ASOCIAŢIA ARHEO VEST

TIMIŞOARA

ARHEOVEST

III1

-IN MEMORIAM FLORIN MEDELEȚ-

Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie

Timişoara, 28 noiembrie 2015

JATEPress Kiadó
Szeged
2015
Editori:
Sorin FORŢIU
Andrei STAVILĂ

Consilier științific:
Dorel MICLE

Coperta: Aurelian SCOROBETE, http://www.reinhart.ro/

Foto copertă: Aurelian SCOROBETE

Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2015

Președinte Lorena VLAD
www.arheovest.com
referință
bibliografică

ISBN 978-963-315-264-5
Avertisment

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate

autorilor.
DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile
la rezoluția maximă trimisă de autor.
referință
bibliografică

DESPRE “PINTADERELE” DECORATE CU SPIRALĂ

DIN ENEOLITICUL ROMÂNESC

Cristian Schuster*

* Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti;

cristianschuster@yahoo.com

Abstract. On the terriory of Romania, in the cultural milieus of Cucuteni and Gumelniţa a
series of burnt clay items had been discovered, being known in the specialized literature as
“pintaderas”. When being re-analised, it resulted that, in most of the cases, they were
decorated with simple or included spirals, made by excision or incision. There are presented
some assumptions about the archaeological context of the finds, the raw materials used for
making those objects, their shape and dimensions. There are also re-discussed the hypotheses
regarding their functionality.

Keywords: Romania, Eneolithic, “pintaderas”, functionality.

1. Introducere
În literatura românească de specialitate, “pintadera” este catalogată, în
general, drept un “obiect de lut ars, având dimensiunui de câţiva cm, cu o mică apu-
cătoare verticală perforată uneori orizontal şi cu baza circulară, ovală sau rectan-
gulară, decorată în tehnica inciziei sau a exceziei, cu motive unghiulare şi spira-
lice”1. Cu privire la terminologia acestui artefact există un spectru consistent de
păreri2. În majoritatea lucrărilor publicate în România, acest tip de obiect este văzut
drept “peceţi”, “sigilii”, “ştampile” sau “ştampile-sigilii”, “pintadere”. Specialiştii
străini, în lucrările de limbă engleză vorbesc de “clay stamp”, “stamp seal”, “stamp”,
“seal”, iar în germană “Tonstempel”. Unii autori străini le includ în categoria “small
finds” sau al artifactelor cu rol deosebit, de tipul celor “de cult sau religioase”. Este
evident că, între terminologia aleasă de fiecare dintre specialişti şi funcţionalitatea
presupusă este o puternică interdependenţă3.
O parte dintre învăţaţi străini au considerat că ele au fost utilizate drept amu-
lete sau “perii/răzuitoare”, ori în prelucrarea pieilor. Aşa cum arăta Tanya Dzhanfezova,
aceste ipoteze au fost însă respinse. La fel şi ideea că ele ar putea fi capace de la

1
Marinescu-Bîlcu, 2000, p. 312.
2
Vezi mai în detaliu Dzhanfezova, 2003a, p. 51 sqq., cu lit. mai veche; Dzhanfezova, 2005,
p. 310.
3
O interesantă discuţie la Prijatelj, 2007, p. 231 sqq., cu lit. mai veche.

135
mici recipiente. S-a insistat în schimb asupra rolului lor de “obiecte de ştampilat”4: a
ceramicii5, a textilelor şi pieilor6, a bunurilor alimentare7, animalelor, dar şi a con-
strucţiilor sau ale unor anexe (case, depozite, vetre de foc etc.). Nici folosirea lor în
tatuarea corpurilor umane nu a fost omisă8.
Ipotezele avansate, îşi trag esenţa, în principal, din constatările făcute pentru
piesele similare din Orientul Apropiat9. Aşa cum arăta Silvia Marinescu-Bîlcu, ori-
ginea acestui tip de artefact de pe teritoriul României şi ţinuturile învecinate, este
“dependentă de piesele similare din Asia Anterioară (Anatolia)”10. Ele au fost lucrate
acolo iniţial în mare parte din piatră. Dar au fost descoperite şi “sigilii” din lut, amin-
tim aici spre exemplificare, cele din nivele superioare de la Çatalhöyük11, altele de la
Hacilar12.
Unii arheologi au arătat că, “Two main types of seals were used in Mesopo-
tamia, the stamp seal and the cylinder seal. Stamp seals first appeared in ‘adminis-
trative’ contexts in central and northern Mesopotamia in the sixth millennium and
were used exclusively until the fifth millennium”13. John L. Brocke consideră că “The
Halaf and the Ubaid peoples launched a network of formal exchange literally
marked by the clay seals with which household owners marked their package before

4
Dzhanfezova, 2005, p. 310.
5
Gimbutas, 1997, p. 39; Prijatelj, 2007, p. 233: “Most of the writers agree upon the fact that
Neolithic stamp-seals – contrary to practices in the Aegean, where stamps for decorating
ceramics and hearth rims appear from EH and EC onwards – were not employed for orna-
menting ceramic”.
6
Türkcan, 2006b, p. 182; Kenoyer, 2007, p. 10. Se pare că, în epoca bronzului din nordul
Italiei (Lago di Ledro), textilele au fost “imprimate” cu vopsea cu ajutorul “ştampilelor”
(Kurzynski, 1996, p. 17). În schimb, Budja (2003, p. 119) subliniază că pentru Anatolia Cen-
trală şi de sudvest nu au fost identificate urme de culoare, care să atestă că “pintaderele” au
fost folosite la “ştampilarea” textilelor. Aceeaşi situaţie este valabilă pentru sudestul Europei
– Bulgaria, Grecia (Becker, 2011, p. 296).
7
Chapman, 2000, p. 92; Chapman, 2001, p. 235: “One possibility of stamp seal use was the
impression of motifs on sacred bread”, aducând în acest sens ca argument “A great variety of
forms of stamped sacred bread can be seen in the Europäisches Brotmuseum, near Gttingen,
in Germany”; Gimbutas, 2001, p. 144, 147; Budja, 2003, p. 119; Merlini, 2006, p. 34;
Kakish, 2014.
8
Demoule, 1987, p. 837; Chapman, 2001, p. 235; Türkcan, 2006a, p. 46: “paint stamps
(Farbstempel)”; Türkcan, 2006a, p. 182; Naumov, 2008, p. 186; Çilingiroğlu, 2009; Lichter,
2011, p. 38; Godlove, 2011: pe textile şi piele (tatuaje); Horváth, 2013, p. 227. Pentru
România vezi: Popovici, 2006, p. 177: arată că pe unele dintre “pintadere” din mediul
Cucuteni (Frumuşica, Olteni) au putut fi observate urme, provenind, foarte probabil, de la un
colorant; Ştefan, 2009, p. 152sq.
9
Collon, 1997, cu lit. mai veche.
10
Marinescu-Bîlcu, 2000, p. 312. Vezi şi Ştefan, 2009, p. 150.
11
Türkcan, 2006a; Türkcan, 2006b, cu lit. mai veche; Yakar, 2013, pl. II/h.
12
Mellaart, 1970, p. 164, fig. 187.
13
Tsouparopoulou, 2014, p. 38.

136
sending them beyond their sight”14. Iar cu privire la “pintaderele” de la Arslantepe,
care “have been found underneath the floors and within walls of buildings”, se arată
că aceste descoperiri sunt extrem de importante “as they are an indirect testimony of
the transformation of the society, that was moving towards an administratively con-
trolled economy. As at Değirmentepe and in earlier sites of the Upper Mesopotamia,
seals and sealings come from private dwellings, indicating that the domestic
environment had too meet requirements that were not simply family needs”15. Pentru
Değirmentepe se subliniază că “the presence of foreign traditions is most apparent
in the use of stamp seals that were used in building systems of administration and
accounting”16. Kim Duistermat, analizând situaţia “sigiliilor” din tell-ul Sabi Abyad
(Siria; 6000 cal. B.C.), multe dintre ele descoperite în construcţii aparte (depozite),
notează17: “we assumed that each different seal was owned and used by an indivi-
dual or a household, and that they were used to deine and protect the private property
of this person or group. The seals and sealings were used to preserve independence
or individuality in a communal setting. We also touched upon the possibility that
apart from actual commodities, sealings may have been used together with clay
tokens and figurines to store future claims and obligations. In this system, every
stored item would have stayed in the property of the person who sealed it. The seal
owner then left the property in the custody of the caretaker of the communal storage
house”.
În Egipt “sigiliile” îşi fac apariţia, importate fiind din Mesopotamia, în
perioada Naqada IIb, dovedind necesitatea unui control administrativ18. Probabil
aceleaşi nevoi au dus şi la folosirea, de exemplu, a acestor obiecte în perioada
minoică19. Dealtfel, s-a emis şi aserţiunea că “The clay seals, are apparently barba-
ric versions of stone stamp seals of ultimately Asiatic origins”20.
Am menţionat deja faptul că şi în România au fost găsite astfel de obiecte
din lut . Ele sunt prezente în aici, dar şi în Balcani22, cu o intensitate mai mare sau
21

mai redusă, în neolitic şi eneolitic23. Ruth Tringham arăta recent, “Clay stamp-seals

14
Brocke, 2014, p. 201. Vezi şi Stein, 2009, p. 134sq., fig. 14.
15
Balossi Restelli, 2008, p. 24.
16
Sagona, 2006, p. 47.
17
Duistermaat, 2012, p. 170.
18
Pitman, 1996, p. 15sq.
19
Boyd Hawes, 2014, p. 54sq.: Gournia.
20
Clark, 1969, p. 126.
21
Pentru mediul Vinča vezi Draşovean, 1996, p. 67, pl. XXIII/9; pentru Starčevo-Criş:
Lazăr, 2007, p. 38, fig. 3/d; Tulugea, 2008, p. 14, fotografiile 15-15a; Ştefan, 2009, p. 150;
Astaloş et alii, 2013, p. 47.
22
Makkay, 1984; Makkay, 2005; Pèrles, 2001, p. 252; Mihovilić et alii, 2002, p. 19, fig. 1;
Budja, 2003, p. 121; Dzhanfezova, 2003a; Dzhanfezova, 2003b;. Dzhanfezova, 2005;
Dzhanfezova, 2013; Komšo, 2005, p. 151; Naumov, 2008; Marijanović, 2008; Marijanović,
2009, p. 74; Becker, 2011.

137
 or pintadera are a common feature of the neolithic assemblages of the Balkans and
the Near East. They consist of a flat, concave or convex stamping surface and a
short, roughly conical handle. The stamping surface is provided with excised patterns
including spirals and meanders, again of a type which never ocours on the pottery.
From the avaible evidence it is impossible to tell what material, if any, the seals
were used for stamping, whether bone, skin, clay or wax”24.
Nu numai specialiştii străini, dar şi cei români s-au întrebat încă din secolul
trecut, şi o fac şi astăzi, la ce au fost utilizate aceste “pintaderele”. Constantin
Matasă25, Vladimir Dumitrescu26 şi Silvia Marinescu-Bîlcu27 consideră că, “Pintade-
rele erau folosite probabil pentru imprimarea ţesăturilor şi, de asemenea, pentru
tatuaj”. Nicolae Harţuche crede că “pintadere” erau folosite la decorarea vaselor,
prin presarea acestora în lutul moale. Aduce în acest sens drept exemplu o tipsie
pictată Gumelniţa descoperită la Brăiliţa, care, în opinia sa, a fost decorată în
interior, la bază (fund), “cu o spirală în relief făcută cu o pintaderă”28. Un eventual
argument în susţinerea acestei ipoteze, poate fi pintadera descoperită în amintitul
atelierul de olar de la Trostiančyk. Alţi specialişti înclină spre ideea “ştampilării”
pâinii29.
Eugen Paveleţ şi Laurenţiu Grigoraş nu exclud această ideea avansată de N.
Harţuche, dar remarcă, cu îndreptăţire, că30 “astfel de exemple sunt rare şi credem că
pintaderele puteau fi folosite şi pentru decorarea vaselor, dar nu aceasta era
funcţionalitatea principală pentru care au fost confecţionate”. Autorii înclină să
creadă “că pintadere, deoarece au apucători, erau folosite ... pentru aplicarea şi
multiplicarea simbolurilor pe diverse obiecte. Probabil că motivele erau reproduse
în anumite situaţii pentru a reda simbolul spiralei pe suprafeţe organice care nu se
păstrează până în zilele noastre (imprimare pe corpuri umane, pictare de obiecte
etc). Trebuie totuşi să remarcăm, în contextul acestei discuţii, că nici una dintre
pintaderele descrise mai sus nu păstrează urme de pictură sau culoare. Putem
presupune şi că acest tip de formă se aplica pe unele produse de alimentaţie ..., dar
aceste tipuri de intervenţii nu produc uzura piesei”31.
2. “Pintadere” cu spirală din România
În prezenta contribuţie dorim să zăbovim asupra anumit tip de “pintaderă”
eneolitică de pe teritoriul României, anume cea cu decor spiralat (Pl. XI/1-3). Numă-

23
Pentru vestul Europei, vezi de exemplu Cornaggia Castiglioni, Calgari, 1978; Ruttkay,
1994; Tiné, 1999; Koninger et alii, 2001; Marzatico, 2002, p. 25, fig. 3; Skeates, 2007;
Mauvilly et alii, 2008; Schwellnus, 2010; Horváth, 2012, pl. 3/4-5; Horváth, 2013, fig. 2/1-2.
24
Tringham, 2015, p. 83sq.
25
Matasă, 1946, p. 72sq.
26
Dumitrescu, 1967, p. 36; Dumitrescu, 1979, p. 484.
27
Marinescu-Bîlcu, 2000, p. 312.
28
Harţuche, 2002, p. 37, fig. 41/2.
29
Lazarovici, 2003.
30
Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 39.
31
Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 40.

138
rul acestor “pintadere” este majoritar în siturile epocii din ţara noastră. La fel şi
pentru Bulgaria (Pl. XI/4-6) neo-eneolitică (Pl. VIII/4-6 = Drama, Pl. VIII/7 =
Amzak, Pl. VIII/8 = Salmanovo-Deneva Mogila, Pl. VIII/9 = Sadievo; Pl. II/8 =
Stara Zagora, Pl. II/9 = Martvitsa Mogila; alte piese la Deve-Bargan, Bikovo-
Dončeva Mogila, Drama-Merdžumekja), aşa cum s-a remarcat în studii mai recen-
te32. În alte regiuni, piese de acest gen cu decor spiralat sunt mai degrabă excepţii
(Pl. VIII/1a-b şi 2 = Çatahöyük33, 3 = Sitagroi34; Italia35; Bosnia și Herţegovina36).
În mediului Cucuteni astfel de “pintadere” au fost descoperite la Bereşti-
Dealul Bulgarului37, Bodeşti-Frumuşica (Pl. VI/6, 10)38, Calu-Piatra Şoimului39,
Hăbăşeşti40, Horodiştea-Piatra Şoimului41, Târpeşti42, Igieşti (Pl. VI/7)43, Mărgineni
-Cetăţuia44, Poduri-Dealul Ghindarului (Pl. III/1-9, IV/1-6)45, Scânteia-La Nuci46,

32
Makkay, 1984, p. 12, 18, 49, nr. 16, 47, 211, fig. X, XVIII; Makkay, 2005, p. 16, nr. 19-23,
pl. 5/19-21, 6/22-23; Dzhanfezova, 2005, fig. 4; Dzhanfezova, 2013, fig. 1/7; Ştefan, 2009,
p. 153sq.; Becker, 2011, p. 287, fig. 4/1-9.
33
Türkan, 1997, on line; Türkcan, 2006a, p. 47; Türkcan, 2006a, p. 180, fig. 8.2/21-22;
Prijatelj, 2007, fig. 2.
34
Renfrew, 2003, fig. 10/8.
35
Skeates, 2007, Tab. 1/9-12: “Grotta dei Cervi, Grotta Sant’Angelo, Caverna dell’Erba,
Campo Belmonte („spirals, band of S-spiral”)”.
36
Marijanović, 2008.
37
Dragomir, 1996, fig. 6/5.
38
Matasă, 1946, p. 72sq., 158, 374, pl. LI/371; Mantu, Dumitroaia, 1997, p. 186, Nr. Cat. 35
(Pl. VI/6); Gimbutas, 2001, p. 123, fig. 193/2-3; Dumitroaia et alii, 2005, p. 161, fig. 191:
spirală rombică; Anthony, Chi, 2010, p. 235: Nr. Cat. 108, Nr. Inv. 1227 Complexul Muzeal
Judeţean Piatra-Neamţ (Pl. VI/10; pătrată, spirală rectangulară; dimensiuni: lungimea = 4,5 cm,
înălţimea = 4,1 cm).
39
Mantu, Dumitroaia, 1997, p. 186, Nr. Cat. 34: oval, decorat cun “S” incizat; Anthony, Chi
2010, p. 235: Nr. Cat. 107, Nr. Inv. 5646 Complexul Muzeal Judeţean Piatra-Neamţ (dimen-
siuni: lungimea = 5,9 cm, înălţimea = 4,9 cm).
40
Dumitrescu, 1967, p. 35sq., fig. 53.
41
Dumitroaia et alii, 2005, p. 161, fig. 190.
42
Bailey, 2005, p. 108.
43
Anthony, Chi, 2010, p. 236: Nr. Cat. 110, Nr. Inv. 1227 Muzeul Judeţean Vaslui (cu patru
spirale; dimensiuni: înălţimea = 3,5 cm, lungimea = 4,3 cm).
44
Mantu, Dumitroaia, 1997, p. 186, Nr. Cat. 33, Nr. Inv. 12315, Muzeul de Istorie Bacău,
Dimensiuni: diametrul = 5,1 cm, înălţimea = 3 cm.
45
Monah et alii, 2003, p. 197sq., fig. Nr. 219 (Nr. Inv. 10868 Complexul Muzeal Judeţean
Piatra-Neamţ, dimensiuni: diametrul = 6,7 cm, înălţimea = 3,7 cm; Pl. III/5), 220 (Nr. Inv.
1262 Fond C. Matasă III, dimensiuni: diametrul = 6,4 cm, înălţimea = 3,8 cm), 221 (Nr. Inv.
1263 Fond C. Matasă III, Dimensiuni: diametrul = 6,8 cm, înălţimea = 3,3 cm), 222 (Nr. Inv.
11100 Complexul Muzeal Judeţean Piatra-Neamţ, dimensiuni: diametrul = 6,2 cm, înălţimea
= 2,8 cm; Pl. III/4), 223 (Nr. Inv. 13993 Complexul Muzeal Judeţean Piatra-Neamţ,
dimensiuni: diametrul = 5,8 cm, înălţimea = 2,3 cm; Pl. III/6), 224 (Nr. Inv. 16998 Com-
plexul Muzeal Judeţean Piatra-Neamţ, dimensiuni: diametrul = 4,7 cm, înălţimea = 3,2 cm;
Pl. III/7); Dumitroaia et alii, 2009, p. 116-118, Nr. Cat. 292-295, 297-298: Inv. Nr. 24595
(dimensiuni: diametrul = 7 cm, înălţimea = 5 cm; Pl. IV/1), 25509 (dimensiuni: diametrul = 4

139
Fulgeriş-La 3 Cireşi (Pl. IX/5)47, iar în situri Cucuteni-Ariuşd la Şoimeni48, Păuleni-
Ciuc-Dâmbul Cetăţii (Pl. X/1-3, XI/7-8)49, Bod50, Ariuşd-Dealul Tyiszk51, Olteni-
Vármegye52.
Nici aspectului cultural Stoicani–Aldeni – Aldeni-Dealul Bulgarului (Pl. I/5-
6, 8, II/1)53, Bălăneşti54, Boldeşti-Scăeni-Seciu La Pompieri55, Mălăieştii de Jos-

cm, înălţimea = 2,5 cm) – 25510 (diametrul = 5 cm, înălţimea = 3,5 cm), 25093 (dimensiuni:
diametrul = 5,5 cm, înălţimea = 3 cm), 25622 (dimensiuni: diametrul = 2,5 cm, înălţimea = 1 cm;
Pl. IV/2), 25624 (dimensiuni: diametrul = 6 cm, înălţimea = 3,5 cm; Pl. III/9); Nicola, 2012,
p. 146-152, fig. 1/1-4, 2/1-2, 4, 3/1-3, 4/1-5. Exemplare inedite: p. 147, fig. 2/1 (Nr. Inv.
24548; dimensiuni: diametrul = 4, 7 cm, înălţimea = 3,1 cm; Pl. III/2), p. 148, fig. 2/2 (Nr.
Inv. 28000; dimensiuni: diametrul = 5 cm, înălţimea = 2,8 cm; Pl. III/3), p. 148, fig. 2/3 (Nr.
Inv. 25352; dimensiuni: diametrul = 5,5 cm, înălţimea = 3,8 cm; Pl. III/1), p. 149, fig. 3/1
(Nr. Inv. 25353; dimensiuni: diametrul = 4,7 cm, înălţimea = 3 cm; Pl. III/8), p. 149, fig. 3/2
(Nr. Inv. 25262; dimensiuni: diametrul = 5,2 cm, înălţimea = 2,1 cm; Pl. IV/6), p. 150 (Nr.
Inv. 25624; dimensiuni: diametrul = 6 cm, înălţimea = 3,5 cm; Pl. IV/4), p. 151 (Nr. Inv.
24585; dimensiuni: diametrul = 5 cm, înălţimea = 3,5 cm; Pl. III/3), p. 151 (Nr. Inv. 24596;
dimensiuni: diametrul = 4 cm, înălţimea = 2,5 cm; Pl. III/5), p. 152 & figură (dimensiuni:
diametrul = 3,5 cm, înălţimea = 2 cm), p. 152 & figură (dimensiuni: diametrul = 6,8 cm,
înălţimea = 3,3 cm).
46
Catalog, 1999, p. 141, Nr. 352.
47
Istina, 2010, p. 175, fig. 2/1 & 3/1 & 4/1: Nr. Inv. 35329 Muzeul Judeţean Bacău; dimen-
siuni: diametrul = 5,1 cm, înălţimea = 4 cm.
48
Buzea, 2013, p . 476.
49
Lazarovici et alii, 2000, p. 121, pl. X/4; Buzea, Lazarovici, 2005, p. 77, pl. XIX/11;
Buzea, Kovács, 2010, p. 131sq., fig. 2/1 & 3/1 & 4/1 - Nr. Inv. 5336 Muzeul Naţional al
Carpaţilor Răsăriteni-Sfântu Gheorghe – dimensiuni: diametrul = 4,1 cm, înălţimea = 2,6 cm
(Pl. X/1), fig. 2/2 & 3/2 & 4/2 - Nr. Inv. 7589 Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni-
Sfântu Gheorghe – dimensiuni: diametrul = 3,2/3,0 cm, înălţimea = 2,1 cm (Pl. X/2), fig. 2/3
& 3/3 & 4/3 - Nr. Inv. 17017 Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni-Sfântu Gheorghe –
dimensiuni: diametrul = 2,8 cm, înălţimea = 1,9 cm (autorii nu exclud ca piesa să fi fost un
posibil capac?; Pl. X/3).
50
Teutsch, 1903, p. 369, 382, fig. 12, 38-40; Makkay, 1984, p. 14sq.
51
Buzea, Kovács, 2010, p.130.
52
László, 1911, p. 237, fig. 78.
53
Dumitrescu, 1960, p. 68, fig. 12; Nr. Inv. 22351 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 4,7 cm,
înălţimea = 2 cm, şapte spirale, apucătoare trapezoidală cu gaură orizontală (Pl. I/5), Paveleţ,
Grigoraş, 2006, p. 36, fig. 3/8 = 6/2; Inv. Nr. 22352 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 4,7 cm,
înălţimea = 2,2 cm, cinci spirale, apucătoare tronconică cu gaură orizontală (Pl. II/1), Paveleţ,
Grigoraş, 2006, p. 37, fig. 3/9 = 6/3; Nr. Inv. 22362 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 5
cm, înălţimea = 3,3 cm, şase spirale, apucătoare conică cu gaură orizontală (Pl. I/6), Paveleţ,
Grigoraş, 2006, p. 36, fig. 3/10 = 6/4; Inv. Nr. 48891 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul =
3,1 cm, înălţimae = 2,3 cm, trei spirale, apucătoare tronconică (Pl. I/8), Paveleţ, Grigoraş,
2006, p. 36, fig. 4/1 = 6/5; Nr. Inv. 48895 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 5,1 cm,
înălţimea = 1,8 cm, patru spirale, Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 36, fig. 4/2 = 6/6.
54
Comşa, 1963, p. 19.
55
Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 36.

140
Mornel (Pl. II/2)56, Coţatcu (Pl. I/2-4, 7)57, Bursuci58, Igeşti (Pl. II/9)59 – nu îi sunt
străine astfel de “pintadere”.
În situri Gumelniţa piese de acest tip cu spirală simplă au fost găsite pe teri-
toriul României60 la Olteniţa-Gumelniţa (Pl. VI/3)61, Căscioarele (Pl. VI/4) /
Căscioarele-Ostrovel (Pl. IX/1-3)62, Cuneşti-Măgura Cuneştilor63, Sudiţi (Pl. I/1,
9)64, Moisica (Pl. II/3)65, Vadul Catagaţei (Pl. VI/5)66, Grădiştea Ulmilor (Pl.
VI/10)67, Brăiliţa (Pl. II/6, VI/1-3)68, Pietrele (Pl. IX/4)69, Vidra70, Hârşova71,
Seciu72, Însurăţei (Pl. VI/9)73, Cireşu şi Caracliu74.

56
Primul exemplar Nr. Inv. 64-97941 Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, diametrul = 5
cm, înălţimea = 2,9 cm (Alexandrescu et alii, 2006, pl. 8/2 = 11/2; Frînculeasa, 2009, p. 104/
Nr. Cat. 149); al doilea exemplar Nr. Inv. 64-97942 Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova,
diametrul = 6,2 cm, înălţimea = 4,3 cm (Frînculeasa, 2009, p. 104/Nr. Cat. 150); Frînculeasa,
2012, pl. 3/3; Frînculeasa et alii, 2014, pl. 21/5. Cercetările mai vechi au dus şi ele la
descoperirea unor pintadere (Comşa, Georgescu, 1983, p. 338, fig. 5/4-5).
57
Nr. Inv. 5440 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 6,2 cm, înălţimea = 3,2 cm, şapte
spirale, apucătoare conică cu gaură orizontală (Pl. II/2), Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 35, fig.
3/1 = 5/1; Nr. Inv. 5441 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 3,8 cm, înălţimea = 1,7 cm,
patru spirale, apucătoare tronconică (Pl. II/3), Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 35, fig. 3/2 = 5/2;
Nr. Inv. 6524 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 6,1 cm, înălţimea = 4,3 cm, formă ovală,
cinci spirale, mâner în forma unor cornea de vită (Pl. I/7), Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 35sq.,
fig. 3/3 = 5/3; Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 6,2 cm, înălţimea = 4,8 cm, patru spirale,
apucătoare conică cu gaură orizontală (Pl. I/4), Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 35, fig. 3/4 = 5/4.
58
Coman, 1980, p. 316, fig. 106/1.
59
Coman, 1980, p. 316, fig. 106/2.
60
Alte “pintandere” au fost descoperite în Bulgaria (Ştefan, 2009, p. 153sq., cu lit.).
61
Makkay, 1984, p. 25, Nr. 88-89, fig. XX; Ştefan, 2009, p. 154.
62
Ştefan, 2009, p. 149, pl. I/2a-c, II/1a-c: Nr. Inv. I 21494 Institutul de Arheologie “Vasile
Pârvan” – Pl. IX/1; p. 149, pl. I/4a-c, IV/2a-c – Pl. IX/2; p. 149sq., pl. I/3a-c, III/1a-c – Pl.
IX/3.
63
Popescu, 1938, p. 117, fig. 9/2; Au fost descoperite “pintadere” cu alte tipuri de decor,
vezi Ştefan, 2009, p. 150, pl. III/4a-b, IV/1a-c (cu linii paralele): Nr. Inv. I 17683 Institutul
de Arheologie “Vasile Pârvan”; p. 150, pl. II/2a-c, III/3 (cu cercuri concentrice): Nr. Inv. I
17684 Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”.
64
Nr. Inv. 5625 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 5,6 cm, înălţimea = 4 cm, opt spirale,
apucătoare conică cu gaură orizontală (Pl. I/1), Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 36, fig. 3/5 = 5/5;
Nr. Inv. 6649 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 5 cm, înălţimea = 3,3 cm, cinci spirale,
apucătoare conică cu gaură orizontală (Pl. I/9), Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 36, fig. 3/6 = 5/6;
Frînculeasa, 2010, pl. 17/7-8.
65
Nr. Inv. 26152 Muzeul Judeţean Buzău, diametrul = 4,5 cm, înălţimea = 3 cm, opt spirale,
apucătoare conică cu gaură orizontală, Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 36, fig. 3/7 = 6/1.
66
Pandrea, Croitoru, 2005, p. 204, fig. 3: Muzeul de Istorie Galaţi (trei spirale, apucătoare
tronconică cu gaură orizontală; Dimensiuni: diametrul = 6 cm, înălţimea = 4,6 cm). Vezi şi
Anthony, Chi, 2010, p. 236: Nr. Cat. 114, Nr. Inv. 6019 Muzeul Brăila “Carol I” (pătrată,
spirale unghiulare; Dimensiuni: diametrul = 7,3 cm, înălţimea = 5 cm).
67
Anthony, Chi, 2010, p. 236: Nr. Cat. 115, Nr. Inv. 24806 Muzeul Dunării de Jos Călăraşi
(trei spirale; dimensiuni: diametrul = 12 cm, înălţimea = 6,7 cm).

141
 3. Discuţii
Este evident pentru oricine că realizarea “pintaderelor” din lut ars a izvorât
dintr-o necesitate, probabil importantă, a comunităţilor eneolitice. Trebuie spus însă,
că modelarea acestui tip de piesă nu presupune abilităţi deosebite din partea celor
care le-au lucrat. Pasta “pintaderelor” nu diferă de cea folosită în realizarea cerami-
cii semifine, fine sau uneori, mai rar, grosiere.
a) După cum s-a putut constata, pe “pintaderele” din această categorie des-
coperite în România75, spirala este fie redată, extrem de rar, în traiect romboidal (Pl.
XI/1; cultura Cucuteni: Pl. VI/10; cultura Gumelniţa: Pl. VI/11), fie simplă sau cu
două spirale incluse (Pl. XI/2-3). Spiralele fiind realizate în tehnica inciziei sau exci-
ziei. Trebuie arătat că acest tip de decor este prezent, aşa cum arătat deja, şi pe “pin-
taderele” de la sud de Dunăre, din Bulgaria şi Grecia, dar şi în Orientul Apropiat.
Vorbind de descoperirile din Peninsula Balcanică, trebuie amintit şi “pintadera”
neolitică (Pl. X/4), cultura Hvar, din Ravlića Pećina (Peştera Ravlića) din Bosnia și
Herţegovina76. Aceasta însă, este, foarte interesant, una de tip “Rollsiegel” (sigiliu
cilindric), fiind decorată cu două registre de spirale incluse. Chiar dacă spirale apar
pe ceramică târzie a manifestării culturale menţionate, cu greu se poate admite că
“sigiliul” a fost folosit pentru decorarea acesteia. Mai degrabă, el a fost utilizat la
“ştampilarea” unor materiale organice – textile, piei de la animale, pielea umană
(tatuaje).
b) Că spirala a fost o formă de decor importantă pentru eneoliticul românesc,
este documentat şi de prezenţa ei pe alte categorii de artefacte. Astfel, pe ceramică
spirale simple şi/sau incluse au fost identificate pe recipientele manifestărilor
Cucuteni77 şi Stoicani-Aldeni78, dar şi, mai rar, Gumelniţa (Pl. VII/1-6)79. Nu lipsesc

68
Harţuche, 2002, fig. 51/5-6, 52/2-4: păstrate în Muzeul Brăilei “Carol I” – Pl. VI/1-3;
Ştefan 2009, p. 153; Anthony, Chi, 2010, p. 235: Nr. Cat. 108, Nr. Inv. 1227 Muzeul de
Istorie Galaţi (dimensiuni: diametrul = 6,2 cm, înălţimea = 4 cm; Pl. II/6).
69
Ştefan, 2009, p. 154. Agathe Reingruber (2009, p. 37, fig. 45/2) crede că, piesa (diametrul
= 8,5 cm), pe care noi o socotim a fi “pintaderă”, este un capac.
70
Rosetti, 1938, p. 33, pl. 13/9; Makkay, 1984, p. 64, Nr. 278, fig. XVIII; Ştefan, 2009, p.
154.
71
Ştefan, 2009, p. 154.
72
Frînculeasa, 2011, p. 61, fig. /5-6.
73
Sîrbu, Pandrea, 1996, p. 169, fig. 6: diametrul = 4,4 cm cu cinci spirale, apucătoarea ruptă
din vechime.
74
Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 38 cu lit.
75
Paveleţ, Grigoraş, 2006, fig. 4/B.
76
Marijanović, 2008, p. 141 sqq., pl. I.
77
Din bogata literatură, cităm: Dragomir, 1996, fig. 31/1-14, 4/1; Tsvek, 1996, fig. 1/1, 92/6,
8-9, 7/1-3, 5-6; Marinescu-Bîlcu, Bolomey, 2000, fig. 76/1-4, 77/1, 3, 78/4, 80/1, 10, 83/4, 6,
84/1, 85/186/2, 88/3, 89/1-2, 5, 90/2-3, 91/1-3, 92/1, 3, 94/3, 97/1-2, 102/1, 3-4, 105/10,
106/3, 5, 111/1, 115/1, 116/1-3, 119/2, 122/1, 124/1, 4, 125/1, 3, 127/3-4, 128/2, 129/2,
131/1-2, 133/3, 134/1, 135/3. 136/1, 4, 137/1, 140/4, 141/1, 143/3, , 147/1-2, 161/1, 170/1,
171/1-3, Desene I/5, 8-11, II/5-6, 8, III/2-3, IV/1, 3; Diaconescu, 2005, fig. 3/1, 5-8, 4/1, 5;

142
nici spiralele rombice, numai că sunt apariţii mult mai “timide”, în mediul Vinča80,
Cucuteni81, Gumelniţa82.
Nici suprafaţa plasticii Cucuteni, Stoicani-Aldeni sau Gumelniţa nu este
lipsită de decorul cu spirală (Pl. V/1-7)83. Vorbind despre o statuetă gumelniţeană de
la Glina (Pl. V/3), o piesă rară prin complexitatea ornamentului, care poartă, printre
altele, şi o spirală în zona sexului, Radian Andreescu apreciază că, nu este exclus, ca
la astfel de idoli, “decorul ar putea fi un element de personalizare, de identificare a
unui anumit personal în cadrul comunităţii sau societăţii”84. În această categorie se
pot înscrie şi cele două personaje, unul masculin (care ţine mâna stângă pe umărul
celeilalte persoane) şi celălalt feminin, aşezate pe un tron situat în interiorul unei
străchini, descoperite în situl Gumelniţa de la Sultana. Cei doi au fost coloraţi cu
roşu, peste care s-au pinctat motive ornamentale cu o culoare albă. Femeia o fost
decorată în arealul pubian de o spirală (Pl. V/6). Spirala a fost identificate şi pe
unele “greutăţi” gumelniţene, cum sunt câteva exemplare de la Vităneşti85, dar este
prezentă şi la unele piese metalice, dintre care amintim acele de la Pietrele (Pl. VII/5)86.

Slavchev, 2005, fig. 3 (The common plans of decoration of the pottery of the last phases of
Sava, Hamangia and Precucuteni-Tripolye A cultures); Tsvek, 2005, fig. 2/1, 11; Tsvek,
Rassamakin, 2005, fig. 2/1, 3, 12, 14, 3/1-2, 13; Maxim, 2005, p. 56 cu lit.; Alaiba, 2007, pl.
9/1-1a, 10/4, 20, 24/1-1a, 28/1-3, 29/1, 30/1-2, 31, 36-37, 38/1-2, 39; Alaiba, 2013, fig. 5/1-
3, 7-8, 12, 6/2, 9, 7/2, 4, 9/3-4; Lazarovici C.-M., 2010, ilustraţiile de pe paginile 136-142,
148-151; Monah, 2012, fig. 158, 18/7, 22/4.
78
Dragomir, 1983, fig. 44/3; Paveleţ, Grigoraş, 2014, p. 307, 313, 5/23-24, 7/35, 37, 39-40,
8/20, 9/15, 10/15.
79
Voinea, 2005, p. 58sq., pl. 20/2, 47/1, 53/3, 54/2-3, 57/1, 78/5, 115/3; Pandrea, Vernescu,
2005, fig. 11/2, 12/2, 13/2; Frînculeasa, 2011, pl. 24/3, 27/6.
80
Lazarovici, 1991, fig. 9/KD (cultura Banatului).
81
Dumitrescu, 1979, fig. 125; Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 38; Lazarovici C.-M., 2010, ilus-
traţiile de la paginile 148/sus, 150.
82
Ştefan, 2008, p. 149, pl. I/1a-c, III/2: Atmăgeaua Tătărească/Sokol, Bulgaria, aflată în
colecţia Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”, Nr. Inv. V 12164.
83
Berciu, 1961, fig. 201/5, 202, 211/2-3, 268, Dragomir, 1983, fig. 48/6-7, 49/7, 50/6, 51/2,
4, 52/3-5, 54/20; Comşa, 1990, fig. 482, 4, 49/7; Monah, 1997, fig. 50/3, 51/1, 9, 61/3, 67/2,
77/1, 93/1, 137/1; Marinescu-Bîlcu, Bolomey, 2000, fig. 159/1-2, 4, 6, 160/1, 162/2, 5,
163/3, 165/6, 166/3-6, 8, 167/7, 10-11, 168/4-5, 9, 11, 13, 169/7, 13, 15, 21; Andreescu,
2002, pl. 2/1, 3, 7-8, 3/2, 6/3-4, 7/3, 16/5, 18/6, 25/1, 30/3, 32/3, 38, 53, pl. IV, VI/1;
Andreescu, 2011, pl. 1/1; Şerbănescu, 2002, figura de pe pagina 13 – jos; Diaconescu, 2005,
fig. 7/4, 9/1; Tsvek, Rassamakin, 2005, fig. 3/11; Ryzhov, 2005, fig. 3/33, 4/11, 13, 17, 20,
5/12-13, 15, 18, 21, 26, 6/20, 25, 30-31; Shumova, 2005, fig. 2/9-10, 15; Hansen, 2009, p.
48, fig. 64-65: vorbeşte de o statuetă Gumelniţa de la Pietre, “die knielange Hosen trägt” (Pl.
V/5).
84
Andreescu, 2011, p. 71, pl. 1/1.
85
Marinescu-Bîlcu, 2007, fig. 7/7, 8/1-8.
86
Toderaş, 2008, fig. 71 (foto Svend Hansen); Toderaş, 2009, fig. 79/3, 81/1, 83: Pietrele
(cultura Gumelniţa), ace din cupru (foto Svend Hansen).

143
 c) Eugen Paveleţ şi Laurenţiu Grigoraş nu exclud, dat fiind faptul că o bună
parte dintre “pindatere” au fost găsite în perimetrul unor construcţii, ca acest aspect
să ateste “că aceste obiecte făceau parte din inventarul cu valenţe spirituale al
locuinţelor şi erau folosite des”87. Trebuie însă spus că, cu greu se poate susţine
ideeea că respectivele construcţii au avut un rol special88, de “pottery-making work-
shop” şi, probabil, de cult, cum, de exemplu, se admite pentru un complex Tripolie
de la Trostiančyk (Ucraina)89.
În schimb, Dorin Nicola, dând ca exemplu situl de la Poduri-Dealul Ghin-
darului, unde “pintadere” au fost recuperate în special din stratul arheologic, arată
că majoritatea pieselor de acest tip, “au fost descoperite întregi, un număr redus ...
prezentând uşoare frânturi la nivelul părţii superioare (...), datorate fie gradului
îndelungat de utilizare, fie condiţiilor în care s-au păstrat în cadrul locuinţei sau
aşezării”90. Despre folosire mai îndelungată, generată de o continuitate a ritualului,
poate chiar pentru mai multe generaţii, vorbeşte şi John Chapman91.
d) Prezenţa spiralei pe diferite obiecte din lut ars, inclusiv pe “pintadere”, a
generat de-a lungul vremii în mediul specialiştilor o serie păreri cu privire la rolul şi
semnificaţia acesteia. Un “repertoriu” al ipotezelor a fost întocmit printre alţii şi de
Ariel Golan92.
După o parte dintre arheologii români, aşa cum am arătat mai sus, acest tip
de decor de pe “pintadere” trebuie văzut şi prin prisma spiralei care apare pe anu-
mite recipiente sau statuetele antropomorfe, acestea din urmă exclusiv feminine.
Astfel s-a adus în discuţie fertilitate şi fecunditate, specifice persoanelor de sex
feminin: “Statuetele ... prezintă motivul spiraliform figurat pe părţi ale corpului ce
pot fi asociate cu funcţia sexuală a femeii (pântece, zona pubiană, fese, şolduri)”93.
Valentina Voinea arată că “Asocierea acestui motiv cu simbolistica feminină nu este
de loc întâmplătoare: spirala sugerează mişcarea permanentă, viaţa care creşte,
descreşte şi renaşte”94. În susţinerea acestei ipoteze vine strachina gumelniţeană de
la Sultana, care are un mijlocul ei aşezaţi pe un tron un personaj masculin şi unul
feminin. Cel feminin are în zona pubiană o spirală bicoloră (alb şi roşu) (Pl. V/5).

87
Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 41.
88
La Târpeşti, Locuinţa nr. 12, în care a fost găsită o “pintaderă” spiralată, a fost considerată
depozit, vezi Bailey, 2005, p. 108. Sub Locuinţa nr. 5 de la Fulgeriş-La 3 Cireşi a fost des-
coperită Groapa nr. 35, care a avut ca inventar şi o pintaderă, nu spiralată, ci cu un decor for-
mat de trei semicercuri. Lăcrămioara-Elena Istina nu exclude ipoteza că respectivul complex
să fi fost “una de fundare” pentru locuinţă (Istina, 2010, p. 175, 177, fig. 2/3 & 3/3 & 4/3).
Dar chiar dacă această ipoteză este corectă, construcţia (locuinţa) nu a avut un rol deosebit în
cadrul comunităţii.
89
Tsvek, 2005, p. 147, fig. 1/4-5.
90
Nicola, 2012, p. 159.
91
Chapman, 2000, p. 91.
92
Golan, 2003, p. 163 sqq.
93
Paveleţ, Grigoraş, 2006, p. 39.
94
Voinea, 2005, p. 59.

144
Un vas Cucuteni pictat cu siluete antropomorfe, evident feminine, şi spirale a fost
descoperit la Feteşti-La Schit (Pl. V/6)95.
Conform colegei Zoia Maxim, spirala simplă sau dublă reprezintă “the
coiling up snake, the sun, the divine eye, the evolutional move, eddy, hypnosis, the
abyss”96. Cristian Ştefan, vorbind de spirală, crede că, “The sign can be understood
in many ways. It can be related with the moon’s cosmic symbolism, with the vulva’s
erotic symbolism, with the seashell aquatic symbolism or can be reffering also to
fertility symbolism ... This sign represent life’s repeated rhythms, evolution’s cyclic
condition, the human-being’s permanence confronted with the provisional nature of
movement”97.
Marius Ciută pune folosirea spiralei în legătură cu un posibil cult al şarpelui
sau o reprezentare a coarnelor de berbec98. Anumite spirale de pe vasele neo-eneoli-
tice pot fi socotite ca simbolizând şarpele, cele de pe “pintadere” însă, credem noi,
cu greu ar şi-ar găsi loc în această categorie.
Foarte interesante sunt aprecierile lui Dorin Nicola. În opinia sa, pe care o
amintim in extenso, “Pintaderele au putut fi folosite şi preţuite atât în context coti-
dian cât şi ritual, drept instrumente de aplicare a unor însemne sau ca obiecte de
podoabă, fiind purtate ca amulete, cu sensul de a conferi protecţie magică şi putere
asupra unor persoane sau bunuri personale marcate prin intermediul unui ritual,
figurând o serie variată de semne familiare specifice culturii respective ... Ele ar fi
putut fi utilizate cu scopul de a conferi, arăta, întări şi a reproduce o gamă semnifi-
cativă de concepte culturale sau personale, cu referire la clasificare, identitate, statut,
genealogie, producţie, posesie-proprietate, ordine, autoritate, protecţie, fertilitate,
potenţă, calitate, autenticitate, moralitate şi valoare. Actul în sine de a aplica o ştam-
pilă (un însemn, o marcă, un simbol) căpăta astfel aceeaşi importanţă, motivele deco-
rate aplicate artefactelor legându-i pe oameni de obiecte şi de proiectele sociale pe
care le presupun lucrurile cărora le sunt destinate ... Pornind de la spirală, simbolul
utilizat cel mai frecvent în decorarea pintaderelor, care figurează atât pe vasele, cât
mai ales pe plastica antropomorfă cucuteniană, îndeosebi în reprezentările persona-
jelor feminine, putem să admitem intenţia de asociere a acestui tip de obiecte , pre-
cum şi a motivului lor principal de decor, spirala, cu imaginea feminităţii ... Putem
totodată lua în considerare şi faptul că spirala, care decorează pintaderele, poate fi
asociată cu anumite concepte de spiritualitate având la bază ideea de ciclitate”99.
Să fie o legătură între “pintadere” şi ceea ce de unii specialişti a fost denu-
mit “archaic system of writing”100? Marco Merlini va nota că “During the Fall phase
of the Danube script (corresponding to ca. the Middle Copper Age), writing techno-
logy appears in two horizons: the Karanovo VI-Gumelniţa-Kodžadermen cultural

95
Monah, 2012, fig. 267.
96
Maxim, 2005, p. 55.
97
Ştefan, 2009, p. 152.
98
Ciută, 2005, p. 116.
99
Nicola, 2012, p. 155 sqq., cu bibliografia mai veche.
100
Merlini, 2006, p. 26.

145
complex (mainly in Bulgaria but also in Romania), and the Cucuteni A3-A4 –
Trypillya (in Ukraine). The first one rates 51,7% of the frequencies; the second one
is attested at 48,3%”. După cum s-a putut observa, cele mai multe “pintadere” pe
teritoriul României au fost descoperite exact în mediile culturale enunţate, Cucuteni
şi Gumelniţa.
e) Ce spunea Agni Prijatelj în 2009, anume “According to the various con-
texts in which they were found in Anatolia, SE Europe and Italy, we assume stamp-
seals from these tree regions were included in various networks of meaning”101, este
valabil şi în prezent. Aceeaşi concluzie exprima mai nou şi Valeska Becker102:
“Chalcolithic stamps are intriguing objects whose interpretation is still unclear
although many diferent facets concerning their shape and decoration as well as
their context and distribution throughout time may give clues as to how and when
they were used. Their ever-recurring motifs certainly transported some sort of early
communication though to what extent is unfathomable; whether it was ritual or pro-
fane, whether it displayed social rank or connections between individuals or groups
of people or whether it was a mixture of all of the above”.
În lumina celor expuse mai sus, dar şi de alţi specialişti, inclusiv români, ne
punem şi noi întrebarea: în ce activităţi au fost implicate “pintaderele” spiralate din
România. Locul în care au fost descoperite – aşezări fortificate sau deschise, tell-uri,
în cadrul aşezărilor, în special în stratul arheologic, mai rar complexe (construcţii,
anexe, gropi) –, nu oferă o soluţie în formularea unui răspuns mulţumitor. Cele mai
multe exemplare au fost descoperite disparat, ele nefăcând parte din posibile “truse”
de artefacte cu rol special.
Forma pieselor103, cu partea activă (discul) rotundă sau ovală, în general plată,
dar uneori şi uşor concavă sau convexă, cu decor incizat sau excizat, cu apucătoare
(mâner) conică, trunchi de con, cilindrică, câteodată perforată orizontal, nu înlesneşte
nici ea vreun răspuns cu privire la funcţionalitatea “pintaderelor”. Faptul că o parte
dintre piese având o gaură în mâner puteau fi prinse cu o sfoară sau cureluşă de piele
sugerează că ele puteau fi purtate legat, eventual de gât, precum amuletele.
Nici dimensiunile “pintaderelor” nu aduc lămuriri suplimentare vizavi de uti-
litatea lor. Unele dintre piese sunt de mici dimensiuni (cu discul de cca 2,5 sau 2,8 cm
în diametru), altele ajung până la un diametru de 6,8 cm.
Cert este că, aşa cum am menţionat de mai multe ori de-a lungul prezentei
contribuţii, aproape toţi specialiştii înclină să creadă că ele au slujit la “ştampilare,
imprimare”. Greu de crezut că ele au slujit exclusiv la imprimarea decorului pe cera-
mică. Exemplele aduse în favoarea folosirii în olărit a “pintaderelor” sunt prea
firave. La fel, dacă în Orientul Apropiat şi, mai rar, în alte regiuni din Balcani astfel
de piese erau utilizate la “sigilarea, ştampilarea” unor instalaţii de combustie sau
chiar construcţii (case, anexe), pe teritoriul României nu avem informaţii în acest sens.

101
Prijatelj, 2009, p. 252.
102
Becker, 2011, p. 298.
103
Cu privire la diferitele categorii de piese, vezi Makkay, 1984; Dzhanfezova, 2005; Dzhan-
fezova, 2013; Paveleţ, Grigoraş, 2006; Popovici, 2006; Ştefan, 2009; Nicola, 2012.

146
Demersul amintit constituia o formă de a apăra prin diferite semne “ştampilate”
respectivele obiecte de “influenţe nefaste”. Sau statuau dreptul de proprietate, fie al
unei comunităţi, ale unor instituţii religioase sau economice sau ale unor persoane
private asupra pieselor menţionate.
Am arătat mai sus că pe unele piesele Cucuteni au fost identificate urme de
colorant104. Dar pe cele mai multe piese găsite pe teritoriul ţării noastre, fie ele spira-
late sau purtând alt decor, orice urmă de colorant – lichid, vâscos sau solid – lipseş-
te. Dealtfel, prin forma lor concavă sau convexă, unele “pintadere” erau improprii
“ştampilării” unor materiale rigide. Ele erau eficiente în cazul unor materiale flexi-
bile, eventual textile sau piei de animale sau chiar în tatuajul uman. Dar confirmări
în acest sens nu au fost documentate până în prezent.
Dacă ele au fost folosite la “ştampilarea” ritualică ale unor alimente, ne
gândim aici în primul rând la pâine, urmele lăsate de “pintadere” pot fi detectate pe
cale arheologică numai printr-un miracol. În compensaţie avem dovezile etnologice
cu privire la “marcarea” pâinii. Am amintit deja câţiva specialişti, care agrează
această ideie (vezi nota 7). Dar, pe dealtă parte, dacă trecem în revistă ceea ce unii
arheologi au socotit a fi “pâini” în miniatură din lut, cum sunt cele din mediul
Cucuteni-Tripolie de la Bernaşivka, Cucuteni, Ghelăieşti-Nedeia, Klišcev, Luka
Vrublevetskaja, Maidanetskoje, Olexandrivka, Okopi, Scânteia, Trostjančyk,
Verbovka I sau din Colecţia Platar105, observăm că acestea poartă incizate o serie de
ornamente, mai puţin spiralele. Dacă într-adevăr pâinile reale ar fi fost “ştampilate”
cu “pintaderele” spiralate, iar obiectele din lut ars amintite ar fi fost copii în minia-
tură a pâinilor, atunci în mod sigur printre semnele de pe acestea din urmă şi-ar fi
aflat locul şi spirala.
Am vorbit la începutul intervenţiei noastre de faptul că în Orientul Apropiat,
apoi şi în Egipt şi zona mai largă a estului Medeteranei, “pintaderele, sigiile,
ştampilele” au fost folosite pentru a certificata proprietatea cuiva asupra unor bunuri.
Rolul lor devine din ce în ce mai important în activitatea economică, de producţie, şi
în comerţ. Prezenţa lor confirmă dezvoltarea unei administraţii bine puse la punct.
Având în vedere locurile unde au fost descoperite “pintaderele” din România,
faptul că acestea sunt în majoritatea cazurilor decorate cu spirale, cu greu pot fi
socotite “însemne ale proprietăţii”. Sărăcia diversităţii decorului contravine ideii
unui număr mare de “proprietari”, fie ei comunităţi/grupuri, “instituţii” sau persoa-
ne/familii. Căci este imposibil ca majoritatea dintre acestea să-şi fi “marcat” bunu-
rile cu acelaşi tip de “pintaderă spiralată”.
f) Nu demult, în perigrinările noastre prin Maroc, în magazinele care desfă-
ceau produse farmaceutice locale, se vindea şi obiecte din lut ars (Pl. IX/7a-b), iden-
tice “pintaderelor” preistorice de pe teritoriul României. Ca asemenarea să fie şi mai
pregnantă, cele mai multe dintre acestea aveau pe partea lor activă decorul în formă
de spirală (Pl. IX/7c). Interesant este şi faptul că piesele verificate de noi au un

104
Popovici, 2006, p. 177.
105
Lazarovici, 2006, p. 60sq., fig. 5/1-2, 6/1-4; Lazarovici, 2013, p. 565 cu lit., fig. 2/8, 3/1-6.

147
diametru maxim de 6,85 cm, adică sunt similare în dimensiuni celor mai mari dintre
“pintaderele” spiralate cucuteniene sau gumelniţene.
Aceste obiecte erau folosite, încălzite sau/şi unse cu diferite lichide/uleiuri
aromate de plante, la efectuarea de masaje. Acestea se executau în zonele cu prob-
leme ale corpului uman (dureri, contracturi şi întinderi muscalare), mişcarea fiind
una în armonie cu rotirea spiralei, adică urmărind cursul spiralei dinspre centru spre
margine.
Conform informaţiilor obţinute, din păcate lacunare şi destul de lipsite de
încredere, acest tip de tratament este în uz atât la populaţia arabă cât şi la cea berberă
încă din secolele trecute. Vizita în muzeele marocane însă nu ne-a permis descope-
rirea în expoziţiile permanente de “pintadere” preistorice. În consecinţă, este greu de
afirmat dacă acest “instrument medical” a fost folosit în Africa de Nord106 încă din
vechime.
Totuşi, ţinând seama de acest tip de utilizare, putem să ne punem întrebarea,
dacă “pintaderele” din România nu au folosite de comunităţile Cucuteni şi Gumelniţa
şi cu acest scop? Dificil de demonstrat, dar nici de contestat în totalitate.
4. Unele concluzii
Reanalizarea “pintaderelor” spirale de pe teritoriul României permite trage-
rea unor concluzii:
1. Ele au fost descoperite atât în stratul arheologic cât şi în complexe;
2. Acestea reprezintă marea majoritate a pieselor de acest gen din mediile Cucuteni
şi Gumelniţa;
3. Sunt lucrate din lut de bună, dar şi de puţin bună calitate; pasta este aceeaşi ca
aceea folosită la realizarea recipientelor;
4. Majoritatea pieselor s-au păstrat destul de bine; în unele cazuri apucătorile sunt
rupte sau “pintaderele” sunt “ciobite”;
5. Aproape toate piesele sunt rotunde sau uşor ovale;
6. Artefactele sunt prevăzute cu apucători conice sau tronconice, unele dintre acestea
fiind prevăzute cu perforaţii orizontale de prindere;
7. Spiralele simple sau incluse sunt cu rare excepţii rotunde; ele sunt realizate în
tehnica inciziei sau exciziei;
8. Nici noua rediscutare a “pintaderelor” nu a dus la stabilirea funcţionalităţii lor; la
setul de supoziţii avansate, i s-a adăugat una nouă: de “instrument medical”, folosit
la masaj.

106
Spunem Africa de Nord deoarece nici în muzeele din Tunisia n-am găsit “pintadere”.

148
 1 2 3

4 5 6

7 8 9
Pl. I. “Pintadere” de la: 1, 9 = Sudiţi; 2–4, 7 = Coţatcu; 5–6, 8 = Aldeni-Dealul
Balaurului (diferite scări; după Paveleţ, Grigoraş, 2006).

149
 1 2 3

4 5 6

7 8 9

Pl. II. “Pintadere” de la: 1, 4 = Aldeni; 2 = Mălăeştii de Jos (după Andreescu et

alii, 2006); 3 = Moisica; 5 = Bereşti (după Dragomir, 1996); 6 = Brăiliţa (după
Anthony, Chi, 2010); 7 = Mărgineni (după Mantu, Dumitroaia, 1997); 8 = Stara
Zagora (după Dzhanfezova, 2013); 9 = Martvitsa Mogila (după Becker, 2011);
1, 3 după Paveleţ, Grigoraş, 2006; 4 după Dumitrescu, 1960 (diferite scări).

150
 1 2 3

4 5 6

7 8 9
Pl. III. “Pintadere” de la: 1–9 = Poduri-Dealul Ghindarului (diferite scări;
după Nicola, 2012).

151
 1 2 3

4 5 6

7 8 9
Pl. IV. “Pintadere” de la: 1–6 = Poduri-Dealul Ghindarului (după Nicola, 2012);
7–9 = Căscioarele-Ostrovel (după Ştefan, 2009) (diferite scări).

152
 1 2 3

4a 4b 5

6 7
Pl. V. 1 = Suceveni; 2 = Bârleleşti; 3 = Glina (după Andreescu, 2011);
4a–b = Drăguşeni (după Bailey, 2010); 5 = Pietrele (după Hansen, 2009);
6 = Sultana (foto Gheorghe Chelmec); 7 = Valea Argovei (după Şerbănescu,
2010); 1–2 după Dragomir, 1983 (diferite scări).

153
 1 2 3

4 5 6

7 8 9

10 11

Pl. VI. “Pintadere” de la: 1–3 = Brăiliţa (după Harţuche, 2002); 4 = Căscioarele
(foto Cristian Schuster); 5 = Vadul Catagaţei; 6 şi 10 = Bodeşti-Frumuşica;
7 = Igieşti (5–7, 10 după Anthony, Chi, 2010); 8 = Grădiştea Ulmilor;
9 = Însurăţei (după Sîrbu, Pandrea, 1996); 11 = Atmăgeaua Tătărească/Sokol
(după Ştefan, 2009) (diferite scări).

154
 1 2 3

4 5

6 7

Pl. VII. Ceramică Cucuteni: 1, 3 = Drăguşeni; 2 = Dumeşti; 4 = Feteşti-La Schit

(după Monah, 2012); 5 = Pietrele (după Toderaş, 2008); 6 = Sultana (după
Voinea, 2005); 7 = Tangâru (după Berciu, 1961);
1–3 după Mantu, Dumitroaia, 1997 (diferite scări).

155
 1a 1b

2 3

4 5 6

7 8 9

Pl. VIII. “Pintadere” de la: 1–2 = Çatalhöyük (după Türkcan, 2006b);

3 = Sitagroi (după Renfrew, 2003); 4–6 = Drama; 7 = Amzak;
8 = Salmanovo şi 9 = Sadievo (4–9 după Becker, 2011) (diferite scări).

156
 1 2 3

4 5 6

a b c
7
Pl. IX. “Pintadere” de la: 1–3 = Căscioarele-Ostrovel (după Ştefan, 2009);
4 = Pietrele (după Reingruber, 2009); 5 = Fulgeriş-La 3 Cireşi (după Istina,
2010); 6 = Poduri-Dealul Ghindarului (după Nicola, 2012);
7 = Casablanca (Maroc; foto Cristian Schuster, 2010) (diferite scări).

157
 1 2 3

4
Pl. X. “Pintadere” de la: 1–3 = Păuleni-Ciuc-Dâmbul Cetăţii (după Buzea,
Kovács, 2010); 4 = Ravlića Pećina (după Marijanović, 2009b) (diferite scări).

158
 1 2 3

4 5 6

8
Pl. XI. Tipuri de spirale pe “pintadere”: 1–3 = din România (după Paveleţ,
Grigoraş, 2006); 4–6 = din Bulgaria (după Dzhanfezova, 2005);
Păuleni-Ciuc-Dâmbul Cetăţii: 7 = mulajul decorului şi 8 = decorul pictat de pe
“pintaderele” spiralate (după Buzea, Kovács, 2010) (diferite scări).

159
 BIBLIOGRAFIE

Alaiba, 2007 Alaiba, Ruxandra, Complexul cultural Cucuteni-Tripolie. Meş-

teşugul olăritului / Le complexe culturel Cucuteni - Tripolie.
L 'art de la poterie, Academia Română, Institutul de arheologie
“Vasile Pârvan” Bucureşti, Consiliul Judeţean Vaslui, Muzeul
Judetean “Ştefan cel Mare” Vaslui, Ed. Junimea, Iaşi, 2007, 197
pg., ISBN 978-973-37-1197-1.
Alaiba, 2013 Alaiba Ruxandra, Le site archéologique Dumeşti-Între Pâraie
(dép. Vaslui), Cucuteni3-4, Roumanie. La céramique peinte – les
verres, În: Comşa, Alexandra (responsible editor); Bonsall, Clive;
Nikolova, Lolita (eds), Facets of the Past. The Challenge of
the Balkan Neo-Eneolithic. Proceedings of the International
Sym-posium celebrating the 85th Birth of Eugen Comşa, 6-12
Octo-ber, 2008, Bucharest, Romania, Ed. Academiei, București,
2013, 786 pg., ISBN 978-973-27-2201-5; p. 496-515.
Andreescu, Andreescu, Radian-Romus, Plastica antropomorfă gumelniţea-
2002 nă. Analiză primară, Monografii 3, Muzeul Național de Istorie
a României, Bucureşti, 2002, 130 + o hartă + 62 + VIII pg. de
pl., ISBN 973-98123-11-9.
Andreescu, Andreescu, Radian Romus, Note asupra decorului unor statuete
2011 gumelniţene, În: Studii de Preistorie, 8, Asociația Română de
Arheologie, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2011, ISSN
2065-2526, p. 69-74.
Andreescu et Andreescu, Radian Romus; Frînculeasa, Alin; Paveleţ, Eugen;
alii, 2006 Nica, Tiberiu; Torcică, Ion, Consideraţii preliminare asupra
aşezării eneolitice de la Mălăieştii de Jos (Jud. Prahova), În:
Mousaios, XI, Muzeul Județean Buzău, Ed. Alpha, 2006, ISBN
973-1582-0688; p. 9-33.
Anthony, Chi, Anthony, David W.; Chi, Jennifer Y. (eds), The Lost World of
2010 Old Europe. The Danube Valley, 5000-3500 BC, Princeton
University Press, Princeton, 2010, 254 pg., ISBN 0691143889,
978-0691143880.
Astaloş et alii, Astaloş, Ciprian; Sommer, Ulrike; Virag, Cristian, Excavations
2013 of an Early Neolithic Site at Tăşnad, Romania, În: Archaeology
International, 16 (2012-2013), 2013, p. 47-53.
Bailey, 2005 Bailey, Douglass. W., Prehistoric figurines. Representation and
Corporeality in the Neolithic, Routledge Publishers, London &
New York, 2005, 264 pg., ISBN 0415331528.
Bailey, 2010 Bailey, Douglass W., The Figurines of Old Europe, În: Anthony, David
W.; Chi, Jennifer Y. (eds), The Lost World of Old Europe. The
Danube Valley, 5000-3500 BC, Princeton University Press, Princeton,
2010, 254 pg., ISBN 0691143889, 978-0691143880; p. 113-127.

160
Balossi Balossi Restelli, Francesca, Post-Ubaid Occupation on the Upper
Restelli, 2008 Euphrates: Late Chalcolithic 1-2 at Arslantepe (Malatya, Tur-
key), În: Kühne, Hartmut; Czichon, Rainer M.; Kreppner, Florian
Janoscha (eds), În: 4 ICAANE. Proceedings of the 4th Interna-
tional Congress of the Archaeology of the Ancient Near East,
[Vol. II] East Social and Cultural Transformation: The Archae-
ology of Transitional Periods and Dark Ages. Excavation Re-
ports, Harrasowitz Verlag Publishing, Wiesbaden, 2008, 429 pg.,
ISBN 978-3-447-05757-8; p. 21-32.
Becker, 2011 Becker, Valeska, Chalcolithic clay stamp from Bulgaria, În:
Studia Praehistorica, 14, 2011, 400 pg., ISSN 0204-9880; p.
283-302.
Berciu, 1961 Berciu, Dumitru, Contribuţii la problemele neoliticului în Romî-
nia în lumina noilor cercetări, Biblioteca de Arheologie, vol 5,
Ed. Academiei, Bucureşti, 1961, 593 pg.
Boyd Hawes, Boyd Hawes, Harriet, Seal Stones from Gournia, În: Boyd Hawes,
2014 Harriet; Williams, Blanche E.; Seager, Richard B.; Hall, Edith
H. (eds), Gournia, Vasiliki, and other prehistoric sites on the
Isthmus of Hierapetra, Crete: excavations of the Wells-Hous-
ton-Group expeditions 1901, 1903, 1904, Second edition,
Institute for Aegean Prehistory Academic Press, Philadelphia,
2014, 154 pg., ISBN 1931534799; p. 54-55.
Brocke, 2014 Brocke, John L., Climate Change and the Course of Global
History: A Rough Jouney, Cambridge University Press, Cam-
bridge, 2014, 648 pg., ISBN 9780521692182.
Budja, 2003 Budja, Mihael, Seals, contracts and tokens in the Balkans Early
Neolithic: where in the puzzle?, În: Documenta Praehistorica,
30, Ljubljana Univesity Press, Ljubljana, 2003, 173 pg., ISSN:
1408-967X; p. 115-130.
Budja, 2004 Budja, Mihael, The neolithisation of the Balkans: where in the
puzzle?, În: Lukes, Alena; Zvelebil, Marek (eds), LBK Dia-
logues, Studies in the formation of the Linear Pottery Culture,
British Archaeological Reports (BAR), International Series, 1304,
2004, 205 pg., ISBN 1841716545; p. 357-392.
Buzea, 2013 Buzea, Dan, The archaeological research carried out by the
National Museum of Eastern Carpathians regarding the Cucu-
teni-Ariuşd-Tripolie Cultural Complex. The archaeological site
from Şoimeni, Păuleni-Ciomortan, Harghita County, Romania,
În: Comşa, Alexandra; Bonsall, Clive; Nikolova, Lolita (eds),
Facets of the Past. The Challenge of the Balkan Neo-Eneoli-
thic. Proceedings of the International Symposium celebrating
the 85th Birth of Eugen Comşa, 6-12 October, 2008, Bucha-
rest, Romania, Ed. Academiei, București, 2013, 770 pg., ISBN
978-973-27-2201-5; p. 450-488.

161
Buzea, Buzea, Dan; Lazarovici, Gheorghe, Descoperirile Cucuteni-Ari-
Lazarovici, uşd de la Păuleni Ciuc-Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”. Campa-
2005 niile 2003-205. Raport preliminar, În: Angustia, 7, 2005, p. 41-
88.
Buzea, Buzea, Dan; Kovács, Adela, Pintadere descoperite la Păuleni-
Kovács, 2010 Ciuc „Dâmbul Cetăţii”. Cultura Cucuteni-Ariuşd, În: Angustia,
14, 2010, p. 129-140.
Cornaggia Cornaggia Castiglioni, Ottavio; Calegari, Giulio, Corpus delle
Castiglioni, pintaderas preistoriche Italiane, În: Memorie della Societa ita-
Calegari, 1978 liana di Scienze naturali e del Museo civico di Storia naturale
di Milano, 22/1, Società Italiana di Scienze Naturali, Museo
Civico di Storia Naturale di Milano, Litografi a Solari,
Peschiera Borromeo, Milano, 1978, ISSN 0376-2726; p. 7-30.
Catalog, 1999 Chirica, Vasile; Mantu, Cornelia Magda; Țurcanu, Senica (eds),
Scânteia. Cercetare arheologică şi restaurare (Catalog de expo-
ziţie), Ed. Helios, Iaşi, 1999, 160 pg., ISBN 973-9362-05-2.
Chapman, Chapman, John, Fragmentation in archaeology: people, places,
2000 places and broken objects in the Prehistory of South-Eastern
Europe, Routledge Press, London & New York, 2000, xviii +
296 pg., ISBN 0-415-15803-6.
Chapman, Chapman, John., Intentional fragmentation in the Neolithic and
2001 Copper Age of South East Europe: incised signs and pintaderas,
În: Draşovean, Florin (ed), Festschrift für Gheorghe Lazarovici
zum 60. Geburtstag, Bibliotheca Historica et Archaeologica
Banatica, XXX, Ed. Mirton, Timişoara, 2001, 337 pg., ISBN 97
35854619; p. 217-243.
Çilingiroğlu, Çilingiroğlu, Ciler, Of Stamps, Loom Weights and Spindle Whorls,
2009 În: Journal of Meditteranean Archaeology, 22 (1), 2009, p. 3-27.
Ciută, 2005 Ciută, Marius Mihai, Începuturile neoliticului timpuriu în spa-
ţiul intracarpatic transilvănean, Bibliotheca Universitatis Apu-
lesis, 13, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2005, 197 pg., ISBN 97379
42426.
Clark, 1969 Clark, Grahame, World Prehistory: A New Outline, Cambridge
University Press, Cambridge, 1969, 348 pg., ISBN 0521073340.
Collon, 1997 Collon, Dominique, Ancient Near Eastern Seals, În: Collon,
Dominique (ed), 7000 Years of Seals, British Museum Press,
London, 1997, 208 pg., ISBN 0714111430; p. 13-27.
Coman, 1980 Coman, Ghenuță, Statornicie, continuitate – Repertoriul arheo-
logic al judeţului Vaslui, Ed. Litera, Bucureşti, 1980, 394 pg.
Comşa, 1963 Comşa, Eugen, Unele probleme ale aspectului cultural Aldeni II,
În: Studii și Cercetări de Istorie Veche, XIV, 1, 1963, p. 7-26.
Comşa, 1990 Comşa, Eugen, Complexul neolitic de la Radovanu, Cultură şi
Civilizaţie la Dunărea de Jos, VIII, Întreprinderea Poligrafică
„Arta Grafică”, Călărași, 1990, 126 pg.

162
Comşa, Comşa, Eugen; Georgescu, Vasile, Aşezarea neolitică de tip
Georgescu, Aldeni II de la Mălăieştii de Sus (jud. Prahova), În: Studii și Cer-
1983 cetări de Istorie Veche și Arheologie, 34, 4, 1983, p. 334-348.
Demoule, 1987 Demoule, Jean-Paul, Pintadera, În: Leroi-Gourhan, Andre (ed),
Dictionnaire de la Préhistoire, Paris, 1987, 1288 pg., ISBN
2130545440; p. 837.
Diaconescu, Diaconescu, Maria, La céramique et la plastique cucuténiennes
2005 de Vorniceni (dép. de Botoşani), În: Dumitroaia, Gheorghe; Chap-
man, John; Weller, Olivier; Preoteasa, Constantin; Munteanu,
Roxana; Nicola, Dorin; Monah, Dan (eds), Cucuteni. 120 ans
des recherches. Le temps du bilan/ 120 Years of Research. Time
to sum up, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XVI, Ed. Con-
stantin Matasă, Piatra Neamţ, 2005, 407 pg., ISBN 9737777026;
p. 353-367.
Dragomir, Dragomir, Ion T., Eneoliticul din sud-estul României. Aspectul
1983 cultural Stoicani-Aldeni, Biblioteca de Arheologie, vol. 42, Ed.
Academiei, Bucureşti, 1983, 183 pg.
Dragomir, Dragomir, Ion T., Eneoliticul cucutenian din sudul Moldovei, În:
1996 Dumitroaia, Gheorghe; Monah, Dan (eds), Cucuteni aujourd’hui,
Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, II, Ed. Constantin Matasă,
Piatra Neamţ, 1996, 371 pg, ISBN 973913615X; p. 233-251.
Draşovean, Draşovean, Florin, Cultura Vinča târzie (faza C) în Banat, Bib-
1996 liotheca Historica et Archaeologica Banatica, Tomus prior, Ed.
Mirton, Timişoara, 1996, 225 pg., ISBN 973-578-150-6.
Duistermaat, Duistermaat, Kim, Administration in Neolithic societies? The
2012 first use of seals in Syria and some considerations on seal owners,
seal use and private property, În: Regalski, Ilona; Duistermaat,
Kim; Verkinderen, Peter (eds), Seals and Sealing Practices in
Near East. Developments in Administration and Magic from
Prehistory to the Islamic Period. Proceedings of an Internatio-
nal Workshop at the Netherlands-Flemish Institute in Cairo on
December 2-3, 2009, Orientalia Lovaniensia Analecta, 219,
Leuven, 2012, XVI + 218 pg., ISBN: 978-90-429-2668-4; p.
167-182.
Dumitrescu, Dumitrescu, Vladimir, În: Istoria României, Vol. I, Ed. Acade-
1960 miei Republicii Populare Romîne, 1960, LXVII + 891 pg.; p.
60-71.
Dumitrescu, Dumitrescu, Vladimir, Hăbăşeşti, satul neolitic de pe Holm,
1967 Ed. Meridiane, Bucureşti, 1967, 95 pg.
Dumitrescu, Dumitrescu, Vladimir, Arta preistorică din România, Ed.
1974 Meridiane, Bucureşti, 1974, 510 pg.
Dumitrescu, Dumitrescu, Vladimir, Arta culturii Cucuteni, Ed. Meridiane,
1979 Bucureşti, 1979.
Dumitroaia et Dumitroaia, Gheorghe; Preoteasa, Constantin; Munteanu, Roxana;

163
alii, 2005 Nicola, Dorin, Primul muzeu Cucuteni din România, Biblio-
theca Memoriae Antiquitatis, XV, Ed. Foton, Piatra Neamţ, 2005,
175 pg., ISBN 9737641000.
Dumitroaia et Dumitroaia, Gheorghe; Munteanu, Roxana; Preoteasa, Constan-
alii, 2009 tin; Garvăn, Daniel, Poduri-Dealul Ghindaru. Cercetările arheo-
logice din Caseta C. 2005-2009, Bibliotheca Memoriae Anti-
quitatis, XXII, Piatra Neamţ, 2009, ISBN 978-973-7777-13-3.
Dzhanfezova, Dzhanfezova, Tanya, Pintaderas: problems, specifics and ways
2003a for treating the information. A database proposal, În: Aquileia
Nostra, LXXIV, 2003, p. 13-75.
Dzhanfezova, Dzhanfezova, Tanya, The possible functions of the stamp seals.
2005 Some considerations, În: Dumitroaia, Gheorghe; Chapman, John;
Weller, Olivier; Preoteasa, Constantin; Munteanu, Roxana; Nicola,
Dorin; Monah, Dan (eds), Cucuteni. 120 ans des recherches. Le
temps du bilan/ 120 Years of Research. Time to sum up, Biblio-
theca Memoriae Antiquitatis, XVI, Ed. Constantin Matasă, Piatra
Neamţ, 2005, 407 pg., ISBN 9737777026; p. 209-232.
Dzhanfezova, Dzhanfezova, Tanya, Prehistoric pintadereas – study questions
2013 or a question of studies, În: Comşa, Alexandra; Bonsall, Clive;
Nikolova, Lolita (eds), Facets of the Past. The Challenge of
the Balkan Neo-Eneolithic. Proceedings of the International
Symposium celebrating the 85th Birth of Eugen Comşa, 6-12
October, 2008, Bucharest, Romania, Ed. Academiei, București,
2013, 770 pg., ISBN 978-973-27-2201-5; p. 416-432.
Frînculeasa, Frînculeasa, Alin, Nr. Cat. 149-150. Pintaderă, În: Garvăn, Daniel;
2009 Buzea, Dan; Frînculeasa, Alin, Precucuteni. Originea unei mari
civilizaţii, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XXIII, Ed. Con-
stantin Matasă, Piatra Neamţ, 2009, 110 pg., ISBN 9789737777
140; p. 104.
Frînculeasa, Frînculeasa, Alin, Noi informaţii privind cercetările arheologice
2010 de la Sudiţi, com. Gherăseni (jud. Buzău) – descoperiri din
epoca neo-eneolitică, În: Mousaios, XV, 2010, p. 23-54.
Frînculeasa, Frînculeasa, Alin (contribuţii A. Bălăşescu, M. Frânculeasa, M.
2011 Mărgărit, O. Negrea, E. Popa, V. Radu, A. D. Soficaru), Seciu –
Judeţul Prahova. Un sit din epoca neo-eneolitică în nordul
Munteniei, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2011, 192 pg., 79 pl.
Frînculeasa, Frînculeasa, Alin, Tradiţii şi contacte culturale în nordul Mun-
2012 teniei în epoca eneolitică: despre siturile de la Mălăieştii de Jos
(jud. Prahova), În: Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman.
Seria Arheologie, 4, 2012, p. 133-165.
Frînculeasa et Frînculeasa, Alin; Andreescu, Radian, Preda, Bianca; Negrea,
alii, 2014 Octav; Nica, Tiberiu, Locuințele din așezarea eneolitică de la
Mălăieștii de Jos (jud. Prahova), În: Măndescu Dragoș (ed), Influ-
enţe, contacte şi schimburi cultural între civilizaţiile spaţiului

164
 carpato-dunărean, din preistorie până în antichitate. Lucrări-
le colocviului naţional desfăşurat la Cumpăna, 2-4 octombrie
2013, Ed. Ordessos, Piteşti, 2014, 177 pg., ISBN 978-606-8604-
07-7; p. 19-50.
Gimbutas, Gimbutas, Marija, Civilizaţia Marii Zeiţe şi sosirea cavalerilor
1997 războinici. Originea şi dezvoltarea celor mai vechi civilizaţii
europene (circa 7500-700 î.e.n.) (Traducere din limba engleză
de Sorin Paliga), Ed. Lucrețius, Bucureşti, 1997, 170 pg., ISBN
973-97891-2-9.
Gimbutas, Gimbutas, Marija, The language of the Goddess, Thames and
2001 Hudson, Londra, 2001, 424 pg, ISBN 0500282498.
Godlove, 2011 Godlove, Isaac H., The Earliest Peoples and their Colors, 2011,
330 pg. (ms), on-line
http://www.iscc.org/resources/GodloveManuscript.php (20.10.2015).
Golan, 2003 Golan, Ariel, Prehistoric Religion. Mythology. Symbolism, Jeru-
salem, 2003, 567 pg, ISBN 9659055501.
Harţuche, 2002 Harţuche, Nicolae, Complexul arheologic Brăiliţa, Institul de
Arheologie „Vasile Pârvan”, Bibliotheca Thracologica, XXXV,
Ed. Vavila Edinf, Bucureşti, 2002, 316 pg., ISBN 973-8155-12-6.
Horváth, 2012 Horváth, Tünde, „Spool-shaped clay artefact”: an unknown ob-
ject-type of the Boleráz/Baden cultures, În: Arheologia Moldovei,
XXXV, 2012, p. 297-310.
Horváth, 2013 Horváth, Tünde, The use of red painting in the Late Copper Age.
Two case studies and their comparison, În: Tagungen des Lan-
desmuseums für Vorgeschichte Halle, 10, 2013, p. 221-228.
Istina, 2010 Istina, Lăcrămioara-Elena, Pintaderele descoperite în situl cucu-
tenian de la Fulgeriş, jud. Bacău, În: Memoria Antiquitatis, XXV-
XXVI, 2010, p. 171-179.
Kakish, 2014 Kakish, Randa, Ancient bread stamps from Jordan, În: Mediter-
ranean Archaeology and Archaeometry, 14, 2, 2014, p. 19-31.
Kenoyer, 2007 Kenoyer, Jonathan Mark, Indus seals: an overview of iconogra-
phy and style, În: Ancient Sindh, 9 (2006-2007), Shah Abdul
Latif, Faculty of Natural Sciences, Khairpur, 2007, ISSN 1023-
0688, p. 7-30.
Komšo, 2005 Komšo, Darko, R. br. 73, Pećina Jačmica, În: Hrvatski arheo-
loški godišnjak, 1, 2004, ISSN 1845-8408, p. 150-151.
Köninger et Köninger, Joachim; Kolb, Martin; Schlichtherle, Helmuth, Ele-
alii, 2001 mente von Boleráz und Baden in den Feuchtbodensiedlungen
des südwestdeutschen Alpenvorlandes und ihre mögliche Rolle
im Transformationsprozess des lokalen Endneolithikums, În:
Roman, Petre; Diamandi, Saviana (eds), Cernavodă III – Bole-
ráz. Ein vorgeschichtliches Phänomen zwischen dem Oberrhein
und der unteren Donau. Tagungsberichte des Symposiums
von Mangalia/Neptun (18.-24. Oktober 1999): Forschungs-

165
 programm: Die Donau - Achse von Zivilisationen, Institutul
Român de Tracologie, Studia Danubiana, Pars Romaniae, Series
Symposia, 2, Ed. Vavila, București, 2001, 756 pg., ISBN 97381
55037; p. 641-672.
Kurzynski, von Kurzynski, Kathrina, „… und ihre Hosen nannten sie bra-
1996 cas“. Textilfunde und Textiltechnologie der Hallstatt- und Late-
nezeit und ihr Kontext, Internationale Archäologie, 22, Ed. VML
Vlg Marie Leidorf, Espelkamp, 1996, 132 pg., ISBN 3924734402.
László, 1911 László, Ferencz, Háromszék vármegyei praemykenaei jellegű
telepek, În: Dolgozatok az Erdélyi Múzeum érem- és régiségtá-
rából / Travaux de la Section numismatique et archéologique du
Musée National de Transylvanie, 2. kötet 2. Füzet, 1911, p. 175-
226.
Lazarovici, Lazarovici, Gheorghe, Cultura Banatului, În: Lazarovici, Gheor-
1991 ghe; Draşovean, Florin (eds), Cultura Vinča în România (Ori-
gine, evoluţie, legături, sinteze), Comisia Muzeelor şi Colecţi-
ilor, Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin - Reşiţa, Muzeul
Banatului - Timişoara, Muzeul de Istorie al Transilvanei - Cluj.
[Volum editat cu ocazia Simpozionului International "Cultura
Vinča - Rolul şi Legăturile Sale"; Reşiţa – Timişoara, 12 - 17
Mai 1991], Timişoara, 1991, 248 pg.; p. 32-40.
Lazarovici, Lazarovici, Gheorghe, Pâinea, grâul şi râşnitul sacru în neolitic,
2003 În: Tibiscum, XI, 2003, p. 65-86.
Lazarovici et Lazarovici, Gheorghe; Luca, Sabin Adrian; Buzea, Dan; Suciu,
alii, 2000 Cosmin, Descoperirile Cucuteni-Ariuşd de la Păuleni, În: Angus-
tia, 5, 2000, p. 103-130.
Lazarovici C.- Lazarovici, Cornelia-Magda, Semne şi simboluri în cultura Cucu-
M., 2006 teni-Tripolie, În: Ursulescu, Nicolae; Lazarovici, Cornelia-Magda
(eds), Cucuteni 120 – Valori universale. Lucrările Simpozio-
nului Naţional, Iaşi, 30 septembrie 2004, Bibliotheca Archaeo-
logica Iassisensis, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006, 224 pg., ISBN 97
3-670-186-7; p. 57-92.
Lazarovici C.- Lazarovici, Cornelia-Magda, Cucuteni Ceramics: Technology,
M., 2010 Typology, Evolution, and Aesthetics, În: Anthony, David W.; Chi,
Jennifer Y. (ed.), The Lost World of Old Europe. The Danube
Valley, 5000-3500 BC, Princeton University Press, Princeton,
2010, 254 pg., ISBN 0691143889, 9780691143880; p. 129-159.
Lazarovici C.- Lazarovici, Cornelia-Magda, Pâini, plachete sau tăbliţe de lut
M., 2013 cu semne şi simboluri, În: Comşa, Alexandra (responsible edi-
tor); Bonsall, Clive; Nikolova, Lolita (eds), Facets of the Past.
The Challenge of the Balkan Neo-Eneolithic. Proceedings of
the International Symposium celebrating the 85th Birth of
Eugen Comşa, 6-12 October, 2008, Bucharest, Romania, Ed.
Academiei, București, 2013, 786 pg., ISBN 978-973-27-2201-5;

166
 p. 560-573.
Lazăr, 2007 Lazăr, Cătălin Alexandru, Inventarul funerar din mormintele Star-
čevo-Criş. Studiu de caz, În: Satu Mare – Studii şi Comunicări.
Seria arheologie, XXIII-XXIV/1, 2007, p. 27-72.
Lichter, 2011 Lichter, Clemens, Neolithic Stamps and the Neolithization Pro-
cess. A Fresh Look at an Old Issue, În: Krauß, Raiko (ed), Be-
ginnings - New Research in the Appearance of the Neolithic
between Northwest Anatolia and the Carpathian Basin. Papers
of the International Workshop 8th- 9th April 2009, Istanbul,
Organized by Dan Ciobotaru, Barbara Horejs and Raiko Krauß,
Bd. 1 (Menschen-Kulturen-Traditionen; Forschungscluster 1),
Deutschem Archäologischen Institut, Rhaden/Westf., 2011, 231
pg., ISSN 2193-5300, ISBN 3-86757-381-6, 978-3-86757-381-8;
p. 35-44.
Makkay, 1984 Makkay, Janos, Early stamp seals in South-East Europe, Ed.
Akademiai Kiado, Budapest, 1984, 157 pg., ISBN 963053424X.
Makkay, 2005 Makkay, Janos, Supplement to the Early Stamp Seals of South-
East Europe, Budapest, 2005, 44 pg.
Mantu, Mantu, Cornelia-Magda; Dumitroaia, Gheorghe, III. Catalogue,
Dumitroaia, În: Mantu, Cornelia-Magda; Dumitroaia, Gheorghe, Tsaravo-
1997 poulos, Aris (eds), Cucuteni. The Last Great Chalcolithic Civi-
lization of Europe, Archaeological Museum of Thessaloniki, 21
September - 31 December 1997, Athena Publ. & Print. House,
Athena, 1997, 245 pg., ISBN 9739819168; p. 101-239.
Marijanović, Marijanović, Brunislav, Pintadera iz Ravlića Pećina, În: Archae-
2008 ologia Adriatica, II (2008), p. 141-149.
Marijanović, Marijanović, Brunislav, Crno vrilo, vol. 1, Sveučilište u Zadru,
2009 Zadar, 2009, 252 pg., ISBN 978-953-7237-30-1.
Marinescu- Marinescu-Bîlcu, Silvia, Pintaderă, În: Preda, Constantin (coord.
Bîlcu, 2000 ştiinţific), Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a Româ-
niei, Vol. III. M-Q, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000, 396 pg.;
p. 321.
Marinescu- Marinescu-Bîlcu, Silvia, „Greutăţi” decorate din aria Gumel-
Bîlcu, 2007 niţa, În: Studii de Preistorie, 4, 2007, p. 87-103.
Marinescu- Marinescu-Bîlcu, Silvia; Bolomey, Alexandra, Drăguşeni. A
Bîlcu, Cucutenian Community, Archaeologia Romanica, 2, Ed. Enci-
Bolomey, 2000 clopedică, Bucureşti-Tübingen, 2000, 198 pg., ISBN 97345032
94.
Marzatico, Marzatico, Franco, „Mobilität” entlang des Etschtals vor der
2002 Romanisierung, În: Schnekenburger, Gudrun [Publ.], Über die
Alpen. Menschen, Wege, Waren, Almanach Archäologisches
Landesmuseum Baden-Württemberg, 7/8, Stuttgart, 2002, 273
pg., ISBN 3806217335; p. 23-37.

167
Matasă, 1946 Matasă, Constantin, Frumuşica. Village préhistorique à céra-
mique peinte dans la Moldavie du nord Roumanie, Imprimeria
Națională, Bucureşti, 1946, 172 pg.
Mauvilly et Mauvilly, Michel; Jeunesse, Christian; Doppler, Thomas., Ein
alii, 2008 Tonstempel aus der spätmesolithischen Fundstelle von Arcon-
ciel / La Souche (Kanton Freiburg, Schweiz), În: Quartär, 55,
2008, p. 151-157.
Maxim, 2005 Maxim, Zoia, Snake symbolistic in the Prehistory of the South-
East Europe, În: Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, XXII
(In Honorem Silvia Marinescu-Bîlcu), Călărași, 2005, p. 53-61.
Mellaart, 1970 Mellaart, James, Excavations at Hacilar, “Occasional Publica-
tions of the British Institute of Archaeology at Ankara”, No. 9,
Aldine Publishing Company, Edinburgh & Chicago, 1970, Vol.
1, xiii + 249 pg. + 11 pls; Vol. 2, 176 pls., 249 figs. of plans.
Merlini, 2013 Merlini, Marco, Did Southeastern Europe develop an archaic
system of writing in Neo-Eneolithic times?, În: Comşa, Alexandra
(responsible editor); Bonsall, Clive; Nikolova, Lolita (eds), Facets
of the Past. The Challenge of the Balkan Neo-Eneolithic. Pro-
ceedings of the International Symposium celebrating the 85th
Birth of Eugen Comşa, 6-12 October, 2008, Bucharest, Romania,
Ed. Academiei, București, 2013, 786 pg., ISBN 978-973-27-220
1-5; p. 215-246.
Mihovilić et Mihovilić, Kristina; Teržan, Biba; Hänsel, Bernhard; Matošević,
alii, 2002 Darnir; Becker, Cornelia, Rovinj i okolica prije Rima / Rovigno
e dintorini prima dei Romani / Rovinj und seine Umgebung vor
den Roemern, Kiel, Ötker-Voges Verlag, [2002], 68 pg., ISBN
3-935305-02-8.
Monah, 1997 Monah, Dan, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripo-
lie, Centrul de Cercetare a Culturii Cucuteni, Muzeul de Istorie
Piatra-Neamţ, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, III, Piatra
Neamţ, 1997, 523 pg., ISBN 9739136176.
Monah et Monah, Dan; Dumitroaia, Gheorghe; Monah, Felicia; Preoteasa,
alii,2003 Constantin; Munteanu, Roxana; Nicola, Dorin, Poduri-Dealul
Ghindarului – O Troie în subcarpaţii Moldovei, Bibliotheca
Memoriae Antiquitatis, XIII, Piatra-Neamţ, 2003, 248 pg., ISBN
9738515785.
Naumov, 2008 Naumov, Goce, Imprints of the Neolithic Mind. Clay Stamps
from the Republic of Macedonia, În: Documenta Praehistorica,
35, 2008, p. 185-204.
Nicola, 2012 Nicola, Dorin, Un lot de pintadere descoperite la Poduri-Dealul
Ghindaru (jud. Bacău), În: Memoria Antiquitatis, XXVIII, 2012,
p. 145-166.
Pandrea, Pandrea, Stănică; Croitoru, Costin, Piese arheologice descope-
Croitoru, 2005 rite în aşezarea de la Brăiliţa, aflate în colecţiile Muzeului de

168
 Istorie Galaţi, În: Istros, XII, 2005, p. 203-209.
Pandrea, Pandrea, Stănică; Vernescu, Mirela, Câteva observaţii referi-
Vernescu, toare la raporturile dintre cultura Gumelniţa şi cultura Precu-
2005 cuteni, În: Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Serie Nouă,
Nr. 1, XXII (In Honorem Silvia Marinescu-Bîlcu - 70 ani), 2005,
ISBN 973-87003-9-6; p. 263-278.
Paveleţ, Paveleţ, Eugen; Grigoraş, Laurențiu, Catalogul pintaderelor din
Grigoraş, 2006 colecţia de arheologie a Muzeului Judeţean Buzău, În: Mousaios,
XI, 2006, p. 35-47.
Paveleţ, Paveleţ, Eugen; Grigoraş, Laurențiu, Date despre decorurile de
Grigoraş, 2014 pe vasele atribuite aspectului Stoicani-Aldeni, În: Ştefan, Cristi-
an-Eduard; Florea, Mihai; Ailincăi, Sorin-Cristian; Micu, Cristian
(eds), Studii privind preistoria sud-estului Europei. Volum dedi-
cat memoriei Mihai Şimon, Biblioteca Istro-Pontică, Seria Arhe-
ologie, 10, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, Brăila, 2014, 472 pg.,
ISBN 978-606-654-110-7; p. 299-336.
Pèrles, 2001 Pèrles, Catherine, The early Neolithic in Greece. The first far-
ming communities in Europe, Cambridge World Archaeology,
Cambridge University Press, Cambridge, 2001, xiv + 356 pg.,
ISBN 0-521-00027-0.
Pitman, 1996 Pitman, Holly, Constructing Context: The Gebel el-Arak Knife.
Greater Mesopothamian and Egyptian Interaction in the Late
Millennium B.C.E., În: Cooper, Jerrold. S.; Schwartz, Glenn M.
(eds), The William Foxwell Albright Centennial Conference,
Hopkins University, Ed. Eisenbrauns, Winona Lake, 1996, 422
pg., ISBN 093146496X; p. 9-32.
Popescu, 1938 Popescu, Dorin, Les fouilles de Cuneşti, În: Dacia, V-VI (1935-
1936), 1938, p. 109-120.
Popovici, 2006 Popovici, Dragomir, Observations about the pintaderas from the
Cucuteni culture area in Romania, În: Cercetări Arheologice,
XIII, 2006, p. 173-187.
Prijatelj, 2007 Prijatelj, Agni, Digging the Neolithic stamp-seals of SE Europe
from archaeological deposits, texts and mental constructs, În:
Documenta Praehistorica, XXXIV, 2007, p. 231-256.
Reingruber, Reingruber, Agathe, Die Keramik, În: Hansen, Svend; Toderaş,
2009 Meda; Reingruber, Agathe; Becker, Nico; Gatsov, Ivan; Kay,
Marvin; Nedelcheva, Petranka; Prange, Michael; Röpke, Astrid;
Wunderlich, Jürgen, Pietrele: Der kupferzeitliche Siedlungshügel
„Măgura Gorgana” und sein Umfeld : Bericht über die Ausgra-
bungen und geomorphologischen Untersuchungen im Sommer
2008, În: Eurasia Antiqua, Zeitschrift für Archäologie Eurasiens,
ISSN 0949-0434, 15, 2009, p. 15-66; p. 29-38.
Renfrew, 2003 Renfrew, Colin, Special Clay Objects: Cylinders, Stamp Seals,
Counter, Biconoids and Speres, În: Elster, Ernestine. S.; Ren-

169
 frew, Colin (eds), Prehistoric Sitagroi. Excavations in North-
east Greece, 1968-1970, Volume 2: The Final Report, Institute
of Archaeology, Monumenta archaeologica, 20, Los Angeles,
Cotsen Institute of Archaeology at UCLA, 2003, 519 pg., ISBN
1-931745-03-X; p. 403-420.
Ruttkay, 1994 Ruttkay, Elisabeth, Neue Tonstempel der Kanzianiberg-Lasinja-
Gruppe, În: Mitteilungen der Anthropologischen Gesellschaft
Wien, 123-124 (1993/1994), 1994, p. 221-238.
Ryzhov, 2005 Ryzhov, Serghei, The Tripolye BII-CI sites of the Pruth-Dniester
Region, În: Dumitroaia, Gheorghe; Chapman, John; Weller, Oli-
ver; Preoteasa, Constantin; Munteanu, Roxana; Nicola, Dorin;
Monah, Dan (eds), Cucuteni. 120 ans des recherches. Le temps
du bilan / 120 Years of Research. Time to sum up, Bibliotheca
Memoriae Antiquitatis, XVI, Institutul de Arheologie Iași, Ed.
Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2005, 407 pg., ISBN: 973777
7026; p. 193-208.
Sagona, 2006 Sagona, Antonio G., The Heritage of Eastern Turkey: From Ear-
liest Settlements to Islam, Macmillan Art Publishing, Melbourne,
Victoria, 2006, 240 pg., ISBN 1876832053.
Schwellnus, Schwellnus, Franka, Pintadere: Überblick über die Fundgruppe
2010 der Tonstempel ausgehend von zwei Funden aus Sopron-Krau-
tacker (Westungarn), În: Archäologisches Korrespondenzblatt,
40, 2010, p. 207-226.
Shumova, Shumova, Valentina, Dwelling complexes of the Tripolyan set-
2005 tlements of Vasylievka and its place among Middle Dnieter set-
tlements, În: Dumitroaia, Ghorghe; Chapman, John; Weller, Oli-
ver; Preoteasa, Constantin; Munteanu, Roxana; Nicola, Dorin;
Monah, Dan (eds), Cucuteni. 120 ans des recherches. Le temps
du bilan/ 120 Years of Research. Time to sum up, Bibliotheca
Memoriae Antiquitatis, XVI, Ed. Constantin Matasă, Piatra
Neamţ, 2005, 407 pg., ISBN 9737777026; p. 221-230.
Sîrbu, Pandrea, Sîrbu, Valeriu; Pandrea, Stănică, Însurăţei, Jud. Brăila, În: Cro-
1996 nica Cercetărilor Arheologice. Campania 1995. A XXX-a Sesi-
une Naţională de Rapoarte Arheologice, Brăila, 2-5 mai 1996,
Brăila, 1996, p. 66-67, 169.
Skeates, 2007 Skeates, Robin, Neolithic Stamps. Cultural Patterns, Processes
and Potencies, În: Cambridge Archaeological Journal, 172, 2007,
2, p. 183-198.
Skeates, 2008 Skeates, Robin, Embodiment and Visual Reproduction in the
Neolithic. The Case of Stamped Symbols, În: Documenta Prae-
historica, 35, 2008, p. 179-184.
Slavchev, 2005 Slavchev, Vladimir, Precucuteni influences on pottery of the final
phase of Hamangia culture, În Dumitroaia, Ghorghe; Chapman,

170
 John; Weller, Oliver; Preoteasa, Constantin; Munteanu, Roxana;
Nicola, Dorin; Monah, Dan (eds), Cucuteni. 120 ans des recher-
ches. Le temps du bilan / 120 Years of Research. Time to sum
up, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XVI, Ed. Constantin Mata-
să, Piatra Neamţ, 2005, 407 pg., ISBN 9737777026; p. 39-54.
Stein, 2009 Stein, Gil J., Tell Zeiden, În: 2008-2009 Annual Report, The
Oriental Institute, Chicago, 2009, p. 126-137.
Şerbănescu, Şerbănescu, Done, Olteniţa. Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa,
2002 Olteniţa, 2002.
Tiné, 1999 Tiné, Santo, Il Neolitico nella caverna delle Arene Candide (scavi
1972-1977), Collezione di monografie preistoriche ed archeolo-
giche, 10, Istituto internazionale di studi liguri, Bordighera, 1999,
621 pg., ISBN 8886796099.
Toderaş, 2008 Toderaş, Meda, Copper artifacts 2007, În: Hansen, Svend; Tode-
raş, Meda; Reingruber, Agathe; Gatsov, Ivan; Klimscha, Florian;
Nedelcheva, Petranka; Neef, Reinder; Prange, Michael; Price, T.
D.; Weniger, B.; Wrobel, H.; Wunderlich, Jürgen; Zidarov, P.,
Der kupferzeitliche Siedlungshügel Măgura Gorgana bei Pietrele
in der Walachei. Ergebnisse der Ausgrabungen im Sommer 2007,
În: Eurasia Antiqua, Zeitschrift für Archäologie Eurasiens, ISSN
0949-0434, 14, 2008, p. 69-70.
Toderaş, 2009 Toderaş, Meda, Copper inventory from 2007-2008, În: Hansen,
Svend; Toderaş, Meda; Reingruber, Agathe; Becker, Nico; Gatsov,
Ivan; Kay, Marvin; Nedelcheva, Petranka; Prange, Michael; Röp-
ke, Astrid; Wunderlich, Jürgen, Pietrele: Der kupferzeitliche Sied-
lungshügel „Măgura Gorgana” und sein Umfeld : Bericht über
die Ausgrabungen und geomorphologischen Untersuchungen im
Sommer 2008, În: Eurasia Antiqua, Zeitschrift für Archäologie
Eurasiens, ISSN 0949-0434, 15, 2009, p. 15-66; p. 56-60.
Tringham, Tringham, Ruth, Hunters, Fishers and Farmers of Eastern
2015 Europe, 6000-3000 B.C., Ed. Routledge, Abingdon - New
York, 2015, 254 pg., ISBN 113881525X, 978-1138815254.
Tsouparopou- Tsouparopoulou, Christina, Progress report: an online database
lou, 2014 for the documentation of seals, sealings, and seal impressions in
the Ancient Near East, În: Studia Orentalia Electronica, Finnish
Oriental Society, 2, 2014, p. 37-68.
Tsvek, 1996 Tsvek, Elena V., Structure of the Eastern Tripolye Culture, În:
Dumitroaia, Gheorghe; Monah, Dan (eds), Cucuteni aujourd’hui,
Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, II, Ed. Constantin Matasă,
Piatra Neamţ, 1996, 371 pg., ISBN 973913615X; p. 89-113.
Tsvek, 2005 Tsvek, Elena V., On the problem of distinguishing manufactu-
ring cults among Tripolyan populations, În: Dumitroaia, Gheor-
ghe; Chapman, John; Weller, Oliver; Preoteasa, Constantin; Mun-
teanu, Roxana; Nicola, Dorin; Monah, Dan (eds), Cucuteni. 120

171
 ans des recherches. Le temps du bilan / 120 Years of Research.
Time to sum up, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XVI, Ed.
Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2005, 407 pg., ISBN 9737777
026; p. 145-156.
Tsvek, Tsvek, Elena V.; Rassamakin, Iuri Ia., The interactions between
Rassamakin, the Eastern Tripolye culture and the Pontic Steppe area: some
2005 aspects of the problem, În: Dumitroaia, Ghorghe; Chapman, John;
Weller, Oliver; Preoteasa, Constantin; Munteanu, Roxana; Nicola,
Dorin; Monah, Dan (eds), Cucuteni. 120 ans des recherches.
Le temps du bilan / 120 Years of Research. Time to sum up,
Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XVI, Ed. Constantin Matasă,
Piatra Neamţ, 2005, 407 pg., ISBN 9737777026; p. 174-192.
Tulugea, 2008 Tulugea, Claudiu Aurel, Plastica Starčevo-Criş din aşezarea
neolitică de la Copăcelu, Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, În:
Buridava, VI, 2008, p. 9-19.
Türkcan, Türkcan, Ali, Çatalhöyük Damga Mühürleri / Çatalhöyük Stamp
2006a Seals, În: Topraktan Sonsuzluğa / From Earth to Eternity
(Catalog expoziţie), Istanbul, 2006, 208 pg., ISBN 975-08-
1094-5; p. 45-49.
Türkcan, Türkcan, Ali Umut, Some remarks on Çatalhöyük Stamp Seals,
2006b În: Members of the Çatalhöyük teams, Hodder, Ian (ed), Exca-
vations at Çatalhöyük, Vol. 5: Changing Materialities at Çatal-
höyük: reports from 1995-99 seasons, McDonald Institute Mono-
graphs, British Institute at Ankara, BIAA Monograph No. 39,
McDonald Institute for Archaeological Research - University of
Cambridge, Oxbow Books, 2006, 3956 pg. (+ CD 200 pg.),
ISBN 1-902937-28-7, ISSN 1363-1349 (McDonald Institute),
0969-9007 (BIAA); p. 175-185.
Yakar, 2013 Yakar, Jak, Spiritualism in Neolithic Anatolia, În: Comşa, Ale-
xandra (responsible editor); Bonsall, Clive; Nikolova, Lolita (eds),
Facets of the Past. The Challenge of the Balkan Neo-Eneoli-
thic. Proceedings of the International Sym-posium celebrating
the 85th Birth of Eugen Comşa, 6-12 Octo-ber, 2008, Bucha-
rest, Romania, Ed. Academiei, București, 2013, 786 pg., ISBN
978-973-27-2201-5; p. 162-171.
Voinea, 2005 Voinea, Valentina Mihaela, Ceramica complexului cultural
Gumelniţa – Karanovo VI. Fazele A1 şi A2, Ed. Ponto, Constanţa,
2005, 195 pg., ISBN 978-973-644-483-8.

172