CRONICARUL RAOUL POPESCU

SI

ISTORIILE DONINILOR 1ARII-ROIYIÂNE5TI"

DE

EM. PANAITESCU

Lucrare din Seminarul de Istoria RomAna,

de sub directia D-lui Prof. D. ONCIUL, tiparitá de ,,Fundafiunea
Universitará Carol l".

BUOURES TI
Inotitntul de Arte Graft() CAROL GOBL 5-sor Ion St. Raoideson
16, Strada Doamnei, 16
go8 21.249

www.digibuc.ro
 CRONICARUL RADUL POPESCU

1,ISTORIILE DOMNILOR 1ÄRII-RO1YIANE5TI"

DE

M. PANAITESCU

Lucrare din Seminarul de Istoria Românä,

de sub directia D-lui Prof. D. ONCIUL, tipáritá de Pundafiunea
Universitarà Carol l".

6 AC h1E1

BUOURESTI
Institntul de Arte Grafice CAROL GOBL S-sor Ion St. Rasidescn
16, Strada Doamnei, 16
1908
21219

www.digibuc.ro
 IV. CRONIC:A LITEItAla SI CULTURALA. /V2ea;.0,44i/ersi,143,77,.4/f,
64.0. Prin analisa ainanunlita si adineitli a locultef din CroniferwWris-;gq/4
/ra7-14 ,
tantin Gäpitanul in care se vurbestt: dc suterintele lui firizea Vornieut, d.
Ern. PanaiteSca aolTileste, «Gronicarul Radu Popesrn si /stud. iile
Domnilor feriridnuinqtí», cd autorul acesteI cronici nu poate Ii Radu PO-
peseu».
noi, el rännne pana la dad dovada COnstantin Filipesco.
Felurite. Citiva dintre '&61; mai misoCiabilf !'seriitori roodni aü intern(!iat
societate.

CRONICARUL RADUL POPESCU

nISTORIILE DOMNILOR TÄRII-ROMÂNESTI"

Istoria Tárii-Românesti In a doua jumAtate a seco:-

lului al XVII-lea este dominatä de lupta asprá a douá
mari familii, Cantacuzinii i Bálenii, cari, concentrând
amestecand pe aproape toti membrii, ne apar ca for-
matii de partide al caror element de coeziune Ins& 11
formeazá aproape numai legaturile familiare.
Cronicele contemporane sunt izvorite din aceastä
luptá, una justificând si laudârid faptele i punctul de
vedere a1 Cantacuzinilor i osândind pe adversari, iar
cealaltä raspunzând povestirii din cronica Cantacuzi- .

neascá, refiecteazá punctul de vedere al BAlenilor.

Cronica Cantacuzineasa, a fost_sppilák si In parte loroti_rh.a 141'1'4

1--(44-fe cane n4 eie,
scrisä% de logofátul Stoica Ludescu fapt dovedit de
d. N. Iorga (1).

(1) Cronicele Muntene in An. Ac. R., Ser. II, XXI pp. 325-6; lstoria
literaturii rometne In secolul al XVIII-lea, Bucure0i, Minerva, 1901, II,
p. 616 0 urm.

www.digibuc.ro
 4

D. Const. Giurescu a Inaintat pärerea cä autorul ul-

timei párti a cronicii «de0, tot un om al familiei, pare
inst ca, nu mai este Ludescu»(1). Párerea e motivatá pe
constatarea cá i «caracterul i rânduiala povestirii, si
tonul fatá de Serban e altul decât In cronica de mai
,tfuzi4 fivafA4
Motivarea e justá, Insá o altá observare a
Giurescu poate contribuì la exPlicarea acestei
14./rwje,G13/1t
schimbäri a spiritului cronicii.
«Ultima parte a cronicii care coprinde domnia lui
'eLaa, 4 eib an se resimte de neintelegerile cari se iviserd
4,1Z1
între Domn de o parte, mama qi fraii sai de alta,
din cauza celui de al doilea testament al Doamnei Elena,
facut In 1681» (3). In aceste nelntelegeri însá, Stoica Lu-
desCu e constatat de partea DOamnei Elena si a fratilor
lui Serban, si nu de partea Domnului; el a scris chiar diata
4-Doamnei Elena care a provocat neIntelegerile: cci. am
Feve, -4- scris eu bátrânul sluga dumnealor, Stoica Ludescu log. » (4)
#yl
Stoica Ludescu nu este scriitorul oficial al domniei lui
44.4 t4 Cie

Serban Cantacuzino, ci el este tocmai «omulfamiliei», al

BL Cantacuzinilor Numai aceastä eacealá dintre Ser-
p. e.0 ban de o parte, mama si ceilalti frati de alta, lámureste
0..,7144(1LI, lititudinea cronicarului din ultima parte a povestirii.
41c; ; Asa ne putem lärnuri cum In cronica CantacuzineascA
1112.Ka.sirn_hicioincercare de a se explicà cruzimile lui Sta/Z. etaet eita
Serban i «rânduiala si tonul» schimbat fatà de erban nvh 434.4

CP, e.4
(,) Contribufii la studiul Cronicelor Ilfuntene, Bucure0i, 1906, p. 6.
(2) P. 7.
(3) P. 6. cu.!!
(4) N. Iorga, Documente privitoare /a familia:Cantacuzino, Buoureeti,
Minerva, 1902, p. 110.
(5) N. Iorga, Cronicele Muntene la 1. Istorialiteraturii citatä, II,
p. 617.

www.digibuc.ro
 Povestirea IntinsA din cronica despre peripetiile cA.-
lAtorii la Ierusalim a Doamnei Elena ImpreunA cu fiul
Mihai Cantacuzino (1) 10 aflA explicarea numai admitAndi
ca autor 0 al ultimii pArti din cronica tot pe Stoica Lu- Ic(f
descu, scriitorul diatii pe care Doamna Elena o face
Inaintea plecArii. .

Interpretarea pe care d. Giurescu (2) o dä la douä

propozitii din Introducerea lui Radul Greceanu nu cred
cA ar puteA rezistà acestei argumentAri.
FArA Indoialk Stoica Ludescn1 este autorul 0 al acestei ?, 1-,(1,,-47;,,r
ultime pArti a povestirii din domnia lui Serban Canta-)
cuzino.

Räspunsul la aceastä cronicA CantacuzineascA poartA

titlul de «Istoriile Domnilor TArii-RomAne§ti» 0 a fost
atribuith lui Constantin CApitanul Filipescu pentru prima
data de catre Aron Densu0anu (2). Ipoteza a fost des- 71'
latatim,0, in urma unei amAnuntite analize a intregii j
cronici 0 a spiritului timpului, a fost sustinutA de d. N.
Iorga (4), §i de atunci..s'a socotit ca un adevAr cA0igat.
Acum In urmk d. Const. Giurescu, studiind cronicile
muntene (5), pe lângA alte puncte nouA de vedere, a cAutat
liallyjim_day...E.,1 ce se aduceau In sprijinul

Mag. ist. V. p, 23 -4.

(2) P. 7, nota 2.
(3) lstoria limb II i literaturii române, Iasi, 1885, p. 176; ed. II din
1894, p. 224.
(4) Cronicele Muntene in An. Ac. R., ser. II, XXI, pp. 338-61; Istoria li-
teraturii române in Sec. al XV III-lea, Bucuresti, Minerva, 1901, II, p. 619
urm.; aIstortile Domnilor Tarii-Românesti, ed. N. Iorga, Socec, 1902, At ce o e/6:
p. 11 i urm. Vit 'Ft; e c,r»v-mi ea LI': 7rYilst. frirykea40-?-
(5) Studiul citat.

www.digibuc.ro
 6

nitàii lui Constantin Cäpitanul Filipescu si a sustinut

ca autor al cIstoriilor» pe Radul Popescu, fiul lui Hriza
Vistierul. Aceastä ipoteza a fost expusa Intaia oar& de
d. I. G. Sbiera (1). Parerea n'a fost discutata In urma
studiului d-Jui Giurescu; d-1 Iorga n'a Impartásit-o (2) si
continua a socoti pe Constantin .Cápitanul Filipescu ca
autor (9 ; d. D. Onciul citeag, cronica, i in urma aparitiei 2.
cartii d-lui Giurescu, sub forma «ZZI7a,Tui Constantin .
C" pitanul» (41 .ta4 .24.`t114-t.a. '2,kee10 ea ,rf,fric441; WerzA 144-

eftvii.6 41.4g~' h t 444 4 /144-4`-eHti 041 de- eoym 144,4

.
0/7 0--kw 4 e<,. 4,7,orz e."14,4444 e-- ,,

Scopnl rândurilor cari urmeaza nu este de a cerceta

dovezile aduse pentru unul sau ,elattchn-antninii .)to
propusi, caci In urma minutioaselor analize fäcute de
dd. Iorga i Giurescu, disculia ar devenl otioasá i In1k 171'da,14,
bunä s,iguranta Ca nu s'ar ájunge nici la rezultala_c_lefi-:)".",,
Ala lewfac444 Ca a.
/444 .4t4Z ZV nitive, fará fapte noua carora sä nu li sa poatacla deal pm Evatt,
, o smgura interpretare.
Voiu aduce in discutie, prin urmare, un fapt nou
ctotena 1414.1 care, daca nu va fi hothrltor, va pune, cel putin, in grea
m
Cumpana dreptul lui Radul Popescu la paternita tea cro-
S.4 nicii aIstoriile Domnilor Tärii-Românesti».
0,r
Radul Popescu este fiul lui Hriz&Vistierul (9, care,
ginere»1i Gheorghe Báleanul, ocupa unul din locu-

(1)314cdri Culturale i Literare la Ronanii din stelnya Dunärii, Cer-

n5,4, 1897, pp. 204 si 215-6.
(3) Sämlinatorul, 1906, pp. 719-20.
(3) Floarea Darurilor, 1907, vol. II, 426; Inscriptii din Bisericile Ro-
mantel, Bucuresti, 1908, Socec, vol.. II, pp. 256 sit 263.
(4) Traditia istoric n chestiunea origtnilor Rorndne in An. Ac.
Ser. II, XXIX, 575.
(5) Asupra familiei v. Giurescu, pp. 37 si urm.

www.digibuc.ro
 7

rile prime In lupta pe care Balenii o duc lmpotriva

Cantacuzinilor. Hriza e vistier 0 la inceputul Dom-
Mei lui erban, socotitä ca un triumf al Cantacuzi-
Mlor. NM, la sosirea Domnului In tara (1), când par-
tizanii Cantacuzinilor erau pribegi, iar ai Bälenilor se
gândeau la drumul pribegiei, Hriza vistierul este cai-
macam al tarii, aláturi de Badea vornicul Bälaceanul(2).
Situatia de mare vistier, Hriza n'o pierde Insá nici cu
-venirea Domnului In tara, ci îi mentine In divan
dregâtoria avuta de mai Inainte. In anul 1679 II
gäsim la 26 Fevruarie (3) 0 la 2P (4), In luna lui Mar-
(144a
tie la 17 (5) §i la 20 (6), .apoi la; 2 Aprilie (7) 0 la 17
unie (8); acte iscálite de Hriza vel vistier ca martor
-sunt In acest timp din 13 Mai (3), din 17 aceia0 .

lunä (10), dela 22 Mai (11); la 29 Mai (12) Hriza vel

vistier iscäle§te un act de danie mAnástirii Ostro-
vului; ca martcir II mai Intâlnim pe Hriza vistierul i la
13 Iunie (13).

(1) Serban a fost primit in audien(5, de Sultan si a rini,....jutalom

la 25 Decernvrie 1678 [N: 177Ert7., raii7a7;;;;;7I-V, p. 260, No. XCV],
vi a ajuns in 0,ra la 6 Ianuarie [Drag. 1st. V. 19; Istoriite, ed. N. forgo.,
pp. 195 si 197; N. Iorga, Genealogia Cantacuzinitor, p. 212].
(2) Istoriile p. 196.
(3) Comunicat de d-1 Al. LApkiatu, din copiile Arhivelor Brâncovenesti.
(4) Ac. Rom., Msse, XC, 97.
(5) Arh. St., M-rea Slobozia lui Ianache, I, 7.
(6) Ac. R., Msse, XCIV, 59.
(7) Arh. St., M-rea Arnota, I, 19.
49) N. Iorga, Studii i Docum., V. 307.
(9) Arh. St., M-rea Cotroceni, I si LXI, 27.
410) Arh. St., M-rea Cotroceni, III, 10.
(11) N. Iorga, Docum. familiei Cant. 99.
412) Ac. R., Msse, LXIX, 120.
(13) Arh. St., M-rea Cotroceni, I si LXI, 30.

www.digibuc.ro
 8

Când In vara anului 1679 (1) $erban Vodä e obli-

gat sä se duch la facerea cetätii Dohanghecet (Do-
hancalè) (2), atunci ramân ca ispravnici ai scaunului la.
Bucuresti Hriza vel vistier, Constantin Brâncoveanu
si Radul Cretulescu logorátul (3), cArora li se adaugä.
In urmä si Badea Bálaceanu (4)..a.tjaalact ye care-1- .

dau ispravnicii scaunului Bucurestilor

,..
este dela 11
eir-317m7iiie sLia bura sigurantä c5, e ultimulleaci
e a acea data avem stire ca cetätile dela granita.
Uerainei fuseserä terminate (6), si prin urmare Domnul
Tárii-Românesti se inapoiase In tara. Dela Intoarcerea.
--------..... ........,
lui $erban In Tara marallam pe Hriza mentionat ca,
\Tel vistier numai o singurá data la 2 qctomvrie (7).
Apum Serban Cantacuzinoigur In omnie, nu-si 4::

. 4414/4-ad mai poate tainui setea de rásbunare. Putin timp dupä.

,d_1(372,,endntoarcerea In Ora a Domnului trebue sä se fi petre-
cut o schimbare In alcatuirea divanului. La 13 Noftm-
vrie Hriza d5, un zapis lui Ráducanu, feciorul lui Ma-
tei comisul, In pricina unor vii din dealul Tigáne§ti-
lor, si iscáleste ca vel vornic (8), i tot vel vornic is-
41,4',A,,,,
11
i
i :,
..---- ,

(I) Dupe. 17 Iunie de când avem ultimul act dela Sertan [N. Iorga, Studie
si Docum. V. pp. 304-7] 0 inainte de 2 Julie [St. Greceanu, Viata
lui Costandin Vodd Brdncoveanu de Radu vet logofat Greceanu,.
Bucure0i, 1906, p. 261].
(2) Istoriile, 197; Mag. ist. V. 20; Letopisele, II, 18.
(3) Stefan Grecianu, p. 261.
(4) N. Iorga, Docurn. familiei Cant., p. 99.
(4) St. Grecianu, 1. c.
(8) N. Iorga, Documente romanesti din Arhivele Bistritei, partea II,
Bue., Socec, 100, pp. XXXI 0 XXXII.
(7) Documente, I.
(8) Documente, II.

www.digibuc.ro
 9

&Mesta Hriza ca martor la 28 Decemvrie (1): e un fapt

nelndoios deci 05, schimbrea In divan s'a petrecut din
Xoemvrie.16292.). In noua alchtuire a divanulul dela. ,
Z
Inceputul anului 1680 il vedem pe Hriza ca vel vornic
dupä Badea Báláceanul, care rámâne tot vornic, iar-
locul la visterie It are un statornic partizan al Can-,
tacuzinilor, Barbul Milescu (3). Schimbarea aceasta de-
dregátorie putea sa io un indiciu pentru soarta yii- Z.
toare a lui riza. In Tara Româneased pânä atunci nu
erau doi vornici, unul de Tara de sus si altul de Tara d.&
jos, cum erau In Moldova, asà, GA vornicia lui Hriza esto
o dregatorie personalA, anume creata pentru el (4).
De acum Hriza ischleste uneori simplu vel vornic (5)
si In Ocumente se Insirâ, cei doi vornici, Badea BA-
láceanul intâiu i Hriza dupá Alte ori se specificá.
caracterul celor douä vornicii: pan Badea Bálâceanul
vel vornic pt Gorni zemle [de Tara de sus], i pan Hriza
ot Dolni zemle [de Tara de jos] vel vornic. (7) Ultimul
document cunoseut pâná acum In care Hriza e men-
tionat In divan ca vel vornic, este dela 28 Fevruarie (8).,
In acest timp cadë i povestirea din cronica «Isto-

(a) Ath. St., M-rea Cotroceni, X, 12.

(2) Cf. Const. Giurescu, pp. 43 si 44.
(3) N. Iorga, Studii i Docum. V, 188.
(4) Const. Giurescu, pp. 43 4 i p. 44,nota 5.
(5) La 14 Ianuarie, N. Iorga, Docum. familiei Cant. p. 100.
(6) La 18 Fevruarie, Arh. St., M-rea Càmpulung, XLVI, 37.La 28
Fevruarie, N. Iorga, Studii i Docum. V. 189.
(7) La 10 Fevruarie, Arh. St., M-rea Campulung, Netrebnice, III, 64.
Cf. Giurescu, p. 44, nota 3.
(6) N. lorga, Studii i Docum. V. 189.

www.digibuc.ro
 10

riile Domnilor Tárii-Românesti» despre sfArsitul lui

hriza, tatál lui Radul Popescu.
«Iar aicea in Ora *arban Voda, pre la Sfeti Teodor,
seipteimeina cea mare a ldsatului de sec de postul
cel mare, ail in chis §i pre Brizea Vistier, puin du-I pricina
ca sa-T ia seaama de visterie, §i nadajduind cá va gasi
,bani mancati al-tarai la el. Care luandu-i boiariI lui ser-
ban Voda seaarna, in câtava vreme, aflat al Brizii
Vistier bani chieltuiti pentru Ora tl. 30.000. Care va-
zand *Arban-Voda cä nici cu aciasta nu-1 poate do-
vedi saT faca ra5, aù inceput alta : aù zis de zaha-
riaoa ce dus la Camenita, precum ar fi fost ria ;
ori bund,'ori ria de aii fost, o dedese boiarii §i
rudele lui; iar el numai Hrizii Vistier ii gasia vita ;
dat porunca sa plineasca acei tl. 41.000 dela
casa lui, ingrazia cu munci groaznice. Deci, ce sa
faca ticäitul ? De nevoe, indatorat, §i att dat al
. lui ce avia ; vändut satele, §i mo§aile, §i tiganiT,
§i att Omit banil. Dupa ce att dat Hrizea Vistier
aciasta surna de banI, ce zis mai sus, 1-ail scos
dela inchisoare (cu ce socoteala, *Arban Vodil va
§i sufletul §i numaI 11 zile 1-aü läsat slobod, 1

dar cu paza de departe, sä nu stt pridapa, §i iar

inchis ; §i la a doao inchisoare mat multecazne
fácut, §i _Tulle otravi dat,
putia omora precum intr'o scrisoare a
vdzut, scrisa cu mama 14 ate fe-
eiuri de otravY dat, §i nu-1 putia omora. Care
vazand ca cu acestea nimic poate face voia lui,
..cu. all& moarte groaznica 17ail omorät, de §'au plinit
wv-vorta .4.4:1 112,
voia tiranieI lui.. Jupeineasa dar si copal. rämilind
% /4;41,1 iar nu %sat in odihnä, ci totdeauna sä
vytc-c:
alla in paza de sluiitoff, i zioa §i noaptia, §i le ceria
bani pen trag. Ei, vtizand ca, nu vor mal putia trai, §i
t
-1 t \Itztwi LArt4,,.

www.digibuc.ro
 11

înc afländ vor sä pIarä, aù luat pre Dum-

nezeil intiajutoriii §i, pren'ntre pazniciT ce era impre-
jurul casiT lor, ail e0t ; i nu i-ati priceput, orbindu-I
Dumnezeti ; §i aft incdlecat de cu seaaret si pre la tuie-
zul nopffi au trecut Dunäria pre ghiata, in tara
Turciascit» (1).

Reproducerea Intregului pasagiu despre ornorlrea

lui Hriza 10 are explicarea intru cât el formeaza
'zodul cel mai souduitor din,toatâ cronica referitor la
.Radul Popescuautorul cronicii In ipoteza d-lui Const.
Giurescu i familia sa.
Inainte InsA de a trece la analiza Ins5,0 a pasa-
giului, sä vedem dacá--n'ar exist& o explicare mai plau-,
zibilä a cruzimii lui Serban Cantacuzino fatä de ba-
4---r
tranul Vistier Hriza.

Ura i rásbunarea lui ,erban nu erau nurnai inde-

plinirea unei datorii de rearezentantief al unui partid ?
care conduceà acum, ci aveà, motive personale cari4r
trebue sA-i aib5, primul loc. a 7/,:f4/2-ic./4,p4."7/44-4~,;
Pe timpul hd Antoide Vodä [1669-1679], când Can-
tacuzinii «se máriserá» (2), atunci aláturi cu Gheorghe
Bäleanul era i Hriza Vistierul In fruntea «cetei spur-
cate» (2) care se adurià §i plänuià, Impreunä cu Stoica
Paharnicul i cu Radu Stirbeiu Isvoranul, moartea «tria-
dei» S.4.2:Cantacuzine0i : Banul Mare, logofâtul Radul
CrOulescu §i Serban Cantacuzino.

Istoriile, pp. 199 200.

(9 Istorille, p. 165.
(3) Mag. ist. V. p. 5.
Iorga, Cronicele Muntene in An. Ae. R., ser. II, XXI, .318.
_

www.digibuc.ro
 12

Acum erban Cantacuzino erit Domnul, iar Radul Cre-

Wiesen, cumnatul Domnului, era marele, logekt.
In vremea stapânirii lui Duca Vodá, Domnii Prin-
cipatelor române0i sunt siliti, de mai multe ori, sA
mearga in ajuto4trupelor turcWi la atacurile pe cari
le dedeau In Ukraina ori Po Ionia. In 1678 o nouk
«gätire de primávará» a Turcilor in potriva cetátii
1Cehrinul (I) duce pe Duca Vodá din tara, §i rámân ca
ispravnici Hriza Vistierul, Postelnicul Iordachi Ruset
§i Stoiea Paharnicul si, aláturi de ei, erban Logorktul
Cantacuzino (2), cu misiunea specialá de-a supraveghik
ni§te zidiri dela curtea domneasch (9. In fata acestor
cládiri se zice fi spus erban gândul pe fata:
«zic sá fi zis atunci Serban Logofátul: bune case de
un Domri tânär (4)». Ambitia lui erban gásià acum
cel mai nimerit prilej ca s'à se Indeplineascá. Domnul
4.1_1 era In tarSi -erban putea, prin urmare, sA, pro-
voace nemultámiri si turburári. Boeri pribegi pe cari
SA\ se sprijine aye& : Barbul Milescu, care a inlocuit
i441Y, In domnia lui
erban pe Hriza la Vistierie, Dumitrasco-
Corbeanul, Paraschiv Bolisteanul (5). La poartá ajunsese
vizir Cara Mustafa, pj,-1....0*.nic a arui prietenie
câstigase erban Cantaquzino de multä vreme (6). i se
(2) N. lorga, Socotelile Brasovului In An. Ac. R., ser. II, XXI, 220.
(2) Istoriile, p. 192; Mag. ist. V. p. 17 ; redactia BA15,ceneasc5, II d5, pe
$arban ca spätar, in $incai, HI, p. 193 cf. N. Iorga, Despre Can-
tacuzini p. CXXII.
(3) Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. iorga, Bucuresti, Minerva, 1902
p. 210 ; Del Chiaro, Istoria dellemoderne rivoluzioni della Valachia, in
Venezik 1718, p. 131.
(4) Letopisete, II, 17 .
(5) Istoriile, p. 193. N. Iorga, Studii Ø Docum., V. p. 605.
(2) Istoriile, p. 148 -- 9.

www.digibuc.ro
 13

pare cä chiar din partea acestor Inalte cercuri turce§ti

li veneau lui Serban Imbieri ca sä ceará tronul. Un
ciohodar li aduceà §tiri lui Serban. Intâmplarea a fácut
sà-I iash In cale Hriza Vistierul, care i-ar fi spus : «Eu
nl J. A. ait
sunt Cantacuzino», ei atunci scrisoarea §i destAinuirile 4d-
.ciohodarului au mers dela Hriza direct la Duca Vod5, (1).
erban numai multarnitá relatiilor pe cari le aveà
f.cu Doamna Anastasia, sotia lui Duca Vodá (2), a putut
sä Inláture o primejdie sigurà. Aceste primejdii per-
sonale puteau nutri o rasbunare care s6, cearà, stin-
,zerea neamului întreg al lui (8), §i
pot lámurì kräpicia osândirii lui Serban.
Dupá aceastä explieare a osândirii la stingerea In- etGtemaa eh; Aki
(41,1. et im
tregei farnilil a lui Hriza, ne intoarcem la pasagiul re- ZJ'Lf
produs. be 4114
14, &a ny4eht
pen4e6,-TVL
1

Analiza citatului din «Istoriile Domnilor Tarii-Ro-

mäne§ti» ne duce lalonstatarea unei vAdite lipse de
exactitate pe de o parte,l'ar .pe de altä parte la in-
cercarea, din partea aute1ului cronicei, a unei preci-
zári care, dup.& cum- se va vedeà, nu se poate iden-
Mc& cu modul In care s'au desf4urat evenimentele.
. Cronica spune ca Hriza vistierul a fost inchis «pre
la Sfeti Teodor, In sAptámâna cea mare -a lásatului
de sec». Sfântul. Teodor In anul 1680 cade la 27 Fe-
(t) Genealogia Cantacuzinilor, pp. 210 11.
(a) lbidem; Del Chiaro, p. 131; D. Cantemir, Evenimentele Cantacu-
zinilor i .Brancovenilor In Opere, V, Bucuresti, 1878, p. 7.
(3) Numai pentru neamul lui Drosul Sárdarul sä mai Indeplineste o
atare hotarire [Istoriile, p. 197 si 200 ; Del Monte in Mag. ist. V, 38
:Causa era tot personali [Istoriile, p. 187. Cf. si N. Iorga, Despre Canta-
.cuzini, pp. CXVII i CXVHI].

www.digibuc.ro
 Z

eioteVa 1C/Let 444i' tim,04.4 ivti,c4),(41 -Z

14

(vruarie; si cum Hriza a fost inchis In «seeptdmcina cea

mare a ldsatului de sec», faptul trebue sä, se fi In
, deplinit cel putin cu o zi sau doua Inaintea sfântu-
lui leodor_. De fapt InsA Hriza e trecut ca vornic In
divanul lui Serban chiar a doua zi de sfântul Teodor,
la 28 Fevruarie ('), i numai la IncePutul lui
a fost lnchis. Q lips& de preciziune 'egreú de a
pentru Radul Popescu, fiul lui Hriza.
In intreg pasagiul citat, Hriza e numit pumai vistierul ;
daca se primeste ipoteza cá Radul Popescu este auto-.
$10104..pirtidttr;
rulszoaseijatunci se admite explicarea unei scApAri dinj
! A VOY vedere. 4.4k91plicare nu _poateariPhil Radul ischleste
CAA41,44.0:

e
adeseorif ca logofät aläturi de tatM Hriza v vel von:.
. lilat$1)., nie; (2) erà prin urmare un fapt cunoscut entru Radul
44 ta,-4, schimbarea de dregatorie a lui Hriza. Si. de
altfel, obiceiul era, stabilit ca boprii sä, adauge nuMelui I 1.:/2
felul ultimei dregâtorn. re/0,U a 4.4,,,,tea,fe 04:$44444.; ; Ca.
),»,/114,44 taP .4744..., 44.4, R 0.4
;'Zte
Când a fost Intemnitat pentru a doua ()ark Hriza 4(c-e,ii,c14,;11-1
a fost chinuit cu «otrAvi», «preeum Intr'o scrisoare a
Hrizii vistier s'au vazut». Nip
iii Cei cari puteau sá vadä, scrisorile lui IIri za pram
te.4,, nrif>4.;
Inaintea tutulor, flu säi, si mai ales Radul, ata_cre- epic

dactarea aceasta im cu
dacalladul, fiul Hrizii, e admis ca autor al cro-
Nu se poate invoch arguMentul cá acesta ar fi
felul impersonal de a scrie al cronicarului. Autorul «Is,
kut
torhlor» 10 aratá totdeauna personalitatea sa. Aproape
statornic sprijinä povestirea lucrurilor vázute pe au-
toritatea. sa personalá.
(I) N. Iorga, Studii Docum., V, 189.
(2) Documente, III &i IV.

www.digibuc.ro
 err.:em

15 Petut ,

G,,,&'-mc fi
14114
noi am vazut neste rddifele (1). Iar aceia ce
väzut, titn (2). Cei ce au väzut, mi-au spus (5).
Cum am vâzut .§i noi cu ochii no§tri, aceastia ce son-
em (4)».
4110
In pasagiul reprodus este pomenitá odatá §i mama,
lui Radul Popescu. Dup5, omorlrea lui Hriza, queLt- 51,4 phe4,va4
neasaAsopA,» au fost siliti s5, ia drumul pribegiei la

In tara Turceasck Mentionarea aceasta simplá, «jupa-

neaSa», când vorbe§te de imprejurári atât de aprige,. a42,4
färá Indoialä cä nu poate sä fie a unui fiu care vor-
be§te despre suferintele mamei sale §i ale lui perso-
nale (5).

Dptele_prcizate In cronick cari nu se pot identific5,.

cu modul In care s'au petrecut irnprejurArile, sunt ur-
.. mAtoarele.
Hriza a scäpat din Int5,ia Intemnitare, dar numai
11 zile 1-au läsat slobodt', §i iarkd a fost Inchis. far-
dupá ce Hriza vi-a primit osânda, numai cu mare greu Pe/qtzi &iete

«jupäneasa §i copii» au putut sA, scape: au incellecat

de at seaard, Ø pr.e la miezul nopfii au trecut Du- Re.441
ndrea pre ghiata, in fara Turciascd". e

Ivit4;le
Pe temeiul acestei preciziuni §i pe faptul cá ultimuI
document cunoscut pâti5, acum in care este mentionat ea. ef.k

Vile
4,i/dot tu/ I/ '24.44/-; .-Veyi.; f cat.a.c

(1) lstoriile p. 164.

(9 la. 166.
(3) p. 206.
(4) Ibidem. Cf. pentru mai multe amlnunte Const. Giurescu, p.
23-4.
(4) Cf. argumentul adus impotriva paternitMei lui Constantin CApi-
;
tanul Filipescu dintr'un fapt analog, Const. Giurescu, p. 22.

www.digibuc.ro
 16

Rriz erà, dela 28 Fevruarie 1680, a fost pusAomòrtrealui

Hriwe la Inceputul lui Martie(1). i spre a se explicâ cum
a trecut jupâneasa §i cu copii «Dun Area pre ghiatgoi, nu
-era posibila decât admiterea unei ierni mai Intârziate (2).

Forma aceasta de exactitate si sigurartâ,Z.in care se

vrazintä povestirea din cronicá este Intr'Q des'AvârOtà.
c_p_ltriyirt) de modul In care s'au petrecut faptele.
Hri4 n'aputut sa fie Intemnitat, dupâ cum am arAtat,
-decât clupä 28 Fevruarie, i cu multà probabilitate se
poate sustine eh intreaga luna lui Martie
Ce 4,1444,..., Inchiluare : nu se cunoa%e pâná acum nici un docu-42'ffa'/I4'4
ef/ruela-19'
ctiZf ment din aceasta luná In care Hriza sá fie mentionate, a.2,00./.4-k4
In Aprifie numai, umbla Hriza vândâ avutul cá,T,P`1".4./74
sá scape de osânda care-I urmaria. La 17 Aprilie
vinde lui. Matei Filipescul Vel Agá, patru roate de
:moark «cari le-am fácul eu cu toatá cheltuiala», Im7
preuna cu vadul morii din Buzáu. Tot lui Matei Fili-
pescul Ii vinde i pártea care i se cuvenià lui din moia
Stáncesti.
,
Iscâlesc zapisul acesta de vanzare §i. fii säi
Radul logofátul §i Gheorghie Cei 400 ughi pe cari îi
luase Hriza din vânzarea dela 17 Aprilie nu i-au fost
Ins& In deajuns.
Peste o sAptámânä, la 23 Aprilie, trei práválii §i pim-
mita din Bucure§ti sunt vândute lui Cârstea Bogda-
ni(LA
(1) Istoritle, p. 200, nota 1. Const. Giurescu, pp. 44-5. .,i 49, nota 3.
N. Iorga, Despre Cantaeuzini, p. CXXVIII. 0w.pg
(2) N. Iorga, Ist, lit. rom. citaa, vol. I, p. 150. Itamdt 11
I.
(3) Documente, II. Cf. si Giurescu, p. 20,.nota 3.

www.digibuc.ro
 17

Proste. Zapisul de vânzare poart5, iscáliturile lui Hriza

a fiilor, Radul logofátul i Gheorghie, si a ginerelui lui
Hriza, Pârvul Fárcäsanul (1).
Când toti banii de cari era invinuit Hriza au fost Impli-
niti, i când uralui Serban a fostdovedith de nevinov4ia
ui Unza, atunci primejdia a fost pentru o clip& Inläturata,
locul de vornic In divan, dupá Badea Bäläceanul, din
nou este ocupat de Hriza. Au trebuit sä treac6, ins& trei
luniaproape, din Martie pânä In Mai. La 10 Mai Hriza nu 1.3 444;
.e Inch' In divan (2), dar la la Mai Hriza e trecut in divan (3)
.ca vel vornic, pentru Intâia data dupá ce fusese inchis.
Locul lui Hriza la vistierie II are tot Barbul Milescu. 714. e De
Oa. /4:1r; irt
Si acum sunt Insirati vornicii In divan tot ca si mai 47,14:1 td7e4F-L,4,,
Thainte. Uneori numele dregAtoriéi simplu, Badea B6,- tita, 9:16...ff
láceanu Intâi i Hriza dupä el (4). Alte ori se specificA,
tot ca i inainte, cá Badea Bäläceanu e vornicul de Tara
,de sus, iar Hriza de Tara de jos: Badea vel vor[nici
ot Gor[nii] Stran, Hriza vel vor[nic] ot Dol[nii] Stran(3) .
Ultimele documente In care mai e mentionat Hriza 0171'1-
941.1.-4t
.ca vel vornic In divan sunt dela 17 si 23 Mai (9. La ge+.1rei
.5 Iunie(Y) si In nici udul din documentele cercetate din
luna Iunie, Hriza nu se mai intâlneste In divan (8), §i t2...151114..
4, i't

nici un altul care sä-i tie locul de vornic. La 11 Sep-

1414.44.1, LA.. tA.,,/ V
e
a 9-01.4.4. Lnket; A. If 1.14.4.41, c 1 5

/244.4-1.74"tr ew: ),....,...,.,e, 4 r 144.

(2.,....0.1 A.14A1
(7) Documente, IV; mrescu, p. 45. ,,,.. ..... ....

42) Arh. St M-rea Cotroceni XXXIII 1. '1'a 4-- L4 wrZ'

(3) Arh. St., M-rea Cotroceni, XXXIII, 2. 1

(4) Arh. St., M-ria Cotroceni, III, 13. Ac. R., Msse, XCIV, 10. 11
'(6) Arh. Statului, M-rea Cotroceni, XXXIII, 3.
(6) Arh. St., M-rea Cotroceni, III, 13. Ac. Rom., Msse, XCIV,10.
(7) Arh. St., M-rea Cotroceni, LXX, 2.
(8) Din 6 Iunie, Arh. St., M-rea Cotroceni X, 17. Din 30 Iunie, co-
anunicat de d. Al. 1,5.0datu, din copiile Arhivelor Brancoverresti..
2

www.digibuc.ro
 temvrie *.erlian ..Cantacuzino Intária, fárä temerea.-
vre unei revenirt, vânzarea fácuth de Hriza lui..Matei.
Filipescul Ihtr'o strâmtorare atât de crudA,('). Boeril cari
alcsatuesc acum divanul lui Serban Cantacuzino sunt.
numai partizani incercati.
Prin urmare, cu toatAabfflt «jupâneaSa sir
cOpiii» lui Hriza au fugit din tarä si au trecut Dunärea.
spre tara Turceascá nurnai dupa luna Mai, In vara anu-
lui 1680.
Astfel Intre modul si timpul In care s'a petrecut In--
deplinirea osândei lui Hriza si a fugii sotiei si a copiilor.
s'Ad peste Dunäre, se constaa In povestirea: din «Isto-
riile Domnilor Tärii-Rornânesti» nepotriviri carora nu li
s'ar puteà, o explicare daca se admite c.
Radul Popescu, fiul lui Hriza, este,autorul.cronicei.
Intre intâia Intemnitare a lui Hriza ce a lost.
Inchis din nou, «Istoriile .Domnilor Tärii-Românesti».
_spune_cA, au trecut nt4ritai.11 zile".pe,când de fapt au
k,ek tr.e,cut.cIouà luni din Apriliepân4 spre sfArsitul
dacá admitem cá luna Martie Intreag4 Hriza a stat la in-
;.

1 'ichisoare. In acest timp [Aprilie-Mai] Hriza Isi vinde mo-

;
siile, präváliile .si pietrele de moará, si araturi de el .

Nafej'aiseálesp -actele de vânzare ,si Radul logorätul

Zr)-en, Gheorghie.
Hriza a fost In divan vre-o zece zile, dela- 13.0mA,
la 23 Mai, dar nu se. poate admite cA din inchisoare
ee 'ta vi-a luat locul imediat in diVan.
Cronica .IncearcA, sà, prec,iseze cá «ju0neasa si. ço7.
pii» au scApat de mânia lui Serban fugind In tam Tur-

(,) Documente, V.

www.digibuc.ro
 ikvt AI., I/v.-44444 14-01 7`(--1-* -

~~~~~`^```~~''`---'--`---,--'----'----~-~^ 1 y~~``
Popesnn, flu! lui Hriza, sä finnriarâudoriloaoeotuadio -
«Istoriile Domnilor 7[&rü-ftnzuâue,stix, rânduri 10 cari
d o-
--'`1/
precum ni.fmgms1Lrocereupeotn
Dunäre o notiei si copiilor ei Radul
Popescul, p0otatlüar el uouduo&t0ruL ca frate mai
'
mure --,toatemoost date absolutá
i----- tit ` ~ Jäu
&&
ft,4w. /1

/
n// Chiar daoä Radul Popescu ar fi fost un onO.
~-~-IúnA nu s'ar próeà gäsi exnicu±o unei povestiri atât
'

Úe inexacte a celui mai náprasnic epizod din viuÍa

tmtälui säu, a mamei sale si a lui personal. Badol T`m-
poomu ave& Iuoä io anul 1680 iotre 25 si 30 de ani,
dela 1675 e prima nuootiuue a lui Raduloa logofät
de vistierie (1). Radul suferise oJ&turi oo tatäl oäu, qi
aod nenorocirea isbit pe Hriza, atunci a 1mupár-
pi Radul, si a inoalit aláturi oo tatäl säu zapi-
sele prin cari 1si Iooträivau averea. g
. Radu eoi orn Intre 25 si 30 de ani când a fost
dupá oomor1raa totä lui sari, ca a& fugá peste Dunäre.
MuutiouarealuiRmdull,o9eotuomfugaromYaue1u9o-

('1Qonsk8p.15cf. pp. 65 si 98, vArsta stabilitiiiu168n

e de 30 de ani.

www.digibuc.ro
 20

redáctare -cu totul necompletà si. nepotrivitä.ca.sä fie

scrisä de Insusi Radul Popescu: au luat drumal. peste .
hlis414 1444, e
, p') unAre -.«.Jupáneasa, st rçaik . hel iwki 41,..e 4, , ,.i: .,'.44,'"
:

rif?;19! In urma lui Hriza "au. mai. rámas, pe 1.âiigä .adul

Z
a cArui vârstä, am stabilit-o; fratele säu Ghéorghie;
.4
,- care "erà.,,1-711.7-1-177.7n-nea lui--Duca Vodä (1)..si
o fatämäritatá dupá Pârvul Färcäsanul (;);..prin urmare
toti cei cari au fugit cu «jupäneasa» peste .Dunäre
trecuserá de vârsta copilärii. Ay trebul oare: care sub-
tilitate ca sil se dea o altá interpretare s,;isá se ad,
inita ca aceastä expresie sä fie scrisä, de Radul,.fiul
lui Hriza.

Este caracteristic intreg pasagiul despre omorirea

hi Hriza i fuga «jupánesei si a copiilor» printr'o
lipsá de amánunte inadmisibilá daca autorul ar fi Radul
Popescu. Pentru prigonirea-si
- omorirea lui Hriza sunt .

câteva date necomplete, ,neprecise i inexacte, dup5,

-e 1Yn.- et milt am .arátátrPe-ntru fuga «jupänesei si a copiilOr»
_
u. IC arnänunte devine mai semnificativá. Dupà",
fugarii au reusit sä treacá peste Dunäre, autorul
ic4 .4.)«Istoriilor» povesteste despre turburarea cea mare
lui erban când «a inteles de fuga lor», despre
gonacii pe cari i-a trimis, i despre fägAduelile ce-a
fácut In asteptarea cá-i va prinde. i numai in vre-6
patru linii se povesteste cá pribegii, urmasi ai lui Hriza,
«s'au dus pre la Odrii, la Tarigrad, si de acolo la
Moldova,, la Duca Vodä, si la ceilalti boiari pribegi

.(1) XXX. ert rrriA1A7

(2) Documente, IV.

www.digibuc.ro
 91

ce èrà, acolo, fugiti de frica lui Serban Vodá»(1). Nici

un amänunt.
Se poate admite ca Radul Popescu sä alerge, dupà
oniorlrea tatälui situ, cu mama si fratii säi, pe la Adria
nopole, pe la Constantinopole, sä urmeze apoi drumul ce ,

pribegiei In Moldova(2) i sä povesteasca aceastä pri-

begie, Insemnând numai locurile principale pe und
a trecut?
Prin urmare, Radul Popescu nu poate sä fie autorul
acestui pasagiu din «Istoriile Domnilor Tärii-Româ-
nesti».
Pasagiul n'a fost i nici poate fi contestat ca vre-o
interpolare, si nu e nidi un indiciu cá ar fi suferit macar
vre-o alterare. Toate manuscrisele au In Intregime
intocrnai acest pasagiu, sunt numai unele infime dife-
rente [ph si pänäpänä la miezul noptii (3), pe, pe la,
fi la miezul noptii, (4), pre] cari nu meritá sä fie luate
In seam& find proprii diferitilor copisti.
Astfel, se impune incheierea cä drept autor al cronicii____
ttorille_Domnilor_44.r.ii-Române4tip_au poate_sh,_fi.a
S-ocotit Radul Popescu, de oarece cel mai tragic epizod
din viata tatälui säu, a mamei sale si a lui personal e
povestit, In aceastä cronick intr'o desävärsitä nepo-
,trivire cu modul cum s'au Intâmplat faptele.

Istoriile, p. 200. S. se compare ctiamintirea vie pe care o are ser-

ban Cantacuzino, din vremea fugei lui, din 1678 [G. M. lonescu, Istoria
Cotrocentior, 1902, p. 30].
(2) Amänuntele cari se dau despre Moldova, pe vremea lui Durnitrasco
Cantacuzino [p. 206] dovedesc numai c5. autorul GIstoriilor» a fost in
Moldova.
(3) Ac. R, Ms. Nr. 439 f. 142 si Ms. 537 f. 70.
(4) Ms. 180 f. 130.

www.digibuc.ro
Lt°30
II 4' 5 ie.27-4-e71
rr-e"--

1") 4
f4

DOCUMETE

www.digibuc.ro
 Adicâ eu Stan cop[i]lul ot Tär[i]ceani, ot sud Elhov,
sscri5aam acest al mieu zapis ca .s'A fie de bunA cre-
dinVA la mAna dumnealui paan Hriza vel vistlierl. Cum
sA sá tie cA cumpárAndu eu movie In sat In Curâ-
tevti, pre zisa movneanilor de acolea, i eu nehiindtl.
movnean de acolea, nici avându treaabá a cumpárA, durn-
nealui Hriza vel vist[ier] fiindu cumpárätori mai de
demult, dac[h] au intäles nu neau suferit, nici neau
Ingáduit, ce neau Intörsu toti ban[ii] inapoi, InsA ta-
leri 20. Dirept aceia am dat i eu acest zapis al mie4
.ca dumnealui státátoare ohabnicA In yeaci,
-durnnealui si coconilor dumnealui cátd Dumnezeu Ai.
va da. i sá aibä avi tinearea cu bun& paaee. Si mär-
turii carii vor iscáli mai jos., pentru credinta mieam
pus degetul i ischlitura real jos ca sä sA creazA.
Pis O[cto]m[bre], 2 dni, 7188[=16791

Eu Stan CopiIul ot Tár[i]ceani

Arh. St., Mitropolia Bucurqti, XXXII, 17 §i 18.

II

Datam scrisoarea noastrá la mana dumnealui RA-

ducanului, fe6oru1 lu Mateiu com[isul] den Golevti, ne-
potul lui Stroe vornicul Silevestru. Cum sá sá v tie

www.digibuc.ro
 26

c5, am fostu cumpárat noi neste vie, cu casele, cu

pimnita, eu slomnu, cu teascu, cu jgheabu, In dealul Tigh-
ne§tilor, de la mosneanii den Tigánesti, de la Dragomir
iuz[basa] Stálpeanul, i dela Neagul chp[i]t[anul] ot
i'dela Stoica faspopul dt tam, i dela Dumitrasco
log[ófátul] Ot tam, In pret drept tIall[eri] 210. Deci când
tu acum In Zile le %I'll Sale, Domnul nostru Io Sárhan
-VoiVod, mai t Azändusä á tinearea aceaste vii, Rädu-
.canul fiirid mosnean In TigAries,ti, nu neau Ingaduit, ce
neáu dat toti banii câti scrin Mai sus inapoi, i ne-
fiind zaplsele In prelij, m dat aCastá scrisnar.i a noasträ
la mána Ráducanului, cum sá aducem i zapisele sá
le därn la dumnealui; Cari zapise au fost vándut IntAiu
feenrii Neculii log[ofátull la Costandin vist[ernieul] Stir-
beaiu, i zapisul cari au vändut la noi acesti mosneani
den TigAnWi carii seriu mai.- sus annme. Si fiinduni
§i noao cu toatá voia, am iscâlit mai jos cu mäna
mea ca .sä sá creaazä.
Insá zapisele toate cAte vor fi la mine ale lor
le dau.
Noem[hrie] 13 7198 [=1679].
Hriza vel vor[nie].

Arh. St., M-rea Cotroceni, X, 15.

www.digibuc.ro
 27

AdecA eu,Hrizea vorniculu den preunä cu fiiu mieu

liadul log[ofiA i Oheorghie scriem i märturisimu cu a-
cestu zapis al nostru, ea sä fip dà buriä credintä la
mäna dumnealui Mateiu Filipescul v[e]l agä. Cum sti,
vtie eh iam vändut dumnealui patru roate de moarà
In apa Buzsaului, care leaam fäcut eu cu toatä chel-
tuiala mea, i cu vadul morilor care neau fostu den
preunä, cu dumnealui- de cum[pNrätoare, pretuindu
roata de moarà po ughi,70, care faac morile ughi 280.
Si iar iam mai vándut dumnealui toatä partea
mea de movie den StänDevti, ot sud BuzAu, care movie
iaste, a mea de ,cumpärätoare, Insä sta[nhjienil 434, di-
reptu ughi 120, care faac preste tot, Inpreunä cu cei
d'à sus, ughi 400; precum aratà i zapisä[lel cele de
cumpärätóare, Insh ale moviei vi a Vadului, care za-
pis[e] viindu sä le dad toate la nana dumnealui pentru
cä miau dat dumnealui toti acevti bani gata deplin In
mänile meale. Direptu aceia am dat i noi dumnea-
lui zapis al nostru ca säi fie durnisale movie
stätätoare vi ohabnicA In veci, i coconilor dumnealui
cAti Dumnezeu [Ii] va därui vi a tot neamul dumnea-
Mai mult noi treaabA cu aceste mori i cu movia
ce scrip mai sus sä naavem, pentru c'à o am vändut
dumnealui de a noastrà bunä, voe. Si märturii boiarii
carei vor iscAli mai jos. Si pentru mai adeváraatá cre-

www.digibuc.ro
 28

dinta pusuneaam §i noi mai jos peceple §i isciiturile

ca sá creaazä.
Pis m [e]s[e]ta Aprile, 17 dni, 7188 [=1680]
(Pecete) Parascheva vist[ier] mArturie
Hriza biv vel vornic Bolisteanul
(Pecete) Nica biv vel slug[er]
Az Radul ...kfc.aw2_211gt, s[i]na märtu[rie]
Hriza vor[nicul] lanache vist[ier] rrairturiè
(Pecete) *erban vt[ori] log[ofatj
Ghiorghie Hriza märturie
vor[nicu
Papa log[ofät] BratásanuI
Badea vel dvornic márt[urie] märgurie]
Radul Cocaräscul vel log[0]- Pärvul Cretulescu märturie
114]t märt[urie]
*Arban vet cap[i]t[an] Za
Chirca log[oNt märturie lefegii märt[uriel
Ghinea vel post[elnic Mateiu 6orogárlatiul
märturie märt[urie]
Alixandru vel stolnic martur Dan6u1 vel córn[is] märttirie
Radul biv vel com[is] stir- Nedelcu cluc[er] märturie
beaiu márturie
Cernica klti[rbeaiu]
Gligorie vel serd[ar] märturie com[is] mArt[urie]
4,Ymp4spät[ar] rnärturie
lije biv vel medel[ilicer]
märturie

Arh. St., Episcopia Buzlu, XXXI, 40.

www.digibuc.ro
 29

IV

Adec eü Hriza vornicul denpreura cu fiiu rnieu

Radul Logofhtul i Gheorghie scriem i märturisimu cu
acestu zapis al nostru ea sh fie de bun& credit-4a la
mána .dumnealui jupänului CArstei Bogdaproste, Cum
s6, sà, stie ca Iam vándut dnmnealui 3 pol právälii den
Bucuresti: i cu pirnnita, care právälii sintu Fang& má-
riastire[al Grecilor, care leaam fostu cumpärat i noi del a
Statie portar. eel mic. Si leaam vändut acum dumnea-
lui dereptu ughi.' 143.66 si am luat toti banii gata de-
plin In mánile noastre.--Direptu aceIa am dat dumnea-
lui acestu zapis. al nostru ea sái fie dumisaale mosie
stAtoare i. ohabnicá In veci, i coconilor dumnealui
áti Dumnezeu iar dárui, pentru -CA leaarn vándut noi
dumnealui de a noasträ bunä voe. Si märturii boiarii
.carei vor iscáli mai jos. i pentru mai adevrtratá cre-
dinta pusuneaam i noi mai jos pecetiIei iscáliturile
.ca sá sá creaaza.
Pis m[esejta Ap[rilie], 23 dni, 7188[=1680]
ITriza biV vel vornie Az Radul log[o]f[a]t.
Pârvu Farctisa[nu] rnartuie. Ghiorghie 1/1A., e. 67-14,y1

Az Badea clud[er] ot Bu[c]sani mart[orl

Arch. St., M-rea Cottoceni, XXV, 29.

www.digibuc.ro
 30

M[iplolstiiu Baiu Io Serban Voevod i g[o]sipo]d[i]nil

vsei Zemli Ugrovlahiiscoe,Pvnue velicago i preadobrago
pocoinago Io Serbanil Basaraba voevod, davah g[os--
p[o]dstvIa[mi cinstittilui Si credinCbsului boiarinului
Domnii meale Mateiu Filipescul vel Aga i fe6orilor
lui cap D[uirnnezeu îi va därui ca Sai fie lui 4 roate
do moara, i cu vadul lor, cu partea de mosie den
Stancesti, aleasä, toata st[änhjen[i] 434: va sud Buzau;
pentru eh aceaste roate de mom* i cu vadul, i cu
partea de mosie din Stancesti, care scriu mai sus, cum-
paratuleau deht firizea biv vel vornic. Ins& morile cu
vadul dirept ughi 280, si mosiia den Sthncesti dirept
ughi 120, care fac,amändoua cumpäratorile, preste tot
ughi 400.
Precum am vazut Domniia mea si zapisul cel de
vanzare al Hrizei biv vel vornic la maim credine'osului
boiarinului Domniei meale Mateiu Filipescu vel Aga cu
boiarii divanului marturie, marii si ai doilea, i toate
zapisele ce leau avut el de cumparatoare. Dirept aceaia
si Domnia mea Inca am datu ae'asta carte a domniei
meale credinCosului boiarin al Domniei meale Mateiu
Filipescu vel Aga ca sai fie lui de Intarire si de sta...
pânire, sa le mosteneasca cu buna pace, el si feCorii
lui, nepotii, stränepotii, In veac. Sae isvedeatelie pos-
tavih gospodstv[a]mi: Radul Nästurel vef ban, Badea
Bálaceanul vel vornic, Vhidul Cocorascul vel log[ofát],
Barbul Milescul vel vistiiar, Mihai Cantacuzino ve I
spatlarl, Stoia vel Clucear, Ghincea vel post[elnic],

www.digibuc.ro
 31

Dumitraro vel pilh[arnic], Alexandru vel stol[nic], Papa .

vel cornlis], i is[pravnic] erban vt[ori] logro]rát. I ispisali
az Radul ufariu1, v[A] m[e[s[e]ta Septemvrii, 11 dnea_
Tecenie leatom ot sAzdanlia mira daZ" do n[ilnea
7189 [=16801.
Io Serban Voevoda.

Arh. St , Episcopia Buz5u, XXXI, 50-

ht 1 ttItt 4,3

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro