MIRE MOLOOTEI

REVISTA DE CERCETARI
ISTORICE 1 $TIINTIFICE

PUBLICATIE TRIMESTRIALA

Vol. I, fasc. I - IV Ian.-- Dec. 1941

www.dacoromanica.ro
 CONDUCEREA REVISTEI

C. A. STOIDE . . , Director
G. URSU . . . . Redactor
AL. ALEXINSCHI
C. CIHODARU
EM. HANCU
CONST. SOLOMON

Redactia si Administratia : C. A. Stoide, Tecucf,

Str. Anton Cincu 18,
Abonamentul : Pe an lei 300 ; fascicola lei 75

www.dacoromanica.ro
 Am fost silifi din cauza greukifilor vremii sä apa-
rem mai târziu dead ne-am propus la Inceput. In schimb,
am avut fericirea sift fim dep§ifi de evenimente §i a-
mârticiunea de care se resimte prefafa noastrii sâ se
transforme Tri bucuria biruinfii : de-atunci Moldova sfâ-
§iatti s'a refäcut fn hotarele ei fire§ti.
Am renunfat din acelea§i motive la recenziile des-
tinate acestui volum urmând sti le publictim In numärul
viitor.

www.dacoromanica.ro
ANALELE MOLDOVEI

www.dacoromanica.ro
ANALELE MOLDOVEI
REVISTÄ DE CERCETARI ISTORICE I TIINTIFICE
Director : C. A. STOIDE
Anul 1, No. 1 Tecuci, Ianuarie-Martie 1941
Inreg. Trib. Tecuci sub Nr. 2 1 g41 Proprietar : C. A. Stokle

Cuvânt introductiv
Ne-am intezlnit prin hazard in Tecuci, vechiu teirg moldo-
venesc de margine, cettiva cercetätori cu pasiunea de a cunoaste
fi de a comunica i altora descoperirile noastre.
Peimemtul moldovenesc ne-a neiscut pe toti; trecutul lui sub
toate aspectele ne-a atras ; fi incetul cu incetul a incoltit in
geind ideea unei coordoneiri fi coeziuni a muncii noastre in pa-
ginele unei reviste avernd caracter istoric fi ftiintific propriu zis.
In Analele Moldovei" vom da material documentar sub
toate formele fi in acelasi timp studii istorice fi de istorie life-
rarei, studii de arheologie pre fi proto-istoricii, de etnografie,
geografie fi geologie ; fauna fi flora regiunei îi vor gäsi de
asemeni cerceteitori pe teren, care vor publica rezultatele muncii
lor in aceste pagini.
Lucrärilor de sintezei, pe baza contributillor noastre si ale
altora, li se vor rezerva primul bc, obiectivitatea filintificei
hind singura cdleiuzei.
Moldova dela Nistru fi Ceremus pad la Carpati, in fiinta
ei geograficd fi istoricei, va fi preocuparea de ceipetenie in lu-
creirile noastre, puneind in evidentä permanenta caracterului pur
romeinesc fi a dreipteitii nesdruncinate a Neamului.
Cu aceste gemduri pornim la drum.

www.dacoromanica.ro
 nrgul lui Barnovschi Voda
de Const. A. Stoide

Insemnarea de cronicä a lui Miron Costin 1), la

care s'au adaus cercetärile istoricilor modernP), sta-
bi1e0e rostul de mare ctitor a foarte trufaplui" la
hire" *i la portul hainelor mândru", darä la inimä
foarte direptu, blându §i nelacom"), Miron Vodd Bar-
novschi. Cronica i cercetärile mentionate vädesc in-
trânsul i pe un bun organizator al tärii, care s'a o-
cupat cu reglementarea unor chestiuni de ordin so-
cial4) sau bisericesc5) §i a luat intinse mäsuri de re-
populare a Tärii secAtuitä de cerintele prea mari de
bir ale predecesorului Radu Mihnea6).
1) Miron Costin, Letopisetul Terei Moldovei In Kogglniceanu, Cro-
nicele Romaniei I, p. 290 §i 297.
2) Mai ales N. lorga, Istoria Bisericii I, p. 265 -6.
3) Miron Costin, loc. cit, p. 297.
4) Act din 16 Ianuarie 1628 (7136) in Ha§deu, Arhiva Istoricg
1, p. 175 - 6,
5) Act din 20 Martie 1627 (7135) In lorga, St. 0 Doc. VI p. 917.
0 discutie mai largg asupra caracterului de organizare a vietii biserice0i
din acest act 4i a unui alt act dat de Barnovschi la 20 Sept. 1626 (7135) o
fape N. lorga in capitolul Reform lui Miron Vocla" din a sa Istorie a
Bisericii, vol. I. p. 266 - 276,
6) Actul din 16 Ianuarie 1628 (7136) in Arh. Ist. I. p. 175 -6 0 Mi-
ron Costin, Letopisetul in Kogglniceanu, Letopisete, p. 290: Fgcuse Bar-
novschi Vodg mare volnicie intai curtii sg deie la biru numai odatg in anu ;
0 oare cine den curteni, de nevoie, are hi rgsgritu den ocinile sale la
satu boierescu, la satu Domnescu pe toti i-au adusu la breslele sele §i la
locurile sele ; §i seli0ilor unde se pustiise au datu slobozenie, chemându
oameni den Tiara Levascg §i a§a in puting vrerne s'au implutu Teara
de oameni",

www.dacoromanica.ro
 6

Se *tia mai demult, din traditie, cä tot acestui

Voievod ii datora fiinta i târguprul de astäzi Ni-
colina, a*ezat la picioarele dealului pe care e ziditä
mânästirea Gälata, loc de care Voievodul se simtea
legat prin ctitoria unchiului säu matern, Melentie
Balica1).
In adevär, aläturi de Galata din deal, ctitorie a
lui Petru Schiopul, Melentie Balica, un credincios,
venit dela Munteni, al domnului a zidit, pe locul pe
care incercase la început i Petru Vodd sd-§i zideascä
ctitoria dela Galata, o mändstire numitä dupd numele
lui Balica Balicova" 2).
Sub Petru $chiopul *i sub urma$ii säi mänästirea
fusese bogat înzestratä. In rândul intai i se stabilise
o bucatä de loc împrejmuitor pentru a-ti sädi gradini
Pentru uourari acordate locuitorilor i incercgri de colonizare, dgm
oi cateva date din documente. Un act pentru Panggrati, ca sg-oi aoeze
oameni streini: Ruoi sau Leoi sau Munteni sau Unguri sau hie ce limbg
or hi', in V. A. Urechia, Notite despre Slobozii, Anal, Acad. Rom. Seria
II, Tom IX, Mem. Sect. Ist. p, 5/153. Un doc. din 16 Martie 1629 (7137):
oi oamenii ce vor hi eoit din Tara Domniei mele, printr'alte (gri, de
bogate nevoi sau de nescare-va greoeli, ce vor hi greoit, toti sa aibg a
veni la siliote la Murgeoti", V. A. Ureche, loc. cit. p. 18/166. Pentru che1 .
tuelile desproportionate, fata de posibilatile Tgrii, ale lui Radu Mihnea, pre-
decesorul lui Barnovschi, a se vedea i urmatorul pasagiu din Miron Cos-
tin : Aoa oi Radu Voda cu mare pustietate (grei, care nu se va uita din
pomenirea oamenilor in veci -Aoa era de greu tdrei, cdtu se pustiise
curtea i teara. Ce pricing are hi fostu, nu sciu farg de catu sburdatg po-
doaba cur(ii". Loc cit. p. 287.
1) Pentru inrudirea dintre Barnovschi i Balica mai recent G. Un-
gureanu, Mangstirea Hangului sau Buhalni(a, In Omagiu Profesorului Die
Bgrbulescu, p, 330, nota 2.
2) Doc. din 2 Aprilie 1630 (?) (7138) la Arhivele Statului Iaoi, Tr.
379, op. 410, dosar 1, fila 24, 24 v oi 25. Pentru incercarea lui Petru
Schiopul de-a construi Galata la inceput pe locul in care se ggseste M-rea
SI, Arhangheli, capitolul urrnator din Ureche: Inteacestao an, daca s'au
aoezat Petru Voda la domnie, nu vru sg lase in desert pomana sa, care o
zidise Intaiu, mangstirea Galata din vale oi apoi se rgsipise, ce cu toatg
nevointa au silit oi au zidit Galata din deal, care trgeote oi pang astazi".
C. C. Giurescu, Gr. Ureche Vornicul i Simion Dascalu, Letopisetul Tarii
Moldovei, p, 175. Aoezarea Morii Sf, Arhangheli astf el e datgin documen-
tul dela Gheorghe Duca, din 8 Aprilie 1669 (7177): Monastire din gios
de Galata ziditg de Melentie Balica hatman", Arh. St, Iaoi, Trans, 379, op.
410, dos. 1, pp. 22-7.

www.dacoromanica.ro
 '7

$i construi chilii $i toate cele necesare vietii unei

chinovii. Un doc. dela Miron Barnovschi, precizeaza
hotatele destul de intinse ale acestui loc : in gios
pana la fantana la capatul gradinelor lui Necord $i
deacolo in sus la drumul mare a Scanteii 'in dreptul
paraului Galatii $i In dreptul morii calugarilor dela
Socola, iar dela padure pan la Cetatue $i de unde
curge apele spre monastire"). Hramul manastirii era
Sf. Arhangheli Mihail $i Gavri1,2) in legatura poate cu
vr'o alta ctitorie a acestui boer.
Pe locul domnesc dintre hotarele celor cloud ma-
nastiri, a celei ctitorite de Melentie Balica $i a celei
ctitorite de Petru Voda Schiopul, Miron Barnovschi a
infiintat un targ), care catva timp i-a purtat numele:
Targul lui Barnovschi Vocla4).
In legatura cu targul lui Barnovschi $i cu evolu-
tia lui de mai tarziu am gasit cloud' documente mai
vechi : unul poarta data de 5 lulie 1651 ; celalalt a
fost emis o sun $i ceva de ani mai tarziu, in 1753.
Actul din 5 Iulie 1651 e un act de afierosire, o diata
facuta 'in fata chiriarhilor Moldovei : a lui Varlaam,
arhiepiscop $i mitropolitul Sucevii, Anastasie, episcop
de Roman, Teofan, episcop de Rädauti $i Ghedeon
episcop de Hu$i. Testatorul e un' Mehter ba$a, ce-a
lost turc $i acu s'au cre$tinat $i $i-au pus numele Ion".
El, de buna voia lui, a dat $i a inchinat, tot ce avea
el agonisit $i cu cinci dughene, ci sant in targu lui
Barnovschi Vocla", bisaricii cei mari dela Erusalim".
1) Doc. din 2 Aprille 1630 (7138) la Arh. St. lasi, Tr, 379, op. 410,
dosar 1, fila 24, 24v si 25 si doc. dela Gheorghe Duca Voda din 8 Aprilie
1669 (7177) loc. cit, p. 25-27. Ili aceste documente si lista foarte intinsa a
mosiilor cu care fusese inzestratä mgnastirea de ctitor si de urmasi.
2) Doc. dela Miron Barnovschi din 2 Aprile 1630 (7138), Arh. St.
Ias, Trans. 379, op. 410, dos, 1, fila 24, 24v si 25 si doc. dela Gheorghe
Duca, din 8 Aprilie 1669 (7177) Arh. St. Iasi, loc. cit. p. 25-27.
3) ,,lnsa locul acestui targusor fiind intre hotarul acestor doao mg-
nastiri a Galatii din sus si a lui so; Arhanghel din gios", doc. din 1753.
Anexa II.
4) ,,Cinci dughiane ci sant in targul lui Bdrnovschi Voda" doe, din
5 lulie 1651 (7159), Anexa 1.

www.dacoromanica.ro
 8

Se pune insd clauzd : clacd i se va intampla moarte

toatä .averea sa se va da »pre mana egumenului si a
tot soborul dela svänta mänästire unde iaste hramul
Adormirea Sfintii Sale Precistei1), iar ei cas trimit la bi-
searica cea mare la Erusalim" : dacd-si face cas" luan-
du-si femeie si va avea cu dansa coconi cloud du-
ghene si a treia parte de toatd agonisita sd fie femeii
si a cuconilor, iar trei dugheane, ceale despre neguta-
tori si cu cloud parti den tot ce avea, sd fie a sventei
beasearici unde le-au inchinat". Sunt indepartati dela
danie fratii, surorile sau alte rude", probabil rämasi
pagani 9.
In primul document ce ne-a parvenit, redactat
la circa doudzeci de ani dela mnfiintarea targului, ace-
sta poartd numele intemeetorului, spunandu-i-se Thr-
gul lui Barnovschi VocIdas), in cel de al doilea, emis
la o sutd sapte zed de ani dela fundare, amintirea
ctitorului pare a se fi pierdut cu totul. I se spune
numai : »Targusorul ce iaste suptu Galata" 4) sau Acest
rargusor" si Targusoru" 5). Lucru se petrece la fel
si cu relatdrile din cronice 6). Documentul din 1753,
o carte de reorganizare a Targului data' de Scarlat
Ghica, este o reeditare a unui act mai vechi al pd-
rintelui sdu Grigore Vodd Ghica. Acesta prin actul de
la 24 Martie 1740 (7248) fdcuse clescalecdturd de iar-
maroace la Targu§oru ce iaste suptu Galata, cu ase-
zare a trei iarmaroace pe an, dupa cum s'au oran-
duit" 7).
Dar reorganizarea targului si inzestrarea lui cu
noi privilegii, casi rezidirea manästirii racute de Balica,
1) Mangstirea Adormirea Maicii Domnului sau BArnovschi zidit6 in
1627; e asezatg in dricul fasilor", lorga, Ist. Bisericii, I p. 265-6. Acolo
si despre inchinarea acestei ctitorii, chiar de catre fundator, niarAstirii Sf.
Mormant. Loc. cit. si nota 5 cu bibliografia chestiunii,
2) Anexa I.
3) Aneza I.
4) Anexa II.
5) Ibidem.
6) Cronica lui Amiras, in Kogälniceanu, Letopisete III. p. 169.
7) Anexa H.

www.dacoromanica.ro
 9

e pe larg redatä de cronica tradusä de Amiras din

grece*te. Afläm de aici cä biserica ziditä de Balica
se stricase *i nu era nimica". Domnul promise s'o
restaureze incd de cândva descdlecase cu o*ti in me-
deanul acela a mânästiri in vremea zurbalii care s'au
scris apoi", adicd a nävalii Tätarilor intetiti de o par-
te dintre boerii nemultumiti 3).
Gândul piosului voievod fusese s'o ridice in sta-
rea altor mândsttri mari" 2). Dupd inäbu*irea revoltei,
ca multumitä Domnului din Cer pentru ajutorul dat,
in vara anului 1729, Grigore Gkica se apucä cu toa-
tä osdrdia de aceastä mândstire i cu toatä cheltuiala
sa, cu platä deplin la toti lucrätorii, au fäcut-o din te-
melie din nou ziditä *i au fäcut zid de pia trä prin
pregiur *i au fäcut i Turnul din clopotnita peste
poartä *i case domne*ti in läuntru i au zugrävit-o
pe din läuntru *i au inzestrat-o cu toate ce se cade
si au rämas de se numqte mänästirea lui Grigorie
Voclä, precum se vede. Eara din giosu de monästire,
sub medean, despre räsdritul soarelui fäcuse acest
domn o gradind foarte frumoasä i in grädinä case
dornne4ti de forma Tarigradului ; cä aa i tneteri au
adusu ; i aläturea cu casele : havuzuri i cerdacuri si
alte lucruri ; i apa umbla din havuz îri havuz pe pia-
trä pin toatä grädina, care era cu fel de fel de flori.
Care lucru alt domn n'au fäcut, cä nimica nu poate sä
scrie frumusetea caselor. $i au numit acea grädinä
Frumoasa" 3).
Acelas domn int'acestu an" 1729, spune mai de-
Forte cronica au descalecat i târguprul de suptu
Galata *i i-au fäcut rânduele cu mare mile domne*ti,
apzând sd se facä iarmaroace acolo"4). Cronicarul, un
1) E vorba de miscarea push la cale, in toamna anului 1727, de Di-
made Racovita si ginerele sau lordache Costache impreuna cu hanul Ta-
taresc Adll Gherai, mazilit de Turci. Pentru imprejurari a se vedea Ami-
ras in Kogalniceanu, lit, p. 201 si discutia la Xenopol, Istoria Romanilor
ed. 1892, vol. V, p. 63.
2) Amiras loc cit.
3) Ibidem,
4) Cronica lui Amiras In Kogalniceanu III, p, 169,

www.dacoromanica.ro
 10

mare admirator al Domnului *i un slävitor al faptelor

sale, nu *tie, sau mai probabil se face a nu *ti, cä
Targu*orul fusese fundat de Miron Barnovschi.
* * *
Nävala Ru*ilor lui Miinich in 1737, care aveau
cu dân*i *i pe beizadelele" lui Antioh Cantemir, a
adus multe tulburdri in Moldova. Nävälitorii au ex-
ploatat in special sentimentele anti-grece*ti care exis-
tau in popor din pricina unei domnii, care, in gene-
ral bine intentionatä, se inconjurase numai de streini ').
Au fost risipite spune cronicarul, prin interventia pe
lângä MiThich a beizadelelor, casele domne*ti dela
Frumoasa *i casele Agal Enachi [Ipsilanti] ce erau
in Tai, fäpturd de Tarigrad, Iângd Barnovschi" 2).
Dupä incheierea pAcii i ie*irea Ru*ilor in prima-
yard" din 1740 Domnul, s'au apucat iara de casele dom-
ne*ti dela Frumoasa *i le-au isprävit pânä in toamnä" 3).
Acum a fäcut el *i noua oränduire a Târgu*orului pe
care-o aminte*te actul din 1753. In curs de 13 ani
schimbdrile prin care a trecut Moldova, fäcuse ca din
nou Thrgi,11 lui Barnovschi sä se dezorganizeze.
0 reorganizare se impunea, cu noi elemente, po-
trivit conditiilor noi impuse de starea de lucruri. Acea-
sta o face fiul lui Grigore Ghica, Scarlat Grigore Ghica
Vodä, in 1753. Grigore Ghica pusese in 1740 is-
pravnic asupra Thrgu*orului pe sluga märiei sale Lu-
pul Poroschie, ce au fost cäpitan mare, pe care-1 au
fost miluit cu toatä parcäläbia Thrgu*orului, cu tot ve-
nitul obicinuit 4)". In afard de aceastä dregatorie Po-
1) Amiras, loc. cit. p. 159. Se cauta a se scuza politica domnului:
slugile lui ce venise din Tarigrad erau foarte Intelepti urmandu stapanu
sau". Op. cit. p. 157 Si Enache Kanta. loc. -cit. p. 200.
2) Enache Kanta, In Kogalniceanu III, p. 200
3) lbidem, p, 201. 0 descriere a palatului dela Frumoasa in Bosco-
vici, Giornale di un Viaggio In N. A. Bogdan, orasul Iasi, 1913-15, p. p.
406-7 etc.
4) Anexa 11. Asupra acestui Lupul Poroschi, fost capitan mare i
parcalab de Targusor, care avea si un Irate Chiriac, nu gasim nimic in docu-
mentele publicate. Se pare ca niamul i-ar fi fost originar din satul Ana-
deni, pe jijia la Iasi", unde la 1 Septemvrie 1661 (7170) un Gavril Poros-

www.dacoromanica.ro
 11

roschie, fiind omul de credintä al Domnului, poate

distins in lupta contra räsculatilor din 1729, sau in
retragere a domnului in timpul nävalei lui Münich9, a
fost däruit i cu o sutd de stânjeni de locu in frunte
din dugenile ce sânt in fata ulitii Târgului". Gäsim
mai departe in act mentiunea foarte importantä a in-
tinderii târgului, care va fi fost poate chiar aceea cu-
prinsä in hrisovul de intärire al lui Barnovschi, hrisov
care nu ne-a parvenit : insä locul acestui targu*or,
fiind intre hotarul acestor douä mândstiri a Gälätii din
sus *i a lui Stäi Arhanghel din jos2)". Thrgovetii, ae-
zati aici, au incAlcat atât locul mânästirii Sf. Arhanghel
cât i al Galatei. Drept compensatie, actul domnesc
hotära ca Lupul Poroschie, ispravnicul târgului, sä dea
din venitul pârcäläbiei pe an o sutd de lei mânästirii
Sf. Arhangheli. Mândstirii Galata i se afierosea toatä
mortasipia Târgu*orului3). Intre timp Lupul Poroschie,
care avea o mo*ie la Bârze0i, in tinutul Vasluiului,
unde fäcuse i o bisericä, moare neldsänd urmasi di-
recti. Fratele säu Chiriac dä marturie cä Lupul pi-a
läsat ca biserica din Bârze0i sä fie inchinata Mânäs-
tirii Sf. Arhanghel. Domnul din parte-i, constatând cä
averea agonisitä de Poroschie fusese câ*tigat ,,din
mila" lui Grigore Vodä, d mânästirii Sí. Arhangheli, care
era mettoh mândstiri din Sinai, in afarä de toatä pâr-
cäläbia targuprului cu tot venitul" i acei o sutä
de stânjeni de loc in frunte, la ulita cea mare, din du-
ghenile Targuprului". Viile mortului trec la biserica
chi, poate un inaintag al sau, vindea lui lordache Cantacuzino, mare vIstier
pArtile sale de rnogie pentru 70 talent. (G. Ghibanescu, Ispisoace gi Zapise,
III, 1. p. 191). In 1709 (7217) Martie 2 un Trohin Porotchi" se intâlnegte In
Spürcoceni, pe Lohan (GhibAnescu Surete i Izvoade, XXII, p. 69, Nu pu-
tern preciza daca acesta din urmA are vr'o Iegätura cu Gavril sau Lupul
Poroschi.
1) Pentru atacul lui Münich in 1737, mai ales cronica atribuita lui
Enache Canta In Kogülniceanu, Ill, p, 199-201 gi Vartolomei Müzäreanul
Istoria münästiril Putnei in V. A. Urechie, Inscriptiuni dupe manuscrise,
Analele Acad. Rom. Seria II, Tom, IX, sectia II, p. 16/60-17/61.
2) Anexa II,
3) Ibidem,

www.dacoromanica.ro
 12

fäcutd de dânsul, dar sunt scutite de pogonärit *i.

vädrärit. Numele sail va fi trecut la pomelnic i se
hotär4te sd se facä osebitä pomenire i pamete
pentru sufletul lui9". Se hotär4te definitiv ea ve-
nitul iarmaroacelor, cdte doi potronici de carul de
sare i un drob de sare", sä fie al mânästiri, respin-
gându-se pretentiile asupra acestor venituri, ridicate de
pdrcdlabii de Iaio. Deasemenea se hotär4te ca chiria
dughenilor fäcute pe cei o sutä de stânjeni dati de
Grigore Ghica lui Lupul Poroschi, sd fie tot a md-
nästirii.
* * *
Pe la sfdr$itul secolului al XVIII a lost constuitä
in targul, acum al Nicolinei, dupä pardul care curge
pe aici2) *i aitä bisericA, imprejur cu chilii de piaträ,
in care petreceau cälugäritele. Hramul a cestei biserici
ar fi fost Izvorul Maicii Domnului'). Biserica aceasta
fiind construitä din lemn s'ar fi därämat, nu se Viu
imprejurdrile in care i pe locul ei un cAlugär anume
Vartolomeiu ar fi zidit biserica de azi cu hramul Sf.
Vasile, intre 1800-1805 4).
Destul de frecventat mai ales in epoca iarmaroa-
celor, Inca din secl. XVIII tdrgul s'a populat incetul
cu incetul i inalcärile fäcute prin 1750 in dauna lo-
curilor celor doud mânästiri, care flancau din sus i din
jos locul targului, vor fi fäcut pe cAlugärii de Galata,
la o datä pe care n'o cunoaVem, dar care trebue
aezatd spre sfarOul secl. al XVIII, sä permitä a*e-
zäri de negustori *i pe terenurile apartinând acestei
din urmä mânästiri, in schimbul, se intelege, a fru-
moase venituri. Mai târziu vor fi primit i hrisov de
functionare a tdrgului.
Formarea acestui târg pe teritoriul manästirii Ga-
lata i in vecinätatea Tdrgului lui Barnovschi nu este
1) Anexa II,
2) N. A. Bogdan, ora§ul IaV, ed. III,
3) Ibidem p. 235.
4) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 13

specificata In nici un act. Totui pe la Inceputul sec.

XIX alaturi de Targul lui Barnovschi, care acum poar-
ta numele de targul Nicolina 1) Intalnim i Targul
Gälätii"2). Mai mult Inca, un act din 30 Octombrie
1827 da i locul asezarii targului despre care se spune
ca e un" targu*or dela cerdacul lui Frenta pe moia
mânästirii Galata"). Am väzut alta data hotarul locu-
lui manastiri Galata 4). Târgul &Egli se mai pastreaza
Inca ca denumire *i este distinct de târgul Nicolina,
dqi mai putin cunos cut ca acesta 5). Ambele Targu-
vare la inceputul sec. XIX au fost populate, In mare
mäsura, cu populatie de origine streinao). Procesul
complect de românizare nu s'a facut desigur nici pânä
astazi.
ANEXA I

5 tulle 1651 (7159).

Varlaam arhiepiscop $i mitropolit Suceavsehii i Anastasie
episcop Romanschi i Teofan episcop Radovschi i Ghedeon e-
piscop Huschi, scriem si märturisim cu ceastä scrisoare a noas-
trä cum au venit Inaintea noasträ Mehter Ba$ea ce-au fost turcu
$i acmu s'au cre$tinat $i s'au pus numele loan, de bunä voia
lui de nime nevoit nici asuprit $i s'au dat $i s'au inchinat, cu tot
ce va avea el agonisit $i cu cinci dugheane ci sânt In Târgu lui
Barnovschi Voc15. Acestea le-au dat $i le-au Inchinat besaricii
cei marl dela Erusalim, cum dupä moartea acestea toate $1 du-
ghiane $i altä avutie $i strânsoare toatä sä sA dea pre mâna egu-
menului $i a tot sgborul de la svänta mänästire unde iaste hra-
mul Mormirea Sfintiei Sale Precisiei. lar ei ca s trimit la be-
searica cea mare la Eroslim. lar de sä va tämpla sä fach cas-
1) Doc. din Ia§i, 16 Aprilie o bergrle pe Nicolina" ; loan Neculce
V. p. 206-7. Numele Targului trebuie sg fi venit dela numele pargului care
curge la apropiere. Un act din 19 Ianuarie 1841 specifica ; Ai Impotriva
acestuiloc au fost pod pe apa Nicolinei care stint i astgzi arampoii gj
in dreptul podului aM auzit ca au fost spanzurgtoare" loan Neculce, V, p. 207,
2) Act din 2 Septembrie 1827, regest in loan Neculce, VI, p. 317.
3) Act din 30 Oct, 1827, Regest in loan Neculce, VI, p. 317.
4) loan Neculce V. p. 206-7 i VI, p. 317.
5) Ibidem.
6) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 14

ce sä zice s'A-$i ea färneae, asa ne-au märturisit, de sä va tämpla

sl aibA cuconi, douä dugheane $i a treia parte de toalA agoni-
sita sä fie fämeii $i a cuconilor, iar trei dugheane, ceale despre
negutätori $i cu doträ pärti den tot ce va avea sä fie a svintei
beserici unde le-au Inchinat, iar alt nime din fratii sau surorile
sau nepoti sau alte rude a lui ca s'A nu aibä a sä amesteca la
nemicä, ce sä fie pe mAna cui le giuruia$te. Deci $i noi väzând
c5 s'au plecat cu toatá inima i s'au Inchinat la svänta besearicä
la Erusalim, fäcut-am $i de la noi aceastä scrisoare ca sä-i fie
de credintä si am iscAlit $i am pus $i pecetile s sä stie.
U lasoh vl 7159 luli 5.
Varlaam mitropolit
(Pecetea Mitropoliei, Sf. Gheorghe strivind balaurul).
Mehter ba$ (pecete un cal).
Az Dumitrasco Vornic, eu am fäcut acesatä tocmalá.
Orig. !Artie, Arh. St, Buc, M-rea Barnovschi, pach. V, doc 7.

ANEXA II
1753
Cu miia tut Dumnezdu noi Scarlat Ghica Voevod, Domn
fdrii Moldovii.
Facem $tire cu acest hrisov a Domniei mele tuturor cui
sä cade ä ti, de vreme ce decât toate bunätätile cu care se in-
datoroste tot omul In fume träi, nu s'au cunoscut altä mai de
folos sufletelor omene$ti cleat milostenia si mai värtos intgrire
are sfintele bisärici. Cu aceasta nu numai Intru petrecere vietii
omului prin rugile ce sä slujäscu pre acei nevoitori îi ajuto-
reazä ; cea dup'ä moarte usurare sufletelor dobändescu $i pre
pämäntu nemuritoriu neamu îi aratä. Aceste Sufletesti folosiri
si noi din tot cugetul nostru iubind de a pururea a le urma,
pohtindu cu cAtu Dumnezäu ne-au luminatu cunostinta price-
perii noastre $i ne-au datu mána n'am contenit cu cercetarea
milii noastre atAta pre alte mänästiri câtu si cAträ aceastä a
noasträ pärinteasc mânástire S-tii Arhangheli de la care mä-
nästire viind Inaintea domniei meare rugAtoriul nostru Se-
levestru egumenul $i tot soborul, ne-au arätat un hrisov de
miluire de la pre fericitul Intru pomenire räposatul pärintele
Domniei meale MAria sa Grigorie Ghica Voevoda din anii 7248
Martu 24, Intru cari scrie cA fäcând MAria sa descAlecaturá de
iarmaroace la Tärgusoru ce iaste suptu Gálata cu a$Azarea a

www.dacoromanica.ro
 15

trei iarmaroace pe anu, dupä cunt s'au oränduit. Si la acestu

Tärgusor, unde s'au fäcut des.cAlecätura iarmaroacelor au fost
fäcut ispravnic asupra Tärgu$orului pe sluga Mgriei sale Lupu
Poroschie, ce-au fost cäpitan mare.
Pre carele l'au fostu miluit cu toatä pärcäläbia Tärgu$o-
rului cu tot venitul obicinuit. Si osäbit l'au fost mai miluitu
Märia sa si cu o sutä de stänjäni de locu In frunte dirt dughe-
nile ce sä'nt In fata ulitii Tärgusorului. Insä, locul acestui Tär-
gu$or, fiind intre hotarul acestor doao mänästiri a GA lätii din
sus §i a lui St Ai Arhanghel din jos: care locuri mänästireti
cälcAndu-sä di gloata stränsurii iarmaroacelor si socotind Märia
sa cá iaste cu strämbätate sfintelor mänästiri au fostu ränduit
pre Lupul Poroschie ca din venitul pärcäläbiei sä dea pe arm
o sutá de lei mänästirii lui Still ArIzanghel, fäcänd $i cu m-
nästirea Galata, iar4i altd osäbitä milä, de i-au däruit toatä
mortasipia Tärgu$orului, dupg cum aratá testamEntul Märiei
Sale. Si cät au träit Lupul Poroschie a$A s'au urmat ac,astä
milä. Dar dupä moartea lui Poroschie nerämäindu-i copii $1 de
vreme cä el toatä agonisita lui, din mila räposatului pärintelui
.Domniei meale au fostu fäcutu $i dintru a sa agonisitä înc
cät au fost In viatä, el au fostu cumpärat o moie anume Bär-
zä$iL " finutui Vas lutului i s'au apucat de au rddicat acolo bi-
sericä pe acea moie, de lemnu duratä i gräbindu-1 moartea,
n'au apucat a o isprävi cu ceale ce s'au ckut ale podoabei ei,
atât ceale din läunutru, cät $i ceale den nafarä, $i nici apucänd
ca sä o Inzästreze cu bucati pentru chivernisala ei, dupä cum
au fostu gândul lui. Numai la moarte lui, au oränduitu cu dialä
o sumá de bani i o somä de bucati atät pentru isprävirea bi-
säricii, cät $i pentru chivernisala ei, dupá cum aratä In diata lui
anume. $i cu toatä aceaslä, au läsat Poroschie, cuvántu páná
au fostu cu viatá ca gätindu-sä aceastä bisearicicä, sä sä in-
chine la a noastrd pdrinteascei mdmistil e Stdi Arhanghel. Pentru
care $i Chiriac, fratele Lupului Poroschie Intru acesta$ chip au
márturist, cum cá frate säu asa au orändait i cu voia lor
a tuturor iaste, sä sä Inchine biserica la mänästirea de mai sus
numitä. Si la aceasta, de vreme cä Poroschie, au fost slugá
räposatului. Deci $i toatä agonisita lui ce-au fostu cgsti-
gat, iarä$i din mila Märiei Sale, o au fostu c4tigatu, i dar
pentru aceia, au socotit Mária sa cum cä iaste luctu cu cale $i
cu dreptate i pentru cel mai bun folos sufletului säu, $1 cu
toate cele ränduit prin diata lui Poroschie asupra bisearicii de

www.dacoromanica.ro
 16

la Bärzasti, au Inchinat-o Märia sa, ca sä fie metoh, la a noas

trä pä'rinteascá mänästire Stäi Arhanghel si la marea mänästire
Sinaia si au oränduit si ispravnic ca sä pue sä sävärsascä tot
lucrul bisäricii dändu-sä cu toatä purtarea de grijä In sama ru-
gätoriului nostru egumenului de la Stäi Arhanghel si de vreme
ea' mänästire sfäntului Arhanghel tot avea sä ea cale o sutä de
lei pe anu din venitul pärcäläbiei a T'ärgusorului i parcalabia
fiind iarási däruitä de pärintele domniei mele miluire Lupului
Poroschie si biserica lui Poroschie inehinändu-sä la stäi Ar-
hanghel, toatä pärcäläbia Targusorului, cu tot venitul ei si acei
o sutä de stánjäni de loc In frunte la ulita cea mare din du-
ghenile Tärgusorului, din osäbitä mila cu totului datu mänä-
stirii sfäntului Arghanghel uncle s'au inchinat si bisearica lui
Poroschie, si au obicinuit Märra sa la fiiste care iarmaroc egu-
menul sä pue omul säu asupra pärcäläbiei ca sä o cerce $i sä
o strängä cu tot venitul ei pe obicei, cum s'au urmat a sä lua
si mai Inainte Ind si chiriea dugheänilor ce vor fi pe acei o
sutd de stänjini, tot egumenul sä o ia, si au hotärat $i aceasta,
egumenii de sfäntul Arhanghel ce vor fi dupä vremi Sá aibl
datorie a purta de grijä $i a scrie numele acelui mortu la po-
mealnic, ca sä sä pomeneasca la taste sfintele leturghii preste
an nelipsit si pre tot anul la zi-oa (loc. alb) sä i sä fad osäbitä
pomenire $i pamente pentru sitfletul lui, insä $1 pentru viile
(loc alb) pogoanele ce au fost al lui Poroschie $i sant orän-
duiti sä sä afierosascä iaräsi la biserica lui ce mai sus s'au po-
menit. Mária sa au fäcut osäbitä milä cu aceastä bisearica de
i-au ertat pogonäritul acestor vii, si vAdräritul pe vinul ce va
esi dintru aceale vii, nid un ban sä nu dea.S5 fie acei bani pentru
tämâie si untudelemn pentru sfänta bisericä $i toate aceste mile
ce s'au arätat mai sus atät toatä párcálábia iarmaroacelor de la Tar-
gusoru cum $i alte mile, pänä acum s'au päzit nesträmutate de
la sfänta a noasträ pärinteascá mändstire, iar acum sculându-sä
peircalabil de la# s'au ispitit a Ilia peircäldbia larmaroacelor ctite
dot potronici de cand cu sare $1 un drob de sare, pentru care je-
luindu-ne numitul egumen, am cercetat domnia mea pentru pär-
cälabia Targusorului si s'au doveclit cd tot de mänästirea Sian-
tului Arhanghel s'au luat pärdläbia iarmaroacelor si párdlabii
de Iasi nici odatä intru nimic nu s'au amestecat la aceastä pär-
cäläbie. Deci dar de vreme ce aceasta párcälabie fiind data de

www.dacoromanica.ro
 17

räposatul pärintele Domniei meale $i pänä acum s'au päzit mila

sfintii mänästiri dupä hrisovul pärintelui domniei meale i pär-
cAlabii de Esi nu s'au amestecat. WA' cá i domnia mea n'am
su[ferit] a sä lipsi sfänta mänästire de mila ce au avut i i-am
intárit cu acest htisov al domniei meale, ca sä aibä a-s lua
sfänta mänästire a Sfäntului Arhanghel pe deplin toatä párcä-
läbia iarmaroacelor dupä obiceai, atät acei cäte doi potronici de
caru catu si drobul de sare si pärcAlabii de Iasi intru nimic sä
nu sä amiastice i sä-si ia si chiria de pe clugheanele ce vor fi
pe acei o sutá de stänjini; Asijdere si vinitul ce va esi din
viile lui Porosche ce sänt ránduiti sîintei mänästiri, am fäcut
domnia mea milä si am ertat tot vädräritul acelii vii, ca nici
un ban sä nu dea, ca sl fie acesti bani pentru cearä si untul
de lemn la sfänta mänästire. Drept aceea dupá a noastrá viatä
si domnie, pre cine Dumnezäu va alege si-1 va därui cu domnia
tärii acestia, au din fiii nostril, au din neamuI nostru sau macar
dintru alt neam pohtim Domnia mea ca sä nu strice aceastä
milä, precum nici noi n'am stricat danitle si miluirile altor lu-
mjnati Domni ce-au fosi mai inainte de noi, ci mai värtos sä
aibä a da si a Intäri si a milui pentru al lor vecinica pomenire.
Si spre aceasta iaste credinta a Insumi domniei meale Doi Scar-
lat Ghica Voevod si credit* a prea iubiti filler domniei meale
Alexandru Voevod si Mihaiu Voevod si Necolai Voevod pi
Grigorie Voevod si Gheorghie Voevod si credinta a cinstiti si
credinciosi boiari Domniei meale. Dumnealui :
Vlet 7265
Copie. Actele P. Lupascu-Barlad.

www.dacoromanica.ro
ateva lucruri, în legatura cu ultimile mo=
mente ale revolutiei ungure0, din 1848.

Se cunosc imprejurdrile in cari Ungurii urmáreau s5. se

lepede de stäpinirea habsburgicä, incercind a-si creia un slat
independent cu o dietä nationalá la Pesta.
Se stie, deasemeni, cá visul acesta n'a durat cleat foarte
putin, cäci anul. 1849 le va aduce sfärimarea complectä a a-
cestor marl aspiratii.
Cu tot avintul eroic si patriotismul lui Kossuth, care iz-
butfse, chiar, sä proclame o republicá ungureascá indepen-
dentá, i cu tot succesul trupelor comandate de Bem 0 Bat-
tyany, cari ajunseserá stápini pe Transilvania l Ungaria, otíle
imperiale, cu ajut or rusesc, zdrobesc definitiv pe Unguri la
Shia (13 Aug. 1849).
Cu mult inainte de aceastä datä, oficialitatea austriacá si-
gurá de succesul final, se iagrijea ca nu curnva sä-i scape din
mini cApeteniile insurgentilor, cari trebuiau prinse si pedepsite
dupä vina lor.
In acest scop, in Februarie 1849, agentia Cezaro-Crgiasa
dela Iasi, fácea cunoscutá guvernului Moldaviei, urmátoarea
notä. diplomatic6
No. 661 Notii1) Ceitrel Cinst. Secretariat de Stat a Moldavii.
La glorioasele pásiri inainte a ostilor K. K. in Ungaria
sä poate intämpla cä comendantii rebelilor unguresti, ar cerca
a scapa piste hotarul monarhiei.
Pentru grelele crime insá acestor individuuri í spre fe-
rirea de mai departe nenorociri ce acestia in fuga lor ar puté
pricinui, cirmuire K. K., au pus la cale ca acesti rebell ori

1) ArhiveIe Statului Iasi, Tr. 1764 op, 2013, dos, 2683 f, 1,

www.dacoromanica.ro
 19

unde sä vor aräta sä fie prin0 0 sä sä nredee supt pazd. dre-

gätoriilor K. K. spre legiuita urmare cu elin0i.
Gios iscälitul aghent a K. K. i apostolice0ii sale Märiri
in acest Printipat au pri mit signalimentul lui Ludvig Ko0it i
a companionilor säi, cu insärcinarea ea inpärt4indu-le staro-
stillor K. K., Consulatului din Galati 0 altor dregátorii Con-
sulare din litoralul Dunärii, sä le pue inainte de a fi cu ce
mai mare ingrijire ca arätändu-se unul dintre ace0i rebeli in
Moldova, deindatá sä fie prins 0 trimis supt pazä in staturile
K. K.
Insä spre o w operatie Hind doritä 0 neaparat de trá-
buirrtá prietenoasa conlucrare a guvernului Moldaviel, deaceia
gios iscälitul cu cAzuta cinste inpärtä0nd Cinst. Secretariat
ale 2 ecsemplare de fie0e care signalement, 'II face poftitoare
cerire de a binevoi a inainta intru aceasta cuvenitele lucräri
neläsänd i pe aghentia färä tiintä de regularisirea fäcutá.
Gios iscIlitul folosindu-sä de acest prilej are cinste a
innoi cinstitului Secretariat incredintarea despre a sa prea
inaltá consideratie.
Aghent K. K. Apostolice0i Sale Märirii cavaler etc., etc.
Eisenbach.
Ia0 4 Februarie 1849.
No. 149. SA.' va inpärtä0 intocmai in cópie alit nota ' elf
i sinialimentul, Departamentului din Läuntru 0 Hätmäniei
spre cuvenita lucrare. (semäturä indescifrabilä)
Insämnare1)
Signalimenturilor aläturate a lui
1) Ludvig Cowt
2) Frant Pulschi
3) Vartolomei Semere
4) Conte Casimir Batiani
5) Eduard Beeti
6) Morit Pertel
7) Paul Vaprari
8) Alexandru Petefi
9) Gheneralul insurghentilor Poloni Bém
10) Mihael Stancici sau Dancici
11) Artur Gheörghei
1) Ibid., f. 2.

www.dacoromanica.ro
 20

12) Alexandru Lucaci

13) Paul Niari
14) Ladislau Madaras
15) Doctor Tausenau
16) Seötesi numindu-sä í Naghi (Companionul lui Cowl)
17) Ladislau Ciani si
18) Teresii Cosut näscutä Mesleni".
Asa dar, aceastä notä insotitä de lista neagril cu semna-
limentele insurgentilor, adresatä i Secretariatului de Stat al
Moldovii, urma sä fie comunicatä Departamentului trebilor din
läuntru, care, la rindul säu, trebuia sä trimitá circulári cátre
toate isprávniciile din tarä.
In Arhivele Statului din Iasi se pästreazä dela o singurä
isprávnicie din tarä, dosarul referitor la lucrärile cad au urmat
in acest scop 9.
Departamentul trebilor din läuntru, la indemnul genera-
lului leitinant Von Moller, ilia' de pe la sfirsitul anului 1848,
trimitea circuläri relative la prinderea tuturor insurgentilor
unguri, cari s'ar oplosi'prin satele i târgurilor Moldovii.
In Februarie. 1849, Domnul revenea cu porunci noui :

Call Ispräv. tänutului Botosani 2).

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Mihail Grigoriu Sturza V. V.,
Domnu Tärii Moldaviei.
Domnia Noasträ cu pärinteascä ingrijäre pentru binele
obstesc, luänd aminte cä unile din isprävnicii nu räspund cu
deplinätate la másurile poroncite de noi prin ofisul din 4 a
trecutei luni Ghenarie supt No. 3, intru aceia ce sä atinge de
urmärire l princlere tuturor sträinilor ce s'ar oplosi pe la
tärguri, sate, micile cotunuri si läcuinti de prim cdmpii i pä-
duri, in porturi schimbate si supt numiri streine, precum
O. de a sä da indatä la ce mai apropielä comandä a
ostilor rosienesti de locul prinderii ace-tor ce s'ar discoperi cá
gut dintre revoltatii turbärätori linitíi din Ungaria si Tran-
silvania, adäogim a innoi cuprinderea titatului oils porun-
cind cu tärie acei isprävnicii ca sä inprospäteze indatä cele
mai aspre másuri intru aceasta cercetänd cu mare scumpätate
pe toti sträinii si alte fetä ce s'ar purta in cuprinsul acelui
tânut prin tárguri i sate, Mire cari arätändu-sá vre unul supt
.1) A. S. 1. Ispravnicia Botosani Tr. 1333 op. 11 1583 dos. 588.
2) Ibid., f. 107.

www.dacoromanica.ro
 21

oare cari prepus sau necunoscut sä fie poroncite satile a-i

rklica indatä $i a-i duce la isprv. spre a-i cerceta $i a urma
cu dänsul dupä zisul ofis, qtiind cá pentru cea mai micä mo-
lätate ce s'ar vädi din partea ei, va fi supusä la neertatá in-
vinovátäre.
Bal$ vel logofät procit
(L. P. G.)
1849 Februarie 7 zile".
In cuprinsul dosarului dela Ispravnicia Boto$ani, se 0:-
sesc semnalimentele celor 18 insurgenti, atät de mestesugit
redate, cä ele ne fac sä cunoastem nu numai individul in trä-
säturile obi$nuite. ci ne dau amänunte, cari de multe ori, par
chiar ridicole.
Dau aci mai jos citeva din aceste fisiognomii, incep ind
cu cel mai inseninat insurgent 1):
Ludvic Cosut (cu portret) vrâsta 45 ani, fata rätu ndá
cam plinä í smolit, frunte naltá deschisä, pärul negru, ochii,
alba$tri pätrunzätori, sprincenele mari negre nasul turtit, gura
.micä frumos potrivitä dintii inclepliniti, bärbia rMundä, la
barbä negri favoriti $i musteatä, osäbite sämne in obraz, pärul
räschirat din rädäcini pán lá plesuvie; inbräcämintea nu sä
poate indestul lámuri; el iube$te cu toate aceste, mai cu osä-
bire sä poarte cáciulä. A sa putere este plinä de finetie $i lin-
gu$itoare; la slat ceva mai nalt decät de inijloc: la trup zdra-
vän; intreaga lui talie este uscätivá färä päntece; peptul cam
intins mai mult in lätime decät in Inältime ; mäna delicatä
albä, degitele lungi, ifosul lui in ce mai lini$titä pozitie este
infocatá ; o statornicä continentä; agitatiile lui adiminitoare, nu
cu fran$esä; mai cu samä sá vede in tot trupul lui o conte-
nentá dreaptä la el sä infätosazá dupä a lui dispozitie; di-
$antat imi päru mie odatä cänd el in ce mai frumoasá intär-
tare $'au intins piciorul innainte incät tot ciolanul de nainte
s'au cairjobit intocmai ca o säcere ; glasul lui este pläcut, lin-
guOtor $i and inch' vorbe$te incet apoi lesne intelegátori,
limba nemteascá o vorbe$te cu un accent de slavon protes-
tant Katipferin (?), mai cu samä face el toatá impresia unui
slay procopsit mai mult decdt a unui maghiar, aplicarisänd tot
odatä. shnticiuni ale unui galant zurbagiu $i in ochii lui cei
albastri cu frumoasä täeturi sä räspände$te acé impresie a unii
1) Ibid., ff. 111-120.

www.dacoromanica.ro
 22

galanterii räscolnice; cäutätura in sus ci este la el insusità

foarte mutt insufletazá pe aceste simticiuni a lui.
Energia caractirului säu nu sä esprima in cele din afard a
lui aparenti; pärul lui din cap este vested castanin, la mustäti
si la barba ceva mai intunecat ; fata albä vesteda, portretul
lui este foarte asämänat. Scrisoarea nemteasa a lui Ludovic
Cosut îI vädeste el el nici un fel pracsis nu are intránsa ; el
limba aceasta nu o scrie nici cu o ortografie nici dupä gra-
maticä. Locul uncle s'au nascut, in Ungaria Jasper! ; starea lui
cásätorit, religia necatolicä, limbile vorbeste nemtásti, ungu-
rest', slavonesti, frantuzästi, latinesti ; indeletnicirea lui sau
caracterul: advocat si jurnalist, insfársit prezedent la dietä de
aparare a tarn unguresti ; la trup de mijloc, subtiratec.
2. Terezia sotta lui Cosut numitei Mesleni, vrästa de 30
ani ; la trup mare uscätivä, obrajii lungäreti, la fatá oachisä,
frunte lungá ingustä, pärul negru, ochui asämine, sprincenile
negri inguste ; tnasul cam alungit, era masurata, dintii sand-
tosi, barbia lungäreatá ; osábite sämne máreatá cu o fudulie
si nebägätoare in samä cäutaturá ; copii säi ci are cu sine,
Franti sau Ferenta de 9 ani, Nina de 6 ani, Laios de 5 an!,
Imbräcämintea nu sa poate lámuri ; ea este insa intotdea-
una elegantä.
Madam Cosut in vrästä de 30 ani, oachisä, la stat de
mijloc de o constitutie delicatá, slábanoaga cu fata vestedä,
fisiognomia mica, nasul frumusäl, pärul intunecat negra, sprin-
cenele dese negre, ochil caprii inchisi, vorbeste nemtäste cu
slobozenie cu o prof oral de ungur, este foarte inpodobitä in a
sa fiintä si dacd nu ma insäl ea ari un sämn firese ci sä chiamá
linsä sau orbalt in fatá. Locul nasterii nestiut, starea cäsatoritä,
religla catolica ; vorbeste nemtästi, unguresti si românä.
3 Grata! Cazimir Batieani, dela nastere 35 sau 36 ani ; lo-
cul nasteri necunoscut in Ungaria, de religie reformatá ; ocu-
patie si numire acum in urmä comendant cetätii in Esseca ; la
stat destul de mare si informat ; obrazul rotund, fata smadá,
fruntea naltä, pärul negru, ochii cáprii mari, sprincenele desä
negre, nasul putän ascutit, gura potrivitä, dintäi bine alcätuiti
si pästrati, barba ascutitä si latá ; favoritii i mustätile boite ;
osebite samne are scurtä videre ; straile cu deamäruntul run
pot fi aratate deeät ca-s foarte eleganti.
4. Pavel Basfari, värsta 28 ani, focul nasteril la Checi-
chement in Ungaria, starea holtei, religia reformat ; vorbeste

www.dacoromanica.ro
 23

limba stricat nemtásti, ungarä i ceva f rantuzá$ti ; indeletni-

cirea $i caracterul: mai la urmä amploeat in ministeria finansu-
; la trup de mijloc, .subtiratic, obrazul slab $i. lungäret, fata

oachisä, fruntea naltä deschisä, pärul castaniu inchis, ochi al-

ba$tri $i pätrunzätori, sprincenile inchisä ca pärul, nasul lat
gura proportionatä, dint! potriviti-cam lungi-bärbia ascutitä,
barba, mustätile mici ; osäbite sämne ; merge foarte drept $i
are o cäutäturä fixä. Imbräcäminte nehotárâtä ; foaTte elegant
$i obicinue$te a purta o manta de carbonar.
5. Alexandra Poteli, vârsta de 30 ani, näscut la Siben-
biurghen, starea necäsátorit, religie reformatd, vorbe$te nem-
tästi, ungure$H., romäne$ti ; indeletnicirea sau caracterul ; mai
din coace istornic; la trup mic $i. släbänog ; obrazul brunet,
fata oachisä, fruntea latä co$covä, pärul bate in negru ständ
ponci$, ochii negri, cäutátura ficsä, sprâncenile marl. $i negri,
nasul lat, gura proportionatä, dinti buni, bärbia ceva ascutitä,
barbä i mustetä ; osebite sentne sä ingrije$ti a umbla pe
viitorime cu gätul gol $i la imbräcäminte a imita pe $tudenti ;
imbräcáminte dupá moda nemteascá.
6. Glzeneralul insurgenfilor Carol Bem, vrästa ca la 50 cä-
tre 55 ani ; indeletnicire vorbe$te leät1, frantuz4ti $i nem-
tä$ti ; märimea de mijloc, släbänog, la fatä ratund, fata oachesä
cam ro$ieticá, pärul mestecat cu sur ;fruntea scurtä, sprincenile
sure, nasul ascutit coroetic plecat hi gios, gura largä ; bar-
bä í mustetä, bärbia rátundá ; osäbite semne o spinarä cam
plecatá inainte, el trebue insá sä aibä un sämn în obraz,
Hind in vremile aceste /Ina la obraz cu o loviturá de pu$cá.
7. Eduard Beoti, vrästa de 60 ani, locul na$terii nu sä $tie
starea cásätorit, religla evanghelicä, vorbeee limba nemtasca,
ungarä, latinä $i frantezä.
Indeletnicire sau caracterul ; fostul mädular al comitetu-
lui de aparare $i vit-prezident. La trup fäcut värtos, obrajii
mari í plini, la. fatä oache$, fruntea f oarte latä, pärul sur, ochii
mari alba$tri, spräncenele sure $i desä, nasul mare, gura po-
trivitä, dint! nu deplini, bärbia apäsatä inläuntru ; barba mus-
tätile husäre$ti suri, osäbite sämne : are infäto$area smut ade-
värat batrân ungur ; imbräcämintea nu se poate tocmai des-
crie, este insä de moda veche.
8. Ladislazz Madaraf, vrästa cätre 46 an!, locul na$terii
in comitatul Stulvaisenburgher, nu sa $tie unde ; starea vädu-

www.dacoromanica.ro
 24

voi, religia calving ; vorbeste ungureste, stricat nemteste, lati-

neste $i frantuzeste. Indeletnicire sau caracterul : inpreung mä-
dulari la comitetul apgrari $i preziclent a toatg politia tärii. ;
la trup mic subtiratic, obrazul foarte trecut, lungäret, la fatä
cu totul oache$, fruntea naltä deschisg, pärul negru zburlit,
ochii mari pätrunzgtori, sprincenile negre, nasul cam ascutit,
gura potrivitg, dintii deplini, bärbia ascutitä, barba $i mustgtile
indeplinite ;, osgbite semne : totala impresie ce se infgtosazä in
persoana sa este de tigan sau de arman ; vorbeste jute, este
tulburat, cu toate aceste stie a se stäpani. Imbräcgmintea, la
purcederea sa la 3 Ghenari anul curgätor, un surtuc de postav
in doi peri cu dog ränduri de bumbi, nadragi negri, supt ei
un condric sur inchis, o subg de drum lungä cu blang de urs".
***
Vedem, deci, cg aceste fisiognomii, dupä felul cum au f ost
intocmite, oglindesc ceva din amäräciunea oficialitätii impe-
riale, care le prezenta opiniei .europene, estompate cu o vgditg.
urg ; totusi ele ne of erg.' un prilej sg cunoa$tem niste oameni
cari prin jertfa lor s'au incaclrat in märetia unor timpuri eroice.
at priveste, insä, intrebarea dacg aceste cgpetenii ale
insurgenffilor au fost prinse sau mgcar vgzute pe pämântul Mol-
dovii, cu informatiile cari le airem, se poate afirma ca numal
generalul Bem a fost semnalat la Onesti in tinutul Bacgului cu
oaste $i tunuri, de unde la 12 Iuli 1849 dgdea proclamatie cg-
tre toti locuitorii de a se algtura de bung voe la armata sa 1).
Nic. $endrea *

1) A. S. L, Tr., 1764 dos, 2771 si Tr. 1172 dos. 18.255.

www.dacoromanica.ro
 Razasii din G5desti in lupta cu
Logofatul Costache Conachi.
Mare le Logofdt Costache Conachi, poetul moldo-
van din intäia jumätate a veacului al 19-lea a fost $i
un vestit gospodar pe intinsele sale mo$ii, care se
aflau mai ales in väile de jos ale Bârladului $i Siretiu-
lui. Curtea sa era pe mo$ia Tigänesti din jud. Tecuci,
unde se addposteste acum o $coalä agricolä a Aca-
demiei Romäne.
Noua revistä din Tecuci inchinatä cunoa$terii tre-
cutului nostru cred cä se va preocnpa in deosebi de
vieata satelor, dându-ne si icoana oamenilor de samä
ai regiunii. De aceea aduc $i eu aceastä micä contri-
butie privitoare la niste räzä$i din preajma mosiei
Nämoloasa a Logorätului Conachi, ca un indemn pen-
tru noud cercetäri.
Acum 40 de ani cercetänd trecutul mo$iei regale
Brosteni din valea Bistritii moldovene$ti, am publicat
in descrierea acestei mo$ii (Bucure$ti, 1906) $tiri asu-
pra incercärii lui Costache Conachi de a infiinta pe
apa Negri$oarei länga räzäsia Dornenilor intäia fabricä
de fer. - De atunci am adunat $i alt material asupra
gospoddriei lui Costache Conachi 1), din care dau mai
la vale cloud documente privitoare la lupta ce au dus
sätenii din Gärle$ti din jud. Tecuci i Putna 2) pentru
1) Testamentul i pomelnicul Marelui Logofat C. Conachi. Convorbiri
Literare XLII (1908) p. 608. Ideia Unirii la Marele Logofät C. Conachi
¡dam XLIII (1909), p. 55.
2) In Statistica lläresilor de P. Pont (Bucuresti, 1921) nu va'd nimic
despre Girlesti. - In Marele Dictionar Geografic al Romaniei GArlestii,
shut in jud. 121plicul-Sirat. Nurnai un cunoscator din partea locului ar
putea da lämtrAri.

www.dacoromanica.ro
 26

apärarea celor din urmd rämä$ite din räzä$iile lor im-

potriva intinderii peste dân$i a Logofätului Costache
Conachi.
In plângerea räzdsilor cdträ Domn gäsim in$irarea
rdpirilor $i impresurdrilor ce au suferit din partea bo-
erilor vecini. Ei pomenesc cu mândrie cä sânt urma$ii
lui Necoard Grozavul Pärcälabul Novogradului de pe
vremea lui Petru Rare$ $i cä pentru apärarea dreptu-
rilor incdlcate au adus pe rudenia lor porucicul Ivan
Groza Novgorodoschii ce se gdsea dus in Rusia cu
hrisovul $i documentele mo$iei Gârle$ti incd din vremea
impärätesei Ecaterina.
Scriitorul plângerii stärue$te asupra con$tiintii ce
au räzä$ii din Gârlesti cä se trag din neamul lui Ne-
coard Grozavul $i cä din aceastä cauzä nu pot suferi
sd fie ,, ca ni$te robi in stäpânirea dumisale Logofdtu-
lui Conachi, atunce când $i noi ca i i altii avem drit
a ne numi, pentrucd ne tragern din boeriu pärcälabu
Nougorodului Necoard, precum prin hrisovul Domnu-
lui Petru Voevod sd cuprindea.
Iar pateticul strigät: 0! dreptate, o ! iubire de
omenire, unde sânteti ? Ce mânie dumnezäiascä v'au
ascunsu in fundu pämântului, läsând pe fata lui nu-
mai ale voastre sfinte razä, cari $i aceste supt masca
faptei cei bune sä defaimd $i sd calcd in picioare de
cdtrd ingdnfatii muritori" - ne aminte$te jalnica plan-
gere a lui Ion Roatä impotriva marelui boer din Di-
vanul Adhoc.
Piatra-N. Gh. T. Chirileanu
Pre tnältate Doamni,
Mosäia Gärlestii dila tänuturile Putnii si a Tecuciului din-
tru Inceput au fostu däruitá de cAträ vecinicul intru pominiri
Dornnu $tefan Vvd. cel mari unui credincios supus a Inältämii
sali cari era pärinte a Crästini ci avè 4 copii clironomi ai säi,
si acestia au vândut-o lui Necoarä Grozavu, care In vremea
Domnului Petru Vvd. sa aflä Pärcälab Nougorodului, duprecum
dispre acrasta dovidesti hrisovul acestui Domn Petru Vvci. ci la
let. 7036 1528 s'au slobozAt boeriului doamniei sale pominitului
Necoarä Pärcälabu Nougorodului, din care ne tragim noi räzäsii
din Gärlesti.

www.dacoromanica.ro
 27

Acestu niam al nostru ci sä titlue$ti i Ora In zaoa de

astaz Groza Nougorodschi au stapänit mo$Ma sa In pace päna
cand maniia dumnezaiasca ni-au triimes In coasta pe un boeriu
Enäcachi Milu, carile In megie$ii cu mo$aia noastra nu avè
altä cleat un tamazläc de vite spre pa$une, cänd atunce din In-
tämplare un buhaiu a dumisali luându-sä dupä o gonitä a sa-
tului nostru au picat inteo groapa de lupärii; dupä cari prileju
pominitul boeriu pentru acel buhaiu $i rodul lui ni-au luat o
bucatä de loc samavolnice$ti chiar din mijlocul trupului moOei
Garle$tii, supt cuvânt ca undi i-au perit buhaiu pe acolo va
stapani $i dumnialui locul pominit, cu carile mai Intinzandu-sä
Inca cu impresurare 'a injghebat o Intriagä parti de un batran
al nostru, pe care apoi l-au dat zastri unui ginere al sau anumi
Mavrichi, $i acela l-au trecut iaras zästri caträ al lui grinere Vor-
nicu lancu Miclescu, dila cari In sfar$it au trecut prin schimbu
la d-lui Logofatul. Costachi Conachi.
Este de luat aminte ca In diastima aceia In care parte fa-
pitä de cätre Milu au trecut din mana In mânä, fii$ticari dirt
boerii mai sus pominiti au tot Inpresurat mo$aia noastra supt
feluri de chipuri iconomicoasä $i sälnice, That jäfuita mosä
aärle$tii ci sä inchee din 4 bätrani, fiei Crästinii ci mai sus s'a
aratat, am rämas numai Intr'on bätran, lucu cu totul din inpo-
trivä $i foarte de mirare.
Insä ticMoasa noastra soarta n'au stat Intr'atata, caci dum-
nialui LogofAtul Conachi au covärsit toatä grozavia furii ci au
trecut preste sfera ominirii. Iatä dar celi mai di pre urmä lu-
cräri a dumisali In carora cursu dumnialui trecând cu schimbul
luoat dila Vorn. Miclescu preste sämnile hotarä ci $i astäzi se vad
pre fata pärnantului, $i nemultämindu-sa cu aceia ci Inpresurasä
mai dinainte din cielant doi batrani, afarä di acel MUM rapit de
Milu, au mai ra$luit Inca si din acestu batran pre cat au
vroit, dispartandu-I In doua dialungul mo$Mi Garle$tii $i parte
ce mai folositoare pe care ni era sälistea si ba$tina strämo$asca
cu casäle, livezäle si viile noastre, au luoat-o In a dumisali
stapaniri.
Dui-A cari spre a-$ ascundi toati rapirile $i InpresurArile ci
fäcusä, precum mai sus s'au zas, au näscocit $i au isprävit Inca
$i alti bune fapte cad In domnia lui Mihai Grigoriul Sutul Vvd.

www.dacoromanica.ro
 28

decând au trecut 14 sau 15 ani, gäsandu-sä vel vornic de Di-

van si puternic a face ci vroè, atunci prin chipul iubirii de o-
minire fätärnicindu-ne s'au arätat cä face schimbu cu noi pintru
pärtäle ci ne mai rämäsäsä in trupul Gârlestitor, in locul cArora
ni-au läsat un ostrov ca de 100 fälci pämânt, care tot dela noi
au fost räpit. $i asa pe deoparte insälându-ne, iar pe de alta cu
grozävii, bätäi si inchisori ni-au dus la Isprävniciia tânutului,
unde 'in unire cu Ispravnicii de atunce au fäcut pe câtva din
räzäsi di i-au dat zapis pentru sehimbul arätat, pe care I-au In-
creclintat di ace Isprävnicie, dändu-le lor alt zaois din parte d.
Logofat cä nu vom fi suparati pe acel ostrov. - Cu acest chip
cländu-s mai mult räti nesätAosului ski scopos s'au lätât mo$iia
dumisali Incât acum este nepilduitä In pämântul Moldaviei, iar
pre noi ni-au lä sat di abie cu suflari In ticälosia ce mai mari.
Insä iubire de interes nici pe acest ostrov unde ne aflam
ca niste surguniti spre plängire päcatilor Indelung nu ni-au
Ingäcluit cAci dupä 6 ani pacinici acolo au venit dumlui Logofät
cu täganii dumisali si cu Infrico$at:i puteri ni-au därmat casäle
pärintästi si stränmästi ci MCA mai ramäsäsä pe acest ostrov
iar pe noi radicându-ne cu bätäi, ni-au dus In satul Gärle$tii, si
de atunce si pärá acum pururea ne sälesti de-i lucräm zälili bo-
erescului asuprindu-ne ca pi niste robi a dumisali, pentru care
spre dovadä märturiia ci avem dila 9 sati megiesäte cu Gärlestii.
. 0, dreptati, o, iubire de ominiri, unde sänteti ? Ci manii
dumnezdiascä v'au ascunsu In fundul pämântului ? Läsând pe
fata lui numai ale voastre sfinte razA cari si aceste supt masca
faptii cei buni sä difaima si sä calca In picioari de cAträ ingan-
fatii muritori. In asämine jalnicä tragedii aflându-ne, iridestulam
jäluit si am stáruit, dar nimica n'am isprävit. $i aducând aice
pe rudenia noastrá porutcicul Ivan Groza Nougorodschii ci sä
OA dus In Rosäia cu hrisovul $i documenturile mosiei GM.-
lestii Ma din vreme Impärätesii Ecaterina, In zädar au fostu,
cäci tot In osândä am rämas pentrucá domnescul Divan incheind
anaforà ni-au därAmat de istov, din cari pricinä bâtrânul po-
rutcic mai mult de mähnäciune au si murit, rämäind noi ca niste
robi In stäpânire dumisali Logofätului Conachi, atunce când $i
noi ca si altäi avem drit a ne numi pentrucä ne tragim din bo-
eriul parcalabu Nougoroclului Necoarä, duprecum prin hrisovul
Domnului Petru Vvd. sä cuprinde.
Aceste descrisa mai sus fiind asa, nu santem la Indoiala
ca $i Inaltimii Voastre nu va este cunoscut, insa pentruca ho-

www.dacoromanica.ro
 29

tärdre acetii pricini s'au incununat cu formile reglementali,

apoi noi nici nu indräznim a ceri intiintarea dreptului nostru
pära and va sosd vreme aceia In cari cu o mai Malta po-
roncd sä va dizlega incurcare i strärnbätate ce ni-au fäcut
dornnescul divan ; decât acurn prin aciastä supusä jalubd plecat
ne rugdm In-Voastre ca sä vä indurati a poronci dizrobire nia-
mului nostru de supt trupestile munci ci ni pricinuesti D-lui
Logof. C. Conachi cari lucreazd cu noi ca cu cei mai prosfi
säteni ai sdi, in vreme and noi purure am fostu i säntem
rdzesi pe pärtdie noastre si ne tragim din :boierul Necoard
Grozavu parcAlab Nougorodului, dupre cum mai sus sä aratd.
Milostive Doamne, fie mila Inältimii Voastre precum nä-
dajduim fiindcd säntem supt adivärata armä a inaltului vostru
tron i supt pravilile noului asazämänt, care apärd cinste, a-
vere i viata, in a cdrora sfänt nume slobozändu-ne de supt
giugul dumisale Logoidtului sä avein voi ne muta pe os-
trovul ci Inca ni-au läsat dumnialui.
Pe 16110 aceia totodatä cu adäria supunere aducim la
tiinta In-Voastre cd in anul trecut 1837 tuna Ghenarie am
jäluit In-Voastre pentru dizrobire aciasta, care acè jalubd cu
luminatul buiurdiu s'au ränduit la Visteriia tärii, de unde ni s'au
dat porona. cdtrd Ispr6vniciia tänutului sä se cercetezd de
avern proprietä, si dovidindu-sä, sä ni dei voi la 52 gospodari
razdsi de a ne muta pe dänsa in nesupdrare. Insd acolo, ci
rnijlociri au urmat nu stim, aci in boo de lndistulare am su-
ferit o crudd bätai la pominita Isprävnicii.
A Inältimii Voastre pre plecate si supusä slugi.
loan Hicol Anghel Pricope
Säre sän Dumitru Gligore Rupturianu
Gh. Rupturianu Dumitru Säre
Stoica Cretu Postolache Boance
loan Chicolan Vasäle Ghicol
Dumitru sdn Bärana loan Basoo
loan Nedelco si toti ceiilanti räzä§i
(La toate numele este punere de deget pe cruce).
(Rezolutie) Sfatul nostru avänd in vedere cerere aciasta.
va face cuvenita lucrare potrivit cu asezämäntul, and si cu-
viincioasä ocrotire jeluitorilor. In 8 Mai 1838
(Pecetea rosie)
Mai 10. Ordin de cercetare la Vistierie. Semnati trei boeri,
intre care Logof. N. Sutu 51 Vistierul.
Arhiva Statului Iasi. Tr. 1764 op. 2013, nr. 900 foaia 3-4.

www.dacoromanica.ro
 30

2.
Doc lad 1837, April 21.
D. Logof. Costachi Conachi prin jalobäl all-A prea Inältatul
Domn din 5 Noemv. 1836 arätând a dupä multe supäräri ce
au pätimit despre unii din läcuitorii de pe mosiia dumis. Gär-
lestií din tänul Putnii, ingiugati cu un porucicul Tartan, pänä
and prin giudeatoreascá hotäräre intáritä cu hrisov domnesc
au luai sfârsit pricinile de giudecatä ce au avut cu dänsii. In
urta unii din acesti fosti räzäsi ingiugându-sä cu o filed a nu-
mitului Tartan cí sä afla pitrecänd acolo s'au apucat iaräs de
invrájbiri. Dupä care Departamentul potrivit rezälutiei In-Sale
cercetând la fata locului prin isprävnicie tänutului Putnei in-
cungiurärile pricinii, sá lámuresti cä pomenitul porucic Ivan
Tartan Hind niam cu fostii räzási si väzänd a la giudecata ce
au avut cu d. Logofät s'au dat ramasi, s'au sfätuit de izgnoavä
cu räzäsii sä miargä in Rosie sä dei jalobä pentru scoatere
mosiei din stäpánire dumisali Logofdtul, si a in toamna trecutä
unindu-sd räzäsii au injghebat o trásura, cu cari numitul po-
ruck inpreunä ca fiica sa s'au pornit in Rosie.
Apoi fiinda din cercetare nu sá dovedesti vreo inpotri-
vitoare lucrare din parte läcuitorilor ce ar privi de d-lui Lo-
gof. Conachi, deal numai o inlesnire porutcicului de a se duce
de aice, a cäruia scopos sau unire cu läcuitorii nefiind dovi-
dit nici sä poate socoti nici sä poate osándi o faptá neväditä,
nelucratá si nedoveditä. Si dupä asäzámänt fiinda färd pricini
binecuväntate nu s'ar erta a izgoni pe nisti läcuitori de pe
propietaoa cuiva, mai värtos and aceOie sänt si rázäsi in trupul
mosiei cu insus schimbul ce dum. Logofätul li-au dat inpotrit
p ärtil or l or.
Si acum prin de iznoavä inscris aträ. Departament iaras
cere infränare si. depärtare acelor läcuitori.
Cu cinste sä docladarisästi Sfatului spre hotäräräre si. ca
sä stie ce ráspuns sä sä dei dumis. Logoatului, inat de
ar fi a sá strämuta läcutorii sä aibä vreme de sasä luni
(adaos autograf al Ministerului din läuntru : hotäräte de
Reglement).
Ministru din läuntru si Cavaleriu . . . . Vel Logofät.
April 27. Fiinda dupa asämine doslosire nu sä vede vreo
pricinä legiuitá pentru depärtare läcuitorilor de pe o mosie
pentru asátnine pricini, sä sä faa cunoscut dumisale Logofä-
tului Conachi a Sfatul nu poate face vreo inchiere intru aciasta.
Doubi iscálituri : Lel Logof . . . . Hattnan . . .
Acelaf depozit f. 1.

www.dacoromanica.ro
 -
Corespondenta unui prefect de Roman.
de prin anii 1860-1867
Corespondenta si actele aläturate acestor rânduri au apar-
tinut altädatä. lui George Vucenic, f ost prefect al Roma-
nului de mai multe ori si mai pe urmä primar sl senator al
aces tui oras. Le-am gäsit inlada until tânar invätätor Vaslu-
ian 1) laolaltá cu alte hârtii,
privitoare unele la afacerile ne-
gustoresti ale fruntasului husean Gh. Maiadu, de pe la ince-
putul veacului trecut, ia altele incurcäturile razáslei Saratul
de pt Prut.
Desigur cl nu s'a pästrat tot ceeace a rämas, socotindu-se
de valoare numai cele ce aträgeau atentia prin numele ilustre
care se puteau descif ra pe ele sau prin calitatea hârtiei gi
frumusetea scrisului.
Unele din actele care fac obiectul acestei cercetäri of erä
date asupra familiei Vucenic, strAinä i proaspät venitä in
tat% dupä afaceri negustoresti, altele- asupra invätäturii de
carte pe care puteau s'o primeascä pe la 1835 unii din tinerii
Moldoveni, iar restul, in cea mai mare parte o corespondentä
telegrafica diferite stiri asupra anilor de crizä politick' dela
¡nceputurile domniilor lui Cuza-Vodá si Carol L
Continutul variat al acestor hârtli ne obligá, pentru a pu-
tea infätisa unitar datele ce se gäsesc in cuprinsul lor, sä re-
curgem la o schitá biograficá, färä ca aceasta sä fie in intentia
noastrá, cáci nu viata sau activitatea politicä a prefectuhii de Ro-
m an intereseazä aici mai mult, ci numai stirile privitoare la oa-
meni si evenemente mai putin obisnuite, care ni s'au pastrat intâm-
plätor prin el. George Vucenie sau cum i se mai spunea familiar
1) Se aduc multurniri pe aceasta cale d-lui Pivniceru pentru cä
ne-a IngAduit transcrierea acestor acte.

www.dacoromanica.ro
 32

Iorgu (intâlnim si pe un lordache, care pare sä fie acela$),

era flul mai mare a negustorului Elias Vucenic. Acesta, pentru
ai no$tri. numai Ilie Liptcanul originar din imprejurimile Osjiek-
ului Slavoniei, fäcuse negustorie pe la Lemberg, inpreajma ho-
tarelor nordice ale Moldovei 9. -
De aid, probabil atras de alte rubedenii, ca acei Gh. Liu-
bovi ci, Anton Arnäutul, Toma Arnäutul 7si Dumitru Cä'pitanul,
cu rosturi a$a cum ne aratä $i numele lor, de slujitori ai Sf. Epis-
copii a Romanului 9, Elias Vucenic s'a stabilit in acest ora$ Hare
anii 1800-1806, unde va fi desfä$urat o activHate negusto-
reasca destul de insemnatä pentru a câstiga vazä $i avere, Ca
negustor de seamä $1 c4tigänd mai ales mari merite in desfä-
$urarea asistentei sociale pe vremea ciumei din 1818, i se a-
cordá mari privilegii, de$i se bucura de mai inainte de oa-
recare imunitäti fiscale 3. La 9 ani (NO aceasta, in 1829, 1'1 gä-
sim investit cu rangul de clucer $1 i se plätia din visteria sta-
tului o pensie de 200 lei pe luná
Al doilea fiu Alexandrui se naste la Capul-Codrului unde
probabil pärintele säu cumpärase o mo0oarä 5) .In epoca regula-
mentului organic Il gäsim membru al ef oriel târgului Roman 9.
Amândoi fiii, $i George $1 Alexandru, sunt trimisi la invá-
täturä peste hotarele tärii. La gimnaziul imperial din Cernäuti,
prin anii 1835-1842, erau intovärä.$iti $i de alti feciori de boeri
moldoveni, ca un Bal$, cáruia la Cernäuti ii purta de grijä.
Vasile Bal$, boer foarte cultivat 7)- fäcuse studil $i pe la Vi-
ena8)- doi frati Racovitä, tot in legäturá cu rubedenii rämase
pe acolo, alti doi Goilav, Armeni de prin Boto$ani, un Grigore
Grigorovici i apoi sträini ca Lochmann $1 Dagonfschi stabiliti
'in Iasi 9.

1) V. Anexe III 3, 4, 7.
2) Ibidem 5.
3) Ibidem 6,
4) V. Anexe II, 1,
5) V. Anexe III 8.
6) V. N. lorga, Stud, gi Doc. VII p. 99 si 232. precum si de acelagi
Histoire des Roumains de Bucovine â partir de l'anexion autrichienne
(1775-1913) Iasi 1917. p. 76,
7) Idem Istoria inud(drminfului Rom. Bile. 1928. p. 135.
8) v. Anexe 11. 4.
9) V. Anexc III, 2.

www.dacoromanica.ro
 33

In acest gmnaziu, care avea sase clase, patru de grama-

He'd si douä umanioare, inväta o lume pestritä de scolari. Re-
partizati dupä locurile de originä, 229 sunt din Bucovina, 106
din Galitia, 8 din Moldova, 2 din Basarabia, 3 din Moravia,
1 din Transilvania, 5 din Ungaria si 1 din Austria 9. Dintre
Bucovineni, majoritatea o formeazä Românii. Multí dintre ei
poartä nume rutene, ca Andreievici, Asakievici, Ilasievici si
aceasta nu trebue sä ne insele desi, ne sileste a aprecia
numärul bástinasilor mai niic, decât era in realitate. Tot
sub aparentä ruteara se infätiseazä si o intreagä lume de Ar-
meni, fie din Bucovina, fie din Galitia, din care unii coboarä
din eei plecati mai dinainte din Moldova, cum ar fi acel Fr.
Burian, al cárui nume sunä la fel cu al viitorului cancelar al
Austro-Ungariei. Tot din aceste pärti galitiene vin si câtiva
evrei. Restul de sträini sunt Hl de functionari, stabiliti vre-
melnic, uneori in medii curat românesti, chiar la sate ; scoala
fusese infiintatä in 1808 anume pentru ei2).
Aid., la Cernäuti, dacä nu cumva i-a urmat si la Viena,
unde a putut sá-si capete titlul de inginer, Vucenic a avut
colegi pe fratii Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi 9, care
de pe atunci, prin sârguinta lor la invätäturä, nu numai prin
numele ilustru mostenit dela pärintele lor, se desemnau ca vii-
torii fruntasi ai românimei din aceste pärti. Poate tot aici a
cunoscut si pe fratii mai maxi si a legat cu dânsii o adâncä
prietenie, care va fi mentinutä pânä la capát, si mai ales in-
täritá dupä stabilirea lui C. Hurmuzachf la rudele lui Sturzesti
dela Dulcestil Romanului. Nu ni s'a pästrat, pentru a arata
aceste legáturi nici o scrisoare dar cele câteva telegrame rä-
mase ni le dovedesc indestul. Vucenic, dupá moartea lui
Gheorghies Sturza si a surorii sale, rämase singurul cäruia i
se puteau aduce la cunostintä pläcerile si nepläcerile familiei
ca boala lui Alecu la Viena sau trimiterea lui Doxachi ca de-
,
legat al Reichstag-ului la Pesta si tot el era acela care trebuia
sä se ingrijeascá de cele trebuincloase pentru inmormäntarea
prietenului säu, in lipsa lui Alecu Hurmuzachi, care trebuia
sá-i aducá rdmäsitele pämântesti din Viena indepártatá 4).
1) V. anexa II. 4.
2) N. Iorga. Istoire de Roumains de Buc, etc. p. 61.
3) V, anexa II. 4,
4) V. Anexe III, 31, 32.

www.dacoromanica.ro
 34

Molipsit de liberalismul romantic al cercurilor cu care

venise in atingere si poate 0 sub influerrta SturzeWlor dela
Roman, a cäror rudä, Beizadea Grigore va lua parte ca ge-
neral turc cu numele de Muhlis Pasa la räsboiul din Crimeia. Vu-
cenic, reintors in lará dela studii, voieste sä ia parte activá la eve-
nimentele care se desfäsurau dupä 1853, in preajma tärilor
noastre. Nu stim dacá intentiile lui au fost puse in aplicare,
0 scrisoare, pe care i-o trimeteau din Germania fratii Strat
unul din ei va fi ministru sub Statut si in primii ani de dom-
nie a Regelui Carol I, ne desválue astfel de gânduri 9 si ele
vor fi fost a multor tined Români, insa despre o participare
altfel decât aceia care o desfäsurau unii din revoltionarii de
la 1848 pe lângá comandantii turci dunäreni, nu avem nici
o stire.
Infläcärarea de care era cuprinsä o intreagä tinerime ro-
mâneascä va gäsi un teren potrivit pentru a se desvälui in
lupta ce se anunta a fi inversunatä, pentru unirea Principatelor
Dunärene si in rezolvarea atâtor probleme, când era vorba sä
se pue bazele unui stat nou.
Indatá dupä publicarea firmanului, prin care se hotärau
alegerile pentru divanurile Ad-hoc, o vie agitatie cuprindea
amândouä principatele si mai ales Moldova, a cArei contopire
in noul stat ce se proiecta, aducea cu sine pierclerea unor
anumite avantagii §i inäbusirea multor aspiratii ale unei mi-
noritäti boeresti, exploatatá acum de Austria si Turcia in intri-
Ole lor antiunioniste.
La 16 Martie 1857, trupele austriace de ocupatie pärä-
sesc teritoriul Moldovei 2). Comitetul central unionist din Iasi,
in fruntea cáruia se gäseau Gh. Sturza si Costache Hurmuzache
putea sä-si inceapä activitatea mai putin stingherit si sä coor-
doneze lucrärile comitetelor unioniste districtuale cu toate asu-
pririle guvernelor din timpul caimäcäniei lui T. Bals si N.
Vogoride, In afarä de Iasi o resiunea ca si agitatia se pare cä
a fost deosebit de puternicä la Roman 31.
0 trecere in revistä a celor ce s'au intâmplat aid ne-ar
reda o icoanä a tuturor abuzurilor electorale din Moldova
anilor 1857-1858.

I) V. Anexa III. 1.
2) D. A. Sturza. Acte $i documente etc. vol. IV. p. 34,
3) Ibidem p. 255, 2 6, 379, 838, 1007 i vol, V pp, 85, 151, 185.

www.dacoromanica.ro
 35

Comitetul unionist de aid era aleätuit din fruntasi natio-

nalsi cu mare vazá ca Gh. Sturza, C. Hurmuzachi, C. Sturza
dela $cheia, D. A. Sturza dela Micláuseni, viitorul premier, si
din alti mai märunti ca Scarlat si Dimitrie Värnav, Cazimir,
I. Gheorghiade si G. Vucenic. Un astf el de comitet aträgea de-
sigur atentia guvernului i apoi mai adäogându-se i faptul cá
aici trebuia sä se aleagä si un reprezentant al clerului, era
natural ca si presiunea separatistä sä fie mai puternicä.
S'au intrebuintat toate mijloacele pentru a se impedeca
alegerea candidatilor unionisti. Averile partizanilor unirii au
fost subestimate, pentruca acestia neajungând la censul hotärit
prin firman, sä" nu fie trecuti pe listele electorale. Armenii au
fost exclusi dela alegeri si amenintäri grele au fost roste la
adresa starostilor de corporatii. S'a incercat si disolvarea co-
mitetului. Lumea era intimidatä ráspändindu-se svonul cä se
va proceda ca la Iasi, unde unionistii Turculet si Cuparenco
fuseserá arestati 1). Conducätorul separatistilor, Aga Enache
Burchi, primea instructiuni de la C. Catargi si N. Istrati, mini-
std. la Iasi si potrivit acestora ameninta lumea cu inchisoarea
si exilul si punea sä se ráspändeased svonul cá Turcii vo r
intra in tarä pentru a curma agitatia unionistä 2). Privighetorii
de ocoale sunt inlocuiti 3) ; iar nameni sunt siliti sá semneze
petitii separatiste 4), Preotul D. Matcas, can didat unionist este
destituit de locotenentul de episcop Hermeziu, care cu toate
sfortärile sale nu poate duce la vot deal 4 preoti - doi sepa-
ratisti i doi adusi cu f orta - si cinci calugári 5). Doi dintre acestia
din urmä, egurnenii de Neamt si Vorona, protestau contra
abuzurilor sävârsite de locotenentul de episcop 6).
Au avut loc si arestäri in masá asa cum s'aintimplat la Poe-
nile Oancei. Preotii au fost arestati sau permutati iar negustorii din
târg bänuiti de simpatii unioniste erau trimisi sä care bolovani din
muntii sau rechezitionati pentru stärpirea läcustelor 7).

1) Coresp. din Roman in Etoile de Danube, v. D, A. Sturza o. c.

vol. IV p. 225,
2) lbidem p. 286
3) Ibidem p. 376
4) Ibidem pp, 1003-1007
5) D. A. Sturza vol. V p, 185
6) Ibidem p, 150
7) Ibidem vol. V p. 33.

www.dacoromanica.ro
 36

Autorii acestor ilegalitäti erau locotenentul de episcop si

fratelu säu Grigore Hermeziu, prefectul Gr. Upan, candidatul
separatist Gr. Mardare, aga E. Burechi si altii.
Actiyitatea unionistilor este insä neobositä. Intocmesc me-
morii peste memorii si trimit proteste in toate pärtile, unde
socoteau cä pot fi ascultati. Rezultatul alegerilor a fost totusi
acela pe care il scontau separatistii. Dupä casarea alegerilor
nu-1 mai gäsim pe Gh. Vucenic in comitetul districtual.
In anul urmätor, îti cealaltä luptä a candidatilor pentru
tronul Moldovei, aspectul politic la Roman va fi cu totul altul.
Unionisti si separatisti isi vor intinde mana pe deasupra tutu-
ror ambitiilor, care-i despártise panä acum, pentru a susfine
candidatura Princ. Grigore Sturza la tronul Moldovei 1).
Din toatä aceastä främantare G. Vucenic se alege cu
prietenia trainicA a unor bärbati ca Mihail Kogälniceanu si ca
alti si cu demnitatea de prefect de Roman sau de BacAu, dupä
cum cereau imprejurärile, in primii ani de domnie ai lui Cuza Vodä
In 1860, cabinetul Kogälniceanu urma celui a lui Mano-
lache Kostache Epurianu, rästurnat pe chestiunea administräri.
de atre stat a averilor manästirilor chinovii. Guvernarea lui
Kogälniceanu a fost de scurtä duratä. El avea greaua misiunei
de a curma agitatia ce se ivise in randurile clerului moldo-
venesc din cauza manästirilor Neamt si Vorona, in fruntea ne-
multurnitilor stand insusi mitropolitul Sofronie, influentat de
anturajul säu, care ii infilträ ideia cä domnul urmäreste rui-
narea bisericii 9. Agenti plecati din tarä unelteau peste hotare
Kogälniceanu, pentru a legitima cat mai mult amestecul
guvernului in treburile bisericii, isi luä ca ministru in cabinet
pe Arhimandritul Melchisedec Stefänescu,membru panä la acea-
stä datä in comisia instituita de guvern pentru a inventaria
averile acestor manästiri si din care cauzä fusese afurisit de
mitropolit impreunä cu celälalt membru, delegat al clerului
Ec. D. Matcas, cunoscutul luptät or unionist din Roman, care
ajunsese rector al seminarului de aid 9.
1) V. lista sprijinitorilor lui Gr. Sturza la C. Solomon si C. A. Stoide
Preendenta lui Gr. Sturza la tronul Moldovei, Extr. din Arh. Rom, Tom,
1I1 Buc, 1939, Deasemenea si I. Neculcea V, p.351.
2) R. Rosetti, Conllictul dintre Guvernul Moldovei çi Memiistirea
Neamtulul, An. Ac. Rom. Mem. Sec, 1st. Tom XXXII. Seria II p, 50-51 vol
1si 4-9-10 vol. II.
3) R. Rosetti o. c, vol. 11 p. 10

www.dacoromanica.ro
 37

Domnul räbdase amânase mereu curmarea acestei in

i
därätnice opozitii, dar dupä intoarcerea dela Constantinopol
cu rezultate asa de favorabile pentru deplina unire, era ho-
tärât a nu mai tolera. Mitropolitul fu mustrat de cátre domn
ea unul ce indráznea a lipsi dela slujbele ce se oficia pentru
c apul statului. Acuzat apoi de uneltire cu Rusii impotriva täri
Sofro .nie este depus sila 7 Noembrie este arestat. Dar adu
narea deputatilor a cärei majoritate se compunea din repre-
zentanti ai dreptei, era hotärât potrivnicä guvernului care re--
Prezenta stânga 1) Comisiunea instituitä de guvern sä formuleze
Capetele de acuzare impotriva mitropolitului depus, il scotea
pe acesta nevinovat 2). Ca urmare a acestui act guvernul era
rästurnat la 17 Ian. 1861.
Inlocuirea se fäcea prin cabinetul Anastasie Panu, cu
D. A. Sturza si C. Hurmuzache, unul din mail nemultumiti
care contribuise la cäderea guvernelor precedente.
Pentru alcätuirea unei adunäri, cu care sä fie posibil a
guverna se fac noi alegeri. Cu aceastä ocazie guvernul pune
la cale o serie de opresiuni i ilegalitäti, mush' camera OM
din aceste alegeri acuzä guvernul de abuzuri electorale. Stint
invinuiti si doi ministri. Afacerea produce atâta sgomot, incât
cei doi invinuiti isi dau demisia 9.
Prefectul de Roman era si el acuzat de falsificarea lis-
t elor electorale si era chemat la Iasi sä dea socotealä in fata
camerii 1), la 1 Aprilie. 1861.
In urma cälätoriei principelui Cuza la Constantinopol,
s'a pus la cale convocarea conferintei Europene pentru a se
solutiona defintiv chestiunea unirii Principatelor. Aceasta se
intrunea la Constantinopol in Sept. 1861,
Nu fárá a face o ultimä sfortare pentru impedecarea
unirii si färä amenintäri din partea Românilor, ca vor lua ei ceela
ce li se refuzä, Turcia ceda si se ajungea la acea unire corn-
plectä cu toate märginirile pe care stiuse sä le impue Con-
statinopolul 9. Era guvernelor si a adunärilor separate inceta
la 11 23 Decembrie 1861.
1) D. Onciul, Mihail Kogiilniceanu (Memoriu la centenarul nafterii
lui) An. Ac. Rom. Mem. Soc. 1st. Tom. p. 27, 28. De asemenea N. lorga.
1st. Rom. vol. 1X p. 354.
2) R. Rosetti 1. c. 16.
3) A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vora p. 89.
4) v, Anexa. 111, 15.
5) v. N. lorga o c. p. 366.

www.dacoromanica.ro
 38

Odatä cu aceasta, inceta probabil i ocârmuirea prefectu-

lui de Roman. Aid corespondenta sa, care in prima parte are
mai putin caracterul oficial, se intrerupe pentru a fi reluatä la-
rä.0 in 1866. Cele mai multe din telegramele rAmase sunt dela
prieteni ca Hurmuzachi, M. Jora i mai ales dela M. Kogälni-
ceanu cu care pAstra mereu acelea0 raporturi amicale 9.
Prin Decembrie 1862, in acea vreme cänd intreaga lume
poHticá dela noi se unise impotriva domnitorului i sprijini a
intrigile fesute de nurneroasele beizadele, care acum se eri-
jau in pretedenti 9, insu0 L BrAtianu cu toatá calitatea lui de
prim-ministru i0 unea glasul cu al celorialti nemultumiti pentru
A cere un print strgin. Vucenfc II felicita i primea multumiri.
Corespondent& cu caracter oficial este reluatä iarä0 in
1866, când, dupä un Sturza, care adresa felicitári Dom nitorului
Carol cu ocazia inträril in tarä, Vucenic ajunge din nou prefect de
Roman . Din ea se oglinde0e intrucâtva o mare parte din ne -
cazurile politice care au inveninat primi anii de cârmuire a
Domnitorului Carol I.
Actul putin cugetat dela 11 Februarie 1866 pusese in dis-
cutie toate realizárile infAptuite pe tärâm politic.
Reprezentantii puterilor europene se adunau iarä0 la Pa-
ris pentru a discuta chestiunea româneascä. Aid mergea la
3 15 Aprilie 1866 delegatia compusä din Sc. Fälcoianu, V. Boe-
rescu i L. Steege 0 prezenta un lung memoriu in care se
expunea intreaga problemä a viitorului României 9. In acela0
timp la Ia0 se ajungea la violentele manif estatii de stradä in
fruntea cärora se punea insu0 Mitropolitul, aláturi de altii
mai vechi separati0i ca N. Istrati i Rosetti - Roznovanu, care
miFare se solda cu morti i räniti i cu o urä crescutä impo-
triva locotenentei domne0i i a trupelor muntene care pot olise
räzmerita.
Voci, desigur izolate, ca aceia a lui T. Heliade Rádulescu,
izbucneau i dincolo de Milcov in favoarea Ghicule0ilor, Bi-
be0ilor sau Stirbeilor $i-i aráta toatä oroarea impotriva stäpáni-
rii sträine pe care o cunoscuse de mic copil pentru a nu mai admite

1) v. Anexe III. 9. 12.13, 14. 16. 18

2) Ibidem III. 19.
3) D. A. Sturza Domnia Reg. Carol Buc, 1906. Tom I p. 74.

www.dacoromanica.ro
 39

acum un principe strain 1, De acela se auta a se lucra in gra-

bä, nu numai pentru a pune Europa in fata unui fapt indepli-
nit, ci si pentru a se spori numärul celor care sä aprobe ho-
tärârea dela 11 Februarie1866. In acest scop, amici ai libertAtii,
ca Vucenic dela Roman, luau jurämântul in scris dela diferiti
fruntasi provinciali, indatorindu-i a lucra pentru mentinerea
Unirli si pentru acorclarea unui principe strain 1.
Intrarea Princip. Carol in tard la 6 Mai punea Europa in
fata unui fapt implinit, pe care numai Austria si Turcia nu se
tineau obligate a-1 tolera. Poarta, mai ales, se aräta foarte iri-
tatá de gestul printului si. era hotgrâtá sä ocupe Principatele
Dunärene. Trupe turcesti se corrcentrau dealungul Dunärii, jar
la Paris, prin Savf et Pava, se depunea de confer-M[10 un pro-
test impotriva ocupárii tronului românesc de Principele de
Hohenzollern si se aräta cä Turcia este indreptätitä a ocupa
Principatele cu armele, lucru care desigur nu era admis färä
o indreptätire prealabilä a puterilor garante.
In tard se luau mäsuri de apärare. Se concentrau bata-
lioane de gräniceri si dorobanti si se hotära mobilizarea ime-
diatä a tuturor trupelor românestM. Se acorda un credit de 8
mílioane pentru armatä 9. In judete prefectii erau insárcinati
sä inroleze voluntari,
Temerile de un eventual atac turcesc au durat numai in
cursul lunei Mai si Iunie. La 6 Iulie, printr'o circularä adre-
satä tuturor prefectilor, ministrul de räzboi, Generalul L Ghica,
ordona incetarea inrolärii de voluntari 4), Rezultatele campaniei
prusiene in Austria incepuserä sä-si facd efectul, iar in Creta,
miscärile revolutionare ce stäteau gata sä isbucneasa aträgeau
intr'acolo norii negrii ce amenintau orizontul dunärean.
In afarä de aceste complicatii externe, inläuntru nemultu-
mirea era mare, 0 recoltá mizerabilä se adäogase holerii, care
decima populatia satelor moldovenesti 5),
In aceastä vreme membrii guvernului compus din elemente
eterogene si sfäsiat de curente contrare, ca si depufatii, se cer-.
tau, neputându-se hotäri dacä in constitutia ce urma sä fie pusä
in vigoare, trebue sä se adopte sistemul bicameral sau unica-
meral 6)
1) Ibidem, p, 219.
2) V. Anexe, III 20.
3) V. Memoriile Reg. Carol l' al Rom. Buc. 1909 p. 78.
4) V. Anexa III, 22
5) Ibidem Ill 23.
6) Mem, Reg. Carol p, '18,

www.dacoromanica.ro
 40

Primul minister al Princ. Carol avea o compozitie prea

nepotrivitä,pentru a fi menit unei guvernäri mai indelungate.
Presidentia o avea conservatorul L. Catargi. Urmau L Brätianu
liberal, la Haar*, P. Mavrogheni conservator, la externe, C.
A. Rosetti din extrema stângd la culte, L Cantacuzino,
(centru) la justitie, Gen. L Ghica (dreapta moderatä) la räsboi
si D. A. Sturza (centru) la lucräri publice.
In Limp ce membrii guvernului abia se puteau intelege in-
tre dânsii, din Iasi veneau vesti cá separatistii incepuserá sä se
miste din nou 1) si agitatia aceasta, care gäsea un teren prielnic
la unele elemente nemultumite din populatia Moldovei, era ali-
mentatä din belsug de Rusi, ai cärei agenti misunau prin ora-
sele Moldovei si produceau destule nepläceri guvernului 2).
Diferite svonuri räu voitoare erau puse in circulatie si
tinteau la atâtarea populatiei. Relatiunile cu Poarta otomanä
erau indeosebi exploatate 3).
Nemultumirea Moklovenilor se manifesta si pe cealaltä
cale a antisemitismului.
Chestiunea Israelitilor se punea dela primele sedinte ale
adunärii constituante 4) si cu aceastä ocazie nu se uita a se
face o deosebire intre Românii de dincoace si dincolo de Milcov
Proectul de constitutie prezentat de guvern adunárii, pre-
vedea la art. 6 cä toate religiile sunt tolerate. In ceeace privesie
pe Izraeliti, o lege specialä va regula adrnisiunea lor treptatä la
impámântenire 5). Când textul acestui articol fu cunoscut, lumea
bucuresteaná fu cuprinsä de tulburare, astfel cä in ziva de 18
Iunie, când urma ca adunarea sä treacA la discutie pe articole,
curtea Mitropoliei fu invadatä de multime si inteo larmá
asurzitoare de sgomote, flueräturi si stigäte de vânduti
jidovilor", camera isi suspenclä sedinta, dupä ce I. Brätianu
declarase cä guvernul retrage afticolul incriminat 6). Se räspän-
dise si svonul cä deputatii care vor sustine pe Israeliti vor fi
in primejclie, când se vor intoarce acasä. Dela Mitropolie lumea
s'a indreptat cátre o sinagogä evreíascá pe care a därämat-o.
1) Idem p. 81.
2) D. A. Sturza a, c. p. 403 v. i anexe III, 25.
3) V. Anexe, In, 23.
4) Alex. Pancovici, Desbaterile Aduntirii Constituante din anul 1866.
Buc. 1883 p. 48, 49,
5) Ibidem p. 52.
4) Ibidem p. 58. v. §i anexe III, 21.

www.dacoromanica.ro
 41

Guvernul printeo circularä adresatä prefectilor incerca sá

atenueze violenta manifestatiilor din Bucuresti, dar mai tärziu
insusi L Brátianu declara in räspunsul pe care-1 da la o inter-
pelare a lui P. P. Carp cä atunci a fost o furtunä mare care a
därmat un templu, dar dacá poporatiunea a ajuns acolo, cauza
este cá a fost o nevoe, pe care au exploatat-o acel ce au ridi-
cat furtuna, precum o exploatati D-vs acum" ').
Aceastä mäsurä luatä de guvern era menítá a preintâm-
pina eventualele desordini in provincie, care, cu toate acestea,
aveau sá se intample. La o lunä dupä cele intâmplate la Bum-
resti, manifestatii violente aveau loc la BacAu i Oltenifa 2), dar
mai ales la Bacäu unde se vor continua si in cursul anului 1867.
Dupä ce adunarea Constituantá si-a indeplinit misiunea 0-a
dat tárii o constitutie - adicä a ales-o pe cea mai potrivitä.
din Europa, nu tärii, ci vederilor liberale ale timpului - si o
lege electoralä, s'au fácut in toamna anului 1866 alegeri parlamen-
tare. 0 treime din deputatii iesiti din aceste alegeri erau cu-
zisti sau separatisti, o treime apartinea grupului liberal si o
altä treime erau partizani ai guvernului. Cu toatá infätisarea
pestritä a camerii, Principile era hotärät sä guverneze cu ajutorul
ei 3), dar in Martie 1867 trebuia sä incredinteze puterea unui
nou minister Krefulescu in care infra si I. Brätianu. Acesta,
nelinistit de activitatea partidului separatist din Moldova 4) si
de simpatiile pe care le aveau Cuzisfii in tat% cautd sä-si facá
partizani in Moldova si se sprijinea pe fractiunea liberä si in-
dependente, care reprezenta in camera tocmai curentul anti-
semit. Pentru a da satisfactie acestora, Brätianu lua in vara
lui 1867 rnäsuri impotriva vagabondajului 5), mäsuri pe care el
le discuta i mai tärziu eta ocazia unui proect de politie ruralä 9
si care mäguleau intreatva opinia publica 7).
Nu opozifia parlamentarä cu acele violente interpeläri ale
lui P. P, Carp, care da membrilor fractiuni libere epitetul de
tauri si cu acuzatii, exagerate desigur, cä 560 de familii Izraelite
sunt täbärâte pe câmpiile BacAului, gonite dela sate si din co-
mune si neprimite, respinse din Bacäu si cá asupra lor se exer-
citá actele cele mai barbare" 8) au adus retragerea lui Brätianu
1) Din Scrierile $i Cuu. lui I, Bräíianu. Buc, 1903 p. 436.
2) V. Anexe III, 24.
3) D. A. Sturza a. c. p. 361.
4) Ibidem p. 403.
5) V. Anexe III, 29,
6) Din Scrierile si Cuv. lui I. Bratianu p. 448.
7) D. A. Sturza o. c. p. 414.
8) Din Scrierile i Cuv. lui I. BrAtianu, p, 441 si 414.

www.dacoromanica.ro
 42

din guvern la 10 Tau 1867, ci dusmänia celor dela Paris si

mai ales a lui Napoleon.
Aceastä dusmänie a cercurilor apusene este pe larg ara-
tatä inteo scrisoare a Principelui Carol Anton de Hohenzollern
care scria fiului säu cd evreimea financiarä este o mare pu-
tere, a cärui favoare, poate avea efectele cele mai folositoare,
dar a cirei defavoare e periculoasä, jar mai jos adäoga : Mi
se pare cä Brátianu n'a arMat destulä energie. Transferarea
lui Leca, dupä ce a lipsit dela datorie si a atâtat acest conflict
nu e fapta unui guvern tare, ci a unui guvern care se teme
de un functionar influentat 9.
Retragerea lui BrAtianu aducea dupä sine cäderea guver-
nului Kretulescu si formarea unui nou cabinet $tefan Golescu
In anii urmätori miscarea antisemitä ca si cea separatistä
- la 8 Julie 1867 se mai punea la cale de cätre Gr. Sturza si
N. Ceauru-Aslan o Intrunire separatistä la Roman 9 - vor ma
continua, insä cu o putere tot mai mult micsoratä, in vreme ce
alte preocupäri de naturá cu mull mai gravä atrag atentia con-
ducätorilor. a
Despre alte evenimente care au urmat, nu se mai gäseste
nimic de seamä in corespondenta rämasá dela Gr. Vucinic.

C. Cihodaru

ANEXE. L
Acte privitoare la familia Vucinic.
i
Attestat.

Vorzenger dieses, Elias Wucsinich ist bei mir drei Jahr

als Handlungs-Jungs gestanden und nach verflossene die drei
Jahr, ihm nach Han dlungs-Gebühr frei gesprochen habe und
während der Zeit seiner Lehrjahre getreu, fleisig und emsig
verhalten, dass ich an seiner Aufführung satt sammeud Verg-
nügen gehabt habe.

1) D. A. Sturza, a, e. p. 449-450,
2) lbidem, p, 412.

www.dacoromanica.ro
 43

Weilen derselben seine Fortuna wieder zu suchen gesimmt

ist, so empfehlen ich obenmilten Elia Wucsinich alien und jeden
Hand lungs Freunden auf das beste mit gegenwärtigen Attestat
glauben beizumessen und zu ferner fortkommen geneigtest ver-
hilflich zu sein.
1795 Essegg Den 23-ten Januari.
Stephan Hertich
2
Demnach Fürzeiger (sic) dies, Jlia Vuchinich, dies König-
lich Kameral Unterthan den Löblichen Agramer Comitate zu
Krigisch (sic) Kameral Moravicsa einferleibten (sic) sich in Lem-
berg und anderzn Gegenden, als in Gegend schon und in
. Handlungs Traktate befindet, weltern zu verbleiben auserbeten
hate - konnte mann so dehin kainer Dinges demselben....bitte
nach von Amte wegen aus. vilfachrind (sic) alle sowohl Militar,
als auch Civil Herrn Herrn Officiers und Oberbeamten dinst
freindschaftlichst anersuchen und ungehindert Pass und repas-
sieren zu lassen.
Gegeben königl Kameral Herschaft Verbovszko den 17-en
April 1800.
e
Dieser Pass behalf seine
Haft aus ein Jahr und Tag von
den angesessen Datto
Pr. Königlich Kameral Inspectorate
Amte Verbavszko in Kroatten
(ss) Tighai Tschabrian?
Inspector
3
Eu ce mai gios numitä, Maria Cafegita, de eke din Roman
adiverez prin acest zapis al mieu la maina d-lui giupanului Ilie
Liptcanul, fiindeä de bunä voe me si de nimene sälitä, i-am
datu o bucata di loc di al mieu, parte dinspre apus, care este
supt dialul D-sale, care loc i 1-am dat ea sä-si indrepteze d-lui
zaplazul ograzii d-sali, multumindu-mä eu cu tocmalä si am
primit pentru bucata ace de foe platä 25 lei, adicä douäzeci
si chid lei si d-lui rämane stäpan in veci pe aceastä invoialä
a me, o parte a locului arätat, stäpanindu atat copii d-sale,
cat si orice neam va rämane stäpanitori sä nu fie asupriti,

www.dacoromanica.ro
 44

sau räscumpárati cre catrá nimen din neamul mieu sau din co-
piii, ci dupä cum s'au pomenit mai sus, sä fie stapanitori si ne-
supärati in veci, cAci aceastä invoire s'au fäcut de bura invo-
iala mea si de cätrá nimeni sdlitä. Si pentru mai bunk' incre-
dintare mi-am pus numele si clegeful in loc de iscäliturä in-
teacest zapis.
f Eu Maria Cafegifa adiverez
1806 Iunie 10
Roman
Fiind si eu poftit de numita Maria am scris acest zapis.
(ss) Dumitru Andrei
4
Eu Maria, fiica lui Pesteräu, sotie Anton Arnäutului epis-
copiei, adiverez prin acest zapis al mieu la 'liana D-sali giupa-
nului Ilii Liptcanul, precum sä sbi stie ca de bunä voie me si
de nimene silitä, am vandut D-sali o bucaticá de loc ci 1-am
avut din dosul siurei casei mele, aläture cu grädina d-sali, care
loc au fost si hudítá pärintelui ¡Anastasii ot Precista. Si ne
mai Hindu trebuintä de huditä, asa cum m'am invoit cu D-lui
Giupanul Ilie si il 1-am (sic) vandut drept bani lei 20, adia
douázeci lei, care i-am st plätit. Si d-lui rämâne stdpan pe ace
bucatica de loc in veci si in pace, atat copii d-sali, cat si alte
neamuri ce vor fi urmasi stäpanitori, färä supárare de caträ
nici un neam al mieu, atat si dinspre partea barbatului mieu
sä nu fie supärat la nimica, nid i. volnic spre räscumpärare lo-
cului, Hindu prin stire lui si prin vointä. Si pentru mai build.
incredintare ni-am pus numile si degetele noastre in loc de
iscáliturá intr'acest zapis spre adeverintd.
t Eu Maria fiicei lui Pestereiu adiverez
t Eu Anton, arndutul episcopiei, adiverez.
1807 Mart. 23.
Roman.
5
Cu mila lui D-zeu poi Mihail Grigorie Sutu VVod,
domn tärii Moldavia
Se face stire cu acest hrisov al domnii mele pentru Me
Liptcanul din Roman, care prin jalobä ce au dat catrá domnia
mea, au aratat cä de multä vreme aflandu-se petrecätor cu ne-

www.dacoromanica.ro
 45

gutätorie in pämântul acesta, au adus nu putinä slujbA si pá-

mântului prin necontenite alijverisuri ce au avut in toatá vre-
mea cu locuitorii, precum si insusi domnestii ameiri nu putinä
folosinta, sävärsind si alte slujbe pämäntesti, in care s'au aflat
orânduit, lar mai vârtos acum intru intâmplarea bolii ciumil,
care luase si in târgul acesta al Romanului cea mai cumplitá
intindere insärcinat fiind cu slujbe au järtvit nu putinä ostenealä
si nevointä, dupg care aratare de jalbá, au fäcut rugäminte ca,
sä fie cuprIns si el cu oarescare agiutori din domnestile mile
asämine si altii de starea sa s'au impärtäsit tu asemenea cu-
prinderi. Drept aceia, dupá jaloba ce mi-au dat, cercetând dona-
nia mea l incredíntându-ne cä numitul cu adevärat, prin ne-
contenitele negutátorii ce au metahirisit, au adus i in obstescul
alesveris inlesnire i dornestii cärnäri si cä pe lângä acestea au
plinit si alte slujbe pámântesti, in care au fost dupá vremi o-
rânduit, iar mai cu dinadinsul intru intâmplarea aceasta a boli
ciumei ce au fost, intru care m'am incredintat el numitul in-
tru adevär au jártvit nu-Tutinä trudä í nevoi, inplinind cele
mai vrednice si mai de multämire sävârsiri spre curätenia si
mântuirea târgului despre räul acesta si cu toatä dreptatea am
gäsit di a-i face oarescare cuprindere de milä spre rásplátirea
slujbei si a ostenelelor sale. Pentru acea dar botärâm prin .

aceasta al nostru hrisov ca mai intâi, numitul sä fie sub apa-

rarea despre orice dare di bit ca unul ci nid este din rân-
duirea acelora ce sänt supusi a pläti bir. Al doilea ; la slujbile
visterii sä aibä a scuti 250 oi de gostinä si 250 stupi de de-
seatinä, nesupárându-se de cAtre slujbasi nici cu un fel de ce-
rere de platá pe aceste bucate ce le va avea drepte ale sale.
Deosäbit sä aibä a scuti si una crâsmä i una dugheanä ci va,
ave cu oHce f el de marfä in targul Roman de banii agiutorintii
si de oHce alte däri si angarii vor fi asupra altor dughene
sau crâsme. Asijderea sá ailat a scull si 10 liudi, oameni sträini
cari sä-i aducä de aid inainte de Peste hotar färá bir si färá
nid un amestec cu locuitorii tärii acesteia, adiverit Hind prin
márturia dregätorilor marginii cá sunt sträini, iar nu din lo-
cuitorli pämântului si care cercetându-se si de cAträ visterie
spre incredintare cä sânt sträini, prin cât se hotäräste sä rá-
mäe scutiti de birul visterii si de toate alte däri 1 havaleli
ce vor fi asupra altor locuitori ai OHL spre a-i avea pentru
agiutoriul i slujba casii sale. Poron,cim dar domnia mea dum-

www.dacoromanica.ro
 46

nealor dregätori al tinutului $i slujba$ilor gostinari $i desatnici

$i tuturor altor zapcii, sä. aveti a urma intocmai dupä hotärârea
hrisovului acesta al domnii mele. Poftim $i pe lurninatii domni,
fratii no$tri, care din pronia cereascd sä vor orândui in urma
noasträ ocârmuitori pärnântului acestula, nu numai sä nu strice
sau sä mute aceastä miluire, ci mai vârtos sä o intäreascá si
sä o adaoge pentru a domnilor sale pururea fericitä pomenirej
Am scris hrisovul acesta la scaunul domniei mele in orapl
E$ii, intru cea dintäi domnie a noasträ la Moldova (sic) in
anul intáiu.
Noi Milzai Grigorie &pi Voevod
La let. 1820 Mart 19.
Pecete. Semnäturi.
6
Durnisali Clucerului Ilie Vucinic
Dapk,mijlocirea cuprinsä in anaforaua sfatului ocármui-
toriu cu nr. 518, pentru ajutoriul ce s'ar cuveni casii d-tali
spre rdsplátirea slujbelor ce ai järtvit patriei, incuviintându-se
de caträ prea inalfatul domn a ti sä häräzi o pensie câte de
200 lei pe luná, s'au, scris visteriei cele de cuviintá supt nr.
552, iar prim aceasta secretariatul de stat face $i d-tali cunoscut
spre $tiintä.
Vremelnic cârmuitorul a secretarului de stat
(ss)
Sectia a doua
1829 Mart 25.
7
Departamentul Ministeriul Pricinelor din läuntru
cäträ d-lui Ilie Vucenic.
Pi temeiul alegerii ci au fácut obqtea negutátorilor locuinte
(sic) târgului Roman, ca .7 '51 fii d-tä mädular sfatului oräsánésc
in acel târg, dupä poronca supt No. 116, trimesä d-lor dregátori-
lor tinutului, in cuprinderea capitului al 4-lea al organicescului
regulament, la anexul supt litera V, ci hotär4te a se a$eza in
toate târgurile tärii sfat munitipal alcätuit din mädulari alese
di Caträ ob$tea fiístecäruía oraq sau târgu, intovárá$iti de o

www.dacoromanica.ro
 47

dreptate sa urmareasca materialnicele interesuri a ora$ului sau

targului locuintií lor departamentul acesta a ministeriu din läun-
tru inbunatätáste alegerea, intärindu-te de rnadulariu a sfatu-
lui munitipal, tot intr'o vreme poruncinduli, ca, cu cea mai
mare luare aminte $i patrundere cetind enstructiile pentru ase-
zannantul munitipalitatii, trimesä d- tale, a dregätorilor pi care
li yeti cere a li avea di prävit intru toate lucrärile sa fiti
cu salinta $i osardie a li aduce la placutä deplinätate ca sä
puteti castiga bune cunostinte a ob$tiei, prin care sá trageti
asupra si un prilej de meritavi caträ ocarmuire.
Ministrul pricinelor din launtru si
Cavaler (ss)...
(ss) Sef sectiei
(ss)
Sectia I-a
No. 1743
1832 Februarie 28.
8
Adicä noi, cari mai gios ne vom pune numele $i degetele,
incredintärn acest zapis al nostru la mana d-sale badelului
Marza Cräsmarul, de aice din targul Romanului, precum sä fie
stiut ca am vandut d-sale un loc a nostra ci l'arn avut dat de
zestre de tatäl nostru Toma Arnäutu, tot de aid din targul
Romanului, din mahalaua Targul Vitelor", pi mosia Sf. Ipiscopii
pentru care loc am plätit $i bezman Sf. Ipiscopii, dupä cum $
badea Marza de azi inainte are a-$ pläti bezmenul obicinuit Sf
Ipiscopii. Si locul 1-am vandut mäsurat cu stanjänul Sf. Ipiscopii
unde s'au gäsit 18 stanjäni $i 5 palme, par tea de räsärit, 17
stánjäni, 5 palme tot lungul locului, partea dispre apus, 14
stanjeni latul locului. Funclul locului dispre miazä-noapte, iar
dispre miaza-zi vine locul in clin. Si local se margineste I par-
tea dispre räsarit vi, e drumul ulitii mad la targul vitelor,
partea dinspre apus cu socru mieu, Toma Arnautu, partea dispre
miaza-noapte cu dumnialui giupanul Eli Liptcanul, iar partea
dispre miazä-zi vine spre targul vitelor in din. Si locu l'am
vandut cu bunä tocmalä in pret 380 lei, adica trei sute optzaci
lei, pe care bani e-am $1 primit toti deplin in manile noastre
$i dumnealui de azi inainte sä ramai desävarsit stäpan asupra
numitului loc, atat d-lui, cat $1 fiii dumisale $i din neam in

www.dacoromanica.ro
 48

neam sä-1 aibä vecinicä mo$tenire, nesupärati de nlmenea, atM

de noi, cM $i de Hi no$tri, sau alti megia$i careva, pentru cä
aceastä vanzare s'au fäcut cu $tiinta $i buna invoire a tuturor
$i oricine s'ar scula vreodatá cu vreo protii ceva, cu acest zapis
al nostru, sä nu li sä tii nici la o samá. Si pentru credintä
ne-am pus numile $i degetul in loc de iscälituri.
1831 Mart. 26.
Eu Ghiorghe Liubovici am vandut de bunä vola mea, ne-
silit de nimenea.
(ss) Ereu Oprea...
Eu Maria sotia lui Ghiorghe am vandut de bunä voia mea.
Eu Toma sän cApitanului Dumitru, pärinte Marii, socru
lui Gheorghe Liubovici, cu vola mea.
(ss) Gheorghe Sucevanu.
Si eu pof tit Hind despre amandouä pärtile am scris, am
$i iscälit
(ss) loan Diaconu,
Eu Maria filcä Tornii $i sorä Marii, sorb.' mai mare, cu
yob. me.
Si eu poftit Hind, am iscálit pe Toma sän cApitanul Du-
mitru $1 pe fiica sa Maria $i sant martur
(ss) Toader...
Eu Marza Cra$marul incredintAz cu scrisoarea aceasta, la
cinstita maul d-lui giupanului EH Liptcan, precum sa Hi $tiut
cá dupä cuprinderea acestui zapis penfru locul arätat dupä
invoiala ce am avut cu d-lor, i 1-am vandut $i eu d-lui ca
unuia ci sa protimisä$te, primind toti banii, dupä cum prin za-
pis sä aratá $i cu toatä cheltuiala ce am fäcut. Si de azi inainte
d-lui $i urma$ii d-sale sä stäpaneascä locul in pace, in veci, in
tocmai dupä cuprinderea zapisului arätat. $i pentru credinta,
ne$tiind carte, am pus degetul.
1831 Mai 6
Roman
f Eu Marza Cra$maru1 incredintäz.
f $i eu am fost fatä $i sunt martor
(ss) Toader...
Si am scris eu cu zasa $i buna
primire a Marzii
(ss) Nicolae...

www.dacoromanica.ro
 49

ANEXE II,
Certificate qi alte acte privitoare la studille elevilor Vucenic
1
III No. 178,
Zeugniss.
Von Seite der k. k. Kreis- Hauptschule wird hiermit be-
zeuget, das Wuczynik Alexander, gr. e. u. Religion, geboren am
1-tern... zu Kapokodruluii, in der Moldau, Schüler der dritten
klasse, sich in den Sitten sehr gut verbotten, und die für den
Sommer Curs vorgeschriebenen Gegenstände folgender Massen
erlernet ;
Die Religion .
Die biblische Geschichte . .
sehr
Das Evangelium . gut.
. . . . I
Das Lesebuch f. III Classe der Hauptscbulen.
Das Lesen des.
Deutschgedrukten . . .
Deutschgeschriebenen - . . 1 sehr
Latainischgedrukten . . . gut
Latainischgeschrieben . .

Das Rechnen
in den Brüchen . 1 sehr
in der Regel De-Tri . j gut
Das Schönschreiben
Deutsch-Kurrent . . .
Deutsch-Kanzley . . . 1 sehr
Lateinisch . , , . . gut
Moldauisch . . . .

Das Recht-und Diktando-Schreiben . I

Die Deutsche Spra chk hre . .
Die Ausprache . . .

gut
Die Enleitung zu schristl. Aussätzen
Das Lesen und Diktando-Schreiben Latai- i
nischer Wörter J
Das Uebersetzen . , . . . sehr gut
Dieser Schüler verdient daher in die erste Classe . . . .
gesetzt zu werden.
Czernovitz, am 6-ten September 1836.
Pankiewici khan S. Ktemsch
k. k. Krets-Hauptschule-Direktor
K. Tarnawiecki
Katichet.
4

www.dacoromanica.ro
 50

2
No. 61. zweiter Jahrgang.
IV Classe.
Von Seite der k. k. Kreis-Hauptschule wird hiermit bezeu-
get, dass Wuczinich Alexander, 17 jahre alt, gr. e. u. Religion,
von Roman in der Moldau gebürtig und Schüler der IV, im
jahre 1840 dem öffentlichen Schulunterrichte sehr fleissig beige-
wohnet, sehr gut Sitten geäussert und laut gegebenes Beweise
die für diese Classe im Sommer Curse vorgeschriebenen Lehr-
gegenstände, als :
Die Religions-Lehre .
Die Religi ons-Gründe . . ,
Das Schönschreiben . '
.
Das Rechnen . . - . . .

Ueberhaupt sehr gut

Die Deutsche Sprachlehre . . . .
Das Recht-und Diktando-Schreiben . .
Die schristlichen Aufsätze . . . .
Die Stereometrie . . . .
Die Mechanich . . . , . .
Die Erdbeschreibung fremder Staaten . .
Die Naturgeschichte . . ,
Die Naturlehre . , . .

Das Schönlesen . . .
Die Baukunst . . .
Das Zeichnen .

erlernet, und daher in die erste Fortgangs Classe mil Vorzug

gesetzt verdienet haut.
Czernovitz am 3-ten Mai 1840.
Ponkievici Johann S. Ktemschi
k. k. Kreis-Haupschul Direktor
Fr. von Mods de Malans
k. k. der Naturhistorie (sic) Sacher
und des sprachfoches.
K. Tarniawiecki MIL Barszczynshi
Katichet. k, k. Zeicknunge . , .. und Leh-
rer der Mathetnat. gegentums
3
. .. Wuczinich Alexander, Moldavus Romanensis, didac-
trum solvens . . . Primae Gramaticae Classi diligen tempublice

www.dacoromanica.ro
 51

operam dedit . Tentamine publica utriusque semestris 1837.

. . . . Religions Prima eminenter
. . . . Linguea latinae ., Prima
. . . G zografiae Prima
,r2
, . . , Arithmeticae . . . G Prima
. . . . cultura Prima eminenter.
. . . est.
Gyrnnazio Czernovicensi die 1-a Mensis Junii 1840.
. . . ise Zborowschi hones Ktemsch.
Praefectus Professor
4
Extras
din Juventus Caesareo Regii Gymnasii Czernovicensis e mo-
ribus et progresu in literis censa exeunte anno scholastico
MDCCCXXXV".
Tabloul nominal al elevilor.
In clasa JI umanioarei
Cu mentiunea ,Praemio doniti sunt"
V. Hazek Ludovic (Gura Humorului) 2. George de Hormozaki
( Cernauca, Bucov.).
Cu mentiunea ,,his proxime acceserunt".
1. Ion Proskurnicki (Kniasz, Galitia) 2. Boleslau conte de
Dunin Borkowschi (Grodec, Galitia) 3. Sofronie de Witwicki.
(Daleszov, Galitia).
Urmeazá apoi
1, Alexandra Apian (Cernäuti) 2. Zaharia de Asachiewicz.
(Cernguti). 3. Dimitrie Buczewsclzi Buc.), 4. Rudolf
Fikelscher (Cernauti). 5. George Filievici (1gesti, Buc.). 6. Ignat
Gawacki (Noua Sulit6). 7. loan de Holubas (Rarancea, Buc.),
8. Illasiewicz loan (Panca, Buc.). 9. Thasiewicz George (Panca, Buc.).
10. Aloise Jambois (Cernäuti). 11. Mihail Jaworowski (Galitia).
12. Iosef Jaworski (Galitia). 13. An drei Klug (CernAuti). 14. George
Litwinowiecz (Cotmani). 15 Alexandra de Manowarda (Cernáuti)
16. Neculai de Petal (Borouti, Buc.) 17. Felix de Orlowcki
(Galitia). 18, George Popeskul (Satul Mare, Buc.). 19. Mihai Pro-
copovicz (Maimbljesti, Buc.). 20. Nicolae Racovicz (Iasi). 21. Vicen-
liu Schmidt (Galitia). 22. Dimitrie de Semaka (Voloca, Buc.)
23. losef Stebelski (Galitia). 24. Alexandru Summer (Galitia).
25._,Antonie Winogrodzki (Galitia). 26. George Woronka (Cernä-

www.dacoromanica.ro
 52

un). 27, Partenie Karaczewski (Galifia). 28. Leon Kropiwnicki

(Galifia).
In clasa I umanioard
Cu menfiunea Praemio donati sun!:
1. Deodat de Prunkul (Suciava). 2. losef Stachurski (Sadagura)
4. Iosef Teodosiewicz. (Gogolina, Buc.),
Cu mennunea his proxime acceserunt":
1, Ignat de Sypniewski (Galifia.). 2. Mihail Wartaresiewicz
(Jurcdufi, Buc.). 3. Prodan Gabriel (Suhovärseni, Buc.). 4. Josef
de Hordynski (Galifia.).
Urmeazä apoi :
1. Constantin .tle Anastasy (Suciava) 2. Samuel Andriewicz
(Mitoc). 3. Mihail Balmogh (Arbora, Buc.). 4. loan de Bontosch
(Valea Szacá, Buc.). 5. Frincisc Czernoiewicz f Madefaläu, Trans.).
6. George Danilewicz (Lujani, Buc,). 7. Teodor Danilewicz
(Hlincia, Buc.). 8. Vasile Daszkiewicz (Mihova, Buc.). 9. Stefan
Diaconovicz (Cernaufi). 10. Wilhelm Eckhardt (Cernä.ufi). 11.
Ferdinand Ehrlich (Viena). 12. Nicolae Eustaphievicz (Ispas Bue.).
13. Nicoalae Gluchowski (Galifia). 14. Ferdinand Gurski (Cer-
näufi). 15. Clement Hlebowiki (Galifia). 16. George de Kal-
mutzki (Rogozna, Buc.). 17. Iosef Hoenig (Cernäufi). 18. Anton
de Holubasz (Vasläufi). 19. Dimitrie Hozub (Toporäufi Buc.).
20. loan de Kulezyicki (Galifia). 21. Ioan de Kumanicki (Galifia).
22. Lochmann Ioan (Iasi). 23. Gheorghe Luczeskul (Väscäufi,
Buc.). 24, loan Mândrilla (Câmpulung Buc.). 25. Maschka Adolph
(Cernäufi), 25. Mescheder Amandus (Cernäufi). 27,. Caesar de
Nemethi (Galifia), 28. Octavianus de Oslowski (Galifia). 29.
Gheorghe Filipowicz (Cernaufi). 30. Mihail Pitey (Rosia, Buc.).
31.,Rudenski Alexandru (Galifia). 32. Nicolae Sauczuk (Voloca,
Buc.) 33. loan Schessan (Cernäufi), 34. Adalbert Schnirch (Cer-
näufi). 35. Leon de Sypniewski (Galifia). 36. Emanuel de Tabora
(Ripiceni Buc.). 37. Vasile Tomowicz (Stänesti Buc.). 38. Iohan
Veit (Cernaufi). 39. Georg. Veit. (Cernätin) 40. Petru Walawski
(Galifia) 41. Teodor Wassilko (Berhomet, Buc.) 42. Iacob Worob-
kiewicz (Vasiläuf, Buc.). 43. loan Zurkanowicz (Crisciatic, Buc.).
In clasa IV de gramaticd.
Cu menufiunea Praemio donati sunt" : 1. Proskurnickil
Ioan (Galifia) 2. Wassilowicz Teodor. (Rosia, Buc.) 3. Anton de
Mikuli (Galifia).

www.dacoromanica.ro
 53

Cu mentiunea his proxime accesseruut" : 1. Carol de

Mikuli (Buc. Cerrauti). 2. Alexandru Zborowski (Galitia). 3.
Carol Englisch (Galitia). 4. West Edmund (Körósmez6, Ungaria).
Urmeazä apoi :
1. loan Anastasy (Cernäuti). 2. Ignat de Brzezinski. (Galitia).
3, Leon Danilewicz. (Hlinita, Buc.) 4. Dimitrie Daszkiewicz (Cer-
näuti). 5, Iosef Dolinski (Galitia). 6. Carol Fedorowschi (Gali-
tia), 7. Mihail de Gojan (BAnila, Buc.) 8. Francisc Herbich (Po-
joajUng.). 9, Anton Hohenauer (Cernäuti). 10. Francisc Jasín-
ski (Galitia), 11. Gavril-Jeremiewicz (Suciava). 12. Gheorghe Kan-
temir (Rosia, Buc.), 13. Nicolae Kantemir IRo0a, Buc.). 14. Kan-
czuscki Alois (Cernäuti). 15. Kierniakiewicz Joseph (Galitia).
16. Kluczenko Constantin (Galitia). 17. Korzynski loan (Galitia).
18, Alexandru Kozub (Toporäuti, Buc.). 19. lohann Lass. (Hat-
chin, Moravia). 20. Elias Lewicki (Galitia). 21. Nicolae Lulcasi-
ewicz (Chisináu). 22. Silvestru Lyskiewicz (Dorna. Buc.). 23. loan
de Mikuli (Galitia): 24. Francisc Necki (Galitia). 25. Dirnitrie de
Popovicz (Suciava) 26. Mihail de Popowicz (Suciava), 27. Ale-
xanclru Palkowski (Galitia). 28. Teodor Racovitä (10), 29. Anton
Reiter (Boian, Buc.), 30. loan Sluzanski (Bänila, Buc.). 31.
Sobota Titus (Galitia). 32. Ignat de Soldraczynski (Galitia). 33.
loan Strzelbicki (Galitia). 34. Nicolae Szlemkiewicz (Galitia).
35. Ludovic Szumlanski (Galitia). 36. Nicolae Tarnowiecki (Lujan
Buc.), 37. Nicolae Terlecki (Galitia). 38. Grigore Teodorowicz
(Suciava). 39. Grigore Tomowicz (Mihalce.a, Buc.), 40. loan Was-
sylowicz (Rosia, Buc.). 41. loan de Wlad (Piedecäuti, Bile.), 42,
Nicolae de Zadurowicz (Galitia). 43. Julius de Zaiackowski
(Mitoc, Buc:), 44. Zbudowski Joan (Galitia). 45. Iulius Zgorski
(Galitia). 46. Ferd. Lattinik (Galitia). 47. Carol Scholz (Cer-
näuti).
In clasa Ill-a de gramaticei :
Cu mentiunea Praemio donati sunt" :
1, Bryk Anton (Galitia). 2 Rump Iohami (Humor). 3. loan
Lewicki (Cernäuti).
Cu mentiunea his proxime accesserunt" :
1. Thomas Pfeiffer (Galitia). 2. Goilav Valerian (Botosani). 3.
Baranowski Iulian (Galitia), 4. Teodor Teodorovici (Suciava).
Urtneazä apoi :
1. Ioan Alexiewicz (Dobroväuti, Buc.). 2, Adolph de Baczynski
(Stänesti, Buc.). 3. Nicolae Baczinski, (Baleäuti, Buc.). 4. Ioannes

www.dacoromanica.ro
 54

de Baranyai (Hoszszti-Almás. ling.). 5. Joseph de Baranyai

(Hoszszti-Almás, Ung.). 6. Ghedeon Bar la (Cernäuti). 7. Burian
Francisc. (Galina). 8. Francisc Chlebik (Galitia). 9. Maximilian
Diener (Cernduti). 10. Alexandru Dobrowolski (Galitia). 11.
Ferliewicz Leon (Buc.) 12. Emeric Fikelscher (Cernäuti). 13,
Isidor de Flondor (Mina, Buc.). 14. Iacob Gluckowski (Gai Ina).
15. Teodor Goilav (Botosani). 16. Iu lian Halikowski (Galitia). 17.
loan Hnidey (Buc.). 18. Grigore de Holubasz (Vasläuti, Buc.). 19.
Christophor Iakubowicz (Cernäuti). 20. Ianowicz Alexandru
(Cernäuti). 21. Anton Kajetanowicz (Cernäuti). 22. Nicolae L.
B. de Kapri. (Suciava). 23. Kolb Rudolph (Solka, Buc.). 24.
Stefan Komoroszan (Vijnita) 25. Nicolae Korzynski (Galitia).
26. Stefan Lastowiecki (Galitia). 27. Alexandra Lukasiewicz (Chi-
siugu). 28. Leon Lukasiewicz (Galitia). 29. Samoa Lukasiewicz
(Galitia), 30. Iohann Willer (Galitia). 31. Joseph Müller (Cer-
nämti). 32. Mihail Nedelko (Cernäuti). 33. Ludovic de Némethy
(Galitia). 34. Grigore Nikitowicz (Buc.). 35. Carol Ostrowski
(Cernäuti). 36. Ignat Pankiewicz (Visnita). 37. Petsch Edmmund
(Galitia). 38. Piroszka Cajetanus (Boian). 39. Ioan Podlesiecki
(Galitia). 40. Ferd. Quirsfeld. (Suciava). 41. Carol Rakwicz
(Rodovici, Buc.) 42. Leon de Reus (lgesti, Buc.) 43. Iftemie f a-
cold (Horodnica, Buc.) 44. Gheorghe Sireteanu (Crasna, Buc.) 45.
Alex. Sävescul (Cähuesti) 46. Andrei Sävescul (CernAuti) 47. Leon
Stachurski (Sadagura) 48. Gheorghe de Tabora (Tincov, Buc.)
49. Ioan Tarnowschi (Broscäuti, Buc.) 50. Nicolae Teodorovici
(Sadova, Buc.) 51. Dimitrie Torniuk (Suhovarsäni, Buc.) 52. To-
miuk Joan. (Chiselev, Buc.) 53. Woiwódka Joseph (Galitia) 54.
Woyciechawschi Joseph. (Cernátiti) 55. Alxandru de Woyna-
rowski (Galitia) 56. Anton Zbuewski (Galitia). 57. Lukasiewicz
Joan. (Zamostia, Buc.).
In II gramatices classe :
Cu mentiunea praemio donati sunt" :
1. Alexandra de Hormozaki (Cernauca, Buc.) 2. Grigore de Prun-
kul (Sudava) 3, Adolph Eckhardt (CerrOuti).
Cu mentiunea ,,his proxime accesserunt" :
1. Hoczynski Mihail (Galitia) 2. Ludovic Glatz (Cernäuti) 3.
Mihail de Pruncul (Suciava) 4, S t ef a n Gawacki (Buc.).
Urmeazd :
1, Bielewicz Leon (Galitia) 2. Constantin de Bont4 (Valea Seacä,
Buc). 3. Nicolae Borciu (Suciava) 4. Buraczynski Dionisie (Ga..

www.dacoromanica.ro
 55

litia) 5. Nicolae Burkowscki (Cernäuti) 6. Ioan de Ciecholew-

ski (Galitia) 7. Mihail Constantinovici (Ispas, Buc.) 8. Czernia wsk)
Georghe (Rástoaca, Buc). 9. Czerniawski Grigore (Camena, Buc.)
10. Czuntuliak Constantin (Rosia, Buc.) 11. Dagonfski Carol (Iasi).
12. Emanoil Dan (Pertesti) 13. Nicolae Daschkiewicz (Berhomet).
14. Nicolae Daschkiewici (Sipenit). 15. Ignat Dittrich (Cernduti)
16. Victor Ebelin (Cernäuti) 17, Herman Fürst (Cernäuti) 18.
Fr. Gqtkiewicz (Cernäuti) 19. Mihail Gawacki (Toporäuti, Buc.)
20. Iulius Glowacki (Galitia) 21. $tefan Goretzki (Sf. Onofrei,
Buc.) 22. Grigore de Grigorovici (Iasi) 23. Mihail Grigorovici (Cer-
näuti) 24. Vasile Halip (Väscäuti). 25. Joseph Hayder (Sinäuti)
26. Gheorghe Hnidei (Clivodin Buc.) 27. Ignat Hnidei (Clivodin
Brc,) 28. Hrehorowicz Grigore (Galitia) 29. Teodor Kalinczuk
(Milosäuti, Buc.) 30. Teodor Kristiuk (Rogojesti, Buc.) 31. Mihail
Korzynski (Galitia) 32. Iohann Leibschutz (Cotmani, Buc.) 33.
Ignat Lukasiewicz (Zastavna) 34. loan Magyor (Rosia, Buc). 35.
Porfirie Mandyczewski (Galitia) 36. Ioseph Medwey (Galitia).
37. Grigore Mielnik (Galitia) 38. Munteanu Grigore (Rosia, Buc.)
39. Albert Neumaun (Cernäuti) 40. Nikiforowicz Alexandru 41.
Nikiforowicz $tefan (Lastowna) 42 Nikitowicz Petru (Voloca,
Buc.) 43. Nosiewicz Vasile (Buc,) 44. Anton Oleszkiewicz (Ga-
litia) 45. Pihulak $tefan (Cotmani) 46. Piotrowski Roman (Gall-
tia) 47. loan Popescul (Satu Mare, Bac.) 48. Albert Rakwicz
(Suciava) 49. Retzuski Carol (Judea) 50. Leonida Romanowski
(Galitia) 51. Francisc Roszka de Augustinowicz (Prilipceni)
52. Rusziczika Alois (Bänila) 53. loan $andru (Molodeni, Buc.)
54. Martin Schlichting (Cernäuti) 55. Ludovic Schwenk (Cerná-
uti) 56. Mihail Si9galiewicz (Galitia) 57. Ignat cavaler de Si- .

movicz (CernAuti) 58. Skliwa Alois (Câmpulung). 59, Carol

Statlziewicz (Izvoráni, Buc.) 60. Eduard Stindl (Cernäuti) 61. loan
Talpalaru (Siret) 62. Grigore 7eodorovici (Sadova). 63. Fr. Two-
rowski (Galitia) 64. Ferd. Völker (Cernämti) 65. loan Vasilovici
(Bánila) 66. Wojewudka Grigore (Galitia) 67. Zwierzchowski
Adolph (Cernäuti). 68. Simeon Daschkiewicz (Ocna, Buc.).
In clasa l-a de gramaticä.
Cu mentiunea praemio donati sunt" ;
1. Jenczmienowski Fr. (Galitia). 2. Rauch Theodor (Galitia) 3.
Dluzanschi Moses.
Cu mentiunea his proxime accesserunt
1. Dluzanski David (Verencianca Buc.) 2. Ilasievici Vasile (Panca)
3. Buszyinski Lud. (Galitia) 4. Ilasievici Dimitrie (Panca, Buc).

www.dacoromanica.ro
 56

Urmeazá apoi :
1. Adler Anton (Galitia) 2. Leon de Andruchowicz (Boian
Buc.) 3. Petru de Andrychowicz (Boian). 4. Mihail Baranowski
(Cernäuti) 5. Bell Adolph (Sire) 6. Bohosiewich Mihail (Gall-
Oa). 7. Botezatu lije (Siret). 8. Br-ason Gustav (Galitia) 9. Se-
verin conte de Di.nin Borkowski (Galitia) 10. Sergiu Czernia-
wski (Camena, Buc.) 11. Dana Dimitrie (Pártesti, Buc.). 12. Das-
chkiewicz Joan. (Berhomet, Buc.) 13. Frideric Dobrowski (Cer-
näuti). 14. Anton Donigiewicz (Boian, Buc.) 15. Führer Mihail
(Galilia). 16. Führer Rudolph (Galitia). 17. Gerbel Leon (Cer-
nguti). 18, loan de Gojan (Bänila). 19. Amon Gregorowicz (Mi-
halcea). 20. Gribowski Daniel (Cernäuti) 21. Ignat de Guszkie-
wicz (Mosorovka Buc.). 22. Hartmann Joseph (Galitia). 23. Va-
sile Ilasievici (Cernäuti) 24. Ilnicki Paul (Bosancea, Buc.) 25.
Isopescul Wan (Frätäuti,Buc.) 26. Kochanowski Wilhelm (Ga-
litia) 27. Hofler Felix de Nordwende (Pesta, Ung.) 28. Lewicki
loan (Buc.) 29. Lipeki Petru (Plosca, Buc.) 30.Lomikowski Ghe-
orghe (Mahala, Buc.) 31. Lomnikowski Hrisante (Mahala, Buc.)
32, Lögler Ferd. (Galitia) 33. Lucescal Apostol (VascAuti Buc.)
34. Lukaszewicz Vasile (Galitia) 35. Manasterski Dimitrie (Buc.)
36, Manowarda lacob (Bosancea, Buc.) 37. Mary Iacob (Suciava).
38. Martinowski Clement (Galitia) 39. Maschka Eduard (Cer-
näuti) 40. Matuszewski Leopold (Táráseni, Buc.) 4L Medwig
Vasile (Jucica) 42. Mitrofanowicz Emanuel (Serb Anti, Buc.) 43.
Muscala Dimitrie (Cernäuti) 44. Mantianu Mihail (Rosia. Buc.)
45. Naranga Vasile (Cernäuti). 46. Neumann Ioseph (Fürstenthal,
Buc,) 47. Nosiewicz Ioan (Moldovita, Buc.) 48. Nosiewicz Mi-
hail (Cuciurul Mare) 49. Ohrenstein Marcu (Galitia) 50. Osadka
Joseph (Galitia) 51. Pfab Carol (Cernäuti) 52. Piskowski Alex-
andru (Unterlagendorf, Moravia) 53. Poclitaru Petru (Subran-
cea7Buc.) 54. Proskurnicki Joseph (Galitia) 55. Schachtel Wil-
helm (Siret). 56. Seyei Carol (Judea 57. Sozanski Valerian
(Galitia) 58. Slawnicki Mihail (GaRtia) 59. Tarasiewicz Vasile.
(Tardseni, Buc.) 60. Tarnowski Dimitrie (Sadova, Buc.) 61. Tar-
nowski Corneliu (Suciava) 62. Ulreich Rudolph (Olmutz, Mora-
via 63. Wakanowski Emilian (Solca, Buc.) 64. Walawski Stefan
(Fereskul, Galitra) 65, Wartarasiewicz Anton (Zastavna) 66,Ioan
de Wolczynski (Buc.) 67. Voronca Constantin (Cernäuti) 68.
Woinarowski Petru (Galitia) 69. Wuczinek Glzeorghe (Roman)
70. Zbudowski Mihail (Galitia) 71. Fikelscher Iohann (Cernä-
uti) 72. Mescheder Iulius (Cernäuti).

www.dacoromanica.ro
 57

ANEXE II.
Scrisori i telegrame adresate lui G. Vucinic.

Miinich 8 Ianuarie 1855

27 Decemvrie 1854
Iubite,
Dacä evtl tu lene 0 nu scrii nimicä, precum mi-ai fägä-
duitu, trebue sä începU eu sä-ti spunii cä ne afläm bine.
Ni-ama plimbat pe la Berlin, Hamburg, Drezcla, Lipsca I dela
1-iu Ghenar s. n. ne aflämti aice. Petrecim impreunä cu toti
Rom-dud de aice §i ne bucurämu de un timpu favorabilu, cad
nid i. ii frigu, nid ii omätu mare, ce numai mai dese ploi. Ace le
nu deranjaz6 nimicä. Un cortelu i o perechi calo0 trebue
s6 ne intovär4asea. totdeauna, Dar pi acolo ci faceti; cum
mai petreciti.... Câtu pentru gloddrie, nu /116 indoescu de
márime ei, nag indoescu numai el scrisoarea me poate se
nu te gäsascä incä acasä. Poate cá eti acum departe de locurile
cele glodoasel i mai aproape de locurile ce împartu gloria i moarte.
Dei Domnul sä nu Hi incä pornit, ca sä potu a-ti priimi un
räspunsu ce II dorescu. Ion se aflä bine. Urmeazá studiile sale
cu energie. Ii trimetu mii de complimente amicare (sic). Te
rog fil bund precum mi-ai fägkluitu. M'ai treci pi acas6 pi la
mini 0 mijloceTte ca sä mai Iinitetl oamenii mei di pretentille
arbitrare cad li s6 facu, c6 mä temil cä se vor duce si-mi va
rämâne casa sângurä'.
Aratá, te rogu, C. C. Grigore Hermeziu, Cucoanei Elenco,
C. C. Enachi i la toti prietenii, a mele complimente.
Scrie-mi de cele din neuntru, dinacolo 0 nu mä uita,
fiindu al täu arnicu í plecata slugä,
Strat.
Iorgule,
Eatä-mä's la Miunhen unde petrec de minune cu amicii
eel. di aice. Am umblat prin multe locuri frumoaA
Acum ne odihnim putin aice, dupà." care vom merge la
Paris. Card multämire am, iubite, cá am intreprins aceasta
cälätorie I CAM parere' de räu am cä de mult nu am fäcut ap. I
Cu toate acestea. bine ca.' m'am de0eptat ma car acum. Dar voi
ce facet! afolo ? Spune-mi mai ganditi la mine? Cä eu adesea
gândesc la voi, dar nu vä scriu tocmai ve0, cum ati vr,

www.dacoromanica.ro
 58

pästrându-mi multumire a vA spune toate dupä ce voi veni.

ImbrätäsazA din partea me pe Luponi, pe Zanafirescul, pe
Paugal si cealanti prieteni. Spuni-i multe din partea me si
familiei lui multe complimente. Pe tine te imbrátisäz.
Al täu prieten Coriade.
Iubitule,
Am pornit de acolo, pe locu ni-ai si uitat. Noi credem
a priimi scrisori dela Dumneta, de nu de douA ori pe sAptä-
mAnä, dar cel putin odatä. Ne-am insälat insA, dci ni cursul
a doua luni nu am priimit nici una, cu toate cá. fratele Dimitrie
trill scrie c'd erai hotdrilt a pomi ceiträ loud gloriei 0 poate d
nici te aflu mai mult in plAcutul orasu. Dacá insä esti tot
acolo Hi bun a ni scrii cum te afli. Noi suntem bine.
Al tau ca un frate.
I. Strat.
2
Iasi, 25 Mai 1860
Iordache Vucenic.
Roman.
InAllimea sa vroeste a vá vedea. VA rog ca de indatä
sa veniti la Iasi, fiindd inaltimea sa plead Luni la Bucuresti
KogAlniceanu.
Cf. orig (ss) Grigorescu.
3
Iasi, 14 Iunie 1860
D. Vucenic, Prefect de Roman.
InstiinfeazA-má dad cunosti pe Iorgu Iosepescu; dad
este onest si capabil.
Kogälniceanu
Cf. cu orig. (ss) Alexandru.
4
Iasi, 23 Julie 1860
D. Vucenic, Prefect de Roman.
BacAu.
Primesc necontenite si bontrazicAtoare depese dela pre-
fectura si municipalitate. Te astept mAine la amiaz1 la

www.dacoromanica.ro
 59

birou. Panä atunci call de mentine buna rânduialä si nepär-

tenirea.
Kogälniceanu
Cf. cu orig. (ss) Indesci fr
5
Bacäu, 19 Sept. 1760
D. Vucenic
Prefect Roman.
Instiinteazá-rnä indatä ce-ai fäcut si cui ai dat actele ce
ati luat din municipalitate, atingatoare de Ruginoasa, fiinda
nu se gäsesc nicäeri.
Kogälniceanu
6
Iasi, 17 Octomvrie 1860
Prefectului de Roman.
Eu maine dimineatä plec la Galati intru intâmpinarea
inältimii sale. Nu mä oprerc nicAeri. Dati ordine ca la toate
postele sä-mi fie câte opt cal gata
Kogälniceanu
7
Iasi 5 Noemvrie 1860
Ministeriu din läuntru
D-lui Prefect Distr. Roman
Vi se face cunoscut ca sä stati la post, fiindcä urmeazä
a vi se comunica un ordin pentru cornendarea Dv. in tinutul
Bacäului in insarcinare de a guvernului
Ministru de Interne
'Kogälniceanu
8
Tecuci, 2 Decemvrie 1860
D. Prefect de Roman
Instiintându-mä cä apele sunt f carte mari, vä instiintez
cä nu mai merg nici la Ocnä, nici la Bacäu, ci mAine mä in-
torc la Iasi pe drumul mare.
Kogälniceanu

www.dacoromanica.ro
 60

9
Iasi, 24 Dec. 1860.
D. Vucenic
Roman
Fac apel la inima ta pentru nenorocitul de Sarbu. De a
comis vreo faptä ce trage dupä sine infamie, atunce nu-1 crufa.
Altf el fa ce vei putea pentru dansul.
Jora
10
Circa 1860-1861
Ciornä
D-lui Ministru Prezedinte
Iasi
Afi randuit pe D-1 Jorgu Holban de a cerceta cazul prä-
&Hi. D. Mardari, inrudit Hind cu acei ce necontenit aspirä
cu mice chip la postul de prefectura. Cumnat Hind cu gine-
rile D. Mardare, mä silesti a-1 recuza dela asa cercetare. Vä
rog randuifi mai mulie persoane de acele in care D-v. aveti
toata increderea, fara cei mai mica indoialä, caci onoarea nu
mi sa poate ridica decat conform legii. N'am pe nimeni sä mä
protegi decat pe omnipotenta opinie publica, pe care sant sigur
chi nu mi-o poati nimeni räpi. Si infine tot odatä binevoiti
D. Ministru a ma cunoaste din inomentul acesta demisionat si
la oHce acuzare má voi apära simplu ca privat.
Bine voifi a primi multele mele salutäri respectuoase ca
subalternul Dv., far ca adorator politic totdeauna cad vä
respectez principiile.
G. Vucenic
11
1860
Statia Bacäu
Sunt insärcinat de Dl. Ministru de Interne a va transmte
urmatoarele confidential
Vucenic. Roman
Ti-am primit scrisoarea. Am aflat lucrurile prea tarziu.
Linisteste-te I Cu venirea inaltimii sale aici se vor indrepta
toate,
Kogäliceanu
Primiti cu aceastä ocaziune espresiile osebitei mele
considerafiuni.
Seful sta.-06 telegrafice. Postul Bacau
(ss) Indescifrabil
Iasi 24 Decemvrie 1860

www.dacoromanica.ro
 61

12
Iasi, 22 (10) Genar 1861
D-lui Vucenic, Prefectu Roman
Mi se recomanda de o persoang demnä de toad incre-
direa unul Ang,..liu Giorgi, ca sá se ränduiasca acolo comisar
de politie in locul unui Diu ce s'a destituit. De cunoasti pe
acest Angeliu ca este onest, apoi rândueste-1. De nu-1 cunosti,
cerceteaza despre calitatile lui si Hind bune intrebuinteazá-l.
Koolniceanu
13
Iasi 23 Ghenar 1861 .

D. Vucenic la Roman
Pardon Vucenic I M'am insalat. Am crezut mai degrabá in
lenea ta, decal in inclaratnicia soacrii mele. Arata-i ca Panaite
purcede in minut cu pasaporturile si celelalte. Desará este
acolo. AI tau amic
Jora
14
Iasi 10 Martie 1861
Herrn G. von Wuczinich
Empfangen sie den Ausdruck meines herzlichsten Dankes
fiir Ihre gütige Bemiihung und libenswiirdige Aufmerksamkeit.
Hurmuzachi
15
Iasi, 1 Aprilie 1861 .

D-lui Prefect Distr. Roman.

Asupra depesei No. 3472, va râspund ca chemarea de a
veni la Iasi y'am Acut-o, pentru ca sá va aparati catre sectia
camerii de invinovatirile ca ai facut rele liste electorale. Rd-
mane dar sá fad cum vei socoti.
Panu
16
Iasi, 9 Aprilie 1861
D-lui Vucenic. Prefect, Roman
VI rog, spuneti lui Gavril Cilibiu ca de indata &a.' vie la
Iasi, având a-i vorbi ceva foarte important.
Kogalnieeanu

www.dacoromanica.ro
 62

17
Iasi 17 Septembrie 1861
Vucenic, Prefect. Roman
Cerceteazä dacA Gavril 0 Ulu este acolo. Fiind asa,
spune-i sä mä astepte, vroiud a-1 videa. Räspunde.
Kogälniceanu
18
Iasi, 18 Noembrie 1861
Vucenicu. Roman
Am nevoie de D-ta. Rog vino aice pe o zi si fa. cu D-ta
pe Gavril Cilibiu.
Koganiceanu
19
Bucuresti 22 Decemvrie 1862.
D. G. Vucenic.
Roma n
Vä multumesc de fe1icitäri1e ce mi-ati adresat. Le-am pri-
mit cu recunostintA ca un semn de iubire. VA multumesc,
Prim Ministru
I. C. Bratianu
20
GiurAmAntu,
in numele sfintii si nidespärtitii treimi giur ca totu deauna
sum (sic) si voi fi pentru independenta si uniria Principatelor
Unite sup (sic) un dotnnitor strain, dupá vointa natiunii intregi
exprimati in divanul adhoc din 1857 si prin faptul märetu din
1123 fevruarie 1866.
Giur eh' voi lucra intru acistu scopu cu toati mijloacele de
care dispun.
Giur credintd inaltii 1ocotenente domnesti.
Giur sä mentin acist guvern provizoriu in boat! drepturile
si prerogativili ci ari in locul domnitorului dupä dorinta natii.
Giur sA mentin acest guvernil provizoriu ca permanentu
pár ce puterile garanti s'ar vide incredintati eh' trebue a ni
acorda domnitor sträinti.
Giur sä urmAresca si dau pe fati si sä paralisezu pi toti acii
rau voitori cari ar lucra in contra ao.estui scopti, dorita de

www.dacoromanica.ro
 63

natiunia intreagá, aseminia persoani niputându-se considera

altil feliu de câtii ca trädätori tárii 1(3/.5. '
Giur cä in toad afacirili politici a tern meli Romania libel-A
mä voi inspira si urma intocmai dupá povatulrea amicului
libertätii D. Gheorghi Vucinic
Asa sä-mi ajute Dumnezeu precum am giurat in buna
credintä.
(ss) C Vasiliu
21
Bucuresti, 1 Iulie 1866.
D. Prefect. Roman
Vräjmasii nationalitätii noastre au condus la camera.' un
numär de locuitori, parte inselati, parte cu scop de a face
desordine sub pretext ca sä se dea (sic) dreptul Evreilor. Când
guvernul a declarat incä acum trei zile la camerä cä nu trebue
sä se confunde religiunia cu drepturile politice §i ca' err (sic)
toate acestea a curma tot feliul de nefirtelegeri, el a retras
chiar acele principii ce era in procesul Constitutiunii.
Multurnitä lui D-zeu, vräjmasii nu au putut indeplini scopurile
lor. Toate s'au petrecut cu liniste, fdrä a se intâmpina cel
mai mic desordin (sic). Vrajmasii, vázând cä nu si-au ajuns la
scopu (sic), s'au pus in capul acelor oameni betivi $ i s'au dus
la sinagogi si acolo au stricat usile si ferestile. Nici acolo
n'au putut sä-si indepliniascl scopul, pentrucä un detasament
din garda oräsäniascä s'a sustinut (sic) au impra'stiat si linistea
au fost mântuitä f ärä sä se intâmple cel mai mic caz regretabil
si fair& sä se intrebuinteze armata.
Vá aduc aceasta la cunostinta, Domnule Prefect, spre a
D-voasträ stiintä si spre a desmintí orice neadevär ce s'ar inn-
prästia. Cu monitorul de Mai voi trimite ce s'au fäcut spre a
o publica.
Ministru L. Catargiu,
22
Bucuresti 6 Iulie 1866. Statiunia Roman.
Tuturor Prefectilor, Confidentiali,
Veti inceta de indata cu inscrierea voluntarilnr pânä la nou
ordin.
Ministru de Resbel.
I. Ghica.

www.dacoromanica.ro
 64

23
Bucuresti, 17 Iu lie 1866
Vucenicu. Prefectu Roman.
In viderea raportului Dv. 5827 si telegrama de azi, am
mijlocit la Ministerul Justitiei, ca sä se ordone procurorului
de a urmäri pe suspendatul Director Juncu. Pentru holerä
lua fi toate másurile prescrise, infiintând spitalul dupá trebu-
intä. Pe fiecare zi reportati nurnärul cazurilor de holerä, nu
numai a mortilor. Pentru relatiile cu Poarta ele sunt bune
si n'aveti decât sä desmintiti neadevärurile ce s'ar räspândi
ca am suferit injosire. Apoi când s'ar mai imprästia asemine
minciuni sä cereti a se urmäri ca calomiatori (sic) dupä legi
pe cei ce le räspândesc.
Ministru Lascar Catargiu
Cf. cu orig. (ss) Coleuca
24
Bucuresti, 23 Iu lie 1866
Prefectu Roman.
In câteva case de peste Milcov si mai in urma chiar in
capitalá, uncle persoane au cäutat sä agite poporul sub
pretexturi unor reclamatiuni contra Izraelitilor.
Asemenea agitatiuni pe alocurea chiar au izbutit säI
producä oarecare neorânduieli si guvernul n'a lipsit a lua
mäsurile legiuite. $i in zilele acestea in orasul Bacäu si Olte-
nita, noui incercäri deasemenea au avut loc. Din cercetärile
ce se urmeazd se crede ca agitatiunile (sic) contra Izraelitilor
din orice loc, ar avea o infelegere comund intre dânsi. Justitia
urmeazä cu percuisitiune ce (sic)spre descoperirea culpabililor.
Tot odatä insä atrag deosebita Dv. atentiune asupra
acestui si insevä, atât in orase cât si prin comunele rurale
fifi cu cea mai strictä priveghere si ori când simtifi propa-
ganda de a erita oamenii (sic) la desordine sau atacuri contra
Izraelitilor sä procedati in unire cu procurorul si judecatorul
de instructie spre legiuita urmärire. Cäutati a preintâmpina
de a ivi cel mai mic conflict .ori uncle. $i pentru orice func-
tionari nu-si va face datoria cu exactitate, intru aceasta räs-
pundeti-mi spre destituire, indatä, cáci toald responsabilitatea
rámâne asupra Dv. pentru orice disordine s'ar comite (sic).
Ministru Lascar Catargiu.

www.dacoromanica.ro
 65

25
Bucuresti, 26 Iu lie 1866.
Confidential.
D. Prefect, Roman
Un domn Karanti a pornit cu diligenta din capitalI
Dui:4 informatii ce am dela prefectura politiei, acest individu
atrage bInueli asuprá-i. VA invit, D-le Prefect, a urmAri de a-
proape conduita acestuia i sä mentineti (sic) in curent de toate
urmärile si indeletnicirile mencionatului individ. V. recomand
secretul acesteia, cad o divulgare ar destepta pe urmäritul
Ministru de Interne
L. Catargiu
cf. cu orig. (ss) Nicodim
26
Bucuresti, 12 August 1866.
Vucinic, Roman
Das Dorf, wo die Wegeweiser (sic) aufgepflatnzt verden, soll
Micläuscheni heissen. Iancu Teodor soll Director ihrer Prefectur
werden. Ich kann unmöglich glauben, das der Vorschlag von ihnen
gemacht worden. Wie bleibt Luponie noch Secretar, währendei:in
Piatra sein privat Interese nachgeht. Wie steht die Untersuchung
mit Argeti und Giuncu Mann? geht sehr langsam und pathetisch,
Zu Werche Ausfrieden holte Famillie Argenti und Theodor
nicht alle Ämter behalten und zwei Posten bekleiden, sonst
werde wie Orndnung werden.
Stourdza.

27
Giurgiu. 13 August 1866
Vucinic Prefect. Roman.
Wie steht Ernte bei uns und nachbaren Districhten ?
Wie Mais ? Aufrichtige Grüsse allen meinen Rumänern. Auf
wiedersehen ; Antwort soworte (sic) Bezahlt.
Matheus
Cf. cu orig. ss) Nicodim.

www.dacoromanica.ro
 66

28
Galati, 13 Septemvrie 1866.
Vucenic. Prefectu Rdman.
Membrul societätii trecut prin Roman este un misel, cä-
ruia nu trebue datä nici cea mai micä incredere. D-1 Gafencu
inzadar se laudd cu mine. Asemenea contrabant nu mai trece
astäzi.
D. Sturza.
29
Bucuresti, 5 Julie 1867.
Akita' oficiald circulard,
D. Prefect, Roman,
Mi se spune cä unii din D-nii Prefecti, in trimiterea va.
gabonzilor pe la locurile lor se ia asemine mäsuri si in pH-
vinta acelora ce sunt angajati pe la stäpârii in diferite calitäti.
Va invitu dar, D-le, ca in viitor asemene ä. greseli sä nu se mai
facä, caci vagabond este acela care nu are cäpatdiu si nici o
locuintd. Acesta sä se aplice färä osebire de religiune.
I. Brátianu.
30
Piatra, 10 fulie 1867.
Prefect Roman
Son Altesse sera demain â 7 heures â Dulcesti, chez Mr
Hourmouzachi, Vendredi â l'eglise et A. l'hôpital et aprés avoir
visitée la prinson, partira sans dejeuner et s'arréter d'avantage
Giuz, o montera â cheval pour se rendre par Zipona â Jassy.
Davila.
31
Wien 20 Noemvrie 186 ?
Herrn George Vucenic.
Roman
Herzlichen Dank lebenswürdiges Schreiben. Befinden besser
Bruder Alec o gestern angekommen. Doxachi als Delegirtes des
Reichstages in Pest. Sagen sie den Costachi Vasiliu, dass ich
seine Comission heute besorgt. Herzliche Grüsse.
C. Hurmuzache.

www.dacoromanica.ro
 67

32
Wiena, 2 Martie 1869.
Herrn Georg Vucinicu,
Roman.
Erst jezt fähig, ganz Vernichtet, Hinscheiclen theueren
Bruders Ihres guten Freundes Constantin, Ihnen melden arme
Schwester ganz trostlos, grüsst freundlichst, bitten sie ungele-
gentlichsts unverzüglich Dulcesti fahren, daselbst nöthiges vor-
kehren zu wollen damit Haus und Hof, alles bis zu baldigstes
Rückkehr bestens geschützt, gesichert werde. Habe geehrten
Freund Herrn Matheus auch ersucht. Iakob ist wohl sehr bray,
aber vielleicht pariren ihm die Leute nicht. Ware wohl nöthig
das Ghiren einige Wachter bestelle. Vertraue auf Ihre Freund-
schaft umsicht. Constantin sterbliche Reste bringen wir Dul-
cesti wo Bestattung erfolgen wird ! Bitten für nöthige Vorbe-
reitung, gutes Mehl, Lichter. etc. sorgen wollen, Baldigstes
Wiedersehen herzlichen Gruss. Tag der Abreise werden anzeigen.
Aleco Hurmuzaki
33
Lemberg, 13 Aprilie 1875,
George Vucinic
Ingineur-Roman.
Da unser Incassant Kampel Quitung Spässenstation unter-
lassen soll wollen Betrag uns einsenden wodan Quitung
unverzüglich an ihrer werthe Adresse direkt expedirt wird.
General Agentschaft
Ancer.
34
Bucuresti, 7 Mai 1876.
Vucinic. Roman,
Ministeriul declarând cá a demisionat s'au ridicat sedinta
senatului pâra la formarea noului cabinet. Chemati Epureanu,
Kogälniciänu si Vernescu la palat. Te voi tine in curent.
Botez.
35
Bucuresti, 11 Mai 1818
D. Senator Vucenic, Roman
Rog pleaa indata fiind nevoe.
L C. Bräteanu

www.dacoromanica.ro
 68

36
Bucuresti, 1880
George Vucenic, Roman
Fäcând apel la o veche amicitie, care din parte-mi nici-
odatä nu ti-a fäcut gresiri, vin a te ruga sä-ti retragi dimisiunea
din postul de primar.
Kogälniceanu

www.dacoromanica.ro
 A participat $tefan cd Mare la lupta din
Codrul Cozminului ?
0 problem& asupra cäreia s'a discutat mult atat in istori-
ografia noasträ cat si in cea polonä, este expeditia regelui loan
Albert din anul 1497. Hotáritä incä dela congresul frafilor Ja-
gielloni din anul 1494 (Lewocza-Leutschau), éxpeditia a fost pre-
zentatä ea o cruciadä impotriva Turcilor care defineau cetätile
sudice moldovenesti, China si Cetatea-Albä, locuri pe unde
fortele turcesti puteau usor pätrunde nu numal in Moldova dar
chiar si spre Polonia ').
Panä acum ea-Ova ani, atat istoriografia romaná cat si cea
poloná, au avut un punct de vedere comun asupra rolului juéat
de $tefan cel Mare in leaturä cu expeditia lui loan Albert
Domnul Moldovii si cu armata sa au invins in Codrul Cozmi-
nului pe regele Poloniei. Cum in ultimul limp un istoric polon,
d. Olgierd Görka, a sustinut eh' nici $tefan cel Mare si nici
armata moldoveneascä n'a avut nici un amestec iri infrangerea
Polonilor, rästurnand astfel cele cunoscute si primite ca adevär
istoric asupra luptel din Codrul Cozminului, este bine sä pre-
zentäm cele douä teze, insistand, fireste, asupra celei noui.
Cronicele noastre vechi, Letopiseful dela Bistrita 2) pe

1) I. Ursu, Btefan cel Mare, Bucureçti 1925, p. 219. Asupra acestui

congres a scris un documentat articol invätatul polon Ludwik Finkel, Zjazd
Jagiellonów w Lewoczy r. 1494, in revista Kwartalnik Historyczny XXVIII,
Lwów 1914 ; regii Poloniei si Ungariet n'au pus la cale o expeditie impo-
triva lui $tefan cel Mare si nu s'a hotärit nimic impotriva Turcilor. Con-
gresul dela Lewocza a fost convocat din initiativa regelui Vladislav cu
scopul ca acesta sä-si intäreascä situatia in Ungaria. Desbaterile dintre
fratii Jagielloni care au luat parte la congres au fost tinute in secret pentru
ca sä nu afle Maximilian. Ibid. p. 318-336.
2) Ion Bogdan, Cronice inedite atingiitoare de isioria Românilor,
Bucurefti 1895, p. 58-61.

www.dacoromanica.ro
 70

larg, Letopisetul lui Azarie 1) ceva mai scurt si apoi cu multe

am'Inunte cronica lui Ureche 2), vorbesc despre infrângerea Po-
lonilor la 1497 si arat5. rolul lui $tefan cel Mare si al oastei
sale In aceastä lupt5. 9 $i o notita de pe o evanghelie dela
Neamt vorbeste de victoria repurtatä de Domnul Moldovii a-
supra Polonilor 4).
$i cronicarii poloni, Matei Miechowski 9, Bernard Wapow-
ski, Ioan de Komarow, Martin Kromer, Stanislau Sarnicki,
sustin, cu mici variante, tot ceeace spun si cronicarii români 6).
A fost deci firese Cä atât in istoriografia româneasca, precum
si acea polond, povestirea evenimentelor anului 1497 salseasemene
0716 la un anumit punct, cu informatiile cronicilor. Cei mai
nsemnati istorici români, Iorga 7), Lapaidatu 8), Xenopol 9, On-
ciul 9, Ursu "), insistä asupra rolului lui $tefan cel Mare i a
armatei sale la lupta din Codrul Cozminului. Evident se men-
tioneaza i ajutorul sträin.
Manualele scolare de istoria Poloniei dacä recunosc rolul
lui $tefan cel Mare si al armatei moldovenesti in dezastrul din
Codrul Cozminului, in schimb subliniazá cá Domnul român s'ar
1) Ion Bogdan, Letopisetul lui Azarie (extras din An. Ac. Rom. S.
11, T. XXXI. Mem. Sect. 1st. (Bucuresti 1909, p. 130 (180.
2) Editia Const. Giurescu, Bucuresti 1916, p. 76-78.
3) Cronica moldo-poloriti (Than Bogdan, Vechile cronice moldovenesc
pana la Urechia Bucuresci 1891, p. 177-178, 227-228; id. Cronice inedite..
p. 125-126), spune cä vornicul Boldur a luptat cu Polonii In Codrul Coz-
minului prin täerea copacilor. Ne intrebam deal se poate face vreo apro-
piere intre stirea aceasta si acea pe care o gAsim la Ureche i in care se
spune c4' $tefan a trimis Inainte oameni ca sti tae copacii spre a putea 11
präväliti peste Poloni ? (Ed. cit: p. 77). Daca se poate face aceastä apropiere
dintre pasagiile celor douä cronici, atunci vornicul Boldur a fost acela
care a pregátit pildurea pentru atacarea Polonilor.
4) IV. Iorga, Contributii la Istoria bisericil noastre, An. Ac. Rom.
S. H. T. XXX1V 1911-1912, Bucuresti 1912, p, 460.
5) Arhiva istoricä a Romciniei I 2, p. 44.
6) N. Orghidan, Ce spun cronicarii sireini despre $te fan cel Mare.
Craiova 1915, p, 33-34, 50-52, 60-68.
7) Isioria lui .$tefan cel Mare povestitti neamului romtinesc, Bucu-
resti 1904, p. 241.
8) $tefan cel Mare, Bucuresti 1904, p. 68-69.
9) Istoria Romcinilor din Dacia Traianä ed, 111, vol. 1V, Bucuresti
1927, p 100-1. -
10) $tefan eel Mare gi Mihai Viteazul, Bucuresti 1904, p. 22.
11) $tefan cel Mare i Turcii,Bucuresti 1914, p. 151-153 ; id. $tefan,
eel Mare, p. 240-243.

www.dacoromanica.ro
 71

fi sustras de sub suzeranitatea regelui Poloniei 9. Interesant

cum explicä un astf el de manual de istorie polona, foarte ras-
pandit, schimbarea atitudinit regelui Joan Albert care s'a gan-
dit la inceput sä intreprinclä expeditia din 1497 pentru a re-
cu ceri Chtlia si Cetatea-Alba. Pentru a ajunge la aceste cetäti,
drumul armatei polone era prin Moldova. Dar voevodul mol-
dovean Stefan care s'a supus pe rand : Poloniei, Turciei, Unga-
Het, vazand in aceasta expeditie un pericol pentru sine, in
ultima clipä a tract& pe regele Poloniei, suzeranul sau, si s'a
unit cu Turcii. Atunci Albert a luat hotararea ca sa-si deschida
drum cu forta, a trecut in Bucovina moldoveneasca si a asediat
Suceava. Faptul acesta insä a trezit bänuiala in Ungaria unde
Stefan era socotit ca vasal ; de aceea, sub amenintarea razbo-
iului, Ungurii au cerut Polonilor sa se retraga dela Suceava.
Sub o astf el de presiune Albert incheind cu solii unguri un
aranjament in care si-a asigurat retragerea, a luat drumul in-
torsului prin pädurile bucovinene. Aid a täbärit pe el voe-
vodul trädator cu Moldovenii, Turcii si chiar cu Ungurii si a
distrus o mare parte a armatei polone" 2).
In cel mai mare tratat de istorie a Poloniei publicat de
Academia din Cracovia, un istoric polon, profesorul Fryderyk
Papée care scrie domnia lui loan Albert, intituleaza paragraf u
care cuprinde evenitnentele anilor 1497-1503 Razboiul cu
Tura." (wojna turecka) 9. Si in aceasta lucrare se spune cá
Moldovenit au atacat si bätut pe Poloni in Codrul Cozminulut 4).
Acelas rol li atribue Moldovenilor i una din cele mai
bune istorii medievale polone 5).
1) Wladyslaw Smolen§ki, Dzieje narodu polskiego. Wydanie pigte
Warszawa..., 1919, p. 95.
2) Dr. Anatol Lewicki, Zarys historji Pol.íkl. Wydanie 'szkolne dwu-
naste Warszawa..., f. a., p. 151.
3) Historya polityczna Polski, Czesè 1. ' Wieki rednie, Warszawa
1910 (Encyklopedya polska I. Tom. V. Czegé I.), p, 612-621.
4) Ibid.. p. 615.
5) Jan Dqbrowski, Dzieje§ Polski redniowiecznej Tom drugi (od roku
1333- 1506), Kraków, 1926, p. '151 Vezi j Wacjaw Sobieski, Histoire de
Pologne des origines ci nos fours, Paris 1934, p. 119, Nu poate fi vorba de
o bibliografie completá polona in conditiile in care lucrAm. Ne multumim
si citäm ceeace este mai insemnat din biblioteca proprie. Pentru insem-
nálatea lor citäm si doul arti pe care nu le avem la indemänä:.L. Ko-
lankowski. Dzieje wielkiego ksiestwa litewskiego za Jagiellonów I, 1377-1499,
Warszawa, 1930; Polska jej dzieje i kultura, Warszawa, (Capitolul XX
asupra regilor loan Albert si Alexandra, scris de profesorul Halecki).

www.dacoromanica.ro
 72

Punctul de vedere comun al celor doug istoriografi

este afirmatia cä si Moldovenii au luat parte la lupfa din
Codrul Cozminului. Având in vedere acest lucru e de la sine
inteles cá afirmatiile unui istoric care miruncina acest punct
de vedere socotit ca un adevár indiscutabil, a trezit un viu in-
teres in rândurile specialistilor. E vorba de comunicarea pe
care a fäcut-o prolesorul polon, cunoscätor al istoriel si lim-
bet române, di. Olgierd Górka, in anul 1932, la Societatea de
Stiinte si Litere din Varsovia, cu titlul : Bialogród i Kilja, a
wyprawa r. 1497" (Belograd [Akkerman] et Kilia et la campagne
de 1497 ). Cu toate cä d-1 Prof esor Petre P. Panaitescu a
semnalat la (imp aceastä comunicare cu observatii dinfre cele
mai judicioase 9, o reproducere a pártilor mai insemnate din
aceastá comunicare si in strânsä legäturä cu problema de care
ne ocupäm, o socotim necesarä pentru lämurirea pärtii finale
a prezentei däri de seamä: marea armatá poloná trebuía sä
se concentreze intre Jagielnica si Mogilnica pe Siret. Cel pu-
tin pânä in momentul concenträrii, foate ordinele date (scri.,
sorile lui Tieffen, solia lui Sapieha) indreptau armata, in viitor,
din local de concentrare, expres drept la Camenita in vederea
unirii cu Lituania (sic) lui Alexandre si plecarea comunä spre
via fartarica. Nefolosif pfinä acurn.... documentul lui Albert
din Mogilnica din 18. VII. 1497, aratä expeditia ca o expe-
ditto adversus Turcos pro recuperandis castris.... Kiliae et
Balagrod" 3).
Situatia armatei polone din punct de vedere al aprovi-
zionärii si al stärii sanitare, era lamentabilä. La acestea se
mai adängau lipsa de gregäfire si dezorganizarea (p. 70).
Stefan cel Mare nu credea cá Polonii vor putea ajunge
la Cetafea-Albá si Chilia...." de aceea se obligä sä participe in
mod activ (in afarä de procurarea de alimente), de abia dupä
ajungerea Polonilor la gurile Nistrului sau Dunärii" (p. 71),
Soväirile lui Albert se incep dupá ce s'a sustras din
sfera influenfelor lui Frederic si Wafzelrod, chiar dela Prze-
mygl, si färä indoialá la sugestiile celui mai influent politician
din jumatatea a doua a guvernäril lui Albert, om de alffel räu
I) Sprawozdania z posiedzetti Towarzystwa Naukowego Warzswskiego
WydZial II. Tom XXV 1932' Zeszyt 1-6, Warszawa 1933, p. 59-80.
2) Revista Istoricá Romeinii 111, Faso, 1, p, 89-90.
3) Sprawo2dania..., p. 70,

www.dacoromanica.ro
 73

(betiv), arhiepiscopul liovean Andrei ROa. Boryszewski, precum

si a nobililor din tinuturile rutene, adicä a factorilor care
aveau cu Stefan cel Mare socoteli nelämurite pentru distru-
gerile bunurilor lor in anii 1490 92 (Liborius). Acest atac asu-
pra slabului si schimbäcíosului Albert îl intäresc emigrantii
moldoveni dela Liov din grupul foshilui Logofät Mihul (despre
rolul lui, Górka, Cronica lu; Stefan), si care se aflau la curtea
lui Albert (examinat amänuntit de Kolankowski), si care fä-
gAduiau regelui trecerea boierilor moldoveni de partea lui. ln-
susi Albert deja dela Przemyl ridicá pretentii pentru omagiul
lui Stefan cel Mare, amintindu-si marele efect al anului 1485.
Despre aceste noui si foarte ascunse intentii aflä partizanii po-
liticei lui Frederic si Watzelrod, totusi in terventia lor este
respinsä violent de Albert,".
Dela Mogilnica, sau chiar din momentul sfärsiril concen-
trärii principale, se incepe tragedia lipsei de plan a condu-
cerii neindemänatice a regelui care conducea marsul pe care
1-am putea numi doar marsul impotriva unui dusman incä ne-
sigur (neprecizat)". (p. 71). Armata i leahta sunt nemultumite
(72).
Deja pe la 27 VIII sunt clocniri cu Moldovenii la Sepe-
nit cu ocazia incercärii de a trece Prutul (Cronica dela Bis-
trita), totu0 de abia la 1 Septernbrie (Cronica liii Hermann)
Albert aduce la indeplinire la Cotmani sau in Sepenitul apro-
piat, nepreväzuta violentä dar hotärât du? mänoasä lui Stefan
prin arestarea solilor care erau in acelas limp doi dintre cei
mai renumiti demnitari din care, evident, voia sä aibä la Liov
ostateci ínchií. Totusi, chiar din acest pas evident dusmänos
Albert n'a stiut sä tragä consecintele". Cu marsul f árá sens
al armatei s'a pierdut o luná, dela 14. VIII-11. IX (p. 72).
Albert nu poate nici sá tinä intr'un loc armate atät de
marl, nici nu indrázneste sä se retragä (din intreaga actiune)
fárä. mari pierden i incä färá o mai mare compromitere
(relatie proprie)". Regele polon nu se mai putea gândi la mice-
rirea Chillei si Cetatii-Albe färá ajutorul luí Stefan. Fatä de
pericolul compromiterei inevitabile in fata intregii sleahte po-
lone se impune ideea celei mai rele deslegäri a situatiel (dupä
respingerea singurei idei rationale a conducätorului armatei
Jan Tyrnka din Raciborz, cucerirea Hotinului ca bazä a vi-
itoarel actiuni in forma marsului asupra Sucevii .,.".

www.dacoromanica.ro
 74

Pentru pretuirea rolului istoric al lui Albert si Stefan,

precum si pentru conduita lui Vladislav J. mai intäi trebue sá
se stabileascä cine a fost surprins in mod trädätor sau pe
neastepf ate. Nu presupunerile cronicarilor pot sä hotárascä, ci
datele zilnice ale faptelor si ale documentelor. La 1 Septem-
brie Albert a inchis pe solíi lui Stefan si de abea la 9 Septem-
brie (hodie) soseste la Bartolomeu Dragfy trimisul lui Stefan
cu rugdminte pentru ajutor (Hurmuzaki XV), de abia la 9 tri-
mite Dragfy la Sibi u (Sybin) dupä artilerie si munitie si-si adu-
nä in grabá fortele care sub conclucerea sa si a lui Jan Thar-
czay se indreaptá in ajutorul lui Stefan. Pentru aceasta actiu-
ne îí vine mai târziu cálduroasa lauch a lui Vladislav Jagiel-
lonul (Hurmuzaki H 1) care se intoarce in grabá din Cehia in
Ungaria (jumátatea lui Septembrie), a fost doar atacat foarte
pe neasteptate de cätre fratele care mai inainte anuntase prin
Jan din Chodecz executarea planului preväzuf la Lewocza.
Toate conjecturile literaturif stiintifice despre o intelegere a
lui Vladislav cu Albert impotriva lui Stefan cel Mare, obser-
vatiile, de exemplu, despre cearta cauzatä de Vladislav - färä
baze".
S'a schimbat violent intreaga sit uatie sub'influenta fatal
a lui Andrei Raa, a nobililor ruteni si a fugarilor moldoveni..
Nù putem fatá de caracterul general al lucrärii lui Seadeddin,
sä afirmam cu date când $tefan a fäcut apel la ajutorul tur-
cese (vezi mss. lui Galland, Ursu, ba chiar la Skowski in mod
eronat sub anul 1498 ca expeditia lui Malcoci" 1). Cel mÁ
probabil cI Stefan, dupá 1 Septembrie a apelat in acelas limp
la toil dusmanii lui Albert, $i deci, pe lângä Unguri, la Maxi-
milian (scrisoarea lui Neyclegh) si la pasa Silistrei care mai
inainte de toate a pus in miscare ajutorul din Tara-Româneas-
cá a lui Radu". Prezenta Turcilor ca ajutátori ai lui $tefan
se poate constata numai in Octombrie. La 8 Octombrie de
abia se hotäräste Albert, pe fatä, la räzboiul impotriva lui
Stefan cel Mare" (72-74).
Armata mare, poloná, are succese la asediul Sucevii. Ar-
mistitiul incheiat sub presiunea Ungurilor" aduce un succes
moral lui Albert prin angajamentul lui Stefan (de a presta
omagiu ca in timpul lui Cazimir Jagiellonul Cronica lui Bycho-
wiec). Nu sunt baze pentru presupunerea cl intoarcerea pe a-
celas drum a fost chiar o conditie ; mai degrabä s'a stipulat opri-

www.dacoromanica.ro
 75

rea pustiírei tärii ; chiar inainte de plecarea de sub Suceava

(concordat*. tuturor izvoarelor) Stefan, in mod prietenesc,
avertizeazá pe Poloni despre pericolul l posibilitatea curselor
din pädurile bucovinene. Punctul de vedere al intregii isto-
riografil de panä acum ck Stefan a atras atentia asupra cursei
iar apoi supärat cä Polonii au apucat pe acest drum el singur
i-a atacat, este, evident, nelogic si neadmisibil. Argumentul cäu-
tärii de provizie in pädurile bucovinene nepopulate in loc de cele
locuite, in directia Storojinet sau Noua Sulita, nu rezistä criticii".
Dupä armistitiul dela Suceava $tef an nu putea sä aibá
deloc ganduri dusmänoase impotriva uriasei armate a lui Albert,
desi partial demoralizatä, deoarece c'ele mai bune si de temei
trupe ale sale, adicä pe Ungurii lui Dragfy si ai lui Tharczay,
plätiti cu därnicie, i-a trimis, inainte de plecarea Polonilor,
acasä (Hurmuzaki, Cronica dela Bistrita). Ungurii de sub Su-
ceava, in timpul luptelor din Bucovina, sunt deja departe la
Brasov (2.. XL Szabo) unde toctnai jefuiesc pe Sasii ardeleni (dis-
pozitille de retragere ale lui Vladislav din 16. X. Hurmuzaki XV).
Cel mult au rämas voluntari putini in nädejdea jafului la ina-
poierea Polonilor (Branclenburgic). Armata lui Albert incepe la
19. X inapoierea, mai degrabä decat retragerea, linistitä, hide-
plinitä färä nici cea mai micá mäsurä del,prevedere (ubezpiecz-
enie), cu armele asezate, pentru comoditate, in cärute (relatia
teutonä), foarte probabil cu conducätori moldoveni. $tefan
informal minunat, in tot timpul actiunii de cätre ai säi explora-
tores" despre toate amänuntele si intentlile, atrage atentia lui
Albert asupra drutnului päduros, recomandandu-1 pe cel des-
chis. CAci la aripa dreaptä a armatelor polone rämase un rest
al aliatilor lui (Stefan), adicä cinci mii" de Turd condusi de
Mezet Pasa si 4 mil de Munteni pe care $tefan cel Mare it
ura ca si pe Turci. Färä indoialä (Stefan), in caz cä va lipsi
prada, avea sä-i pläteascä cu proprii säi bani si cu propria
sa populatie, asa dar nimic de mirare avertizarea Polonilor
in nädejdea cá la camp deschis ji vor scäpa de aliatii acum
netrebuinclosi". Trupele turco-muntene care au atacat pe Po-
loni la 26 Octornbrie, erau 8-10 mil. Nici tefan cel Mare con-
damnat in Polonia i särbätorit in Romania ca invingätor al
uriasei armate a lui Albert, nici armata lu -tn lupta dela coz-
min sau M dezastrul bucovinean, deloc n' au luat partel). Rezultá
1) Subliniat in original.

www.dacoromanica.ro
 76

aceasta din dota relafii indepärtate de abia cu cateva säptä-

mani de evenimente, dintre care, cea ungureascä 1) (Branden-
burgic), arata ca atacatori pe Turci dupä cum de obicei se
adaugá Tatarii, Muntenii lui Radu, eventual o ceatá (wast) de
Unguri, sl controlate din punct de vedere al adevárului de o
relatfe interna, conficrentialá, a Cavalerilor Teutoni, care au
luat direct parte la luptá si care relatie mentioneaz1 clar ca
atacatori: Turken, Tattern und andern des Walachisschen
woiwoden gesten" (oaspetii" Bunge, op. cit,). In concordantá
cu aceasta merg toate relafiile din anii mai apropiati, de exem-
plu Unrest direct, far Miechowita II indirect. Pentru contem-
poranii evenimentelor, lu.pta dela Cozmin a f ost pryhoda",
casus", vnglyg", prilejitä exclusiv de Turd si socotita drept
mare succes turcesc (relafiile Cavalerilor Teutoni). De abia in
anii care au urmat dupä evenimente cand Albert, plánuind
pentru anul 1498 revansa asupra lui $tef an (Corespondenta
saxonä, ungureascä), a inceput el insusi sa invinuiascá de toate
pe $tefan, iar $tefan fatä de ai sál i de Turci a inceput sa
se dea drept ca invingätorul lui Albert, s'a näscut (urosla) tar-
zia, falsa versiune despre participarea lui Stefan cel Mare si
a Moldovenilor in lupta dela Cozmin, care apoi a intrat in
intreaga opinie si in cronicile atat polone cat si romane".
In scrisoarea din 29. X dela Cernaufi adresatá fratelui Alexan-
dra, Albert nu pomeneste de lupta cu $tefan. Domnul Moldo-
vii a trimis apoi o solie la Turci care avea de scop sä-1 pre-
zinte ca pe invingätorul lui Albert". Istoriografia romanenscä
si mai cu seamä Ursu, apoi istoricii Papée si Kolankowski,
n'au fost destul de atenti cu izvoarele (p. 74-77) 2).
Desi comunicarea d-lui Górka este un rezumat al unei
lucräri mai mari pe care plänuieste s'o scrie, si desi nu are
aparatul critic necesar spre a-fi da seamä de valoarea argu-
mentelor insirate de autor, lucrarea invätatului polon a fos t
aspru criticatä mai ales in istoriografia polonä unde un alt in-
vätat, profesorul Fryderyk Papée a serfs o amplá recenzie in
1) Relatia dietei ungare din 20. X1-11% XII 1497, ineditä. Górka, op
cit. p.66-67.
2) Pentru anul 1497 vezi $1; Olgierd Górka, Polonica i starze Hun-
garica w bibliotekach archiwach monachijskich, in Akademia Umiejftnoci
w Krakowie, Sprawozdania z czynnogci i posiedzoti. Rok 1912' Kraków
1913, p. 5

www.dacoromanica.ro
 77

care, in chestiunea care ne intereseazá, nu cade de acord cu

d-1 Górka dacä $tefan cel Mare n'a luat parte la lupta din
Codrul Cozminului e sigur ca armata moldoveneascá cu con-
simtimântul Domnului, a contribuit la infrângerea Polonilor ').
Cu tot räspunsul hotárât al istoricului Górka in ceeace
prive$te neparticiparea lui $tefan sau a armatei moldovene in
lupta din Codrul Cozminului 9, profesorul Papée ii mentine
pärerea. Iatä ce spune acesta : A doua zi (26 Octombrie) dis-
dedimineatä, regele a dat trupelor ordinul de plecare $i când
cu ceata sa se gäsea deja la jumätatea strâmtorii, au nävä.lit
(wychylity) din päduri cetele infanteriei dumane $i a cava-
leriei usoare, $i cu strigät sälbatec s'au aruncat asupra ulti-
melor detasamente. Era intreaga adunäturä a neprietenilor lui
Albert Turcii, Tätarii, Muntenii, Moldovend 9, ba chiar o
ceatä (eine vast) a unor Unguri rAmasi - greu de spus in ce
numär. Dacd au avut ocazia sä pregäteascä din limp obstacole
(zasieki) $i sä tae copaci, trebue sä te indoesti-". Din cauza
vârstei inaintate $i a stärii sänätätii, probabil cg. Stef an cel
Mare n'a luat parte la luptá 4).
De$i s'a subliniat la limp inteo revistä de istoric româ-
neascä de mare circulatie, noua pärere a invätatului polon
despre neparticiparea lui $tefan cel Mare $i a armatei sale
in lupta din Codrul Cozminului 5), tratatele mai noi de Istoria
Românilor au rämas totusi la vechea pärere 9.
1) Fryderyk Papée, Zagadnienie Olbrachtowej wyprawy z r. 1497,
in Kwartalnik Historyczny XLVII, T. I, Fasciculul 1, Lwów 1933, p. 17-30.
Pentru aceastä recenzie, Gh. Duzinchievici in (.ercetdri lstorice VIII-IX
(1932-1933) No.3, Iasi 1934, p. 296-297.
2) Kwarldnik Historyczny XLVII, T. I, Fascicolul 2, Lwów 1933, p.
316-317, Cercettiri lstorice VIII-IX, No. 3, p. 297-298.
3) Subliniat de noi.
4) Fryderyk Papée. Jan Olbracht, Kraków 1936 (Polska Akademja
Umiej9tnoki) p. 149, 151. Asupra acestui lucrári vezi judicioasa critica a
Profesorului Paire P. Panaitescu in Revista Istoricti Romiind VII. Fascico-
lul I-II, p. 186-187.
5) Recenzia d-lui Petre P. Panaitescu in Rev. 1st. Rom. III, Fescic.I,
p. 89-90.
6) N. Iorga, Istoria Romdnilor IV, Bucuresti 1937. p. 232 ; Constan-
tin C. Giurescu. Istoria Romiinilor II I, Bucuresti 1937, p. 80 ; Petre P, Pa-
naitescu, Istoria Romemilor pentru cl. VIII-a secundara, ed. IV-a, Craiova
(1938), p. 130; Constantin C. Giurescu, lstoria Romiinilor pentru cl.
secundard, Bucuresti (1939), p. 171-174.

www.dacoromanica.ro
 78

Descoperirea in Biblioteca National& din Paris a unui

manuscris necunoscut $i care cuprinde Viata lui Baiazid al
II-lea", izvor contemporan cu evenimentele pe care le poves-
teste $1 care este de mare insemnätate pentru problemele de
istorie poloni din mill 1496-1499, permit fericitului descope-
ritor, d-1 Górka, sá reía chestiunea expeditiei lui loan Albert
din anul 1497 9, Titlul manuscrisului este urmätorul Istoria
sultanului Baiezid khan, al doilea cu acest nume, fiu al sulfa-
nului Muhamed-Khan al doilea". Opera este anonimäi $i a fost
scrisá in timpul domniei lui. Baiazid al II-lea pe la anul 1500 2).
lath' ce cuprinde manuscrisul asupra anului 1497 : In
acest an Polonii au plecat la drum cu o nenumäratä armatä cu
dorinta pustiirli Moldovii. Istifan-bei (adicä Bei Stefan, sau
Stefan cel Mare), care chiar era bei al Moldovii, a trimis veste
la Poartä despre aceasta. Marele stäpânitor, sultanul Balazid,
a trimis ordine guvernatorilor ca sä strängä trupele din Ana-
tolia $i. Rumelia. Paya Iacob a fost trimis cu pa$alâcul in Ru-
melia pentru strângerea trupelor. Acestea s'au strâns in pärtile
lor $i chiar s'au dus la pasa Iacob. Aceste armate se ridicau
in total la 50.000 de oameni. Pa$a Iacob a trimis spioni ca sä
aibä $tiri despre armata dusmanului. Aflând cá este foarte nu-
meroasá, a in$iintat pe impärat 3) despre nevoia ca sa onoreze
armata cu prezenta sa. Fatä de aceasta, impáratul a dispus ca
sa se ordone e$irea trupelor care erau pe lângä persoana lui,
tar armatele Anatoliei aveau sä se uneascl cu acestea care
erau pe lângá impárat. Ele toate (adicä armatele) s'au pus in
miscare impreunä intr'o orä. norocoasä. Jacob pa$a de aseme-
nea avea ordin ca sá meargä cu impäratul $i unirea (adia a
armatelor) a avut loc pe malul Dunárii. Toate aceste armate
reunite se ridicau la 200 de mil de oameni care már$äluiau
spre hotarele Moldovii. Istifan bei din Moldova, om foarte ex-
perimentat in luptele impotriva necredincio$ilor4), care a slujit
foarte bine sultanului Murad si. sultanului Mahmud, tatäl de
1) Olgierd Górka, Nieznany ywt Bjezda ywot Bajezida II ire,-
dlen dla wyprawy czarnomorskiej i najazdów Turków za Jana Olbrachta,
In Kwartalnik Historyczny LII, Fascie, 3, Lwów 198. I, p.391, D-1 Górka
spune cä n'a avut posibilitatea sä contr. pleze toate publicatille spre a
vedea dacä e cunoscutä aceastä Viatä a lui Batazid al II-lea. In literatura
europeanä insä, nu e cunoscure (Ibid).
2) Ibid., p.392-393.
3) Cesarz, in traducere polonä. Evident cá e vorba de sultani.
4) Necredincios crestin.

www.dacoromanica.ro
 79

fericitä amintire a impäratului care domneste acum, si-a adu-

nat armata sa care era (dochodzila) 60 de mil" 'J.
Asupra luptei din Codrul Cozminului iatä ce spune cro-
nica turceascä
Prirnind stire cl armata polonä se aflä (obozuje) intr'un loc
vecin, a trimis el (adicä Stefan Moldoveanul) din partea sa pe un
om la armata polonä ca sä-i indemne (adica pe Poloni) la neglijentä
si ca sä nu fie prea ate nti. Se prefäcc a (adicä Stefan) cä vrea sä
trateze cu ei si scria mereu cätre regele Poloniei cá amândoi
sunt de aceíasi religie si au aceleasi interese, astf el cä la sfär-
sit sä inconjuräm armata turceascä i s'o trecem prin sabie
(adicä s'o täem). Pentrucä armata turceasa este nenumäratä,
se impune pentru noi necesitatea (zachodzi dla nas potrzeba)
ca sä actionäm cu prevedere. De aceea eu mereu mä voi pre-
face ck vreau sä le ajut (adicä Turcilor) si cb." sunt de partea
intereselor lor. Regele Poloniei s'a invoit la totul si a recu-
noscut de bune vestea si sfatul lui Istifan (Stefan cel Mare),
[si] in acelas Limp 1-a trimis un ambasad or cu scopul ca sä
se inteleagä despre Loaf e chestiunile si actionärile, in bung in-
telegere. Intre limp beiul a prevenit pe marele stäpânitor des-
pre cursa pe care a intins-o crestinilor. Impäratul si-a d at in-
voirea sa la aceasta i 1-a instiintat cä are sä-si aranjeze armata
sa astf el dupä cum ii place. Asa dar Istifan bei a impärtit armata
in trei corpuri pentru ca la dusman sá trezeascä inchipuirea
c. este mai numeroasá [0] in acelas Limp a trimis la rege cu
scopul ca sä-i spue ca sä nu se nelinisteascä cum cä armata
turceascä este numeroasä."
Polonii nu stiau deloc cä armata adeväratei credinte
(adicä musulmanä) este impärtitä in 3 corpuri. Privind intr'o
parte, au observ at din a doua (parte), cá urcii chiar pe ei
II atacä. La sfârsit (w rezultacie) soldatii credintii adevärate
s'au amestecat cu Polonii. Fie cä Polonii respingeau pe Turci
jie cá Turcii loveau pe Poloni, la sfärsit cele douä armate
s'au amestecat intre ele. Curajosii Turci au täiat un mare nu-
mär de necredinciosi si le-au värsat sângele. Musulmanil au
1) 0, Górka Nieznany..., p. 402. Autorul area' cä nunaärul soldati-
lor este exagerat si prín comparatie cu alte isvoare arata ce aduce nou
cronica. Subliniazä cä. compilatorul Sad-eddin n'a cunoscut aceastit
cronic6 (p. 402-404).

www.dacoromanica.ro
 80

luptat ca leii, iar necredinciosii, pierzându-si cu totul cumpä,

tul, au inceput sä" fugg. Soldatii credintei adevärate dându-si
seamg cg dezastrul intregii armate a necredinciosilor este de
neinlgturat, s'au inflgcgrat pânä I ntr'atâta ineat au mai täiat
incä un oarecare numgr de necredinclosi. Armata Muntenilor
(armia Wolochów, aici explicä Górka Aflak" spre deose-
bire de Moldoveni, adicg Bogdan), cu care erau intäriti, le-a
ajutat mult in acest dezastru general al necredinciosilor. Ar-
matele beiului Moldovii au alergat la carele Polonilor si au
luat totul ce aveau mai scump, si mai inainte de toate au
iefuit visteria armatei. Soldatii au fácut atât de mare pradä
incât toti s'au imbogätit. Ei au gäsit acolo bläni de somowo 1)
si de sobol si in acelas limp au fäcut atâti prizonieri incât
nu mai puteau fi numgrati. Acest bei a 200 de soldati, pe
prins 9 comandanti i a luat prizonieri ca lacare i-a adus la im
pgrat la 28 a lunii Rebjul-Akhir (adicä 24 Decembrie 1497) 2)
In comentarille asupra acestui pasagiu istoricul Górka
spune cg cronica turceascg confirmä cele ce a spus in artico-
lul asupra Chiliei si Cetätii-Albe relativ la participarea Mun-
tenilor voevoclului Raciu 4000 oameni, in afarä de Turci, in lupta
din !Codrul Cozminului. Asupra lui Stefan cel Mare si a Mol-
dovenilor, in legäturg 'cu aceiasi luptg, spune Górka ; In sfârsit,
tot asa, descrierea prezentatá de Viata lui Balezid" care de-
osebeste cu precizie armatele din fiecare principat, aduce clar
la cunostintg cä insusi Stefan cel Mare n'a luat parte la luptä.
ceeace fatg de varsta si boala lui este, dupg observatiile mele,
foarte evident (wprost oczywiste). Tot asa Moldovenii, adicg
detasamentele directe ale lui Stefan s'au aruncat deabia mai
târziu la jäfuirea cärutelor, ceeace in reconstruirea mea a
luptelor elela Cozmin, pe baza altor indicatii de izvoare, este
conceput ca actiunea unor detasamente ale lui Stefan cel Mare
de abia o zi sau douä dupg trecerea propriu zisä a dezastru-
lui, sau mai degrabä a dureroasei infrângeri cauzatä Polonilor
de cgtre Ttirci cu ajutorul Românilor din Tara Româneasca
(z pomocq Wolochów z Woloszczyzny)" 3).
D-1 Górka reproduce in prezenta lucrare si partea care
ne intereseazg din relatia dietei ungare dela Buda pe care am

1) Nu *Hu ce tel de blanil. este.

2) Ibid., p. 405-406. Sublinierea ne apartine,
3) Ibid., p. 407.

www.dacoromanica.ro
 81

amintit-o mai sus unde am rezumat lucrarea aceluias istoric

asupra Cetätii-Albe si Chi lid. Aceastä relatie are urmátoru
titlu: Acta und geschicht dess Rakusch das ist dess Lanndc
tags so newlich inn lannd zu Unngern gehalten ist anno e t
LXXXXVII" (p. 398), si incepe cu cuvintele : Item Monntags
nach Elisabetha" (sau 20. XI, 1497 dupg cum preface data d-1
Górka). Iatä ce spune aceastä relatie despre lupia din Codrul
Cozminului: Item clezastrul regelui Poloniei s'a intâmplat din
cauzá cä a fost neinstiintat si a avut harnasamentul in care
Item printului Sigismund i s'au luat toate carele si ce a fos
in ele, si in afarä de aceasta, peste tot si toate carele. Item
sunt cam sapte domni tined si bätrâni bdtuti si prinsi: domnu
Zveygenews, domnul Niclaus Tentschinsky, Schresobsky. dom
nul Goranschky von Tarnoff, domnul Alexander, fiul domnu-
lui din Cracovia. Si vreo cativa sfetnici. Item din tunuri, anu-
me opt bucäti, au rämas in pädure si oamenii cei mai buni
ai Majestätii Sale Regesti din Polonia, slujitori si soldati, cei
mai multi au fost prinsi si omorâti, insä carele Majestätii Sale
Regesti au fost toate mântuite. Cei ce au pricinuit dezastrul
au fost Turci, Tátari si Valahi din Valahia cea Mare. Se crede
cä au fost cu ei $i multi Unguri ').
Acesta este documentul de bazá pe care se spilling d-1
Górka. Deoarece d-sa nu ne-a dat incä lucrarea definitivä 9,
care poate va fi convingätoare in ceeace priveste neparticipa-
rea lui Stefan cel Mare si a Moldovenilor in lupta din Codrul
Cozminului, evident cá nu poate fi in intentia noastrá sg-i fa-
cem .o criticä. Totusi, comparând cele spuse de d-sa in artico-
.ul asupra Cetätii-Albe si Chiliei si cu cele cuprinse in artico-
lul asupra Vietii lui Baiazid al II-lea, ne permitem sä facein
unele observatii. In primul articol d-1 Górka se pronuntá ca-
tegoric impotriva participärii lui Stefan cel Mare sau a arma-
tei sale in lupta din Codrul Cozminului3). In comentariile asu-
pra cronicii anonime a lui Baiazid al II-lea insä, isi modificá
putin pärerea si admite interventia armatei moldovenesti la o
zi sau dota dupä luptä, eänd aceasta a prädat carele polone
si a furat banii armatei 4). Stefan cel Mare n'a participat cäci
1) Ibid., p. 398 In traducere am lasat numele proprii cu ortografia
din original.
2) Nieznany ...iywof..., p: 404 nota 2.
3) Biafogród i KMa..., p. 76.
4) Nieznany .6ywot..., p. 407.

www.dacoromanica.ro
 82

era bátrân i bolnav 1). Oare este ap ? Cronica turceasa fo-

losital de d-I Górka i care dupä d-sa n'ar fi décât ecoul
versiunilor care impreunä cu excorta prizonierilor dela Coz-
min au ajuns la Costantinopol" 2), cu alte cuvinte povestirea
unor martori oculari-sigur in ceeace prive0e prizonierii i f oar-
te probabil in ceeace prive0e excorta -ne aratá insä altceva.
Vedem cá Stefan cel Mare, din insärcinare turceascá, are co-
manda ogirii de care e liber sä dispue wi dupd cum II place".
$ i. Stefan se folose0e de increderea Turcilor i ia másuri tac-
-Lice impärtind armata pe care cronica o mentioneazá ca ar-
matä a sa" in trei corpuri", Vedem apoi a armata sa",
adicd cele trei corpuri este alcätuitä din soldati ai credintei
adevärate", adicä din Turd. Deci Stefan cel Mare a fost co-
mandantul general al fortelor, cel putin turce0i-dupä cronicq
care au dat lupta cu Polonii in Codrul Cozminului. Fatä de
pericolul care-I reprezinta numeroasa o0ire a lui Ioan Albert
i având in vedere calitätile ost4e0i ale lui Stefan pe care
cronica turceascá il aratá ca pe un om foarte experimental
in luptele impotriva necredincio0lor" (adicä a cre0inilor),
alegerea Domnului Moldovii ca ef ne apare ca logicä. A-
afirma acum cä $tefan cel Mare n'a luat parte la luptä ni
se pare foarte riscant. Dacl primim cele ce spune cronica tur-
ceased a supra rolului lui Stefan cel Mare, dacä se 0ie precis
cä i Turcii au atacat pe Poloni, cum putem presupune cl
eful lor n'a fost in lupiä ? Dacá $tefan n'ar fi avut ro-
lul säu in lupta din Codrul Cozminului ar mai fi putut cro-
nica mentiona cä acestuia i s'a incredintat armata turceascä
de care putea dispune cum ii place" ? Si dacä ne gândim a
o luptä nu se putea pe acele vremuri conduce dela distantä,
cu toatá bätrânetea 0 boala, prezenta lui Stefan cel Mare in
codrii adânci ai Cozminului, logice0e nu poate fi negatá decal
in cazul cä nu tinem seamä de cronica turceascä.
Acum tot prin inläntuire logica, poti fi sigur cä Domnul
Moldovii nu s'a putut aventura cu nhte o0iri sträine, departe
de grosul trupelor sale, pentru a da o luptä cu ni0e forte.atât
de insemnate ca acelea ale lui loan Albert, färá a avea lângä
el i câteva mii de osta0 moldoveni dintre care, evident, ca."
nu puteau lipsi boerii. Ori chiar cronica turceascá ne confirmä
1) Ibid.
2) Ibid., p. 406.

www.dacoromanica.ro
 . 83

lasand la o parte alte izvoare-prezenta trupelor moldovene

care ar fi prädat carele polone si ar fi jefuit visteria armatei
in retragere.
Influentat pufernic de reconstructia luptei din Codrul Coz-
minului asa cum i se pärea ea' a avut in adevar loc, d-1 Górka
nu observa cand vine cu afirmatii categorice care contrazic
cu totul cele spuse de cronicä. $tefan cel Mare, dupá aceastä
cronica, a luat prizonieri 9 comandanti si vreo 200 soldati.
Comentand acest pasagiu din cronicä spune d-1 Górka : Am ca-
racterizat relatia transmisa de Viata lui Balazid" ca o versiune
care reproducea vestile Constantinopolului. De aid datele
exacte in ceeace priveste numärul comandantilor" si soldatilor
luati in prinsoare. Cad acesti comandanti vor fi chiar domnii
Insemnati poloni (Stuhlherren"), al caror numär dupa nume-
roasele relatii de izvoare, oscileaza" intre sapte si nota nume.
De asemenea este posibil adaugarea (wliczenie) vreunuí frate
teuton mai insemnat. Ei au aizut in prinsoarea turceascä, partial
munteneascd (woloskiej), ca in mäinile acestor armate care au ata-
cat la COVIlin pentru cd Moldovenii au inhätat prazile arun-
cate (parasite porzucone lupy)" 9. Probabil ca d-1 Górka prin
präzi aruncate (parasite) intelege cärutéle polone rämase pe
kcul bätäliei.
Cronica ingá este prea precisä si Hmpede ca sä putem fi
de acord cu d-1 Górka in primul rand prizonierii mentionati
de cronica nu sunt ace! luati de armatele aliate in lupta din
Codrul Cozminului. Acestia au fost mult mai numerosi, dupa
cum o spune chiar cronica : soldatii-nu se specifica anume
care, deci aliatii la un loc... au feicut atäti prizonieri Malt nu
puteai sd-i numeri" 2), fapt absolut exact dupa cele mai noui
cercetäri 3). Cronica nu spune nicdiri cd prizonierii au fost Iua(i
numai de Turd $i Munteni! Se mentioneaza doar ca Stefan cel
Mare a luat 9 comandanti si vreo 200 soldati. Dacä ar fi sa
primim parerea d-lui Górka asupra neparticiparii lui Stefan 0
a armatei sale la luptá, n'am intelege prezenta acestor prizonieri
in mainile lui Stefan si in special a prizonierilor de seamd. Ce
rost ar fi avut ca armata turco-munteanä sa. cecleze 1 ui Stefan
acesti prizonieri pentru ca apoi Domnul Moldovii sa-i trimita
I) Nieznany iywat.. , p. 407. Sublinierea este a noastra.
2) Ibid., p. 406 Sublinierea este a noastra.
3) Fryderyk Papée, Jan Olbracht, p. 150.

www.dacoromanica.ro
 84

la Constantinopol ? Prezentarea prizonierilor, drapelelor, etc.,

suzeranului, dupä räzboi, era semnul victoriel. Putea $tefan
anunta la Constantinopol victoria altora ? Si in ce. calitate dazä
n'a contribuit la ea ?
Din motivele de mai sus, e greu sà." credern ca dupá anul
1497 de abia, când Ioan Albert plánuia pentru anul 1498
revansa asupra lui $tefan" acuzându-L pe acesta despre tot"
si când Domnul Moldovii fatä de ai sai si de Turci a inceput
sä se dea drept invingátor al lui Albert" s'ar fi näscut legenda
participärii lui $tefan si a Moldovenilor in lupta din Codrul
Cozminului 1). Bazati pe cronica turceasca ne vine greu, pânä
ce vorn avea lucrarea definitivä a d-lui Górka, sa putem primi
ca adevärate cele de mai sus. Logica se opune afirmatiilor
d-lui Górka. Când lupta cu Polonii sa dat in Moldova, când
la aceasta luptä participä Turcii, latä-1 pe $tefan cel Mare ca
fatä de ai säi" se dä. drept invingätor al lui Albert" ba merge
indrázneala pânä acolo ineât &finite solie la Baiazid care tre-
bula sä-1 prezinte ca pe invingtitor al lui Albert" 9 E posibil
1

asa ceva ?
Dar d-1 Górka mai reproduce un document pe care-I so-
coteste hotaritor in ceeace priveste neparticiparea lui Stefan
si a armatel sale la lupta din Codrul Cozminului. E vorba de
relatia dietei ungare (2O. XI -11. XII, 1497). Apropierea ca datä
de luptä, I-a impresionat pe d-1 Górka. si pe drept cuvânt,
cdci ca invingätori ai Polonilor sunt arätati numai Turd!, Tä-
tarii si Muntenii. Dar, ni se pare, ca in cazul de fata tocrnai
aceastä apropiere ca datä este un cusur. Cetind relatia vezi
eá e'tí in fata unor informatii scurte, nu totdeauna precise,
transmise cine stie cum chiar sub impresia infrângerii polone
din Codrul Cozminului. 0 relatie sigurä n'ar putea scrie : se
crede ca au fost cu ei i multi Unguri". Propozitiunea aceasta
mai dovedeste ca nu Unguri au fost transmitatoril celor cu-
prinse in relatia dieteii ungare. Limba in care este reclactata
relatia dietei - germana in loc de latinä ne dovedeste cä suntern
in fata unei traduceri, poate í a unei rezumari a relatiei, ori-
ginale. Nu poate fi trecutä cu vederea nici contrazicerea care
existä intre aceastá relatie si cronica turceascä. Prea sunt ca-
1) 0. Górka, Bialogród.., p. 77.
2) Ibid. Sublinierea este a noasträ.

www.dacoromanica.ro
 85

tegorice aceste izvoare in afirmatiile lor si prin urmare nu ve-

dem cum am putea explica contrazicerea dintre ele. E drept
ca izvorul documentar are intâetate fatut de cel narativ, dar in
cazul de fatä ne intrebäm ce 1-a putut face pe cronicarul turc
sá atribue lui Stefan cel Mare, trecând sub tâcere pe coman-
dantul turc, rolul cel mai Thsemnat, in lupta din Codrul Cozmi-
nului ? Dacä participarea lui S(efan cel Mare n'ar fi avut in-
semnätatea pe care i-o atribue cronicarul, atunci acesta sau
1-ar fi trecut cu vederea, sau 1-ar fi pomenit asa cum face când
vorbeste de ajutorul muntean.
in cazul de fatä nu e hotärâtor documentul mai apropiat
ca datä de evenimentul din 26 Octombrie 1497 pentru câ nu
slim dela cine pleacâ vestile cuprinse in el Afirmatia cronicii
turcesti isi gaseste confirmarea intr'un document care, desi
destul de depârtat ca datä de anul 1497, poate totusi fi socotit
ca hotäritor din cauza persoanei dela care emanä. E vorba de
comunicarea pe care o fäcea regele Poloniei Sigismund, fratele
lui loan Albert si fostul participant la expedifia din 1497 in care
s'a distins 1), printr'un trimis al sâu, papei Leon X, asupra pu-
terii militar e turcesti. intre acei care pot ajuta militar pe Turci
sunt si Moldovenii. Iatä ce spune documentul din 1514 : Habet
preterea tyrannus Turcarum duos palatinos seu vojevodas au-
xiliatores tributarios, primum vojev. Mysie et Valachie seu
Moldavie, qui communis populi triginta milia habere ac de illis
quindecim milia delectissimorum militum et ferocissimorum
pugnatorum cogere solet. Que quidem terra Moldavie inter
Thraciam versus orientem ex una ac Hungariam meridiem et
occidentem ac Poloniam Lithuaniamque septentrionem versus ad
Danubium et Istrium fluvios situatur, in qua Moldavia Turca
XXX ab hinc annis prima et insigniora castra duo supra Da-
nubium consistentia, Kiliam et Albamregalem intercepit, tenet
et occupat. De quibus vojevodam illum magnanimura olim Ste-
phanum is enim Jtephanus ter Turcam, tam Amurath quam Ba-
yzeth, avum et patrem moderni imperatoris Selimbegi, semel
in XL milibus, secundo in LX, tertio in C milibus congregatos
fudit et fugavit, profligavit etiam Mathiam, Hungarie regem,
foannem Albertum Tienique Polonie regem, dum contra Turcam
per terram illius, Valaclziam, progressus fuerat, data illi fide et
11 0. Górka. Bialogród..., p. 18.

www.dacoromanica.ro
 86

securitate, atque accitis sibi in auxilium Turcis et Hungaris

tune fidefragis, nonnihil periculi intulerat in curribus postre-
mis a tergo vectis, et nobilitati circa illorum defensionem re-
Hcte-erat enim natura vafer, subdolus, varius, strenuus et mag-
nanimus, ob que a teneris appellabatur vulpis astuta-magna
cede utrinque ter habita fecit tributarium, non octo milia du-
catorum in auro quotannis Turce pendere solet" 1)
Din citatul acesta retinem doug. lucruri : asemänarea, in
linii mari, cu cronica furceascä si nesiguranta care era chiar la
contemporanii si vecinii nostri in ceeace priveste numirea Moldovii.
Nu cumva si in relatia dietei ungare este un caz similar ?
Desi dupä 17 ani dela lupta din Codrul Cozminului, do-
cumentul din 1514 nu-si pierde deloc valoarea. Cu toate ck.
d-1 Górka crede cá de abia in anii care au urmat dupä eve-
nimente (adicl 1497) s'a näscut falsa, târzia versiune despre
participarea lui Stefan cel Mare si a Moldovenilor in lupta
dela Cozmin care apoi a intrat in intreaga opinie si in croni-
cile atât polone at si române", ne intrebám dacä participantul
la expeditie, Sigismund, putea fi atat de influentat de aceastei
legendd incât, la 10 ani dela moartea lui tefan cel Mare sei-I
arate pe acesta ca invingdtor al lui han Albert> Ce 1-ar fi putut
determina pe acela care cunostea mai bine ca multi altii dintre
contemporani cele ce s'au petrecut in Polonia cu incepere din
1494-adunarea dela Lewocza-si 1497-1upta din Codrul Cozmi-
nului- si care ei-a incomparabil mai bine informat decât acela
sau aceia care au lost transmitätorii celor povestite de relatia
dietei ungare, ca sä se facä räspânditorul until neadevár ? Noi
nu vedem nici un motiv si credem in sinceritatea regelui Si-
gismund, confirma(ä, de altfel, de atâtea izvoare.
PAnd la lucrarea definitivä a d-lui Górka si pe care o
asteptäm cu interes-(aceasta va_fi, poate convingätoare) -Ste-
fan cel Mare rämâne invingätorul Polonilor in lupta din Co-
drul Cozminului.
Gh. Duzinchevici.

1) flurmazahi 113, p, 170-171. Sublinierea este a noasträ.

www.dacoromanica.ro
 Lin blestetn original pe o carte
putin cunoscutä
($ i ateva note genealogice despre neainul Gafenco)
Vizitând un prieten la tará, am dat la el peste o carte
veche - fárá inceput si färá sfârsit. Cum, atunci, n'am gäsi,
in ea lámuriri ca sä aflu ce este, mi-am asigurat prietenul cá
e o carte de... rugáciuni. Dând insä peste o insemnare de
mânä, am citit-o cu glas tare si am aflat un blestern contra
celui ce va fura aceastä carte", cum nu mai intâlnisem pang
atunci de infiorätor. Dupä lectura insemnárii, am observat cä
prietenul meu a ramas nelinistit, dar nu mi-am dat seama dece
-am inteles insä sufletul indatä, la plecare, când m'a intrebal,
stäruitor
- Iti face trebuintä de aceastä carte ?
- Desigur, i-am räspuns.
- Dar nu ti-i fried de blestem ?
- Dece sä-mi fie... doar n'o fur.., mi-o däruesti d-ta !
Si am plecat acasá cu cartea.,.
Cercetând cartea mai târziu, cu atentie, am pntut-o iden-
tifica - e o Alfavita Sufleteascä.
Din Bibliografia Romäneascii Veche1) am aflat cá aceastä
carte ar fi tipäritä la anul 1785. Dar, cum exemplarul meu
care confine filele 4- 249, are insemnarea de care am amintit
din 1765 si o alta din 1771 - insemnäri pe care le trans-
criu mai jos - acesti ani m'au incredintat cä data de 1785
arätatä ca an al tipáririi cal-0i in Bibliografte, nu-i exactä. Acea-
sta cu atât mai mult cá nici exemplarul Academiel Romiine se
spune cá n'are foaia de titlu.
Insemnárile de pe exemplarul meu, care suni cu 20 si
1) I. Bianu $i N. Hodof Bibliografia Româneascä Veche, tomul II,
pag. 300-301.

www.dacoromanica.ro
 88

cu 14 ani mai vechi ca data de 1785, mai au insä o precizare :

se aratä, anume, ca Alfavita s'a tipärit ea osardia 4 toatei chel-
tuiala preosfin(itului promo mitropolit Iacovu". Cum Iacov a fost
mitropolit ') intre anii 1750-1760, am tras concluzia cä tipári-
rea artii s'a fäcut intre ace$ti ani.
Dar $tirea despre mitropolitul lacov mi-a atras atentia
asupra versurilor dela sfär$itul cärtii, care pomenesc $i ele de
mitropolit - versuri pe care autorii Bibliografiei, reproducân-
du-le, au scäpat din vedere cá le of erä putinta sä limiteze ti-
pärirea cärtii intre datele de mai sus.
Nu demult, d-1 N. A. Gheorghiu a publicat 2) un mic ar-
ticol intitulat Când a apärut Alfavita Sufleteascä". D-sa a gäsit
la Academia Românei incä patru exemplare din cartea cu pricina,
dintre care unul singur are numai o parte din foaia de titlu,
de unde a aflat incá o precizare : aceea cä tipärirea s'a fäcut
;in zilele prea luminatului 4 prea "inältatlui Domnului nostril Io
Matei Ghica'rVoevod" care, se stie, a domnit in Moldova intre
anii 1753-1756.
A$a dar d-1 Gheorghiu restrânge limita pe care am ará-
tat-o eu $i la care ar fi putut ajunge autorii Bibliografiei
(1750-60), intre niste date mai apropiate 1753-56. Iar dintr'un
manuscris descoperit de d-sa ulterior, tot la Academia Românä
o copie de la 1820 a Alfavitei, d-1 Gheorghin reu$e$te sä fixeze
chiar anul exact al tipäririi : 1755, Ia$i.
E curioasá insä existenta acestor cárti. Toti cei care
s'au ocupat de ea, n'au avut ,pâtiä acum un exemplar complect'
nici Gaster, nici V. A. Ureche, nici Picot, nici Bianu-Hodo$ ;
iar exemplarele cäpätate ulterior de Academia Românei, toate
patru nu sunt nici ele complecte - cum nu e complect nici
exemplarul meu.
* *
*
$i, acum transcrierea, blestemului :
[Aceastä carte ce se chiamel Alfavita] Sufleteascei, cad s'au ti-
pewit cu oseirdie, si cu toatä cheltuiala preasfintitului proin mitro-
polit lacovu, o am cumpärat ca sd-mi fie de citit pentru folosul
sufletului.

1) N. Iorga : Istoria Bisericii Romilne, vol. IL pag. 326.

2) Revista Biserica Ortodoxii Romeind anul LV (1937) nr. 1-2 (s1 ex-
tras). Cf. si .5t. Gr. Berechet: Oríginalul slavon al Alfavitei Sufletesti din
1755 (In Revista Istoricii (N. Iorga) vol XXIV, nr. 7-9 (Iulie-Sept 1938).

www.dacoromanica.ro
 89

cine s'ar ispiti sä mi-o furi, or cu ce fel de chip, or de

a(r) luo(a) ca s (o) citeascei i s'ar uita si nu o (ar) aduce,
sau ori cu ce fel de chip - unul ca acela sä fie blästdmat de
sängur Isus Hristos, adevärat Dumnedzdu nostru i de stint& 12
Apostoli si de trii sate 18 sfintdi printi de la Necheia.
Si sä fie stersu din cartea vieäi. i rugäciunea lui sä i sä so-
cotiascei päcat. i diavolul s-i ste de-a driaptd lui. Ca undelem-
nul sä intre blästämul "in maple lui. S-i fie ca un bräu cu care
purure s-1 Incinge. Sä-i rämde muere lui vädan i copii lui Sd-
raci, amin:
Let 7273 (1765), August 25.
Dimitrii Gafenco
$i am däruit pärintelui Mfon, di la sfänta mnästire Drago-
mirna, ceind era cel vestit Intru'nveltati staretul Paisäi la aceastä
mänästire. i mä rag sfintäi tali, cinstite pärinte, sä nu mä uit
la sfintele tale rugáciuni.
Let 7279 (1771).
Diinitrii Gafenco, ficior räposatului Miron Gafenco
§it Anitái.
Inteadevär, strasnic blesteml Dupä formula cunoscutá
sä" fie blästämat de sängur Isus Hristos.... de sfintii 12 Apo-
stoli si de 318 sfinti pärinti de la Nicea", blestemul se intäre-
ste cel ce va fura aceastä carte sä fie sters din cartea vietii"
si. rugáciunile lui sä i se socoteascä päcat.. i diavolulsä stee
de-a dreapta lui (in locul ingerului päzitorb... nevasta sä-i rä-
mâle vkluvä si copiii orfani..
Apoi culmea ca undelemnul sä-i intre blestemul in
matele lui"... Asa cum inträ undelemnul si päteazá, pentru
totdeauna, o stofä, o hainfi, asa sä intre blestemul í boala in
matele celui care ar f ura cartea, ori, luând-o ca s'o citeascä
s'ar face a o uita si nu ar mai intoarce-o.
$i la anul 1765 ca si azi cärtile imprumuf ate nu se
mai intorceau. Este un alt sistem de a le fura...
Drept incheiere câteva cuvinte, din putinele ízvoare pe
care le am la indemânä - despre neamul Gafenco din care
face parte autorul strasnicului blestem, neam originar din Bu-
covina.
Dimitrie Gafenco, din insemnärile noastre, datate 1765 si
1771, e fiul lui Miron Gafenco, care era räposat 1) la 1771 sj
1) Vezi nota adausä längä blestem.

www.dacoromanica.ro
 90

al Anitei, care va fi fost o flicl a cápitanului Alexandru Ilschi,

intrucât Miron Gafenco uricarul, este aräiat ca ginere al ace-
stula, inteun regest 1) din 15 Ianuarie 1730, desi in spita de neam
a lui Alexandru Ilschi nu e notat intre copiii aceslula 0 al
Anitäi.
Dimitrie Gafenco a mai avut un frate - pe Nicolae, cä-
ruia Ion Th. Voclä Calimachi ii conferä la 3 Decernvrie 1758
(7267) rangul de vornic al Câmpulungului rusesc 2).
Amândoi fratii : Neculai Gafenco - biv vornic de Cam-
pulung rusesc si Dumitras Gafenco, biv vtori stolnic - nepotii
si stränepotii Marie! Gafenceisäi, sora lui Pavel Ruginä, biv vel
sulger - sunt pomeniti inteun document din 22 Julie 1768,
dela Grigore Callimachi Voclá 3).
Taal acestora, Miron Gafenco, a fost Mil lid Dumitras
Gafenco - uricar si al Mariei Stefan Ruginä, sora lui Pavel
Ruginá comisul 4). E( este pomenit 5) ca biv vel stolnic la 16
Mai 1755.
La 19 Iunie 1743, Miron Gafenco se tudecä pentru niste
locuri del a strâmoasa sa Dumitra - fata lui Dumitras Cracalia
si a Mariei Ilschi 6). Dumitra se pare cá a fost bunica sotiei
lui Miron Gafenco.
Intr'un act din 12 August 1748, la o judecatä. intre Miron
Cuparenco - fiul lui Vasile, fost cupar si nepotui säu, Miron
Gafenco - cu cumnatul säu Ionitä.' cäpitanul, se arata cä.' pä-
rintii lor fuseserá patru frati - WO copiii. Paraschivei : Du-
mitras Gafenco, Cristina - mama lui Miron Cuparenco, Maria,
soacra lui Ionitá cäpitanul, si Antimia. Paraschiva a fost sorä.
cu Anita - jupâneasa luí Costea si cu D. Gherman 1.

1) Th. Balan: Documente Bucovinene, vol. III, pal. 89

2) N. Iorga: Documente privitoare la familia Callimachi, vol. II, p 175,
3) N. lorga: Documente priviioare la familia Callima chi vol. II, p. 199
4) T. Balan: Documente Bucovinene, vol. IV, pag. 88-9, act din 12
Martie 1731, vol. IV pag. 161-2, act din 7 Dec, 1739 si vol. V, pag. 38.
5) T. Balan: Documente Bucovinene, vol. V, pag. 37 si 42.
6) T. Balan: Documente Bucovinene, vol. III pag. 89 si vol. IV, pag, 219
7) T. Balan: Documente Bucovinene, vol, IV, pag. 128.

www.dacoromanica.ro
 91

Pe Dumitras Gafenco - autorul blestemului nostru 1'1

mai aflám intr'un act din 25 Aprilie 1783, când se judecä pen-
tru un loc al säu, dela niosu-su Dumitras Gafenco, ce-1 avea
mostenire depe sotie - Maria, fata lui Stefan Ruginá
Despre o ramurä paralelä a neamului Gafenco - acea-
sta, se pare stabilitá in Moldova - gäsim2) urmätoarele stiri
cá biserica din Dolheni, pe apa Idriciului (Fälciu), e ziditä la
1775, de Ion Gafenco i sotia sa Ecaterina i e terminatä la
1795. cu ajutorul nepotului lor Demetrasco Gafenco.
Ion Gafenco - cápitan, cumpárá un Penticostar care
a fost al protopopului Toader Gafenco, lar mai târziu pe când
era pitar, clá pentrtz biserica lui un Mineiti care fusese al fra-
telui säu Alexandru.
Intr'o cronicä veche de socoteli, pe anii 1763-79, Ion
Gaf en-co face spita neamului Gafenco depe tatä si depe marná 3)
Astfel, afläm cá pe la 1650 era un Crästea Säcuianul, vel
paharnic, sub Petriceicu Vodä (1?). Acesta ar fi fost strämosul lui
Dumitrasco Gafenco. Dumitrasco a fost tatäl lui Miron si amân-
doi au fost uricari la curte. El s'a insurat cu fata lui Ruginä,
iar flu! säu, Miron, a f ost nepot de vär primar lui Gheor-
ghita Gafenco ; iar cu tatäl meu a fost vär al doilea. Eu Ion
Gafenco, sin Toader Gafenco, "is nepot de vär al doik lui Miron;
iar cu feciorii lui suntem veri al treilea 9".
Dupg mamä, neamul Gafencilor din Dolheni, se inrudea
cu familia Râscanu.
Din cele adunate aid, se poate intregi astfel spita alca-
tuitä mai sus de Ion Gafenco din Dolheni

1) T. Balan: Documente Bucovinene, vol. V, pag. 38.

2)Buletinul Ion Neculce, fascicola IV, pag. 278-80.
3) Buletinul Ion Neculce, fascicola IV, pag. 280,
4) Buletinul Ion Neculce, fascicola IV, pag. 280.

www.dacoromanica.ro
 92

CRISTEA SA.CUIANUL (GAFENCO)

Vel paharnic la 1650 (?)

I i

Gafenco Gafenco
--I-

Paraschiva, sorá cu Anita Coste si. D. Gherman

1

I 1 1 1

Ghorghitä Dumitrasco Cristina Maria Antimia

Gafenco Gafenco + ±
+ V. Cuparenco Ionitá.
Maria Ruginä 1

T. Gafenco Miron Gafenco Miron Ioni4

± Cuparenco Cápitanul
Anita Ilschi
1

Ion Alexanclru Dumitrasco Neculai

Gafenco Gafenco Gafenco Gafenco

Constantin Turcu

www.dacoromanica.ro
 Marturii despre C. Conachi
S'a strecurat neobservatä, intr'o foaie din Iasi (Lumea"
13 Julie 1936), una dintre cele mai de searnA márturii necuno-
scute despre C. Conachi. 0 tipäreste d. Artur Gorovei. Intre
altele, d-sa ni (15. scrisoarea lui N. Vogorodi-Conachi. cu data
de 3 Martie 1849, referitoare la casele poetului si. Logofäfului
mort utunci, de curâncl: odaea verde" odaeä. berné", (recte :
pembé) odaea albä", unde dormea räposatul, divanurile sä
le muti in iatacul räposatului dela curtea veche".
Se spun in aceastä scrisoare multe lucruri care desvälue
situatia dela mosia Tigäne$tí jud. Tecucin, când s'a sfârsit acolo
poetul.
Atrag atentia asupra acestei márturii si tin sä clarific cä,
atunci când d. Gorovei zice: La Tigänesti sau Tibänesti nui-
prea lämurit scris cuvántul" trebue sä se cifeascä. : Tigeinegi,
satul unde-g avea curtile Logofeitul C. Conachi. Odatä stabilit
modul acesta de citire se revarsä intreaga luminá trebuitoare
asupra importantului document referitor la sfärsitul lui C. Co-
nachi. Conachi moare la 4 Februar 1849. Izvoarele in 'genere
dau aceastä data.
Cea mai bunk' atestatie este in prefata scrisä de Em.
Vogorodi. Conachi, la poesii ecL Saraga Ia5i. 1886" (p. 95): la
1849, ziva marfi Februar 4, cu plângerea a toata tara de jos a
Moldovei" moare C. Conachi tn vârstei de »71 ani 3 lum i 20
de zile". Curios insâ cd in Revista Istorica Românei" (V-VI
1935-6 pag. 408) se dä urrnItoarea märturie care trebue de
sigur indreptatä : La anul 1848 luna Febr. 4, ztua vineri seara
la 9 ceasurz turcWi, s'au seiveirit din viagi Logofeitul g cavaler
Costachi Conachi tn sat Tigeine,sti uncle s'au i inmormântal".
In legäturä cu data mortii lui Conachi, am aflat de curând
la d., avocat C. Roban din Iasi urmätoarea notitá scrisá cu
chirilice pe o carte care a apartíndi unui membru din familia
Costachi (sä nu uitám el poetul a fost vär primar cu Mitropo-
litul Veniamin Costachi):

www.dacoromanica.ro
 94

$1 aceasta este dintr'ale mele 1846, D. Burduja Clucer".

Apol, de acela:
La 15 April [ 1] 861, In Sambeita lui Lazär. au desgropat
pe reiposatul boer Logofätul Alexandru zisi) Costachi Conadu,
dupä 12 ani dela inmormântarea sa in biserica zidítá de
el insus'i din satul Tigänesti de Ling& Tecuci unde este ingro-
pat, si unde s'au strämutat din biserica Banul din Es 0 oasele
pärinfelui säu, räposatul Manolachi Conachi2), sävârsit la 1803
sora räposatului si sotia sa, raposata c. c. Smaragda Conachi,
näscutä Donici. La Säptemvri [1]861 s'a sävârsit din vieata
Postelnicul Manolachi Cod.rescu".
Analizând aceastä notitä, vedem cä 12 ani dela inmor-
mântarea poetului, implinindu-se in 1861, evident al adevärata
&fit a mortii este 1849. Cel care scrie in 1861 este Clucerul
D. Burduja, un slujbas de casa lui C. Conachi, el a f ost si
membru in Divanul Apelativ al Moldovei.
Iar stirile biografice atAt de amänuntite ce le avem in
prefata din anul 1886 vin dela Ion Burduja, fiul Clucerului
Dimitru din notita noasträ.
Cercetând Pashalia, gäsim cä In 1849 (iar nu in 1847), ziva
de 4 Februarie a cäzut Vineri : deci aceasta este Data exacta
a mortii lui C. Conachi.
Cum in 1848, ziva de 4 Februarie a azut Mlercuri evi-
dent cl notita din Revista Istoricä Românä" este gresitä. Acolo
numai ziva (Vineri) este adeväratá.
Am reflectat la acest amänunt, pentru conciliarea celor
douä izvoare, numai datoritä articolului scris de d. Artur Go-
rove!. Tin sä atrag atentia asupra unor astfel de pretioase con-
tributii culturale, intrucât bunul si neintrecutul dascäl dela
Fälticeni le-a räspândit cu suflet darnic in foi provinciale", cu
totul necunoscut, Bucurestenilor. Pästrez, in colectia mea de
acte vechii dorohoiene si botosänene, o invoialä dintre Vorni-
cul Neculai Milu i sora sa monachia Elisaveta Milu.
La 5 Sept. 1837, ei impart averea rämasä dela räposatul
pärintele lor, Postelnicul Andrei Milu. Rämân Vornicului Necu-
1) cf. Em. Vogorodi Conachi loc. cit. p. 30. Alex. poreclit Costachi,
numele poetuluí.
2) Cf. acelas izvor p. 30 : Vornicul Manolachi Conachí e casätorit,
Infaia oarä, cu lleana, fiica Víst. Cantacuzino, si are 2 fete 4i un fiu :
puetu].

www.dacoromanica.ro
 95

lai: mosia Avrämeni dela tinutul Dorohoiului, casele din Bo-

tosani, tiganii, satele si alte pojäjii ale casái" cum si silistile
Mergesti si Cozmesti dela tinutul Romanului ; sora primeste o
sumä de galbeni necesará la lucrarea altor chilli din läuntrul
M-rei Agapia mai bune, Spre mai multd odihnä i multumire
Sfintiei Sale", urmând ca, dupä ei, fratele sá dea M-rei Aga-
pia, ¡rei ani de-arânclul câte o sutä de galbeni pentru pome-
niri.
La 7 Febr. 1838, intervine oarecare schimbare la invoiala
de mai sus : drepturile calugäresti vor fi asigurate in mosia
Avtämeni. Deabea la 19 Noembrie 1847 avem intärirea acestui
act din partea Mitropolitului Moldovei Meletie. Dar avem, in
schimb, la data de 10 Mart 1838, acest autograf detntarire din
partea poetului C. Conachi : Voind Sfintia sa, Maica Elisaveta
Milul," casä incredintez i eu invocHle aceste, si intrebând-o,
in tainä i osäbit, sä-mi spue dacä nu este ademenitá si de este
multämitä cu aceste invoeli, si räspunzându-mi cd sint cu toatá
a sa vointá si cä este la varsta di douäzeci si cinci de ani si
mai bine, am incredintat si cu a mea iscäliturg,
[1]838 Mart in 10.
(ss) C. Conachi vel Logofeit 1-$11 cavaler.
Un scris foarte ingrijit, de facturá greceascä, si o iscáli-
turä dintre cele mai interesantä. Parch' e o cärutä de postá cu
surugiu cu tot 1 In fine si treia márturie din aceiasi eolectii ;
Pentru protesteiluire ce s'au fäcut asupra hoteireiturii Bäleneilor
a Postelnicului lorgu Ghica, ce se megieseste cu mosia Zägance",
ambele in jud. Covurlui, cu data de 14 Sept. 1833, Logofätul
C. Conachi scrie
Ceiträ cinstita Giudeceitorie Tänutulni Covurlui Vechilul
cascii d. vel comis Panaite Covrig ce are subt preveghere mo$ella
Zeigance $i Gosästila acestel easel, au areitat Epitropie cä D-lui
Post. lorgu Ghica ar fi voit a hoteiril mo$1a sa Beilenii care sei
megia$eisti cu aceastei mo$ie a ca,ä1 $1 fancied tntru aceastei Epl-
tropie n'au avut nid o $tiintei panel asteiz ca s trimeatä $1 casa
vechil ca scrisorile iai [et], sei fie f afei la aseimeine lucrare $i W-
ear di tad $i mai tnainte casa suferei Impresurare despre mo$ia
Beileni, dar pentruca sei nu apuce a se face vreo lucrare In nefi-
inta scrisorilor casäl, $i set pricinuiascei vreo impresurare oseibitei,
pentru uceia de pe loc protestäluesc toatä lucrarea ce sex' va ft
fäcut peuzei acum $i totodatà sä face poftitoare cerire ca s sei

www.dacoromanica.ro
 96

facei cunoscut Epitroplei el, când are sei se hoteirascei Bâlenii, ca

sex* trimeatä vechil cu scrlsorile Zeigancli # Gose4tii sei fie fatä la
hotdreit, spre a sci scoate $1 i'mpresurarea clitä face D-lui Postel-
nicul Ghica cu Bâlenii, $1 de lucrarea ce sä va faci, precum $1 de
primirea ace#11, sel albei Epltropla cinstit räspuns.
1833 Sdptemvri 14
(ss) C. Conaclzi Logofát.
Dar imprejurärile fac ca sä avem in colecfia noasträ incä
multe alte scrisori si märturii autografe, dela poetul C. Conachl.
Le vom da pe rand-.
Pânä una-alta insä, trebue sä märturisim cä dragostea.
pentru aflarea si pretuirea lor vine, in bunä mäsurd, dela de-
votamentul exemplar ce 1-am gäsit, dintre Moldovenii jertfili
pentru iclealuri, la Artur Garovei, strälucitul decan al folklo-
ristilor români.
Pr. D. Furtunä

www.dacoromanica.ro
 Calistrat Hogas
Contributii la biografia sa
de Const. Solomon
in afará de câteva informafii relative la familia minima-
tulul cântäref al munfilor Moklovei, ce nu s'a precizat ina si
unde controversa e mai mare, priveste anul nasterii lui Calls-
hat Hogas ; cei care s'au ocupat de acest lucru dau date di-
ferite, susfinute cu argumente destul de puternice si convingä-
toare la prima vedere.
Flcând unele cercetäri in TecucLin arhiva veche a Pro-
toieriei, care se alla la Biserica Sf. Nicolae precum si arhiva
proprie a acestei biserici si a fostei Biserici Sf. Gheorghe, am
gäsit singurul act autentic cu data nasterii prozatorului.
Asupra lunei i zilei, 19 Aprilie, toate informafille con-
cord& ; asupra anului insa, ele sunt foarte variate. Cauza cä
aceastá datá n'a fost precizatä incd- si färá nicio reticenfä-
e faptul cä nu existä niciun act de nastere oficial, nediscutabil,
care s'ai ateste aceasta datä.
Anul 1847 este propus de Dimitrie L. Stähiescu ') bazân-
du-se pe statul personal, care se aflä la Liceul Internat C.
Negruzzi" din Iasi, scris de insusi Hogas si pe o märturie a
d-lui AL Nicolescu, prof. pensionar din Galati, nepot al scri-
itorului, care afirml in mod sigur" c'd define aceastä datá
chiar dela Calistrat Hogas printr'o scrisoare ce i-a adresat-o
in anul 1915, cu prilejul unor chestii familiare".
Anul 1848 este redat de AL Epure2) dupá informafiile
ce i-au fost transMise dela D-na Lucia Turtureanu, institutoare-
pensionará in Tecuci, acum stabilitä in Bucuresti, sora gemene
a scriitorului:
1) Calistrat Raga?, Vieata i opera lui, Bucure$ti 1935, p. 11 si
nota 1,
2) Calistrat Hoga$, Contributie la cunoa$terea Vielii 1 operei sale'
Roman 1935, p. 8 nota 1.
7

www.dacoromanica.ro
 98

Eu $i cu Calistrat suntem frati bunt de Mid si mamei,

ndscu(i gemeni - ceea ce e adevärat,. dupä cum mi-a comuni-
cat $i d-na Silberg t) - la Tecuci in anul 1848, luna Aprilie 19.
Nimeni nu mä poate desminti ; acesta este adevärul. I'm!
pare räu cä nu s'a putut psi niciun fel de act (mitricä sau act
de botez) desi s'au räscolit toate hârtiile vechi ; mai ales in
anul 1877, Calistrat s'a interesat mull sä gäseascä vreun act,
cu atât mai mult cu cât $i mie imi trebuia, dar zadarnicä a fost
sträduinta noasträ 9".
Al. Epure crede cä data de 19 Aprilie 1847 din statul
personal desi scris de mâna prozatorului insu$i", dar proba-
bil cd e o gre$ealä", admitând astf el data de 19 Aprilie 1849
(ce-i fusese comunicatä printeo scrisoare de cätre dioara Si-
donia Hogas) iar data de 19 Aprilie 1848 e consideratä ca o
altä versiune" 3).
Gh. Ungureanu 41 dä acela$i an 1848, dupg catalogul
clasei a 1V-a a Scoalei publice din Tecuci, din Iunie 1860",
in care este trecut elevul Hoga$iu Calistratu näscut 1848, in
orasul Tecuci. Tatäl säu Gheorghe Hogasu ;" $i la care data
,terminä $i i se dä cuvenitul atestat de patru clase "5).
1) Comunicare facuta profesorulut Al. Epure.
2) Ibid. Nu stim pentruce i-ar fi trebuit lui Calistrat Hogas, la acea
data, un act autentic de nastere; surorii sale insa, ii trebuia la casätorie
(v. Arh. Protoieriei Tecuci, dos, Buletine de casátorie an. 1877).
3) Ibid.
4) Din viata lui Calistrat Hogaf, Cuget Moldovenesc, an. X, nr. 1-3,
lan.-Mart. 1941, P. 38 si nota 2.
5) D-1- C. A. Stoide, cercetand arhivele scoalelor din Tecuci, pentru
un istoric al Invatärnantului din acest tinut, imi atrage atentia asupra unui
dosar din 1854, in care se gasesc; copia ,,Atestatului scolastic" de patru
clase cat si catalogul clasei a IV-a a Scoalei publice din Tecuci, cu no-
tele semestrale sí ale examenului semestrului intaiu alu anului 1858/9" si
ale semestrului al II-lea al anului 1859", in care figureaza printre cei 9
elevi, la nr. 9, scolarul Hogasu Calistratu, anulu nasterii 1848, etatea sco-
larului 11 ani, familia si numele parintilor Hogasu Gheorghie, loculu nas-
terei Tecuciu, timpulu intrarii in clasä 1 Septemvrie'.
Elevul Hogas este notat cu E (eminens) la toate matertile in ambele
semestre atat ca notä semestriala cat si de examen si numai la Compunere
cu nota I (prima); la Caligrafie si Purtare, E (eminens), avand 1 absenta
in semestrul I; s'a elibernt un -Atestat scolastic" ca ,,au savarsit cursul
de invätaturä primara in patru clasä" cu ,,Nr. 60 din 1859, lulii 7 Tecuciu"
si despre care ne vom ocupa mai departe.
Aici vom releva numat, ea Hogas absolvise cele patru clase primare
din Iulie 1859 si nu in lunie 1860; probabil ca neputandu-se inscrie in 1859
la un gimnaziu, a repetat clasa a IV-a in anul scolar 1859-60, daca data
Iunie 1860" este mentionatä exact de d-1 Gh,. Ungureanu.

www.dacoromanica.ro
 99

Vladimir Streinu admite anul 1848 deoarece el se gä-

se0e, potrivit afirmatiei oricât de confuze, intr'un act oficial",
precum i faptului cä data aceasta rezultä si din amintirile
de student".31
Constantin Turcu publicä, din arhiva Liceului din Piatra-
Neamt4), datele biografice pentru statul personal, pe care le
clä Ministerului insusi C. Hoga., la 11 Februarie 1870, citând
actul Mitropoliei Moldovei cu Nr. 4921, din care reiese vârsta
de 22 de ani í ca datä a nasterii anul 18485).
M. Sadoveanu, in prefatä la cele cloud volume, Pe dru-
muri de munte", Iasi 1921, spune
Calistrat Hogas.... s'a näscut prin anii tulburi 1847-1848".

1) Notii kimuritoare, (la Amintirile de student" ale lui C. Hogas) in

Revista Fundatiilor Regale, an. VIII, nr. 6, Iunie 1941, P. 626-7.
2) L. c, E vorba de actul de nastere si de botez nr. 4921 din 1865
eliberat de Mitropolia Moldovei si Sucevei. Cf. Sidonia Hogas, op. cit., p.
112 nota 4; acest act este eliberat de Mitropolie cu martori, cf. GIL Un-
gureanu, I. c., p. 38 nota 2 si C. Turcu (vezi mai jos).
3) Data de 1848 nu prea rezulta cu preciziune din ,,Amintirile de
student" ale lui C. Hogas, desi Vladimir Streinu crede cä socoteala e
limpede". Intamplarile dela lectiile cu Budusca" s'au scurs desigur in
vara si toamna anului 1868, child medita si pe al doilea elev pe Karl
cel de vr'o optusprezece ani" 4i nu in anul 1869, adica" prin Ianuarie si
lunile urmatoare (la 19 Apr. 1869, Hogas irnplinea 22 de ani).
lntamplärile se petrec vara, dela o zi la alta: Nu mai departe de-
cat la noapte sara iar pe portita din dos.... scosei cu mare sfintenie
ghitara... (iarna si inceputul primáverii ar fi fost cam greu cu ghitara"
afara). Am tarit cu cântari de ghitarä intr'un contradant turbat pe toate
bufnitele, guzganii $i liliecii sfintelor ruine... (un naturalist ar spune ea'
iarna liliecii nu prea danseaza)... iar a doua zi, desdedimineatä,.., a doua
noapte asa, a treia noapte asa... a doua zi, inainte de pranz,.... Dupa câ-
teva zile, intr'o dimineata, naväli näpraznic in chilia mea..., o nemtlaica
grasa, etc. si dialogul nrmeazä:
- D-voastra sunteti d-1..,.?
- Da, eu.
- Am citit..
- Al da.» in Curler"
- Am un baet, Karl.... etc.
Anunturile pentru meditatii isi au rostul $i se folosesc la aparitia
gazetei: cum ar fr cazul in vara anului 1868 adicä prin lunile lute-Sept.,
dar dupsä. 5-6 luni, adica. in 1869, caiar un cititor atat de intârziat si-ar fj
dat seama cá anuntul era perimat i poate.. nu toga familia era intar-
ziata ca elevul Karl...

www.dacoromanica.ro
 100

Sidonia Hogas, fiica scriitorului, este convinsä cä data

exactá a nasterii lui C. Hogas e 19 Aprilie 1849, aducând ur-
mätoarele argumente :
,,Detin aceastä datä dela tatä'l meu si in. tr'o scrisoare de
familie (scris. nr. 51) ; acelasi lucru il afirmä si o foarte apro-
piatá rudä a mea a cárei memorie nu poate fi pusä la in-
doialä 2),
In familie, in ceea ce privea data nasterii sale, n'am auzit
cleat de anul 1849 - dela el acelasi lucru.
Tata a fost coleg de bailed cu C. Dumitrescu-Iasi (A. D-
Xenopol, cu care era prieten, era mai mare de vârstä ca el) ;
a fost dat la varsta reglementarä ia scoalä si elev eminent ca
$i C. D.-I., care a fost näscut in 1849, luna Februarie (Lucra-
rea respectivä a d-nei Eliza Saros-Iosif, nepoata lui C. Durni-
trescu-Ia0).
Dupä actul de nastere al unuia dintre noi, in anul 1882,
tata avea viirsta de 33 ani, data nasterii lui nu ar fi anul
1849 ?
Permisul de circulatie eliberat de cätre autoritatea res-
pectivá, in vederea plecärii spre Iasi, din 1917, in care-si de-
clará singur etatea 68 ani 3)".
In afarä de anii arätati de cercetátorii de mai sus, se mai
citeazá de d-soara Sidonia Hogas si anul 1852 :
Dupä actul de nastere al surorii sale gemene (Lucia) ar
fi näscut in 18524).
In fine, din vara anului 1868 si pânä in 1869, la aparitia nemtoaicei
era o buna bucata de timp; Inseamnbi cä Hogas ar fi mâncat odata pe zi,
seara, post prea lung : masa de seará o iau in alla parte; la d-voastra as.
putea lua numai cafeaua de dimineatä si pränzul ; asa In cAt pentru pretul
mesei de sara, mi-1 yeti da in bani"...
4) Calistrat Hogas si inceputurile liceului din Piatra-Neamt, in Cu-
rentul literar, an. Ill, nr. 127, 6 Sept. 1941.
5) Stim ca Hogas - tot inteun stat personal - care se aflá la Li-
ceul Internat din Iasi, a trecut cu mâna sa anul de nastere 1847.
1) Sidonia Hogäs, op. cit. p. 110. Scrisoarea nepotului scriitorului,
A[lexandru] N[icolescul cätre Calistrat
' Hogas. Scris, este fará data ?.....
[fitilj &tale Ajetiu] In multele convorbiri avute cu el (cu protopopul G.
Dumitriu, tatäl lui Calistrat Hogas) asupra d-tale, mi-a atestat c'd ai fi
nascut in 1849".
2) D-soara Sidonia Hogas nu ne spune cine e acea foarte apropi-
alit rudá a cärei memorie nu poate fi pusa la indoiale.
3) Ibid., p. 112-3.
4) Ibid., p. 112 nota 4, färä nici altá indicatie si anume, cine a vä-
zut acest act de nastere si unde se aflä, deoarece insási d-na Lucia Tur-
tureanu märturiseste: Imi pare rau ca nu s'a gäsit niciun fel de act (mi-
tried sau act de botez) desi s'au räscolít toate hârtiile vechi mai ales in
anul 1877. v, mai sus, Al. Epure, op. cit. p. 8 nota 1.

www.dacoromanica.ro
 101

Pe Calistrat Hogas I-a atras targul natal si cum la Tecuci

la 1 Sept. 1878 s'a infiintat un gimnaziu de bblieti, a cerut
-transferarea in localitate.
In arhiva Liceului D. A. Sturdza", fostul Gimnaziu Real
din Tecuci, se aflä o situatie a personalului didactic la finele
anului scolar 1878 9, Calistrat Hogas a detinut catedra de Is-
torie si Geografie, cu 4 ore pe säptämaná la clasa I-ai, atunci
infiintatä, Hind plätit cu 2400 lei a nul din fondurile date de
Comunä.
In aceastä situatie dela finele anului scolar 1878 9 este
trecut cu varsta de 35 de ani si 10 ani de invätämant. Dacä
este exact cä avea 110 ani de invätämant, Hind numit intaia
clan.' la gimnaziul /din Piatra-Neamt, la 29 Oct. 1869, in ce
priveste varsta e indoialä asupra exactitätii acestei date, deoa-
rece Calistrat Hogas ar fi näscut in cazul acesta in anul 1844 9.
Iatä deci 19 Aprilie 1844, 1847, 1848, 1849 si 1852 drept
data nasterii lui Calistrat Hogas. Aceste date de nastere sunt
atat de diferite incat numai mitrica bisericii cäreia a aparti-
nut Hogas, in anul nasterii sale, sau mitrica generalá pe tinut
o poate dovedi sau in lipsa lor, un act oficial, cat mai apro-
piat datei nasterii, deoarece dupä 1860 actele de stare civilä
nu s'au mai tinut la biserici si aceste mitrice rar se mai pot 0.-
.8i in arhivele locale, mai ales cä, cu greu, se mai putea afla
un bätran sä descifreze scrisul cirilic de maná, rämanand nu-
mai pe seama diferitilor cercetätori.
Pentru aceasta actele de mai tarziu, care sä ateste date
ee trebuiau luate din mitricele respective, fie cl ele nu mai
existau, fie cä nu avea cine sd le descifreze sau pentru a sluji
anumite interese, aceste acte de mai tarziu trebue privite cu
multá indoialä.
Am descoperit, in ce priveste data nasterii lui Calistrat
Hogas, singurul act oficial, si alci e vorba de anul nasterii,
iiindca ziva si luna - 19 Aprilie - sunt aceleasi in toate
actele ardtate de biografii scriltorului deci asupra acestei date
nu existä nicio controversä.
In anul 1865, cand se pästrau incä toate mitricile biseri-
cilor si cele generale pe tinut, s'a putut elibera un act oficial
I) Arhiva Liceului D. A. Sturdza", dos. 1878/9,

www.dacoromanica.ro
 102

de nastere $i botez al lui Calistrat Hoga$, dupä cererea fácutä

de Iconomul Gh. Dimitriu, tatäl scriitorului, pe care cerere se
aflä rezolutia aceluíasi ca protopop $'1 lucrarea notatá pe
verso de secretarul Protoieriei cu anul nasterii, nr. $i data
actului eliberat.
Redäm aceastä cerere : 1) (1)865 Octomvrie 25
Tecuciu
Sä va adeveri
D[imitriu] I[conom]
Domnule Protoiereu,
Actul de nascere si botezu a fiiului mieu Calisstratu
näscutu la politiea Tecuciu binevroiti va rogu a-1 atista oficleal.
D[imitriu] Iconom
Pe verso :
1178 Oct. 25, 1865
S'au avezat márturia de na$f ere si botez a D. Calistrat
fiul Icon. Gheorghi Dimitriu sau Hoga$ näscut la an 1847.
Un act oficial care este eliberat dupä mitrica anului 1847,
$i in limp cât aceastä mitricä, in cirilice, era pästratä, act
eliberat nu dui:A. mult Limp dela nasterea lui Hoga$, ce-i va fi
trebuit la Academia Mihálleanä din Iasi, unde fäcea liceul a-
tunci, nu mai poate fi pus la indoialä, mai ales cä multe alte
date privitoare la Calistrat Hoga$ $i familia lui concordä cu
anul 1847 2.
Datele de 1844, 1848, 1849 $i 1852 puteau fi puse la indoialä
dela inceput, deoarece ele sunt arátate mult mai târziu, cele
mai multe persoane bazându-se pe memorie sau in acte care
nu cereau o absolutá autenticitate.
Redäm din aceeasi arhivá, un alt act din 1863, privitor
pe D-na Lucia Turtureanu - sora gemene a scriitorului - pe
care act insä, din nefericire, secretarul Protoieriel - de astä
1) Arhiva Protoieriei Tecucíu, dos. 1865, f. 879/186.
2) E curioasa concordanta aceasta a anului 1865, cand se eliberau
doul acte de nastere lui C. Hogas : unul la Tecuci, cu data exacta a nas-
terii 1847 si altul cu martori" de Mitropolía din lasi, in care e trecutai
data de 1848.

www.dacoromanica.ro
 103

datä - n'a pus decal stereotipa f orrnulä S'au avezat conform

cererii" 1) :
Sä va legaliza Priimit 20
D[imitriu] I[conorn]
Prot-Ieriei Dis[trictului] Tecuciu sectia I
Metrica fiicii mele Matfa pronumitä in urmä si Lulea pof-
tescu pe Protoierie a se legaliza dupä regulä.
[18] 63 Sepv. 20
Tecuci
D[imitriu] Iconom
N. 993 Septemvrii 23
S'au avezat conform cererii
Se poate vedea de aici cä sora gemene a lui Calistrat
Hogas a avut ca nume de botez Matfa astf el ch.', eventual,
pentru alte acte, nu va fi o neinfelegere asupra acestui nume.
Dupä actul arätat de noi, scriitorul Calistrat Hogas s'a
näscut in anul 1847 la polities. Tecuci" fiu al lui Gheorghe
Dimitriu-Hogas preot la Biserica sf. Nicolae 2).
Ca atare in mitrica de näscirti a anului 1847 a Bisericii
SL Nicolae trebue sä se gäseascä trecut Calistrat Hogas si sora
sa gemene Lucia, cáci dupä cum am väzut Gh. Dimitriu era
preot in 1847 la aceastä biseria si locuia in apropierea Bise-
ricii SL Nicolae".
Calistrat Hogas s'a näscut in 1847, in casa in care a stat
1) Dos, 1863, f. 593[72. %

2) Cf, ISachelar Stratulat Decusara] Notitii istorice a Bisericii cate-

drale ca patronul sf. Martir Gheorghe, Tecuci, 1893. Aceste notite istorice
au fost scrise in 1880 din indemnul Iconom. Gheorgbe Dimitriu, protoie-
rcul judetului si altii, care inpreuna au facut si o atestare a acestor
notite:... ,,Constatam el cele scrise sunt adevarate.... 1880 Februarie 12"
si ca atare mentiunea dela p. 4 este absolut exacta L. Biserica Sfantului
Gheorghe au fost neintrerupt catedrala ca mai principalä, fiind in acesti
timpi numai o mica ecsceptiune dela 1849 si panä. la 1856, cat au sezut
pärintele Dimitriu ca protoereu in apropierea Bisericii Sf. Niculai, facea
cateodatä serviciile oficiale si la acea biserica ca unul ce era poate sí
herotonisit pe ea ; dar indatä ci s'au stramutat locuinta in mahalaoa Bra-
nistea, Biserica Sf. Gheorghe au revenit iaräsi catedrala ca si mai inainte".
Ibid. p. 12 ,,Economul Gheorghe Dirnitriu protereu hirotonit preot pe Bi-
serica Sf. Nicolai Tecuci".

www.dacoromanica.ro
 104

tatäl säu lângä Biserica Sf. Nicolae 9 i acolo a copilärit pânä

in 1856 când protopopul Dimitriu s'a mutat cu familia in Bra-
nistea 2),
Am cercetat la Primäria Tecuci unde -nu .ti.0 prin ce
imprejurare - se gäsesc câteva mitrice disparate dela biseri-
cile din Tecuci : Sf. Nicolae anii 1844 -1852, a Gheorghe
1844 -1850, Sf. hie 1847-1852, Sf. Voevozi Vech 1848-1850
(Precista, Sf. loan ?i Sf. Voevozi Noi, numai dela 1852 inainte)
cercetându-le n'am gäsit trecut in aceW ani pe CaHstrat Hogas
nici pe sora sa gernene Matfa sau Lucia ; deasemenea nici in
mitricile generale de näscuti din 1842 i 1845, care se gäsesc
in Arhiva Protoieriei Tecuci.
In Arhivele Statului din Iasi sunt depozitate mitrice gene-
rale ale tinutului i dela bisericile din orapl Tecuci dela anii
1847 -1858 inclusiv 9 ; *i de oarece in actul semnalat de noi
se vede ea' Hogas s'a näscut la politiea Tecuci" la an 1847",

1) Sidonia Hogas. op. cit., fotografie luatá in 1934.

21 De aici insä se dasprind toate amintirile lui Calistrat Hogas despre
Cuconu lonitä Hrisanti" fostul director al Tribunalului, inflacarat unio-
nist ca si protopopul Gh. Dimitriu cu care se invecina. Cf. Const. Solo-
mon si C. A. Stoide, Pretendenta lui Gr. Sturza la tronul Moldovei, in
Arhiva Româneasce, tom. III, Buc. 1939, p.154 si extras p, 22. Al, Epure
op. cit. p. 6 nota 1. Ionita Hrisanti nu este dascälul" (dupä altii calu-
garul") la care a invätat Calistrat Hogas, ci probabil tatal sau Icon. Hri-
santi venit dela Condrea. preot la Sf. Gheorge.Cf. Sfratulat Decusara, op.
cit., p. 11 si Arhiva Protoieriei, metrica p. I näscuti la Biserica Precista,
nasterea unui fiu, la 12 Febr. 1840 a lui Ionita, fiul icon. Hrisant. Calistrat
Hogas, Cuconul Ionitä Hrisanti, Buc. 1938, p. 42 :... $i trägea Buruiana de
präpädea pämäntul... iar protopopului si lui Cuconu Ionitä, care fusese in
zilele lui pisalt de strana mare la biserica din Condrea, le trägea câte un
aghios..". Protopopul Dimitriu rnai era vecin in Branistea, in afara de Io-
nitä Hrisanti, si cu Eni 5arban, tatal poetului colonelul Theodor $erbänescu,
cu Alecu Vucitici, avocat public si apoi judeator, a cärei sotie a fost in-
spiratoarea poetului *erbänescu, pentru multe din poeziile sale, cf. C,
Hogas, Ibid. p. 34 :
- Sai. cucoanä Marioarit (,,protopopoaia") c61-ti vin nausafiri. striga
Cuconu lonitä dela poartä de s'auzea la stânga pänä'n fundul ogräzii la
Vucitici si la dreapta pAnä la Eni arban de-aläturea"...
Calistrat Hogas avea deci 9 ani and familia !Ili s'a mutat in Bra-
nistea ; acolo a copilärit 5i a iubit intAia data pe una din surorile poetului
$erbänescu. Cf. si Sidonia Hogos, op. cit., p. 9.
3. Cf. Inyentarul Arltivelor Statului, Buc. 1939, p. 383.
,

www.dacoromanica.ro
 105

trebue deci sä existe in mitrica generalä de näscuti din 1847

a acestui tinut i),
In dosarul Scoalei publice din Tecuci, din 1859, amintit
mai sus, in care se aflä copia dupä Atestatul scolastic" al lui
C. Hogas, data nasterii 1847 si varsta 12 ani au fost modifi-
cate ; in loc de cif ra 7 s'a scris 8 si in loc de 2 la varstá s'a
scris 1, astfel cä actul s'a eliberat cu anul nasterii 1848 si
vârsta 11 ani 2).
Datele acestea 1847 si 12 ani au fost trecute exact, insä
nu stirn care a fost interesul corectárii fácute ulterior, desigur
la eliberarea certificatului ? Se cerea o anumitá varstä pentru
inscriere in gimnaziu, adicä 7 ani plus 4 de scoald primarä ?
In orice caz si aceastä copie din dosarul anului 1859 dela
Scoala publicä din Tecuci, e o nouä dovadä cä anul adevärat
al nasterii lui Calistrat Hogas este 1847.

1. Gh. Ungureanu, /. c, nota 2, spune a.' a cercetat mitricile din 1847

dela bisericile din Tecuci ,,si nu 1-am gäsit trecut In niciuna. Pe anul 1898
cleasemenea, iar pe 1849 lipseste tocmai acea dela biserica Sf. Neculai"
Pe noi ne mira faptul cá mitricele din aceiasi ani se gäsesc 5i la Primaria
Tecuci, inclusiv an. 1849 dela Bis. Sf. Nicolae.. dar nu ne spune d-1 Ungu-
reanu dacä la Iasi existä si a cercetat mitricele generale pe tinut din 1847
si anii urmätori?
2) Transcriem in intregime aceastä copie:
Ates tat scolastic
.
Tänärul Calistrat Hogas fiul sf-sale Proto-Iereului Gheorghie Dimi-
triu din politia Tecuciu näscut la an 1847 (modificat 1848) In etate de 12
ani (modificat 11) de religiune ortodocsä au sevarsit cursul de invätaturä
primarä in patru clasä la Scoala publicä din Tecuciu si la ecsamenul
depus la anul 1859 au meritat notele urmatoare :
Din Religiune foarte bun
111Gramatica romänä foarte bun
Caligrafie foarte bun
. Giografie foarte bun
Aritmeticä . foarte bun
gl
Ciiografii si Istoria Patriei foarte bun
o Elementile Limbei latine foarte bun
,, Frecventarea foarte regulata
Purtarea foarte bun
Drept care se dá acest atestat scolarului Hogas Calistrat intärit
dupä toate formele.
No, 60
1859 Iulii 7
Tecuciu

www.dacoromanica.ro
 106

Data de 19 Aprilie 1847, ca datä a nasterii lui Calls-

trat Hogas se mai poate confirma prin faptul cä in actul säu
de cäsätorie din 17 Ian, 1871 a declarat varsta de 23 de ani. l)
Dupä cum vedem data de 1847 se precizeazä la rästim-
puri mai apropiate de exemplu in 1859 (copia Atestatului
scolastic") in 1865 (actul reprodus mai sus precum si in 1871
data cäsätoriei 2)
Cercetând arhivele Protoieriei, a Bisericii Sf. Nicolae si a
Bisericii Sf. Gheorghe din Tecuci, se gäsesc si alte lucruri care
intregesc siaprecizeazä biografia lui Calistat Hogas.
Bunicul säu Dimitrie Hogas, venit dela Cuca din Covurlui
a fost preot la Sf.`Nicolae 3) si a murit la 4 Mai 1858 in Tecuci 4)

1. Cf. Sidonia Hogas, op. cit., p. 114 nota 10. Calistrat Hogas fiind
näscut la 19 Aprilie 184/, in Ian. 1871 avea inteadevár 23 de ani. Daca ar
fi fost nascut in 1848, dupä cum socoteste d-soara Sidonia Hogas, inter-
pretând vArsta de 23 de ani din actul de casatorie ; in cazul acesta la 17
ian. 1871 avea 22 de ani si e greu de admis cá si-a trecut o vrhstä mai
mare, chnd Hogas implinea 23 de ani abia la 19 Apr. 1871.
Cu atht mai Inuit nu e admisibila data de 19 Aprilie 1849 propusä
de fiica scriitorului si de d-1 AI. Epure, caci atunci ar fi avut la 17 lan.
1871 la data cásátoriei,21 de ani si abia la 19 Aprilie implinea 22 de ani. Cat
priveste data de dupä 1852, actul de nastere al surorii sale gemene (Lucia)",
Sidonia Hogas, op. cit., p. 112 nota 4, nici nu poate fi discutatä, deoarece
la 17 lan. 1871, Calistrat Hogas ar fi avut abia 19 ani si nu 23, lar
child fusese numit profesor si director al Gimnaziului din Piatra-Neamt, in
1859, ar fi avut nurnai 17 ani. in orice caz fotografiile din acel timp. vezi
Sidonia Hogas, op. cit., 11 aratä a avea o vhrsta mai mare, adicá acelea intre
22-23 de ani.
2. Data de 1849, care ar rezulta dintr'un act de nastere al uneía din
fiicile scriitorului, chnd s'a trecut vArsta tatálui 33 de ani, in 1882 si 68'
de ani, in 1917, in permisul de circulatie. cf. Sidonia Hogas, op. cit.. p. 112
nota 4, punctul 3 $i p. 113, vArsta aceasta e trecutá in acte de mai thrziu
si slim ca de obiceiu in aceste acte se trece cu aproximatie.
Tot cu aproximatie a fost trecuta vhrsta de 35 de ani, in tabloul cu
situatia personalului didactic la finele anului scolar 1878 9, ce se afla in
arhiva Liceului de baeti D. A. Sturdza" din Tecuci, unde Calistrat Hogas
a functionat doi ani ca profesor la gimnaziul atunci infirntat. dela 1 Sept.
1878 phnä la 1 Sept. 1880. Ar urma, deci, ca e näscut in 1844, ceea ce nu
poate fiadmis, deoarece niciana din datele privitoare la vieata lui Hogas nu
se apropie de anul 1844.
3 Cf. [Diacon C. Mascan] Schid istoricá despre Biserica Semtului
ierarh Nicolae din urba Tecuci, Focsani 1887, p.18. Dimitrie L. Stähiescu,
op. cit., p. 11%. feciorul reizesului Dumitru Hogas din corn Cuca jud, Co-
vurlui" de corectat feciorul preotului Dumitru Hogas" etc. AI. Epure, op.
cit. p. 3 gresit at-Mat ca fiul lui Durnitru Hogas, cdpitan de Tecuci" in k,c
de preotul, etc. Inforrnatiile primite de d-1 Al. Epure, dela Tecuci, sunt
date de persoane, care amestecá legenda cu realitatea, In afarä de d-na
Lucia Turtureanu ale cärei comuniari au fost poate unele gresit transmise.
4) Arhiva Protoieriei Tecucí, dos, 1855 J 8, rap. nr. 130 catre Epis-
copia Rornanului : sachelarul Dimitrie Hogas dela Biserica Sf. Nicolae a
decedat la 4 Mai 1858".

www.dacoromanica.ro
 107

Taal scriitorului, Gheorghe Dimitriu, s'a näscut in 1814,1

fiu al preotului sachelar Dimitrie Hoga; a absolvit Seminarul
Socola din Iasi la 1839, eliberându-i-se atestatul din 13 Iulie
1839 2). A fost hirotonit preot la 16 Septemvrie 1845 pentru
Biserica Sf. Nicolae unde era preot $i bátrânul säu tatä 3).
Din aceste date reiese cä. Gheorghe Dimitriu s'a cäsä-
torit înainte de 16 Septemvrie 1845 i anume cu Marioara a
doua fiicä a serdarului Gheorghe Stanciu dela Pechea, aproape
de Cuca, locul de origine a familiel Hoga$-Dimitriu, din Co-
vurlui 4).

1) Arh. Prot, Tecuci, dos. 1864 f, 295, la aceasta datá 1864, lc. Gh.
Dimitriu avea 50 de ani, deci s'a näscut la 1814. In actul de deces al fiului
sau. Romulus din 16 Dec. 1895 este trecut cu virsta de 82 de ani. Al.
Epure, op. cit., p. 3, clä data de 1816 $i cred ca nu este exacta. Protopopul
Gheorghe desigur ca. $i-a luat numele de familie Dimitriu in loc de Hoga$,
dupá moda ruseascä, Rind fiul popii Dimitrie (Hogas) deci Gheorghe Di-
mitrin ; ceilalti feciori si-au zis Popovici : adicâ fiul popii (Dimitrie Hogas).
Cf. Sidonia Hogas, op. cit., p. 7. Cam la fel va fi cazul si cu fratii scrii-
torului, feciorii protopopului Gheorghe Dimitriu, care se vor numi Hogas,
iar surorile Dimitriu. Vezi mai departe, Arh. Prot. Tecuci, dos. 1871,f, 800.
2) Arh. Prot. Tecuci, dos. 1864, p. 295, Sidonia Hogas, op. cit., p.
7, gresit da data de 1839 pentru hirotonire ca preot, aceasta Hind data
absolvirii seminarului
3) Arh. Prot. Tecuci, Dos. 1864, f. 295 Decretul Episcopiei Roman
nr. 89. Glkeorghe Dimitriu s'a casätorit probabil in 1845, când s'a si hiro-
tonit preot avänd printre prima copii pe Calistrat si Matfa (Lacia)gemeni.
Cf. Sidonia Hogas, op. cit.. p. 133 spita de neam; aceste date concordá
intre ele.
D-soara Sidonia Hogas, op. cit , p, 105 reda articolul semnat cu ini-
tialele A. N. (care aratá pe nepotul protopopului Dimitriu, d-1 Alexandra
Nicolescu, prof, pensionar in Galati, idem p. 110 (scris. nr. 5) $i Dimitrie
Stahiescu, op. cit., p, 9,11 nota 1 si 13 nota) aparut in Vocea Galatilor"
la 2 August i915 $i intitulat : Economul G. Dimitriu-Hogas (Amintiri) in
care spune cal ..Dupä ce a terminat seminarul dela Scola s'a ciisätorit
in anul 1848 cu Marioara"... Desigur cá aceastá data a casatoriei nu poate
fi adtnisi. deoarece nu se putea casätori dupl hirotonie, care stim ca s'a
facut la 16 Sept. 1845.
4) Cf. Sidonia Hogas, op. cit., p, 7. idem la p. 105 unde se redd ar-
ticolul citat in nota precedentä al d-lui Al. Nicolescu din Vocea Galatilor
(2 Aug, 1915):..". Econornul G. Dirnitriu-Hogas... s'a cásatorit in anul 1848
(desigur inainte de 1845) cu Marioara a doua filch' a serdarului Gh. Stan>
chi din Pechea si sora bunicii mele de pe mama'. ,,Acelasi lucru la D. L.
Stahiescu, op. cit., p. 11. AI. Epure, op. cit., p. 5 si 7 spune:" Mama pro-
zatoruIui, Rica spatarului Gheorghe din Bârlad", luând aceste date din
articolul d-soarei Sidonia Hoga$ publicat in ziarul ,,Reformatorul" din
P. Neamt din 11 Mai 1924.
In orice caz cele arätate de d-1 Al, Nicolescu in 1915, sunt mai
plauziobile $i insusite mai pe urmä si de d.soara Sidonia Hogas in vol.
Tataia", P.-Neamt 1940.

www.dacoromanica.ro
 108

In anul 1849, preotul Gheorghe Dimitriu a fost numit pro-

toiereu al jud. Tecuci, in care calitate a funcfionat, cu o scurtä
intrerupere in 1857 '), ph.nä la 1 Martie 1884, and este numit
protoiereu Ic. loan Andreescu2).
Despre frafii si surorile lui Calistrat Hoga$ se mal pot
da urmátoarele date:
La 25 Dec. 1864 s'a näscut din pa'rinft Icon. Gh. Dimi-
triu si sofia sa Maria presvitera, o filcä Elisaveta, botezatä la
13 Ian. 1865, nas Bind Petre Anastasiu $i sofia sa Elisaveta 3.
Este d-na Eliza Nanescu domiciliatä in Bucure$ti.
In anul 1871 au achHat bilete de loterie la Soc. pentru
cultura $i literatura roman'a din Bucovina: Icon. Gheorghe
Dimitriu $1 sofia sa Marioara Dimitriu, cât $1 fli lor Neculai
Hoga$, [E]leza Demetrlu $i Hoga$ Romolus4).
1) Cf. C. Hogas, Cuconul Ionitä Hrisanti, Buc. 1938, p. 31 ,,acolo la
butuc s'a inchegat la 1857 shinburele Unirii, al caruia suflet a fost Proto-
popul Gheorghe, bâtrânul, cu toate amenintarile lui Nectarie Hermeziul
Episcopul de Roman, ca-1 dá afarä din slujba, precum 1-a si dat". Vezi
biografiile citate, passim. Const. Solomon si C. A. Stoide, Pretendenta lui
Gr. Sturza la tronul lifoldouei, extras p. 22. In arhiva Protoieriei Tecuci
nu se gaseste niciun act privitor la inlocuirea protopopului Gh. Dimitriu,
ci dela un timp semneaza bârtiile protoiereul Podasca dela sectia a II-a,
cárnia i s'a dat ordin de.locot. de episcop Nectarie Hermeziul sà: ia in pri-
mire si sá gireze sectia I-âi.
2) Arh. Prot. Tecuci, dos. 1864, f, 295 sí 1884 f. 274. Cf. [Diacon C.
Mascan] Schijä istoricd despre biserica Sf. 1Vicolae, p. 18. Sidonia Hogas,
op. cit., p. 7 si 15. D. L. Stähiescu, op. cit., p. 11 spune 2.... Gheorghe Di-
mitriu-Hogas.... a fost preot si protopop al judetului Tecuci dela 1842-1885.
Datele acestea nu stint exacte. Am vázut ea. Gheorghe Dimitriu s'a hiro-
tonit preot in 1845 si protopop a fost numit in 1849. Pe un Tipic, Iasi 1816,
ce se aflá la Biserica Sf. Nicolae e urmatoarea insemnare : Aceastá carte
numitá Tipicon este a Bis. catedralá Sf. M. Gheorghie din urba Tecuciu
1nsemnându-se de mine protoiereul Gheorghie Dimitriu in cel al 25-le an
de protoierie, 1875 Iuniu 29 D[imitriu] Iconom".
3) Primaria Tecuci, Actele de stare civilá, náscuti in 1864.
4) Vedem ca si fratii au luat numele vechiu al familiel de Hogas.
iar fetele si I-au pastrat pe acela de Dimitriu pánä la cásatorie. Arh. Prot.
Tecuci, dos. 1871, f. 800. Cf. si Al. Epure, op. cit., p. 7. Sidonia Hogas
op. cit. p. 133 spita de neam.
In actele de stare civila ale Primáriei Tecuci, morti din anul 1895,
actul nr. 312 ; ,,La 16 Dec, a murit Hogas Romulus de 29 ani, telegrafist,
casätorit cu D-na Elena Hogas, nascutá Colciava de 23 ani, fiu al proto-
ereului Gheorghe Dimitriu, etatea 82 ani, si a d-nei Maria Dimitriu, e-
tatea 64 ant, mort la locuinta parintilor Sir, Ghica-Voda".

www.dacoromanica.ro
 109

La ace0i frati ai lui Calistrat Hoga se mai adaogä. su-

rorile Profira näiscutá in 1845 9, cásátoritá cu avocatul Iorgu
Nicolau, Maria cásätoritá Pancu, lost institutor la $coala nr.
1 de baieti, precum l Lucia (Matfa) sora gemene a scriitoru-
lui, cásátoritá cu Gheorghe Turtureanu la 3 Iulie 18'77 2).
S'a insistat asupra unor date ce privesc nu numai pe Ca-
listrat Hoga, dar si familia lui, cu gândul cá mice amänunt
cât pe neinsemnat in aparenta, poate servi istoricului-literar,
care se ocupä de vieata 0 opera acestui mare artist.

1) In dosarul din 1859 al $coalei publice din Tecuci este o copie a

Atestatului scolastic" care s'a eliberat tinerei Profira Dimitriu fiica D-sale
Protoereului Iconomu G. Dimitriu din politiea Tecuciulu, näscutá la anul
1845, in etate de patrusprezece ani,... au sevarsit cursul de invätäturä
primarä in trei clase la Scoala publicä din Tecuciu si la essamenul depus
la anul 1858 au meritat notele.... (bine" la toate obiectele, iar la Religie
foarte bine") Anul 1858 luna Septemvrie in 15 zile".
2) Aril. Prot. Tecuci dos. Buletine de cäsätorie an, 1877.

www.dacoromanica.ro
 Vieata lui Neculai Beldiceanu
Neculai Beldiceanu s'a näscut la 26 (24) Octomvrie 1844,
in satul Preutesti, la movia p5rinteasa, in casa veche ce mai
däinuie $i azi lângä primäria satului; unele informatii, cum
sunt acelea ale lui Grigore Butureanu, in revista Arhiva",
1896 VII, pag, 1 i ale lui Vasile Ciurea, in Preistoria, viata
omului primitiv in vechiul tinut al Sucevei, Fälticeni 1931, pag.
3 aratá, gresit, ca an al nasterii poetului anul 1845. Gh. Ada-
mescu 1) dä, deasemeni gresit, anul 1846. Data precisä $i ade-
váratá o dä Artur Gorovei, emerit istoriograf al oravului sdu
si Autograful Nicu Gane din Muzeul Fälticenilor al albumului
societätii Junimea 2). Gorovel in Fälticenii", monografie isto-
ricä, 1938, pag. 233.
Satul Preutesti, ayezare cu parfum mânástiresc $i imbie-
toare privelisti, se gäsevte la opt. km. de Fälticeni, pe tärmul
stâng al somuzului Mare. Satul e sträbátut de pârâul Brana,
un afluent al Somuzului $'1 pe pârâu e asezat schitul Adämoaia,
datând din 1792, schitul alb evocat adesea in poezia lui Beldi-
ceanu. Preutestii sunt, dui:4 prof. Ciurea, o statiuue preisto-
ricä a tinutului Baia ; prlmele cercetäri si säpâturi le-a fäcut
insusi Beldiceanu, impreunä cu tovaräsul.säu Butureanu.
Poetel a cântat satul natal ; arheologul a fäcut cercetäri
in pámântul lui: poezia $i $tiinta s'au impletit, in chipul acesta,
in aceea$i iubire pätima$á a tinutului natal.
In preajma schitului alb depe mo$ie, se aflä mormintele
pärintilor säl, proprietarii mo$iei Preutestilor pânä la 1847,
dupä o notitä a poetului insusi 3). Tatäl sat], tot Neculai, in
1849, dupä Artur Gorovei, a fost judecätor la tribunalul din
1) Contributiune la Bibliografia ronigneasca, 1921 Pag. 129. La fel
Enciclopedia Minerva Cluj 19-.0.
2) Alburnul societätii Junimea, infiintat in April 1878.Autograf Nicu
Gane Muzeul Fälticenilor
3) Revista Fundatiilor regale 1 lube 1938,

www.dacoromanica.ro
 111

Fälticeni. Deasemeni espomenit de catre Vasile Foräscu inteo

lisiä a persoanelor care se tineau de poruncile guvernului
Cäimäcämiei, dirijate de vestitul Neculai Istrati, proprietarul
mosiei Rotopänesti, seful partidului antiunionist. Infr'un studiu
Pe vremea dreptului canonic '), Gorovel publicä documente
care räscolesc lucruri gingase din vieata intimä a sotilor Bel-
diceanu, pärintii poetului arheolog ; documentele au fost gäsite
in arhiva Protopopiatnlui Judetului Suceava, astäzi Baia. Sotii
Beldiceanu träiau rdu. Inca' din 1853 Cäminarul Neculai Bel-
diceanu se plânge protopopiei ca Elencu Popescu, sora sotiei
sale, ar fi iscodit vorbe colomnioase impotriva lui; ancheta
limpezeste aclävärul, dându-i Cdminarului satisfactie. Dupä câ-
teva luni; la 16 Noembrie 1853 Cdminäreasa Elencu Beldiceanu
adreseazä o intinsä scrisoare atre Pärintele Dimitrache Ená-
sescu, protopopul, in care se plânge de cele ce inclurä dela
sotul ei, rugându-1 sä facä cercetare. Caminäreasa isi invinu-
este sotul cä ar lipsi zile intregi de-acasä, lásánd-o cu copiii
si slugile f Arl de ajutor, silind-o sä-si amaneteze din lucrurile
scumpe, amenintând-o adesea, bruscând-o cu cruzime. Scrisoarea
neavând nici un efect, Cáminäreasa face o jalbá oficialä la 3
lanuarie 1854, cu repetarea acelorasi invinuiri, adaugänd mai
ales cá sotul ei o defäimeazä cu marsave cuvinte" prin case
sträine, cum a fost in casa preotului Vasile oldánescu. Proto-
popul.nefäcând cercetare nici dupä aceastä plângere, Elena
Beldiceanu se adreseazä Mitropolitului, care impune Protopo-
pului obfigatia de-a face anchetä si de-a-i raporta. Cäminarul
räspunde printr'o intâmpinare Protopopiei, adáugând in spriji-
nul säu o märturie a boierilor din Fälticeni, printre care a
Postelnicului Matei Gane, N. Boian, Costache Fordscu.
La 27 Martie 1854 Neculai Beldiceanu se mutä la mosia
sa Tontii; sotia sa, nevoind sä-I urmeze la tarä, inchiriazä
casä in Fälticeni. Rezultatul cercetäril este in favoarea lui Ne-
culai Beldiceanu. Au urmat si alte intarnpinäri ale Elenei Bel-
diceanu, dar urrnarea lor nu se cunoaste. Se stie doar cä, dupä
despärtire, Cäminareasa s'a märitat cu Stolnicul Hristodor Ca-
listru. Aceste penibile documente omenesti, pe care nu le-am
infätisat in mizerele lor amánunte, ar lämuri oarecum izvorul

1) Schitul alb si Preutestii evocati de Aurel Stino in schita Pe jos"

durentul literar" 1941, 15-Martie Nr, 102.

www.dacoromanica.ro
 112

din care a plecat sensibilitatea excesivä a poetului arheolog,

a omului chinuit de realitäli si de fantome de-a-lungul unei
zbuciumate vieti.
Mama lui Beldiceanu era prietenä cu mama lui Artur Go-
rovei 1, care tine minte casa in care a murit bätrâna, cash' ve-
che moldoveneascá, prefdcutá astäzi intr'o clädire cu pretentii
moderne. Poetul $i-a iubit mama cu deosebire; Preotesti natali
qi mama sunt teme de predilectie qi singurele care-au dat
prilejul chinuitului poet sä scrie o poezie seninä $i f ericitä.
Intr'adevár, un loc insemnat ji ocupä in poezia lui Necu-
lai Beldiceanu cântecul tinutului folticenean. Dela Nicu Gane,
bonjuristul fin, pân'la Mihail Serban si Aurel Stino, ultimii
scriitori ai Folticenilor, pämântul acesta qi-a avut cântäretii
credinciosi. Nu qtiu daca existä in literatura românä o mai pu-
ternicä legäturá spiritualä ca intre locurile folticenene i scrii-
torii pe care i-a produs. Näscut i creScut la Preutesti, Necu-
lai Beldiceanu, de-alungul unei vieti chinuite, qi-a intors adesea
ochii spre trecut. Amintirea luminoasá a copiläriei $i a locu-
lui natal i-a mângâiat de-atâtea ori clipe amare ; atmosfera su-
fleteascä, intunecatä $i apäsätoare, a poeziei sale se insenineaza
numai sub influenta ei. Preute$tii sânt un motiv de predilectie :
Doina Preutestilor", La Preutesti", Dumbrava dela Preu-
te$ti" 2, sânt titlul tot atâtor poezii. La diferite rästimpuri. sub
variate forme, in tonul atexandrin, in facturá popularä sau in cea
poliritmicä, spre sfârsit, lira lui Beldimanu s'a infiorat de amin-
tirea locului natal. Rotundele poene", valea prelunge, crân-
gul bogat", dumbrava cea cu salbe", filomela cu preludiul
ei", apa $omuzului $i Branei undind bucurii", schitul alb",
vechiu, dupä traditie de peste dota veacuri, livada de meri cu
prisaca formeazä un peisagiu armonios qi familiar, lipit de fiinta
intimä a poetului. Ortml, chinuit de pedeapsa cugetärii, dupä
propriul lui cuvânt, de nedreptätile sociale, de lipsa de in-
f elegere a celor din jurul lui, se adânceste 'n mierea pämântu-
Id natal ca'ntr'un ref ugiu. Nostalgia Preutestilor cântä'n vers
alexandrin
1. Artur Goroveí, Alte vremuri, Foltíceni 1930, Pag. 42.
2. Poezít", iai 1893 Co1ectía $araga No. 14.

www.dacoromanica.ro
 113

Cäci aicea in junie 1,

Intr'un vis de poiezie
Am vAzut un chip frumos,
Un luceafär luminos,
Ce de mult s'a dus la stele,
Insotit de a mea jele.
sau in mäsura popularä :
...Sant dela Somuz,
Ce-mi plange 'n auz
Pe glas de cobuz
sau in strofa poliritmicá :
Lunä, cat esti de vanätä la fatä
Intr'un azur
De sarä, posomorat de sur
Tu parca n'ai viatä 1
La Preutesti, nu numai peisagiul e mangaietor pentru Bel-
diceanu : pärintii, si in deosebi mama cu sfanta ei durere",
au turnat adesea peste chinul si arsita tineretii sale päti-
mase, liniste si racoare. In bucata La Preutesti", mama e sin-
gura putere care-i potoleste chinul cand tinereta mea a mu-
rit ca un palid trandafir si cand min tea mea nu mai era in-
treagä". Date biografice sigure lämuresc geneza acestei poezii.
In prima tineretä Beldiceanu a inbit cu patimä pe o prea fru-
moasä fatä, isi aminteste Artur Gorovei. Ea i-a inspirat intaiele
versuri ; era o fatá cu suflet usor, se inconjura de un roiu de
pierde vará si nu putea pricepe adancimea din care ízvora
lubirea until orn ca Beldiceanu. and a fost necesar sä re-
nunte la visurile lui, poetul a suferit inteun mod neobisnuit.
Artur Gorovel, prietenul cu suflet mai cumpänit, aratä cä, tar-
ziu, dui:a multi ani, Beldiceanu era incä tulburat cand ii po-
vestea cum, in casa pärinteascá din satul Preutesti, a stat säp-
tämani intregi cu fata la pärete, lungit in pat, chinuindu-se s'o
uite. Avea glasul infiorat, privirea pierdua'n depärtdri. Doar
sfatul mamei dacä-i mai lumina inima. De-atunci glasul ce-1
cherna oridecate ori se simtea singur si nedreptätit, spre cuibul
cald al copiläriel dela Preutesti, se confunda cu vocea sfintitä
de durere a mamei ; de aceia flit* ei pluteste in atatea pagini
ca un abur de mangaiere.
1, Poezii", Minerva 1914. N'am citat vursuri din tre cele mai frumoase,
ci pe acelea care slávesc regiunea natalä.
8

www.dacoromanica.ro
 114

Iarmarocul dela Folticeni din a lte vremi, evocat ca printeo

panzl de lacrimi de un Sadoveanu, de asemeni de Nicu Gane,
Artur Gorovei, isi are pagina lui in poezia lui Beldiceanu, in
strofa alexandrinä din Pohod na Sibir" :
Sub soarele cel arzátor,
La Folticeni pe zare
Ca mosinoiu furnicätor
Vezi oameni, boi si care
Si vin mereu si multi f oiesc
Din cei ce targuiesc.
Iarmaroacele Sfântului Ilie de altädatá, cu feeria de mu-
cava a paiatelor, cu scrânciobul copilelor de tará si träsurile
boieresti, si-au gäsit in Beldiceanu un alt evocator.
In Iazul", nesfärsitele ape ale iazurilor folticenene, care
au devenit Impäratia apelor" a lui Sadoveanu, marele pescar
si evocator in pagini de aril purd, sânt prinse potrivit cu
temperamentul intunecat al poetului inteo tulbure si vânätä
ceatà :
Asa vieata ca iazul are
Adâncuri negre de suferinti
Pádurea si grádina Brädätelului, cäruia i-a fäcut intâia
oarä inchinare un Nicu Gane, ií are locul ei si in admiratia
lui Beldiceanu :
Acesta-i Brädätelul, ermit al poeziei,
Aici, ades poetul, zbor lung dând fanteziei
Cu nebunie cântä sälbatecul säu dor,
Pe frunzele pädurii, la f ocul stelelor.
0 traditie se inchiagä, incetul pe incetul : Gane, Sadoveanu,
Beldiceanu, Eugen Lovinescu, Anton Holban, Nicusor Beldi-
ceanu, Mihail Serban, Aurel Stino, devin cântäretii acelorasi
locuri si se intâlnesc in aceiasi evla vie a vechiului pámânt
sucevean. Cuvioasä" ii apare poetului bätrâna mânästire a lui
Petru Rares Voevod, Râsca, in preajma apelor line ale pâraului,
a muntelui sälbatec, a pädurii zdravene. Limba dureroasá a
clopotului, spune Beldiceanu, rechiamä amintiri voievodale.
Satul Bogdänesti, din tinutul Bäii, cu bátrâni ce duc in gheb
suta de ani, cu copii infloriti la obraz ca harbuzul, in fund
cu muntele urias Plesul, in v. le cu Râsca, apa cea veselä, e o
bucatä cu subtiri fire humoristice, rare la un poet sumbru,

www.dacoromanica.ro
 115

ca Beldiceanu. Cu putere e infátíatá moara depe apa Scam-

zului ; fe-neia astâmpärá räscoala rnämäligii cu melesteul, fäina
izvoräte fierbinte de sub piaträ, amintind de moara Zavului
a lui Sadoveanu ; deasemeni apa räpede a Moldova
Dupä ce-a terminal cursurile primare la Folticeni, la
scoala dornneascá la care a invätat $i Nicu Gane, Anton Hol-
ban si alti scriitori, Neculai Beldiceanu a fäcut liceul la Iasi.
intre 1855 si 1862-63, pe atunci nefiind la Fálticeni nici un
fel de coalá secundará.
Cunoatem un atestatu" 1) datat din 20 Iunie 1870, al
1Directiei liceului din Iasi", cu Nr. 268, prin care se dovedeste
cá D-1 Neculai Beldiceanu a absolvit anul $colar 1862-63
cursul de invätämânt secundaru in liceul din Ia$i dupä depu-
nerea ultimului Ecsamenu din obiectele clasei a VII-a (la care)
a obtínut urmátoarele note : Din philosophia 1) prima. Din
Istoria $i statistica e) Erninentia. Din Phisicá si Scin. Naturale 1)
prima. Matematica 1) prima. Geometria descriptivä 1) prima.
Limba Elend 1) Prima. limba francezä e) Eminent. limba italianä
1) Prima. limba germanä e) Eminent. Purtarea a avut con-
f ormä cu regulamentul".
Certificatul e semnat de directorul liceului, Columbu. Gri-
gore Butureanu, in discursul tinut la morrnântul prietenului
säu, fäcându-i -o scurtä biografie, spune cá Beldiceanu, dupg
absolvirea liceului national, a urmat la Universitatea din Iasi.
Vasile Ciurea si Aurel Stino dau aceeasi informatie. Dupä
Artur Gorovel, Beldiceanu n'a fäcut studil universitare, dar a
-lost un cetitor pätima$, asimilându-si intinse cunotinti in toate
tárâmurile stiintii, specializându-se in istorie si arheologie 2),
Era poate, singurul orn din Judetul Suceava, care cetea pe
acea vreme 9 Artur Gorovei isi aduce aminte de unele nopti
cu lunä când sta in balconul casei párintesti din Fälticenii de
demult, jar Beldiceanu vorbea despre cer si stele, lucruri pe
care mama lui le asculta cu interes, desí ea nu putea pricepe
nirnic.
Beldiceanu a ocupat la 'nceput postul de subprefect al
1) V. Ciurea, Anuarul festiv al Gimnaziului din Folticeni, 1931.
2) Folticeni, Artur Gorovei, cercetäri istorice asuma orasului Fol-
ticeni 1938. Pag, 233.
3) Alte Vrernuri, Artur Gorovei, amintiri literare, 1930. Pag 43.

www.dacoromanica.ro
 116

Judetului Suceava ; a fost apoi politaiu in Fälticeni. Dar tern-

peramentul sau de arturar nu se potrivea cu cariera admi-
nistrativä. Prilejul de-a o prási vine curând. In 1870 se infi-
inteazä la Fälticeni ghnnaziul de bAieti ; este propus Ministe-
rului Scoalelor ea profesor suplinitor pentru partea literarA
Neculai Beldiceanu, al cärui atestat de studii liceale strälucite
se inainteazä in copie. Ministerul räspunde cu telegrama Nr.
10581, a aprobI deschiderea cursurilor gimnaziului infiintat,
adAugAnd a in ceeace priveste numirea in calitate de profesor
pentru partea literarA a D-lui Beldiceanu se poate face in mod
de suplinire pânä la 1 Septembrie anul viitor când prin in-
grijirea Dv. veti publica concurs". Beldiceanu functioneazä la.
gimnaziul din FAlticeni intre 1870 si 1874, la istorie si geo-
grafie, pe baza concursului, dupä ce predase si latina si ro-
mâna, dupá tablourile de profesori din anuarul festiv din 1931 9.
Firea lui deosebitä, sensibilitatea excesivä, se manifestA
de timpuriu. In prima-i tineretá, e adânc tulEurat de nenoro-
cul unei iubiri nepotrivite. A lubit cu patimä, spline Artur
Gorovei, pe cea mai frumoash fatä din Moldova, o fatä cochetä
si nestatornia. Când a trebuit sä renunte la iluziile lui, Beldi-
ceanu a suferit f Orb.' de margini. Dupä ani intregi, era incä
miscat cand povestea amicului Gorovei, cum a luptat impo-
triva palimii sale. Stätea, in casa pärintilor dela Preutesti, säp-
tAmâni intregi, ziva cu ferestile 'ntunecate de storuri groase,
noaptea fárä lumânare. Beldiceanu face parte din acea familie
de suprasensibili, ceici qi-au geisit in Eminescu meisura ideala.
In 1874, e transferat-dupä profesorul Grigore Butureanu
in discursul säu liceul din Botosani si de acolo la gimna-
ziul Stefan cel Mare din Iasi, unde a functionat pânä la sfAr-
situl vietii.... A ocupat si catedra de Limba romaná dela scoala
de meseri din Iasi, unde a fost câtva limp si director pânä
and scoala s'a desfiintat. Membru al Junimii", a colaborat
mai intAiu la Convorbiri literare dela 1872-18823) In tabloul
Junimii", fäcut in anul 1882, Beldiceanu figureazä intâiul intre
74 junimisti. Portretul e cel cunoscut, cu ochi mari ce par

1) Anuarul festiv, cu ocazia serbärii semicentenarului acestui gim-

naziu, 1931, V. Ciurea.
2) A.rhiva", 1896 Noembrie-Decembrie Iasi VII pag. 1,
3) Colectia ,,Convorbiri literare" dela VI (1872-73) pan6 la XV (81-82).

www.dacoromanica.ro
 117

albastri, asa cum erau in adevär, cu barbä, cu aerul de sufe-

rintá al unui om chinuit de gând. Etapa junimistä a productiei
sale poetice stä sub influenta clarä a lui Alecsandri, fazä pe
care-a depásit-o mai tarziu. George Pariu 9, in amintirile sale
pline de viatä si de dramatism, socotindu-1 pe Beldiceanu ca
pe-un poet de talent, desi tulbure, nehotärit, aratá cá atunci
când venea el cu pasteluri, toatä lumea striga impotriva lui. In
primul rand se protesta fiindcá erau imitate dupä Alecsandri
In al doilea rand, si lucrul devine interesant, se fäcea haz in-
teo societate asa de veselä si de usor spiritualä, de indignarea
si de violenta cu care un temperament de gravitatea celui a
lui Beldiceanu se apära de-o asemenea acuzare indreptätitä.
Zeflerneama nu se potrivea cu firea lui inchisä, susceptibilä,
aplecatä spre gravitate si pasiune.
In alt loc, Panu it infätiseazä pe poetul nostru, apárând
cu aceeasi pasiune poezia, protestând vehement si socotind un
adevärat sacrilegiu traclucerea in prozä a unui poet. Intransi-
gent, Beldiceanu credea, impotriva lui Panu, cä un poet tre-
bue sä rämânä poet chiar când e tradus inteo limbä sträind.
Desi colaborator al Convorbirilor literare", Beldiceanu
a fost un socialist in epoca aceea când socialismul era mai
mult o miscare spiritualä decât politick reducându-se, in sin-
tezä, la culturä si generoziiate, la un contact cat mai serios
cu literaturile sträine si la intelegerea suferintii celor multi
si apásati. Gimnazial Stefan cel Mare, dupá C. Säteanu, avea
un corp didactic select : gramaticul si calamburistul Pavel Paicu,
junimist fervent, Gh. C. Nadeide, socialist, poetul Beldiceanu.
Criticul Mihail Dragomirescu 2) il aseazä pe Beldiceauu,
cu toatá stäruitoarea lui colaborare la Convorbiri", intre scri-
itorii ce apartin grupului dela Contemporanul, aläturi de Päun
Pincio, Artur Stavri si O. Carp si centrulul socialist condus de
Gherea. In adevär noul curent il cuprinde pe Beldiceanu, care
frecventeazä sedintele literare si socialiste ce se tineau la
Morton, printre altii, scriind o searnä de poezii de nouä cu-
loare.
Critica literarä socialistä l-a apreciat pe Beldiceanu in
1) George Panu, Amintiri dela Junimea, vol. I si II, 1908-1910.
2) M. Dragomirescu, Gh. Adamescu si N. 1.Rusu .Literatura roman5."
Bucuresti 1931.

www.dacoromanica.ro
 118

chip deosebit. Ionescu Raicu-Rion, colegul i prietenul lui G.

Ibräileanu dela liceul din Bar lad, dupá Pamfil $eicaru, ,,cea
mai fägäduitoare inteligentä a generatiei socialiste". ne-a läsat
un articol Un prieteri poet" in care íl numeste pe Beldiceanu
prietenul idealurilor noastre". Pentru noi, scrie Raicu Io-
nescu, prietenia lui Beldiceanu este intärirea moralä a omului
care vede cä ideile i näzuintele luí rásunä frumos i puternic
inteun suflet ales ; pentru dânsul prietenia noastrá nu a fost
de tot atat folos. Adept al ideilor celor mai inaintate ale vea-
cului, cantäret entuziast i sincer al unor lumi inch' ideale, vi-
zionar statornic paná la n4te d'epärtäri de veden i sentiment
necunoscute încá in literatura noasträ - Beldiceanu nu s'a
simtit bine decât intre prietenii lui". Criticul Rion ji pretuia pe
Beldiceanu ca poet vizionar al societätii viitoare socialiste,
dezgustat de zaharicalele literare", cum numia cu un termen
general dulcegäriile sentimentale ale poetilor contemporani, mai
ales fiindcä gäsea 'n versurile sale compätimirea sincerä a
suferintei adevärate 1 adânci", adicä acea directivá socialá
pe care critica vremii o dädea scriitorilor nostri.
Rion analizeazä poezia lui Beldiceanu dupä criterii soda-
liste : Dela prietenul idealurilor noastre, pe cari James Sully
le nume#e optimismul cel mai inalt 1 mai adevárat al vea-
cului, ar trebui poate sä cerem mai multä rezistentä filozofiei
pesimiste". In aceastä expunere biograficá, nu facem analiza
operei dar nu putern sä ne retinern a sublinia cä Rion, când
cerea unui poet cu temperamentul intunecat ca al lui Beldi-
ceanu sä se incadreze mai cleplin in optimismul veacului, era
departe de acea supunere la obiect" care este conditia supremä
a criticii literare, un scriitor neputând sá lasá vreodatä din
destinul literar impus de temperamentul sau indsut. Pentru
Rion ), era firesc sá deosebeascá in poezia lui Beldiceanu
acele calitäti cari ar fi putut face din el un poet luptätor
Astf el durerea lui Beldiceanu are tonul larg i simpatic al
altruismului. Poeziile lui de durere sunt numai n4te note sin-
cere, in durerea adeväratä, a acelora cari sufár, a desmo#eni-
Woe. Nimenea mai cu foc decal dânsul n'a tiut sä cânte
marile dureri sociale. Acolo e durerea adevärate. Pentru
Rion, Beldiceanu, are meritul de-a fi adus in literatura noasträ
táranul considerat ca orn, cu durerile í näzuintele sale proprii

www.dacoromanica.ro
 119

si prieteneste a intins sätenilor din Preutesti o hârtie de ma-

sline", (cáci volumul de Doine fusese tipärit pe hârtie de ma-
slime), nu täranul idilic, pitoresc sau täranul capitol de socio-
logie. Acesta e ecoul pe care opera poeticä a luí Beldiceanu
1-a avut in cercurile socialiste, reprezentate de pana cea mai
ascutitä a socialismului de odinioarä.
Dar unii dintre tinerii cu preocupäri, literare incepurä
sä se convingä cä socialismul, cel putin pentru tara noastrá,
este o farsä nu o realitate a pämântului nostru. Acestia au inceput
sä se indepárteze de miscarea dela Contemporanu", de adu-
närile ei dela Ion Näclejcle sat' Mortun si sä tindä a se
grupa in jurul lui Beldiceanu. Beldiceanu insusi era un nemul-
tumit. Se plângea deseori de acei dela Contemporanu", spune
Artur Gorovei 1). La o intrunire literarä, in casa lui Mortun,
fusese jignit de tovarásul Neculau, când Beldiceanu cetise poe-
zia Caput de mort", si nimeni nu-i luase apärarea".
Beldiceanu, poate, era inclinat sä conteste gustul si sen-
sibilitatea artisticá a lui Mortun si, probabil, cá se iscä in el
ambitia de-a indruma o noug miscare literarä, paraleld cu cea
dela Contemporanul". Pentru reusita acestui plan, Beldiceanu
trebuia sä conteze pe nemultumitii de-acolo". Printre acestia
era Ed uard Gruber, temperament de cärturar studios si de poet
visätor ca insusi Beldiceanu, incapabil de actiune si de luptä.
In discutiile färä sfârsit ale cercului literar din Iasi, Bel-
diceanu ajunsese la o conceptie nouä a fondului poeziei. Po-
ezia socialä sau descriptivá nu-1 mai satisfäcea. Sustinea cu a-
prindere O. poezia cunoscutá pânä atunci si-a träit vieata si
cá zugrávirea unor sentimente false, sträine de sufletul poetului,
emanatiile fanteziei unor minti bolnave nu mai pot forma con-
ditia idealä a poeziei 2. Dragostea, zicea Beldiceanu, teoreti-
ceanul si animatorul literar al acestui putin cunoscut cenaclu,
nu mai are ce cäuta in poiezie ; a fost cântatá dealungul vea-
curilor cu atât talent incât tot ce s'ar mai scrie nu poate fi
decât o plagiere ridiculä. Poezia cere un fond nou. Ca sä do-
vecleascl deplin cä un asemenea fond se poate gäsi, Beldicea-
nu aduce intr'o sedintá si citeste inceputul unui poem Pä-
1) A. Gorovei, Din alte vremuri, Viata romlneasce, Iunie 1921,
pag. 350 August 1922, pag. 255.
2) Artur Gorovei, Alte Vremuri Folticeni 1830. pag. 92,

www.dacoromanica.ro
 120

mântul '", rezultatul multor nopti de insomnie, in care istori-

sea formarea pämântului si-a vietuitoarelor, dela morenä pan&
la otn, idealul creatiei : Prin urmare, fondul nou pe care Bel-
diceanu voia sä-1 däruie poeziei era stiinta, aspiratie fireascä
la un om care se dedicase, nu numai poeziei, ci si arheolo-
giei si istoriei.
Preocupärile stlintifice care tindeau sä lumineze tocrnai
timpurile haotice datau incä din tineretä ; ele 1-au determinat
sä scoatä la Iasi revista Lumina" in care incepuse sä publice
un studiu inchinat unei asemenea probleme, studiu atacat de
insusi Contemporanur ca nefiind bazat pe ultimul cuvânt al
stiintii.
Dacä poemul Pämântul" care ilustra conceptia nonä despre
poezie a lui Beldiceanu, cu fond stiintific, n'a fäcut o impre-
sie deosebitä in cercul sdu literar, totusi unii, cum era Artur
Gorovei, ii recunostea versuri frumoase 'pe care nu le-a pu-
tut uita, multä vreme, mai târziu:
Când vezi, in raza mintii, acest moluz de timpuri,
Frumoasä epopee cu valurt drept olimpuri,
Cu adâncimi de ape ce-s tulburi ca Infernul,
Cu secoli ce-s o clipä aláturi cu Eternul,
Te prinde-atunci mâhnire, te'ntrebi de unde vii.
De ce sunt umbre 'n raze, de ce sunt morti si vii ?
Si-ti pare rdu de umbra ce pe nisip o lasi,
Când stii cá vine vântul de-ti sterge ai täl mi.
Intr'o piesa in trei acte Fire ne'nteleasä" a lui Artur
Gorovei, publican in Convorbiri critice" 2), este redatä atmos-
fera sufleteascl ce domina'n sedintele cercillui literar dela Iasi
de unul dintre membrii lui credinciosi. Putem usor identifica
in Stoian pe Neculai Beldiceanu, far in Verdis, pe poetul Artur
S:avri, räsfätatul sedintelor. Beldiceanu-Stoian isi desvälue tot
crezul säu literar, care cerea innoirea poeziel prin izvorul de
inspiratie al stiintii. Ian' una din tiradele poetului din piesa
lui Gorovei, pline de fantezie si insufletire : Adevärurile marl
cari stäpânesc lumea se rezumä inteun singur cuvânt: stiinta.
Stiinta, Domnule, intelegi tu ? Stiinta trebue cântatä. Acesta e
1) Publicata in ,Arhiha", IV 1893 ; V, 1894.
2) Convorbiri critice din 25 April 1910,

www.dacoromanica.ro
 121

fondul cel nou, care meritä a fi expus intr'o formä nouá,

frumoasá.
Verdi q: $fiinta? A dicä sä scrii o chimie in versuri ?
Stolan (Beldiceanu): Ce al zice tu despre un poem in
care s'ar descrie fundul oceanului ? Crezi cá fundul oceanului
poate läsa pe oricine indiferent Coboarä-te cu mintea inapoia
vremii, cu sute de mii de veacuri in urmä $i fä-te cá asculti
acel muget groaznic al valurilor purtate de främântärile vul-
canilor färä numär, acea clocotire nesfârsitä de care se infiora
firea $i fá-te a vedea ie$ind din valuri, nu Venere din valuri
scoase" pe care le cântati voi, ci niste volnici de munti, ca-
re-0. scuturä pletele de apá si se inaltä tot mai sus, pánä unde
nu pot ajunge talazurile märii. $i muntele, aces t fiu al oceanu-
lui, s'a tot insträinat $i din inältime se nitá la mama lui si o
priveste nepäsätor cum isi intinde bratele spre dânsul $i-i stro-
peste picioarele cu lacrimile ei. Si muntele isi dating brazii in
semn c5. nu pricepe de ce marea se tângue atâta. lar oceanul
ingrozit de nepásarea-i, fuge din fata muntelui, cântânduli un
cântec jalnic, purtat din val in val, pe aripile vântului räco-
ritor. Dar dorul e mai puternic, mama nu poate sta departe
de tinta gândurilor ei si spumegând de neräbdare se porneste
iarbi$i inspre dânsul, crezând cä de astädatä il va indupleca....
Pe urmä descrie d-ta viata din fundul märii, acea infini-
tate de fiinte : unele -mid., pe care ochiul omenesc nu le poate
vedea, $i alte a$a de mari, de care mintea se inspäimántä, de-
crie luptele lor pentru traiu, acel dispret pentru viata altuia,
care pare a ne fi servit drept pildä nouä, ;Wu-We cele mai
inalte ale creatiunii",
0 asemenea bogatá, originalä fantezie dovedeste posibi-
Waffle lui Beldiceanu de aii realiza el insusi conceptia unei
poezii noi cu inspiratia stiintifica.
Dar ambitiile lui Beldiceanu tinteau mai departe, Ne tre-
bue nu numai un fond nou in poezie, ci o formä nouä. Si forma
nouä a implinit-o insu$i el, aplicând-o mai ales in versificatie,
Este vorba de strofa poliritmicä. Nu mai erau versuri numä-
rate pe degete, ca sä iasá un acelas numär de silabe, ci poe-
zia toatä era depänatä pe niste versuri lungi cu altele de
câteva silabe numai, cum se scrie astäzi de unii poeti, a cärora
formä a intrebuintat-o Beldiceanu cu mull mai inainte 9.
1) A. Gorovei, Alte Vrernuri, Pag. 93. Folticeni 1930.

www.dacoromanica.ro
 122

Cercul literar al lui Beldiceanu aträgea tineretul in mod

deosebH. In primävara anului 1888 grupul Beldiceanu se al-
cátuia dintr'un numär de membri destul de mare, care aveau
dragoste pentru literaturä era d-ra Elena Sevastos, d-ra Isa-
bela Andrei (Sadoveanu) ; Costache Anghel, C. Gheorghiu, Va-
sile Lates, Eduard Petrovici si Intrunirile aveau loc in
casa lui Beldiceanu, din strada Albinet, in fiecare säptämânä ;
poetul era singurul gospodar", putea sä facá tinerilor scrii-
tori primirea prieteneascá si caldá de care avea nevoie tine-
retea lor.
Cercul literar 1-a determinat pe Beldiceanu sä se intoarcA
la uneltele sale poetice , cu toate c patima arheologiei pusese
stäpânire pe dânsul. La fiecare sedintä cetea câte ceva nou,
care, uneori, stârnea admiratie si entuziasm. Poeziile din acea
vreme sunt sociale ; in una din seri cell poema Desmoste-
nifii", pe care cercul tindea s'o ridice la rang de Marseillezä
româneascä.
Se citeau operele clasice, incepându-se cu Creangä, se
fäcea criticä severä, nemiloasä, sub influen(a lui Gruber, se
ceteau bucäti originale c'o mare fricä de ochiul neindurätor
al criticii. Numai poeziile lui Beldiceanu erau primite cu plä-
cere. Farmecul sedinfelor era insuflefirea ce domnea in cadrul
lor ; totdeauna fineau pan& dupä miezul nopfii i prin luna
Mai membrii cercului in frunte cu Beldiceanu, plecau cu en-
tuziastn la Copou unde ascultau glasul dumnezeiesc al privi-
ghetorilor sau se läsau inväluíti de calmul desávârsit al lunii.
TalentUl nou al tânärului Artur Stavri fu un nou prilej de in-
suflefire a cercului literar. Dar marele eveniment a fost indu-
plecarea lui Ion Creangä de-a frecventa grupul lor. Pentru
toti a fost o mare särbátoare lectura amintirilor sale. Vacanta
de varä a stins activitatea ; incercärile fácute toamna de a o
relua, au rämas zadarnice. Beldiceanu indurase multe amärä-
ciuni: elanul s'aiu de lucru nu mai era acelas, incepea sä se'n-
chidA'n suferinfa proprie ca'ntr'un element firesc al säu. Moar-
tea lui Sorin, un copil plin de vieatä, räpit de anghinä difte-
ricä, präbusise intr'un fel de toropealá. Gruber incercá sä-1
trezeascä la vie*: nouä. Se hotäri sä publice un Album Li-
1) Artur Gorovei, Cercul literar din Iai, Alle vremuri, Folticeni,
Pag. 47.

www.dacoromanica.ro
 123

terar", ilustrare publica a activitätii creatoare a cercului. Dar

membrH erau räzletiti; iatä ce semnificative randuri ii trimite,
dela Roman Isabela Andrei: Din cauza cercului literar s'a
intâmplat nenorocita de dezbinare ; Revista (Contemporanul)
care trebuia sa fie cinstea partidului, n'are colaboratorr. Prin
Februar 1889 adunärile la Beldiceanu s'au realuat, dar tot
mai rare si mai ostenite, färä avant. Gruber H. scrie lui Go-
rovei, la Fälticeni : Beldiceanu a scris o poezie la moartea
lui Sorin. E zdrobit bietul om 9". Beldiceanu dev enea tot mai
bolnav, mai inchis, mai strain de prietenii de altädatä.
Din 1880 incepe stäruitoarea activitate care face din Bel-
diceanu intaiul arheolog moldovan. Arheologia devine pentru
el o patimä a lucrului serios $i complet, ca'n tot ce f dcea.
Colinda manästirile din Moldova si Bucovina, copia manus-
crise 'vechi, aduna cärti rare, facea säpäturi pentru desgropa-
rea statiunilor preistorice din tarä, incepând cu Cucutenii, co-
pia inscriptii, colecta monezi. Era o uria$6 pasiune ce se de-
sfä$ura farä frau.
Prietenii erau inmarmuriti in fata stäruintii sale nestä.-
pânite. Sta pe piscuri si maguri, neclintit in bataia vântului
si ploilor, strecurând printre degete tarâna ca nu cumva sä
se ratäceascä vreun hârb, nestramutat ca un simbol al stator-
niciei dezinteresate.
Se cätära prin clopotnite ca o veveritä $i nici o piedicä
nu exista pentru el, spune Artur Gorovei, Grigore Butureanu2)
$i toti ceilalti tovar4i ai muncii sale neostenite. Ornul care
traia din saracaciosul salar de prof esor de gimnaziu, adunase,
cu trudä $i cu jertfä, o comoarä de lacruri strävechi. El si-a
Jertfit toatä comoda $i cäldicica bund stare (pe care-o are) de
care se bucura omul comun, pentru patima nobilä ce-1 absor-
bise. Dacä $i-ar fi vândut produsele trudei sale stäruitoare, ar
fi fäcut o mare avere. I s'au oferit $apte mil de lei ca sä-$í
vanclä bogata colectie muzeului din Lipsca, prin urmare i s'a
of erit o avere. pe vremea aceea, insä Beldiceanu nu se indura
sä insträineze o cornoarä a pämântului nostru.
Orice piedicä, in calea visului &du, era inläturatä. Ca sä
1) Artur Gorovei, Cercul literar din Iai in ,,Alte vremuri", Folticen1
1930 Pag. 55.
2) Gr. Butureanu, Arhiva, Noembrie - Decembrie 1896 VII. Pag. 1,

www.dacoromanica.ro
 124

poatä sta de vorbä cu voievozii el invätä limba paleoslavá.

Intr'o vreme când fotografia era secretul unor initiati, foate
putini, Beldiceanu, avind nevoie pentru copierea inscriptiilor, visa
un aparat ca pe un ideaL Avea, in colectie, iscäliturile originale
ale tuturor.domnilor Moldovei, ii lipsea numai una si mintea
lui era vesnic chinuitä de visul arzätor de-a-si procura ne-
stimata". Nu e sarcina noastrá de-a aräta rezultatele unei ase-
menea trude de ani de zile 1) voim numai s'aruncam oarecare
luminä asupra omului pasionat si chinuit de demonul stiintii,
dezinterezat pang la uitarea de sine, peste marginile cuvenite.
Era capabil apoi sä transmitä si altor entuziasmul säu
ardent pentru stiintä. Grigore Tutureanu ne declarä ca.. a fost
ademenit, pur si simplu, pe incetul la lucru, initiat, cu perse-
verentä, pâra ce a fost cu desävärsire incântat si robit de
noul orizont" ce i-1 desfäsura maiestrul säu inaintea ochi-
lor uimitL
Munca lui, iaräsi, ar fi rämas färg rezultat, dacá spiritul
lui ascutit si pätrunzeitor nu i-ar fi dat mijloacele de-a crea
el pentru sine procedeurile de investigatie intr'un domeniu de sti-
intä, absolut necunoscut la noi in tarä pânä atunci. Inainte
de intemeierea cercului. literar si anume prin 1887, Beldi-
ceanu voia s'd infiinteze la Iasi o societate de Istorie si Ar-
heologie", impreunä cu Gr. Butureanu, George Diamandi, Ed.
Gruber si A. Gorovei. El convoacá pentru aceasta, la o in-
trunire in cancelaria liceului national, pe profesorii ce i-ar fi
interesat. Incercarea lui n'a izbutit, din cauza luptei ce-o du-
ceau bâtrânii impotrlva tineretului de care lui Beldiceanu ii
pläcea sä fie inconjurat.
Omul dezinteresat avea o singurä grijä coplesitoare: vii-
torul copiilor säi. Adesea se gândea cu amäräciune ca.' truda
lui iadelungatá nu putea agonisi pentru el., se mâlighia singur
spunându-si : nu le las avere, dar le las un nume cinstit prin
munch'. Rämäsese cu o fatä si un bäiat : Nicusor, scriitorul 2)
prietenul de mai thrziu al lui Mihai Sadoveanu, pe care-1 as-
teapta un destin mai tragic decht al tatälui sail. Moartea lui
1) In nrma acestei activitàti, ales membru onorific al Academiei din
Berlin. Enciclopedta Lucian Predescu, Buc. 1940.
2) Beldiceanu N. N. näscut 15 Noemerie 1881 in Rädäseni, Judetul
Baia, ± 28 Mai (9 Iunie) 1923.

www.dacoromanica.ro
 125

Soria, copilul alintat al maturitätii, fu o incercare grea pentru

simtärnântul sä.0 adânc de tatä.
Lira sa va vibra adesea, sfâ$ietoare, in amintirea copi-
lului mort. Aurel Stino, scriitorul plin de indrägostíre fatä de
pämântul blagoslovit al Folticenilor, evocá undeva figura de
patriarh adevärat a preotului Late$, socrul lui Beldiceanu, din
acel sat mare $i. bogat in oameni i livezi al Rädá$enilor. Preo-
tul Late$ a notat la 8 April 1890 na$terea unui copil al poe-
tului, pe prima paging a unui Liturgher Romeu $i din botez
Armandin Beldiceanu s'an näscut la 1890 luna Mart in 20 zile
in localul Scoalei din comuna Rädä$enii la mo$ul lui Gh. Late$
si. buna lui Ecaterina Lati$u ambe in viatä i in etate. Ecaterina
Lati$u de 54 de aril iar Gh. Latim de 61 având servicial ca
invätätoriu mencional $coale dela 1858 August 23 nein-
&erupt".
Beldiceanu, adäncit tot mai mult in ocupatiile sale ce-1
legau de locuinta in care-$i adusese cärtile dragi $i colectia de
antichitäti, spre sfär$itul vietii devenise un solitar, instrái-
nandu-se de prietenl. O prietenie specialä s'a legat totus intre
el $i Eduard Gruber, o továrä$ie intimá care excludea pe cei-
lalti. Despre ce era vorba? Gruber, pe care it interesau dela
-ovreme studiile de psihologie, gäsise in arnicul säu Beldiceanu
un media t) admirabil pentru experientele sale. Intr'o bunä zi,
Beldiceanu, ascultânci una din poleziile reu$ite ale lui Artur
Stavri, sare din fundul patului, tulburat declarând, spre stu-
pefaetia celor prezenti, ea el vede anumite versuri ale acestnia
intr'o culoare albasträ. Gruber cunoseätor al fenomenului, dadu
imediat explicatia cá Beldiceanu are auditia colorate. Gru-.
ber a inceput sä se foloseascä de descoperirea ce fäcuse, fa-
când sedinte intime $i descoperind cä Beldiceanu era un
mediu complect de auditie coloratä, distingänd o culoare pentru
fiecare literä din alfabet. Mai târziu Gruber a descoperit la
Beldiceanu $i alte fenomene: pentru fiecare literä el simtea un
gust deosebit, un pipäit, o temperaturä, o rezistentä sau o mo-
tilitate deosebitä. Gruber studiind fenomenele acestea cu finetá
deosebitä. a putut prezenta la Congresul de psihologie experimen-
1) Aurel George Stino Nicolae Beldiceanu" Adevärul literar 9
Mai 1937.
2) Artur Gorovei, Neculai Beldiceanu, tu Alte vremuri, Folticeni Pag. 96.

www.dacoromanica.ro
 126

talä dela Londra din 1892, rezultatul precis ale experientelor

sale cu Beldiceanu. DesVoltandu-si conferinta sa despre audi-
tia coloratä, Gruber face elogiul subiectului sail, care pe langä
talentele de poet, arheolog are darul de a se analiza cu o ex-
trem ä. fineta si fära rung in ce priveste observatiile psihice".
In conferinta sa, Gruber, incurajat de celebrul Dalton,
isi desvolta rezultatul cercetärilor sale despre audifia celoratä,
vorbind despre subiectul studiilor lui, despre Beldiceanu, ca
despre un intelectual cu totul deosebit : Este in acelas limp
un poet de mare talent, un novator in literatura romaneasca
si un arheolog dintre cei mai distinsi. El síngnr, färä sprijinul
vreunei societäti stiintifice sau al guvernului, a fäcut cele mai
importante descoperiri preistorice in Romania. In acelas limp
el cultivä paleografia, epigrafia si istoria civilizatiei romane. E
un om extrem de constiineios in toate cercetärile sale, convins
de inaltele datorii ale investigatorului, nu se plictiseste nicio-
data i pentru observatiile psihice, are darul de a se analiza
cu o extrema fineta si fära mila. Aceste eminente calitäti de
subiect si de observator m'au pus pe calea acestor cercetári".
Pentru a urma cursul de psihologie experimentala al lui
Wundt, Gruber a plecat la Leipzig cu observatii asupra lui
Beldiceanu in sacul de calatorie. Wundt a gäsit cu totul inte-
resante observatiile lui Beldiceanu asupra simtului muscular"
si Gruber a fost primit sä lucreze cu prof esorul Kiilpe, la apa-
ratul pentru reactiuni senzoriale si musculare. Pe Wundt 1-au
interesat si observatiile lui Beldiceanu asupra Iumii interne"
si 1-a sfältuit pe Gruber sa le cite.asca la congresul de psiho-
logie fiziologica din Paris la 5 August 1889.
La Congres problema auditiei colorate a fost dezbatuta
pe larg. Iata_ ce-i scrie amicului Gorovei despre Beldiceanu
Asupra auditiei colorate a fäcut o comunicatte Varigny si
apoi am fäcut-o si. eu. Cazul lui Beldiceanu e cel mai HO;
mai complet pang acuma. Am fost ascultat cu f oarte. mult in-
teres. Prezida Magnan. Comunicatia a fost gäsitä de f oarte
interesantä".
In Septembrie 1889 Gruber se intoarce 'n tard, dar in
toamaa lui 1892 pleacä la Leipzig din nou 1). In afara de pre-
ocupärile filosofice universitare, Gruber nu-si uitá vechile in-
deletniciri. Se intalneste cu un american dela Hartford care
are auditie coloratd, foarte bogatá si vie, la care culorile su-

www.dacoromanica.ro
 127

netelor esentiale a, i, o, sunt aceleasi ca la Beldiceanu si cu

care verified tot ce a lucrat cu poetul prieten.
Prietenii din intimitatea lui Beldiceanu nu stiau ce sä
creadä despre unele afirmäri ciudate ale lui : cd el simte vieata
de celulä, se simte pe el om celulá cu toate insuOrile omului-om.
Se autohipnotiza bietul Beldiceanu, uneori, si cädea in
stare de inconstientä. Stätea uneori, intins pe pat, cu fata 'n
sus dictând lui Gruber niste observatii. Vorbea rar si cu gre-
utate. Avea fata contractatä, dicta mereu si când i se citeau
paginile, afirma cä totul s'a petrecut in stare de inconstienta.
Sensibilitate exageratä, Beldiceanu poseda, deci, ca cei
mai multi dintre poetii si scriitoril proletari intelectuali" ai
generatiei sale, definiti de un Ibraileanu cu subtilitate, spiritul
de analizä aplecat asupra propriului suflet. Suntem de aceeasi
pärere cu Artur Gorovei, prietenul sän bun din anii senini
cat si din anii tulburi, cä exercitiul continuu färä mild" al
acestei aptitudini a contribuit de-a dezorganiza insäsi meca-
nismul sufletesc asupra edrula s'apleca.
Toate acestea l-au dus, firesc, la oboseala si tulburarea
nervilor si la o insträinare de viata normalä. Träind o exis-
tentd absolut personalä, zbuciumat de halucinatii si fantome
Beldiceanu ajunsese un orn bolnav, care,si creía el insusi, cu,
o crudä voluptate, motive necontenite de suferintä. Aved astf el
ideea obsedantá cá gândul unei flinte de-aproape ar putea sä
se insträineze de dânsul ; inchipuia, cu o diabolicä fantezie,
situatii cari il fäceau sá se chinuie amarnic, desi n'aveau nici
un temeiu de realitate. Artur Gorovei, 'cu o bineinteleasä.
discretie, zugräveste scene penibile ce pun intr'o luminä crudä
dezordinea unel riling si sfärmarea unei vieti.
Gelozia, care-i creía nemultumiri adânci, nu era ca a
tuturor, era cu totul bizará. Iatä o scenä din August 1888. 0
descrie Gorovei. Era la Rädäseni, la preotul Lates, socrul lui
Beldiceanu. Era nunta unei nepoate a pärintelui. Se afla in
localitate istoricul Alexandru Xenopol din Iasi; aduna note
despre acest vechiu si renumit sat. Marele profesor a fost in-
vital si el la petrecere. Gorovei era acolo ; iatä observatiile
lui. ; Ce scene de gelozie a fäcut Beldiceanul Imi stä i acuma
in minte, cu fata lui desfiguratä, cu gesturile dezordonate, cu
glasul detunätor, plângându-se si blestemându-si viata". Desi 'nu
putea Psi nici o vinä ftintei care ar fi trebuit sa fie complice,

www.dacoromanica.ro
 128

Bekliceanu se chinuia pänä 'n adâncul sufletului Gelozia a-

ceasta care i-a intunecat vieata sufleteascä, a cântat-o in multe
din poezii; a cântat-o inteun poem putin cunoscut, foarte
probabil rämas neisprävit
Pe prichiciul de fereastrd, dusä'n lumile oftärii1),
Zoralia stä $i-o'mbatä räcoreala dulce-a särii.
Gându-i incâlcit se duce, incotro ? nici ea nu $tie...
Dintru'ntäi nedesluOte fárd $ir incep sä vie
Amintiri - icoane $terse, clipe moarte in zadar...
De iubire 'n astä viatä n'a'nsemnat un rând mäcar.
L-a luat pe Loghin doará ca sä fie märitatä ;
Nu-I urOte, dar desigur nu i-a fost drag nieiodatä.
Loghin e poetul Beldiceanu insusi, care are un du$man
Doria, cât e de fânär, ce duios la ea priveste I
Si mai ieri, la Nicolina, l-a'ntâlnit vorbit-au multe:,
S'a fäcut cä nu-1 pricepe, dar 3-1 drag ca sä-I asPulte...
E frumos la'nfäti$are í e blând, sä-1 pui la ranä,
Si ce bine'ntoarce vorba e $iret ca o vadanä.
$i tot fuge ea de dânsul, dar ii place ca sä-1 vadä.
Nu mai vrea sä-i istsä'n cale. Nu se teme c'o sa." ca dä,
Nu-0 invalä ea bärbatul...
Doria, adversarul, e o fire perversä
Lânga foc, pe-un scaun, Doria cufundat ingânduri $ede.
Ce frumoasa-i Zoralia! Inainte-i parc-o vede;
Din järatecul din sobá, doi ochi mari ii ard privirea
Trebue s'o scot din min te
hi tot spune: Nu se poate ca s'o las de-apururi pradá
Alta guri si altor brate. Vreau la pieptul meu sä cadä.
Loghin o iubeste, sigur, si-a iubi-o viata 'ntréagá;
Dar de dânsul nici nu-mi pasä. De$i mie nu mi-i dragä,
Totu$i dor nebun ma prinde de-a o $ti cä este-a mea.
In piesa sa Fire ne'nteleasä", Artur Gorovei pune in
evidentä tocmai manejele acestei gelozii. Gelozia era nejustifi-
catä, dar $i Beldiceanu a fast o fire ne'ntelease, dupá jocul
de lumini qi umbre cu care Gorovei lumineazä sau intunecä'n
piesa lui figura chinuitá a lui Beldiceanu. Corespondenta sa
bogatä cu Beldiceanu e iarási o tristá märturie a unui sfârOt
1) Artur Gorovei, Neculai Beldiceanu, Alte uremuri Falticeni 193
Pag. 98.

www.dacoromanica.ro
 129

ce se anunta. Trecem peste toate-aceste a, repede, cautand sä

alegem doar lumina, atat cat a putut-o rásfrange pentru se-
menii sái, mintea until om a$a de ales $i asa de nefericit.
Rigorile unei expuneri, pe care am dorit-o cat mai obiec-
tiva, ne-au impus ca sa ne locupäm $i de urnbrele fatale ale
unel triste vieti.
Sub auspiciile poetului Beldiceanu ') debuteazä, la Con--
temporanul", printre alií, D. Anghel, poetul inefabil al flori"
lor, de mai tarziu. Avea 18 ani, nand impreuna cu un cama
rad de visuri literare, care n'a mai stáruit, Anghel se a$ezase
intr'o mahala a Ia$ului, inteo casä tihnitä cu ceardac batra-
nesc de unde se deschidea privelistea largä asupra Tätärasilor
$i cirnitiruluL Träia inteo mare singuratate $1 lini$te dom.,
din nand in nand, it vizita poetul Beldiceanu, Bädita Culai",
cum ti spuneau ei. Anghel, cu obipuitul talent de portretist,
zugrave$te pe f enomenalul poet, figura curioasä $i interesanta
a la$ului de odinioarl. Era un orn putintel, putin incovoiat,
ce ascundea o inteligentä extraordinara $i izvoare nesecate
de energie. Cand vorbea tinerilor sai ucenici, inviind epocile
disparate ale pämantulul dincolo de Istorie, bätranul intiner ea
ca .prin vis, gesturile i se mlädiau, ochii albastri ji licareau
viol, fruntea if strälucea boltitä. Transfigurat, elocventa lui ti
fermeca pe tinerii visatori. Uneori trezea din mormant preis-
toria taril noastre, pe Traci! primitivi ; altädatä îi istorisea prí
beglile lui prin Moldova $i Bucovina, pe urmele trecutului
istoric. Alteori cauta sä, probeze celor doi discipoli ca la unii
oameni sunetele vorbirii sunt colorate ; $1 scrie Anghel, deo-
data, toate se colorau, umpland casa de curcubee imaginare".
Uneori Anghel ti vizita locuinta plink' de vitrine in care
stateau randuite piesele de arheologie, ti admira teancurile de
copii epigrafice.
Beldiceanu, pentru Anghel, a fost un poet deschizator de
drumuri prin bucatile lui sociale, prin izvoarele nouá de ins-
piratie, punand $tiinta la contributie in ;ciudatul sau poem
Pamantul", prin descatusarea sa din tiparele ritmului tradi-
tional.
Anghel, in potretul lui Eduard Gruber, paradoxalul $i vi-
sätorul de himere, f ace afirmatia cá auditia coloratä a fost o
1) D. Anghel si St, 0. Iosif. Portrete in Biblioteca pentru toti 580

www.dacoromanica.ro
 130

siretenie a lui Beldiceanu, pe care Gruber a clädit un edificiu

de carton. "Artur Gorovei insusi märturiseste c. la'nceput i se
pärea ca Beldiceanu minte. Inclinäm sä credem cá Beldiceanu
nu minfea I ca fenomenul audifiei colorate a fost o realitate
si pentru Beldiceanu si pentru Gruber, cei doi fantasti urmä-
ritori de himere.
In epoca aceasta, de dupä 1890, Beldiceanu a desfäsurat
in afarä de poezie si arheologie, o intinsá activitate publicisticä
de ordin didactic.
Citám 1: Autorii români I Antologle II Crestomafie 1893.
Elemente de istoria Românilor cursul inferior Partea si II-a
clasa II-a primal-61 Iasi 1893, clasa III primará Iasi 1894, clasa
IV-a primarä Iasi 1894. Carte de citire cu A. Puiu, N. D.
Arbore si L G. Tufescu, 1895. Societatea stiinfificá i literará
de sub conducerea lui A. D. Xenopol si revista ei Arhiva",
a avut in Neculai Beldiceanu, pe unul din membrii säi f unda-
tori cei mai de seamä.
Prof esorul Grigore Bufureanu, in discursul funebru finut
in numele societäfii, aratä cá Beldiceanu a fost totdeauna privit
in sedinfele ei ca un membru activ plin de râvnä si de pu-
tere de minte".
Tofi prietenii säi, Gorovei, Gruber, Anghel poetul etc,
afirmá, pe lângl härnicla si constlinciozitatea sa neobisnuitä,
puterea de pätrundere a spiritului sä.0 lucid, resimfit de poet
ea o povarä a viefii.
Sfârsitul omului a fost trist 9, la 3 Februarie 1896 ; putea
fi altf el ? S'a skins cu amäräciune, in 1896", inseamnä Artur
Gorovei, prietenul zilelor bune dela Iasi. Iar pe mormântul
proaspät deschis, Grigore C. Bufureanu ii depune tributul
de recunostinfl3)" ; N'aio umblat dupá laudä i märire, stäruid
de mine ca in lucrárile mele, numele täu nici sä figureze ;
caci ziceai numele fie a oricui, numai lucrul de samá a. fie".
Era omagiul cuvenit amintirii unui com, care s'a mistuit
ca o väpaie, lurninând pe alfii, asa cum a zis poetul in veac.
G. Ursu
1) Enciclopedia Cugetarea Lucian Predescu Buc. 1940 si Contribu-
Iiune la bibliografia româneaseä Buc. 1921 Adamescu pag. 120.
2) Ar fi murit in mizerie la hotelul Vanghele din lasi : G. Cili-
nescu 1st. lit. rom, pag. 907.
3) Arhiva", 1896 Iasi VII pag. 1, '

www.dacoromanica.ro
In jurul unei... descoperiri cartografice
In Revista Istoricä Românä (1939 vol. IX pagina 280
si urm.) DI. M. Popescu publica o notitä sub titlul :
cl-larta a chid judete din Moldova ocupate de Austria fn
limpul rasboiului dintre Turcia cu Rusia $i Austria fntre anii
1787-88 - 1791-92".
Autorul reproduce si comenteazd o harta manuscrisä nne-
cunoscutä Insä" aflata In arhiva ministerului de rasboiu din
Viena - printre actele care alcatuesc partida rashoiului ruso-
austro-turc.
Harta e caroiata In 107 sectiuni, fiecare sectiune purtand
numarul de ordine respectiv.
Dl. P. nu a putut sa idenfice pe autorul hartili ci afirma
numai vag, ca a lost alcatuita de ofiterii de geniu ai Austrier.
Mai pretinde apoi, ca a lost Intocmitä pentru serviciul
militar al transporturilor $1 al drumurilor de po$tä care facea
la fnceput legatura Mire Galitia $i Roman, unde era repdinta
comandantului (austriac 1 n. n.) $i apoi fntre Galitia $i Muntenia".
Bazat pe actele gäsite la Kriegsarchiv - nu pe datele
hartii -.D1. P. ne da apoi o serie de anianunte asupra tinu-
-turilor ocupate, cautand sä ne convingä, astfel, ca adevaratul
caracter al hartii era acela de harta administrativä $i a cäilor
de comunicatie militare.
Numai ca, din nefericire, afirmatiile ¡Acute nu corespund
adevärului $i ele cer o punere la punct. *i e ciudat ca DL P.
autor $i al unei monografii asupra räsboiului care a determi-
nat aceastä hartä (v. M. Popescu : Rasboiul Ruso-Austro-
Turc dintre 1787-1792 $1 ocupatiunea Principatelor Romane de
catre Austriaci" fn Cony. Literare, Martie $i Aprilie 1930) n'a
allat autorul $i rostul ei.

www.dacoromanica.ro
 132

Lucrul nu era prea greu si acest fapt presupune cel putin

o lipsd de informatie din partea autorului nostru.
Caci, departe de a fi vorba de o harta necunoscutä fnca",
de o descoperire, harta se aflä reprodusä fotografic, de pe a-
celasi original vienez, In colectia de harti a Academiei Ro-
mane, pusa fiind oricand la Indemana cui vrea s'o consulte.
Mai mult : harta a fost mentionatä In cateva lucräri, Incä de
multä vreme si pun aci Inainte una din :ele, pe care, Dl. P.
trebuia neapärat s'o cunoasca. E vorba de comunicarea lui N.
Docan: Lucrärile cartografice despre räsboiul din 1787-1792"
(An. Ac. Rom. s. ist. No. 34 1911-12).
Din confruntarea celor clouä copii deducem l'esne a harta
prezentatä de Dl. P. este scheletul" härtii In 108 foi ridicatd
In 1790 de catre capitanul austriac !fora von Ottzelovitz. Harta
mare a acestuia poartä numele: Brouillon oder original auf-
nahme der hint Moldavischen Districten, nehmlich des Sutscha-
waer, Roman, Niamtz, Bakev und Putnaer Bezirkes, welche
im Jahr 1788 von der Kaijserlich Königlichen Armée occupirt,
und im Jahr 1790 unter der Direction des Teutsch Bannatischer
Grantz Regiments Hauptmans Hora von Ottzelovitz durch civil
ingineurs aufgenommen wordenTM.
Titlul acesta ne dä suficiente lämuriri asupra rostului a-
cestei harp,
Austriacii nu s'au multumit, In rästimpul cat au tinut sub,
ocupatie Moldova dintre Siret si Carpati, numai sä suprave-
gheze militäreste aceastä parte. Ei au organizat-o administra-
tiv si mai ales economic, cautand sä :coatä de aci cat mai
mull folos pentru trupele de ocupatie.
Printul Coburg, comandantul suprem al trupelor austriace,
numi un administrator general cu titlul de comisar al teritori-
ului ocupat, In persoana baronului Metzburg care, la randu-i,
Isi WA ca ajutoare pentru Moldova pe generalul Spleny ca
organ militar si pe moldoveanul Matei Mihalache ca functio-
nar civil.
Gandul Astriacilor, WA Indoialä, nu era sä fie treatori
pe aceste meleaguri. Acest fapt räsare din plin din strädania
lor de a face cat mai amanuntite ridicari cartografice.
$i liincicd D-1 P., cercetätor al actelor din Kriegsarchiv,
nu aminteste nimic de aceste ridicAri, nici In lncrarea sa din
Revista Istoricä Roniânä i nici In acele din Convorbiri Literare

www.dacoromanica.ro
 133

vom sublinia ad ca aceste lucrati cartografice au lost multe

la numar.
Fara a pune la socoteala Harti le losefine, opera a lui
General-Quartier-Meister-Staab", terminate cam pe la 1787 si
care Inglobeaza pe ldnga Austria lui losif II si fruntariile spre
cele doua principate romanesti - hartile din epoca rasboiului
ruso-austro-turc sunt numeroase si bine executate.
Numai pentru regiunea Moldovei Subcarpatice putem In-
sira urmatoarele cinci lucrari cartografice :
1. Plan des Dislocirten Corps d'Armée S-r Durch des
Printzen von Sachsen - Coburg, wie solches im Winter im
Jahr 1787 in der Moldau verleget wordenu cuprinzdnd zona
dintre satul Fântânele (N. Roman), Fundul (S. Bacau) si dea-
lungul Bistritei pdna la Piatra Neamt. Plansa e semnata : Ge.
ringer ob (er) Lieut. von Barco (Reg. de husari Barco).
2. 0 harta f Ara titlu si nesemnata, fn patru foi; cuprinde
regiunea din vecinatatea Transilvaniei.
3. Alta din trei planse cu drumurile spre Carpati.
4. Operations Plan der Moldau von lahr 1789; in zehn
Boegen bestehend" la scara 1/57600 foarte complecta dän.
du-ne regiunea dintre Carpati si Siret, Bacau si Maxineni (la
varsarea Putnei in Siret).
5. In sfdrsit, cea mai reusita din toate e harta lui Ottze-
lovitz aratata mai sus. Ea e Insotita de o harta-sclzelet (adica
tocmai aceea prezentata de d.1 P.), de un registru alfabetic al
localitatilor care se gasesc In cuprinsul hartii, cum si de o
descriere In doug volume mari sub titlul : Topographische Bes-
chreibung der im Jahre 1778 und 1789 von der K. K. Armée
in Besitz genommenen Iiinf Moldauishen Bezirken". Harfa e
lucrata In hasuri la scara 1/28000 si e compusa din 108 foi
(inclusiv titlul).
Descrierea, fn doua volume, cuprinde o adevarata co-
moara de informatii privitoare la regiunea respectiva.
Ne sunt Insirate date statistice privitoare la numarul ca.
selor din sate, numarul locuitorilor de parte barbateasca, cap
de familie, animale, paduri, fânete, etc.
In totul un material de mare pret pentru luminarea pro-
blemelor de geografie economica si umana ale Moldovei Sub.
carpatice, la finele secolului XVIII-lea.
Importanta acestei harti, pentru literatura geografica ro.
mâneasca, n'a lost pdna acum sulicient aratata.

www.dacoromanica.ro
 134

Neliind locul aci, ne reintoarcem la harta noastra.

Tit lul hartii schelet este : Squellette zur zusamen setzung
der Militarisch aufgenomen 107 sectionen von den lünf von
der Kaiserlich Königlichen Armée (sic) in Besitz gewesenen
Moldauischen Districten nemlich des Sutschawaer, Niamtzer,
Romaner, Bakeuer, und Puttnaer Bezirkes".
E drept ca pe harta-schelet nu se mentioneaza autorul.
Paternitatea hartii se deduce frisä usor, toate foile purtand nu-
merele corespunzatoare acelora din caroiajele scheletului.
De altfel numerele acestea trebuia sa dea de banuit si
d-lui P., ea e vorba de o harta-repertoir si nu de o harta cu
un continut propriu.
Cu atat mai putin e vorba de o harta a drumurile mili-
tare, acestea blind sumar trasate pe harta-schelet a lui Ottze-
lovitz.
Totusi, din stradania, d-lui P., retinem ceva : Nu, desigur
pretentia esuata de a fi descoperitor de material cartografic
-si care a provocat Irecenzia aceasta mai lunga decat notita
D-sale.
Copia fotogralica a d-lui P. e mai dart cleat aceea din
posesia Academiei Romane.
Dela prima privire se observa o linie care urmeaza la
oarecare distanta granita de apus a Moldovei.
Linia aceasta reprezinta vechea granita a Moldovei, fn-
calcata de Austriaci fn timpul acestui rasboi.
Pacea fntre Turd i Austriaci (4 August 1791) hotaraste
Intre'altefe i fixarea granitei dintre Moldova si Transilvania.
O comisié mixia turco-austriaca se si Intrunesie la 29
August 1792, la Falticeni si care va face delimitarea.
Pana nu de multa vreme, nu se stia hotarat care fusese
vechiul hotar al Moldovei. Harta Cantemir, destul de imprecisa
spre hotarul de Vest, ne facea sa banuim ca fn aceasta parte
Moldova se fntindea pana la cumpana apelor dintre Mures si
Bistrita.
Hartile Ottzelovitz, .tainuite fn muzeul rasboiului din Viena
pana la fnceputul sec. XX, ne confiima acum aceasta banuiala.
Fara sa se teama ca fntr'o zi hartile lui vor incapea pe
mani straine, Ottzelovitz, fnseamna In legenda hartii celei mari,
talcul celor doua granite.

www.dacoromanica.ro
 135

Suprafata cuprinsa Intre aceste granite, ramasa Austria-

cilor vreme de peste 120 ani, e destul de mare. Ea cuprinde
localitAtile Bilbor, Borsec, Tuighe$ $i Bicaz, deci cea mai pito-
reascä parte din rasäritul Transilvaniei.
Austriacii au operat deci la 1792 o veritabila ra$1uire,
imitati Bind astazi de fo$tii lor tovara$i de dualism politic, al
cAror drept de tstapänire .asupra Transilvaniei $i a partii ara-
tate de noi apare In lumina materialului istoric de o revolta-
toare absurditate.
Victor Andrei

www.dacoromanica.ro
 Despre llama 1939-940 In orasuI Iasi
Epoca rece I) a anului 1930-40 prezentând unele particula.
ritgti, cercetarea acestora a dal na0ere la rândurile care urmeazg.
S'au produs In aceasta epocg abateri In ce priveste caracterele
termice cit $i al precipitatiunilor atmosferice. $i tocmai aceste
abateri prezintá o Importantä densebitá pentru cg ele Influen-
teazi pe dèoparte lumea organicg iar pe de alta Imprimg un
caracter deosebit epocei reci din 1939-40.
Criteriile dupg care trebue judecat acest rastimp se referg
la asprimea si durata elementelor termice ca si al precipitatiunilor
din cuprinsul orasului Iasi.
S'a nrmat In parte indicatiile date de Angot si folosite
de prof. Gh. Gheorghiu 2) la care s'a mai adaugat si data apa-
ritiei i disparitiei diferitelor temperaturi, care Intereseazg viata
de toate zilele, precum si mersul deosebit al precipitatiunilor.
S'au cercetat elementele de mai sus din cuprinsul lunilor Sep-
tembrie pâng la Mai Inclusiv, deci al lunilor ce formeazg ano-
timpurile Toamnei, lernei si Primgverii anului 1939-40.
latá cum s'au prezentat aceste elemente: Temperatura me-
die a iernii 1939-40 a fost de - Ô 1, cu 4'4 mai scäzutä ca
normala (-1" 7). judecând dupg aceasta valoare ea trebue ase-
zatg lângg iernile 1880 1909 si 1928, In care toate lunile com-
ponente ale iernei au avut o medie sub 0°, atingând unele - 7°
si - 8' 4 ! In ce priveste minimul absolut el a fost de -29° $i
s'a inregistrat la 11 Ianuarie 1940, când 5 zile In sir termometrul
a argtat o temperaturg sub - 250!
Dar dupg cum am vâzut epoca rece a anului nu e mgrgi-
nitá numai la lunile de iarng, de aceia trebue sg tinem seamg $i
de variatiunile: termice care ne aratä aparitia temperaturilor
1) S'a socotit aceastä epodi dela aparitia inghetului i pân'A' la dis-
paritia luí (lunile Sept. Mai incl).
2) Gh. Gheorghiu temperatura iernil la Ia$i. Anal Ac. R. 1915.

www.dacoromanica.ro
 137

sub 00, sau de disparitia lor pentru a putea judeca mai bine
intinderea $i asprimea acestei epoci.
Ori, In cuprinsul ora$ului lavi, aparitia 9 acestor tempera-
turi au loc, de obicei, cltre sfar$itul lui Septembrie $i disparitia
lor, spre sfar$itul lunei Aprilie. In aceastä privintä in epoca de
care ne ocupäm prima zi de Inghet a apärut la 29 Sept. 1939 ;
(deci in mod normal), dar ultima zi, s'a inregistrat la 16 Mai
1940, deci dupä un interval de 230 zile, numär cu totul excep-
tional !
Numärul zilelor de Inghet, de 1331 a fost Intrecut numai
cu putin de iernile, 1880, 1908, $i 1928 ! Aceasta in ce priveste
durata.
Dacä voim sä ne facem o idee de asprimea epocei reci s'a
calculat $i fäcut suma temperaturilor minime sub 0 0. Valoarea
acestora a atins 1271°, valoare ce nu a mai fost atinsä de cand
se fac observatiuni, de cat In iarna 1928. Raportâncl aceasta la
numärul zilelor de Inghet (133), vedem cá unei zile de inghet
îi revine 90, valoare cu mult superioará tuturor iernilor cu care
a fost comparatá.
De asemenea in privinta zilelor de iarnä. Prima zi de iarnä
a aparut la 26 Noembrie 1939 (In mod normal), dar ultima zi a
fost Ihregistrati la 8 Aprilie 1940, acest fapt este cu totul deosebit.
Intervalul intre aceste dota limite e de 134 zile, prin urmare
intinderea acestéi ierni este cu totul exceptionall Dacä facem $i
suma temperaturilor maxime inferioare lui 00, ne dl Ivaloarea
de 424°.5, valoare ce a Intrecut cu mult pe cele mai aspre ierni
(apr. cu 80%) cea din 1880, 1909, $i s'a apropiat de cea din
1928 ! Numärul zilelor de iarnä fiind de 72 in iarna de care ne
ocupäm, numär ce nu a mai fost atins nici In 1928, revine 5°.
pentru o zi de iarnä, valoare de asemenea superioarä tuturor
iernilor de când se fac observati, exceptând iarna 1906.
Mai trebue avut In vedere a In cursul acestei ierni zilele
de iarnä s'au continuat In serii de die 5-6 zile, a$a in luna
Decembrie 1939 zilele de iarnä s'au continuat In douä rânduri
câte 6' zile, tot asa in lanuarie, si In Februarie, câte 10 zile,
and temperaturile s'au mentinut chiar sub -20° !
Dar pe langá aceste criterii de asprime $i de duratá cred

I) I, Rick : Incerciiri de caracterizare a climel tinutului Prut. Anu-

arul lic. National 1938/39 Iasi.

www.dacoromanica.ro
 138

6 mai trebue avut In vedere si aparitia si disparitia si altor

temperaturi ce pot hotärt asupra traiului omenesc, tot asa de
importante ca si precipitatiunile care cad asupra tinutului de
care ne ocupAm. In aceastä privintä iatä ce s'a observat in epoca
rece a anului 1939-40 ;
Temperatura de -5° a apärut pentru prima datä la 27 Sept
iar disparitia ei s'a fäcut tocmai la 9 April
1940. De obicei
asemenea temperaturi apar la inceputul lui Noembrie si dispar
la sfârsitul lui Martie. De asemenea temperaturile de -100 si
-20° au apärut mai de timpuriu ca de obicei si au dispärut la
sfârsitul lui Februarie (cea de -20°) si la 19 Martie acea de
-10°, când de obicei dispar pe la sfarsitul lui lanuar cea de
-20° si pe la Februarie cea de -10° !
Dar chiar si mersul temperaturilor pozitive au fost cu totul
deosebite; asa tem. de + 5°, a fost observatä pentru ultima
oarä pe la 27 Dec. dar au apärut tocmai la 4 Febr. In loc de
5 lanuarie cum apar de obiceiu!
Cea de +10° a apärut la 13 Martie, In loc de Inceputul
lui Februarie, iar prima zi de vark +25°, a apärut la 22 Aprilie,
(ca de obiceiu).
Din simpla constatare a celor de mai sus se pune si mai
bine In evidentä caracterul de continentalitate a climei acestui
tinut, pentru a zilele de vark atât la Inceputul epocei reci cât
si la sfârsitul ei, se ingâtiA cu cele de iarnk Impärtind anul In
douA epoci una.rece Sept. - April si alta caldä, Mai-August.
UrmArind mersul precipitatiunilor chute In 1939-40, se ob-
servA si aci unele abateri dela mersul normal a bor. Si de acest
element prin urmare trebue sA tinem seamä.
In mod normal se strâng 315 m.m. de apA In timpul dela
Septembrie la Mai, apA provenitä din ploaie si zapadA ori, In
epoca de care ne ocupäm a cAzut asunra lasului o cantitate de
488.3 m. m, deci cu apr. 16 % mai mult.
Lunile 'In care s'au strâns cele mai mari cantitäti au fost
Octombrie 1939 cu 123.4 m.m. (normal 35.8) deci cu apr. 3509'
mai mult; lanuarie 1940, cu 100 % mai mult si Mai cu 250 %
ca normala! Prin urmare toate trei anotimpuri au avut un surplus
de precipitatiuni.
Numärul zilelor de ploaie nu au prezentat Insä mari aba-
ter', afarA de Octombrie, celelalte luni au avut mai putine zile

www.dacoromanica.ro
 139

In mod normal dela Sept la Mai Inelusiv sunt 114 asemenea

zile, pe când anul 1939-40 (Sept. Mai), numai 104.
Repartizate pe zile, cantitätile de precipitatiuni ne aratá
si In acest fel abundenta lor : normal o zi de ploaie primea
2,9m.m. iar acum a primit 4,6m.m !
Precipitatiunile chute sub formá de zäpadä au prezentat
urmätoarele caractere:
Prima zi cu zäpadä a apärut la 22 Sept. deci cu aproape
o lunä si jumätate mai de timpuriu, iar ultima zi a fost la 16
April 1940, cu doul säptämâni mai tärziu ca de obicei ! Zäpada
chutä a acoperit solu1111 zile, valoare deosebitä de cea normalä ;
s'a mentinut necontenit dela mijlocul lui Decembrie (15) si pänä
la 21 Martie! In lunile lanuarie si Februarie solul a fost com-
plect acoperit cu západä în toate zilele, din Martie numai 21
zile, iar din April numai 9 zile.
In luna April a chut zäpadä abundentä In ziva de 8,
dänd 38 c.m. si care s'a mentinut pänä In ziva de 16 ! In
total grosimea stratului de zäpadä a atins In acest an 178 cm .
ceia ce o pune printre iernile cu cele mai bogate precipitatiuni.
E de folos de asemenea sä cunoastem si direcjia curen-
Iilor care provoad precipitatiuni mai abundente In cuprinsul
orasului Iasi. latä ce ne aratä roza pluviometricä In aceastä privintä:
Cele mai abundente precipitatiunisunt provocate de curentii
de aer ce vin dela Est si Nord-Vest. In adevär, din totalul de
precipitatiuni chute asupra orasului Iasi, 33 % au fost provo-
cate de curentii de aer dela Est, iar 22 %, de cel dela Nordvest.
Ráspändirea In timp a acestor precipitatiuni ne aratä cä
ele au fost repartizate In chip aproape egal Intre cele trei ano-
timpuri : Toamna cu 142,8 m.m, lama cu 146,1mm si Primävara
cu 199,4 m.m ! 1).
Incercând acum a caracteriza iarna anului 1939-40, tinând
seama de criteriile de asprime, duratá, i abundentä de precipita-
tiuni ea poale fi clasificatä printre iernile foarte reel, f. frigu-
roase, f. lungi, i foarte abundentd în precipitatiunl.
26 April 1941.
I. Rick
1) Datele au fost luate din tablourile zilnice de observatiuni dela
statiunea lie. internat C. Negruzzi". Multumesc Onor. Directiunii i con-
stiinciosului obesrvator N. Rusu.

www.dacoromanica.ro
Elemente noud pentru cunoasterea
faunei Lepidopterelor din Bucovina
<Radauti>
Alexe Alexinschi

Partea I Introducere
Ziva de 22 Februarie 1937 este tristä pentru stiinfa româ-
neascg, cAci atunci a Inchis ochii säi buni si blânzi marele nostru
bioentomolog si biogeograf, profesorul universitar Constantin
Hormuzacid. Fäcând parte dintre elevii lui i colaborfind dea-
proape ultimii 12 ani cu veneratul magistru am cäutat sâ adun
datele nouä pentru cercetärlle sale speciale asupra faunei Lepi-
dopterelor din Bucovina Materialele acestea au fost descrise de
cätre magistru In (Buletinul Fac. de stiinte al Universitätii din
Cerneiuti, Intr'o serie de articole.
Ore le de muna comunä i excursiile interesante fäcute sub
conducerea priceputä a magistrului, imi vor rämâne adânc inti-
pärite In amintire si vor servi ca un indemn si cäläuzA pentru
continuarea studiilor asupra Lepidopterelor.
Inchin aceasta lucrare ca un modest omägiu memoriei ve-
neratului magistru.
In prima decadä a lunei Iulie 1937 si In lulie-August 1938,
petrecând vacanla In orasul MAO, am avut posibilitatea sä
adun interesante materiale Lepidopterologice, pe cari le folosesc
pentru compunerea acestei lucräri.
Orasul si regiunea Reidduti nu reprezintä o (Terra incog-
C. tiormuzachi Neuere Ergänzungen zur Lepidopteren fauna der
Bucovina". Bul. Fac. de 5t. Band. V. fleft. 1. Seite 71-83. Cernauti 1931

www.dacoromanica.ro
 141

nita» pentru explorgri lepidopterologice. Aci a trgit $i a studiat

mai multi ani, publicând o luerare importantä D-r Alfred Pa-
wlitschek1).
Studiul D-r Pawlitschek cuprinde date bine documentate
asupra circa 402 sp. i 12 forme (ab et var) de Macrolepi-
doptere, recoltate In regiunea Rgdgutului Deasemenea ggsim
interesante consideratiuni oecologice $i biogeografice.
Afarg de speciile de Macrolepidoptere, D-r Pawlitschek a
recoltat circa 70 de sp. de Microlepidoptere, studiate $i publi-
cate cu aprobarea sa de Constantin Hormuzachi2) In anul 1906
Deoarege printre cele circa 119 sp: si 13 ab. ct var. recoltate
In câteva sute de exemplare, am Intglnit mai multe cu totul
noug pentru fauna Râclgutului i anume : 15 sp. de Macrolepi-
doptere §i 37 sp. de Microlepidoptere, printre cari 5 sunt noug
pentru fauna Bucovinei gäsesc necesarg publicarea acestor date
interesante, intregind astfel cunoVintele lepidopterologice asupra
Bucovinel i urmând In modesta mäsura opera lui Hormuzachi.
Pentru adunarea materialului m'am servit de o grgding de 48
prgjini (Str. Vadul Toplitei 2), situatá la marginea vesticg a o-
ra$ului Radguti.
0 parte din grádinä este plantatg cu câteva zeci de pomi
fructiferi : perii meri bgtrâni, pruni, un nuc bâtrân, un gard

viu format de molift ; restul grädinef este plantat cu cartofi, po-

rumb $i fâneata de trifoiu. In nord, proprietatea este mgrginitg
de pgraul Toplita malul fiind ocuPat de multe sglcii bgtrâne.
La distanta de circa 300 m. spre sud de grgding este situat
parcul org$enesc, faptul care avantaja mult recoltarea Lepidop-
terelor.
Aci cu ajutoiml luminei electrice am recoltat multe exem-
plare de Noctuidae §i Geometridae i unele Microlepidoptere.
Alte specii am ggsind cercetând atent trunchiurile pomi-
lor fructiferi (Farn. Gelechidae, Geometridae) i pe ramurile $al-
ciitor (Fam. Tortricidae).

1) D-r A. Pawlitschek: Beobachtungen an der Macrolepidopte-

renfauna von Radautz nebst einem Verzeichnise der daselbst bisher
gefunden en Arten". ((ahresberidite des Radautzer Gymnaziums 1893
1-49),
2) C. Hormuzachi ! Die Schnutterlinge (Lepidoptera) der Buco-
vina III Teil. Verh. de K, K. Zool, bot. Gesellsehait in Wien. Jahrgang
1907. Seite 34-104.

www.dacoromanica.ro
 142

Cu mult succes, Insä de prea putine ori In seriile de

3, 28, 29 5i 30 August 1938 am folosit substanta ademenitoare
(Köder).
Aceastä metodä este de mult cunoscutä §i la roi In tarn a
fost folositä de : C. Hormuzachi, Ladislaus V. Dioszéghy.Dr. E.
Miller, Ruscinsclzi. Dr. Daniel Czeckellus din Sibiu, cunoscutul
lepidopterolog ardelean a folosit demulte ori aceasta metodi,
obtinând cele mai bune rezultaté. In toamna anului 1933 (1.
Nov.) am avut prilejul sa asist la o experienta dintre cele mai
reu0e In tnvär4ia lui Dr. Czeckelius Atunci am aflat cá reteta
substantei este alta cleat cea clasic, publicatä In tratate.
Dr. Czeckelius mi-a Incredintat urmätoarea reteta pentru
amestec:
I. 3 sticle bere (900 gr.) indiferent dacä-i albi sau neagrä.
II. faina de gran (500 gr.)
III. miere de albine (500 gr.)
IV. Drojdie de bere (50 gr.)
Aceste cantitäti sunt suficiente pentru circa 30-40 de co-
paci. Solutia-amestec se pune dimineata Intr'un vas de metal
bine legat cu hârtia de pergament. Seara substanta este gata
pentru Intrebuintare §i se unge cu bidineaua scoarta copacilor
alei $i marcati cu semne de hârtie, pentru a fi recunoscuti In
intuneric. In timp de 8-9 ore amestecul devine perfect fermentat.
Avantagiile retetei lui Czeckellus constau In marea usurintä cu
care poate fi folositä substanta. Copadi pot fi simplu uni
cu substanta väscoasä §i uniformä care se scurge putin, pier-
derea fiind astfel mica de tot. Viscozitatea substantei se dato-
re§te prezentei fAinei de grâu.
Remarc faptul cá formula lui Czeckelius nu este citatá In
traiate i o consider ca cea mai indicatä, substanta pästrând
efectul chiar 3-4 zile dupá ce a fost pusä, mai ales dacá timpul
este mai rece sau locul ales la umbra. Ploaia spalä substanta
Remarc faptul cá am fäcut la Tecuci 95 de experiente In
toate anotimpurile, adunând câteva mii de Lepidoptere. Rezulta-
tele obtinute le voiu expune Inteo lucrare detailatä.
Conditiile biofizice Rädäutului sunt deajuns de cunoscute,
fiind bine discutate In lucrärile lui D-r. Pawlitschek i Hormu-
zachi.
Pot aminti tott4i faptul, ca ora§uI Rädäuti este situat pu-

www.dacoromanica.ro
 143

tin mai la sud de 48° lat. nordice, drept la limita provinciilor

zoogeografie pontica i montani 9 Are circa 365 m. dela ni-
velul märii, clima apropiindu-se de tipul baltic (deci mai rece).
Media anualá este de 8° C i cantitâtea mijlocie deprecipitatinui
trece de 500 mm. anual.
Pentru descrierea materialului voiu folosi ordinea din ca-
talogul iui Staudinger-Rebel Ed. III. Berlin 1901, deoarece con-
sider clasificarea moderna dupa Scitz prea cqmplicatä pentru un
articol mai tedus.

Partea II Sistematica
Ordo Lepidoptera
(Macrolépidoptera).

H Fam. Pieridae.
Colyas crate Rbl. v. Sareptensis Slgr.La 22 §i 26 VII 1938
2 exemplare 9 tipice, marl intacte au fost recoltate prin fâneata
de trifoiul înflorit, Max Bartel') a dovedit prin culturä din oul
a aceastä forma nu apartine la sp. Collas hyale L., cum s'a
socotit, ci face parte ca forma speciei Col. erate, Esp. In Ro-
mania este clescrisä din Basarabia de nord (autor 3) si In vara
anulut 1930 dela Tecuci (autor)4), C. Hormuzachi5) a descris'o
dela Crasna sub numele de Col. hyale L. var Sareptensis Stgr.
A fost semnalata i de E. Miller-Zubovschi In Basarabia cen-
trail Este o forma pontia i noua pentru 'forma Rädäutului.
Aceasta specie atinge limita vestica a arealului ski european In
nordul Bucovinei.
III Fam. Nymphalidae
1) C Hormuzachi : Die Schmetterlinge de Bucovina. I Teil."
Verh. der K.K. Zool.-Bot, Gesellschaft in Wien Jahrg. 1897. Bd, XLV11.
Karte der Klimatischen Floren nnd Faunen Gebiete der Bucovina
1 poo.000.
2) Max Bartel. Vezi. Verh, der Zool-Bot, GeselIsehaft: Wien 1930
Vol. XXIX fasc. 2-4 Seite 101.
3) Al. Alexinschi: vezi. Acad. Rom. Anal. Seria III Tomul VII
Mem. 6". 1931 p. 20,
4) idem: "Contributiuni la fauma Macrolepidopterelor din Roma-
nia". (Bul. Fac. St. Cernguti Vol. IV, fasc, 2, pag. 305-308 §i fig. 1. din
planga fotograficA).
5) Const. Hormuzachi: Neuere Erganzungen zur Lepidopteren.
formen des Bucovina" Bul. Fac. St, CernAuti. Band V Hell 1. pg. 73-75

www.dacoromanica.ro
 144

Vanessa urticae L. La 25 lulie 1938. 2 ex. 9 si un cx 6

tipice, recoltate prin fAneata de trifoi, alte vAzute.
Argynnis paplzia L. La 15 Aug. 1938 un exemlp. 9 re-
coil* altele n'au fost observate.
IV Fam, Lycaenidae
Lycaena Icarus Roll, La 20 lul. 1938 un exempl. 9 ; la 22
lul. 1938 1 ex. 5, recoltate, altele observate, toate tipice.
V. Fam. Hesperidae
Adopaca lineola O. La 22 lul. 1938 1 exempl. 6 deterio-
rat, cules prin trifoi.
XIII Fam. Noctuidae
Acronicta megacephala Z. La 28 Aug. 1938 2 ex. '9, proas-
pete, recoltate la substanta.
Acr. rumicis L. La 28 Aug. 1 ex. tipic 9, cules la sub-
sta nta.
ab. Salicis Curt. La 28 Aug. 1 ex. tipic, cules la substanta.
Este o formA melanistia foarte Inchis coloratA, gAsitA de C.
Hormuzacizi In Bucovina; forma nouei pentru Rädc lull.
Agrotis fimbria L. La 28 Aug. 1938 exempl. 5, usor de-
teriorat, cules la substanta.
Agr. pronuba L. La 28-29 Aug. 1938 1 ex. intact si 2 ex
deteriorate, culese la substa. nta.
ab, innuba Tr. La 28 Aug. trei exemplare, toate deterio-
rate, culese la substan(a.
Agr. C. NIgrum L. La 28-30 Aug. multe exemplare 9 9
65 observate lAngl substanta, majoritatea intacte, apartinAnd
gen. II aestiv.
Agr. plecta L. La 16 lulie si 24 Aug. 4 exemplare Q 9,
toate recoltate la luminA.
Agr. exelamatIonts L. Na 28 Aug. 1 exempl. 9 cules la
substanta, altele vAzute.
403. Agrotis inigricans L. La 29 lul. 1938 1 exemplar Q,
cules la substanta. Nouei pentru Rädämli. Este o specie foarte
rarA pentru Bucovina (Dela Cupca si Ropcea dupA C. Hormu-
zachi).
404. Agr. obelisca Hb. La 30 Aug. 1938 2 exemplare 9
1) Speciile care au numere, reprezintn Macrolepidoptere nou5 pentru
fauna RAdautului numerele arate adaugiri lata de cele 402 S. publicate
de Dr Pawlitschek.

www.dacoromanica.ro
 145

culese la substanta, ambele intacte. Nouä pentru Rädäufl. Rarä

'in Bucovina, cunoscutá dela: Cupca, Crasna i Pojorâta (vezj
C. Hormuzachi').
Agr. ypsiton Rott. La 28 Aug. 2 ex. Q si 2 ex. 6, toate
culese la substantä.
405. Agr. saucia Hb. ab, ochreocosta Schiff. La 28 Aug.
1938 un mare si curat exempl. 9, cules la substanta. Nouä
pentru Rädäutt. Este citata din Bucovina dela: Ropcea, Pallets,
Cernäutt, Gura-Humorulai etc."(C. Bormuzachi).
Mamestra brassicae L. La 28 si 29 Aug. 1938 multe exem-
plare observate lânga substantd.
Mam, oleracea L. La 28 Aug. 1938 2 exemplare Q, ambele
väzute lângä substantä.
Marn. dissindis Knoch. La 28 Aug. 1938 multet exemplare
9 9 6 6, observate lângä substantä.
Hadena monoglypha Hufn. La 30 Aug. 1918. 1 ex. 9 $! 1
ex, 5, ambele culese la substanta.
Had. iithoxylea F. La 30 Aug. 1938 1 ex. 6, cules ca
substantä.
Hadena sekalis Bjerkander. La 28 Aug. 1938 câteva exem-
plare tipice, recoltate la substantä.
ab. leucostigma Esp. La 28 Aug, 1938 3 exempl. tipice,
culese la substantg.
Trachea atriplicis L. La 28 Aug.1938. Un exempl. 9. cules
la substanta.
ab. diffusa Spul. La 29 Aug. 1938, Un exempl. Q, cules
la substantä. Acest exemplar reprezintä un manism pronuntat,
Intinderea aripilor fiind numai de 36 mm. ,Desemnul aripelor
este slab conturat, maculele albe tipice aproape dispärute. Este
forma nouä pentru fauna Româniel.
Naenia tipica L. La 3 Aug. 1938 1 exempl. 9 usor dete-
riorat, cules la substanta.
406. Hydroecia mycacea Esp. La 29 Aug.1938 un exempt
6, cules lc substantä. Nouei pentru Rädäuti, C. Hormuzacizi o
citeatä pentru Slobozia-Comamti, Crasna, Gura-Humorului si
Cupca (Schirl).

1) C Hormuzachi: Nachtröge zur Lepidopierenfouna der Buco-

vina". Verh. der K. Zool.-Bot, Geselschait in Wien Jahrg, 1904, SeitO
436-437,

www.dacoromanica.ro
 146

Leucania pallens L. La 29 Aug. 1937 un expl. 6 si 2

exempl. 9, toate culese la substantä.
Leuc. L. album L. La 30 Aug. 1938 2 exempl. 9 recoltate
la substantg.
407. Leuc. albipuncta F. La 29 Aug. 1938 un exempl.
cules la substantä. .Noud pentru Naafi. Este o specie bine cu,
noscutä in Bucovina dela: Cernduti, Crasna, Gura-Humorului,
Cupca, citatä de C. Hormuzachl.
Coaradrina quadripunctata F. La 22 Iulie 1938 un exempt.
6, cules la lumina.
408. Coaradr. morpizaeus Hufn. La 29 Aug. 1938 un exempl.
9, cules la substantä. Aceasta specie a fost gäsitg de Pawlit-
schek la Rgdäuti dupg aparitia lucrgrii sale, in Octomvrie 1895,
este citatä de C. Hormuzachi.
Coarad. ambigua F.,0 scrie de peste 100 exemplare 9 9
5 5 a fost recoltatä la substanta la 28 si 29 Aug. 1938. Exem-
plarele examenate variazg In sensul melanismului, albinizmului
al mgrimii generate.
409. Amphipyra tragopogonis L. La 28 Aug. 1938 2 exem.
9, au fost culese la substantkambele usor sterse. Noueipentru
Rddeiuti. In Bucovina montang este mai frecventg, In regiunea
colinelor si a sesului rug, gäsitg la Crasna, Gura-Humorulul
(oras) si Tetina (laria Cerneiuti). Citatg de C. Hormuzachi.
Calymnia troapezina F. La 29 Aug. 1938 un exempl. räu
conservat a fost cules la substantä.
410. Plastenis retusa F. La 29 Aug. 1938 un exempl. 9,
deteriorat cules ia substantg. Nouil pentru Reideibti. Dupg C.
Hormuzachi räspânditä mai ales in zona montang, la Cerncluti
foarte rark la Crasna -dcs, la Gura-Huworului (un singur
exemplar).
Erastria pusilla View. La 28 Aug. 1938 un exempl. cules la
substantä.
Rivula sericealis Le. La 25 lulie 1938 un eximpl. foarte
deschis colorat, cules la lumina.
Scoliopterix Matrix L. La 21 Julie 1938 un exempl. 6,
cules la lumina; la 28 Aug. 1938 un exempl. 6 i un exempl.
9 , culese la substantg.
Abrostola triplasia L. Intre 20-28 lulie 1938 o scrie de 8
exemplare 9 9 tipice, .toate culese la fuming.

www.dacoromanica.ro
 147

Abr. tripartita L. La 22 Aug. 1938 un exempl. 6, cules la

fuming.
Plusia chrgsltis L. La 20 lulie 1938 2 exempl. 3 tipice
culese la luminia.
ab. aurea Huene. La 22 lulie 1938 un exempl. tipic, cules
la luming. Dungile metalice sunt mate i colorate galben ca
alama. Este o formä necitatei pentru Bucovina ; posibil a a fost
colectatä de C. Hormuzachi, ImpreunA cu specimenele tipice. In
Romania este citatä îri nordul Basarabiei (autor1) §T din Ardeal
(Ruiszadu Dr. D. Czeckellus).
ab. clijunctarla Spul. La 25 lulie 1938 un exempl. f mare
curat, cules la lumina. Este o formä foarte frumoasä. Dungile
metalice alä'mii, rämän cu totul separate. Este nouei pentru Rd-
deiutl $1 Bucovina, Gäsitá In Ardeal de Dr. Db Czeckelius2) pentru
Sibiu.
ab. Scintillans Schulz. La 26 lulie 1938 un exemplar. cules
la lumina. Aripele anterioare sunt mai palide, mai mult galbene
cenu0 cu dungi metalice Intrunite, colorate verde - albastru
cu un luciu slab. Este nouei pentru Bucovina. In Tntreaga Ro-
mânia este cunoscutä la Sibiu (vezi stud. citat lui Dr. D. Cze-
ckelius).
Plusia gutta L. La 23 lulie 1938 2 exempl. 6 intacte,, ti-
pice, culese la lumina.
Euclidia glyphica L. La 24 Iulie 1938 un exemplar bine
conservat, cules la lumina.
Catocala electa Bkh. La 29 Aug. 1938 2 exempl., culese
la substantà, sunt relativ bine conservate.
Cat. elocata Esp. La 28 Aug. 1938e un exemplar intact
cules la substantä.
Cat. nupta L. La 29 Aug. 1938 un exemplar intact, cules
la substantä.
Parascotia fulginaria L. La 29 Aug. 1938 3 exemplare 9,
bine covservate, culese la substantä.

1) A Alexinschi : Contributiuni la cunoasterea found Macrole-

pldopterelor din Basarabia". BuI. Fac. St. CernAuti Vol.1 fasc. 1 199-217.
(Vezi pg. 200)
. 2) Dr. D. Czeckelius; "Beltraiige zur Schmetterlingsfauna Sieben-
bargens Tr. V1 Verb. und Mitth, des siebenb. Vereins für Natur Jarg.
LXV11 1917 Sibiu.

www.dacoromanica.ro
 148

Epizeuxis (He lia On.) calvaria F. La 14 lulie 1938 un e-

xempl. 6, deteriorat, cules la lumina.
XIX Fain. Cymatoplwridae.
Thiyatira batis L. La 30 Aug. 1938 un exempl. 9, räu
conservat, cules la substanfä.
XXI Fam Geometridae
Nemoria viridata L. La 21 si 28 lu lie 1938 3 exempl. 9,
culese la fuming.
Nem. porrinatd Z. La 18 lulie 1938 un exempl. 9, sters,
cules la fuming.
Acidalia immutata L. La 10 Aug, 1938 un exemplar 9 ,
cules la luminä.
Acid. ornta Sc. In Aug. 1938 mai multe exemplare ob-
servate si 2 exempl. culese prin Mile* de trifoiu rosu, toate
tipice.
Ortholitha limitata Sc. La 25 Iulie 1938 un exemplar 9
cules, altele observate prin trifoiu rosu.
Cidaria (Larentia Tr) quadrifasciaria Cl. La 7 lulie 1937,
2 exempl. intacte si la 28gulie 1938 un exemplar intact,9 culese
la luminä.
Cid. ferrugata Cl. La 20 Aug. 1938 un exemplar tipic, u-
sor deteriorat, cules la luminä.
411. cid. unidentaria Hw. La 25 lulie 1938 un exemplar
intact, cules la luminá. Noud pentru Reiddui. C. Hormuzachi-o
citeazi pentru Bucovina cele 2 generafii : I (1-16 Mai) si II (Iu-
nie-Iulie) la Cernduti. La Crasna a fost gäsitá In Mai si tulle.
La Solca gen. If îri lunie-lulie.
412. Cid. vittata Bkh. La 30 Iulie 1938 un exemplar in-
tact, cules de C. Iformuzachi la Cernduti (12 lulie la luminä).
In Vechiul Regat, gäsitá In sudul Moldovei (Tecuci de autor)
si In Dobrogea [I. Mann]. In Ardeal rar, citatA de Dr. D. Cze-
ckellus.
Cid. Sociata Bkh. La 14 lulie 1938 un exemplar, cules la
luminä.
Cidaria alchemilata L. La 25 lulie 1938 un exemplar cu-
les la luming.
Cid. birlineata L. La 28 tulle 1938 2 exemplare: mic $i
mare, culese la substanfä.
Cid. comitata L. La 26 Aug. un exemplar tipic, cules la
luminä.

www.dacoromanica.ro
 149

Ab. moldavinata Caradja. La 30 lulie 1938 un exemplar

lipic, cules la lumina. Aceastä forma' este descrisA In lucrarea
lui Dr. Pawlitschek, fail a li denumita.
Eupithecia (Tephroclystia Hb.) oblongata Thrnbg. La 20
Aug. un exemplar intact cules la lumina.
413. Euptih. vulgata Hw. La 14 lulie 1938 un exemplar,
cules la lumina. AceastA specie a fost gnsita de Dr. Pawlitschek
in Mai 1894 la RAdAuji, nefiind deci citata, este In schimb po-
menitn in lucrarea lui C. Hormuzachi.
Eupith. subnotata Bb.La 20 Aug. 1938 un exemplar, cules
la luminA.
414. Eupith. satirata lib. La 19 lulie 1938 un exemplar,
cules la lumina. Nouet pentru Rädduti. Dupa' C.Hormuzachi este
o specie rarn pentru Bucovina, gAsitA la Crasna si Cernduti (2
generalii: I in Mai-10 lunie $i a II tn lulie-August.
415. Eupith. scabiosata Bklz. La 16 Iulie 1938 un exemplar
cules la lumina'. Noud pentru Rciddull. Fearte rara In Bucovina.
DouA exemplare au fost gasite de C. Hormuzacht la Crasna
(17 Mai), ambele revnzute de Dl Dr. Hans Rebel la Wiena.
416. Eupith. innotata Hufn. La 19 lulie 1938 un exemplar
mic, cules la lumina, Noud pentru Rtickiuti. C, Hormuzachi o
citeazA ca men pentru Bucovina, gAsitä la Crasna si Cernclutl.
Sunt stabilite 2 generatii : I In Mai $i a II In August.
Abraxus marginata L. Cateva specimene tipice au fost
observate printre salcii pe malul paräului Toplila In luna Au-
gust $i finea lui lulie.
Ab. nigrofasciata Schdyen. La 20 lulie un exemplar intact,
cules langA Toplita. Petele negrè mijlocii sunt marite $i aproape
unite NW() bandA neagrä. Este o forma' noun pentru Bucovina.
In Romania este cunoscuta In nordul Basarabiei, 1) (auter), su-
{lul Moldovei (Tecuci-autor) si In Ardeal (Rdu-Sadu) 30 Mai
1912 Czeckelius. .
Boarmia cinctaria Schiff. La 18 $i 25 lulie 1938 2 exem-
plare 9, culese la lumina.
417. Boarm. Lichetzaria Hufn. La 13 Iulie 1938 un exem-
plar 9, cules pe un trunchi de Pirus malus L. Noud pentru Rd-

1) A. Alexinschi: Fauna Macrolepidopterelor Basarabiei de

Nord (judetul Hotin)". Acad, Rom. Mem. Sect. t. Seria III. Tomul VIII,
Mem. 6 pag. 119.183. vezi pg. 50.
4. .

www.dacoromanica.ro
 150

aufi. Dupä C, Hormuzachi, aceastä specie este mai räspânditä

In zona montanä a Bucovinei; aci au fost gasite 3 6 19 la
Crasna. Rarä la So lca (1 5 la 24 VII) $i Cermiuti (1 6 la 15
Víl) $i Cupca (Schirl).
Boarm. selenarla Hb. La. 26 $i 30 lulie 1938 au fost culese
3 exemplare 6 5 din gen..11 a aestiv.; toate la luminä.
Boarm. crepuscularia Hb. La 23 lulie 1038 un exemplar 9
cules la luminä, u$or deteriorat.
Ab. defessaria Fr. La 17 lulie 1938 un exemplar 5, u$or
deteriorat, cules la luminä. Este o formä melanistica.Culoarea
de baza cenu$ie fumurie, desemnul aproape lipsit de contur.
Noud pentru Rdóz4l. Aflatä de mai multe ori în Bucovina. (C.
Hormuzach0.
Ematurga atomaria L. La 16 $i 22 lulie 1938 2 exem-
plare 6, culese în grädina, unul din ele u$or deteriorat.
Ab. unIcoloraria Dup. La 14 lulie 1938 un exemplar (S,
intact, transitoriu cules In grädinä. Aripè le anterioare sunt pu-
ternic umbrite, totu$i rämä$ifele de desemn se recunosc. Forma
noud pentru Rädduti. Citatá de C. Hormuzaclzi pentru Bucovina.
Apoi din nordul Basarabiei (autor), sudul Moldovei (autor),.
Ardeal (Dr. D. Czeckellus).
Phasiane clathrata L. La 15 Aug. 1938 un exemplar tipic,
bine pästrat, cules In grädinä.
Fam. XXII Nolldae.
Nola cuculatella L. La 7 luiie 1937 $i 10 lulie 1938 2 e-
xemplare au fost culese pe trunchiu de Pirus malus L. Aceastä
specie interesantä este citatá de Pawlitschek pentru fauna RA-
dáutului-
418. Nola albula Schiff. La 20 lulie 1938 un exempl. bine
pästrat, cules la luminä. Noud pentru Reidäruti. Este o specie
foarte rarä pentru Bucovina. Gäsitá o !singurä data (7 lunie-
Cernäuti C. Hormuzachi). In Romania deasemenea rarä: sudul
Moldovei (Tecuci-autor), Dobrogea (A. Caradja), Ardeal (Dr. D.
Czeckelius),
Fam. XXIII Cimbidae.
Egrias chlorana Z. La 2 Aug. 1938 un exemplar a fost
cules la luminá.
Fam. XXXV Arctiidae.
Lithosia grlseola Hb. La 2 Aug. 1938 un exemplar a fost
oules la%luminä.

www.dacoromanica.ro
 151

Fam. XXXII. Ilepialidae.

Hepialus sylvina L. La 25 Aug. 1938 un exemplar 9 mare
bine pästrat, cules la lumina'.
Ab. pallidus Horm. La 23 si 25 Aug. 1938 3 exemplare
6 6, toate deteriorate, culese la lumina. Este o formä nouei
pentru Rädäufi. Aceaäta forma poate fi consideratä ca un e-
xemplu tfpic pentru fenomene de nanism, care adesea ori pot
fi observate la formele de Lepidoptere autummale.
Era descrisä de C. .Hormuzachi pe baza unei bogate serii
de specimene recoltate In Bucovina. Extinderea aripelor exte-
rioare nu trece de 21 - 24 mm pentru specimene 5 6 6, cu-
loarea aripelor anterioare este deschisä galbenä, desemnul fiind
foarte slab conturat. In Romania a fost gäsitä din sudul Mol-
dovei (autor) i din Ardeal (Dr. D. Czeckelius.)
PARTEA III MICROLEPIDOPTERA
Dupá cum. am amintit, prin examinarea atenta a tuturor
indicatiilor din lucrärile lui C. .Hormuzachi rezultä urmätoarea
listä de 50 specii de Microlepidoptere, cari au fost recoltate de
Dr. A. Pawlitschek la Rädguti.
Fam. Pyralidae.
1. Aphomia Sociella Z.
2. Crambus inquinatellus Schiff.
3. Cramb. dumetellus Hb.
4. Platytes cerusellus Sehiff.
5. Scoparia Zelleri Wk.
6. Evergestis Sophialis F,
7. Phlyctaenodes palealis Schiff.
8. Ph. verticalis L.
9. Cynalda dentalis Schiff.
Fam. Pierophoridae.
10. Platyptilia acanthodactyla Hb.
11. Alucita pentadactyla L.
12. Al. tetradactyla L.
13. Pterophorus monodactylus L.
Fam. Tortricidae.
14. Cacoecia podana Sc.
15. Pandemis heparana Schiff.

www.dacoromanica.ro
 152

16. Cnephasia argentana Cl,

17. Cn. nubilana Hb.
18. Conchylis posterana Z.
19. Conch. badiana Hb. -
20. Euxanthis hamana Z.
21. Olethreutis Scrlptana Hb.
22. 0. gentiana lib.
23. 0. Arcuella CI.
24. 0. rufana Sc.
25. Nctocelia roborana Tr,
26. Epiblema ophtlzalmicana Hb.
27. E. foenella L.
Fam. GlyphipterigIdae.
28. Simaethis parlana Cl.
Fam. lponomentidae.
29. Iponomeuta plumbellus Schiff.
Fam. Plutellidae.
30. Cerostoma Izorridella Tr,
Fam. Gelehildae.
31. Chrysopora hermannella F.
32. Semioscopis Anella Hb.
33. Psecadia bipunctella F.
34. Ps. decemguttella F.
35. Depressaria flavella Hb.
36. D. liturella Hb.
37. D. Capreolella Zk.
38. Borkhausenia schaefferella L.
Fam. Elachistidae.
39. Chrisoclista linneella Cl.
40. Pancalia leuvenhoekella L.
41. Coleophora gryphipennella Bouché.
42. C. Nigricella Steph,
43. C. palliatella Zk.
44. C. hemerobiella Sc,
Fam. Tineidae.
45. Tinea granella L.
46. T. Cloacella Hw.
47. T. fuscipunctella Hb.
48. Nemotois metallicus Poda.

www.dacoromanica.ro
 153

49. N. raddaëllus Hb.

50. Adela cuprella Thnbg.
Descrierea speciilor. gäsite de autor. urmeazA In ordinea
catalogului lui Rebel. Toate speciile nouä, citate pentru fauna
Rkläutului, surd cu numere consecutive crescânde arätând plu-
surile la lista sus mentionatä.
I. Fam. Pyralidae.
Aphowia Sociella L. La 16 Iu lie 1038 2 exemplare 5, au
fost culese la lumina; la 15 lulie 1938 un exemplar Q. a fost
cules la lumina. Aceasta specie a fost gäsitá de Dr. Pawlitschek.
51. Crambus pasquellus Z. La 14 lulie 1938 un exemplar,
cules Inteo fâneatä de trifoi, alte observate. Noud pentru Ret-
(Mug. Gäsità de C. Hommzachi pentru numeroase localitäti din
Bucovina.
52. Salebria semirubella Sc. LA 15 lulie 1938 2 exemplare
tipice, culese la lumina. Nouci pentru Rd.& 20. C. Hormuzachi o
citeazä pentru urmätoarele localitäti din Bucovina; Crasna, Solco,
Gura-Humorulul, Ropcea i Pojordta. Deasemenea C. Hormuzachi
citeaz1 ab. Sanguinella Hb, mai rari ca forma nominativi, pen-
tru: Crasna, Ropcea, So lea si Brosdiuti.
53. Aglossa pinguinalis L. La 19 lulie 1938 un exemplar
9 si un ex. 6, culese la luminä. Noud pentru Rd& lull. In Bu-
covina aceastä specie a fost gäsitä la: Crasna, So lca, Ropcea
Pojortita, Dorna i Pudosu dupä C. Hormuzachl.
54. Hypsopigia Costa !Is F. La 25 Julie 1938. 2 exemplare,
culese la lumina. Ambele apartin gen. H aestiv. Noud pentru
Rciddufi. Este consideratä ca o specie rarä pentru Bucovina.
Gäsitä de C. Hurmuzaclzi la Cernduti: gen. I vern in Mai si
gen. Il aestiv în lulie si din Ropcea.
55. Cledeobia angustalis Schiff. La 15 lulie 1938 un
exemplar 6 mic rules la luming. Nouci pentru Rcidd0. Citatä
de C. Hormuzachl pentru Crasna, Ropcea sl Dorna.
56. Cataclysta lemnata L. La 15 Julie 1938 un exemplar
Q. cules la luminä. Noud pentru Rädäuf i. Citatä de C. Hormu-
zachl pentru : Ropcea, Bolan sl Cerndufi.
57. Scoparia dubltalis Hb. La 20 Julie 1938 un exemplar
deteriorat cules în grAdinä. Noud pentru Rcicläufi. Dupà C. Hor-
niazachl eäte rarä In Bucovina, gäsitä la Crasna i Cerndufi.
58. Scop. crataegalis lib. La 15 lulie 1938 un exemplar

www.dacoromanica.ro
 154

deteriorat, cules la luminä. Noel pentru Rdcläufl. Dupri C, Hor-

muzachi des la Cernäuti, atioi gäsitä la Crasna, Solca $iRopcea.
59. Sylepta ;walls Sc. La 25 Iulie 1938 un exemplar, cules
In grädiná printre tulpinele de Urtica dioica L. Noud pentru
Reickiutl. Dupä C. Hormuzachi comuna fn Bucovina afarä de
regiunea montanä.
60. Evergestis extimalis Sc. La 14 lulie 1938 un exemplar
cules la luminä. Nord! pentru Reidduti. RAspandirea acestei specii
In Bucovina este identica cu a Syl. ruralis Sc.
61. Pionea fulvalls lib. La 14 si 15 lulie 1938, au fost
culese 3 exemplare, toate usor deteriorate. Noud pentru Rä-
dufi. Citatä de C. Hurmuzachl numai pentru Cernduti.
62. Pion stachidalis Germ. La 25 lulie 1938, 2 exemplare
au fost culese la lumina. Noud pentru Rdauti. Citatä de C.
Hormuzachl numai pentru Ropeea.
63. Pyrausta nubilalis Ub. La 15 lulie 1938 un exemplar 9
deteriorat, observat la lumina. Noud pentru aide:tug, Dupd C.
Hormuzachi aceastä specie este räspanditä In regiunea seasä
si o parte din zona montanä.
64. Pyr. purpuralls L. gen II aest._ab. clzermezionalis L. La
15 lulie 1938 un exemplar bine conservat. cules la lumina.
Acest exemplar corespunde perfect cu o serie IntreagA de spe-
cimene pe cari II posed din sudul Moldovei si cari au fost
controlati de Di. Aristide de Caradja. Este o formä nouci pentru
fauna Bucovinei. Pentru Rädäuti n'a fost semnalatä nici forma
nominativä.
Fam. II Pterophorldae.
65. Oxyptilus distans L. gen II aestiv. (et var.) laetus Z.
La 15 lulie un exemplar a fost cules la luminá. Acest exemplar
corespunde In totul cu o serie de specimene din sudul Mol-
dovei, revizuite de Aristide de Caradja. Este o specie noud pentru
fauna Bucovinel. In România este cunoscutá pentru Ardeal
(D. Czeckelius), sudul Moldovei (autor) $i Dobrogea (Tulcea -
I. Mann.
Fasc. III. Tortrlcidae.
66. Capua reticulana Hb. La 16 lulie 1938 2 exemplare
am cules pe ramuri de Salix. Noud pentru Rcidduti. Gäsitá de
C. Hormuzachi In CernAuti, Ropcea i Boian. Aceastä specie
atinge In Bucovina limita sa sudicá. Inteadevár n'am gäsit-o

www.dacoromanica.ro
 155

In niciuna din numeroasele regiuni pe cari l-earn explorat In

Moldova. Citat'ä din Ardeal (Dr. D. Czeckelius).
67. Cacoecia rosana L. La 26 Aug. 1938, 2 exemplare 9
usor deteriorate, au fost culese pe ramuri de Salix. Noudpentru
Rdauti. Citatä de C. Hormuzachi numai pentru Cernauti si
consideratä ca rarg.
68. Pandemis corylana L. La 14 lulie 1938 un exemplar
9, cules pe ramuri de Salix. Este o specie noud pentru fauna
Bucovinei. In Romania este cunoscutä tri Transilvania (D. Czec-
kelius), nordul Moldovei (Orumäzesti-A. de Caradja). Nordul
Basarabiei1) (autor), sudul Moldovei (autor); Azuga (Aristide
Caradja) i din Dobrogea (Tulcea-/. Mann).
69. Cnephasia pasivana lib. La 5 lulie 1938 un exemplar,
cules la lumina. Specie noud pentru fauna Bucovinei.
Exemplarul studlat a fost comparat cu o bogatä serie de
specimene din sudul Moldovei, revizuite de Aristide de Caradja si
a corespuns In totul. In Vechiul Regat a fost gäsitä In Azuga,
Grumäzesti (A. de Caradja) 2), sudul Moldovei (autor) si Dobrogea
(1, Mann). Pang In prezent n'a fost aflatä pentru Ardeal.
Euxanthis hamana L. La 25 lulie 1938, 2 exemplare au
fost culese la lumina si alte observate. G'äsitä de Dr. Paw lits-
chek la Reideiuti si comunä In toatä Bucovina.
70. Olethreutes (Argyroploce) salicella L. De la 15 panä la
25 lulie 1938 o serie de 8 exemplare bine conservate a fost
culeasä pe ramuri de Salix. Mud pentru Reidduti. Comunä In
Bucovina. Dupä C. Hormuzachi a fost gäsitä la : Crasna, Dorna,
Cupca i Boian.
71. Oleth. striana Schiff. La 13 si 15 lulie 4 exemplare
6 5, culese In grading IVoud pentru Reidduti. Comunä In Bu-
covina. Citatá de C. Hormuzachi pentru: Cernduti, Crasna,
Ropcea, Solca 1 Boian.
72. Olet. antiquana Hb. La 20 lulie 1938 2 exemplare au
fost culese la luming. Nouä pentru Rdauti.
1. AI. Alexinschi: .Contributiuni la fauna Microlepidopterelor
din Basarabia". Acta Pro-Fauna et flora universali°. Seria I, Vol, I No. 1,
Bucureati 1931.!
2, Aristide de Çaradia: Die Mireolepidopteren Runitiniens". Bule-
tinul SocietAtii Române de SW:4e No; 1, 2. 1901 an x. Bucureati pag
119-168, 1, Nachtrag tot acolo.

www.dacoromanica.ro
 156

Aflatä de C. Hormuzachl péntru urmätoarele localitgti din

Bucovina : Ropcea, Crasna, Solca, Boian i Dorna.
73. Epiblema lzepatariaua Hs. La 15 lulie 1938 au fost
culese 2 exempl. Q, rän conservate. Este o specie tzouei pentru
fauna Bucovinei. In România cunoscutä din localitatea Varatic
(A. de Caradja) In August $i din sudul Moldovei dela Tecuci
(autor).
74. Grapholitha (Laspeurusia Hb) Waeberiana Sduff. La 20
lulie 1938 un exemplar absolut intact a fost cules pe un trun-
chiu de Pirus malus L. Noud pentru ardeiuti. Dupg C. Hormu
zachi, räspanditä In Bucovina cu exceptia regiunii montane. La
Cerneiu# i Boian au fost semnalate 2 generatii. a vernal. In
Mai $i a II-a aestivalg in lulie (2-21 VII).
75. Tmetocera ocellana F. La 30 lulie 1938 un exemplar
9 , cules In gräcling. Nouei pentru Rcideiutl. Citatä de C. Hor-
muzachi pentru localitätile: Cerneiufi i Crasna.
76. Carpocapsa pomonella L. La 15 $i 16 lulie 1938 au
fost culese 2 exemplare, dintre cari unul, deteriorat, apartine gen
II aestivalg. Nouei pentru Reidänti. C. Hormuzachi o citeazá pen-
tru Cernemti i Boian.
77. Dichorampha (Flemimene Hb.) simplicana Hw. La.5 lu-
lie 1938 un exemplar, cules la luming. Nouei pentru Reideiuti.
Este rarg In Bucovina, gäsitä de C. Hormuzachi In Cernduti.
IV. Fam. Sponomeutidae.
78 lponomeuta malinellus L. La 14 si 15 lulie 1938 2 spe-
cimene tipice, intacte, au fost culese In grgclina de pomi längg
peri. Este noug pentru Rädäuti $i Bucovina. Remarc faptul cg
prezenta acestei specii n'a fost semnalatä In lucrärile lui C. Hor-
muzachi pentru Bucovina'. In Rominia rgspanditä In Basarabia
(citatá de autor $i altii) Moldova (la$i) Dl. Prof. Grigore Fin-
tescu1) dela la$i a publicat un remarcabil studiu asupra biolo-
giei acestei specii. In sudul Moldovei (la Tecuci etc.-autor).
Ardeal.
79. Argyrestia goedartella Z. La 15 - 20 Julie 4 exemplare
proaspete au fost recoltate pe ramuri de Salix, altele numeroase,
observate. Prepararea acestei specii minuscule reprezinle mari
dificultgti. Este o specie care se remarcg prin frumusetea cu-
1. Finjescu Fluturasul Iponomeuta malinellus L. tn România"
Analele Acad. Rornane Seria 11 Vol. XXXV11. No. 2, Bucure§ti.

www.dacoromanica.ro
 157

lorilor metalice. Este bine cunoscuta In mai multe localitati din

Bucovina si foarte frecventa la CernAuti. Citatä In Bolan, Crasna
pi Dorna. Nouil pentru Rädäuti.
V. Fam. Plutellidae.
80. Plutella maculipennis Curt. In lulie 1938 numeroase e-
xemplare au fost observate prin fäneata de trifoiu ro$u. Noucl
pentru Rädäutl. Foarte raspanditä In Bucovina fiind citata de
C. Hormuzachi pentru Bolan, Cernclutl, Crasna, Ropcea, Pojorlita,
Dorna i Ran
81. Cerostoma sylvellum L. La 22 Julie 1938 un exemplar
bine conservat cules pe trunchiu de Pirus communis L. Nouei
pentru Reideiuti. Gasita de Pawlitschek la Mezebrody, deci foarte
rará péntru Bucovina.
V I. Fam. Gelechiidae.
82. Anacampsis Vorlicella Scop. La 14 lulie 1938 un e-
xemplar frumos, cules pe un trunchiu de Pirus malus L. !Vaud
pentru Räcklutl. C. Hormuzachi o citeaza pentru Dorna i Cupca
(gasita de Schirl).
83. Recurvaria leucatella Cl. La 17 Julie 1938 un exem-
plar 9, cules pe un trunchiu de Pyrus malus L. Nouei pentru
Rädeluti. Citatá de C. Hormuzachi pentru Cernäuti $i Crasna.
84. Depressaria arenella Schiff. La 20 tulle 1938 un exem-
plar intact, cules In gradina de pomi fructiferi. Nouel pentru
Rädcluti. Aflatä de C. Hormuzachi la Cerncluti i de A. Paw-
litschck la Mezebrody.
VII. Fam. Tineidae.
85. Monopis (Blabophanes Z.) monachella Hs. La 28 Julie
1938 un exemplar absolut intact a fost cules In gradina de
pomi fructileri. Nouä pentru Rädäuti. Citata de C. Hormuzachi,
pentru Bolan i Cernäufl.
86. Tinea nigralbella Z. La 14 $i 15 Julie 1938 4 exem-
plare, culese toate la lumina. Este o specie nouei pentru fauna
Bucovinei. In Romania este cunoscutä din Basarabia (autor) si
din sudul Moldovei (autor).
87. Tin. mlsella Z. La 20 Julie 2 exemplare, culese la lu-
mina. Nouei pentru Reicläufi. Citata de C. Hormuzachi pentru
Bolan, Cerneiuti §i Crasna.
August 1940,

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL:
PAG.

Const. A. Stoide, rargul lui Barnovschi Vodä . . . 5

Nic. $endrea, Câteva lucruri in leggturä cu ultimile mo-
mente ale revolutiei unguresti, din 1848 . 18
Glz, T. Clzirileanu, RAzâsii din Gârlesti in lupt5. cu Logo-
f Itul Costache Conachi. . . . . . 25
C. Cihodaru, Corespondenta unui prefect de Roman, de
prin 1860-1867. . . . . . . 31
Oz. Duzinchevici, A participat $tefan cel Mare la lupta
din Codrul Cosminului 1 . . . 69
Constantin Turco, Un blestem original pe o carte putin
cunoscutä. . . . . . . , 87
Pr. D. Fortuna, Märturii despre C. Conachi . . . 93
Const. Solomon, Calistrat Hogas -Coniributii la biografia sa. 97
G. Ursu, Viata lui Neculai Beldiceanu . . . . 110
Victor Andrei, In jurul unei detcoperiri geografice . . 131
I. Rick, Despre iarna 1939 -1940 in orasul Iasi. . . 136
Alexe Alexinschi, Elemente nouä pentru cunoasterea faunei
Lepidopterelor din Bucovina (Rkibluti). . . 140

www.dacoromanica.ro
11

IMININNIOOMMMNIIMIMVINIIND

INSTITUT DE ARTE GRAFICE PRESA BUNA"

Str, Stefan cel Mare, 60
IA I 1 9 4 2

www.dacoromanica.ro