rului K el ar evoca de 3apt rolul pa + pei episcop $n lupta calamit'#ilor naturale la Xoma 1 a , Acest episod se inserea"' atunci $ntr+ o tradi#ie roman', cea a minunilor le2ate de calamit'#ile naturale G! , 4i pre3i2urea"' un episod din via#a lui Gri2ore cel (are * cel cu monstrul a"v$rlit de Ti%ru, cu prileHul unei re+ v'rs'ri, $n ,9-, c/iar $n momentul c$nd, potri + vit m'rturiei lui Gre2oire de Tours, Gri2ore, care se remarcase $n rolul lui social, mai ales $n domeniul provi"iilor de alimente, aHun2e episcop al Xomei 4i $4i inau2urea"' ponti3icatul 3erind popula#ia de calamit'#ile naturale ;inun+ da#ie 4i cium'> 4i de urm'rile lor G9 5 ?eci, la s3$r4itul secolului al Rl+lea, sim%o+ lismul cre4tin al %alaurului 4i al luptei s3$n+ tului+episcop $mpotriva %alaurului nu este 3iBat5 El tinde s' identi3ice, $n sensul eBe2e + "ei Apocalipsei, %alaurul+4arpe cu diavolul, 4i s' dea victoriei s3$ntului sensul unei %iruin#i asupra r'ului, adic', pentru aceast' 3a"' a cre4tini"'rii Occidentului, episodul ar 3i /o+ t'r$tor $n victoria cre4tinismului asupra p'2$+ aismului $ntr+o re2iune 4i, mai ales, $ntr+o ?ci* 2itas@, Acest sim%olism las' s' se $ntrevad' $ns' 4i alte tradi#ii, $n care semni3ica#ia %alau+ rului este alta5 S$nt tradi#ii mo4tenite c/iar 4i de cre4tinism5 Cn 2eneral, ele s$nt marcate de evolu#ii, de contamin'ri, o istorie care le 3ace 2reu de anali"at5 )utem totu4i $ncerca E vedem c' Csidor de Sevilla s+a str'duit s+o 3ac' E s' distin2em $n aceste tradi#ii mai
3

multe aporturi culturale * mo4tenirea 2reco+ro+ man', mo4tenirea 2ermano+asiatic', mo4tenirea indi2en'5 Elementele pe care le eBtra2em din aceast' imens' 4i compleB' mo4tenire s$nt, se $n#ele2e, re"ultatul unei opera#ii de triere, al unei ale+ 2eri5 Sper'm totu4i c', proced$nd ast3el, nu vom altera semni3ica#ia acestor tradi#ii5 Cn tradi#ia 2reco+roman' ,-, ni se par esen+ #iale trei aspecte ale %alaurului 4i ale luptei eroice $mpotriva lui5 )rimul apare $n rituri, credin#e 4i le2ende le2ate de incu%a#ie5 Este cunoscut' importan#a c'p'tat' $n epoca elenis+ tic' de aceast' practic' al c'rei mare centru era AsVlepeion, $n Epidaur, 4i care a 3ost con+ tinuat' $n lumea roman', mai ales $n partea ei oriental' <15 A4teptarea, $ntr+o incint' sacr', a unei vi"iuni sau a unui vis ce ar aduce r's+ punsul la o $ntre%are pus' "eului de un %olnav sau de un om neli4intit, nu era dec$t prelun+ 2irea unei tradi#ii de rela#ii seBuale supra+ naturale $ntre o 3emeie 4i un "eu din care se n'4tea un erou5 $n3'#i4area tradi#ional' a "eu+ lui 3ecundator era cea a unui 4arpe+%alaur5 Cel mai cele%ru copil ie4it din aceste le2'turi sacre este AleBandru5 $ns' Suetoniu arat' c' Apollo, culc$ndu+se, su% $n3'#i4area unui %alaur, cu Atia, venit' s' practice incu%a#ia $n templul lui, 1+a n'scut ast3el pe Au2ustus ,A5 Cn Hurul lui AsVlepeion, lu$nd $n3'#i4area unui %alaur 4i a tradi#iei lui Fippocrate, s+a de"voltat le+ 2enda %alaurului din Cos ,<5 )e noi ne intere+ sea"' le2'tura %alaurului cu lumea nocturn' 4i oniric', amestecul de dorin#' 4i de team', de speran#' 4i de spaim', $n care se produc apari#iile 4i 3aptele lui5 )si/anali"a avea s' se ocupe de toate aceste pro%leme5 Asupra lor vom reveni ,G5 Al doilea aspect este cel care semni3ic' eli+ %erarea unui loc din mitul 2reco+roman al "eu+ lui sau eroului saurocton5 C/iar dac' instala+ rea lui Apollo la ?elp/i, dup' victoria asupra
39

4arpelui )0t/on, dep'4e4te cadrul local ,,, c/iar dac' 3apta lui lLcrseu $mpotriva %alau+ rului care o #ine pri9onier pe Andromeda nu este direct le2at' de $ntemeierea (0cenei, mi+ tul lui Cadmos, de eBemplu, aHut' la preci+ "area importan#ei pe care o avea $n3r$n2erea unui %alaur5 Ea permite 4i semni3ic' sta%ilirea unei comunit'#i $ntr+un loc5 Este un rit de $n+ temeiere ur%an' 4i de valori3icare a unui #inut5 Aici, %alaurul este sim%olul 3or#elor naturale ce tre%uie $m%l$n"ite5 @ecesitatea mor#ii lui nu $nseamn' doar necesitatea $nl'tur'rii unui o%+ stacol, moartea este totodat' 3ecund'5 Cadmos seam'n' pe teritoriul viitoarei T/e%e din#ii %a+ laurului ucis5 ?incolo de mo4tenirea 2reco+roman' se pro+ 3ilea"' aportul culturilor orientale care au ve+ nit s+o $nviore"e5 La .a%0lon, $n Asia (ic', $n E2ipt, poate 3i urm'rit' o evolu#ie a sim+ %olismului %alaurului, pre"entat', $ntr+un stu+ diu 3undamental, de G5 Elliot Smit/ ,=5 5.alaurul, $n aria cultural' asiatico+e2ipean', era, la $nceput, personi3icarea 3or#elor apei, fertili"ant' 4i totodat' distru2'toare5 Elementul esen+ #ial $n putferile %alaurilor era controlul asupra apei * %inevoitori, ei d'deau ploile 4i rev'rs'+ rile de ape ce 3'ceau p'm$ntul s' rodeasc' K ostili, desl'n#uiau potopuri 4i inunda#ii devas+ tatoare5 La $nceput, rolul po"itiv era mai pre+ sus, %alaurii erau creaturi $n primul r$nd %i+ ne3'c'toare, personi3ic'ri 4i sim%oluri ale unor "ei ai 3ecundit'#ii 4i ale unor eroi sau re2i $ntemeietori de civili"a#ii K de pild', %alaurul care $l $ntrupea"' pe Tiamat, una din 3ormele (umei, 4i %alaurul marin le2at de na4terea A3roditei, ea $ns'4i una din 3ormele (umei5 Apoi, %alaurul se declasea"' 4i, $n cele din urm', devine sim%olul r'ului5 $n E2ipt, este identi3icat cu Set/, du4manul lui Osiris 4i al lui Forus5 Ast3el, raJionali'area e2iptean' pre+ cede ra#ionali"area cre4tin'5 ?e alt3el, $n E2ipt, se poate vedea trecerea de la Forus la Cristos,

pe de o parte, 4i de la Set/ la Satana, pe de alt' parte5 $ns' ceea ce ne interesea"' pe noi aici este 3aptul c', $n ciuda $nrudirii cu 4ar + pele, animal c/t/onian prin eBcelen#', %alau + rul este 3undamental le2at de puterile apelor5 EBtremul Orient este un alt mare 3ocar al sim%olismului %alaurului5 Se pare c' $n Oc + cidentul cre4tin n+a aHuns direct dec$t destul de t$r"iu, $n secolul al RFC+lea, dup' cum a spus Jur2is .altrusaitis , 5 Cn C/ina, %alaurul pare le2at mai ales de lumea uranian', de mi + tul solar, 4i este $naripat5 Cns', de+a lun2ul drumurilor prin stepe, acest %alaur aerian se con3und' mai mult sau mai pu#in cu 4arpele c/t/onian, 4i cu un alt %alaur, tot c/t/onian, pa"nic de comori, 4i $nrudit cu 2ri3onul E pe care avatarurile sincretismului sim%olic $l vor $n"estra, 4i pe el, cu aripi ,!5 Cnteresant este c' ace4ti %alauri din EBtremul+Orient aHun2, par+ cur2$nd drumurile prin stepe, $n Occident, $n epoca merovin2ian'5 Edouard Salin, de"volt$nd o idee a lui Forrer ,9 , a pus $n lumin', prin+tr+ o anali"' a 3ormelor estetice ale artei mero+ vin2iene, acest re"ultat occidental al %alaurului asiatic 4i a su%liniat 3oarte %ine cele dou' ca + racteristici principale ale sim%olismului s'u * pe de o parte, polivalen#a, pe de alt' parte, am%i2uitatea * 13ormele %alaurului merovin+ 2ian s$nt 3oarte di3erite K sim%olismul lui este la 3el de variat K el traduce, de %un' seam', credin#e la 3el de di3erite, dup' cum repro + duce, totodat', divinit'#i 3oarte di3erite: =-5 ai adau2' * 1de o%icei, au caracter solar c$nd se $nrudesc cu 2ri3onul, 4i caracter c/t/onian c$nd se tra2 din 4arpe, s$nt %ene3ice sau male3ice K repre"ent'rile %alaurului apar, de 3apt, ca o mo4tenire a unor credin#e aproape la 3el de vec/i ca lumea, r'sp$ndite, prin Eurasia, din Orient $n Occident: =15 $n acest compleB de sim%olisme 4i credin#e, tre%uie s' $ncerc'm s' preci"'m, al'turi de mo4tenirea 2reco+roman' 4i de aportul asiati+ co+%ar%ar, contri%u#ia tradi#iilor indi2ene5
41

?ac' lu'm lumea celtic' $n ansam%lu, $n unele arii ea mi4un' de %alauri, iar $n Crlanda, de pild', s3in#ii au avut de luptat $n mod special $mpotriva lor -*$5 Totu4i, universul 2alic de cre+ din#e 4i de sim%oluri nu pare s' 3ie %o2at $n %alauri, de4i a adoptat, desi2ur, ( 4arpele c/t/o+ nian, atri%ut pentru "ei 4i "ei#e , 4arpele ucis de acel Fercule 2alic, Smertrios, 1Cel ce se $n2riHe4te de toate: =,5 Cn spatele acestor mo4teniri, nu se a3l' oare 4arpele+%alaur cvasiuniversal $n toate credin+ #ele 4i miturile primitive 9 .alaurul mero+ vin2ian == nu este, $n primul r$nd, un monstru 3olcloric , reap'rut $n acel interval dintre credin#e, c$nd cultura p'2$n' sl'%e4te, 3'r' $ns' ca sistemul cultural cre4tin s' se 3i implantat cu adev'rat 9 C/iar dac' Fortunatus sc/i#ea"' interpretarea cre4tin', ecle"iastic' a %alaurului s3$ntului (arcel, acest %alaur, $n tradi#ia oral', preluat' de Fortunatus, nu cumva avea o alt' semni3ica#ie 9 @u tre%uie oare s' $ncerc'm s' c'ut'm aceast' semni3ica#ie $n ad$ncurile unui 3olclor ce rena4te E dar $nc'rcat de elemente 3olclori"ate, preluate din culturile anterioare 4i actuali"at, mai ales, datorit' unor situa#ii is+ torice noi 9 La %a"a le2endei redat' de Fortu+ natus se a3l' ima2inea unui traumatur2 care a supus 3or#e $n3rico4'toare5 Aceste 3or#e au le2'tur' cu natura5 (onstrul adus $n scen' os+ cilea"' $ntre un animal c/t/onian ;4arpe> 4i un animal ;%alaur> cu caracter mai mult sau mai pu#in acvatic, de vreme ce s3$ntul $i po+ runce4te s' dispar' 3ie $n de4ert, 3ie $n mare5 ?esi2ur, $n conteBtul 2eo2ra3ic pari"ian, ma+ rea provine de la un model /a2io2ra3ic copiat, 3'r' prea mare e3ort de adaptare, de c'tre For+ tunatus5 Acest $mprumut nu tre%uie totu4i eB+ plicat prin relativa lui adecvare la un conteBt similar E un conteBt acvatic, cel al c'rui ca+ racter 3undamental $n sim%olismul %alaurului a 3ost ar'tat de G5 Elliot Smit/ 9 ?ac', de la cadru, se trece la eroi, s3$ntul nu apare $n rolul eroilor sauroctoni, eli%era+
42

tori 4i civili"atori 9 Un $ntre2 voca%ular de erou civic, mai cur$nd dec$t reli2ios, o dove+ de4te =! 5 Cit despre %alaur, eliminat ca un pe+ ricol, ca un o%iect de team', nu este oare totu4i semni3icativ 3aptul c' nu este ucis ci doar alun2at * 1dup' ce monstrul a 3ost alun2at, nu i sJa mai v'"ut urma: G Lupta povestit' de Fortunatus nu este un duel terminat cu moar + tea, este o scen' de $m%l$n"ire5 $ntre episcopul $m%l$n"itor 4i monstrul $m%l$n"it se sta%ilesc, o clip', raporturi ce amintesc prietenia sc/imni+ cilor 4i a s3in#ilor cu animalele, mai ales cu 3iarele E de la leul s3$ntului Ceronim p$n' la lupul s3$ntului Francisc =9 E (?acesta, cu capul plecat, a >nceput s+ cear+ iertare d>nd din coad+@$8 mai cur$nd dec$t ucis', 3iara tre%uie neutrali"at'5 Ce ar 3i deci lo2ic s' ne $nc/i + puim c' eBist' $n spatele acestei scene $n care un erou supune 3or#e naturale 3'r' ca /a2io + 2ra3ia s' vrea sau s' poat' 3ace din ea, eB + plicit, un episod sim%olic de evan2/eli"are 9 Un episod de civili"a#ie material'5 Teatrul topo2ra3ic al acestei scene este u4or de 2/icit, este locul pe care, $n Evul (ediu, se va ridica %ur2ul, 13au%our2:+ul ce va purta numele s3$n+ tului (arcel, deci valea in3erioar' a r$ului .ie+ vre, al c'rei caracter ml'4tinos se mai vede $nc' 4i ast'"i $n p'r#ile mai Hoase din Jardin des )lantes -5 Cel mai %un cunosc'tor al topo+ 2ra3iei pari"iene din Evul (ediu timpuriu, (i+ c/el Xo%lin, dup' ce aminte4te acel 3ocar pari+ "ian de crestini"are, 1vec/iul cartier cre4tin Saint+(arcel: C , 4i su%linia"' c' 3ormarea lui 1nu a 3ost eBplicat' su3icient:, evoc' pre"en#a carierelor de piatr' care au putut 3avori"a s'+ parea unor catacom%e ca cele de la Xoma, 3o+ losirea posi%il' a r$ului .ievre care, peste se+ cole, avea s' atra2' %oian2ii 4i t'%'carii $n %ur2ul Saint+(arcel, 4i crede, $n cele din urm', c' Saint+(arcel 1este, pur 4i simplu un popas pe drumul c'tre Sens:5 1Atunci este 3iresc:, spune el mai departe, 1s' vedem cre4+
43

tinismul, importat din Ctalia prin L0on 4i Sens, instalat mai $nt$i la Saint+(arcel, primul car+ tier din Lutetia c$nd se sosea pe drumul de pe malul st$n2:5 TeBtul lui Fortunatus nu a+ runc' oare o lumin' asupra na4terii cartierului Saint+(arcel 9 @u avem de a 3ace cu un mit de $ntemeiere E cre4tin' sau necre4tin' 9 C"%$nda lui (arcel asupra %alaurului nu $nseamn' oare $m%l$n"irea unui 12enuis Iod%, amenaHarea unui loc natural $ntre ,,de4erta: ale p'durii ;1silva:>, ascun"i4 al 4arpelui c/t/onian, 4i mla4tinile de la con3luen#a Senei cu .ievre %&mare $ $n care %alaurul acvatic este invitat s' dispar' L4 9 @u este aceasta o m'rturie despre una din acele $ntemeieri din Evul (ediu timpuriu, 3avori"at' de o oarecare de3ri4are 4i de o secare rudimentar' a mla4tinilor, su% e+ 2ida unui episcop+antreprenor economic, pastor spiritual 4i totodat' 4e3 politic < 9 Aici asist'm la instituirea unei comunit'#i ur%ane din EvuJ (ediu timpuriu, 4i totodat', la constituirea, $n Hurul unui corp de credincio4i+cet'#eni ;,,ci+ ves:>, a unui spa#iu ur%an 4i su%ur%an, care, pe deasupra, se a3l' $n imediata apropiere a unui drum de o oarecare importan#' G5 Acesta nu este sin2urul teBt unde Fortunatus narea"' un miracol prin care un s3$nt, cur'+ #$nd o re2iune de mon4tri ;%alauri sau 4erpi7, o sc/im%' $ntr+un loc prielnic5 $n via#a s3$ntului Filaire r_, Fortunatus po+ veste4te $n ce 3el s3$ntul, trec$nd prin apro+ pierea insulei Gallinaria, pe lin2' Al%en2a, pe coasta li2ur', este prevenit de oamenii de pe coast' c' nu se va putea sta%ili pe insul' din pricina unor 4erpi imen4i care au n'p'dit+o ;,,in2entia serpentium volumina sine numero perva2ari:>5 Ca 4i (arcel, Filaire porne4te vi+ teHe4te la lupt' $mpotriva 3iarelor s'l%atice ;1vir dei sentiens si%i de %estiali pu2na venire victoriam:>5 aerpii 3u2 din calea lui, iar %as+ tonul episcopal serve4te, de ast' dat', drept %orn' pentru a delimita cele dou' p'r#i din
44

insul' * una, $n care 4erpii nu au voie s' p' + trund', alta, $n care pot tr'i $n li%ertate5 ai aici, dar mai limpede dec$t $n ca"ul s3$ntului (arcel, monstrul periculos, sim%ol al naturii ostile, este st'p$nit, $m%lin"it, nu ani/ilat 3_ 5 ?e alt3el, 4i aici, se spune 4erpilor c', dac' nu vor s' #in' seam' de $mp'r#irea 3'cut' de s3$nt, le r'm$ne marea, a c'rei pre"en#' este, de ast' dat', real'5 Ca 4i $n via#a s3$ntului (arcel, o remarc' a autorului orientea"' interpretarea c'tre sim+ %olismul dia%olic5 Fortunatus su%linia"' c' cel de al doilea Adam, Cristos, este superior celui din#ii, de vreme ce, $n loc s' se supun' 4arpe + lui, el are sluHitori E de eBemplu, s3$ntul E $n stare s' porunceasc' 4erpilor J5 @ici aici a+ lu"ia nu este l'murit' nici %ine5 ?impotriv', conclu"ia este pur material' 4i 3ace incontesta + %il din Clilaire un 1erou civili"ator: * ?a sporit p+m>ntul oamenilor, c+ci omul a 2enit Fi s*a aFe'at pe p+m>ntul &iarei@, C/iar dac' nu este admis' ipote"a noastr' despre sim%olismul, despre semni3ica#ia luptei s3$ntului (arcel $mpotriva %alaurului, 3apt este c', la s3$r4itul secolului al Dl+lea, $n Galia, c/iar dac' scriitorii ecle"iastici tind s' cre4+ tini"e"e le2endele cu s3in#i sauroctoni, identi+ 3ic$nd 4arpele sau %alaurul $nl'turat cu dia + volul, ei nu i"%utesc s' masc/e"e cu totul un alt sim%olism, destul de net di3erit5 Acest sim+ %olism, compleB, pare s' de"v'luie, dincolo de contri%u#iile diverselor culturi precre4tine, mai ales un 3ond tradi#ional, de natur' 3olcloric', mani3estat $n rela#ie cu un sistem de compor+ tamente mentale 4i de practici prudente 3a#' de 3or#e naturale puternice 4i ec/ivoce5 .alau + rul este $m%l$n"it dar, $ntr+o m'sur' oarecare, se pacti"ea"' cu el5 aase secole mai t$r"iu, s3$ntul (arcel 4i %a + laurul lui reapar5 La s3$r4itul secolului al Rll+lea, o sculptur' de la @otre+?arne din )a+ G,

ris, vi"i%il inspirat' de teBtul lui Fortunatus, repre"int' scena pe care am $ncercat s+o ana+ li"'m mai $nainte, $ns' avem temeiuri serioase s' credem e', $nc' din acea epoc', s3$ntul (arcel 4i %alaurul lui 3i2urau $n procesiunile 1Xo2ations: des3'4urate $n preaHma catedralei @otre+?ame5 Ce devenise eroul nostru atunci E 4i ce semni3ica#ie poate avea %alaurul 9 S' sc/i#'m mai $nt$i repede principalele di+ rec#ii de evolu#ie ale sim%olismului %alaurului $ntre secolele DC 4i RCC5 $ntr+una din c'r#ile capitale l'sate mo4tenire de Evul (ediu timpuriu devo#iunii romane, Moralia in Dob de Gri2ore cel (are, Leviat/an din Dec/iul Testament este identi3icat cu Sa+ tana !5 $n secolul al CR+lea, Xa%anus (aurus 3ace %ilan#ul enciclopedismului cre4tin, spriHi+ nindu+se mult, dup' cum se 4tie, pe Csidor din Sevilla5 ?eose%irile devin atunci cu at$t mai semni3icative5 A%atele de la Fulda se ocup' de %alaur $n capitolul despre 4erpi \>5 )rima parte este 4tiin#i3ic' * %alaurul este cel mai mare dintre to#i 4erpii 4i c/iar dintre toate animalele5 Adesea iese din pe4teri ca s' "%oare5 )e cap are o creast', iar din 2ura lui mic', parc' prin ni4te #evi strimte, $4i arunc' r'su3larea 4i scoate lim%a5 )uterea nu i se a3l' $n din#i, ci $n coada5 @u este adev'rat c' tre%uie s' te temi de veninul lui5 ?eodat' $ns', descrierea trece pe alt plan, cel al semni3ica#iei mistice !-5 Atunci, eBplica#ia este limpede * %alaurul este diavolul, sau sluHitorii acestuia, sau persecutorii .isericii, lumea celor r'i5 S$nt citate teBtele din S3$nta Scuiptur' pe care se spriHin' aceast' interpretare * )salmii, Cov, Apocalipsa lui Coan5 EBisten#a, $n aceste teBte, c$nd a sin2ularului c$nd a pluralului $l determin' pe autor s' pre+ ci"e"e c' %alaurul poate s' $nsemne, $n a3ar' de diavol, du/urile rele * &balaurul este Sa+ tana, 1%alaurii: s$nt 3anaticii lui5 Acest %alaur dia%olic, sortit r'ului, este cel care domne4te $n icono2ra3ia romanic' !15 Cu+

rentul naturalist, pornit de la Jsidor 4i con + solidat de in3luen#a cresc$nd' eBercitat' de P ysiologus !A asupra .estiariilor, poate per+ mite sculptorului sau miniaturistului o varia + #ie oarecare la creast', sol"i, coad', dar %alau+ rul r'm$ne tot $n sluH%a sim%olismului male + 3ic 4i vine s' se al'ture tradi#iei lui Satana+ Leviat/an care, de la Gri2ore cel (are, se ma+ ni3est' la cei mai cele%ri dintre comentatorii c'r#ii lui Cov, un Odo din Clun0, un .runo din Asti, pentru a aHun2e la Fonorius Au2us+ todunensis care reali"ea"' sinte"a $ntre curen+ tul mistico+ale2oric 4i cel pseudo+4tiin#i3ic !ei5 C/iar 4i acolo unde nu este %alaurul cu 4apte capete din Apocalips' !G, %alaurul romanic $n+ trupea"' r'ul5 Succesul %alaumlui $n arta romanic' are o du%l' ori2ine care se con3und' cu du%la r'd' + cin' a artei romanice $n ansam%lu * cu r'd' + cina ei estetic' 4i cu cea sim%olic'5 ?e o parte, mo4tenind ceva din arta irlande"' 4i din arta stepelor, 3ormele romanice preiau corpul 3le+ Bi%il al %alaurului5 @u este el tema prin eB + celen#' care+i $n2'duie artistului s' satis3ac' cerin#ele canonului de3init de Fenri Focillon ca * 1le2ea contactelor celor mai numeroase cu cadrul: !, 9 )e de alt' parte, omnipre"en#a r'u+ lui $n lumea romanic' 3ace s' r'sar' %alauri la 3iecare pa2in' a manuscrisului, la 3iecare col# de piatr' sculptat' != , la cap'tul oric'rei %uc'#i de metal prelucrat5 Lumea romanic' $ns' este lumea psi/oma+ /iei, a luptei dintre virtu#i 4i vicii, dintre %ine ai r'u, dintre cei %uni 4i cei r'i5 $n 3a#a lui Satana 4i a complicilor lui, $n 3a#a %alaurilor, indivi"ii 4i clasele care+1 sluHesc pe ?umne"eu so ridic' la lupt'5 $n mitolo2ia cre4tin' a m$n+ tuirii, unde, pe vremea carolin2ienilor, s3$ntul (i/ail lupt'torul suprem $l atacase pe %a + laur ! L, cei ce lupt' de acum $ncolo $mpotriva monstrului al'turi de clerici s$nt cavalerii5 ?in secolul al Rl+lea, s3$ntul G/eor2/e, venit din
47

Orient, $nc' $nainte de Cruciade, pentru a spri+ Hini ideolo2ic ascensiunea social' a aristocra#iei militare, %iruie ne$ncetat %alauri dup' %alauri, $n numele tuturor cavalerilor5 $ns' nu o dat', un cavaler real, anonim, $narmat p$n' $n din#i, atac' monstrul 4i, uneori, c/iar desc'leca pen+ tru a se lua la lupt' cu el, ca cel care a venit s'+4i $ncunune"e sslupta $n piatr', la L0on, la mu"eul Gada2ne , )rintre ace4ti lupt'tori 3'r' 3ric', $ntocmai ca pe vremurile eroice ale evan+ 2/eli"'rii, se distin2e episcopul, dar, de acum $nainte, sim%olismul lui este precis5 S$nt rare c$rHele episcopale care s' nu prind' $n v$r3ul lor $ndoit %alaurul $n3r$nt ce+4i o3er' trupul r'sucit iscusin#ei trium3'toare a or3evrierului 4i puterii sim%olice a prelatului5 Av$ntul artei 3unerare, la limita dintre arta romanic' 4i cea 2otic', desc/ide %alaurului $n+ vins un alt viitor5 El vine s' se culce la pi+ cioarele $nvin2'torilor lui a c'ror victorie se imortali"ea"' $n piatr'5 Cn 3elul acesta %alau+ rul serve4te de pern' sim%olic' unor episcopi ca Fu2ues de Fouillo0, la C/artres m sau, c$te+ odat', c/iar unor9il seniori laici, ca Fa0mon, conte de Cor%eil 5 ?ar, dincolo de sim%olis+ mul dia%olic, nu re2'sim oare aici sim%olismul trium3ului eroului civili"ator, constructor de catedrale, eroul care de3ri4ea"' #inuturile 4i or+ 2ani"ea"' ordinea 3eudal' 9 Cn lumea romanic', ace4ti %alauri nu s$nt $ntotdeauna la 3el de ascult'tori5 Ei apar $n visele eroilor, $i vi"itea"' noaptea 4i $i 3ac s' tremure de 2roa"'5 Carol cel (are, $n C an* son de %olcnid, $nsp'im$ntat, $i vede arune$n+ du+se asupra armatelor sale ca o /ait' de co4mar915 $n universul romanic, %alaurul este animalul oniric prin eBcelen#'5 Aici $4i pre+ lun2e4te el am%i2uitatea ori2inilor1*1* 4i mani+ 3est' o%sesiile colective ale clasei 3eudale 4i ale civili"a#iei ei\><5 $n s3$r4it, eBist' al#i %alamLi emancipa#i care1 par s' 3i sc'pat aproape de3initiv at$t con3u"iei

ori2inilor lor c$t 4i clari3ic'rilor ra#ionali"ante ale sim%olismului dia%olic5 Este vor%a de %a+laurii+ stindarde5 Am v'"ut, cu aHutorul lui Csi+dor de Sevilla, ori2inile lor str'vec/i5 C/iar de la $nceputul secolului al CD+lea, o dat' cu trium3ul politic cre4tin, %alaurul militar trecea la noii st'p$ni converti#i * pe monedele lui Constantin, pe labarum, tiHa semnului sacru "dro%ea %alaurul 9G 5 Cns' %alaurul+stindard din secolele RC+RCC este, 3'r' $ndoial', mai cur$nd mo4tenitorul stindardelor asiatice, aHunse $n Occident, pe la @ord, prin an2lo+saBoni 4i viVin2i, pe la Sud, prin ara%i5 Cn a doua Hum'tate a secolului al RD+lea, %alaurii se v'd pe tapiseria de la .a0euB 9,, iar $n C anson de %oland, ei par re"erva#i stindardelor sara"ine K C anson de %oland ne+a parvenit, ce+i drept, $ntr+ un teBt destul de mult clericali"at, $n care sim%olismul dia%olic este pus $n sluH%a pro+ pa2andei politico+reli2ioase9=5 ?ar %alaurul+ stindard de"volt', $n cursul secolului al Rll+lea, un sim%olism propriu, care aHun2e s' 3ac' din %alaur o em%lem' de comunitate militar', apoi na#ional'5 Draco 7ormannicus, care d' titlul unui poem de Etienne de Xouen, nu este altul dec$t poporul normand, $ntr+o meta3or', norman"ii, potrivit unui o%icei aHuns la mod' datorit' lui Geo33ro0 de (onmout/9 5 Cei doi %alauri descoperi#i de (erlin s$nt, $ntr+adev'r, dup' cum $nsu4i autorul o m'rturise4te, sim%olurile popoarelor %reton 4i saBon 9!5 $n spatele lor, se pro3ilea"' $ns', a4a cum %ine a v'"ut Jean+C/arles )a0en90, lumea con3u"' a unui 3olclor pe care .iserica din Evul (ediu timpuriu 1+a $mpins $n ad$ncuri 4i care, al'turi de sistemul des'v$r4it al sim%olismului ecle"iastic, apare %rusc $n vremurile romanice m, S3$ntul (arcel 4i %alaurul lui apar de dou' cri $n sculpturile de la @otre+?ame din )aris * )e 3a#ad', $n panoul de l$n2' portalul S3$nta+ Ana, 4i pe latura septentrional', $n arcada de deasupra portalului canonicilor m, :+

C e l e d o u ' s c u l p tu r i n u s $n t c o n t e m p o r a n e 5 Cea ma i complicat' este istoria porta lulu i S 3 $n t a + An a * ma H o r i t a t e a s c u lp t u r i lo r d a t e a " ' de la $nceputul construirii %isericii, pe la 11=,, 4i au 3ost re3olosite mai t$r"iu, pe la 1A<-, c$nd au 3ost reali"ate portalurile 3a#adei5 Tim + panul 4i partea central' a %en"ii superioare a l in tou lu i s $n t din se c olu l a l RF +le a, d a r ce le d o u ' s c e n e d e l a eB tr em it a t e a lin to u lu i su p e + rior 4i lintoul in3erior s$nt din secolul al RCCC+ lea5 ?up' toate pro%a%ilit'#ile, panoul de lin2' portalul S3$nta+Ana apar#ine perioadei 1ar + /aice: 1-A5 Oricum vor 3i stat lucrurile, locul s3$ntului (a rc e l l$n 2' p o rta lu l S3 $n ta+ An a s e $n sc rie limpede $n pro2ramul 3a#adei 1 ; J < 5 $n acest trip tic s culptat, porta lul ce ntr al este dedicat lu i Cristos 4i repre"int' destinul omenirii care, p r i n l u p t a d i n t r e v i r t u #i 4 i vi c i i , p r i n m i H l o + c i r e a @ o u l u i T e s t a me n t in c a r n a t de A p o s t o l i , s e $nd re a pt' c' tr e Hud ec at a din u rm' 5 Do let u+ rile care $l $ncadrea"' s$nt $nc/inate, am%ele, Fecioarei5 Cns' la st$n2a, Fecioara $ncoronat' patronea"' ciclul litur2ic, este trium3ul (ariei+ E cc le sia adun$nd lao la lt' mun cil e lunilor, 4i, d up ' cu m spu ne a Ad o l3 ^at "e n ell en% o 2e n , o serie de personaHe ce provin din toat' istoria e cle" ia stic'5 Se a3l' aici s3$n tul (i/ ail "dr o + %ind %alaurul precum 4i personaHe de seam' din istoria .isericii 4i a devo#iunii tradi#ionale pa ri"iene * Constan tin $mpr eun' p ro%a% il cu s3$ntul Silvestru, s3$ntul ate3an, protomartir 4i patron al primei catedrale pari"iene, s3$ntul ?enis 4i s3$nta Genevieve5 )ortalul S3$n ta +Ana pune su% patron aHu l Fecioarei+(am', a4e"at' pe tron cu pruncul $n %ra#e, un ansam%lu istoric ceva mai cronolo2ic, ceva mai narativ5 )e lintou, via#a Fecioarei, d e l a p ov e s te a p ' rin #i lo r ei , A n a 4i Co a c / i m, p$n' la episodul 3inal al na4terii copilului * $n + c/inarea re2ilor (a2i5 ?easupra portalului, $n a r c a d ' , 4 i p e m o n t an # i i c a r e o su s # in , pe r s o + n a H e d in D ec / iu l Te st am e n t * r e 2i 4 i r e 2i n e , ,-

pro3e#i, %'tr$ni din Apocalips', p$n' la consoli+ darea .isericii cu s3$ntul )etru 4i s3$ntul )avel, 3ac din acest portal un portal al precursorilor, ?ar tot aici, apare catedrala $n individualitatea ei istoric'5 )e timpan, ctitorii, la st$n2a, epis+ copul (aurice de Sull0, la dreapta, re2ele Ludovic al DF+lea5 $n s3$r4it, pe panoul de l$n2' portal, s3$ntul (arcel, patronul pari"ian care a+ par#ine $n modul cel mai real catedralei, de vreme ce aici i se p'strea"' moa4tele5 Cn 3elul acesta, la @otre+?ame, (arcel repre"int', mai %ine 4i mai mult dec$t s3$ntul ?enis sau s3$nta Genevieve, .iserica pari"ian', sediul episcopal pari"ian, comunitatea cre4tin' pari"ian'5 Epis+ copul, c'petenie a turmei, descris cu preci"ie 4i Husti3icat $n !ita de Fortunatus, $4i a3l' aici $mplinirea 3ireasc' a i"%$n"ii 4i a semni3ica#iei sale locale5 Sculptorul s3$ntului (arcel de pe portalul S3$nta+Ana a urmat, $n mod v'dit, la indica + #iile celor careJl pl'teau, teBtul lui Fortunatus5 $ntr+adev'r, $n partea in3erioar' a 2rupului, este repre"entat sarco3a2ul cu cadavrul 3emeii adultere, din care iese %alaurul 1;>G5 Lupta s3$ntului cu monstrul este redus' la i"%$nda asupra %alaurului5 EBi2en#ele te/nice au trecut, 3'r' $ndoial', $naintea semni3ica#iei icono2ra3ice * respectarea liniilor lintoului au impus o scen' vertical', $n care s3$ntul nu putea dec$t domina %alaurul, 4i nu o lupt' ori"ontal', unde $m%l$n+ "irea ar 3i putut 3i mai pu#in s$n2eroas' 4i mai con3orm' cu teBtul lui Fortunatus5 Cn tot ca"ul, in3idelitatea 3a#' de acest teBt, care trans3orm' eliminarea monstrului prin alun2are $n moarte prin 3olosirea c$rHei $n c/ip de arm' ce se $n+ 3i2e $n 2ura %alaurului 4i $l ucide, este eBpresia interpret'rii clericale a sim%olismului male3ic al %alaurului5 Canonicii de la @otre+?ame, ar'+ t$ndu+i sculptorului ce s' 3ac', au modi3icat teBtul lui Fortunatus $n a4a 3el $nc$t s'+1 pun' de acord cu evolu#ia sim%olismului %alaurului, iar panoul de l$n2' portal le+a o3erit spa#iul )er3ect adecvat acestei estetici semni3icante5
51

Tot ast3el, pe arcada de deasupra portalului canonicilor, supranumit, dup' culoarea u4ilor, portalul ro4u, scena din via#a s3$ntului (arcel, care $l repre"int' pe episcop $nvin2$nd %alau+ rul, 3olose4te aceea4i icono2ra3ie * s3$ntul $n3i2e c$rHa $n 2ura monstrului5 Sculptura aceasta poate data de pe la 1A -5 Sculpturile de la @otre+?ame din )aris co+ respund sim%olismului %alaurului $n ortodoBia 2alic'5 Spiritul 2otic reduce, 3'r' $ndoial', $n+ truc$tva acest sim%olism, st'ruind asupra as+ pectului anecdotic 4i morali"ator mai mult dec$t asupra valorii teolo2ice5 )otrivit episoadelor care aduc $n scen' s3in#i 4i episcopi sauroctoni $n Dincent de .eauvais 4i $n Legenda aurea de Cacopo da Darra""e, %alaurul este mai mult sim%olul p'catului dec$t al r'ului 1-,5 Totu4i, caracterul lui intrinsec r'u este sta%ilit5 To#i %alaurii din Dec/iul Testament 4i din Apoca+ lips' conver2, la epoca 2otic', $n materiali"area in3ernului, sim%oli"at' de 2ura %alaurului prin nenum' ra te le in3er nuri di n Hudec '#ile de apoi1-=5 Cam $n aceea4i vreme, cu si2uran#', un cu totul alt %alaur d' t$rcoale catedralei @otre+ ?ame din )aris5 $n procesiunile 1Xo2ations:, un %alaur mare de r'c/it', $n a c'rui 2ur' des+ c/is' mul#imea arunca 3ructe 4i pr'Hituri, era plim%at prin ora4 spre marea %ucurie a pari+ "ienilor5 Acest %alaur era, desi2ur, %alaurul s3$ntului (arcel, $ns' un %alaur 3oarte deose + %it nu numai de cel repre"entat, la cererea cle+ rului, pe portalul S3$nta+Ana 4i pe portalul ro4u, ci 4i de cel descris de Fortunatus5 Este unul din numero4ii %alauri procesionali din 1Xo2ations: atesta#i 4i cunoscu#i 1- 5 )rintre cei mai cele%ri, s' cit'm, $n vestul Fran#ei, "rand "ueule de la )oitiers, %alaurul crocodil din @iort, "argouille de la Xouen K $n Flandra+Fai+ naut, %alaurul din ?ouai 4i cel din (ons K $n C/ampa2ne, %alaurul supranumit C air*#alee din Tro0es, cel din )rovins, 4i Araulla sau ,A

"rand (ailla din Xeims K $n Lorraine, %alaurii din Toul, Derdun 4i mai ales (et", cu cele%rul GraWl0 sau Graouill0, care nu i+a sc'pat lui Xa%elais, maestru iscusit $n valori3icarea 3ol+ clorului 4i mare amator de animale uria4e l-!5 Sudul nu este nici el mai pu#in %o2at $n %a+ lauri, de4i, dac' l's'm la o parte crocodilul din @$mes, sin2urul din ace4ti crocodili care a r'mas cele%ru este cel numit Taras/ue, din Tarascon5 Ca"ul lui este eBemplar $ntruc$t tra+ di#ia, continuat' sau mai cur$nd re$nviat' $n secolele RCRERR, permite un studiu concret, iar acest studiu a 4i 3ost reali"at, $ntr+o carte ma2istral', de c'tre Louis ?umont1-95 O cer+ cetare atent' d' la iveal', aproape $n 3iecare ora4 ;sau loc cele%ru>, %alauri, la Samte7.aume, la Arles, la (arseille, la AiB, la ?ra2ui2nan, la Gavaillon, la Fontaine+de+Daucluse, $n insula Lerins, la Avi2non 11-5 Ace4ti %alauri au, de 3apt, o du%l' ori2ine5 Unii se tra2 din le2ende /a2io2ra3ice 4i s$nt le2a#i de un s3$nt, adesea un episcop ;sau un a%ate> E iar ace4ti s3in#i s$nt adesea din Evul (ediu timpuriu5 Este ca"ul lui Graouill0 din (et", ie4it din le2enda episcopului s3$ntul fle+ merit, al %alaurului din )rovins, care $l $nso+ #e4te pe s3$ntul Quiriace, al %alaurului din (arseille, atri%uit s3$ntului Dictor, al celui din ?ra2ui2nan, atri%ut al s3$ntului Armentaire5 ai este, %ine$n#eles, ca"ul %alaurului s3$ntului (arcel din )aris5 Cns' mul#i din ace4ti %alauri procesionali nu+4i datorea"' eBisten#a dec$t procesiunilor 1Xo2ati]ns:, $n care aveau, cum se va vedea imediat, un loc o3icial5 Cei mai cele%ri din ace4ti %alauri par s' 3ie cei care, le 2a#i prin tradi#ie de le2enda unui s3$nt local, s Jau putut introduce $n procesiunile 1Xo2a+ ions:, $n care aveau, cum se va vedea imediat, n loc o3icial5 Cei mai cele%ri din ace4ti %alauri ?ar s' 3ie cei care, le2a#i prin tradi#ie de le2enda unui s3$nt local, s+au putut introduce Jn procesiunile 1Xo2ations: su% patronaHul s3$n+

tului pe care+1 $nso#eau, 4i cu o individualitate marcat' E su%liniat' uneori de un nume pro+ priu, o porecl'5 $n mod v'dit, acesta este din nou ca"ul %alaurului s3$ntului (arcel, de4i ce+ le%ru nu pare s' 3i aHuns5 @u $ncape nici o $ndoial' c' ace4ti %alauri procesionali se inte2rea"' $n rituri 3olclorice5 O3randele $n natur' pe care le determin', 3ie pentru ei $n4i4i 3ie pentru or2ani"atorii sau actorii procesiunilor ;preo#i, paraclisieri, mem+ %ri ai procesiunii> s$nt rituri propi#iatorii, le+ 2ate deci de ceremoniile destinate, $nc' din cea mai $ndep'rtat' antic/itate, s' o%#in' %un'voin#a puterilor ce dau 3ecunditatea 0l, La romani, prim'vara, 3etele se duceau s' pun' dulciuri $n pe4terile locuite de 4erpii ;%alaurii> Junonei din Lanuvium, "ei#' a2rar', de la care se a4teptau recolte %une 11A5 )laton a replasat aceste o3rande de pr'Hituri 4i de 3ructe $n con+ teBtul de perpetu' 3ecunditate al v$rstei de aur (Legile, DC, !A, CE>5 Cum poate 3i $ns' preci"at' cronolo2ia apa+ ri#iei acestor %alauri procesionali 4i, pe %a"a ei, semni3ica#ia %alaurilor pentru oamenii din Evul (ediu, actorii sau spectatorii acestor pro+ cesiuni 9 O prim' ipote"' este cea a continuit'#ii cre+ din#elor 4i a riturilor privitoare la ace4ti %a+ lauri, din antic/itate 4i c/iar din preistorie p$n' $n Evul (ediu t$r"iu5 Fra"er a $ncercat s' sta%ileasc' aceast' 3ilia#ie pun$nd $n le2'tur' manec/inele procesionale cu uria4ii din sacri3i+ ciile druidice 11<5 Aceast' ipote"' ar presupune c' procesiunile 1Xo2ations: au preluat ceremo+ nii anterioare5 Cns' acest 3apt nu este dovedit5 atim c' procesiunile ,5Xo2ations: au 3ost insti+ tuite de s3$ntul (amert, episcop de Dienne, mort pe la G -, 4i c' ele au cunoscut o r'sp$n+ dire rapid', dup' m'rturia s3$ntului Avit, 4i el episcop de Dienne, de pe la G9G p$n' pe la ,1! 11G5 S+a sus#inut c' aceste s'r%'tori cre4tine erau menite s' $nlocuiasc' a4a+numitele am*
,G

bar2alia 2alo+romane, 4i c' preluaser' de Ca acestea un mare num'r de rituri, printre care 4i cel al de2/i"'rii $n animale5 Cns' datele, pu#ine la num'r 4i care de alt3el nu se re3er' la 1Xo2ations:, l'sate de teBtele din Evul (ediu dovedesc mai cur$nd 2riHa cu care .iserica a proscris aceste travestiri5 $n timp ce un teBt arat' c' lom%ar"ii, la miHlocul secolului al DTC+ lea, su% domnia lui Grimoald, adorau c/ipul unui 4arpe, Cesaire dLArles, $ntr+o predic', inter"ice o%iceiul de a $nconHura casele de2/i"at $n cer%, $n vac' sau $n oricare alt animal miraculos, iar conciliul din AuBerre, $n , !, edictea"' o interdic#ie asem'n'toare11,5 Aceste dou' teBte se re3er', de 3apt, la o%iceiuri 3olclorice+p'2$ne le2ate de calendele Cui Canuarie E 1daruri dia%olice: cum spun p'+ rin#ii %iserice4ti din AuBerre5 Totul arat' c' .iserica din Evul (ediu timpuriu a avut ca scop primordial proscrierea riturilor p'2$ne, mai ales 3olclorice, 3ie o%liter$ndu+le 3ie dena+ tur$ndu+le, 3ie, c$nd putea, 4i, pe vremea aceea, putea mult, $ndep'rt$ndu+le 4i distru2$n+du+ leiie, @u 4tim nimic despre des3'4urarea procesiunilor 1Xo2ations: $n Evul (ediu tim+ puriu5 Cdeea c' ar 3i comportat mon4tri pro+ cesionali 4i mai ales %alauri ni se pare pu#in verosimil'5 @e 2$ndim, mai cur$nd, 3ie la o reapari#ie, 3ie la o rena4tere, mai mult sau mai pu#in tardiv', $n cursul Evului (ediu5 Ar putea 3i oare datat' G Arnold van Gennep a emis c$teva ipote"e privitoare la na4terea uria4ilor procesionali din Flandra 4i din Fainaut, printre ei a3l$ndu+se 4i %alauri 1J 5 ?up' p'rerea lui, de4i %alaurii se inte2rea"' corte2iilor procesionale numite $n 3lamand' ren'entrein ;4ir de uria4i> 4i $n Wallon' menagerie, la ori2ine le s$nt necu+ noscu#i5 )rimele animale care apar $n 1menaHerii: s$nt %alaurul, ele3antul, c'mila, leul, %alena, 1cu alte cuvinte animalele despre care este vor%a $n .i%lie sau $n Apocalips' 4i pe ,,

care ilustra#iile manuscriselor sau cele din pri + mele teBte tip'rite le 3'cuser' cunoscute5 (ai t$r"iu, epar tot 3elul de animale str'ine, stru#i, crocodili, pelicani etc5: A5 van Gennep crede deci c' aceste menaHerii se or2ani"ea"' $n se + colul al RD+lea, mai cur$nd c'tre s3$r4it, c' nu au le2'tur' cu ciclul )ostului 4i al Carnavalului 4i c' ori2inea lor 1a 3ost mai cur$nd literar' 4i pe Hum'tate savant' dec$t popular':5 $n sc/im%, crede c' %alaurii monstruo4i ap'reau mai $nainte $n corte2ii, c' ei au determinat moda 2i2antismului care apoi s+a $ntins 4i la alte animale, c/iar 4i la c/ipuri omene4ti5 Sem+ nalea"' ace4ti %alauri la Anvers, $n 1<9G, Cierre, $n 1G1 , Alost, $n 1G1!, Furnes, $n 1GA9, Aude+ narde, $n 1G<<, (alines, $n 1G<=5 Cronolo2ia aceasta poate 3i dat' $nc' 4i mai mult $napoi5 Xe2istrele de la Saint+Aime din ?ouai notea"', $nc' din 1<=1, c/eltuielile din acel an 1pentru a 3ace o coad' nou' str'lucitoare %alaurului ce este dus la procesiune: li!5 Ori2inea acestor %a+ lauri procesionali se a3l' evident $n procesi + unile ,,Fo2ations:5 ?ar $n ce vreme acestea au comportat %alauri 9 Flandra nu ne o3er' un %alaur individuali"at, dup' c$te 4tim noi, $nainte de %alaurul din ?ouai, $n 1<=15 .alaurul s3$ntului (arcel din )aris ne $n2'duie oare s' preci"'m 4i s' $nce + pem cronolo2ia din timpuri mai vec/i 9 Louis Xeau declar' * ,,la procesiunile LXo2a+ tionsL, clerul de la @otre+?ame cerea s' 3ie adus, $n amintirea miracolului sim%olic, un %alaur mare de r'c/it' $n 2ura c'ruia mul#i + mea arunca 3ructe 4i pr'Hituri: 119 5 @u preci+ "ea"' la ce epoc' se $nt$mpl' acest lucru 4i este limpede c' a reprodus un pasaH, 3'r' s' cite"e, din Coutumes, myt es et traditions des Pro* 2inc,es de 6rance ;)aris, 1!G=> de Al3red de @ore, sau din modelul acestuia, cel care, la $nceputul secolului al RlR+lea, a scris istoria )arisului, J5 A5 ?ulaure m ,
,=

@u am descoperit vreo re3erin#' la un %alaur procesional al s3$ntului (arcel nici $n vreun act nici $n vreo cronic' din Evul (ediu, nici $n istoriile vec/i sau moderne ale )arisului5 EBisten#a acestui %alaur este semnalat' $n mo + mentul $n care avea s' dispar', $n secolul ai RDCCC+lea5 J5 A5 ?ulaure, apoi A5 de @ore au a3irmat c' %alaurul procesional al s3$ntului (arcel a c'"ut $n desuetudine pe la 1 <-5 To + tu4i, $n a doua edi#ie, din 1 <<, a lucr'rii Histoire et %ec erc es des Anti/uites de la 2iile de Paris ;t5 CC, p5 =A->, Fenr0 Sauval, vi+ "i%il adept al iluminismului, declar', cu un dispre# nedisimulat, c' 1$n 3iecare an, la pro+ cesiunile ,Xo2ationsP or2ani"ate de @otre+?ame cu cele patru 3iice ale ei, se mai vede $nc' si acum un %alaur mare care 3ace acelea4i n'"%$tii pe care le 3'cea diavolul acela mare: E adic' diavolul care lupta cu s3$ntul (i/ail, asemenea %alaurului care lupta cu s3intul (arcel5 Tre%uie s' renun#'m la datarea %alaurului procesional al s3$ntului (arcel 4i s' ne re + semn'm spun$nd, ca 4i ?ulaure, 1un o%icei din antic/itatea cea mai $ndep'rtat'555: 3'r' a ad'u2a totu4i aceast' ipote"' care ni s+a p'rut prea $ndr'"nea#' * ,,555 care 4i+ar putea avea ori2inile c/iar $n vremea p'2$nismului: 9 O not' la edi#ia a doua a Cstoriei )arisului de ?ulaure arat' c' sin2ura surs' pe care se poate spriHini a3irma#ia despre eBisten#a antic' a %a+ laurului procesional pari"ian este un teBt, %ine cunoscut, cu caracter 2eneral5 1Toate %isericile din Galia, E scrie ?ulaure 1A1 E $4i aveau, $n secolul al treispre"ecelea, %alaurul lor5 ?ur&nd, $n %aJional, vor%e4te ca despre ceva 2enerali+ "at5 .alaurii ace4tia, dup' p'rerea lui, $nsem + nau dia2olul, ?e 3apt, Guillaume ?ur&nd, $n al s'u %aJionale di2inorum o9&iciorum, la s3$r+ aitul secolului al RCCC+lea 1AA, nu 3ace dec$t s' r eia un teBt al litur2istului pari"ian Jean .e+ le t/, de pe la 11!- iAK$, iar Jac]ues de Ditr0, ia $nceputul secolului al RCCC+lea, tratase despre
57

procesiunile 1Xo2ations: $ntr+o predic' 1ALP ?in aceste teBte a3l'm c', $n anumite locuri, pro+ cesiunile durau trei "ile, cu prileHul acelor 1Xo2ations:, 4i c' ele comportau un %alaur5 $n primele dou' "ile, %alaurul mer2e $n 3runtea corte2iului, preced$nd crucile 4i prapurii, cu coada ridicat' 4i um3lat' E 1cum cauda lon2a erecta et in3lata:5 A treia "i, vine $n urm', cu coada de"um3lat' 4i l'sat' $n Hos E 1cauda 0acua ae]ue depressa:5 Acest %alaur $l repre+ "int' pe diavol ;,,draco iste si2ni3icat dia%o+ lum:>, cele trei "ile $nseamn' cele trei epoci ale istoriei E 1ante le2em:, 1su% le2e: 4i 1tempore 2ratiae:5 $n primele dou' epoci, diavolul a domnit 4i, plin de tru3ie, i+a $n4elat pe oameni5 ?ar Cristos 1+a %iruit pe diavol 4i, cum s+a spus $n Apocalips', %alaurul a c'"ut din cer E 1draco de caelo cadens 1L E iar acest %alaur c'"ut nu mai poate $ncerca dec$t umilindu+se s'Ji seduc' pe oameni5 Aici, sim%olismul este limpede5 Louis ?u+ mont, care cuno4tea aceste teBte, a eBplicat admira%il, ocup$ndu+se de ritualul %alaurului Taras]ue, sim%olismul co"ii riP Credem c' am ar'tat 4i noi c' acest sim%olism este 3oarte vec/i 4i c' $4i are r'd'cinile $n sim%olismul pseudo4tiin#i3ic al antic/it'#ii 4i al 3olcloru+ lui 1A=5 Am ar'tat de asemenea c' el se re2'se4te $n teBtul lui Fortunatus5 $nseamn' oare aceasta c' relu'm, pornind de la acest am'nunt, ce+i drept capital, ipote"a continuit'#ii %alaurului 3olcloric 9 Louis ?umont, anali"$nd ma2istral cel mai vec/i teBt $n care apare Taras]ue E !iaJa s&intei Mart a E scris', c/ipurile, de (arcelle, sluHnica (art/ei, 4i compus' $ntre 11! 4i 1A1A, 3olosit' de Gervase o3 Til%ur0, Dincent de .eauvais 4i Cacopo da Darra""e 1A E a demon+ strat c', $n ciuda in3luen#elor livre4ti provenind de la %estiare, monstrul descris aici presupune eBisten#a unei 1e3i2ii rituale: lAF5 Tot ast3el, anc/eta lui icono2ra3ic' $l 3ace s' cread' c'
5i

%alaurul ritual Taras]ue apare la s3$r4itul seco lului al RF+lea 4i $nceputul celui de+al RUC+lea 5g gdup' o lun2' preistorie, 3'r' $ndoial' 1A95 Am $nclina s' credem c' lucrurile s+au pe+ trecut aproape la 3el cu %alaurul procesional al s3&ntului (arcel5 A4a cum Louis ?umont nu a putut+o 3ace pentru Taras]ue, nici noi nu am putut sta%ili un 1repertoriu al icono2ra3iei: i<pentru %alaurul s3$ntului (arcel 4i, mai pu#in noroco4i dec$t el, nu avem nici o repre"entare a %alaurului procesional5 @u avem dec$t %alau+ rul ecle"iastic de la @otre+?ame din )aris5 Se pare $ns' c' $nceputul secolului al RUC+lea a $m%o2'#it icono2ra3ia %alaurilor care, ca Ta+ ras]ue, nu se poate s' 3i 3ost inspira#i dec$t de manec/ine reale, de e3i2ii naturale5 Credem, de pild', c' se a3l'+ un %alaur $n acel cioc de urcior, dat$nd de la $nceputul secolului al RUC+lea, ori2inar din @ordul Fran#ei 4i p'strat $n mu"eul ?a/lem din .erlin5 .alaurul c'l'rit de un diavol nu ni se pare creat de 2e+ $iul 3ormelor romanice tradi#ionale nici, pur 4i simplu, de ima2ina#ia unui artist dotat5 D'd $n el o masc'1<1 procesional', $nvecinat' cu m'4tile de Carnaval 5 Ce $nseamn', a4adar, acest %alaur nou, care se tra2e direct din 3olclor 9 TeBtul lui Jean .e+ let/, eBemplul o3erit de Taras]ue, posi%ile ana+ lo2ii icono2ra3ice s$nt de aHuns pentru a spriHini ipote"a c' %alaurul procesional al s3$ntului (arcel a putut s' apar' la s3$r4itul secolului al RF+lea sau la $nceputul +secolului al RUC+lea 9 $n $nc/eierea studiului s'u, Louis ?umont, re"um$nd caracterele principale ale ritului %a+ laurului Taras]ue anali"ate $n cursul 1cerce+ t'rii etno2ra3ice: $ntreprinse de el, declar' * _,$actorul sociolo2ic este 3undamental * Taras+ ]ue este, mai $nainte de orice, animalul care d' numele s'u ora4ului, un ap'r'tor al comu+ nit'#ii: 1<A5 Aceste din urm' cuvinte amintesc $n 7od deose%it o eBpresie din teBtul lui Fortuna+
59

tus $n le2'tur' cu s3$ntul (arcel $nvin2'tor al %alaurului * 1propu2naculum patriae:5 Ceea ce, $n secolele D+DC, putea semni3ica 3ormarea comunit'#ii cre4tine, or2ani"area unui teritoriu ur%an 4i su%ur%an, poate cumva c'p'ta, local 4i 2eneral, o semni3ica#ie, nou' dar de tendin#' similar', la s3$r4itul secolului al RF+lea 9 Epoca aceasta, s3$r4itul domniei lui Ludovic al Dll+lea 4i domnia lui Filip Au2ust, nu este oare toc+ mai momentul c$nd )arisul devine capital', c$nd av$ntul lui topo2ra3ic, $n interiorul noilor sale "iduri, c$nd de"voltarea 4i armoni"area 3unc#iilor lui ur%ane $i 3ac pe pari"ieni s' ca+ pete o nou' con4tiin#' a locului 4i s' caute o nou' em%lem' citadin' 9 $n secolul al RlD+lea, de %un' seam', rolul lui Etienne (arcel 4i, $n spatele lui, al unei $ntre2i cate2orii de %ur2/e"i %o2a#i, va impune )arisului o em%lem' politic' $mprumutat' de la marii ne2ustori * cora%ia de pe Sena, %oneta Hum'tate al%astr' Hum'tate ro+ 4ie5 .ar %alaurul s3$ntului (arcel nu a 3ost oare, $nc' 4i mai devreme, cel pu#in o $ncercare de em%lem' pari"ian' 9 $ntr+o vreme c$nd cle+ ricii 3ac din (arcel, pe portalul S3$nta+Ana, patronul vi"i%il 4i imortali"at al cet'#ii, nu cumva poporul introduce $n 1Xo2ations: un %alaur de alt' ori2ine 4i de alt' natur', $n care se cristali"ea"' sentimentele de patriotism lo+ cal 9 ?ac' a%sen#a oric'rei documenta#ii pentru )aris ne inter"ice s' 3acem din aceast' idee mai mult dec$t o ipote"', o privire aruncat' $n a3ara )arisului 4i a Tarasconului ne con3irm' c' aceast' ipote"' nu este totu4i a%surd'5 $ntr+ adev'r, a doua Hum'tate a secolului al RF+lea 4i secolul al RlCC+lea v'd de"volt$ndu+se $n Oc+ cidentul cre4tin o em%lematic' ur%an' a %alau+ rului5 (5 .attard, studiind monumentele pu+ %lice ur%ane din nordul Fran#ei 4i din .el2ia 1<<, a descris ace4ti mon4tri sau animale, $n 2eneral mo%ile, pivot$nd $n Hurul unei tiHe de 3ier, care devin 1em%lema protectoare a ora4ului:+
60

Cel mai adesea, su%linia"' el, acest animal em+ %lematic era un %alaur5 A4a stau lucrurile la Tournai, Npres, .et/une, .ruBelles unde %a + laurul era "dro%it de s3$ntul (i/ail, la G&nd, unde acel Draa3 reconstituit este p'strat 4i ast'"i la Musee du be&&roi, ('soar' trei metri 4i cinci"eci 4i cinci de centimetri, 4i c$nt're4te trei sute nou'"eci 4i opt de Vilo2rame K le2enda spune c' a 3ost adus, de la Constantinopol la .ru2es, de c'tre Crucia#i, deci la $nceputul se+ colului al RlCC+lea, 4i luat de cei din G&nd $n 1<!A5 Acest %alaur ur%an este re"ultatul aca + par'rii citadine a vec/iului %alaur ce p'"ea comorile5 ?in v$r3ul turnului, el p'"ea ar/ivele 4i te"aurul comunei5 Friedric/ [ield, pe %a"a unei anali"e a lite+ raturii epice, mai ales a lui .eoWul3, a re2'sit, la r$ndul lui, ace4ti %alauri+stindard, ca em + %leme de 3amilie, de comunit'#i, de corpora + #ii m, S+a $ncercat c/iar s' se eBplice 2ene"a unui %alaur episcopal pornind de la un %alaur+stin+ dard purtat $n procesiunile 1Xo2ations:5 X5 de [estp/alen a scris, $n le2'tur' cu %alaurul Graouill0 de la (et" * ,,$n pra2ul secolului al RF+lea, primarii 4i ma2istra#ii din [oipp0, sat ce #inea de capitolul catedralei din (et", erau o%li2a#i s' duc', $n procesiunile 1Xo2ations: 4i $n cele de s3$ntul (arcu, trei stindarde ro4ii, dintre care unul avea $n v$r3 un cap de %alaur5 Un veac mai t$r"iu, acest 2e.illum dracona* rium a 3ost $nlocuit cu Grolli, care tre%uia s' repre"inte %alaurul $nvins de apostolul din (et", primul lor episcop, s3$ntul Clement555:5 (ontaH a%il care $ncearc' s' or2ani"e"e ra#ional ai cronolo2ic teme a c'ror conver2en#', c'tre secolul al RF+lea, este o%scur'5 Are un sin2ur de3ect * nu se spriHin' pe nici un document MG1LI Oricum, verosimila $nt$lnire a unui %alaur pari"ian ecle"iastic cu un %alaur, tot pari"ian, 3olcloric, interpret'ri em%lematice ale unui

acela4i animal tradi#ional, %alaurul s3$ntului (arcel, episcop de )aris $n secolul al D+lea E poate constitui dovada unei conver2en#e a cul+ turii clericale cu cea popular', conver2en#' ce s+ar re2'si $n semni3ica#ia %alaurului materiali+ "at, $ntr+un loc, $n piatr', $n altul, $n r'c/it' G S' remarc'm mai $nt$i c' em%lema, la cleiLici, este episcopul, $n 3unc#ia lui de $nvin2'tor al %alaurului, $n vreme ce, pentru popor, em%lema pare s' 3ie $nsu4i %alaurul $n raporturile, cu evolu#ii di3erite, pe care le are cu prelatul5 )e de alt' parte, dac' %alaurul ecle"iastic este de+ semnat, 3'r' ec/ivoc, ca un sim%ol al r'ului ce tre%uie suprimat, %alaurul popular este o%iectul unor sentimente mai amestecate * oamenii $ncearc', mai $nt$i prin o3rande, s'+1 domo+ leasc', s'+1 mul#umeasc', $nainte de a+4i %ate Hoc v'"$ndu+1 $n3r$nt, dar nu+i doresc moartea5 .alaurul procesional este inte#rat, desi2ur, $ntr+ o ceremonie cre4tin' K litur2i4tii au dat in+ terpretarea teolo2ic' ortodoB' a comport'rii lui 4i, totodat', a comport'rii spectatorilor $n timpul celor trei "ile de procesiune5 Tot ast3el, nu se poate eBclude ipote"a despre o ori2ine savant', ecle"iastic', a %alaurului procesional pe care poporul ar 3i de3ormat+o mai t$r"iu po+ trivit propriilor lui tradi#ii5 A5 von Gennep a vor%it despre 1s'r%'tori litur2ice 3olclori"ate: 4i este cunoscut' de2radarea, $n 3olclor, a cul+ tului unui mare num'r de s3in#i de ori2ine sa+ vant' 1<=5 Adev'rul este c' aceast' contaminare dintre ideea clerical' 4i credin#a popular' EO popular, $n acea epoc', 3iind aproape ec/iva+ lent cu laic E 3avori"ea"' eBisten#a di3eren#ei 4i c/iar a opo"i#iei $ntre dou' mentalit'#i 4i dou' sensi%ilit'#i5 ?e o parte, cele ale culturii clericale, destul de %ine $narmat' pentru a sus+ #ine t"ium3ul %inelui asupra r'ului 4i a impune distinc#ii nete5 ?e alt' parte, cele ale culturii 3olclorice, at$t de prudent', prin tradi#ie, $nc$t este 2ata s' pre3ere, unor 3or#e $nv'luite $n am%i2uitate, ni4te demersuri primitive, dar 4i ele ec/ivoce 4i am'2itoare, destinate, datorit'

unor o3rande m'2ulitoare, s' 3ac', nu numai ino3ensive, dar c/iar %ene3ice 3or#ele naturale sim%oli"ate de %alaur5 Ast3el, din secolul al Dl+lea p$n' $n al RCCC+lea, evolu#ia este vi"i%il'5 La Fortunatus, interpretarea manic/eist' cre4tin' nu este $nc' %ine conturat', dar orientarea este destul de limpede pentru a $nl'tura am%i2uit'#ile inter+ pret'rilor populare5 $n inima Evului (ediu, interpretarea ecle"iastic' a aHuns la eBpresia ei de3initiv', dar tre%uie s' coeBiste cu o inter+ pretare 3olcloric', neutr', puternic mani3estat'5 @i se pare verosimil ca aceast' mani3estare s' date"e din secolul al RF+lea 4i s' eBprime av$ntul unei culturi populare laice care p'+ trunde pe calea croit', $n m secolele RC+RCC, de cultura aristocra#iei laice , puternic impre2+ nat' de sin2urul sistem cultural ce+i st' la dispo"i#ie $n a3ar' de sistemul clerical * siste+ mul tradi#iilor 3olclorice5 EBemplul pari"ian ar 3i, $n acest ca", un model des'v$r4it * %alaurul clerical de piatr' 4i %alaurul 3olcloric de r'+ c/it' ar 3i contemHoorani5 Cel din urm' s+ar $nv$rti $n Hurul celuilalt, de parc' ar vrea s'+i dea cu ti3la, 3'r' s' treac' $ns' dincolo de u4ile sanctuarului pe care+1 p'"e4te5 Lipsa oric'rei documenta#ii precise despre %alaurul s3$ntului (arcel ne $mpiedic' s' res+ pin2em ipote"a potrivit c'reia %alaurul proce+ sional al lui (arcel s+ar 3i n'scut $n timpul celui de al doilea val de av$nt 3olcloric, cel din secolul al RD+lea, care apar#ine mai cur$nd Xena4terii dec$t Evului (ediu5 ?ar, c/iar 4i $n acest ca", coeBisten#a paradoBal' pe care am scos+o $n eviden#' a eBistat, at$ta doar c' s+ar 3i putut s' nu apar' dec$t la s3$r4itul Evului (ediu5 S' re#inem de alt3el c' a disp'+ rut $nainte de Xevolu#ie 4i c' eBplica#ia eveni+ men#ial' este 4i de data Eceasta eronat'5 C/iar dac' data aproBimativ' de 1 <- avansat' de ?ulaure nu poate 3i con3irmat', ea Z7are totu4i verosimil'5 $n timpul Xevolu#iei, %alaurul nu m ai eBista, $ntr+adev'r, 4i, $n 1 A!, un %alaur
,3

analo2, ceJ supranumit C/air+Salee, de la Saint Loup din Tro0es, dispare dup' ce episcopul, cu ar2umente severe, inter"ice aceast' 13i2ur' ne+ cuviincioas':, la A, aprilie 1 A!, 1pentru a $m+ piedica pe viitor a%ateri 2t$t de potrivnice s3in+ tei noastre reli2ii: m , (entalitatea luminat' din secolul al RDCCC+lea, $mp'rt'4it' de o parte din clerul $nalt, permite culturii ecle"iastice s' o%#in', datorit' iluminismului, asupra culturii populare, victoria pe care obscurantismul me+ dieval nu i+o $n2'duise5 CompleBitate caracte+ ristic' marilor mi4c'ri ale sensi%ilit'#ii colec+ tive5 -n cursul acestei anc/ete, ne+am l'sat oare ispiti#i de demonul 3olclorului c'ut$nd s' sta%i+ lim, pe de o parte, o interpretare clerical' E ceea ce este poate 3or#at, dar adev'rat, $n linii rnari, $n m'sura $n care, $ntr+o c/estiune care an2aHea"' de 3apt toat' teolo2ia cre4tin' a %i+ nelui 4i a r'ului, .iserica a impus o interpre+ tare coerent' a sim%olismului %alaurului E 4i, pe de alt' parte, o interpretare 3olcloric', lucru cu si2uran#' 2re4it 9 @u am uitat, cum spune Andre Dara2nac, 1caracterul p$uri3unc#ional al tradi#iilor: J` Lc 4i nu am vrut, ca s' relu'm cu+ vintele lui Louis ?umont, s' $nlocuim 1$ntune+ ricul cu lumina, ira#ionalitatea cu ra#ionalita + tea:, cu riscul ele a 3ace din 1realitatea popu+ lar' altceva dec$t ce este ea de 3apt: i1il , Cer+ cet'rile 3olclorice nu pot aduce istoriei 4i 4tiin+ #elor umaniste eBplica#ii /ot'r$toare dec$t dac' li se respect' speci3icitatea, adic' dac' se re+ cunoa4te 3aptul c', aici, 3enomenele de conta+ minare s$nt 3undamentale5 @u am vrut, $n stu+ diul nostru, dec$t s' punem $n lumin' compleBi+ tatea unei teme care ar 3i putut s' par' simpl' celui ce ar 3i citit, neavi"at, teBtul lui Fortu+ natus, 4i celui ce ar 3i privit, tot neavi"at, sculpturile de la @otre+?ame din )aris5 ?e + mersul nostru istoric nu a 3'cut dec$t s' #in' seam' de lipsa sau, dimpotriv', de eBisten#a documentelor, $ncere$nd s' redea o cronolo2ie, cu ritmuri destul de ample, $ne$t s' poat' rea+
=G

li"a un conteBt semni3icativ pentru 3enomenele de sensi%ilitate 4i de mentalitate studiate aici5 ?e+am 3i i"%utit, m'car, s' nu 3acem prea 2reoaie 2ra#ia ludic' dar am%i2u' a acestei pove4ti cu demoni * povestea %alaurului s3$ntul (arcel din )aris5

Sf0!tul Ma"ee d ! 'a" s % 1alau"ul

S' aHun2em acum la acel miracol (mysterium$ trium3al care, de4i cronolo2ic este ultimul, prin $nsemn'tatea lui supranatural' (in 2irtute$ este cel dint$i5 O 3emeie, no%il' ca o%$r4ie dar cu 3aim' proast', c'ci m$nHise cu o 3apt' ur$t' str'lucirea neamului din care se tr'2ea, s3$r4ind "ilele scurtei ei vie#i, c'ci lipsit' 3usese de lu+ min', 3u dus' la 2roap' doar de c$#iva oameni5 A%ia ispr'viser' s+o $n2roape c' s+a $nt$mplat ceva ce m' umple de 2roa"' doar c$t povestesc5 ?inspre moart' se au"ir' deodat' pl$nsete5 Un 4arpe uria4 venea tot timpul s' m'n$nce din cadavrul ei, mai %ine spus, 3emeia aceasta c'+ reia monstrul $i m$nca mem%rele 4i+a 2'sit morm$ntul $n $nsu4i trupul %alaurului5 $nmor+ m$ntarea aceasta %lestemat' a avut a4adar un 4arpe $n loc de 2ropar, iar cadavrul nu 4i+a 2'sit pacea c'ci, de4i moartea $i d'duse un loc de odi/n', os$nda nu+i $n2'duia lini4tea5 Soart' p'c'toas' 4i rea \ Femeia ce nu respectase cum se cuvine $n lumea aceasta c's'toria nu era vrednic' s' odi/neasc' $n morm$nt, c'ci 4arpelo care, $n via#', o $mpinsese la p'cat, o c/inuia 4i dup' moarte5 Cei din neamul ei, care locuiau pe aproape, au"ind "2omotul, aler2ar' iute la 2roap' ca s' vad' ie4ind din ea un monstru nemaipomenit de mare, $ncol'cindu+se, trndu-i trupul 4i plesnind aerul cu coada5 Cnsp'im$nta#i, oamenii $4i p'r'sir' casele5 A3l$nd cele $nt$mplate, s3$ntul (arcel a $n#eles c' avea datoria s'+1 %iruie pe acest vr'Hma4 s$n2eros5 Adun' poporul din cetate 4i porni $n 3runtea lui, apoi, poruncind cet'#enilor s' stea =,

pe loc, s+a $ndreptat sin2ur, $n v'"ul tuturor, c'l'u"it de Cristos, c'tre locul de lupt'5 C$nd 4arpele ie4i din p'dure ca s' se duc' la mor+ m$nt, $4i venir' unul altuia $n $nt$mpinare5 S3$ntul (arcel $ncepu s' se roa2e iar monstrul, cu capul plecat, veni s' cear' $ndurare, dinii din coad'5 Atunci s3$ntul (arcel $l lovi de trei ori peste cap cu c$rHa, $i $n3'4ur' 2$tul cu stola 4i ar't' mul#imii i"%$nda Cui5 A4a a luptat el, $n aceast' aren' spiritual', av$nd poporul drept spectatori, sin2ur $mpotriva %alaurului5 Alun+ 2$ndu+4i teama, oamenii aler2ar' c'tre episcop pentru a+1 vedea pe du4man $n2enunc/eat5 Cu episcopul $n 3runte, cei vreo trei mii de cre+ dincio4i, aduc$nd mul#umiri lui ?umne"eu, se pre2'teau de $nmorm$ntarea monstrului5 Atunci s3$ntul (arcel se r'sti la monstru 4i $i "ise * 1?e a"i $nainte, vei 3u2i $n de4ert sau te vei ascunde $n ap'5: (onstrul se 3'cu pe dat' ne+ v'"ut 4i niciodat' nu i s+a mai dat de urm'5 Scutul #'rii a 3ost deci un preot sin2ur care, cu c$rHa lui su%#iric', 1+a supus pe du4man mai %ine dec$t dac' l+ar 3i str'puns cu s'2e#i, c'ci, de ar 3i 3ost atins de s'2e#i, le+ar 3i putut scu+ tura de n+ar 3i 3ost r'pus de miracol\ )reas3$n+ tul %'r%at care, cu aHutorul c$rHei lui u4urele, a ar'tat unde se a3l' puterea, iar de2etele lui su%#iri lan#uri au 3ost pentru 4arpe \ ai ast3el, armele unui sin2ur cm au $nvins un du4man al tuturor, iar o sin2ur' prad' a dus la o %iruin#' 2eneral' de to#i aplaudat'5 ?ac' meritul s3in+ #ilor este Hudecat dup' ispr'vile lor, Galia tre+ %uie s'+1 admire pe (arcel a4a cum o 3ace Xoma cu Silvestru, dar 3apta lui (arcel este mai mare, c'ci Silvestru doar a pecetluit 2ura %alaurului pe c$nd (arcel 1+a 3'cut s' dispar' cu totul5
!)7A7T-0# 6O%T07AT0# !ita #ancti Marcelii, cap5 R (M"H, #cript, %er, Met,, CD`A
1!!,LA, pp5 ,<E,G, ed5 .5 ^rusc/> ==

NOTE

15 ?espre ori2inile aristocratice ale unor s3in#i din /a2io2ra3ia merovi/2i&n', remarcile eBcelente ale lui F5 Gr&us, !ol3, Hcrrsc er und Heiliger im %eic der Merowingcr, )ra/a, 19=,, pp5 <=A s]]5 ?espre rnediul monastic c35 F5 )rin", 6ril es Monc tu2i im &ran3enrcic , (une/en+[len, 19G,, pp5 G- s]]5 * 1Lc+ rinum als LFluc/tlin2sVlosterL der nord2allisc/en AristoVratic:5 15 ?espre Fortunatus c35 [5 [atten%ac/ E [5 Le+ vison, Deutsc lands "esc ic ts/uellen im Mittelalter, !or'eit und Aarolinger, C5 [eimar, 19,A, pp5 9= s]]5 15 !ita #, Marcelii de Fortunatus a 3ost editat' de .runo Grusc/ $n M"H, #cript, %er, Mer,, CD`A, 1!!, A, pp5 G9E,G5 Xeproducem $n appendice capitolul al R+lea, ultimul, din !ita, dup' aceast' edi#ie5 ?espre s3intui (arcel din )aris c35 1Acta S&nctorum:5 @ov5, C, 1!! , pp5 A,9EA= ;G5 van Foo3> unde se a3l' teB tul din !ila de Fortunatus, care+1 reproduce pe cel al lui (i2ne, PL, LRRRDCCC, pp5 ,G1E,,- K 4i !ies des #alnts et des (ien eureu. selon !ordre du calen* drier a2ec l1 istori/ue des &etes de XX5 ))5 .ene+ dictini din )aris, t5 RC, noiem%rie, )aris, 19,G, pp5 G,EG95 Aceste dou' articole nu con#in nimic despre %alaurul procesional5 G5 "loria Con&essorum, c5 ! NM"H, #cript, %er, Mer,, 1`A, p5 !-G>5 G5 ?espre s3$ntul (arcel din C/alon+sur+Saone 4i cultul lui $n re2iunea pari"ian' ;acest cult ar 3i 3ost 3avori"at $n secolul al CD+lea de re2ele Gontran K S3$ntul (arcel din C/alon este, $n secolul al CR+ lea, patronul celei mai mari paro/ii de pe domeniul Saint+?enis> c35 (5 Xo%lin, Le Terroir de Paris au" epo/ues gallo*romaine et &ran/ue, )aris, 19,1, p5 1=,5 G5 ?ou' te"e de doctorat sus#inute la Ecole des C/artes au 3ost consacrate cartierului Saint+ (arcel din )aris5 J5 Xuinaut, )ssai istori/ue sur -es ori* gines et !organisation de !eglise de #aint*Marcel de Paris ;D+e s5 E 1,9 >, 191- ;\,)osition des t/eses555 de lLEcole des C/artes: 191-, p5 1 9E1<G> 4i, despre car tier, (5 L5 Concast0, Le (ourg #aint*Marcel + Paris, des origines au 5!-*e siecle, 19< (ibid,, 19< , pp5 A= s]]5>5 ?espre %iserica 4i cimitirul Saint+(arcel c35 1Les e2lises su%ur%aines de )aris du CD+e au R+e s5: de (5 Dieillard+Tro$eVouro33, ?5 Fossard, E5

C/atel, C5 Lam0+Lassalle, $n Paria et -le*de*6rance, (emoires pu%lies par la Federation des Societes /istori]ues et arc/eolo2i]ues de )aris et de TCle+d+France, t5 RC, 19=-, ))5 1AAE1<GE1<= s]]5 5 ?espre istoria cultului s3$ntului (arcel din )aris c 3+ )5 )erdri"et, Le Calendrier parisien + la &in du Moyen Age d1apres le bre2iaire et les li2res d1 eures, )aris, 19<<, s5 v5 Marcel, ,.

!5 Cind Ludovic cel S3$nt a cerut tuturor moa4telor din )aris s' vin' s' $nt$mpine la intrarea $n ora4, $n 1AG!, cununa de spini adus' de la Saint+?enis unde a4teptase s3in#irea catedralei Sainte+C/apelle, moa4 tele s3$ntului (arcel 4i cele ale s3intei Genevieve nu au venit5 C35 ?on (ic/el Feli%ien, Histoire de la 2iile de Paris, revue, au2mentee et mise & Hour par ?om G5 A5 Lo%ineau, )aris, 1 A,, t5 L5, C, p5 A9,5 ?espre Ludovic cel S3$nt 4i moa4tele s3intei Genevieve c35 Carolus+.arre, 1Saint Louis et la translation des corps saints:, $n )tudes d1Histoire du Droit canoni/ue de* diees + "abriel Le (ras, t, CC, )aris, 19=,, pp5 111E 111A5 !5 Aici s+a #inut, de pild', conciliul provinciei Sens, $n 1<G=, C35 de eB5 .ert0, Les Trois -lots de la Cite, 1!=-, p5 A95 1-5 Le @ain de Tillemont, Histoire de #aint Louis, 1=9<, t5 R, p5 G1,5 115 @u poate 3i vor%a s' trat'm aici despre sim+ %olismul polivalent al %alaurului $ntr+un mod ce s+ ar vrea eB/austiv 4i nu vom c'uta s' cit'm imensa literatur' consacrat' acestui su%iect5 (5 Eliade, mai ales, insist' asupra 1polisim%olismului %alaurului, al 4arpelui: (Tr+ite d1 istoire des religions, nouv5 ed5, )aris, 19=G, p5 1 9>5 Cndica#ii interesante se 2'sesc $n dou' articole consacrate sim%olismului %alaurului * cel al lui L5 (acVensen, $n Handworterbuc des deutsc en Aberglaubens, t5 CC, 19A9E19<9, col5 <=GEG-, 4i cel al lui X5 (erVel%ac/ in %ealle.icon &ilr Anti3e und C ristentum, t5 CD, 19,9, col5 AA=EA,-5 ?espre %alaurul s3$ntului (arcel, acesta din urm' declar' 1nic/t 2an" Vlar ist die Le2ende vom ?rac/ensie2 des /eili2en (arcellus: 4i re"um' teBtul Cui Fortunatus 3'r' s' dea interpretarea5 Asupra articolului lui L5 (acVen + sen vom reveni $n nota 1<95 1A5 ?espre sim%olismul medieval al 4arpelui+des3r$u 4i repre"entarea 3emeii m$ncate de un 4arpe c35 mai ales E5 (&le, L1Art religieu. du 5ll*e siecle en 6rance, )aris, U9,< = 5 La Femme auB Serpents, pp5 < GE< G ;care nu #ine seam' de nimic din 3ondul ar/aic al unei teme ce se lea2' de mitul bei#ei+(am'> 4i D5 F5 ?e%idour, Le (estiaire sculpte en 6rance, )aris, 19=1, pp5 G!, <-9, <1 , <A- 4i ilustr5 G<! 4i GG-5 C$t despre varia#iile 4arpe+%alaur ;care, $n %estiariile medievale, c$nd este vor%a de cel care ispite4te $n Gene"', s$nt varia#ii 4arpe+%alaur+2ri3on>, ele s$nt 3oarte vec/i 4i, $n tradi#ia 2reac', se $nt$lne4te cu + plul SceQB:L:+oepieK, iar $n tradi#ia e%raic', cuplul tann>n*nE Es , C/iar $n Evul (ediu, cu aHutorul unui teBt din Gene"', CCC, 1G, ;1Et ait ?ominus ?eus

,8

ad serpentem * ]Uia 3ecisti /oc, maledictiis es inter omnia animantia et %estias terrae K super pectus tuum 2radieris:5> era eBplicat' pierderea aripilor 4i a la + %elor care 1+a trans3ormat pe %alaurul+2ri3on $n 4arpe5 Ci, F5 [ild, Drac en im (oewul& und andere Drac en, [ien, 19=A5 1<5 ?espre episodul acesta c35 [5 Levison, ?Aonstan* tinisc e #c en3ung und #il2ester*Legende@ N#tudi e Testi <!>, Xoma, 19AG, pp5 1,,EAG K reluat $n Aus r einisc er und &r+n3isc er 6rii 'eit, ?iisseldor3, 19G!, pp5 <9-EG=, 4i G5 de Tervarent, Les )nigmes de l1art du Moyen Age, A+e serie, Art5 3lamand, )aris, 19G1, DC+e5 Le pape au dra2on, pp5 G9E,-5 1G5 ?espre pre"en#a acestor animale eBotice $n %i serici c35 )5 )erdri"et, op, cit,, s5 v5 Marcel 4i E5 (&le, L1Art religieu. du 50*e siscle ,,, cit5 pp5 <A,E <A=5 ;?up' c$te 4tiu eu, nici un document nu permite s' se a3irme c' %isericile din Evul (ediu erau ,,adev' rate mu"ee de istorie natural': E 3enomenul mi se pare posterior5> E5 (&le $l citea"' pe J5 .er2er de Rivre0, Tradiiions teratologi/u,es, 1!<=, p5 G!G5 $ns' 2/iara de 2ri3on a2'#at' de %olta de la Sainte+ C/a+ pelle nu se $nt$lne4te la .ert/elem0 lLAn2lais, nici $n traducerea 3'cut' de Jean de Cor%ic/on pentru Carol al D+lea5 Este o ad'u2ire a manuscrisului tran scris de .er2er de Rivre0, compus $n 1,1A5 1G5 Lettre adressee + M, Ale.andre Lenoir au su9et de son Memoire sur le dragon de Met' appele "raouilli, eBtras din 1(a2asin enc0clopedi]ue:, t5 C, 1!1A5 CC Cn %e2ue encyclopedi/ue, !!+e et !9+e ca/iers, t5 RRR, 1!A=5 1 5 )aris, 1!A9, )aris 1!GA A, precedat de discursul lui Fran2ois Ara2o la morm$ntul lui Euse%e Salverte, rostit la <- octom%rie 1!<9 K )aris, 1!,= < , cu o intro ducere de Emile Littre5 1 5 L5 ?umont, La Taras/ue, )ssai de description d1un &ait local d1un point de 2ue et nograp i/ue, )aris, 19,1, pp5 A1< s]i5 1 5 )oate c' acesta este ca"ul crocodilului de la @$mes, care ar 3i putut 3i adus din E2ipt de c'tre le2ionarii romani5 $ns' eBplica#ia aceasta dat' de L5 J5 .5 Feraud, #uperslitions et sur2i2ances etudiees au point de 2ue de leur origine et de leurs trans&or* mations, )aris, 1!9=, este discuta%il' deoarece autorul ei este un raJionalist de tipul lui Salverte5 1 5 ?espre 1psi/olo2ia pro3un"imilor: c35 propune rile de eBploiQare 3'cute de A5 ?upront, 1)ro%lemes et met/odes dLune /istoire de la ps0c/olo2ie collec+ tive:, Annales, ES5C, 19=15 ?espre istoricitatea 3ol clorului c35 G5 Cocc/iara, 1)a2anistas5 Sopraviven"e 69

3olVloric/e del pa2anesimo siciliano:, Atti del l+o con2resso interna"ionale di studi sulla Sicilia antica in ^O^AAOS 5 Studi pu%%licati dallLCstituto di Storia Antica dellLUniversit& di )alermo, RERC, 19=GE19=, pp5 G1,EG1=5 A15 Cmportan#a acestor am'nunte 3i"ice a 3ost deo se%it de %ine pusa $n valoare de L5 ?umont, op, cit,, ;$n rit, pp5 ,1E=<, $n le2end', pp5 1,,E1=<, $n inter pretare, pp5 A- EA-<>5 A15 Cea mai %un' lucrare despre /a2io2ra3ia mero+ vin2ian' este cea a lui F5 Graus, citat' ia n5 C, unde se #sete o ampl' %i%lio2ra3ie5 A15 C35 F5 Spadafora, Di'ionario (iblico, Xoma, *;--, s5v5 Dragone, A15 ?espre cele 1dou' Gene"e: 4i despre cei 1doi 4erpi: ale c'ror urme se pot vedea $n anumite con tradic#ii sau diver2en#e ale teBtului %i%lic c35 J5 G5 Fra"er, Le 6ol3lore dans l1Ancien Testament, ed5 3r5 prescurtat', )aris, *S5:, pp5 1, s]]5 A15 )rintre semnele caracteristice care+i apropie de %alaurul s3$ntului (arcel se va nota K 15 /a%itatul $n locuri umede ;1in locis /umenti%us:, Cov, 5L, 1= K $n secolul al Rll+iea, pe o miniatur' din Hortus deli* ciarum de Ferrade de Lands%er2, liniile ondulate arat' c' %alaurul este $n mareK c35 (5 (5 ?av0, )ssai sur la syrnboli/ue romane, )aris, 19,,, p5 1= >5 A5 Coada ;.e/emot * 1strin2it caudam suam ]uasi ce+ drum:, Cov, RL, 1A>5 <5 G$tul ;4i, $n 2eneral, capul la Leviat/an * 1in collo eHus mora%itur 3ortitudo:, Cov, RLC, 1<>5 ?espre %alauri, 4i $n special despre %alau rul s3$ntului ?aniel, $n apocri3ele %i%lice c35 F5 Graus, op, cit,, p5 A<1, n5 A-G 4i X5 (erVel%ac/, op, cit,, col5 AG 5 AG5 ?e eB5 )s5 LRRCCC, 1<K)s5 RC, 1<K)s5 CRLDCCC, 5 A 5 Apocal5, RCC, <5 ?espre comentariile medievale ale Apocalipsei se va consulta nepre#uitul repertoriu al lui F5 Ste2miiller, %epertorium biblicum medii ae2i, (5 X5 San3acon, pro3esor la Universitatea Laval din Que%ec, 4i G5 De"in pre2'tesc lucr'ri despre icono 2ra3ia Apocalipsei5 .alaurii din Apocalips' au 3ost 3olosi#i $n scopuri multiple, morale, estetice, politice5 A 5 @u se poate re#ine dec$t prea pu#in din articolul dragon ;F5 Leelerc]> din Dictionnaire d1Arc eologie c retienne et de Liturgic, CD`A, 19A1, col5 1,< E 1,G-, $ndatorat unor Jucr'ri vec/i, meritorii de alt3el la vre mea lor 4i care permit urmrirea de"volt'rii istorice a pro%lemei5 ?om Jerome Lauret de eB5 crede, $n #yl2a allegoriarum totius sacrae #cripturae,

Dene#ia, 1, ,, c' 1pentru )'rin#ii .isericii %alaurul este un soi de 4arpe de mare, care tr'ie4te $n ap', miroase ur$t 4i+i cumplit la vedere K %alaurii $nseamn' de o%i+

&'

cei Satana 4i $nso#itorii luiK Luci3er este numit 6ma + rele %alaur8:5 (aran2oni, Delle cose gentilesc e e pro &ane traspo rtate ad uso e ad ornamento delle c iese, Xoma, 1 GG, sta%ile4te le2'tura $ntre %alauri p'2$ni 4i %alauri cre4tini, de o parte, teBte si docu + mente ar/eolo2ice 4i icono2ra3ice, de alta5 (etodele istoriei reli2iilor 4i ale antropolo2iei care a%ia se n'4tea se $nt$lnesc la A5 Lon2perier, 1Sur Ces dra2ons de lLanti]uite, leur verita%le 3orme, et sur Ces animauB 3a%uleuB des le2endes:, $n Comptes rendus de la 4*a session du Congres internaJional d1ant ropologie et d1arc eologie pre islori/ue, 1!= , pp5 A!,EA!= 4i $n (5 (e0er, 1Ue%er die [erWandtsc/a3t /eidnisc/er und c/ristlic/en ?rac%entodter:, $n !er andlungen der 5L !ersatnmlung deutsc er P ilologie, Leip"i2, 1!9-, pp5 <<= s]]5 Acest articol are 4i meritul de a atra2e aten#ia asupra teBtului lui Gri2ore cel (are (Dialogi, CC, c5 RRD> * ,,?e monac/o ]ui, in2rato eo de monasterio discedens, draconen contra se in itinere invenit:, care arat' vec/iul loc al %alaurului $n sim + %olica disciplinar' %enedictin', 4i asupra utili"'rii politice a sim%olismului %alaurului $n epoca mero+ vin2ian', pornind de la un teBt din !ita a s3$ntului Euc/er (M"H, #cript, %er, Mer,, DCC, p5 ,1>, $n cadrul campaniei ecle"iastice pentru discreditarea lui Carol (artel, spoliatorul %isericilor * $n !,!, Ludovic Germanicul a3l' de la episcopii provinciilor Xeims 4i Fouen c' str'%unicul s'u Carol (artel este cu si2uran#' os$ndit, deoarece s3$ntul Euc/er din Orl'ans 1 +a v'"ut od at' $n miHlocul iadulu i 4i c' u n %alau r a ie4it din morm$ntul lui E tem' a c'rei $nrudire cu %alaurul din !ita #, Marcelii este i"%itoare ;dup' A5 de .astard, 1^apport sur une crosse du RCC+e siecle:, $n (ulletin du Comite de la langue, de l1 istoire et des arts de la 6rance, 1!=-, t5 CD, pp5 G,- 4i =!<, n5 A-=>5 A95 S3$ntul Au2ustin, )narratio in Ps, Cili, A , PL, <=E< , 1<<1E1<!<5 A95 Aici este vor%a de %alaurul de pe p'm$nt5 A95 S3$ntul Au2ustin, )narratio in Ps, (ili, 9, )L, <=`< , 19G<5 A95 Cassiodor, Complc.iones in Apocalypsim, PL, -, \G11 K 4i ).positioncs in Psalteriurn, ibid,, -3* ;co mentariul )s5 LRRCCC, 1<>5 A95 )rimasius, Commenlarium in Apocalypsim, PL, CLRDCCC, ! <E! ,5 A95 .eda, He.aemcron, PL, 91, ,< K Commentarii in Oentateuc um, ibid,, A1CEA11 K ).planatio Apoca* @Dpsis, ibid,, 9<, 1==E1= 5 <,5 Csidor, )tymologiae, RCC, iv, G, PL, LRRRCC, GGA5 O_:O 5,Qui saepe a speluncis a%stractus 3ertur in ae+ e h _ concita tu r] ue prop tem a er 5 55D im au tem non l n de nti%us, sed in caude /a%et, et in ver%ere potius ]uam rictu nocet: (ibid,$, 7!

)aris, 19,9, pp5 AG1EAGG, unde autorul, pe urmele lui J5 Grimm, d' acestei teme interpretarea pu#in vero simil' 4i, $n tot ca"ul, derivat', despre %alaurul p' "itor de comori5 C35 (5 Eliade, Le Myt e de !)ternel %etour8 Arc etypes et repetition, )aris, 19G95 < 5 1)er idem tempus ?onatus, Epiri episcopus, virtuti%us insi2nis est /a%itus5 Qui draconem in2en+ tem, eBpuens in ore eHus, peremit, ]uem octo Hu2a %oum ad locum incendii viB tra/ere potuerunt, ne ae+ rem putredo eHus corrumperet:5 (C roniscon, 1- , PL, LRRRCC, 1-,1>5 Cntr+un conteBt di3erit, dar mai eB plicit dia%olic, se a3l' un %alaur $n !ita S3$ntului Cesaire dLArles ;ed5 G5 (orin, (aredsous, 19GA, t5 CC, pp5 A99E<--> K c$nd Cesaire, dup' ce a p'r'sit m$n'st*+ rea Lerins din motive de s'n'tate, se apuc', la Arles, s' 3ac' 4tiin#' pro3an', <ntr+o noapte adoarme pe carte 4i vede $n vis cum un %alaur $i m'n$ne' %ra#ul5 PQ, C35 lucr'rile citate de Dictionnaire d1Arc eolo* gie,,, cit5 4i men#ionate la n5 A!5 Este re2reta%il c' lucrarea lui C5 G5 Loomis, : ite Magic, An -ntro* duction to t e 6ol3lore oi C ristian Legend, Cam+ %rid2e, (ass5, 19G!, este 2reu de utili"at din pricina con3u"iei 4i mai ales a lipsei de distinc#ii cronolo2ice5 )'rintele ?ele/a0e, ale c'rui lucr'ri despre /a2io2ra 3ie r'm$n 3undamentale $n ciuda pro%lematicii adesea dep'4ite, nu a a%ordat tema aceasta $n mod sistematic5 ?up' p'rerea lui F5 Graus, op, cit,, p5 A<1, n5 A-<, un studiu de ansam%lu al temei %alaurului 4i al luptei $m+ potriva lui a 3ost $ntreprins de cur$nd de D5 Sc/ir+ munsVi ;c35 !ergleic ende )pen&orsc ung CL 1?eutsc/e AV5 der [iss5 "u .erlin5 Dero335 des Cnstituts 3iir ?eutsc/e DolVsVunde:, =oi. RRCD, .erlin, 19=1, pp5 A<

< 5 Csidor, Di&&erentiae, C, 9, (PL, LRRRCCC 1=> * 1in mari an2ues, in terra serpentes, in templo dra+ cones:5 Csidor reproduce de 3apt comentariul 3'cut de Servius $n Dir2iliu, )neida, A, A-G5 < 5 Csidor, )tymologiae, <II, iv, GA, PL, LRRRCC, G,,5 < 5 1Cn ]uarum /ortis 3in2unt 3a%ulae draconem pervi2ilem aurea mala servantem: ()tym, RCD, vi 1PL, LRRRCC, 1G>5 < 5 1?raconum si2na a% Apolline morte )<Lt/onis serpentis ine/oata sunt5 ?e/inc a Graecis et Xomanis in %ello 2estari coeperunt: ()tym,, RDCCC, iii, <, PL, LRRRCC, =G<>5 < 5 1Annus ]uasi annulus555 Sic enim et apud Ae+ 20ptis indica%atur ante inventas litteras, picto dra+ cone caudam suam mordente, ]uia in se recurrit ()tym,, D, BBBvi, A, PL, LRRRCC, AAA>5 ?espre %a laurul 1$ncol'cit: din arta stepelor 4i din arta mero+ vin2ian' c35 E5 Salin, La Ci2ilisation mero2ingienne d1apres -es sepultures, -es te.tes et le laboratoire, CD,

s]]5, pe care nu l+am putut consulta>5 72

GG5 P", RRDC, !G95 ?espre in3luen#a e>ercitat de !iaJa s&>ntului Anton, scris' de Atanasie, asupra /a 2io2ra3iei occidentale din Evul (ediu timpuriu c35 S5 Cavallin, Literar istorisc e und te.t3ritisc e #tu* dicn 'ur !ita #, Caesarii Arelatensis, Lund, 19<G5 GG5 Este ca"ul studiului lui [5 Levison, citat la nr5 1<5 GG5 C35 A5 Gra3, %oma nella memoria e nell1imma* gina'ione del medio e2o, Torino, 19A<, pp5 1 4i GGA5 GG5 C35 C/5 Ca/ier, Caracteristi/2,es des saints dans l1art populaire, CQRS, p, <1= 4i G5 do Tervarent, op, cit,, n5 1<, p5 ,-5 Este curios c' lui Silvestru 4i (arcel li s+a atri%uit acela4i miracol, apropiat de cel al luptei $mpotriva %alaurului * ar 3i $m%l$n"it un taur 3urios sc'pat de su% pa"' ;c35 pentru Silvestru Legenda aurea 4i pentru (arcel, J5 A5 ?ulauro, Histoire p y* si/ue, ci2ile et morale de Paris, CQ<S @, C, pp5 A-s]]5>5 Simpl' coinciden#a, amintire comun' a luptei $mpo triva cultului lui (it/ra, sim%olism mai lar2 le2at de sim%olismul ar/aic al taurului 9 GG5 C35 X5 (5 Grant, Miracle and natural Law in graeco*ro2ian and carly c ristian t oug t, Amster dam, 19,A, 4i X5 .\oc/, Les prodiges dans l1Anli/uite classi/ue, )aris, 19!<5 GG5 Gre2oire de Tours, Historia 6rancorum, 5, 15 GG5 C35 E5 ^iister, ,,?ie Sc/lan2e in der 2riee/isc/en ^unst und Xe$i2ion:, $n %eligionsgesc ic ilic e !er* Fiic e und !orarbeiten, RCCC, A, 191<5 GG5 C35 L5 ?eu%ner, De incubatione, Giessen, 1!995E (5 Familton, -ncubation &or t e cure o& Disease in pogan temple and c ristian c urc es, Lonclon, 19-=5 )5 Saint0ves, )n marge de la Legende doree, #onges, tt&iracles et sur2i2ances, )aris, 19<-, pp5 A E<<5 GG5 Suetoniu, Di2i Augusti !ita, 9G5 T<5 ^5 l$or]uet, ,,?er ^ern der r/odisc/en ?rac/en+ sa2e:, in :oc enblatt des Do annitcrordens (alley, .randen%ur2, R, 1<-9, pp5 1,1 s]]5 E X5 Fer"o2, Aos, )rgebnisse der dcutsc en Ausgrabungen und 6or* r,c 2,ngcn, -, As lepieion, .erlin, 19,A5 ,G5 ?espre interpret'rile psi/analitice ale incu%a + #iei c35, $n tradi#ia 3reudian' ortodoB', E5 Jones, On t e 7ig t2iare, 19G9A, pp5 3AE9 ;4i despre incubi medievali * ibid,, passim$ K C5 A5 (eier, discipol al lui 5Tun2, Anti3e -n3ubation und moderne Psyc ot e* rapie, %Studien aus dem ?. @. Aun#-Institut, I$ buric/, 19G95 ?espre interpretarea psi/analitic' 4i antropolo+ !ic' a sim%olismului %alaurului 4i a celor ce ucid %a+ ratiri, nu am putut consulta lucr'rile lui G5 Xo/eim, 7?ra2ons and ?ra2on ^illers:, $n )t nograp ia, .u+ aapesta, AA, < 911, Drac en und Drac e2,3+mp&er, .er+ J Ln, 191A K 1T/e ?ra2on and t/e Fero:, $n American imago, C, 19G-5 Tn Psyc oanalysis and AntropologiT,
73

@eW NorV, 19,-, G5 Xo/eim, de3inind, ca 4i Freud 4i Jones, sim%olul ca 1t/e outWard representative o3 a latent repressed content: ;de3ini#ie care, dac' ar 3i 3olosit', ar re$nnoi studierea sim%olismului medieval> s+a ocupat de sim%olismul seBual al 4arpelui $n Anti+ c/itate ;pp, 1!EA<> 4i 1+a su2erat pe cel al %alaurului5 ,,5 C35 J5 Fontenrose, Pyt on, A study o& Delp ic Myt and its Origins, 19,95 ,,5 G5 Elliot Smit/, T e )2olution o& t e Dragon, (ano/ester, 19195 (5 l$liade, rare a insistat mult asupra le2'turii 4erpilor 4i a %alaurilor cu apa, e$nd se ocup' de %alauri ca 1em%leme alo apei: (Tr+ite,,, cit, pp5 1 9E1!A>, nu citea"' aceast' lucrare5 ,,5 J5 .altrusaitis, Le Moyen Age &antasti/ue, An* ti/uiies et e.ntisme dans l1art got i/uc, )aris, 19,,, cap5 D5 1AiLes de e/auve souris et ?emons c/i+ nois:, pp5 1,1 s]]5 * 1Aceea4i evolu#ie poate 3i o% servat' la %alaur, una dintre $ntrup'rile diavolului, $n arta romanic', este un 4arpe 3'r' aripi 4i 3'r' picioare sau o pas're cu coad' de 4op$rl'5 Cn arta 2otic', are aripi ca o mem%ran'5 Una din primele repre"ent'ri, su% acest nou aspect, poate 3i semna lat' $n Psalmii lui Edmond de Laci ;na5 1A,!, .elvoir Castle>: ;p5 1,<>5 ?ac' aripile 1de liliac: se de"volt' $ntr+adev'r $n secolul al RCCC+lea 4i dac' modelele c/ine"e4ti au putut avea vreo in3luen#' asupra aces tei evolu#ii, %alaurul romanic poate 3oarte %ine s' ai%' aripi 4i picioare, asemenea celui de pe "idul dinspre sud al %aptisteriului Saint+Jean din )oitiers, datat de pe la 11A- ;)5 ?esc/amps 4i (5 T/i%out, La Peinture murale en 6rance, Le Haut Moyen et l1epo/ue romane, )aris, 19,1, p5 9G>5 ?espre %alaurii c/ine"e4ti 4i asiatici, mai ales despre cei indieni, c35 (5 Eliade, Tr+ite,,,, pp5 1!-E1!A, 4i %i%lio2ra3ia, pp5 1!=E1! , la care se poate ad'u2a, printre altele, F5 C5 ?u .ose, T e Dragon, -mage and Demon, Lon+ don, 1!!= K J5 C5 Fer2uson, C inese Myt ology, .oston 19A!K X5 .en", Der orientalisc e #c langendrac e, 19<- K F5 S5 ?aniels, 1SnaVe and ?ra2on Lore o3 Japan:, $n 6ol3lore, 1, 19=-, pp5 1G,E1=G5 C35 n5 1<< in&ra, ,,5 Cel ce ispite4te ia de pild' $n3'#i4area unui 2ri3on $naripat pe u4ile de %ron" ale catedralei din Fildes/eim ;1-1,>5 C35 F5 Leisin2er, (ron'i %omanici, Porte di C iese nell1)uropa medioe2ale, (ilano, 19,=, ilustr5 195 ?espre sim%olismul 2ri3onului c35 ^5 Xat/e, 1?er Xic/ter au3 dem Fa%eltier:, $n 6estsc ri&t &ur Dulius 2on #c losser, 19A , pp5 1! EA-! 4i F5 [ild, "ryps*"rei&*"ryp on ("ri&&in$, )ine sprac *, 3ultur*, und sto&&gesc ic tlic e #tudie, [ien, 19=<5 ,,5 Forrer, 1A propos dLun %iHou & dra2on emaille trouve & la (einau:, $n Ca iers d1Arc eologie et d1 istoire d1Alsace, 19<-, pp5 A,- s]]5 74

=-5 E5 Salin, La Ci2il ation mero2ingienne, cit5, CD, p5 AG15 =-5 Dbid,, pp5 A- EA-!5 =-5 C35 A5 Lenoir, 1(0t/olo2ie celti]ue5 ?u dra 2on de (et" appele Graouilli555:, $n Memoires de !Academia celti9ue, t5 CC, 1!-!, pp5 1EA-K J5 F5 Cer+ ]uand, 1Taranis et T/or:, $n %e2ue celti/ue, t5 DC, 1!!<E1S!=, pp5 G1 EG,=K G5 Fenderson, Celtic Dra gon Myt , Edim%our2, 19115 =-5 C35 F5 J5 False#t -risc e Heilige und Tiere in mittelalterlic cn lateinisc en Legenden; ?iss5 .onn, CU== ; 6, Graus, op, cit,, p5 A<1, n5 A-<, d' ca eBem ple de lupt' a unui s3$nt cu un %alaur $n /a2io2ra3ia irlande"' episoade din !ita s, Abbani, c5 1,, 1G, 1!, AG ;in C5 )luminer, !itae #anctorum Hiberniae C, OB3ord, 191-, pp5 1A, 1<, 1,, 1! s]]5>5 =-5 C35 A5 J5 Xeinac/, 1?ivinittJs 2auloises au ser+ pent:, $n %e2ue arc eoiogi/ue, 1911 K )5 (5 ?u val, Les Dieu. de la "aulc, )aris, 1=, , p5 ,15 =-5 C35 )5 (5 ?uval, 1Le dieu Smertrois et ses avatars 2a$lo+romains: $n )tudes celti/ues, DC, A, 19,<++l 9,G5 =-5 ?espre %alaur 4i lupta cu %alaurul $n 3olclorul universal c35 numeroasele re3erin#e ale lui Stit/ T/ompson, Moti&*-nde. oV 6ol3*Literature, Copen/a+ 2ue, 1-,,E19,!, t5 C, pp5 <G!E<,,5 Aceste motive 3i2urea"' la re3erin#a .5 11 K $ns' %alaurul 4i moti vele $mLecinate se 2'sesc 4i la alte re3erin#e, de pild' A5 ,<1, ?5 G1!515A5 ;Trans3ormation * snaVe to dra 2on5> F5 11 G5 =-5 C35 Le Go33, 1Culture clericale et traditions 3olVlori]ues dans la civilisation merovin2ienne:, $n 7i2eau. de culture et groupes sociau., colocviu or 2ani"at de Ecole @ormale Superieure, )aris, ;1C==>, 19=! =-5 @u se poate totu4i eBclude posi%ilitatea ca Fortunatus s' 3i 3ost in3luen#at de asimilarea care a putut 3i 3'cut', dup' p'rerea lui X5 (erVel%ac/, 1XealleBicon555: ci5, col5 AG-, $ntre martiriu 4i lupta cu %alaurul5 $n acest ca" am avea de+a iace cu unul din aspectele $ncerc'rilor /a2io2ra3ilor din Evul (ediu de a p'stra mitolo2ia martirolo2uiui spre avantaHul s3in#ilor ce nu mai s$nt martiri5 Cnterpre+ tarea aceasta, care, de alt3el, dup' c$te 4tim noi, n Ja 3ost a va nsat ' de nimeni, ni se pa re compl ic at ' ai /a"ardat'5

=-5 C35 W penCOH n ii sim%o lismo anima leseo ne$ia lLttera tura monas tica:, $n #tudii mona stica, 1-=G, pp5 JJ < ! K 4i 1LLamic i"ia con 2li animali :, $n !ita mo* nastica, 1 , 19=< K pp5 <E 1-5 .alauru l, socotit animal re al, 3'cea parte din aceast' mistic' a crea#iei $n
75

cadrul c'reia [5 von den Steinen a situat minunat sim%olica animal' * 1Altc/ristlie/e+mittelalterlie/e Tiers0m%oliV:, $n #ymbolum, -!, 19=G5 -5 (5+L5 Concast0 a ar'tat 3oarte %ine importan#a inunda#iilor r$ului .ievre (op, cit, Positions,,, cit5, 19< , p5 A!>5 -5 (5 Xo%lin, Le terroir,,, cit p5 11G5 -5 C35 Taras]ue $ntre p'dure 4i 3luviu ;1a ne+ more in 3lumine:>, L5 ?umont, op, cit,, pp5 1,=E 1, 5 -5 ?espre rolul economic al s3in#ilor 4i al episco+ pilor din Evul (ediu timpuriu eBist' m'rturii nu meroase $n /a2io2ra3ie5 Unul din primele eBemple, in conteBtul semni3icativ al v'ii ?un'rii miHlocii $n secolul al D+Cea, se a3l' $n !ita s, #e2erini de Eu2Hppius *M+!, Auct, ant, C, 1! , pp5 1E<->5 S' 3i eBistat care o inten#ie de propa2and' di + nastic' la Fortunatus 9 Cpote"a a 3ost sus#inut' $n le2'tur' cu via#a s3intei Xade2onde5 C35 ?5 Laporte, 1Le ro0aume de )aris dans lLceuvre /a2io2rap/i]ue de Fortunat:, $n )tudes mero2ingiennes, )aris, 19,<, pp5 1=9 s]]5 G5 ?espre %alaurul le2endar 4i $ntemeierea Cra coviei, la poalele dealului [aWel, pe malul Distulei, c35 art5 1^raV: $n #lowni3 6ol3loru Pols3iego ;?ic #ionar al 3olclorului polone">, ed5 J5 ^r"0"anoWsVi, [ars"aWa, 19=,, pp5 1!,E+ 1!=5 G5 !ita s, Hilarii, M"H, #cript, %er, Mer,, cit5 CD`A, p5 ,5 G5 .alaurul din Apocalips' avea aceea4i soart' * 1et missit eum in a%0ssum, et clausit, et si2navit super illum, ut non seducat amplius 2entes: ;RR, <>5 G5 1Apparet ]uantum est melior Adam secundus anti]uo5 Fle serpenti p'ruit, iste servos /a%et, ]ui possunt serpenti%us imperare5 Cile per %estiam de sede parad0si proiectus est, iste de sui4 cu%ili%us serpentem eBclusit:5 G5 PL, =, =!-5 G5 Xa%anus (aurus, De uni2erso, DCCC, <, PL, CCC, AA9EA<-5 !, 5 1(0stico draeo aut dia%olum si2ni3icat aut mi+ $istros eHus vel etiam persecutores Ecclesiae, noroi+ ies ne3andos, cuHus m0sterium in pluri%us locis Bripturae invenitur: (ibid,, A<->5 ?espre aceast' me+ od' eBe2etic' c35 CC5 de Lu%ac, ).egesa medie2ale, es /uatre sens de l1)criture, )aris, 19,9E19=G5 !15 ?espre %alaur se 2'sesc pu#ine date $n lucra+ ea, alt3el 3undamental' 4i admira%il', lui E5 (&lc, ,1Art religieu. du 5--*e siecle en 6rance, ,tude sur Gs origines de !iconograp ie du Moyen Age, )aris, S>,< c5 Lucrarea lui F5 dLA0"ae, 1Ccono2rap%ie du ra2on:, $n %e2ue de l1art c retien, Q, 1!=G, pp+ HE9,, 1=9E19G, <<<E<=1 ;c35 despre coada %alau+

&-

rului pp5 1!<E1!9> s+a $nvec/it5 L5 Xeau, -conogra* p ie de l1art c retien, t5 C, )aris, 19,,5 Le S0m%olisme animal * dra2on, pp5 11,E11=, este rapid 4i con3u"5 D5 CC5 ?e%idour, Le (esliaire ,2;ulptc cn 6rance, )a+ ris, CU=C, passim, (ci, CndeB, s5 v5 dragon$, rapid, are o%serva#ii Hudicioase 4i ilustra#ii %une5 !A5 @u eBist' nici un %alaur $n P ysiologus latin, din secolele CD+D, care va avea o mare in3luen#' mai ales $n Evul (ediu t$r"iu, din secolul al RlCC+ lea p$n' $n secolul al RD+lea5 C35 P ysiologus Latinus, ed5 F5 Carmod0, 19<9, p5 9 5 !A5 C35 E5 (&le, op, cit*, pp5 <!GE<!,5 E Odon de Clun0, PL, C555---, PQU, E .runon dLAsti, PL, 1=GE1=,5 E Fonorius Au2ustoduneLnsis, #peculum )c* clesiae, PL, 1 A, 9< 5 Este interesant de notat c' nu eBist' nici un %alaur $n enciclopedia lui Fonorius, -mago Mundi, !A5 ?espre icono2ra3ia %alaurului $n Apocalips', c35 L5 Xeau, op, cit,, t5 U`A, )aris, 19, , pp5 -!E 1A5 !A5 C35 D5 F5 ?e%idour, op, cit,, pp5 1A9E1<<5 ?es pre mediul cistercian 4i Hocul 3ormelor romanice $n ini#ialele de manuscrise, c35 O5 )'c/t, :T/e precaro+ Cin2ian roots o3 earl0 romanes]ue art:, $n #tudies in :estern Art, C5 Xomanes]ue and Got/ic Art (Acts o& t e 551t -nternational Congress o& t e History o& Art$, )rinceton, 19=<, p5 1 4i ilustr5 RCR, =5 !A5 ?espre %alaurii repre"enta#i pe cristelni#e ;sim %olismul apei 4i al %alaurului acvatic> c35 J5 T5 )err0, :?ra2ons and (onsters .eneat/ .aptismai+Fonts:, $n %eli/uary, s5 <, CC, 19-,, pp5 1!9E19, K G5 Le .lanc Smit/, #ome Dragones/ue*6orms on and beneat 6onts, ibid,, 1<, 19- , pp5 A1 EAA 5 !A5 C35 C5 Feit", %ec erc es sur -es rapports en* tre arc itecture et liturgie + l1epo/ue carolingienne, )aris, 19=<5 !!5 Clustr5 ap5 ?e%idour, op, cit,, p5 <G 5 ?in vasta %i%lio2ra3ie despre s3$ntul G/eor2/e 4i %alaurul, tem' care este departe de a+4i 3i de"v'luit toate secretele, se va nota Au3/auser 1?as ?rac/enWunder des /i5 Geor2:, $n (y'aniinisc es Arc i2,, ,, 1911, pp5 ,AE=95 !95 C35 ?e%idour, op, cit,, ilustr5 p5 9!5 !95 C35 $n a3ara teBtului catalo2ului eBpo"i#iei Ca* t edrales, )aris, (usee du Louvre, 19=A5 Se va nota 3' 7personaHul este un $ntemeietor de dinastie 3eu dal', un personaH care de3ri4ea"' p7im$ntul5 91+ C35 X5 (ent", !ie Traume in den nlt&ra,n'osi* sc eGS, AarDs*und Artuse2en, (ar%ur2, 1!!! * ^, Fei+ Si33, ,,?ie Gesc%ic/tsmetap/v5ciV des Xo$andsliedes und i/re Dor2esc/ic/te:, $n Xeitsc ri&t &iir romanisc e P ilologie, LD, 19<,, pp5 1E! 5 ^5 J5 Steinme0er, 0ntersuc ungen 'ur allegorisc en (edeutung der
77

Traume im alt&ran'=sisc en %olandslied, 19=< ;4i re+ cen"ia lui J5 G0or0 $n Ca iers de Ci2ilisatlon medie2ale, 19=G, pp5 19 EA-->5 9A5 1Am%ivalence des animauB reves: ;J5 G0or0, cit, p5 A-->5 C35 J5 G0or0, 1Le cosmos, un son2e:, $n Annales 0ni2ersitaHs (udapestinensis, Sectio p/ilo+ lo2ica, t5 CD, 19=<, p5 ! E11-5 9A5 ?espre %alaur $n visele medievale, dintr+o per spectiv' psi/analitic', c35 E5 Jones, On t e 7ig t* mare,,, cit, pp5 1 -, <-=5 9A5 C35 DACL cit, ?espre repre"ent'rile de %alauri pe monede c35 X5 (erVel%ac/, 1XealleBiVon555:, cit, AG<EAG,5 9A5 C35 F5 Stenton, T e (ayeu. Tapestry, London, 19, 5 9A5 ?espre %alaurul+stindard, citim cu mirare $n G5 Gou2en/eim, Les mots &raiiWais dans l1 istoire et dans la 2ie, CC, )aris, 19==, pp5 1G1E1GA * 1@ici un indiciu nu ne aHut' s' a3l'm cu preci"ie ce era acel %alaur (dragon$ nici ce le2'tur' avea cu animalul 3antastic numit dragon ;din latinescul draco$, )resu punerea c' o repre"entare a acestui animal 3antastic era pictat' sau %rodat' pe stindard este pur' ima 2ina#ie:5 O sin2ur' privire asupra tapiseriei de la .a0euB ;c35 n5 supra$ in3irm' aceste a3irma#ii5 9A5 C35 J5 S5 S5 )5 TatlocV, :Geo33re0 and ^in2 Ar+ t/ur in @ormannicus ?raco:, $n Modern P ilology, <1, 19<<E19<G, p5 1E1!, 11<E1A,5 9A5 C35 A5 F5 ^rappe, :T/e 3i2/tin2 snaVes in t/e Fistoria .ritonum o3 @ennius:, $n %e2ue celti/ue, RLCCC, <9A=5 O miniatur' dintr+un manuscris de la s3$r4itul secolului al RFC+lea ;)aris, .@, (s5 3r5 9,> $l pre"int' pe (erlin duc$nd %alaurul+stindard $ntr+ o %'t'lie5 Aceast' miniatur' este reprodus' $n Art uL rian Literature in t e Middle Ages, ed5 X5 S5 Loomis, OB3ord, 19,9, ilustr5 , p5 <A-5 C35 X5 .romWic/, Trio* edd Ynys Prydein, T e :els Triads, 19=1, pp5 9<E 9,5 9A5 $n le2'tur' cu Merlin de Xo%ert de .oron * 1Cei doi %alauri care "ac su% temeliile turnului pe care vrea s'+1 ridice Derti2ier nu 3ac o%iectul nici unei descrieri precise, lupta dintre ei nu tre"e4te nici 2roa"' nici nelini4te5 ai, mai ales, ei nu mai s$nt mon4trii din alte vremuri, sc'pa#i dintr+un %es+ tiar din alt' lume, cu o semni3ica#ie am%i2u' la care s+ar putea visa la nes3$r4it5 )rin 2lasul lui (erlin, Xo%ert destram' orice ec/ivoc, eBplic' sim%olul ca+ re+4i pierde valoarea poetic':5 1LLart du recit dans

le (erlin de Xo%ert de .oron, le ?idot )erceval et le )arlevaus:, in %omEnce P ilology, 1 , 19=<E 19=G, pp5 , 9E,!-5 1C-5 C35 F5 L5 Utle0, :Art/urian Xom&nce and Cn + terna#ional FolVlore (et/od: N%omEnce P ilology, 1 ,

19=<E19=G>, unde autorul spune c' Alan LoBterman 4H (iriam ^ovit" studia"' rela#iile dintre Tipul <-1 ;?ra2onsla0er> 4i Tipul <-< ;T/e tWo %rot/ers> 4i povestea lui Tristan5 1-15 C35 mono2ra3ia clasic' a lui (5 Au%ert, La Cat edrale 7otre*Dame de Paris, notice istori/ue gi arc eologi/ue, 19-9, ed5 nou' 19G, 4i, pentru ilus tra#ii, )5 du Colom%ier, 7otre*Dame de Paris, )a ris, 19==5 1-15 C-8 (5 Au%ert, op, cit, 19G,, pp5 11 E11!5 Sta t ui a s3$ nt ul ui (a rc el $n pre "e nt in si tu este o c opie din secolul al RlR+lea5 Ori2inalul, deteriorat, apar #ine (u"eului Clun0, 4i este p'strat $n turnul dinspre nord al catedralei5 ?l F5 Sa$et, conservatorul (u"eu lui Clun0, este ru2at s' primeasc' pe aceast' cale mul#umirile mele pentru in3orma#iile pe care a %ine voi t s' mi l e dea5 ?espre i st oria sc ul pt urilor de pe portalul S3$nta Ana c35 catalo2ul eBpo"i#iei Cat e* drales, cit, p5 <15 J-<5 C35 [5 Sauerlander, 1?er Xunst2esc/ic%tlic/o Stellun2 der [estportale von @otre+?ame in )aris: $n Marburger Da rbuc &ur Aunsti2issensc a&t, RDCC, 19,95 E A5 ^at"enellen%o2en, #culptural Programs o& C artres Cat edral8 C rist*Mary*)cclesia, .'lti+ more, 19,9 4i : Ccono2rap/ic @ovelties and Trans3or+ mations in t/e Sculpture o3 Frenc/ C/urc/ Fa2ad4s, ca5 11=-E119-:, in #tudies in :estern Art, cit, ppP 1-! E11!5 1-G5 $n mod curios numit de E5 (&le (L1Art re* ligieu. du 5H-*e, cit5, p5 <1,> 1vampirul cimitirului:5 1-G5 E5 (&le, care a v'"ut 3oarte %ine rolul %a laurului $n Legenda aurea se $nsal' totu4i eBplic$nd ori2inea temei printr+o ini#iativ' clerical' ;1la ori 2ine, povestea %alaurului este o meta3or' pioas' ima2inat' de clerici:, op, cit,, p5 A19, n5 <>5 1-G5 E5 (&le, op, cit, pp5 <!GE<!,5 1-G5 ?espre %alaurii procesionali $n Fran#a c35 A, Dan Gennep, Manuel de 6ol3lore 6rancais contem* porain, t CCC5 )aris, 19< , pp5 GA<EGAG ;cu o %i%lio 2ra3ie>5 O list' prescurtat', 4i 3'r' re3erin#e %i%lio 2ra3ice, a %alaurilor procesionali 4i a s3in#ilor $m+ <l$n"itori 4i $nvin2'tori de %alauri $n Fran#a se 2' se4te $n X5 ?evi2ne, Le Legendaire 5 des pro2inces trangaises + tra2ers notre &ol3lore, )aris, 19,-, p5 1,A5 1-!5 Wuart Li2re, c/ap5 LCR5 [95 C35 n5 1!5 FO5 C35 L5 J5 .5 .dren2er+Feraud, Traditions et Hiniscences populaires de la Pro2ences, )aris, tp H J E L F + ? u ) r at_ 1Fistoire des le2endes sain+ ae )rovence :, $n Me moires de !-nsti tut istori* e de Pro2ence, t5 RDCC+RR, 19G-E19G=5
79

1115 A5 Dan Gennep, Manuel,,,, cit5, C+CD`A, 19G9, pp5 1=GGE1=G,5 La Tro0es, 1%a 1aurul era dus $n tri um3, $mpodo%it cu 3lori, pan2lici 4i pompoane * s+ ar 3i "is c' el conduce mul#imea care+i arunca pr'Hituri $n 2ura lar2 desc/is':5 ;C/5 Lalore, ,5Le dra2on E vul2airement di C/air+Salee E ?e saint Loup eve]ue de Tro0es5 Etude icono2rap/i]ue:, Cn Annu* aire administraJii, statisti/ue et commercial du de* partement de l1Aube, ,15 1! , p5 1,->5 La (et", 55pe vremuri, manec/inul lui Graouilli, purtat de s'r %'torile LXo2ationsL prin ora4, se oprea la u4a %ru tarilor 4i a co3etarilor care $i aruncau $n 2ur' p$ini 4i pr'Hituri:5 ;X5 de [estp/alen, Petit Dictionnaire des traditions populaires messines, (et", 19<G, col5 <1!>5 1115 CC J5 (ae/l0, Die #c lange im myt us und Cultus der classisc en !ol er, .asel, 1!= , p5 1<5 1115 J5 G5 Fra"er, T e "olden (oug , London, 191,5 .alder t/e .eauti3ul, t5 CC, pp5 <1 s]]5, citat 4i, se pare, urmat de a A5 Dara2nac, Ci2ilisation tradi* tionnelle et /enres de 2ie, )aris, 191G, p5 1-,5 1115 St5 Avit, Homilia de rogationibus, in PL, LCR5 col5 A!9EA9G5 C35 articolul %ogations in ?ACL555 cit5, RCD`A, 19G!, col5 AG,9EAG=1 ;F5 Leclerc>5 1115 TeBtul din !ita (+rbaJi despre lom%ar"i NM"H, #cript, %er, Lang,, p5 ,, > 4i cel al conciliului de la AuBerre ;Concilia "a!iae, CC, ed5 C5 de Cler], 55Corpus c/ristianorum:, S5 Latina CRLDCCCA, 19=<> care se a3l' Cn E5 Salin, op, cit,, CD, p5 G! 4i G9G5 TeBtul s3UFitului C=saire este $n predica *3; ;ed5 G5 G5 (orirt, 1Corpus c/ristianorum: S5 Latina, ?!I, 19,<>5 1115 ?espre $n'%u4irea 3olclorului de cultura %i sericeasc' $n Evul (ediu timpuriu c35 )5 Grans, op, cit,, 4i J5 Le Go3l op, cit, 1115 A5 van Gennep, Le 6ol3lore de la 6landre et du Hainaut &rancais (dEpartement du 7ord$, t5 C, )aris, 19<,, pp5 1,G s]]5 1115 Acest am'nunt, pe care D5 Ga0 $l semnalase $n "lossaire arc eLologi/ue, t5 C, 1!! , p5 ,=9, $l da tore" ?omni4oarei Francoise )iponnier c'reia $i eBprim recuno4tin#a mea5 )otrivit acelora4i surse, un %alaur procesional se 2'se4te 4i $n -n2entaire de #aint*Pere de C artres, din 1<995 1115 L5 Xeau, -conograp ie,,,, cit5, t5 1CC`A5 19,!, p5 ! G5

1115 Histoire ci2ile, p ysi/ue et morale de Paris, )aris, 1!A1E1!A,, numeroase reedit'ri $n secolul al RCR+lea, dintre care unele adnotate5 EBprim aici viile mele mul#umiri Xeverendului )'rinte .audoin de Gai33er 4i ?omni4oarei Anne Terroine care %inevoit, $n le2'tur' cu %alaurul procesional al

tului (arcel, s' m' aHute s' %ene3icie" de incom + pa ra %i l e l e l or c u no 4t i n # e $ n do me ni ul /a 2i o 2r a 3ie i s i Cn cel al istoriei )arisului5 1A15 ?ulaure, op, cit,, )aris, 1!A< A , t5 CC, p5 AA!, n5 15 1A15 EBist' mai multe edi#ii vec/i din %aJionale, de Guillaume ?ur&nd, care ar merita o edi#ie critic' modern'5 Eu am 3olosit edi#ia din 1,=,, tip'rit' la L0on5 ?espre %alaurii procesionali se vor%e4te $n ca pitolul Cil, 1?e ro2ationi%us:5 ?up' p'rerea lui L5 Falletti (Dictionnaire de Droit canoni/ue, ed5 X5 @a", t5 D, )aris, 19,<, col5 1-,,E1-, > %aJionale este 1cro nolo2ic, prima dintre lucr'rile pu%licate de ?ur&nd $n calitate de episcop de (ende: (ibid,, col5 1-<<>5 ?atea"' deci de pe la 1A9-5 1A15 Jean .elet/, %aJionale di2inorum o99iciorum, PL, A-A, 1<-5 Se poate re#ine ca o presupunere $n 3avoarea te"ei c' de2/i"'rile 4i manec/inele animale nu au cunoscut continuitate din Evul (ediu timpuriu, ci c' dra2onii procesionali ar 3i ap'rut pe la miHlocul se c ol ul ui a l Rl l +le a , 3a pt ul c ' X upe rt de ?eut" ;m5 11A9>, $n tratatul lui litur2ic Ce di2inis o&&iciis, lib. CR, cap5 D, 1de ro2ationi%us:, )L, 1 -, AG!EA,-, nu 3ace nici o alu"ie la %alaurii procesionali, men#ion$nd doar crucile 4i prapurii ;1cruces at]ue veBilla prae+ 3eruntur:>, 4i pomene4te ceva de 1la%arum:5 1A15 Jac]ues de Ditr0, #ermones, Dene#ia, 1,1!, p5 =A5 1A15 Adesea, sim%olismul acesta nu este $n#eles de clericii din secolul al Rll+lea5 ?e eB5, "lossa ordi* naria (PL, 11G, <A> care, 2los$nd Apoc, RCC, G* 1Et cauda:, eBplic' * 1id est deceptione, ]ui%us ce+ lant vitia, ut cauda celantur turpia:5 La 3el Alain de Lille (Distinctiones dictionum t eologicarum, PL, A1-, ,E =, la articolul 1draco:, interpretea"' cauda d e.trema e9us persuasio, Acest articol con tri%uie prea pu#in la eBplicarea sim%olismului %alau rului dar arat' cum st'teau lucrurile pentru clericii scolastici de la s3$r4itul secolului al Rll+lea5 Alain distin2e sensul propriu ;adic' %alaurul este un ani mal real> 4i , sensuri sim%olice * 1mali#ia:, 1dia%o+ lus:, 12entilis populus:, 1Antic/ristus: 4i, la plural, 12entes malitionae: 4i mai ales 1super%i Judaei:5 Este $nt$lnirea dintre %alaur 4i antisemitism5 Tema nu pare $ns' s' 3i 3ost eBploatat'5 Este adev'rat c' aarpele (basilic$, sim%ol de alt3el destul de rar al )oporului evreu $n Evul (ediu, este 3oarte apropiat 6e %alaur, este 1re2ele 4erpilor: ;c35 .5

.lumenVran", LL e Dui& medie2al au miroir da !art c retien, )aris, 7==, p5 =G>5 EBist' cel mult o miniatur' din Liber rloridus ;$nceputul secolului al Rll+lea> unde se vede % ctul Leviat/anului in3ernal al'turi de Sina2o2a sim%olic' ;.5 .lumenVran", op, cit,, ilustr5 1A1, 1

1A=5 lat' $nc' un element vec/i reluat de litur2/ie 3'r' a 3i $n#eles * 1monstrul care prive4te $nd'r't: ;c35 E5 Salin, op, cit,, CD, pp5 A-9EAAA>5 Guillaume ?ur&nd notea"' c', a treia "i, mer2e 1]uasi retro aspiciens:5 1A=5 TeBtul acelei )seudo+(arcelle 4i re3erin#ele %i%lio2ra3ice in L5 ?umont, op, cit, p5 1,-5 )seudo+ (arcelle apud (om%ritus, #anctuarium seu 2itae sanctorum,,,, ed5 nou' 191-, CC, pp5 1A!E1A9 K Dincent de .eauvais, #peculum Historiae, R, 99 K Cacopo da Darra""e, Legenda aurea, ed5 Graesse, 1!G=, GGGE GG,5 1A=5 L5 ?umont, op, cit,, p5 1=15 1A=5 -bid,, p5 AA=5 1A=5 C%id5, p5 1995 1A=5 ?espre m'4tile de carnaval c35 O5 7raf, 1li%er TiermasVen:, in :orter und #ac en D, 191< K Deut* sclie 6astnac tspieie aus dem CB*ten Da r undert, ed5 A5 von ^elier, Tii%in2en, 1!,<E1!,! K A5 Spamer, Deutsc e 6astnac tsbr+uc e, Jena, 19<=5 1A=5 L5 ?umont, op, cit,, p5 AA 5 1A=5 (5 .attard, (e&&rois, Halles, Hotels de 2iile dans le nord de la 6rance et la (elgi/ue, Arras, 19G!, p5 <=5 ?espre %alaurii care p'"esc comori c35 F5 X5 Ellis, :T/e Fill o3 t/e ?ra2on * An2lo+SaBon .urial (ounds in Literaturo and Arc/aeolo20:, $n 6oi3lore, =1, pp5 1=9E1!,5 1A=5 C35 F5 [iid, Drac en im (eowul& und andere Drac en, mit einem An ang8 Drac en&eld'eic en, Drac enwappen und #t, "eorg, Osterreie/isc/e AVad5 der [iss5 )/il5+/ist5 ^l5 Sit"un2s%er, Doi5 CCRRRDCCC, , A%/, [ien, 19=A5 1A=5 X5 de [estp/alen, Petit Diciionnaire,,, cit5, col5 <1 5 Fra2mentul din Xupert de ?eut" citat la nota 1A< d' totu4i o anumit' %a"' teoretic' acestui teBt5 Tre%uie oare s' vedem o le2'tur' istoric' $ntre s3$ntul Clement din (et" 4i %alaurul s'u Graouill0, pe de o parte, 4i s3$ntul (arcel din )aris 4i %a laur ul s' u, pe d e alt' pa rte 9 E Bist ' o tradi #ie car e spune c' %iserica su%ur%an' Saint+(arcel ar 3i 3ost construit' pe locul unei capele dedicat' $n vec/ime s3$ntului Clement5 $n 1Les e2lises su%ur%sines555: cit5 ;n5 =>, se spune c', la Saint+(arcel, cultul s3$n tului Clement nu apare dec$t $n secolul al RCC+ lea, adic' $ntr+o perioad', dup' p'rerea noastr', critic' pentru %alaurii procesionali ;o pecete de la Saint+ (arcel pus' pe un act din 1A-A poart' e3i2iile s3$n tului Clement 4i ale s3$ntului (arcel>5 Ar 3i vor%a $ns', nu de s3$ntul Clement din (et", ci de )apa s3intul Clement5 1A=5 A5 Dan Gemiep, Manuel,,, =ii, C+CD`A, pp5 1=AG s]]5 S'r%'tori litur2ice 3olclori"ate ;mai ales 1Xc: 2ations:>5 ?espre 13olclori"area: cultului s3in#ilor c35

:l, bender, %+ume und #c ic ten mittelalterlic er &9eiligen2ere rung in i rer (edeutung &ur die !ol3s* 3unde, Die Heiligen des mittleren Maaslandes und der % einlande in Aultgesc ic te und Aultur2erbrei* tung, ?iisseldor3, 19,95 1< 5 C35 E5 ^o/ler, Trobadorlyri3 und o&isc cr %oman, .erlin 19=A5 ai, de acela4i autor, ?Obser* vations /istori]ues et sociolo2i]ues sur la poesie des trou%adours:, $n Ca iers de ci2ilisation medie2ale, 19=G, ))+ A E,15 1< 5 C/5 Lalore, Le Dragon (2ulgairement dit C air* #alcc$ 55 cit5, n5 1,-5 Studiul aproape centenar al a%a telui Lalore d' dovad' de o perspicacitate 4i de o desc/idere de spirit cu totul eBcep#ionale5 Autorul, care a reperat sursele litur2iste medievale, repre "ent'rile de dra2oni pe monede 4i pe stindarde, a v'"ut c', $ntr+un sin2ur %alaur, eBistau de 3apt doi, cel $m%l$n"it de s3$ntul Loup 4l cel purtat la pro cesiuni5 A 4tiut sa descopere str'mo4ii c/ine"i ai %alaurilor tutelari 4i s' 2'seasc' un citat potrivit pun$nd $n 2ura unui c/ine" o declara#ie care arat' c' %alaurul este pentru c/ine"i ima2inea du/urilor %une care+1 ocrotesc pe om, em%lema inteli2en#elor superioare * 1@u 4tiu cum se 3ace c' %alaurul, pur tat de v$nt 4i de nori, se ridic' p$n' la cer5 L+ am v'"ut pe Lao+Tseu, seam'n' cu %alaurul:5 ;[indi+ sc/mann, Memoires concernant le C inois, p5 <9G, citat p5 1=G, n5 <>5 1< 5 Spre deose%ire de L5 (acVensen, dup' cum arat' L5 ?umont, op, cit,, p5 AA1, care nu a 4tiut (Handworterbuc ,,, 5 cit5, art5 Drac en$ s' recunoasc' speci3icitatea practicilor populare reduse la ni4te su ro2ate de le2ende de ori2ine savant'5 1< 5 A5 Dara2nac, op, cit,, p5 1-,5 1< 5 L5 ?umont, op, cit,, pp5 A19EAA-5

)2+3 OCCIDENTUL MEDIEVAL l OCEANUL INDIAN / UN ORIZONT ONIRIC 4 Occidentul medieval nu a cunoscut realit'#ile Oceanului Cndian5 Cn plin secol al RD+lea, ma+ pamondul catalan de la +.i%lioteca Estense, din (odena, dovede4te o i2norare des'v$r4it' a acestui ocean A5 )e plani2lo%ul lui Fra (auro din (urano ;1G=->, coasta a3lat' la est de 2ol3ul )ersic 1nu mai are 3orm' terestr': Q (artin .e/aim, de4i 1+a 3olosit pe (arco )olo pentru 2lo%ul lui din 1G9A, nu a a3lat $nc' nimic des+ pre Cndia5 )e acest 2lo%, A3rica de Sud, (a+ da2ascar, ban"i%ar, s$nt de o 3ante"ie eBtra+ ra2nat' T1, Tre%uie a4teptate primele descoperiri portu2/e"e pentru a avea cuno4tin#e 2eo2ra3ice E s' le spunem costiere E mai precise despre >ceanul Cndian5 ?ata esen#ial' este $ntoarcerea ui ?ia" la Lisa%onna * 1G!! ,5 EBist' $nc' $ult' 3ante"ie $n Carta na2igatoria Auctoris ncerti ;1,-1E1,-A> a doctorului Fam0, $ns' V3rica oriental' este 3oarte %ine pre"entat' =* ortulanul+mapamond al lui Canerio Januensis 5 ,-<> este mult mai precis 5 ?e 3apt, cunoa4te+9a Oceanului Cndian $ncepe cu A3rica E prin Crtu#he9i E $n sensul opus direc#iei viselor edievale care s+au de"voltat mai ales de+a n2ul )ersiei, al Cndiei 4i al insulelor5 Cu toate acestea, secolul al RD+lea a 3'cut recare pro2rese ! 5 Ele se lea2' mai ales de descoperirea lui )tolomeu care, spre deose+

%ire de i2noran#ii 2eo2ra3i romani E sursa esen#ial' a carto2ra3ilor medievali E, cuno4tea ceva mai %ine realit'#ile Oceanului Cndian5 Xe+ descoperire ce datea"' din 1G-=, dar care nu va da roade dec$t odat' cu descoperirea tipa+ rului5 )rimele edi#ii tip'rite pe care le+am 2' + sit la .i%lioteca @a#ional' din )aris s$nt cele de la Dicen"a ;1G ,>, Xoma ;1G ! 4i 1G9->5 .olo2na ;1G!A>, Ulm ;1G!A 4i 1G!=>5 Ele nu au 3ost $ns' totdeauna %ine 3olosite, a4a cum o dovede4te 2lo%ul lui (artin .e/aim, care s+a servit totu4i de edi#iile de la Ulm5 Cn secolul al RD+lea, pro2resul cel mai im+ portant este, la urma urmei, a%andonarea de c'tre unii $nv'#a#i a vi"iunii ptolomeice OE deoarece )tolomeu introduce o oarecare preei+ "iune de detaliu $ntr+o monumental' eroare de ansam%lu E despre un Ocean Cndian >nc is, socotit de 3apt ca un 3luviu, 3luviul circular Ocean5 Au 3ost su%liniate pasaHele cele%re pri+ vitoare la aceast' c/estiune E dar 3'r' conclu+ "ie practic' E din )ierre dLAill0, -mago Miindi, 4i din )ius al CC+lea, Cosmoarctp ia U , )rima /art' medieval' pe care Oceanul Cndian este desc is este cea a lui Antonin de Dir2a ;1G1,> C-5 Tre%uie a4teptat $ns' mapamondul lui (artel+ lus Germanus ;1G!9> li pentru a 3i adoptat' ideea E acceptat', de eBemplu, de c'tre (artin .e/aim E despre un Ocean Cndian desc/is5 Aceast' desc/idere a Oceanului Cndian este mai mult dec$t s3$r4itul unei $ndelun2ate i2no+ rante, ea este distru2erea a $ns'4i temeliei mitului Oceanului Cndian $n mentalitatea me + dieval'5 )ortulanul 3usese pe punctul de a 3ace 7 %re4' $n lumea $nc/is' a Oceanului Cndian oniric, visat' de Occidentul medieval5 Jur2is .altrusaitis a descris 3oarte %ine aceast' evolu+ #ie mental' provocat' de portulan, c'ci acesta 7r'stoarn' %a"ele: carto2ra3iei 4i, totodat', ale vi"iunii despre lume5 1$n locul unor spa#ii $n + c/ise $n interiorul unui cerc strimt, apar $ntin + deri 3'r' s3$r4it555 $n locul limitelor sta%ile, re+
5

2ulate ale continentelor, unde se acumulea"', dup' cum vrea ima2ina#ia, ora4e 4i #'ri r't' + citoare, vedem conturul coastelor care evo + luea"' $n Hurul unor puncte 3iBe555 )'m$ntul $4i sc/im%' %rusc $n3'#i4area: 1 A 5 Cns', a4a cum s+ a v'"ut, mult' vreme portulanele n+au cunoscut %ine Oceanul Cndian 4i nu i+au 4tir%it inte2ritatea lui mitic'5 Fecunditatea acestui mit se spriHin', $ntr+ adev'r, $n $ntre2ime pe credin#a $ntr+un mare clausum care 3ace din Oceanul Cndian, $n men+ talitatea medieval', un receptacul de vise, de mituri, de le2ende5 Oceanul Cndian este, pentru Occidentul medieval, lumea $nc/is' a eBotismu + lui oniric, ortus conclusus al unui )aradis 3'+ cut din $nc$ntare amestecat' cu co4mar5 ?ac' este desc/is, dac' se str'pun2e o 3ereastr', dac' se 2'se4te un drum c'tre el, visul se destram'5 $nainte de a sc/i#a vi"iunile despre acest ori"ont oniric $nc/is, tre%uie, 3'r' a avea pre+ ten#ia de a 2'si r'spunsurile, s' punem c$teva $ntre%'ri $n le2'tur' cu aceast' i2noran#' me + dieval'5 Contactul Occidentului medieval cu Oceanul Cndian a eBistat cu adev'rat5 @e2us+ tori, c'l'tori, misionari l< au aHuns p$n' pe #'rmurile lui5 Unii, 4i $n primul r$nd (arco )olo, au scris despre el5 ?e ce, atunci, Occi+ dentul 1+a i2norat, cu $nc'p'#$nare, $n reali + tatea lui 9 (ai $nt$i, $n ciuda acestor incursiuni, mai cur$nd individuale dec$t colective, Oceanul Cn+ dian a 3ost e3ectiv $nc/is cre4tinilor5 Ara%ii, )ersanii, Cndienii, C/ine"ii E ca s' nu+i cit'm dec$t pe cei mai importan#i E 3'ceau din el un domeniu re"ervat5 (ai to#i occidentalii care au aHuns p$n' la el l+au a%ordat pe la nord, pe drumurile te + restre E ca s' nu mai pomenim de cei care, $ntr+un 3el oarecare, l+au ratat, trec$nd pe sus, pe drumul mon2ol, cordon om%ilical, t'iat une+ ori, al rela#iilor vest+est $n Evul (ediu5 !=

La unii dintre ei, misionari sau ne2ustori, u operat, de %un' seam', anumite ta%uuri psi/olo2ice * 3rica de a nu de"v'lui ceea ce putea 3i considerat ca o tain' a acestei prac + tici comerciale, plin' de ast3el de taine, lipsa de interes pentru ni4te realit'#i 2eo2ra3ice care, pe l$n2' adev'rurile spirituale, erau lip + site de $nsemn'tate5 )$n' 4i Giovanni de (onte Corvino, eBcep#ional prin cultur' 4i 1spirit 4tiin#i3ic:, decep#ionea"'5 Spre deose%ire de oamenii Xena4terii, cei din Evul (ediu nu 4tiu s' pliveasc', ei s$nt $ntotdeaua 2ata s' asculte 4i s' cread' tot ce li se spune5 $n timpul c'+ l'toriilor, s$nt ad'pa#i cu povestiri 3antastice, iar ei cred c' au 4i v'"ut ceea ce au a3lat, la locul $nt$mpl'rii, desi2ur, dar numai din spusele altora5 Fr'ni#i la plecare cu le2ende pe care le iau drept adev'ruri, ei $4i duc mi + raHele cu ei, iar ima2ina#ia lor $ncre"'toare le materiali"ea"' visele $n decoruri care+i de"+ r'd'cinea"' destul de mult $nc$t, $n mai mare m'sur' dec$t la ei acas', s' devin' ceea ce de 3apt au 3ost oamenii din Evul (ediu * oa+ meni ce visea"' cu oc/ii desc/i4i 1G 5 @e putem, $n s3$r4it, $ntre%a ce $nsemna practic cunoa4terea Oceanului Cndian de c'tre cei care par s'+1 3i cunoscut mai %ine, un (arco )olo, de eBemplu5 AHuns $n Cndia 1ma+ Hor':, $n re2iunea (adras, pe coasta oriental', povestirea lui $4i pierde caracterul de itinerar tr'it pentru a se trans3orma $ntr+o descriere sistematic', livresc', tradi#ional'5 @e$ncrederea inspirat' occidentalilor de cor'%iile de un tip necunoscut lor, mai ales de cele cusute, care li se p'reau 4u%rede, nu+i $ndemna s' por + neasc' $n aventur' pe o mare de care se te + meau 1<5 ai, $n a3ar' de aceasta, ne putem c/iar $n+ re%a ce cuno4tin#e despre Oceanul Cndian au avut 2eo2ra3ii ara%i pe care scriitorii 4i ne+ TUstorii occidentali $i consultau uneori5 Ade+ Se a, scrierile lor s$nt 4i ele pline de pove4ti
a

4i traduc necunoa4terea realit'#ilor5 ai pentru ara%i E cel pu#in pentru $nv'#a#ii lor E Ocea + nul Cndian a 3ost, de %un' seam', o lume, p$n' la un anumit punct, inter"is', necunoscut'5 )rin urmare, o surs' posi%il' de in3orma#ii pentru Occidentali nu 3'cea poate dec$t s' le $nt'reasc' ilu"iile 1G5 ?e unde venea deci ima2inea ce 4i+o 3'cea Occidentalul medieval despre Oceanul Cndian 9 ?in mediocre surse elenistico+latine 4i din scri+ eri le2endare5 Antic/itatea a cunoscut un moment 1criticL 1 $n privin#a le2endelor despre lumea indian', an enlig tened interlude, cum spune Xudol3 [ittVoWer5 )rincipalul repre"entant al aces + tui curent incredul este Stra%on, care nu 4o + v'ie s' le spun' mincino4i celor care au scris $naintea lui despre Cndia 1 5 La r$ndul lui, Au+lus+ Gellius avea s'+4i m'rturiseasc' mai t$r"iu de"2ustul 3a#' de ni4te pl'smuiri a c'ror va + loare estetic' sau moral' i se p'rea nul' 1! 5 $nsu4i )tolomeu, $n ciuda caracterului 4tiin + #i3ic al metodei lui 2eo2ra3ice, a unei mai %une cunoa4teri a detaliului carto2ra3ic, nu i"%utise s' contra%alanse"e o pseudo+4tiin#' ie4it', $n mare parte, c/iar din poe"ia epic' indian', pen+ tru care miturile erau $ns'4i esen#a realit'#ii 4i a cunoa4terii5 Aceast' poe"ie 4tiin#i3ic' mi + tic', devalori"at' $n pitoresc ie3tin, avea s' alimente"e ima2ina#ia Occidentului medieval 195 S' not'm acum, pentru a ar'ta c' 1scepticis+ mul: lor a avut un sla% ecou $n Evul (ediu, c' acestui mic 2rup de increduli i se al'tur' mai mult sau mai pu#in dou' mari spirite cre4+ tine5 S3$ntul Au2ustin, dorind s' Husti3ice o antropolo2ie %a"at' pe Gene"', este stin2/erit de posi%ilitatea eBisten#ei $n Cndia a unor oa+ meni monstruo4i care cu 2reu ar putea 3ace parte din posteritatea lui Adam 4i a lui @oe, dar admite c' ?umne"eu ar 3i putut crea $n ei modelele avortonilor care se nasc printre noi 4i pe care am pucea 3i $nclina#i s'+i punem ) e

seama sl'%irii $n#elepciunii creatorului5 Cit des+ pre Al%ert cel (are, opt secole mai t$r"iu, el e"it' s' se pronun#e despre 3apte 4i 3iin#e care nu+i s$nt dovedite de eBperien#' A-5 )liniu cel .'tr$n adunase $ns', $n Historia 7aturalis, toate pove4tile privitoare la Cndia 4i, pentru multe veacuri, d'duse $ncuviin#area lui de 1autoritate 4tiin#i3ic': p'rerii despre o lume indian' doldora de minun'#ii A15 ?ar, mai mult $nc' dec$t )liniu, unul din acei autori de digests care inau2urea"', la s3$r4itul Cmperiu+ lui, cultura medieval', C5 Culius Solinus, cu mediocrele lui Collectanea rerum mem,ora,bi* lium, scrise $n timpul acelui nau3ra2iu din se+ colul al CCC+lea $n urma c'ruia ies la supra3a#' primele epave ale culturii 2reco+romane, va 3i marele inspirator al diva2a#iilor medievale despre oceanul Cndian 4i $mpreHurimile lui 44, Autoritatea i+a 3ost 4i mai mult $nt'rit' de 3aptul c' a 3ost 3olosit de c'tre unul din pri + mii retori cre4tini, la $nceputul secolului al D+lea, (artianus Capella, marele maestru, p$n' $n secolul al Rll+lea, al Occidentului me+ dieval $n materie de 1arte li%erale: A< 5 )e deasupra, o serie de scrieri 3ante"iste, puse su% autoritatea vreunui nume mare al c'rui patronaH era acceptat de credulitatea me + dieval', 3'r' s' se 2$ndeasc' sau s' se $ndo + iasc', au alimentat sectorul indian cu o pseu+do+ 4tiin#' care+4i lua datele cu predilec#ie din sursele literaturii apocri3e5 ?e pild', scrisoa + rea unui anumit Fermes c'tre $mp'ratul Fa+ drian, 1despre minun'#iile Asiei:, dat$nd pro+ %a%il din secolul al CD+lea, dup' un ori2inal 2recesc pierdut, poveste4te o pretins' c'l'to + rie $n Orient AG 5 $ntre secolul al DF+lea 4i se+ ciul al R+lea, trei tratate de aceea4i natur', Inntre care o )pistola Premonis regis ad Tra* an : -mperatorem, acreditea"' $n Occident tema ai eBpresia mirabilia -ndiae A,5 Corespon+ er Ga apocri3' privitoare la Cndia 4i minunile A $m%o2'#e4te cu #crisoarea lui Ale.andru

c+tre Aristotel, care circul' $nc' de pe la anul !--, 4i cu coresponden#a dintre AleBan+ dru 4i ?ind0mus A=5 Cn s3$r4it, mitul indian se $m%o2'#e4te, $n secolul al Rll+lea, cu un nou personaH, )reotul Coan, care ar 3i trimis, $n 11=G, o scrisoare $mp'ratului %i"antin (anuel ComnenulA 5 Cn aceast' literatur' de 3ic#iune, tre%uie re + "ervat un loc special unui ansam%lu romanesc care, $nsu4indu+4i tema despre minunile Cn+ diei, i+a con3erit un presti2iu eBtraordinar5 AleBandru, personaH medieval, erou le2endar, c'ruia i+a 3ost consacrat unul din ciclurile ro+ mane4ti pre3erate de pu%licul occidental, 4i+a aneBat, de3orm$nd pu#in istoria, vastul dome + niu al minunatei Cndii5 Aventurile, ispr'vile puse pe seama re2elui eBplorator, care vrea s' a3le totul, care scormone4te ad$ncurile p'+ m$ntului, p'durile, m'rile 4i v'"du/ul, d'deau o dimensiune romanesc' mitului indian5 O dat' cu el, 4tiin#a+3ic#iune medieval', 3antasticul 2eo2ra3ic, teratolo2ia pitoreasc' aHun2eau la aventur', se or2ani"au $ntr+o c'utare de mi + nuni 4i de mon4tri A! 5 Tot o dat' cu e7, Occi+ dentul medieval re2'sea sursele 2rece4ti ale 3a%uloasei Cndii5 $n mai mare m'sur' dec$t :CvStBa, scrise la $nceputul secolului al CD+lea $nainte de era noastr' de c'tre Ctesias din Cnida, care 3usese $n )ersia medicul re2elui ArtaBerBes (nemon A9, la ori2inea tuturor pl'smuirilor antice 4i medievale despre minu + nile din Cndia se a3l' tratatul scris de (e2as+ t/ene, pe la anul <-- $naintea erei noastre5 Trimis ca am%asador pe l$n2' Sandracottos ;C/andra2upta> la curtea pe care acesta o #i + nea la )ataliputra ;)atna>, pe Gan2e, de c'tre Seleucos @icator, mo4tenitorul lui AleBandru $n Asia, (e2ast/ene culesese aici 4i $n3rumu + se#ase toate povestirile mitice, toate pl'smui + rile care aveau s' 3ac' din Cndia, timp de opt + spre"ece veacuri, lumea 3antastic' a viselor Occidentului<-5
90

Scriitorii din Occidentul medieval nu despart ri2uros literatura 4tiin#i3ic' 4i didactic' de lite+ ratura de 3ic#iune5 Cn toate aceste 2enuri ei accept' minunile5 ?e+a lun2ul Evului (ediu, ele alc'tuiesc un capitol o%i4nuit $n enciclo + pedii, $n care, o dinastie de $nv'#a#i caut' s' $nc/id', ca $ntr+o vistierie, toat' 4tiin#a Occi+ dentului5 )rimul dintre ei, dup' (artianus Ca+ pella, este, %ine$n#eles, Csidor din Sevilla, care, $n )tymologiae <1, consacr' Cndiei 4i minunilor ei c$te un para2ra3 $n toate articolele unde a+ cest lucru se potrive4te5 (area enciclopedie carolin2ian' a lui Xa%anus (aurus, De uni* 2erso, reia teBtul lui Csidor ad'u2$ndu+i inter+ pret'ri ale2orice, iar surprin"'toarele miniaturi din manuscrisul 1<A, pictat, pe la 1-A<, la (onte+Cassino, $n3'#i4ea"' mon4tri din Cndia al'turi de scene realiste, considerate printre primele repre"ent'ri ale utilaHului te/nic din Occidentul medieval <A5 EBist' un capitol De -ndia, 3'r' a mai pune la socoteal' re3erin#ele indiene din capitolele Paradisus, De Monstri* bus, De (estiis, $n -mago Mundi, atri%uit' lui Fonorius Au2ustodunensis <<5 Jac]ues de Ditr0 reia aceste materiale $n Historia Orientalis, ar't$nd prin aceasta c' $nv'#a#ii cre4tini din jara S3$nt' continu' s'+4i ia cuno4tin#ele din arsenalul occidental, $n ca"ul de 3a#', din )pis* tola Ale.andri, 4i nu din surse orientale scrise sau orale<G5 Enciclopedi4tii din secolul al SCCC+lea s$nt pre"en#i cu to#ii la $nt$lnirea cu mitul indian * Gaut/ier de (et", $n a sa -mago Mundi, care va 3i tradus' $n en2le"', 3rance"' ai italian' p$n' la s3$r4itul Evului (ediu <,, Gervase o3 Til%ur0 care, $n Otia -mperialia, scris' pe la 1A11 pentru Otto al CD+lea, se inspir' mai ales din #crisoarea lui 6ermes c+tre id *I .art/elem0 lLAn2lais, $ndatorat de aceast' dat' lui Solinus, a c'rui lucrare De Oprietatibus rerum va cunoa4te succesul p$n' a $nceputul secolului al RDCC+lea < , T/omas e Cantimpre, al c'rui De natura rerum va 3i 3adus $n 3lamand' la s3$r4itul secolului al
91

RlCC+lea de Jaco% (aerlant, 4i $n 2erman', la miHlocul secolului al RlD+lea, de Conrad von (e2en%er2 <S, .runetto Latini, $n Li Limes don Tresar, din care ?ante poate c' 4i+a luat alu+ "iile indiene <9 , Dincent de Eeauvais, care se ocup' de mitul indian $n trei r$nduri, o dat' $n #peculum naturale, 4i de dou' ori $n #pe* culum istoriale G-5 Evul (ediu t$r"iu continu' 4i $m%o2'#e4te mitul indian5 (andeville, $n c'+ l'toria lui ima2inar' $n Hurul lumii, introduce un nou ,,Cndienia/rer:, O2ier le ?anois, ale c'rui ispr'vi rivali"ea"' cu cele ale lui AleBan+ dru QQ, "esta %omanorum, cule2ere de 3a%ule 4i povestiri morale din care se inspir' predi + catorii, eBtind audien#a 3antasticului indian 1 a la pu%licul predicilor, iar )ierre dLAill0, $n -mago Mundi, din 1G1-, adun' $ntr+un capitol tot ce se 4tia despre Mirabilia -ndiae LQ< 5 Succesul acestei literaturi a 3ost sporit de ima2inile care au ilustrat multe din manuscri + sele unde se a3lau aceste teBte, 4i care uneori treceau 4i $n domeniul sculpturii, a4a cum o dovedesc multe opere de art', dintre care cea mai cele%r' 4i mai emo#ionant' este timpanul de la De"ela0 LQ G5 @u este aici locul s' de"volt studiul unei icono2ra3ii care m+ar $ndep'rta 4i de su%iect 4i de competen#a mea, dar, $n le2'tur' cu aceste ima2ini, se pot 3ace c$teva scurte remarci5 (ai $nt$i, num'rul mare al a+ cestor 3i2uri dovede4te c$t de mult s+a inspirat ima2ina#ia occidental' din minunile Cndiei K $n m'sur' $nc' 4i mai mare dec$t scriitorii ale c'ror teBte $i inspirau, miniaturi4tii 4i sculp + torii au 4tiut transpune tot ce era 3ante"ie 4i vis la cre4tinii din Evul (ediu5 Lume ima2i + nar', tre%uia deci s' 3ie o tem' 3avorit' a eBu + %erantei ima2ina#ii medievale5 Studiul icono2ra3iei relev' c$t de compleBe s$nt uneori di3eritele tradi#ii artistice 4i li%e+ rare care, dincolo de c$teva in3luen#e maHoi: e_ de c$teva linii principale, se $mpletesc $n ins+ pira#ia indian' a Occidentului medieval O
92

poate c' ar 3i concludent s' distin2em, $ntr+un num'r mare de contamin'ri, dou' inspira#ii distincte, dou' interpret'ri diver2ente, ale a+ cestui 3antastic indian $n ideolo2ia 4i estetica medieval'5 ?e o parte, tendin#a pe care Xudol3 [ittVoWer o nume4te 12eo2rap/ical+et/nolo+ #ical , 4i care mi se pare c' trimite la un uni+ vers 3olcloric 4i mitic, la o concep#ie despre Cndia ca anti*natura, despre minunile ei ca 3enomene 1contra+naturii: 28K, )urt$nd pecetea p'2$nismului 2reco+roman, aceast' concep#ie mi se pare c' #ine $n primul r$nd de un 3ond primitiv 4i s'l%atic5 Ar 3ace parte din acel anti+ umanism medieval care a inspirat cele mai surprin"'toare crea#ii artistice din Evul (ediu occidental5 )aralel cu aceast' interpretare scandaloas', o tendin#' mai 1ra#ional': caut' s' domesticeasc' minunile Cndiei5 Xe"ultat al interpret'rilor naturaliste ale s3$ntului Au2ustin 4i Csidor din Sevilla, care 3ac din a+ceste minuni doar ni4te ca"uri particulare ale unor ca"uri limit' din natur' 4i le readuc $n ordinea natural' 4i divin', aceast' tendin#' aHun2e la ale2ori"area, %a c/iar mai mult, la morali"area acestor minuni5 Cn3luen#ate de P ysiologus, .estiariile, $ncep$nd mai ales cu secolul al RF+ lea, dau ast3el un sens eBtrava2an#elor indiene 4i caut' s' le lipseasc' de puterea lor scandaloas'5 )i2meii s$nt sim%olul umilin#ei, Uria4ii sim%olul or2oliului, Cinoce+3alii ai oamenilor cert're#i, 4i ast3el s$nt readu4i la omenirea o%i4nuit'5 ?omesticirea continu' de+a lun2ul unei evolu#ii care trans3orm' ale2oriile mistice $n ale2orii morale, iar $n cele din urm' le co%oar' la nivelul satirei so3ale, $ntr+un manuscris din secolul al RD+lea l tratatului Liber de monstruosis ominibus T/omas de Cantimpre ;.ru2es Cod5 G11>, :ameni de rase ima2inare din Cndia s$nt mbrcai ca ni4te %ur2/e"i 3laman"i G 5 h am%ele perspective, Oceanul Cndian este ori"ont mental, eBotismul Occidentului me+
93

iieval, locul viselor 4i al de3ul'rilor5 EBplo+ rarea acestui ori"ont $nseamn' recunoa4terea unei dimensiuni esen#iale a mentalit'#ii 4i a sensi%ilit'#ii Evului (ediu, dimensiune ce se re2'se4te $n multe aspecte ale artei lui, unul din principalele arsenale ale ima2ina#iei aces + tei epociG!5 $nainte de a sc/i#a /arta oniric' a Cndiei $n Occidentul medieval, tre%uie s' ne $ntre%'m ce #'rmuri scald' acest ocean Cndian, care este acea Cndie ale c'rei minuni le ap'r'5 ?e+a lun + 2ul acestei linii costiere care pare s' mear2', 3'r' accidente maHore, din A3rica p$n' $n C/ina, Occidentalii distin2 $n 2eneral trei sec+ toare, trei Cndii5 Cndia (aHor', care cuprinde cea mai mare parte a Cndiei noastre, se $nca+ drea"' $ntre o Cndie (inor', care se $ntinde de la nordul coastei Coromandel 4i cuprinde peninsulele din sud+estul asiatic, 4i o Cndie (eridian', care cuprinde Etiopia 4i re2iunile de coast' din sud+vestul asiatic `l95 Le2'tura EO sau con3u"ia E interesant' este cea care ali + pe4te Etiopia la Cndia 4i 3ace ast3el, din A3rica oriental' 4i din Asia meridional', o sin2ur' lume 3antastic', de parc' re2ina din Sa%a d'+ dea m$na cu AleBandru, nu cu Solomon5 Acest lucru se vede limpede $n ceea ce s+a $nt$mplat cu le2enda )reotului loan5 Situat mai $nt$i $n Cndia propriu+"is', dar de ne2'sit $n Asia, p$n' la urm' este trans3erat, $n secolele <ID-<D, $n Etiopia5 $n 11 , papa AleBandru al ClC+lea $l trimisese "adarnic pe medicul s'u Filip $n Orient ca s' duc' o scrisoare lui .ahanni Mustri et magni9ico -ndorum regi ,-5 ?ar, cu toate 4ov'ielile acestea, Occidentalii p'strea"' o cer+ titudine * lumea minunilor se a3l' la est, $n Orient5 ?oar Adam din .remen va $ncerca sa transplante"e a4a+numitele mirabilia -ndiae $n lumea din nord ,15 Cel dint$i vis indian din Occidentul medie+ val este cel despre o lume a %o2'#iei5 $n acest #inut s'rac al lumii cre4tine occidentale E KZa1

tinitas penuriosa est, spune Alain din Lille E, Oceanul Cndian pare plin de %o2'#ii, el este sursa unui val de luB5 Dis le2at mai ales de insule, nenum'ratele 1insule %inecuv$ntate:, insule 3ericite c'rora nimic nu le lipse4te, care dau valoare Oceanului Cndian, mare pres'rat' cu insule5 1$n aceast' mare a Cndiei, spune (arco )olo, s$nt dou'spre"ece mii 4apte sute de insule555 @u eBist' vreun om pe lume care s' poat' spune tot adev'rul despre aceste insule ale Cndiei555 Tot ce are Cndia mai %un 4i mai 3rumos aici se a3l'555: ,A5 Sim%olismul cre4tin $nv'luie insulele $ntr+o aureol' mistic', de vreme ce asemenea lor s$nt $nc/ipui#i s3in#ii * "adarnic valurile ispitelor $i i"%esc din toate p'r#ile, ei $4i p'strea"' neatins' comoara de virtu#i ,< 5 Cnsule ce produc materiile de luB * metale pre#ioase, pietre pre#ioase, lemn pre + #ios, mirodenii5 .el4u2ul este at$t de mare $n+ c$t, din mai p$n' $n iulie, dup' cum spune (arco )olo, $n re2atul Coilum, care este coasta indian' la sud+vest de (ala%ar, recoltele de piper nu se mai s3$r4esc * 1este $nc'rcat 2r' + mad' pe cor'%ii, a4a cum la noi este $nc'rcat 2riul: ,` L5 Xe2atul (ala%ar are cantit'#i at$t de mari de perle pescuite $n mare, $ne$t re2ele lui mer2e despuiat, acoperit doar cu perle, din cap p$n' $n picioare, ,,o sut' patru dintre cele mai mari 4i mai 3rumoase: poart' numai Ca 2$t5 Cnsule care, uneori, s$nt $n $ntre2ime din aur curat sau din ar2int curat, de pild' insu + lele C/r0se 4i Ar20re555 ?in toate aceste insule, cea 1mai %un':, adic' cea mai mare 4i mai %o2at', este Tapo%rane, adic' Ce0lon5 Ori"ont Hum'tate real, Hum'tate 3antastic, Hum'tate co+ mercial, Hum'tate mental le2at de $ns'4i struc+ tura comer#ului medieval, importator de pro+ Cs e pre#ioase din dep'rt'ri, cu ecourile lui )si/olo2ice5 Acestui vis de %o2'#ie i se asocia"' un vis c e eBu%eran#' 3antastic'5 jinuturile Oceanului lan s$nt populate cu oameni 4i cu animale
95

3antastice, un univers de mon4tri de am%ele cate2orii5 Cum spune Fonorius Au2ustodunen+ sis 1Se a&l+ acolo monFtri dintre care unii s>nt clasaJi >n specia uman+, alJii >n speciile ani* 2i+le@ ,=5 )rin ace4tia, Occidentul iese din rea+ litatea mediocr' a 3aunei sale, re2'se4te ine+ pui"a%ila ima2ina#ie creatoare a naturii 4i a lui ?umne"eu5 Oameni cu la%a piciorului c'tre spate, cinoce3ali care latr', oameni ce tr'iesc mult peste durata eBisten#ei umane 4i al c'ror p'r, la %'tr$ne#e, se $nne2re4te $n loc s' al%easc', monopode care se ad'postesc la um%ra piciorului lor ridicat, ciclopi, oameni 3'r' cap, cu oc/i pe umeri 4i dou' 2'uri pe piept ce #in loc de nas 4i de 2ur', oameni care nu tr'iesc dec$t cu mirosul unui sin2ur soi de 3ruct 4i mor dac' nu+1 mai pot respira , 5 Antropolo2ie suprarealist' compara%il' cu cea a lui (aB Ernst555 Al'turi de ace4ti oameni mon+ struo4i, mi4un' animale 3antastice, cele 3'cute din %uc'#i 4i %uc'#ele, cum este 1%estia leu+ cocroca:, cu trup de m'2ar, crup' de cer%, piept 4i pulpe de leu, copite de cal, un corn mare despicat, 2ura lar2' p$n' la urec/i din care iese un 2las aproape omenescK 4i cele cu c/ip de om, ca mantic ora, care are trei r$nduri de din#i, trupul de leu, coada de scor+ pion, oc/ii al%a4tri, tenul $mpurpurat de s$n2e, cu 2las 4uier'tor ca cel al 4arpelui, care a+ lear2' mai repede dec$t "%oar' pas'rea, 4i an+ tropo3a2 pe deasupra ,!5 Dis de %el4u2 4i de eBtrava2an#', de HuBtapuneri 4i de amestecuri tul%ur'toare, pl'smuit de o lume s'rac' 4i m'r2init'5 (on4tri ce se ridic' adesea ca un o%stacol $ntre om 4i %o2'#ia $ntrev'"ut', vi + sat', dorit' * %alaurii din Cndia ve2/ea"' asu pra comorilor, asupra aurului 4i a ar2intului 4iE1 $mpiedic' pe om s' se apropie5 Dis ce se l'r2e4te $n vi"iune despre o via#a deose%it', unde ta%uurile s$nt distruse, sau $i 1: locuite cu altele, unde straniul secret' imp re : sia de eli%erare, de li%ertate5 $n opo"i#ie cU
96

morala strict' impus' de %iseric', se des3'+ 4oar' seduc#ia tul%ur'toare a unei lumi a a%e+ ra#iei alimentare, unde se practic' at$t copro+ 3a2ia c$t 4i cani%alismul ,\>, a inocen#ei tru+ pe4ti, unde omul, eli%erat de pudoarea vesti+ mentar', re2'se4te nudismul=-, li%ertatea seBu+ al', unde omul sc'pat de s'rmana mono2amie 4i de %arierele 3amiliale, se ded' poli2amiei, incestului, erotismului=15 ?incolo de aceasta, vis de necunoscut 4i de in3init, 4i de team' cosmic'5 Aici, Oceanul Cn+ dian este mare in&initurn, introducere $n lu+ mea 3urtunilor, $n terra sen'a gente a lui ?ante5 $ns' ima2ina#ia occidental' se love4te $n aceast' "on' de 3rontierele acelei lumi care este, de 3apt, lumea $nc/is' $n care visul ei se $nv$rte4te 3'r' ie4ire5 ?e o parte, ea se i"+ %e4te de "idurile care+1 con#in provi"oriu pe Anticrist, semin#iile %lestemate de la s3$r4itul lumii, Go2 4i (a2o2, aHun2e la propria sa nimicire apocaliptic'5 )e de alt' parte, d' peste propria sa ima2ine r'sturnat', lumea pe dosK 4i anti+lumea pe care omul o visa, ar+ /etipul oniric 4i mitic de la antipo'i, $i trimite la el $nsu4i =A5 @u+i mai r'm$ne dec$t s' se mul#umeasc' cu vise pa4nice, virtuoase, lini4titoare5 Acesta este visul catolic despre oceanul Cndian5 Furtunile nu i+ar 3i putut $mpiedica pe apostolL s' propo+ v'duiasc' Evan2/elia $n aceast' parte a lumii5 S3lntul (atei ar 3i convertit Cndia sudic', s3$n+1 .artolomeu Cndia superioar' 4i mai ales Ll$ntul Toma Cndia in3erioar' unde c'utarea ttorm$ntului s'u o3er' cre4tinilor medievali un nir aH $n plus5 )e #'rmurile oceanului Cndian, o urne cre4tin' r't'cit' 4i+ar a4tepta 3ra#ii din ccident5 ?in acest vis, se va na4te )reotul m _ iar descoperirea comunit'#ilor nestoriene va da o um%r' de realitate5 ?e la Gre2oire DQ 9Urs Q& [illiam o3 (almes%ur0, Feinric/ (orin2en 4i Cesarius von Feister%ac/, Cn+ a )ostolick va o%seda $nc/ipuirea cre4tin'5
97 S "#. 40

Lumea cre4tin' din EBtremul Occident este una din primele care caut' s' dea m$na cu aceast' lume cre4tin' din EBtremul Orient * $n !!<, re+ 2ele Al3red $l trimite c'tre Cndia cre4tin' pe episcopul Si2elmus =<5 j'rmurile Oceanului Cn+ dian s$nt domeniul visului misionar prin eBce+ len#'5 Cn vederea acestei mari $ntreprinderi, c/iar 4i (arco )olo, de4i mai realist, notea"' cu 2riH', ca date 3olositoare, ce popoare s$nt p'+ 2$ne, musulmane, %udd/iste, nestoriene5 Acest vis cre4tin are $ns' un scop mai m're# * 2'sirea c'ii ce duce la )aradisul terestru, pe care lumea cre4tin' medieval' $l situea"' la 2rani#ele Cndiei5 ?e aici pornesc cele patru 3lu+ vii paradisiace identi3icate cu Ti2rul, Eu3ratul, Gan2ele ;su% numele de )ison> 4i @ilul ;su% numele de Ge/on>5 La 2rani#ele indiene este pus, cu 2riH', paradisul terestru de c'tre carto+ 2ra3ii medievali, $ncep$nd cu c'lu2'rul .eatus 4i 3aimoasa lui /art' din a doua Hum'tate a se+ colului al DlCC+lea =LL5 ?ar, 4i de data aceasta, visul cre4tin dispare adesea $n 3a#a unui vis mai p'2$n5 )aradisul terestru indian se trans3orm' $ntr+o lume pri+ mitiv' a D$rstei de Aur5 visul unei omeniri 3ericite 4i inocente, anterioar' p'catului ori2i+ nar 4i cre4tinismului5 Aspectul cel mai ciudat al mitului indian $n Occidentul medieval este poate cel care ia 3orma unei lumi de 1%ons sau+ va2es:5 ?e la Coramonitorium Palladii, la s3$n+ 4itul secolului al CD+lea, p$n' la Xo2er .acon, $n Opus Maius, p$n' la )etrarca $n De !ita #o* litaria, se de"volt' tema popoarelor 1pline de virtu#i: din oceanul Cndian5 ?e pild', 1etiopie+ nii cei plini de virtu#i:, sau, $n 4i mai mare m'sur', 1cucernicii %ra/mani: asupra c'rora romanele din ciclul lui AleBandru st'ruie cu pl'cere5 ?e4i cucernicia lor se poate asem'na $ntruc$tva cu un anumit evan2/elism cre4tinK ea se deose%e4te de acesta prin lipsa oric'rei re3erin#e la p'catul ori2inar, prin respin2ere < oric'rei or2ani"'ri ecle"iastice 4i sociale5 Cu eQ
9

visul indian s3$r4e4te $n umanism ostil oric'rei civili"a#ii, oric'rei alte reli2ii dec$t cea na+ tural' =,5 $nc/eind aceast' rapid' incursiune $n uni+ versul oniric pe care oamenii din Occidentul medieval l+au proiectat $n lumea Oceanului Cndian, $n#eles ca o anti+(editeran', (edite+ rana 3iind, dimpotriv', loc de civili"a#ie 4i de ra#ionalism, ne putem $ntre%a dac' nu cumva contradic#iile visului indian nu s$nt, de 3apt, dec$t contradic#iile tuturor universurilor oni+ rice5 Xelu$nd o distinc#ie sc/i#at' mai $nainte, a4 3i $nclinat s' v'd aici opo"i#ia dintre dou' sisteme de 2$ndire, dintre dou' mentalit'#i, dintre dou' sensi%ilit'#i, de alt3el adesea ames+ tecate5 ?e o parte, este vor%a de minuni $m+ %l$n"ite, conHurate, puse la $ndem$na Occiden+ talilor, aduse la un univers cunoscut, tendin#' pe care cre4tinismul, prin Hocul eBplica#iei ale+ 2orice, a $nt'rit+o considera%il5 F'cut' ca s' sluHeasc' drept pild', aceast' Cndie morali"at' poate $nc' inspira 3rica sau invidia, dar ea este $n primul r$nd trist' 4i $ntrist'toare5 (a+ teriile cele 3rumoase nu mai s$nt dec$t imita#ii ale2orice 4i %ie#ii mon4tri, 3'cu#i pentru a $ndemna la credin#', par s' repete cu to#ii, $mpreun' cu semin#ia ne3ericit' a oamenilor ri, care au %u"a de Hos mare 4i r's3r$nt' de+i acoper', versetul din )salmul CRL, personi3i+ cat de ei * maliJia labiorum eorum obruat eosu, Tropice triste555 )e de alt' parte, r'm$nem totu4i $n lumea %i2u' a minunilor captivante 4i totodat' Wsp'im$nt'toare5 Este trans3erarea E pe pla+ iul 2eo2ra3iei 4i al civili"a#iei E a compleBe+ r psi/ice caracteristice mentalit'#ilor primi+ = 5 Seduc#ie 4i totodat' repulsie $n 3a#a %ar+i5 Cndia este lumea oamenilor al c'ror lim+
$

3Z nu-l $n#ele2em 4i c'rora li se re3u"' vor+ %ea articulat' sau inteli2i%il', 4i c/iar orice (ilitate de a vor%i5 Cat' ce $nseamn' in+ nn n3'r' 2ur': cu care s+a $ncercat pros+
99

teste s' 3ie identi3icat cutare sau cutare tri% din

Fimalia = ! 5 Cntre Occident 4i Cndia, $ n Evul (ediu, eBist' un dispre# reciproc5 ?in antic/itatea 2reac', monoculismul este sim%o+ lul %ar%ariei pentru Occident, drept care cre4+ tinii medievali populea"' Cndia cu Ciclopi, cit de mare a putut 3i mirarea c'l'torului @icolo Gonti au"indu+i, $n secolul al RD+lea, pe Cn + dieni spun$nd c' ei s$nt mult superiori Occi+ dentalilor, c'ci, spre deose%ire de ei $n4i4i care, av$nd doi oc/i, s$nt $n#elep#i, Occidentalii nii au dec$t un sin2ur oc/i IQ5 C$nd Occidentalii visau indieni 3'cu#i din dou' p'r#i, Hum'tate oameni Hum'tate animale, nu cumva, $n ace4ti mon4tri 3ascinan#i 4i tul%ur'tori, $4i proiectea"' propriile lor compleBe 9 Homodubii,,, -5
NOT&

456

Lumea celtic' este uu alt ori"ont oniric al Occiden+ tului medieval5 $ns' cultura clericilor i+a imprimat puternica amprent' a in3luen#elor orientale5 (iturile indiene invadea"' le2enda art/urian'5 C35 Art urian Literature in i e Middle Ages, ed5 X5 S5 Loomis, OB3ord, 19,9, pp5 =!E=9, 1<-E1<15 Am l'sat de o parte pro%lema eventualelor in3lu+ en#e indiene asupra 3a%iiauB+urilor ridicat' de Gaston )aris, la 9 decem%rie 1! G, $n lec#ia sa de desc/idere la Colle2e de France * 1Les contes orientauB dans la litterature 3ran2aise au (o0en A2e: ;$n La Poesie du Moyen Age, A+e serie, )aris, 1!9,>, pornind de la lucr'rile marilor orientali4ti 2ermani din secolul al RlR+lea ;cu deose%ire T/5 .en3e0, Pantsc atantra, 6iin& (iictier indisc er 6abeln, M+rc en und )r'a * lungen aus dem #ans3rit iiberset't, Leip"i2, 19,9>5 ?espre aceast' de"%atere c3 )er @0Vro2, Les 6abli* au., Copen/a2ue, 19, 5 @OTE 15 Cn a3ar' de sursele ce vor 3i citate mai JQ am utili"at mai ales, cu toate c' este centrat i mod deose%it pe icono2ra3ie 4i c' di3er' uneori 7 interpret'rile mele, remarca%ilul articol, cu eBem) numeroase, al lui X5 [ittVoWer, :(arvels RAD, r, East5 A Stud0 in t/e Fistor0 o3 (onsters:, $n DR

nai o& t e :arburg and Courtauld -nstitutes, D, 19GA, ))+ C,9E19 _ care se ocup' 4i de Xena4tere5 ?e Ha data c$nd a 3ost citit' comunicarea care constituie %a"a acestui articol ;Dene#ia, septem%rie 19=A>, a ap'rut o diserta#ie a lui F5 Gre2or, Das -ndienbild des Abendlandes (bis 'um )nde des C<, Da r un*derts$, :iener Dissertationen aus dem "ebiete der "esc ic te, [ien, 19=G5 $n introducere, autorul $4i de3ine4te su%iectul $n modul urm'tor* :Cndien ist sc/on 3ur die AntiVe au3 Grund seiner 3ernen La2e me/r ein O%Hect der )/antasie als der realen .eo+ %ac/tun2 2eWesen555 ?er sc/rei%ende (Snc/, der 2e+ le/rte A%t, sie Waren in i/rem [issen u%er diesen Teii der Erde au3 das an2eWiesen, Was die antiVen Autoren er"a/lten5 Und von diesen o3t Vuriosen .e+ ric/ten an2ere2t, Wurde in i/rer Dorstellun2 Cndien "um [underland sc/lec/tin, in dem danV seiner Xeic/tums und des 3ruc/t%aren ^limas alles mo2lic/ War, Was si c/ au3 di eser [el t denVen l 'sst :5 Doi ad'u2a c', datorit' miniaturii 4i sculpturii, lite+ raturii 4tiin#i3ice, didactice, romane4ti 4i /omiletice, ima2inea Cndiei a p'truns mult $n societatea Occi + dentului medieval, iar r'sp$ndirea 4i interpretarea ei nu s+a limitat la o p'tur' instruit'5 Ea constituie deci o m'rturie de psi/olo2ie 4i de sensi%ilitate co + lectiv'5 A5 Carto2ra3ia medieval' a 3'cut o%iectul unei vaste literaturi5 S' cit'm, dup' ce vom 3i adus o+ ma2iul cuvenit, lucrarea de pionierat a istoricului polone" Joac/im LeleWel, La "eograp ie du Moyen Age ;, voi5, .ruBelles, 1!,<E1!, 4i un atlas, 1!G9>, ^5 (iller, Mappae Mundi8 1!9,E1!9! * F5 )ulle, 1La carto2ra3ia antica dell+Cndia:, $n #tudi italiani di 6ilologia indo*iranica, CD+D, 19-1E19-,5 J5 ^5 [ri2/t, T e "eograp ical ore o& t e Time o& t e Crasades, @eW NorV, 19A,K X5 U/den, :bur Fer+ Vun3t und S0stematiV der mittelalterlic/en [elt+ Varte:, $n "eogra2 isc e Xeitsc ri&t RRRDCC, 19<1, ))5 <A1E<G- K A5 ^ammerer, La mer %ouge, l1Abys* sinie et l1Arabie depuis l1Anti/uite, t CC5 Les guer* r es du poi2re, Les Portugais dans !ocean -ndien et te mer %ouge au 5!-*e1 s&ecle, Histoire de la car* tograp ie orientale, Le Caire, 19<, * G5 F5 T5 ^im%le, "eograp y in t e Middle Ages, London, 19<! K J5 O5 T/ompson, History o& Ancicnt "eograp y, Cam+ <r id2e5 19G! K L5 .a2roW, Die "esc ic te der Aarto* Frap ie, .erlin, 19,15 ?up' p'rerea lui ^im%le ec)+ cit,, p5 1G,>, sin2urul tratat de 2eo2ra3ie ante+ marilor descoperiri care pare s' 3ie c$t de c$t curent cu c'l'toriile $n oceanul Indian este /rac6$s optimuF super totam astrolagiam de .ernard O Derdun ;c'tre 1<-->5 ?espre mapamondul catalan ? [ua 7it<LicQeca Estense c35 A5 ^ammerer, op, cit,,
%01

<5 A5 ^ammerer, op, cit,, p5 <,-5 <5 -bid,, p5 <=A5 <5 C%id5, pp5 <,G s]]5 <5 -bid,, pp5 <=9E< -5 <5 -bid,, pp5 <! E<!95 <5 C35 F5 ^unstmann, Die Aenntnis -ndiens im CB, Da r undert, (iinc/en, 1!=<5 <5 C35 ^ira%le, op, cit,, pp5 A11 s]]5 TeBtul lui )ierre dLAill0 se a3l' $n capitolul RCR din -mago Mundi, ed5 E5 .uron, )aris, 19<-5 Cat' teBtul lui )ius al CC+lea, citat de ^im%le p5 A`< * 1)linius ne+ potis testimonio utitur ]ui (etello Celeri Gallie pro consuli donatos a re2e Sueuorum Cndos astruit ]ui eB Cndia commercii causa navi2antes tempestati%us essent in Germaniam arrepti5 @os apud Ottonem ;Otto von Freisin2> le2imus su% imperatori%us teu+ tonicis Cndicam navim et ne2ociatores Cndos in 2er manico littore 3uisse depre/ensos ]uos ventis a2i+ tatos in2ratis a% orientali pla2a venisse consta%at5 Quod accidere minime potuisset si ut pleris]ue vi+ sum est septentrionale pela2us innavi2a%ile concre+ tum]ue esset a columnis /erculeis (auritanie at]ue Fispanie et Galliarum circuitus totus]ue 3erme Oc+ cidens /odie navi2atur5 Orientem no%is inco2nitum cum reli2ionum at]ue impiorum diversitas turn %ar+ %aries immensa reddidit5 Deteres tamen navi2atum et Occeano ]ui eBtremas amplectitur terras a sui4 Fttori%us nomina indiderunt555 Stra%oni mul#i con+ sentiunt5 )tolemeus plurimum adversa tur ]ui omne illud mare ]uod Cndicum appellatur cum sui4 sini+ %us Ara%ico, )ersico, Gan2etico et ]ui proprio voca+ %ulo ma2ni nomen /a%et undi]ue terra concludi ar+ %itratus est555:5 1-5 C35 A5 ^rammer, op, cit,, pp5 <,<E<,G 4i F5 von [ieser, Die :elt3arte des Antonin de !irga, 1-5 A5 ^rammerer, op, cit,, pp5 <,G s]]5 1-5 J5 .altrusaitis, %e2eils et Prodiges, Le "ot i* /ue &antasti/ue, )aris, 19=-, p5 A,-5 1-5 C35 X5 Fenni2, Terrae -ncognitae, A+e ed5, Q voi5, Leiden, 19GGE+19,= * A5 )5 @eWton, Tra2el and Tra2cllers o& t e Middle Ages, London, 19A= K (5 (ollat, ,5Le (o0en A2e:, $n Histoire uni2ersellc dai e.plorations, ed5 L5 F5 )arias, t5 C, )aris, 19,, K J+ )+ O XouB, Les ).plorateurs au Moyen Age, )aris, 19=1 K X5 S5 Lope", :@uove luci su2li Ctaliani in Estrerno Oriente prima di Colom%o:, $n #tudi

Calombiant, CCC, Genova, 19,A, 4i 1LLeBtreme 3rontiere du com* merce de lLEurope medievale:, $n Le Moyen AReZ LRCR, 19=<5 1-5 C35 X5 [ittVoWer, loc, cit, p5 1G,, n5 1, amin tind statutele medievale de la @eW Colle2e, -l3crc: )78

unde este vor%a de 3aptul c' studen#ii citesc mira* bilia mundi, C35 4i J5 )5 XouB, op, cit,, pp5 1<! s]]5 $ntr+un capitol intitulat impropriu 1?es 0euB ou+ verts sur lLinconnu:5 1,5 C35 L5 Olsc/Vi, L1Asia dl Marco Polo, Firen"e, 19, 5L ?espre ne$ncrederea vene#ienilor $n cor'%iile din oceanul Cndian, p5 1 4i despre sc/im%area carac terului povestirii lui (arco )olo, pp5 <1E<A5 1,5 ?espre surprin"'toarea asem'nare dintre Cndia 3a%uloas' din manuscrisele occidentale 4i cea din manuscrisele de la ^a"Wim ;$n mod deose%it Cod, Arab, G=G de la (unc/en din 1A!->, c35 X5 [ittVoWer, loc, cit,, p5 1 ,5 ?espre $mprumuturile 3'cute de sa van#ii occidentali din Evul (ediu de la unele lu cr'ri ara%e mai mult astrolo2ice 4i ma2ice dec$t 4tiin#i3ice c35 X5 Lema0, :?ans lLEspa2ne du Rll+ e siecle * Ces traductions de Tara%e au latin: $n An* nales, ), #, C, 19G<, pp5 =<9E==5 1,5 #trabon, CC, 1, 95 1,5 Aulu+Oellius, 7octes Atticae, CR, G5 1,5 C&, E5 L5 Stevenson, "eograp y o& Claudius Ptolemy, @eW NorV, 19<A5 Aei5 ?espre teBtul s3$ntului Au2ustin, De Ciuitale Del, RDC, ! * :An eB propa2ine Adam vel 3iliorum @oe ]uaedam 2enera /ominum monstrosa prodido+ rint:, c35 X5 [ittVoWer, op, cit,, pp5 1= E1=!5 Al%ert cel (are (De animalibus, RRDC, A1> declar' $n le + 2 ' t u r ' c u 3 u r n i c i l e d i n Cn d i a c a r e c a u t ' a u r 1s e d /oc non satis est pro%atum per eBperimentunrL5 A15 )liniu declar' (Historia naturalis, DCC, ii, A1> 1praecipue Cndia Aetiopum]ue tractus miraculis scatent:5 A15 Collectanea rerum memorabilium de Solinus au 3ost editate de (ommsen, ed, a A+a, .erlin, 1!9,5 A15 Geo2ra3ia lui (artianus Capella se 2'se4te $n cartea a 4asea, consacrat' 2eo2ra3iei, din De nuptiis P ilologiae et Mercurii, A15 Editat' de F5 Omont, 1Lettre & lLEmpereur Adrian sur Ces merveilles de lLAsie:, in (lbliot e/ue de l1)cole des C artes, L5 RRCD, 191<, pp5 ,s]]5, dup' Ms, Paris (, 7, 7ou2, ac/, lat, CR=B && , U4 2 +9,, din secolul al CR+lea5 A,5 )rimele dou' tratate, Mlrabilia 4i )pistola emonis regls ad Traianum -mperatorem, au 3ost 6tate de (5 X5 James, Mar2els o& t e )ast, A 6ull \PDoduction o& t e T ree Anown Copies, OB3ord, :D8+ Al treilea, De monstris et belluis, a 3ost edi+ * de (5 Faupt in Opuscula, CC, 1! =, pp5 AA1 s]]5 A= L Ac este teBte au 3ost editate de F5 )3ister, Alei* D e. te 'um Ale.anderroman ;Sammlun2 vul2'r+niv,i+nisc/er TeBte + G>, 191-5 [5 [5 .oer a dat o teia ed Fie i critic' din )pistola Ale.andri ad Aristo* lern, Leiden, 19,<5
)72

A 5 Toate sursele privitoare la )reotul Coan au 3ost adunate de F5 barncVe $n Ab andlungen der p il*

ist, Alase d, 3nl, s+c s, "esell, d, :iss, DII 4i DCCC, 1! =E1! 95 C35 Fennin2, op, cit, nc5 1<, cBv K L5 T/orndiVe, A History o& Magic and ).perimen tal #cience, London, 19A<, CC, pp5 A<= s]]5K C/5+ D5 Lan2lois, La !ie en 6rance au Moyen Age, III, La connaissance de la nature et du mo2,de, )aris, 19A , pp5 GGE -5 L5 Olsc/Vi a v'"ut $n #crisoarea Preo tului -oan un teBt de utopie politic'5 1?er .rie3 des )res%0ters Jo/annes:, in Historisc e Xeitsc ri&t, 1GG, 19<1, pp5 1E1G 4i #toria letteraria delle scoperte geogra&ic e, 19< , pp5 19G s]]5 @u am putut con sulta Slessarev Dsevolod, Priester Do n, Universit0 o3 (innesota, (inneapolis, 19,95 A 5 ?in 3oarte %o2ata literatur' despre AleBandru din Evul (ediu, m' voi mul#umi s' cite" trei c'r#i recente 3undamentale * A5 A%el, Le %oman d1Ale.* andre, legendaire medie2al, .ruBelles, 19,, K G5 Car0, T e Medie2al Ale.ander, Carn%rid2e, 19,=, 4i ?5 J5 A5 Xoss, Ale.ander Historiatus 8 A "uide tot Medie 2al illustrated Ale.ander Literaturo, :[ar%ur2 Cn stitute Surve0s:, C, London, 19G<5 A 5 J5 [, (cCrindle, Ancient -ndia as Described by Atesias t e Anidian, [estminster, 1!!A5 A 5 E5 A5 Sc/Wan%ecV, Megast enis -ndica, .onn, 1!G=5 A 5 Csidor din Sevilla, )tymologiae, ed5 [5 (5 Lind+ sa0, London, 1911, cap5 RC, RCC, RCD, RDC, RDCC5 C35 J5 Fontaine, -sidore de #e2ille et la culture clas* si/ue dans l1)spagne wisigot i/ue, 4, voi5, )aris, 19,95 A 5 Fra%anus (aurus, De uni2erso sau De rerum naturis, !, 1A, G, 1 , 195 (i2ne, PL, CRC, Amelli, Miniature sacre e pro&ane dell1anno CR4< illustrarti !)nciclopedia medioe2ale di %abano Mauro, (on+ tecassino, 1!9=5 A5 Goldsc/midt, :Fru/mittelalterlic/e illustrierte En"0clop'dien:, $n !ortrage der (iblio* te3 :arburg, 19A<E19AG5 L0nn [/ite Jr5, :Tec/nolo20 and Cnvention in t/e (iddle A2es:, $n #peculum RD, 19G-5 A 5 (i2ne, PL, CLRRCC, C, 11E1<5 A 5 Historia Orientalis, cap5 LRRRDC+RCCC5 A 5 C35 X5 [ittVoWer, loc, cit,, p5 1=9, n5 ,5 A 5 C35 (5 X5 James, op, cit,, n, A,, pp5 G1 s]]+ A 5 C35 X5 [ittVoWer, loc, cit, p5 1 -, n5 15 Este

vor%a de minunile Cndiei $n De proprietatibus re1 rum, cap5 RCC, RD, RDC, RDCC, RDCCC5 <!5 C35 X5 [ittVoWer, op, dt? p5 1 -, n5 ! 4i 9+ <!5 C35 F+ [ittVoWer, op8 cit, p5 1 -, n55 A5 ?espre ?ante c35 De "ubernatis, 1?ante e lLCndia: in "io& nale della Soctet0 Asiatica Italiana, III, *88+.

)79

G-5 )asaHele despre Cndia se 2'sesc, $n #peculum naturale, $n cartea RRRC, cap5 CRRCD la CRRRC ;mai ales dup' Solinus 4i Csidor> 4i, $n #peculum istoriale, un capitol 1?e Cndia et eHus mira%ili%us: ;1, =G> 4i un lun2 pasaH ;CD, ,<E=-> 1?e mira:%ili%us ]uae vidit AleBander in Cndia:, eBtras din )pistola Ale.andri ad Aristotelem, I115 C35 A5 .ovensc/en, Die Wuelle &ilr die %eise* besc reibung des Do ann 2on Mande2ille, .erlin, 1!!!5 Mande2illes %eise in 2iittelniederdeutsc er !ber* set'ungen, ed, #, Martinsoon, Lund, 191!5 Cn Jean de (andeville se $nt$ine4te ecoul aventurilor, luate de alt3el, $n parte, din acelea4i surse ;mai ales )iiniu 4i Solinus>, lui Sind%ad (arinarul5 ?espre tema eB+ ploratorilor oceanului Cndian $n literatura musul + man' medieval', c35 edi#ia 3'cut' de Euse%e Xenau+ dot, Anciennes relations des >ndes et de la C ine de deu. 2oyageurs ma ornetans, )aris, 1 1!, 4i C5 E5 .ea"le0, T e Down o& Modern "eograp y, London, 1!, , 17 pp5 A<,EA<!, G<!EG,-5 GA5 C35 Gr&Lsse, "esta %ornanorum, Leip"i2, 19-, 4i F5 Oesterle0, "esta %omanorum, .erlin, 1! A pp5 , G s]]5 ?espre e,2empla indiene $n literatura mo ral' medieval', c35 J5 ^lapper, ).empla (#ammlung mittellateinisc er Te.te, 4$, Feidel%er2, 19115 GA5 Ed5 E5 .uron, )aris, 19<-, De mirabilibus -n* di+e, pp5 A=G s]]5 GG5 ?espre icono2ra3ia acelor mirabilia, $n a3ar' de articolul lui X5 [ittVoWer, cele dou' admira%ile lucr'ri ale lui .altrusaitis, Le Moyen Age &antasti* gue, Anii/uites et e.otisme dans l1art got i/ue, )a+ ris, 19,, 4i %e2eils et Prodiges, Le got i/ue &antas* ti/ue, )aris, 19=-5 Se mai poate citi 4i E5 (&le, L1Art religieu. du 5ll*e siecle en 6rance ;ed5 a =+a, )aris, 19,<> * La geograp ie du 5ll*e siecle, La tradition anti/ue, Les &ables de Ctesias, de Mega* st ene, de Pline, de #olin sur les monstres, La colonne de #ou2igny, tableau des mer2eilles du monde, Le tympan de !e'elay et les di&&erents peuples E2ange* lises par -es apotres, pp5 <A1 s]]5 ?espre timpanul de la De"ela0 a se consulta A5 ^at"enellen%o2en, :T/e Central T0mpanum at De"ela0: in Ari (ulle* tin, 19GG 4i F5 Salet, La Madeleine de !e'elay, (e+lun,
19G!5 G,5 ?espre 3ilia#iile de icono2ra3ie 4i de stil $n mi niaturile din mirabilia -ndiae din Evul (ediu tim+ isr rlU 4 L ma i a Q es despre in3luen#ele %i"antine c35 X5 [ittVoWer, loc, cit, pp5 1 AE1 G5 G,5 C35 X5 [ittVoWer, loc, cit, p, 11 5 C3i C3L teBtele citate de X5 [ittVoWer, loc, cit, )ic!, n5 A 4i G5 1)ortenta esse ait Darro ]uae contra uram, ]uia divina voluntate 3iunt:5 ;Csidore de 1-,

Seville, )tymologie, RC, CCC, 1> 4i 1)ortentum er2o 3it non contra naturam, sed contra ]uam est nota natura5 )ortenta autem, et ostenta, ruonstra, at]ue prodi2ia, ideo nuncupantur, ]uod portendere, at]ue ostendereL, mostrare, at]ue praedicere ali]ua 3utura videntur: (-bdi, RC, CCC, A>5 Un 3olio din Cod, PCC din .ru2es este reprodus $n [ittVoWer, loc, cit,, ilustr5 GGa p5 1 !5 G!5 Dor 3i consultate mai ales lucr'rile lui J5 .al+ trsaitis citate n5 GG5 G!5 ?espre cele trei Cndii, c35 de eB5 Gervase o3 Til%ur0, Otia -mperialia, ed5 F5 Lie%rec/t, Fannover, 1!,=, 1, p5 911 4i F5 Nule, Cat ay and t e :ay t it er, CC, pp5 A s]]5, London, 191G 4i J5 ^5 :rigt , T e "eo* grap ical ore,,,, pp5 <- s]]5 G!5 C35 X5 [ittVoWer, \oc5 cit,, p5 19 4i Jean de )lan Carpin, Histoire des Mongols, ed5 J5 .ec]uet 4i L5 Fam%is, )aris, 19G,, n5 , , pp5 1,<E1,G5 G!5 Adam din .remen, "esta Hammaburgensis ecc$e+ siae, cartea CD, passim 4i mai ales cap5 Bii, Bv, BiB, BBv (M"H, ##, DCC 4i .5 Sc/meidler5 M"M, ##, %, ", ed5 a A+a, 191 >5 Adam transplantea"' rasele monstru oase din Cndia $n Scandinavia5 C35 ^5 (iller, Mappae mundl, CD, 1!5 G!5 (arco )olo, La description du Monde ;cu re producerea miniaturilor din (s5 3r5 A!1-, )aris, .@ intitulat Le Li2re des Mer2eilles$, ed5 L5 Fam%is,
)aris, 19,,, p5 A9A5 G!5 Fra%anus (aurus, De uni2erso, (i2ne PL, CRC, cap5 v5 ?e insulis 8 1Cnsulae dictae, ]uod in sale sint, id est i n mari positae, ]uae in plurimis locis sa crae Scripturae aut ecclesias C/risti si2ni3icant aut specia+ liter ]uosli%et sanctos viros, ]ui truduntur 3lucti%us persecutionum, sed non destruuntur, ]uia a ?eo pro+ te2untur:5 G!5 (arcolo )olo, ed5 L5 Fam%is, p5 A =5 G!5 C%id5, p5 A,<5 Cat' cum insulele de aur 4i de ar 2i nt aH un2 p$n' la -mago Mundi a lui )ierre dLAi ll 0

;Cap5 RLC5 De aliis insulis Oceani &amosis$ 1Crise et Ar2ire insule in Cndico Oceano site sunt adeo 3ecunde copia metallorum ut pleri]ue eas auream super3iciem et ar2enteam /a%ere diBerunt unde et voca%ulum sor tite sunt:5 ,G5 De -magine Mundi, (i2ne, )L, CLRR1C, cap5 Bi+Biii, col5 1A<E1A,5 Fra"a citat' este $nceputul capi+ tolului Bii5 , 5 1Ut sunt ii ]ui aversas /a%ent plantas, et octo+ nos simul sedecim in pedi%us di2itos, at aii, e< U L /a%ent canina capita, et un2ues aduncos, ]ui%us est vestls pellis pecudum, et voB latratus canum5 C%i eti7 ]uaedam matres semel pariunt, canos]ue partus edunt, ]ui in senectude ni2rescunt, et lon2a nostr
)7,

aetatis tempora eBcedunt5 Sunt aliae, ]uae ]uin+ ]uennes pariunt* sed partus octavum annum non eBcedunt5 C%i sunt et monoculi, et Arimaspi et C0+ clopes5 Sunt et Scinopodae ]ui uno tantum 3ulti pede auram cursu vincunt, et in terram positi um%ram si%i planta pedis erec#i 3aciunt5 Sunt alii a%s]ue capite, ]ui%us sunt oculi in /umeris, pro naso et ore duo 3oramina in pcctore, setas /a%cnt ut %estiae5 Sunt alii HuBta 3ontem Gan2is 3luvii, ]ui solo odore cuHusdam pomi vivunt, ]ui si lon2ius eunt, pomum secum 3e+ runt K moriuntur enim si pravum odorem tra/unt: (-bid,, cap5 Bii>5 ,!5 ?up' 4erpii uria4i care s$nt $n stare s' troac' Oceanul Cndian $not, iat' 1C%i est %estia leucocroca, cuHus corpus asiuni, clunes cervi, pectus et crura leonis K pedes o]ui, in2ens cornu %isulcum, vastus, oris /iatus us]ue ad aures5 Cn loco dentium os soli+ dum, voB pene /ominis555 C%i ]uo]ue (antic/ora %estia, 3acie /omo, tripleB in denti%us ordo, corpore leo, cauda scorpio, oculis 2lauca, colore san2uinea, voB si%ilus serpentum, 3u2iens discrimina volat, vele+ cior cursu ouam avis volatu, /umanas carnes /a%ens in usu555: ;C%id5, cap5 RCCC>5 ,!5 1$n aceast' insul' se a3l' neamul cel mai ciudat 4i cel mai r'u de pe lume5 Oamenii m'n$nc' carne crud' 4i tot 3elul de TalteZ murd'rii pe care le 2'sesc $n ei $n4i4i 4i T3acZ cru"imi5 C'ci tat'l $4i m'n$nc' 3iul 4i 3iul tat'l, %'r%atul $4i m'n$nc' 3emeia, 4i 3emeia %'r%atul:5 (Les 2oyages cn Asie au 5l!*e sieclc du bien* eureu. &rere Odoric de Pardcnone, religieu. de saint 6rangois, %ecueil de 2oyages et de documents pour ser2ir o l1 istoire de la geograp ie depuls le 5l--*e 9us/u1+ la &in du 5!-*c siecle, t5 R, ed5 Fenri
Cordier, )aris, 1!91, c/ap5 BiB, p5 A< 5 De l1isle de Dondiin$, ,!5 1$n insula aceasta ;@ecuveran, adic' @ico%ar>, oamenii nu au nici re2e nici st'p$n, tr'iesc ca anima lele s'l%atice5 Um%l' complet de"%r'ca#i, 4i %'r%a#ii 4i 3emeile, 4i nu se acoper' cu nimic5 Au raporturi tru pe4ti asemenea clinilor, $n drum, sau pe unde se ni meresc, 3'r' nici o ru4ine, tat'l nu+4i respect' 3iica, 3iul nu+4i respect' mama, c'ci 3iecare 3ace ce vrea 4i ce poate5 Este un neam 3'r' nici o le2e555: ;(arco p olo, Ed5 L5 Fam%is, p5 AG!>5 Tema aceasta se com %in' cu cea a inocen#ei, a v$rstei de aur 4i a 1cucer nicilor: %ra/mani, despre care voi vor%i mai departe5 e B5 1@oi um%l'm despuia#i:, spun 1ciu2ni:, cate te special' de %ra/mani din (ala%ar, 13iindc' nu 7rim nimic din aceast' lume, 3iindc' am venit pe ime 3'r' nici un ve4m$nt, $n pielea 2oal' K 4i nu ne ste ru4ine s' ne ar't'm mem%rul de vreme ce nu av ir4im nici un p'cat cu el: (ibid,, p5 A=9>5

)7:

=15 1A3la#i c' re2ele acesta are cinci sute de 3emei, vreau s' spun c's'torite, c'ci, asculta#i ce v' spun eu, de cum vede o 3emeie sau o 3at' 3rumoas', o vrea pentru sine 4i o ia de nevast'5 Car $n re2atul acesta s$nt 3emei 3oarte 3rumoase5 Si, pe deasupra, 4tiu s'+ 4i $n3rumuse#e"e c/ipul 4i trupul: (ibid,, p, A,G>5 Sau un alt 3ra2ment, de eBemplu, 1Fetele acestea, at$ta vreme c$t s$nt 3ecioare, au carnea at$t de tare $nc$t nimeni nu poate s' le prind' sau s' le ciupeasc' de vreun loc5 )entru un %'nu#, ele permit unui %'r%at s' le ciupeasc' oric$t are po3t'555 Av$nd carnea at$t de tare, s$nii nu Ce at$rn', ci stau drep#i 4i mari5 Fete din acestea s$nt multe, este plin re2atul de ele555: (ibid,, p5 A=1>5 =15 ?espre Go2 4i (a2o2, c35 A5 X5 Annderson, Ale.ander1s "ate, and Magog and t e -nclosed 7a* tions, Cam%rid2e, (ass5 i9<A5 ?espre antipo"i c35 G5 .o33ito, 1La Ce22enda de2ll antipodi: $n Miscella* nea di #tudi storici in onore di Arturo "ra&, .er2amo, *;;3, pp5 ,!<E=-1, 4i J5 .altrusaitis, Cosmograp ie c retlenne dans l1art du Moyen Age, )aris, 19<95 =15 E5 Tisserant, )astern C ristianity in -ndia, Lon+ don, 19, K U5 (onneret de Dillard, 1Le le22ende orientali sui (a2i evan2elistici:, #tudi e Testi 1=<, 19,A K J5 ?a/lmann, DTe T omaslegende, Frei%ur2 im .reis2au, 191A K L5 [5 .roWn, T e -ndian C ristians o& #t, T omas, Cam%rid2e, 19,=5 )asaHul din Gre2oire de Tours se a3l' $n Liber in gloria martyrum, <1E <A (M"H, ## %% MM, C>5 ?espre pelerinaHul lui Feinric/ von (orin2en $n Cndia, c'tre 1A--, c35 Caesarius von Feister%ac/, Dialogus miraculorum, dist5 DIII, cap5 LCR 4i .5 Fennin2, Terrae -ncognitae, Leiden, 19<= E 19<9, CC, pp5 <!- s]]5 ?espre solia lui Si2elmus c35 [illiam o3 (almes%ur0, De gestis regum anglorum libri /uin/ue, col5 Xerum %ritannicarum medii aevi scriptores, t5 RC, ;ed5 [5 Stu%%s, 1, London, 1!! , p5 1<-> 4i X5 Fennin2, op, cit,, CC, pp5 A-GEA- 5 =15 ?espre )aradisul Terestru c35 de acum $nainte cartea 3undamental' a lui L5 C5 Xin2%om, Paradisus Terrestris, Myt, (ild oc !er3lig et, FelsinVi, 19,! ;cu un re"umat $n en2le"' 4i o %o2at' ilustra#ie>5 =15 C3* X5 .ern/eimer, :ild Men in t e Middle Ages, A study in Art, #entiment and Demonology, Cam%rid2e, (ass5, 19,A5 .ra/manii au inspirat o

%o2at' literatur ' $n Evul (ediu ;de la De moribu s (rac m anorum al lui )seudo+ Am%rosi us* in (i2ne PL, RDCC> 4i $n istorio2r a3ia modern ' * c35 F5 .ecVer, Die (ra ma nen in der Ale.and ersage, ^oni2s% er2, 1!!9 K F5 )3ister, 1?as @ac/le% en der tt%erlie3 erun2 von AleBan der und den .ra/ma nen: $n Hermes % ;19G1> K G5 .oas, )ssay on Primiti2 ism and %elatea -deas in t e Middle Ages, .altimor e, 19G! 4i F5 Gre2or, Das -ndienbi ld,,, pp5 <=EG<5 )etrarca scrie 1Cllud im+

,5. Sr "
) aradi sul ui Terc3tdlan r a tKe + 7:7rant 5 rn nuni care rev$nmod t %ui btlia -ndiae8 i"v or 1 P t r d i t )reotul n re # i i ioan s+a 9e&F 3 6( a trecut de ]ue virate ,1 Q de 9ase ori int 7 J 9 e#e $n care O mit torit' c' 3run"ele ve4nNc ver"3 al 5 de J3 hia cul a Umert inci CopaGii c O )entru toate Su3e,5,n3 care +t9 L cu 1 6se

I
=st

3 3

nepri/'nit e3er$3t _h1 %orele+ soare si dia Ev

ar%ori 7 L Z U:l # 68u )e ' oracolele c T n a + JUcau ar%ori mie ;s$nt i n d i i un rol K
t ca torH

lnoro12

Ommm
Occidentl

9 ,a
3

Sltuat ar

pe solda#ii 1emirului din .a%ilon: nu este cumva lumea 3antastic' a Cndiei care se n'puste4te asupra lumii cre4tine 9 C35 X5 (ent", Die Traume in den alt* &ran'osisc en Aarls* unde Artus* )pen, (ar %ur2, 1!! , pp5 <9 4i =GE=, K ^5 J5 Steinme0er, 0ntersuc ungen 'ur allegorisc en (edeutung der Traume im alt&ran* 'osisc en %olandslied, (iinc/en, 19=< 4i recen"ia lui J5 G0or0 a aplicat temei cosmosului $n literatura me + dieval' ;1Le cosmos, un son2e:, $n Annales 0ni2er* sit+JiG; (udapestinensis, #ectio p ilologica, CD, 19=<> o metod' care mi se pare $nvecinat' cu cea pe care eu o apiic aici mitului 2eo2ra3ic 4i etno2ra3ic al Cndiei5 =!5 F5 Fosten, 1T/e (out/less Cndians: $n Dournal and Proceedings o& t e Asiatic #ociety o& (engal, DCCC, 191A5 =!5 @icolo Con#i, care a 3'cut ne2o# $n Cndia, $n C/ina 4i $n insulele Sonde, din 1G19 p$n' $n 1GGG, a a tre%uit s' se 3ac' musulman ca s'+4i poat' eBercita tra3icul 4i, $ntors $n Europa, a cerut iertare papei care, ca peniten#', 1+a pus s' scrie povestea c'l'toriilor pe care le 3'cuse5 S35 (5 Lon2/ena, !iaggi in Persia, -n dia e "ia2a di 7icolo ConJi, (ilano, 19A9, p5 1 9K )o22io .racciolini, Historia de 2arietate &ortunae, li%5 CD K Fennin2, Terrae -ncognitae, CD, pp5 A9 s]]5 4i X5 [ittVoWer, loc, cit,, p5 1=<, n5 ,5 =!5 1Fomodu%ii ]ui us]ue ad um%ilicum /ominis specient /a%ent, reli]uo corpore ona2ro similes, cru+ ri%us ut aves555: ;le2enda unei miniaturi dintr+un ma nuscris al 3aimoaselor Mirabilia -ndiae, London, .ri+ tis/ (useum, Ti%erius .5 D , 3c !Avc, $n Hurul anului O mieK c35 X, [ittVoWer, loc, cit,, p5 1 <, n5 1>5

,*3 VISURILE .N CULTURA l IN 'SI;OLOGIA COLECTIV& DIN OCCIDENTUL MEDIEVAL

Tema aceasta a 3ost aleas' ca su%iect pen+ tru o investi2a#ie de propor#ii mai mari $n cadrul unui curs de ini#iere destinat tinerilor istorici de la Ecole @ormale Superieure5 O%i+ ectul tentativei noastre este pre"entarea struc+ turilor, a permanen#elor 4i a cotiturilor istoriei culturii 4i a mentalit'#ilor medievale E por+ nind de la c$teva o%sesii 3undamentale5 Un studiu ca acesta comport', $n mod 3atal, ori"onturi psi/analitice dar, av$nd $n vedere insu3icienta competen#' $n domeniu a celui ce conduce cercetarea, precum 4i eBisten#a unor pro%leme nere"olvate 1 puse de trecerea de la individual la colectiv $n pis/anali"', ne+am mul#umit s' atin2em din c$nd $n c$nd limita unor prelun2iri psi/analitice ale anc/etei 3'r' s' p'trundem cu adev'rat $n ele5A ?e pild', stu+ dierea visului s3$ntului Ceronim a permis de+ limitarea sentimentului de culpa%ilitate al in+ telectualului cre4tin, discerna%il de+a lun2ul Htoriei culturale medievale, anali"a celor cinci 3isuri <ale lui Carol cel (are, $n C anson de oland , ne+a dus la posi%ila recunoa4tere al u nu v i 1li%ido 3eudal:5 Am c'utat, de asemenea, W eBploat'm 4i s' de"volt'm o psi/anali"' so+pal', $nceput' $n opera lui Freud G , ancorat' CD} con4tiin#a pro3esional' sau $n con4tiin#a de 7as'5 $ n aceast' privin#', visul re2al al lui ric C a l An2liei , , structurat de alt3el de
)))

sc/ema societ'#ii tripartite dat' de ?ume"il, a o3erit o %a"' de plecare5 )re2'tind aceast' anali"' psi/analitic', nu am uitat s' $ncerc'm s' de3inim $n ce 3el aspectul literar al povestirilor despre visuri du%la oarecum 4i sporea de3ormarea con#inu+ tului mani3est 3a#' de con#inutul latent al vi+ sului5 ?in acest punct de vedere, literatura medieval', prin respectarea, adesea ri2id', a le2ilor unor 2enuri %ine 3iBate, a unor autori+ t'#i cu 2reutate 4i cu putere de constr$n2ere, prin cedarea la presiunea locurilor comune, ima2ini 4i sim%oluri o%sedante, c/iar dac' s'+ r'ce4te con#inutul mani3est al visurilor, o3er' totu4i celui ce vrea s' aHun2' la con#inutul la+ tent c'i de a%ordare mai potrivite5 $n s3$r4it, s+a p'rut c', pentru o cultur', este poate re+ velator s' 3ie eBaminat' pornind de la o%sesiile ei 4i d$nd la iveal' cen"urile la care este su+ pus' pe planul re3ul'rii individuale 4i colec+ tive5 Am urmat o du%l' linie de investi2a#ie, una determinat' de natura documentelor, cealalt' de cur2erea cronolo2ic'5 )entru moment, ne+am m'r2init la teBte, l's$nd pentru mai t$r"iu o a%ordare mai pu#in o%i4nuit', cea a icono2ra3iei 4i a artei, put$nd $ns' presupune de pe acum ce %o2'#ie de date o3er' acestea 4i c$t de /ot'r$toare pot 3i reve+ la#iile lor5 )rintre teBte, le+am distins pe cele, teore+ tice, care propun cadre de interpretare E ti+ polo2ia visurilor, c/ei ale visurilor E 4i PG cele care s$nt eBemple concrete de povestiri ale unor visuri5 ?in punct de vedere diacronic, p$n' acum ne+am m'r2init s' sond'm dou' tran4e crono+ lo2ice * 3a"a de instalare a culturii 4i a menta+ lit'#ilor medievale, de la s3$r4itul secolului aak CD+lea p$n' la $nceputul secolului al DF+te L marea sc/im%are din secolul al <ll-lea, c$n5g se mani3est', $n cadrul permanen#ei structuri lor pro3unde 4i re"istente, 4i un ta3e o&V cu tural si mental5
))8

)entru prima perioad', a 3ost anali"at' a+ m'nun#it, $n 2rupul de teBte teoretice, tipolo+ 2ia visurilor de (acro%ius =, Gri2ore cel (aiQe 4i Csidor din Sevilla !, iar $n cate2oria povesti+ rilor despre visuri, am anali"at visul s3$ntului Ceronim9, apoi visurile s3$ntului (artin din !ita Martini de Sulpicius Severus, dou' visuri din cule2erile /a2io2ra3ice ale lui Gre2oire de Tours il, )entru secolul al Rll+lea, am studiat, $n prima serie, tipolo2ia visurilor de Jo/n o3 Sa+ lis%ur0 1A, anali"a cau"elor visurilor de Filde+ 2ard din .in2en i<, clasi3icarea din Pseudo*Au* gustinus u E teBte c'rora le+am ad'u2at o c/eie a visurilor, din secolul al RCCC+lea, $n 3rance"' vec/e 1,5 $n 2rupul al doilea, au 3ost eBplicate visurile lui Carol cel (are, co4ma+ rul 1= lui Fenric C, 4i trei visuri care o aduc $n discu#ie pe Fecioara ('ria * dou' luate din cronica lui Jo/n o3 [orcester 4i al treilea din %oman de #apience de Ferman de Dalencien+ nes iQ, ?ac' am su%liniat, pentru a+i ar'ta limitele, posi%ila direc#ie psi/analitic' a cercet'rii, a+ ceasta nu tre%uie s' ascund' c' cercetarea noastr' valori3ic', pe de alt' parte, istoria ide+ ilor, istoria literar', istoria medicinei 4i a 4ti+ in#elor, istoria mentalit'#ilor 4i a sensi%ilit'#ii, 3olclorul5 Studierea visului aduce ast3el E 4i de pild' E date pre#ioase despre locul corpu+ lui 4i al 3enomenelor a3erente ;te/nici ale corpului $n sens maussian iU, alimenta#ie, 3i"io+ lo2ie A-> $n vi"iune medieval', sau o alt' a%or+ dare a 3enomenului 1tradi#iei: dep'4ind meto+ e $n2uste ale istoriei culturale 55tradi#ionale:5 Adopt$nd aceast' perspectiv', se poate $n s3$r+ Tt aprecia $n ce limite o compara#ie $ntre so+*ietatea medieval' E societ'#ile medievale E societ'#ile a4a "is 1primitive: poate 3i le+ Sitirn' 4i revelatoare A15 Aceast' cercetare a pus mai $nt$i $n valoare %orarea, caracteristic' pentru mentalitatea cultura medieval', mo4tenirilor antice5 ?in

visurile 4tiin#ei onirice a Antic/it'#ii 2reco+ latine, clericii din Evul (ediu au re#inut mai ales teBtele suscepti%ile de o interpretare care mer2e $n sensul cre4tinismului 4i care o3er' o $n#ele2ere relativ u4oar' E cu pre#ul unor de+ 3orma#ii 4i al unor contrasensuri cel mai ade + sea incon4tiente E spiritelor dotate cu un uti laH mental simpli3icat5 )ita2orism, stoicism, trec$nd prin Cicero, reunesc $n (acro%ius E mare maestru al 4tiin#ei onirice medievale E curentele neoplatoniciene amestecate mai $na + inte $n creu"etul eclectic al lui Artemidorus AA5 Un teBt vir2ilian n o3er' no#iunea de vi"iuni adev'rate 4i 3alse AG, capital' pentru rudimentarul manic/eism medieval5 Xeducerea diversit'#ii 4i a %o2'#iei onirice a Antic/it'#ii este acu"at' de ne$ncrederea 3a#' de vis l'sat' mo4tenire de tradi#ia %i%lic' * pruden#' $n Dec/iul TestamentA,, t'cere $n cel @ouAG5 )racticile oniromanciei, care vin de la tradi#iile p'2$ne ;celtic', 2ermanic' etc5> A , sporesc 4i mai mult reticen#ele 4i c/iar 3u2a din 3a#a visului, $n+t$lnite $n mod o%i4nuit $n Evul (ediu timpuriu5 Tul%ure $nc' de pe vremea s3$ntului le+ronim 4i a s3$ntului Au2ustin A! , visul, la Gri+2ore cel (are 4i5 cu nuan#e, la Csidor din Se+villa, a %asculat de partea diavolului555 X'm$+n$nd totu4i ni4te visuri 1%une:, venite de la ?umne"eu prin recenta miHlocire a $n2erilor 4i mai ales a s3in#ilor5 Disul se a2a#' de /a2io2ra3ie5 El autenti3ic' etapele esen#iale ale drumului lui (artin c'tre sancti3icare5 Xecupe rea"' E cum o dovede4te Gre2oire de Tours E spre 3olosul sanctuarelor s3in#ilor ;Saint+(artin din Tours, Saint+Julien, din .rioude> vec/ile practici ale incu%a#iei A9 5 ?ar, $n ansam%lu, el este "v$rlit $n in3ernul lucrurilor $ndoielnice $n care cre4tinul de r$nd tre%uie s' se 3ereasc' s' cread'5 ?oar o nou' elit' a visului este la $n'l#imea lui * s3in#ii5 Fie c' visurile vin de la ?umne"eu ;s3$ntul (artin> 3ie c' vin de la Satana ;s3$ntul Anton E ] $n acest ca", re"isten#a la vi"iuni, eroismul 1>G

oniric, este un 3el de lupt' ce presupune un tip de sanctitate care nu se mai cucere4te prin martiriu>, s3in#ii $nlocuiesc elitele antice ale visului * re2ii ;)/araon, @a%uc/odonosor> si c'+ peteniile sau eroii ;Scipio, Enea>5 Secolul al Rll+lea poate 3i considerat ca o epoc' de recucerire a visului de c'tre cultura 4i mentalitatea medieval'5 )e scurt 4i $n mare, se poate spune c' diavolul d' $napoi ca s' lase locul lui ?umne"eu 4i c', mai ales, se dilat' c$mpul visului 1neutru:, somnium, mai strins le2at de 3i"iolo2ia omului5 Aceast' re+ la#ie $ntre vis 4i corp, aceast' %asculare a oniromanciei c'tre medicin' 4i psi/olo2ie, se va $mplini $n secolul al RCCC+lea cu Al%ert cel (are, apoi cu Arnaud de Dilleneuve I e\-5 ?e+ sacrali"$ndu+se, visul devine democratic5 Simpli clerici E $n a4teptarea vul2arilor laici E s$nt %ene3iciarii unor visuri pline de semni3ica#ie5 La Filde2ard din .in2en, visul, ca 4i co4ma + rul, se instaurea"' ca 3enomen normal al 1o+ mului s'n'tos:5 Disul $4i eBtinde 3unc#ia $n domeniul cultu + ral 4i politic5 El Hoac' un rol $n recuperarea culturii sntice * visurile S0%illei, prevestitoare ale cre4tinismului, visuri ale marilor intelec+ tuali precursori ai reli2iei cre4tine, Socrate, )laton, Dir2iliu5 Este resortul oniric al unei noi istorii a civili"a#iilor 4i a m$ntuirii5 O li + teratur' politic' eBploatea"' 4i ea 3ilonul oniric E c/iar dac' visul este redus la 3olosirea unui procedeu literar5 Disul lui Fenric C mar+ c/ea"' o etap' pe drumul ce duce la cunoscu+ tul #onge du !erger^,
^ #onpc du 2ergler ;Disul din livad'>, lucrare ano nim' ;poate o compila#ie> de Hurispruden#' privitoare 1 raporturile dintre puterea spiritual' 4i cea tempo ral'5 Se presupune c' a 3ost scris'5 $n 1< =, din ordi nul re2elui 3rance" Carol al D+lea5 Autorul asist' $n Qs la o disput' $ntre un cavaler, care ap'r' prero2ati+ C 3oanp 9 L+ ai un cleric, devotat cu totul papei5 Cn Cpl #+ din urm'5 ar2umentele cavalerului se dovedesc
7 Puternice. %E.T.$.. **-

...............

Disul E c/iar c$nd este redus la o stare accesorie E continu' s'+4i Hoace rolul de miH+ loc de de3ulare, de instrument propriu s' $n+ vin2' cen"urile 4i in/i%i#iile5 Disul lui Ferman de Dalenciennes $4i mani3est', $n mod str'lucit, la s3$r4itul secolului al RF+lea, e3icacitatea $ntr+ o nou' lupt' din evolu#ia cultural' * $nlocuirea latinei cu lim%ile vul2are5 ?oar visul autentic I E 4i5 semn al timpului, un vis marial E poate le2itima aceast' $ndr'"neal' traumati"ant' * povestirea .i%liei $n lim%a vul2ar' <15 La Jo/n o3 Salis%ur0, $n s3$r4it, visul se plasea"' $ntr+o adev'rat' semiolo2ie a cunoa4terii <A5
NOTE

15 C-, A5 .esan2on, 1Ders une /istoire ps0c/anal0+ ti]ue:, C 4i CC, Annales, ), #, C, 19=9, nr5 < 4i G, pp5 ,9GE=1= 4i 1-11E1-<<5 15 ?om )aul Antin $n 1Autour du son2e de saint Jerome:, %e2ue des )tudes latines, G1, 19=<, pp5 <,E < , a pre"entat o serie de 3apte remarca%ile, $ns' interpretarea lor pur medical' este lipsit' de interes, asemenea celor mai multe din eBplica#iile 1scientiste:5 15 ^5+J5 Steinme0er, 0ntersuc ungen 'ur allegori* sc en (edeutung der Traume ini alt&ran'osisc en %o* landslied, (unc/en, 19=<, util', nu mer2e la 3ondul lucrurilor5 .i%lio2ra3ie %un' din care se va re#ine, pentru tematica literar', X5 (ent", Die Traume in den alt&ran'osisc en Aarls* und Artusepen, (ar%ur2, 1!!! 4i, pentru perspectivele comparatiste 4i etnolo 2ice, A5 F5 ^rappe, 5,T/e ?reams o3 C/arlema2ne in t/e C/anson de Xoland:, P,M,L,A,, <=, 19A1, pp5 1<G E 1G15 5 15 ?e4i concep#iile 4i voca%ularul lui Jun2, de eBemplu5 $l pot seduce pe istoric printr+o aparenta dispo"i#ie de a+i satis3ace curio"it'#ile, mi s+a p'rut $n#elept, din numeroase motive, s' iau ca re3erin#' psi/analitic' opera lui Freud lntr+o interpretare cit se poate de 3idel'5 Lucrul acesta se poate 3ace cu aHutorul unor instrumente ca !ocabulaire de la psy* c3analyse de5 J5 Laplanc/e et J5T.5 )ontalis, )aris, 19= 4i volumele din T e Hampstead Clinic psyc o* analytic Ltttrary,, rriai ales volumul CC* (asic Psyp o* cmalyt>c on t e T eory o& Dre+ms, LoiilonK ed5 F5 @a+ 2eral9=95 S' amintim c (reud, pentru tratatul /ratirt)),

deulung, s+a interesat de studii istorice, mai ales de studiul lui )5 ?iep2ne, Traum und Traumdeutung als medi'inisc *wissensc a&tlic es Problem im Mitte* lalter, .erlin, 191A, citat de el $ncep$nd cu edi#ia a G+a din Traumdeutung, CUCP, ?espre vis, structuri so+ ciale 4i psi/anali"' pot 3i consultate dou' studii ap'+ rute $n Le %e2e et -es societes umaines, )aris, ed5 ^5 Caillois 4i G5 E5 von Grune%aum, 19= * A5 (iilan, 1Le reve et le caractere social:, pp5 <-GE<1G, strict su%ordonat teoriilor psi/analitice ale lui Eric/ Fromm, 4i Tou30 Fa/d, 1Le reve dans la societe islami]ue du (o0en A2e:, pp5 <<,E<=,, 3oarte su2estivK ai, cu ca+ racter mai 2eneral, Xo2er .astide, 1Sociolo2ie du reve:, ibid,, pp5 1 E1!!5 ,5 T/e C/ronicle o3 Jo/n 5o3 [orcester ;11!E 11G->, ed5 C5 X5 F5 [eaver, Anecdota O.amiensia, 1<, 19-!, pp5 <AE<<5 Disul lui FenriiK este situat de croni car $n anul 11<-5 Xe2ele, este r$nLd pe r$nd ame nin#at $n vis de labor/tores, de bellatores, de oratores, (anuscrisul cronicii este ornamentat cu miniaturi ce repre"int' cele trei visuri5 Ele s$rtt reproduse $n J5 Le Go33, La Ci2ilisation de !Occident medie2al, )aris, 19=G, ilustr5 11 E11!5 C35 supra, articolul 1@ot' asupra O#ociet'#ii tripartite, a ideolo2iei monar/ice 4i a re $nnoirii economice $n lumea cre4tin' din secolul al 8R+lea p$n' $n al Rll+lea:5 ?espre tradi#ia visurilor re2ale $n societ'#ile orientale 5 c35 Les #onges et leur interpretation, col5 1Sources %rientales:, CC, )aris, 19,9, CndeB, s5v5 %oi, Disurile lui Carol cel (are tre%uie, %ine$n#eles, 4i ele anali"ate ca visuri regale, ,5 (acro%ius, Commentarium in #omnium #cipionis, C, <, Leip"i2, ed5 J5 [illis, voi5 CC, 19=<5 C35 [5 F5 Sta/l, (acro%ius, Commentary on t e Dream o& #ci* pio, translated Wit/ introduction and notes %0555, 19,A 4i )5 Courcelle, autorul unor importante lucr'ri des pre (acro%ius, mai ales, 1La posterite c/retienne du Son2e de Scipion:, $n %e2ue des )tudes latines, <=, 19,!, pp5 A-,EA<G5 ,5 Gri2ore cel (are, Moralia in Dob, i, DCCC, (PL,, !A E!A!> 4i Dialogi, CD, G! (PL, LRRDCC, G-9>5 ,5 Csidor din Sevilla, #ententiae, CCC, cap5 vi * ?e tentamentis somniorum (PL, !<, ==!E= 1> 4i Appen+ diB CR, Sententiarum li%er CD, cap5 Biii * Quae sint 2enera somni%rum (ibid,, 11=<>5 9+ S3$ntul Ceronim, )p,, AA, <- ;ad Eustoc/ium>, ed5 Fil%er2, C5S5E5L5, ,G, 191-, pp5 1!9E191 4i La%ourt, col5 1.ude:, 151, 19G9, pp5 1GGE1G=5 1-5 Sulpice Severe, !ie de saint Martin, <, <E,, ,, < _ , =, ep5 A, 1E=, 4i c35 CndeB, s5 v5 %e2es din 7ceasta edi#ie, cu un remarca%il comentariu al lui J ac]ues Fontaine, < voi5, col5 1Sources c/retiennes:, nr5 1<<E1<GE1<,, )aris, 19= E19=95 )):

1A5 "regoire de Tours, De miraculis sancti Duliani c, -5 8 De Fedamia paral0tiea5 Gre2oire de Tours,L De 2irtutibus sancti Martini, e5 LDC * ?e muliere ]uae contracii in palrua di2itis venit5 ?e notat c' visul lui Ferman de Dalenciennes ;s3$r4itul secolului al Rll+lea> citat in&ra este E su% o 3orm' de2radat' E un vis de incu%a#ie5 Se 4tie c' un discipol al lui Jun2 a stu+ diat incu%a#ia $ntr+o perspectiv' psi/analitica5 C5 A5 (eier, Anti3e -n3ubation und moderne Psyc ot e* rapie, 19G95 A c9ontri%uit 4i cu 1Le reve et lLincu%ation dans lLancienne Grece: in volumul citat Le %ene et les societes umaines, pp5 A9-E<-G5 C4, Jo/n o3 Salis%ur0, Polycraticus, CC, 1,E1=, ed5 [e%%, 19-9, pp5 !!E9= * ?e specie%us somnH5]rium, et causis, 3i2uris et si2ni3icatloni%us, tam somniorum, ]uarn aliorum 3i2uraliurn5 US5 lllldegardis (ausae et Curae, ed5 )5 ^aiser, Leip"i2, 19C< * 1?e somniis:, pp5 !AE!<, ?De nocturna oppressipne et ?e sommniis:, pp5 1GAE1G<5 1G5 Liber De #pirilu et AniTna (Pseudo* Augustinus9, c5 RRD PL, 5L, 9!>5 ?atoria lui Pseudo* Auguninus 3a#' de (acro%ius a 3ost pusa $n eviden#' de L5 ?eu%ner, De incubatione, 19--5 1G5 Ci eommence la sene&iance de songes, ed5 [al+ ter Suc/5ier * 1Alt3ran"oLiiise/e Trauai%uc/er:, $n Xeit* schrijt &ur &ran'+sisc e #prac e unde Literatur, - , 19, , pp5 1,GE1,=5 C- L0nn T/orndiVe, A History o& Magic and ).perimental #cience, voi5 CC, London, 197L<, e5 ,- * Ancient and (edieval ?rearn+.ooVs, pp5 A9-E<-A5 1G5 ?e notat c& lim%a latin' nu are un euv$nt pen tru coFmar ;(acro%ius nu are un ec/ivalent Jatin pentru cuv$ntul 2recesc e+tWRTTH9 pe care $l pune $n cate2oria credin#elor populare>5 Acesta apare $n iim%i$e vul2are $n Evul (ediu5 C35 3rumosul studiu de psihanali9 istoric' al lui E5 Jones, On t e 7ig t* mare, ed5 a AJa, l3cLG95 Etimolo2ia lui co4mar E 3r5 cauch3emar E ;c35 O5 .loc/ 4i [5 von [art%ur2, Dictionnaire etymologi/ue de la langue &ranFaise, ,+e ed5, )aris, 19=!, p5 11G * calcare8 a c'lca $n picioare m mare, $n neerlandea"' medie 13antom' nocturn':> este controversat'5 S' re#inem $ns' co4marul ca 3iind7 o crea#ie medieval'5 )entru o interpretare 3i"iolo2ic' a co4marului c35 Filde2ard von .in2en, 1?e nocturna oppress*one:, citat la n5 1<5 1 5 T e C ronicle o& Do n o& :orcester, op, cit,, a* (CRRRDCC, pp5 G1EGA5 1 5 Le %oman de #apience de Ferman de Dalen+ ciennes, partea inedit' din (s5 .5 CD5 3r5 A--<9, ver surile <99EG==5 ?atore" acest teBt ama%ilit'#ii )'rin telui J5 X5 Smeets, de la Universitatea din Le0da5 1 5 (5 (auss, 1Les teclmi]ues du corps:, $n Dourna* de Psyc ologie, 19<,, pp5 A 1EA9<, reluat $n #ociologie et ant ropologie, )aris, 19,-5

A-5 C35 num'rul special 1Fistoire %iolo2i]ue et soci+ ete: din Annales, ), #, C, nc =, nov5+dec5 19=95 A15 C35 mai ales contri%u#iile lui G5 ?evereuB, ,Xeves pat/o2enes dans Ces societes non occidentales:, i$i Le %e2e et -es societes umaines, op, cit,, pp5 1!9E A-G K E_5 E22an, 1Le rE2e c/e" Ces Cndiens /opis:, ibid,, pp5 A1<EA,= K A5 Crvin2 FalloWell, 1Le r&ie des reves dans la culture oHi%Wa:, ibid,, pp5 A, EA!15 Ge"a Xo+ /eim, autor al unui studiu 1)s0c/oanal0sis o3 )rimi tive Cultural T0pes:, in -nternational Dournal o& Psyc o* Analysis, 1<, 19<A, pp5 1E1AG, a criticat sever lucrarea lui J5 S5 Lincoln, T e Dream in Primiti2e Culture, London, 19<,5 $n 3oarte su2estiva cule2ere men#ionat' mai $nainte, Le %e2e et -es societes umaines, ", von Grune%aum a de3init $ntr+un mod interesant caracteristicile civili"a#iilor pe care el le nu me4te 1medievale: sau 1premoderne: ;pp5 !E9>, con tri%uind ast3el la situarea lor 3a#' de civili"a#iile 1primitive:5 )resti2iul unui comparatism necesar pentru eBplicarea 3enomenelor nu tre%uie s' eclipse"e importan#a di3eren#elor5 AA5 ?espre Artemidoi+os, C5 .lum, #tudies in t e Dream*(oo3 o& Artemidorus, 19<=, 4i, dintr+o perspec tiv' psi/analitic', pre#iosul studiu al lui [5 ^urt/, 1?as Traum%uc/ des Artemidoros im Lic/te der Freudsc/en Traumle/re:, in Psyc e, G, J2, 1- F, 19,1, pp5 G!!E,1A5 AA5 Este vor%a de 3aimosul pasaH ()neida, DC, HU< _ !9!> al celor dou' por#i ale somnului prin care trec um%rele adev'rate ;poarta de corn> 4i 3alsele vedenii ;poarta de 3ilde4> * #unt geminae somni portae8 /uarum altera &ertur cornea, /ua 2eris &acilis datur e.istus umbris, altera candenti per&ecta nitens elep anto, sed &alsa ad caelum mittunt insomnia manes, His tibi tum natum Anc ises una/ue #ibyllam prose/uitur dictis porta/ue emittit eburna, 1)or#ile visului: au dat numele ultimei c'r#i a lui ", Xo/eim, T e "ates o& t e Dream, 1-,<5 ?espre Hcest teBt, savanta eBe2e"' a lui E5 L5 Fi2/%ar2er5 % "ates o& lKreams8 an arc aeological e.amination I& Aeneid !-, !9<E!99, T/e Jo/n FopVins Universit0 Studies in Arc/aeolo20, nr5 <-, 19G-, risipe4te mult' Ln2enio"itate 4i 4tiin#' $ntr+o $ncercare "adarnic' de a Locali"a 2eo2ra3ic universul oniric vir2ilian5 A se vedea 4i F5 X5 Steiner, Der Traum in der Aeneis, ?iss5 !e m, 19,A5 ?espre sensul lui insomnia $n acest teBt Qse vedea X5 J5 Gett0, 1Cnsomnia in t/e LeBica:, $n ine American Dournal o& P ilology, LCD, 19<<, pp5 QEA!5 ))*

AG5 Evul (ediu distin2e cu 2reutate visul de ve denie5 )entru el, clivaHul esen#ial este $ntre somn 4i starea de ve2/e5 Tot ce i se arat' celui care doarme este de domeniul visului5 Cn aceast' pri vin#', ca $n multe altele, cercet'torului $i lipse4te un studiu semantic serios5 C35 totu4i articolul interesant 4i perspicace al lui F5 Sc/alV, 1Somnium und ver+ Wandte [orter im Xonianisc/on:, pu%licat $n ).* empla romanisc er :ortgesc ic ie, FranV3urt am (ain, 19==, pp5 A9,E+<< 5 )entru a 3i cu adev'rat util', anc/eta 3ilolo2ica tre%uie 3'cut' prin toate lim %ile lumii cre4tine medievale5 )entru societ'#ile me dievale, este de dorit o lucrare compara%il' cu ma 2istrala lucrare a lui E5 .enveniste, Le !ocabulaire des institutions indo*europeennes, 4 voi5, )aris5 19=9, pre#ioas' de alt3el 4i pentru medievist5 A,5 Tipolo2ia 4i lista viselor din Dec/iul Testament $n E5 L, E/rlic/, Dcr Traum im Alten Testament, 19,<5 7, Dasc/ide 4i F5 )ieron, 1La valeur du reve prop/eti]ue dans la conception %i%li]ue:, $n %e2ue des traditions populaires, RDC, 1--1, pp5 <G,E<=-, cred c' reticen#a Dec/iului Testament 3a#' de visuri provine mai ales de la ostilitatea dintre pro3e#ii evrei 9i 2/icitorii caldeeni5 C35 A, Ca]uot, :Les son2es et eur interpretation selon Canan et Csrael:, $n Les Konges et leur interpretation, op, cit,, pp5 99E1AG5 A=5 Lista ;scurt'> a visurilor din @oul Testament i A, [iVen/auer, 5,?ie Traum2esc/ic/te des A Teuen Lestaments in reli2ions2esc/ic/tlic/cr Sic/t:, $n Pis* -culi, #tudien 'ur %eligion und Aultur des Alter* ims, (unster, Festsc/ri3t Fran" Josep/ ?ol2er, 19<9, <5 <A-+<<<5 Cele cinci visuri din Evan2/elie ;toate, (atei, despre copil'ria lui Cristos 4i despre s3$n+ C )avel> trimit, cele dint$i, la un model oriental, Ce din urm', la un model elenic5 CS, C35 de eBemplu5 E5 Ettlin2er, :)reco2nitive ?re+ is in Celtic Le2end and FolVlore:, $n Transactions t e 6ol3*Lore #ociety, LCR, G<, 19G!5 ?espre di+ a#ie c35 eBcelentul ansam%lu de studii, La Di2i* ion, ed5 A, Ca]uot 4i (5 Le%ovici, A voi5, )aris, <, de unde Evul (ediu occidental, din p'cate, este5 \5 ?espre visurile la s3$ntul Au2ustin, datore" a+ lilit'#ii lui J5 Fontaine posi%ilitatea de a 3i con+ $t eBcelentul studiu al lui (artine ?ulae0, Le i dans la 2ie et la pensee de saint Augustin ;te"a $octorat dactilo2ra3iat', )aris, 19= >, care a 3o+ F5 R5 @eWman, #omnium8 Medie2al T eories reaming and t e 6orm o& !ision !oetry, te"' ` e rat inedit' de la )rinceton Umversit0, 19 =< > pe eu nu am putut+o consulta $nc'5 C35 )5 Saint0ves, )n marge de la Legende Do* UaW8 Jnca%a#la $n %isericile cre4tine medievale

$n Evul

^ lat5 G66
F?. :;

"uil

M<LUS=NE 6 ZINA MATERN&3 ZfNA CARE DE-RIEAZ&

D, Le "o&& Fi ), Le %oy Ladurie au >ntllnit*o pe Melusine, independent unul de cel+lalt, >n te.tele pe care le e.plicau -n seminarele con* duse de &iecare dintre ei la #ecJia a !i*a de la )cole des Hautes )tudes, Apoi Fi*au con * &runtat te.tele Fi ideile, %e'ultatul a &ost a* cest studiu comun, >n care D, Le "o&& asum+ partea medie2al+ ^ iar ), Le %oy Ladurie par * tea modern+, ?CreaJia popular+ nu o&er+ toate &ormele matematic posibile, Ast+'i nu mai e.ist+ creaJii noi, Dar este sigur c+ au e.istat epoci e.cepJio * nal de &ecunde, de creatoare, A* arne crede c+, >n )uropa, o aseme* nea epoc+ a &ost )2ul Mediu, Dac+ ne g>ndim c+ 2eacurile >n care 2iaJa basmelor populare a &ost mai in * tens+ ca oric>nd, pentru FtiinJ+, s>nt pierdute &+r+ >ntoarcere, >nJelegem de ce lipsa unei &orme sau a alteia nu este un moti2 su&icient pentru a contesta teoria general+, AFa cum, pe ba'a legilor generale ale astrotio*
^ Sin2ura reprodus' aici5 O %i%lio2ra3ie comun' 2'se4te $n Annales #, #, C, 19 - ;@5 Le Go33>5 )88

5 miei, presupunem e.istenJa unor stele pe care nu le 2edem, tot ast&el putem presupune e.istenJa unor basme care nu au &ost culese@,
!, P%OPP, Mor&ologia basmului

$n capitolul CR al celei de a patra p'r#i din De nugis curialium, scris $ntre 11!1 4i 119< de un cleric ce tr'ia la curtea re2elui An2liei, [alter (ap, este povestit' c's'toria unui t$+ n'r, evident un t$n'r no%il, 1Fenno cel cu din#ii mari: (Henno cum dentibus$, 1numit ast3el din pricina din#ilor lui mari:, cu o 3iin#' ciudat' 15 +$ntr+o "i, pe la amia"', $ntr+o p'+ dure din apropierea #'rmurilor @ormandiei, Fenno $nt$lne4te o 3at' 3oarte 3rumoas', $m%r'+ cat' cu ve4minte re2ale5 )l$n2$nd, 3ata $i po+ veste4te c' a sc'pat din nau3ra2iul unei cor'%ii ce o ducea la re2ele Fran#ei pe care tre%uia s'+1 ia $n c's'torie5 Fenno se $ndr'2oste4te de 3rumoasa necunoscut', se c's'tore4te cu ea, iar aceasta $i d'ruie4te copii 3oarte 3rumo4i * 1pul+ c/errimam prolem:5 (ama lui Fenno vede $ns' c' t$n'ra, care se pre3ace a 3i cucernic', evit' $nceputul 4i s3&r4itul sluH%ei, nu se las' stropit' cu a2/easm' 4i nu se $mp'rt'4e4te5 Cntri2at', 3ace o 2aur' $n "idul de la odaia nurorii 4i o surprinde sc'ld$ndu+se su% $n3'#i+ 4area unui %alaur (draco$, relu$ndu+4i apoi c/ipul omenesc, dar numai dup' ce a t'iat $n %uc'#ele, cu din#ii, o mantie nou'5 A3l$nd toate acestea de la mama sa, Fenno, aHutat de un preot, $4i strope4te cu a2/easm' so#ia, care, $nso#it' de sluHnica ei, iese prin acoperi4 4i dispare $n v'"du/ sco#$nd un urlet puternic5\ Ului#i urma4i, 1multa pro2enies:, ai lui Fenno 1 ai 3emeii+%alaur mai tr'iesc $nc' 4i pe vre++ mea lui [alter (ap5 Creatura nu este numit', iar epoca din is+ >r ie nu este preci"at' K $ns' Henno cel cu din* b mari este poate totuna cu acel Henno ;3'r' J u3icativ>, de care este vor%a $ntr+un alt pa+
)82

saH din De nugis curialium ;capitolul RD din partea a CD+a>, 4i care este situat printre per+ sonaHe 4i evenimente Hum'tate istorice, Hum'+ tate le2endare, ce pot 3i datate de la miHlocul secolului al CR+lea5 Unii critici au apropiat povestea lui Henno cel cu dinJii mari de aceea a Doamnei din castelul )sper2er, redat' $n Otia -mperialia ;partea a ClC+a, capitolul LDCC>, compuse $ntre 1A-9 4i 1A1G de un alt 3ost proteHat al lui Fenric al CC+lea al An2liei, trecut apoi $n sluH%a re2ilor Siciliei, 4i dup' aceea, a $mp'ratului Otto al CD+lea de .runsWicV K $n sluH%a acestuia, ca mare4al al re2atului de Arles, se a3la $n mo+ mentul redact'rii povestirilor din Otia -mpe* rialia, $n acest re2at, $n dioce"a Dalence ;Fran#a, ?rame>, se 2'se4te castelul Esperver5 ?oamna dLEsperver $nt$r"ia 4i ea la litur2/ie 4i nu pu+ tea asista la s3in#irea ostiei5 $ntr+o "i, so#ul 4i servitorii au re#inut+o cu sila $n %iseric', dar $n momentul c$nd au 3ost rostite cuvintele de s3in#ire a ana3orei, 3emeia 4i+a luat "%orul, distru2$nd o parte din capel', 4i a disp'rut pentru totdeauna5 Un turn $n min. lipit de capel', mai era $nc', pe vremea lui Gervase, martor al acestui 3apt divers <5 ?ar dac' $ntre aceast' 3emeie 4i cea din Henno cel cu dinJii mari eBist' o evident' asem'nare, dac', de4i nu se spune c' este un %alaur, doamna dLEsperver este 4i ea un spirit dia%olic alun2at de riturile cre4tine ;ar 2/ea"m', ostie s3in#it'>, teBtul lui Gervase o3 Til%ur0 este deose%it de s'rac pe l$n2' cel al lui [alter (ap5 Cn sc/im%, rareori s+a 2$ndi# cineva s' apropie de Henno cel cu dinJii mari povestea lui %aymond ;sau Xo2er> de la C/&+ teau+Xousset, scris' tot de Gervase o3 Til%ur0 LI @u departe de AiB+en+)rovence, st'p$nul cas+ telului Xousset, $n valea Trets, $nt$lne4te l$n2a r$ul Arc o t$n'r' 3emeie, str'lucitor $m%r'cata, care $l stri2' pe nume 4i care, p$n' la u prime4te s'+1 ia $n c's'torie, cer$ndu+i

s' nu $ncerce s+o vad' 2oal'+ c'ci atunci va pierde toat' %un' starea pe care i+o va aduce ea5 Xa0mond 3'2'duie4te 4i cei doi tr'iesc 3e+ rici#i IL %o2'#ie, putere 4i s'n'tate, copii mul#i 4i 3rumo4i5 ?ar, imprudent, Xa0mond smul2e $ntr+o "i perdeaua dup' care so#ia lui se sc'lda, $n odaia ei5 Frumoasa 3emeie se trans3orm' $n 4arpe, dispare pentru totdeauna $n apa $n care se sc'ldase5 ?oar doicile o mai aud noaptea c$nd vine, nev'"ut', s'+4i vad' copila4ii5 @ici aici 3emeia+4arpe nu are nume, iar $nt$mplarea nu este datat' K cavalerul Xa0mond, de4i 4i+a pierdut cea mai mare parte din avere 4i din 3ericire, a avut, de la e3emera lui so#ie, o 3at' ;Gervase nu mai vor%e4te despre ceilal#i copii>, 3oarte 3rumoas' 4i ea, care s+a c's'torit cu un no%il provensal 4i ai c'rei urma4i mai tr'iau $nc' pe vremea lui Gervase5 A4a cum $n Otia -mperialia eBist' dou' 3e+ mei+4arpe ;4arpe acvetic sau $naripat>, tot dou' s$nt 4i $n De nugis curialium, c'ci, al'turi de Henno cel cu dinJii mari, eBist' )dric cel s+l* batic (?)ric cel #+lbatic, adic+ cel care tr+ieFte >n p+dure, numit aFa din pricina sprintenelii lui &i'ice Fi a darului 2orbirii Fi al acJiunii@$, senior de Led%ur0 @ord, a c'rui poveste este redat' $n capitolul RCC din partea a doua , 5 $ntr+o sear', dun' v$n'toare, Edric se r't' + ce4te $n p'dure5 $n puterea nop#ii, aHun2e $n 3a#a unei case mari = $n care vede dans$nd ni4te 3emei de neam mare, 3oarte 3rumoase, $nalte5 Una din ele $i tre"e4te o pasiune at$t de pu+ ternic' $nc$t o r'pe4te pe loc 4i petrec $m + preun' trei "ile 4i trei nop#i de iu%ire5 A ps+ tra "i, 3emeia $i 3'2'duie4te s'n'tate, 3ericire ai noroc dac' nu o va $ntre%a niciodat' despre surorile ei 4i nici despre locul 4i p'durea de 7de a r'pit+o5 El 3'2'duie4te 4i o ia de so#ie5 ?ar, dup' mai mul#i ani, $ntr+o noapte, $ntor+ cindu+se de la v$n'toare+ se sup'r' ne2'sind+o acas'5 C$nd $n cele din urm' sose4te 4i ea, o 6trea%' imediat * 1?e ce ai stat at$t de mult 1A,

cu surorile tale 9OL Femeia dispare5 .'r%atul moare de durere5 X'm$ne $ns' dup' ei un 3iu, 3oarte inteli2ent, care cur$nd este lovit de pa+ rali"ie 4i de un tremurat al capului 4i al trupu + lui5 Un pelerinaH la moa4tele s3$ntului Et/el+ %ert, la Fere3ord, $l vindec'5 Ci las' s3$ntului domeniul s'u de la Led%ur0 4i o rent' anual' de trei"eci de livre5 Tot cam pe atunci E $n Hurul anului 1A-- E c$nd scriau (ap 4i Gervase o3 Til%ur0, cister+ cianul Felinand de Froimont poveste4te c's'+ toria unui no%il cu o 3emeie+4arpe K scrierea s+a pierdut, dar povestea a 3ost introdus', ca un scurt re"umat, cam peste o Hum'tate de veac mai t$r"iu, de c'tre dominicanul Dincent de .eauvais, $n al s'u #2eculum naturale ;A, 1A >5 1Cn #inutul Lan2res , un no%il a $nt$lnit, $n inima p'durii, o t$n'r' 3emeie $m%r'cat' $n /aine scumpe, de care s+a $ndr'2ostit 4i pe care a luat+o de so#ie5 Femeii $i pl'cea s' se scalde tot timpul 4i, $ntr+o "i, o sluHnic' o v'"u $n timp ce se unduia $n ap' su% $n3'#i4a + rea unui 4arpe5 $nvinov'#it' de %'r%atul ei 4i surprins' $n %aie, 3emeia a disp'rut pentru totdeauna, dar copiii ei mai tr'iesc 4i ast'"i: ! 5 F'c$nd un salt de aproape dou' secole, litera+ tura savant' despre (elusine produce, una dup' alta, dou' opere * una $n pro"' E com + pus' de scriitorul Jean dLArras pentru ducele de .err0 4i pentru sora acestuia, ('rie, duces' de .ar din 1<! p$n' $n 1<9G E al c'rei titlu $n cele mai vec/i manuscrise, este * 1@o%ila poveste a lui Lusi2nan:, sau 1Xomanul (elusinei $n pro"':, sau 1Cartea (elusinei $n pro"': K alta,+ $n versuri, terminat' de copistu l+li%rar pari + "ian Couldrette, $ntre 1G-1 4i 1G-,, 4i numit' 1Xomanul lui Lusi2nan sau al lui )art/ena0:, sau 1(ellusine:5 Aceste dou' opere pre"int' trei caracteristici 3oarte importante pentru studiul nostru5 Ele s$nt mult mai lun2i, istorioara a devenit r5o+ man, 3emeia+4arpe se nume4te (elusine ;sau
)8,

mai eBact (elusi2ne, la Jean dLArras, cu va+ riantele (eslu"ine, (essurine, (eslusi2neK (ellusine sau (el$us$2ne la Couldrette>, 3amilia so#ului ei este neamul Lusi2nan, no%ili de seam' din )oitou, a c'ror ramur' mai v$rstnic' s+a stins $n 1<-! ;domeniile lor trec$nd $n do+ meniul re2al, apoi printre %unurile 3amiliei de .err0>, $n timp ce o ramur' mai t$n'r' a purtat titlul imperial al Cerusalimului, din 11!!, 4i titlul re2al al insulei Cipru, din 119A5 )ovestea lui Jean dLArras este 3oarte asem'+ n'toare cu cea a lui Couldrette, iar $n ceea ce o prive4te pe (elusine, pove4tile s$nt identice5 @e interesea"' prea pu#in dac', a4a cum au cre"ut cei mai mul#i comentatori, Couldrette a condensat 4i versi3icat romanul $n pro"' al lui Jean dLArras sau dac', a4a cum crede Leo Fo33ric/ter, este mai verosimil s' atri%uim cele dou' teBte unui model comun care s+a pierdut, o povestire 3rance"' $n versuri de pe la 1< ,5 $n anumite privin#e, poemul lui Couldrette a p'strat unele elemente pe care Jean dLArras le+a ne2liHat sau nu le+a $n#eles, de eBemplu, %lestemele a2rare rostite de (elusine $n mo+ mentul $n care dispare5 Cat', potrivit lui Jean dLArras, esen#ialul, dup' p'rerea noastr', din 1Xoman de (elu+ sine:, la s3$r4itul secolului al RlD+lea5 Xe2ele din Al%an0 ;Sco#ia>, Elinas, $nt$lne4te # v$n'toare, $n p'dure, o 3emeie de+o mare 3rumuse#e, care c$nta cu un 2las minunat, )resine5 Ci 3ace o declara#ie de dra2oste 4i $i or opune s+o ia de so#ie5 Ea prime4te, dar $i cere c a, de vor avea copii, el s' nu 3ie de 3a#' la n a4tere5 ?in r'utate, 3iul din prima c's'torie a J lui Elinas, $i d' 2/es5 acestuia s' se duc' s+o ad' pe )resine care tocmai n'scuse trei 3ete * Xu4ine, (elior, )ale4tine5 )resine dispare, cu + trei 3iice 4i se retra2e $n A valon, Cnsula r dut'5 C$nd 3etele $mplinesc cincispre"ece .Z a3l$nd povestea tr'd'rii tat'lui lor, ca s'+1 de )seasc', $l $nc/id $ntr+un munte5 )resine, A tot $l mai iu%e4te pe Elinas, furioas, leK

pedepse4te5 (elior este $nc/is' $n castelul Epervier, $n ArmeniaK )alestine este sec/es + trat' pe muntele Cani2ou K (elusine, cea mai mare, deci cea mai vinovat', se va trans3orma $n 4arpe $n 3iecare s$m%'t'5 ?ac' un %'r%at o va lua de nevast', ea va deveni muritoare ;4i, murind, va sc'pa %ine$n#eles de pedeapsa ve4+ nic'>, dar $4i va relua c/inul dac' so#ul o va "'ri cumva su% $n3'#i4area din "iua de s$m%'t'5 Xaimondin, 3iul contelui de Fore" 4i nepot al contelui de )oitiers, din ne%'2are de seam', la o v$n'toare de mistre#i, $4i ucide unc/iul5 La C"vor ;C"vorul Setei sau C"vorul bmei>, Xaimon+ din $nt$lne4te trei 3emei 3oarte 3rumoase, prin+ tre care se a3l' 4i (elusine, care $i potole4te setea 3'2'duindu+i totodat' s' 3ac' din el un 3oarte puternic senior dac' o va lua de nevast', lucru la care el se $nvoie4te5 li pune s' Hure c' nu va $ncerca niciodat' s+o vad' s$m%'t'5 Celor doi le mer2 toate din plin5 (elusine este 3'uritoarea acestei prosperit'#i, c'ci ea de3ri4ea"' locurile 4i construie4te castele $nt'+ rite, $ncep$nd c/iar cu castelul Lusi2nan5 Au o mul#ime de copii, "ece %'ie#i, dintre care c$#iva aHun2 re2i prin c's'torie, de pild' Urian, re2ele Ciprului, Guion, re2ele Armeniei, Xe+ naud, re2ele .oemiei5 $ns' 3iecare are un de3ect la 3a#', ca Geo33ro0, de eBemplu, cel de+al 4a+ selea 3iu, care are din#ii mari5 Jean dLArras st'ruie asupra ispr'vilor acestor 3ii, mai ales $n luptele contra sara"inilor5 $n acest timp, pe c$nd se a3la la La Xoc/elle, Xai+ mondin prime4te vi"ita 3ratelui s'u, contele de Fore", care $i poveste4te ce se spune despre (elusine5 S$m%'t', 3emeia se ascunde, ori Ua 1 petrece "iua cu vreun iu%it, ori, de cumva este "$n', $n "iua aceea $4i isp'4e4te os$nda5 Xaimon+ din, 1cuprins de 3urie 4i de 2elo"ie:, 3ace c 2aur' $n u4a %eciului unde se scald' (elusine 4i o vede su% $n3'#i4are de siren+, @u poves+ te4te nim'nui cele v'"ute, iar (elusine S) Pre1 3ace c' nu 4tie nimic, de parc' nimic nu $nt$mplase5
)8+

Cspr'vile 3iilor nu s$nt $ntotdeauna vrednice de laud'5 Geo33ro0 d' 3oc m$n'stirii ;4i ard 4i c'lu2'rii> de la (aille"ais5 Xaimondin se m$+ nie, (elusine $ncearc' s'+1 potoleasc'5 Atunci, so#ul 3urios $i spune * 1aerpoaic' pre3'cut', tu 4i 3aptele tale m're#e nu s$nte#i dec$t n'luci 4i nici unul din mo4tenitorii ie4i#i din tine nu+4i va a3la m$ntuirea:5 (elusine $4i ia "%orul pe 3ereastr' su% $n3'#i4area unui 4arpe $naripat5 Se $ntoarce ;dar numai doicile o v'd> la Lusi+ 2nan, noaptea, ca s'+4i $n2riHeasc' cei doi copii, $nc' mici, Xemonnet 4i T/ierr0, c$nd se anun#' printr+un #ip't lu2u%ru, 1#ipetele "$nei:5 Xai+ mondin, de"n'd'Hduit, se retra2e ca sc/imnic la (ontserrat5 Geo33ro0 se duce s' se spovedeasc' papei la Xoma 4i reconstruie4te (aille"ais 95 Am ad'u2at la dosar teBtul despre Edric cel S'l%atic ;$nt$lnit la [alter (ap>, 4i cel despre doamna dLEsperver ;la Gervase o3 Til%ur0> $n+ truc$t au le2'turi evidente cu povestea lui Henno cel cu dinJii mari 4i cu cea a lui %ay* mond du C Eteau*%ousset, $ns' 3emeia+"$n' care apare aici se deose%e4te de (elusine deoa+ rece nu este pre"entat' ca un 4arpe i- 5 Esen#ialul din dosarul nostru se reduce deci la trei teBte de pe la 1A-- * [alter (ap, Ger + vase o3 Til%ur0, Felinand de Froimont ;prin Dincent de .eauvais>, 4i la cele dou' romane de pe la 1G--, cel $n pro"', al lui Jean dLArras, cel $n versuri, al lui Couldrette5 Ce lectur' E sau ce $nceput de lectur' E poate s' 3ac' istoricul G I>ote?e % >"o1le@e de !te">"eta"e Care s$nt 1sursele: teBtelor noastre 9 Couldrette mvoc' dou' c'r#i $n lim%a latin' 2'site 1$n tur+ nu l (a%re2on: 4i traduse $n 3rance"', precum S1 o alt' lucrare pe care i+ar 3i procurat+o 1con+ K le de Sal" 4i de .err0: ;contele de Salis%ur0, cat 4i e i ca surs ' de c 'tre Jean dLArras>5 Xea+
)8*

litate sau strata2em' de autor, $n timp ce ade+ v'rata surs' a lui Couldrette a 3ost romanul lui Jean 5dLArras sau un teBt anterior, 3apt este c' li%rarul+copist Couldrette a cunoscut+o pe (*H+ lusine datorit' unor lecturi 3'cute de el, deci pe calea literaturii savante5 Jean dLArras men#ionea"' 4i el surse livre4ti, 1adev'ratele cronici: pe care i le+au procurat at$t ducele de .err0 c$t 4i contele de Salis%ur0, 4i 1c$teva c'r#i care au 3ost 2'site:5 $l citea"' pe Gervase o3 Til%ur0 ;Gervaise> n5 Adau2' $ns' c' a $m%o2'#it cronicile cele adev'rate cu ceea ce a 1a3lat de la %'tr$ni: 4i cu ceea ce a 1a3lat de la unii c' au v'"ut $n #inutul )oitou sau prin alte p'r#i:5 A4adar, tradi#ii orale, prin miHlocirea oamenilor %'tr$ni * pentru anc/eta noastr', $n aceasta const' valoarea lui Jean dLArras5 $n ciuda talentului literar al autorului, aten#ia acordat' culturii orale, care $l $mpiedic' s' de3orme"e prea mult aceste tradi#ii, $l aHut' s' descopere 4i s' re#in' elemente ne$n#elese sau ne2liHate de clericii de la s3$r4itul secolului al RF+lea, s' re2'seasc' sensul 3antasticului, o%literat mai $nainte51L_5 )entru 3olclorist, cel mai %un v$nat este Melusine de Jean dLArras, pe care Louis Stou33, acum patru"eci de ani, nu a putut+o desci3ra dec$t cu st$n2'cie, de4i lucrarea lui este utilaH 3olosind metodele isto+ riei literare tradi#ionale5 Xeceptiv la 3olclor, Jean dLArras dovede4te acest lucru 4i $n alt 3el, indirect * 3olosind 3on+ dul tradi#ional, cules mai $nainte 4i par#ial in+ te2rat culturii savante de c'tre clericii anului 1A--5 ?espre Felinand de Froimont nu vom putea, pornind de la scurtul re"umat al lui Dincent de .eauvais, spune mare lucru5 atim $ns' ca 3antasticul, mai mult sau mai pu#in 3olcloric, $l interesa pe cistercianul nostru5 El apar#ine unui 2rup mic de clerici care, tot pe la 1A--, se ocup' de acele mirabilia ce se re3er' la @eapole 4i la Dir2iliu vr'Hitorul1<5 C/iar dac', a4a cub
)27

s+a su2erat ii , nu 3ace alu"ie la #inutul Lan2res, ci la #inutul Lin2es, care ar corespunde re2iunii Sainton2e, deci, grosso modo, re2iunea Lusi+9 2nan, dovede4te pre"en#a (elusinei ;(elusine 1av&nt la lettre:>, c'tre anul 1A--, $n Dest ca 4H $n @ormandia 4i )roven#a5 [alter (ap a pro3itat mult de %i%liotecile la care a avut acces5 $ns', al'turi de )'rin#ii .isericii 4i de clasicii latini, povestirile $mpru+ mutate tradi#iei orale s$nt 4i ele numeroase5 Editorul lui De nugis curialium vor%e4te despre 1t/e unidenti3ied romances and sa2as 3rom W/ic/ man0 o3 /is lon2er stories are supposed to %e derived: 1,5 (ap invoc' adesea cunoscutele &abulae, din care 4i+a luat datele5 ?ac' pentru povestea lui Henno cel cu dinJii mari nu d' sursele, pentru cea+ a lui )dric cel s+lbatic se re3er' la 2ale"i, 1[allenses:, cei pe care $n alt' parte $i nume4te 1compatriote no4tri [alenses:5 Su%linia"' deci importan#a tradi#iei orale, dac' nu c/iar populare 1=5 Lucrurile s$nt mai precise cu Gervase o3 Til+ %ur0, deoarece, en2le"ul, $n cariera lui care+1 duce din An2lia la .oulo2ne5 4i de la @eapole la Arles, pe l$n2' 2n %a2aH livresc solid, a adu+ nat o recolt' %o2at' de tradi#ii orale5 La $nce+ nutul capitolului $n care poveste4te $ntimola+ rea cu Xa0mond du C/&teau+Xousset, indic' sursa din care s+a inspirat * 1oamenii din popor )ovestesc:5 (elusine cea medieval' care are rude ;c/iar r&mo4i>, a4a cum se va vedea, $n societ'#ile 2ee, dar care este o pl'smuire, o crea#ie a Evului (ediu, are deci 4anse mari, oric$t de c cntaminat' ar 3i putut 3i de lecturile scriito+ ir care s+au servit de personaHul ei, s' poat' Jg 2'sit' $n 3loclor5 (elusine E cu deose%ire din teBteCe $nt noastre E se descoper' 3ol i:adeD'r u4or $n lucr'rile de re3erin#' pentru lor 5 mai ales pentru %asmul popular iQ ,

A5 van Gennep consacr' (elusinei 1 numere $n contemporain 19 scris de elK dar, de4i $l citea"' pe Jean dLArras, el se opre4te eBplicit $n pra2ul Evului (ediu5 Stit/ T/ompson, $n Moti&*-nde. o& 6ol3lore, permite identi3icarea (elusinei $n mai multe articole5 (ai $nt$i, din perspectiva ta%uului ;C5 <-, Tabu8 1o33endin2 supernatural relative:, 4i mai ales C5 <15 15 A, Ta%u * 1looVin2 at super+ natural Wi3e non certain occasion:>5 Apoi, c$nd este vor%a de animale, 4i, mai ales, de %'r%a#i ;sau de 3emei> E 4erpi ;.5 A95 1, Lamia 8 1Face o3 Woman, %od0 o3 serpent:, cu re3erin#' la F5 ,A=5 1, #erpent damsel, .5 A95 A, )c idna 8 1Fal3 Woman, /al3 serpent:, 4i .5 A95 A5 15 * 1Serpent Wit/ /uman /ead:>, de %'r%a#i ;sau 3emei> E pe4ti ;.5 !1A * 1(ermaid marries man:>5 Apoi, la capitolul creaturilor 3antastice (Mar2els, F5 <-A5 A * 1(an marries 3air0 and taVes /er to /is /ome:>5 Cn si$r4it, printre vr'+ Hitoare ;G5 C'pc'uni (:itc es$, G5 AG,5 1[itc/ trans3orms sei3 into snaVe W/en s/e %at/es:>5 ?ac' $n aceste cate2orii introducem realit'#ile medievale, ne a3l'm $n 3a#a urm'toarelor pro+ %leme * I 15 Ce importan#' are trans2resarea ta%uului9 Are o importan#' esen#ial', deoarece ea este nodul $nt$mpl'rii 4i, $n atmos3era cre4tin' a %asmului medieval, apare o nou' $ntre%are * $nc'lcarea 3'2'duielii de c'tre so# nu cumva este mai pu#in vinovat' de vreme ce partenera este ,dia%olic': 9 1Cultura: epocii deplasea"' pro%lema5 15 Cn timp ce $n reli2iile 1p'2$ne:, divinitatea se poate 3oarte %ine $ntrupa $n animale, ia 1: le2'tura dintre un muritor 4i un animal este vrednic' de laud', cre4tinismul, care a 3'cut din om ima2inea $ntrupat' eBclusiv' a O ?umne"eu, nu de2radea"' automat unirea unui om cu un semi+animal 9 $ntre%area este p usa
)28

i.i%lio2ra3ia la Manuel de &olclore &ranFais

de Gervase o3 Til%ur0 (Otia -mperialia, CCC, 1A-> $n le2'tur' cu @a%uc/odonosor 4i v$rco+ lacii5 <5 C$nd este vor%a despre 3emeile 13antastice:, cum se 3ace deose%irea $ntre ma2ie al%' 4i ma2ie nea2r', $ntre "$ne 4i vr'Hitoare 9 Cre4ti+ nismul $i o3er' (elusinei o 4ans' de m$ntuire sau o condamn' inevita%il 9 Cn clasi3icarea 3'cut' $n Types o& t e 6ol3* tale A-, Antti Aarne 4i Stit/ T/ompson nu+i 3ac un loc special (elusinei, dar aceasta poate 3i re2'sit' printre tipurile T G--EG,9 d 1Super+ natural o3 enc/anted Fus%and ;[i3e> or ot/ers relatives:, mai ales printre numerele G--EGAG (i2i&e$ 4i $nc' 4i mai precis la num'rul TG11 * T e Aing and t e Lamia ;t/e sna3e*wi&e$ care pune pro%lema voca%ularului 4i a 2rilei de re+ 3erin#e a autorilor lucr'rii * $n vreme ce Lamia trimite eBplicit la .i%lie, la scriitorii 2reco+la+ tini din Antic/itate, la s3$ntul Ceronim, la s3$n+ tul Au2ustin 4i la autorii no4tri medievali ;Gervase o3 Til%ur0, $n special Otia -mperialia, CCC, LRRRD>, re3erin#a dat' pentru %asm este indian' \ Locul re"ervat (elusinei este $nc' 4i mai restr$ns $n catalo2ul $ntocmit de )aul ?elarue 4i (arie+Louise Tene"e5 T5 G11 nu este ilustrat cu eBemple K $n sc/im%, T5 G99 d' ca"ul 1%'r%a+ tului care s+a c's'torit cu o 3emeie vampir:, iar T5 GA, descrie pe $ndelete tipul 1c'utarea so#u + lui disp'rut:, care cuprinde povestea (elusinei cu intervertirea seBelor ;<1, Fata care se c's'+ tore4te cu un 4arpe>5 7 Este prin urmare le2itim s' evoc'm, atunci c$nd este vor%a de versiunile medievale ale (elusinei, unele din pro%lemele 3undamentale puse de studierea 3olclorului, $n special de %as+ mele populare, 4i, $nc' 4i mai special, de %as+ cele 3antastice A_15 (ai $nt$i, este $ntr+adev'r vor%a de un basm 1c c onte@$ G @u avem mai cur$nd de a 3ace cu o
)22

G /

legend+, $n sensul cuv$ntului 2erman #age 9 C'ci cuv$ntul 3rance" ?legende@ red' dou' cu+ vinte 2ermane, #age 4i Legende, acesta din urm' 3iind re"ervat, $n tipolo2ia literar' 2er+ man', legendei religioase, >n sensul cuv$ntului latin medieval legenda, ec/ivalent cu !ita (alicu9us sancti$ AA5 ?i3eren#a $ntre %asm 4i le+ 2end' a 3ost %ine marcat' de 3ra#ii Grimm, autori, cum se 4tie, ai mai multor cele%re cule2eri de M+rc en 4i ai unei nu mai pu#in importante cule2eri de 1?eutsc/e Sa2en: * 1%asmul\ e1ste mai poetic, legenda mai istoric+@, )ovestirile medievale despre (elusine nu corespund oare $ntocmai de3ini#iei dat' de 3ra#ii Grimm * ?Legenda, ale c+rei culori s>nt mai puJin str+lucitoare, mai are Fi particularitatea de a se lega de ce2a cunoscut Fi conFtient, de un loc sau de un nume autenti&icat de istorie@ A< G ?ar, $n vreme ce 3ra#ii Grimm socoteau %as+ mul 4i le2enda ca 2enuri paralele, nu tre%uie oare s' vedem adesea $n le2end' un avatar ;po+ si%il dar nu necesar> al %asmului9 C$nd un %asm aHun2e $n domeniul p'turilor sociale su+ perioare 4i al culturii savante, c$nd trece $n noi cadre spa#iale 4i temporale, unde inser#iunea spa#ial' este mai precis' ;cutare provincie, cu+ tare ora4, cutare castel, cutare p'dure> iar $nca + drarea temporal' mai rapid', c$nd este $n2/i#it de istoria, mai 2r'%it', a societ'#ii 4i a claselor sociale 1calde:, %asmul devine le2end'5 A4a se pare c' s+au petrecut lucrurile cu po+ vestirea noastr'5 La s3$r4itul secolului al RF+lea, %asmul cu %'r%atul $nsurat cu o 3e+ meie+4arpe circul' $n mai multe re2iuni * $n @ormandia, $n )roven#a, $n #inutul Lan2res sau $n Sainton2e5 Cn condi#ii despre care vom avansa mai Hos unele ipote"e, %'r%a#i ca Henno cel cu dinJii mari, Xaimondin du C/&teau+Xous+ set, un no%il ca cel despre care vor%e4te Fe+ linand de Froimont, sau mai cur$nd descen + den#ii acestora, caut' s'+4i $nsu4easc' %asmul5 1<G

s& 3ac' din el propria lor le2end'5 Cei din 3amilia Lusi2nan reu4esc acest lucru5 C$nd, cum, de ce 9 Este 2reu de a3lat5 Amatorii, nu+ mero4i 4i adesea su%tili, ai acelui mic Hoc am'+ 2itor de+a 3iBarea istoricist' a miturilor, au $ncercat s' a3le cine din 3amilia Lusi2nan a 3ost acel Xaimondin $nt$lnit la Jean dLArras 4i ce contes' de Lusi2nan a 3ost (elusine5 Sin+ 2ura captare verosimil' a unui personaH istoric amestecat $n a3acere este cea a lui "eo&&roy cel cu dintele mare, al 4aselea dintre 3iii (elusinei, Se pare, $ntr+adev'r, c' acesta era identi3icat, cel pu#in $n secolul al RlD+lea, cu Geo33ro0 de Lusi2nan, viccnte de C/&tellerault care, de4i nu a dat 3oc m$n'stirii 4i nici nu i+a ars pe c'lu+ 2'ri, a pustiit $n 1A<A domeniile a%a#iei (aille+ "ais ;$nc$t, c/iar anul urm'tor, a 3ost nevoit s' se diic' la Xoma s'5+i cear' iertare papei> K de+ vi"a lui pare s' 3i 3ost 1non est ?eus: ;1nu eBist' ?umne"eu:>5 A murit, 3'r' sa5 lase ur+ ma4i, $nainte de 1A,-5 Acest Geo33ro0, care $l aminte4te pe Henno cel cu dinJii mari, soJ :;nu 3iu> al 3emeii+4arpe descrisa de [alter (ap,L 4i care, necunoscut de5 Gervase o3 Til%ur0, este recuperat de Jean dLArras, pare totu4i s' 3ie eroul unei alte $nt$mLpl'+ri, deose%it' de cea a (elusinei55 ?in toate, punctele de vedere, este un nonsens s' se cread' c' mama acestui Geo33ro0, personaH istoric, a 3ost (elusine, cea din le2end'5 (omentul c$nd (elusine intr' $n armoariile 3amiliei Lusi2nan se pare c' nici el nu a putut 3i preci"at4i8 Le2'tura, sus#inut' de Feisi2, cu ramura Lusi2nan din Cipru, cu %'+ tr$nul 4arpe de mare din in3luen#ele orientale ai din %asmele indiene, ca 3undal, nu prea re+ "ist' la eBamen5 )ovestea lui Henno cel cu dinJii mari, locali"at' $n @ormandia, este ante+ rioar' pove4tii lui %aymond du C Eteau*%ous* #e t, unde nici o le2'tur' cu 3amilia Lusi2nan din Cipru nu poate 3i demonstrat'5 ?atele nu cermit dec$t cu 2reutate 5aceast' cale de even+ tual' di3u"are, iar teBtul lui Gervase o3 Til%ur0 1<,

evoc' )roven#a rurala 4i 3orestier', 3oarte de+ parte de (urseille su% aspect cultural L+ , 5 Este verosimil ca numele (elusinei s' 3ie le2at de succesul 3amiliei Lusi2nan5 Cns' este 2reu de preci"at dac' numele (elusine a dus la cel de Lusi2nan, sau dac', nu cumva, dim+ potriv', cei din neamul Lusi2nan, $nsu4indu+4i "$na, i+au dat numele lor ca s+o le2e 4i mai mult de ei5 Oricum, cercetarea etimolo2iei mi se pare c' de"am'2e4te5 Ea nu va putea eBplica esen#ialul * de ce acest interes, $ncep$nd cu s$$r+ 4itul secolului al Ril+lea, mani3estat de anu + mite personaHe 4i de anumite medii ;cavaleri, clerici, ,,poporLL> pentru aceste 1(elusines: 9 S' $ncerc'm s' de3inim aici limitele 1di3u"io+ nismului:L5 ?e unde a pornit le2enda (elu+ sinei 9 ?in momentul $n care avem teBte, constat'm, $n mai multe re2iuni, eBisten#a unor 3orme $nvecinate ale unei aceleia4i le + 2ende 3'r' a putea descoperi $ns' punctul co+ mun de di3u"are5 (ai t$r"iu, casa de Lusi2nan, apoi casele de .err0 4i de .ar ;dup' Jean dLArras, este vor%a de ('rie, duces' de .ar, sora lui Jean de .err0, care cere 3ratelui ei s' pun' s' se scrie le2enda (elusinei>, se a3l' la ori2inea unei mi4c'ri de r'sp$ndire a le2en + dei, mi4care le2at' $n 2eneral de unii mem%ri ai 3amiliei Lusi2nan * $n A2enais, $n Cipru, la Sassena2e $n ?aup/ine, $n LuBem%our25 EBist' o 3ilier' de di3u"are ce poate 3i mai %ine ur+ m'rit', $n punctul de plecare, Le %oman de Melusine de Jean dLArras, pe care $l 2'sim c/iar de la $nceputul secolului al RD+lea $n %i%lioteca ducilor de .our2o2ne, spriHinit cu+ r$nd de romanul $n versuri scris de Couldrette5 ?e aici, trece, pe de o parte, $n Flandra, ) e de alta, $n #'rile 2ermanice5 Un manuscris din .ru2es datea"' de pe la 1G= 5 Este tip'rit l a Anvers, $n traducere 3lamand', $n 1G915 $n cea+ lalt' direc#ie, mar2ra3ul Xudol3 von Foc/%er25 omul de $ncredere al lui Filip cel .un 4i Caroi Temerarul, $l introduce $n Elve#ia, T/urin2 von Xen22eltin2en, din .erna, traduce (elusine o
)2,

Couldrette, $n 1G,=5 Traducerea lui este tip'+ rit', pe la 1G ;la Stras%our2 9>, iar $n 1G91, la Feidel%er25 O alt' traducere apare la Au2s+ %ur2, $n 1G G J 5 O versiune 2erman' este tra+ dus' $n polone"' de (5 SienniV, $n 1,=95 Suc+ cesul acestei traduceri poate 3i Hudecat dup' numeroasele (elusines din arta savant' 4i popular', 4i din 3olclorul polone" 4i ucrainean din secolul al RDCC+lea A!5 ?ac' privim acum nu $n direc#ia descenden+Ki (elusinelor medievale ci $n cea a pre3i+ 2ur'rilor 4i a omolo2ilor lor $n alte culturi, $n 3a#a noastr' se desc/ide vastul domeniu al mi + tului5 Anc/eta comparativ', inau2urat' de 9 eliB Lie%rec/t A\P editorul antolo2iei 3olclorice Otia -mperialia de Gervase o3 Til%ur0, a dat, la s3$r4itul secolului trecut, trei studii de calitate * Der 0rsprung cler Melusinensage, )ine ei nologic e 0ntersuc ung de J5 ^o/ler ;1!9,>, cel mai su2estiv 4i cel mai 1modern: ca pro+ %lematic' Ko diserta#ie de ('rie @oWacV, Die Melusinensage, - r mytisc er Hintergrund, i re !erwandsc a&t mit anderen #agen3reisen und i re #tellung in cier deutsc en Literatur, orien+ tat' c'tre cercetarea operelor literare 2ermane ;1!!=> K $n s3$r4it, articolul lui Jean ^arloWic", La belle Melusine et la reine !anda, $ndreptat mai ales c'tre (elusinele slave ;1! >5 Cn aceste studii, le2enda (elusinei este apro+ piat' mai ales * 15 $n ceea ce prive4te antic/ita + tea european', de miturile 2rece4ti ale lui Eros 4i )s0c/e, de cel al lui beus 4i Semele, de le+ 2enda roman' a lui @uma 4i a E2eriei K A5 $n ceea ce prive4te Cndia vec/e, de mai multe mituri, printre care cel al lui Urvaci ar 3i cea mai vec/e versiune arian' K <5 de o serie $n + trea2' de mituri 4i de le2ende din diverse cul+ turi, de la cel#i p$n' la amerindieni5 ^o/ler a de3init caracteristica tuturor acestor pituri $n 3elul urm'tor * 1o 3iin#' de alt' na+ Ur ' se une4te cu un om 4i, dup' ce au dus lr npreun' o via#' omeneasc', aceast' 3iin#' ne+ o meneasc' dispare c$nd se produce un anumit
)2:

8888/

eveniment:5 Daria%ila este natura evenimen + tului care determin' dispari#ia5 Cel mai adesea, acest eveniment este revelarea naturii 3iin#ei 3ermecate55 Tipul principal al acestei cate2orii, dup' ^o/ler, ar 3i 1tipul (elusine:, $n care 3iin#a 3ermecat' dispare $ndat' ce partenerul terestru a v'"ut+o su% 3orma ei de la ori2ine5 Anali"a aceasta, care avea marele merit de a an2aHa mitolo2ia pe calea anali"ei structurale, nu eBplic' totu4i cum se cuvine adev'rata structur' a le2endei ;sau a mitului>5 Arm'tura %asmului ;sau a le2endei> nu este constituit' de o tem' principal' 4i nici de motive, ci de struc+ tur', de ceea ce von S0doW nume4te compo* 'iJie, (aB Lut/i &orm+ ("estalt$, Dladimir )ropp mor&ologie<-5 + 5 ?ac' am avea competen#a necesar', 4i do+ rin#a, am putea, 3'r' $ndoial', 3ace, pe di3eri + tele versiuni ale le2endei (elusinei, o anali"' structural' dup' sc/emele lui )ropp5 ?e eBem+ plu <1 * Ci 0nul din membrii &amiliei se dep+rtea'+ de cas+ ;)ropp> * eroul se duce la v$n'toare5 CC5 O interdicJie este impus+ eroului ;)ropp> * (elusine nu se c's'tore4te cu eroul dec$t dac' acesta va respecta un ta%u ;na4tere sau 2ra viditate, nuditate, "iua de s$m%'t'>5 CCC5 -nterdicJia este >nc+lcat+, 1Apare acum $n povestire un nou personaH care poate 3i numit anta2onistul5 Xolul lui este s' tul%ure ti/na 3ericitei 3amilii, s' provoace vreo nenorocire555L ;)ropp>5 Soacra, la [alter (ap, cumnatul, la Jean dLArra45 5 CCC5 Antagonistul >ncearc+ s+ a&le ce2a ;)ropp>+

La [alter (ap este soacra, dar, $n 2eneral,, cel mai curios es5te $nsu4i Xa0mond5 Etc5 S+ar putea, se pare, 2'si 4i invers'ri, 3eno + men cu rol esen#ial $n mecanismul trans3or+, m'rii %asmelor, de la )ropp la Glau5de+ Levi+ Strauss, un5virtuo" 4i $n5acest domeniu5+ J5 ^/ ler vor%ea, $n5le2'tur' cu (elusine, de+ *? 1<<

Ve/run2: ;intervertire>5 E5 Le Xo0 Ladurie distin2e acela4i lucru, mai departe, $n anumite versiuni 2ermane ale (elusinei5 Cn a doua ver+ siune a mitului lui Urvac$, 3emeia 3ermecat' (aspara$ dispare c$nd $l vede 2ol pe %'r%atul muritor5 C/iar dac' am 3i 3ost $n stare s' ducem mai departe anali"a structural', conclu"iile pe care le+am 3i tras ar 3i 3ost 3'r' $ndoial' modeste, conclu"ii de %un sim#, dar de natur' s' arate importan#a pre"entat' pentru istoric de meto+ dele de lectur' structuraliste a documentelor de care dispune el, precum 4i limitele acestor metode5 )rima conclu"ie este c' %asmul nu poate su3eri orice trans3ormare 4i c', $n lupta din+ tre structur' 4i conHunctur', re"isten#a struc+ turii "'d'rnice4te mult' vreme asalturile con+ Huncturii5 Dine $ns' un moment c$nd sistemul se destram' la 3el cum s+a $nc/e2at cu mult timp $n urm'5 (elusine, su% acest aspect, este medieval' 4i modern'5 ?ar, a4a cum, $n mo+ mentul $n care apare, pe la anul 1A--, sim#im c' este emer2en#a scris' 4i savant' a unui 3e+ nomen popular 4i oral ale c'rui ori2ini s$nt anevoie de 2'sit, 4tim c' aceast' (elusine care, o dat' cu romantismul, se desprinde de struc+ tura plurisecu$ar', r'm$ne pre"ent' $ntr+un 3olclor ce nu se stin2e <A5 ?e 3apt, $n timpul lun2ii sale durate struc turale, trans3orm'rile, de ast' dat' nu ale structurii ci ale con#inutului, tolerate de %asm, )re"int' pentru istoric o importan#' capital', este trans3orm'ri nu $nseamn' simpla des+ i4urare a unui mecanism intern5 Ele s$nt r's+, Sui4urile %asmului la solicit'rile istoriei5 Cna+ e +de ce a studia con#inutul (elusinei 4i de a rca s' desprindem semni3ica#ia ei &' istoric', J9 roai 3acem c$teva o%serva#ii despre 3orm'5 r 3i un $nceput pentru ipote"ele pre"entate ai departe5 5 5 5 5 5 , asmul, cu deose%ire %asmul 3antastic din e 3ace incontesta%il parte Melusine, se de"_+

volt' $n Hurul unui erou <<5 Cine este eroul $n Melusine G Cu si2uran#', so#ul "$nei5 ?ar, $n vreme ce partenera lui ar tre%ui, $n lo2ica %asmului, s' 3ie persoana cea rea, lo2ic' $nt'+ rit' de ideolo2ia epocii care 3ace din ea un diavol ;sim%olismul cre4tin al 4arpelui 4i al %alaurului>, de4i este tratat' de 1pestilentia: de c'tre [alter (ap 4i de 1preapre3'cut' 4er+ poaic': de Jean d"3rras ;prin intermediul lui Xaimondin cuprins de m$nie>, (elusine este un personaH, dac' nu simpatic, cel pu#in >n* duioF+tor, La s3$r4itul %asmului, ea apare ca victim' a tr'd'rii so#ului5 ?evine pretendent' la locul de erou5 A4a cum (arc Soriano a des + coperit la La Fontaine un lup+victim', vrednic de mil', pe l$n2' un lup+a2resor, detestat, (e+ lusine este o 4erpoaic'+victim', $nduio4'toare5 Ultimele r$nduri ale %asmului care o aduc $na+ poi, noaptea, nev'"ut', 2em$nd, l$n2' copila4ii ei, $m%o2'#esc, $n re2istrul psi/olo2ic, pre"en+ tarea mi4c'toare a acestei pseudo+eroine5 ?e ce aceast' $nduio4are c$nd este vor%a de o 3emeie demonic' 9 Una din caracteristicile %asmului 3antastic este appy end*ul, Melusine se termin' prost5 Este vor%a, 3'r' $ndoial', mai cur$nd de o le+ 2end', 4i %asmul 3antastic are un $nceput de evolu#ie c'tre poemul eroic, al c'rui accent este adesea tra2ic5 Cum se eBplic' aceast' alu+ necare c'tre un 2en care presupune e4ecul 4i moartea eroului 9 $n s3$r4it, $n 1psi/olo2i"area: %asmului ;st'+ rile su3lete4ti ale lui Xaimondin care Hoac' un rol esen#ial $n mai multe stadii ale povestirii K pasiune, curio"itate sau m$nie, triste#e sau dis+ perare K evolu#ia, su%liniat' mai sus, a carac+ terului (elusinei>, ca 4i $n tendin#a la ra#io+ nali"area coerent' a povestirii, tre%uie de %una seam' s' recunoa4tem evolu#ia clasic' ;dar nu o%li2atorie> de la mit la %asm sau la epopee, apoi la roman, $n sensul %anal al termenul: 1 ;2en literar> sau $n sensul dat de ?ume"i8 ;3orm' 4i 3a"' de evolu#ie> i<G5

?ac' acum a%ord'm pro%lemele de interpre+ tare, tre%uie s' not'm mai $nt$i c' autorii din Evul (ediu au eBplicat 3oarte limpede ce $n+ semna pentru ei (elusine5 )entru to#i, ea este un demon+succu%, o "$n' asimilat' $n2erilor c'"u#i5 Este Hum'tate om Hum'tate animal, 4i din $mpreunarea cu un muritor se nasc copii eBcep#ionali, $n"estra#i cu daruri 3i"ice ;3ru+ muse#e pentru 3ete, <, putere pentru %'ie#i>, $ns' tara#i sau ne3erici#i 5 Unii autori au eBplicat 4i ra#iunile acestor c's'torii5 aerpoaica, os$n+ dit', pentru cine 4tie ce 2re4eal', s' su3ere ve4+ nic, su% $n3'#i4area unui 4arpe, caut' unirea cu un %'r%at, sin2ura le2'tur' ce o poate sc'pa de ve4nicia ei nenorocit', $n2'duindu+i s' moar' de moarte natural' 4i s' se %ucure apoi de o alt' via#', 3ericit'5 $nve4m$ntarea aceasta cre4tin' nu are nimic surprin"'tor dac' ne 2$ndim la cadrul cre4tin al $ntre2ii vie#i culturale din Evul (ediu 4i la 3aptul c', la s3$r4itul secolului al Rll+lea, cre4tinismul p'4ea pe calea eBplica#iilor ra+ #ionale, c/iar dac' ra#iunile lui se aplicau la ni4te date de %a"' cu des'v$r4ire ira#ionale5 S' not'm $n trecere c', dac' le2enda este 4i ea $nso#it' de o eBplica#ie cre4tin' ;$nainte sau dup'>, $n le2end', ca atare, s$nt pu#ine ele+ mente cre4tine5 ?ac' $n le2enda lui Henno cel cu dinJii mari 4i $n le2enda doamnei dLEsper+ ver, ceea ce declan4ea"' %'nuiala este com+ portarea nepotrivit' cu o cre4tin' ;non+asis+ ten#' la toat' litur2/ia>, iar eBorcismele cre4+ tine ;a2/easm', o3erirea ostiei> o demasc', $n aventura lui %aymond du C Eteau*%ousset nu intr' nici un element cre4tin5 ?ac' romanul lui Jean dLArras se scald' $ntr+un climat cre4+ tin de o parte, de cealalt' parte, nici un ele+ ment cre4tin nu Hoac' vreun rol important $n des3'4urarea $nt$mpl'rilor5 Totul se reduce , 3aptul c' m$nia 3atal' a lui Xaimondin se de"l'n#uie $n le2'tur' cu incendierea unei m$+ n &stiri, (aille"ais5 (elusine vine mai de de+
)9)

parte dec$t cre4tinismul5 ?ac' O moravurile 4i o%iceiurile demonilor+succu%i eBplic'K $n oc/ii clericilor medievali, natura 4i povestea (elu+ sinei, noi nu ne mai putem mul#umi cu at$t5 C a r e e s t e d e c i s c o p u l i s t o r i e i 9 Cn d i 3 e r e n t c' ini#iativa, c' avansurile vin de la (elusine ;dornic' s' se smul2' soartei sale> sau de la Xa 0mo n d ;$ n 3l ' c ' r a t d e p as i u ne >, 1 "e st re a: adus' de (elusine lui Xa0mond este prospe + ritatea5 Tr'd$nd+o pe (elusine, Xa0mond rede + vi ne , ma i mu l t sa u m ai p u# i n , # 'r 'n oi ul s 'r a c de mai $ nainte5 Cornul a%und en# ei a se cat5 Ast3el, natura (elusinei se revel' datorit' & u nc J i ei p e ca re o ar e $ n l e 2e n d ' 5 ( el us i n e aduce prosperitatea5 Fie c' se lea2' concret 4i istoric ;dar nu o vom 4ti niciodat'> de o "ei#' a 3ecundit'#ii celtic' 4i auto/ton', de un spirit 3ertili"ator, de o eroin' cultural' de ori2ine indian' ;sau, mai verosimil 4i mai 2e + neral, indo+european'>, 3ie c' este de ori2ine c / t / o n i a n ' , a c v a t i c ' s a u u r a n i a n ' ; e s t e Lr $ n d pe r$nd sau $n acela4i timp O 4arpe, siren' 4i %alaur, 4i poate c' este plau"i%il, la acest ni + vel, ca -'2orul lui Jean dLArras s' ai %' o sa + voare celtic' destul de net', $n timp ce, la [al+ ter (ap, marea, i ar la Ge rvas e o3 Til %ur0, un r$u E 4i la am$ndoi o 1%aie: E s' 3ie o simpl' re3erin#' la natura acvatic' a "$nei >, $n t oate aceste ca"uri ea apare ca avatarul medieval al unei 'ei J e*mam+, c a o "$n' a 3ecundit '# ii5 Ce 3el de 3ecunditate 9 (elusine $i asi2ur' so#ului ei puterea 4i s'n'tatea5 ?ar $l d'ruie4te di n %e l4 u2 ma i al es $ n t r ei d o me ni i E de4i ine2al5 (ai $nt$i, $n domeniul prosperit'#ii rural e5 ?ac' la [alter (ap 4i la Gervase o3 Til%ur0, re3erin#a rural' este alu"iv' ;de4i cadrul 3ores + tier al $nt$lnirii este 3oarte su%liniat sim%olic pe nt ru o r ap o rt a re l a p' d ur e ca re K du p' c ee a ce se vede mai limpede $n alte ca"uri, este prc: %a%il de3ri4area>, la Jean dLArras activitatea de de 3r i 4 a r e d e s 3 ' 4 u r at ' de ( e l u s i n e e s t e 3 o a rt 1GA

important'5 )oienile se desc/id pe unde calc' ea, p'durile se trans3orm' $n o2oare5 O re2i+ une, Fore" ;un Fore" care poate c' este %re+ ton>, ei $i datorea"' trecerea de la natur' la cultur'5 Cns', la Jean dLArras, o alt' activitate crea+ toare a trecut pe primul plan * construc#ia5 $n aceea4i m'sur' sau poate c/iar mai mult dec$t o "$n' a de3ri4'rii, (elusine este o "$n' a con+ struc#iilor5 )este tot pe unde trece, seam'n' castele $nt'rite 4i ora4e pe care le construie4te adesea cu m$inile ei, $n 3runtea unui 4antier5 Oric$t de preveni#i am 3i $n privin#a istori+ cismului, ar $nsemna 3'r' $ndoial' c' vrem s' ne scape adev'rul dac' am re3u"a s' vedem aici c/ipul istoric al Melusinei le2at de o con+ Hunctur' economic' * de3ri4'ri 4i construc#ii, de+ 3ri4are apoi construc#ie5 (elusine este "ei#a av$ntului economic medieval5 EBist' totu4i un alt domeniu $n care 3ecun+ ditatea (elusinei este 4i mai evident' * cel al demo2ra3iei5 $nainte de orice, (elusine $i d'ruie4te lui Xa0mond copii5 C/iar c$nd nu s$nt "ece, ca la Jean dLArras, ei s$nt ceea ce r'm$ne dup' dispari#ia "$nei+mam' 4i ruinarea omului+tat'5 Edric 14i+a l'sat averea 3iului s'u:5 ?in Fenno 4i ?pestilentia@ lui, ?numeroFi urmaFi mai e.ist+ >nc+ Fi p>n+ ast+'i@, ?e pe urma aventurii 4i a p'#aniilor sale, Xa0mond de C/&teau+Xousset a r'mas cu o 3at' ?ai c+rei urmaFi au a9uns pln+ la noi@; g ?up' ce dispare, (elusine mai este $nc' au"it' doar c$nd $4i $ndepline4te 3unc#ia ei esen#ial', cea de mam' care+4i /r'ne4te pruncii5 pup' ce lumina $i este inter"is', ea r'm$ne totu4i o n'sc'toare nocturn'5 Cine ar re"ista aici tenta#iei de a evoca 3a+ ilia 3eudal', neamul, celula societ'#ii Un 3eu+G (elusine este p$ntecul din care a ie4it neam no%il5 Ast3el, structuralismul ;4i istoria comparat'>, Q aHut' la lic/idarea unui istoricism $n4el'+
%43

tor, cel al istoricit'#ii 1evenimen#iale: a %as+ melor 4i a le2endelor ;c'utarea eBplica#iei 4i, $nc' 4i mai r'u, a ori2inii unui %asm sau a unei le2ende $ntr+un eveniment sau un personaH is+ toric>, ele permit, de asemenea, dac' se eBami+ nea"' cu aten#ie nu numai 3orma, ci 4i con#i+ nutul care se sc/im%', o mai %un' $n#ele2ere a 3unc#iei lor istorice $n raport nu cu un eve+ niment, ci c/iar cu structurile sociale 4i ideo+ lo2ice5 Cn acest moment al cercet'rii, nu pot 3i elu+ date dou' pro%leme importante5 Una dintre ele o vom numi doar * totemismul5 J5 ^o/ler i+a consacrat, vor%ind despre (elu+ sine, o lun2' descriere5 Aceast' 3emeie+animal, o%$r4ie 4i em%lem' a neamului, nu ne o%li2' oare s' repunem pro%lema totemismului Q 9 A doua este pro%lema le2'turilor dintre a+ ceast' literatur' 4i societate5 Cine produce a+ ceste %asme sau le2ende, 4i de ce 9 Scriitorii care ne pun la $ndem$n' versiunile savante a3late la %a"a studiului de 3a#' 9 ?a 4i nu5 Tripla constr$n2ere a celui ce+i pl'tea, a 3ondului din care $4i luau %asmele 4i a 3ormei literare pe care o 3oloseau, le limitea"' 3oarte mult ini#iativa5 ?ar dac' se simte, la [alter (ap, atrac#ia pentru 3antastic, la Gervase o3 Til%ur0, convin2erea c' 3ace oper' 4tiin#i3ic' inte2r$nd a4a+numitele mirabilia $n universul realit'#ii 4i al cunoa4terii, la Jean dLArras, pl'+ cerea estetic' 4i 3ormal' de a trata o tem' a2rea%il', se simte c' ei permit, $n primul r$nd, altora s' se eBprime prin ei5 Cine s$nt ace4ti al#ii 9 S$ntem surprin4i de apartenen#a eroilor la o aceea4i clas' social' 4i, $n 2eneral, la o clasa superioar'5 ?e ce ne surprinde lucrul acesta I @u se 4tie oare c' &iul regelui este eroul prin+ cipal al %asmului popular 9 ?ar aici nu este vor%a de 3iu de re2e5 Este vor%a de aristo+ cra#ia mic' 4i miHlocie, cea 3ormat' de c e* 2aliers, milites, desemna#i uneori ca nobles*
)99

Fenno, Edric, seniorul de la Espervier, Xa0+ mond du C/&teau+Xousset, Xaimondin de Lu+ si2nan, s$nt milites, @i4te milites am%i#io4i, dornici s'+4i $ntind' /otarul micilor lor do + menii5 Cat' 4i instrumentul am%i#iei lor * "$na5 (elusine aduce clasei cavalere4ti mo4ii, cas + tele, ora4e, mo4tenitori5 Ea este $ncarnarea sim%olic' 4i ma2ic' a am%i#iei lor sociale5 Cns' nu ei s$nt 3'uritorii acestui arsenal al literaturii 3antastice pe care $l $ntorc $n 3a + voarea lor5 Cn privin#a aceasta, $mp'rt'4esc ideile lui Eric/ ^o/ler < despre aristocra#ia mic' 4i miHlocie care, $n secolul al Rll+lea, d' na4tere unei culturi proprii, 3'cut' pentru ea, al c'rei ve/icul va 3i $n cur$nd lim%a vul2ar'5 ?e la c$ntecele de 2esta la (elusine, comorile 3olclorului pe care cavalerii socoteau c' tre + %uie s' le povesteasc' #'ranilor E de care erau $nc' apropia#i $n secolul al Rll+lea E sau $i puneau pe scriitori s' le povesteasc' #'ra + nilor atunci c$nd se crease o distan#', comori ale 3olclorului care amestecau vec/ile mituri 3olclori"ate cu povestirile mai recente 1popu+ lari"ate: apar#in$nd clericilor, 4i cu %asmele ie4ite din $nc/ipuirea povestitorilor #'rani, toat' aceast' lume a 3antasticului popular ve+ nea s' $m%o2'#easc' armamentul cultural al cavalerilor5 Ar tre%ui ad'u2at' aici o anumit' distan#', dac' nu c/iar ostilitate a acestei clase la adresa, dac' nu a cre4tinismului, cel pu#in a .isericii5 Ea re3u"a modelele culturale ale acesteia, pre3era "$nele s3intelor, 3'cea le2'+ m$nt cu in3ernul, 3olosea un totemism sus + pect <!5 Tenta#ie ce nu tre%uie eBa2erat'5 So#ii (elusinei asociau pro3esiunea de cre4tin cu o )ractic' uneori de"involt'5 (arc .loc/ a ar'+ tet c' aceast' clas', $n realitatea tr'it', se ndep'rtea"' de doctrina cre4tin' re3eritoare 6 c's'torie 4i la 3amilie5 Dom 3i oare mul#umi#i dac', prin aceste ipo+ b e _ aHun2em, par#ial, la ideile lui Jan de 7 e s despre %asmele populare 4i, $n 2eneral,
)9A

vom 3i mul#umi#i c' am $ncercat s' aplic'm acea simpl' 4i pro3und' remarc' a lui Geor+ 2es ?ume"il * 1(iturile nu se las' $n#elese dac' s$nt rupte de via#a oamenilor care le poves + tesc5 ?e4i, mai devreme sau mai t$r"iu, vom avea o via#' literar' proprie, ele nu s$nt in + ven#ii dramatice sau lirice 2ratuite, 3'r' le + 2'tur' cu or2ani"area social' sau politic', cu ritualul, cu le2ea sau cutuma K rolul lor este, dimpotriv', s' Husti3ice toate acestea, s' eB + prime $n ima2ini marile idei care le or2ani + "ea"' 4i le spriHin': ,9 9 Faptul c', a4a cum vrea Jan de Dries, 1%as + mul cu "$ne este le2at de o perioad' cultural' determinat':, 4i c' aceast' perioad' a 3ost pentru Occident, 4i, cu deose%ire, pentru Fran#a, a doua Hum'tate a secolului al Rll+lea, nu mi se pare o conclu"ie su3icient' pentru a eBplica importan#a unei le2ende ca cea a (e+ lusinei5 .asmul este un tot5 ?ac' este le2itim s' i"ol'm motivul lui central E prosperitatea, do%$ndit' 4i pierdut' de altminteri $n anumite condi#ii E pentru a 2'si aici apelul 3'cut la o "ei#'+mam' de c'tre o clas' social', tre%uie c'utat' 1morala: %asmului mai ales $n s3$r+ 4itul lui5 (elusine s3$r4e4te prost, lucrul a 3ost ar'+ tat5 Jan de Dries, evoc$nd 1cercurile aristocra + tice care au ela%orat: ;ela%orat, nu+mi vine s' cred, acaparat, da, c'ci ela%orarea vine de la speciali4ti, la popor ca 4i la clerici, poves + titori populari 4i povestitori+scriitori savan#i> epopeea 4i %asmul cu "$ne, remarc' * 1$n spa + tele optimismului aparent se poate 3oarte %ine ascunde sentimentul unui e4ec inevita%il: I Cercetarea ar dep'4i posi%ilit'#ile noastre dac' am $ncerca s' a3l'm de ce aceast' c'u + tare a prosperit'#ii, 4i mai presus de toate
(a

prosperit'#ii 3amiliale, aHun2e la un e4ec la un semie4ec5 Faptul tre%uie re#inut5 S apropiem de o%serva#iile 3'cute $n le2'tur'

(a

1)

pesimismul E la cap'tul evolu#iei sale literare E romanului din secolul al RlR+lea 4i de la $n+ ceputul secolului al RR+lea5 )entru mul#i ro+ mancieri din vremea aceea, traiectoria su%iec+ tului lor este cre4terea 4i a2onia unei 3amilii5 Cn medii di3erite, cu resurse intelectuale 4i artistice di3erite, $ntr+un climat ideolo2ic di3erit, de la Xou2on+(ac]uart la .uden%rooVs, a 3amilie se ridic' 4i decade5 La 3el se petrec lucrurile 4i cu descenden#ii melusinieni5 ?ar, a4a cum Xo2er (artin du Gard, la s3$r4itul 6amiliei T ibault, p'strea"' sla%a speran#' a unui copil, tot ast3el povesti+ torii medievali ai (elusinei smul2 "$nei ce se $ndreapt' $n "%or spre iadul ei E acea c'l'torie a su3letelor $n care )ropp vede de 3apt unica tem' a %asmului G1 E copiii mici prin care totul continu', sau mai cur$nd esen+ #ialul, $ns'4i continuitatea5 Ad uc e.tat pro*
genies i4,

)OST+SCXC)TU( Terminasem acest articol $n momentul c$nd am cunoscut, datorit' ama%ilit'#ii doamnei (arie+ Louise Tene"e, lucrarea lui Lut" Xoric/, )r'+ mgen des sp+ten Mittelalters und i r :eiterleben in Literatur und !ol3sdic tung bis 'ur "egenwarl, #agen, M+rc en, ).empel und #c w+n3e mit einem Aommentar eraus* gegeben 2on L, %,, 4 voi5, .ern und (iinc/en, )rancVe Derla2, 19=AE19= 5 Autorul editea"' aici ;voi5 C, pp5 A E=1> 4i comentea"' (ibid,, ))+ AG<EA,<> unspre"ece teBte, e4alonate din se coiul al RlD+lea p$n' $n al RR+lea, despre (elusine din #inutul .aden, le2at' de le+ enda cavalerului )eter von Stau3en%er2 (Die Uestdrte Ma rtene e$, $n comentariu, autorul )ropie le2enda de cea a cavalerului Xa0mond : C/&teau+Xousset, din teBtul lui Gervase ` Til%ur0, 4i de cea a 3amiliei Lusi2nan, din *t ul7lui Jean dLArras5 Cnterpretarea lui se 1Sea m'n' cu a noastr', c'ci 3ace din "$na din
1G

re2iunea .aden un personaH 1totemic: ;cuv$n+ tul nu este 3olosit> utili"at de un neam cava+ leresc * 1Tipul Stau3en%er2 apar#ine acelui 2rup de %asme care caut' s' eBplice ori2inea unui neam no%il medieval prin unirea cu o 3iin#' supranatural', ast3el $nc$t s' con3ere preten#iilor unei 3amilii la le2itimitate o con+ sacrare mai $nalt', meta3i"ic'5 Este vor%a des+ pre le2enda 2enealo2ic' a 3amiliei no%ile im+ plantat' la castelul Stau3en%er2 din Ortenau ;(ortenouWe>, $n partea central' a re2iunii .aden: ;p5 AGG>5 Cea mai vec/e versiune a le2endei este de pe la 1<1-, dar are, 3'r' $n+ doial', r'd'cini $n secolul al RlCC+lea5
NOTE

15 [alter (ap, ?e nugis curialum, ed5 (5 F5 Ja mes, OB3ord, 191G5 A5 Sin2ura edi#ie complet' ;dar 3oarte de3icitar'> $n G5 [5 Lei%ni", #criptores rerum (runs2icensium, 1 - , pp5 !!1E1--G5 )mendationes et supplementa, CC, Fannover, 1 -9, pp5 ,1, !G5 F5 Lie%rec/t a editat, $nso#indu+le de comentarii 3olclorice interesante, pa saHele 13antastice: din Otia -mperialia cu su%titlul )in (eitrag 'ur deutsc en Myt ologie und #agen* &orsc ung, Fannover, 1!,=5 J5 X5 CaldWell pre2'tea o edi#ie critic' din Otia -mperialia ;c35 articole in #cripiorium 11 ;19, >, 1= ;19=A> 4i Mediae2al #tudies AG ;19=A>5 ?espre Gervase o3 Til%ur0 * X5 .ous]uet, 1Gervais de Til%ur0 inconnu:, in %e2ue istori/ue 191, 19G1, pp5 1EAA 4i F5 G5 Xic/ardson, :Gervase o3 Til%ur0:, $n History, G=, 19=1, pp5 1-AE11G5 A5 Episodul acesta (Otia -mperialia, CCC, , , ed5 F5 Lie%rec/t, p5 A=> este reluat de Jean dLArras 4i trans portat $n Orient5 Cn castelul Espervier, $n Armenia, una din surorile (elusinei, (elior, este eBilat' de mama ei, )resine ;ed5 L5 Stou33, p5 1<>5 A5 Episodul acesta (Otia -mperialia, C, L,, ed5 ^[ Lie%rec/t, p5 G> a 3ost apropiat de povestea (elu sinei dar, $n 2eneral, nu de aceea a lui Fenno, de4i ele constituie un tot laolalt'5 Unele manuscrise a8 lui Jean dLArras $l numesc pe Xa0mond din C(8 -mperialia Xo2er ;p5 G>5 Este vor%a de o contami nare Xoc/er+Xo2er sau de o alt' tradi#ie 9 C35 d ?+rei ?uc/esne semnalat' intra, p5, nr5 115 S' n G tO, oricum c' Xa0mond este numit $nainte de a 3i mit' (elusine5
)9+

,5 Gaut/ier spune de dou' ori povestea lui Edric5 A doua versiune, mai scurt', 4i care nu+1 nume4te pe Edric, vine imediat dup' povestea lui Fenno ;?e 7ugis curialiu2i, CD, 1-, ed5 (5 X5 James, p5 1 =>5 ,5 1ad domum in /ora nemoris ma2nam delatus est, ]uales An2liei in sin2ulis sin2ulas /a%e%ant dio+ cesi%us %i%itorias, g ild us An2lice dictas555: ;?e 7u* gis curialium, 11, 1A, ed5 (5 [5 James, p5 ,>5 Cred c' acest teBt ciudat a sc'pat celor ce s+au ocupat de istoria 2/ildelor5 ,5 L5 Stou33 a apropiat acest teBt de cel al lui Jean dLArras ;p5 9> unde ora4ul Saintes este numit Lin2es5 E5 Xenardet, Legend,es, Contes et Traditions du Pays Lingem, )aris, 19 -, p5 A=-, o evoc' pe ('+ lusine 3'r' s' dea o versiune a ei propriu+"is lin+ 2onn'5 Tot ast3el, (arcelle Xic/ard, $n Myt ologie du Pays de Langres, )aris, 19 -, unde, $n le2'tur' cu (elusine ;pp5 !! s]]5>, 3'r' s' dea vreun element local precis, 3ace o%serva#ii interesante despre trans 3orm'rile 4arpe+%alaur, despre planurile $ndep'rtate ent/oniene 4i acvatice 4i despre am%ivalen#a %alau+ rului+4arpe care poate s' nu 3ie male3ic ci s' sim %oli"e"e, dup' cum spune )5+(5 ?uval, 13ecunditatea reproduc'toare 4i prosperitatea ce vine de la p'+ mint:5 Am pre"entat 4i noi o interpretare identic' tn * 1Cultur' ecle"iastic' 4i cultur' 3olclorie' $n Evul (ediu * s3$ntul (arcel din )aris 4i %alaurul:, $n %i* cerc e storic e ed economic e in memoria di Cor* rado (arbagallo, t5 CC, pp5 ,<E9-, @eapole, 19 4i, aici, pp5 A,E!G5 ,5 1Cn Lin2onensi provincia ]uidam no%ilis in S0l+ varum a%iditis reperit mulierem speciosam preciosis vesti%us amictam, ]uam adamavit et duBit5 lila plu+ rimus %alneis delecta%atur in ]ui%us visa est ali+ ]uando a ]uadam puella in serpentis se specie vo+ lutare5 Cncusata viro et depre/ensa in %alneo, nun+ ]uam deinceps in comparitura disparuit et ad/uc du rat eHus proHenies: ;Dincent de .eauvais, #peculum 7aturale, CC, 1A citat de L5 Fo33ric/ter, p5 = >5 9+ O apropiere nesemnalat', cred, p$n' acum, con+ 3irm' le2'turile dintre toate aceste pove4ti5 Fiul lui Edric, Alnold, c$nd vrea s'+4i recapete s'n'tatea, este $ndemnat s' 3ac' pelerinaHul la Xoma ca s' cear' apostolilor )etru 4i )avel s' 3ie $ns'n'to4it5 Cndi2nat, r'spunde c' se va duce mai $nt$i la Fere+ 3ord, s' se roa2e de s3$ntul Et/el%ert, re2e 4i martir, 1 c'rui 1enoria4: este (De 7ugis curialium, ed5 Q8O [5 James, p5 >5

1-5 [alter (ap, Gervase o3 Til%ur0 4i Jean dLAr+ ras evoc', al'turi de (elusine, 4i $n aceea4i cate2orie 7in care 3ace parte aceasta, 4i alte "$ne ;demoni+suc+ $%i> c a re nu s$nt 4erpi5 Aici, cre4tinismul a r'v'4it )olo2ia5 Semnal'm 3aptul, dar noi ne oprim la
)9*

dosarul 1restr$ns:5 C35 b$na din Ar2ou2es semnalat' de E5 Le Xo0 Ladurie $n nota sa %i%lio2ra3ic'5 Dor 3i 3ost notate de alt3el ecouri 4i trans3eruri episodice5 Fenno cel cu din#ii mari la Geo33ro0 cel cu dinte mare, castelul de la Espervier din ?aup/ine 4i cel de la Epervier din Armenia etc5 115 Jean dLArras tre%uie s' 3i cunoscut Otia lm* perialia prin traducerea 3'cut', $n secolul al RlD+ lea, de Je/an du Di2na0, traduc'tor de alt3el al c'r#ii #peculum naturale de Dincent de .eauvais5 Aceste 1surse: s$nt puse la dispo"i#ia lui Jean dLArras de %i%lioteca ducelui Jean de .err05 ?omni4oara ?u+ c/esne a consacrat o te"', sus#inut' la Ecole des C/artes ;19 1>, traducerilor 3rance"e medievale a a+ cestor Otia -mperialia, 115 Studierea culturii populare sau a unor 3eno mene sau opere impre2nate de cultur' popular' $l pune pe istoric $n contact cu un 1timp istoric: cc+1 descump'ne4te5 Xitmuri lente, 3las/+%acVs5 pierderi 4i resur2en#e nepotrivite cu timpul uniliniar $n care istoricul este cel mult o%i4nuit s' distin2' ici 4i colo 1acceler'ri: sau 1r'm$neri $n urm':5 Este un motir $n plus s' ne 3elicit'm c' l'r2irea c$mpuLui istoriei la 3olclor cere reeBaminarea acestui timp insu3icient5 115 ?espre mirabilia napolitane 4i vir2iliene, ?5 Comparetti, !ergilio nel Medio )2o, ed5 a A+a 1!9=, trad5 en2l5 reed5 $n 19==, J5 [5 Spar2o, !irgil t e cromancer, Cam%rid2e ;(ass5>, 19<G5 li, C35 mai sus, nota 5 1,5 (5 X5 James, )re3a#' la edi#ia operei De 7ugis curialium de [alter5 1= (ap, p5 RRCC5 S' nu uit'm c' eBisten#a unei culturi savante ne + scrise ;%ar"i le2a#i de unele medii 1aristocratice: 9> complic' pro%lema culturilor celtice, 2ermanice etc5 ?istinc#ia $ntre tradi#ie oral' 4i tradi#ie popular' este o pruden#' elementar'5 1 5 Otia -mperialia, ed5 F5 Lie%rec/t, p5 G5 1 5 S' nu uit'm c' o important' revist' 3rance"' de 3olclor, 3ondat' de Fenri Gaido" 4i Eu2ene Xol+ land, care a cuprins 11 volume ap'rute nere2ulat din 1! p$ri' $n 191A, se numea Melusin2 ;Cule2ere de mitolo2ie, literatur' popular', tradi#ii 4i o%iceiuri>+ 19 A5 van Gennep, Manucl de &olclore &rancai^ contemporain, t5 CD5 19<!, pp5 =,1E=,A5 Dan Gennep pune $naintea titlurilor aceast' 1introducere: * 1Ori+ 2inile acestei teme 3olclorice %ine caracteri"ate nu s$nt cunoscute K Je/an dLArras s+a inspirat cu 7si+ 2uran#' din 3ondul popularK $n ciuda literari"'rii ei, tema a r'mas popular' $n anumite re2iuni, a4a cum se poate vedea $n mono2ra3ia lui Leo ?esaivre5 la care eu adau2 unele complemente 3olclorice cla+ sate $n ordine cronolo2ic', 3'r' a #ine seama
)A7B

lucr'rile medie=itilor, care ies din cadrul prev'"ut pentru acest Manual@, A-5 A5 Aarne 4i S5 T/ompson, T e Types o& t e 6ol3tale, A Classi&ication and 4tbttograp!5, a A+a revi"ie, FelsinVi, 19=G %((? nc 1!G>5 $n 3a#a acestui monument oscil'm $ntre admira#ie 4i recuno4tin#', pe de o parte, 4i $ndoial' $n ceea ce prive4te prin cipiile de clasi3icare, pe de alta5 ?+na (arie+Louise Tene"e a eBprimat, cu autoritatea 4i curtoa"ia ce o caracteri"ea"', re"erve 3a#' de acel alt monument, Moti&*-nde. o& 6ol3*Litcralure de Stit/ T/ompson, = voi5, Copen/a2a, 19,,E19,! ;(5+L5 Tene"e, 1Cntro+ duction & lLetude de la litterature orale * le conte:, $n Annalcs, ), #, C, 19=9, p5 111;,, 4i 1?u conte mer+ veilleuB comme 2enre:, in Approc es de nos ira* ditions orales, ", )5 (aisonneuve et Larose, ed5, )aris, 19 -, p5 G->5 @i se pare c' aceste re"erve pot 3i eBtinse la Types o& t e 6ol3tale, A-5 S' trimitem mai ales la remarca%ilul studiu al ?+nei (5+L5 Tene"e citat la nota precedent'5 A-5 ?in a%undenta %i%lio2ra3ie despre pro%lema genurilor literaturii 1populare:, s' ne mul#umim s' CUt'm * F5 .ausin2er, 6orrnen der ?!ol3poesie@, .er lin, 19=! 54i mai ales CCC * 15 )r'+ l&ormen, 4, M+r* c en, <* #age, G5 Legende, pp5 1,G s]]5 Autorii 2er mani spun (elusinensa2e5 A-5 J5 4i [5 Grimtn, Die deutsc en #agen, Prefa la voi5 I, ed5 din ?armstadt, 19,=, p5 , citat de F5 .ausin2er, op, cit,, p5 1 -5 AG5 C35 L5 Fo33ric/ter, p5 =!5 AG5 ^5 Feis$2, 1tJ%er den Ursprun2 der (elusi+ nensa2e:, $n 6abula, <, 19,9, pp5 1 -E1!1 ;p5 1 !* Ai. 0egt etwa <R 3m nordlic 2on Marseille; 2ian wird da er 3aum &e lgeben, wenn man anninrmt, dass Aau&leute aus Marseille die +lteste 6assung des M+rc ens aus Xypern in i re Heimat mitgcbrac t aben werden V$, AG5 Etimolo2ia (elusinei este a%ordat' $n mai toate studiile5 $n special, Fenri Godin, 1(elusine et la p/ilolo2ie:, $n %e2ue du (as*Poitou, 4i )5 (artin+ Civat, Le tres simpla secret da Melusine, )oitiers, 19=95 AG5 C35 L5 Fo33ric/ter 4i L5 ?esaivre5 pp5 A, s]]5 AG5 #lowni3 6ol3loru Pols3ie/o, ed5 J5 ^r"0"anoW+ sVi, s5v5 (elu"0na, pp5 AA=EAA 5 A95 Xeitsc ri&t &ilr 2ergleic ende #prac t&orsc ung ;^u/n ed5>, voi5 RDCCC, 1!=95 A95 C35 (5+L5 Tene"e, 1?u conte merveilleuB comme Senre:, loc, cit, pp5 1AE1<, 1=E1 5 A95 v5 )ropp, Morp ologie du conte, trad5 3r55 )a+ J:lsL Galimmard, ed5 19 -, pp5 G= s]], Le Seuil ed5, 199 -, pp5 <= s]]5 TA)

<A5 ?espre toate acestea, Cn a3ar' de opera lui Claude Levi+Strauss ;4i mai ales seria Myt ologi/ues$ 4i de lucrarea colectiv' condus' de E5 F5 Le&cV ci + tat' $n %i%lio2ra3ie, a se vedea Communications, nu+ m'rul special * 1LLAnal0se structurale du recit:, nc !, CU== 4i (5+L5 Tene"e, 1?u conte merveilleuB555:, loc, cit, mai ales ?,,,2ers la structure 1logi/ue1 du genre@ ;pp5 A- s]]>5 <<5 ?espre erou, c35 mai ales (5+L5 Tene"e, loc, cit, p5 1,, n5 5 <G5 ?espre aceast' evolu#ie, Jan de Dries, (etrac * tungen 'um M+rc en besondcrs in seinem !er +ltnis 'u Heldensage und Myt os ;FFC nc 1,G>, FelsinVi, C35 1Les contes populaires:, in Diogene, nc AA, 19,!, pp5 <E195 $n aceast' privin#' ar putea 3i citat' a+ proape toat' opera lui G5 ?ume"il5 S' amintim ultima lui lucrare, Du myt e au roman (La saga de Hadin* gus et autres essais$, )aris, 19 -5 <G5 C> Audi2imus demones incubos et succubos, et concubitus eorum peric,ulosos; eredes autem eorum aut sobolem &eliei &ine bealum in anti/uis istoriis aut raro aut nun/uam legimus, aut Alnoldi /ui to* tam ereditatem suain C risto pro sanitate sua re tribuit, et in eius obse/uiis residuum 2ite peregrinus e.pendit ;[alter (ap, $nc/eierea pove4tii lui Edric cel S'l%atic, De 7ugis curialium, 11, 1A, ed5 (5 [5 James, p5 5 1>5 Aceea4i eBplica#ie este dat' 4i de Gervase o3 Til%ur0 (Otia -mperialia, C, 1,, $nainte de povestea lui %aymond du C Eteau*%ousset$ care 3ace apropierea $ntre ca"ul 3emeilor+4arpe 4i cel al v$rcolacilor5 La 3el 4i Jean dLArras, care se re3er' la Gervase o3 Til%ur05 Ori2inalitatea lui Jean dLArras este identi3icarea st'ruitoare a acestor demoni suc+ cu%i cu '>nele ;ceea ce atest' importan#a pe care o au pentru el 4i pentru opera lui sursele populare> 4i, pe de alt' parte, 3aptul c' re#ine trei ta%uuri * 1pe unii $i puneau s' Hure c' nu le vor privi nici odat' c$nd vor 3i de"%r'cate, pe al#ii c' nu vor c'uta s' a3le ce 3ac ele s$m%'ta, sau c', de vor avea copii, so#ii nu Ce vor vedea niciodat' n'sc$nd: ;ed5 L5 Stou33, p5 G>, La care adau2', eBplicit$nd me canismul de Lprosperitate le2at de pact* ,,ai at$tKi vreme c$t respectau conven#ia, domneau 4i erau as culta#i 4i prosperi5 ?ar de $ndat' ce+4i c'lcau cu+ v$ntul, pierdeau totul 4i, $ncetul cu $ncetul, dec'deau:5 Geo33ro0 de (onmoutli5 $n Historia %egum (riicin* niae, vor%ise despre iu%irea dintre oameni 4i de moni ;incu%i 4i succubi$ povestind naterea lui

(er+ lin ;aici cuplul este inversat * muritoare +3 demon incu%>5 <G5 Cntr+o oper' de tinere#e, Geor4es ?ume"il
a

a%ordat, $n Le2'tur' cu Urvaci, temele melusiniene evoc$nd ipote"ele totemice 3ormulate de Fra"er ai
)A8

trimi#$nd Cn special la studiul lui J5 ^o/ler 4i la lucr'rile slave, mai ales la cele polone"e * 1@im3a 0r2agi este decana unei corpora#ii 3oarte r'splndit' $n 3olclor * cea a 3emeilor supranaturale care se c'+ s'toresc cu un muritor pe eare+1 pun s' respecte o condi#ie 4i care, in "iua c$nd pactul este $nc'lcat, dispar pentru totdeauna, l's$nd uneori ne3ericitului so# m$n2iierea unui 3iu, primul dintr+un neam eroic, $n Europa, aceast' tem' de 3olclor este 3oarte r's+ p$ndit', iar romanele (elusinei i+au dat, o dat' cu consacrarea literar', o nou' vitalitate* apar nume + roase lemu'iny p$n' pe malurile Distulei5 Cns' @e+ 2rii, )ieile+Xo4ii spun pove4ti asem'n'toare, iar sir J5+G5 Fra"er a emis ipote"a c' aceste %asme s$nt un rest de mitolo2ie totemic' K la OHi%Wa0s, $ntr+a + dev'r, 4i pe Coasta de Aur, 3orma povestirilor este solid le2at' de or2ani"area societ'#ii $n clanuri to + temice, 4i, p$n' $n 3olclorul nostru european, natura Hum'tate+uman' Hum'tate+animai' a eroinei ;dac' nu a eroul ui > a su%" i st at 555 Cns ' o ori 2i ne at$ t de o%scur' 4i at$t de $ndep'rtat' este $n ca"ul de 3a#' lipsit' de importan#' * importante s$nt, dimpo + triv', tr's'turile prin care povestea despre Purura* 2as 4i 01r2agi se deose%e4te de tipul o%i4nuit al %as+ melor melusiniene555: NLe Probleme des Centaures,
)aris, 19A9, pp5 1G<E1GG>5 < 5 EBprimate mai ales $n 1O%servations /isto+ ri]ues et sociolo2i]ues sur la poesie des trou%adours:, $n Ca iers de Ci2ilisation medie2ale DCC, 19=G, re luat $n )sprit und ar3adisc e 6rei eit, Au&.+t'e aus der :elt der %omanici, FranV3urt am (ain, 19-G5 < 5 C35 remarca lui Claude Levi+Strauss * 1Tote+ mismul este mai $nt$i proiectarea $n a3ara universu lui nostru, 4i parc' printr+un eBorcism, a unor ati tudini mentale incompati%ile cu eBi2en#a unei dis continuit'#i $ntre om 4i natur', care, pentru 2$ndirca cre4tin', era esen#ial'5: (Le Totemisme au9ourd1 ui, ed5 a <+a, )aris, 19=9, p5 G>5 ?espre antiumanismul care se opune cu vi2oare umanismului cre4tin ro manic 4i 2otic ;continuitate $ntre om 4i re2nurile animal 4i ve2etal>, c35 dosarele icono2ra3ice 4i ana li"ele stilistice ale lui .altrusaitis, Le Moyen Age &antasli/ue, )aris, 19,,, 4i %e2eils et Prodiges, Le aot i/ue &antasti/ue, )aris, 19=-5 )iatra de $ncercare reeBaminarea omului 3'cut 1ad ima2inem ?ei: este v$rcolacul5 C35 (onta2ue Summers, T e :e* rewol&, London, 19<<5 S$nt tul%ur'toare 4i ca"urile maimu#ei 4i ale omului s'l%atic5 C35 F5 [5 Janson, [Apes and Ape Lore in t e Middle Ages and %enais* sance, London, 19,A5 Xic/ard .ern/eimer, :ild Men

demonology, Cam%rid2e ;(ass5>, 19,A5 F5 Tinland, L 1Homme sau2age, )aris, 19=!5 1,<

Q t e Middle Ages, A #tudy in art, sentiment and

<95 G5 ?ume"il, Myt e ei ,popte, C, )aris, 19=! p5 1-5 O1-5 Jan de Dries, Le,t ConLes populaircs, loc, cit,, p5 1<, c35 (5+L5 Tene"e care evoc' a4a+numita :unsc dic tung, literatura de compensa#ie dup' (aB Lut/i, Du conte 2ier2eilleu.,,,, loc, cit,, pp5 A=EA95 G15 ?e la vec/iul 4i clasicul studiu al lui Al3red (aur0, Les 6ees du Moyen Age, )aris, 1!G<, ;reedit5 1!9=>, "$nele medievale nu i+au prea interesat pe istorici, iar $n lucr'rile 3olclori4tilor nu apar dec$t $n aspecte de detaliu5 C35 totu4i, C5 S5 LeWis, T e Discarded lmage, An -niroduction to Medie2al and %enaissance Literature, c/ap5 Di * :T/e Lon2aevi:, Cam%rid2e, 19=G, pp5 1AAE1<!5 LeWis a notat, mai ales la [alter (ap, re3erin#a la su3letele mor#ilor K $ns' toat' cartea lui ni se pare viciat' de o con cep#ie despre Evul (ediu ca epoc' 1livresc':L ;c35 mai ales p5 11>, pe care o consider'm 2re4it' de oarece reproduce concep#ia $n2ust' a medievisticii tradi#ionale, viciat' de recur2erea la mitul 1omului din Evul (ediu: ;de eBemplu, p5 1- * :medieval man Was not a dreamer nor a WandererK /e Was an or2aniser, a codi3ier, a %uilder o3 s0stems, etc:5 6illi mortue, spune [alter (ap despre copiii unei pseudo+(elusine evocat' c/iar $nainte de "$na lui Fenno (De 7ugis curialium, CD, !, ed5 (5 X5 James, p5 1 G>5 J5 ^o/ler notase * es ist der #agensto&& der sic urn die Orp eussage sc lingt, p5 <15 A5 (aur0, la r$ndul s'u, su%liniase c' (elusine, la Jean dLAr+ ras, 12eme de durere de 3iecare dat' c$nd moartea vine s' r'peasc' un Lusi2nan:5 G15 jin s'+i mul#umesc $n mod deose%it ?omnului Claude Gai2ne%et care mi+a procurat numerele din (ulletin de la #ociete de Myt ologie &ranJaise unde se 2'sesc articole re3eritoare la (elusine, 4i ?omnului Jean+(ic/el Guilc/er care mi+a semnalat miniatu rile din (s5 Fr5 1A, , de la .5 @5 ;cel mai vec/i manuscris al %omanului Melusinei de Cou$drette, secolul al RD+lea>5

ID CTR* O ISTORIC

ANTROPOLO+I*

ISTORICUL l OMUL COTIDIAN

Istoria 4i etnolo2ia nu s+au desp'r#it dec$t la miHlocul secolului al RlR+lea c$nd evolu#ionis+ mul, victorios c/iar $nainte de ?arWin, a des+ prins studiul societ'#ilor evoluate de cel al societ'#ilor numite primitive5 )$n' atunci, is+ toria $n2lo%ase toate societ'#ile, dar acolo unde se 3orma con4tiin#a unui pro2res, istoria se restr$n2ea la "onele de umanitate suscepti%ile de a se trans3orma rapid, restul 3iind destinat unor 2enuri minore din domeniul 4tiin#i3ic sau literar E acele mirabilia, $n care oamenii pri+ mitivi stau al'turi de mon4tri, c'l'toriile, $n care %'4tina4ii s$nt o varietate a 3aunei, $n ca"ul cel mai %un 2eo2ra3ia, $n care oamenii erau un element al peisaHului E sau era con+ damnat s' 3ie uitat5 Ferodot, 1p'rintele istoriei:, este, $n e2al' m'sur', 4i p'rintele etno2ra3iei5 A doua carte din -storii, cea pus' su% patronaHul Euterpei, este consacrat' E2iptului5 )rima Hum'tate este opera unui etnolo2, care nu se mul#ume4te s' descrie moravurile 4i o%iceiurile, ci su%li+ nia"' 4i $mprumuturile 3'cute de 2reci de la e2ipteni, ne2$nd ast3el c' o pr'pastie $i poate desp'r#i pe eleni de na#iunile %ar%are5 A doua Hum'tate este opera unui istoric preocupat de diacronie, care $n4ir' dinastiile una dup' alta, risc$nd adesea s' reduc' istoria la o cule2ere de anecdote5
)A,

)rivirea aceasta etno2ra3ic' ia un alt ca + racter la Tacit5 $ntr+o perspectiv' rousseauista, el opune corup#iei civili"a#iei ilustrat' de Xoma, s'n'tatea a4a+"i4ilor 1%ons sauva2es: repre"enta#i de %retoni sau de tri%urile 2er+ manice5 Cat'+1 pe socrul s'u A2ricola $ncerc$nd s'+i aduc' pe %retoni la civili"a#ie * ,,)entru ca oamenii ace4tia, risipi#i 4i ne4tiutori, 4i ca atare porni#i pe r'"%oaie, s' se o%i4nuiasc', 2ust$nd pl'cerile, cu lini4tea 4i odi/na, el $i $ncuraHea"', pe c'i private, 4i, o3icial, $i aHut' s' ridice temple, pie#e, locuin#e, l'ud$ndu+i pe cei mai /arnici 4i pedepsindu+i pe cei lene4i555 Copiii oamenilor de va"' s$nt pu4i s' $nve#e artele li%erale555 $n a4a 3el $nc$t, cei care, p$n' de cur$nd, re3u"au c/iar 4i lim%aHul romanilor, s'+si doreasc' acum elocin#a acestora5 ?e aici, trecerea de care se %ucur' ve4m$ntul pe care $l purt'm, c'ci to2a e la mod' K 4i, $ncetul cu $ncetul, se alunec' spre pl'cerile viciului, por+ ticuri, terme, ele2an#a ospe#elorK naivii nu+ meau aceasta civili"a#ie * era doar un aspect al $nro%irii:5 Totu4i, 4i aici, caracterul privile2iat al is+ toriei romane are tendin#a de a eBclude cele+ lalte popoare din literatura istoric' a epocii ir imperiale t$r"ii5 Cre4tinii mo4tenesc aceast' preHudecat'5 ?oar Salvianus, la miHlocul secolului al D+lea, 2$nde4te 4i spune c' %ar%arii uLimitivi 4i 3oarte cinsti#i 3ac mai mult dec$t romanii p'c'to4i5 ?e acum $nainte, numai cre4tinii au dreptul istorie5 )'2$nii s$nt eBclu4i5 )'2$nii, adic' s2$nii propriu+"i4i, dar 4i 1necredincio4ii:, 4i, O1 pu#in la $nceput, #'ranii5 ?esi2ur, ideea ce domni mul t' vre me nu va 3i c ea a unui #re ci, dimpotriv', a unui declin5 Mundus _en escit5 Lumea $m%'tr$ne4te5 Umanitatea a lt r at $n a 4asea 4i ultima v$rst' a ei * %'tr$+ Ltea+ $ns' acest pro2res $n r'sp'r este, $n HGIi timp, un proces unilinear ce 2ia" privile+

' 1, societ'#ile care se trans3orm', 3ie 4i $n

t+Jean al %omei, c+ trebuie s+ domneFti asupra uni2ersului@, Dir2iliu 4i Si%0lla $l anun#' pe Cristos $ntr+o perspectiv' teleolo2ic' ce $i las' pe ceilal#i, pe cei care nu s$nt mo4tenito"Lii Xomei, $n a3ara c'ii ce duce la m$ntuire5 Totu4i, voca#ia universal' a cre4tinismului pune la dispo"i#ia etnolo2iei o structur' de re+ ceptare, $ntruc$t orice istorie este o istorie universal', toate popoarele au voca#ia s' intre $n ea, c/iar dac', de 3apt, doar cele care evo+ luea"' repede s$nt vrednice de interes * C$nd este ca"ul, amestec$nd timpurile 4i locurile, istoria 4i 2eo2ra3ia, un cleric din Evul (ediu devine etnolo2 3'r' s'+4i dea seama5 ?e eBemplu, Gervase o3 Til%ur0, $n ale sale Otia -mperialia, cule2ere de mirabilia destinate $mp'ratului Otto de .runsWicV ;c'tre 1A1A>, dup' ce, $ntr+o prim' parte, a 3'cut istoria omenirii p$n' la potopul de dup' Gene"', consacr' a doua parte unui talme4 %alme4 de nota#ii 2eo2ra3ice, istorice 4i etno2ra3ice despre di3eritele popoare ale lumii, iar ultima parte, riturilor, le2endelor, miracolelor culese de prin locurile unde a tr'it el, An2lia, Xe2atul celor ?ou'+Sicilii, )roven#a5 Evul (ediu pre2'te4te de asemenea tot ce tre%uie pentru a+1 $nt$mpina pe a4a+numitul 1%on sauva2e: * un millenarism care a4teapt' $ntoarcerea la v$rsta de aur, convin2erea c' pro2resul istoric, dac' eBist', se 3ace prin re+ na4tere, prin $ntoarceri la un primitivism inc: cent5 Cns' oamenilor din Evul (ediu le lipsea con#inutul ce tre%uia dat acestui mit5 Unii au privit c'tre Orient 4i, cu aHutorul credin#ei in )reotul Coan, 4i+au ima2inat un model antro+ polo2ic, 1%ra/manul cucernic:5 Cns' (arcc
L,9 )A+

sens r'u5 Car c$nd cre4tinismul medieval va recupera Antic/itatea p'2$n', o va 3ace pentru a su%linia meritele eBcep#ionale ale Cmperiului roman 4i a de3ini o nou' linie de pro2res * de la Xoma la Cerusalim5 A4a cum a notat Au+ 2ustin Xenaudet, ?ante 1repet' cu m$ndrie pro3e#ia %'tr$nului Anc/ise * AminteFte*Ji, ce*

Serios

C
*
ei scris Geor2e n #'r'ne4tiW cuA 9desea a+ e. ^t+ desigur aSt0ppert K Dn h CenO )c itatea G$QeQcG mai a putinT [ scris+ T555 L55 a caror i^^O,, Cu^ln &eric

un
#e

c:

cJas

ice

ale OmsO,
ZoJo ar Care

\ul ]
aG

n+a J e 3ost Jua3 l e, X5 Ser ate5 G C3mui s'l% #Colul nic, )unct de tT te vedere, al X G

nol

`#ia
Sa

modi3i

istorieH

Q6Q pers)ectiveZe Ja c evacuare a

9Deau tOnci

sa

1,

dev, enit

radical' a evenimentului, reali"$nd ast3el idea+ lul unei istorii nonevenimen#iale5 Sau, mai cur$nd, ea propune o istorie 3'cut' din eveni+ mente repetate sau a4teptate, s'r%'tori din ca+ lendarul reli2ios, evenimente 4i ceremonii le+ 2ate de istoria %iolo2ic' 4i 3amilial' * na4tere, c's'torie, moarte5 Ea impune recursul la o di3eren#iere a epo+ cilor istoriei 4i cere s' se acorde o aten#ie special' acestui domeniu al duratei lun2i, acestui timp aproape imo%il de3init de Fernand .raudel $ntr+un articol cele%ru5 )lim%$ndu+4i privirea etnolo2ic' asupra so+ ciet'#ilor pe care le studia"', istoricul $n#e+ le2e mai %ine ce este 1litur2ic: $ntr+o societate istoric'5 Studierea 1calendarului: $n 3ormele lui seculari"ate 4i re"iduale ;puternic marcat $n societ'#ile industriale de preluarea, de c'tre, cre4tinism, de la vec/ile reli2ii, a ciclului de Cr'ciun, de )a4ti, a cadrului s'pt'm$nal etc>, sau $n 3ormele lui noi ;de eBemplu, calendarul competi#iilor E 4i al s'r%'torilor E sportive> relev' $nr$urirea riturilor ancestrale, a ritmu+ rilor periodice asupra societ'#ilor pe care le numim evoluate5 Cns' aici, mai mult dec$t ori+ c$nd, se impune cola%orarea celor dou' atitu+ dini, cea etnolo2ic' 4i cea istoric'5 Un studiu 1istoric: al s'r%'torilor ar putea aduce lumini /ot'r$toare asupra structurilor 4i a trans3or+ m'rilor societ'#ilor, mai ales pentru perioadele pe care tre%uie, pe drept cuv$nt, s' le numim 1de tran"i#ie:, de pild', Evul (ediu, c'ruia, la urma urmei, i se potrive4te acest nume5 Am putea urm'ri, de eBemplu, evolu#ia car+ navalului ca s'r%'toare, ca psi/odram' a co+ munit'#ii ur%ane, constituit $n Evul (ediu t$3+ "iu 4i destr'mat $n secolele RCR+RR su% 4ocurile revolu#iei industriale5 Emmanuel Le Xo0 Ladurie a anali"at str'+ lucit Carnavalul $ns$n2erat de la Xomans, din 1,!-, 1tra2edie+%alet, $n care actorii 4i+au JuQ cat 4i dansat propria lor revolt', $n loc
),7

vor%easc' despre ea $n mani3este:5 Cns' Za Xomans, $n acel an, Hocul anual s+a sc/im%at $n eveniment sin2ular5 Gel mai adesea, sem+ ni3ica#ia s'r%'torii tre%uie re2'sit' $n mit, nu $n act5 Ast3el, $ntr+un studiu eBemplar, Louis ?umont a ar'tat $n ceremoniile unde apare %alaurul Taras]ue sensul ma2ico+reli2ios al unor rituri prin care comunitatea tarascone"' c'uta, $ntre secolele RCCC 4i RDCCC, s' %ene+ 3icie"e de puterea %ene3ic' a unui monstru am%i2uu, devenit 1animal eponim:, 1palla+ dium al comunit'#ii:5 S'r%'toarea principal', Xusaliile:, remarc' Louis ?umont, 1$l asocia"' cu marea de3ilare local' a corpurilor de me+ serii:5 Acela4i lucru se vede la Londra, cel pu#in din secolul al RDC+lea $ncoace, $n cor+ te2iul lordului )rimar, unde 2rupurile 3olclo+ rice erau preluate de corpora#ii5 Ast3el, $n so+ cietatea ur%an', noi 2rupuri sociale Hoac' $n ritmurile comunit'#ii rolul tineretului din so+ ciet'#ile rurale tradi#ionale5 (uta#ii ale istoriei care ne+ar putea duce p$n' la maHorettele 4i la adun'rile /ippies din "ilele noastre5 )re+ "ente $n toate societ'#ile, litur2/ia 4i s'r%'+ toarea s$nt le2ate $n mod special de societ'+ #ile ar/aice 9 Se pare c' a4a crede Evans+ )ritc/ard * ?O &ormaJie antropologic+, presu* pun>nd munca pe teren, ar &i deosebit de util+ pentru cercet+rile asupra perioadelor 2ec i ale istoriei c>nd instituJiile Fi modurile de g>ndire se aseam+n+ >n multe pri2inJe cu cele ale po* poarelor simple pe care le studiem noi@, Cns' oamenii din Occidentul medieval ;Evens+)rit+ c/ard se opre4te la perioada caroli2ian'> erau care ar/aici 9 @oi, $n lumea noastr' de secte, c Le /oroscoape, de 3ar3urii "%ur'toare 4i de )ariuri la cursele de cai, nu cumva s$ntem C noi ar/aici 9 Societate litur2ic', societate Cndic', termenii ace4tia eBprim' cum tre%uie s ccietatea medieval'L9 paralel cu cel re se ocup' de istoria socie+ Itilor versatile, a oamenilor de la ora4e aca+
),)

888/

para#i de mode, etnolo2ul va numi societ'#ile rurale conservatoare ;nu at$t c$t s+a spus,5 (arc .loc/ a amintit acest lucru #esut conHunctiv al istoriei5 ?e unde, datorit' perspectivei et+ nolo2ice, o rurali"are a istoriei5 ai aici, i se va permite medievistului s' priveasc' spre do+ meniul s'u5 ?up' Evul (ediu ur%an 4i %ur + 2/e", impus de istoria din secolul al RCR+lea, de la Au2ustin T/ierr0 la Fenri )irenne, iat' ceva ce ni se pare mai adev'rat, Evul (ediu rural al lui (arc .loc/, (ic/ael )ostan, Leo+ pold Genicot, Geor2es ?u%05 )rin aceast' conversiune la omul cotidian, etnolo2ia istoric' duce $n mod 3iresc la studiul mentalit'#ilor, considerate ca ,,ceea ce se sc/im%' cel mai pu#in: $n evolu#ia istoric'5 Ast3el, $n inima societ'#ilor industriale, ar + /aismul eBplodea"' de $ndat' ce se scrutea"' psi/olo2ia 4i comportamentul colectiv5 ?ecalaH al mentalului care $l o%li2' pe istoric s' se 3ac' etnolo25 ?ar un mental care nu se pierde $n ne2ura vremii5 Sistemele mentale s$nt da+ ta/ile din punct de vedere istoric, c/iar dac' duc cu ele epave de ar/eo+civili"a#ii, $ndr'2ite de Andre Dara2nac5 CCC Tot etnolo2ia $l 3ace pe istoric s' scoat' $n relie3 anumite structuri sociale mai mult sau mai pu#in o%literate $n societ'#ile 1istorice: 4i s'+4i complice vi"iunea despre dinamica so+ cial', despre lupta de clas'5 @o#iunile de clas', 2rup, cate2orie, strat etc5 tre%uie reconsiderate prin inser#iunea, $n struc+ tura 4i $n Hocul social, a unor realit'#i 4i con+ cepte 3undamentale, mar2inali"ate de socio+ lo2ia post+marBist' * a5 Familia 4i structurile de rudenie a c'ror introducere $n pro%lematica istoricului poate, de pild', s' duc' la o nou' periodi"are a i s : toriei europene #in$nd seama de evolu#ia structurilor 3amiliale5 )ierre C/aunu 4i Centrul de
),8

cercet'ri de Cstorie cantitativ' din Caen de+ 3inesc, ast3el, drept 1marele dat imua%il $n dialectica omului 4i a spa#iului eBperien#a unor comunit+Ji de locuitori ;con3undate doar $n propor#ie de !-l cu paro/iile> din secolele RJC+ RCCC p$n' la s3$r4itul secolului al RDCCC+lea, de+ a lun2ul acelei civili"a#ii #'r'ne4ti tradi#ionale omo2ene, $n durata lun2'555:5 Studiul, nu numai Huridic, ci 4i etnolo2ic al neamului 4i al comunit'#ii tacite, al 3amiliei mari 4i al celei restr$nse, tre%uie s' re$nnoiasc' %a"ele unor studii comparative $ntre ieri 4i a"i, $ntre Europa 4i celelalte continente, $n materie de societate 3eudal', de pild', %5 SeBele, a c'ror eBaminare tre%uie s' duc' la o drmasculini"are a istoriei555 C$te c'i, tot din istoria Occidentului mediev2l, nu duc la 3emeie \ Cstoria ere"iilor este, $n multe privin#e, o istorie a 3emeii $n societate 4i $n reli2ie5 ?ac' eBist' $ntr+adev'r o noutate $n materie de sensi%ilitate a c'rei inventare apar#ine Evului (ediu, aceasta este iu%irea curteneasc' ;,,1Lamour courtois:>5 Ea se construie4te $n Hurul unei anumite ima2ini a 3emeii5 (ic/elet, care surprinde $ntotdeauna esen#ialul, c$nd caut' su3letul medieval, d' peste 3rumuse#ea dia%olic' a vr'Hitoarei, puritatea popular', deci divin', a Coanei dLArc5 Cine va l'muri oare cel mai important 3enomen al istoriei 1spirituale: ;$n accep#ia lui (ic/elet> a Evului (ediu * p'trunderea 3ul2er'toare a Fecioarei $n secolul al RF+lea 9 c Clasele de v$rst' a c'ror studiere r'm$ne $nc' de 3'cut pentru 2erontocra#ii, dar care a fost $nceput' $n mod str'lucit, $n unele locuri, )entru cei tineri * Fenri Jeammaire 4i )ierre 7idal+@a]uet, pentru Grecia antic', Geor2es S_u%0 4i Eric/ ^o/ler, pentru Ocidentul me+ dieval5 LI Clasele 4i comunit'#ile s'te4ti a c'ror im+ )ortan#', $n lumea cre4tin' medieval', a 3ost

c$ndva recunoscut' de (arc .loc/, 4i a c'ror anali"' este reluat' de marBi4tiK aceast' ana+ li"', dac' se va 3eri de do2matism, va contri%ui la $nnoirea istoriei sociale5 Aici se vede una din consecin#ele posi%ile, paradoBale, ale a+ cestei re2ener'ri a pro%lematicii istorice da+ torit' perspectivei etnolo2ice5 Cstoria de alt'+ dat' s+a compl'cut $n evocarea anecdotic' 4i roman#at' a unor evenimente le2ate de anu+ mite structuri clasice $n s$nul societ'#ilor 1is+ torice:, de eBemplu, din societatea medieval'5 Cstoria r'"%oaielor 3eudale tre%uie reluat' $ntr+ un studiu de ansam%lu despre r'"%oiul privat, despre vendetta5 Cstoria 3ac#iunilor de ordin 3amilial, ur%an, dinastic tre%uie re3'cut' 4i din aceast' perspectiv' * Guel3i 4i Gui%elini, (ontai2u 4i Capulet, Arma2nac 4iL .our2ui+ 2non, eroi ai r'"%oiului celor ?ou' Xo"e, smul4i evenimen#ialului anecdotic E ei 3iind una dintre cele mai ne3ericite eBpresii ale acestuia E pot re2'si pertinen#' 4i demnitate 4tiin#i3ic' $ntr+o istorie etnolo2ic' av$nd un su%liniat caracter comparativ5 CD F'c$nd istorie etnolo2ic' se aHun2e la reeva+ luarea, $n istorie, a elementelor ma2ice, a c/arismelor5 G/arisme dinastice a c'ror recunoa4tere va permite, de eBemplu, 1rea%ilitarea: monar/iei 3eudale care, mult' vreme, a 3ost de alt' na+ tur' dec$t toate celelalte institu#ii5 (arc .loc/, evoc$nd re2ii t/aumatur2i, )erc0 Ernst Sc/ramm eBplic$nd $nsemnele puterii, au 3ost pionierii unei cercet'ri care tre%uie s' atace mo+ nar/ia medieval' $n centrul ei nu $n ceea ce a supravie#uit din ea sau $n semnele ei ma2ice5 O perspectiv' etno2ra3ic' tre%uie s' metamor+ 3o"e"e, de pild', valoarea m'rturiei despre Oc+ cidentul medieval, adus', $n 3elul lor, de docu+ mente ca via#a lui Xo%ert cel )ios scris' de Fel2audK 2enealo2ia dia%olic' a )lanta2enetUcr 1=G

3'cut' de Giraud de Cam%rien, $ncerc'rile lui Carol Temerarul pentru a trece aceast' %arier' ma2ic'5 ?harisme pro3esionale 4i cate2oriale5 )entru a r'm$ne $n Evul (ediu, ne vom 2$ndi, $nce+ p$nd cu secolul al D+lea, la presti2iul 3ierarului 4i al or3evrierului a c'ror ima2ine ma2ic' a in+ trat $n c$ntecele de 2esta 4i $n diverse sa2a5 Xe+ centa descoperire, $n @ormandia, a eBtraordi+ narului morm$nt 1- din cimitirul merovin2ian de la Ferouvillette 1+a readus la via#' pe acel arti"an ma2ic din Evul (ediu timpuriu $n2ropat $mpreun' cu armele r'"%oinicului aristocrat 4i cu sacul de scule al te/nicianului K locul lui $n societate nu se poate $n#ele2e dec$t prin conver+ 2en#a studiului te/nolo2ic, al anali"ei sociolo+ 2ice 4i a perspectivei etnolo2ice5 Ar tre%ui s' urm'rim, $n societ'#ile noastre, evolu#ia medi+ cului, a c/irur2ului, urma4i ai vr'Hitorului5 1Cn+ telectualii: din Evul (ediu, universitarii, aca+ parea"' unele elemente c/arismatice pe care 1mandarinii: au 4tiut s' le 3oloseasc' p$n' $n "ilele noastre * amvonul, to2a, per2amentul, semne ce s$nt mai mult dec$t semne555 Cu aHu+ torul lor, cei mai $n"estra#i dintre ei aHun2 1ve+ dete: sociale, de la 2ladiator la staruri 4i la 1idoli:5 Cei mai a%ili sau cei mai mari dintre ace4ti intelectuali se vor mul#umi c/iar numai cu puterea lor c/arismatic', 3'r' s' recur2' la semne, de la Al%elard la Sartre5 $n s3$r4it, c/arisme individuale, care permit reconsiderarea rolului $n istorie a 1omului mare: pe care reduc#ia sociolo2ic' nu o l'mu+ rise satis3'c'tor5 Ca s' ne $ntoarcem la Evul (ediu, trecerea de la c/arismul dinastic la c/arismul individual se eBprim', de eBemplu, $n Ludovic cel S3$nt, care $ncetea"' de a 3i un re 2e sacru pentru a deveni un re2e s3$nt5 Laici+ "are 4i canoni"are mer2 m$n' $n m$n'5 Ce s+a c$ ati2at de o parte s+a pierdut de alta5 ai nu + poate s' nu ne d'm seama c' un studiu despre c/arisme $n istorie poate aHuta $n#ele+
),A

2erea unui 3enomen neanecdotic din secolul al RR+lea, cultul personalit'#ii5 $ n a c e a s t ' p e r s p e c t i v ' s e si t u e a " ' , $ n c e l e din urm', toate credin#ele escatolo2ice, toate millenarismele care marc/ea"' $ntoarcerea sa + crului $n toate 3rac#iunile societ'#ilor 4i ale civili"a#iilor5 ?eparte de a 3i $nc/ise $n societ' + #i le ar/ai ce sau 1primit ive:, aceste mill ena+ risme mani3est' e4ecurile de adaptare ;sau de resemnare> $n societ'#ile $n2/i#ite de accelera + rea te/nolo2ic'5 @orman Co/n a ar'tat ce au $nsemnat $n Evul (ediu 4i Xena4tere aceste r'%u3niri apocaliptice5 Succesul actual al sec + tarismului reli2ios, al astrolo2iei, al /ippismu+ l ui m ani3est' perm anen#a E $n conHuncturi istorice precise E a adep#ilor a4a+numitului 12ran ri3iuto:5 D Cn timp ce Francois Furet a studiat mai cur$nd aspectul 1s'l%atic: al istoriei, considerat din perspectiv' etnolo2ic', eu voi insista mai ales asupra aspectului ei cotidian5 Aportul imediat al etnolo2iei Ca istorie este, cu si2uran#', promovarea civili"a#iei ;sau a culturii> materiale5 @u 3'r' reticen#e din partea istoricilor5 Cn )olonia, de eBemplu, unde acest domeniu s+a de"voltat prodi2ios din 19G, $n + coace, 3avori"at de motiva#ii ;4i de ne$n#ele2eri epistemolo2ice> na#ionale 4i 1materialiste:, unii marBi4ti ri2uro4i s+au temut s' nu vad' iner#ia material' invad&nd dinamica social'5 $n Occi + dent, importanta lucrare a lui Fernand .raudel, Ci2iiisation Materielle et Capitalisme (5l!*e E 5!---*e siecle$, nu a l'sat noul domeniu s' in + vade"e c$mpul istoriei 3'r' s' $l su%ordone"e unui 3enomen propriu+"is istoric, capitalismul5 ?in acest imens domeniu desc/is curio"it'#ii 4i ima2i na# iei istori cului, voi re#i ne trei as + pecte * 15 Accentul pus pe te/nici5 )ro%lema cea mai interesant' este poate reconsiderarea no#iunilor de inven# i e 4i de i nvent at or pe care et nol o2i a 1==

le impune istoricului5 (arc .loc/ $ncepuse acest studiu ocup$ndu+se de 1inven#iile: medie+ vale5 Tot aici s+ar $nt$lni, $ntr+o perspectiv' levi+straussian', opo"i#ia $ntre societ'#i calde 4i societ'#i reci, sau mai cur$nd $ntre medii calde 4i medii reci $n s$nul unei aceleia4i socie+ t'#i5 ?iscu#iile $n Hurul construc#iei catedralei din (ilano, $n secolul al RlD+lea, au dat la iveal' opo"i#ia dintre 4tiin#' 4i te/nic', atunci c$nd a 3ost vor%a de con3lictul $ntre ar/itec#i 4i "idari5 1Ars sine scientia ni/il est: spuneau $nv'#a#ii ar/itec#i 3rance"i, 1scientia sine arte ni/il est: replicau "idarii lom%ar"i, nu mai pu#in $nv'#a#i, $ntr+un alt sistem de cunoa4tere5 Acest interes, $n tot ca"ul, a $nceput s' dea na4tere unei istorii a materialelor 4i a mate+ riilor prime, nu numaidec$t no%ile, cum ar 3i sarea sau lemnul5 A5 Emer2en#a corpului $n istorie5 (ic/elet o ceruse $n )re3a#a din 1!=9 la Histoire de 6rance, El re2reta 3aptul c' istoria nu se interesa su3icient de alimente, de ai>tea circumstanJe &i'ice Fi &i'iologice, ?orin#a lui $ncepe s' 3ie satis3'cut', de pild', $n mare parte, $n ceea ce prive4te istoria alimenta#iei, datorit' impulsului unor reviste 4i al unor centre, ca ennales, )conomies, #ocie1tes, Ci2ilisations ;Fernand .raudel co+directeur>, Xeitsc ri&t &iir Agrar* so'iologie $n Hurul lui [il/elm A%el la Gottin+ 2en, A&deling Agrarisc e "esc iedenis animat' de Slic/er van .at/ la Land%ouW/o2esc/ool din [a2enin2en5 Cstoria %iolo2ic' demarea"'5 Un num'r spe+ cial din Annales ),#,C,, din 19 -, indic' unele perspective5 Cmportanta lucrare a unui %iolo2 devenit istoric, La logi/ue du 2i2ant ;istoria eredit'#ii> de Francois Jaco%, arat' c' $nt$lni+ rea este posi%il' de am%ele p'r#i5 Ca s' ne $ntoarcem la un ori"ont mai etno+ lo2ic, s' sper'm c' istoricii vor p'4i pe calea trasat' de (arcel (auss $n cele%rul lui articol despre te/nicile corpului, a c'ror cunoa4tere, 1=

$n perspectiv' istoric', ar tre%ui s' 3ie /ot'r$+ toare pentru caracteri"area societ'#ilor 4i a ci+ vili"a#iilor5 <5 Fa%itatul 4i $m%r'c'mintea ar tre%ui s' dea istoricului+etnolo2 prileHul unui 3rumos dialo2 $ntre imo%ilitate 4i sc/im%are5 )ro%lemele 2us tului 4i ale modei, esen#iale $n aceast' materie, nu pot 3i tratate dec$t $ntr+o cola%orare inter+ disciplinar', unde esteticianul, semiolo2ul, isto ricul artei ar tre%ui de alt3el s' se al'ture isto ricului 4i etnolo2ului5 ai $n aceast' direc#ie, lucr'ri ca cele sciLise de Franeoise )iponnier 4i Jac]ues Feers traduc dorin#a istoricilor de a+4i $n3i2e cercet'rile $ntr+un sol a c'rui 3ertilitate a 3ost veri3icat' * istoria economic' 4i social'5 <5 Cn s3$r4it, o pro%lem' imens', istoricii 4i sociolo2ii ar tre%ui s' studie"e $mpreun' 3eno menul, capital 4i pentru al#ii, al tradiJiei, )rin tre lucr'rile recente, cele ale unui etnolo2, spe cialist $n dansul Z<opular, Jean+(ic/el Guilc/er, s$nt deose%it de edi3icatoare5 DC @u voi insista asupra 3aptului c' perspectiva etnolo2ic' $i propune istoricului o nou' docu+ menta#ie, deose%it' de cea cu care este el o%i4+ nuit5 Etnolo2ul nu dispre#uie4te documentul scris, dimpotriv'5 ?tir $l $nt$lne4te at$t de rar $nc$t metodele lui s$nt 3'cute ca s' se lipseasc' de el5 Aici, istoricul este c/emat s' se an2aHe"e, al'turi de omul cotidian care nu se $ncurc' E nu se $ncurca E cu /$r#oa2e, $n universul 3'r' teBte 4i 3'r' scriere5 Da $nt$lni aici mai $nt$i ar/eolo2ia, dar nu ar/eolo2ia tradi#ional' preocupat' de monu+ ment sau de o%iect, str$ns le2at' de istoria artei, ci ar/eolo2ia cotidianului, a vie#ii mate+ riale5 Aceea ilustrat' mai ales de s'p'turile en2le"ului (aurice .eres3ord, $n a4a+"isele 1lost villa2es:, ale polone"ului [itold Fensel 4i ale cola%oratorilor s'i $n acele 12rods: dic
),+

vec/ea arieL slav', de s'p'turile unei ec/ipe 3ranco+polone"e de la Ec%le des ^autes Etudes en Sciences Sociales, Dl+e Section, $n diverse sate ale Fran#ei medievale5 Da 2'si apoi icono2ra3ia, dar, 4i $n ca"ul de 3a#', nii at$t aceea a istoriei tradi#ionaleLa artei, le2at' de ideile 4i de 3ormele estetice, c$t mai ales aceea a 2esturilor, a 3ormelor utile, a o%iec+ telor perisa%ile 4i nevrednice de scriere5 ?ac' o icono2ra3ie a culturii materiale a $nceput s' se constituie, la cel'lalt cap't al lan#ului, o icono2ra3ie a mentalit'#ilor, anevoioas' dar ne+ cesar', plute4te $nc' $n incertitudine5 Ea tre+ %uie totu4i s' nu lipseasc' din 3i4ier, de eBem+ plu, din cel al ?epartamentului de Art' 4i de Ar/eolo2ie al Universit'#ii dm )rir$cetori* Cn s3$r4it, istoricul se love4te de tradi#ia oral'5 Aici, pro%lemele s$nt reduta%ile5 Cum s' surprin"i oralul $n trecut G Oral 4i popular pot 3i identi3icate 9 Care a 3ost $n diversele socie+ t'#i istorice semni3ica#iile eBpresiei cultur+

popular+ G

DCC Doi trece mai repede peste unele aspecte, importante, dar destul de evidente ale in3luen+ #ei etnolo2iei asupra istoriei5 Etnolo2ia accentuea"' anumite tendin#e ac+ tuale ale istoriei5 Ea invit', de pild', la o 2e+ nerali"are a metodei comparative 4i a metodei re2resive5 Ea 2r'%e4te a%andonarea punctului de vedere europocentrist5 DCCC Termin$nd, a4 insista, $n sc/im%, asupra limitelor cola%or'rii $ntre etnolo2ie 4i istorie, evo+c$nd c$teva pro%leme re3eritoare Ca raporturile dintre ele, anumite 2reut'#i 4i anumite primeHdii ce ar putea decur2e, pentru studierea societ'#ilor istorice, din simpla $nlocuire a perspectivei istorice cu perspectiva etnolo2ic'5 1=9

O aten#ie special' ar tre%ui acordat' "onelor 4i perioadelor unde au intrat $n contact so+ ciet'#i, culturi care, prin tradi#ie, #in, pe de o parte, de istorie, pe de alta de etno2ra3ie5 Dreau s' spun c' studiul acultiiraJiilor tre%uie s' per+ mit' o mai %un', situare a aspectului etnolo2ic 3a#' de cel istoric5 Specialistul $n istorie va c'uta s' a3le, $n primul r$nd, $n ce m'sur' 4i $n ce condi#ii voca%ularul 4i pro%lematica acultu* raJiei vor putea 3i eBtinse la studierea acultu* raJiilor interne dintr+o societate * de eBemplu, $ntre cultura popular' 4i cultura savant', cul+ tura re2ional' 4i cultura na#ional', $ntre @ord 4i Sud etc5 ai cum se pune, $n ca"ul de :iat', pro%lema celor 1dou' culturi:, a ierar/i"'rii 4i a domina#iei $ntre aceste culturi 9 Doca%ularul va tre%ui preci"at5 Falsele apro+ pieri vor 3i poate eliminate5 .'nuiesc c' dia* cronic, no#iune pe care Claude Levi+Strauss a $mprumutat+o de la Saussure 4i de la JaVo%son pentru a o introduce $n mod 3ericit $n etnolo+ 2ie, se deose%e4te 3oarte mult de istoric, no+ #iune cu care adeseori unii au tendin#a de a+1 con3unda, voind 4i cre"$nd c' au 2'sit ast3el un instrument comun lin2visticii 4i 4tiin#elor umaniste $n ansam%lu5 (' $ntre% dac' diacro+ nicul, 3'urit de Saussure pentru a reda acestui o%iect a%stract creat de el, lim%a, o dimensiune dinamic', nu operea"' cumva potrivit unor sis+ teme a%stracte de trans3ormare, 3oarte deose+ %ite de sc/emele de evolu#ie 3olosite de spe+ cialistul $n istorie pentru a $ncerca s' surprind' devenirea societ'#ilor concrete pe eare le stu+ dia"'5 @u vreau s' reiau, $n acest 3el, distinc#ia, dup' p'rerea mea, 3als' $ntre etnolo2ie, 4tiin#' a o%serva#iei directe a 3enomenelor vii, 4i is+ torie, 4tiin#' a reconstruc#iilor 3enomenelorr moarte5 atiin#a nu este dec$t a a%strac#iei, ia etnolo2ul, ca 4i istoricul, se a3l' $n 3a#a l 5 lalt, Tre%uie, 4i el, s' i se al'ture5 lntr+o alt' perspectiv', dup' ce a privile2iat eBcesiv ceea ce se sc/im%', ceea ce mer2e re+ pede, istoricul+etnold2 nu se 2r'%e4te oare pi:ea
179

mult s' privile2ie"e ceea ce mer2e $ncet, ceea ce se sc/im%' pu#in sau deloc 9 Ca s' se apro+ pie de etnolo2, nu se va $mpotmoli cumva $n opo"i#ia structur'+conHunctur', structur'+eve+ niment, pentru a se situa de partea structurii, $n vreme ce necesit'#ile pro%lematicii istorice postulea"' ast'"i dep'4irea 3alsei dileme struc+ tur'+conHunctur', 4i mai ales structur'+eveni+ ment 9 Cstoricul nu ar tre%ui poate mai cur$nd s' 3ie con4tient de eBisten#a unei critici a imo%i+ lului, care se r'sp$nde4te $n 4tiin#ele umaniste, inclusiv $n etnolo2ie 9 $n momentul acesta, c$nd etnolo2ia $4i re3ace sarcina de istoricitate, c$nd Geor2es .alandier arat' c' nu eBist' societate 3'r' istorie 4i c' ideea societ'#ilor imo%ile este o ilu"ie, este oare lo2ic ca specialistul s' se lanse"e $ntr+o etnolo2ie $n a3ara timpului 9 Sau, mai cur$nd, dac', $n termeni levi+straussi+ eni, eBist', nu societ'#i reci ci, 3oarte evident, societ'#i mai mult sau mai pu#in calde sau mai mult sau mai pu#in reci, este le2itim s' vor%im de societ'#i calde sau de societ'#i reci 9 ai ce se poate spune despre societ'#ile 1c'ldu#e: 9 C/iar dac' etnolo2ia $l aHut' pe istoric s' scape de ilu"iile despre un pro2res liniar, omo+ 2en 4i continuu, pro%lemele evolu#ionismului r'm$n reale5 Ca s' privim c'tre o disciplin' vecin', preistoria, 4i ea le2at' de societ'#ile 3'r' scriere, ne putem $ntre%a ce este ea 3a#' de istorie * $ntr+adev'r o pre+istorie, sau o alt' istorie 9 ?ac' r'm$nem prea aproape de o vi"iune et+ nolo2ic', $n ce 3el s' eBplic'm creFterea, 3eno+ men esen#ial al societ'#ilor studiate de istoric, 3orm' modern', economic', insidioas', a pro+ 2resului, care tre%uie demiti3icat' ;de eBemplu, a aa cum a 3'cut+o )ierre Dilar, demasc$nd pre+ supo"i#iile ideolo2ice ale cunoscutului ta3e*o&& cstovian 9> dar care este 4i ea o realitate ce se Ce Q:e eBplicat' 9

@u tre%uie oare distinse mai multe etnolo2ii, printre care cea european' ar 3i un tip di3erit de cea din domenii mai mult sau mai pu#in privile2iate, amerindiene, a3ricane, oceanice 9 Specialist al sc/im%'rii ;spun$nd trans&or* mare, istoricul se re2'se4te pe un teren even+ tual comun cu ceH5 al etnolo2ului, cu condi#ia s' nu recur2' la diacronic$, specialistul $n istorie tre%uie s' ai%' 2riH' s' nu devin' insensi%il la sc/im%are5 )entru el, nu este vor%a s' caute o trecere de la primitiv la istoric, sau s' reduc' istoricul la primitiv, ci, mai ales, s' eBplice coeBisten#a 4i rolul, $ntr+o aceea4i societate, a unor 3enomene 4i a unor 2rupuri care nu se situea"' $n acela4i timp, $n aceea4i evolu#ie5 Este o pro%lem' de niveluri 4i de decalaHe5 C$t despre modul $n care istoricul poate $nv'#a de la etnolo2 cum s'+1 recunoasc+ E 4i s'+1 respecte E pe cel+lalt, aceasta este o lec#ie care, din p'cate, nu tre%uie su%estimat' 5deoarece, dincolo de polemicile adesea re2reta%ile, ast'"i etnolo2ia ne arat' c' ne2area sau distru2erea celuilalt nu este privile2iul unei 4tiin#e umaniste5

RITUALUL SIM(OLIC AL VASALIT&II

I!t"oduce"e / s @1ol s@ul @ed e#al

Su% titlul 3oarte 2eneral despre 2esturile sim+ %olice $n via#a social', a4 vrea s' a%orde" pro+ %lema sim%olismului $n le2'tur' cu o institu#ie 3undamental' a societ'#ii medievale * vasalita+ tea5 Orice societate este sim%olic' $n m'sura $n care 3olose4te practici sim%olice 4i $n care stu+ dierea ei poate duce la o interpretare de tip sim%olic5 Acest lucru este cu at$t mai adev'rat pentru societatea medieval' de vreme ce ea a $nt'rit sim%olica inerent' oric'rei societ'#i prin apli+ carea unui sistem ideolo2ic de interpretare sim%olic' la cele mai multe din activit'#ile ei5 ?ar, dup' c$te 4tiu eu, clericii din Evul (e+ diu nu au dat, dec$t cu totul par#ial, o eBpli+ ca#ie sim%olic' a riturilor care pre"idau una din institu#iile sociale 3undamentale, vasalita+ tea5 Aceasta este o prim' pro%lem'5 Un element de eBplica#ie care nu tre%uie res+ )ins, dar care nu este cu totul satis3'c'tor, este 3aptul c' semni3ica#ia riturilor vasalice era at$t S imediat perceput' $nc$t, pentru cei care le )racticau sau erau martori la ele, nu era ne+ voie de vreo eBplica#ie5 Tre%uie re#inut totu4i c' eBist' rituri $nve+ c Jtiate care au 3'cut o%iectul unor interpret'ri Sl m%olice mai mult sau mai pu#in eBplicite5
):2

)rimele s$nt $n le2'tur' cu re2alitatea5 Un+ semne ale puterii, ceremonii de $ncoronare, de 3uneralii, de succesiune au 3'cut posi%ile unele elucid'ri sim%olice5 (arele sistem de re3erin#' sim%olic al Occidentului (edieval, cel al .i+ %liei, 4i mai cu seam', al Dec/iului Testament 4i al sim%olismului tipolo2ic care sta%ile4te o rela#ie esen#ial' $ntre Dec/iul 4i @oul Testa+ ment, a dat, la $nceput, mai ales ima2ini sim+ %olice ale re2elui ?avid, mo%ili"at pentru prima dat', dac' nu m' $n4el, ca s'+1 spriHine pe Car ol cel (are 1, apoi, $n vremea cavale+ riei, (elc/isedec/, re2ele+preot, re. sacerdos, @imic asem'n'tor pentru senior sau pentru vasal5 (ai mult E 4i mai %ine $nc' E, riturile in+ vestiturii au 3ost descrise $n termeni sim%olici, reli2io4i, mistici, care pre"entau institu#ia ca o ini#iere, ini#iere marcat', %ine$n#eles, de pe+ cetea Cre4tinismului, $n a4a m'sur', $nc$t in+ vestitura apare ca un cvasisacrament, pe linia de3init' de s3$ntul Au2ustin $n ?e ci2itate Dei, R, ,, unde sacramentum este pre"entat ca un sacrum signum, concep#ie ce va 3i de"voltat' de Fu2ues de Saint+Dictor $n ?e #acramentis, cam $n momentul c$nd $nvestitura $ncepe s' apar' $ntr+o puternic' lumin' reli2ioas'5 Cu vasalitatea lucrurile nu stau deloc a4a5 Sla%e 4i rare indicii permit desi2ur s' cre+ dem c' oamenii din Evul (ediu, sau, $n orice ca", clericii care erau c'l'u"ele 4i interpre#ii lor ideolo2ici, au $ncercat o lectur' sim%olic' a riturilor vasalit'#ii5 Se 4tie c' Evul (ediu a i2norat termenii sim%ol, sim%olism, sim%olic $n sensul $n care $i 3olosim noi ast'"i 4i, $n mod esen#ial, din se+ colul al RDC+lea $ncoace5 #ymbolum, $n Evul (ediu, nu era 3olosit de clerici dec$t $n sensul 3oarte speciali"at 4i restr$ns de do2m' E eBemplul cel mai pro%ant 3iind, %ine$n#eles, cel al sim%olului de la @iceea5 C$mpul semantic al termenului sim%ol era, $n esen#', ocupat de
):9

termenii signum, cel mai apropiat de sim%olul nostru, de3init de s3$ntul Au2ustin $n cartea a doua a tratatului De Doctrina C ristiana, dar 4i de &igura, imago, typus, allegoria, parabola, similitudo speculum care de3inesc de altminteri un sistem sim%olic 3oarte specialA5 Se $nt$lne4te $ns' uneori, $n le2'tur' cu o%iec+ tele $nm$nate cu prileHul investituirii 3ie3ului, termenul signum, ?e eBemplu, $ntr+o cart' din 11A<, p'strat' $n cartulara de la Saint+@icolas din An2ers * ?Wuirmar oc Fi cei doi &ii ai lui l*au in2estit pe "radelon, c+lug+r la #aint*7icolas, d>ndu*i o carte >n biserica #aint*Pierre din 7antes Fi i*au dat o s+rutare ca s+ pun+ pe acest dar pecetea credinJei; Fi cartea prin care l*au in2estit pe c+lug+r au pus*o simbolic pe altarul s&>ntului Petru@ <5 A4a cum a notat Emile C/enon, se mai $nt$l+ ne4te, dar rar, 4i o eBplica#ie a lui osculum, a s'rutului de 3idelitate ca sim%ol al o%latiunii5 ?e eBemplu, $n 11G<, potrivit unui teBt din cartulara m$n'stirii O%a"ine din Limousin * ?Darul a &ost &+cut >n sala cea mare a caste* lului din Turenne, &iind >nm>nat Monseniorului )tienne, stareJ la Oba'ine, 2icontesa s+rut>nd m>na stareJului >n semn de ade2+rat+ obla* Jiune@ G5 O alt' interpretare sim%olic' a lui osculum din ritualul de intrare $n vasalitate este dat', la s3$r4itul secolului al RCCC+lea, de unul din rarele teBte care o3er' $n anumite privin#e o eBplica#ie sim%olic' a riturilor vasalice, #pe* culum 9uris de Guillaume ?ur&nd ;1A 1, rema+ niat $n 1A! > * ?c+ci cel ce &ace omagiul, st>nd >ngenunc iat, >Fi pune m>inile >n ra>inile senio* rului Fi >i &ace omagiul; prin &+g+duial+ &+g+* duieFte credinJ+ Fi seniorul, >n semn de cre* dinJ+ reciproc+, >i d+ un s+rut@, 4i tot aici * ?apoi, numaidec>t, >n semn de dragoste reci* proc+ Fi necurmat+, inter2ine s+rutul p+cii@ ,5 )e mine m' interesea"' aici, mai cur$nd dec$t reperarea sim%olurilor $n sensul curent al termenului, adic' de concreti"are a unei reali):A

ta#i a%stracte, 1apropiat' de analo2ia em%le+ matic':, 2'sirea unui ritual sim%olic $n ansam+ %lul actelor prin care se constituie vasalitatea, $ns' urmele unei concep#ii con4tiente despre acest ritual $n Evul (ediu s$nt $nc' 4i mai sla%e5 Lam%ert dLAndres, de eBemplu, $n His* toria Comituem "uinensium, c/iar la s3$r4itul secolului al RF+lea, scrie ?Omagiul &+cut de &laman'i, dup+ rit, contelui T ierry@, dar ter+ menul rit poate 3i oare luat $n sens tare, poate 3i socotit c' eBprim' con4tiin#a unui adev'rat rit al oma2iului, sau nu este dec$t un adver% tocit, devalori"at, lipsit de sarcina semantic' ini#ial' 9 L's$nd deocamdat' deoparte pro%lema t'+ cerii documentelor medievale asupra unei in+ terpret'ri sim%olice eBplicite a riturilor vasali+ t'#ii, a4 vrea s' pre"int acum ipote"a potrivit c'reia aceste rituri constituiau $ntr+adev'r un ritual sim%olic 4i c' o a%ordare de tip etnolo2ic poate l'muri unele aspecte esen#iale ale insti+ tu#iei vasalit'#ii5 Aceasta nu $nseamn' c' re3u" s' v'd riscu+ rile pe care le comport' aplicarea unei ast3el de metode la studierea vasalit'#ii $n Occidentul medieval5 O societate, prin tradi#ie, studiat' de istorici nu se las' prea lesne studiat' cu meto+ dele aplicate de etnolo2i la studierea altor so+ ciet'#i5 Doi $ncerca o anali"' #in$nd seama de aceste deose%iri, de o anumit' deose%ire5
I3 Desc" e"e

(ai $nt$i, este i"%itor 3aptul c' riturile vasalice pun $n Hoc cele trei cate2orii de elemente sim+ %olice prin eBcelen#' * vor%irea, 2estul, o%iec+ tele5 Seniorul 4i vasalul BLostesc cuvinte, eBecut' 2esturi, dau sau primesc o%iecte care, ca s' reiau de3ini#ia au2ustinian' a lui signum* simbol, 1pe l$n2' impresia pe care o 3ac sim+ #urilor, ne aHut' s' cunoa4tem ceva mai mult:5
):,

S' relu'm deci, pe scurt, cele trei etape ale intr'rii $n vasalitate pe care le+au distins oa+ menii din Evul (ediu 4i, dup' ei, istoricii institu#iilor medievale, printre care, $n primul r$nd se a3l' pro3esorul 4i cole2ul nostru Gans+/o3 * oma2iul, credin#a, investitura 3ie3ului 5 Unc' dou' remarci ini#iale5 ?ocumentele medievale nu numai c' nu ne o3er' o interpretare sim%olic' a riturilor le2ate de vasalitate, dar nu dau dec$t prea pu#ine descrieri am'nun#ite ale acestor rituri5 C/iar 4i un teBt, pe drept cuv$nt clasic, cum este cel $n care Gal+%ert de .ru2es poveste4te oma2iile aduse $n 11A noului conte de Flandra, Guillaume, este "2$rcit cu detaliile5 $ns', a4a cum se va vedea, o a%ordare etno2ra3ic' a acestor 3enomene comport' $ntre%'ri la care documentele medievale rareori dau r'spunsurile dorite5 A doua remarc'5 A4a cum poate s+a 4i notat, eu recur2 adesea $n aceast' lec#ie la documente mai recente dec$t cele din alto medio e2o, luat c/iar 4i lato sensu cum este tradi#ia $n aceste #ettimane, )rocede" ast3el deoarece teBtele vec/i s$nt, $n 2eneral, $nc' 4i mai laconice dec$t cele din secolele RCERCCC 4i cred c' s$nt $ndrept'#it s' recur2 la teBtele din aceste epoci $n m'sura $n care ele eBprim' realit'#i care nu au evoluat prea mult din secolele CRER5 C$nd voi $ncerca s' interprete" ritualul sim%olic al vasalit'#ii, m' voi str'dui s' resta%ilesc perspectivele cronolo2ice 4i voi 3olosi mai ales documente din 1adev'ratul Ev (ediu timpuriu:, din secolele DCCCER5 TeBtul lui Gal%ert de .ru2es distin2e net cele trei 3a"e ale intr'rii $n vasalitate5 ,Dn primul r>nd, au &+cut omagiul >n &elul urm+tor,,,@, omagiul, ?-n al doilea r>nd, cel ce &+cuse omagiul a &+g+duit credinJ+,,,@, credinJa, ?Apoi, cu nuiaua pe care o Jinea >n min+, contele le*a dat in2estitura tuturor,,,@, in2esti*tu &ie&ului !5
)::

)rima 3a"' * ominium, oma2iul5 Cuprinde $n mod normal dou' acte5 )rimul este ver%al5 ?e o%icei este declara#ia, an2aHamentul vasalului, care+4i eBprim' dorin#a s' devin' omul senio+ rului5 Cn teBtul lui Gal%ert de .ru2es, vasalul r'spunde la o $ntre%are a seniorului s'u, con+ tele5 ?Contele l*a >ntrebat Hpe 2iitorul 2asalM dac+ 2rea s+ de2in+ omul lui >ntru totul, Fi acesta a r+spuns 8 ?2reau@, ?oar un studiu sta+ tistic al documentelor care au p'strat descrie+ rea ritualului oma2iului ne+ar $n2'dui s' r's+ pundem cu o oarecare preci"ie la $ntre%area 3oarte important', mai ales $ntr+o perspectiv' etno2ra3ic' * care dintre cei doi actan#i are ini#iativa, care vor%e4te 4i care nu vor%e4te 9 )reci"ie relativ' deoarece, mai este nevoie s+o spunem 9, statistica ar depinde de /a"ardul documentelor scrise 4i p'strate, de ine2ala lor eBactitate, 4i ar tre%ui eventual s' #in' seama de di3eren#ele re2ionale 4i de evolu#ia crono+ lo2ic'5 $ns' vor%irea aceasta este sim%olic' deoarece este semn al unei rela#ii $ntre senior 4i vasal ce dep'4e4te cuvintele sc/im%ate5 $ntr+un ca" analo2 E de4i pune pro%lema, asupra c'reia vom reveni, vasalit'#ii E Farold le ?anois 3usese, potrivit lui Ermold le @oir, mai eBplicit $n !A= c$nd intrase $n vasalitatea lui Ludovic cel )ios5 ?PrimeFte*m+, Ce'ar, spune el, >mpreun+ cu regatul meu care Ji se supune, Din proprie dorinJ+, m+ pun >n slu9ba ta@ 95 A4a cum la %ote", noul cre4tin, cu 2ura lui, sau cu cea a na4ului s'u, $i r'spunde lui ?um+ ne"eu care l+a $ntre%at prin miHlocirea preotu+ lui care $l %otea"' * 1Drei s' te 3aci cre4tin 9 E Dreau:, vasalul contractea"' un an2aHament 2lo%al dar precis 3a#' de seniorul lui c/iar din acest prim stadiu5 Un al doilea act completea"' aceast' prim' 3a"' a intr'rii $n vasalitate * este vor%a de immi.tio manuum * vasalul $4i pune m$inile $mpreunate $ntre cele ale seniorului care i Q e
):+

#ine acoperite cu ale sale5 Gal%ert de .ru2es este 3oarte precis asupra acestui punct * ?apoi, Fi*a pus ,m>inile lui >mpreunate >n cele ale con* telui, care i le str>nge@, Cele mai vec/i documente despre riturile vasalice notea"' acest rit manual5 Formula G< din (arcul3, $n prima Hum'tate5 a secolului al Dll+lea, $n le2'tur' cu Hur'm$n+ tul de credin#' al supu4ilor re2elui declar' * ?a &ost 2+'ut 9ur>nd credinJ+ >n rn>na noastr+ (in mEnu nostra trustem et 9idelitatem$@ 1-5 $n , , dup' cum se spune $n Annales regni 6rancorum, Tassilon, duce de .avaria, vine la Compie2ne s' se o3ere, cu m$inile, vasal re2e+ lui )epin ?recomand>ndu*se >n 2asalitate cu
m>inile@n,

Cn poemul lui Ermold le @oir, citat mai $na+ inte, Farold le ?anois, $n !A=, 3ace acela4i 2est 3a#' de Ludovic cel )ios * ?Apoi, cu m>i* nile >mpreunate, s*a supus regelui de bun+ 2oie@, O prim' remarc'5 Aici, reciprocitatea 2estu+ rilor este si2ur'5 Gestul vasalului nu este de aHuns5 Tre%uie s'+i r'spund' cel al seniorului n, )e de alt' parte, aici este a%ordat unul din marile capitole ale sim%olismului medieval 4i universal, sim%olismul m$inii5 Sim%olism poli+ semie care eBprim' $nv'#'tura, ap'rarea, con+ damnarea, dar, mai ales, ca aici, protec#ia, sau, mai cur$nd, $nt$lnirea supunerii cu puterea5 Gestul re$nnoie4te, red$ndu+i $ntrea2a 2reutate, o ima2ine tocit' a terminolo2iei Huridice ro+ mane $n care manus este una din eBpresiile acelei potestas, cu deose%ire unul din atri%utele esen#iale ale lui pater 9amilias i<, ?ar s' nu an+ ticip'm5 Tre%uie s' not'm o variant' vrednic' de luat $n seam' a ritualului intr'rii $n vasalitate la acest prim stadiu5 Este vor%a de ca"ul spa+ niol5 A4a cum au ar'tat+o mai ales Claudio San+ c /e" Al%orno", $n Origines del 6eudalismo u 19

O 5 + 5 5 O

4i, mai t$r"iu, eleva lui, Filda Grassotti, $n primul tom din -nstituciones 9eudp*2assalaticus en Leon y Castilia pu%licate de acest centru 1<, oma2iul la Leon 4i Castilia se 3ace de o%icei printr+un rit anumit * s'rutarea m$inii5 A4a cum scrie Filda Grassotti * 1Dasalul $i declara seniorului c' dore4te s' 3ie omul lui 4i $i: s'ruta m$na dreapt':5 S' re#inem c' declara#ia $nso#ea sau, mai cur$nd, preceda 2estul5 )e mine nu m' interesea"' ori2inile acestui 2est vasalic spa+ niol E /ispanic, cum a $ncercat s+o demon+ stre"e ?on Claudio Sanc/e" Al%orno" E sau oriental, mai precis, musulman, cum pare s' $ncline a crede Filda Grassotti5 @u cred, $n tot ca"ul, c' eBist' vreo le2'tur' $ntre s'ru+ tarea piciorului, atestat' la $ntemeierea m$nasti+ rii Lucis, $n 3aimosul document din ,, 4i s'+ rutarea m$inii din oma2iul vasalic $n Spania5 @u voi st'rui nici asupra discu#iilor care au determinat introducerea, poate prin in3luen#a carolin2ian', apoi 3rance"', a lui ominium manuale, commendatio in manibus, $n Cata+ lo2na, @avarre 4i Ara2on5 (' mul#umesc, pentru moment, s' note" c' acea osculatio manuurn spaniol' di3er' de im2ii.tio manuum cel pu#in prin 3aptul c' seniorul este, $n acest rit, net superior vasalului de vreme ce nu 3ace dec$t s' nu+4i re3u"e m$na ce va ,3i s'rutat', iar 2es+ tul de umilin#' al vasalului 3iind mult mai v'dit1=5 TeBtul lui Gal%ert de .ru2es, la care mi se va $n2'dui s' revin ca la un 3ir conduc'tor, mi se pare c' pre"int' o anomalie $ntruc$t plasea"' $n prima 3a"' a intr'rii $n vasalitate, omi* nium, un rit care de o%icei este pre"entat ca apar#in$nd 3a"ei a doua, credinJa sau &idelita* tea, adic' s'rutul, osculum pe care $l sc/im%' seniorul 4i vasalul * ?apoi, Jin>ndu*Fi m>inile >mpreunate >n cele ale contelui, care i l e str>nge, se unesc printr*un s+rut@, (ai 2eneral, osculum, osculatio s$nt puse $n le2'tur' cu: Z&ides, ?e eBemplu, ca s' relu'm
)+7

carta din 11A<, de la Saint+@icolas din An2ers, TeBte, la drept vor%ind, tardive, cel mai adesea din secolul al RlCC+lea, ca Li2re de 9ostice et de plet, su%linia"' c' s'ratul este dat ib
?>n numele credinJei@ , ?Fi i*au dat o s+rutare ca s+ pun+ pe acest dar pecetea credinJei@ CS,

Un am'nunt ce ar putea s' par' de prisos cap't', $n perspectiva cercet'rii noastre, adic' din punct de vedere etnolo2ic, o importan#' destul de mare5 Este vor%a de natura acestui s'rut, de 3elui cum este dat5 )otrivit documen+ telor adunate de C/enon, se pare c' nu este nici o $ndoial' * osculum vasalic este o s'rutare pe 2ur', ore ad os, cum o spune $n le2'tur' cu un tip de contract analo2 carLtulara de la LI (ontmorillon5 ?etaliu picant, dac' #inem seama de moravurile noastre, 3emeile se pare c' au 3ost scutite de ritul acelui ?e osculum vasalic 4i o interpretare tardiv', li; din secolul al RlD+lea, $l va eBplica invoc$nd decen#a, propter onestatemCU, interpretare pe care o socotesc 3als' a4a cum voi $ncerca s' demonstre" mai departe5 Cei ce au studiat istoria dreptului medieval au propus, $n le2'tur' cu osculum, o distinc#ie care, dac' este con3irmat' de o studiere cit se poate de eB/austiv' a teBtelor, nu este lipsit' de interes E dar care nu mi se pare totu4i esen#ial'5 )otrivit acestor speciali4ti, ar tre%ui deose%it' practica din #'rile supuse cutumei, unde cel ce d'dea osculum era seniorul, de cea a #'rilor cu le2i scrise unde, dimpotriv', vasalul d' s'rutarea seniorului 1care se mul#ume4te s' i+o $ntoarc': A-5 ?ar aici, dup' p'rerea mea, nu ini#iativa 2estului este important', ci reci+ procitatea care se pare c' a eBistat pretutindeni5 Osculum este, $ntre senior 4i vasalul- lui, l s'rutare ritual' mutual'5 Unul o d', cel'lalt $ntoarce5 Al doilea stadiu al ritualului vasalic, cel al 3idelit'#ii, este, cum se 4tie, completat de un 1!1

Hur'm$nt5 Xe2'sim deci aici recur2erea la vor %ire, dar $nsemn'tatea sim%olic' a acestei vor %iri este 4i mai mare dec$t pentru oma2iul +F vreme ce avem de a 3ace cu un Hur'm$nt, iar acesta se depune de o%icei pe .i%lie sau pe re+ li]ve5 I ,, Adesea este pre"entat ca unul din cele mai vec/i documente despre oscu im vasalic un teBt din Casus #, "alii, care relatea"' $n ce 3el @otVer, ales a%ate la Saint+Gall, $n 9 1, devine vasalul lui Otto C5 Acest rit este le2at de cel al Hur'm$ntului pe Evan2/elie5 ?>n s&>rFit, 2ei &i al meu, spune >mp+ratul, Fi dup+ ce l*a prins de m>ini, l*a s+rutat, ai numaidec>t, A1 &iind adus+ o e2ang elie, abatele 9ur+ credinJ+@ 5 La Gal%ert de .ru2es, teBLt cu si2uran#' 3oarte pre#ios prin preci"ie 4i pre"entarea ana+ litic', dar care nu tre%uie luat ca modelul ri+ tualului de intrare $n vasalitate, a4a cum oscu* lum este le2at de 3a"a ini#ial' a oma2iului, 3a"a ritualului 3idelit'#ii este descompus' $n dou' etape * mai $nt$i, o promisiune, apoi, Hur'm$n+ tul, de data aceasta pe relicve5 ?>n al doilea r>nd, cel ce &+cuse omagiul a 9urat credinJ+ cu aceste cu2inte 8 &+g+duiesc pe credinJa mea s+ &iu credincios, din aceast+ clip+, contelui "uillaume Fi s+*i p+stre' >mpotri2a tuturor Fi pe deplin omagiul meu de bun+ credinJ+ &+r+ >nFel+ciune@ E >n al treilea r>nd, a 9urat aceasta pe moaFtele s&inJilor@, C/iar din , , potrivit cele%rului pasaH din Annales regni 6rancorum citat mai $nainte, Tassilon, ducele .avariei, procedase la 3el 3a#' de )epin le .re3, dup' commendatio per manus ?A &+cut multe Fi nenum+rate 9ur+minte pu* n>nd m>inile pe moaFtele s&inJilor, ai .*a &+* g+duit credinJ+ regelui Pepin Fi &iilor lui mai sus pomeniJi, seniorii C arles Fi AA Carloman, aFa cum se cu2ine s+ &ac+ un 2asal@ 5 AHuns la acest stadiu al ritualului vasalic, va+ salul devine 1cu 2ura 4i cu m$inile omulL (l1 omme, de bouc e et de mains@$ seniorului+ Cn 111-, de eBemplu, .ernard A#ton al iD+lea,
)+8

viconte de Carcassonne, aduce oma2iu 4i Hur' credin#', pentru un anumit num'r de 3ie3uri, lui Leon, a%ate de @otre+?ame+de+la+Grasse, $n termenii urm'tori * ?>n numele tuturor Fi al &iec+ruia >Ji aduc omagiu Fi 9ur credinJ+ cu mlinile Fi cu gura, Jie, senior Leon, abate, Fi urmaFilor t+i@ +Ki5 $nc' 4i mai precis, $n carta donationis, din 11-9, adres$ndu+se so#iei sale, dona Urraca, Alp/onse le .atailleur 3olose4te eBpresia des $nt$lnit' * ? omme de bouc e et de mains@ ;ai to#i vasalii ;/omines> care st+p>nesc ast+'i a* ceast+ &eud+ ;/onor> primit+ de la tine, sau o 2or st+p>ni pe 2iitor, cu toJii s+*Ji 9ure cre * dinJ+ Fi s+ de2in+ 2asalii t+i ;oameni> cu gura Fi cu m>inile$ 4i, EBpresie important' din toate punctele de vedere deoarece arat' locul esen#ial al sim+ %olismului corporal $n sistemul cultural 4i men+ tal al Evului (ediu5 Corpul este nu numai revelatorul su3letului, el este 4i locul sim%o + lic unde se $mpline4te E su% toate 3ormele E condi#ia uman'5 )$n' $n lumea cealalt', cel pu#in p$n' la Hudecata din urm', su3letul $4i $mpline4te destinul, la %ine 4i la r'u, sau pen + tru puri3icare, su% 3orm' corporal'5 Cn s3$r4it, ritualul de intrare $n vasalitate se termin' prin investitura 3ie3ului care se operea"' prin $nm$narea unui o%iect sim%olic de c'tre senior vasalului s'u5 ?Apoi E spune Gal%ert de .ru2es E cu nuiaua pe care o Jinea >n min+, contele le*a dat in2estiturile,,,@, Cnt$lnim aici un aspect, dup' p'rerea mea, relativ minor al sim%olicii ritualului vasalic, intrarea $n Hoc nu a unor cuvinte sau 2esturi Cl a unor o%iecte sim%olice5 Acest aspect $4i I totu4i interesul lui 4i $l putem a%orda cu Ltit mai mult cu c$t a 3ost tratat de ?u Can2e } a o dmira%ilul articol in2estitura din 2losarul
S'u A,

1!<

Articolul este admira%il cel pu#in din trei motive5 (ai $nt$i, 3iindc' a adunat laolalt' im ansam%lu de teBte ce constituie un ade+ v'rat corpus de o%iecte 4i de 2esturi sim%o+ lice 3olosite $n cursul $nvestiturii * 99 de va+ riet'#i AG \ Apoi, 3iindc' $ncepe cu un adev'rat eseu des+ pre sim%olica $nvestiturii medievale5 Cn s3$r4it, 3iindc' propune o tentativ' de ti+ polo2ie a o%iectelor sim%olice 3olosite pentru $nvestitur' $n Evul (ediu5 ?u Can2e su%li+ nia"' c' investiturile nu se 3'ceau doar oral sau cu aHutorai unui simplu document sau al unei carte sed per symbola /uaedam, Aceste o%iecte sim%olice tre%uiau s' r'spund' la dou' inten#ii * s' marc/e"e trecerea propriet'#ii asu+ pra unui lucru (dominium rei$ de la o persoan' la alta, s' se supun' unui u"aH consacrat, $n a4a 3el $nc$t s' 3ie percepute de toat' lumea ca un act cu valoare Huridic'5 ?u Can2e pune di3eritele o%iecte sim%olice 2'site $n documente de $nvestitur' dup' dou' tipolo2ii succesive5 Cn prima, distin2e o%iectele ce au o le2'tur' cu lucrul transmis, de eBemplu ramura de co+ pac, %ul2'rele de p'm$nt sau smocul de iar%' care $nseamn' $nvestitura unei mo4ii5 Apoi, cele care mani3est' transmiterea unei puteri, potestas, su% 3orm' mai ales de %astona4, &es* tuca, Apoi, o%iectele care sim%oli"ea"', pe l$n2' transmiterea unei puteri, dreptul de 3olosin#' violent' (ius e2ertendi, dis9iciendi, succidendi metendi Tdreptul de a smul2e, de a a"v$rli, de a t'ia, de a $mp'r#iZ> * este vor%a mai ales de cu#ite 4i de palo4e5 (ai r'm$n $nc' dou' cate2orii de o%iecte sim%olice de $nvestitur' le2ate de cutume, de tradi#ii, de istorie5 Cele le2ate de tradi#ii vec/i, cum ar 3i inelul, stin+ dardul5 Cele care au devenit sim%olice $n cursul Evului (ediu, $n a3ara oric'rei tradi#ii vec/i, mai ales cele ie4ite din armament * casc', a rc_ s'2eat', sau o%iecte de u" curent * corn, cup' etc5 $ntr+o a doua tipolo2ie, ?u Can2e privile2iaL "', $nainte de a cita toate celelalte o%iecte ic

ordine al3a%etic', trei 3eluri de o%iecte care, dup' p'rerea lui, revin cel mai 3recvent $n in+ vestituri * 1> Ceea ce are le2'tur' cu p'm$ntul, mai ales cespes sau gua'o ;%ul2're de p'rn$nt sau 2a"on>K A> ?iversele %astoane de comand' * mai ales baculum, 9ustes ;%'#, cren2u#' uscat'> K <> O%iectele le2ate de ius e2ertendi ;dreptul de a smul2e> 4i mai ales cultellus ;cu#it>5 @u am inten#ia s' 3ac aici un studiu apro+ 3undat al celor 9! de o%iecte sim%olice $nre+ 2istrate de ?u Can2e nici s' $ntreprind o cri+ tic' am'nun#it' a studiului s'u care este, re+ pet, remarca%il5 (' voi m'r2ini la trei remarci5 Cea dint$i este c' o alt' tipolo2ie mi se pare pre3era%il', #in$nd seama * a> de re3erin#ele de natur' etnoistoric' K a> de 3recven#a ocuren#elor documentare5 ?up' o prim' anali"' E $ns' aceast' cla+ si3icare este suscepti%il' de revi"uire E a4 distin2e * 15 Sim%olurile socio+economice E unde se vede c' predomin' ceea ce se re3er' la p'+ m$nt 4i, se pare, de pre3erin#', la p'm$ntul ca atare, necultivat5 ?e eBemplu * per erbam et terram, per 9es* tucam, per lignura, per rarrium, per 2irgam 2el 2irgulam etc5 ;pe iar%' 4i pe p'm$nt, pe 3irul de pai, pe lemn, pe ramur', pe nuia sau pe nuielu4'>, cu rare $mprumuturi la piscicultura (per pisces Tpe pe4tiZ> sau la economia mone+ tar' (per denarios Tpe %aniZ>5 II Sim%olurile socioculturale ;iau aici cultur' sens antropolo2ic prin opo"i#ie la natur'> cu a dou' mari su%2rupe * > 2esturile corporale T digitum, per de.trum pollicem, per mEnu, : copiilos, per &loccilurn capillorum ;pe de2et, de2etul mare drept, pe m$n', pe p'r, pe 4uvi#a de p'r>
"8-

%> ve4mintele per capellum, per corrigiam, per gantum, per Hnteum, per manicam per mappulam, per pan* num sericum, per pileum, per 'onam ;pe p'+ l'rie, pe centura de piele, pe m'nu4', pe c'+ ma4', pe cear4a3ul de m'tase, pe %oneta 3ri+ 2ian', pe centur'>5
5

<5 Sim%olurile socio+pro3esionale unde domin' sim%olurile cate2oriilor sociale ale primelor dou' 3unc#ii * cler (per calicem, per cla2es ec* celesiae, per clocas ecclesiae, per &erulam pas* torale2i etc, Tpe pocal, pe c/eile %isericii, pe 3erula pastoral'Z> 4i cavalerie (per gladium, per astam Tpe palo4, pe lanceZ> dar unde se distin2, $n ca"ul clerului, o%iectele re3eritoare la carte 4i la scris, 3oarte 3recvente (per bi* bliot ecam, per c artum, per librum, per no* tulus, cum penna et cala2iario, per pergame* num, per psaiterium, per regulam, per te.tura e2angelii Tpe %i%liotec', pe cart', pe carte ;pi5>, cu pana 4i c'limara, pe per2ament, pe psal+ tire, pe teBtul evan2/elieiZ>5 S' mai not'm 4i o%iectele sim%olice ale #'ranului E unealt' 4i, adesea, arm' totodat' * (per cutellum, per cul* trum 2el cultellum, per 9urcam ligneam, cum 2eru Tpe cu#it, pe 3ierul plu2ului sau pe cu#it, pe 3oar3ece, pe 3urca de lemn cu v$r3ul as+ cu#itZ>5 A doua remarc' este c' %a"ele clasi3ic'rii tre%uie s' 3ie revi"uite deoarece ele nu cores+ pund nici instrumentelor culturale 4i mentale ale Evului (ediu nici cate2oriilor noastre 4ti+ in#i3ice moderne5 Ele se spriHin' pe no#iuni de drept roman * dominium, ius e2ertendi, po* testas etc, care nu ni se par pertinente aici, cel pu#in $n privin#a esen#ialului A 5 $n s3$r4it, sim%olismul o%iectelor tre%uie s' 3ie el $nsu4i rev'"ut, mai $nt$i, su% aspectul eBplic'rii lui la un prim nivel ;sim%olismul mult mai compleB al lui &estuca sau al l7i cultelus$ 4i nu tre%uie s' i"ol'm aceste ooi*
13)

pete 4i semni3ica#iile lor de ansam%lul ritua + lului5 )entru a cuprinde acest ansam%lu, tre%uie s' ad'u2'm riturilor de intrare $n vasalitate, pe care le+am descris mai $nainte, 4i s' ana + li"'m riturile ue ieFire din 2asalitate, Aici tre%uie s' cit'm sin2urul studiu, dup' eite 4tiu eu, care, utili"$nd articolul lui Ernst von (oeller din 19-- * Die %ec lssitte des #tabsbrec ens 4i 1marca lucrare: a lui ^arl 2on Amira din 19-9 * Der atab in der ger* manisc en %ec tssymboli3AS, a $ncercat s' oriente"e investi2a#ia ritualului din 3a"a oma + 2iului $n sensul sim%olicii comparate 4i, $n+ tr+un anumit 3el, al etno2ra3iei Huridice5 Este vor%a despre remarca%ilul articol de tinere#e al lui (arc .loc/, $n care se anun#' viitorul autor al %egilor t aumaturgi8 ?Les 6ormes de la rupture de l1 ommage dans l1ancien droit &eodal@ ap'rut $n 191A A95 Acest studiu are, dup' p'rerea mea, un triplu interes5 (ai $nt$i, el aminte4te c' tre%uie studiat ritualul vasalit'#ii pe ceea ce numesc eu cele dou' versante ale lui, cel al intr'rii 4i, cel al ie4irii * ruptura oma2iului, la care tre%uie ad'u2at' a%andonarea (?deguerpisse* ment@$ 3eudei5 Sim%olica unui ritual destinat s' cree"e o le2'tur' social' nu este $n#eleas' $n $ntre2ime dec$t dac' este considerat' at$t $n constituirea c$t 4i $n deconstruc#ia acestei le+ 2'turi, c/iar dac' deconstruc#ia nu intervine dec$t rar5 Ea indic' apoi c' 3ormele ceremoniale ale institu#iilor vasalice nu se l'muresc dec$t prin compararea cu rituri analoa2e sau vecine5 $n s3$r4it, $ntr+un appendice, (arc .loc/, coment$nd un teBt din le2ea salic' citat de Ernst von (oeller, orientea"' studiul riturilor < vasalitate c'tre o ipote"' privitoare la 1ori+ 2inile 3eudalit'#ii: E pro%lematic' pe care el knsu4i a p'r'sit+o mai t$r"iu ;ne amintim cri+ lc a adus' cercet'rii ori2inilor $n Apologie D `ur l1Histoire$ dar care ast'"i ne+ar putea 1!

servi ca 2/id $ntr+o interpretare a sistemului sim%olic al vasalit'#ii E care tre%uie c'utate $n sim%olismul rudeniei5 (arc .loc/ acumulea"' eBemple de e.&es* tucatio, $mprumutate $n 2eneral din cronici sau din c$ntece de 2esta din secolele RCC 4i RCCC, inclu"$nd 4i ca"urile c$nd alt o%iect dec$t &estuca este aruncat5 Cnsist' mai ales asupra unui pasaH din 2esta lui %aoul de Cambrai, de la s3$r4itul secolului al RF+lea, unde .ernier, scutierul lui Xaoul, rupe oma2iul care $l lea2' de acesta, deoarece Xaoul caut' s' ia 3amiliei lui .ernier o mo4tenire ce i se cuvenea * .er+ nier 1smul2e, prin "alele tunicii, trei 3ire de p'r din ve4m$ntul s'u de /ermin', le "v$rle c'tre Xaoul, apoi $i spune * 1Omule \ $mi iau credin#a $napoi5 S' nu spui c' te+am tr'dat: ;v5 A<1GEA<1! ed5 )5 (e0er 4i A5 Lon2non>5 (ai citea"' 4i un alt teBt, deose%it de intere+ sant, un e.emplum $n care cistercianul Ge+ "arie din Feister%ac/, $n Dialogus miraculorum ;scris de el pe la 1AA->, poveste4te cum un t$n'r cavaler rupe oma2iul 3'cut lui ?um+ ne"eu 4i $l d' ?iavolului * ?ai*a negat crea* torul cu gura, Fi*a luat credinJa >napoi '2irlind paiul cu mina Fi i*a &+cut omagiu dia2olului@, Se re2'se4te aici ideea acelui 1/omme de %ouc/e et de mains:, iar (arc .loc/ su%lini+ a"', $n le2'tur' cu mEnu, 1c' actul esen#ial tre%uie c'utat $ntr+un 2est al m$inii:5 @u m' voi al'tura totu4i lui (arc .loc/ c$nd asimi+ lea"' e.&estucatio 4i a%andonare ;1de2uerpis+ sement:>5 Cred mai cur$nd c' C/enon are dreptate re"erv$nd acest termen unei de2esti* turi sau unei a%andon'ri prin acordul celor dou' p'r#i, seniorul 4i vasalul, acordul de di+ vor#, dac' $ndr'"nesc s' spun a4a, 3iind pece+ tluit de un osciilum <-5 Tot Gal%ert de .ru2es este cel care d' in+ dica#ii pre#ioase asupra ritualului acestei e.* &estucatio, ?up' asasinarea contelui de Flan+ dra, Garol cel .un, se st$rne4te o ceart' $ntre noul conte, Guillaume Cliton 4i unii dintre
)++

supu4ii 4i vasalii lui5 Ace4tia, a4a cum s+a v'"ut, i+au adus lui Guillaume, la .ru2es, oma2iul vasalilor5 Jns' unii dintre ei, printre care, $n primul r$nd, CWan dLAlost, socotesc c' noul conte nu 4i+a respectat cuv$ntul dat, iar %ur+ 2/e"ii din G&nd $i spriHin'5 Contele ar 3i vrut s' rup' oma2iul 3'cut de CWan, dac' ar 3i $ndr'"nit s' $n3runte r'scoala %ur2/e"ilor (igi* tur comes prosiliens e.&estucasset -wanum si ausus esset prae iumultu ci2ium illorum$, dar se mul#ume4te cu un cuv$nt sim%olic 4i spune c' vrea, renun#$nd la oma2iul ce+i 3usese 3'+*ut, s' co%oare p$n' ce va 3i e2al cu 3ostul Lui valet ca s' se poat' lupta cu el (2o1lo ergo 1[e9ecto ominio /uod mic i &ecisti, p+rem 2ie iii &acere, et sine dilatione bello comprobare n te,,,$, Acestei dorin#e de ruptur' mani3estat' de mte, i se r'spunde cu o ruptur' e3ectiv' pe *are, cu un an $n urm', $n 11A , o 3'cuser' unii din vasalii castelanului din .ru2es care $i ad'postise pe asasinii lui Carol cel .un K aici, e.&estucatio nu a 3ost doar declarat', ea a 3ost concret eBecutat' printr+un 2est sim+ %olic * ?dup+ ce au luat paiele, le*au aruncat pentru a rupe omagiul, lu>ndu*Fi >napoi 9ur+* m>ntul de credinJ+ Fi &+g+duiala de a*i cruJa pe cei asediaJi@, Unseamn' deci c' nu numai din pricina t'+ cerii teBtelor, cum se pare c' a cre"ut (arc .loc/, avem mai pu#ine date despre retra2erea Hur'm$ntului de credin#' dec$t despre intrarea $n vasalitate5 ?in motive par#ial evidente, ri+ turile de ruptur' erau mai scurte E de"acordul pret$ndu+se mai pu#in dec$t acordul la o ceremonie compleB'5 ?ar tre%uie mai ales s' not'm, cred eu, c' cele dou' versante ale ce+ remonialului vasalic s$nt asimetrice5 Fiec'ruia din momentele sim%olice ale unuia nu+i cores+ punde un acela4i moment sim%olic $n cel'lalt5 )oate c' aceast' asimetrie ar tre%ui @a studiat'
)+*

i $ndeaproape5

Cn aceast' sc/i#', ne vom mul#umi s' eB+5plic'm sistemul constituit de di3eritele 3a"e 4i de di3eritele 2esturi pe care le+am descris mai sus5
II3 S ste@

Tre%uie s' st'ruim asupra 3aptului c' ansam+ %lul riturilor 4i al 2esturilor sim%olice al vasa+ lit'#ii constituie nu numai un ceremonial, un ritual, ci un sistem, $n sensul c' nu 3unc#io+ nea"' dec$t dac' nu+i lipse4te nici unul din elementele esen#iale 4i c' nu+4i cap't' sem+ ni3ica#ia 4i e3icacitatea dec$t datorit' 3iec'ruia din aceste elemente, al c'ror sens nu se l'+ mure4te dec$t prin raportare la ansam%lu5 Oma2iu, credin#' 4i $nvestitur' se articulea"' $3iJmod necesar 4i constituie un ritual sim%olic a c'rui intan2i%ilitate #ine nu at$t de 3or#a 4i, $n ca"ul de 3a#', de caracterul cvasisacru al tradi#iei c$t, mai cur$nd, de coeren#a intern' a sistemului5 Se pare, de alt3el, c' a4a a 3ost $n#eles de contemporani5 Succesiunea actelor 4i a 2esturilor * oma2iu, credin#', investitur', nu este doar o des3'4u+ rare temporal', ci o des3'4urare lo2ic' 4i ne+ cesar'5 @e putem c/iar $ntre%a dac' nu cumva unul din motivele caracterului sumar al de+ scrierilor riturilor de vasalitate nu decur2e din dorin#a mai mult sau mai pu#in con4tient' de a indica, 3'r' di2resiuni, c' esen#ialul s+a des3'4urat $n 3a"ele lui necesare5 Foarte ade+ sea, ansam%lul celor trei ac#iuni rituale este eBprimat $ntr+o sin2ur' 3ra"', $n tot ca"ul, a4a se petrec lucrurile cu oma2iul 4i credin#a5 Ca s' relu'm unele din eBemplele citate mai $nainte * a> C$nd Guillaume Lon2ue Epee devine va+ salul lui C/arles le Simple, $n 9A * 1$4i pune m>inile >ntre cele ale regelui pentru a &i r+'* boinicui lui, >i &+g+duieFte credinJ+ Fi >nt+reFte cu 9ur+m>nt@ <15
)*7

%> C$nd Fenric al Cl+lea, potrivit lui T/iet+ mar de (erse%ur2, aHun2e la 2rani#ele orien+ tale ale Germaniei, $n 1--A * ?toJi cei ce*l slu9iser+ pe >mp+ratul de mai >nainte >Fi >n* cruciFea'+ m>inile cu cele ale regelui Fi >nt+* resc prin<A 9ur+m>nt &+g+duiala de a*l a9uta cu credinJ+@ 55 Felul $n care 2esturile s$nt le2ate $n timp 4i $n cadrul sistemului este su%liniat adesea prin conHunc#ii de coordonare (et, ac, /ue$, C$nd povestirea este descompus' $n mai multe episoade 4i $n mai multe 3a"e, se insist' adesea asupra timpului scurt care desparte episoadele ce se succed5 a> Cn povestirea despre Ermold le @oir, unde este vor%a de intrarea re2elui dane" ,+Farold $n vasalitatea lui Ludovic cel )ios 4i de investi+ tura lui, $n !A= * 7umaidec>t, cu m$inile $mpreunate, s+a d'+ ruit de %un' voie re2elui555 ai Ce"ar i+a luat el $nsu4i m$inile $n m$inile lui vrednice de cinste555 7umaidec>t, Ce"ar, dup' vec/iul o%icei al 3rancilor, $i d' un cal 4i arme555 >n acest timp, Ce"ar $i 3ace daruri lui Farold care de acum >nainte este supusul lui <<5 %> Cn relatarea despre intrarea lui @otVer, a%atele ales de la Saint+Gall, $n vasalitatea lui Otto C, $n 9 1 * -n s&>rFit, 2ei &i al meu, 'ise >mp+ratul, Fi, dup+ ce l*a prins de m>ini, l*a s+rutat, ai nu+ maidec$t, &iind adus+ o e2ang elie, abatele 9ur+ credinJ+ y^, Cn povestirea indiscuta%il cea mai am'nun+ #it' pe care o avem despre acest sistem, po+ vestirea lui Gal%ert de .ru2es re3eritoare la intrarea $n vasalitate 4i la investiturile unor seniori 3laman"i, cu prileHul sosirii noului conte de Flandra, Guillaume, $n 11A , naratorul simte nevoia, av$nd $n vedere relativa lun2ime Q )ovestirii, s' su%linie"e ap'sat succesiunea ra"elor * 1$n primul r$nd, au &+cut omagiul >n
)*)

&elul urm+tor,,, Cn al doilea r$nd, cel ce &+cuse omagiul, a &+g+duit credinJ+ -n aceFti termeni,,, $n al treilea r$nd, a 9urat pe s&intele moaFte, Apoi, cu nuiaua pe care o Jinea >n min+, con* tele le*a dat >n2estitura tuturor,,,@, ai, pentru a completa impresia de $ntre2 le2at indisolu%il, $n care 3iecare 2est succesiv atra2e inelucta%il 2estul urm'tor, $n a4a 3el $nc$t sistemul s' se $nc/id' asupra lui $nsu4i, Gal%ert termin' amin+ tind, $n 3ra"a de $nc/eiere, episoadele de la $n+ ?ar eBisten#a acestui sistem de 2esturi sim+ %olice, nu numai c' nu poate 3i demonstrat', clar nici m'calQ nu poate s' apar' verosimil' dac' nu este propus' o interpretare plau"i%il'5 Doi $ncerca s' 3ac acest lucru la dou' nive+ luri5 )rimul nivel de interpretare are $n vedere 3iecare din 3a"ele ritualului sim%olic 4i de3i+ ne4te o rela#ie $ntre cei doi actan#i * seniorul 4i vasalul5 Anticip$nd compara#iile pe care le voi 3ace mai departe $ntre vasalitatea medieval' occi+ dental' 4i alte sisteme sociale, voi eBplica a+ ceast' interpretare recur2$nd la anali"ele lui Jac]ues (a]uet, din studiul s'u Pou2oir et #ociete en A&ri/ue, deoarece aceste anali"e nu par s' 3ie de natur' s' pun' $n valoare sem+ ni3ica#ia raporturilor sociale pe care le studie" eu aici<C$, >n prima 3a"', oma2iul, c/iar 3'r' a recur2e la tr's'turi semni3icative pe care anali"a de tip etno2ra3ic le va descoperi mai departe, mi se pare c' ceea ce interesea"' este eBpresia su%ordon'rii, mai mult sau mai pu#in marcat', a vasalului 3a#' de seniorul lui5 ?e+ si2ur, a4a cum s+a v'"ut, ini#iativa de ac#iune poate veni de la senior, 4i immi.tio rhanuu l E voi reveni asupra ei E este un 2est de $nt$lnirc, de contract mutual5 $ndep'rte" din aceast' demonstra#ie ca"ul prea evident al vK\: riantei spaniole a s'rut'rii m$inii`Lunde ini3:
)*8

ceput * ?,,,tuturor acelora care, prin acest 9u* r+m>nt, li &+g+duiser+ ocrotire, >i &+cuser+ omagiul Fi totodat+ 9uraser+@ <,5

193

rioritatea vasalului este 4i mai su%liniat'5 Cne+ 2alitatea condi#iilor 4i a atitudinilor to apare $n toate ca"urile, at$t $n 2esturi c$t a 4i $n cuvinte5 Cn immi.tio manuum, este -n limpede c' m$inile care cuprind apar#in ca" unei persoane superioare celeia ale c'rei m$ini s$nt cuprinse5 Dasalul contelui de Flandra, dup' Gal%ert de .ru2es, c$nd 4i+a $mpreunat m$inile, este o%iectul acceptat dar pasiv ;3orma ver%al' 2ramatical' marc/ea"' acest lucru> al $m%r'#i4'rii, al acoperirii de c'tre m$inile contelui * ?Fi m>inile lui >mpreunate au &ost str>nse de m>inile contelui@, Cn 2estul seniorului este, desi2ur, 3'+2'duiala de aHutor, de protec#ie, dar, $n aceast' 3'2'duial', este 4i ostenta#ia unei puteri E $n toate sensurile cuv$ntului E superioare5 Este o rela#ie de dependen#'5 )ornind de la eBemple a3ricane, Jac]ues (a]uet de3ine4te aceast' rela#ie ast3el * 1?ependen#', aceast' cerere de aHutor de la altcineva pentru a putea eBista pe deplin, este dominant' $n anumite rela#ii, recunoscute sau c/iar institu#ionali"ate, $n mai multe societ'#i5 ?in pricina acestei preponderen#e, s' le numim rela#ii de dependen#'5 Ele s$nt asimetrice * unul aHut' 4i spriHin', cel'lalt prime4te acest aHutor, acest spriHin, 4i, $n sc/im%, 3ace di3erite servicii protectorului s'u5 Xela#ia nu se poate inversa <* protec#ia 4i serviciul nu s$nt de acela4i 2en: 5 ai mai departe * 1)entru a+4i $ndeplini rolul, protectorul tre%uie s' ai%' miHloacele necesare5 Ceea ce presupune c', $nainte ca aceast' rela#ie s' $nceap', el tre%uie s' 3ie mai mult dec$t cel ce va depinde de el: <!5 $n 2est, dac' eBamin'm comportarea vasa+ lului, eBist', dac' nu umilin#', cel pu#in semn de de3erent' 4i de in3erioritate, prin simplul 2est 1manus alicui dare:, 1in manus alicuius dare: sau prin semni3ica#ia ce i se d' * 14ese555 committit: ;Guillaume Lon2ue Epee 3a#' de C/arles le Simple>, 1se commendans: ;Tassi+ lo n 3a#' de )epin>, 1se tradidit: ;Farold 3a#'
9 " #-. 40

de Ludovic cel )ios>5 ?ac' eBamin'm compor+ tarea seniorului, constat'm acceptarea de c' tre superior, 1ali]uem per manus accipere:5 C$nd eBpresia insist' asupra $mpreun'rii m$i+ L nilor, eBist' ceva $n 3ra"' care eBprim' superioritatea seniorului5 Dasalii orientali ai lui Clenric al CC+ lea 1re2i m&nu complicant:, dotei s$nt, dac' nu c/iar vasali, cel pu#in su%ordona#i militari ai $mp'ratului precedent, care M slu9iser+ pe >mp+ratul de mai >nainteG, Aceea4i ine2alitate se mani3est' $n cuvinte5 ?ac', a4a cum se $nt$mpl' $n teBtul lui Gal+ %ert de .ru2es, seniorul este cel care creea"' vasalul, el o 3ace $n +termeni careL dovedesc po"i#ia lui superioar', aproape c' o cere * ?con* tele ceru ;re]uisivit> H2iitorului imsalM s+*i spun+ dac+ 2oia s+ de2in+ omul lui &+r+ re * 'er2e ;inte2re>: 4i 1inte2re: cere, parc', o 1predare 3'r' condi#ii:5 C$nd vasalul r'spunde 1vreau acest lucru:;volo>, cuv$ntul este eB+ presia an2aHamentului unui in3erior nu a vo + in#ei unui e2al <95 Cn s3$r4it, termenii care de3inesc pro%a%il omagiul nu las' nici o $ndoial' asupra 3ap + tului c'K la acest stadiu, este vor%a mai $nt$i de recunoa4terea de c'tre vasal a5condi#iei sale de su%ordonat care, potrivit ritualului, con + 3irm' po"i#ia lui ini#ial' de in3erior ?,,,dac+ 2oia s+ de2in+ ;3ieri> omul lui@, spune Gal+ %ert, iar carta en2le"' citat' mai sus este 4i mai precis', 1s' de2in+ ;3ore> omul lui &eu* dal@, Oma2iul 3'cut unui superior 3ace din+ tr+ un in3erior un su%ordonat5 1Fieri:, 13oreLL eBprim' 3oarte %ine aceast' trans3ormare, a+ ceast' na4tere a unui vasal5 C$t despre orno, s' nu uit'm c', $ntr+o societate unde mult' vreme om a $nsemnat 3oarte pu#in 3a#' de do* minus, seniorul terestru 3iind ima2inea 4i re+ pre"entantul Seniorului ceresc, termenul mar+ c/ea"' su%ordonarea av$nd, la cele dou' ca+ pete ale sc'rii sociale cuprins' $n omines, sen+, 4urile speciali"ate de vasal, la un cap't, do io%a2, la cel'lalt5
194

Ast3el, primul act al ritualului, prima struc+ tur' a sistemului creea"' o rela#ie de ine2ali + tate $ntre senior 4i vasal5 Al doilea act, credinJa, modi3ic' sim#itor lucrurile5 Amintesc E deoarece am'nuntul mi se pare esen#ial E+ c' 2estul sim%olic care $l marc/ea"', acel osculurn, este o s'rutare pe 2ur'5 ('rturisesc $nc' o dat' c' nu s$nt con+ vins de importan#a E su% aspectul semni3ica+ #iei esen#iale a 2estului OE ipote"ei presupu+ n$nd c' este eBact', 3'cut' de unii istorici ai dreptului, potrivit c'reia, $ntr+o #ar' care se conduce dup' cutume, seniorul era cel ce d' + dea osculurn, $n timp ce $ntr+o #ar' cu le2i scrise, aceast' ini#iativ' apar#inea vasalului G-5 Laptul, repet, ar 3i interesant pentru istoria 5lturii Huridice 4i, mai 2eneral, a tradi#iilor *ulturale5 ?ar, 4i acest lucru $l repet, esen#ial Oste c' teBtele insist' aici mai ales asupra *onHu2'rii atitudinilor 4i asupra e2alit'#ii $n Oestul 3i"ic5 Gal%ert de .ru2es, at$t de precis, it$t de atent, ca un notar con4tiincios, la eBac+ itatea voca%ularului, dup' ce a insistat asu+ asimetriei >mpreun+rii m>inilor, spune * ?s*au legat printr*o s+rutare@, Car Guillaume Lur&nd, $n #peculum Duris, de4i tr'ie4te $n+r+o #ar' cu le2i scrise, atri%uie seniorului ini+iativa s'rutului, su%liniind totu4i c' sensul scopul 2estului se a3l' $n declararea unei redin#e mutuale * ?iar seniorul, >n semn de idelitate mutual+, >l s+rut+ Hpe 2asalM@ iL, ?ar s' nu ne mul#umim cu m'rturia teBte+ _r5 ?ac' $mpreunarea m$inilor se situea"' $n+O+o sim%olic' 2estual' 3oarte %o2at', dar destul de limpede, s'rutul E voi reveni la el E ne de o sim%olic' nu mai pu#in %o2at' dar hlt mai pu#in limpede E $ntruc$t varietatea Tacticilor 4i a semni3ica#iilor este mare 4i *ompleB'5 Doi $ncepe prin a m' adresa etnolo2ilor5 Cn O u da variet'#ii teoriilor etnolo2ice, s+rutul pe 1[ r + pare s' #in' de credin#e care recomand'

sc/im%

L' din

supra

de

<n sau
a3ara

de sa$3v+

entiaC'
aid

al to r rL

+
un

ver% ce

de uiaua t >n2estitura *gam>nt >i ts t+cuser+ si &c

n

Q
tm a

min0

>.

mJ,K
3ertiJe

duca+
ca *+,

se4i eBprim' pe deplin antite"a * Lsalutului cu m$na la 3runteL 3'cut de servitorii ru4i, s'ru+ t'rii m$inii practicat' de r'"%oinicii castillani, li se opune oma2iul nostru care, prin 2estul m$inilor ce se $nc/id asupra m$inilor 4i prin s'rutul celor dou' 2uri, 3'cea din senior nu at$t un simplu st&p$n c/emat doar s' pri+ measc', ci, mai ales, un participant ba un ade+ v'rat contract: G95 Tre%uie, $n s3$r4it, s' o%serv'm c', de4i oma+ 2iul, Hur'm$ntul de credin#' 4i $nvestitura 3ie+ 3ului constituie un sistem unic 4i complet, sem+ ni3ica#iile riturilor sim%olice succesive nu se distru2 ci se adau2'5 Sistemul vasalic este, de+ loc contradictoriu, un contract $ntre dou' per+ soane dintre care una, vasalul, de4i r'm$no in3erioar' celeilalte ;in3erioritate 1sim%oli"at': de oma2iu>, devine, ca urmare a unui contract mutual ;al c'rui 1sim%ol: este 3ie3ul>, e2ala acesteia, spre deose%ire de to#i cei care r'm$n $n a3ara acestui sistem de contracte5 )entru a relua unii din termenii lui Jac]ues (a]uet, vasalitatea 1este o rela#ie societal' la ori2inea unei re#ele, rela#ie identi3icat' cu aHutorul unui nume cunoscut de to#i mem%rii societ'#ii 2lo%ale: ,-5 Al doilea nivel de interpretare a sistemului 2esturilor sim%olice ale vasalit'#ii tre%uie s' ai%' $n vedere nu 3iecare dintre 3a"e, 3iecare din elementele sistemului, ci sistemul luat ca 2lo%alitate5 Xiturile de vasalitate, a4a cum apar ele $n societatea medieval' occidental', constituie, $n+ tr+adev'r, un sistem simbolic global, iar acest sistem este original, lucru pe care voi $ncerca s'+1 demonstre" $n cele ce urmea"'5 Faptul de a constitui o 2lo%alitate ori2inal' nu $mpiedic' $ns' acest sistem s' 3ie construit dup' un model 2eneral de re3erin#'5 )'rerea mea este c' sistemele sociale pot sa se eBprime sim%olic prin re3erin#' 3ie la mo+
)*+

dele economice, 3ie la modele politice, 3ie la modele 3amiliale5 @o putem #ndi la un model de tip economic $n m'sura $n care necesarul complement al oma2iului 4i al Curmntului de credin#', constituit de $nvestitura 3ie3ului, repre"int' un contra+dar a c'rui semni3ica#ie economic' E oricare ar 3i 3orma luat' de 3ie3 E este fundamental 4i totodat' evident'5 $ns' nici unul in cele dou' modele economice principale de eciproritate pe care le o3er' societ'#ile pre+ndustriale nu pare s se poat' aplica siste+ ului 3eudo+vasalic5 )e de o parte, sistemul potlatc Q nu poate 3i un re3erent al darului`contra+dar 3eudal, deoarece nu poate 3i vor%a de potlatc/ $ntr+o societate dac' aceast' practic' nu este 2enerali"at' din punct de vedere economic5 @u eBist' potlatc/ limitat la un u"aH5 ?ar, oricare ar 3i importan#a sistemului 3eudo+vasalic $n structurile 4i practicile economice ale societ'#ii din Occidentul medieval, acest sistem nu acoper' $n $ntre2ime c$mpul economiei medie+L vale5 $ntre ceea ce #ine de proprietatea allodi+al' 4i ceea ce #ine de sc/im%urile de tip pre+ capitalist, modelul economic propriu+"is 3eudal nu se aplic' dec$t unei p'r#i din u"aHele economice ale societ'#ii medievale5 )e de alt' parte, darul`contra+darul 3eudal, c/iar dac' pune $n Hoc presti2iul 4i 3emeile $n sistemul de sc/im%uri, se inserea"' $n structuri economice 4i sociale di3erite de cele $n care 3unc#ionea"' amintitul potlatc/5 (ai 2eneral, sau mai simplist, se poate spune c' acest model de re3erin#' nu se aplic' sistemului 3eudo+vasalic deoarece economia 4i societatea Occidentului (edieval, c/iar dac' amintesc prin unele as+
Q )OTLATCF, termen dintr+o lim%' amerindian', )reluat de etnolo2ie 4i de sociolo2ie pentru a de+seamna un dar cu caracter sacru ce constituia o in+O e rdic#ie, pentru %ene3iciarul darului, de a 3ace un 6ar ec/ivalent ;c35 Le Petit %obert, 19 !> ;@5 T5>5 )**

pecte economiile 4i societ'#ile numite 1primi+ tive:, se deose%esc 3oarte mult de acestea prin alte aspecte5 )e de alt' parte, sistemul contractului a4a cum C+a cunoscut mai ales lumea roman' ;4i dreptul ela%orat de aceasta> nu poate nici el 3i modelul sistemului 3eudo+vasalic deoarece, $n acest sistem, eBist', ca $ntr+un contract de emptioT2enditio, cedarea de proprietate, $n vreme ce $n contractul 3eudal nu eBist' a%an+ donare de dominium de c'tre senior $n 3a+ voarea vasalului5 (ai este nevoie s' amintim c', de4i societatea medieval' nu a i2norat c/iar at$t de mult ct s+a spus no#iunea si practica propriet'#ii, contractul 3eudo+vasalic 4i mai ales $nvestitura instaurea"' o ierar/ie de drepturi 4i de o%li2a#ii, nu o trecere de pro+ prietate de ordin superior de la senior la vasal5 @e+am putea 2$ndi atunci la un sistem de re3erin#' de tip politic5 A4a cum aspectul dar` contra+dar sau contract mani3estat eBplicit $n sim%olistica 3eudo+vasalic' putea su2era o re+ 3erin#' economic', o parte din 2esturile sim+ %olice ale intr'rii $n vasalitate, dac' nu toate 2esturile de acest 3el, ar putea 3i situate $n s3era puterii, -mmi2tio manuum ne poate 3ace s' ne 2$ndim la manus din dreptul roman, incarnare 4i, $n de3initiv, sinonim cu potes* tas, $ns' $n ritualul sim%olic al vasalit'#ii, ma* nus nu este un concept a%stract, ceea ce con+ tea"', ceea ce semni3ic', 4i c/iar sim%oli"ea"', este ceea ce &ace m$na 4i nu ceea ce este ea5 Tot a4a, osculum ne+ar putea 3ace s' ne 2$n+ dim la o transmitere de 3or#' vital' 4i, prin urmare, de putere, la o trecere ma2ic' de pu+ tere ;puteri>5 ?ar, repet, c/iar dac' acesta este sensul ini#ial al s'rutului $n societ'#i sau $n anumite societ'#i, acest sens $i este str'in lui osculum vasalic, sau, cel pu#in, a 3ost pier+ dut de osculum $n vremea c$nd credin#a vasa+ lic' 3ace parte dintr+un sistem constituit5 C/iar dac' ar avea o semni3ica#ie apropiat' de s+* rutul de pace din litur2/ia cre4tin' E ipote"a
877

pe care o voi $nl'tura in cele ce urmea"' E el ar sta%ili $ntre senior 4i vasal o rela#ie manuura, mi se pare c' tre%uie mai $nt$i s' situe"e ierar/ic cei doi actan#i unul 3a#' de cel'lalt, n8 primul ca" n rela#ie de ine2alitate, in al doilea, dimpotriv', de e2alitate5 Cn s3$r+4it, $n o%iectele sim%olice ale investitorii, am putea E a4a cum de alt3el au 4i 3'cut+o unii E privile2ia $nsemnele puterii care se $nt$i+nesc aici ;inel, cros', spad', sceptru>, 4i mai ales %astonul, $nt$init 3recvent 4i identi3icat cu un $nsemn de comand'5 $ns', $n privin#a $nsemnelor puterii, istoricii 4i Huri4tii E voi reveni asupra acestui lucru E au con3undat $n mod neHusti3icat ;de alt3el ca 4i oamenii din Evul (ediu c$teodat' E dar ace4tia aveau notivele lor s+o 3ac'> investiturile ecle"iastice au re2ale cu investiturile vasalice, c$nd, de 3apt, dup' p'rerea mea, este vor%a de sisteme 3oarte deose%ite5 )entru %aston, trimitem la critica te"ei lui van (oeller de c'tre Amira 4i (arc .loe/,15 $n de3initiv, s' reamintim din nou ni4te lucruri cunoscute5 Contractul vasaiV+creea"' un sistem de o%li2a#ii mutuale, el nu este trecerea unei potestas asupra 3ie3ului de la senior ia vasal5 S' elimin'm, $n s3$r4it, 3olosirea, pe care poate am 3i ispiti#i s+o 3acem, a senioriei %anale Q pentru a trece asupra sistemului 3eudo+vasalic 3ormele de putere descoperite, pe drept cuv$nt, $n cadrul lui 4i a c'ror importan#' a 3ost su%liniat' cum se cuvine5 (ai $nt$i, senioria %anal' este o evolu#ie a re2imului do+menial, care nu repre"int' esen#a sistemului 3eudo+vasalic 4i, c/iar dac' este lo2ic s' insist'm asupra le2'turilor dintre 3ie3 4i senio+ diferit de tea dintr-o transmitere de putere5 0ai acest #est #ui-ALa-M#ur, ca i immi.tio

Q (anal are, aici, semni3ica#ia din dreptul 3eudal la ban, 1proclama#ie:, 1/ot'rBre:> * 55lucrurile de care oamenii unei seniorii erau o%li2a#i s' se ser+LIeasc' $n sc/im%ul unei taBe pl'tit\ seniorului ;cuptor, moar', trase>+ ;C35 Le Petit %obcrt, 15- !> ;P_5L\L5>5 A-1
i

rie, cele duu' realit'#i tre%uie men#inute totu4i c$t mai distincte5 Acum tre%uie s' enun#'m 4i s' $ncerc'm s' Husti3ic'm ipote"a central' a acestei lec#ii5 Sis+ temul sim%olic al vasalit'#ii arc ca re3erin#' esen#ial' un model familial, un sistem de ru+ denie5 Doca%ularul pare c' ne invit' s' privim $n aceast' direc#ie5 ?e3ini#ia esen#ial' a vasalului este 1om de 2ur' 4i de min': ;1/orame de %ouc/e et de main:>5 $n ceea ce prive4te mina, reamintim c' este important ce &ace ea5 Cntervine la 3iecare 3a"' a ritualului5 $n omagiu, ea une4te, $ntr+o $n+ t$lnire ine2al', pe senior 4i pe vasal5 $n declara#ia de credinJ+, ea con3irm', $nso + #ind de un 2est pe .i%lie sau pe relicve, s' + rutul de e2alitate5 -n >n2estitur+, ea d' pe o parte 4i prime4te pe cealalt' o%iectul care pe+ cetluie4te contractul5 Am eliminat re3erin#a la manus din dreptul roman deoarece cuv&ntul, $nc' din epoca roman', a devenit un termen a%stract sinonim cu putere, dar nu pot uita c' el desemna, $n primul r$nd, puterea lui pater&amilias ,A 4i c', $n cre4tinismul medie val, o anumit' min', $ndr'"nesc s' "ic, se impune $naintea oric'reia * cea a lui ?umne"eu Tat'l, omnipre"ent, $ncep$nd cu icono2ra3ia5 C$t despre gur+, adic' s+rutul, rolul lui mi se pare di3erit de anticul s'rut litur2ic cre4tin care datea"' pro%a%il de pe vremea sfhtului )avel 4i a s'rutului de pace, de4i, $n acest din urm' ca", o contaminare a avut pro%a%il ioc $n secolele RE 4i RCC, c$nd, $n le2'tur' cu di+ 3erite tipuri de contracte, se vor%e4te adesea $n cartele vremii de osculura pacis 4i de &idei* ?ar, dac' eBist' un alt s'rut ritual de care poate 3i apropiat s'rutul vasalic, acela este s'rutul de lo2odn' K 4i acestuia, E5 C/enon i+a consacrat un studiu eBcelent ,*\5 $n 2eneral, s'rutul marc/ea"' intrarea $ntr+o comunitate 3amilial', nu naturala, mai ales c's'toria5 O%i+
878

. ceiul este precre4tin5 badarnic $l condamnase ,i Tertullian ca 3iind p'2$n 5 ?ar aceste apropieri, c/iar dac' desc/id unele piste, nu constituie dove"i5 Eu acord mai mult' importan#', $n 3a"a de Unvestitur', unui o%iect sim%olic deose%it, cel de care (arc .loc/ s+a ocupat $n articolul citat mai sus5 Este vor%a de &estuca, fir de pai, care poate 3i o cren2u#' uscat' sau un %'# mic5 O $nt$lnim mai $nt$i+ ;este un $nceput 9 pro + %a%il c' nu> $n dreptul roman5 Coment$nd car tea a patra din Cnstitu#iile lui Gaius, Edoardo Delterra descrie ast3el sacramentum in rem, al doilea din cele dou' acte, venind dup' a3irma rea drepturilor, care constituie legis*actio 8 ?Actantu>, Jinlnd >n min+ o nuieluF+ ;3estuca>, simbol al l+ncii militare, a&irma lucrul ;sau o parte din el> 4i pronunJa cu2intele solemne,,, >n mod contradictoriu, cel ce &+cea declaraJia punea 3estuca pe lucrul re2endicat@, ai adau2' * ?AFa cum e.plic+ "aius, dat &iind c+ 3estuca simboli'a, lancea militar+, acest act, repre'en* tind ocupaJia r+'boinic+ ;occupatio %ellica>, semni&ica proprietatea legitim+ asupra lucrului ;si2no ]uodarn iusti dominii> ,,,Dac+, dimpo* tri2+, partenerul &+cea aceeaFi declaraJie, Fi, >n c ip contradictoriu, punea Fi el 3estuca lui pe acelaFi lucru, erau atunci dou+ declaraJii egale de proprietate Fi dou+ occupationes %ellicae simbolice,,,@ 1@, , , , , , @u voi mai reveni asupra convin2erii mele c' aceast' sim%olic' este nepotrivit' pentru a eBplica ritualul 3eudo+vasalic 4i c', acolo unde seniorul 4i vasalul 3olosesc &estuca, nu este vor%a nici de proprietate, nici de drept do%$n+ dit prin ocupa#ie militar'5 Sim%olurile r'm$n, sim%olismul se sc/im%'5 $ns' &estuca apare $n institu#iile din Evul (ediu timpuriu $ntr+o lumin' nou'5 , Cel mai %ine este, 3'r' $ndoial', s' d'm cu+ v$ 8tul aici lui )aul Ourliac 4i J5 de (ala3osse * La 3ranci eBist' un act ciudat, a&&atomia ;Le+ alic', RLDC> sau adopJi o in ereditate 5;3

;Le2ea ripuar', RLDCCC>5 Este vor%a de o trans+ mitere a patrimoniului care comport' 3orme 3oarte complicate * 1a5 Cel ce dispune o dona#ie tre%uie s' apar' Ja tri%unalul malliis, $n 3a#a lui t unginus, $n acela4i timp cu un ter# str'in 3amiliei, adesea numit sa1lmann, ,,%5 $i 3ace acestuia transmiterea sim%olic' a %unurilor arunc$nd &estuca sim%olic' ;c35 t5 CC, p5 <1!> indic$nd numele adev'ratului donatar pe care vrea s'+1 3ac' mo4tenitorul lui (Mo /uem eredem appellat similiter nominet$, 1c5 Cntermediarul se duce atunci $n casa do + natorului, ,se instalea"' aici, prime4te cel pu#in trei oaspe#i, le d' s' m'n$nce 4i prime4te mul + #umirile lor * totul, adau2' teBtul, ca s' eBiste cel pu#in trei martori la aceast' preluare de proprietate5 ,,d5 Cn s3$r4it, $n termen de douspre"ece luni, intermediarul tre%uie s' revin' la mallus pen+ tru a+4i 2oli m$inile * el tre%uie Ls' arunce &estuca pe pieptul adev'ra#ilor mo4tenitoriL 4i ast3el s' le transmit' tot ce a primit el Lnici mai mult nici mai pu#inL5 1?reptul lom%ard cunoa4te institu#ia ana+ los2' t in.8 >n 3a#a poporului $narmat ;ceea ce aminte4te testamentul roman $n 3a#a comi#ilor>, t ingans transmite donatarului lancea sim%ol de putere primind un contra+dar (laiinegild, guiderdone$, Aici ideea de adop#iune este 3oarte limpede de vreme ce cel ce dispune dona#ia nu tre%uie s' ai%' mo4tenitor de seB %'r%'tesc ;ed5 Xot/5, 1, , 1,!, 1 -, 1 A K ed5 Liutprend, =,>: ,tP ?ac' dreptul lom%ard, prin utili"area l'ncii ca sim%ol, se $nt$lne4te cu interpretarea sim%olic' propus' pentru &esluca >n dreptul roman, interpretat' ca sim%ol al l'ncii militare, este limpede c', pentru noi, interesul cel mai mare $l repre"int' teBtele le2ii ripuare 4i, $nc' 4i mai mult, ale le2ii salice5 Tot ce deose%e4te ritualul 3ranc de ritualul 3eudo+vasalic este evident * rolul intermediaru+ lui, timpul pentru s'v$r4irea actului, lipsa reci+
879

procit'#ii E ca s' r'm$nem la ritual, 3'r' s' #inem seama de conteBtul cu totul deose%it * nici oma2iu nici Hur'm$nt, o cedare de pro+ prietate $n loc de cedare de drepturi E, toate acestea nu eBist' $n ceremonialul 3eudo+va+ salic5 X'm$n totu4i * solemnitatea actului, pre"en#a martorilor, rolul unui superior, acela4i o%iect sim%olic (&estuca$, necesitatea unui 2est (arun* care, ce+i drept, $n locul transmiterii manuale 4i a rupturii>5 ?ar, dac' se $nt$lne4te, c/iar de pe atunci, alian#a caracteristic' dintre donarea unui lucru 4i sta%ilirea unei rela#ii personale, de4i s$ntem $nc' departe de ritualul 3eudo+vasalic, avem impresia, $n primul r$nd, c' s+a produs o distan#' /ot'r$toare 3a#' de u"aHul care implic' &estuca >n sacramentum in rem roman5 Accen+ tul esen#ial cade pe adopJiune, transmiterea Hnui patrimoniu, intrarea $ntr+o 3amilie5 Edi+ torul le2ii salice din Monumenta "ermaniae Nistorica, ^5 A5 EcV/ardt, $n indeBul volu+ TJCUU, nu e"it' s' traduc' termenul care de+ semnea"' aceast' cutum' a a33atomiei, ac&at* mire, prin an3inden L1S, Termenul 2erman eB+ prim' 3oarte %ine intrarea $ntr+o &amilia, ?ac', dintre o%iectele sim%olice ale ritualului 3eudo+vasalic, am ales &estuca pentru a ne ocu+ pa de ea, nu am 3'cut+o doar 3iindc' dreptul roman 4i dreptul 3ranc din Evul (ediu timpu+ riu ne permit s' reper'm o preistorie a acestui o%iect 4i 3iindc' traducerea lui 3recvent' prin b+J ;%aton> ne apropie de erudi#ii care, de la ?u Can2e la Don Amira, s+au interesat cu deose%ire de aceste sim%oluri $n institu#iile trecutului 4i, $n special, $n institu#iile me+ dievale5 g (otivul nostru este c', dintre toate o%iectele sim%olice ale ritualului 3eudo+vasalic, doar &es* tuca, dup' c$te 4tim noi, a dat na4tere unei familii de cuvinte care ni se par c' dovedesc rolul de indicator 3undamental al acestui sim%ol, at$t $n )racticile c$t 4i $n sim%olica vasalit'#ii5
A-,

?esi2ur, se pare E $n lipsa unui studiu con+ sacrat $n mod special acestor termeni E c' de+ riva#ii de la 9estuca aii 3ost 3olosi#i mai ales pentru a vor%i despre ieFirea din vasalitate 4i despre abtindbrit r3e ;de2uerpissement>5 (arc .loc/, n articolul de pionierat pe care i+arn citat $n mai multe rmduri, d' numeroase eBemple cu ver%ul ex estuedre 4i cu su%stan+i/*Ki c&cs08ccaVo, actbi.ea ele o ftipe oma#iul K , O 5 k * ta $Lis'Lc+iX+ ten#a ver%ului 9estucare, spriHiniridu+se mai ales pe un eBemplu, luat dintr+t3 cert' a conte+\ i * L J fi"ihdrJ, (ilip, din 11,9, provenind din KVua Z[[1,,$ la SainD+T+Lerliri 55incintaL septe+m *5,DHKsuras, ]uas a me tene%at, in mLanus meas reddidit et 9csltirci2:, 4l c*lcKK"' 4i un in&estu*care C( Schiul de in pos "sssiohcrrl 2iiitere,
ad*iic2itdre LOL

Am indicat mai 7us% e#luea printre o%iectele sim%olice $nm$nate de senior =asaftilui cu prileHL1\ investiturii 4i se $n#ele2e deci c' 9esi.i2aKe sau in9eslucare Kr putut 3i considerat ca sinonim al lui gOerpir, e.&e8*l;icare ca sinonim al lui d+guerpir Q5 Cns' (arc .loc/, contest$nd interpret9rea iui J5 Flac/ ;si pe cea a lui 1tsenne LLas]uier, din+secolul al RDC+lea>, ^[+ pre"int' aruncarea paiului ca 1opusul investi+ turii:, a 3'cut aceast' remarc' important' * 55teBtele s$nt unX5nime 4i precise * nici unul nu spune* ;o7ium e * TLK5D **KP< K aproape taste +nun * ominium sau dominum e.&estucare, Dasalul renea2' oma2iul, adic' le2'tura personal' dintre vasal si senior, senioria, adic' ansam%lul drepturilor care 3'ceau din senior L superiorul C
Q )EGU^XFCX5 atestat din S8colifl at Rll+$ea cu si T *sul de 1a a%andona: 4i, $n lim%aHul Huridic5 ,&i p'r'si o proprictaic, a a%andona o mo4tenire:, de te care ^+a do"voJtat sensul ,,a a%andona un loc, e:5 1 pTfiSi r iGG 1sNL8 un bompus de la gt&,erpi Z ,,a a%andona:, tt$t t+Li+mcn Huridic, din r+r+inltil 3ranc werp9an, c'ruia $i corespunde 2erm5 wer&en, ,,a a : runca:, 4i en2l5 io warp, ,,a deturna: %cf. O5 )locli E [5 von [art%ur2, Dictionnaire etymologi/ue @ e la langue &rancaisc, )aris5 )UF, 1)=-> ;@5 T5>5 5;,

vasalului: m, (i se pare c' aici tre%uie s' vedem, pe de o parte, 3aptul c' din Evul (ediu timpuriu &est2,ca Huca un rol esenial $ntr+o practic' ce era, mai cur$nd deK5it o cedare de %unuri sau de drepturi, o procedur' de adop#iune E prin urmare, e.&estucatio are $n vedere mai ales le2'tura personal' E si, pe de alt' parte, 3aptul c' sistemul sim%olic 3eudo+vasalic constituie un ansam%lu ale c'rui toate p'r#ile s$nt esen#iale5 @u s$nt de acord cu (arc .loc/ atunci cnd adau2' c', departe de a renun#a la 3eud', vasalul care rupe oma2iul prin e.&estucatio crede c' $l privea"' ast3el pe seniorul rene2a5t de drepturile lui asupra 3ie3ului, drepturi care ar trece la noul senior c'ruia vasalul i+ar Hura credin#'5 Este 3oarte pro%a%il ca vasalul s' 3i avut inten#ia s'+ 4i Z<'stre"e 3ie3ul, s' dea ca Husti3icare a 2estului s'u de e.&estucatio nevrednicia seniorului 4i, #in$nd seama c' nu 4i+a 3'cut datoria, seniorul tre%uie s' 3ie, dup' p'rerea vasalului, privat 4i de serviciile acestuia 4i de drepturile asupra 3ie3ului, ceea ce este la 3el de pro%a%il5 (' $ndoiesc $ns' c', dup' e.&estucatio, vasalul care a s'v$r4it acest act s' poat', Huridic, p'stra 3ie3ul5 ?e alt3el, $n teBtul lui Gal%ert de .ru2es pe care $l comentea"' (arc .loc/, seniorul, contele de Flandra, este cel care s+a 2$ndit ;dar n+a putut+o $n3'ptui din pricina raportului de 3or#e care se $n3runtau> la c.&estucare vi"indu+1 pe vasalul s'u CD`an dLAlos3c (e.&esluccisset Cvva+nurn>5 ai $n ca"ul de 3a#', a4a cum (arc .loc/ a v'"ut 3oarte %ine, persoana este respins', le2'tura personal' rupt', $ns' seniorul, rup$nd oma2iul vasalului s'u, se 2$ncle4te 4i la, sau poate mai ales, la 3ie3ul pe care dore4te s'+1 con3i4te5 $nvestitura 3ormes"', $mpreun' cu oma2iul 4i credin#a, un tot, din punct de vedere Curidic ;4i, dac' a4 $ndr'"ni s' "ic, sim%olic> indisolu%il5 ?ac' vasalul 1e33estue: ;respin2e> oma2iul adus seniorului, tre%uie totodat' s' LLestituie 3ie3ul5 ?ac' nu o 3ace, acest lucru #ine e o situa#ie de 3apt 4i, la nivelul dreptului, A-

tre%uie s' 3ie e3ectuat printr+o alt' practic', potrivit altui sistem ei5 )entru a l'muri ipote"a pe care am avan+ sat+o aici, anume c' sistemul sim%olic ai vasa+ lit'#ii are ca model de re3erin#' un model de rudenie 4i $ndeamn' la apro3undarea sistemului 3eudal cA $n direc#ia studierii sistemelor de ru+ denie , voi termina aceast' parte a lec#iei mele 3'c$nd c$teva preci"'ri5 Este limpede c' modelul de rudenie care este, dup' p'rerea noastr', re3erin#a sistemului sim+ %olic 3eudo+vasalic nu este cel ai rudeniei 1na+ turale:5 @e putem 2$ndi E $ndrept$ndu+ne c'tre dreptul roman, dar 4i c'tre alte ori"onturi OE la modelul clientelei sau la cel al adop#iunii5 Clientela tre%uie eliminat'5 )rintre di3eren#ele 3undamentale dintre cele dou' sisteme nu vom cita dec$t una, dar, dup' p'rerea noastr', esen+ #ial'5 Client deveneai printr+un act privat, vasal devii printr+o ceremonie pu%lic'5 Sc/ema adop#iunii ar tre%ui studiat' mai am'nun#it, 3ie 4i numai pentru a vedea eventualul rol al a33atomiei5 Cns' pro%lema adop#iunii $n Evul (ediu este, cel pu#in dup' c$te 4tiu eu, prost cunoscut'5 )e de alt' parte, c/iar dac' a33ato+ mia o3er' o pist' pentru interpretarea sim%o+ lismului riturilor vasalice, di3eren#ele dintre cele dou' ritualuri E ceea ce, $n domeniul sim%olismului, este capital +E s$nt 3oarte mari5 @e+am putea 2$ndi, de asemenea, la o struc+ tur' de prietenie5 Acestui cuv$nt, oamenii din Evul (ediu i+au atri%uit nu numai un con#inut 3oarte puternic ;atestat de literatur' * rolul prieteniei este mare $n c$ntecele de 2esta, cea care+i une4te pe Olivier 4i Xoland 3iind proto+ tipul> dar 4i un caracter cvasiHuridic, institu+ #ional ;este de aHuns s' amintim rolul 1prie+ tenilor carnali: $n sistemul neamului> m, ai $c aceast' direc#ie pista mai tre%uie eBplorat', dar nu a4tept prea mult nici de aici5 Studiul structurilor de rudenie, al raporturiL lor 3amiliale, al le2'turilor interpersonale $c societatea medieval' mai are multe pro2rese
87+

de 3'cut5 ?e aici tre%uie a4teptate re"ultate de mare importan#'5 ?ar, pentru cercetarea 4i demonstra#ia noastr', acest studiu va ad'u2a poate pu#in la cele dou' remarci, dup' p'rerea noastr' cele mai importante, asupra c'rora am dori s' $nc/eiem E provi"oriu E aceast' parte a lec#iei noastre consacrat' sistemului vasa+ lit'#ii5 (ai nti, tre%uie s' 3ie limpede c' nu pre+ tind c' acest sistem este calc/iat pe un sistem de rudenie, c' tre%uie s' 2'sim, $ntre senior 4i vasal, raporturi de la tat' la 3iu adoptiv, de la prieten` ;1ami: $n sens medieval Q> la prieten5 Dreau s' spun c' sim%olica acestui sistem, a4a cum apare ea $n ritualul de intrare $n vasali + tate sau de ie4ire din vasalitate, tre%uie s' 3ie ;mai mult sau mai pu#in con4tient E voi re+ veni asupra acestui punct important> perceput' ca #in$nd de domeniul sim%olicii 3amiliale 4i structurat' ca atare5 ?up' p'rerea mea, o so+ cietate nu dispune dec$t de c$teva sisteme sim+ %olice de re3erin#', toate celelalte trimi#$nd la acestea5 $n ca"ul 2esturilor sim%olice ale vasali+ t'#ii, mi se pare c' au ca re3erent 2esturile sim%olicii rela#iilor de rudenie5 Cn s3$r4it, acest sistem nu+i $n2lo%ea"' pe to#i mem%rii societ'#ii, iar sim%olica 2esturilor care $l alc'tuiesc, a4a cum o sim%olic' de tip paren+ tal eBclude ;ceea ce este l'sat $n a3ara mode + lului 3amilial> mai mult dec$t inte2rea"', nu numai c' mani3est' aceast' eBcludere, dar are ca 3unc#ie E printre altele E s' o reali"e"e5 Societatea de $nrudi#i care se creea"' prinQ ritualul sim%olic al vasalit'#ii este o societate masculin', dac' nu viril', 4i aristocratic'5 Adic' ea eBclude 3emeile 4i oamenii de r$nd5 Societate masculin' * dac' relu'm ca"ul citat de E5 C/enon, oma2iul 3'cut de un t$n'r mi + nor seniorului s'u episcopul de Carpentras, $n
Q Cuv$ntul medieval punea accentul pe le2'tura 3$ns' dintre partenerii rela#iei ;c35 A5+J5 Greimas, ptctionnaire de !ancicn &rancais, )aris, Larousse, 19=!> (7, T,$,
AC9

<AA = LL, se vede c', de4i copilul are nevoie le participarea tutoarei sale la oma2iu ;senio+ ui ia $n m$inile sale m$inile copilului 4i pe cele le tutoarei>, doar el d' ;sau prime4te> os12ulum, utoarea 3iind eliminat' ;,,remisso eHusdem do+ ninae tutricis oseulo:> 4i mi+am eBprimat mai nainle scepticismul $n le2'tur' cu interpreta+ ea pe care o d'dea redactorul cartei, invoe$nd $ecen#a ;1propter /onestatem:>5 Adev'rata ra+ iune mi se pare c' se a3l' $n ierar/ia social' *orH3runtat' cu cea a sistemului sim%olic al in+ r'rii $n vasalitate5 Oma2iul este 3a"a ine2a+ it'#ii5 Femeia este admis' la rit5 Credin#a E Ia element al s'rutului E este ine2alitatea par+ enerilor5 Femeia, in3erioar' din punct de vc+ lere social 4i reli2ios, ni5i+1 poate primi5 Xcali+ atea va 3i, desi2ur, uneori mai tolerant', dar nai ales la nivelul marilor doamne 4i, $nc' 4i nai mult, el de#in'toarelor unei autorit'#i de *ip re2al, de eBemplu, dona Urraca 3a#' de care Plp/onse le .atailleur, $n cele%ra Carta dona* ionis, din 11-9, 3olose4te eBpresia ?2os orn*nes de bouc e et de mains@ ;(5 O o%iec#ie $n aparen#' mai serioas' este ca+ 4ul ritualului iu%irii curtene4ti5 @u voi discuta uci pro%lema caracterului pur literar sau ne+ iterar al acestei iu%iri5 Este un 3apt sta%ilit *', $n iu%irea curteneasc', %'r%atul este vasalul 3emeii 4i c' un moment esen#ial al sistemului sim%olic curtenesc este s'rutul5 Doi aminti $ns' *', cel pu#in $n principiu, iu%irea curteneasc' i 3ost, $n secolul el RF+lea, un 3enomen con O lestatar, scandalos, o mani3estare de lume $n+ toars' pe dose\;,5 $n tot ca"ul, sistemul iu%irii curtene4ti a cunoscut eBpresia lui cea mai $nalt' $n cultul marial 4i, aici, contaminarea ri+ tualului marial de ritualul vasalic este evi + dent'5 (i se pare semni3icativ 3aptul c', $n te"a sa, devenit' clasic', despre La #ociete au. 5l*e E[ 5H*e siecles dans la region maconnaise, Geor2es ?u%0, sin2ura dat' c$nd vor%e4te des+ pre sim%olism $n 2esturile din via#a social', o
8)7

3ace re3erindu+se la s3$nta Fecioar'5 1Xitul de renun#are de %un' voie, scrie el, di3erit, se pare, de ritul de concesiune a unui %ene3iciu, nu este uitat $n secolul al Rl+lea * a%atele Odi+ lon de Clun0, voind s' marc/e"e supunerea 3a#*' de Fecioar', $4i trece $n Hurul 2$tului le + 2'tura sim%olic' 4i devine ast3el ser2ii@ al acesteia: = 5 ?e4i aici nu este vor%a de vas9+ litate 4i 2estul sim%olic de in3erioritate nu este un oma2iu, este totu4i un eBemplu timpuriu de inversiune a raporturilor societale normale c'reia cultul marial $i va da 3orma cea mai de+ s'v$r4it'5 Cre4tinismul, 3'r' $ndoial', a sacra + li"at $ntotdeauna E prin practicile de umi + lin#' 4i de ascetism E aceste scandaluri de inversiune societal'5 Cns' iu%irea curteneasc' 4i cultul marial, c/iar dac', la $nceput, s$nt m'rturia unei anumite promov'ri a 3emeii $n societatea medieval' din perioada av$ntului din secolele RCERCC, mi se pare c' au avut ca 3unc#ie mai ales 3iBarea, deturnarea 4i recu+ perarea mi4c'rii 13eministe: din epoca roma + nic' $n ideali"area 4i alienarea sentimental', estetic' 4i reli2ios' din epoca 2otic'5 S'rutul curtenesc, $n ciuda aparen#elor, nu mi se pare pertinent aici5 Alt eBclus din aceast' irerar/ie de e2ali E dac' $mi este $n2'duit' aceast' eBpresie para+ doBal' E omul din popor, #'ranul5 S' ne m'r+ 2inim s' cit'm aici un teBt care ilustrea"' de minune aceast' eBcludere5 Este un teBt de Guillaume de Lorris, din Xoman de la Xose, prima parte * De 2ueil pour ton a2antage Wu1orendroit me &asses ommages )t me baises emmi la bouc e A /ui nus 2illains ome ne touc e A moi touc ier ne laisse mie 7ul ome oii ii ayt 2illenie De n1i laisse mie touc ier C ascun 2ilain, c ascun porc ier ; !11

Mais estre doit courtois et &rans Celui du/uel omage prens =# Q5 Este incontesta%il c', cel pu#in $n anumite re2iuni, oamenii de r$nd 4i c/iar io%a2ii au do+ %$r5dit 3ie3uri 4i au 3'cut Hur'm$nt de credin#', c/iar dac' acest interesant 3enomen cere s' 3ie studiet mai $ndeaproape5 Cns' omul de r$nd $n3eudat nu va 3i niciodat' un adev'rat vasal5 Ca 4i 3emeilor, s'rutul sim%olic oscidum $i este re3u"at5 Este un lucru evident c' o parte sau alta a sistemului se $nt$lne4te acolo unde a eBistat oma2iul vasalic5 ?ar omul din popor, cu at$t mai mult io%a2ul, nu a intrat $n sistemul sim+ %olic complet5 $n aceast' privin#' nu putem deci tra2e o conclu"ie din interesanta+ remarc' a lui C/arles+Edmond )errin care arat' c', la $nceputul secolului al RTC+lea, $n Lorraine, 3aptul de a $ncredin#a unui mic 3ermier o 3eud' #'r'neasc' este eBprimat $n actele Huridice prin in2estire m, Ast3el, eBcluderile con3irm' interpretarea dat' de noi sistemului 2esturilor sim%olice ale vasalit'#ii * o $nrudire care, printr+un an2aHa+ ment reciproc sanc#ionat prin 3ie3, 3ace din se+ nior 4i din vasal ni4te e2ali prin Hur'm$ntul de credin#' 4i un cuplu ierar/i"at prin oma2iu5
III3 Rest tu "ea >e"s>ect #elo" s>aC o6te@>o"ale

)entru a $n#ele2e mai %ine 3unc#ia 4i 3unc#iona+ rea acestui sistem, este important s'+1 eBami+ n'm $n variantele lui 2eo2ra3ice 4i $n evolu#ia lui cronolo2ic'5
Q Dreau spre %inele t'u ` s'+mi 3aci acum oma + 2iul &I ai s' m' s'ru#i pe 2ur' ` ?e care nu se atin2e vreun om de r$nd ` @u las s' 3iu atins ` : e cineva de r$nd, ` @u las s' 3iu atins ` ?e vreun #'ran, de vreun porcarK ` Tre%uie s' 3ie curtenitoi 4i no%il ` Cel de la care primesc oma2iul5 8)8

Cn aceast' privin#' voi 3i scurt, din dou' motive care se contra"ic5 )e de o parte, o 2eo2ra3ie 4i o cronolo2ie minu#ioas' a riturilor de vasalitate r'm$n de sta%ilit, de4i lucr'rile clasice s+au ocupat de *ceste pro%leme, iar numeroase mono2ra3ii o3er' elemente pre#ioase5 Farta 4i cur%a de Ovolu#ie s$nt $ns' departe de a 3i $ntocmite K Ln lipsa lor, replasarea $n detaliu a propriei oastre perspective de studiu $n acest cadru incomplet 4i adesea pu#in si2ur este 3oarte /a"ardat'5 -n sc/im%, anumite ori2inalit'#i re2ionale sau c/iar 1na#ionale: 3ac o%iectul unui con+ sens asupra c'ruia este inutil s' insist'm E $n m'sura $n care nu am putut proceda la nici o veri3icare serioas' a acestor locuri comune, 4i $n care mi se par, $n ansam%lu, $ntemeiate 4i Huste5 A5 Perspecti2ele geogra&ice )otrivit demersului nostru, sin2urul ele + ment ori2inal important $n ritualul sim%olic al vasalit'#ii este, cum s+a v'"ut, s+rutarea m>inii, care pare s' $nlocuiasc' $n 2eneral immi.tio manuum >n oma2iul spaniol5 ?in+ tr+un punct de vedere 2eneral, aceast' cutu+ m' $nt're4te sim%olismul de ine2alitate care marc/ea"' prima 3a"' a ritualului5 ?intr+un punct de vedere mai restr$ns, ea con3irm' anumite tr's'turi ori2inale ale 3eudalismului din Spania medieval' * in3luen#ele orientale ;$ns' in3luen#a ara%', 3'r' $ndoial', nu a 3'+ cut dec$t s' $nt'reasc' unele in3luen#e anteri+ oare * vi"i2ot' 4i %i"antin'>, rolul eminent al re2alit'#ii ;ritul 3iind, 3undamental, un rit re2al>5 Ceea ce s+a spus mai sus, pornind de la E5 C/enon ai de la istoricii tradi#ionali ai drep+ tului medieval, $n le2'tur' cu di3eren#ele de
8)2

2est $n osculum $ntre #'rile cu drept cutumier 4i #'rile cu drept scris -, 3'r' s' m' convin2', sublinia9 importan#a 2rani#ei culturale $ntre #'ri septentrionale 4i #'ri meridionale, natura di3erit' a dreptului si impactul ine2al al in3lu+ en#elor romane $n cele dou' ca"uri nep'r$n+du+ mi+se dec$t un element suplimentar E 3oarte important, 3'r' $ndoial', E al unui cli + vaH cultural 5mai $ndep'rtat 4i mai pro3und5 ai aici ar 3i de dorit o anc/et' sistematic' com+ parativ' eBtins' la ansam%lul ritualului 1 5 Ar 3i util de asemenea s se studie"e, $n aceea4i perspectiv' a ritualului sim%olic, va+ rianta italian', presupun$nd c' Ctalia 3ormea"', aici ca 4i $n alte realit'#i, o entitate uni3orm'5 $n acest univers sim%olic de 2esturi, de cu+ vinte 4i de o%iecte, Ctalia nu a introdus cumva 3oarte devreme o tendin#a c'tre ri2iditate a ri + tualului E $n m'sura $n care, mai devreme, ea a ad'u2at la acesta rolul scrisului, mai 2reu de sc/im%at dec$t ceea ce nu este scris 9 O re + marc' su2estiv' emis' de Gina Fasoli ne+ar putea 3ace s' ne 2$ndim la aceasta * 1O alt0 tendinJ+ italic+ a &ost aceea de a &i.a prin scris normele cutumiere care reglementau raporturile &eudale,,}C ai, $n spriHinul acestei ipo+ te"e, aduce un teBt carolin2ian destinat re#atului Ctaliei unde se cere *5 ?Dac+ seniorul poate lua ap+rarea 2asalului sau dup+ ce acesta se 2a &i recomandat pun>ndu*Fl ra>inile >ntr*ale sale iar el nu le 2a cuprinde, 2asalului >i este >ng+duit s+*Fi retrag+ omagiul@ 1 4, autorul su%+ liniind * ?)ste pentru prima dat+ c+ se enunJ+ e.plicit caracterul sinalagmatic pe care raportul 2asalic >ncepuse s+*l aib+@ L<5 Xemarc' ce ne aminte4te de alt3el c' este arti3icial s' separ'm, cum o 3acem noi aici pentru claritatea eBpunerii, considera#iile spa#iale de considera#iile temporale5 Anc/eta ar tre%ui condus' de asemenea ) c terenul 3eudalit'#ilor a4a+"ise de 1import: * Cl111
214

Spania, $ntr+o anumit' m'sur' ;ca 4i din Ctalia7 cumLo aminte4te testul citat ele Gina Fasoli> dar mai ales clin An2lia normand' 4i din Sta+, tele latine, din Orient5 Se va 2'si oare $n ri+ tualul sim%olic al vasalit'#ii din aceste "one icea 1puritate: aL 3eudalismului pe care unii au vrut s+Lo a3le aici9 Faptul acesta ar putea 3i 3oarte concludent pentru de3ini#ia 1sistemu lui: sim%olic, de4i s$nt >nc+ oarecum sceptic $n privin#aLconteptuluLiLde 13eudalitate d+ in (ai $nt$i, 3iindc' despre o institu#ie istoric' este ar%itrar s' spui c' este 1pur': $ntr+un Coc 4i c' $n altrJ mi esio5 Apoi, 3iindc' nu cred $n 4H cesulLsi rJcF tnAc3T $n renL>tate&:ListK=rJc' a $mprumuturilor institu#ionale sau culturale5 )entru a se implanta, modelele str'ine tre%uie s' 2'seasc' un teren pre2'tit 4i s' se adapte"eL la condi#iile ori2inale5 $n ca"ul de 3a#', ca 4i $n altele, no#iunea de 1puritate: E+ care mer2e : $mpreun' cu cea de import E mi se pare anti+4tiin#i3ic', adic' antiistoric'5 Cn sc/im%, cred c', pentru $n#ele2erea unui 3enomen istoric, pre"int' un mare ninteres stu+ dierea re2iunilor unde a eBistat acultura#ie, ;cele citate mai sus> 4i a re2iunilor E prea ade + sea uitate de medievist E care au 3ost "one+ 3ron3iere, mar2inale, ale lumii cre4tine medie + vale 4i ale 3eudalit'#ii, apoi, $n mai mare m' + sur' dec$t "onele de co3itect ci 1 marii concuren#i 4i adversari eBteriori ;.i"an#ulL sau Cslsmul>, care au 3ost mai ales "one de con3lict 4i de re+ 3u", 2rani#ele cu 1p'2$nismul: * Crlanda, Sco#ia, Cslanda, Scandinavia, j'rile slave E pentru motive di3erite 4i dup' o cronolo2ie di3erit'5 * Perspecti2e cronologica

(ediu 3a#' de relatarea ritualului 3eud alic, documentele parvenite p$ii' la noi per+ ni t datarea m'rturiilor lor5
as

8)A

Un prim 3apt pare si2ur5 Sistemul eBist', $n ceea ce are el esen#ial, la s3$r4itul secolului al DUC+lea, iar aceast' epoc' tre%uie s' 3ie cea a constituirii lui E t'cerea anterioar' a teBte+ lor 3iind $n acord cu ceea ce se 4tie despre societatea din Evul (ediu timpuriu care nu este $nc' E $n sens strict E 13eudal':5 Tre%uie 3'cute $ns' dou' remarci5 )rima este c' cea mai mare parte a m'rtu+ riilor se re3er' la rela#iile $ntre personaHe 3oarte $nalte E adesea de s$n2e re2al5 Cn 6ormulae Marcul&i ;prima Hum'tate a se+ colului al DF+lea> este vor%a despre vasalii re2elui K 1cel dint$i eBemplu cunoscut de Hur'+ minte vasalice: $l an2aHea"' pe re2ele )epin 4i pe ducele de .avaria, Tassilon ; , >K teBtul din ! , $n care se vede an2aHamentul vasalului s'v$r4indu+se cu aHutorul unui o%iect sim%olic, 1un %aston, la cap'tul c'ruia era sculptat' o 3i2ur' uman': ;cum %aculo in cuHus capite similitudo /ominis erat scultum>, se re3er' la ducele de .avaria, Tassilon al CCC+lea, 4i la Carol cel (aHe K unul din primele teBte unde este descris ansam%lul ritualului E oma2iu, Hur'm$nt, $nvestitur', cu 2esturile, cuvintele 4i o%iectele sim%olice, cel al lui Ermold le @oir ;!A=>, $i pune 3a#' $n 3a#' pe re2ele dane" Farold 4i pe $mp'ratul Ludovic cel )ios !l, ?esi2ur, cei ce au redactat acte 4i m'rturii au re#inut 4i 2'sit vrednice de a 3i relatate mai ales an2aHamentele privitoare la 1vedete: 4i, de eBemplu, teBtul intitulat Annales regni 6rancorum, care relatea"' supunerea lui Tassi+ lon 3a#' de )epin ; , >, su%linia"' c' acest act nu se deose%e4te de cel pe care vasalii $l $m+ plinesc 3a#' de seniorii lor * ?AFa cum trebuie,
de drept s*o &ac+ un 2asal, cu spirit leal Fi de* 2otament neclintit, aFa cum un 2asal trebuie s+ &ie &aJ+ de seniorii lui@ , E ceea ce con3irm'

r'sp$ndirea vasalit'#ii $n aristocra#ia 3ranc' 4i eBisten#a unui ritual vasalic5 Selectivitatea m'rturiilor su%linia"' $ns' 3ap+ tul c', $n ritualul de vasalitate de la acea
^

8),

epoc', cel mai important este primul element, oma2iul, semn de recunoa4tere a superiorit'#ii seniorului 4i, la ri2oare, de supunere5 Faptul nu este deloc surprin"'tor dac' ne 2$ndim c' ceea ce a asi2urat 3'r' $ndoial' succesul institu#iei vasalice este 3elul $n care a 3ost 3olosit' de di+ nastia carolin2ian' cu inten#ia de a+4i alc'tui k o re#ea de oameni devota#i5 A doua remarc' mer2e $n acela4i sens5 C/iar dac' sistemul este, a4a cum am spus, complet $nc' de la s3$r4itul secolului al DlCC+lea, este limpede c' $nvestitura constituie elementul cel mai sla%, cel mai pu#in marcat din tot ritul5 Faptul este $n acord cu ceea ce 4tim despre apari#ia 3ie3ului, care va 3i 3orma des'v$r4it' a %ine3acerii, a onoarei pe care vasalul o pri+ me4te de la senior $n sc/im%ul oma2iului, a Hur'm$ntului de credin#' 4i de sluHire5 Se pare c' Honc#iunea nu este $nc' 3'cut' ;presupun$nd c' lucrurile s+au petrecut a4a E $ns' aceast' lectur' a 2ene"ei sistemului sim+ %olic de intrare $n vasalitate este totu4i $n2'+ duit'> $ntre un ritual care creea"' o le2'tur' personal' 4i un altui, cel, de eBemplu, al a&* &atomiei, destinat mai ales, $ntruc$t recur2e la &esluca drept sim%ol, s' transmit' o mo4tenire, un %un, prin intermediul unei le2'turi personale, a unei adop#iuni, care apare mai cur$nd ca miHloc al cesiunii %unului dec$t ca scop si institu#iei 4i al ritualului5 Xealitatea este c', $ntr+o privin#' E dup' )'rerea mea, capital' E, sistemul nu se com+ pletea"' poate clcc$t la s3$r4itul secolului al R+lea5 Este vor%a de osculum, de s'rutul care )ecetluie4te Hur'm$ntul de credin#'5 TeBtul cule2erii de la Saint+Gall, care iLelate2"' $n ce 3el @otVer, a%ate ales al acestei m$n'stiri, de+ 2ir }e vasalul lui Otto C, $n 9 1 * ?>n s&>rFii, 9
&i al, meu, spune >mp+ratul, Fi, dup+ ce a prins de nuini, l*a s+rutat, ai niimaidec0, 1 odns+ o e2ang elie, abalele 9ur+ cre* :,

este pre"entat, de unul din cei mai

%uni istorici ai 3eudalit'#ii, drept 1unul din eBemplele cele mai vec/i: de s'rut vasalic U 5 S' remarc'm de alt3el c' aici s'rutul a prece + dat Hur'm$ntul 5 ?ac' este adev'rat E ceea ce ar tre%ui do+ vedit sau ar'tat ca aproape si2ur printr+un studiu c$t mai complet al teBtelor anterioare secolului al Rl+lea E c' osculum nu vine s' complete"e sistemul dec$t la s3$r4itul secolu + lui al R+lee, aceast' de"voltare concord' cu ceea ce 4tim noi despre evolu#ia istoric' 2e+ neral'5 ?ac', $ntr+adev'r, osculum sim%olic este elementul care creea"' o anumit' e2alitate $n+ tre senior 4i vasal 4i repre"int' actul cel mai si2ur $ntre cei doi contractan#i, cel care an2a+ Hea"' $n m'sura cea m&i mare credin#a 4i si+ 2uran#a, el $4i a3l' 3oarte %ine locul $ntr+o du%l' evolu#ie5 )rima este apari#ia mi4c'rii de pace care va lua un av$nt ire"isti%il $n Hurul Anului O mie5 ?e4i, a4a cum am mai spus, nu cred c' s'rutul vasalic poate 3i trans3erarea $n siste + mul sim%olic 3eudal a s'rutului de pace cre4+ tin, el poart' evident marca unei atmos3ere reli2ioase care este tocmai aceea a epocii $n 2eneral 4i a mi4c'rii de pace $n particular 5 Al doilea 3enomen cu care s+ar armoni"a in+ troducerea lui osculum $n ritualul vasalic este, $n Hurul Anului O mie, cu prec'dere, con4ti+ enti"area colectiv' a clasei militare, care este $n acela4i timp E nu uit acest lucru OE cea a marilor proprietari, patronii ecle"iastici a3l$n+ du+se $n acest 3el inclu4i $n cate2oria avut' $n vedere de institu#ia 3eudo+vasalic'5 S3$r4itul secolului al R+lea 4i $nceputul celui de al Rl+lea este perioada $n care poate se constituie, sau, $n tot ca"ul, se r'sp$nde4te, sc/ema tripar+ tit', tri3unc#ional' a societ'#ii pe care Adal+ %eron de Laon, $n 1A- , o va eBprima su% 3orma cea mai i"%itoare5 Opu4i claselor al + c'tuite de oratores 4i laboratores, se a3irm'
DEF 8)2

/i 9

bellatores, nu numai prin rolul lor militar, ci 4i prin institu#iile, atuurile, sim%olurile care $nso#esc acest rol, castelul $nt'rit 4i sistemul 3eudo+vasalie5 Osculum este una din em%leme, unul dintre lian#ii acestei ierar/ii de e2ali care eBclude 3emeile 4i oamenii din popor, 4i c2,2c Hoac' un rol central $n mi4carea de pace condus' de .iseric' 4i, ntr-o oarecare m'sur', $mpotriva clasei alc'tuit' de bellatores, dar totodat' cu ace4tia, deoarece vrea s' 3ac' din ei c/e"'4ii unei societ'#i civili"ate $n care 3unc+ #ia lor militar' tre%uie OE datorit' 3or#ei re#e+ lei 3eudo+DEsaliee E s' se eBercite mai ales $n proteHarea celorlalte cate2orii ale socie+ t'#ii !5 A4 vrea acum s' st'rui asupra unui caracter esen#ial al sistemului 3eudal din Occidentul medieval pe care studierea eBpresiei lui sim+ %olice 4i 3olosirea metodei etno2ra3ice $l pun $n valoare * originalitatea acestui sistem5 Am Lncercat s+o ar't mai sus \>, re3u"$nd orice asi+nilare ce s+ar putea 3ace cu institu#iile anterioare EO mai ales cu cele romane E precum 4i continuit'#ile pe care unii ar dori s' le sta%ileasc' $ntre ele 4i sistemul 3eudal5 $ncerc s+o dovedesc $n cele ce urmea"' 3'c$nd compara#ii cu sistemele vecine din societ'#ile moderne 4i contemporane eBtra+eu"Lopene5 C'u+t$nd $n a&&atomie 4i $n &estuca, din le2ea salic' 4i din cea ripuar' 4i din edictele lom%arde, un 3ir conduc'tor, acesta nu m+ a condus dec$t la dou' ipote"e * re3erin#a ritualului sim%olic 3eudo+vasalic tre%uie 2'sit' $n direc#ia rudeniei, $n societ'#ile %ar%are din Evul (ediu timpuriu apar institu#ii 4i rituri care revel' o societate ale c'rei structuri par 2ata s' produc' sistemul sim%olic al ritualului 3eudo+va+ salic5 @imic mai mult5 Eu nu v'd aici originile nici ale sistemului vasalic nici ale ritualului s'u sim%olic5 Sistemul ecesta are desi2ur o We9ie'+ 4i am $ncercat, pentru perioada de la s3$r4itul secolului al DUC+lea p$n' la s3$r4itul

secolului al R+lea, s' marc/e" c$teva puncte c e nt r a l e 4 i c $ # i v a t i mp i t a r i 5 ? a r , 3 ' r ' s ' m' Hoc prea mult cu cuvintele, cred, c' de4i este original, acest sistem nu are origini, C' s+a servit de elemente din modelele anteri + oare, c' a ela%orat solu#ii par#ial $nvecinate cu institu#iile din alte societ'#i, la alte epoci 4i pe alte continente, este un lucru si2ur5 F'r' aceste ale2eri, 3'r' aceste 1$mprumuturi:, 3'r' aceste $nrudiri, n+ar eBista nici istoria nici comparatismul, sau ar 3i lipsite de importan#'5 Cns' cercetarea originilor vasalit'#ii E ca 4i cea a multor altora E mi se pare destul de neHusti3icat'5 atim c' aceasta era, la s3$r4itul prea scurtei sale vie#i, po"i#ia lui (arc .loc/5 @u era $n+ tocmai po"i#ia pe care o avusese, $n tinere#e, pe c$nd scria articolul despre ,,Les Formes de la rupture de lL/omma2e dans lLancien droit 3eodal:5 S'+mi 3ie $n2'duit un lun2 citat din acest teBt desc/i"'tor de drumuri, deoarece acest pasaH mi se pare de mare importan#' pentru cercetarea noastr'5 1?ar, p$n' aici, nu Ein spus nimic despre un eBemplu pe care (5 von (oeller 1+a luat din dreptul 3ranc, eBemplul urm'tor5 Titlul LR din Le2ea salic' indic' procedura la care tre%uie s' recur2' omul care vrea s'+4i p'r'+ seasc' 3amilia ;1parentale:> K tr's'tura esen + #ial' a acestei proceduri este urm'toarea * %'r+ %atul ia trei sau patru %e#e E ci3ra varia"' de la un manuscris la altul al le2ii E le rupe deasupra capului s'u 4i arunc' %uc'#ile $n cele patru col#uri ale lui mallum, Ar 3i 3oarte seduc'tor s' admitem o 3ilia#ie $ntre acest rit, prin care se marca, $n dreptul 3ranc, p'r'si + rea 3amiliei, 4i ritul, 3oarte analo2, prin care5+ se marca uneori, $n dreptul din secolul al RF+lea, p'r'sirea seniorului5 @u ar 3i oese interesant, pentru l'murirea pro%lemei 1o 1 :1 L 2inilor 3eudalit'#ii:, s' sta%ilim un raport d e 3ilia#ie $ntre actul solemn prin care se rup ea aceast' le2'tur' 3amilial', care era 3'r' inL
887

doial' cea mai puternic' din toate le2'turile sociale $n vec/ile societ'#i 2ermanice, E 4i actul prin care, 4ase secole mai t$r"iu, se ru+ pea le2'tura de vasalitate ce constituia piesa de re"isten#' $ntr+o societate nou' 9 $mpotriva unei asemenea teorii nu cred c' se pot aduce ar2umente serioase5 ?ar nici nu cred c' este posi%il s+o spriHinim pe vreo dovad' solid' * poate c' de la un rit la altul eBist', nu 3ilia#ie, ci doar asem'nare5 Dom accepta sau respin2e ipote"a indicat' mai sus potrivit ideii 2ene+ rale pe !U care ne+o 3acem despre ori2inile va+ salit'#ii: 5 Las a4adar de o parte pro%lema 1ori2inilor:, c'ci nu mi se pare pertinent'5 Cns' marele 3ler al lui (arc .loc/, alimentat de o erudi#ie considera%il', 1+a orientat c'tre o intui#ie ca+ pital'5 )entru a l'muri, a4 spune, nu ori2inile ci structura 4i 3unc#ia sistemului vasalic E mai ales ale aparatului s'u sim%olic E este important s' eBamin'm le2ile popoarelor 2er+ manice E cu deose%ire ale 3rancilor E din Evul (ediu timpuriu5 Cnstinctul lui de specialist autentic E la care pruden#a se asocia"' cu $ndr'"neala $n ipote"e, iar sim#ul di3eren#elor 4i al nout'#ilor cu interesul pentru compara#ii 4i continuit'#i E $l 3ace, $nc' de pe atunci, s' se $ndep'rte"e de pro%lematica u"at' a cercet'rii ori2inilor5 1Dec/ilor societ'#i 2ermanice: el le opune o 1societate nou': E cea 3eudal'5 ai, proced$nd la compararea 1riturilor:, pre3er', $n cele din urm', s' ai%' vedere 1asem'narea: mai $n cur$nd dec$t 13ili+ a#ia:5 Aceasta este 4i po"i#ia noastr'5 $n societ'+ #ile 2ermanice din Evul (ediu timpuriu tre+ %uie, $ntr+adev'r, c'utat' nu ori2inea ci sis+ temul de repre"ent'ri, de re3erin#e sim%olice e care se construie4te sistemul 2esturilor sim+ %olice ale vasalit'#ii5 Cntruc$t aici este vor%a de o lec#ie, s' mi se n S'duie, $nc' o dat', la s3$r4itul acestei p'r#i AAZ

a demonstra#iei mele, s' 3ac trei scurte re + marci de ordin metodic privitoare la studie + rea sim%olismului $n istorie5 )rintre numeroasele capcane ale istoriei sim+ %olurilor, trei s$nt deose%it de primeHdioase * 3alsele continuit'#i ;sim%olurile $4i sc/im%' sensul $n mod cu totul surprin"'tor>, 3alsele asem'n'ri E comparatismul, $ntotdeauna 2reu de m$nuit, aici este 4i mai riscant, cu toate c' este mai necesar dec$t $n alt' parte5 $n s3$r+ 4it, polisemia sim%olurilor 3ace interpretarea lor adesea nesi2ur' * dintre toate sensurile po+ si%ile ;inclusiv un sens 4i contrariul lui> care este cel %un 9 Aceasta $nt're4te necesitatea de a lua un sim%ol $n conteBtul lui, sau, 4i mai %ine, $n cadrul sistemului c'ruia $i apar + #ine $n 2eneral5 Se pune, $n s3$r4it, o alt' mare pro%lem', iar aici, a%sen#a teBtelor complic' lucrurile * ce con4tiin#' aveau actorii 4i spectatorii unei ac#iuni sim%olice de sim%olismul acesteia 9 To+ tu4i, dac' accept'm metoda etno2ra3ic', ea presupune c' un sistem sim%olic poate 3unc+ #iona $n toat' e3icacitatea lui 3'r' con4tienti+ "are eBplicit' !15 IV3 '"o1le@e EBpunerea care precede comport' un anumit num'r de ipote"e, de $ndemnuri la cercetare, al'turi de c$teva propuneri 3erme 4i docu+ mentate, $mi r'm$n totu4i de 3ormulat c$teva pro%leme importante, $n timp ce voi preci"a metoda propus' 4i voi aduce c$teva comple+ mente5 A5 Domeniul ritualului simbolic al 2asalit+Jii Unii istorici, destul de numero4i, au pre"entat, pe acela4i plan cu ritualul vasalit'#ii sau ames + tecate cu el, alte ritualuri, care mi se par c' au un sens 4i o 3unc#ie net di3erite5
882

?ac' am evocat un model de rudenie ca re+ 3erin#' pentru acest ritual, nu $nseamn' c' asimile" ceremonialele 3amiliale cu ceremoni+ alele vasalice5 ?ac' nu este lipsit de interes s' not'm rolul lui osculum $n ceremonialul de lo2odn', nu cred totu4i c' tre%uie s' punem laolalt' 2esturile sim%olice ale vasalit'#ii cu 2esturile sim%olice ale lo2odnei5 E5 C/enon, studiind osculum, succesiv, $n cele dou' insti+ tu#ii 4i $n cele dou' ritualuri, a avut marele merit de a 3ace un comparatism util 4i de a pune $n lumin' un 3enomen 3oarte semni3ica+ tiv, 3olosirea lui osculum $n a%andonare ;de+ 2uerpissement>!A5 Ca 4i recur2erea la &estuca, pre"en#a lui osculum pe cele dou' versante ale ritului, la intrare 4i la ie4ire, con3irm' convin+ 2erea noastr' c' este vor%a de un sistem5 Cns' l'r2irea semni3ica#iei lui osculu2i la un con+ cept va2 de 2arantare a respect'rii unui con+ tract mi se pare c' diluea"' sim%olismul $n+tr+ at$ta de mult $nc$t acesta nu mai $nseamn' mare lucru5 Una dintre tenta#iile E 4i tot+ odat' primeHdiile E studierii sim%olurilor este dorin#a de a 2'si un numitor comun unor prac+ tici, !< 3unc#ii, semni3ica#ii $n mod real di + 3erite 5 Tot ast3el, sim%olismul care intervine $ntr+un anumit num'r de contracte din Evul (ediu mi se pare 3undamental deose%it de cel care 3ace parte din sistemul 3eudo+vasalic5 $n am+ %ele ca"uri, nu este vor%a dec$t de 3olosirea acelora4i o%iecte sim%olice5 Aceste am'nunte E c'ci, $n 3ond, nu este vor%a dec$t de am'+ nunte E nu s$nt lipsite de interes5 O societate nu dispune dec$t de un stoc limitat de sim%o+ luri 4i, pentru de3inirea unei entit'#i sociale medievale, este important s' 3ie comparate ansam%lurile de o%iecte sim%olice 3olosite $n di3erite domenii 4i s' 3ie relevat' pre"en#a acelora4i o%iecte5 Acest ansam%lu al materia+ lului sim%olic medieval a 3ost 3oarte %ine per+ ceput de ?u Can2e5 C/iar dac', $n articolul
882

>n2estitura, din 2losarul lui, acesta a 3ost de+ terminat, din pricina unei 3alse perspective asupra dreptului roman, s' de3ineasc' terme nul prin 1traditio, missio in possessionem: ;$n+ m$nare, punere $n posesie>, totu4i, prin aceast' ineBactitate, el a surprins o anumit' unitate a sim%olurilor $nt$lnit' si $n ca"ul contractelor 4i $n cel al investiturilor5 ?e unde, a3irma#ia lui plin' de interes privitoare la 3unc#ia sim+ %olismului * ?>mn>n+rile Fi in2estiturile nu se &+ceau doar prin cu2inte, sau printr*un simplu document, sari printr*o cart+,, ci prin di&erii c simboluri@ s1C, (+am 2$ndit, de asemenea, c' r5r 3i interesant s' 3ie dat' lista 1sim%olurilor Huridice 3olosite $n $ntocmirea contractelor, $n procedur' ctc5:, fcut de (5 T/evenin pentru epoca merovin2ian' 4i cea carolin2ian'5 Com+par$nd+o cu lista scoas' din ?u Can2e pen tru perioada posterioar'5 propriu "is 3eudal', se va nota mai $n3$i pre"en#a maHoritar' a acelora4i termeni, con3ormitatea 2eneral' a celor dou' liste5 Cmportan#a elementului &estuca este i"%itoare 4i semni3icativ'5 Frecven#a sim%olului moneter (denariiis$ este semnul unei epoci c$nd moneda $4i p'strea"' valoarea, dac' nu economic', cel pu#in sim%olic'5 Ocuren#a unic' a lui osculurn nu $nseamn' mare lucru, c'ci este vor%a 3oarte precis de ritul c's'toriei potrivit le2ii romane $nc' $n vi2oare !,5 Cu riscul de a ne repeta, c/iar dac' aceste asem' n'ri $ntre lista lui T/evenin 4i cea a lui ?u Can2e su2erea"' c' o structur' social', un ansam%lu sim%olic se 3iBea"' $ntre secolul al DTC+lea 4i secolul al CR+lea EO 4i c' de aici $4i va lua re3erin#ele sistemul vasalic, ele nu dovedesc $n nici un 3el c' le2'tura 3eudo+va+salic' era de aceea4i natur' cu cele determinate de o $ntrea2' serie de contracte 4i5 $nc' 4i mai pu#in, c' aceste contracte se a3l' la ori2inea sistemului vasalic5 EBclu"$nd lo2odna 4i contractele, $nt$lnim 3oarte importanta pro%lem' a riturilor re2ale5 Este destul s' cit'm 3rumoasa lec#ie a pro+
889

3esorului El"es< %ls pentru a ne da seama, din capul locului, c' este vor%a de dou' ritua luri, de dou' domenii sim%olice a%solut di3erite5 C/iar dac' atunci c$nd se 3ace $ncoro narea sau &n=estitura divin', putem avea impresia c' re2ele este %ene3iciarul unui sistem sim%olic care 3ace din el vasalul lui ?umne"eu, nu avem dec$t s' o%serv'm ceremonialele 4i o%iectele sim%olice pentru a $n#ele2e ireducti%ilitatea unui sistem la cel'lalt5 ?e o parte, un ritual $n $ntre2ime sacrali"at, care+1 introduce pe re2e $ntr+un sistem reli2ios, de cealalt', un ritual pro3an ;$n ciuda recur2erii la arti3icii cre4tine> care+1 introduce pe vasal $ntr+un sistem socio+economic5 S$nt dou' sisteme * un sistem re2al 4i un sistem 13amilialL aristocratic, dou' sim%olici, una de transmi + tere de putere cosmic', supranatural', alta de inte2rare 3amilial'5 Con3u"ia 3'cut' uneori vine 3'r' $ndoial' de la 3elul $"i care carolin2ienii, $mp'ra#ii S3$n+ tului Cmperiu 4i papii ;anumi#i papi cel pu#in> au 3olosit %unul vasalic 4i sistemul 3eudal5 Cns' cele dou' domenii sim%olice s$nt 3undamental deose%ite5 O eroare E voi reveni asupra acestui lucru E a unor etnolo2i a3ricani4ti care au $ncercat cu succes introducerea conceptului de 3euda+ litate $n studierea societ'#ilor a3ricane a 3ost, mi se pare, aceea de a 3i c'utat tr's'turi co + mune $ntre ceremonialele re2ale 4i de a 3i vrut s' spriHine asem'n'rile pe sisteme poli + tice, pe anali"a structurilor de putere5 Xe3e + rin#a politic' este 3ie cu totul str'in' siste + mului 3eudo+vasalic din Occidentul medieval, 3ie cu totul secundar'5 (ai r'm$ne o pro%lem' 3oarte important' * cea a investiturilor ecle"iastice 4i a sistemului sim%olic la care se re3er'5 Aici, nu pot 3i ne+
88A

2ate dou' 3apte * pe calea ocolit' a teoriei celor dou' puteri, spiritual' 4i temporal', .i+ serica medieval' a con3undat mult' vreme sis+ temul investiturii temporale cu cel al /iro+ tonisirii ecle"iastice la toate nivelurile5 Cearta dintre Sacerdo#iu 4i Cmperiu, cunoscut' su% numele de 1cearta investiturilor:, a $ntre#inut 4i $nt'rit con3u"ia, iar, $n aceast' privin#', concordatul de la [orms ;11AA>, care $i acorda papei $nvestitura spiritual' prin c$rH' 4i prin inel, 4i $mp'ratului $nvestitura temporal' prin sceptru, nu a eliminat cu adev'rat ec/ivocul5 (ai mult c/iar, ritualul de /irotonisire 4i E eventual E de reducere la starea laic' ;cele dou' versante ale sistemului> E mi se pare c' au a2ravat con3u"ia5 Ar tre%ui $ns' ca ritualu+ rile sim%olice s' 3ie studiate $ndeaproape 4i, $n cadrul lor, con3u"ia, care nu vine de la is+ toricii moderni, ci de la oamenii din Evul (ediu, tre%uie s' $ndemne la pruden#' c$nd se a3irm' c' domeniul ritualului sim%olic al vasalit'#ii, dac' a 3ost ori2inal, a 3ost 4i au+ tonom, $ntre 3unc#ia ecle"iastic' 4i 3ie3 au eBistat asemenea contamin'ri $nc$t, ca $n ca"ul lui ?u Can2e, con3u"ia nu este 3'r' temei5 $n stadiul actual al cercet'rilor, se poate avansa cel mult c' 1$nvestitura: ecle"iastic' s+a cal+ c/iat pe investitura vasalic', riturile de intrare $n vasalitate au servit 3'r' $ndoial' ca model celor de intrare $n r$ndurile %isericii5 .5 O >ncercare de lectur+ de tip etnogra&ic )$n' acum nu am de3init 3olosirea metodei etno2ra3ice pe care o preconi"e" aici 4i pe care am $ncercat s+o aplic pentru a eBplica 2es+ turile sim%olice ale vasalit'#ii5 Am indicat de+ si2ur c' aceast' metod' impune, prin punerea provi"orie $n parante"e a c/estiunilor privi+ toare la loc 4i la timp, compara#ia cu alte societ'#i studiate de o%icei de etnolo2, nu de istoric, 4i am $mprumutat de la Jac]ues (a+ ]uet un eBemplu din societ'#ile a3ricane5 Am
b S4=

insistat 4i asupra 3aptului c' aceast' metod' duce la de3inirea 4i la studierea unui ritual E sistem ceremonial al c'rui studiu revine, 4i el, prin tradi#ie, mai mult etnolo2ilor dec$t istoricilor5 $n s3$r4it, am su%liniat c' studiul unui ritual cerea s' nu 3ie studiate i"olat ele+ mentele ritualului E 3a"e 4i o%iecte sim%olice utili"ate E ci s' se caute semni3ica#ia lor $n sistemul 2lo%al5 Eu am anali"at ritualul de intrare $n vasa+ litate dup' m'rturile re#inute de c'tre istorici 4i dup' elementele, 3a"ele 4i decupaHul teBtelor eBtrase de ei5 $ns' aceast' anali"' las' de o parte elemente importante ale ritualului pe care istoricii le+au ne2liHat de o%icei5 Aceste date provin mai adesea din conteBtul descrierii ceremoniei dec$t din ceremonie ca atare, 4i s$nt constituite din in3orma#ii, din elemente care dep'4esc sistemul 2esturi+cuvinte+o%iecte ce poate 3i eBtras din anali"a istoricilor5 Aceast' lectur', mai complet', de tip etno+ 2ra3ic, a ritualului de vasalitate a4 vrea s+o $ncerc acum5 @u este dec$t o sc/i#', deoarece ar tre%ui $mpins' cule2erea datelor 4i inter+ pretarea lor mult mai departe dec$t am putut+ o 3ace eu5 Anali"a are $n vedere locul ceremoniei, asis+ ten#ii, locul reciproc al contractan#ilor 4i memori"area ritualului5 a> Cntrarea $n vasalitate nu se 3ace oriunde, ci $ntr+un spa#iu sim%olic, pe un teritoriu ri+ tual5 Jean+Francois Lemari2nier a ar'tat, $ntr+ un studiu devenit clasic, rolul 2rani#elor ca spa#iu de s'rv$r4ire a ritualului vasalic * este omagiul >n mers ;1lL/omma2e en marc/e:>!=5 $n teBtul lui T/ietmar de (erse%ur2, 3olositc mai $nainte, Fenric al CC+lea prime4te oma2iul u prileHul unei c'l'torii la 2rani#a Oriental' a Germaniei5 voi 2eneral, se indic' adesea c', pentru a s'v$r4i ritualul vasalic, p'r#ile contractante se 7plasea"'5 Uneori, seniorul este cel ce vine s ' primeasc' oma2iul vasalului, alteori, vasa+
8A

Cul se duee la senior ca s' eBecute actele sim+ %olice5 ?e eBemplu, $n Annales regni 6ran* corum, $n le2'tur' cu evenimentul din , , se spune * ?%egele Pe1pin Jine s&at la Compiegne cu &rancii, ai, aiei, vine Tassilon, duce de (a* 2aria, care, se o&er+ 2asal cu manile@, Tot ast3el, $n+teBtul lui Gal%ort de _.ru2es, noul ccaite de Fiandni, Guillaume Gliton, O duce de @or+ mandia, vine $n Fiandra ca s' primeasc' oma + 2iul noilor lui vasali, dar ace4tia vin dup' el, la .ru2es, ca s' 3ac' oma2iul5 (i se pare semni3icativ 3aptul c' istoricul Xo%ert .ou+ truc/e d', $n Documentele lucr'rii lui, un teBt care $ncepe $n momentul c$nd se desc/ide ce+ remonia vasalic', ne2liH$nd 3a"a anterioar' a deplas'rilor care ni se pare, totu4i, c' 3ace parte din ritualul complet ! 5 La drept vor%ind, c/iar dac' seniorul vine adesea $ntr+un loc potrivit, deplasarea semni + 3icativ' din punct de vedere sim%olic este cea a vasalului care se duce $ntotdeauna dup' se+ nior5 ?eplasarea are o du%l' 3unc#iune * s' situe"e ritualul $ntr+un loc sim%olic, s' $nceap' de3inirea le2'turii care se va institui $ntre se + nior 4i vasal su%liniind c' acesta, in3eriorul, este cel ce $ncepe s'+4i mani3este de3erenta 3a#' de senior duc$ndu+se dup' el !! 5 Spa#iul sim%olic unde se s'v$r4e4te ritualul vasalic este, $n marea maHoritate a ca"urilor, constituit de unul din aceste locuri * o %ise + ric', sau sala cea mare a castelului ;a unui castel> seniorial5 ?ac' este vor%a de o %iseric', 3unc#ia sim+ %olic' a locului este aceea de a 3i, $n sine, un spa#iu sacru, consacrat, prin urmare, s' 3ac' mai solemn ritualul care se s'v$r4e4te aici, contractul ce se pecetluie4te5 ?e altminteri, este adesea preci"at c', $n m'sura $n care acest lucru este posi%il, 2esturile s&nt eBecutate $n partea cea mai central' 4i cea mai sacr' a edi3iciului, altarul, ?super altare@, )e altar se depune Hur'm$ntul, pe altar este depus o%i + ectul sim%olic al investiturii !\>5
88+

88*

Cel'lalt loc este 4i mai semni3icativ, 4i o anc/et' atent' ar dovedi poate c' el este lo cul prin eBcelen#' al ritualului 3eudo+vasalic5 Este vor%a de aula seniorial' 0- 5 Ceremonia se petrece pe teritoriul seniorului, $n inima acestui teritoriu, $n locul unde se mani3est' 3unc#ia 4i puterea C n i , undo prime4te audien#ele, d' ser%'ri cereK prin luB OE vestimentar, aLlimpri+ tar, spectacular E, eBprim' ran2ul 4i rolul, lui5 Aceast' deplasare $n teren seniorial ;c'ci c/iar 4i la %iseric' seniorul are E de drept E un loc eminent> mi se pare c' aduce o con3ir+ mare suplimentar' la inadecvarea unei inter + pret'ri a ritualului vasalic $n termeni de adop+ #iune5 Se produce mai cur$nd situa#ia invers', vasalul $4i 1ale2e: seniorul5 %> Xitualul sim%olic a\ vasalit'#ii nu se des+ L K 3'4oar' $n particular5 El cere pre"en#a unei asisten#e5 Aceasta este o%li2atorie5 $n mod normal, asisten#a este numeroas' 4i aleas'5 Este destinat' nu numai s' o3ere o 2aran#ie, mar tori la actul ritual5 Ea 3ace parte din sistemul sim%olic5 Ea crea"', $n spa#iul material sim+ %olic, un spa#iu social sim%olic5 )rintre eBpresiile ce revin pentru a atesta aceast' asisten#' numeroas', note" ?sub pri* 2irea multora@, ?cu s&atul tuturor celor de &aJ+@, ?>n pre'enJa multora@ etc, Ul , Asisten#a se a3l' $n spa#iul sim%olic, pe l' + turi, $n Hurul p'r#ilor contractante 9 ('rturia icono2ra3iei, tardiv', a 3ost, $n plus, dup' c$te atiu eu, pu#in studiat'5 Ar 3i de dorit un studiu, care s' aduc', pentru cunoa4terea sistemului vasalic, in3orma#ii compara%ile cu cele culese ai ela%orate de )'rintele [alter $n remarca + %ilul s'u studiu despre icono2ra3ia conciliilor oeeumenice `L, Adesea,, cu deose%ire c$nd documentul care L3latea"' ceremonia are un caracter mai pro+ n un#at Huridic, cu deose%ire c$nd este scris e Un notar, cum se petrece $n unele re2iuni, n a } i ales $nccp$nd cu secolul al RFC+lea, prin+ cl )ale personaHe A_re"entc s$nt citate pe nume 9<5

Jac]ues (a]uet, care a o%servat $n anumite societ'#i a3ricane, unde se practic' rituri ve+ cine cu cele ale vasalit'#ii, pre"en#a unei asis+ ten#e, a unui pu%lic E ceea ce 3ace ca insti+ tu#ia s' 3ie di3erit' de o clientel' E d' eBpli+ ca#ia urm'toare * 1Ceremonia 3ace pu%lic' le2'tura 3eudal'5 Se 4tie c' un anumitG individ a devenit vasalul unui anumit senior: c 5 ?up' p'rerea mea, asisten#ii nu Hoac' doar un rol de martori E esen#ial pasiv E, ci au o 3unc#ie mai activ'5 $mpreun' cu seniorul, ei $l primesc pe vasal $n aceast' societate mas+ culin' 4i aristocratic', societatea 13eudal': pro+ priu+"is5 Ei s$nt martorii, c/e"a#ii an2aHamen+ tului reciproc dintre senior 4i vasal5 (i se pare c', dac' 3unc#ia locului $nt're4te ele+ mentul ierar/ic, ine2alitar din sistemul vasalic, cea a asisten#ei consolidea"' elementul de re+ ciprocitate5 c> Ar tre%ui s' se #in' seam' 4i de locul pe care $l ocup' contractan#ii unii 3a#' de al#ii $n timpul ceremoniei5 ?in p'cate, documentele dau prea pu#ine detalii despre aceasta5 Seniorul este a4e"at 9 )e ce tip de scaun 9 Se a3l' situat pe ceva mai ridicat 9 Dasalul st' $n picioare sau $n 2enunc/i 9 EBist' o evolu#ie $n po"i#ia reciproc' a celor dou' personaHe $n cursul ceremoniei 9 :Ig5L Xe2'sim ansam%lul semni3ica#iilor sim%olice pe care am cre"ut c' le putem o%serva $n ritualul vasalic * ierar/ie, e2alitate, reciproci+ tate 9< 9 )o"i#iile celor doi contractan#i re3er' la uni+ versul sim%olic al rudenii 9 Cele dou' elemente studiate mai $nainte, locul 4i asisten#a, c/iar dac' nu aduc o pro%' suplimentar' $n spri+ Hinul ipote"ei noastre, s$nt compati%ile cu ea * %iserica 4i aula s$nt spa#iile c's'toriei, asis+ ten#a poate 3i aceea a martorilor la un act 3amilial, $ns' datele acestea s$nt prea 2ene+ rale, prea va2i ca s' putem tra2e din ele ar+ 2umente $ntr+un sens sau $n altul5
230 i

d> EBist tinate mori"at5

nuia, 3ee`7 ) asLrat de

de C
aur

eBaminate teBtele unul e$te unul5 Cn s3$r4it nu cred c' solu#iile s$nt a4a de net35 S' nu uit'm $ns' c' instrumentele de per+ petuare, de memori"are a ceremoniei sim%olice 3ac parte din ritual5

C, %e&erinJele >n alte societ+Ji Le voi $mprumuta, $n mod esen#ial, de la so+ ciet'#i eBtra+europene 4i mai ales de la ceie a3ricane, deoarece ele o3er', dup' p'rerea mea, posi%ilit'#ile de comparare cele mai $n m' + sur' s' pun' $n valoare ori2inalitatea siste + mului medieval occidental prin natura structu+ rilor socio+economice 4i culturale 4i totodat' prin tipul de demers adoptat de a3ricani4ti5 Doi l'sa de o parte o paralel' %ine cunoscut' de medievi4ti, cea dintre sistemul 3eudo+vasalic din Occidentul medieval 4i sistemul institu#iilor Hapone"e $nainte de (eiHi5 Aceast' paralel' este util' 4i concludent', dar lucr'rile, pre#ioase 4i precise, ale lui F5 Joiion des Lon+2rais, $n special, duc, dup' p'rerea mea, mai eur$nd la recunoa4terea unor di3eren#e esen#iale5 Anali"a pe care o 3acem noi sistemului occidental prin studierea ritualului sim%olic con3irm' 4i $nt're4te ideea c' vasalitatea 4i 3ie3ul s$nt indisolu%il le2ate5 Fie3ul poate 3i $ncoronarea sau 3undamentul sistemului, dar numai $nvestitura E m'rturia 2esturilor 5sim%olice care o constituie este limpede E s'+v$r4e4te elementul de reciprocitate esen#ial sistemului5 Cndisolu%ilitatea le2'turii dintre vasalitate 4i 3ie3 pare $ns' str'in' sistemului Hapone" 1eK-5 Su%iectul acesta ar merita un studiu lar25 Aici, m' voi m'r2ini la c$teva re3erin#e l\>J a_ la enun#area a dou' sau trei idei5 $n cadrul comparatismului s+a vor%it mult despre Japonia, $n parte, 3iindc' 13eudalitateaL Hapone"' a ap'rut aproape $n acela4i timp CLl cea din Occidentul medieval 4i 3iindc', ` e vreme ce opinia curent' este c' Japonia r'm <:

mmm m mEm
m
loc ,r, O9
2urS

^Lo a intrat

luat Coc

:l+

#] : :D1---1 6LFi5 ci 3ata C]m ,i a Cudt

0 Sp resc s ^Loa c D nSarcinare a+$tidaT c i Do+ \CUtat 1 )7tern$ndU+s9 S8 8 7 7 Ne5556 `i las' de n

2

1o8Qg

W<4

vor%a de ceva apropiat de 3ie3ul de 3unc#ie, ceva ce poate 3i comparat cu rusescul tc in, (en#ione" c', mai sensi%ili dec$t occidentalii la semni3ica#ia sim%olic' a ceremonialului, c/i+ ne"ii au relatat cu 2riH' momentul des3'4ur'+ rii ritualului (dimineaJa$, locul sim%olic (Tem* plul regelui Mou$, locali"area celor doi actori principali (regele,,, Fi*a luat locul, o&iJerul de gur+ A1o,,, a luat loc in mi9locul curJii, cu &aJa c+tre nord$, 3aptul c' 3iecare din cei doi actori s+a deplasat dar, dac' re2ele se duce la Templu, se insist' cu preci"ie asupra depla+ s'rii o3i#erului 4i a intr'rii lui $n spa#iul sacru 4i sim%olic (A1o a intrat pe uF+$, EBist' cel pu#in un asistent care, pe deasupra, este un soi de scri% sau de notar, capul 3amiliei Nin, care scrie t'%li#a5 Lim%aHul intervine $n ce+ remonial, dar numai re2ele pare autori"at s' 2orbeasc+ pentru a rosti 3ormulele rituale5 $n sc/im%, investitul 3ace un salut prin proster* nare care repre"int' evident un act de res* pect &aJ+ de un superior, dar nu 4tiu dac' este adresat re2elui sau 1seniorului: care i+a $n+ credin#at 3unc#ia 4i mo4ia, 4i dac' eBprim' o simpl' mul#umire sau un oma2iu $n sens 1va+ salic:5 Cn %o2atul colocviu despre 3eudalismul com+ parat $n istorie, editat de X5 Coul%orn, ?erV .odde 3ace preci"'ri importante despre cere+ moniile de $nvestitur' din perioada C/ouCRi* Cat' descrierea lui * ?7obilii erau con&irmaJi >n posesiunea asupra teritoriului printr*o ce* remonie care a2ea loc -n templul ancestral al dinastiei C ou, Aici noul 2asal, dup+ ce pri* mise de la rege o admonestare solemn+ s+ &ie conFtiincios >n >mplinirea datoriilor, se pros* terna >n &aJa lui Fi primea un sceptru de 9ad Fi o t+bliJ+ pe care erau scrise datele re&eri* toate la >n2estitura &ie&ului, Aceste daruri erau >nsoJite de altele, obiecte de preJ cum ar &i bron'uri, 2esel+, aine, arme, care etc, m,,,@* Xe2'sim aici locul sim%olic ;templul ancestral al dinastiei C/ou>, discursul re2al ;o eBorta#ie
829

solemn'>, t'cerea 4i prosternarea vasalului, t'+ %li#a ce dovede4te $n3eudarea5 La acestea se adau2' preci"'ri privitoare la o%iectele sim+ %olice date $n cursul ceremoniei5 Al'turi de asem'n'ri, deose%irile de ritualul 3eudo+vasa+ lic din Occidentul medieval s$nt 3oarte evi+ dente5 Con#inutul cultural este deose%it * $n+ scrisul su% 3orm' de ta%let' are, $n C/ina, un rol preponderent, pe care $n Occident nu+1 are, o%iectele sim%olice s$nt mai %o2ate acolo dec$t aici 4i $nm$narea, odat' cu t'%li#a, a unui sceptru ;de Had> pare s' eBprime o transmitere de putere care, dup' p'rerea mea, este 3oarte 4tears' $n Occidentul Evului (ediu5 T'cerea 4i prosternarea vasalului su%linia"' mai mult su%ordonarea lui dec$t contractul care lea2' cele dou' personaHe5 )iste adev'rat c', aici, seniorul este re2ele, dar aceasta 3ace di3icil' compara#ia cu cuplul occidental normal care se situea"' la un nivel social 4i sim%olic mai pu#in ridicat5 ?erV .odde d', $n alt' parte, alte preci"'ri * ?C>nd un nou &ie& era creat, nobilul in2estit primea de la %ege un bulg+re de p+m>nt luat de pe altarul naJional al #eniorului P+m>ntu* iui, bulg+re ce de2enea mie'ul altarului local construit de nobil >n propriul lui &ie&@ 1-e5 ?ac' 4i de ast' dat' l's'm de o parte 3aptul c' seniorul este re2ele, dou' remarci se impun5 Caracterul reli2ios al institu#iei 4i al ritualului este 4i mai accentuat dec$t $n teBtele prece+ dente5 )entru prima oar' apare, $n ceremonie, nu numai un sim%ol 1rural: ci, prin rolul timpului lui ?umne"eu al )'m$ntuiui, este su%liniat caracterul central al re3erin#ei a2ricole5 @e putem totu4i $ntre%a * re3erin#a la p'm$nt 5 sau la teritoriu G Care este, dup' ?erV .odde, etimolo2ia ter+ menului ce desemnea"' institu#ia corespun"'+ toare &ie&ului ;3ie3> occidental 9 ?Cu2>ntul 3en2 &olosit pentru a desemna acest ritual >nseamn+ 1o mo2il+1, a ridica o mo2il+, a planta (o
,2A

Se pare c' aici semni3ica#ia ritului este mai ales teritorial' E 3'r' s' ne2liH'm, desi2ur, 3aptul c' 3ie3ul este un teritoriu, un p'm$nt5 institu#ia c/ine"' ne atra2e aten#ia asupra sim+ %olismului 3rontierelor E pe care l+am mai $nt$lnit E 4i mai ales asupra realit'#ii mate+ riale 4i a sim%olismului pietrelor de /otar, al c'ror rol $n lumea roman' este %ine cunoscut, dar care nu a 3ost >nc+ $ndeaHuns studiat $n domeniul Occidentului medieval m, Ca"ul c/ine"esc pre"int' deci un interes cert 4i $ndeamn' mai ales la anali"a am'nun#it' a ritualului #in$nd seama de sistemul 1loe+po"i+ #ii 4i deplas'ri ale contractan#ilor E valoare reciproc' a 2esturilor, cuvintelor 4i o%iectelor E 3unc#ie a asisten#ei:, dar realitatea este c', din motive pe care le+am mai ar'tat, cele mai %une re"ultate ale metodei comparative pot 3i o%#inute eBamin$nd situa#ia din A3rica5 Cn3orma#ia mea const' din dou' lucr'ri de ansam%lu, cea a lui Jac]ues (a]uet, pe care am citat+o, Pou2oir et #ociete en A&ri/ue ;)a+ ris, 19 ->, 4i cule2erea de articole pu%licat' de (5 Fortes 4i E5 E5 Evans+)ritc/ard * A&ri* can Political #ystems ;Londra, 19G- K tradu+ cere 3rance"' #ystemes politi/ues a&ricains, )aris, 19=G>, precum 4i o serie de articole 1-95 A4a cum numero4i a3ricani4ti au su%liniat+o, institu#iile studiate $n aceste lucr'ri au $n ve+ dere, $n 2eneral, re2iunea (arilor Lacuri 4i, $nc' 4i mai 2eneral, A3rica nea2r' central' 4i oriental'5 @u $ncerc s' a3lu dac' 3aptul #ine mai mult de ori2inalitatea acestor societ'#i ;4i de $nrudirea dintre structurile lor> sau de o 3ocali"are, dintr+un motiv oarecare, a intere+ sului a3ricani4tilor pentru aceast' re2iune5 Cu eBcep#ia lucr'rilor scrise de (a]uet sau 3olosite de el, 4i de articolul lui J5 J5 TaWne0 despre o cutum' 3eudal' la popula#ia [a/a, toate celelalte studii se re3er' la un ceremo+ nial 1re2al:5 @u este ca"ul s' sta%ilim aici
82,

plant+$, un otar, a &i.a a da ca &ie& etc,@ 1- 5

otarele unui &ie&,

daca termenul de 1re2e: se potrive4te perso+ naHelor ce 3ac o%iectul acestor studii5 Fapt este c& diferenele $ntre ceremonialele pre"entate $n aceste lucr'ri 4i ritualul 3eudo+vasalie s$nt evidente 4i pro3unde5 ?oar transmiterea anumitor o%iecte sim%olice pre"int' o oarecare asem'nsre $n cele dou' ca"uri5 $ns' $n cere+ monialele a3ricane, o%iectele $n c/estiune s$nt >nsemne ale puterii, iar 3or#ele $n Hoc s$nt evident politice, ceea ce nu este ca"ul cu intrarea $n vasalitate5 EBist' mul#imea, care repre"int' poporul, 4i c$teva personaHe cu rol special * mem%ri ai 3amiliei re2ale, preo#i sau demnitari, dar nu este dec$t un sin2ur erou, 1re2ele:5 Xiturile EU ca 3unc#ie s' asi2ure o continuitate 4i s' perpetue"e sau s' 2enere"e 3ecunditatea 4i prosperitatea. $n 2eneral E iar aceast' remarc' este vala%il' 4i pentru ritua+ lurile re2ale din Occidentul medieval pe care le+ am $nl'turat din c$mpul nostru de investi2a#ie E cum o aminte4te (e0er Fortes, re+lu$nd o eBpresie a lui (arcel (auss din cele%rul lui )ssai sur le Don ;19A,>, aceste ceremonii au $n vedere 1institu#ii totale: care concentrea"' $n ele, toodat', 1politic' 4i drept, ran2 4i rudenie, concepte 4i valori reli2ioase 4i 3iloso3ice, sistem de eBcludere 4i de ospitalitate, estetic' 4i sim%olism al repre"ent'rii institu#ionale 4i, $n s3$r4it 4i poate mai JlK_ ales, psi/olo2ie social' a particip'rii populare: 5 $nseamn' oare c' din aceste lucr'ri nu se poate re#ine nimic pentru su%iectul nostru 9 Doi re#ine dou' idei emise, $n le2'tur' cu ceremoniile de 1$nvestitur': re2al', de c'tre ace4ti eminen#i a3ricani4ti5 )rima se re3er' la ceea ce Audre0 C5 Xi+ c/ards nume4te, ocup$ndu+se de popula#ia .em%a din nordul X/odesiei, 1social mnemo+ nies: ul , Tre%uie, $n toate aceste ceremonii, s' not'm cu 2riH' tot ce este menit s' asi2ure perpetuarea an2aHamentului sim%olic5 (ai mult dec$t at$t, cred c' remarca 3'cut' de A5 15 Xi+

c/ards, tot $n le2'tur' cu investitura 4e3ilor su+ premi ai popula#iei .em%a, se potrive4te 4i pen+ tru ritualul de intrare $n vasalitate $n Occi + dentul medieval * 1more important as c/ar+ ters o3 political o33ice are t/e relics t/emsel+ ves and t/e ceremonial %0 W/ic/ t%e0 are /andled: i! L, ?esi2ur, relicvele care intervin $n Occident, $n Evul (ediu, s$nt de o alt' na + tur' 4i au o alt' 3unc#ie dec$t cele care inter + vin $n ceremonialele re2ale a3ricane5 $n Occi+ dentul medieval ele nu s$nt dec$t c/e"'4ia an+ 2aHamentelor luate, a Hur'mintelor depuse, pe c$t' vreme, $n A3rica, ele s$nt 1validarea eBer+ cit'rii autorit'#ii 4i un miHloc de acces la 3or + #ele supranaturaleL5 $ns', $n am%ele ca"uri, m'rturia asisten#ilor 4i a o%iectelor sim%olice p'strate are mai mult' 2reutate dec$t un teBt scris5 F'r' $ndoial', pentru Husti3icarea unui num'r mare de drepturi, sta%ilirea 4i poseda+ rea cartelor au avut o mare importan#' $n Oc + cidentul medieval ;de4i colec#iile de carte adu+ nate de %ene3iciarii lor $n Evul (ediu nu au 3ost nici at$t de sistematice nici at$t de nume + roase pe c$t ar l'sa+o s' se cread' cartularele E 3oarte utile E create de erudi#ii din secolele RCR 4i RR>, $ns' ni4te institu#ii at$t de 3un+ damentale ca sistemul 3eudo+vasalic pe de o parte, monar/ia pe de alta, s+au spriHinit, $n e3ortul lor de perpetuare, mai cur$nd pe per + manen#a riturilor, pe transmiterea de o%iecte sim%olice 4i pe memoria colectiv' dec$t pe teBte scrise de $nvestitur' ,,per c/artam:, sau pe redactarea unei carte de intrare $n vasalitate cu rol 3oarte ne$nsemnat5 Cred c', cel pu#in o parte din ceea ce (e0ei 1 Fortes a scris despre 1ceremoniile de instalare: este aplica%il ritualului de intrare $n vasali + tate 4i de $nvestitur'5 El insist' asupra 3aptu + lui c' doar o%servarea 4i anali"a antropolo2ic' permit s' se perceap' 1reciprocitatea $n le + 2'tura dintre po"i#ia ocupat' 4i societatea i n care este inclus' aceast' po"i#ie: u* l $n sc/ema
+2+

ceremoniilor de instalare, el su%linia"' 1o%li+ 2a#ia pentru comunitate de a participa direct prin repre"entan#ii ei 4i, totodat', ca corp: 11G5 F'r' $ndoial', aceast' eBi2en#' decur2e aici din 3aptul c' este avut' $n vedere o 1institu#ie total':5 (' $ntre% $ns' dac' un eBamen minu + #ios al asisten#ei la ritualul 3eudo+vasalic nu ar pune $n eviden#' 3aptul c' rolul asisten#ilor este mai important dec$t cel de simpl' m'r + turie 4i c' sim%olismul ceremoniei tre%uie s' 3ie l'r2it dincolo de cei doi prota2oni4ti ai lui, seniorul 4i vasalul5 ?e 3apt, cel pu#in dac' #in seama de in3or+ ma#iile mele, datele comparative adunate des+ pre societ'#ile a3ricane s$nt limitate 4i nesatis+ 3'c'toare5 )oate+ c' pista este $ntr+o oarecare m'sur' un impasL5L $ns' eu cred c' aceast' con+ 3u"ie $ntre rituri re2ele 4i rituri vasalice a %lo+ cat p$n' acum calea anali"ei comparative5 Dina revine adesea istoricilor, medievi4tilor care i+au an2aHat pe antropolo2i $n direc#ii 3alse 11,5 (' tem totu4i c' tendin#a e3ricani4tilor de a studia antropolo2ia politic', de4i are meri + tul de a reac#iona $mpotriva eBceselor unei antropolo2ii atemporale 4i imo%ile, $i 3ace pe cercet'tori s' ri4te $mpotmolirea $n aparen#ele $n4el'toare ale unor pro%lematici recente ale puterii 4i s' ne2liHe"e studiul 3enomenelor eco+ nomice 4i sociale 3undamentale, al structurilor de rudenie la care trimit 4i al sistemelor sim + %olice ori2inale care le s$nt ata4ate 11= 5 ?e 3apt, acolo unde a3ricani4tii au studiat institu#ii 4i rituri $nrudite cu cele din 3euda+ litatea occidental' medieval', apar di3eren#e ai asem'n'ri5 Jac]ues (a]uet, dincolo de anali"ele pe care le+am 3olosit eu pentru ritul ubu a3e din Xu+ anda 4i pentru unele institu#ii similare, 3ace L remarc' interesant' * 1un caracter esen#ial 1 rela#iei de dependen#', scrie el, este acela C 9 protector 4i proteHat se ale2 $n 3unc#ie de c alit'#ilp lor individuale555 Gu eBcep#ia le2'+"!rii matrimoniale, toate celelalte re#ele impun
82*

3iec'rui actor pe to#i ceilal#i actori555 Se $n+ t$mpl', de asemenea, ca o rela#ie de dependen#' s' devin' ereditar'555 ?ar c/iar 4i atunci, r'+ m$ne o urm' de ale2ere * cei doi mo4tenitori tre%uie s' con3irme ;dar pot s' n+o 3ac'> con+ tinuitatea le2'turii care $i unea pe predece+ sorii Jor5 Aceast' ale2ere ini#ial' con3er' rela+ #iei care decur2e de aici o calitate individual' ce evoc' $ncrederea, %a c/iar prietenia555: C1 5 @u voi st'rui asupra re3erin#elor la alian#a matrimonial', sau la prietenie, care, oric$t de interesante ar 3i, s$nt de ordin mai mult me+ ta3oric dec$t 4tiin#i3ic5 Doi su%linia accentul pus asupra voin#ei reciproce $n vasalitate5 ai aici, ritualul sim%olic ar tre%ui eBaminat mai $ndeaproape5 ?incolo de cuvintele care eBprim' eceast' ale2ere, aceast' voin#' ;c35 la Gal%ert de .ru2es ?contele l*a >ntrebat pe 2iitorul 2a* sal dac+ 2rea s+ de2in+ omul lui &+r+ Fo2+ire, Fi acesta r+spunse 8 ?!reau@$ ar tre%ui s' eBa+ min'm dac' ritualul eBprim' aceast' nuan#' voluntar' a ale2erii personale reciproce5 Cn s3$r4it, $n pri=ina acelui ugabire studiat de J5 J5 TaWne0 ca o 1cutum' 3eudal': a popula#iei [a/a, mi se pare c' se apropie mai mult de posesiunea pe %a"a unei autori"a+ #ii revoca%ile (precaire ^$ $n m'sura $n care este vor%a ca un om mai s'rac s' cear' ocro+ tirea unuia mai %o2at $ntre%$ndu+1 dac' este 2ata s'+i dea vite $n sc/im%ul unor servicii5 Ditele $nlocuiesc aici, %ine$n#eles, p'm$ntuJ, 1la tenure:, care 11! 3'cea $n 2eneral o%iectul amintitei 1precaire: 5 )e lin2' aceasta, TaWne0 nu spune dac' $nc/eierea unui contract de ugabire d' loc la o ceremonie 4i comport' un ritual. $n sc/im%, autorul d' despre rela#iile dintre Mgabire, care a o%#inut ugabire, 4i patronul lui, precum 4i asupra mani3est'rilor sim%olice pe care le comport' aceast' situa#ie, am'nunte interesante *
D5 supra pi 19<, voi5 i5
897

?%elaJia dintre Mgabire Fi patron este sub* til+ ; Mgabire este obligat s+*l salute >n anu* mite oca'ii, pe de o parte, se pare, &iindc+ e.ist+ sentimentul c+ patronul este de un rang superior Fi, pe de alta, pentru a &i sigur c+ Mgabire mani&est+ continuitatea leg+turii >n &aJa tuturor, 0Forul sentiment al di&erenJei de rang nu este de natur+ s+ poat+ da naFtere unui resentiment; dimpotri2+, el pare legat de a&ecJiunea care e.ist+ >n spatele relaJiei, iar un Mgabire dob>ndeFte ast&el un re&le. al aFa 'isului 1 es ima1 de la patronul s+u; Mga* bire >Fi salut+ patronul cu titlul de 1Databu9a1 care >nseamn+ 1Tat+*#t+p>n1, dar el este sin* gura persoan+ care i se poate adresa ast&el, Dac+ alJii doresc s+ se re&ere la patronul unui Mgabire, ei >l numesc 1# eba9a1@ liU , Cne2alitate corectat' de le2'turi reciproce 4i par#ial a3ective, invocare a lumii eBteri+ oare ca martor, 3olosire a unui voca%ular de tip 1parental:5 @e re2'sim, $n ciuda unor mari di3eren#e, pe teren cunoscut, dar, de aceast' dat', din punct de vedere social, $n a3ara con+ tractului vasalic 1A-5 Ast3el, comparatismul, c/iar dac' aduce ter+ meni de compara#ie utili, c/iar dac' $ndeamn' la o mai %un' eBplicare a condi#iilor $n care societate $4i creea"' institu#ii 4i recur2e la oractici sim%olice pentru a le 3ace s' 3unc+ #ione"e, mi se pare c', $n primul r$nd, pune $n valoare ori2inalitatea, speci3icitatea siste+ mului 3eudo+vasalic al Occidentului medieval5 I ?5 %olul creFtinismului A4a cum se putea %'nui, cre4tinismul apare aproape la 3iecare 3a"' a ritualului 3eudo+va+ salic5 (ai $nt$i, c/iar dac' nici unul din cei doi contractan#i, seniorul 4i vasalul, nu este cleric, ceremonia se poate petrece $ntr+o %i+ seric', loc privile2iat E al'turi de aula senio+ rial' E pentru intrarea $n vasalitate5 ai, des+
89)

Sul de des, este preci"at c' ceremonia se des+ 3'4oar' $n partea cea mai sacr' a %isericii, super altare, Dur+m>ntul, care constituie un element esen+ #ial al 3idelit'#ii este, aproape $ntotdeauna, 3'+ cut pe un o%iect reli2ios, 4i c/iar deose%it de s3$nt, .i%lia sau relicvele5 O%iectul sim%olic al $nvestiturii este, une + ori, cum se poate vedea din lista luat' din articolul >n2estitura de ?u Can2e, un o%iect %isericesc sau reli2ios (pe c>r9+ Fi pe inel, pe pocal, pe c>r9a episcopal+, pe candelabru, pe c eile bisericii, cu crucea abaJial+, pe p+l+ria stareJului, pe >mp+rt+Fanie ;un act care $n+ locuie4te o%iectul, a4a cum o poate 3ace 4i os* culum$, pe turtele de t+mlie, pe cartea de ru* g+ciuni, pe regula religioas+, pe psaltire etc>5 Este adev'rat c' ?u Can2e a luat multe date din investiturile privitoare la clerici, 4i c/iar adesea din investiturile propriu "is ecle"iastice, despre care am spus c' mi se par nel'murite $n compara#ie cu riturile investiturilor propriu+ "is 3eudo+vasalice5 ?ar c/iar 4i $n acest ca", o%iectul sim%olic este p'strat $ntr+o %iseric', $n timp ce contractan#ii s$nt laici5 $n sc/im%, c/iar dac', uneori, clericii s$nt parte $n contract 4i $n ceremonia care $l sanc + #ionea"', o%iectul sim%olic poate 3oarte %ine s' 3ie pro3an5 Doi cita un ca" care aduce pre+ ci"'ri interesante5 Frederic Joiian des Lon2rais a consacrat un eBcelent studiu unor carte din prioratul Fat3ield Xe2is, din EsseB, care de+ pinde de cele%ra a%a#ie %enedictin' %reton' Saint+(elaine din Xennes 1A15 $n 11<,, un 4am+ %elan din An2lia, Au%r0 de Dere, a $n3eudat acestei stare#ii dou' p'r#i din diHma domeniului lui Xe2inald, 3iul lui )ierre, la U2le05 A 3'cut+ o cu aHutorul sim%olului unui cu#it rupt, ia r c u#i t ul , c u m$ ne r ul de c or n ne 2r u de -,-!, m 4i cu lama rupt' de -,-<1 m, este le2at cu un m'nunc/i de cor"i de /arp' $mpletite de partea diLeapt' a actului, $n care s+a 3'cut o 2aur', 4i se mai p'stra $nc' ;dar tre+ 4^4

%uie s' se a3le 4i acum acolo> $n momentul c$nd F5 Joiion de Lon2rais 4i+a scris studiul, $n %i%lioteca de la Trinit0 Coile2e de la Cam+ %rid2e5 ?e alt3el, actul este tradi#ional cunoscut su% numele de 1deed Wit/ t/e %lacV /a3ted Vni3e:5 $n acest act este preci"at un am'nunt pre#ios5 Cedarea ca 3ie3 a acestei diHme de c'+ tre Au%r0 de Dere c'lu2'rilor de la Fat3ield Xe2is este 3'cut' 1pentru su3letul $nainta4ilor 4i al urma4ilor lui: m, Ast3el, caracterul re+ li2ios al unui contract 3eudo+vasalic poate s' reias' 4i din inten#iile seniorului5 @imic din toate acestea nu este surprin"'+ tor5 Societatea Occidentului medieval 3iind o societate cre4tin', iar cre4tinismul medieval 3i+ ind %o2at $n rituri 4i sim%oluri, este normal ca masa ideolo2iei dominante s' se re2'seasc' $n ritualul uneia din institu#iile ei 3undamen+ tale, ritual ce comport' o ceremonie pu%lic'5 Se re2'sesc aici mai multe 3unc#ii importante ale .isericii medievale * tendin#a ei de mono+ poli"area spa#iilor sacre ;%iserici>, e3orturile de a o3eri sin2urele 2aran#ii a%solute pentru Hu+ r'mintele pe .i%lie 4i pe relicve ;$nt'rind ast3el rolul S3intei Scripturi 4i al cultului s3in#ilor>, locul ei eminent ca interpret' 4i proprietar' a memoriei colective, "elul ei $n impunerea ca Husti3icare a celor mai importante practici so+ ciale E $ncep$nd cu cele cu puternic con#inut economic E sl'virea lui ?umne"eu, m$ntuirea individual' sau colectiv'5 $n ca"ul actului de la Fat3ield Xe2is, se re2'se4te marea mi4care ce $mpin2e, $n secolul al Rll+lea, aristocra#ia 3eudal' s' se ancore"e solid $ntr+o lun2' durat' 3amilial', $n care ru2'ciunile pentru mor#i ;pro anima%us antecessorum et successorum> vor duce la inventarea unui pur2atoriu ce va $n+ lesni crearea unei re#ele de vii 4i de mor#i5 ?e 3apt, ritualul nu este nici cre4tin nici m'+ car cre4tini"at cu adev'rat5 @imic comun cu ceremonialul de $nvestitur' ;1adou%ement:> c are apare E per3ect cre4tini"at E c'tre miH+

locul secolului al Rll+lea5 @ici pre2'tire de tip reli2ios, ca postul 4i prive2/erea la care este supus viitorul cavaler, nici cele%rarea unei sluH%e propriu "is cre4tine, nici rituri cu re"o+ nan#e vetero+testamentare, care s' pun' $n Hoc sim%olismul tipolo2ic at$t de r'sp$ndit $n seco+ lul al Rll+lea5 G/iar dac' lumea ecle"iastic' este triplu implicat' de institu#ia 3eudo+vasa+ lic' * $ntruc$t ea $ns'4i intr' temporal $n sistem ;eBist' seniori 4i vasali ecle"iastici>, $ntruc$t eBist' contaminare $ntre investiturile tempo+ rale 4i 1investiturile: ecle"iastice, $ntruc$t sis+ temul este $n mare parte con3orm cu ideolo2ia lui ;ierar/ie, reciprocitate>, c/iar dac' $n sistem eBist' o con3u"ie cu reli2ia, con3u"ie ce se pro+ duce nu la nivelul lui osculum ci la cel al cre* dinJei (&ides sau &idelitas 9>, ea, lumea ecle+ "iastic', nu a reu4it cu ritualul vasalic ceea ce aproape c' a reu4it cu ceremonialul cavaleresc, 3apt pe care un C/retien de Tro0es 1+a eBpri+ mat E de minune E pe plan artistic 4i ideo+ lo2ic * le2'tura intim' dintre 1c/evalerie: 4i 1cler2ie:5 ?ac', a4a cum cred eu, o institu#ie se eBplic' prin studierea etno2ra3ic' a ritualului ei, $n ritualul 3eudo+vasalic nu eBist' nimic speci3ic cre4tin5 Am spus 4i sper c' am ar'tat+o pentru osculum, c' rolul m$inii, mai ales $n immi.tio manuum din oma2iu, nu tre%uie nici el s' ne $n4ele5 Foarte vasta polisemie a m$inii nu tre+ %uie s' duc' la con3undarea institu#iilor sau a sim%olismelor5 $n ce 3el pot interveni ast3el de con3u"ii se vede, de eBemplu, din %o2atul articol Hommage pe care ?om F5 Leclerc] 1+a scris $n 19A, pen+ tru Dictionnaire d1Arc eologie c retienne et de liturgie reali"at de ?om Ca%rol5 Autorul compar' riturile de oma2iu cu cele de intrare $n c'lu2'rie5 El citea"', de pild', un act de la a%a#ia Far3a, din !-1 * ?Fi >nc+ o dat+ Percul& >nsuFi se d+rui $n m$inile $mpreunate ale senio* rului abate Maurald pentru a tr+i >n acea m>*
899

n+stire sub s&>nta regul+@ 1A< 4i, amintind c', potrivit re2ulii s3$ntului .enedict, copilul o3erit de p'rin#i unei m$n'stiri este pre"entat $n 3a#a altarului cu m$na $n3'4urat' $n p$n"a de pe acesta, adau2' c' 2estul 1ec/ivalea"' cu un oma2iu $n m$inile Cui ?umne"euu, A ec/ivala este 3oarte primeHdios 5L Xitul de o%la#iune a copilului E cu mult anterior institu#iei 3eudo+ vasalice, nu are nimic comun cu oma2iul5 >n actul de la Far3a, tre%uie v'"ut un eBemplu de vec/ea cutum' commendatio manibus sau in manus care aHunsese, cum o spune ?om Le+ clerc] $nsu4i, ,,s' 3ie 3olosit' $n orice 3el de patronaH, de raport de protec#ie:5 Tre%uie s' remarc'm, dim?otriv', c' $n ce\ lai vec/i teBt care anun#' cutuma immi.tio icmuum, 3ormula lui (arcul3e, din secolul al DTCT+lea i4i, a4a cum ?on Leclerc] recunoa4te, c$nd re2ele smme c' noul supus ,, 2enind aici in palatul nostru, cu arma lui, 9ur>nd, >n 2+'ul tuturor, $n m$na noastr', credinJ+@, nu este vor%a de commendatio manibus ci de un Hur'+ m$nt 3'cut 1$n m$inile re2elui:5 $n ritualul 3eudo+vasalic, cre4tinismul, spre deose%ire de ce se petrece $n in vesti tur', nu o3er' dec$t un cadru, ni4te accesorii E oric$t ar 3i ele de importante E, dar nici materia, nici sim%olismul actului5 Xitualul 3eudo+vasalic este un ritual esen#ial pro3an, mai cur$nd dec$t p'+ 2$n, c'ci, c/iar dac' sistemul a luat anumite elemente de la practicile pre+crestine, 4i $n acest ca", %a c/iar $n mai mare m'sur', nu eBist', dup' p'rerea mea, dec$t detalii, o%iecte sau 2esturi i"olate 1A,5 ?ou' c/estiuni pentru a $nc/eia anali"a ra+ pid' a acestei ultime pro%leme5 Am v'"ut, dup' eBemplele citate, c', $n A3rica nea2r', 4i $nc' 4i mai mult $n C/ina, caracterul reli2ios, sacru, este marcat mai net5 Aceasta se datorea"' 3aptului c' este vor%a, cel mai adesea, de rituri re2ale, sau $n care re2ele e ste implicat 9 La 3el se petrec lucrurile $n

Occidentul medieval5 Sau poate c' aceste civi+ li"a#ii, aceste societ'#i erau sau s$nt mai sacra+ li"ate dec$t Occidentul medieval 9 $n s3$r4it, se 4tie c' unul din elementele care marc/ea"' caracterul reli2ios al investiturii este 3aptul c' aceasta avea loc, cel mai adesea, E $n orice ca", $n secolele RCC 4i RCCC E cu pri+ leHul unei mari s'r%'tori cre4tine, Xusaliile5 Continuitatea cu p'2$nismul, unde aceast' dat' era de mare importan#' $n ritualurile de $n+ ceput de anotimp cald, este aici evident' 4i tre+ %uie, 3'r' $ndoial', s' vedem $n aceasta 2riHa .isericii cre4tine medievale de a o%litera $n ceremonia de $nvestitur' orice ori2ine p'2$n'5 $n ritualul 3eudo+vasalic, nu eBist' nici o nece+ sitate de acest 2en5 )e de alt' parte, era practic imposi%il ca ceremoniile de intrare $n vasalitate 4i de $nvestitur' s' se des3'4oare la o dat' 3iB', presupun$nd o' ar 3i putut eBista precedente sau re3erin#e calendaristice5 ?eplas'rile senio+ rilor, data mor#ii seniorului sau a vasalului pentru re$nnoirea contractului 4i a riturilor, neprev'"utul 1politicii de vasalitate: a clasei 3eudale Husti3ic' 3aptul c' datele de intrare $n vasalitate 4i de $nvestitur', c$nd le de#inem, pot 3i 3oarte variate5 @u eBist' totu4i E $n a3ara $nt$mpl'rii E c$teva date privile2iate 9 Ar 3i mai %ine, pentru interpretarea ritualului sim%olic al vasalit'#ii, s' ne asi2ur'm c' acesta nu con#ine nici o re3erin#' calendaristic'5
Co!clu? e / c"ed !c o% dec #asal

La cap'tul acestei prime sc/i#e a unei $ncerc'ri ce comport' $nc' prea multe ipote"e, a4 vrea s' pre"int dou' remarci 2enerale $n c/ip de conclu"ie5 )rima este c' aceast' interpretare a ritualu+ lui 3eudal care pune $n planul $nt$i le2'tura personal' nu aHun2e $n nici un 3el s' 3ac' din 3eudalitate un simplu 3enomen de mentalitate 1AS 5
246

Ori2inalitatea 3eudalit'#ii din Occidentul me+ dieval const' $n asocierea $nvestiturii unui 3ie3 cu un an2aHament personal 4i ne este $n2'duit, distin2$nd $ntre motiva#ii 4i cau"e, s' distin2em suprastructuri 4i in3rastructuri, de4i opiniile metodolo2ice ale unor antropolo2i de inspira#ie marBist' 1A duc la ideea c' orice societate 3unc+ #ionea"' prin intermediul unor structuri unde o parte din suprastructuri ac#ionea"' 4i ca in+ 3rastructuri5 Cn ca"ul $nvestiturii 3eudale nu ar eBista le+ 2'tur' vasalic' dac' $nvestitura 3ie3ului nu ar 3i ancorat' $n oma2iu 4i Hur'm$nt5 Sistemul sim%olic arat' c' este vor%a de un ansam%lu5 @u este vor%a de 1credincio4i sau vasali:, ci de 1credincio4i Fi vasali:5 A doua 4i ultima remarc' este c', de4i #inem seama de 3aptul c' oamenii din lumea cre4tin' medieval' au avut o 2$ndire 4tiin#i3ic' sim%o lic', ce $nsemna desci3rarea unei realit'#i pro 3unde $n spatele aparen#elor, aceast' lectur' sim%olic' nu ne poate satis3ace5 gggggg Un sistem sim%olic, ca s' relu'm o concep#ie avansat' de cur$nd de ?an Sper%er $n eseul s'u Du symbolisme en general ;19 G>, nu $nseamn' nimic5 @u este o re3lectare, o traducere5 Este un ansam%lu de cuvinte, de 2esturi, de o%iecte care, structurate $ntr+un 3el ce tre%uie s' r'+ m$n', $n esen#', intan2i%il, aduce acestui an+ sam%lu ceva mai mult dec$t simpla adunare sau com%inare a acestor elemente, ceva ce intro+ duce ansam%lul $n s3era sacrului, a unui anumit sacru5 Cn aceast' privin#', ca $n multe alte ca"uri ;de eBemplu, 1au2ustinismul politic:>, 2$ndirea medieval' a sc/emati"at, a s'r'cit concep#ia au2ustinian', care este mai lar2' 4i mai p"Qo3und'5 $n ca"ul investiturii 3eudale, sim%olicul se mi4c', dup' p'rerea mea, $n s3era sacrului parental5 $nc/eind, voi 3olosi o compara#ie despre care m' 2r'%esc s' spun c' nu eBprim' esen#a in+ vestiturii 3eudale, ea este un simplu miHloe de
89:

a eBpune mai limpede ipote"a pe care o emit eu pentru interpretarea sim%olicii investiturii 3eudale5 A4a cum cre4tinii au devenit mem%ri ai 3amiliei cre4tine prin %ote", 4i totodat' au devenit credincio4i E credincio4i deci cre4tini E, tot ast3el, vasalii, deveni#i mem%ri ai 3ami+ liei senioriale prin investitur', au devenit cre+ dincio4i E Credincio4i deci Dasali5
A''END)CE

C5 Liste de obiecte simbolice A5 O%iectele sim%olice ale sistemului vasalic dup' ?u Can2e ;art5 >n2estitura$ * 1> )er cespitem ;%ul2're de iar%'> 1> )er /er%am et terram 1> )er ramum et cespitem 1> Cum rano et 2uasone ;vel Wasone> 1> )er 2ua"onem, andela2inem et ramos de ar%o+ ri%us 1> )er %aculum 1> )er %acculum et annulum 1> )er 3ustem 1> Cum li2no 1-> )er cultellum 1-> )er cultellum plicatum ;incurvatum> 1-> )er amp/oram ;plin' cu ap', Carta lui Otto CCC> 1-> )er annulum 1-> )er %eretam et %eretum 1-> )er %er$llum ;oc/elari, %erii, teBtele din secolele RCD+RD> 1-> )er %i%liot/ecam ;.i%lia> 1-> )er calicem 1-> )er cam%utam ;c$rH'> episcopi ;pentru $nvesti tura unui a%ate> 1-> )er candela%rum 1-> Canum venationum appre/ensione 1-> )er capillos capitis 1-> )er c/artam super altare 1-> )er c/irot/ecam ;m'nu4'> 1-> )er elaves ecclesiae 1-> )er clocas ecclesiae 1-> )er coclear de turi%ulo ;lin2ur' de c'delni#'> 1-> )er colonnam 1-> )er coronam 1-> )er cornu ;corn din care se %ea> 892

<-> )er eo3ri2i&m ;centur'> <-> Cum crocia a%%atis <-> )er capellum prioris <-> )er cupam auream <-> )er cultrum, vel cultellum <-> )er communionem <-> )er denarios <-> )er di2itum vel di2ito <-> )er deBtrum pollicem <-> )er elemos0nariam, /oc est marsupium <-> )er 3erulam pastoralem <-> )er 3loccilum capillorum <-> )er 3olium <-> )er 3olium nucis <-> )er 3or3ices ;3oar3ece> <-> )er 3ossilem c/artae in/aerentem ;3usciola, pan 2lic'> <-> )er 3unes seu cordas carnpanarum <-> )er 3urcam li2nean <-> )er 2antum <-> )er 2ladium <-> )er 2rana incesi <-> )er /aspam ;%alama de u4' G$ <-> )er /astam <-> )er /er%am et terram <-> )er Huncum <-> )er lapillum ;piatr' de /otar> <-> )er li%rum <-> )er li%rum manualem <-> )er li%rum missalem <-> )er li%rum collectarium ;colectar> <-> )er li%rum evan2eliorum et calicem <-> Cum li%ro re2ulae et cum re2ula <-> )er li2num <-> )er linteum ;c'ma4'> <-> )er lini portiunculam <-> )er malleolum ;r'sad, 3ir de vi#' de vie> <-> )er manicam ;m'nu4'> <-> )er mappulam ;%atist'> <-> Cum marmore <-> )er particula marmoris <-> )er marsupium de pallio ;pun2' de piele sau de m'tase> <-> )er mart0rolo2ium <-> )er unam mitram <-> )er nodum ;nodul unui ordin cavaleresc sicilian, <-> )er notulas ;carte> <-> )er osculum <-> )er ostium domus <-> )er palam ;p$n"' de altar 9> 2)G 89*

!> )er pallium seu pallam !> )er panem et li%rum <-> )er pannum sericum !1> Cum penna et calamario ;c'limar'> !1> )er per2amenum !1> Cu% duo%us p/0lacteris !1> )er pileum ;%onet' 3ri2ian'> !1> )er pisces !1> )er pollicem !1> )er psalterium !1> )er raraum 3il2erii ;3eri2'> !1> )er re2ulam !1> )er sceptrum !1> )er sc0p/um ;cup'> -A> )er spatae capulum ;m$ner 9 de sa%ie> 9<> )er tellurem 9<> )er te>tum evan2elii 9<> Cum veru ;#'ru4 ascu#it, 3ier ascu#it 3iBat la cap'tul unui %'# lun2> 9<> )er veBillum 9<> Fer vir2am vel vir2ulam la car e tr e%u ie s' ad 'u 2'm mEn u Fi per m anum, ceea ce $nseamn' cam o sut' de o%iecte sim%olice5 @5 .5 E La critica pe am 3'cut+o tipolo 2iei a3 lat' la %a"a acestei liste at$t de remarca%ile 4i at$t de su2estive voi ad'u2a c', din motive care #in atit de natura surselor c$t 4i de concep#ia sa despre socie + tatea med ieval', ?u Can2e a $mprumutat multe eBemple de la investiturile eclesiastice care, dup' p'+ rerea noastr', $n ciuda evidentelor 4i semni3icative lor contamin'ri, tre%uie deose%ite, asemenea riturilor re2ale de $ncoronare, de riturile vasalice propriu "ise5 (i se pare, de asemenea, c' se am'2e4te prea tare $n privin#a lui baculus 4i a sim%olurilor de co+ mand'5 F'r' s' 3ac' aceste distinc#ii, Don Amira, $n cele%ru l E p e d rept cuv$nt E s'u artico l pune $n eviden#' c' sim%olismul %'#ului se re2'se4te $n societ'#i 4i rituri 3oarte di3erite5 Aici anali"a etno+ istoric' permite s' se distin2' 3enomene pe care istoria 4i dreptul, discipline erudite tradi#ionale, au o tendin#' prea mare de a le con3unda5 Ori2inalitatea vasalit'#ii medievale occidentale E replasat' $ntr+un vast conteBt comparatist E reiese cu at$t mai %ine5 .5 O%iectele sim%olice din contracte dup' (5 T/e+ venin, op, cit,, pp5 A=<EA=G5 Sim%oluri Huridice 3olosite la $ntocmirea contracte + lor, $n procedur' etc5 1> Andelan2um ;m'nu4' de o#el>5 GA, =, 11 , 1AG 1> Anaticula5 <- E ABadoria5 1AG 1> Ar%usta5 9! 159

G> Atrarnentarium5 ,-, ,A, 1<= G> .acolum5 1<, G> .rac/ium in collum, et per comam capitis5 <! G> Claves5 < G> Ci%um et potum5 !G G> ?ultellos. ,-, ,A, 1-,, 1<=, 1G< 1-> Corri2ia ad collum5 11- E Cordas ad collum5 1,, 11> .an5 Golo2an 4i %an, GA5 Quatuor denarii super caput5 1,1, 1,,, 1, , 1=1, 1=A, 1 1 11> ?e2et * incurvatis di2itis5 1G!, 1,9 11> Ensis5 G! 1G> Festuca5 1= ;ve"i p5 1!, n5 A, A9, GA, ,A, <, 1-<, 1-,, 1- , 1-!, 1AG, 1<=, 1G!5 Jactare et calcare ;3irul de pai>, 1< , 1G1 1,> Fuste %uBea5 11= 1=> Fer%a5 4U, <-, 1-- ter ;et cespitern>, 1AG 1 > Car%'5 E De"i mai Hos [asonem 1!> Laune2ild5 G!5 Camisia =5 Faceter2is ;%atist'>5 =1 19> Li2amen serici5 1 A->(edella5 A1> Osculum5 1 A1> Ostium5 <-, 1AG A1> Xamum ar%oris5 ,A, 1<=, 1G< A1> Xadieem5 1A1 A1> Secmento5 1 A1> Terra5 A9, <-, 9!, 1AG5 )'m$nt adus, 9 A > Dinea5 9!5 Dineas 3acie%at et ad radieem 3odi+ ca%at et operas 3acie%at per potestatem, 1A1 A > Dir2ula5 1 < A > [antonem5 G!, ,A, 1<=, 1G< A > [adium5 [asonem terrae5 ,A, 1-,,@antissement 1<=, 1G< <1> C/e"'4ie5 De"i ;amane tare> C5 Sc/ema sistemului sim%olic 3eudo+vasalic Fominium Fidelitas n=estitura

Senior P 1 , g , vasal ` Senior E vasal Senior ^*[^ vasal CmmiBtio manuum Juramentum $nvestitura per pecetluit de osculum si2num contra+dar vasal EB3estucatio Xuptura oma2iului ai a credin#ei ;4i devestitur' 9> Per 3estucam

Osculum A%andonare iL5Ue2uerpissment:>

CC5 Cn le2'tur' cu &estuca ?up' lec#ia mea de la Spoleto 4i dup' discu#ii, am primit de la ?+l Alessandro Ditale+.rovarone de la Cstituto di Filoso3ia (oderna de la Facolt& di (a+ 2istero a Universit'#ii din Torino o scrisoare intere+ sant' care se a3l' reprodus' $n #ettlmane, RRCCC, pp5 ,E 5
NOTE

15 [5 Ullmann, T e Carolingian %enaissance and t e -dea o& Aings ip, T/e .irV%ecV Lectures 19=! E 19=9, London, 19=95 15 Ci mul#umesc lui Gerard Genette pentru %un' voin#a de a+mi 3i comunicat traducerea 3rance"' a Cnteresantului articol al lui Jo/an C/0denius * 1La t/eLorie du s0m%olisme medieval: ;pu%licat $n en 2le"' $n #ocietas scienliarum &enmica, 19=-> $nainte de apari#ia $n Poeti/ue, n` A<, 19 ,, pp5 <AAE<G15 Studiul acesta ar putea 3i completat pe %a"a unor Cndici 4i mai ales a celui de la Patrologie latine de (i2ne, incomplet, care mai tre%uie veri3icat, dar care, pentru ceea ce ne interesea"' aici, este adesea %o2at $n indica#ii de direc#ii de urmat5 Se vor putea consulta, $n special la col5 1A<EA G din tomul CC al CndeBului, re3erin#ele din articolul De allegorii. de la titlul De #cripturis unde se a3l', printre altele, de3ini#ii pentru allegoria (eum aliud didtur et aliud signi&icatur dup' s3$ntul Jeronim>, &igura seu typus (antip rasis cum per contrarium 2erba dicuntur dup' s3$ntul Au2ustin, d$nd printre alte eBemple transgres* sio Adae typus 9ustitiae #al2atoris et baptisma typus mortis C risti cu indicarea unui c$mp semantic ce comport' prae&igurare, praesignare, designare, inter* pret+ri, e.primare etc>, parabolae (similitudines re* rum /uae comparantur rebus de /uibus agitur, duo9 Xu3inus> etc, ibid,, col, 919E9A!, $n le2'tur' cu sym* bolum, (i2ne nu poate dec$t s' r's3r$n2' rara uti + li"are a cuv$ntului $n latina medieval'5 Al'turi de sensul $n lim%a 2reac' ;cu ec/ivalentul $n latin' clasic'* indicatio 4i collatio$ sin2urul sens indicat este regula &idei, La aceast' a%sen#' a lui symbolum Cn latina medieval' cu sensul 2recesc 4i modern eBist' eBcep#ii ce con3irm' re2ula * la rarii teolo2i latini 3amiliari"a#i oarecum cu teolo2ia 2reac', de pild' Coannes Scottus Eriu2ena5 <5 Citat de ?u Can2e, art5 >n2estitura, "lossarium ad scriptores mediae et in&imae latinitas, edi#ia din 1 <<, t5 CCC, col5 1,<<5 S' su%liniem c' ?u Can2e ia >n2estitura $n sens lar2, inclu"$nd nu numai 1inves+ A,A

titurile: ecle"iastice ci 4i diversele dona#ii care dan na4tere unui ritual sim%olic5 G5 E5 C/3eon, 1Le r&ie Huridi]ue de !osculum dans lLancien droit 3ran2ais:, $n Memoires de la #ociete des Anti/uaires de 6rance, !+e serie, =, 1919E19A<, p5 1<<, nc A, citind cartulara de la O%a"ine dup' Xene Fa2e, La Propriete rurale en (as*Limousin pendant le Moyen Age, )aris, 191 , p5 A=-5 ,5 Guillaume ?ur&nd, #peculum 9uris, Cl+e p&rtie, li%5 CD, <, Y A, num'rul ! citat de E5 C/enon, loc, cit, p5 1<9, nc A5 =5 Lam%ert dLArdres, Hlstoria comitum " isnensium in M, ", #criptores, t5 RDC, p5 ,9=5 5 F5 L5H,, Gans/o3, Wu1est*ce /ue la &eodalite G <+e ed5 .ruBelles, 19, 5 !5 Gal%ert de .ru2es, Histoire du meurtre de C ar les le (on, comte de (ruges, ed5 F5 )irenne, )aris, 1!91, p5 !95 Acest teBt $mpreun' cu traducerea 3'cut' de Gans/o3 se 2'se4te $n F5 L5 Gans/o3, Wu1est*ce /ue la &eoodalite G, p5 9 , $n eBcelenta cule2ere de do cumente reali"at' de X5 .outruc/e in #eigneurie et 6eodalite, t5 C, )aris, 19=!, pp5 <=!E<=95 95 Ermold le @oir, -n onorem Hludowicii, Classi+ ]ues de lLF$stoire de France, ed5 4i trad5 de E5 Faral, 19<A, v5 AG!GEAG!,, ap5 X5 .outruc/e, op, cit,, p5 <==5 1-5 6ormulae Marcul&i, C, 1! in M, ", H,, 6ormulae Merowingici et Aaroiini ae2i, ed5 beumer, C+re p&rtie, 1!!A, p5 ,,, cu trad5 ap5 X5 .outruc/e, op, cit,, pp5 <=GE<=,5 115 Annales %egni 6rancorum, ed5 F5 ^ur"e, 1!9,, p5 1G in M,",H,, #criptore %erum "ermanocorum in usus sc ol+rum, t5 DC, citat 4i tradus de X5 .outruc/e, op, cit, p5 <=,5 1A5 Ar 3i util s' $nre2istr'm eBpresiile 3olosite pentru a 3ace o list' c$t se poate de complet' 4i de eBact'5 ?up' eBemplele date de 6, L5 Gans/o3, op, cit, p5 !9E 9<, se pot, mi se pare, $n perspectiva care m' interesea"', cea a reciprocit'#ii 2estului, distin2e la prima vedere eBpresiile care insist' asupra ini#iativei vasalului (?manus alicui dare@, ?in manus ali*cuius 2enire@, ?regis manibus Fese militeturum commit*tit@ $n le2'tur' cu Guillaume Lon2ue Epee, al doilea conte al @ormandiei, devenind vasalul lui C/arles le Simple, $n 9A >, cele care privile2ia"' aceptarea se+ niorului (?ali/uem per manus accipere@$ 4i cele care eBprim' mai ales conHunc#ia celor dou' 2esturi 4i a an2aHamentelor reciproce (?omnes /ui priori impera* tori ser2ierant,,, regi manus complicant,,,@$ dup' m'r+ turia lui T/ietmar de (erse%ur2 despre oma2iul 3'cut lui Fenric al CC+$ea la 2rani#ele orientale ale Germa + niei $n 1--A, sau eBpresia ?alicuius manibus iunctis &ore &eodalem ominum@ dintr+o cart' en2le"easc' din 8A2

epoca lui [il/elm Cuceritorul studiat' de ?5 C5 ?ou+ 2las, 1A C/arter o3 En3eo33ment under [illiam t/e Con]ueror:, in )nglis Historical %e2iew, RLCC, 19A , p5 GA >5 1<5 Cn a3ar' de lucrarea lui )5 Ourliac 4i J5 de (a+ la3osse citat' in&ra, am utili"at, pentru dreptul roman vec/i, $n special marele tratat al lui Edoardo Dolterra, -nstitu'ioni di diritto pri2ato romano, Xoma, 19=15 1<5 CC5 Sanc/e" Al%orno", )n torno a los origenes del 6eudalismo, (endo"a, 19GA5 1<5 F5 Grassotti, Las -nstituciones &eudo* 2assal+ticas en LeEn y Castilia, A voi5, Spoleto, 19=9 K mai ales 151, )l 2assala9e, cap5 CC, 1.esamanos:, pp5 1G1E1=A5 1<5 )oate c', Hudecind dup' eBemplele date de Filda Grassotti, un anumit model re2al E de prove nien#' 3'r' $ndoial' oriental' 4i $nt'rit de practici musulmane E a Hucat $n Spania un rol special5 Ceea ce ni s+ar p'rea interesant $n aceast' ipote"' ar 3i, $n mai mare m'sur' dec$t pro%lema in3luen#elor ori entale 4i musulmane, pro%lema raporturilor $ntre ri turi vasalice 4i rituri re2ale despre care vor%im mai departe5 F5 Grassotti aminte4te numeroasele eBemple de s'rutare a m$inilor $n Poema del Cid semnalate de (enende" )idal, de pild' * ?Pour esto 2os besa las m+nos, commo 2assalo a senor@ dar 4i ?(esamos 2os las m+nos, commo a %ey y a senor@, Cn Spania mu sulman' ;din nou reciprocitate a 2estului> se insist' mai ales asupra nepre#uitei 3avori Ca care consimte cali3ul c$nd $4i d' m$na s' 3ie s'rutat'5 C$nd Jean do Gor"e, am%asadorul lui Otto C, este primit de LA%d+ al+ Xa/man CCC $n 9,=, acesta $4i d' m$na s' 3ie s'ru tat' ?/uasi numen /uoddam nullis aut raris accessi* bile@, Tot ast3el, cu prileHul primirii lui Ordono CD de c'tre al+FaVam CC la (edina+al+ba/ra despre care Claudio Sanc/e" Al%orno" a dat o povestire 3oarte vie pornind de la al+(a]]uari care 3olose4te 3oarte pro%a%il surse medievale5 1<5 C35 n5 <5 1<5 Li2re de 9ostice ct de plet, RCC, AA, Y 1 ;ed5 Xa+ petti, )aris, 1!,-, p5 A,G> citat de E5 C/enon, loc, cit,, p5 1<!5 1<5 $ntr+o cart' din 1<AA, Fu2ues, episcop ales de Carpentras, prime4te oma2iul unui copil minor 4i al tutoarei lui5 El ia m$inile copilului 4i pe cele ale tu+ toarei care 3ace oma2iul 4i Hur'm$ntul $n m$inile lui, dar nu d' osculum dec$t copilului, ?remisso e9usdem dominae tutricis osculo propter onestatem@, Citat

de ?u Can2e, "lassarium, art5 Oscculum 4i E5 C/enon, boc5 cit,, pp5 1G,E1G= 4i p5 1G=, n5 15 1<5 E5 C/enon, boc5 cit, p5 1G95 1<5 Casus #, "alii, c, 1=, ed5 2on ArB, M, ", H,, #, #,, t5 CC, p5 1G1, citat 4i tradus de X5 .outruc/e, op, cit,, p5 <= 5

AA5 Ci, n5 115 AA5 Teulet, Layettes du Trasor des c artes, t5 C, nu <9, citat de E5 C/enon, loc, cit,, p5 1G1, n5 15 M, Xamos 0 Loscertales, 1La sucesion del Xe0 Al3onso DC:, $n Anuario de Historia del Derec o es* panel, RCCC, pp5 = E=9, citat de F5 Grassotti, op, cit, p5 1=95 A,5 ?u Can2e, "lossarium, art5 >n2estitura, t5 CCC, col5 1,A-E1,<!5 Am numai cuvinte de laud' pentru acest remarca%il articol repus $n erudi#ia timpului care 1+a v'"ut lu$nd na4tere5 )utem, desi2ur, s'+1 4i critic'm totodat'5 (ai ales, cum am su%liniat, supra, n, <, n2estitum este luat $ntr+un sens prea lar25 ?ar c/iar c$nd este vor%a de o%iecte sim%olice 3olosite $n 1in + vestituri: ecle"iastice sau c/iar simple dona#ii, am utili"at re3erin#ele lui ?u Can2e, deoarece pentru aceast' parte a ceremonialului 3eudo+vasalic, ritualul 4i sim%olismul $mi par identice5 A=5 Lista aceasta se 2'se4te $n appendice, supra, pp5 A,-EA,A5 ?esi2ur, $n ciuda $ntinderii erudi#iei lui ?u Can2e, lista ar tre%ui completat' prin despuieri orient de numeroase pentru a putea 3ace o statistic', evi + dent, discuta%il' 4i 3oarte aproBimativ'5 ?e eBemplu, .enHamin Guerard $n introducerea lui la Cartulaire de l1abbaye de #aint*Pere de C ar* tres, t5 C, )aris, 1!G-, a studiat repede ;pp5 CCRRCD+ CCRRDC> 1sim%olurile de $nvestitur':5 Se re2'sesc aici cu#itul, %'#ul, lin2ura pentru t'm$ie, 2irga sau 2irgula ;sau ramusculus$, Se preci"ea"' $n 2eneral lemnul din care este 2irga sau ra2iusculus ;de eBemplu 2irgula de usso8 r'muric' de lliceK sa2inae ra*musculo, r'muric' de ienup'r>5 Don Amira, $n articolul citat in&ra, acord' o marte importan#', dintr+un punct de vedere etnoistoric, lemnului %'#ului sim%olic5 Se re2'se4te deasemenea 2estul bris asupra c'ruia vom reveni la nota A! ;de eB5 /uam 2irgam ,,,in testi*monium &regit$, Cn sim%olurile de $nvestitur' propriu "is' se amestec' sim%oluri de dar 4i de m+rturie, Doi eBplica mai departe interesul pre"entat de o list', dat' 4i ea $n appendice, de sim%oluri Huridice din epocile merovin2ian' 4i carolin2ian' semnalate de (5 T/evenin $n edi#ia lui de TeBte citat' $n %i%lio + 2ra3ie5 A 5 Xemarca aceasta nu 4tir%e4te, %ine$n#eles, nici+ decum valoarea pro%lemei in3luen#ei modelelor Huri dice romane asupra dreptului medieval ;voi vor%i despre aceasta mai departe $n le2'tur' cu &estuca 3olosind mai ales cartea, pe care am citat+o mai $nainte, lui E5 Dolterra ;c35 n5 1<>5 (ai mult $nc', ea nu se poate aplica $n nici un 3el remarca%ilei lucr'ri a lui )5 Ourliac 4i J5 de Oalafosse, Droit romain 6t

,AA

Anclen Droit, t5 >, Les obllgat>ons, )aris, 19, , una din tre pu#inele care au tratat cu 4tiin#' 4i inteli + 2en#' despre ori2inile 3eudale timpurii ale 3a"ei &estu* catio, A!5 $n %li%lio2ra3ia 3rance"', 3oarte succint', a su%iectului, se poate cita A5 La3or&t, 1Le %aton ;le %aton, si2ne dLautorite, la crosse episcopale et a%%a+ tiale5 Le %aton cantoral, le sceptre et la main de Hustice>:, $n Memoires de !Academie des sciences, (elles*Lettres et Arts de Marseilles, 55- ;1! AE 1! G>, pp5 A- s]]5 4i RRCC ;1! GE1! =>, pp5 19< s]]5 )entru Ernst von (oeller, cel mai important $ntr+o serie de ceremoniale care $i privesc de alt3el mai mult pe o3i #eri, Hudec'tori, pe cei din a3ara le2ii dec$t pe vasali, era a4a+"isul bris ;rupere> al %'#ului5 Cnterpretarea lui este simplist' * 1le %ris: este sim%olul rupturii unei le2'turi5 )e linia etimolo2iei termenului 2recesc, dimpotriv', unirea celor dou' p'r#i care au trebuit s+ &ie rupte este cea care creea"' le2'tura $ntre dou' per soane5 Don Amira a 3'cut o critic' pertinent' inter pret'rii lui von (oeller, critic' ce a 3ost reluat' de (arc .loc/5 Xealitatea este E vom repeta acest lucru deoarece este un element de metod' esen#ial pentru perspectiva etnoistoric' E c' tre%uie eBtins c$mpul comparatismului 3'r' a+1 dilata totu4i at$t de mult $nc$t sa aHun2em la con3u"ie5 (arc .loc/ a spus+ o eBcelent* 1ruperea %'#ului555 nu are cu ruperea 3iru lui de pai, considerat' ca rit de rene2are a oma2iului, dec$t o asem'nare eBterioar' 4i $nt$mpl'toare: (loc, cit,, p5 A-9>, A!5 C35 .i%lio2ra3ie sumar', in (ine, Xe2ret c' nu am putut consulta, $n perspectiva comparatist' pe care o voi preci"a mai departe, lu + crarea lui (5 GlucVman, %ituals o& %ebellion in #out )ast A&rica, (anc/ester, 19,G5 <-5 E5 C/enon, loc, cit, pp5 1<-E1<A5 E5 C/enon no tea"' $nc' un 3apt care ar merita s' 3ie studiat mai $ndeaproape, acela c' osculum poate, $n ritual, s' $nlocuiasc' o%iectul sim%olic (ibid,, pp5 1<AE1<G>5 <-5 C35 n5 1A5 <-5 C35 n5 1A5 <-5 C35 n5 95 <-5 C35 n5 A15 <-5 C35 n5 !5 <-5 J5 (a]uet, Pou2oir et #ociete en A&ri/ue, )aris, c/ap5 DCCC, 1?ependre de son sei2neur:, pp5 191EA1,5 <-5 J5 (a]uet, op, cit, p, 19A5 <-5 J5 (a]uet, op, cit, p5 19<5 <-5 C35 n5 !5 <-5 E5 C/enon, loc, cit,, p, 1G95 <-5 C35 n5 ,5 <-5 C35 CC5 Gai2ne%et, Le Carna2al, )aris, 19 G, c/ap+ DCC, La circulation des sou33les, pp5 11 E1<-5

25)

Ancien Droit, -, Les obligations, )aris, 19, , pp5 < AE

dreptul privat roman, #acramentum in personam, avea ca scop s' do%$ndeasc' manus iniectio, ?ar, dup' p'rerea mea5 nu tre%uie s' c'ut'm nici un paralelism, nici o continuitate de semni3ica#ie $ntre &estuca 4i manus din dreptul roman 4i cele din ritualul vasalic5 Este 3iresc ca o societate s' distin2' dreptul persoanelor 4i dreptul lucrurilor, manus, s+o repet'm $mpreun' cu E5 Dolterra, nu mai are $n dreptul roman imperial dec$t un sens a%stract si, mai mult dec$t sim%olul, interesea"' sim%olismul5 ?oar studiul istoric concret permite s' se 3ac' E adesea cu 2reutate, este adev'rat E distinc#ia $ntre continuit'#i 4i sc/im%'ri5 Ca"ul lui &estuca cere aten#ie deoarece cuv$ntul 4i o%iectul nu s$nt 1evidente:5 ,=5 )5 Ourliac 4i J5 de (ala3osse, Droit romain et

:3. Informaie cptat la seminarul lui '. @uideri 4i CC5 ^arnoou/ c'rora le mul#umesc c' au %inevoit s' discute aceast' cercetare5 GG5 ?in p'cate, nu se poate re#ine dec$t prea pu#in din cartea lui @5 J5 )erella, T e Aiss #acred and Pro &ane, An -nterpretati2e History o& Aiss #ymbolism and %elated %eligious )rotic T emes, Universit0 o3 Cali3ornia )ress, 19=9, unde, $n ciuda %unelor inten #ii, nu se valori3ic' literatura etno2ra3ic', 4i care, de 3apt, nu este dec$t $nc' o carte despre iu%irea curte neasc'5 G,5 C35 n5 !5 G=5 C35 n5 115 G 5 C35 n5 95 G!5 J5 (a]uet, op, cit,, p5 19 5 Autorul semnalea"', -bid,, pp. A--EA-A, c', $n re2iunea (arilor Lacuri a3ricane, se $nt$lnesc institu#ii asem'n'toare Cui ubu* a3e, de eBemplu $n AnVole, $n .urundi 4i $n terito riile tri%ale din .u/a5 G95 (5 .loc/, La societe &eodale, ;lucrare editat' de>, )aris, 19=!, p5 <A-5 ,-5 J5 (a]uet, op, cit, p5 19=5 ,15 C35 n5 A!5 ,15 C35 lucrarea lui E5 Dolterra citat' n5 1<, mai ales pp5 A-,EA- 5 ,15 E5 C/enon, 1Xec/erc/es /istori]ues sur ]uel+ ]ues rites nuptiauB:, $n 7ou2elle %e2ue istori/ue de droit &rancais et etranger, 191A5 ,15 C35 art5 (aiser in ?om Ca%rol5 Dictionnaire d1Arc eologie c retienne et de liturgie, t5 PIQ*, 191-5 TeBtul lui Tertullian se a3l' $n De 2elamine 2irgi* num, PL, C, col5 9-GE9-,5 ,15 E5 Dolterra, op, cit,, p5 A-=5 S' not'm c' cealalt' 3orm' de Hur'm$nt din

< <5 $i mul#umesc ?omnului Alain Guerreau care mi+a atras aten#ia asupra acestor teBte 4i a $ncercat di3icila lor traducere5 8A:

In remarcabilul lor studiu, P. Rurliac l A. de (ala3osse 3ac c$teva remarci importante care conver2 cu mai multe idei emise $n aceast' lec#ie5 a5 ?espre sim%olismul medieval ;pp5 ,!E,9> * 1Tr's'tura 3rapant' a le2ii salice era sim%o lismul caracteristic oric'rui drept primitiv5 Un %un se trans3er' transmi#$nd &estuca sau wadium ;2aH> care pare s' 3ie un o%iect de valoare ne$nsemnat' ;o35 ?u Can2e vc [adia> K 4i orice poate deveni sim %ol * un smoc de iar%', un %utuc de vie, o cren2u#', un cu#it, tm la# de m'tase, %ucle de p'r K se adau2' o mimic' 4i c$teva cuvinte potrivite K uneori, o%iectul este prins de act * un act din (7eues Arc i2, RRRCC, p5 1=9> p'strea"' $nc' 4i acum, prins' de per2ament, ramura care a sluHit la transmiterea %unului5 Clericii vor avea tendin#a s' su%stituie o%iec telor pro3ane c$teva accesorii ale cultului K o carte de ru2'ciuni K dar 4i inelul sau c$rHa episcopal':5 %5 ?espre polisemia sim%olurilor ;c35 supra$ 8 De aceea, s' nu lu'm &estuca scoas' dintr+un conteBt, ci $ntr+un ansam%lu institu#ional 4i sim%olic care ni se pare c' poate 3i apropiat de ritualul 3eudo+vasalic ;p5 ,9> * 1Ast3el de sim%oluri se potriveau 3oarte %ine contractelor care comportau trans3erarea %unului, v$n+ "are sau partaH K $ns' &estuca a 3ost 3olosit' pentru multe alte contracte * mandat de repre"entare $n Husti#ie (Marnd&, C, A1, A EA9> K 3'2'duial' de pre"en+ tare $n 3a#a tri%unalului, contract de 2aran#ie5 Dor ap'rea 4i alte sim%oluri * $mpreunarea m$inilor5 $n oma2iu, punerea inelului pe de2et, $n c's'torie5 Con+ 3ec#ionarea unei carte ;4i transmiterea ei> nu va ap'+ rea cur$nd dec$t ca unul din aceste sim%oluri5 Se Ln#ele2e c'5 $n Sud, Hocul sim%olurilor 2ermanice a 3 ost mai limitatK aici s+a practicat, de %un' seam', $area arvunei ;pentru con3irmare> care eBnrim' $n+ %eierea unei $nvoieli5 )ractica este curent' pentru ontractul de lo2odn'5 Aceast' $nmul#ire a sim%olu+ ilor su%linia"', $n orice ca", via#a dreptului 4i ea Oa marca pro2resul acestuia:5 c5 ?espre ansam%lul sim%olic * 2esturi, o%iecte, uvinte ;p5 ,9> * 1Sim%olismul se alia"' cu 3ormalismul * 2estu+ le 4i cuvintele s$nt re2lementate de cutum'5 Actele en#ionea"' $n 6nod curent c' martorii Lv'd 4i audL K lesoa5 de asemenea, contractele s$nt $nc/eiata $n 3a#a i niallus, 4i5 $n vremea dinastiei carolin2iene, cu iieCul vi"itelor trimi4ilor re2elui ;1missi:>:5 d5 $n s3$r4it, ideea de 1contra+presta#ie:, de ontra+dar sim%olic: ce se re2'se4te $n le2'tur' cu Cul elementului &estucc $n a33atomia, practic' de re+ _rocitate (=U$8 A,!

&R presta#ie presupune Intotdeanna o contrapresta#ie K o dona#ie nu poate 3i vala%il' 3'r' un con+ tra+dar sim%olic, care s'+i dea aparen#a unui sc/im%5 In a cea st ' pri vi n# ', ne put em re 3e ri la o i nstitu#ie lom%ard', ,,laune2ild: * donatarul $i $nm$nea"' dona + torului un o%iect, de pild', un inel, a c'rui etimolo2ie, ea $ns'4i, atest' caracterul remuneratoriu5 Sim%olul le2at de &estuca sau de wadium s+ar eBplica prin ace + ea4i idee * el ar 3i2ura compensa#ia pentru ceea ce a dat creditorul:5 , 5 Pactus Legis #alicae, ed5 ^5 A5 EcV/ardt in M, ", H,, Legum #ectio C, G`1, Fannovra, 19=A5 g ,!5 C35?u .i%lio2ra3ie sumar', in ed5 &ine, ,95 Can2e5 "lossarium, cit, t5 CCC, col5 G1A E :*3. ,95 (5 .loc/5 toc5 cit,, p5 19 5 =15 (5 .loc/ este de alt3el stin2/erit de un teBt din Coutumes de (eau2aisis de .eaumanoir ;de la s3$r4itul secolului al RCCC+ lea, este adev'rat, 4i cu un caracter semi+normativ> a c'rui importan#' se str'duie s' o limite"e, ibid,, p, 1- , n5 G5 =A5 Este orientarea lui Geor2es ?u%0 din cursurile lui de la ColLe2e de France5 Studiul structurilor 3ami liale 4i al raporturilor de rudenie ocup' un loc im portant $n recenta te"' a lui )5 Tou%ert, Les #tructu* res du Latium medie2al, Le Latium meridional et l a # a b i n e d u - 5 * e + l a & i n d u 5 l ! * e s i e c l e , A vo i 5 , Xoma, 19 <5 4i $n cea a lui )5 .onnassie, La Catalogne du milieu du 5*e + la &in du 5l*e siecle, A voi5, Tou+ louse, 19 ,ECUS=, =<5 M, .loc/, La #ociete &eodale, ed5 nou', )aris, 19-!, pp5 *83S*8?. =I, C35 n5 195 =,5 C35 n5 AG5 X, .outrsc/e, din p'cate, 3'r' s' dea re3erin#e, notea"' c', atunci c$nd era vor%a de o 3e + meie, 1o s'rutare pe m$na dreapt': era de aHuns ;op5 cit, t5 CC, pp5 1,GE1,!>5 -=5 C35 lucr'rile lui Eric/ ^o/ler despre caracterul contestatar al iu%irii curtene4ti 4i mai ales * ,5Les trou%adours et la Halousie:, $n Melanges Dean 6rap* pier, Geneve, 19 -, t5 C, pp5 ,G<E,995 = 5 G5 ?u%0, La #ociete au. 5l*e siecles dana la region mEconnaise, ed5 nou', )aris, 19 1, p5 11=, n5 <,5 =!5 Citat de E5 C/enon, loc, cit,, p, 1GG, dup' edi#ia din %oman de la %ose reali"at' de Francis]ue (ic/el, p5 =<5 c35 recenta 4i eBcelenta edi#ie a lui ?aniel )oi+ rion, )aris, 19 G, 4i traducerea lui A5 Lanl0, )aris, 19 AE19 5 19

=95 C/5 E Ed5 )errin, %ec erc es sur la seigneurie irale en Lorraine d1apres les plus anciens censiers, TR+e E </-e s1 )aris, 19<,, pp5 G< EG<!5 -5 C35 supra, n5 A-5

8A*

15 'obert )ontrnche, care a =9ut eBact semni3i ca#ia s'rutului* 1Gest semni3icativ # Este semn de pace, de prietenie, de 13idelitate mutual':5 $l apropie de superior pe 1Lomul de 2ur' 4i de m$iniiL: (op, cit,, t5 CC, p5 1,G>, adau2' 1Totu4i, s'rutul nu este indispen sa%il5 LClasicL $n Fran#a 4i $n #'rile cucerite de nor man"i dup' anul o mie, apoi $n Statele latine din Orient, el s+a propa2at destul de pu#in $n re2atul Ctaliei5 Cn Germania, $nainte de secolul al RlCC+ lea5 este rar, 3'r' $ndoial' din pricina 3aptului c' distan#a social' $ntre senior 4i vasal era mai net' dec$t $n alt' parte, iar 2riHa pentru ierar/ie mai mare:5 Xi2idit'#ii 4i a%strac#iei anumitor teorii apar#in$nd unor erudi#i mai cur$nd Huri4ti dec$t istorici nu a4 vrea s' le su% stitui un model etno2ra3ic prea 1sistematic:5 Xo%ert .outruc/e are dreptate s' st'ruie asupra diversit'#ii le2at' de spa#ii istorice cu tradi#ii di3erite5 (i se pare totu4i c', $n mai mare m'sur' dec$t o c/estiune de in3luen#e, pro2resele lui osculum $n Germania medie val' eBprim' reali"area sistemului $ntr+un spa#iu imde structurile sociale 4i politice ;le2ate de sistemul imperial> $nt$r"iaser' acest proces5 15 (, ", F5, Capitularia regum &rancorum C, 1-G ;p5 A1,> C5 <5 15 G5 Fasoli, -ntrodu'ione allo studio del 6euda* lismo -taliano, .olo2na, 19,9, p5 1A15 15 TeBte citate 4i traduse de X5 .outruc/e, op, cit,, pp5 <=GE<==5 15 Annales regni 6rancorum, ed5 ^ur"e, p5 1G, citat de X5 .outruc/e5 op, cit, p5 <=,5 15 Casus #, "alii, c5 1=, ed5 von ArB in M, ", F5 S5 S5 t5 CC, p5 1G1, citat 4i tradus de X5 .outruc/e, op, cit,, p5 <= 5 15 C35 mai aes G5 ?u%0, L1An Mii, )aris, 19= 5 15 (+am ocupat de pro%lema societ'#ii tripartite $n Evul (ediu, inspir$ndu+m' din lucr'rile pline de $n v'#'minte ale lui G5 ?ume"il5 $n#r+o 1@ote sur la societe tripartie, ideolo2ie monarc%ioue et renouveau economi]ue dans la C/retien#e du CR+e au RF+e sie+ cle:, $n !)urope au. -5*e E 5l*e siecles ;colocviul de la Dar4oviia, 19=,>, ed5 A5 Gievs"tor 4i T5 Dan+ teu33el, Dar4ovia, 19=!, pp5 =<E 15 G5 ?u%0 a a%ordat aceste pro%ieme $n mod apro3undat $ntr+un curs la Colle2e de France 4i pre2'te4te o lucrare cu acest su%iect5 TAici, supra, pp5 1<,, voi5 CZ5 15 C35 pp5 A-, s]]5 15 (5 .loc/, loc, cit,, $n (ibliogra&ia sumar+, Appen+ dice p5 A=95 15 Fire4te, E 3'r' s' intru $n anali"a pro%lemei

E5 $ntruc$t socotesc c' este 3oarte important' con4tiin#a sau non+con4tiin#a pe care o societate le ar: de e+ 1 $ns'4i, am c'utat cu 2riH' E 4i indicat aici E dovp+ "ile de percepere a sistemului sim%olic al vasalit'#ii A=-

ger, )aris, 191A, p5 1<=>5 !A5 ?u Can2e, "lossarium, art5 >n2estitura, col5 1,A-5 !A5 (5 T/evenin, Te.tes relati&s,,,, pp5 A=<EA=G5 C35 .i%lio2ra3ie sumar', intra, pp5 =!5 !,5 %is5 #imboli e #imbologia,,, Settimane555 RRCCC, Spoleto, 19 =5 !,5 J5+F5 Lemari2nier, %ec erc es sur l1 ommage en marc e et -es &rontieres &eodales, Lille, 19G,5 !,5 X5 .outruc/e, op, cit,, p5 <=!5 Gal%ert scrie * 1@on5 aprilis, 3eria tertia A]ua sapientiae, in crepusculo noctis, reB simul cum noviter electo consule [illelmo, Flandrarium marc/ione, .ru22as in su%%ur%ium nostrum venit555 Octavo idus aprilis, 3eria ]uarta, convenerunt reB et comes cum sui4 et nostris militi%us, civi%us et Flandrensi%us mul+ tis in a2rum consuetum in ]uo scrinia et reli]uiae sanctorum collatae sunt555 Ac deinceps per totum reli+ ]uum dies tempus /ominia 3ecerunt consuli illi ]ui 3eodati 3uerant prius & ^arolo comite piisimo555: ;ed5 F5 )irenne, pp5 !=E!9>5 Ceremonia are loc in agro consueto pentru a respecta cutuma, pentru a primi mul#imea, 4i, totodat', pentru a+i asocia pe %ur2/e"i, ceea ce este o particularitate 3lamand'5 Xelicvele aduse aici sacrali"ea"' locul5 !!5 S' not'm c' aceast' deplasare a vasalului are loc 4i $n ca"ul c$nd se iese din vasalitate5 Cn povesti rea lui Gal%ert de .ru2es despre e.&estucatio a lui CWan dLAlost, studiat' de (arc .loc/, notarul din .ru2es notea"'* 1Clli milites555 4ese et plures alios transmiserunt consuli [illelmo in Cpra, et eB3estuca+ verunt 3idem et /ominia555: !!5 ?e eBemplu, carta din 11A< citat' supra n5 <, p'strat' $n cartularul de la Saint+@icolas dLAn2ers5 1?e /oc dono revistivit Quirmar/ocus et duo 3ilii eHus Gradelonem monac/um S5 @icolai cum uno li%ro in

pe care oamenii din Evul (ediu E $n orice ca", cle + ricii care $l descriau E o puteau avea5 !A5 E5 C/enon, Joc5 cit,, pp5 1<- s]]5 1$n al doilea r$nd, osculum servea la operarea unei renun#'ri la drepturi liti2ioase K $n acest ca" el era un sim%ol de a%andonare ;1de2uerpissement: E guerpitio$@, !A5 Cred c' E5 C/enon a 3'cut 2re4eala de a c'uta pentru un acela4i sim%ol acela4i sens sim%olic $n loc de a respecta polisemia sim%olurilor c$nd scrie * 1Oricare ar 3i 3ost 3orma ritului 4i oricare ar 3i 3ost sensul sim%olului K con3irmare, a%andonare, trans3er, el poate 3i adus la o aceea4i idee * ideea c' situa#ia creat' de contractul $n care intervine osculum va 3i respectat'555 Este ideea care re"ult' din cuvintele osculum pacis et &idei $nt$lnite adesea $n carte:5 ;1LLosculum en matiere de 3ian2ailles5 Xec/erc/es /istori]ues sur ]uel]ues rites nuptiauB:, eBtras din 7ou2e0e %e2ue istori/ue de Droit irancais et etran*

A=1

ecclesia #, Petri 7annetensis,,, U%ru33i ]tlo]ue ]Uo cevestierunt monac/um posuerunt pro si2no super alture #, Petri@, $ntr+o cart' a lui Xo%ert, duce de .our2o2ne, din 1-G< * 1Fune o%lationis c/artam, ]uam e2o ipse le2ali consessione per iestucam, per cultel+ lum, per Wantonem, per Wasonem super altare, posui,555 ;?u Can2e, loc, cit,, col5 1,A,>5 9-5 ?e eB5 1Fanc concessionem 3ecit ?ominus .er+ trandus in aula sua, et pro intersi2no con3irmations /uHus ellemos0nae, tradidit ]uendam %aculum, ]uem m&nu tene%at, Armando priori Aureae Dallis: ;C/arte de .ertrand de (ontontour, citat' de ?u Can2e, loc, cit,, col5 1<A,>5 $n 11G<, donarea c$tprva domenii de c'tre vicontesa de Turenne $n 3avoarea m$n'stirii O%a"ine are loc $n sala cea mare a castelului din Tu renne 1Foc donum 3actus 3uit in aula Turenensi555: ;E5 C/enon, loc, cit, p5 1<<, n5 A>5 9-5 ?e eBemplu, $ntr+o cart' de la (armoutier ;?u Can2e, col5 1,<-> * 1Quod donum555 posuit super altare dominicum per octo denarios, in praesentia multo* rum@, Uneori, 3unc#ia de m'rturie, de c/e"a4i ai me moriei colective este recunoscut' eBplicit asisten#ilor * de eBemplu, $n aceast' cart' de la m$n'stirea (ar+ I moutier citat' de ?u Can2e, loc, cit,, col5 1,<= * 1Tes+ tes /a%uimus le2itimos, ]ui omni le2e pro%are 3ue+ runt para#i, ]uod Filde2ardis ad opus emerit, et per pisces eB eHus piscaria investituram de derit in vito sua monac/is (aHoris (onasterii:5 9A5 C/r5 [alter, L1lconograp ie des conciles dans la tradition by'antine, )aris, 19 -5 9A5 $ntr+o cart' de la (armoutier, ca principal ;4i su3icient> martor este citat a%atele m$n'stirii * 1Quo+ dam 3uste, ]ui apud nos nomine eHus inscriptus ser+ vatur in testimoniurn, praesente Abbate Alberto, 3ecit 2urpitionem: ;?u Can2e, loc, cit, col5 1,A1>5 9A5 J5 (a]uet, op, cit,, p5 19,5 9A5 Actele nu dau ca indica#ie dec$t 2enu3leBiunea vasalului $n 3a"a oma2iului * de eBemplu, $ntr+un act de la Xa%astens din 1! ianuarie 1AGG, citat de E5 C/e non, loc, cit,, p5 1GA, nr5 < * 1et inde vo%is /oma2ium 3acio, &le.is genui,,,@, este sin2urul detaliu dat de Guillaume ?ur&nd $n #peculum 9uris, partea A1, CD, <, A n5 ! * 1@am is ]ui 3acit /oma2ium, stans &le.is genius,,,@ #tans pare s' indice c' seniorul, cum era de a4teptat, este a4e"at5 9A5 E5 C/enon, loc, cit,, pp5 1<AE1<<5 1$n s3$r4it, 3apt mai curios 4i mai rar, osculum putea servi la reali "area unei transmiteri de %unuri K el $nlocuia o%iectul sim%olic care putea s' nu 3ie la $ndem$n':5 ?e aceasta s' 3ie vor%a G 9A5 ?u Can2e d' c$teva eBemple de p'strare a o%iec+ teior sim%olice de investitur', de pild' $n le2'tur' cu o dona#ie 1Facto inde dono per "onam ar2enteam, a%

Iii

altari in armario S5 )etri repositam555: (loc, cit,, col. 1,A1>5 $l citea"' pe [andelin $n Glosar * 1FuHusmodi cespites cum sua 3estuca multis in Eclesiis servantur /actemus, visuntur]ue @ivellae et ali%i555: ?eclar' c' a v'"ut el $nsu4i $n ar/ivele de la Saint+?enis, datorit' lui (a%illon, mai multe carte cu o%iecte sim + %olice ;c35 in&ra, n5 1AA> * 1complures c/artas, in ]ua+ rum imis ;lim%is inteBtae erant 3estucae, vel certe pusilla li2ni 3ra2menta: (ibid,, col5 1,AA>5 9!5 $n le2'tur' cu &estuca rupt', ?u Can2e amin+ te4te stipulatio roman' 4i $l citea"' pe Csidor de Se+ villa (Origines, liv5 CCC> * Deteres enim ]uando si%i ali]uid promitte%ant, stipulam tenentes 3rar2e%ant, ]uam iterus Hun2entes sponsiones suas a2nosce%ant ("losar, art5 6estuca, col5 G11>5 Eu nu s$nt convins c' ruperea 3irului de pai ;sau a cu#itului> este, ca un contract $n dou' p'r#i, destinat' s' dea dou' %uc'#i $nc$t 3iecare contractant s' p'stre"e una5 995 F5 L5 Gans/o3, op, cit, pp5 1G<E1995 1--5 F5 Joiion des Lon2rais, L1)st et l1Ouest, Cnsti+ tutions du Japon et de lLOccident comparees ;siB etudes de sociolo2ie Huridi]ue>, ToV0o, 19,!5 Titlurile altor lucr'ri $n lim%i occidentale consacrate 13eudali t'#ii: Hapone"e se 2'sesc $n X5 .outruc/e, op, cit,, t5 1, pp5 G=<EG=G5 ?up' p'rerea mea, (arc .loc/ 4i, mai ales, Xo%ert .outruc/e au acordat o importan#' prea mare 4i prea eBclusiv' ca"ului Hapone" $n perspectivele lor comparative5 *;*. $i mul#umesc lui (arc AiL52e care mi+a dat K re3erin#e utile pentru domeniul a3ricanist5 *;5. CC5 (aspero, 1Le re2ime 3eodal dans la C/ine anti]ue:, $n %ecuells de la #ociete Dean (odin, -,Les Liens de 2assalite et -es immunites ;19<,>, 19<=, A+e ed,, .ruBelles, 19,!, pp5 !9E1A 5 Este vor%a de cule 2erea lui Li+^i la pa2ina 915 1-<5 -bid,, pp5 9GE9,5 1-<5 ?5 .odde, 1Feudalism in C/ina:, in X5 Coul+ %orn ed5 6eudalism in History, )rinceton, 19,=, pp5 G9E9A5 Autorul citea"' o lucrare $n lim%a c/ine"' de C/Li Ssu+/o5 1Cnvestiture Ceremon0 o3 t/e C/ou )eriod:, $n Yenc ing, Dournal o& C inese #tudies, n` <A, Huin 19G , pp5 19 EAA= pe care nu am putut+o, evident, consulta5 1-,5 -bid,, p5 ,=5 1-,5 -bid,, p5 =15 1-,5 Ibid8, p5 ,15 1-,5 C35 interesanta not' a lui T5 [asoWic" pre"en tat' $n cadrul acestei &settimana 5 1-,5 .eattie ;J5 CC5 (5>, 1Xituals o3 @0oro ^in2s/ip:, $n A&rica E Dournal de !-nstitut internaJional a&ri* cain, voi5 RRCR, nc A, annee 19,9, pp5 1<GE1G, K

363

C/ilver ;E5 (5> 1Feudalis in t/e Cnterlacustrine ^in2+ doms: $n )ast A&rican C ie&s, ed5 A5 Xic/ards, London, 19=-K Fortes ;(5>, 1O3 installation ceremonies:, $n Proceedings o& t e %oyal Ant ropological -nstitute o& "reat (ritain and -reland &or CU=S ;19=!>, pp5 , EA- K LuV0n [illiams ;F5>, 1T/e Cnau2uration o3 t/e Omu2a%e o3 AnVole to O33ice: $n 0ganda Dournal, CD, 19< K pp5 <--E<1A K O%er2 ;^5>, 1Le ro0aume des AnVole dLOu2anda:, $n #ystemes politi/ues a&ricains, ed5 (5 Fortes 4i E5 E5 Evans+)aritc/ard, op, cit, K Xic/ards ;A5 )5>, 1Social (ec/anisms 3or t/e trans3er o3 )o$itical Xi2/ts in some A3rican Tri%es:, $n Dournal o& t e %oyal Ant ropological -nstitute,,,, 19=-, pp5 1 ,E 19-K SnoBall ;X5 A5>, 1T/e Coronation Xitual and Customs o3 .u2unda:, $n 0ganda Dournal, voi5 CD, nc G, 19< , pp5 A EA!! K TaWnW0 ;J5 J5>, 1U2a%ire * A Feudal Custom amon2st t/e [a/a:, $n Tangany3a 7otes and %ecords, nc 1 , 19GG, pp5 =_U, ^5 [5, 1T/e )rocedure in Accession to t/e T/rone o3 a @ominated ^in2 in t/e ^in2dom o3 .un0oro+^itara:, $n 0ganda Dournal, voi5 CD, 19< , pp5 A!9EA995 Cntruc$t o%iectul meu nu este 3eudalismul, nu am 3olosit cartea, pe drept cuv$nt clasic', a lui J5 F5 @adei, A (lac3 (y'antium, London, 19GA ;trad5 3ran+ ce"', (y'ance noire, )aris, 19 1> nici primele lucr'ri ale Cui J5 (a]uet, #ystemes des relations sociales dans le %uanda ancien, Tervuren, 19,G, 4i o ipote"' pentru studierea 3eudalit'#ilor a3ricane $n Ca iers d1)tudes a&ricaines, CC, 19=1, pp5 A9AE<1G, nici lucr'rile Cui J5 Lom%ard despre o societate 1de tip 3eudal:, tri + %urile .an%a din ?a/ome0 de @ord, nici comunicarea lui 1515 )oteV/in, On 6eudalism o& t e As ani la al RD+lea Con2res interna#ional al Orientali4tilor, (oscova, 19=-5 $mp'rt'4esc opiniile din 3rumosul ar+ ticol al lui JacV Good0, pp5 1E1!, mai ales c$nd scrie * 1> 1C could see no 2reat pro3it ;and possi%l0 some loss> in treatin2 t/e presence o3 clients/ip or 3ie3s as constitutin2 a 3eudalit0555 T/ere seems even less to %e 2ained 3rom t/e vieW sees A3rican societies as 3eudalities on t/e %asis o3 Wides po$itical or econo+ mic critera555:5 A> 1To su22est t/at t/ere appears little to %e 2ained %0 t/inVin2 o3 A3rican societies in terms o3 concept o3 LFeudalismL implies neit/er a reHection o3 comparative WorV t/at European medievalists can WaVe to t/e s/ed0 o3 A3rican institutions555 : ile t e re2erse is per aps e2en tnore true Tsu%linierea meaZ, A3ricanists certainl0 /ave somet/in2 to learn 3rom t/e studies o3 medieval /istorians:5 ?ar, c/iar dac' s$nt de acord cu el c$nd spune c' tre%uie adoptat' perspectiva comparativ' nu pentru anali"a 13euda+ lismului: ci pentru cea a unor institu#ii speciale, mi se pare c', pentru su%iectul meu, ritualul sim%olic al sistemului 3eudo+vasalic, punctele de compara#ie $n

5,:

domeniul a3rieanist s$nt rare, ritualurile studiate 3iind mai ales ritualuri re2ale5 ?ar vreau s& su%linie" din nou $mpreun' cu JacV Good0, c' dac' credem a priori c' 1institutions de30 comparison %ecause o3 t/eir uni]ueness: (ibid,, p, A> se produce o s'r'cire considera%il' a cercet'rii $n 4tiin#ele umaniste, inclu + siv $n cercetarea istoriei55 11-5 (5 Fortes, :O3 installation ceremonies:, toc5 cit,, p5 5 11-5 A5 C5 Xic/ards, loc, cit,, p5 1!<5 CCR, -bid, 11-5 (5 Fortes, :O3 installation ceremonies:, loc, cit, p5 5 11-5 -bid,, p5 !5 11-5 (5 Fortes, de eBemplu, coment$nd $ncoronarea re2inei An2liei, Elisa%eta a Ci+a, aHun2e s' apropie oma2iul care a urmat ceremoniei de :trie /oma2e o3 t/e Lma2nates Wit/ t/e 3eudal VissL: care 55ser+ ved to dramatise /er soverei2n supremac0: dup' lucrarea lui )5 E5 Sc/ramm E care desc/ide at$t de multe piste 3ecunde medievi4tilor, A istory o& t e )nglis Coronation, OB3ord, 19< , p5 1G 5 11-5 Eseul su2estiv al lui G5 .alandier, Ant ropo* logie politi/ue, )aris, 19= , poate c' nu #ine seama at$t cit tre%uie de acest risc5 11-5 J5 (a]uet, op, cit,, p5 19G5 11-5 J5 J5 TaWne0, loc, cit,, c>, nota 1-95 11-5 -bid,, p5 5 11-5 ^5 O%er2, $n articolul s'u 1Le ro0aume des AnVole dLOu2anda::, citat supra, n5 1-9, d' intere santa indica#ie privitoare la ruptura unui raport pe care el $l nume4te de clientel+, o3outoi' a 1un po sesor de vite mou ina se ducea $n 3a#a unui Mongabe sau re2e 4i Hura s'+1 urme"e la r'"%oi5 Ca s' p's tre"e vie aceast' le2'tur', el se an2aHa s'+i dea periodic acestui Mongabe un num'r oarecare de capete de vite5 )e de alt' parte, re3u"ul clientului de a acorda oma2iul s'u, omoutoi' a, putea rupe rela#ia de clientel'5 Acest miHloc de a pune cap't rela#iei era per3ect recunoscut5 ?oar c$nd un mare num'r de .a/ima ac#iona ast3el pentru a+1 $n3runta mai tare pe re2e actul acesta era socotit ca un act de re%eliune5 C/iar 4i atunci, dac' re%elii re$ncepeau s' 3ac' oma2iul, erau ierta#i: ;p5 11<>5 ?in p'cate, autorul nu descrie riturile c'rora aceste di3erite practici ale unei aceleia4i institu#ii le d'deau de %un' seam' loc5 11-5 F5 Joiion des Lon2rais, 1Les moines de lLa%+ %a0e Saint+(=1anie de Xennes en An2leterre5 Les c/artes du prieur' dLFat3ield Xe2is:, $n Memoires et Documents publies par la societE de !)cole

des

A=,

C artes, t5 RCC + Xecueil des travauB o33erts & (5 Clovis .runei, )aris, 19,,, pp5 <1E,G5 1AA5 Cat' scurtul teBt al acestui act (ibid,, p5 ,A> * 1)er istum cultellum 3eo33avit Al%ericus de Deer pri mus ecclesiam de Fat3eld Xe2is monac/orum de dua+ %us Assumpcionis %eate (aris Dir2inis, pro anima%u2 antecessorum et successorum suorum5 Anno555: $i mul #umesc ?omnului .erlio" care mi+a comunicat 3oto 2ra3iile c$torva o%iecte+sim%oluri ;par s' 3ie rare> p'strate p$n' $n "ilele noastre5 1AA5 Gior2i et .eltrani, %egesto di 6ar&a, t5 CC, p5 < , nc 1=,5 1AA5 C35 n5 1-5 1AA5 O dovad' a 3aptului c', de eBemplu, $nvesti tura cu aHutorul unui o%iect sim%olic era un rit str'in cre4tinismului mi se pare o3erit' de acea cart' din 99< re3eritoare la .el2ia citat' de ?u Can2e (loc, cit, col, 1,A<> * 1(oB post /aec su%se]uenti die, ut 3irmius et sta%ilius esset, in3ra terminum praodicti comitatus, in villa ]uo]ue T/iele nuncu+ pata, pata, eisdem praenominatis testi%us et aliis non+ nullis astanti%us, sine alicuHus retractatione cum ramo et cespite 9ure ritu/ue populari, idem sancitum est, rationa%iliter]ue sancitum5: Aici, popular este cvasi+ sinonim cu p'2$n5 1AA5 G5 ?u%0, 1La 3eodalite 9 Une mentalite medie vale:, $n Annales ), #, C, 19,!, pp5 =,E 1, reluat $n Hommes et #tructures du Moyen Age, )aris+ La Fa0e, 19 <, pp5 1-<E11-5 G5 ?u%0, care se $mpotri ve4te pe drept cuv$nt concep#iilor prea Huridice des pre 3eudalitate 4i $ndeamn' la istoria mentalit'#ilor a3lat' $n 3a"a de pionierat, a ar'tat $n celelalte lu cr'ri ale lui c' nu reduce 3eudalitatea la un 3e nomen de mentalitate5 1AA5 (' 2$ndesc $n special la (arc Au2= 4i la (aurice Godelier, $n Fran#a5 C35 de eBemplu, CC5 Levi+Strauss, (5 Au2e 4i (5 Godelier, 1Ant/ropolo+ 2ie, Fistoire, Cdeolo2ie:, $n L1Homme, RC ;<EG>, Huil5+ d=c, 19 ,, pp5 1 E1!!5 )I)2IR@'3(I1 S!O3'3 A5 DOC0M)7T) ?U CA@GE, "lossarium mediae et in&imae latinitatis, 1= !, Articolele 6estuca 4i >n2estitura, TF3iDE@C@ ;(5>, Te.tes relati&s au. institutions,,, mi* ro2ingierines et carolingiennes, 1!! , mai ales lista de sim%oluri pp5 A=<EA=G5 Le. #alica, RLDCK Le. %ipuaria, RLDCCC K d5 %ot arii, 1, , 1,!, 1 -, 1 A K d5 Liutprandi, =,5

5,,

.5 #T0D-- ")7)%AL) D)#P%) !A#AL-TAT) .OUTXUCFE ;X5>, ris, 19=! 4i 19 -5 #eigneurie et &eod+lite, A voi5, )a+ FASOLC ;G5>, -ntrodu'ione allo studio del &eudalesimo italiano in #toria medie2ale e moderna, .olo2na, 19,95 GA@SFOF ;F5 L5>, Wu1est*ce /ue la &eod+liteG .ru+ Belles, ed5 a <+a, 19, 5 GXASSOTTC ;@5>, Las instituciones &eudo*2asall+ti* cas en LeEn y Castilia, t5 1 Cap5 Se25 )ntrada en !asalla9e, pp5 1- s]]5 (OX (",$, L1et+ &eudale, t5 CC, (ilano, 19,A5 OUXLCAC ;)5> et de (al&3osse ;J5>, Droit romain et Ancien Droit, t5 C, Les Obligations, )aris, 19, 5 (CTTECS 19<<5 ;F5>, Le nrec t und #taatsgewalt, [eimar, C5 #T0D-- #P)C-AL) A(CXA ;^5 von>, :?er ata% in der 2ermanisc/en Xec/ts0m%oliV:, in Ab andlungen der Ag, (a* ycrisc en A3ademie der :issensc a&ten, P ilolo* gisc e und istorisc e Alasse, <,, (iinc/en, 19-95 .LOCF ;(5>, :Les 3ormes de la rupture de lL/om+ ma2e dans lLancien droit 3eodal:, in 7ou2elle %e*2ue istori/ue de droit &rangais et etranger, 191A5 Xeluat in Melanges istori/ues, C, )aris, 19=<, 1!9EA-95 CFE@O@ ;E5>, :Xec/erc/es /istori]ues sur ]uel]ues rites nuptiauB:, in 7ou2elle %e2ue istori/ue de droit &rangais et etranger, 191A5 CFE@OAT ;E5>, 1Le role Huridi]ue de !Osculum dans lLancien droit 3ran2ais:, in Memoires de la #ocie* te des Anti/uaires de 6rance, !+e serie, =, 1919E 19A<5 (OELLEX ;E5 von>, :?ie Xec/tssitte des Sta%s%re+ c ens@, in Xeitsc ri&t der #a2igny*#ti&tung &ur %ec tsgesic te, " ,A,, RRC, 1---5 D, COMPA%Ad-#M C, 6)0DAL-Tfd- -#TO%-C) COUL.OX@ ;X5>, ed5 6eudalism in History, )rince+ ton, 19,= ;cu deose%ire .odde ;?5>, 6eudalism in C ina, G9E9A>5 A5 6)0DAL-Tfd- A6%-CA7) FOXTES ;(5>, :O3 Cnstallation Ceremonies:, in Pro* ceedings o& t e %oyal Ant ropological -nstitute,,,,
19= ;19=!>, ,EA-5 A=

FOXTES ;(5>, et Evans+)ritcliard ;E5 E5>, ed5 #ystc* mes politi/ues a&ricains, trad5 3r5, )aris, 19=G5 (AQUET ;J5>, Pou2o>r et societe era A&ri/ue, )aris5 19 -5 (AQUET ;J5>, #ystcmes des relations sociales dans le %uanda ancien, Tervuren, 19,G5 (AQUET ;J5>, :Une /0pot/ese pour lL&tude des 3eo+ dalit7s a3rcaines:, in Ca iers d1)tudes a&ricaines,
CC, 19=1, pp5 A9AE<1G5

CUPRINS

III. CULTURA )O)ULAXA

SAVANTA I CULTURA 55555555555555555555555555555555555555555555555

Cultur' clerical' 4i tradi#ii 3olclorice $n civili"a#ia merovin2ian'555555555555555555555555555555 @ote 555555555555555555555555555555555555555555555555555555 #elecJia bibliogra&ic+,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, Cultur' ecle"iastic' 4i cultur' 3olcloric' $n Evul (ediu * s3$ntul (arcel din )aris 4i %alaurul5555555555555555555555555555555555555555555555555555
@ote 5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555 Occidentul medieval 4i Oceanul Cndian K un ori"ont oniric55555555555555555555555555555555555555, @ote 5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555 Disurile $n cultura 4i $n psi/olo2ia co lectiv' din Occidentul medieval 5 5 5 @ote 5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555 (elusine E ana matern', "$na care de 3ri4ea"' 5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555 @ote 555555555555555555555555555555555555555555555555555555555

1, AA 5=! 8*;* 11A 11 1A< F9 *-. *-8 *.5-:

CD5 CpTXE O 3ET'RPR2R@I1 ISTR'I?3 Istoricul i omul cotidian.............................. 'itualul sim%olic al vasalit'#ii 5 5 5 Eote .....................................................

(ibliogra&ie sumar+,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

5,8

Xedactor * AleBandra ?o%rot' Te/noredactor * Daleria )etrovici .un de tipar * A,5-!519!= K Ap'rut 19!;i coli de tipar 11,,
T Tiparul eBecutat su% comanda nr5 G\ lai5 )5 1ELilaret:, str5 Fa%rica de c/i%rituri nr5 9E11, .ucure4ti Xepu%lica Socialist' Xom&nia