IACOV ANTONOVICI

EPISOOPUL HU$1LOR

UN DASCAL ARDELEAN LA BiiRLAD

IOAN POPESCU
FOST PROFESOR LA LICEUL .CODREANU°,
PROFESOR $1 DIRECTOR LA SCOALA NORMALA DE INVATATORI,
CUM $1 PRE$ED1NTE SOCIETATII PENTRU INVATATURA
POPORULUI ROMAN, SECT1UNEA TUTOVEI

Er7

1830 1901
De Dumnezeu... ca... Romania sd devina unitd...
cu kate par file ei, culla i &Mote: dela o margine
la alk, mare, tare si fericitd". (I. Popescu, in Da-
rea de sauna la inaugurarea ,$coalei Normale din
Barlad, in 1870)

1928
ATELIERELE ZANET CORLATEANU, HUS1

www.dacoromanica.ro N's
ACOV ANTONOVICI
EPISCOPUL HU$ILOR

UN DASCAL ARDELEAN LA BARLAD

IOAN POPESCU
FOST PROFESOR LA LICEUL CODREANU',
PROFESOR SI DIRECTOR LA SCOALA NORMALA DE INVATATORI,
CUM SI PRESEDINTE SOCIETATII PENTRU INVATATURA
POPORULUI ROMAN, SECTIUNEAITUTOVEI

1830-1901
De Dumnezeu... ca... Romania sa devind unita...
cu Mate parple ei, culla ci civilizaki dela o margine
la alta, mare, tare $i fericite . (I. Popescu, in Da-
rea de seam?'" la inaugurarea .5coaki Normale din
Barlad, in 1870)

1928
ATELjERELE ZANET CORLATEANU, HU81

www.dacoromanica.ro
 JO ,

coala Norma 15. de Invatatori, din liar lad, clàdire propne

www.dacoromanica.ro
 IOAN POPESCU
Bustul din fata $coalei Norma le, inaugurat la 3 fume 1924

www.dacoromanica.ro
Pecetea din anul infinitarei Socieratii

www.dacoromanica.ro
7

IOAN POPES CU
la etatea de 38 de ani

www.dacoromanica.ro
 IOAN POPESCIJ
la etatea de 45 de ani

www.dacoromanica.ro
 A

iJ

IOAN POPESCU
ca Locotenent-Colonel in garcia civicá, etatea 50 ani
1880

www.dacoromanica.ro
 A
. .

kS

t_

tt. tJ

IOAN POPESCU
la etatea de 65 de ani

www.dacoromanica.ro
 r,

MIN

Nornaali Oi Barlideni
imbrkati diva anotimpuri

www.dacoromanica.ro
 Norma 146 Bfirlideni
imbracati dupa anotimpuri

www.dacoromanica.ro
 + 5 + /+`-,
41 o c) c)

cr-ri UMTIE. No
frau primitu dela D-lu L-212),- ,---,:i-T-
61:74-A/¢-47,' lei noui nee suta
valórea unei actiuni subscrise de D-sea la Associatiunea UM-
rea," pentru fundarea unei Tipograile si publicarea unui Diariu
in Urbea Barladului. Pentru care spre sciintia I s'a liberatu
acést'a conformu Art. 13 si- 7 din Statute.
101
Directoru administratoru si Cassariu
Associatiunei.
440,
41:
URBEABARLAN
Barladu, anulu 18 luna 47c--- ativecovot
+
a co eb
+ +
o''Co O dko%?: 6%.6 CD de uto 6Co 'dip

Pacsimdul dupa o actiune cu iscalitura lui Ioan Popescu

pecetea Associatiunei Unirea", 1868

www.dacoromanica.ro
 '

RAI ,t1t1 4r4vioil

9,, I.; 11'

Localul din stinga, la capatul podultu mare de peste Bit- lad, proprietatea lut Panaite Velicovici
unde a stat $coala Norma lit, dupg strAinutarea din casele lui Fitu
www.dacoromanica.ro
 PRECUVANTARE
[In ademc sentiment de recunostintei, cum si o deosebitei
consideraliune si admiratiune, pentru marele merite In intere-
sul obstesc, pe care le p6strez in inima mea aceluia ce a
fost Ioan Popescu, m'a indemnat s6 tntocmesc si sei public
volumul de fafo.
$i, in adev6r, dacei profesorul Popescu, in ce m6 pri-
veste pe mine, nu s'ar fi strOdOnuit in vacanta anului 1865,
din iniliativa proprie, ca sa- pregfiteascO pe ace! 30 candidati
de inveiteitori pentru comunele rurale din judetul Tutova 9, intre
cari candidati a lost si Cristea Bogdan, cu care s'a inceput,
in luna Septemvrie a acelui an, $coala din comuna mea na-
taM, Bogdana, eine stie dacd en as fi putut sei 'Mai/ carte,
la vreme, i sei-mi pot astfel pregOti viitorul. Popescu este a-
poi acela, care, la 1 Octomvrie 1879, m'a chemat si mi-a incredin-
tat, in Internatul d-sale din Beirlad, postul de Institutor la e-
levii din cursul primer '). Nu numai atelta. Eu,desi cram atunci
absolvent al Seminariului de gradul al doilea (Socola) din Iasi,
dar nu fOcusem, in acea scoalO bisericeascd, si studii peda-
gogice. Popescu Ms.(' a avut peirinteascei grijO de a mei in-
drama. asupra metodei de predare, trime/indu-m6 totodard si
la scoala No. 2 de baeli, unde Normalistii Paean practica,
spre a vedeO cum se pred6 cartea de cOtre Institutorii
dela acea scoa16, si astfel a mO ini/ia si eu cal mai bine in
mestesugul dOscOliei, dupei nouile metode.
Numirea mea ca profesor de Religie la .coala Secun-
dara-Profesional6 de fete, Neculai Rosca-Codreanu", In la-
I. Volumul prezent, pagina 250.
2. Publicalla mea, Ia Slujba Bisericii ai a $coalei, Tip. Zanet Corloteanu,
Hufi, 1926, pag. 267,

www.dacoromanica.ro
 IV

nuarie 1881, 0 mai pe urmd ?i de Aritmeticei 0 Complabill-

tate, la acea .coaM, mi s'a facut de catre Curatoria res-
pectivd, prin recomandafia aceluia Popescu.
Amintesc i de Indemnul lui stdruitor de a merge 0 eu,
preotul On& i neexperient, In Excursiunea ce chinsul a PCIll cu
Normali0ii in Julie i August 1882, in lard i peste Carpali,
din care Excursiune nu pufin m'am folosit1).
Pe ldngei toate acesle, nu pot uita sfaturile infelepte 0
frumoasele indemnuri, ce-mi veneau dela aces! mare patriot,
.i care Imi erau colduzitoare in cariera mea de preot,de pro-
fesor $i de cetalean. $i call al/ii, in afara de numero0i sai
elevi, n'au fost tot a0 sprijinifi, ajutali i indrumafi la bine
de Pópescu I
Mai pe urma i-am fost i eu un rule colaborator In So-
cietatea pentru Invdfatura Poporului Roman, cunoscandu-i ast-
fel in deaproape munca i osteneala, sbuciumul 0 prevederea
ce o aved pentru inzestrarea orauiui i judefului Tatova cu
meseria0 romdni de tot feliul, dar mai .tiu totodatd 0 vraj-
mdia cu care ere, hdrfuit 0 impedecat in avdntul lui pentru
binele ob0esc.
$i deci, spre a se pitted ti i cunoa0e de oricine i
oricand acele ce Popescu a feicut in curgerea a jumdtate
de veac,
In parlea I, a volumului defafei, am grupat Din cele scrise
si vorbite de dtinsul, anume : mai intai acele ceiteva acte
gdsite in Arhiva ,S'coalei No. 1 de bdeti, din Barlad, din anul
1861, privitoare la chestii colare2); apoi acte privitoare la
fundarea unei Tipografii (1869) i publicarea ziarului Semd-
natorul (1870), ca organ al Associaliunei Llnirea" ; acte in-
forrndtoare despre infiintarea $coalei Normale de Invdfeitori
(1870); trecerea acestei coale in 1875 sub ingrijirea i in-
trefinerea Statulut ; o notifa istoricd despre $coala NormaM
din Beirlad 0 un articul asupra luxului, publicate in Anuarul
1. In Slujba Bisericii 0 a Scoalei, citaki, Notele din Excursiunea anului
1882, pag. 7-33.
2. In aceastii Arhithi MI se geisesc ins& qi cetelalte Dosare dintre ann 1851-
1860, despre care amintesc mai departe, la pag. XII jos,

www.dacoromanica.ro
 V

acestei $coale pe 1875-76 si 1876-77 ; discursul Ini Popescu

In Cape la spitalului, din Bar lad, in care vorbeste de actele
culturale ale fratilor Rosca-Codreanu ; lucreiri privitoare la ri-
dicarea si lafirea meseriilor si industriel intre Romani, in ur-
bea Barladului si judeful Tutovei ; apelul la ca ritatea publica
si Seratele date pentru sustinerea elevilor trimisi la meserii
in Transilvania si pe aiurea, la care Serate au apeirut atunci
pe scenei absolventi de ai liceului, astazi barbati distinsi ai
WU, ca : d-I Nicu Sdveanu (in 1885), Presedintele Camerei
Deputatilor, d-I C. Calmuschi (in 1886 si 1887), Inspector ge-
neral in Inveiteimant,si Oil ; discursurile tinute si amendamen-
tele propuse la Camera Deputatilor intre gnii 1895-1899,
privitoare la $coalei, la Biserica, la Economia nationala si alte
chestiuni importante; Conspectul mnaintat Primeiriei comunei
Barlad, privitor la imbunateifirile ce ar trebul feicute In acest
oras ; in fine cele scrise de Popescu in brosura sa arnanun-
Ilia si foarte important(); aparuta la 25 Fevruarie 1901, cu
cinci luni inainte de moartea sa, intitulata Faptele si activi-
tatea publica si private' a lui loan Popescu, profesor onorific,
lost deputat... cu incepere din 1848 pond astazi 1901..." ; si
alto acte de ale sale, din care mentioneim cloud' discursuri fu-
nebre, la moartea lui Dr. Emanuil Costin, anul 1871 si la
moartea lui Constantin Costache 1883, ambele publicate de mine
In vol. V, Docurnente Barleidene, pag. 153 si 157, in 1926.
In partea II, unde-i vorba de Cele scrise sau vorbite
de alfii despre loan Popescu, redau mai int& an act pri-
vitor la actiunea desjasurato de Comitetul Llnirii", la Barlad,
in 1857, &Ind Popescu a fost departat din profesorat si apoi
reintegrat; cele relatate de ziare despre Excursiunile lui Po-
pescu cu Norrnalistii sal, In lunele Mlle si August, din anii
1874, 1879 si 1882, in /arà si peste Carpali cu ameinunte in-
teresante ; despre Institutul loan Popescu, din Barlad, dupe!
Binele Public", din 2 Septemvrie 1879 ; Popescu, rugat de
Curatoria respective!, isi da osteneala la inflintarea si orga-
nizarea .5'coalei Secundare-profesionale de fete N. R. Co-
dreenu" ; un articul din Literatura si Arta Romlna", din 25
Julie 1899, despre lin bun Roman loan Popescu", scris

www.dacoromanica.ro
 VI

cu multd insuflefire 0 exacte informaliuni de un fost elev, sub

pseudonimul A. Costin (N. Petrascu, cunoscutul literal, fost
secretar al Legafiunei Romdne la Paris); stiri despre moar-
tea lui Ioan Popescu, 11 Julie 1901, dupe). ziare ; discursul fi-
nut la a lui inmormeintare de Augustin Paul, si el Transilvdnean,
din parfile de unde era rdposatul, cu amanunte frumoase si
indoiosatoare ; o conferinfd a aceluias Paul, finutd la Som-
cuta-mare, in Transilvania, la 3 August 1904 cu multe infor-
mafiuni ce le aped dela Popescu, care II !abed ca pe copilul
salt, informafiuni capitate ocazional, in eel 6 ant cat Paul a
stat ca profesor la Bar/ad ; un Articul din Calendarul Miner-
vei pe 1908, scris de P. Rdscanu, prof, universitar, lasifost
elev a lui Popescu in Scoala primard publica (1855-1857),
sub titlul Cel dintdi dascal al mieu", cu multe si prefioase
ameinunte despre calitdfile didactice a lui Popescu, ddndu-ne
si alto informafiuni tot asd de importante despre examine,
impdrfirea de premii, serviciile facute de elevii acelei scoale,
In 1857, comitetului Unirei", din Barlad, si altele ; Cuveintarea
invalatorului Bradea, finutd la tnormeintul lui Popescu la 17
Aprilie 1908, in care vorbeste cu laude de profesorul si di-
rectorul sat t ; scrisoarea ce-am primit din partea d. N. Pe-
trascu, amintit, din 20 Martie 1927, cu multe amdnunte
si prefioase informafiuni despre Popescu ca profesor de li-
ceu 0 director al Institutului sdu ; memoriul d. Vasile Alexd,
fost elev al 5.coalei Normale, cu data 20 Aprilie 1927,
despre Popescu ca profesor si director al acelei scoale ; lista
de numele primei seri! de Normalistf, cari au terminal scoala
la finele anului scalar 1873/74 ; cloud ddri de seamd despre
solemnitatea din 3 lunie 1924, cdnd s'a inaugural bustul lui
loan Popescu, ce este asezat in fafa $coalei Normale din
Bar/ad ; Scrisoarea d. avocat N. Gh. Dorin, prin care aratd
cum Popescu pe la 1899, cu doi ani inainte de moarte, 1'0
vindea cdrfile din bibliotecd pentru a-si indulci nevoile zilnice ;
In fine, memoriul d-lui C. Petrovici, maistru profesor de fe-
sdtorie la Azilul Elena Doamna din Bucuresti, lost elev trimes
la mestesug de Popescu.

www.dacoromanica.ro
 VII

Pe acesle acle, din par/ea, I si II, cum i pe cunWin-

fele noastre proprii, ne-am intemeiat in schitarea Exemplarei
activitali colare i Extra-colare a lui loan Popescu.
Pentru cunou?terea Insei in amanuntime a tot ce-a lu-
crat i cum a lucrat Popescu, rog so se citeasca in in-
!regime toate actele colectate si imprimate in acest volum.
Cu gruparea i publicarea acestor acte, credem ca am
adus Inca o oarecare contribulle la cunWinla mersului cul-
turei oraului Bdrlad i a satelor din judeful Tutovei, in-
trucdt Popescu dela 1851-1901, a fost unul dintre principal!!
infaptuitori ai laminar!! atdtor genera/iuni din aceasta parte a
/aril, ba chiar din Intreaga parte a Moldovei de jos.

HuA 12 Decemme 1927. IACOV

www.dacoromanica.ro
 VIATA 1 ACTIVITATEA
LUI
IOAN POPESCU
loan Popescu s'a nascut la anul 1830 luna Ianuarie, in co-
muna Coaq, situata pe malul raului Läpu§, districtul Cetatea de
Piatra (azi judetuI Satu-Mare). Acea comuna era curat roma-
neasca. Nu cunoa§tem numele parintilor lui Popescu.
A invatat §coala primara sub numele de familie Popovici,
in ora§ul Baia-Mare, trecand, dupe.' absolvire, la Gimna-
ziul calugarilor Minoriti, tot din acel ora§, unde a frecventat
numai 4 clase, in anii 1842/43 1845/46, De aici s'a dus la
Plyth spre a-§i continua studiile in Gimnaziul calugarilor Piari§ti,
adica spre a face 0 restul de 2 clase in anii urmatori 1846(47
0 1847/48, pentruca acest Gimnaziu avea §i el 6 clase, ca 0 cel
dela Baia-Mare. Fiind elev talentat, dar sdrac si sirguincios, a
fost primit in internat, cum ne spune A. Paul, capatanduli in-
tretinerea in schimbul unor mid servicii, ca §i alti tineri romani,
deradicand prin sali §i purtand mancarile la masa. I).
La sfa§itul acestor 6 clase il intimpina anul istoric 1848,
cand -loi tinerii romani, erau cuprin0 de o insufletire fara mar-
gini 0 de un dor nemasurat de a sfarama catu§ele iobagiei in
care zacea pana atunci neamul nostru din Transilvania. Ioan Po-
povici, avand acum 19 ani, se inrola ca voluntar §i fu numit
conducator de gloate sub conducerea prefectului roman Florian
Mica§, iar acesta alipit trupelor comandate de Colonelul Carol
Urban2).
Dupacum ne poveste§te acela§ Augustin Paul, tanarul Po-
povici a luat parte la ciocnirea, ce s'a dat intre Romani 0 Un-
guri pe §esul de langa Sacala§eni, in apropiere de comuna sa

1), Vol. prezent, pagina 336, spicuiri.

2]. Idem, spicuiri, pagina 325, Colonel Carol Urban era polon de origme.

www.dacoromanica.ro
 X

natala. Romanii erau inarmati primitiv, iar Ungurii aveau pusti

si tunuri. Rezultatul a. fost dezastros pentru Romani, iar tinerii
conducatori de gloate erau cautati ca sa." fie spanzurati, dupa le-
gea rnartiald. Popovici a scapat ca prin minune '), $i ca sa fie
ferit de urmariri a trecut in Bucovina 2),
Iata ce ne spune insusi Popescu, in a sa brosurd, despre
aceste intamplari : Am luat parte activä la miscdrile de arme
din 1848 a Romanilor de peste Carpati in contra Ungurilor, in
calitate de conducdtor de gloate (Lansturmfiihrer), precum se
constata din actul scris ce posed dela Comandantele de piata
din statiunea milliard, Campulung, din Bucovina, cu data de 6
Martie 1849, dupa trecerea din Transilvania a armatei Austriace
de sub comanda Colonelului Urban, la corpul caruia era atasat
prefectul militar Roman, Florian Micas, in al carui corp fa.ceam
parte" s).
Colonelul Carol Urban a trecut de cloud ori in Bucovina
pentru refacerea armatei sale, stand acolo, intaia (para., dela s_,5
Ianuarie parka la 5 Fevruarie 1849, si a doua oard dela 5 Martie
pand la 17 Tunic 1849 4),
Trecand in Bucovina, Popovici avii prilejul ca, la Cerna-
uti, sä faca cunostinta, cu ref ugiatul politic, Iorgu Radu, proprie-
tarul mosiei Dealu-mare, de langa Barlad, la care dansul a stat

1] Vol, pr, pag. 325. 2) Idem, pag. 326.

31 ldem, pag. 256. Am avut prilejul sa-mi arate odata qi mie Popescu,
actul amintit, scris nemtqte, §i care, impreuna cu alte 5 acte ale lui, depuse
la Academia Romana, acum sunt la Moscova (vol, pr. pag. 1, in nota jos).
4] Teoclor Balan, Colonelul Urban in Bucovina, 1849, Cernduti, Tip
Mitrop. Silvestru, 1926, pag. 4 §i 6. Cauzele invingenlor suferite de Urban, d.Balan
in aceasta interesanta bro§ura, le rezuma astfel: Lupta pe care armata lui Urban a
purtat-o cu Ungurii, a fost fara indoiala eroica. E adevarat, a rezultatele sforta-
rilor facute nu stau in raport cu curajul aratat de soldati §i comandant. lnsa
de vina nu a fost comandantul, ci imprejurarile. Cand razboiul civil incepuse
in Ardeal, Armata lui Urban nu avea, mci arme, mci bath, nici ofiteri dea-
juns. Sosind in Bucovina, Col. Urban nu gasi in comandantii militari ai Ga-
litiei qi Bucovinei camarazi intelegatori §i binevoiton, gata la once sprijin, la
once jertfa. Nu poti lupta contra indiferentei. Colonetul Urban §i-a facut da-
toria fatà de trupa sa *i a servit in acest chip §i neamul romanesc, care nu-i
va uita servicule sale" (pag. 8).

www.dacoromanica.ro
 XI

apoi doi ani ca administrator de mo0e, dela Maiu 1849 20

Septemvrie 1851. Popovici simtindu-se cg are o alibi chemare,
aceia de dascal 0 de indrumator la bine a ob0imei, pgrasi
slajba dela Dealu-mare i, cu data de 20 Septemvrie 1851, i0
lug pe cea de profesor la Scoala primara publica, din Bar lad,
infiintatg de stat, in 1832, numitä §i Domneascg, singura Scoala
publica, ce era atunci in acest ora.. Acum i0 schimba numele de Po-
povici in Popescu. La aceastg. §coalg era alipit, Inca din 1846,
i clasul Codreanu de latind pe care Popescu a predat'o bgetilor
din clasa III 0 IV ').
Fostul elev a lui Popescu, in aceste clase (III §i IV), Petru
RgFanu, profesorul universitar, din Ia0, in articulul amintit de
mine in Precuvantare i publicat in acest volum, dupgce ne spune
cat de greu era de a invata carte pe la anul 1855, din cauza
lipsei de cgrti, sau din cauza cuprinsului lor inpovgrgtor, cum era mai
mai ales pentru invälgtura limbei latine, adaoge : Cu asemenea mij-
loace de lucru, §i incarcat 0 cu cloud clase, ii trebuia lui Popescu
multä 0iinta 0 multg dibacie pedagogica, pentru a rgspunde grelei
sale insärcingri. $i el a ralspuns pe deplin. Nu se §tia in §coala dela
Barlad ce va se zica' a fi repetent. TO erau buni ; era gradatie
numai intre cei buni. Nu se afla ca un colar sg fie izgonit din
§coalg. $coala era facuth ca sa invete pe copii carte ; prin ur-
mare, nu era o scuza pentru dascal ca unii erau mai putin in-
zestrati dela naturg. Erau 0 copii nargviti ; dar tocmai de aceia
era §coala ca sá le scoata näravurile rele §i sa-i &c.a. buni. L'am
adus la §coala, d-le profesor, zicea parintele, e al d-tale deacum.
Mie sg-mi dai numai pelea §i ciolanele". Si Popescu lua copilul,
§i in patru ani il dg. parintelui §i societatii : cu oarecare §tiinta.
de carte, vorbind frumos, mintos §i cu bung fanduiala, 0 cu
mintea deschisg a intelege multe lucruri mai presus decal vfasta
lor" 2).
Petru RaFanu ne vorbe0e i de metoda intrebuintata de
Popescu, la clasele primare, in predarea Istoriei, Geografiei, Gra-

1) V. pr. p. 67 si 351. A se vedeà si brosura mea: Frafii Gh. fi N.

Roga-Codreanu, Barlad, Tip. G. V. Munteunu, 1908, pag. XXIII.
2. V. pr. pag. 351-352.

www.dacoromanica.ro
 XII

maticei §.1 Aritmeticei, cum i de feliul cum se faceau exame-

nile i impärtirea de premii pe atunci. Ca in timpul de 2 ani §i
cateva luni, cat i- a fost elev, Popescu n'a fost niciodata bolnav,
nici 0-a luat vreun concediu, ca punctualitatea dascalului avea
mare inriurire asupra elevilor. Popescu se ocupa apoi cu multa
ingrijire de educatia fizica, morala-religioasa qi patriotica a §co-
larilor sal.
ha ce ne spune Popescu in amintita broqura : Ca profe-
sor §i. director la $coala publica primara (numità mai pe urma
No. 1, cand adeca s'au mai infiintat i altele) am fost dela 20
Septemvrie 1851 pana la 20 Septemvrie 1860. Speciala mea sta-
ruin-VA qi diliginta, cat am fost director la aceastä Scoala, pe
langa multe alte bune lucrari, a cal-or detailare ar fi peste ma-
surd de lunga, am avut de rezultat ca unde la 1851 am primit o
singura §coald, in tot orwil §i judetul Tutovei, cu 3 clase i 70 de
elevi, dupa 9 ani, cand am trecut de tot ca profesor la Gimna-
ziu, am lasat 5 §coale primare de baeti, cu 700-800 de elevi,
2 coale de fete, §i posibilitatea de s'a putut deschide gimna-
ziul Codreanu", inca la 1 Octomvrie 1858, cu 32 de elevi, lucru
foarte greu pe atunci, mult inaintea altora din celelalte judete.
A se vedea mijlocirea facuta de mine pentru celelalte 4
§coale primare, inaintata Onor. Minister al Instructiei sub No.
42 §i aprobarea sub No. 4812, in Dosaril $coalei publice pri-
mare No. 1 de MO din anul 1860" ').
Dela $coala primara No. 1, Popescu a trecut treptat ca
profesor la Gimnaziu, deocamdata de limba germana, qi a-
ceasta cu incepere dela 24 Octomvrie 1858, §i. apoi de limba
romana i latina, dela 1860 pang la Martie 1865 ; gimnaziul
transformandu-se in liceu, Popescu, cu data de 24 Fevruarie,
acel an, a trecut ca profesor de limba latina la cursul superior,
la care catedra a ramas pana la 1892, cand a e0t la
pensie.
A inv.* pe elevi latine0e, dupacum ne spune cunoscutul

1. V. pr. pag. 239. De regretat este insa Ca in Arhiva $coalei No. 1 de

baleti, dupacum imi comunica nepotului meu loan Antonovici, institutor in
Barlad, care a facut cercetari, si mi-a procurat copil, nu se gasesc Dosarele

www.dacoromanica.ro
 XIII

nostru literat, d-1 N. Petrascu, fostul sau elev la liceu, pen-

tru Popescu nu era a-i invata o limba clasica, ci, in acelas timp,
de a destepta in ei mandria vietei unui popor mare, unic in is-
toria lumei. In frumuseta limbei latine, in stilul lapidar al auto-
rilor ei, el vedea fiinta poporului roman. Orice explicatie, orice
sf at, orice observatie, le intovarasa de proverbe i zicatori lati-
nesti, pe care le pronunta cu glas tare si martial ca sä ne Ord-
bath' pana in fundul sufletului... Tot asa frazele celebri de prin
autori. Trebuia sa-1 auzi pe el pronuntand spre pilda un : quous-
que tamdem abutere patientia nostra Catilina, ca sa-ti faci idee
de ceia ce se petrecuse in Senat la cuvintele lui Cicerone..." '),
A luat parte, alaturea de fruntasii Barladeni, la miscarile
pentru Unire", in calitate de secretar, din care pricind, in Martie
1857, a fost departat dela postul de profesor al Scoalei primare
publice, i apoi reintegrat, tot in acelas an 2).
Comitetul unionist din Barlad, ne spune Rascanu, avea, fi-
reste, multe mijloace de propaganda. Dar propaganda prin baetii
de scoala nu era cea mai putin folositoare i imediat5 Erau 150
familii in Barlad, in cea mai mare parte negustori romani nici :

un evreu nu era pe atunci in $coala primard din Barlad. In

aceste familii intra ideia Unirii prin baetii din Scoala..
adetii dela Scoala au invatat a canta Hora Unirii" si prin
ei, si mai apoi prin Idutari, s'a cantat in toate partile. Dar noi
cei din Barlad am fdcut si alte servicii Unirii. Intr'una din zile
d. Popescu ni spune ca Jacob Faitu ar avea ceva de scris si cã
are nevoie de cati-va buni i rdpezi scriitori. Lucru nu ni-a mirat.
Nu era Tipografie in Barlad, asa ca acei cari aveau de scris se
adresau la $coala ...
Ne-am dus dar vre-o zece, intr'o Duminica, la Iacob Fatu,
ne-am dus apoi mai in toate Duminicele i, uneori, si in zilele
de lucru. Jacob Pau dicta, si noi scriam in mai multe exemplare
dela 1851-1860 inclusiv. Existä numal acel de pe anul 1861, i acesta ro-
trimis Scoalei de Minister. Se vede cá dosarele de pe timpul ammtit, vor fi
fost luate de lnspectorul Vitiu, când cu urn-là/area lui Popescu, §1 de atunci
deci vor Ii rata:cite pe la Ministerul Instructiel.
1) Vol. prez. pag. 366,
2) ldem, spicuire, p. 257.

www.dacoromanica.ro
 XIV

deodata : circulari, apeluri, scrisori, procese-verbale si alte do-

cumente ale Comitetului Central al Unirii din Iasi... Nimeni nu ne
recomandase secretul, dar am inteles indata ca nu trebuià sa
spunem despre acele intruniri... Dela Fatu ie§eam cu buzunarele
incarcate cu bucatele Unioniste, litografiate la Iasi, pe care le
inpartam repede, fara a ne opri cineva" ').
Popescu a luat parte la alegerile de Deputati pentru Divanul
Ad-hoc, in 1857 si la acele pentru alegerea de Domn in 1858 ;
A fost insarcinat ca Comisar al judetului Tutova pentru a aduna
voturi de adeziune la Plebiscitul Statutului dela 2 Maiu 1864 ; a
luat parte decisiva la alegerile de Deputati pentru Constituanta
dela 1866, care a realizat alegerea Princepelui strein in persoana
Princepelui Carol I. 2).
Cu prilejul acestor alegeri din 1866, Popescu a pus bazele
partidului National-Liberal din Barlad, despre care dansul iata
ce ne spune :
Cu ocaziunea acestor alegeri, ajuatt de distinsul natio-
nalist democrat si mare orator profesorul de liceu P. Chenciu,
de peirintele G. Albu Diaconal, zelosul institutor si devotat de-
mocrat cu sentimente románesti, precum si de mai unanimita-
tea celorlalli profesori dela liceu si de institutorii $coalelor pri-
mare, am pus fundamental partidului Na(ional-Liberal" 3).
La intarirea acestui partid, in Barlad, pe langa fratii Codrescu,
A. V. Ionescu si alti fruntasi liberali, a contribuit si Ieromonahul
Sofronie Varnav, mare patriot si stralucit orator, venit la Barlad
in 1867, ales aci deputat in 1868, mort si ingropat la Barlad, la
finele acestui an.
Trebue sa stim insa cd dela 1866, data intemecrii partidului
National-Liberal la Barlad, si pana la 1880, Popescu ajunsese cu
mare influenta 0 putere, Fara. stirea 0 voia lui, zice Paul, nimic
nu se face 1 in judetul Tutova. El punea prefecti, el deputati, si
in chestii de politica cuvantul lui era ascultat chiar si de un Bra-
tianu §i Cogalniceanu" 4). Barladul se numeà pe atunci cetatea
liberala". Irma dela 1880 Popescu isi pierdu din influenta 'de
1) V. pr. spicuire, p. 358-359. 2) Idem, spicuire, p. 257-258. 31 Idem,
p. 258. 4) V. pr. pag. 340.

www.dacoromanica.ro
 XV

altä data., din cauzele urmajoare : In BArlad partidul liberal sau

mai bine National-Liberal era condus de idei nationa-
liste, Inca dela a lui infiintare. In aceastd directie mer-
geau : I. Popescu, Chenciu, Iancu Codrescu, Doctorul Codrescu,
Neculai Nicorescu, N. Bujoreanu si altii, facând astfel parte
din fractiunea liberalä-nationalisa a lui N. Ionescu din Iasi,
care partid a izbutit ca, la Tutova, sal se aleaga si pentru
Constituanta din 1879 in chestiunea art, 7 din Constitutie
deputati nationalisti in toate colegiile 1). Dar in acest judet
a reinviat mai pe urma.' gruparea National-Liberala, in care se aflau
Toader loan, Liga si Vidra, cari 1)6.'116 la 1886 au stat mai mult
in espectativa, iar din acest an, a inceput a lupta inpotriva frac-
tiunii, atragand in partid si pe A. V. Ionescu, fruntasul negus-
torimii române. Iata ce ne spune Toader loan in Necrologul ce
face lui G. Vidrä : In politica barlaideanal G. Vidrai a fost un
factor puternic, pentru determinarea unui curent de neincetatd
evolutiune a partidului liberal in sensul ideilor inaintate,.. Am
dat multe lupte impreund si. am avut satisfactiunea de a vedea
realizat idealul nostru. In 1880, fiind abia trei la numär : G, Vidrd,
regretatul loan Liga si subsemnatul, am intreprins lupta, incoro-
nab.' de succes, contra fractiunei libere si independente, spre a
o sili O. se contopeasc5. cu partidul National-Liberal. La aceastà
luptà s'au asociat mai tarziu : Iancu Sturza, C. Nanu, Lascar
Costin, Iorgu &Aka.", Iorgu Juvarà, Iancu Costandachi si alti
ilustri raposati. Ajutati si de venerabilul A. V. Ionescu, pe atunci
Primar al orasului, am avut fericirea sa vedem realizat visul
nostru : intemeerea partidului National-Liberal din Warlad 2)", care
era acum, addogim noi, bine v5.zut si bine sustinut dela Centru.
Mai in urma." au mai venit in partidul National-Liberal, din
Barlad, ca si. pe aiurea, dupg chibzuiala dela Centru, un numär
de tineri, la care face aluzie Popescu, asa cal dânsul a rdmas
izolat, pgrAsit fiind acum chiar si de mai multi din fostii sdi pri-
eteni politici. Supararea i-a fost mare baitranului, pentruc5. acestia

1) Idem, p. 259.
2) Din ziarul Drapelul", No. 8, Bârlad, 2 Noemvrie 1912, reprodus in
ale male Documente Barkidene, vol. V, Hu§i, Atel. Zanet Corlateanu, 1926 , p. 208'

www.dacoromanica.ro
 XVI

carora li-a dat in totdeauna concursul in alegeri, acum, fat& de

inprejurari, se feriau a-I sprijini in alegerile din Martie 1901,
preferind pe tineri1). Iata de ce zicea dansul, cä aciia i-au lost
prieteni ai pozitiei sale favorabile si nu ai persoanei. 2)
Intreband pe batranul A. V. Ionescu, fost mai de multe ori
Primar i Deputat, despre Ioan Popescu, iata ce-mi ref ereaza prin
al sau memoriu : La 1864, nemuritorul M. Cogalniceanu au in-
pamantenit pe toti Transilvanenii, in randul carora se afla si
Popescu. Si de atunci au inceput a face politica, figurand ca unul
din capii partidului National-Liberal, La 1867, infiintandu-se gru-
parea Libera i independenta", a careia sef era profesorul de
universitate Neculai Ionescu, a trecut in acest grup, impreuna
cu Iancu Codrescu si altii" 3).
Intre lucrarile sale didactice Popescu ne vorbeste si de in-
fiintarea celor 30 de scoale sätesti in 1865, zicand : Infiintarea
a 30 scoale satesti in judetul Tutova, s'a face prin initiativa si
staruinta mea si prepararea spaciala in vacanta anului 1865, cu
concursul dat si de pariatele G. Albu Diaconul, zelosul institutor
dda Scoala publica No, 2, a 30 candidati, absolventi de curs
primar sau i ate 2-3 clase gimnaziale sau seminariale, pentru
care posed multamirea prefecturei, cu recornandare si Ministerului
sub No, 16.675 din Septemvrie 1866" 4).
Fiindca in orasul Barlad pand pe la sfarsitul deceniului 7, din
veacul al 19, nu a lost o Tipografie, iar dela al 8 deceniu in-
coace, sau mai infiintat i altele, Popescu a avut, la timp si
grija aceasta. 0 Tipografie era acum (in 1889) absolut necesara
in orasul Barlad, unde pe langa 5 scoli primare publice da ba-
eti si 2 de fete, cum si pe langa trei institute particulare, unul
de 1364 si 2 de fete, se afla si un hear complect pentru baeti.
Iata ce ne spune dansul si in aceasta privinta : Am luat ini-
tiaiiva la primul loc, cu amicul meu Iancu Codrescu, secundati
de fruntasii partidului liberal, pentru aducerea primei tipografii
si infiintarea primului ziar in urbea Barladului, dupa care, la
1868-1869, constituindu-se Asociatiunea Unirea", cu peste 100

1) V. pr. p, 264 §i 265. 2) !dem, pag. 239. 3) Documente Beirleidene, voL

V, citat, p. 273. 4) Vol. prezent, p. 250,

www.dacoromanica.ro
 XVII

actiuni de cate 100 lei, peste tot in suma de 10.000 lei, aceasta
a adus tipografia (in 1869) si a dat nastere ziarului Semanatorul",
al carui Director am fost mai multi ani" ').
In aceastà Asociatie au fost 46 actionari 2). Tipografia a
inceput sa functioneze la 15 Iu lie 1869 si a existat pana la 18921.
In vacanta anului 1868, Popescu a predat gratuit Pedagogia
si Igiena la cursul extraordinar instituit de Minister nentru in-
vatatorii rurali din cele 8 judete ale circumscriptiei Barladului 4),
care nu era decal o continuare si urmare de aceia ce se facuse
de Popescu la Bar lad, in 1865, cum am vazut mai sus.
Inca din anul 1867, dupa initiativa luata la Bucuresti, s'a
infiintat si la Bar lad o Sectiune a Societatii pentru Invatatura
Poporului Roman, Secfiunea Tutovei. Aceasta Sectiune s'a cons-
tituit la 15 Fevruarie a anului amintit, sub presedintia lui Jacob
Fatu, vice presabinti Joan Vargolici si Joan Popescu, ca secretari,
Lascar Costin, N. Dospinescu, Panaite Chenciu, Stroe Belloescu
si $tefan Neagoe, iar ca casier, diaconul Gheorghie Albu :I). In
1869, sectiunea s'a reconstituit sub presedintia lui Popescu 6).
Scopul acestei Sectiuni era de a infiinta si la Bar lad o Seca la
Norma la de Invatatori, pentru care membrii ei si-au dat toga
silinta de a procura fondurile necesare prin contributiuni dela
cetateni si ajutoare dela minister si dela autoritatile locale 7).
1) Idem, p. 258. A se vedea si a mea lucrare, in colaborare cu profe-
sorul Grigorie Cretu, intitulata : Tipogra fiile, Xilografiile, Librdriile si Legatorzile
de Ceir(i, din Bcirlad, Bucuresti, Imprimsria Statului, 1909, pag. 34-39 ; de ase-
minea si vol. pr. p, 258. In amintita lucrare se vorbeste pe larg de Tipografia
As, Unirea", dela p. 37 pana la 53, si unde se cla si portretul Directorului
ei, I. Popescu, la inceput, cum si in facsimil Prospectul Tip. As. Unirea" pag, 39.
Ziarul Semanatorul", complect pe 6 ani, cat i-a durat aparitia, uni-
cul complet colectat cu multa trucla, l'am claruit Academiei Romane.
2) In Tip., Xilografii, Libr., Legatorii., citat, p. 40.
3) ldem, p. 41.
4) V. pr. pag. 240. !titre acesti invatatori a fost atinci si David Cli-
mescu, dela Moinesti-Bacau, care mai tarziu a fost sub numele de Dionisie,
Episcop de Buzau,
5) Petre Garboviceanu, Societatea pentru Inuat. Pop. Roman, din Bucuresti
cu goal& ei, 1866-1906. Tip Carol GObl Bucuresti, 1906, pag. XVII,
6) V. pr. pag. 319;
7) Spicuiri din vol. prezent, p. 253,

www.dacoromanica.ro
 XVIII

In afara de aceasta, Sectiunea s'a ingrijit a deschide si. 4:.

scoala de adulti ru profesori gratuiti si care si-a dat roadele
sale '). ,

Spre a-si recruta elevi pentru $coala Norma la proectaiä,

Popescu, insatit de Daniel Montani, institutorul clasei III dela
$coala No. 1, transilvanean si acesta, a colindat tot judetul Tu-
tova, finand examin la fata. locului si alegand 60 baefi, sanatosi,
inteligenfi si absolventi ai cursului primar 2).
$coala Norma la, cu acesti elevi, s'a inaugurat la 29 No-
emvrie 1870 3) si a fost asezata in cele 7 dughene cu 14 camere,
a lui Iacov Fatu, la calea nationalà, alaturea de Tipografia
Associatiunei Unirea", dintre care 8 camere dormitoare,
2 camere transformate in una singura, ca refectoriu, si alte doua,
din fata, aseminea intr'o singura sala pentru clase 4). Directiunea
scoalei a fost incredintata lui Popescu, care era si presedintele
Sec-tiunei Societatii respective ; iar pentru lectiuni s'au oferit a
preda gratuit urmatorii profesori : Economul Ioan Carp, Religia 1
$tefan Neagoe, Limba Romana ; Mihail Leon, Matematica ; Pa-
naite Chenciu, fstoria si Geografia ; G. Ghimbasanu, $tiintele
Naturale ; Doctorul C. Codrescu, Medicina, Igiena si arta vete-
rinara ; T. Gatulescu, Caligrafia si Desemnul ; Lascar Hergescu,
Muzica vacala ; G. Dobreanu, Gimnastica. Pentru Dreptul admi-
nistrativ si. Pedagogie, in anul III, la timp. Ca prefect de
studii a fost V. Margineanu, care stateà in internat 5).
kid ce ne spune insusi. Popescu de inceputul si de mijloa-
cele pentru functionarea acestei $coale : Prin initiativa si sta.-
ruinta mea personala, in calitate de Presedinte al Societafii si
ajutat de marea parte din Profesorii dela liceu, cari au dat
lectiunile gratis 4 ani, (intelegand si pe cel preparator) am infiin-
fat si deschis cu inceputul anului scolar 1870171 $coala normala
pentru prepararea pedagogica de inv 45 tori rurali din judeful
Tutova, din care $coala, intrefinuta de aceasta Societate timp

1. V. pr. p, 16 §i 39.
2. Idem, p. 342.
3. Idem, p. 38.
4. Idem, p. 45.
5. !dem, p. 48,

www.dacoromanica.ro
 XIX

de 4 ani a cursului ei, cu mijloacele combinate 0 adunate prin

silintele mele, in suma peste 90.000 lei, in care Ministerul a par-
ticipat cu 32.000 lei, subventiune in cei 3 ani (adica de studiu
nu §i cel preparator), cu un efectiv de 60 int?rni, a scos §i dat
dinteodata judetului Tutovei 52 invatatori, cu cari §i impreung
cu 18 ale§i din cei 30 mentionati mai sus, s'ali complectat 70
invatatori pedagogi in comunele rurale de atunci, in toatnna anu-
lui 1874. Dupa aceasta la 1875 Septemvrie, aceasta Scoala a
fost primia de Stat, tot dupà staruintele mele ca Pre§edinte al
Societatii, ca $coala Normala permanenn in urbea Barladului,
pentru regiunea lui scolastica (de 8 judete" ').
Popescu a stat ca Director al $coalei normale timp de 21
de ani, adica pana la 1891, in care vreme a fost qi ca profesor
succesiv de Agricultura, Geografie, Pedagogie §i Dreptul Consti-
tutional.
Dansul a facut epoca in conducerea acestei $coale : El este
acela, care a introdus in $coala Normala Inca dela inceput (1870)
frumosul port nalional, care mai tarziu, in 1882, cand era la
Instructiune Ministru Ureche, a fost decretat pentru toate $coa-
lele Normale, dar care m'asura apoi s'a desfiintatl
Acest port, dupa cum spune d-1 Alexa, consta din : pan-
taloni albi, catnap pe deasupra, care se intindea pana la 6 cen-
timetri deasupra genunchilor, mâneca larga ; ilic inflorat ; tunica
§i manta cu gugiu, ambele din postav ; c'aciula ascutita la \Tali
0 pe care o purtam indoita cu varful la dreapta ; cizmele cu
carambul inalt pana la 6 centimetri mai jos de genunchi. and
noi elevii ne a§ezam in rand dupa inaltime, toate marginele de
jos ale hainelor §i carambii cizmelor erau la linie 9.
A introdus lucrul manual al industriei fmpletitului pdldriilor
de paie cu propagarea lor in toate judetele 4).
Acela§ Alecsa, iata ce ne mai spune in memoriul sau :
Eu, timp de 30 ani, cat am stat in Vutcani-Fälciu, am practi-
cat cu elevii acest me§te§ug. Elevii, fratii §i parintii lor purtau

1) V. pr. pag. 253-54.

2) ldem, Spicuiri, p. 244 §i 245.
3) ldem, p. 375-76.
4) Idem, P. 250 si 251, spicuiri,

www.dacoromanica.ro
 XX

vara numai palarii de paie ; eu, ca invatator, am primit pe fie-

care an, dela Ministerul Instructiei, cate o recompensa bdneasca,
iar la Expozitia dela 1906, scoala, pentru aceste lucrari, a fost
medaliata cu medalia de bronz" ').
A introdus Violina cu multi ani inainte de a fi introdusä
of icial prin programa statului, ca prin aceasta sa se faca posibila
invatarea muzicei vocale si formarea de coruri in Scoalele sa-
testi, atat de necesare din mai multe puncte de vedere, cum si
introducerea clasicelor jocuri nationale Romanul" i Balutal
Apoi Muzica VocaM se preda in Scoala Normala cu multa
ingrijire i staruinta de destinsul i harnicul profesor Lascar
Herjescu. Popescu tinea foarte mult ca Normalistii sa cunoasca
muzica, ajutandu-se i de violina, spre a putea i ei, la randu-le,
cum am zis, a forma i conducea coruri, in scoalele lor. Corul
Scoalei Normale canta intotdeauna la biserica unde mergeau ele-
vii in Duminici i Sarbatori, adesa condus, pentru experienta,
de cate unul din elevii mai inaintati.
In Excursiunea din 1882, corul acesta, cantand in biserica
dela Sinaia, unde era clef* Regele i Regina, a placut Majes-
tatilor lor asà de mult cà Herjeccu a fost medaliat chiar atunci
cu Bene merente clasa II, Nu numai atata. Regele a invitat pe
Herjescu ca sa cante cu corul sau la biserica, in Ballad, la in-
ceputul lunei Octomvrie, acel an, cand era sa villa' in acest oras
pentru defilarea armatei, in urma manevrelor facute in partile
Tecuciului. Slujba s'a facut de Episcopul Calinic Dima, in ziva
de 12 Octomvrie, cand a cantat Herjescu cu corul Scoalei
Normale.
Imi aduc aminte, de cand eram in clasa IV primara (1871
1872), de ordinea frumoasal in care Normalistii mergeau prin
oras sau esiau la camp, cantand Ca un glob de aur luna stra-
lucia...", sau: Un soldat din oastea romand, sprijinit pe arma
susping, si din gura asa zice 0, dà Doamne ca sa pice, Tur-
:

cia...". Si alte cantece nationale, prin care se imprima adânc pa-

triotismul in sufletul elevilor. Noi, baetii, vazandu-i i auzindu-i,
ne luam cu cardul dupa dansii.
1) Hem, p. 377.
2) V. pr., p. 251.

www.dacoromanica.ro
 )0CI

Traditiile românesti erau mult prefuite de Popescu. A-

mintim de intaii Maiu pe care bgetii din $coala Norma la si acei
din Institutul sail il petreceau pe iarba verde, in padurea dela
Schitul din Crang. Impreuna cu elevii mergea Directorul si pro-
fesorii, ba si. din familiile acestora. Sara se intorceau elevii cu
ramuri verzi si in cantece nationale. Am fost si eu odata, ra-
manand cu frumoase impresii dela o asemenea distractie pldcutd,
recreativd si instructivd,
Directorul Popescu &idea o irnportantd si insemnatate de-,
osebita educafiunei religioase in scoala. Narmalistii, in afara de
rugaciunele la inceputul si sfarsitul lectiunelor in clase, isi faceau
cuvenitele rugaciuni la culcare, seara, si la sculare, dimineata,
cum si atunci cand se puneau si cand se sculau dela mash'. Du-
minicile si Sarbatorile erau dusi la Biserica, iar la finele postului
Cräciunului si a Postului mare, erau marturisiti si impartasiti.
Era apoi o placere sal vezi pe Normalisti cand veneau la
Biserica Sf. Ilie cu haine nationale curate si frumoase, in ordine
si finuta exemplara. In afara de cor, unii elevi ceteau Apostolul,
zideau Crezul si Tatal nostru, Vdzand toate aceste, imi ziceam,
oare tot asà s.e va fi facand si la alte $coale Normale ?
Domnul Alexa, ne povesteste Ca Popescu asà le spunea :
Parghia cea mai puternicd, care inaltd pe om sufleteste, este
credinfa noastra tare si statornica in Dumnezeu ; deci sal ne
silim a ne face placuti lui Dumnezeu, prin fapte bune ; sa ne
fie mild de Rdmanii nostri ; sa fim intotdeauna sinceri, cinstiti
si sä marturisim adevarul. Ne mai sfatuia cà nu numai acum ca
elevi, dar si cand vom ajunge invatatori ad' ne ducem regulat la
Biserica, cu elevii nostri, pe cari trebue sd-i deprindem a prea
mari pe Dumnezeu prin cantari, prin urmare noi, Normalistii,
trebue sa invätam corurile bisericesti, pe care sa le raspandim
prin sate ').
Iar cand Popescu a ajuns ca Deputat al colegiului II de
Tutova, intre alte mäsuri pentru ridicarea taranimii, in se-
dinfa Camerei dela 16 Aprilie 1896, se ocupa si de Religiune
ca obiect de studiu in Scoalele satesti, zicand ) Cred cá singu-
rul mijloc de a scapa de influenta de tot vatamatoare a ideilor
1. V. pr. pag. 376.

www.dacoromanica.ro
 X3M

ratacite in materie religioasa 0 mai vartos de indiferenta unora

din invatatori qi invatatoare fata cu educatiunea religioasa in
§coala, este, ca Mora la Evanghelica §i Invataturile Religioase sa
se propuna, 0 in $coalele primare rurale 0 urbane de ambele
sexe, de catra preotii localitatilor, cum se practicä aceasta la
toate popoarele culte din occident, incepand cu vecinii §i fratii
noqtri de peste Carpati §i din Bucovina" 1).
Cu prilejul aducerii in Camera, la 6 Fevruarie 1896, a pro-
ectului de lege pentru desfiintarea darei de 4 lei, prevazutd in
legea dela 29 Mai 1893, asupra clerului mirean, Popescu a sus-
tinut ca clerul si corpul didactic sa.' nu fie plata din Budgetul
Statului, ci dintr'un fond format din imobilele monastirilor, secu-
larizate. $i aceasta, pe de o parts, pentru ca nii cumva Ungurii
sa caute §i ei a plati dela stat pe preotii romani din Transil-
vania qi a-i atraga prin o astfal da politicä, iar pe de alta, a
nu se da motiv i celorlalte culla din tara sä ceara la fel sala-
rizarea lor. Iata textual ce zice : ...Sa se aduca un proect ina-
intea Camerei, in viitoarea sesiune negre0t, in care proect sä
se prevadd intocmirea unui fond din veniturile tuturor imobili-
lor foste ale mänästirilor i coalelor, din care sa se intretina
biserica i coala romana §i personalul didactic.
Acest fond, infiintat din averea nationald, ar impedeca pe
straini de a puteà pretinde a avea dreptul de a beneficia din
Budgetul Statului ceva pentru sustinerea cultului i coalelor, ce
ar voi sa sustina pentru ei la o parte 0 n'ar expune pe fratii
noqtri din alte state de a se cita ca exemplu de guvernul res-
pectiv cazul ca §i in Romania Biserica i $coala sunt alimentate
din Budgetul Statului, ci din contra din averea Bisericilor 0 a
Credincio0lor lor" 1.
Popescu a conbatut din toate puterile sale, luxul qi jocul
de carli, nu numai in viata de toate zilele prin graiu §i inscris,
dar 0 in discursurile sale in Camera Deputatilor 3).
Dansul se interesa apoi mult de exercitiile gimnastice, §i
de cunoOntele i exercitiile militare ale elevilor. Adesa le vor-
2) V. pr. pag. 169.
2) V. pr. pag, 126.
3) V. pr. pag. 59-66, 229 qi 340.

www.dacoromanica.ro
 XXIII

bia de apararea Patriei qi de desrobirea tarilor surori, 0 deci

de Unirea tuturor Romanilor, Elevii aveau ca obiect de studiu i
Regulamentele 0 instructia. milliard. Li se daduse arma model
77, iar ca comandant aveau un ofitar. De aceste and examine,
gradele acordate celor merito0 se treceau in diplome 1).
Popescu a introdus Excursiunele cu Norma listii pe care,
in cei 21 ani de Directorat le-a facut cate cu 60-80 elevi in tail
si in Transilvania, in multe sate, in anii 1874, 1879 si 1882.
Vroia sa mearga si in 1886, dar nu i s'a permis si nu i s'a dat
mijloace dela Minister, pentru motivul ca dansul, mergand in
Transilvania, prin cantecele nationale ale elevilor, si aceasta mai
ales acum", zicea d-1 Haret, cand nu ne gasim bine cu Ungurii 2).
In ultima Excursiune, din 1882, facutd cu 80 de elevi, am
fost si eu 3).
and am intrat in Transilvania, la Poiana-Sarata, Directo-
rul nostru 0-a adunat in juru-i pe toti elevii si li-a dat strapice
ordine si amanuntite povete de purtarea pe care trebuid s'o
alba ye unde vor merge, §tiind ca aici este o tara stäpanita de
straini ; contrar, pe cel vinovat il va trimite a cash' pe jos Farä
nici un ban, punandu4 si nota rea la purtare. In consecinta toti
au fost admirati pretutindenea pentru frumoasa tinuta 0
exemplara lor purtare.
In toate cele 21 de sate pe unde au mers Popescu cu e-
levii, in afara de Biserici i Scoale, ii ducea apoi pe la surile si
grajdiurile Sasilor i Romanilor, 0 le arata casele, vitele, instru-
mentele agricole si toate ale economiei domestice, punandu-le in
vedere ca a§à sa-si tina §i ei gospodariile, spre a fi pilde noro-
dului din comunele unde vor fi invatatori.
Nu pot uita infatosarea mare* a lui Popescu, cand se
gasia incunjurat de demnitari streini, cum a fost la masa
1. V. pr. pag. 378.
2. ldem, pag. 101, in not5. jos.
A se vedeci, in acest uolum, Deirile de seamd din ziarele uremei, anume : A-
supra Excursiunei din 1874 la pag. 387, si asupra Excursiunilor din 1879 si1882,
dela pag. 279-316.
3. A mea In Slujba Bisericei si a Scoalei", 1880-1923, Husi, Tip. Z. Cor-
lgteanu, 1926, pag. 7-33.

www.dacoromanica.ro
 XXIV

ce ni s'a dat la Fabrica de hartie dela Zarnesti si la banchetul

dela Brasov, unde erau mai multi profesori, cum si deputati din
Camera ungara, $asi i Unguri, vorbincl cu unii latineste, cu
altii nemteste I cu altii ungureste. D'apoi la Sinaia, in fata Re-
gelui i Reginei, si pretutindenea !
Excursiunele aceste vestite si de toga lumea laudate si re-
comandate, au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostinti-
lor geografice, istorice i economice ale elevilor, cum 0 la crea-
rea de idealuri, absolut necesare unui invatator, unui luminator
a poporului nostru Roman.
Popescu se ingrija de $coalele infiintate pe la satele din
jud. Tutova asâ cum se ingrijeste un tail de copilasii sai. WI
ce ne marturiseste V. Alexä : De mersul scoalelor, ma-
rele profesor se interesa de aproape ; la unii invatatori le scria,
la altii se ducea personal, ii sfatuia si inclemnà la munch pentru
ridicarea Neamului. Eu, care eram la Vutcani-Falciu, urmator
sfatului lui, Ii scriam la fiecare trei luni, de ceia ce fac 0 de
ce ,greutati intimpin ; i tot urmator sfatului lui, de cate ori ye-
niam la Barlad, trebuia sa ma duc la el, sa-i spun 0 verbal
despre mersul scoalei. Odata am fost vizitat de profesorul, Oni-
sor, care mi-a spus ca-i trimes de Popescu sa-mi vada scoala" ').
Si asa facea cu toti fostii lui elevi, invatatori la sate.
Nu numai atat. Popescu, ca sa dea pilda satenilor 0 mai
ales oamenilor avuti, cu mijloacele lui marginite.. a modificat
0 inoit cu suma de 1500 lei, in 1887, vechiul local al scoalei
din comuna Micesti, jud. Tutova,si-a dotat-o cu mobilierul, requi-
sitele de scoald i gradina.
Apoi a hardzit $coalei Normale colectia lui de minerale a-
gonisite, cum ne spune el, cu malta anevointa, in cdlatoriile lui
in Transilvania 2).
Ministerul Instructiunii, cunoscand priceperea, devotamentul
si patriotismul directorului Popescu, i-a dat insärcinarea in 1888
ca sa intocmeasca un Proect pentru organizarea $coalelor Nor-
male de Invatatori. Iar in anul 1890 l'a rugat sa intocmiasca
Programa pentru edificiul localului $coalei Normale din Barlad,.

1. V. pr. pag. 380.

2. V. pr. pag. 252.

www.dacoromanica.ro
 XXV

pe care- a inaintat-o, insotita i de un plan orizantal ad-hoc, ce

se anexaza acum la finele acestui volum ').
De asemenea neobositul dascal a fost rugat de Curatoria
averei defunctului N, R. Codreanu, din Bar lad, cu infiintarea si.
organizarea, in 1880, a $coalei Secundare-Profesionale de fete si
recomandarea Directoarei i a corpului didactic necesar 2).
Directorul Popescu, intampinand mari grautati din lipsa unui
local propriu si indestulator pentru $coala Normal& i internatul
ei, s'a interesat din vreme si a pus multa staruinta pentru gasi-
rea unui loc potrivit pentru facerea cladirii necesare. Despre
aceasta dansul iata ce ne spune : Prin o grea lupta am izbutit
a castiga dela Primaria urbei Barladului si parte dela Epitropia Casei
Proprietatii, si a procura locul pentru localul $coalei Normale si
pentru terenul necesar experimentelor agricole, un loc de mai
multe hectare, in valoare de 25-30 mii lei, la pozitiunea cea mai
frumoasa dela marginea orasului pang in gràdina publica si In
conditiunile cele mai favorabile i neintrecute pentru economia
domestic& si pentru toate ramurile economiei rurale. Aceasta in
1883 si 1884, cand am depus la minister si actele respective de
donatiune. Aceasta ca presedinte Societateii pentru Invatatura
Poporului Roman.
Pe partea respectiva, din acest loc, in fata grandiosului
nou spital Barlad si Elena Beldiman", deja de 3 ani (adica din
1897-98) este ridicat un maret local pentru aceasta scoald de
catre Ministerul Instructiei si al Cultelor cu creditul votat de
Camera, tot dupa intervenirea acestei Societati, dupa staruintele
mele" 8), Nu era insá multumit de cladirea aceasta lucsoasä cum
o numia eL
Dupace $coala Normald, din Barlad, a fost luata in 1875,
sub ingrijirea Statului, Popescu, ca presedinte al Societatii pentru
Imvatatura Poporului Roman, Sectiunea Tutovei, a intreprins, dela
maul, 1883 incoace, o lucrare uriasa, aceia pentru Idfirea mese-
ridor 5i micilor industrii tntre roman!. Spre acest scop a dus
el insusi, la inceputul acelui an, deodata 60 invätacei in Tran,
1) V. pr. pag. 254.
2) V. pr. p. 305-306.
3) V. pr. p. 252-53.

www.dacoromanica.ro
silvania, pe care i..a asezat pe la cei mai buni maistri, in Mare
parte Germani, din Brasov, Cluj, Timisoara, si pe aiurea, si' a
cdror numar s'a ridicat mai pe urma la 100. Ei au fost aplicati
fa urmatoarele meserii : olarie, tinichigerie, croitorie, palarierie fina
si ordinard, jimlarie, orologerie, fr;ingherie, fabrica de postav, de
flanele, coltunisi palarii ordinare, cojocarie, tamplärie g sculptura
in lemn, rotarie cu aplicarea la prepararea de instrumente agri-.
cole, faurarie, salarie g imbracarea de trasun etc. corfarie, laa-
tuserie, tapitärie, legatorie de carti, cismarie de barbati si 6..me.
Toti acesti invatacei au fost pusi sub ingrijirea g privigherea
in deaproape a unor barbati de samal din acele localitati 1).
Plecarea din Barlad a lui Popescu cu acesti 60 Inv:I-Wei
s'a facut in mijlocul unei obgesti bucurii si mari sperante, Au
fost petrecuti la gara de parintii lor, de membrii Comitetului So-
cietatii pentru Inv. Pop. Roman, de multi cetäteni g de elevii
Scoalei Normale 2). .,
Intreprinderea aceasta, zice Paul, a fost poate cea mal
grea din cate le-a inaugurat Popescu: Un barbat ca clansul, care
deja de 30 de ani se afla in priniul plan al activitatii publice si
Inca o activitate incununata de succese, era firesc, sa aiba multi
adversari personali. Acestia, uniti cu adversarii lui de politica,
au inceput o campanie violenta impotriva lui, amenintandu4 chiar
cu moartea. Popescu (ziceau ei) a dus baetii in Transilvania, sa- i
ungureasca, sa le strice legea, g alte de felul acesta se debitau
pe" socoteala vrednicului barbat. El insa nu s'a descurajat. Baetii
au gat la ucenicie g au devenit calfe. Unii au ramas in steal-
natate, ajungand cu meseria lor pana in Germania g Frantai
cei mai multi insh s'au intors in patrie si unii din acestia au
deschis atelieie. Popescu nu i-a abOndonat pe meseriag nici
dupace ei s'au intors acasa" 3).
Prin memoriul din 24 Decemvrie 1927, d-1 C. Petrovici Tie
spune cum,' in 1888, a fost trimes de Popescu sal invete teat();
ria la Timisoara, si de acolo s'a dus si in alte lOcuri din Iran-
silvania, apoi in mai multe localitati cu fabrici din Boemia si
1) V. pr. Spicuire, dela pag. 89-96.
2] V. pr. pag. 378.
3) Augustin Paul, V. pr., pag, 346.

www.dacoromanica.ro
 XXVII

Prusia. Iar din 1913 ii maistru profesor de tesatorie la Aziltil

Elena -Doamna din Bucure0i. Si se arata foarte recunoscator
binefacatorului ski, Popescu, cum se arata cu aceia0 recuno0inta
0 toti acei cari mananca paine din osteneala acestui mare patriot.
In privinta criticilor, a ponegririlor §i deci a pedicilor ce i
-se puneau in aceasta frumoasa 0 patriotica intreprindere, din
partea adversarilor politici, iata cum se plange Popescu, intr'un
raport catre membrii Comitetului Societatii pentru invatatura Po-.
porului Roman, Sectia Tutova, in ziva de 10 Iunie 1883, zicand :
Adversarii no0ri politici nu se sfiesc a ecsala (ponegriri) fat%
nici un scrupul asupra unei intreprinderi atat de folositoare §i
necesare din punctul de vedere economic §i national, 0 poate
singura eficace, dupa modesta noastra parere, de a introduce
meseriile i industria intre Romanii de aici, nedeprin0 cu ordinea,
disciplina qi spiritul meseria0lor qi industria0lor popoarelor oc-
cidentale, precum §i din cauzele aratate indeajuns in Expunerea
de motive ; de0, daca' acei adversari ar avea cea mai mica idee
§i cel mai mic sentiment de interesele nationale, ar trebui sä
priveasca asemenea intreprindere de o lucrare comuna 0 mai
presus de orice lupte de partide" ').
Inteo zi Popescu m'a luat la po0a de am vazut §i eu 5
scrisori cu adresele de aceia0 mand scrise qi indreptate la ni0e
bieti cari erau la me0e0iguri in Transilvania, in scopul de a-i
zidäri in contra lui Popescu 0 a-i face sa scrie pe la parintii lor
ca sunt rau intretinuti i rau tratati, ceia ce s'a constatat mai pe
urma. Acel invrajbitor era din ceata adversarilor lui Popescu.
Cum a aflat Popescu de acele scrisori, cu menirea de a fi trimise,
nu 0iu.
Cu toate acestea, Popescu a izbutit ca, intre anii 1889
1894, sa se deschida in Barlad qi judetul Tutova, 32 de ateliere
§i mai urma a se mai deschide Inca 8, pentru care facea Ape-
luri desperate 0 necontenite la membrii Societatii, la autoriritati
qi cetateni 2).
Opera aceasta, zice A. Paul, daca ar fi gasit sprijinul tre-
buincios la ora§e, judete, Societati, etc., ar fi dat rezultatele cele

1] V. pr. p. 92.
2) V. pr., Spicuiri p, 112, 119 §i 120.

www.dacoromanica.ro
 XXVIII

mai bune pentru taxa, in tot cazul mai bune decal acele obinu-
ite prin $coalele de meserii. Cu moartea lui Popescu, a murit qi
aceastä frumoasä qi mantuitoare intreprindere.
Zelosul qi neobositul dascal, spre a veni in ajutonil familii-
lor doritoare de a-si da baetilor lor o educatie mai ingrijita §i o
pregatire mai indeaproape la studii, infiintase, Inca de pe la
1870; un Internat numit Institutul Ioan Popescu", in care avea
elevi de Liceu §i de Curs Primar, in total dela numarul de 50-70.
Institutul acesta avea. 2 profesori streini, unul francez §i al-
tul german.
Pentru elevii din cursul primar era un Instututor aparte
care le &Idea lectiunile in Internat, in care post am fost §i
eu in anul colar 1889-1880 1).
Institutul acesta a stat la inceput In odaile acele din fata
Bisericii Vovidenia, iar mai pe urinal in casele lui Iacob Fatu,
acolo uncle fusase aqezata Scoala Normala intre anii 1870-1875.
Despre Popescu, ca Director al acestui Institut, laid ce ne
spune d. N. Petra§cu : Ca Director de Internat,... sosia la 4 dimi-
neata, vara ca §i iarna ; iarna infra la noi cu zapada pe barba ; stra-
batea cele douä dormitoare cu clopotul in mama, sunand cu putere
qi strigandu-ne : sus, sus", 1 Azista la spälatul nostru, impunan-
du-nesa dam apa rece pe gat ; trecea in repetitor cu noi, suprave-
ghind pregatirea lectiilor, apoi in sufragerie, luand impreung cu
noi frugala gustare de dimineatä, un pahar de ceaiu cu o felie
de pane neagra ; in urma ne in0ra doi cate doi i ne privia
pleeand (la liceu) sub ochiul pedagogului francez. La ora 12
din nou cu noi, la pregatirea lectiilor de dupa masä. Seara, la fel.
Duminicile i Sarbatorile, ne trimetea regulat la Biserica,
tot doiy cate doi, in vreme ce el venia pe nesimtite 0 se opria
in stranele din fundul Bisericii, ca sa ne observe tinuta §i cu-
viinta. 2).

1. In a mea, In Slujba Bisericei si a .$coalei", citata, pag. 267.

2. V. pr. pag. 366-67.

www.dacoromanica.ro
 XXIX

Ffind om practic si foarte zelos in intreprinderi si avand

multa trecere in Societate, adesa era solicitat, nu numai in mi-
siuni scolare, dar si in felurite treburi obstesti, bine stiindu-se
cá concursul dat de clausal duce la o sigura izbanda,
AO, Popescu a fost membru in comisia primului Recensi-
ment ce s'a facut in Moldova, la 1859 ; in Comitetul Scolar,
1861-1887 ; in Comisia Agricola, 1863-1865 ; in Consiliul Gene-
ral de Instructie, 1883-1885 ; in Comisia pentru fundarea nouilor
sate de insuratei, 1881 ; In juriul de concurs agricol, 1880 si
1882 ; in Consiliul Comunal al orasului Barlad, 1885-1888, si in
Consiliul judetean al Tutovei, 1895-1899.
In afara de aceste insarcinari, dansul a facut parte din Co-
mitetul judetean pentru Expozitia dela Paris, 1865 ; Comisar ge-
neral jud. Tutova pentru Expozitia dela lasi, 1884, a Coope-
ratorilor R omani din tara, unde a dus 18 colete, si unde
palariile de paie lucrate de elevii $coalei Normale din Bar-
ad, sub conducerea lui, au fosf premiate cu medalia de aur ;
Presedinte Comitetului de Tutova pentru Expozitia Universala
dela Paris, 1889, unde a trimes 14 colete cu diferite obiecte
pentru industria casnical, intre care ci pallarii de paie dela
$coala Normala, obtinand, pentru aceste, mentiune onora-
bila ; Comisar general al judetului Tutova pentru Expozitia dela
Bucuresti, 1894/95, a Cooperatorilor Romani din teed, unde a
dus 15 colete cu diferite articule de industrie urbana si rurala,
dela 40 expozanti, 35 din ei fiind premiati 1).
La Expozitia dela Paris, din 1889, a fost si Popescu, gra-
tuit, dus si intors, cum s'i intretinerea necesara, drept rasplata
pentru munca ce a intrebuintat 2). Acolo a fost in gazda la d-1
N. Petrascu, Secretarul Legatiei Romane. Iata ce ne spune d-sa
despre fostul sail profesor :
Am avut ocazie sa-1 primesc la Paris, când eram acolo la
Legatiune ; omul acela care (pana atunci), nu vazuse in viata lui
decal o singura data Bucurestii ci care se vedea acum aruncat
in mijlocul Parisului, admira cu un nesatiu tot ce intalnid, iar

1) V. pr. spicuiri, pag. 248-49,

2) ldem, pag. 254.

www.dacoromanica.ro
 XXX

mai presus de toate cuvintele : libertate, egalitate, fraternitate",

sapate pe cladirile si monumentele Parisului".
. Mai departe, ne povesteste cum l'a condus la Eden-Tea-
tru, la Comedia Francesa, la Restaurantul Otelului Continental ;
admirand totul pretutindenea. Intr'o dupe.' amiaza il puse inteun
cab, trasurica englez5. cu un cal, in care vizitiul mana de dea-
supra, cocotat sus. Bine c'o facui si pe asta", zise el multamit.
La Bois de Boulogne in furnicarul acela de pe Avenue
des Acacias, unde foiau patru randuri de trasuri, douà ducan-
du-se si cloud intorcandu-se, cu mii si mii de pietoni pe dealä-
turi, cu calareti sub aleele umbrite, Popescu zise incet ; Noi
care traim la Barlad, dormim viata .. " ').
Popescu a fost membru in Comitetul de initiativä pentr a fun-
darea Spitalului Barlad si Elena Beldiman" dela 1867-1870 2).
A facut parte din Garda Civica ca ajutor de Comandant,
cu gradul de Locotenent-Colonel dela 1877-1881 3),
Ales ca deputat in doua randuri, in 1891 (Hind numai o luna)
si, in legislatura din 1895-1899, in aceastd calitate a pronuntat Dis-
cursuri si a propus mai multe amandamente, mai ales in chesti-
uni $colare, Bisericesti si Economice, bine meditate si din inde-
lungata si bogata experientä esite. E bine ca cetitor al sà iee cu-
nostinta de ele, toate gasindu-le colectate si imprimate in acest
volum 4).. Popescu a fost in partea de jos a Moldovei, aceia a
fost Laza, alt Transilvanean, pentru Muntenia 5),
Dansul s'a ocupat si de imbunätatirile si infrumusaterile ce
ar trebui facute orasului Barlad, inaintand Primdriei, in anul
1897, un memoriu foarte detailat, si pe care il public in a-
ceasta colectie pentru a nu ramaned uitat in arhiva respectiva 11).
0 cu nadejdea Ca poate intr'o zi se va gisi cineva, care O.' se
foloseasca de cele cuprinse in el.
Dansul nu 0-a uitat, in nazuintele pentru cultura, nici lo-
cul nasterei sale : s'a mscris, in 1881, ca membru al Societatii
1) V. pr. pag. 369-370, spicuiri.
2) ldem, pag. 248.
3) ldem, pag. 258.
4) ldem, pag. 124-209.
5) V. pr. pag. 297
6) V. pr. pag. 209-225,

www.dacoromanica.ro
 XXXI

de lectura din Somcuta-Mare, foasta capitala a districtului in care

s'a nascut, and 100 volume si platindu-si taxa respectiva ; mai
tarziu s'a inscris ca membru f undator la Societatea pentru cre-
area unui fond de teatru Roman, mergand insusi acolo in 1886,
spre a-si anunta .intrarea in acea Societate ').
Cultura lui, zice A. Paul, intrucat nu ar fi fost desavar-
sad de acasa, si-a complectat-o prin studiu privat in lupta vietii,
insusindu-si chiar si cunostinta limbei francezd si a celei ger-
mane" 2),
Avea o bogata bibliotecä si o Mare colectie de reviste, cum
si Gazeta Transilvaniei dela aparitia ei. Dar bietul om, avand
datorii 0, neajungandu-i pensiunea pentru traiu, si-au vandut
multe din cartile sale. Domnul N. G. Dorin, avocat in Barlad,
unul din acei cumparatori, iata ce ne relateazd prin scrisoarea
din 10 Decembrie 1927 ; Eram elev in cursul superior la Liceul
Codreanu, din Barlad, prin anul 1899... ca elev sarac adunam
pitac cu pitac dela meditatiile ce aveam, sau figurile de desemn,
ori compunerile ce faceam pe la colegii mei bogati si obositi de
Sqoala, si eram foarte fericit child puteam cumpara un numar
din Biblioteca pentru toll" sau o alta. carte . efting. Intr'o zi
am aflat ca. batranul Popescu are podul casei p1M de carti si le
vinde eftin, fiind sarac si neputand trai numai din mica pensie.
Cu mare sfiala si numai cu ajutorul colegului meu, Craescu, am
putut sa ma introduc la Joan Popescu.,. Coniunicandu-i scopul
venirei mele, el imi spuse ca are in pod multe carti si le vinde,
caci e vremea tare rea si n'are nici ce manca.
Ca un tanar in toga puterea, porni el repede afara, luä
o scara si o pusa la gura podului, apoi, foarte ager in miscari,
urea pe ea si imediat se intoarse cu un brat de carti. Uite, eu
iti dau dela mine cartile astea, fiindca esti baet sarac ; sä le ci-
testi si sa ma pomenesti. Eu li-am luat foarte bucuros, multumind
cu recunostinta. Si apoi cu timiditate am scos 5 lei si am spus
cd clack' mai are alte carti sa-mi dea pentru acesti bani. El lua
banii, infra in casa si peste putin yeni cu doua carti, intre care
una era : Fapte 0 vorbe romanesti de Gh. Cosbuc ; si mile dadu
1) V. pr. pag. 255 §i 236.
2) V. pr. pag. 350.

www.dacoromanica.ro
 Ll
cu bucurie, spunandu-mi ea' daca voiu mai voi, sd vin sa-mi dea,
cfici are carti multe si de autori buni... si m'am mai ohs de doua
ori de am luat ea/1i, si am vorbit mai putin cu el, dar am inte-
les tot mai mult din durerea lui si din sufletul lui".
Aceste, dupa cum am vazut mai sus s'au intamplat in anul
1899 ; peste doi ani (1901) Popescu moare si restul din biblioteca
cred cd s'a luat de cdtre fiul sail. Mai mult nu se stie.
Popescu nu fuma si era foarte cumpatat ; avea apoi mult tact
si prevedere ; energic panh la exces si cu o experienta rara. In
purtarea ca dascdl in Scoala si ca membru in Societate, dupa
cum mi-a spus odata, in totdeauna si-a zis : coot sant profesor.
Ca mai toti oamenii, cari se jertfesc pentru binele public,
dupacum zice cu drept cuvant A. Paul, Popescu si-a neglijat
interesele particulare. Doar ca si.a asigurat (pe cat a putut) vii-
torul copiilor, de altminterea a murit sdrac" '). Si cand ma gan-
desc eu la acei cari sustineau ca Popescu ii bogat si ca are bani
depusi la banci, am zis atunci si zic si acum : Iartd-le Doamne,
ca n'au stiut ce graesc I
S'a casatorit in Barlad. A avut 1 bdet, Pompeiu, si trei
fete, Lucretia, maritata cu profesorul P. Chenciu, Emilia cu
farmacistul Lazar Bistriteanu si Cornelia cu Gavril Onisor,
profesor la Scoala Normal5.. Dintre toti numai singura d-na Cornelia
trdeste ca vdcluvd, avand trei copii.
Rand la 1886 Popescu a stat in casele cele mici ale Bisericii
Vovidenia, peste drum, de aceastd Bisericd, in partea de nord,
iara dela 1886, in casele sale, ce le-a facut alaturea da acele si
in care a trait pang.' la moarb.
In ce priveste insa casele, situate peste ulitd dela actualul
palat al Postei si Telegrafului, pa care case i le facuse si daruise
Barladenii in 1874, Pop ascu li-a vândut de mull pentru a-si
putel acoperi oarecare nevoi familiare.
El a lost si Epitrop multà vreme al Bisericii Vovidenia.
Pentru multele si variatele servicii publice, Popescu a fost
decorat : Cu steaua Romdniei hi gradul de Cavaler ; cu medalia

1) V. pr. p. 349,

www.dacoromanica.ro
 XXVII

Apdralorit Independentei ; Bene-Merenti cl, II; §i. Ofifer al Co-

roanei Romániei, in 1878, 1879, 1881 §i 1882 '). .

Iar intre darurile ce i s'a facut, drept recuno§tintd, amintim :

Casele oferite de BdrMdent in 1874, amintite mai sus, 0. care
se vdd §i astäzi vis-a-vis de Po§tä ; un candelabra in 1886, de
cash' noud, din partea invdtatorilor rurali, cu inscriptia pe un
lant de inime de metal ce-1 incingea : Lumina pentru lumina" ;
acte de mullumiri dela Ministerul Instrucliet §i alte autoritati,
pentru feluritele insärcindri bine conduse ; Dedicaliuni de carti
0 de compozitiuni muzicale 2)
In privinta insu§ilor fizice §i psihice a lui Popesc u, cu care
muncea §i persevera in multele 0 variatele sale initiative §i in-
sarcindri oficiale, cum 0 a urei ce §i-a atras din partea unora,
sa ascultam tot pe cunoscutul nostru literat, domnul N. Petra§cu,
Iata ce ne spune :
Printre profesorii din generatia batrana, cari §i-au inteles
inältimea §i nobleta misiunii lor, unul ce tine un kc de frunte
0 in care s'a incarnat ideia $coalei... e profesorul Joan Popescu
a caruia cariera incepe la 1850 0 sfar§e§te la 1892 §i al caruia
nume va trebui pus in viitor alaturi cu al celor cativa apostoli
ai rena§terei noastre culturale,
Cei cari l'au cunoscut deaproape §i l'au vazut lucrand, cum
am avut norocul sa-1 cunoa§tem §i. s5.-1 vedem noi in cei 7 ani
ai liceului nostru, intrand la Institutul d-sale (in care ma aflam)
in fiecare dimineata, vara 0 iarna, la 4 ceasuri, spre a fi in mijlocul
(dormitorul) elevilor §i. mergand in repetitor, unde-§i faceau baetii
Iectiunile, §i trecand apoi la liceu §i dela liceu la §coala nor mare.
§i dela §coala normald iar la Institnt (Internat) in fiecare zi ; 0
zecimi de ani in§ir, luand parte in fruntea ord§enilor la orice
manifestare sau act cetatenesc, 0 indemnându-i pe toti la iapte
bune, pururea cu aceia§i ardoare 0. cu acela§ entusiasm, aciia
vor intelege pentru ce prestigiul lui a fost imens in ora§ul Barlad,
0 pentru ce noi, elevii sal, ii purtam o adanca admiratie §i. ne-a
ramas pentru totdeauna in inima §i in mintea noastra ca o fi-
gura puternical 0 rara, ca vointa cea mai vanjoasa 0. mai intensä
1) V. pr. p. 254.
2) V. pr. p. 255

www.dacoromanica.ro
 XXXIV

ce am intalnit in viata, ca un caracter cu adevarat antic. Ar fi

destul sa-1 priveasca cineva astazi Inca, un moment in fata, pentru
ca sal inteleaga ce putere I ce exuberanta extraordinard raspan-,
dia altä data in juru-i chipul lui mare/, talia lui Malta" si voinicd,
capul seiu desvoltat, cu o frunte proeminentó si rotunda, 9-
brazu-i bronzat de soare si de aer, ochii albastri si vii, gla-
sul sau puternic, via/a sa de om de munca, de om de soare,
.de aer liber, pe care parca ii inabusa aerul de oras.
Joan Popescu e in adevar roman din Transilvania, ndscut
Ia Ora, ai ai-a pästrat toata vigoarea i puritatea obarsiei sale,
loath' naivitatea credintilor mari si frumoase", far catre finele
articulului zice : Situatia exceptionala ce-si facuse Popescu prin
munca s'a extraordinara, atata ca de obiceiu gelozia i invidia
mediocritatilor. Ele Ii pusera in gand sa-1 denunte, sa-1 atinga,
sa-1 doboare. Un inspector scolar: a-1 carui nume Ii tacem din-
tr'un sentiment lesne de inteles, hi instrumentul inconstient al
acelei gelozii i invidii.
Un ministru, a-1 carui nume de asemeni Ii tacern, il sus-
penal din directoratul scoalei normale. El sa supuse cu o rara
putere de a indura nedreptatea si cu o mare incredere in viitor.
Barbatului acestuia i muncii lui neintrerupte, am crezut
astazi sa-i aducem o mangaere cu recunostinta noastra '), Dame-
nil de bine i de inimd vor aproba desigur sentimentul nostru,
§i, prin aprobarea lor, von repara greselile celor ce au amarât
la batraneta o viata, care nu meritä decal laude si onoruri si care
este si ea insasi o lectiune admirabild" 2).
Pentru lamurirea celor spuse mai sus, amintim c. Popescu
ffind dat in judecata pentru cä ar fi facut sustrageri i nereguli
cu fondurile, ce-i stateau la dispozitie pentru intretinerea elevi-
lor Scoalei Normale,dupa o cercetare de mai multe luni, jude-
catorul de instructie 11 gaseste nevinovat i deci, prin ordonanta
No, 1715 din 1892, zice : Vazand art. 129 pr. p. in unire cu re-
quisitoriul definitiv al d-lui procuror, declaram, cd nu e loc de
1) Popescu traia atunci, &and se publica azcst articul (1899).
2) Sub pseudonimul A. Costin, in Literatura §i Arta Romana", anul
1899 Iulie 25, despre Un bun Roman loan Roman", articul reproclus in
in acest volum, pagina 318-322.

www.dacoromanica.ro
 XXXV

urmarie contra inculpatului I. Popescu, profesor, major, din Bar-

lad, etc.", si astfel a esit de sub norii calomniei, cum o
spune dansul prin brosura amintita I).
In fine, sosit-a vremea ca si acest dascal ne intrecut in in-
deplinirea datoriei, acest far luminos al Neamului, acest patriot
pururea inflacarat, sä dispara dintre noi, incarcat insa de ata-
tea merite neperitoare. Popescu s'a stans repede si pe neastep-
tate, Mersuri, 1.1 Iu lie 1901, orele 11,45 noaptea, doborat de
pustola maligna, dupace, la timp, i s'au indeplinit datoriile cres-
tinesti de catre colegul si prietenul sau, parintele Econom Joan
Carp. Dansul si-a avut preocupata mintea pana in ultimele mo-
mente de fericirea Neamului, de binele obstesc 2.
A fost inmormantat pe spesele Ministerului Instructiunii,
Vineri, 13 Julie, in Cimitirul Eternitatea", alaturea de sotia sa.
S'au depus coaroane : de familia sa, din partea Primariei
si Judetului, a prof esorilor de liceu si Scoala Normala, a vechi-
lor tovaräsi de lupta si din partea industriasilor cu inscriptia :
Profunda veneratie protectorului nostru Ioan Popescu". I s'a
f dcut frumoase onoruri militare.
Prohodul s'a oficiat la biserica Sf. Ilie de catre protoereul
Ioan Antonovici, incunjurat de mai multi preoti, dupa care a
vorbit d. Stroe Belloescu, care, intre altele, a amintit ca. acti-
vitatea lui Popescu a fost apreciata chiar si de adversarii poll-
litici". Dupa d. Belloescu a vorbit d. Orighen Carp in numele ti-
nerimei, care a absolvit Liceul Codreanu" si. apoi d. Locot. Co-
lonel Parfeni din Reg. 10 Artilerie, in numele vechilor elevi ai
raposatului. In fata LiLeului a vorbit d, Director Mironescu,
despre Popescu ca profesor si barbat politic ; iar la Cimitir a
cuvantat profesorul Augustin Paul, amintind in chip miscator de
mai multe momente insemnate din viata rapasatului 3).
Popescu aveâ si el mare nadejde cä prin raspandirea cartii
in popor se va puteà ajunge intr'o zi la indeplinirea idealului
nostru national, la unirea tututor Romanilor, de aceia, la sfar-
§itul cuvantärii ce a tinut la 29 Noeinvrie 1870, cu prilejul ina-
1) Idem, pagina 246 §i 347.
2) V. pr. pag. 325.
3) V. pr. spicuri, pag. 325-331.

www.dacoromanica.ro
 XXXVI

ugurarei $coalei Norma le din Bar lad, a zis : De Dumnezeu

bine si pace in Romania, ca asemeni intreprinderi (infiintari de
$coli Norma le) inmultindu-se si imitandu-se de toate judetele
(dupre pilda Soc. pentru Invatatura Poporului Roman) si dand
fructele lor mântuitoare, Romania sal devind unità cu toate par-
tile ei ; culla' si civilizatä dela o margine la alta, mare, tare si
fericita, spre a-si reocupa, cu o ora mai inainte, cuvenitul ei loc
intre natiunile cele de valoare ale Europii" ! '). 1

0, dascale minunat, patriotule vesnic inflacarat, prevazato-

rule neintrecut, cum de n'ai trait ca sa-ti vezi in intregime
roadele ostenelelor tale ? Cum de n'ai ajuns sa-ti vezi pe multi
din elevii scoalei infiintate de tine, cum si cat de vitejeste s'au
purtat ei si pe câmpul de razboiu, unde s'au savarsit cele mai
stralucite victOrii pentru realizarea idealului national ? Cum de
n'ai vietuit sa mai treci macar odata. Carpatii si sa-ti vezi Coa-
sul, locul nasterii tale, asa cum o doriai aceasta in convorbirea
ce-ai avut-o odata cu prietenul tau Paul ? 2), dar acum sa-i
treci fail pasaport si fara sa mai vezi pe varfurile lor pichetele
sau semnele de granita ; cum de n'ai ajuns sa vezi cal morman-
tul Marelui Stefan si ale celor intai voivozi ai Moldovei nu mai
sunt in tara straina, ci in cuprinsul tarei noastre, in cuprinsul
României intregite 71. 0, fericitule adormit, Tara noastra se intinde
acum, dela Nistru pand la Tisa, cum invätai pe baeti Inca dela
inceputul dascäliei tale ; da, tara mare, tare si fericita", cum a
dorit-o intotdeauna sufletul tau lumina t, sufletul tau plin de
mandrie nationala si de patriotism nesovaelnic ! Fie deci numele
tau in veci binecuvant !

Hu§i, 12 Decemvne 1927. .1. IACOV

1) Idem, pag. 49.

2) Volumul prezent, pagina 349.
3) P. Ra§canu, volumul prezent, pagina 355,

www.dacoromanica.ro
 I

Din cele scrise sau vorbite

de Ioan Popescu

www.dacoromanica.ro
 I

1861 August 1. loan Popescu ceitre Ministerul Culla lor

tn chestiuni colare 1).
Pe la inceputul acestei vacante, trecand prin targwrul Pu-
e0i din acest district al Tutovii qi din intamplare oprindu-ma.
putin 0 intrand in vorba cu cativa negustori romani, am avut
ocaziune a ma incredinta din insu0 declaratiunea acelora, cal lo-
cuitcrii acelui targwr, in cea mai mare parte negustori i indus-
tria0 romani, duc o lipsa foarte simlitoare de o Foala publica
pentru cre0erea §i invatarea fiilor bor.
Subscrisul, in reamintire cal in anul trecut 1860 se incepuse
prin acest Minister niqte lucrari relative la infiintarea de §coale
elementare pe la toate targwarele din tinuturi, pe deoparte am
asigurat pe numitii cà in curand li va fi satisfacuta dorinta lor
nobila 0 laudabila, aratandu-le ca sunt deja lucrari inaintate in
aceasta materie ; iar pe de alta, reintorcandu-ma la Barlad, m'am
grabit a cerceta in ce ar fi stand atari lucrari.
Din actele Prefecturii m'am incredintat ea' din motivul cir-
cularii acestui Minister No.. din anul trecut 1860, Prefectura ar
fi indemnat pe proprietarii unor asemanea targware ce stint in
acest district trei la numair (Pue0ii, ai casei rep. N. Negroponti ;
Murgenii, ai D. sale Log. Alecu Sturza i Plopana, a D-sale Sma-
randa Voineasca) i cu o populatiune destul de considerabila,
1) Regretam ca nu putem incepe cu publicarea a 6 acte, mentionate in Cres-
terea Colectiunilor, dela A. R., pe anul 1907 Nlai-August, pagina 127, unde se
spune asa :
Popescu Ioan (fost profesor de 1. latina la liceul din Barlad si director al
scoalei normale de invatatori). $ase acts din anii 1848-1859, privitoare la el,
pe cand era profesor primar al scoalei publice din Barlad".
Si aceasta din pricina ca si aceste axte au Lost trirnise la Moscova cu pri-
lejul rasboitilul.

www.dacoromanica.ro
 4

adica dela 300-400 familii fiecare, de a prepara localul $i cele-

lalte necesare intretinerii anuale a scoalei. Dupa care Epitropia
casei rep. Negroponti prin raspunsul sdu din Sept, anul trecut,
face cunoscut Prefecturii ca este gata a indeplini cele cerute,
dar care raspuns, dupacum m'am lamurit tot din acte, nu s'a
adus la cuno0inta Ministerului spre a se putea da curs $i fini
lucrdrilor concepute, nici numitei Epitropii nu i s'au mai pus
executiune de a aduce intru indeplinire promisele prin raspunsul
sau ; prin urmare lucrarile au ramas amortite spre dauna morala
ireparabila a bietilor targoveti sus mentionati.
Tot in actele Prefecturii m'am incredintat ca locuitorii tar-
gu$orului Pue0i in arzanda lor dorinta de a$i putea prin orice
chip ajunge scopul cu infiintarea scoalei, s'a adresat la 2 Iunie
a acestui an cu cerere catre Prefectura locala, ca aceasta sã mij-
loceasca la locurile cuvenite infiintarea acestei $coale, trimetand
si declaratiune Prefecturei dupa cererea ei, ca ei sunt gata sin-
guri a intretine scoala cu toate cele necesare, numai s5. li se
trimitä un invatator. Aceastä declaratiune dupacum se vede din
acte, s'a comunicat acestui Minister de Prefectura pe langa ra-
portul No. 13581 din 17 ale trecutei, urmare ce ar fi trebuit a
se pazi cu declaratiunea Epitropiei proprietatii acelui targu$or din
anul trecut, 0 mai inainte mentionata, caci aceasta datorie cade
in sarcina proprietatii care se bucura de concesiunea de a avea
targ pe movie.
Din nenumeratele acte se lginure$te ca. Prefectura tot asemine
a executat qi pe D-nii Log. Alecu Sturza pentru targusorul Mur-
genii, qi pe D-na Smaranda Voineasca pentru targusorul Plopana ;
atat numai cá ace0i din urma doi n'au dat nici un raspuns la
indemnurile Prefecturei, dar locuitorii acestor targusoare Inca duc
tot asemine necesitate $i dorinta de scoala ca qi Puetii, precum
m'am qi putut incredinta in osebite ocasiuni dela mai multi ne-
gustori din aceste ord$ele. Subsemnatul, impins de datoriile sale
de profesor qi roman, mi-am luat indrasneala a aduce acestea
la cuno0inta Onor. Minister spre a se vedea cum, din causa
nesfarsirii lucrdrilor incepute, se paralizeaza aplicarea celor mai
binevoitoare masuri ale guvernului menite a aduce fericirea lo-
cuitorilor tarii, apoi cu supunere yin a propune ea' ar fi de dorit

www.dacoromanica.ro
 5

a) A se scrie Prefecturii ca se execute pe proprietarii aces-

tor ordsele la infiintarea incaperilor pentru scoale prin zidire din
nou dupa un plan regulat, iar pan& atunci prin in orice mod,
inca din acest an, asigurandu-le i intretinerea lor.
b) A se publica concurs pentru trei invaTatori necesari la
aceste trei scoale si
c) Prefectura la purcederea in asemenea lucräri sa aiba a
se intelege pururea cu un membru randuit din corpul profesori-
lor pe care-1 va destina Ministerul spre a putea urmari numai
deck si aduce intru implinire niste masuri de o asa insemndtate
cu toga' regula i dupd trebuinta astfel ca si guvernul sa-si alba
satisfacerea sa morala pentru sacrificiile ce face, si locuitorii unor
aseminea locuri sä-0 poata culege fructele dorite de ei si de vi-
itorul national al Romanilor.
NOTA. Aflat in dosarul scoalelor publice primare din Barlad pe anul
1861, fila 382.

II
1.861. Septemvrie 24. loan Popescu cdtre Comitetul de
Inspecliune al coalelor publice din Beirlad.
Alaturatele cloud inventare, unul sub litera A, scris pe cloud
coale si altul sub litera B, scris pe una coald de hartie, prin care
tradau D-sale Profesorului George Pdun, toate mobilele, efectele
arhiva scoalelor publice primare din acest oras, rog pe ono-
rabilul Comitet, sa binevoiasca a le adeveri. Tot pe langa acest
inventar mai alatur spre observare si verificarea acestui Comitet,
lista cheltuelilor intretinerii scoalei publice primare dela 1 Ianu-
arie anul curent si pana la 10 ale curentei.
Suma cheltuelilor covarseste suma primità dela municipali-
tate cu 254 lei 12 parale, bani cheltuiti din cassa subsemnatului,
pe care rog a se regula a mi se raspunde.
IOAN POPESCU
REZOLUTIA:
In cat priveste inventarele prezentate de D-1 Popescu cu referatul de
fata i dupa care trada obiectele i arhiva scoalei se recomanda D. Faun ca
sa primesca dela D-1 Popescu toate acele aratate in inventare si dupà primirea

www.dacoromanica.ro
 6

lor sa adevereasca in inventare referind si Comitetului spre stiinta si regula

odata cu prezentarea inventarelor ; iar in cat priveste lista cheltuelilor pre-
zentata tot cu acest referat, si care dupe'. observatia ce i s'a facut de Comitet
s'a vazut sprijinita cu dovezile cuvenite, se va alatura la acesta impreuna cu
dovezile spre stiinta si regula. a fimdca dupa sama prezentata de D. Popescu
se vede cal D-lui a cheltuit pe anul acesta pada' la 10 Sept. curent 254 lei 12
parale mai mult peste suma de 2000 lei ce arata cá a primit dela Municipa-
litate din § asigurat pentru intretinerea scoalei pe acest an, apoi se pune inda-
torire D. secretar al Comitetului ca din banii ce urmeazal sa mai primeasca
Inca D-lui dela Municipalitate pentru intretinerea scoalei pana la finitul acestui
an, sa plateasca D-lui Popescu suma de 254 let 12 parale aratate mai sus, sub
adeverinta de primire, pe care sa o prezinte comitetului odata cu sama ce
urmeaza a prezenta despre intrebuintarea banilor ce va primi dela Municipalitate.
Membrii comitetului :
P. Chenciu, I. Vargolici, Nediscifrabil

A) INVENTAR
de mobilele si efectele scoalei publice primare din Politia
Beirladului, precum si de arhiva cancelariei acestei scoale, pe
cari toate le tradau tn primirea D-sale Profesorului
primar succesorului meu, D. Georgi Pclun.
a) MOBILELE SI EFECTELE
3 Trei iconite ale Maicei Domnului in clase.
54 Cincizeci si patru bdnci pentru clase boite cafeniu, din-
tre earl 38 mai vechi din acele 40 bänci primite de subsemnatul
prin inventarul dela anul 1853 Decemvrie 6, aflat la actele aces-
tui an, caci cloud s'au stricat cu totul, nemaiputându-se repard ;
apoi 6 sunt mai notiä, facute de Municipalitate la anul 1859 ; din
toate aceste band 47 sunt simple, 7 infun date.
4 Patru mese cu scaunele kr, boite cafeniu.
1 Una catedrai nouä, facutà de Municipalitate la 1858.
4 Patru tabele pentru matematic5 boite negru si cu picioa-
rele ei fiecare.
1 Una tabela mica pe care este scris alfabetul, asezatá pe
pArete in carlige de fer, iar picioarele acesteia s'au pus la o ta-
bela. de matematical careia ii lipsea picioarele.
1 Un orar de pärete.
1 Un clopotel de chemat la scoalä asezat pe furci.

www.dacoromanica.ro
 1

1 Un topor si un ferestrau pentru taliat lemnele.

1 Una razatoare de scanduri.
1 Un vatrar pentru tras focuL
4 Patru ciubere de stejar cu cercuri de fier pentru bautul
apei in cele patru clase.
5 Cinci tabele mici boite negru, asezate deasupra usilor, pe
care sunt scrise titulele claselor si acel al Directiunii scoalei.
1 Una tabela mare imbracata cu tabla de fier, boita negru,
cu culori nationale imprejur si asezata pe perete afara despre
ulita, pe care este titula scoalei.
8 Opt usi in canaturi la cele 4 clase, boite cafeniu, cu là-
voarele, broastele, manusile si cheile bor.
1 Una usä in canaturi la sala locuintei profesorilor primari,
aseminea cu zavoarele, broasca, manusi si cheia ei.
3 Trei usi simple, insai 2 la locuinta D-lui Profesor si una
la cancelarie, asemenea cu broastele, manusile si cheile bor.
25 Douazeci si cinci ferestre in canaturi si duble, adica 25
pe dinauntru odailor si 25 pe dinafara, avand zavoarele si car-
ligele pe dinafara.
6 $ase tachmuri intregi la 6 sobe, de clase, de cancelarie
si locuinta D. Profesor.
4 Patru fereste dinafara in canaturi la odaile dela vale, cu
zavoarele si carligele lor.
2 Douà ferestre simple inlauntrul odaitei randasului scoalei
dela vale.
3 Trei usi la o &dile din vale, insa una in canaturi cea dela
salitä, si dotia simple cu clampe si reteze de incuiat.
1 Una usa de brad in canaturi la pivnita, neboitä si Idea
incuetoare.
1 Una despartitura de scanduri in salita dela odaile dela
vale, cu usa ei neboite.
1 Una portità de brad despre apa Barladului.
1 Una poarta in canaturi despre ulità, boita verde si cu
incuetoarea ei de fier.
2 Doua usi la reterade, de brad, neboite si un coridor de
scanduri dela retirada panala zidul scoalei, acoperit si asternut
pe jos cu scanduri.

www.dacoromanica.ro
 A

NOTA.- Cele cloud cade insemnate in inventarul din 1853

Decemvrie 6, nu s'au primit nici pand acum dela Municipalitate,
de0 s'a iirmat corespondentd. .
b) AR GHIVA
1 Un portret Principe le Domnitor al Principatelor Unite"
wzat in ramd poleità §i. cu sticlà, pentru cancelaria §coalei,
1 Un dulap negru de brad cu cloud ferestre in canaturi,
ochiuri de sticlà qi cu cloud' broa§te pentru incuiat cu cheile bor.
42 Patruzeci §i doubi acte de corespondentile §coalelor pu-
blice din acest ora§, ins5. : 22 bucati acele pe anii 1832, 33, 34,
35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 52
§i 53 se aflà intocmai precum le-am primit §i eu prin inventarul
din 6 Decemvrie 1853 cusut la actul din acel an, cu adaugire
ea acest act pe anul 1853, continuatà de mine pand la finea
acelui an este numerotatà. qi §15.ruitai qi sub sigiliul meu, in cal
prime§te lucearile continuate dela 6 Decemvrie qi pand la finea
anului aceluia, .
8 Opt acte de corespondenta: ale §coalei publice primare pe
anii 1854, 55, 56, 57, 58, 59, 60 §i 61 numerotate §i §raruite
sub sigiliul meu, .

4 Patru acte ale Gimnaziului Codreanu pe anul 1858, anul

infiinta.rii aceluia, apoi pe anii urmätori : 1859, 60 §i 61, numa."-
rate §i sfdruite sub sigiliul meu.
1 Un act al infiintärii celor 4 §coale primare filiale din
cele patru quartaluri ale oraplui Barlad, anul 1860, numärat qi
sfäruit sub sigiliul meu.
1 Un act al averii däruite §coalelor publice din acest ora§
de raposatul Joan Georgiu, prin testamentul din 5 Julie anul
1858, cand s'a infiintat qi acest act care este iard0 numärat qi
sfäruit sub sigiliul meu,
13 Treisprezece bucdfi documente atingdtoare de pro-
prietatea locului pe care este ziditd casa scoalei primare; tn-
chise sub pecefile membrilor cornitetului dtn anul 1853, dupd
cum le-am primit si eu.
1 Un document sub data 1857, Septembrie 10, atingator
de locul pe care este construitä moara de vânt dairuita. §coale-
lor de rep, I. Georgiu,

www.dacoromanica.ro
 0

I Un proect de reorganizarea invätaturilor in Moldova in

broprä.
1 Un asez §colar legat.
1 Un exemplar statutele societatii de incuraj are a junimei
din Moldova, browrai,
1 Un exemplar analile statistice-economice ale Romitniei
pe lunile Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie, Maiu, Iunie 0 Iu-
lie 1860 in dota bro§uri in quarto mare.
1 Un exemplar Instructiunea Publica. dela Bucure0i in
bro0ird quarto mare pe lunile Noembrie §i Decembrie 1859, apoi
pe Cate douasprezece lunile anului 1860.
1 Un exemplar acte oficiale ale coalelor din Sf. Mands-
tire a Neamtului in browral.
21 Dougzeci 0 una harti geografice pentru clase, insä 2 a
Europei, 3 ale Asiei, 2 ale Africei, 2 ale Americei, 4 ale Ocea-
niei, 3 planigloburi 0 5 ale Daciei ; din aceste : 14 intinse pe
panza." §i cu drugi de lemn poleiti ; 5 in rame §i cu sticlä qi
cloud numai in hârtie.
1 Una harta mare i veche a Daciei intinsai pe panzal §i
cu drugi. .
2 Douá rame pentru harti fairä sticld 0 ochiuri.
1 Una ramà cu sticlä in care este Programa.
1 Un exemplar in hartie cu marca Principatelor Unite i
cu acelea ale tinuturilor, spre a se pdstra in cancelaria §coalei.
4112 Patru §i juma.tate coti postav verde pentru masa can-
celariei §i la examene.
1 Una condica de expedierea hârtiilor, veche.
1 Una asemene pe anii dela 1853 0 pe acel curent, nu-
märat5. 0 sfaruitá sub sigiliul meu.
2 Douai condice pentru inscrierea premiantilor dela §coala
de b5.eti qi acea de fete.
1 Una condica de inregistrat numele membrilor comitetu-
lui spre verificarea edintei.
1 Una condica de inregistrarea numelui profesorilor pe anii
1857, 58, 59, 60 0 61.
5 Cinci condicute pentru cataloagele zilnice in clasà.
1 Un steag de satin in culori ro§-albastru,

www.dacoromanica.ro
 lo

4 Patru asemene mai mici 0 de panza pentru fiecare clash'

cate unul.
1 Un sigiliu cu insignele colare pe el.
5 Cinci condice cu Albina Romaneasca pe anul 1859,
41, 42, 43, 46, 47 0 48 legate. Gazeta de Moldova pe anii :
1855, 56, 57 0 58 legate in carti osebite pe fiecare an,
Monitorul Oficial pe anul 1859, 60 0 61 cusute in carti
osebite pe fiecare an.
Buletinul Oficial al Divanului din anul 1857 cusut in carte.
Protocoalele comisiunii centrale pe anii : 1895, 60 qi 61 le-
gate in carti osebite..
Un numar de cataloage lunare 0 semestriale qi un numar
atestate qcolare tiparite.
Mobilele, efectele 0 archiva qcoalei publice primare din acest
oraq, Barlad, cuprinse anume in acest inventar, le-am predat in
primirea d-sale profesorului George Paun, succesorul meu, astäzi
27 Septembrie 1861. .
IOAN POPESCU

Se mai adauga urmatoarele ce ramasese netrecute :

1 Un plan al zidirei qcoalei de fete venit pe langa oficia Mi-
nisterului No... din.., qi suplimentele extraordinar la Monitor ofi-
cial al Moldovei cu lucrarile adunarii legislative a Moldovei pe
lunile Decembrie 1860 qi Ianuarie, Februarie 0 Martie 1861, cu-
sute in carti.
Mobilele, efectele qi arhiva qcoalei primare din orapl Bar-
lad, cuprinse anume in acest inventar, le-am primit toate in a
mea pastrare, astazi 27 Septembrie 1861.
G. PAUN

B) INVENTAR
de mobilele ?i efectele celor cloud ?coale primare fatale, adicei
acea a doua a lui loan Georgiu i cea a Ilba din Podeni.

a) $COALA LUI IOAN GEORGIU

16 Adicd asesprezece banci nouà pentru clase, boite cafe-
niu, dintre care sunt cloud infundate qi celelalte simple,

www.dacoromanica.ro
 ii

1 Una masä noua boitä cafeniu, cu sertarul ei cu broasca

§i cheie, §i scaunul ei nou i boit tot cafeniu.
1 Una tabelä pentru aritmetica cu picioarele ei,
1 Un orar de parete.
1 Un ciubar pentru apa in clasa, de lemn de stejar cu
cercuri de fier.
1 Una cofa cu cercuri de her.
1 Una tinichea pentru bautul apei.
1 Un steag mic de panza, in colori nationale române.
1 Una tabela mare imbracata in tabla de fier §i a§azata
afara, fiind scrisa pe &Ansa titula §coalei.
b) $COALA A III-a DIN PODENI
16 Adica §asesprezece band noua pentru clash', boite ca-
feniu, dintre care cloud sunt infundate ; celelalte simple.
1 Una masa noua boita cafeniu cu sertarul, broasca §i
cheia ei ; asemenea scaunul ei tot nou §i boit tot cafeniu.
1 Una tabelä pentru aritmetica cu picioarele ei.
1 Un orar de parete,
1 Un ciubar pentru apa in clasa, de lemn de stejar §i cu
cercuri de fier.
1 Una cofa cu cercuri de fier.
1 Una tinichea pentru baut apa,
1 Un steag mic pe panza in colori nationale române.
1 Una tabela mare, imbracata in tabla de fier §i. a§ezata
pe perete afara, pe care este scrisa titula §coalei.
NOTA. Dupa mijlocirea Comitetului de inspectiune, sunt
trecuti in bndgetul Muncipalitatii §i doi clopotei pentru chema-
tul copiilor la coala, rämâne numai a se stärui pentru a lor
cumparare qi awzare la §coalele aceste doua spre intrebuinta-
rea destinata.
Mobilele §i efectele coalelor publice primare filiale din
acest ora§, acea a II-a lui Ioan Georgiu §i cea a III-a din Po-
deni, cuprinse anume in acest inventar, le-am predat in primi-
rea d-sale profesorului primar George Faun, astazi in Septern-
brie anul 1861 a§a precum am iscalit §i eu la Municipalitate
pentru a lor primire in seama mea.
IOAN POPESCU

www.dacoromanica.ro
 12

Mobile le 0 efectele §coalelor suburbiale a II-a 0 a III-a

din acest ora, BArlad, cuprinse anume- in adest inventar le-am
primit toate pe sama mea, astgzi 27 Septembrie 1861. '

G. PAUN

LISTA
chelluelilor intrelinerii scoalei publice primare din acest oras,
Bar/ad, pe timpul de la 1 Ianuarie si pdnei la 10 Septemorie
anul curent, 1861, in aldturare si cu dovezile cuvenite.
Ai-Mare anume :
Lei par,
880 Adicg opt sate opt zeci de lei pentru §ase stânjeni
de lemne, insg :
592 lei pe 4 stânjeni a 148 lei unul dela D. Hur-
muzache Fendulea ad. No. 1.
148 lei un stânjen prin d-1 Mihail Ceripn, dupg ade-
verinta algturatg sub No. 2. .

100 lei unul tot prin d-1 Mihael adeverinta No. 2.

310 Adicg trei sute zece lei leafa randa§ului pe timpul de
8 luni 0 10 zile a un galben pe lung, 0
250 Adicg doug sute cincizeci lei, mâncarea lui in acest
timp a un leu pe zi.
125 Una sutg dougzeci 0 cinci lei pe 25 ocg luma.ngri a
5 lei oca, socotite chte 3 lei oca pe lung dupg devi-
zul din 1857..
42 Patru zeci 0 doi lei cheltuiala cancelariei coalei a 5
lei pe lung, .

219 Doug sute nougsprezece lei pentru grijitul de peste

an al §coalei pe dinguntru i pe dinafarg ; insg 76 lei
12 par. zile petrari a 5 0 7 lei ziva, dupg adeverinta
algturatà sub No. 4,
23 lei varul trebuitor, adeverinta No. 5.
4 lei cloud care nisip. .

11 lei repararea ulucilor, adeverinta No. 6. .

60 lei vase petrari la grijitul pe dinguntru in vacanta

cea mare a 10 lei unul, dupa adeverinta sub No. 7.

www.dacoromanica.ro
 13
Lei par.

25 lei varul trebuitor la grijitul pe dinauntru in va-

canta, adeverinta No. 8.
2 lei un car nisip.
18 lei spalatul pe jos in clas5., al bancilor, ferestre-
lor, etc.
130 Una suta treizeci lei cheltuiti la reparatiunea facuta
in lama in cancelaria scoalei, unde se aprinsese bag-
dadia pe dinläuntru din pod, insa : 56 lei opt zile de
petrari a 7 lei, dupa adeverinta aici alaturata sub
No. 9.
30 lei varul trebuitor dupa. adeverinta No. 10.
24 lei lucrul dulgherilor, adeverinta No. 11.
8 lei o grinda.
12 lei nisip, lut i caramizi la facerea ogiagului care
s'a facut din nou.
90 Nouazeci lei pentru 45 ochiuri de ferestre, pentru
care se alatura adeverinta No. 12.
30 Treizeci lei intinsul pe panza a 4 harti cu drugii lor
lustruiti a 5 lei una si punerea sticlei la cadra pro-
gramei i la doua cadre de harti, adeverinta NO. 13.
50 Cincizeci lei cheltueli marunte, precum : creta, bureti,
maturi, räsind i altele.
91 12 Noudzece i unul lei 12 par. cheltuiti mai mult in anul
trecut i acontati la cheltuelile din acest an.
2217 12 Adica cloud mii cloud sute saptesprezece lei cheltuiti
peste tot.
2000 Adica cloud mii lei primiti de subsemnatul dela Mu-
nicipalitate peste tot ; din care
2217 12 Adica cloud mil doua sute saptesprezece lei douas-
prezece parale suma cheltuita precum s'a aratat, re-
zulta o diferenta in plus la cheltueli de 217 lei 12
parale, adica cloud sute saptesprezece lei douaspre-
zece parale, ce se cuvin a se inapoia subsemnatului,
IOAN POPESCU
1861 Septembrie 24

www.dacoromanica.ro
 14
Lei par.

37 Adica treizeci i apte lei s'au dat pentru un portret

al M. S. Princepelui Domnitor Alexandru Ioan I, ase-
zat in rama poleita i cu sticla, al carui cost acole
insemnat, ramanand din intamplare afara din aceasta
sama, s'a adaus aici in urn* stiindu-se cal cu aceasta
suing de 37 lei se creste la 254 lei par., adica doua
sute cincizeci i patru lei 12 parale, suma ce ur-
meaza a se raspunde subsemnatului,
IOAN POPESCU
1861 Septembrie 24
NOTA.. La inventarele de mai sus, alStura. si 13 acte justificative de
cheltuelile fäcute (filele 482-507 din dosar).
Referatul se galseste la pag. 477 din dosar, iar inventarele la filele 478,
479, 480 si 509.
Lista de cheltueli la filele No, 481 si 508, din dosarul Scoalelor publice
priniare din aa.rlad pe anul 1861.

III
1870 Februarie. $coala Normaki primarei cu internat,
pentru prepararea de Mai/Mort fri comunele rurale, din Jude-
NI Tutovei, 1411406 fn urbea Bárladului de Societatea pentru
Invareitura poporului Romárt, secjiunea Tutovei, 1870.
Expunerea de motive, apel care cetileni, planul pentru deschi-
derea, intretinerea scoalei i internatului 1).
Quod munus Reipublicae adferre majus
meliusve possumus, quam si docemus atque
erudimus juventutem ?"
M. T. Cicero Div. 2
Dati-mi instructiunea publicA pentru un
secul, i eu mai oblig a schimba lumea".
Leibnitz

Trei ani sunt deja de and niste barbafi in Capitala Roma-

niei, impin0 de nobila dorinfal si plini de nerabdare de a vedea
cu o ora mai inainte nafiunea noastra Romana ajungand si stand
1) Din brosura cu aceste intjtulàri, publicata. in Martie 1870, Tip. Assoc,
,,Unirea" din Ba.rlad.

www.dacoromanica.ro
 15

alaturi cu alte natiuni civilizate, tari 0 respectate, dupa ce mama

natura a inzestrat cu abondenta natiunea §i. tara noastra cu toate
darurile sale, au luat initiativa infiintarei unei reuniuni mantui-
toare cu titlul : Societatea pentru invei/atura poporului Roman".
Cetatenii urbei §.1 judetului Barladului, nutriti 0 miKati de
adevärul cuvintelor nemuritorului mare barbat Roman, strabunu-
lui nostru, Marcu Tulliu Cicerone, citate in frunte, cal Ce ser-
viciu mai mare sau mai bun putem aduce Tarei, decal` dace.'
Inva lam i instruim junimea ?" precum qi de sensul ziselor ma-
relui filozof Lebnitz, ca numai instructiunea poate schimba din
rau in bine starea unui popor decazut, singura care-i poate aduce
fericirea, a-i asigura existenta, s'au asociat fara intarziere la fru-
moasa initiativa luata de fratii lor din Capitala, constituind si aici
Societatea pentru tnvalatura poporului Roman, sectiunea
Tutovei".
Aceast5. societate propunanduli de a contribui cu puteri
unite la fericirea Romanilor prin cultura poporului pe calea mo-
ralizarei 0 bunelor invataturi de tot felul, singurul miez de a
ajunge la aseminea bun suprem, are de scop, dupd statutele sale
organice, intre altele : A propaga prin toate meziile putincioase
invatatura intre Romani... 0 a starui, ca invatatura obligatorie
sa devina o realitate in Romania, a§a ca sa ajunga a nu mai fi
Roman, Fara sal §tie citi §i scrie. (Art. I. lit. a). A conlucra la
desvoltarea educatiunii nationale, cerand §i activand prin stäru-
intele sale imbunatatirea qcoalelor, stäruind din toate puterile
pentru infiintarea de §coli profesionale (Art. I. lit. b. 2, 7), Apoi
Societatea va avea de norma a pleca In lucrarile sale dela
cele mai necesare i general folositoare. (Art. II).
Dela a ei constituire aceasta societate conformându-se sta-
tutelor ce reguleaza mersul ei spre ajungerea scopurilor ce qi-a
propus, s'a marginit numai, 1) intru adunarea fondurilor dela ce-
tatenii ce au avut patriotismul qi generositatea a se inscrie ca
membri, §i ali raspunde contributiunea (10 lei noi pe un an)
dupa statutele societatii, qi a se prepara pentru un timp favora-
bil, child sa poata realiza vreo binefacere in sensul statutelor
sale, atat cu meziile adunate anualmente dela membrii sai, cat §i
cu altele ce i-ar mai curge, dupa apelul ce ar face la ocaziunea

www.dacoromanica.ro
 16

data. 2) Intru inaugurarea unei coale de adulti, din care, lauda

binevointa a mai multor Domni Profesori, qi mai ales deosebitei
persistente a D-lui institutor G. Albu, Diaconul, au 0 e§it un nu-
mar de elevi, cari dupa lectiunile capatate in Duminicile qi Sar-
batorile unui an, au putut citi, scrie 0 socoti.
Timpul trecand insa in mod nerevocabil, 0 fiecare moment
pierdut, f Ara a produce ceva, fiind o daung nereparabila, Socie-
tatea venind la convingerea cd momentul ar fi sosit cand trebue
sa se apuce de implinirea unei binefaceri mai serioase, in inte-
lesul scopului ce 0-a pus inainte, caci suntem In urma in toate,
in urma si In Invalatura, moralitatea si cultura poporului nos-
tru Roman dela faro% marea massa ce constitue corpul, puterea
si viala Roman/el.
A arata aid intr'o expunere 0 apel ce venim a face &gra
concetatenii §i conjudetenii no§tri Romani, marea §i nespusa ne-
cesitate sub toate punctele de vedere, de a lumina qi cultiva cu
o ora mai inainte 0 massa poporului nostru Roman dela tara, pa
cat rar trece peste marginile unei expuneri de felul acesta, pe atâta
credem de prisos. Caci in adevar, cine nu vede, nu cuno*e ca
qi noi, nu pipde, zicand w., negraita binefacere a luminei sufle-
te§ti, fdra de care omul n'ar fi avut nici o deosebire de fiare i
bestie, iar frumoasa natura ca ziva fail* soare, cerul fdra stele,
ca o gradina pardsita, plina de spini §i märäcini, careia i-ar lipsi
gradinarul.
Dar apoi in ordinea lucrurilor constituite : martura nie Is-
toria lumei, ce soarta au avut 0 au popoarele luminate, §i din
contra. Marea noastra decadenta, ca stat, ca popor, ca comer-
cianti, ca industria0 0 chiar ca agricultori, in fine, in loath pri-
vinta, nu e decat rezultatul ignorantei, ne§tiintei ; 0 aceasta o
credem de veritate nedisputabile : precum suntem convin0 cu
totii pe de altä parte, ca numai buna cre§tere morald, intelec-
tuala §i fizica ne va putea asigura viata, prosperitatea i poziti-
unea cuvenità intre celelalte natiuni civilizate. Dar toate acestea
numai atunci vor putea fi atinse de noi, daca se vor arunca niqte
fundamente solide culturii morale, religioase, intelesuale 0 fizice
a poporului Roman in genere, 0 in deosebi a celui dela Ora ;
fara de aceste in deqert toate libertatile 0 reformele introduse 0

www.dacoromanica.ro
 17

introducande, in de§ert toate bunurile pe care le-a descoperit i

le descopere §tiinta de toata ziva, pe fiecare moment chiar, pen-
tru progresul omenirei §i fericirea ei.
Luminarea mintii prin feluri de invataturi bune, 0 cultura
inimei prin legile §i lucrarea moralei, §i plinirea preceptelor reli-
giunei, au absoluta putere asupra imbunatatirei stdrii omului,
asupra ideilor 0 tintirilor lui. Omul luminat aflä mijlocul de a
face, ca natura sä inlesneascal cu mai mare abondenta toate acele
ce contribuesc a multumi trebuintele 0 chiar placerile lui ; iar in
ordinea lucrurilor morale, el ajunge a putea starpi din sufletul
sau relele plecari, cumpanind §i judecand de mai inainte toate
urmarile faptelor sale.
Afara de aceste consideratiuni, mai este la prima linie 0
aceea, Ca traim intr'un secul, in care s'au inrocmit 0 se intoc-
mesc pe fiecare zi relatiuni nemijlocite intre noi Romanii i alte
popoare, i la care necesitatile de tot felul §i deprinderile au
ajuns pe o a§a scara incat neputand nimine trail. Fara a lucra, 0
a lucr21 nu a-tat cu puterile corpului, pe cat cu calcule rezultate
din instructiune, au ajuns prin munca, industria §i comertul lor
a domni peste popoarele neluminate. Noi ramanand in stare pri-
mitivä in care ne-a läsat sau aruncat o soartd vitrega, suntem
expusi a ajunge sierbii 0 uneltele altor limbe, care impinse de
necesitate i ajutate de lumina §i persistenta cu care ne intrec
cu totul ; inarmati 0 cu o cre§tere sociala i politica dirigeata cu
scop bine determinat, sunt gata a ne cople0, a face sd fim stra-
ini in tara noastra, ca sa nu zicem, a face sa disparem dintre
popoare, ca intunericul inaintea luminei.
Fatal cu aceste, suntem chemati de o imperativa datorie na-
tionala a ne sili sa punem pa tot Romanul in positiune sa aiba
o profesiune, sa cunoasca o arta sau mgestrie, caci numai astfel
vorn putea scapa a inlocui comertul §i industria sträina, in cea
mai mare parte, cu comertul 0 industria nationala. Dar, deosebit
de aceste, chiar este o conditiune a culturei §i civilizatiunei na-
tionale, ca tot Romanul sa vietuiasca in nelipsa, §i cat se poate
mai bine. Insä spre a putea pune pe fiecare Roman in atare po-
zitiune, este nedispensabil instructiunea, este a incepe negre0t
cu qcoala,
a

www.dacoromanica.ro
 18

Religiunea, care este asecuratricea moralei, baza societati-

for ; scutul dupa care a scapat natiunea noastra in atatea eveni-
mente amenintatoare existentei ei, sabia cu care strämosii nostri
au aparat si ni-au pastrat aceastä tara contra atator inamici mult
mai tari decal noi, este de mult deja, durere ! un cuvant Fara
sens : multimea a ajuns la un indiferentism extrem, nu mai are
nimic sacru, cele divine cu cele umane violate deopotriva, 0 daca
n'ä prorupt pang acum intr'o desfranare pe fata, putem multumi
cg. Inca e sustinuta de o ramäsita de cultura traditionala ce se
pierde Irma pe fiecare zi. Religiunea trebue sg-si reia dard locul
in inima poporului nostru ; aceasta insd nu se poate deck prin
instructiune, prin scoalà. Nu ridicam religiunea, legaturile ce tin
massa societatii se vor desface de tot, va urma conruptiunea to-
tala, distrugerea ei.
Aruncând privirile asupra stgrii noastre ca popor, ca nati-
tine, ca stat, stim cà astazi tot Romanul se bucurg de toate drep-
turile civile si politice, de deplina libertate si egalitate inaintea
legii, domn peste soarta sa. Toti cei cu sentimente sincere si
ferbinti pentru cresterea, puterea, mdrirea si fericirea Rornaniei,
sunt chemati de cea mai sacra datorie a face ca tot Romanul sä
cunoascd intinderea drepturilor i mai ales a datoriilor sale ;
caci farg aceastà cunostinta, nu ne putem astepta, decat la anar-
hie, despotism, sierbitute. Iarasi numai instructiunea, numai scoala
e scdparea noastra.
Matur convinsi de aceste adevaruri, cd instructiunea face
moralitatea, avutia, disciplina, puterea si mdrirea satelor, cum
prea nimerit a zis un barbat amic al instructiunei ; si incalziti de
focul acela ce ne face sà dorim cu sete ca sa ajunga odata si
biata noastra tard in buna stare moralà, materiala, puterea si ma-
rirea la care sunt inaltate alte OH ca a noastrd, ba si cu mult
mai mici ; sa paseasca pe urmele stramosilor nostri Romani, can
au fost, stint si vor fi in eternitate admiratiunea lumii cu insti-
tutiunile, cultura, patriotismul si puterea lor, am luat greaua sar-
cina a face un inceput in sensul aici aratatelor principii, si a in-
cepe zicand asa, dela inceput, a incepe cu lucrarea cea mai
necesard i in general folositoare, conform art. II din statutele
mai sus citate, a incepe cu invatarea ,si luminarea poporului

www.dacoromanica.ro
 19

Roman dela faro, care mai totdeauna a fost lasat mai la urma,
sau dat uitarii, pe cand comunile urbane au fost §i sunt mull
mai favorite atat prin ajutorul statului, cat §i. prin mijloacele bor.
Facand a§a, speram §i credem cal din aceastä intreprindere va
rezulta cel mai mare bine atat general cat §i particular pentru
toate starile societatii, precum s'au demonstrat pana aici. Iar o
asemine intreprindere indrasneata facem incurajati de credinta ce
avem Ca vom fi ajutati §i sustinuti pana in capat de toti conce-
tatenii qi conjudetenii no§tri, care ca §i noi sunt nerabdatori a
vedea §i tara noastra eOnd odata din orbia ignorantei, cel mai
mare tiran, sub care am gemut secule.
Insa cum putem sa aqternem §i sä asecuram o baza solida
luminärei §i moralizärei poporului dela tara ? Iaca intrebarea ce
ni-am propus a deslega. Dupg legea instructiunei publice este a
se deschide qcoli in toate comunile rurale ; dar ca sa avern §coli
trebue mai inainte sa avem invatatori, §i Inca invatatori buni,
care sa posede cuno§tintele, aptitudinea §i Malta moralitate, ne-
apdrata pentru a raspandi invatatura i buna cre§tere in comunile
rurale, sa fie in fine preparati inadins pentru aceastd Malta ai
delicata chemare : deci dar trebue sa avem o coaM normala
primari preparatoare de invalatori pentru comunile rurale.
Adevärat ca legea instructiunii, care promite §coale pentru
comunile rurale, promite §i ni§te umbre de §coli normale pentru
prepararea de invatatori, dar, de aceste qcoli nici s'au deschis
pana asfazi vreuna, §i chiar de s'ar deschide ele nu promit mai
nici un rezultat, dupa conditiunile scrise in lege, caci pe langa
altele, asemine §coli dupa lege sunt cu totul lipsite de cea mai
nedispensabile conditiune, de internat, iar fdra aceasta invatatorii
vor putea ca§tiga orice, numai educatiunea §i moralitafea nu : apoi
§coala fará acestea, mai bine sa nu fie.
Ca sa probam ea: nu vom putea avea §coli comunale rurale
fära un plan bine meditat, fard o organizare sistematica, fara o
§coala narmala preparatoare, este destul sä mai punem in vedere
ca stint acum patru ani de child se infiintase cele dintai qcoli in
cateva comuni rurale din acest judet, in numdr de 32-34. Aceste
§coale, pe langa ca, cu patine exceptiuni, sant prevazute cu inva-
tätori, prea departe de a fi la local lor, recrutati la prima ne.

www.dacoromanica.ro
 20

cesitate cum s'a putut, departe de a fi preparati pentru aseme-

nea chemare, in loc de a se fi sporit la nurnär, chiar asa in
starea precara in care se aflä mai sub toate conditiunile, astazi
sunt reduse, sunt mult imputinate.
Aceste scoale sunt lipsite cu totul de inspectiune, caci, fiind
un singur revizor pe 3-4 judete, este neposibila o inspectiune cat
de slaba macar, apoi fard inspectiune foarte de aproape nu ne
putem astepta la nimic.
Este adevärat cä nici n'am putea pretinde un revizor jude-
tian numai pentru 10-20 scoale, ar fi o sarcind prea apasätoare
pe fmantele tärii, fa:fa a produce foloase in proportiune, pe cand
il vom avea numai pentru judetul nostru, avand scoale in toate
comunile.
Din cele pana aici aratate urmeaza, cä dacà dorim exis-
tenta si fericirea Romaniei, trebue sa voim educatiunea morala,
intelectuala i fizica a poporului Roman in genere, 0 in parte
poporului Roman dela tara ; daca voim aceasta, trebue s avem
scoale bune, si in toate comunile rurale ; ca sa ajungem la aceasta
trebue sä avem invatatori buni ; ca sá avem invatatori buni, este
nedispensabile sä avem scoala normala preparatoare cu elevii in-
terni ; apoi ca sa prospereze aceste scoale, este neaparata o dea-
proape i serioasa. inspectiune ; iar ca sà capatam i aceasta,
trebue sa cautam a avea cat se va putea dintr'odata scoale in
toate comunile constituite ; i in fin3 sà putem face aceasta, ur-
meala sa deschidem i sa tinem scoala normala preparatoare si
internatul cu un numar dela 50-60 elevi, spre a putea provedea
cu invatatori la incheerea a trei ani, dela a ei deschidere, toate
comunile din judet ce au ramas Inca pana acum lard scoald.
In toga' Romania fiind abea dou5. scoli normale intretinute
de stat, in asemine conditiuni, anume in acele cloud Capitale i o
a treia in urbea Ploesti, deschisä i intretinuta de Societatea pen-
tru invatatura poporului Roman, ce este si acolo, sunt departe
de a putea intampina necesitatile altor judete, ba din contra, So-
cietatea pentru invatatura poporului Roman din Cap. Bucuresti
apreciind cu scumpatate marele interes al urgentei .culturei po-
porului Roman dela tara, a deschis si ea o scoala normald pen-
tru judetul Iliovului, cu toate cd in Cap. Bucuresti se afla acea
intretinutä de Stat.

www.dacoromanica.ro
 21

De aceia niste prea inalte consideratiuni ca acele adusd

inainte paná aci, au indemnat pe Societatea pentru invatatura
poporului Roman din acest judet a trece pesle orice cite ne-
cesiteifi si a lua asupra-si greaua sarcinei de a deschide, cu
preferinfd, o scoald normald primard cu internat, pentru pre-
pararea Thvalcitorilor comunali rurali, in conditiunile asternute
in planul ce urmeaza. aici.
Daca aceasta Asociatiune nu s'a indoit de loc, luand asu-
prasi o sarcind atat de grea, este c.a.' a comptat cu deplina incre-
dere pe patriotismul i zelul probat al Corpului profesoral din
aceasta urbe, in ceiace priveste lectiunile de dat la numita scoalä,
pe generosul concurs patriotic al cetatenilor intregului judet,
despre care ne felicitam a 0 putea da probe palpabili, caci Con-
siliul judetian in sesiunea sa ordinard din toamna anului expirat,
1869, dupd apelul facut de Comitetul acestei Societati, a si tre-
cut in budgetul sau pe anul curent, peste 6000 lei noi, pentru
intretinerea internatului ; aseminea din partea comunilor rurale,
tot pentru asemenea scop, diferite sumi, dupa caldurosul apel
facut de Comitetul permanent al judetului, si buna vointa aratata
de d. Prefect, ca presedintele lui, imbratisand cu caldura din
capul locului aceasta intreprindere.
Insa intretinerea unui internat, in modul cel mai simplu, cu
un numar de 50-60 elevi, reclama, dupa socoteala facuta, apro-
ximativ 14-15000 lei noi cel putin, pe fiecare an, in curs de trei
ani, cat va dura cursul extraordinar al zisei scoli. Cu sumele vo-
tate de comunile rurale in bugetele lor, dupd informatiunile pri-
mite, putand compta Inca pe o suma aproximativa de.a 3 la 4
mu lei noi pe an, restul credem ca se va acoperi lard multa gre-
utate de subscrierile conjudetenilor nostri, parte prin contribu-
tiunile anuale de membri ai Societatii, parte prin ofrande, la care
se vor grabi a se inscrie in fata unei frumoase intreprinderi, ca
aceasta, care si-a propus o binefacere umana i nationala de cea
mai inaltd importanta.
*) Multi zic cá ar fi mai urgent §coli profesionale, industriale etc. Sa nu
uite insa acela, cà acestea n'au nici o bath', nici un viitor fara luminà, Fara
stiinta de carte, apoi am si nedreptati massa cea mare a poporului, ne-
fund accesibile nici la o profesiune, Fara instructiune si am inchide drumul
la cine §tie ce talente eminente.

www.dacoromanica.ro
 22

tomitetul Societgtii pentru invätätura poporului Roman din

acest judet al Tutovei, ca expresiunea vointei aceia, si organul
conducerii acestor lucrdri neindoindu-se de rezultatul cel mai sa-
tisfäcgtor dela concetatenii sal barlddeni, atat de iubitori de lu-
mina si cultura nationalg, precum e probg despre aceasta nume-
roasele scoli de ambele sexe din urbea lor (1 liceu, 5 scoli prim.
de MO, 2 scoli publice de fete, 2 pensionate asemine) anuntA
prin aceasta cà s'au format condici de subsriere in toatg. regula,
pentru membrii Scietatii i pentru ofrande, ate una de fiecare
plasa si una pentru urbea Bariadului, care se vor incredinta la
anume colectori, membri ai Societgtii oentru adunarea contribu-
tiunilor dela membrii Societatii, si a deosebitelor ofrande de tot
felul, dela generosii sustingtori a acestei intreprinderi de atata
utilitate.
Comitetul in urma celor expuse, terming fäcand apelul sau
cgtre Onor. Comitet permanent, si respective cdtre Consiliul ju-
detian, cgtre toate comunile acestui judet, la a cdror bine priveste
mai deadreptul aceastä intreprindere ; la toti cetgtenii urbei si
judetului, in fine la toll Romanii, ca sa dea puternicul lor spri-
jin pang in capgt la sustinerea si prosperarea unei institutiuni,
ce si-a propus ridicarea nivelului moral i intelectual al fiilor
acestui judet spre fericirea i mgrirea Romaniei.
PLAN
De condifiunile deschiderel unei scoli normale primare, pentru
prepararea de Invdfdlori in comunile rurale din judeful Tu-
tovei, si a intrefinerei unui infernal pentru elevii aceste scoale.
CAP. I
Scopul
Art. 1. Scopul acestei scoale este de a forma si a scoate,
dintr'odatd, un numar de 50-60 invatatori, spre a se putea des-
chide deodatei §coale in toate comunile rurale, in care Inca nu
s'au infiintat scoale pang in prezent, ca hind scoalä in fiecare co-
mung rurald constituitg, sá se poatà introduce i urmäri o sis-
temg solid& in organizarea, inspectiunea i prosperarea lor spre
realizarea inaltei lor chemdri.

www.dacoromanica.ro
 23

Art. 2, Cursul acestei scoale va fi de tei ani, cu programa

scoalei normale primare din Bucuresti.
Art. 3. Spre asigurarea propresului in invatatura si ina-
inte de toate a bunei crested morale si religioase, nedispensabili
pentru misiunea de invatator, scoala va avea un internat, in care
elevii, ce vor fi toti interni, vor avea locuinta, nutremantul, carti
de studiu, si toate necesariile la scris si desemn, etc. fail nici
o plata.
Art. 4. Dupa o functionare de trei ani, si scoaterea seriei
de invatatori mentionati la art, 1, Scoala si Internatul vor fi su-
puse unei modificari, dupa. impregiurari,
CAPIT, II,
Organizarea $coalei i Internatulai
Art. 5. Instructiunea data in scoala normalä primara va
cuprinde :
I. Intrucfnmea moral& si religioasa.
II. Limba Romana cu deprinderi in stilul feluritelor corn-
puneri, necesare in viata afacerilor.
III. Aritmetica aplicatä la lucrari practice.
IV.. Elementele geometriei, agrimensurei si nivelarei,
V. Notiuni de stiintele fizice 0 naturale, aplicabile trebuin-
telor vietii.
VI. Notiuni elementare de agricultura, orticultura si igiena,
VII. Instructiunea civica, si in speciale notiuni de adminis-
tratiune comunala §i de tinerea registrelor starii civile.
VIII. Elemente de geografie si istorie generala, 0 in special
geografia si istoria tarilor Romane.
IX. Pedagogia 0 didactica.
X. Caligrafia si desemnul.
XI. Muzica vocald si gimnastica.
Art. 6. Aceste obiecte de studiu se vor imparti in trei
clase, fiecare ate de un an.
Art. 7. Societatea pentru invatatura poporului Roman,
sectiunea Tutovei, con-Land farà indoiala, pe patriotismul si sen-
tirnentele binelui national de care este insufletit corpul profesoral
dela scoalele publice din aceasta urbe, crede cd D-lor vor irnparti

www.dacoromanica.ro
 4

intre sine obiectele de studiu, parte ca profesori titulari, parte

ca suplinitori. 0 le vor propune regulat in numita qcoald, pand
a se capalta dela Minister deschiderea cursului normal, promis la
art. 344 din legea asupra instructiunii, pentru care se vor face
pa0i cuveniti.
Art, 8. Elevii sunt exercitati anul al III-lea la aplicarea
metodelor de instructiune in vreuna din qcolile primare locale.
Ei vor fi initiati in adevaratele principii de educatiune morala 0
religioasa, in cuno0inta mezielor de a dirige §i tine o coala ; de
a organiza o §coald in diferitele cazuri ce pot sa se prezinte,
dupa etatea, numarul i gradul de instructiune al elevilor etc.
CAPIT. III.
Primirea elevilor
Art, 9. Elevii vor fi numai interni i se vor primi numai
fii de Romani din comunile rurale, ca o masura crezutd de foarte
eficace in interesul coalelor din acele comuni, din mai multe
consideratiuni. Ei vor trebui sà probeze spre a fi admi0, cd po-
sed eel putin cuno§tintele a doual clase primare, §i cá sunt in
etate de 16 ani.
Art. 10. Pentru cei cu cuno0inte numai de cloud clase
primare, se va intocmi prin ingrijirea Comitetului Societatii un
curs provizoriu preparator, de 5-6 luni, spre a-i initia 0 fortifica
pe cat se va putea, in cuno§tinta obiectelor clasei a III-a i IV-a
primard, ca prin aceasta sa se facd mai apti a urma cu deplin
folos cursul celor trei ani de studiu al §coalei normale,
Art. 11. Acest curs va incepe negre0t in cea intai zi dupa
Duminica Tomei, anul curent 1870 ; se va tine in una din sane
§coalelor primare, in orele libere de prelectiunile ordinare ale
acelor §coale ; iar in orele ocupate de elevii respectivelor coli,
ace0ia se vor imparti prin deosebitele clase, III §i IV, spre a se
ocupa cu scrisul, §i a asculta prelegerile ordinare. Comitetul va
ingriji de mai inainte a lua masurile necesare §i pentru perso-
nalul didactic al acestui curs.
Art. 12. Conscrierea 0 alegerea elevilor se va face de
catre Comitet, care va lua masurile ce va gasi mai nimerite, cà
prin concursul Comitetului permanent judetian, a primarilor i

www.dacoromanica.ro
invatatorilor existenti sa se adutie aspirantii la Centrul fiecarei
plgsi, unde la anumitul timp se vor transporta i membrii säi
spre depfinirea acestei alegeri.
Art. 13. Elevii la cursul prevazut la art, 10 vor fi externi,
si pe contul lor, afara de cei ta1ento0 l cu totul Iàrä mijloace,
care vor fi intretintrti de Societate si in acest period.
Cursul acesta va dura cel mult pang la finele lui Septem-
brie, anul curent 1870, cand elevii, trecand un din nou examen
vor intra in cursul scoalei normale, care va trebui a se incepe
la acea data negresit.
Art. 14. Elevii, intrand in scoala normala, se obliga prin
aceasta insäsi a fi invatatori in comunile rurale, cel putin cinci
ani. Elevii vor fi pusi, cat se va putea, in comunile de unde sunt,
sau in cele mai apropiate.
Acei ce s'ar substrage dela aceasta obligatiune sunt finuti
a inapoia Societatii toate spesele ce au necesitat finerea lor la
scoalà. Pariatii sau curatorii lor subscriu la intrarea elevilor in
internat o declaratiune prin care se dau de responsabili acelei
obligatiuni.
Art, 15. Comunile, particularii sau Asociatiuni filantropice,
pot sä plateasca internatul pentru elevii ce ar voi a-i fine pe
contul lor.
Art, 16. Elevii interni vor avea in internat Fara plata, lo-
cuinta, incalzitul, luminatul, spalatul, nutrimentul in modul cel
mai simplu, dar sanatos, carti de studiu, necesariile la scris si
d es emn ,
Art. 17. Asternutul i albiturile le vor avea dela parinfi,
asemine vestmintele de vara si de iamb:, insa de uniforma na-
tionala, cat se va putea mai simpla, dupa decisiunea Comitetu-
lui, i dispozifiunile ce va lua.
Celor in totul fara mijloace le va procura toate aceste So-
cietatea.
Art, 18, Internatul se va intrefine : a) Din contributiunile
membrilor Societatii pentru invatatura poporului Roman, secfiu-
nea Tutovei, cate 10 lei noi de membru, dupa statutele Societa-
tii. b) Cu subventiunea ce d5. Societatii spre acest finit Consiliu
judetian, dupa votul dat deja in sesiunea de toamna, anul 1869.

www.dacoromanica.ro
 26

c) Din subventiunea din partea comunilor rurale dela 40 lei noi

in sus. d) Din alte contributiuni si ofrande in bani, sau si obiecte
de consumatie.
Art. 18. Sumele incurse la cassa Societdtii din veniturile
aratate la art. precedent, se vor pastra de cassariul Societatii, si
se vor intrebuinta in intretinerea scoalei normale si Internatului
ei, dupa budgetul facut pe fiecare an, conform regulamentului ei.
Votarea budgetului purure e preces de darea de seama
anuala in adunarea generala a Societatii, conform aceluiasi re-
gulament.
CAPIT. IV.
Inspec/iunea
Art, 19, Presedintele si vicepreedintii Comitetului Socie-
Valli au suprema inspectiune, ei vor inspecta alternativ sau irn-
preuna, cel putin odata pe saptaimand, scoala si internatul.
Art. 20. Directiunea s'i administratiunea scoalei si interna-
tului este incredintata de Comitet la doi din profesorii publici de
aici, unul ca Director si unul ca Suplininte, dintre care unul va
avea siderea in localul internatului.
Art. 21. In privinta partii morale si disciplinare, Directiu-
nea v a fi ajutatá de un Prefect de studii si de mai multi pedagogi.
Art. 22, In privinta partii economice el se va ajuta de un
econom si de mai multi oameni de serviciu.
Art, 23. Directiunea este insarcinata cu supravegherea
studiilor. Ea vegheaza la instructiunea si educatiunea elevilor,
se intelege cu profesorii esupra mäsurilor ce ar fi de luat ; su-
pravegheaza aplicarea exacta a programei si regulamentelor sco-
fare ; el vegheaza asemine ordinea si disciplana ce trebue sa
domneascd, atat printre elevi cat si printre impiegatii institutului.
Pune in lucrare masurile disciplinare. Cu un cuvant Directiunea
are in sarcina sa partea morald, disciplinard, instructivä si eco-
nomicd e institutului.
Art. 24. La finele fiecalrui semestru, Directiunea va inainta
Comitetului o dare de seama despre starea institutului, precum
si imbunatatirile ce ar crede necesare de introdus ; el va putea
face aceasta si de cate oH ar reclama trebuintele neprevazute
vreo ameliorare sau modificare urgenta.

www.dacoromanica.ro
 27

Art 25. Directiunea va inainta Comitetului la fiecare fund

un raport pe scurt de mersul coalei, frequentarea profesorilor,
cu deosebite observari, precum §i cat aloage cu notele meritate
de elevi.
Art. 26. Economul care sta.' sub ordinile §i controlul Di-
rectiunei, are administratiunea economica a institutului, face chel-
tuelile, le justified §i tine comptabilitatea.
Art. 27. Directiunea verificand la finele fiecdrei sdptamani
compturile, libereaza economului de ordinar mandat catra cassa-
riul Societatii, pentru anticiparea sumelor necesare pe o sdpta-
mand, §i extraordinarmente de cate ori trebuinte urgente ar re-
clama aceasta,
Art. 28. La finele fiecdrui an §colar, Directiunea va inainta
Comitetului budgetul de spesele ordinare 0 extraordinare ale coa-
lei pe anul urmator, care va ramane definitiv numai dupa reve-
derea, modificarea, de va cere trebuinta, §i aprobarea adundrei
generale a Societatii.
Art. 29. Comitetul Societatii va cauta ca un medic sä fie
alipit institutului, care sa dea consultarile gratis, §i care sá vizi-
teze institutul cel putin de (iota ori pe saptamana.
Aparatele gimnastice se vor stabili in curtea Institutului
pentru exercitiul corpului in timpuri determinate,
CAPIT. V.
Despre profesori
Art. 30. Profesorii §coalei constitue Consiliul colar.
Art. 31. Atributiunile Consiliului scolar sunt identice cu
atributiunile, ce actuala lege asupra instructiunii publice art. 102,
108, apoi 120 prevad pentru Consiliile colare din §coalele statului.
Art. 32. Fiecare profesor odata ce a luat angajamentul
de a coopera la aceastä §coald, este obligat de ali face cu cea
mai mare regularitate cursul atat in interesul instructiunii cat §i
a bunului exemplu, inlocuindu-se cand va lipsi, prin un profe-
sor suplininte ce va cduta a avea acela0 metod, 0 va urma in-
tocmai aceia0 programa.
Art. 33. Profesorii sunt obligati a tine cataloage regulate
de numele elevilor §i notele lunare, 0 ale inmatricula in registrul

www.dacoromanica.ro
 28

general al $coalei. Ei sunt obligati inaintea intrarei la prelecti-

uni a nota exact ora in registru de presenta.
Art. 34. Examenele semestriale se vor face unul la 27,
28, 29 Ianuar, celalalt la 25, 26, 27 Iunie, iar vacantiunile con-
form celor dela Gimnasie i Liceele publice, dupa legea Instruc-
tiunei publice.
CAPIT. VI,
Dispozifiuni transitorie
Art. 35. Un regulament special va desvolta i deter-
mina detailat toate dispozitiunile prevazute in acest plan, corn-
plectandu-1 i cu dispozitiuni ce ar fi scapat din vedere la fa-
cerea lui.
Art. 36. Comitetul Societatei sau de a dreptul sau prin
comitetul Sectiunei centrale, va mijloci la Ministerul de Culte
0 Instructiune ca sä recunoasca acestei $coale caracterul de
Scoala publica, avand elevii ei dupa absolvirea cursului a se
bucura de toate drepturile 0 prerogativele ce acorda legea In-
structiunei publice elevilor $coalelor publice de aceasta specia-
litate, prin consecinta scutind in interesul prosperarei ei, 0 pe
elevii ei de serviciul militar, exceptiune de care se bucura §i
ceilalti interni 0 stipend4ti ai Statului.
Art. 37. Comitetul va putea face modificari necesare a-
cestui Plan, indata ce neaparate trebuinti ar reclama aceasta.
Comitetul Sometatei pentru invätatura poporului roman,
Sectiunea Tutovei :

Vice-Presedinte, IOAN POPESCIJ

Cassariu, George Albu (diacon)
IStefan Neagoe
Secretart :
I loan Adamescu

Barlad, 1870 Februarie.

www.dacoromanica.ro
 29

IV
Bfir lad, 1880 Septemvrie 27. Statute le Asocialiunei pen-
tru fundarea unei Tipografii si publicarea unui ziar in urbea
Bdrladului 1).
CAP I
Formarea si scopul asocialiunei
Art, 1, Reedinta asociatiunei este urbea BArladului.
Asociatiunea poartà numele de Unirea".
Art, 2. Scopul asociatiunei este :
a) Fundarea unei Tipografii 0 exploatarea ei.
b) Publicarea unui ziar al asociatiunei.
Art. 3. Durata asociatiunei este nelimitatà.
Dupà trecerea insd de cinci ani dela fundarea ei actiona-
rii intruniti in adunare generala 0 cu majoritatea de cloud tre-
imi din numarul lor total, vor putea fixa terminul disolvalrei ei.
Acest termin nu va putea fi mai apropiat decal, cel putin, dupg
expirarea anului ce va urma dupd acela, in care se va fi luat
o asemine decisiune.
CAP II
Capitalul social
Art. 4. Capitalul social este fixat, a cum deodatà la ci-
fra de zece mli lei noui (cinci sute napoleoni) representat prin
una sula actiuni de cate una suta lei noui fiecare (cinci na-
poleoni),
Dacd mai la urind adunarea generala a actionarilor va so-
coti de cuviinta, acest capital va fi sporit prin noue actiuni.
Art. 5, Actiunile sunt nominative. Ele sunt transmisibile
numai prin succesiune.
Mo0enitorul uneia sau mai multor actiuni va trebui a le
presenta Directorului administratoriu al asociatiunei, care va
viza actiunile pe numele noului detentore, dupg o speciala au-
torizare a adundrei actionarilor.

1) Din ziarul Semeineitorul, aarlad, anul I, No. 1, 27 Septembrie, 1870,

pagina 2-3, Tip, Ass. Unirea".

www.dacoromanica.ro
 30

Este rezervat adunarii dreptul in asemine cas, a retrage

actiunile sale inapoind mo§tenitorului valoarea lor actuala.
Art. 6. Actiunile sunt extrase dintr'un registru cu mat*
sunt subscrise de directorul administrator, §i poarta sigiliul aso-
ciatiunei.
Art. 7 Actiunile sunt platibile in dou'd varsämante, §i
anume : cloud cincimi din valoarea nominala a fiecareia la sub-
scriere, §i restul de trei cincimi la emiterea titlului definitiv.
Art, 8. Subscriitorul pentru una sau mai multe actiuni
v a primi pentru primul varsamant o chitanta provizorie, care va
servi pana la primirea titlului definitiv.
Art. 9. Subscriptorul, care in curs de opt zile de la
primirea invitärei, ce i se va face de catre Directorele Admi-
nistrator nu va achita valoarea totala a actiunii sau actiunilor
pentru care va fi subscris, spre a'i primi titlul definitiv, perde
in favoarea asociatiunei värsämantul facut la subscriere.
Art. 10, Asociatiunea este constituita indata ce doua-
zeci de actionari vor fi subscri§i.
Art. 11. Dupa constituirea asociatiunei, primi,ea actio-
narilor noui noui se face prin votul adunarii generale, dat asu-
pra propunerei a doui dintre membrii ei.
Art, 12. 0 actiune produce anual un abonament la zia-
rul asociatiunei.
Posesorul mai multor actiuni prime§te pentru fiecare din
actiunile ce poseda mai mult de cat una, analogia din ca§tigul
ce vor produce intreprinderile asociatiunei.
Cand acest ca§tig ar intrece pentru fiecare actiune valoa-
rea unui abonament de ziar, atunci acel excedent se va reparti
de opotriva intre toate actiunile emise.
CAP. III.
Adunarea actionarilor ; admiterea fondului social
Art. 13. 0 actiune dà drept posesorului ei de a face
parte cu vot decisiv in adunarea generala a asociatiunei.
0 persoana nu poate avea de cat un singur vot, ori care
ar fi numarul actiunilor ce ar poseda,

www.dacoromanica.ro
 31

Art, 14. Adunarea generala a asociatiunei discuta §i

decide toate chestiunile privitoare la administrarea fondurilor
sociale §i la direcfiunea politica a ziarului asociatiunei.
Art, 15, Prezenta a dougzeci de actionari este neapa-
rata pentruca adunarea generala a asociatiunei sal poata deschide
§edinta sa. Hotararile ei pentru a fi valabile trebue sa intruneasca
voturile, cel putin a jumatate plus unul din numärul membrilor
ceruti spre a se putea deschide edinta..
Art, 16. Votul se face pe fatal prin apel nominal ; afara
de cauzele in care unul dintre membrii asociatiunei este in ches-
tiune pentru predare de conturi sau altfel, sau cand au a se
face alegeri de persoane, in care cazuri, votul este secret.
Art. 17. Pentru regulata conducere a desbaterilor, adu-
narea alege din sanul sau pe fiecare an, un Prqedinte §i doi
vice-pre§edinti, la expirarea anului ei pot fi reale§i.
Art. 18. Doi secretari ale§i anuali dintre asociati vor
redige pe rand pentru fiecare §edinfa cate un proces-verbal su-
mar in care se vor constata deciziunile luate de adunare, pre-
cum §i opiniunile emise de minoritate.
. Art. 19. Procesul-verbal al unei §edinte se supune a-
probarii adundrii la inceputul §edintei viitoare, Rectificarile ce-
rute, daca se aproba de adunare, se vor face imediat,
and adunarea va avea a fine numai o singura §edintä,
ea va trebui a se intruni a doua zi anume numai pentru apro-
barea procesului verbal, daca aceasta nu se va fi putut face in
chiar acea edintai.
Procesele-verbale adoptate de adunare se scriu in un a-
nume registru §i se subscriu de Pre§edinte §i de secretari.
Art. 20. Actionarii intruniti in adunare general& aleg ei
un Director administrator pe timp de un an. La expirarea a-
cestui termen titularul poate fi reales.
Art. 21, Directorul administrator administreazd capita-
lul social dupa un regulament special facut de el §i votat in a-
dunarea generala a asociatiunei.
El este responsabil de toata averea sociala incredintata lui,
§i la intrarea lui in functiune subscrie un anume angajament
pentru aceasta,

www.dacoromanica.ro
 32

El numeste si distitue pe toti amploiarrtii si uvrierii intre-

buintati in serviriul asociatiunei.
El este totodata si casierul asociatiunei.

CAP. IV.

Ziarul asocia fiunei

Art. 22. Ziarul asociatiunei v'a purta numele de Se-

manatorul", el se va tipdri fara plata osebita in tipografia aso-
ciatiunei.
Art. 23. Adunarea generala a asociatiunei alege din sa..-
nul ei odatä t)entru toata durata asociatiunii un comitet compus
din trei membri redactori ai ziarului, si earl vor fi totodata si
consiliul diregetoriu al politicei ziarului.
Art. 24. Ziarul va fi redigiat in sensul principielor ge-
nerale schitate in programa ce se va adopta de adunarea ge-
nerala si care se va publica infruntea celui intai numar al zia-
rului si va face parte intregitoare a acestor statute.
Art. 25, Redactorii isi impart intre dansii lucrurile de .

Redactiune, Ei primesc fiecare in parte pentru scrierile lor o

diurna a carei minimum se stabileste mai jos, adica :
Pentru fiecare linie tiparita in ziar, articol politic sau re-
vista, bani douazeci.
Pentru fiecare linie, articol sau revista literara., comerciala,
stiintifica sau industriala, bani zece.
Pentru fiecare linie revistä ori buletin parlamentariu, zia-
ristic, artistic, teatral, judiciar sau fapte diverse, bani cinci.
Aceasta diurna va putea fi sporità prin bu get, cand me-
diile asociatiunei vor permite-o.
Administratorul ziarului va tinea pentru fiecare Redactor
partida separata despre toate scrierile sale si la finea fiecarei
lune alcatuind anume tablou verificat de Redactiune, il va co-
munica Directorului administratoriu, care va elibera fiecdrui R e-
dactor partea sa sub chitarrta din alocat anume fn Buget pen.=
tru aceasta,

www.dacoromanica.ro
 33

CAP, V
Bugetul si socotele
Art, 26. Directorul administrator consultând si Comite-
tul Redactiunei ziarului, preparà Bugetul anual si-1 supune a-
probärii adundrei generale in sesiunea ei ordinare.
Art. 27, Odotä cu presentarea Bugetului, Directorul ad-
ministrator supune adundrii generale un conspect lámuritor des-
pre miscarea fondurilor sociale (venituri si cheltueli) in cursul
anului ce expirà.
Art. 28. Odatg cu votarea Bugetului, adunarea actiona-
rilor numeste o comisiune din sanul ei, care indatä dupai ex-
pirarea anului cerceteazä si incheie socotelele asociatiunii pre-
sentate de Directorul administrator pentru anul expirat. Aceasta
comisiune face repartitiunea indicata: la art. 12, dupa care Di-
rectorul administrator elibereazd de indatá actionarilor, sub chi-
tantie, suma ce se cuvine fiecgruia din ei.
Reportul acestei comisiuni se va supune adunarei generale
in cea intdi a ei sesiune.
CAP. VI
Convocarea adundrei generale
Art. 29. Adunarea generala a asociatiunei se intruneste
Ordinar in ziva de 28 Decembrie a fiecdrui an pentru votarea
Bugetului si alegerea Directorului administrator cu (15) cinspre-
zece zile inainte si se va publica in fruntea ziarului asociatiunei
succesiv in toate numerele ce vor iesi de la aceasta data. 'Ana
la ziva de intrunire a adunArei.
Art. 30 Comitetul de Redactiune al ziarului are facultatea
de a convoca adunarea generala extraordinard când va socoti
de nevoe. Convocarea se va face dupd modul prevdzut la arti-
culul precedent, sau de a dreptul de Redactiune, sau prin Di-
rectorul administrator.
Art. 31. Oricând zece dintre cei intai dougzeci membri
subscrisi in registru, vor crede de nevoie a se convoca aduna-
rea generala, vor adresa-o inscris cererea Directorului adminis-

www.dacoromanica.ro
 34

trator, si acesta va trebui a face indata convocarea dupa mo-

dul indicat la articulul 29.
CAP. VII
Eliminare de membri ; modificare de statute
Art 32. Adunarea generala, dupa propunerea inscris a
a zece dintre cei intai dougzeci membri subscri0 in regisru, si
cu majoritate de doua treimi a membrilor presenti, are dreptul
a exclude dintre actionari, inapoind valoarea actuala a actiunei,
pe orice membru al ei care va fi adus jicniri intereselor sau po-
liticei asociatiunei prin fapte sau o conduita ecuivoca.
Art. 33. Adunarea generala poate modifica statutele de
fata, dupa propunerea facuta in scris de cinsprezece din cei in-
01 dougzeci membri subsemnati in registru, discutatä in trei se.
dinte si cu 0 majoritate de doua treimi a numarului membrilor
presenti.
V

1870, Octomv0e 19. REGULAMENT pentru propune-

rea muzicei vocale in .scoalele comunale p:i.ria:e d,n aceastó
urbe, pentru introducerea ei in bisericile locale, si indatoririle
maistrutui respectiv, pleitit din casa primdriei acestei urbe.

A
Numirea maistrului si indatoririle lui, propunerea muzicei
vocale elevilor si elevelor din scoalele primare publice,
orele de lecliune si localul.
Art. I. In puterea legei asupra Instructiunei art. 43,
consiliile comunale putand deschide pe comptul kr orice stabi-
limente de instructiune, Primaria urbei Barlad a infiintat cate-
dra de muzica vocala moderna, alipind-o la scoalele de baeti 0
fete din aceastä urbe, salariata din casa sa comunala, anualminte,
in rate lunare.
Art. IL Primaria alege si numaste persoana maistrului
de muzica vocala conform art 664 din legea asupra instructiu-
nii, si il libereaza din functiune când acela nu s'ar conforma

www.dacoromanica.ro
 35

Regulamentului de fata, sau s'ar abate in alt mod dela calea ce

trebuie sa observe o persoang cu carater de invatator public.
Art. III. Maistrul de muzica vocala este obligat a da
lectiunile sale padà la maximul de 12 ore pe saptamana, acolo
unde i se va desemna de Primarie precum se va specifica.
Art. IV. Maistrul de muzica avand a da lectiuni elevi-
lor din qcoalele publice va sta 0 sub privigherea Institutorului
sau Institutoarei superioara dela §coala unde va da lectiunile ;
in ceia ce prive0e exacta implinire a datoriilor sale, Prmaria se
va intelege in aceasta privire cu d-nii institutori respectivi.
Art. V. D-1 institutor respectiv i d-na institutoare su-
perioara la §coala unde Se va da lectiunile de muzica, vor fi
invitati a da tot concursul in ceia ce prive0e indeplinirea dis-
pozitiunilor cuprinse in acest regulament.
Art. Vl. Muzica vocala, nefiind studiu obligatoriu in
coalele primare, se stabilesc pentru propunerea ei urmatoarele
regule :

a) Maistrul de muzica, cu concursul d-lor institutori supe-

HoH dela §coalele primare din aceastä urbe, va alege pe copiii
ce a- voi a se aplica §i s'ar gasi abti pentru acest studiu ; a-
gerea acesior elevi §i eleve se va face numai din elevii clasei a
III-ia 0 a IV-a i cu exceptiune §i din clasa a II-a, acei ce s'ar
arata cu deosebita dorinta i ar fi foarte abti.
b) Odata elevii ale0 i inscri0, vor fi pa cat se poate o-
bligati la urmarea regulata la acast studiu.
Elevii ale0 §i inscri0 conform literei a) se vor aduna la
coala publica No. 1 0 2, de va cere trebuinta, iar elevele la
§coala de fete No. 1, i de cloud sau trei ori pe saptamana dela
orele 4 pada' lu 411, in zilele puse de maistrul de muzica in
conintelegere cu d-nii institutori §i d-na instituto are superioara
dela §coala respectiva.
c) Orele de lectiuni vor fi dela 4'4 pand la 51/4 dupa a-
miaza, ziva.
d) Maistrul de mizica va fine 3. catalog de familie i numele
elevilor i elevelor inscrisa la lectiunile muzicei vocale i apli-
carea lor, dupá care va inainta Prirnariei un exemplar la finea
fiecarei luni,

www.dacoromanica.ro
 36

e) Elevii i elevele ajunsi in stare a chub., vor fi obligati

a se constitui in cor la toate serbatorile nationale i colastice.
Ei nu vor putea fi dusi la alte ocaziuni, de cat numai cu
voia parintilor i aceasta numai in orele afard de lectiuni ordi-
nare de invatatura.
f) Maistrul este obligat a da examen de muzica cu elevii
si elevele acestea, de doua ori pe an si in urma examenelor
semestriale sub asistenta comitetului scolastic.

Introducerea muzicei vocale moderne in bisericile urbei,

formarea corurilor de persoanele aflate la fiecare bisericei.
Art. VII. Ca sà se poata introduce cu incetul muzica vo-
cala cel putin de 3 voci deocamdata in bisericile acestei urbe,
maistrul de muzica va fi obligat a se ocupa 1 cu formarea co-
rurilor ti pentru biserici, precum se va arata mai jos.
Art. VIII. Primaria va intra spre acest scop in intele-
gere cu Protoereul judetului si de va cere trebuin i cu S. S.
Episcopul Eparhiei, ca sa' oblige cate trei persoane cel putin,
cum ar fi pisaltul, dascalul de strana stan:sa si unul san doi
baeti ce se afla totdeauna pe langa fiecare biserica. Dela fiecare
biserica a urma la lectiunile muzicei vocale de cloud sau trei
ori pe s'aptamdnd, in orele ce s'ar stabili de maistrul respectiv,
in intelcgere cu Protoereul si Primarul in urrnatoarcle con-
ditiuni :
a) Persoanele alese i inscrise dupd mijlocirea Primariei
dela fiecare biserica, se vor intruni regulat de 2 sau 3 ori pe
saptimand, in zilele si orele ce se vor destina conform art. VII,
in unul din localurile scoalelor publice ce se va desemna de
Prim arie,
b) Auditorii acestia sunt tinuti a da examen de dou'd ori
pe an, la finele fiecarui semestru scolastic, in asistenta Comi-
tetului scolastic i Protoereul.
c) and acesti elevi vor fi facut un progres satisfacator,
dui:4 probele date la examen, maistrul, dupa intelegerea ce va
avea cu Primaria, va incepe a introduce treptat corul de
muzica de trei voci in cantarea leturghiei, deocamdata dupa

www.dacoromanica.ro
 al
manualul d-lui profesor dela Conservatorul din Bucuresti, met--
gaud in fiecare Duminica si Sarbatoare la aceiasi biserica, pana
va fi pus corul in positiune a se conduce singur in cantarea sf.
Leturghii, dupà care va pasi la o a doua biserica, tot asemenea
regula, dupg. ordinea ce se va insemna de Primarie, incepand
cu biserica catedrala.
Dela sine se intelege ca Epitropia bisericilor mai avute vor
putea intretine mai multe persoane la muzica vocala, spre a
avea coruri mai mari si mai bune.
d) Aceste coruri introduse in toate bisericile si functionand,
maistrul de muzica vocala va fi obligat a asista pe langa ele pe
rand pe rand in fiecare biserica, spre a le perfectiona cu ajuto-
rul sail din ce in ce mai mult, si introducand treptat modificdri
in cantarile de 'Ana aid, in proportie cu progresul ce vor face
acesti auditori in teoria muzicei vocale, din an in an.
e) La introducerea corurilor in fiecare biserica, Primaria va
invita pe d-nii institutori superiori dela toate scolile primare ca
sa obligz pe elevii ce studiaza cantul a se asocia cu corurile a-
cestea, fiecare la biserica poporului sau, in toate Duminicile si
Sarbatorile, &and intru aceasta maistrului de muzica vocala, tot
concursul dumnealor.
f) Primaria, dupa cererea maistrului de cant, va aduce din
capitala sau strainatate pe comptul salt si pentru proprietatea
sa, notele necesare pentru studiul muzicei vocale peste tot,
precum si manuale de lettn ghie cantata de d-1 profesor dela
Conservatorul din Bucuresti, Ioan Cart, pentru fiecare din au-
ditorii dela biserici, ce s'ar inscrie pentru viitoarea formare a
corurilor.
Aceste manuale vor fi proprietatea bisericilor si auditorii
le vor putea intrebuinta la studii, sub raspunderea Epitropilor
respectivi.
Art. IX. Dispozitiunile acestui regulament ce urmeaza a
se observa intru propunerea muzicei vocale in scoalele primare,
intru formarea corurilor bisericesti si celorlalte conditiuni pre-
vdzute in el, nu se vor putea modifica nici in total nici in parte,
de cat la finele fiecdrui an scolastic, dupa gasirea cu cale a Co-
mitetului scolastic.

www.dacoromanica.ro
 M

Cand corurile vor ajunge a functiona prin biserici, maistrul

de muzica vocala va putea, la cazuri de trebuinta, precum hra-
muri, inmormantari, etc,, a intruni mai multe coruri la un loc,
dupa intelegerea luata intru aceasta cu Epitropii bisericilor res-
pective sau a Protoereului local.
Consiliul comunal al urbei Bdrlad
Regulamentul de fatá fiind votat i aprobat in edinta dela
22 Septembrie 1870, se adeverqte.
Primar, N. FILIPIDE
C. Alexi, C. Vasiliu, G. Nechitovici, N. Corbea,
N. Donciu 0 Dr. Codrescu.
In calitate de membru al Comitetului scolar,
IOAN POPESCU
PRIMARIA COM. BARLAD
JUD. TUTOVA
No. 3970
1870, Octombrie 19
Copia prezenta fiind intocmai cu orginalul se adevere#e.
Primar, N. FILIPIDE

NOTA. Din dosarul scoalei primare No. 3, de baeti, pe anul 1870,

filele 181-190.
Nu incape indoiara cd acest regulament a fost alcgtult de insusi Ioan
Popescu.
VI
1870 Noemvrie 29. Darea de seamd fdcutd cu ocazi-
unea inaugureirei $coalei normale primare, la 29 Noemvrie
1870, de Preedintele Comit. $colar pentru Matta-tura Popo-
ruha Romdn, Secliunea Tutovei, d-1 profesor dela Liceu loan
Popescu.
Onorabililor Domni Cetdliani I
Societatea pentru invatatura Poporului Roman, Sectiunea
Tutovei, a carei existenta i scop se cunoa#e atat din publica-
tiunea facuta prin foaia numitei societäti, ce ese in Bucurqti
dela sectiunea centrala de Ilfov, precum §i din expunerea facuta

www.dacoromanica.ro
 3§

de Comitetul Sectiunei de aici, in primavara anului curent, re-

lativ la infiintarea 5coalei normale primare din acest judet, a
carei inaugurare facem astazi, Expunere, ce s'a impartit in mare
numar in tot judetul qi urbea noastra ; dupa o existenta de trei
ani, dupa ce in acest timp pe de o parte i-a intrebuintat acti-
vitate sa in deschiderea unui curs de adulti, ce a 0 dat fruc-
tele sale, i s'a marginit pe de altä parte in adunare de fonduri
dela d-nii ce s'au inscris, §i au avut patriotismul a rdinâne ca
membri in toata durata acestei societati, raspunzhnd regulat con-
tributiunea lor de membri, se poate felicita astazi a'0 fi atins
scopul fiintei sale. Comitetul societatei acestei sectiuni, insärci-
nat dupa statutele §i regulamentul ei, cu gestiunea afacerilor, s'a
intrebat mult timp, care ar trebui sa." fie lucrarea aceea prin
care sä se inaugureze scopul ce 0-a propus sectiunea aceasta
con stituindu-se ?
Invaliltura Poporului Roman" fiind scrisa pe steagul a-
cestei societati, Comitetul ales de ea s'a pus a cumpani deose-
bitele invataturi, de care Poporul Roman peste tot 0 in parte
acel din judetul nostru, al Tutovei sau Barladului, ar avea cea
mai urgenta necesitate. Rezultatul a fost, ca de0 in adebar ne-
cesitätile lui morale qi materiale sunt foarte multe, dar fiind cà
ele toate se pot satisface pe deplin numai cu timpul, qi cu me-
die mai presus de modesta noastral putere ; Comitetul sectiunei
de aid, dupa fondurile de care dispunea, nu se putea aventà la
nescari ilusiuni peste puterea sa. $i-a preumblat lacoma privire
aci asupra infiintarei unei §coale sau mai bine a unui atelier de
fabricare de maqini agricole, intrand chiar in relatiuni de reali-
zare, caci i0 zicea : taxa noastra fiind, 0 trebuind a fi, per e-
minentiam, agricola, atat dupà inclinarile naturale 0 stramomti
ale Rom'anului, cat i dupà calitatea pamântului Ord sale, bine-
cuvântate de Dumnezeu, Romanul are trebuintä de instrumente
sau unelte agricole cat se poate mai perfectionate, cele actuale
cu respect la prea putine exceptiuni fiind ca nicaire in
alt loc ; afara poate de acele ale popoarelor Asiei 0 Africei ;
aci 0-a pus cugetul la infiintarea iara0 a unui atelier de cusa-
toria de feluri de albituri pentru barbati 0 femei, i in special
pentru croiele i cusuture de haine femee0i de tot felul, adu-

www.dacoromanica.ro
 40

candu-se o magistra strainä, cu toatà stiinta cerut&, si in care a-

telier sa urmeze dela casele lor, sau sa stee §i acolo acele cu
total fara nici un sprijin, un numar mai mic sau mai mare de
fete mai sarmane, sau orfane, ce 0-ar fi trecut cursul §coalei
primare aceasta spre a da din an in an medie de existent& si
castig onest la atate fiinte, a intimpina marea nevoie de Cro-
itori de tot felul de albituri §i haine femee§ti, a nationaliza ast-
f el 0 a introduce i o mica industrie in obiceiul femeelor noas-
tre Romane, ceea ce la noi nu se prea practica pana acum.
Comitetul in aprinsa sa dorinta de a vedea i in tara noas-
trà introducandu-se i raspandindu-se pintre Romani tot felul
de industrii, §i deocamdata macar fabricarea acelora ce sunt de
cea intaia necesitate, i a caror imbrati§are ar putea fi mai po-
sibila §i ar prezentariprofite enorme, deschizand tot odata pen-
tru Romani un camp de ocupatiuni mult mai oneste, mai pro-
fitabile §i nedependente, din cum sunt acele de astazi, marginite
numaria functiuni §i cateva ramuri de comert, cu care a mai
ramas in mana, latie, mai mult in vatamatoarea §i mult de-
moralizatoarea specula cu bäuturile. Prin a ceasta s'ar popularizà
cu incetul intre Romani, deprinderea cu industrii felurite
smulgand cu incetul acest bun din mana strainului, qi Inca a
unui strain amenintator ce de ca.tva timp se ridica intre noi,
gata a cotropi tot, &and Romanului oral§ean un ram de econo-
mie ce face bogatia i taria altor tari, i mai mult de cat toate,
Gland ora§elor adevarati cetateni, punand o temelie puternica
la constituirea acelei a§a numite tiers-état" baza tuturor state-
lor. Comitetul acesta, repet, s'au incumentat a cugeta la deschi-
derea unei §coale de diferite arte §i meserii, dar ne ziceam ia-
110, ca numai timpul va putea repara atatea perderi i lipsuri
ce am suferit din cauza unui destin fatal ce a persecutat pre
bietul-nostru Roman pana acum.
Intre aceste reflectand iara0 i iara0 asupra lipsurilor
nevoilor noastre, §i cautand a satisface o nevoie §i mai mare 0
mai generale, ComitetuL acesta a fost inspirat cu fericire de a
raspunde la o necesitate §i mai mare 0 mai generale, i mai
importante, i care este baza, alfa si omega, a ori cdror alte in-
treprinderi umane si nalionale de gri ce nature", a fost inspirat

www.dacoromanica.ro
 41

de a deschide un curs de Scoala pedagogical, sau dupa numirea

adoptata la noi, o qcoalal normala primara pentru prepararea de
invaltatori in comunele rurale, spre a putea Infiina, cu o ora
mai curand, §coale in toate satele noastre, ca in seculul al XIX,
in care halm, seculul numit al civilizatiunei §i culturei, sä con-
tribuim la implinirea marei cugetari de a nu mai fi nici un Ro-
man care sa nu stie cel putin a citi, scrie, socoti, istoria §i geo-
grafiei tärei sale, punandu-1 pe calea de a se putea perfectiona
mai mult sau mai putin in felurite cuno0inte, dupacum l'ar fa-
voH i alte imprejurdri aceasta o cere dreptatea, egalitatea §i
:

fratietatea, aceasta sfântal treime scrisa pe stindardul fiecarui po-

por, ce este §i voe§te a fi liber, §i a nu fi §ters din randul ce-
lor vii.
Ce oare altä binefacere i mai mare i mai urgenta nece-
sara putea sä fie alta de cat aceasta, de a lumina, invatà i e-
dud., adica a cre§te pre poporul Roman, dupacum zice Insui
Cicerone, acel mare invatat, §i cel mai strälucit barbat de stat
al strabunilor no§tri Romani : Quod munus adferre reipublicae
majus meliusve possumus, quam si docemus atque erudimus ju-
ventutem" ?
Generatiunile viitoare sunt aceea temelie a natiunei pe
. care are a sta edificiul cel tare al viitorului, fiind ca dela cali-
tatea fundamentului atarna soarta intregului edificiu. Mediui cel
mai sacru de a contribui la pregatirea viitorului feHce pentru
un popor, este buna educatiune i instructiunea tinerimei sale,
ca factorii unici ai existentei nationale. Cáci omul este numai
aceea ce se face prin educatiune, i instructiunea e pentru om,
aceea ce e lumina soarelui pentru parnant.
Ca cultivarea i perfectionarea omului, atat in privinta
fieica, cat §i intelectuale, morale §i materiale, este una din cele
mai insemnate probleme intr'un stat, nu se va indoi nimeni,
§ffind cà statul este numai pentru oameni, cà dela binele fizic
§i intelectuale, morale i materiale al indivizilor in osebi, de-
pinde existenta §i fericirea unei natiuni. Astfel fiind n'au cu-
\rant a acuza nimeni pre Romani, pre poporul nostru, fie de
tara, fie de ora§, Ca nu e primitor de reforme imbunatatatoare,
ca.' nu a imbratoat artele, industria, nu se pre indupleca a se

www.dacoromanica.ro
 42

supune la sisteme mai rationale de agricultural i alte economie,

ca se fereste de intreprinderi noi, cà este astazi, fara sentimente
religioase i nationale ; cu toate ca la prima vedere nu s'ar pu-
tea nega cà aceste toate near fi adevalrate ; dar scrutand i Jude-
cand, este cu neputintal a nu veni la convingerea despre contra-
riul si a declara cu toata securitatea de a nu puteà fi comba-
tuti, cä aceste au de cauza : cal usa prin care trebuia sa intre
Poporul la toate aceste, sau mai bine, sal intre ele la inima lui,
este numai scoala.
Precum un individ, asa i o natiune, un popor necult, este
ca o peatra muta peste eare ideele trecu ca un torente, fara
a-i face vreo inriurire ; insa scoala 11 prepara, ca agricultorut pa-
mantul spre a fi producator, si atunci ideele acele pe care le
inspira geniul cel slant, si le desvolta mintea i tiinta, afla
lesne trecere si primire la el 0 aduce fructele dorite.
De niste astfel de idee hind predominat Comitetul socie-
tatei pentru invatatura Poporului Roman, sectiunea Tutovei, pre-
cum si de atate alte consideratiuni foarte ponderoase pe care
el le-a descris mai pe larg in Expunerea sus mentionata ca mo-
tive la infiintarea acestei scoale : s'a decis de a trece peste ori
ce alte necesitati si a lua asuprasi greaua sarcina de a deschide
cu preferentE, o scoala normalal primara cu internat, pentru
prepararea invatatorilor comunali rurali", cum ziceam atunci in
acea expunere.
Ideea inspirata, credinta de cea mai interesanta, aspirati-
unea nobiLà, sa palsim a o realiza ! PIanul aducerei infra imph-
fire s'a formulat, vointa a invins, i astazi, gloria celui atot pu-
tente i lauda bravilor cetateni Barladeni cuventul trup s'a
facut".
Acum, Domnilor, aceste premisse, rog atentiunea d-stra in-
dulgenta a asculta cursul lucrarilor plinite de Comitetul a-
cestei societäti pana a ajunge la realizarea acestui institut.
Comitetul acesta, dupal o viatal de trei ani a constituirei a-
cestei sectiuni a societätei pentru invatatura Poporului Roman,
adunase de pela binevoitorii Cetateni ce au avut credinta in vii-
tor, 0 nobilul simt national, de a persiste 'Ana acum ca mem-
bri, din contributiunile de 10 lei noi de membru pe an, o suma

www.dacoromanica.ro
 43

abia la 4000 mii lei noui (franci), si avea perspectiva de a se ri-

dica pana la mai multe sute, membrii ordinari si la multime
mult covarsitoare membrii extraordinari, dupa inceperea lucru-
lui. Deci formuland un plan cum sa ajunga a asigura un venit
anual pe timpul de trei ani, cat va dura acest institut provizo-
riu in intocmirea sa extraordinard, s'a indreptat catre niste is-
voare ce i se parura foarte naturale si proprie pentru acest
scop, si la 4 Noemvrie 1869 a comunicat acest plan Comitetului
permanent si prin el Consiliului judetian, adunat atunci in sesiu-
nea ordinara, apeland pentru a lui sustinere. Samanta bun& a
cazut in pamant bun, si Comitetul acestei Sectiuni nu gaseste
cuvinte a multami indestul, si nu poate acoperi cu laude destul
de demne romanescul concurs moral dat de actualul d, Prefect
G. Rascanu in calitate de presedinte al Comitetului judetian, atat
la inceput cat si in tot decursul lucrärilor preparative la fiinta-
rea acestei scoale : caci Comitetul acestei societati adresandu-se
la Comitetul permanent si prin el la Consiliul judetian si acesta
apretuind numai putin romaneste intreprinderea, afecteaza in
bugetul sau suma de 6666 lei noui, 66 bani, ca subventiune a-
nuale. Prin aceasta, interprinderea aceasta gingantica cat pentru
noi, cat pentru timpul in care &aim, era ca asigurata despre
mai curenda reusità.
Comitetul adresandu-se cu apel catre conmunele rurale din
judet, de a sustine aceastä scoala, ca una ce priveste mai dea-
treptul la binele lor," aceste au raspuns intr'un mod demn la a-
pelul facut, trecand in bugetele lor, cele mai multe, sume dela
patru zeci de lei noi in sus, in cele 78 Comune constituite ale
ale acestui judet, ceea ce da un ajutor de 3000 tel noui aproxi-
mativ pe an, suma ce s'au si incasat.
Comitetul incurajat de asemine succese, pe de o parte con-
face cinci condici cu adeverinte, dupa plan, si le trimite in fie-
care plash.' caträ persoane de incredere, din membri ai societa-
tei, pentru inscrierea de noi membri si adunare de oferte de ori
ce natura : o lunä doua, si Comitetul este fericit a face oare-
care incasari destul de considerabile din plasa Targului si a Pe-
reschivului, cu toatä criza dominan te, si primeste asigurari po-

www.dacoromanica.ro
 44

zitive din celelalte plase cä contributiunile si ofertele sporesc in

mod bucurator.
Suntem siguri ca nici onorab. Primarie locale a urbei noas-
tre, nu va ramane in urma la facerea bugetului pe viitorul
an 1871.
Pe de alibi parte asternand Onorab. Minister de Instructi-
une si Culte, planul infiintärei acestei scoale si. apeland la un a-
jutor atat in sustinerea internatului cat si in osebi pentru a se
putea oferi si. oarecare diurne Onorab. d-ni Profesori, ce s'ar o-
feri a da lectiunile dupa programa la numita scoala, multumita
staruintelor puse de d-nii deputati ai urbei noastre, si osebi de
d-1 deputat I. Codrescu, si gratia fericitei intampldri de a
avea ca director general la acest Minister chiar pe unul din cei
mai zelosi patroni ai Societatei pentru invätatura Poporului Ro-
man si unul din meritosii autori ai infiintarii acestei Societati
binefacatoare in Romania d. C. Essarcu, Comitetul este incu-
nostiintat prin adresa Ministerului No. 6407 din 13 Iu lie, anul
curent, care'i dam citire in toata intinderea, ca.' s'a aprobat sub-
ventiunea ceruta, in suma de 8000 lei noi, din suma votata de
adunare in bugetul acelui Minister, pentru infiinterea de scoale
normale, suinä ce s'a si incasat deja, si care impreuna cu toti
banii inscrisi pana aci la acest Comitet, sunt depusi spre secu-
ritate, formalmente, in cassa Onorab. Primdrie, care a binevoit a
primi a ne face acest serviciu, si de unde sa iau iarasi formal
de Comitet, randuri, randuri, la acoperirea necesitatilor.
In vederea acestor medie, mare parte asecurate, parte in
prospect, Comitetul acesta a päsit Inca dela inceputul anului
curent la luarea de felurite dispozitiuni, in conformitate cu pla-
nul scoalei, pentru prepararea celor necesare, cà cu inceperea
anului scolastic curent, sa se poata incepe si cursul.
Conform Art. 9 dela Capit. III din planul asestei scoale,
urmand a se primi elevi numei dintre fii de Romani din comu-
nele rurale, pentru mai multe cuvinte foarte considerabile, in
vrasta de 16 ani cel putin si cu cunostinte cel putin a cloud
clase primare, Presedintele
, Comitetului, asociat cafe de un
membru, constituindu-se in comisiune, a pasit in 5 duminici si
sarbatori succesive, incepand dela 22 Aprilie anul curent, la

www.dacoromanica.ro
 45

centrul fiecdrei plase, spre a alege i conscrie elevii aspiranti,

adunati de mainainte dupal mijlocirile falcute prin Comitetul per-
manent, Revizorul §colar §i. prin d-nii invaltaltori actuali pe unde
se gasesc, aceasta conform art. 12 din plan.
Rezultatul acestei operatiuni a fost incoronat cu succes, §i.
s'au conscris peste 80 elevi cei mai multi cu trei §i chiar cu
patru clase, parte frequentând, parte absolviti.
La Duminica Tomei, elevii conscriqi s'au adunat la rqe-
dinta judetiana, unde depunânduli declaratiunile cal vor frequ-
enta coala normald in curs de trei ani §i cal vor servi apoi ca
invatatori numai in acest judet, cel pntin cinci ani, §i cal la caz
contrariu vor respunde spezele facute cu tinerea lor, acei ce
s'au galsit numai cu curs de doud §i trei clase au intrat la cursul
provizoriu de prepararea lor din objeptele clasei a III §i a IV
primard in curs de 5-6 luni de zile pand la deschiderea coalei
normale, conform art, 10, 11, 13 din plan.
Dupd plinirea acestui termen, neputând deschide §coala
nici la finea lui Septembrje, conform alineat. al doilea din art.
13, din plan, din cauzal cal incdperile inchiriate ad-hoc nu se
puteau de§ierta pand la Sf. Dimitrie, dupd care urma a se §i re-
para, Comitetul a convocat elevii ocupati la cursul provizoriu
preparatoriu, Ia re§edinta judetianal, pentru 8 Noemvrie spre a
trece ultimul examen de admisiune, dupal aliniatul al doilea, dela
art, 13 din plan. Falcdndu-se §i. aceasta, numdrul elevilor ale§i i
admi§i ca intrunind conditiunile de etate §i capacitate, s'au re-
dicat la 60, conform planului coalei.
Comitetul la timp a luat malsure pedtrii inchirierea unui
local corespunzatoriu, ceea ce s'a §i efectuat, inchiriindu-se 7
dughene cu 14 camere dela d-1 I. Fetu la calea nationald, ala-
ture de Tipografia Asociatiunei Unirea", dintre care 8 camere
sunt dormitoare, 2 camere transformate in una singurd, ca refec-
toriu, §i. alte cloud din fata asemine intr'o singura said, pen-
tru clase.
S'au luat de mai'nainte dispozitiuni pentru prepararea mo-
bilelor, efectelor qi utensilelor economice : bance comode pentru
60 baleti, chte cloud palme domne0i de unu, wzat -2 in amfi-
teatru, sunt puse in clase ; 10 mese in refectoriu, 60 de paturi

www.dacoromanica.ro
 46

cu midirele lor, sunt asezate in dormitoare ; utensilele economice,

unelte de masa toate in ordine.
Elevii au in internat locuinfa, luminatul, incalzitul, masa de
trei ori pe zi, dimneata pane, la amiaza si seara cate un fel de
bucate ; Duminica si sarbatorile, dupa putinf a, si mai mult : apoi
car-tile de studiu si uneltele la scris si desemn gratis ; vestmin-
tele ce au sä fie cu incetul transformate in uniforma nafionala
romana, parte se fac de catre parinti, parte, ca la jumatate din
nun-16ml de 60 elevi le vor avea din institut, asternuturile si al-
biturile c'am asemene.
Pentru cazuri de board, din lipsa de spatiu la internat, se
va inchiria o comera in vecinatate, la vr'un cetafean, care sa fie
provezutd cu 3-4 crivate, si unde elevii bolnavifi sa fie trans-
portati si ingrijifi de insusi proprietara casei, avand a fi vizitati
in cursul boalei de medic, sarcina ce a binevoit a lua asupra
sa d-1 Dr. C. Codrescu, si de a vizita si Institutul 1-2 ori pe
saptamana, iar medicamentele ne sunt oferite gratis pentru anul
I de onor. d-1 farmacist Maximilian Brettner,
Cursul invataturei in aceasta scoala este extraordinar si
provizor, pe trei ani, spre a se putea la finea acestor ani trimite
cafe un invafator bine preparat in fiecare din comunile judefu-
lui, unde Inca: nu este scoald si a face prin aceasta ca dinteo-
data toate comunele acestui judef, dupa trei ani, sa aiba des-
chisä cafe o scoala provezutd cu un invafator bun, si astfel sa
se poata regulat organiza instructiunea comunale in judef, dupä
toate pretenfiunile timpului : iaca scopul suprem si extraordinar
al acestei scoale nornIale !
Astfel elevii actuali in numerar de 60, in clasa I-a, peste
un an ei trecu in clasa II-a, fära a se primi elevi spre a forma
clasa I-a ; in al treilea an acesti elevi formeazd clasa III-a, fara
a avea scoala cl. I-a si a II-a.
Dupd incheerea acestei serie de trei ani, scoala urmeaza
a se transforma dupa imprejurari, conform si art. 4 din plan
inteo scoala normald permanenta, complectându-se cu cate trele
clasele, si punandu-se cu totul in alte condifiuni, ca coala- nor-
maM primarci regionale pentru judefele cele 7, d, e. ale regiunei
de instructiune a parfei de jos a Moldovei, si in care scoalà, ju-

www.dacoromanica.ro
 47

detul, va avea a intretine 7-8 elevi cel mult spre a avea un se-
minar, zicand asa, de unde sa implineasca vacantele ce dupa
timp s'ar face la scoalele comunale rurale, din felurite cauze,
astfel ca acele scoale sa raman5. purure in vigoare, daca nu si
sa se inmulteasca dupa necesitate.
Invataturele ce se propun in aceasta scoala, dupa progra-
mul adoptat, care este acel al scoalei normale din Bucuresti, si
care cuprinde toate cunostintele trebuitoare unui bun invatator
sätesc, sunt : Religiunea, pentru explicarea preceptelor credintei
si moralei evanghelice, spre a se intari in poporul nostru ade-
vdratele sentimente crestine cu iubirea binelui si adevärului ; Stu-
diul limbei romane, pentru dreapta vorbire, cugetare, scriere ;
Aritmetica, cu rationare pentru tot felul de socoteli de zilnica
trebuinta, masuri si greutati vechi si noi si aplicatiuni geome-
trice si agrimensura practica ; Geografia, statistica nationala si
universala pentru cunoasterea in speciala a tarilor romane si
diferitelor popoare si täri si a comertului cu ele ; Istoria natio-
nala in toata intinderea ei, pentru desteptarea si intdrirea senti-
mentului national ; Stiintele naturale, fizice si de agricultura cu
desvoltari practice, pentru a se raspandi prin sate idee de cul-
tura perfectionata mare si mica ; Igiena, medicina poporand si
arta veterinara, spre a se imbunatati modul de vietuire si de
cultura vitelor ; Cunostinte de dreptul adminstrativ, pentru ca
poporul sa-si poata cunoaste drepturile si datoriile de tot fe-
lul, la care se va adauga si tinerea comptabilitatei economice si
actelor stärei civile ; apoi Caligrafia, Desemnul si Muzica vocala
pentru raspandirea ideelor frumosului ; Gimnastica si manuirea
armelor, pentru a se introduce prin sate aceste deprinderi man-
tuitoare si neaparate la formarea corpurilor sanatoase s'i carac-
terelor barbatesti si disciplinate ; In fine Pedagogia sau condu-
catorul invatatorului cu exerciti practice in smodul de a da in-
vataturele dupa sistemele cele mai rationate si admise in cele
mai bune scoale.
Invataturele se propun de unii din cei mai meritosi Profe-
sori dela scoalele publice de aid, prin care se intareste speranta
de buna reusità. Acesti d-ni Profesori au binevoit a primi a da
proponimente gratis pana ce prin bugetul se va forma pentru

www.dacoromanica.ro
 48

viitorul an, se va afecta o suma posibila pentru oarecare diurne.

Astfel lectiunile pentru, anul I se dau : acele de Religiune de
catra S. S. Economul I. Carp, profesor de Religiune la Liceu ;
acele de limba romana de d. 5tefan Neagoe, profesor de limba
lating-romana la Liceu ; acele de Matemateca de d-1 Mih, Leon .
instit. sup. la scoala No. 1 de baeti ; de Geografie si Istorie de
d-1 P. Chenciu profesor de acelas obiect la cursul superior dela
Liceu ; de 5tiintele naturale si de Agricultura, de d. G. Ghimba-
sianu, profesor de stiintele naturale la Liceu ; Igiena, medicina
populard si arta veterinara de domnul Doctor C. Codrescu ;
Caligrafia si desemnul de D. I. Gatulescu profesor de aceasta
specialitate la Liceu ; Muzica vocala de d-1 L. Hergescu, Insti-
tutor primar la scoala No. 2 de bdeti, recomandat pentru aceasta
specialitate prin scrisoarea autograf a a Prea S. Sale Par. Melhi-
sedec, Episcopul Dundrei de los, cand era ca Rector Semina-
rului Husi ; Gimnastica de d-1 G. Dobreanu, elev militar al
scoalei din Berlin, fost Sublocotenent in armata Prusiana.", ac-
tualmente secretarul Primariei ; pentru Dreptul administr. si
Pedagogia, ce se propun in anul al III-lea, se va regula la timp,
dupa cuviinta.
Inspectiunea si ad, conform art. 19, 20, 21 din plan ce se
face de catre presedintele Cornitetului Societatei pentru invatá-
tura Poporului Roman, Sectiunea Tutovei, actualmente d-1 pro-
fesor dela Liceu, I. Popescu ca Presedinte si d-1 Profesor Pana-
ite Chenciu ca vice-presedinte ; Administratiunea de un direc-
tor, actualmente d-1 P. Chenciu, si de un suplininte de Direc-
tor si un Prefect de studii, in persoana bacalaureat. V. Mar-
gineanu, care sta in Institut, si de monitori alesi dintre elevi ;
serviciul din afara de trei servitori, cel din läuntru de elevi nu-
miti cu randul.
Intreprinderea fiind foarte mare si serioasa dupà intere-
sul ce poarta cu sine, foarte grea, dupà puterile Societätei ca
intreprindere facutd si sustinuta de medie private ; punem toga
speranta in bravul nostru Popor Barlädean din urbe si judet,
precum si in autoritätile comunale si publice ce s'au asociat a
concurge la sustinerea acestui Institut, cu medii morale si ma-
teriale.

www.dacoromanica.ro
 49

De Dumnezeu bine si pace in Romania, ca asemine intre-

prinderi inmultindu-se si imitandu-se de toate judetele si &and
fructele lor mantuitoare, Romania sa devina unit5. cu toate par-
tile ei ; culta si civilizata dela o margine la alta, mare, tare si
fericita, spre a-si reocupa cu o ora mai inainte, cuvenitul ei loc
intre natiunile cele de valoare ale Europei ! ! !

(Din ziarul Semeindtorul, Barlad, anal I, No. 11, 6 Decembrie 1870).

VII

Barlad, 1874 Iunie 14. Comitetul Societalii pentru Inv&

latura Poporului Roman, Secliunea de Tutova, la propunerea
lui loan Popescu hotar4te a se interveni la Guvern pentru
a-i mud asuprei-i intretinerea $coalei Normale primare din
Barlad, i a o transforma in $coala permanenta.
Prescript-Verbal
Anul 1874, Iunie 14
Luapd in consideratiune argumentele aduse prin propune-
rea in scris depusa de d-1 Joan Popescu, Presedintele Societa-
tii pentru Invatatura Poporului Roman, Sectiunea de Tutova,
Comitetul acestei Sectiuni in rnajoritate a decis in sedinta de
astazi, a se trimite printr'o adresa catre d-1 Ministru de Culte
si Instructiune, cuprinsul acelei propuneri, cu rugare de a se
transforma din partea Guvernului si pe comptul sau, Scoala Nor-
mala a mentionatei Societati din Barlad, in Scoala Normala per-
manenta, spre a servi ca Scoala de circumscriptiune a Statului
cu scop de a alimenta comunele rurale din judetul partii de jos
a României de dincoace de Milcov cu Invatatori rurali.
(Subscrisi) ; I. Popescu, P. Armasiu, P. Chenciu. $t. Neagoe, Str.
Belloescu, Mihail Leon, Daniil Montani. G. Albu Diacon.

www.dacoromanica.ro
 50

VIII

Bar lad, 1874 Iunie 15. Comiietul Societe' Iii pentru In-
váleitura Poporului Romdn, Sectiunea de Tutova, cu No. 37,
catre Ministerul Instrucfiunii, spre a decretà Infiiniarea in
Bar lad a unei $coale Norma le permanente cu internal, In-
trefinutd de Minister.
Domnule Ministru !

Termenul de expirare al cursului provizoriu al $coalei Nor-

male primare infiintata in aceastä urbe in anul 1870 de catre
aceasta sectiune fiind sosit, conforni planului ei, i Comitetul a-
cesta in interesul lucrarilor ce s'ar putea reclama din timp, sim-
tindu-se dator dupa insarcinarea ce are prin regulamentul So-
cietatii, de a infrebuinta activitatea sa de cate ori numai s'ar
cere, pentru promovarea scopului Societatii ;
Considerand ca scopul Societdtii pentru invatatura Popo-
rului Roman peste tot, si al acestei Sectiuni in parte intre altele
este... de a l4i prin toate mediele putincioa3a invatatura intre
Romani... si a stdrui ca invdtatura obligato:ie sa devin4 o rea-
litate in Romania, asa ca sa ajunga sal nu mai fie Roman fara
sa stie a citi i scrie, ...si avand de norma in lucrarile sale de
a pleca dela cele mai n;cesare si generalmente folositoare (art.
I si II din statute), si de a contribui la creierea de mijloace
pentru cultura i prosperitatea poporului prin Scoale, de care
sunt cu totul lipsite cele mai multe din comunile rurale din tara;
Considerand ca mediele cele mai necesare si in general f o-
lositoare pentru cultura unei natiuni sunt Scoalele, spre a se
face fiecare membru al ei accesibil la orice cariera a vietii
sociale ;
Considerand ea spre a se putea ajunge la acest scop,
$coalele Normale preparatorii de buni invatatori si in comunele
rurale, sunt neaparat necesare ;
Considerand cà numai cele trei $coale de aceasta specia-
litate, din Iasi, Bucuresti i Craiova, sunt departe de a fi in
stare de a alimenta cu invatatorii necesari toate comunele ru-
rale ale judetelor tarei ;

www.dacoromanica.ro
 51

Considerand ca in cele 8 judete mai aproape de Bar lad,

Scoalele rurale cu buni invatatori sunt foarte putine la numar ;
Considerand ca si in comunele judetului acestuia vor avea
necesitate a se alimenta din an in an cu cafe doi, trei invätà-
tori in locurile ce intâmplator vor ramane vacante prin demisi-
onarea, moartea sau punerea in disponibilitate a altora, cu
toga' impopularea ce se face acuma afara de 18 $coale exis-
tente Inca cu un numar de 52 Invatatori, elevii ce terminara cursul
normal cu finea acestui an scolastic ;
Considerand cà chiar legea asupra instructiunei la art.-
prevede infiintarea de $coale Normale primare prin urbile unde
sunt mai multe $coale primare, si Barladul are cinci $coale pri-
mare de baeti ;
Considerand ca and s'ar decreta a se mai infiinta o $coald
Normala in aceastä parte a Romaniei, locul ei firesc ar fi Ur-
bea Barladului ca centru a opt judete mai aproape de acest
centru de instructiune din Romania, prezentand si avantagiul fi-
nanciar ca avand un Liceu, s'ar gasi profesori care sä propunà
studiile cu o diurnd numai, fard a fi necesitate a se numi prof e-
sori la o parte ;
Considerand ca. actuala Scoala Normald posedand o (iota
de toate nesariile, unele usibile pentru mai multi ani, pentru un
internat de 50-60 elevi, ce credem cä s'ar pune de Societate la
dispozitiune ;
Considerand cal pe viitor ne mai fiind numai interesele lo-
cale ale acestui judet, nu se mai poate compta si nici nu
este drept pe concursul fie material, fie intelectual din partea
acelora ce au facut sacrificii chiar, peutru un timp marginit si
pentru un interes local, pentru ca sa se perpetueze asemenea aju-
toare pentru alte atatea judete, interesul locat devenind minimum
intru aceasta pe viitor ;
Considerand in fine ca in bugetul Ministerului d-stra figu-
reaza o cifra de 8000 lei, fara caracter provizoriu si votati pen-
tru anul 1875, cu care s'a subventionat anual $coala Normala a
acestei Sectiunf in durata ei, si care sumà ar ajunge pentru
anul intai, dupd numarul elevilor 40-50 elevi ce s'ar putea primi
anul I pentru clasa I-a, asf-fel ca scoala s'ar putea incepe numai
decM in acest an ;

www.dacoromanica.ro
 52

Comitetul acesta, organ al Societätii pentru invatatura Po-

porului Roman, cu adanc respect intervine pe langa domnia-
voastra, Domnule Ministru, §i va roaga, ca, bland in considera-
Pune mai sus adusele argumente, sa binevoiti a decreta infiin-
farea in urbea Barladuiui a unei $coale Normale permanenta cu
internat, care sal serve ca de Seminar pentru prepararea de In-
\rata-Lori in comunele rurale din judetele mai aproape de cen-
trul scolastic al acestei urbe 0 judet.
Primiti, Domnule Ministru, cu aceasta ocaziune, incredinta-
rea despre adancul respect ce avem care Domnia-voastra.
Presedinte, IOAN POPESCU
P. Armasiu
Vice-Pre§edinti :
P. Chenciu
St. Neagoe
Str. Belloescu
Membri Secretari :
M. Leon
D. Montani

IX

1875, Septemvrie 14. Inaugurarea deschiderei c..oalei si

Thceperei cursului.
Proces-Verbal
Subscri0i membri ai consiliului prof esoral al $coalei Nor-
male primare reinfiinfata de Stat in Urbea Barladului, consta-
tata cele ce urmeaza :
Astäzi patrusprezece Septemvrie, ziva destinata pentru i-
naugurarea $coalei Normale, subscri§ii, pe langa un public asis-
tent la ceremonialul religios, deplinit in biserica Sf. Ilie din a-
cest ora§, am asistat impreuná cu elevii acum primiti ai Scoalei,
la oficiarea serviciului divin.
Dupa terminarea Sf. Leturghii, elevii $coalei impreuna cu
corpul profesoral respectiv, pecum 0 membrii corpului didactic
din acest ora., invitati anume la aceasta serbare, ne-am intru-
nit in localul $coalei Normale.
Pe la orele dougsprezece din zi d-1 Ioan Popescu, Direc-

www.dacoromanica.ro
 53

torul Scoalei, dupà ce mai intai s'a deplinit ceremonialul reli-

gios al sfintirei apei, a inaugurat reinfiintarea si deschiderea
$coalei Norma le de catre Stat in Urbea Barladului, pronuntand
un discurs ocazional, in mijlocul unui public adunat spie a-
cest finit.
Se constatá ca la aceasta serbare au luat parte si auto-
ritatile locale respective, dupa iuvitarea facuta cu cloud zile
mai inainte de care d-1 Director al Seca lei.
Discursul d-lui Director, care a descris in putine cuvinte
bine simtite, scopul Scoalei si istoricul reinfiintarei ei ca Scoala
Norma la permanenta in acest oras, pentru circumscriptiunea sco-
lastica a Barladului, a fost primit cu vii aprobdri din partea
publicului asistent.
Dupd terminarea acestei solemnitdti, corpul prof esoral al
Scoalei a pasit la prepararea programei de distributiunea orelor
de lectiuni, 0 a decis ca maine Luni, in cincisprezece Septem-
vrie, sa inceapa imediat cursul invatäturilor ordinare ale se-
mestrului intai din intaiul an scolastic 1875/76.
Drept care spre constatare si intocmai urmarea a celor
prescrise mai sus, s'a incheiat si s'a subscris prezentele pres-
cript-verbal.
loan Popescu, P. Chenciu, St. Neagoe, Str. Belloescu, Econ. I.
I. Carp, Sub-Lt. Sismanu, L. Hargescu, G. Dobreanu, Th. Gitzulescu.

1876 Iu lie. Nati lei Isforica despre $coala Norma Id pri-

mard din Urbea Bdrladului.
(Din Anuarul acesto Koa le pc, anul 1875-76. unprilnal la Tipokralia Aso-
cialmnii ..Unirea", Bar lad, 1876).
Inca cu inceputul anului 1867, consfituindu-se si in aceastä
urbe Societatea pentru Invätatura Poporului Roman, Sectiunea
de Tutova, si admitand Statute le Societatii mame, a Sectiunei
centrale de Ilfov, s'a asociat la realizarea scopului ce si-au pro-
pus initiatorii ei.
Scopul principal al acestei Societä0 fiind a conlucra la
desvoltarea educatiunei nationale, si spre a ajunge la aceasta, a

www.dacoromanica.ro
 54

propaga prin toate mediele putincioase invatatura intre Romani,

asa ca sa ajunga a nu mai fi R oman fail sa stie a citi si scrie,
Comitetul Sectiunei de Tutova a crezut a nu putea intrebuinta
activitatea sa mai nemerit si mai bine, de cat de a lucra ina-
inte de toate la ajungerea primului mediu, de a lumina pre Ro-
mani la cunoasterea datoriilor si drepturilor lor, apoi a-i face
accesibili la orice profesiune la care s'ar simti chernati de inte-
resul si talentul lor, a le da inainte de orice alta, panea vietii
sufletesti ca fiinte cugetatoare, a le da cheia perfectionarei ome-
nesti care se capatä numai prin educatiune si invatatura de
carte, a li da $coala.
Din acest punct plecand Comitetul Sectiunei de Tutova a
Societatii pentru Invatatura Poporului Roman, dupa ce s'au o-
cupat un numar de ani cu adunarea medielor materiale nece-
sare pentru orice intreprinderi, si a realizat o suma oarecare
din contributiunile anuale ale membrilor Societatii cu ajutorul
cardra sal poatà face un inceput in sensul plinirei aspiratiunilor ei,
au intocmit un plan de lucrare, si la silintele sale aderand si
Consiliul judetean si Minsterul de Culte si Instructiune cu cate
o subventiune anuala, cu inceperea anului scolastic 187011871,
au infiintat si deschis in Uurbea Barladului, o Scoala Normala
primard, si. exceptional numai pentru judetul Tutovei.
Cursul acestei Scoale, in ceeace priveste studiile, au fost
regulariu, acel al $coalei Normale primare a Statului din Bucu-
resti, al earei program s'au fost si adoptat si executat intocmai ;
si exceptionale, in ceea ce priveste miscarea claselor. Caci ele-
vii acestei Scoale, primiti la inceput in numar de 60, terminand
anul I-iu s'au promovat in al II-lea, fara a se primi altii pentru
formarea clasei I-ia, apoi terminand anul al II-lea ei au fost
promovati la anul al III-lea, fära a exista in urma clasa I si II,
astf el Ca acei 60 elevi intrand in clasa I-a au trecut succesiv in
a II-a si a III-ia, pre care terminand-o, Scoala a rämas des-
fiintata.
Era planul de a se impopula dinteodata judetul Tutovei cu
nn uumär de 60 Invatatori, peste acei ce s'ar fi gasit meritabili
din acei ce se gaseau deja mai inainte, la putinele Scoale ce
erau in judet.

www.dacoromanica.ro
 55

Din numarul de 60 elevi, toti din judetul Tutovei, intrati

la infiintarea acelei Scoale, dupa terminarea cursului lor de trei
ani, si aproape un an preparatoriu mai inainte de a intra in
cursul normal, spre a se aduce toti la acelasi nivel de cuno--
tintele cursului primar negasindu-se in judet toti acei elevi cu
ate patru clase primare absolvite, ci mare parte cu trei clase
numai, au ramas si absolvit cursul normal numai 52, desertan-
du-se $coala de czilalti 8 prin cazuri de nesdnatate, moarte i
eliminare din cauza de neaptitudine.
Cu finea anului scolastic 1873/74, acesti elevi terminan-
du-si cursul normal, dupa indeplinirea lucrarilor necesare, in
toamna anului 1874 au fost numiti de Invatatori toti 52 in co-
munele acestui judet, care adaogandu-se la numarul de 18 In-
vatatori vechi, ce s'au gasit apti pentru aceasta misiune, dupa e-
liminarea unui numär de 12 ce s'au constatat necoresponzand
cu aceastä inalta chemare, numarul $coalelor satesti cu Invata-
tori mai toti absolventi de curs norrhal sau de gimnaziu, s'au
ridicat in judetul Tutovei la 70.
Inca dlea infiintarea acestui curs normal exceptional se
prevazuse in planul acelei $coale, ca la incheierea periodului ei
0 scoaterea numarului de Invatatori mentionati, $coala sa se
reorganizeze dupd imprejurdri.
Credincios acestei deciziuni si devizei Societatii pentru In-
vatatura Poporului Roman, al carei organ este, acest Comitet
Inca din luna Iunie anul 1874 pe deoparte s'a ocupat, cu loofa-
rile atingatoare de purificarea $coalelor existente, de elementele
necorespunzatoare, cum s'au aratat mai sus, si de numirea 0
instalarea nnmarului de 52 elevi ce absolvise cursul dej a ; iar pe
de alta a intervenit pe langa Onorab. Ministr de Cuile si In-
structiune pentru reorganizarea $coalei Normale a Societatei
pentru invätatura Poporului Roman, Sectiunea de Tutova, intr'o
$coala Normala primara publica permanentä, care sa serveas-
ca de Seminar de a alimenta cu invatatori comunile rurale
din judetele de dincoace de Milcov, care sunt. mai aproape de
centrul scolastic al Barladului.
Mijlocirea transformärei $coalei se face la Ministerul de
Culte 0 Instructiune prin petitiur ea Comitetului Sectiunei de

www.dacoromanica.ro
 56

Tutova al Societatei pentru invätätura Poporului Roman sub No,

37 din 15 Iunie 1874, (ce se reproduce mai jos sub litera A).
Ministerul apreciind valoarea argumentelor:continute, prin ordi-
nul sdu No. 6573 din 23 Julie, cere acelui Comitet a prezenta
un buget pentru intretinere $coalei, socotit pe cursul de trei
ani, §i cu un numär de 90 elevi impartiti cafe 30 pentru fie-
care an.
Dupd prezentarea bugetului, Ministerul prin adresa No.
9318 din Octomvrie acela§i an, comunicatai pe firul electric, in
fine comunicg Comitetului Sectiunei de Tutova imbucuraitoarea
§tire cd a aprobat trecerea $coalei Normale pe seama Statului.
Timpul pentru deschiderea $coalei fiind prea tarziu pentru
acel an, Ministerul prin ordinul No. 751 din Ianuarie 1875 nu-
me§te pe subsemnatul Director al $coalei Normale primare pu-
blice a Statului din Barlad, iar prin ordinul No. 1519 din Fevru-
arie acel4 an, ins'arcineaza a se lua necesarele dispozitiuni,
dupa care deschiderea $coalei sà. se inaugureze §i cursurile sä
se inceapä cu inceperea anului scolastic 1875/76.
Pe de alta. parte Societatea pentru invataitura Poporului
Roman, Sectiunea de Tutova, in adunare sa generala din 26
August 1875, decisese prin un vot unanim ca toate mobilele §i
efectele fostei $coale Normale primare, intretinuta in trecut de
ea, sa." se hardzeascai in folosul $coalei Normale primare publice
a Statului, pe care Comitetul salu le §i trece in primirea Direc-
tiunei acestei $coale, prin Inventarul alaiturat, pe langa adresa
No. 43 din 10 Septemvrie acelaqi an,
In vacantiunea scolastica a anului 1875, Subsemnatul luase
din timp mäsurile crezute de cele mai nemerite, *i se adresase
prin circuläri cdträ toti d-nii institutori superiori ai $coalelelor
publice primare de patru clase din judetele cele mai apropiate,
ce formeaz6 circumscriptiunea scolastical a Barladului, le anun-
tase deciziunea Ministeriald de deschiderea $coalei Normale per-
manente alStatului in Urbea Barladului, §i a§a precum ea este
menità a servi de. $coala speciald preparatoare de invatatori in
comunele rurale din arátatele judete, sa binevoiascd a trimite
cafe un numár de elevi cu caliatile cerute, care ar dori a se

www.dacoromanica.ro
 57

prepara in aceasta $coala pentru cariera de invatator in comu-

nele rurale.
Aceasta lucrare a fost incoronata cu deplin succes, cáci pe
ziva de 10 Septemvrie zi determinata, in urma dispoziliunilor Mi-
nisteriale, pentru concursul i inscrierea elevilor pentru Scoala,
i lucrarea facuta de astadata in mod exceptional, prin Consiliul
profesorilor acestei Scoale, din cauza noutaiii institutiunii, se pre-
zentase un numar peste 40 aspiranti, din care Comisiunea a putut
alege fard greutate 30 elevi, numar decis de Minister pentru
anul I-iti.
Prin deciziunea Ministerului No. 6804 din 21 August, se
nume0e corpul didactic tot in persoanele profesorilor fostei
$coale Norma le.
Prin lucrarile Directiunei $coalei pe de alta parte se inchi-
riase localul, se preparase toate necesariele, i Dumineca 14
Septemvrie 1875, ziva Sfintei Cruci, cu ajutorul ei am fost feri-
ciii a inaugura deschiderea $coalei cu ceremonia ce se constata
in prescriptul verbal al Consiliului $colar.
Luni 15 Septemvrie 1875 cursul era inceput, qi $coala Nor-
mala primara publica infra in cariera ordinara prescrisa de le-
gea asupra instructiunei qi regulamentele speciale respective.
I. POPESCU
XI

War lad, 1877 Iu lie. Din Anuarul $coalei normale primare

publice din Urbea Bdrladului, pe anul scolastic 1876 77.
Barlad, Tipografia Asociatiunei Unirea", 1877.

A
Precuvantare
$coalele normale primare prin scopul lor special de a pre-
para Invatatori pentru comunile rurale, pentru sate, au prea fo-
lositoarea i mareafa tendinfa de a introduce lumina qi prin
aceasta cultura morala, intelectuala i materiala, in acea patura
a societatii, care, prin natura ocupatiunilor sale, prin majoritatea

www.dacoromanica.ro
 58

numericg precumpgnitoare, constitue baza, temelia societatii,

este ca o lantana care adapa toate celelalte straturi ale gradinii
sociale, a Orli, fairg de care, industria, comertul si celelalte in-
treprinderi, n'ar putea prinde rgdgcina niciodatA, nici ar pros-
pera vreodinioard.
Aceastä parte a societatii pe cat ea constitue acel element
ce este conditiunea de viatä si de existenta a tdrei noastre, calci
la noi, unde lipseste industria, am putea zice, absolut, agricultura
in sensul ei cel mai larg, este unicul mediu prin care &dim, ne
sustinem i prospergm, pe atata ea a fost in trecut pang acum
uitatg, asupritg, despretuitg, ba chiar si batjocoritd pe cand ea
ar fi trebuit sà fi fost dacd nu dela inceputul redesteptgrei noas-
tre nationale, atunci cel putin cu atat se putea mai de demult,
primul obiect al preocupatiunilor i ingrijirei noastre, primul obiect
al lumingrei, desvoltdrei i punerei ei pe calea cea mai sigura a
perfectiongsei morale, intelectuale i materiale, Este adevarat si
fapta stralucitg, cà, prin patriotismul unei noui generatiuni de buni
Romani, care au dotat Romania cu reforme civilizatoare, i prin
vointa generoasg a Marelui Domn Alexandru Ioan I, dandu-se si
tgranului Roman o patrie reald prin improprietgrirea lui, si pro-
clamarea egalitatii cetätenesti ridicandu-se la starea de cetatean
liber, s'au deschis un nou orizont al unui viitor mai ferice si
pentru acesti fii pgrgsiti ai patriei, legiferandu-se si alte mai multe
reforme pentru imbungtätirea soartei lor, acel orizont insg, gratie
gresitei directiuni date de aciia care au avut mai mult timp in
mana lor destinele acestei tgri, i relei aplicari a atator reforme
binefgcatoare fie din vointg, fie din nestiintä, a fost pentru ei
mai mult acoperit de nouri si fortune, si taranul Roman in cea
mai mare parte a ajuns la o stare moral& si materialg mult mai
rea decat acea in care se ggsea inainte de acestea.
Deaceia pärerea noastra este ca, asa precum aceastd scoalg,
are un scop special, cu tendinta specialg, acea a lumingrii, des-
voltgrii i imbunatatirii soartei poporului Roman dela tard ; sd
cgutgm a servi i noi, fie cu cat de putin, acest scop, 0 a face
sa devinà dating, ca cestiunile ce se vor desvolta an cu an in
fruntea acestui anuar, sä nu fie cestiuni clasice sau de sfera sti-
intelor prea depgrtate de interesele practice ale tgranului nostru,

www.dacoromanica.ro
 59

ci de acele ce se refereaza specialmente la indreptarea starei lui

morale, intelectuale 0 materiale, spre a ajunge cu timpul 0 el la
prosperitatea la care a ajuns deja de mult poporul dela tara al
altor natiuni unele cu talente ale mintii §i medie materiale nea-
semanat inferiori acelora, cu care e dotat, multumita celui Atot-
putinte, Romanul nostru satean.
Bar lad, 1877 Iu lie
Directorul acoalei normale primare, IOAN POPESCU
Prof, de Limba Lating-Romana, curs sup. la Liceu. Prof. de
Geografie la §coala norm prim. Presied. Comtt. sect. de
Tutova a Societatii pentru invatat. Popor. Roman. Membru
permanent in comitetul scolastic al urbei Barladului

B
COteva cuvinte asupra luxului in Imbraceiminte, ce s'a intro-
dus In sate, asupra funestelor lui consecinle, i asupra
primei industrii ce ar trebui redeOeptard, sus-
linutei i incurajard prin sate.
0 intrebare de mare insemnatate, dupd modesta noastra
pal-ere, ne-au preocupat i ne preocupa adeseori, marturi pro-
gresului ruinator al unui rau ce dela un timp incoace s'a intins
0 se intinde in ap proportiuni, ca daca nu i se va pune mai
curand o margine oarecare, ameninta ni0e funeste consecinte
morale §i materiale.
Aceastä intrebare este, care sa fie cauza ca poporul nostru
dela tara, in cea mai mare parte se lupta neincetat cu sal-Ada,
nu se poate ridica peste nevoi, spre a le invinge i ali lua un
avant catra o stare material& mai buna, de a avea i el o casa
build cu cel putin cloud camere, uscafe, luminate 0 bine condi-
tionate conform regulelor higienice, o curte cu gradina, livada, o
ura.. pentru car §i instrumentele agricole, un grajd incapator 0
bine pus pentru vitele sale, un car inferecat, bun aratru i bune
instrumente agricole. In fine, o build biserica, o buna §coala, o
bund casà comunala, strade prin sat, poduri q. c.I. pe cand mij-
loacele de prosperare materiala in tara aceasta sunt neasemanat
mai multe qi mai abondente pentru poporul dela tara decal acele

www.dacoromanica.ro
 66

cu care taranii din cele mai multe Orti, se gasesc intr'o stare
materiala neasemgnat mai bunä decat taranii nostril ?
Ochiul observatoriu cu durere, treciind prin cele mai multe
din satele noastre, din contra nu constaa deca o culturg si
prosperitate ale cAror urme abea se mai pot vede cu intristare
case odinioara bune si bine conditionate, imprejmuiri asiguratoare,
granare, chiliere, jignite bine construite, livede cu pomet de tot
felul, toate in decadenta, mind, päräsire ; din nou in locul lor
nimica, rar ici colea câte o castità ridicându-se, care insà de-
semneaza stärpiciunea si mizeria taranului nostru de astazi.
Asa Biserica, asa $coala, asa casa comunalg etc.
Cea mai principalä insä si unica care desleaga pe toate
celelalte este : ca mai toti aceia cdrora li-au stat in manal des-
tinele acestei t'ari, n'au dat mai nici o atentie acestei stari de-
plorabile in care se afla taranul nostru in genere, nici nu s'au
gandit serios a introduce o reforma radicalä de imbunatatirea
stärii lui morale si materiale :
Doamne, om nu am..." a zis odinioara bolnavul dela seal-
datoarea din Vitezda : Biserica, $coala, Administratiunea pgrin-
teased, iaca omul ce lipseste taranului nostru ce stä bolnav
inaintea scaldatoarei, asteptând mântuirea.
Cei cari au condus afacerile acestei tali au facut multe im-
bunaltätiri, in alte ramuri, in timpurile mai noui ; poporul insal
dela tara tot nu are Inca om, nu i-a venit Inca rândul sa intre
si el in aceasta scaldatoare a Vitezdelui de astazi.
NInä a se pune unica si adevärata temelie a adevairatei
imbung.tatiri a soartei saiteanului nostru prin Bisericd, $coala si
o bund Administratiune, nu se po ate astepta nici o imbunätätire
reala: si constantä pentru el.
Noi credem cd este bine a examina pand atunci cate una
din cauzele principale care l'au impus la o asa tristá decadenta,
degenerare si ruing, spre a se putea aved in vedere de toti aciia,
care pe o cale sau alta pot influenta la starpirea macar in parte
a acestor rele.
Una din acele cauze despre care ni-am propus a discuta
in cateva cuvinte, este si luxul sau mai bine destraimarea in care
au eazut dela un timp incoace locuitorii sateni, in aceea ce pri-

www.dacoromanica.ro
 61

veste imbracamintea i numai imbracamintea, cu absoluta negli-

jare a tuturor celorlalte conditiuni de progres moral, material
si de bun trai.
Rezolvarea acestei intrebari, cred Ca ar aduce mari foloase
in mai multe privinti, contribuind foarte mult pentru un viitor
mai mult sau mai putin departat la desvoltarea industriei intre
locuitorii dela tara, a acelei industrii de tard care a existat si
ale carei urme tot se mai vad Inca, dar care dela un timp in-
coace dispare pe fiecare zi, spre marea dauna a intereselor lor
economice si materiale.
Nu cu mult in urma satenii Ii faceau in casä toata imbed-
camintea lor si a casei. Dela un timp incoace insä, totul se
cumpard din targ, neglijindu-se mai peste tot lucrarea lanei, inu-
lui si canepei. Canepa i inul mai nu se mai seamang, ceea ce
aduce daune morale si materiale foarte mari. Daune materiale,
caci odatä luxul introdus cu alterarea portului national, simplu,
solid, frumos si care nu-1 costa mai nimica, toga agonisita agri-
cultorului dela tara se cheltueste pe marfuri straine. Daune mo-
rale, caci femeile romane 7, 8 luni ale anului, petrec in lene si
trandavie, ceeace le indeamna 0 impinge si la felurite pacate,
timp in care lucrand lana, canepa i inul 0-ar imbraca toata casa
si le-ar ramanea i oarecare cantitate de vandut, cum se facea
altadata si se face si acum de toate femeile agricultorilor de pe
aiurea, i astfel ar alunga saracia dele usa casei.
Luxul in imbracaminte s'a introdus foarte mult dela un
timp in datinele agricultorilor nostri tarani, ceeace nu se poate
vedea de kc la agricultorii altor popoare. Cdci pe can(' la alte
natiuni luxul se margineste numai la orase, desi aici nu s'ar
putea numi lux, intrucat nu ruineaza ci din contra imbogateste,
fiind in productiunile locale satele insa sunt cu totul scutite
de acel flagel, avand fiecare popor dela tara portul i imbraca-
mintea so nationald pe care nu o schimba de loc, ci tine la ea
ca la o mostenire sacra.
La noi aceasta board, ca sa-i zicem asa, a navalit si a co-
plesit satele, 0 le copleseste cu asa furie in cat ruineaza i u-
cide pe toti ce cad in lacomele ei ghiare.
Intrebandu-ne care ar fi cauzele ce au atata influenta in

www.dacoromanica.ro
 62

propagarea acestui ram, ni vine a crede, intai ea este un efect

al ignorantei 0 prin aceasta al unei hose absolute de calcul in
afacerile economice si domestice, si a doua 0 cea mai tare
caci ar sta prea mult in caracterul Romanilor, poate alterat as-
tazi prin felurite influente daca nu ne inseldm, a voi a se arata
mai mult de cat sunt, si a fi apoi infocati imitatatori ai acelora
a caror aparitie le sträluceste sil incantà, si luxul este corolarul
cel mai inerente acestei vanitati, ce are atat de grele si fu-
neste efecte.
De aci 0 acea tendinta de a fugi de toate profesiunile ce
reclama lucrul bratelor, de tot felul de industrie cu un cuvant,
si a ndsui numai la functiuni dacá au invatat numai ceva carte.
Cu aceasta vanitate luxul este in cea mai stransd legatura ca
mediu ce da aparenta.
Aceste inclinäri facit, ca luxul sa se intinza din C2 in ce,
in progresiune enorma, pe cand industria, nu in producerea o-
biectetelor de lux, dar in a acelor de prima necesitate pentru cul-
tivatorii rurali, dispare in progresiune inversa.
De aci o sleire a tuturor foloaselor si castigurilor, a toata
munca, Caci toti inchinatorii lui sunt amenintati de o complecta
ruind, fiind in complecta disproportiune ceea ce se produce
cu aceea ce se cheltueste pentru satisfacerea acestei pasiuni ne-
saturabili, numai pentru vestminte si iarasi pentru vestminte,
deschizandu-se prin aceasta portile aviditatii nemasurate a in-
dustriei si comertului de din afara, care inundeaza, atat de bine
incurajat de marea concurenta a acestor buni musterei,
La raspandirea cu atata putere a acestei destramari mai
credem cd a contribuit foarte mult si stricarea moravurilor na-
tionale si locale, si adoptarea dupa timp a felurite datine stra-
ine modului de productiune, si de vietuire, intre care si portu-
rile diverse luate in diferite timpuri dela diferite popoare in
mare parte a poporatiunei rurale : portul lesiesc, cazacesc, cer-
chezesc, bulgaresc, sarbesc si chiar turcesc.
Astazi imbracamintea urbana europeana, parte conruptd,
parte in forma ei, a luat si are tendinta a lua locul celorlalte
si in sate.
Dintr'un alt punct de vedere poate n'ar fi de zis nimica

www.dacoromanica.ro
 63

contra acestora, Insa pe langa relele la care contribue in multe

alte privinte acest mare rau cu adoptarea cu atata nesoco-
tinta a imbracamintei de moda de barbati deopotriva §i de fe-
mei §i in sate duce la rezultatele cele mai funeste pre agri-
cultorul satean. Caci pe cand in altele sunt departe de a primi
§i a-si insu0 celelalte aptitudini ale altor popoara ce constitu-
esc adevarata cnl+ur5. i civilizatiune, precum : instructiunea, a-
plicarea la industrie §i comert, aceste mari parghii ale progre-
sului modern, bogatiei, marirei i tariei popoarelor, au adoptat
§i adopta cu o precipitare nespusä, numai imbracamintea lor,
caci raspunde la acea vanitate ce indestul s'a mentionat.
Ca una din consecintele funeste ale acestui morbu putem
aduce inainte §i aceasta, cà acei din locuitori cari 0-au renegat
portul romanesc §i au imbracat pantalonul, surtucul i paltonul
european urban, nu mai lucreaza campul ; in mintea lor au luat
loc altä serie de idee, ale caror rezultat in urinal nu duce de
cat la o viata molatecd, destramatä i in fine la o sigura sara-
cie i mina,
0 assioma economica din cele mai instructive pentru fie-
care om in parte este de a vinde cat se poate de mai multd va-
loare, 0 a cumpara cat se poate de mai putina ; precum §i
pentru o tara a exporta cat se poate de mai mult pret, §i a
importa cat se poate de mai putin".
Tara noastra de0 dupà datele statistice cu cativa ani in
urina, ne d un mare excedent din ceea ce se exporta, prin
urmare vindeam mai mutt de cat cumpäram de din afara, a-
ceasta insa numai in anii cei buni ; cu toate acestea este f carte
amenintata a cadea in alternativa (ceea ce astazi, mi se pare
ca, din nenorocie, s'au i intamplat) i atunci vai de noi !
Ei bine se infioard omul socotind consumatiunea cea mare
ce se face de cativa ani, cu un spor progresiv pe fiecare an, de
manufacturile de tot felul ce inundeaza intr'un mod inspai-
mantator tam. noastra, 0 din care se consurna poate aproape pe
jumatate, de agricultorii sateni, ceea ce nu mult in urma nu se
facea mai deloc. Incaltäminte barbate0i i femeqti, i pentru a-
coperemantul capului, cama0le, celelalte albituri i supravest-
mintele mai toate din afara, mai toate fabricate streine. Unde

www.dacoromanica.ro
 64

se mai vad prin cele mai multe judete frumoasele tergare, ca-
ma0 0 celelalte albituri de tot felul adese indoite cu maltase,
acele frumoase covoare ce se mo0eneau din pdrinti in strane-
poti, cerge 0 atatea alte tesaturi de lanuri, zestrea fetei ro-
mane, toate toarse §i tesute in casa ! Unde se mai vede voini-
ceasca cdciuld româneascA, itarii de land de tigaie, sumanul cel
ornat cu diferite gaitane 0 chiar opincuta Romaneasca ! Abia se
mai vede urme ici cole ! Totul s'a prefacut, s'a schimbat intr'o
babilonie de vestminte, in cat sunt sate 0 judete ca nu se mai
cunoa0e de ce popor sunt locuite : pana acolo s'au pierdut ca-
recterul exterior prin alterarea 0 degenerarea portului ro-
manesc.
Locul vestmintelor 0 tesdturilor romane0i de canepd, in,
land, §i maltase, produse, toarse, tesute i lucrate in sate i hi
tara, l'au luat olanda, madi-polamul, america, stamp a, citul, ma-
teria de land i chiar matase, fabricate streine. Bdrbatii poarta
mai numai cipice de vax §i chiar marochind, adesea pand la 20
lei noi perechea, pantaloni in genere numai de materie de bum-
bac 0 doguri ; surtuce, jachete §i paltoane, päldrii dela cel putin 6
pana la 20 lei noi una ; femeele mai numai barizuri, tulpane,
0aluri, ciobotele de marochind, rochii de stampd, land §i mdtase,
mantele 0 polce de postav, plisa 0 chiar catifea. Si cine toate
acestea ? Nu numai acei ce au ceva d. e. macar patru sau doi
boi i vreo cateva oi, dar adese cei ce n'au de cat o vacd in
baltdtura lor, §i se sustin numai cu servitul sau cu bratul. Tar toate
celelalte in starea cea mai primitivd, decdzind, degenerand pe
fiecare zi ce merge. Casele ca la nici un alt popor, gradine, li-
vede, curti foarte rani, heiuri, mai nu se vdd pe langa casd,
grajd, §urd, jignita, chiliere, ca corbii cei albi ; instrumente agri-
cole, inainte cu 2-3 mii de ani, nici un progres, din contra din
ce in ce in regres.
De ale traiului in ceea ce prive0e alimentele, mancarea, nu
mai vorbim.
Biserice 0 §coale, parasite, goale, in mind, pustii ; preoti
la 4-5 sate unul, 0 aciia chiar si dacd sunt bun4ori neingri-
jiti, neplatiti, desconsiderati, maltratati i chiar alungati,

www.dacoromanica.ro
 65

Invatatorii despre care ar fi mult de zis in privinta condu-

itei i exemplului ce ar trebui sa dea in raport cu aceste cuge-
taxi, sunt departe de a servi cauza Romanului taran, din contra
desi fii de taran, i crescuti pentru ca sal fie luminatori i exem-
plul noiei generatiuni, din contra formeaza o nou5. sectä de cio-
coiasi ; voind a figura ca cuconasi, se imbuiba care mai de care
in vestminte de moda., si se insoard cu targovete, imbracate, nici
vorba nu se incape, cu rochii trenate i palarii inpenate, servind
astfel de model aplecarei i precipitärei locuitorului de tara spre
prapastia luxului, intretinandu-i cu modele de mode curente dupg
ani i anotimpuri. Trist i dureros, dar asa este, si trebue sa
desvelim toate ranele, daca dorim odata vindecarea i tindem la
mantuire. Despre administratiunea comunala, nu mai e nici timp
nici loc, 5 i ne infioara a ridica valul numai dupá putinele ate
cunoastem, dar Inca cunoscand toate cate se vorbesc si se aud !
and va socoti cineva in cifre aproximativ, va vedea cà
numai pe aceste articole ese afard din tard, läsand in loc fudulia
fldmanda si sdracia goala, la care mai adaogandu-se atata bum-
bac nelucrat,caci ici colea se mai toarce, se tese, insa numai
de bumbac, de canepa si in nu mai e vorba, atatea, milioane
ocd franghie i sfoara, caci nici de acestea macar nu se fac la
noi, si care s'ar face tot din canepa taranului, se va convinge,
socotind cel putin 200 lei de familie una cu alta, cu 160-200
milioane lei noi es afara din tard pe manufacte i marfuri de
care in cea mai mare parte ar putea a se dispensa tara daca
s'ar lucra lana, canepa i inul si daca n'ar fi intrat in locul ve-
chelor datine nationale romane de a-si face toga' imbracamintea
in casa., funesta datina de a pdrdsi portul romanesc si a imbr5.-
tosia intr'un mod mai mult decal nesocotit, cruda moda a im-
bracamintei urbane europene.
Cultura chnepei si a inului pe un picior cum ar trebui in-
tr'o tara agricola ca a noastra, ar aveà i alte foloase nu mai
putin demne de luare aminre. Aceste plante dau o samantä ce
se si vinde pe un pret foarte bun, si se face din ea un oleiu
foarte gustos, care ar inlocui atatea mii, poate milioane oca unt-
de-lemn, si care pe de o parte ar mai unge in cele fungi posturi
si stomacul taranului nostru Roman, deprins la un trai destul de
5

www.dacoromanica.ro
 66

räu, lasand in tara: alte cloud trei milioane lei din acele ce es
afarà pe untul de lemn, adeseori atat de r'au.
In urma acestor triste, si dupd modesta noastral pärere plau-
sibile adevaruri ar fi de dorit, credem, ca, pana.' ce poporul dela
tard ar incepe a se emancipa prin Bisericg sio $coala de preju-
diciile si rdtdcirile omorâtoare, al caror victim6 l'a fäcut numai
ignoranta ; toti cei mai intelepti si mai buni ai 0:Hi care intr'un
mod sau altul stau in contact mai des cu poporul dela tärai si
au sau pot avea o inrhurire mai directà sau indirectä asupra mo-
ralei si deprinderilor lor, sä caute a propaga printre ei niste ase-
menea idei, 0 a cauta a-i convinge de relele ce decurg din ne-
socotita urmare a päräsirei datinelor nationale si strdmosesti, si
si de bunurile ce ar isvori pentru ei si pentru toatà tara, dacä
ar imbraitisa din nou ceea ce e al nostru, si ar reinvia, cultiva
si perfectiona industria lucrarei lanei, cânepei, inului, ma-
tasei si care le-ar readuce boggia si prosperitatea in casai 0 fa-
milie, le-ar inlesni imbuna.taitirea celorlalte conditiuni de bun trai,
neapärate fiecgrui om mai ales intr'o tard atAt de bine dotatal de
mama naturà ca a noastra, si care si dupal trecutul ei strälucit
0 dupd viitorul la care aspird, trebue a se numdra intre popoa-
rele 0 t5rile cele luminata, culte si civilizate ale Europei.

XII
1881 Decembrie 6. Discursul lui loan Popescu in Ca-
pela spitalului din Bdrlad, in care-i vorba de actele culturale,
religioase si filantropice ale fralilor Gheorghe si Neculai Rosca
Codreanu.
Frafilor,
Fiecare tarä, fiecare popor, fiecare localitate chiar isi are
barbatii sal mari, a caror nume trebue sa.' raimand nesterse in me-
moria urmasilor, pentruca meritele prin cari s'au facut demni de
ea, raman pm-urea in vigoare, nutrind ca prin un suc dätätor de
viata posteritatea din generatiune in generatiune.
Ceremonia religioasa ce ne uneste astdzi in acest Sf. locas,
este un act din cele mai mairete, caci prin el consacräm in mo-
dul cel mai convenabil, inaintea Sfantului Altar, recunostinta

www.dacoromanica.ro
 67

noastra publica catre unii din rarii barbati de virtute 0 pietate

catre Dumnezeu, Natiune 0 Umanitate, barbati, cari s'au facut
nemuritori, pentruca au contribuit in mod exceptional la susti-
nerea Bisericii, la desceptarea si marirea Nationala, la indulcirea
suferintelor Umanitatii.
Din numarul unor aseminea rari barbati sunt 0 ilu§trii ce-
tateni al Barladului, fratii George §i Neculai RoFa Codreanu.
Astazi sarbatoarea sfantului Nicolae, ne-a adunat in acest
sfant Locaq, consacrat pe numele ilustrului sau fondator, spre a
inalta umilitele qi fierbinti rugaciuni catre Creaforul pentru sufle-
tele acestor iluqtri barbati 0 in special pentru acel al nemurito-
rului Nicolae RoFa Codreanu, al carui patron este qi al sfintei
Biserici §i spre a serba eterna lui pomenire, pentru intreitele lui
virtuti ce constituesc viata, cugetarile qi faptele lui : Dumnezeu,
Natiune, Umanitate. he'd trinitatea prin care se inalta in inima
noastra coloana memoriei eterne de recuno§tinta catre ilustrul
nostru concetatean.
Aceasta solemnitate avand a contribui la intärirea triplului
fenomen in inima noastra, al cultului Sfintei noastre Religiuni,
al Cultului Românismului qi Caritatei Cristiane, ni impune sarcina
in aceasta zi solemnä, a reinnoi in mintea concetatenilor noqtri
de astazi, qi mai ales a tinerei generatiuni, in putine cuvinte, cum
a trait, cum a cugetat, 0 cum a lucrat spre binele Natiunei, Pa-
triei qi Omenirei, marele nostru concetatean Nicolae Roqca Co-
dream.. Iar acel care va." vorbeqte 0 a luat libertatea a indeplini
el aceastd datorie, in ziva inaugurarei marelui fapt indeplinit al
realizarei depline a idealului pentru care §i-a consacrat cugeta-
rile 0 intreaga sa avere iubitul nostru sarbatorit, pentruca el fiind
unul din putinii rarna0 care l'a cunoscut in persoana, a crezut
cà ar putea da o naratiune mai concretä asupra vietii lui pen-
trued la inceputul carierei sale de Profesor de limba lating al
fundatiunei George Codreanu, ce se propunea atunci in vechea,
unica qcoala publica, a avut fericirea a sta in relatiuni mai apro-
piate, a se gasi mai de multeori in casa lui, in cercul distin-
0lor lui amici.
Nascutu-s'a Nicolae Roqca Codreanu spre finea seculului

www.dacoromanica.ro
 68

trecut, pela 1792 ') la Dealu Mare, mol4ia sa parinteasca, inveci-

nata spre apus cu Urbea Warladului ; si-a facut instructiunea dupa
imprejurarile si spiritul timpului de atunci, invatand in casa pa-
rinteasca dela invatatori privati limba greaca si franceza ; dar
educatiunea cea mai scumpa, sentimentele religioase, nationale si
patriotice, i s'au inspirat de parintii sai, adevarati Romani si
buni crestini, si in cercul distinsilor amici ce stia sa-si aleaga.
Junetea si-a petrecut-o in amarele zile ale Dornniei fanari-
otilor, nand limba romand era scoasa din Biserica si din Scoala
cu infernalul scop de a se extermina natiunea romana din randul
natiunilor ; iar barbatia si batrânetia a petrecut-o in epoca re-
nasterei române, si din viata s'a mutat la cele eterne in... 1854.
Cu inima otelita la focul suferintelor si periculelor nationale sub
fanarioti si vitregul protectorat al nordului, a luat parte la toate
luptele politice pentru reinvierea Romanismului, fiind unul din
cei mai zelosi campioni ai generatiunei care a produs miscarea
libertatii dela 1848.
Casa si masa lui erau centrul unde se aduna tot ce era
inteligente si instruit, insa cu caracter integru, onest si indepen-
dinte, tot ce era bun roman, bun Crestin, bun econom. Senti-
mentele si cugetarile lui erau indreptate numai spra fericirea
natiunei sale, pentru redesteptarea ei prin scoala si prin readu-
cerea ei la bunele datine strämosesti, tendinte ce rasar din in-
tregul lui Testament.
El era strangator si crutator, mare econom, ducand o viata
foarte simpla, desi facea parte din clasa boereasca, penfruca sä
lase posteritatii acele mari binefaceri de cari ne bucuram noi, de
cari se vor bucura mai ales generatiunile viitoare, si pre cari le-a
consacrat prin Testamentul sau, model de patriotism, religiositate,
bune moravuri, cugetari si dorinte din cele mai folositoare pen-
tru prosperitatea natiunei sale.
Dar orice asi zice prin marginitul meu graiu, ar fi prea putin
fata cu dispozitiunile Testamentului sau, in care se oglindeaza
intr'un mod sublim marile lui cugetari si sentimente, si pentru a
carui cetire, macar in principalele lui capitule, rog sa-mi acordati
1) S'a na'scut pe la anul 1808 (vezi pubhcatiunea mea Fra1ii Gheorghe
0 N. Roaca Codreanu", Barlad, Tip. G. V. Munteanu, 1908, pag XXXII).

www.dacoromanica.ro
 69

binevoitoarea D-voastral atentiune (urmeaza. Testamentul),

Din acest Testament, ale carui dispoziOuni salutare imple-
tesc cununa nemurirei stralucitului Testator, reesa clar, cä do-
rinta lui neadormitä era, de a se fonda in Barlad un Liceu, o
Scoalal de fete, in cele mai salutare conditiuni pentru adevarata
aducatiune a femeei Romane, unical in felul ei nu numai atunci
cand inca nu era nici o §coala publica de fete in tara, dar chiar
§i astalzi in urma marelui progres ce a falcut in instructiune, apoi
un Spital cu o Capela in el, conditiunile cele mai inalte de cul-
tural §i civilizatiune ale unui popor,
Dar ca sa intelegem adevarata valoare a inaltelor lui cuge-
tali din Testamentul sau, mai ales in partea privitoare la $coale,
este necesar sal ne transportalm mintea la ceeace era §i nu era
atunci in tara, neputand face noi acel tablou astalzi spre a nu
abuza mai mult de indulgenta Domniilor-voastre.
Durere insal, de trei ori durere, cá averea testat5. pentru
aceste prea salutare 0 marete institutiuni, cu trecerea timpului
0 schimbarilor de Epitropi, sa treacal §i printr'o administratiune
vitrega 0 sa sufere aproape un naufragiu complet... care dacal
nu era, Institutele lui Nicolae Rwa Cordreanu era sal facal o
epocal nu numai pentru Barlad, dar pentru Romania intreaga ar
fi fost un fapt de admiratiune.
Dar sal inecam in noianul uitärei aceste reflexiuni dure-
roase, §i sal dam lauda unor cetateni integri i cu virtuti civice,
de care n'au lipsit Barladului niciodata, ei s'au desceptat in fata
pericolului, 0 au scos din naufragiu o burial parte de0 abia
capitalul primitivdin averea ce era aproape a fi inghitita in total
de valuri, 0, cu putin ce au scapat, au realizat pre cat numai
s'au putut din toate dispozitiunile Testamentare, inaltand in ini-
mele noastre §i ale posteritätii statua neperitoare a recuno0intei,
inaintea, careia stain astazi in acest Slant Loca5 fondat de el.
Gratiä §i recuno0intà unor asemine barbati, devotati binelui pu-
blic, visul de predilectiune al nemuritorului Nicolae Ro§ca Co-
dreanu alaturea cu acel al fratelui sau George R. Codreanu
este astazi un fapt, o realitate : Liceul Beirladului cu numele
Liceul Codreanu" ridicat pe fundamente a0ernute de George
i Nicolae fratii R. Codreanu, raspande0e binefacerile educatiunii

www.dacoromanica.ro
 io
0 instructiunii nationale ; Scoala profesionald de fete, asemine
cu numele fondatorului ei, cu tendinta de a rgspunde la specia-
lile lui preocupgri, de a se forma in Scoala sa bune Române,
bune Cre§tine, bune Econome, bune Mame §i bune Cetgtene, este
deasemine o realitate ; Spitalul, consacrat pe numele Patronului
lui, menit a indulci cele Mai amare zile ale omului sgrman, in
care strglucitul nostru sgrbgtorit i§i are o bung parte, oferg dela
bolnavilor sgrmani cgutarea cea mai ingrijita ; Biserica, acest
sfânt Loca§ in care ne aflam, este deschisg §i ea, spre a inalta
rugi ferbinti care Atotputintele pentru sufletul lui 0 celorlalti
fondatori ai acestui mgret A§ezdmânt.
Iaca de ce am zis la inceput ca aceasta Serbare este intreitg
0 intreit Santa', aci actul acel mare al StrAlucitului Cetgtean
imbrgti§eazg trei virtuti : Iubirea incarnatg. de Dumnezeu, prin
consacrarea acestei Sfinte Biserici, iubirea de Natiunea sa prin
fondarea Liceului 0 a $coalei profesionale de fete, Caritatea
Cre§ting prin participarea sa la ridicarea maretului Spital, ce face
onoare negrgità fondatorilor sustiitorilor lui 0 celor ce cu un rar
devotament s'au luptat eroic pentru ridicarea 0 organizarea lui,
intre care locul intdi este al meritosului Dr. Constantin Codrescu,
aldturea cu al primei fondatoare nemuritoarea Elena Beldiman. 0-
noare lui 0 recuno§tinta celor prezenti §i viitori !
Incheind fratilor, sa unim inimile 0 vocile noastre inaintea
acestul sant Altar §i sg zicem : Dumnezeu sd primeascg sfintele
ruggciuni pentru sufletul lui Nicolae R o§ca Codreanu §i a celor-
lalti fondatori 0 sustiitori ai acestor a§ezgminte de pietate in
urbea Bgrladului §i memoria lor fie eternd I

www.dacoromanica.ro
 71

XIII

1882 Martie 8. Regulamentul pentru rodicarea si Mtirea

industriei intre Romani in urbea Barladului si judeful Tutovei,
preces de Expunerea de motive facutó de loan Popescu, Pre-
sedintele Comitetului Sec fiunei, si urmat de un scurf raport de
inaugurarea acestei interprinderi ').
Domniilor Sale Domnilor Membri ai Comitetului Sectiunei de Tutova
a Societatei pentru invitatura Poporului Roman.
Domnilor Membri !
and stain s& compardm starea de astäzi a Poporului Ro-
man cu acea de 20-30 ani in urmd, nu mai departe, trebue sä
recunoa0em cd in aceasta epoca de rena5tere pentru noi, s'au
fäcut multe 0 mari imbunatatiri in diferitele ramuri ale vietei 0
activitätii sociale, politice i chiar economice, ce constituesc con-
ditiunile de cultura, civilisatiune 0 prosperitatea unui popor,
menit a hal, a prospera, 0 a juca i el un rol demn in con-
certul celorlalte natiuni.
Cu toate aceste sunt ramuri in care nu s'a facut mai nici
o imbunatatire. Astfel in ceea ce prive0e industria, fie mica, fie
mare, pe acest camp de activitate economic& nu s'a operat in
epoca rena0erei pana acum, mai nimica. Constatdm cu durere
cd nici in cele mai elementare industrii n'am facut un pas ina-
inte, in unele am dat chiar inapoi, i unele am putea zice ca.'
mai sunt perdute.
Ca sä ne incredintäm de acest adevär i mai bine, n'avem
decat sh aruncam un ochiu de privire asupra meseriilor ce se
exercitau in urbea noastral.
DupAce din nou nu ne-am aplicat la nici una, apoi din
cele vechi, cum e bldnäria, cojocaria, sedecdria, abajeria, croilo-
ria, olaria, etc., abia mai rasuflà, iar tabacaria un ram de in-
dustrie atat de sigur, care alimenta altadata tot oraqul cu peile
1) Acest titlu este reprodus din brosura, in care sunt publicate : Ex-
punerea de motive, Regulamentul si Raportul pentru punerea in aplicare a
acestui Regulament si alte acte, dupa cum se vor vedea aci mai departe.
Brosura este imprimatal in Tip. Associatiunei Unirea", Barlad, 1883.

www.dacoromanica.ro
hicrate acole, i saponaria, care se exporta §i in mai multe o-
rave ale Moldovei, care erau unele din izvoarele de inavutire
ale unei marl parti a poporului din loc, abia mai au ni0e urme
slabe. Totul se importä din afara, totul se ocupa de straini, $i
mai ales de Evrei, caH, crescuti la vatra incercarilor i expe-
rientei prin alte tari, unde industria este cultivata cu foloase
mari, i enorme chiar, i considerata intre primele lucrari ale
activitatii omene0i, yin aci la noi, unde gasind ignoranta, ne-
mernicia, felurite prejudete omoratoare, §tiu a trage beneficii din
toate aceste, conformandu-se tuturor imprejurarilor i necesitati-
lor ce ne-am creat, i umpland astfel golul ce gasesc acole, Ii
asigura o existenta comodal i profitabild, tinand a lua din mama
Rornanului mice intreprindere mai sigura 0 mai folositoare.
Nu se poate necunoa0e, Ca parasirea unor datine, schim-
bare portului, mobililor, utensilelor i altor efecte domestice §i
economice au fdcut sa se stanga atate meserii, fàrà ca ai no--
tri sa imbrat4eze rouele meserii introduse in locu-le ; apoi des-
voltarea cea mare ce au luat industriile de tot felul prin fabrice
in alte tari, i eftinatatea cu care se pot procura cele mai multe
articule, §i-au avut influenta sa asupra decaderei mai multor
din meseriile cu care se ocupa o mare parte a poporului nos-
tru. Insa pe de altä parte nu se poate a nu se recunoa0e, ca
sunt i industrii de acele, care sau pentruca posedam in abu-
denta materia primitiva, sau pentruca mai multe articule i lu-
crari industriale nu se pot satisface prin importatiuni, acele ra-
muri de industrie sunt cautate, prospereazd in mana strainilor,
care cum am zis sunt crescuti in strainatate, 0 la vatra expe-
rientei, au elasticitatea ceruta de a ti cum sa se conduca §i sa
se conforme cu imprejurarile i necesitatile. Aceste imbrat4an-
du-se de Romani, ar da na0ere unei industrii adevarat natio-
nele, primind i desvoltare, i perfectionandu-se ar da na0ere
cu timpul i industriei mai mari prin fabrice, cu ca0igarea §ti-
intei i experientei, pre care le poate da numai aplicarea i spe-
cializarea omului in orice ram de interprindere.
Fata cu asemeni cugetari i preocupatiuni, fatal cu senti-
mentele de conservatiune nationale §i de progresul ce ni se im-
pune sa facem §i in acest ram de activitatea economica, daca

www.dacoromanica.ro
 73

voim sa' traim 0 sa nu fim stersi din cartea natiunilor, o du-

rere amara se naste in sufletul nostru, cand ne gandim ca noi
Romanii in cele mai multe locuri n'avem un tinichgiu, un tamplar
sau stoler, un sticlar, cine sa ne puna un ochiu la fereastra la
necesitate, in sambetele si sdrbatorile Jidovilor, un orologier, un
croitor.
Meseriile vechi ne scapa din maini, nu mai cultivam inul
si canepa in tara cea mai agricola din Europa ; nu ne facem acum
pana nici panza 0 sumanul ca altddata, nu stim face macar niste
franghii, o papusa de sfoara, o jiribioara de ata. Este durere a-
mara cand vedem ca pe zi ce merge Romanul in tara sa, in ora-
sul sau cede strainilor in tot ce e industria si comertul, se re-
trage din centrul urbei la suburbie, din fruntea mesei, unde se
cade si ar trebui sà stea in casa sa, se trage dupà usa, fie-mi
permis aceasta" expresiune.
Cum 1 Romanul nostru sa. nu semene in 0 canepa, sa nu-si
teasá panza si sumanul, sa nu-si mai faca caciula si cojocul, sa
nu-si facä oalele si strachinele ! Cum ! sa." nu fie el in stare a-si
lucra peile pentru incaltaminte, hamuri si alte de aceste, sa." nu-si
facd franghia trebuitoare, sfoara si ata de cusut ; sa nu poata fi
orologiar, pälariar, sä nu poatä fi tinichigiu, o meserie atat de
usoara si cdutata, etc. Cu 10 ani in urrna abia erau in Barlad
trei tinichigii, astazi sunt 15 ; era un orologer, astdzi sunt 6,
toti straini, toti Jidani !
Cu amar trebue sa privim ca astazi pana si oalele si ul-
celele, si strachinele de toate zilele si Cate altele de acestea ni
se importa de din afara, ca maine poimane cei 2-3 olari ce biata
mai avem, isi dau ultima suflare ca pestele rams pre uscat !
Dara de ce atatea vorbe ! Domniavoastra le cunoasteti toate
acestea ca si mine ; raul s'a intins si. ameninta pericul, mina,
exterminare pe acest camp al activitätii, pe intregul camp eco-
nomic national.
Este adevarat ca decadenta noastra era mare, lipsurile fara
margini, nu mai departe de jumatate de secul eram ajunsi la
malul präpastiei, numai ora peirei nu sunase Inca. 0 suflare de
vieata insa a trecut peste corpul mai mort al Romanilor, ei au
inceput a se lumina, s'au desteptat, au venit la cunoa§terea de

www.dacoromanica.ro
 74

sine ; au vazut unde sunt alte natiuni, in ce stare sunt alte po-
poare, si din comparatiune a rezultat cà nu suntem nimica, ca
totul e de facut, totul era de creat
Daca in altele, si in foarte multe, am facut pasi gigantici
am putea zice, fatalitatea, ca sa nu zic altceva, a adus cu sine,
ca pe terenul economic peste tot, si in parte pe al industriei sà
mergem indarat, sa ajungem i aci la cadere mai intai, i apoi
numai dupd aceia sä ne ridicam. Ne vom ridica si in acest ram
al intreprinderilor economice de prima ordine in timpul de as-
tazi, care impune fiecarui Roman inteligent, care pretinde ca'si
iubeste tara i doreste viata i prosperarea natiunei sale, sä faca
tot ce-i va sta prin putintä, ca industria sa se renasca, sa se
creeze intre Romani, i sal se invinga orice piedici s'ar arata in
aceasta cale, i prin intreprinderea ce am onoare a NI propune,
intreprindere cercata cu victorie de altii tot pre aceasta cale,
vom face un fericit inceput pentru vindecarea atator rele ce ne
&drama : maestriele degenerate speram cà se vor regenera, cele
necultivate Inca se vor introduce i cultiva.
Daca. in era renasterei 'Ana astazi nu s'a facut mai nimica
pe campul atat de paräsit al industriei române, n'au lipsit insa
barbati de specialitate, ca neuitatul economist Martian, ca Joan
Ghica, P. S. Aurelian, I. Ionescu i altii, cari au accentuat relele
ce decurg i ameninta tara noastra, daca nu imbratisaza cu o oral
mai inainte cauza economica, i intre altele latirea industriei de
tot felul intre Romani. Argumentele ce aduc acesti scriitori intru
sustinerea ideilor lor, sunt pline de prof unda cunostinta, de lu-
mina si de invatämânt.
Buna noastra Regina insasi de mai multi ani deja se ocupg
cu incurajarea industriei prin inaltele sale consilii i exemple, 0
scrisoarea sa catre Ministrul din launtru in toamna anului tre-
cut, arata marele interes ce poarta redesteptarei industriei de
casa a femeei române. Gratie augustei initiative, o comisiune de
cei mai competenti barbati, s'a constituit, i deja la Azilul Elena
Doamna din Bucuresti, elevele lucreaza la mai multe rasboaie
perfectionate, aduse din Belgia, Elvetia i Transilvania, sub con-
ducerea maestrelor tesetoare aduse de pe acolo. Iar proectul de
lege propus in Camera de domnul P. S. Aurelian si primit cu
vii aplauze, este deja devenit lege, in puterea careia se infiin-
teaza un inceput de primele i cele mai necesare industrii, prin
cinci scoale de meserii.

www.dacoromanica.ro
 75

Trebue sa ne felicitam de asemenea inceputuri, dar mai cu

seama de curentele acesf or idei, obiectul de preocupatiune si al
celor de sus, si sá speram cà odata samanta aruncata, odata in-
ceputul facut, tara noastra va face pasi imbucuratori i repezi 0
in aceasta geed de activitate, ii va vedea silintele incununate
si in aceste, ca in multe alte lucrdri pentru prosperitatea Romaniei.
Dar lucrul este mare, este greu, cere multe mijloace, incor-
date staruinti i multe si mai ales mari lupte ; gratie insa spiri-
tului de conservatiune, spiritului de emancipatiune pe acest teren,
ce insufleteste pe multi din fratii nostri de aceeasi credintä, gra-
tie inceputurilor imbucurätoare ce s'au facut cu scoalele de me-
serii ce s'au deschis in mai multe localitati, intre can cu o vie
multumire putem numara i $coala profesionalä de fete, Nico-
lae Rosca Codreanu, si $coala de meserii Judeliarul din aceasta
urbe ; cauza industriei Romane a intrat in faza reinvierei
,
si
desvoltärei ei.
Elsa acest teren de cultivat este gat de vast, incat oricat
s'ar face, pare cal tot ar fi putin fatal cu ceiace este de facut,
considerand multele greutati cu care este de luptat, intensitatea
lucrului, diversitatea ramurilor i multimea oraselor i centrurilor,
in care trebue sa se activeze asemenea lucrari.
De asemenea ordine de idei fiind preocupat i eu in mo-
destia mea, de mai mult timp, idei in care m'am intalnit si cu
d-voastra totdeaiina, nu ma indoesc Ca' yeti fi de acord, ca sä
ne unim si intru a infaptui, cum am fost una in cugetari i sen-
timente, de a contribui i noi cu modestele noastre puteri, la
promovarea acestui ram al activitatii economice, indemnand,
aplicand, i sustinand elevi la invatatura de meserii, incepand cu
cele mai mici, mai usoare, mai cautate, cu acele ce promit de-
plina i favorabila reusitä. Activitate cu staruinta, rezultate cas-
tigate i pe acest teren, timpul ne va destepta i pe noi i pe
posteritatea noastra, de a vedea ce va mai fi de facut, ca sá
mergem inainte din ce in ce, sa ocupam pozitiune tare si in
aceasta dela a activitatii economice, conditiune neaparata a cul-
turii, prosperitatii, independentei i existentei unui popor.
Mica noastra Societate pentru invatatura Poporului Roman,
Sectiunea de Tutova, a contribuit and s'a pus la lucru, a dota

www.dacoromanica.ro
 76

comunile acestui judet dintr'odata cu 60 invatatori preparati cu

ingrijirea si activitatea sa, in $coala normala pedagogica, intreti-
nuta de ea timp de 4 ani ; reculegandu-si ea puterile din nou,
n'ar putea dota de asta data urbea Barladului cu tot atati mai-
stri intr'o serie de meserii, in curs de cativa ani ? Ceiace face
guvernul, chiar judefele pe ici cole, este putin cum am mai zis,
ne poate mai mult indemna si imbarbäta caci nu luptam singuri :
initiativa privatal poate foarte mult, cand se ridical din mai multe
parti deodata. Dacal in alte orase pe cat stim, nu s'a facut nici
un inceput de felul acesta, sal ne sin-10m mandri a putea lua noi
Barladenii asemenea initiativa. Puling bunavointa, pufine sacri-
ficii, mai multa energie si activitate, si in curs de 10-15 ani,
Barladul nostru poate deveni un mic centru industrial.
Puterile noastre nici nu ajung a infiinta si intrefine o $coala
de mai multe, meserii, nu de 20 meserii, una mai urgenta decat
alta, de acele mai elementare si de prima necesitate, de cari
ni-am propus a ni forma un seminar, o pepinieral de maistri deo-
camdata, dar nici una de trei ori patru meserii, cad reclamä si
mezie mari si prezinta greutali chiar neinvinse pentru noi, cu
aducerea de atafia maistri straini, instrumente diferite si multe,
localuri etc. dela care apoi ar mai trebui sal ne asteptam la mii
de neajunsuri si neplaceri, falral a ajunge cu toate aceste la scopul
pe care trebue sal-1 urmarim, daca este ca industriasii nostri ce
vom crea, sa se poatei sustine si prospera fatal cu concurentii
straini.
Industriasii nostrii trebue, pe langa invätaltura meseriilor,
sd ca'stige experien/a Inainte de toate ; cunostinta de a-si exer-
cita cu victorie meseria, si de a sti cum sal se poarte fata cu
comparatorii, cum sal-si intrefina atelierul si personalul, cum sa
cumpere materialul si sal-si vanda marfa, si in fine sä castige
acea elasticitate de a putea sa lupte cu succes in toate. Iar a-
ceasta nu se poate castiga intr'o $coala de meserii, ci numai pe
la maistri, la casele si atelierele lor, 0 Inca pentru acum, dupa
parerea mea, numai in strdinótate, lucru ce ma voiu incerca a
demonstra.
Este stiut ca Romanul prin deprinderile sale din neagra ve-
chime, devenite a doua natural, nu s'a aplicat si nu se aplica

www.dacoromanica.ro
 77

bucuros la industrie, nici odata nici in trecut el n'a ajuns la un

grad de desvoltare mai intinsa, el a cultivat numai un numar de
meserii indispensabile, care dupa modul traiului lui ii satisfa-
ceau mai mult sau mai putin necesitatile de toate zilele. De a-
ceea vr'un pret sau consideratiune nici n'a avut inaintea lui me-
seriasul, fiindca industria n'a ajuns la un inalt grad de desvoltare
niciodatä, fata cu scara intinsal la care s'au ridicat de sute de
ani in alte tdri, Inca ei erau, si mai ales sunt astazi, in cele
mai multe taxi industriale, clasa cea mai importanta a poporului,
pe cand la noi, meseriile sunt despretuite, exercitate de straini,
si mai ales de Tigani i Jidani. Apoi dupd consideratiunea ce
da. Romanul acestor semintii, fiecine stie cà numai la industrie
nu l'au putut atrage. Putinii Romani ce exercitau totusi un nu-
mar de meserii i industrii, neccildlorind niciodatei afard din
tare, spre a se perfectiona, i cdViga diferite experienje ne-
cesare, cum felcu tofi strdinii pe Ia dcinO, calatorind ate 3-4
$i pana la 10 ani prin mai multe orase si tari spre a deveni
buni maistri ; asemine retinere pre a-i nostri i-a facut a ramane
pururea indarat cu meseria lor, a fi concurati de strainii immi-
grafi la noi, si in urma a cadea de tot, in cea mai mare parte
din cauza lipsei totale de bunurile experienfei i progresului
ce se c4ligei in alle fóri.
Aceste i multe alte au facut ca astazi industria Romand
sa ajunga mai nulla ; Romanul sa ajunga tributar altor popoare,
amenintat a da faliment pe calea economica, si in cele din urma
a-si perde i libertatea politica si existenta.
Copiii nostri, trimisi la meserii afara din tara, vor avea oca-
ziune a vedea atate t i atate industrii in floare, industriasii si fa-
milia lor cu educatiune distinsa, locuind in case man i frumoase,
unii pan& si in palate, indes MHO de toate bunurile, economia do-
momestica inaintata pana la necrezute. Cei mai multi din ei
traesc ca comerciantii fruntasi i ca boerii de la noi, ca sä ma.
servesc de acest termen ca desemnand mai bine ideea. Iaca tablo-
uri ce vor insufleti pe tinerii nostri elevi, ridicandu-le morala
pentru meserii si industrii in locul decazutei stan i descon-
sideratiuni a meserielor la noi. Maistrul nu le va da invatatura
cu avarifie sau cu rea credinfa, caci ar lucra contra propriului

www.dacoromanica.ro
 78

sau interes. Vor avea ocaziune a ca§tiga experiente multiple in

partea comerciala a industriei, caci maistrul tocme#e, vinde,
cumpära in fata lor in atelier, etc. Ei vor invata cum sa tra-
teaza i intretin sodalii sau calfele, i novicii sau ucenicii, cum
in fine i0 exercita maistrul meseria §i toate afacerile respective
la buna reu§ita, i mai mult de cat orice, ordinea si disciplina,
laboarea continua, i bunul trai care'i face activi i intreprinza-
tori neadormiti, atate bunuri necesare pentru noi. Ei vor bene-
ficia de atate exemple binefacatoare in sfera moralitatii, religio-
sitttii, chiar a patriotismului i nationalitatii, in care strainii sun}
mult inaintati i cu mutt spirit de conservatiune nationald.
Sunt mai multi ani de cand asemene materid este subjec-
tul cugetarilor mele. De aceea, pe langa cuno§tintele personale
ce posedam din copilarie, ca trait in tot timpul educatiunei mele
colare in ora§e industrioase, apoi mai deaproape in anii din urma,
spre a facilita punerea in lucrare a unor asemenea cugetari, am
cautat a ma proved& cu noui informatiuni, vizitand ateliere §i
expozitiuni, i intrand in relatiuni cu barbati speciali §i societati
analoage.
Noi vom putea dar trimite acum deocamdata copiii notri
la meserii : la Bra§ov, Sibiu, Fagara§, ca mai aproape §ipoate
la Cluj, unde vom putea avea pentru ei privighiarea i protec-
tiunea fratilor no§tri Romani, i unde, pe langa invatatura maes-
trielor i celorlalte experiente, vor practica §i limba §i religiunea
parintilor lor, spre a nu se instraina de sentimentele aceste de
viata pentru orice popor. Mai mult Inca, ei vor fi initiati i per-
fectionati §i in oarecare cuno§tinte scolastice in cursurile ce se
dau in acele localitati industria0lor Romani de pe la diferitele
meserii, de catra Comitetele i Asociatiunele respective ale co-
nationalior no§tri, i chiar in §coalele straine.
Ei vor fi in epoca cea mai debild a etatii §i instrainarii
lor, in cea mai mare parte intre Romani, i aproape de tara lor
natala pentru orice imprejurairi, caci in cei trei, patru ani ai no-
viciatului sau uceniciei, vor sta in unele din aceste orw, la a-
ceea0 mai§tri, i numai in cei doi ani de sodali sau calf e se
vor departa in localitati i centruri mai straine, mai departate.
Noi am trimite aa dna copiii no0ri afara din tara pentru

www.dacoromanica.ro
 79

un grup de nidestrii din cele mai interesante din punctul de ve-

dere de necesitate si reusità, intr'un numar atat de mare, pe
cat mijloacele banesti ne vor permite. Ei ar sa acolo &ate la
un maistru 3 sau 4 ani ca novici sau invatacei, dupá care cel
putin doi ani de practical prin mai multe orase i centruri in-
dustriale, spre a se perfectiona pe la diferiti maistri si ateliere
mai renumite. Venind apoi in tara i instalandu-se ca maistri,
ar primi fiecare la randul sau, cate uu numar de elevi. Societa-
tea aceasta apoi sau autoritatea comunala sau alte organe pen-
'fru promovarea industriei, ar mai trimite afara din Ord elevii
esiti dela acesti maistri, dupa terminarea anilor de invaltatural,
inlesnindu-le spesele de calatorie si altele, spre a practica si ei,
tot in stralinatate si a-si castiga experienta necesara in termenul
de cel putin 2-3 ani, cum s'a aratat mai sus.
Imbratisand un camp si mai intins, ovservatiunea noasträ
cade asupra unor lucruri tot atat de importante, asupra uuor
neajunsuri tot alat de urgente.
Orasele noastre se innoesc i reinnoesc i Inca cu repeze-
ciune, ceeace nu trebue decal sá ne bucure, Constatam iarài
si in aceasta, o directiune falsal si contrard economiei nationale.
Pe cand afard din tard, in toate orasele, 'Dana si in capitale ca
Viena i Parisul casele toate, palatele i templele magnifice sunt
acoperite mai numai cu Ogle, desi acolo se face ferul alb sau
tinicheaua, la noi toate casele se acopera mai numai cu tini-
chea, pe care iarasi es afara milioane de lei, si care nu du-
reazal cleat dela 30-40 ani cel mult si se repara foarte greu, pe
cand phmantul din care se fac oale ne sta dinainte, i asteapta
numai o binevoitoare lucrare, asemanata mult cu lucrarea ea"-
remidei, ca sà ni se dea tiglele, a cdror acoperamant dureazal
peste un secol, si se reparal foarte lesne fard a cere un meserias
special, afara de putind petrarie pe ici-colea, lasand i o insem-
natal economie in punga celui ce ridica casa, i peste tot miile
si milioanele in taral.
Instrumentele agricole peste tot, si in specie caralle tara-
nesti in sate ca si in orase, sunt la noi tot ce a putut
vedea ochiul mai degradat si mai barbar. De o masivitate :n-
spaimantatoare, din lemn verde, lucrate foarte ram, f ar4' nici o

www.dacoromanica.ro
 80

cumpand, legate cu teiu si franghie, neavand cele mai multe un

dram de fer pe ele : co0ul de scoarte de teiu nesabuit, infun-
dat cu niste bete la capete, sau cel mult cu funduri si laturi
din scanduri, ceea ce le ingreoiaza foarte. Delicate le cosuri de
mlajità, aptate perfect pe carg, cu fundurile dinainte si dinapoi
din aceeasi bucata sunt necunoscute. Este rusine omoratoare
pentru noi atat cu raul si pagubitorul serviciu ce ne fac, cat si
mai ales fata cu strainii, o stare ark de degradata a noastra si
in aceasta, ca si in ceia ce priveste locuintele satenilor, aseza-
rile pentru vite, tinerea kr, si cate altele de sfera economica, in
comparatiune cu asemenea lucruri din alte tari chiar pe adju-
matate civilizate.
Prin elevii asezati la dulgherie pentru constracquni (Bau-
maister) si la fabrica de tigle, se va introduce construirea de
case mai corespunzatoare cu igiena si economia domestica, 0 in
loc de tinichea casele se vor acoperi cu tigle, productiune nati-
onalà, durabild si economica.
Cei asezati la rotarie, faurairie si impletirea de cosuri de
carä, de trasuri (panere si panerase) din mlaje, pe langa instru-
mente agricole perfectionate, pe langa trdsuri de tot felul si cd-
rute, vor fabrica si car& de boi solide, din lemn uscat, bine
cumpanite, ferecate, si cu cosurile lor din mlaje bine aptate.
Iar pe de alibi parte prin petrecerea 0 calatoria lor prin
sträinatate mai multi ani vor observa starea culturei economice
domestice, urbane si rurale, si din comparatiunea acestora cu
acele analoage de la noi va rezulta ca ei la intoarcerea in tara
vor fi eá martori oculari propogatorii diferitelor ramuri de cul-
turd si in aceste, cu cuvantul si cu fapta.
Industria si comerciul fiind arterele cele mai puternice de
inavutire si independenta ale Societatilor moderne cu viata 0
viitor, prin aceste interprinderi contribuind la desteptarea placerii
si aplicarea pentru meserii a Poporului Roman, vom contribui a
mad inceputurile imbucuratoare a acestui ram ce sporesc pe
fiecare zi in mai multe parti, vom coopera la ridicarea Statutului
al treile sau clasei mijlocie Romane in Tara Romaneasca, la na-
tionalizarea meseriilor si industriei, la emanciparea noastra de
Iudaismul ce ne cotropeste si ne ultropupuleazd in aceste ramuri.

www.dacoromanica.ro
 81

Vom contribui a da spiritului tinerimei, ce nu poate con-

tinua Scoalele cu destul succes, 0 o älta directiune decat nu-
mai aceea pentru unii chemati, nechemati a preotiei, pen-
tru altii a functionarismului, care, prin inmuItirea speciald, ame-
ninth' Statul si Societatea cu un proletariat foarte periculos,
mai ales intr'un Stat liber, impärtit neapdrat in mai multe par-
tide politice.
In fine deprinzandu-se din ce in ce mai mult 0 cu mese-
riele si cu industriele, vor da documente ca Românul este apt
ca pentru orice si pentru acest ram al ocupatiunilor omenesti.
Iacd problema ce ar fi chemat a deslega acest Comitet si
Societatea ce reprezinn, in al doilea period al unei activildli a
ei mai accentuate, dupd crearea invdleitorilor rural! pcntru a-
cest judel, infiinlarea Scoalei Normale pedagogice si mulle
allele.
Un regulament special, ar prevedea detailat toate conditi-
unile de scop, de admisibilitatea elevilor, de trimiterea, asezarea
si intreOnerea lor pe la maistri, la anii lor de invataitura si anii
de practicA, in fine la aceea ce priveste reintoarcerea si instala-
rea lor in loc, la sustinerea de elevi din partea lor, etc.
Meseriele la care ar fi aplicati elevii admisi ar fi pentru
primul period : Tdbdcdria, Sdpundria, Tinichigeria, Hdmurdria,
Cejocdria, Peildrieria ordinard, Pdldrieria find, Oldria ordinard,
Oldria find, Funaria, Orologeria, Tigldria, Lemndria (dulghe-
ria) pentru edificie, Croitorie bdrbdteascd si femeeascd, Cis-
mdrie find si ordinard, bdrbdteascd si femeeascd, Legdtoria
de cdrli, Teseitorie, Ldcdtusia, Faurdria, Rotdria, Seldria, Ta-
pileria, Corfdria sau impletirea de cosarce si cosuri de card,
trilsuri, etc.
Mijloacele materiale pe care am putea compta in realiza,
rea acestei interprinderi sunt :
a) Procentele anuale dela capitalul Societatii ;
b) Cotizatiunile anualg dela membrii Societdtii si ofrande
extraordinare ;
c) Venituri extraordinare prin darea de baluri, serate mu-
zicale, conferente, reprezentdri teatrale, etc. ;
(I) Un ajutor anual, in termen deocamdatd de sase ani,
6

www.dacoromanica.ro
 82

din partea Primariei locale, §i un asemenea ajutor din partea

Epitropiei proprietatei acestei urbe.
Comunica.nd d-voastre acestre cugetari, am onoare a va
prezenta propunerea de fata deplina incredere, Ca precum
11

ne-am intalnit totdeauna in asemenea sentimente i dorinte, aà

veti i apropria cele continute in ea, investindu-le cu ceruta a-
probare.
Primi ji, Domnilor Membri, incredinfarea despre dinstinsa
mea consideraliune.
IOAN POPESCU
Presedintele Comitetului SocietAtei

Proces -Verbal
Bar lad, Anul 1882 Martie 8
Comitetul Societatei pentru invatatura Popo rului Roman,
Sectiunea de Tutova, intrunindu-se in numárul sau, a intrat in des-
batere asupra expunerei facute de Presedintele Comitrttului, d.
Ioan Popescu, prin raporul salu de astazi, i avand in vedere cal
propunerea sa de a se indrepta actiunea Societatei asupra des-
ceptarei industriei Poporului Roman din judtul Tutova, prin for-
marea de ma4tri R omani in atelierele din sirdindtate, este o
necesitate nationala, i ca scopul Societätii noastre nu ar fi mai
bine indeplinit decal in aceastä privinta, a aprobat in unani-
mitate raportul sau, 0 a decis a se urrn'Iri realizarza in totul a
concluziunilor prevazute in el.
Se dispune dar, ca d. Prqedinte al Comitetului sa intre in
intelegere cu Primaria §i cu Casa proprietatei urbei Barlad,
facand apel la simtimentele romane0i ale barbatilor ce conduc
aceste institutiuni, ca sä contribue anualmente cu sumele ce vor
binevoi pentru sustinerea ideelor propuse prin suscitatul raport,
sa pregateasca regulamentul trebuitor qi sa se pund in cores-
pondenta cu barbatii competenti in strainatate, pentru a lua là-
muriri formale de modul cum trebue sal se realizeze asemene
propunere.
Presedinte, IOAN POPESCU
Vice-Presedinti : P. Chenciu, P. Armasu
Cassier, G. Albu Diaconu
Secretari : St, Neagoe, Str, Belloescu, M. Leon, C. Popescu Docanu,
D. Glodianu.

www.dacoromanica.ro
 83

Aceasta propunere cu expunerea ei de motive s'a admis si

votat in unanimitate de membrii prezenti, in adunarea generala
a Societatii tinute la 7 Decembrie 1883,
Presedinte, IOAN POPESCU
Secretan : M. Leon, D. Clodianu

REGULAMEMT
pentru ridicarea i latirea industriei intre Romani, in Urbea Barladului
si judetul Tutovei, cu ajutorul Societatii pentru
invatfitura Poporului Roman, Sectiunea de Tutuva

CAPIT. I
Dispozifiuni generale
Art. I. Societatea se va ocupa pe viitor cu o speciald
ingrijire de ridicarea si latirea industriei de tot felul intre Ro-
manii din Urbea Barladului si judetul Tutovei, prin darea si
sprijinirea de invatacei la tot felul de mdestrii, intretinerea lor
materiald, instruirea lor speciala, educatiunea lor morald si in-
stalarea lor ca maistri in ateliere, in urbe i judet, dupd termi-
narea invutäturei.
Art. TI. Societatea va indeplini aceastä lucrare a sa prin
Comitetul Societatii, ca i toate celelalte atributiuni, conform re-
gulamentului ei general, si specialelor dispozitiuni ale regula-
mentului de fatd.
Art. III. Mediele materiale cu cari va urmari Societatea
realizarea acestui scop al ei vor fi :

a) Procentele sale dela capitalul actual si viitor al So-

cietatei.
b) Djumatate din cotizatiunile anuale incasate de la mem-
brii Sociatatei.
c) Ofrandele speciale, ce ar incurge spre acest scop, pre-
cum si alte resurse ce ar mai gasi. Comitetul de cuviintai a creia.
d) Subventiune din partea Primariei si
e) Subventiune din partea Epitropiei proprietgei urbei
134rladului,

www.dacoromanica.ro
 84

CAPIT. II
Condiliunile asezdrei si intrelinerei elevilar la mdestrii
Art, IV. Pentru ratiunile ardtate in expunerea de mo-
tive din propunerea pentru aceastä activitate a Societätii, invd-
talceii, eel putin pentru primul period de vase ani, iar sodalii
(calfele) dupa putintä i necesitate, totd'auna vor avea ali face
invatalura i practica lor afarà din tarà, in stráinaltate.
Art. V. Pentru a se puted realizà cele stipulate in art.
precedente, Societatea va cauta sal alba.' corespondenti sau co-
misionari in centrurile, unde va fi se." se wze invaltaceii 0 so-
dalii, prin a aror intermediare sä se opereze asezarea 0 ins-
pectarea lor intru aplicarea la invatátura maiestriei, intru inde-
plinirea tocmelelor fäcute, qi toate lucrarile dintre Comitetul So-
cieatei in relatiune cu elevii 0 maistrii respectivi. Pentru a con-
duce 0 pentru a coopera la asezarea elevilor in sträindtatea se
vor desemna de Comitet dou5. persoane. Tot odat5. Comitetul va.
putea delega in cursul anilor §i eke un membru societar dupà
imprejurgri, care se inspecteze mersul 0 progresele elevilor, pe
comptul Societatei.
Art. VI, Corespondentilor li se va oferi de Societate
dupa putintà, ca spese de inspectiune, o diurnä, care se va
trece pe fiecare an in budgetul ei.
Art. VII. Mdestriele la care vor fi aplicati elevii admi0,
vor fi pentru primul period : Tdbeiceiria, Seipundria, Tinichige-
ria, Rdmurdria, Cojoceiria, Peileirieria ordinard, Peildrieria find',
Oldria ordinard, Oldria find. Funaria, Orologeria, TigMria,
Lemndria (dulgheria), pentru edificie, Croitoria bOrbdteascei si
femeeascei, CismOria find si ordinard, bOrbdteascd si feme-
eased, Legdforia de cOrti, Teseitoria, Leiceitusia, Faurdria, Ro-
tdria, &leiria, Tapi/eria, Corfaria sau Impletirt de coserce si
cosuri la treisuri si card, etc.
Dispunându-se de mezie, Societatea va aplica elevi 0 la
alte màestrii, avându-se in vedere acele mai necesare, mai ea-
utate, 0 care nu cer capital mare pentru intreprinderi.
Art. VIII. Corespondentii vor fi rugati a cduta mai0rii
cei mai buni posibili pentru maestriele indicate prin acest regu-

www.dacoromanica.ro
 86

lament, sau s'ar mai indica de Comitet, a incheia contracte con-

form stipulatiunilor acestui regulament, §i usurilor locale ; a pro-
vede pre elevi in cazuri de lipsa, cu vestmintele sau repara-
tiunile lor, in marginile cifrei destinate pentru fiecare elev prin
budgetul Societatii, i dupa prealabila intelegere a Comitetului a-
supra calitatilor vestmintelor de iarna sau de \Tara, ce ar trebui
a se face din nou, avand a prezenta acte justificative acestui
Comitet de cheltuelele facute,
Art. IX. 0 dorinta principal& a Comitetului Societatii
este, ca corespondentii sa cerceteze cat mai des pre mai§trii in-
vataceilor primiti la invatatura, pentru ca sä fie aplicati, pe cat
se va putea, numai la lucrari, ce se tin de maestria lor, 0 nici
decum la afaceri ale campului sau altora intreprinderi ; a se in-
teresa de sandtatea, moralitatea, diligenta qi progresul acestor
invatacei ; in caz de morb a-i wza in spital, i a ingriji de
provederea lor cu cele necesare.
Art. X. Corespondentii vor stipula prin contract cu
maivtrii respectivi ca, finind invataceii terminul stagiului lor de
invatatura, sa se supun5. la usitatele sau prescrisele probe, i
gasindu-se apti, sd li se libereze cuvenitele documente de so-
dali, dupa uzul §i necesitatea locului,
Art. XI. In caz ca.nd corespondentii s'ar incredinta cal
maistrul nu ingrije0e indestul de instruirea 0 buna intretinere
a invätacelului, au ca aceasta din cauze fizice sau intelectuale,
nu ar fi apt la cutare mdestrie, atunci sa i se facd schimbarea
la un alt maistru sau maestria dupa necesitate.
Art. XII. Retributiunea sau subventiunea, ce se va solvi
mai0ri1or anual pentru un elev va fi, dupacum se va putea
stabili intre corespondenti §i maistru, i nu va putea trece peste
una sutà lei anual de elev, afard de unele cazuri exceptionale
acceptate de Comitet. Ea se va plati, pe cat se va putea, in
cloud rate semestriale §i in conditiunile stipulate prin contract,
Art, XIII. Corespondentele va avea in vedere la face-
rea contractului, a asigura pentru invataceii acestei Societati po-
sibilitatea de a urma la Biserica Romaneasca pe cat se va putea
Duminicele, precum i a urma la toate cursurile de instructiu-
nea invataceilor Romani de la mäestrii, intretinute de Societa-

www.dacoromanica.ro
 86

tile Romane analoge din localitate, sau 0 la cele straine de va

fi obligatoriu.
CAPIT, III
Primirea Inveifaceilor, obligafiunile la care se supun elevii
i pdrinfil sau futorii lor
Art. XIV. Se primesc de a se aplica §i intretinea la ma-
estrii numai copii de nationalitate romand i religiune cre0ina
dreptcredincioasà, care vor avea etatea dela 13 ani in sus, vor
fi terminat cel putin patru clase la o qcoala primard urbana sau
rurala la necesitate.
Art. XV. Dintre mai multi aspiranti apti se vor preferi :
a) Copiii orfani crescuti §i intretinuti de Primdria urbei
Barladului.
b) Copiii orfani de tata 0 mama, apoi acei de tata.
c) Acei ce vor vedera o destinsa inteligenta, sanatate 0 ap-
tidudine.
d) Copii ai carora parinti se vor obliga ali provedea co-
piii cu imbracamintea cerutd, sau a solvi, in doua rate antici-
pat pe fiecare an, in timp de 5 sau 6 ani cel putin o suma de
50 lei pe an.
Art. XVI. Parintii sau tutorii copiilor primiti se vor o-
bliga inscris, cä vor läsa pe acei copii sà stea la meserie tot
timpul necesar, panä la maximul de cel putin 6 ani, ca, dupd
acest termen, se vor reintoarce in Ora, §i se vor wza 0 exer-
cita maes+ria lor, in urbea Barladului §i judetul Tutovei, afara
de cazul cand s'ar invoi altfel de Comitetul Societatii, iar la caz
contrar vor raspunde Societatii toate spesele facute cu a lor in-
tretinere 0 daunele cauzate.
Elevii wzati la meserii sunt datori, sub rezerva de a fi pe-
depsiti, cu respect, ascultare §i supunere corespondentilor Soci-
etatii sau persoanelor insarcinate cu ingrijirea lor in strainatate,
mai0rilor §i celor mai mari din casa 0 ateliere, intocmai ca 0
membrilor Comitetului Societätei §i parintilor sau tutorilor lor.
Art. XVII. Elevii a§ezati la invatatura, vor sta la maes-
trie ca invatacei timp de trei sau patru ani dupa felul maestriei
i conditiunea tocmelei cu maistrul respectiv, iar dupa trecerea

www.dacoromanica.ro
 87

exemenului si. primirea documentului vazut la art. X, vor sta ca

sodali asistenti sau calfe, timp de cel putin 2 sau 3 ani, pe la
alti maistri, ateliere sau fabrice, trecand si calatorind si prin alte
urbi si. centruri, unde maestriele respective ar fi mai in floare,
Orland negresit compt de indicarile Comitetului Societatei.
Art. XVIII. La implinirea termenului de doi ani, de
practica sodalitiului prevazut in art, precedente, sodalele sau
calfa va fi obligat a trece din nou un examen de capacitate pen-
tru recunoasterea sa de maistru, cautand a primi un certificat sau
diploma formala dupa uzul locului, pe care trimitand-o Societa-
tii pentru invatatura Poporului Roman de Tutova impreuna cu
bucata sau bucatele maiestriei sale (cap de opera), ce va fi pre-
parat pentru examen, cu portal pe comptul Societatei, numai in
urma acesteia se va considera ca absolut al meseriei sale si va
capata dela Societate dreptul de reintoarcere in tara si la lo-
cul sail,
Art. XIX. Comitetul Sacietatii va intocmi o expozitiune
din bucatile de opere primite, iar obiectele se vor vinde licitativ
in folosul autorilor, care le-au preparat.
CAPIT. IV
Dispozifiuni pentru reintoarcerea in fare/ ca maistri
a invöfficeilor trimisi
Art. XX, Intorcandu-se in tara si la locul lor (Barlad) ca
maistri, elevii trimisi in strainatate, conform art, precedenti, So-
cietatea va ingriji ca ei sa-si poata deschide laboratoriele sau
atelierele lor, inlesnindu-le aceasta pe cat ii va fi prin putinta,
fie si la mai multi la un loc de aceeasi meserie, sau din mij-
loacele sale de va dispune, sau intervenind la Primarie, Epitro-
pia proprietatii, sau la particulari binevoitori.
Societatea va cauta a-i avea sub ochi totdeauna, si a le da
toata protectiunea posibild, pentru ca sa prospereze, intru cat
vor fi fost ascultatori in timpul invataturii, si vor fi implinit
prescriptiunile acestui regulament,
Art. XXI. Odatä acesti maistri instalati in laboratorie
vor fi obligati a primi la invatatura cate unu sau mai multi

www.dacoromanica.ro
 88

elevi, sau deadreptul, sau prin recomandarea Comitetului Socie-

tate, prin care Socetatea va da subventiuni pentru imbracaminte
alte trebuinte, in sensul art. I din acest regulament.
Art.. XXII, Acc0i invätäcei, facându-si termenul de ti-
rociniatu, de 3 0 4 ani dupa importanta meseriei, vor fi obligati a
merge i ei in straindtate sau laboratorie renumite din targ pen-
tru timp de doi ani cel putin, conform dispozitiunei art. XVII
din acest Regulament §i a celorlalte respective, intocmai ca cei
din strdinatate in primul period i a§a neincetat se va urmasi
intr'un sistem de rotatiune cu toti elevii, ce vor fi sustinuti la
meserii cu ajutoarele acestei Societati.
Art. XXIII. Fiecare meseria, odata reintors in taxa.' si
cu atelier deschis la locul sau, este obligat a se inscrie ca mem-
bru perpetuu al acestei Societati.
Art, XXIV. Comitetul va stdrui la timpul oportun, ca
corpurile legiuitoare sa dispenseze de serviciul armatei lor pe
tinerii wzati la meserii in cuprinderea regulamentului de tatà ;
precum si pre acei ce s'ar reintoarce ca maistri. Se va stdrui la
Ministerul respectiv pentru a se scuti elevii de plata pa§apoarte-
lor, asemenea qi la locurile competinte, pentru scutirea de plata
drumurilor pe caile ferate.
Art. XXV. Alte dispozitiuni ce s'ar necesita a se mai
ka in interesul acestei interprinderi dupa imprejurari pe viitor,
se vor considera ca parte integranta a acestui Regulament, dupa
ce mai intaiu acele dispozitiuni vor fi aprobate de adunarea ge-
nerala a Societatii in urmai unui raport motivat al Comitetului,

Proces -Verbal
Anul 1882, Decemvrie 10
Comitetul Sectiunii de Tutova a Societatii pentru invata-
tura Poporului Roman in §edinta sa de astazi, in completul mem-
brilor ce-1 compun, luand cu multamire act de relatiunile date
de Preedintele sàu d. loan Popescu, ca onor. Primdria se aso-
ciaza la interprinderea acestei Societali de a-i veni in ajutor cu
o subventiune anuala pe timp de ase ani, i cd a 0 inscris in
budgetul sàu pe acest an cifra de 3000 lei. Aseminea Epitropia
proprietätii urbei 800 lei ; apoi intrând in desbaterea proectului

www.dacoromanica.ro
 8§

de regulament elaborat tot de domnia sa pentru executarea in-

terprinderei si prezentat nouà in sedinta de astäzi, il admite cu
modificarile ce s'au gasit cu cale a i se face, si dispune a se
pune inaintea adundrii genarale a Societdtii in sedinta cea mai
apropiata., spre a-si primi cuvenita aprobare.
Presedintele Societatei, IOAN POPESCU
Vice-Presedinti : P. Chenciu, Panait Armasu
Cassier, G. Albu Diaconu
Secretart : St. Neagoe, Str. Belloescu, M. Leon, C.Popescu Docanu,
D. Clodianu.

Acest Regulament prezentat adunairii generale a Societä-

ill, tinute in ziva de 13 Decemvrie 1882, s'a votat de unanimi-
tate membrilor prezenti.
Presedinte, IOAN POPESCU
Secretari: M. Leon, D. Clodianu

RAPORT
pe scurt de principalele faze prin care a trecut, panel la inaugurarea ei,
intreprinderea Societatii pentru invatatura Poporului Roman, Sectiunea
de Tutova, pentru ridicarea si latirea meseriilor si industriei
intre Romanii din Urbea Barlad si judetul Tutova,
fficuti catre Comitetul Societatii.

Domnilor Membri!
Subsemnatul conformandu-se dispozitiunilor relative la pu-
nerea in lucrare a acestei intreprinderi, pe baza propunerei si
expunerei de motive prezentate domniei-voastre la 8 Martie 1882
si a regulamentului respectiv, primite de domnia-voastra si apro-
bate de adunarea generald a SocietAtii, am proces la aducerea
intru implinirea ingsurilor privitoare la ajungerea scopului propus,
pe cari executându-le, am terminat prin o favorabi16 inaugurare
primul period al intreprinderii noastre.
Având insä in consideratiune dife-ite imprejurdri, de dife-
rite nature, am crezut de bine, si chiar necesar, a veni inaintea
domniei-voastre cu acest raport, fäcând un scurt istoric de prin-
cipalele faze ale lucrArilor efectuate si conditiunilor cum acele

www.dacoromanica.ro
 §o

s'au executat ; si aceasta pentru acum numai cu scopul, ca luan-

du-se act formal de ele, sa se publice impreuna cu propunerea,
expunerea de motive, si regulamentul pentru conducerea ei, pen-
truca pe deoparte sa ia stiintä cat mai complecta toti cetatenii
nostri si bunii Romani de asemenea lucrari, spre a-si da in cu-
nostintd deplina de lucru, necesarul lor concurs la realizarea
unei asemine grele, dar foarte interesante intreprinderi economice
si nationale, iar pe de alta sa lumineze pe parinti asupra pozi-
tiunei prezente si viitoare a copiilor lor, cari s'au aplicat la me-
serii sub ingrijirea acestei Societati, fatal cu insinuatiunile si per-
secutiunile nedemne ale adversarilor intreprinderei, daca din
nefericire n'a putut scapa nici aceasta de detractori si chiar des-
tructori dacä li-ar succede : pana acolo descinde oarba furie de
inimicitie politica a unor oameni, cari pentru a-si satisface pa-
siunile egoistice, nu respecta nimica, nici patria, nici natiune,
nici familie, nici onoare.
Dupace subsemnatul prin corespondenta priva# Inca din
1881 s'a incredintat, ca ceeace urmdrea de mai multi ani cu pri-
vire la ridicarea si latirea meseriilor si industriei intre Romani
in mod sistematic, cum se face aceasta in fdrile industrioase,
realizarea unui modest inceput prin asezarea de invatacei la cli-
ferite meserii afara din taxa ar fi posibile ; dupace el a avut
onoarea a prezenta d-voastre propunerea si expunerea de mo-
tive a unei asemeni intreprinderi, si. a va capatà adeziunea for-
mald prin procesul-verbal din 8 Martie 1882 ; dupa ce consecinte
concluziunilor luate prin acest proces-verbal, a intervenit la ono-
rabila Primarie si Epitropia proprietatii acestei urbi, spre a sus-
tine prin concursul necesar aceasta intreprindere de interes
economic si national, dela cari s'a prirr it ca rezultat inscrierea
in budgetul fiecarei case a cate o cifra anuala, cu care cifre pe
langa celelalte venituri din capit. Societatii si. cotizatiunile dela
membri, se compunea aproape suma necesara pentru a pdsi la
punerea in lucrare a intreprinderii proectate ; apoi a intervenit
formal pe deoparte cdtre Comitetele Asociatiunei pentru spri-
jinirea invataceilor si sodalilor Romani meseriasi din Brasov si
Sibiu, centruri industrioase, unde se proectase a se aseza elevii
nostri, pe langa altele in consideratiunea apropierei de Romania,

www.dacoromanica.ro
 91

dar din Sibiu neprimindu-se rdspuns nici dupd repetite cores-

pondente, subsemnatul a intervenit caträ un asemine Comitet din
Cluj, dupa care primindu-se de acolo si din Brasov raspunsuri
favorabile, in urma tuturor acestora s'a convocat pentru ziva de
7 Decemvrie 1882 adunarea generalg. a Societatii, careia expu-
nandu-se propunerea acestei intreprinderi si aprobandu-se cu
unanimitatea membrilor prezenti, s'a elaborat in urma si regula-
mentul dupa care sa se armareasca si execute, aceasta lucrare,
si in adunarea generala a Societatii, tinute la 13 Decemvrie ace-
lasi. an, a capaitat si aceastä cuvenita aprobare.
Odatä proectul si regulamentul votate de adunarea gene-
rala a Societatii, s'a publicat cerutul termen pentru alegerea si
admiterea elevilor, ceeace s'a si facut in zilele de 25 Ianuarie
1883, dupa care inscriindu-se un numar de 50 elevi pentru acum,
asortiti pentru un numdr pe 24 meserii deocamdata, numar ce
dupä spesele materiale de intretinere se credea cã se va putea
sustine pentru acum cu veniturile pe care se compta.
Apoi, conform dispozitiunilor din regulament, subsemnatul a
intervenit prin membrul Societatii si. unul din generosii donatori
ai ei d. deputat Iancu Codrescu, pe langa d-nii Ministri res-
pectivi, dupà care s'au harazit Societatii fara plata paspoartele
si. transportul pe calea ferata, incurajandu-se Societatea si prin
cuvinte magulitoare din partea d-lor Ministri pentru aceastà in-
tr eprindere.
In fine fiind toate gata de plecare, dupace din elevii alesi
cei mai multi au fost prevazuti cu un supliment de imbracaminte
necesara, intregindu-se pentru fiecare un certu numar de albituri
si. alte articule de imbracaminte ce le lipsia, apoi in ziva de 27
Martie au fost porniti in prezenta membrilor Comitetului, a pa-
rintilor si a unui numeros public, si condusi de subsemnatul la
locurile destinate, Brasov si Cluj, unde-i asteptau locurile de mai
inainte preparate, pre cum cunoasteti.
Din cele inceplinite conform lucrarilor premergatoare si re-
gulamentului, rezula cal : baetii nostri dusi la meserii in straing-
tate sunt .asezati in Brasov sub ingrijirea onor. Comitet al Aso-
ciatiunei pentru sprijinirea invataceilor si sodalilor meseriasi
romani, compus din respectab. domni : Bartolomeu Baiulescu,

www.dacoromanica.ro
 92

Paroh Roman al Cetatii Brasovului si membru Comsistoriului me-

tropolitan, ca Presedinte, Doctor L Bozoceanu ProL ca secretar,
si un numar de membri din fruntasii industriasi i comercianti
români ; in Cluj sub ingrijirea unui aseminea Comitet, compus din
resp. domni : Doctor Grigore Silasi, ProL la Universitate, ca Pre-
sedinte, Bas, Podoaba, preot roman, ca Presedinte Comisiunei
insaircinate cu inspectiunea, Doctor Aur. Isac advocat, ca Actuariu
si un numair de distinsi industriasi romani.
Patriotismul luminat, zelul si devotamentul ce acesti bar-
bati au probat pe Pang& multe alte merite, in aceastá sferai a
cresterii de meseriasi romani, precum i matematic se probeaza
din darea de seama publicata. a Comitetului Asociatiunii din Bra-
sov, din care rezultd, cà aceastà Asociatiune in zece ani (1871
1881) a scos 323 maistri Romani in diferite meserii, crescuti mai
toti la aceiasi maistri straini.
Aceastai cifrà e mai elocinte, credem, deck mice fraze porn-
poase, despre soliditatea terenului pe care a cgcat Societatea
pentru invataitura Poporului Roman, Sectiunea de Tutova, din
Barlad, trimitand ba." eti la meserii in straina.tate sub ingrijirea unor
aseminea barbati distinsi, i inainte de toate experimentati, si.
spulberd intr'un mod mai mult decat victorios mice defaime ve-
ninoase sit temerarie ce adversarii nostri politici nu se sfiesc a
esalà fard nici un scrupul asupra unei intreprinderi atat de fo-
lositoare i necesare din punct de vedere economic si national,
si poate singura eficace, dupd modesta noastrà pairere, de a in-
troduce meseriile si industria intre Romanii de aici, nedeprinO
cu ordinea, disciplina i spiritul meseriasilor i industriasflor po-
poarelor occidentale, precum si din cauzele al-Mate indeajuns in
expunerea de motive ; desi, dacà acei adversari ar avea cea mai
mica. idee i cel mai mic sentiment de interesele nationale, ar
trebui sa. priveasca asemine intreprindere de o lucrare comuna. si
mai presus de orice lupte de particle.
adetii dusi in sträinatate, asezati cea mai mare parte la
maistri germani, in Brasov si Cluj, pentru primul period de invh-
pcei, au rämas aplicati la urma.toarele meserii :
4 la tg.b5.ca.rie
4 curelarie si hämufarie

www.dacoromanica.ro
 93

4 ,, fabrica de oldrie find

3 tinichigerie
3 croitoria bärbäteased europeand
3 pail5rierie find' §i ordinal-à
2 jimlärie i fabr. de pesmeti
2 ,, orologerie
I fabrica de franghii
1 ,, fabrica de postav
1 fabrica de flanele, coltuni i palarii ordinare
2 ,, cojocarie 11

2 ,, croitoria româneasca 11

I ,, tamplárie §i sculptura in lemn 11

3 roldrie cu aplicare 0 la preparare de instrum. agric.

3 faurarie sau feraria respectivä
1 ,, §eldrie 0 de imbracat trdsuri, canapele etc.
1 corfaria §i impletirea de co§uri de träsuri din mlajd
2 lacatarie cu aplicare -§i la conducere de mac. agric.
2 fabrica specialà de intrumente agricole
1 tapitärie §i comert de mobile etc.
1 legátoria de cArfi
3 cismäria fin6 bärbdteascal §i ferneiasca
50 Total
Ei sunt a§ezati cu contracte, dupa. cari producem aici un
specimen (lit. A),
Spesele de intrefinere anuale a acestor 50 elevi se urcai la
cifra de 10.000 lei aproximativ, in care infra' plata anualã a mai-
§trilor pentru instruire, imbrackninte etc.
Ar fi insä foarte de dorit, daca mijloacele ar permite a se
sui pand la 60 numärul elevilor, spre a se incheia un ciclu de
meseriele cele mai interesante, 0 a complecta numärul de cel
putin doi elevi ca minim pentru fiecare meserie, i gradat pentru
cele mai interesante, cari constau i dealtfel din mai multe spe-
cii cum e talbacalria.
Realizarea §i a acestei dorinte §i necesitäti, precum §i re-
zultatul final, depinde la primul loc de sentimentele adevArat
române i patriotice ale cetalenilor români din urbea i judetul
nostru, de cari ei au dat numeroase probe, §i in foarte mare
parte 0 de tinula inteleaptal a pdrinfilor ce se cere sã all35. fata'

www.dacoromanica.ro
 94

de copiii lor, indemnandu-i a fi cu recunostinta catre binefaca-

torii lor, la ascultare catre maistri si cei mai maH, si la munch'
si rabdare in ale meseriilor in cad sunt aplicati. Caci in caz con-
trariu ii asteapta raspunderea morald inaintea lui Dumnezeu,
raspunderea materiala catre Societate, si condamnarea sigura a
tuturor oamenilor intelepti si nepartinitori. Caci cum au esit dela
aceeasi maistri sute si mfi de copii invatati, deveniti si ei maistri
si Inca unii renumiti, precum mai deaproape sunt acei 323 scosi
prin Asoc. din Brasov, si cum aceiasi Asociatiune are si actual-
mente peste 80 elevi, si tot pe atatia cea din Cluj si Sibiu, in-
vatand multi la aceiasi maistri cu ai nostri, nu vor avea nici o
scuza daca nu vor esi bine, fata cu acei invatacei, caH si ei sunt
tot copii ca dansii, de aceiasi etate, si de aceiasi natiune.
Aceste fiind punctele principale pe care le-am crezut nece-
sare de constatat pentru acum, le pun in vederea domniilor-voas-
tre pentru scopul propus in fruntea acestui raport.
Primiti, domni membri, incredintarea despre distinsa mea
consideratiune.
IOAN POPESCU
Presedintele Comitetului Societatu

Comitetul Societatii pentru invatätura Poporului Roman

Sectiunea de Tutova
Anul 1883, luna Iunie 10
Acest Comitet, ascultand raportul prezentat de presedintele
sdu, prin care expune rezultatul lucrarilor, relative la punerea in
aplicatiuue a proectului de asezarea unui numar de elevi la me-
serii in strdinatate, care formeaza primul period al acestei opere,
si aprobandu-1 in total atat in intentiunea ce a avut d. Prese-
dinte, cat si in silintele, ce prin el se vede cd s'au pus, decide
publicarea lui.
Acest raport va servi ca expunere detailata pentru toti
Romanii ce se intereseaza. de mersul operei intreprinse de Socie-
tatea pentru invatatura poporului Roman din judetul Tutova.
Pre*edinte, IOAN POPESCU
Vice-preediMi : P. Chenciu, P. Arma§u
Casier, G. Albu Diaconu
Secretari : St. Neagoe, Str. Belloescu, M. Leon,
C. Popescu Docanu, D. Clodianu.

www.dacoromanica.ro
 95

(LIT. A)
CONTRACT
Incheiat pe deoparte intre domnul Joan Popescu Profesor,
in calitate de Preqedinte al Societatii pentru invatatura poporului
Roman, Sectiunea de Tutova, domiciliat in urbea Barladulni din
Romania, iar pe de alta intre
industria. din Brawv, in urmatoarele conditiuni ;
1. Domnul prime0e la
sine ca invatacel la meseria pe tandrul
din Barlad pe timp de . . . ani,
cu incepere dela 1 Mai 1883 i pang la 1 Mai 188 . 0 se
obliga a-1 libera cu atistat legal de calf5. in urma facerei probe-
lor necesare, tinandu-se strict i cu responsabilitate de art. VIII,
din legea din 1872, mai ales de §§ 42 = 46, 47-51 din mentio-
nata lege, cu distinctiune de aceea ca nu va aplica pe invdtdcel
pe cat se va putea la alta ocupatiune ci numai la aceastd me-
serie ; mai departe cä va ldsa pe invatacel sa frecuente biserica
propriei sale religiuni cel putin ziva intai la Pa0i, Rusalie i
Craciun, §i in cursul anului cel putin a doua Duminica. Mai incolo,
maistrul se obliga a invoi invatdcelului ca in fiecare Duminica
dupa miazdzi sa se prezinte la localul insemnat de domnul loan
Popescu, ca sa asculte morala religioasa §i sa se exerciteze in
rugaciunile §i cantdrile ritului sau.
2. In cazul cand domnul Joan Popescu ar capata convin-
gerea ca sau maitrul nu se ingrije0e indestul de invatarea da-
torita 0 legala a invatacelului, sau cal acesta din cauze fizice sau
spirituale nu e apt la meserie, d-lui are dreptul a face necesa-
rele schimbari, iar maistrul este dator a inapoia d-lui I. Popescu
spesele facute in mai mult §i daunele rezultande, conform pres-
criptiunei § 53 din numita lege.
3. D-1 I. Popescu da Comisiunei Reuniunei sodalilor i me-
seria0lor Romani din loc acela0 drept nemijlocit de suprave-
gheare, care prive0e pe un pdrinte sau tutore.
4. Maistrul este dator a provedea pe invatacel cu locuinta.
0 nutriment bun.
5. D-1 I. Popescu se obliga a plati anual maist:ului suma

www.dacoromanica.ro
 96

de floreni platibili in . . . . rate

. . . la implinirea a doug salptalmani de proba, iar cele-
lalte . . . . care plata i se da atat ca remuneratiune pentru
invatatura, (cat si pentra a imbraca pe elev cu toate vestmintele
necesare si convenabile, plata de inscriere si spese de scoala,
unde sunt si aceste conditionate).
6. In cazul cand maistrul dupal timpul implinit nu va fi in
stare a elibera pe invatacel ca sodale, pe langa facerea necesa-
relor probe de bucati facute de invatacel din meseria lui si ju-
decate de meseriasi si oameni competenti, el este oblicat a inapoia
fail nici o opozitiune plata de invatatura ce i s'a dat, impreuna
cu procentele.
Parti le contractante prin subsemndtura lor proprie in feta
martorilor subscrisi, recunosc primirea reciprocal din partele a
punctelor stabilite in acest contract, in urma citirei si explica-
rilor facute.
7. Pentru caz de boala mai indelungatal se obliga d-1 I. Po-
pescu a purta spesele spitalului.

XIV

BArlad, 1883 Decemvrie 6, Comitetul Societalii pentru

invalatura Poporului Roman, Segiunea de Tutova.
Apel pentru ofrande si cotizatii in interesul trimiterii
a 50 MO la 20 meserii in sträingtate.
Din alaturatul regulament, precds de o expunere de motive
si urmata de un raport, se pot lua informatiuni complete de
scopul le care tinde aceasta Societate, de modul prin care si-a
propus a-1 atinge, precurn si de situatiunea in care se and in-
treprinderea ei, cu trimiterea si asezarea unui numar de 50 baeti
la mai mult de 20 meserii in strainaltate, num& care daca sea-
zuse prin oarecari dezertari, ce se intampla poate mai des, de
cat oriunde, industriasilor si comerciantilor dela noi, el s'a re-
complectat prin noi trimiteri, parte cu beielii dezerta/i, care au
aratat peirere de roil rugandu-se de a fi retrimisi, parte cu
allii din nou.

www.dacoromanica.ro
 97

Societatea nu s'a indoit de loc cd aceastà intreprindere

atat de interesanta va intampina aprobarile 0 concursul Cetd-
tenilor R omani din urbea Barladului 0 judetului sau, pentru a
aror bine ea este consacrata la primul loc, indatá ce vor lila
cunotinta." mai de aproape de conditiunile ei. Societatea nu s'a
in§elat in credinta sa : Primaria urbei, Epitropia proprintatei au
dat cea mai mare garantie de reu0ta intreprinderei prin sub-
ventiunile anuale, i un bun numar de genero0 patrioti cu fru-
moase ofrande pe tot periodul de sase ani a intreprinderei.
Sociatatea fata Cu o lucrare de aceasta ordine economica,
in care suntem atat de inapoi, a comptat 0 pe o cre§tere excep-
tionald a membrilor sdi : si numarul membrilor a crescut ; insa
nu in raport cu marea cantitate a cetatenilor cu bune senti-
mente pentru progresul culturei nationale ce posedl Barladul 0
judetul sau, nici in raport cu necesitatile de intampinat in exe-
cutarea unei lucrari, pentru care se cere un budget pane.' la
10.000 lei pe an cel putin.
Si Inca cate necesitati in aceastä sferd de activitate, care
a0eapta satisfactiune, una mai urgenta decat cealalta, §i care
trebuesc satisfdcute cu orice prat §i sacrificiu daca nu voim a
cade victima indiferentismalui, inertiei sau unor idei in§elatoare
§i funeste de0eptarei Romanilor, idei, ce din nefericire se la-
tesc pe fiecare zi aub impulsul §i conspiratiunea strainilor, spre
ruina noastra economica §i nationala.
Subsemnatii membri al Comitetului acestei Societati se ma-
gulesc a crede ca., dandu-se acestor lucrari o publicitate mai in-
tins& §i, prin acest mod, concetà tenii no§tri vor primi cu favoare
apelul ce le facem, i vor lua parte cu totii, cei in putere a ne
secunda, inscriindu-se pe intrecute fie ca donatori extraordinari,
fie ca membri periodici sau parmanenti al acestei Societati.
Ofrande dupa putera §i vointa, iar cotizatiunea de mem-
bru periodic sau permanent este de 10 lei noi pe an.
Liste de inscriere sunt la Cancelaria Comitetului dela
5 coala Normald, §i la Magazinul Roman, A. V. Ionescu ').
Pentru achitarea cotizatiunilor se libereazd chitanta subscrise
de Prqedintele 0 Cassierul Societatei.
Un distins comerciant si patriot al aarlaclului (vezi Doc. Bdrlddene, vol.
1T, pag. 257 259). 7

www.dacoromanica.ro
 98

In comunele rurale listele de inscriere se aflai la domnii

invaTátori, cari sunt rugati a primi si cotizatiunile si ofrandele,
pentru cari li se vor trimite chitanfe in regura dupd depunerea
banitor la Cassierul Societatei, odatg cu inapoerea si a listelor
cu membrii inscrisi, de pe care-si vor opri copie pentru incasä-
rile anilor urmatori.
Presedinte, IOAN POPESCU
Vice-presedinti : P. Chenciu, P. Armasu
Cassar, G. Albu Diaconu
Secretari : St. Neagoe, Str. Belloescu, M Leon,
C. Popescu Docanu, D. Clodianu.

XV
Socletatea Bdrlad, 1884 Decenw, e
Pentru invilitura Poporului Roman

Comitetul Sectiunei de Tutova

No.

LISTA
de ofrandele adunate in comunele rurale din jndetul Tutova in ajutorul
celor 50 baeti trimisi la invatituri a 20 diferite meserii in Strainitate.
Cornwia

No. NUMELE SI PRONUMELE Lei B. Observatii

www.dacoromanica.ro
 99

XVI

1885, Iunie 30. Program de serata data in interesul In-

tretinerei bele/dor trime?!'in strainatate pentru Invatare de
meserii.
GRADINA RENA*TEREA" ')
Duminica 30 Iunie 1885
SERATA. EXTRAORDINARA
Canturi, recitari, jocuri nationale, gimnastica
Excutate de elevii Liceului, Scoalei Norma le, si elevele scoalei
prof esionale de fete Nicolae R. Codreauu", sub conducerea d-lui
Lascar Hergescu, Profesor de Muzica vocald, si concursul d-lui
Petru Georgiu, Profesor de gimnastica la $coala Nortnald.
In beneficiul Societatei pentru invatatura Poporului Ro-
man, Sectiunea de Tutova, pentru intretinerea baefilor
trimisi la invatarea de meserii in strainatate,
PROGRAMA
PARTEA I-a
Imnul National, in quartet, cor mixt executat de elevii $coalei
Normale si elevele $coalei Profesionale de fete Nicolae
Rosca Codreanu".
Alina Linda, de Duiliu Zamfirescu, recitat de absolventele Li-
ceului Nicu Saveanu.
Cdntec Sicilian, de V. Alexandri, quartet de C. Porumbescu,
executat de corul mixt.
Mihnea i Baba, de D. Bolintineanu, recitat de Vasile Sion elev
al Liceului.
Dorul taranului roman, melodie, executatá de absolventele $coa-
lei Normale Const, Solomon.
I3ucegii, de N. Gane, recitat de absolventele Liceului P. Sion.
1) Se numea asa gradina cu o mare baratca de lemn boita cafeniu inchis
ce era in dreptul coltului nord-est al podului de piatra (Cananau) din centrul
orasului Ballad. Azi nu mai exista.
In acea gradina se tinea serate, conferinte etc. si la vreme de iarna sau
de ploae in baratca, ce era poreclita farcul grecului, pentruca, la inceput,
acolo a tinut coloniale grecul Manzavinatos, care o si facuse.
In aceasta baratca a fost banchetul dat Regelui Carol I si Reginei Eli-
sabeta la 12 Oct. 1882, dupa manevrele de atunci, incumurati de o parte din
mmistri, Episcopul Calinic Dima al Husilor si de reprezentantii armatelor stre-
am. (Yezi a mea In slujba Bisericei si a Scoalei" 1926, pag. 29-30).
www.dacoromanica.ro
 100

Romanul, joc national, executat de elevii Scoalei Normale : G.

Popovici, Mânecutd, Dimitriu, Rugina, Pascal si 5t. Pe-
trescu.
Gimaastica, felurite productiuni de d-1 Petru Georgiu, Magistru
de gimnastica, cu elevul 5coalei Normale Constantin Paslariu.
PARTEA II-a
BMstemul, duet, executat de absolventii 5coatei Normale : Cons-
tantin Solomon si G. Popovici,
Strigoiul, de Sihlianu, recitat de absolventele Liceului Nicu &á-
veanu.
Ca o zi de primeivard, tertet, executat de acelas cor mixt.
Rdpirea Bucovinei, de ,5tefan Molna, recitat de absolventele
Liceului Petru Sion.
Ziva scade, duet, executat de corul elevilor.
Danu Cdpitan de Plaiu, de V. Alexandri, recitat de elevul Li-
ceului V. Sion.
flora dela Grivila, tertet, executat de corul elevilor.
Schiopa, dans national executat de elevii 5coalei Normale.
Gimnastica.
PARTEA III-a
Cdntec vdneitoresc, de V. Bumbariu, quartet de Teodor de
Flondor, executat de corul mixt.
Gruie Sdngeru, de V. Alexandri, recitat de absolvenele Liceu-
lui Nicu Säveanu.
Hora funilor, tertet de Gavril Muzicescu, executat de acelas
cor mixt.
Satira III, de M. Eminescu, recitatä de elevul Lic. Vasile Sion.
Cucuruz cu frunza in sus, quartet, executat de corul elevilor.
Beituta, dant national, executat de elevii 5coalei Normale.
Strilucitul concurs ne mai vizut la aseminea ocaziune tot in aceasti zi
a anului 1884, ne intireste in sperantä ci Serata aceasta nu va fi mai
pulin cercetati da onor, public Bfirlidean.
Preturile locurilor : Stalul I 2 lei, Stalul II 1. leu.
Biletele se aflal la Cofetaria d-lui Zisimo Avlami, tar in
seara de reprezentatiune la Renqterea".
Inceputul la ora 8 jum, seara,

www.dacoromanica.ro
 101

XVII
1886, Iunie 50. Programa seratei date in interesul excursi-
unei elevilor Seca lei Norma le, din Bdrlad, in lard i afarei din
lard (in Transilvania) 9.
GRADINA RENATEREA"
DUMINICA 30 IUNIE 1886

S E R ATA Extraordinana
Coruri si Cfintgri vocale si instrumentale, Recitatiuni,
Jocuri Nationale si Gimnastia
Executate de elevii de Liceu, de ai $coalei Normale si dela
Gimnaziul real, sub conducerea d-lui Lascar Hergescu, Profesor
de Muzica vocalal la Scoala Normalg, a d-lui Hinke Capelmaistru
Reg. XII de Dorobanti si cii Concuz,,u1 d-lui Petru Georgiu,
Profesor de gimnastica la $coala Normala.
In beneficiul excursiunei periodice de 5 ani, ce se face
in vacatiunea Iulie si August a. C. cu elevii $coalei
Normale primare din Bilrlad.
PROGRAMA
PARTEA I-a
Imnul National, quartet, executat de elevii $coalei Normale.
Strigoiul, de Sihleanu, recitat pe absolventele Liceului V. Sion.
Mal7 din Simfonia Bethoven" executat de 40 violine si contra-
bass, de elevii $coalei Normale.
Din departare, quartet, executat de elevii $coalei Normale.
Prologu din drama Sorin" sau tderea boerilor la Targoviste, di-
alog intre Herman si Sorin, executat de absolventele Li-
ceului Constantin Calmutki si elev. Gimnaz. real George Buta.
Fiul captivat, solo, executat de elevul Gimnaziului George Bap,
Romanul, dant national, execute de elevii $coalei Normale :

1) Excursiunea aceasta proectata nu s'a mai facut. Aflandu-ma atunci in

Bucuresti ca student in teologie, am fost rugat de Direct. Popescu sa ma duc
la Ministerul Instructiunii, unde m'am prezentat secret general Spiru Haret, ca
sa mijlocesc ; d-sa mi-a spus sa-i comunic : di de data aceasta nu-i porde da
bani i nici voe, pentrucei ekvii au sei ccinte imne nalionak i noi acum nu ne geisim
bine cu Ungurii". Ceeace urgent i-am facut cunoscut spre a da drumul elevilor acasa.

www.dacoromanica.ro
 102

Chirca Teodoru, Pascal George, Tabacariu Atanasie, Ru-

ging. Ifrim, Dimitriu Vasile, Constantinescu George.
Gimnastica : felurite productiuni, de d-1 Petru Georgiu, Maistru
de Gimnastica. la Scoata Normald, cu elevul Croitoriu Cons-
tantin.
PARTEA II-a
Serenada de Haid, executatä pe violine de elevii Sc. Normale.
Marsul ceintiirelilor, quartet, executat de elevii Scoalei Normale,
Reipirea Bucovinei, de V. Alexandri, recitatà de absolventele Li-
ceului Constantin Arma§u.
Bàlcescu murind, executat de Ion Nicolau elev al Liceului cu
elevii Scoalei Normale.
Ploretar si Impórat, de M. Eminescu, recitat de absolven-
tele Liceului Vasile Sion.
Cântecul vánatoresc, quartet, executat de elevii Sc. Normale.
Gavotte Louis XIII de Chys, executat pe violine de elevii Scoa-
lei Normale,
Doina, executatá de elevul Gimnaziului George Buta.".
Schiopa, dant national, executat de elevii Scoalei Normale,
Gimnastica.
PARTEA III-a
Corona Moldovei, executatä de elevul Gimnaziului George
Buta, cu elevii Scoalei Normale.
Dumbrava Rosie, Stefan cel Mare" recitat de absolventele
Liceului Constantin Calmutki.
Ostasul Romein, quartet, executat de elevii Scoalei Normale.
Epigonii, de M. Eminescu, recitat de absolventele Liceului Cons-
tantin Arma§u.
Hora junilor, tertet, executat de corul vocal, pe violine, i in dant
de elevii Scoalei Normale.
Batuta, dant national, executat de elevii Scoalei Normale.
Strfilucitul concurs la asemine ocaziune tot iu aceastii zi a anilor prece-
denti, neintiresc in speranti ca. Serata aceasta nu va fi mai putin
cercetati de onor. public Birlidean.
Directiunea $coalei Normale
Preturile locurilor : Stahl! I 2 lei, Stalul ll 1 leu
Biletele se AA la Cofetdria d-lui Zisimo Avlami, iar in seara seratei
la nasterea". Inceputul la orele 8 seara.

www.dacoromanica.ro
 108

XVIII

1887, Iunie 30. &raid dato de elevii $coalei ',Norma le

si de elevii de Liceu, in interesul intrefinerii beiefilor trimisi la
1nv6fdtura de maser!! in strdind tate.

GRADINA RENASTEREA"
MARTI 30 IUNIE 1887

S er at a Extraordinará
Canturi vocale 1 instrumentale,
Recitaliuni, Jocuri nalionale
Executate de elevii $coalei NormaLs. §i de elevii din Liceu
Cu concursul d-lui Locot. D. HINKE, Cap zlmaistru Reg. XII de
Dorobanti §i. al D-lui C. Calmuschi, bacalaureat in tiirrte §i litere.
In bneficiul Societätii pentrn Invlitatura Poporului Ro-
man, Sectiunea de Tutova, pentru intretinerea bAetilor
trimisi la invätare de meserii in strainat ate.
PROGRAMA
PARTEA I-a
Fantasie de Donizetti, executatä pe 60 violine de elevii $coa-
lei Normale.
Orfelinul, poezie, recitatá de autor.
Din departare, quartet, executat de corul elevilor $c. Normale.
Sorin, de D. Bolintineanu, recitat de elevii Liceului G. C. Va-
siliu i D. H. Petrovici.
Gavotte de Konsak, executat pe violine de elevii $c. Normale.
Cdntec Vdneitoresc, quartet, executa+ de corul elevilor $coalei
Normale.
Mars Nalional de d-1 Locot. D. Hinke, executat pe violine de
elevii $coalei Normale.

www.dacoromanica.ro
 1 04

PARTEA 1I-a
Cucuruz cu frunza in sus, quartet, executat de corul elevilor
$ coalei Normale.
Satira a III de M. Eminescu, recitatä de d-1 C. Calmuski,
Arie din Maritana de Walace, executat pe violine de eleviii
Scoalei Normale.
Dumbrava Rosie, Stefan cel Mare, recitat de elevu de Liceu
D. H. Petrovici.
F runzd verde paldmidd, tertet, executat de corul elevilor.Scoa-
lei Normale.
Romanul, dant national executat de elevii Scoalei Normale.
PARTEA III-a
Reverie de Resch, executat pe violine de elevii $c. Normale.
Ostasul Roman, quartet, executat de corul elevilor Sc. Normale.
Concertul in luncd, de V. Alexandri, recitat de elevul de Liceu
G. C. Vasiliu.
Rosa! luna, tertet, executat de corul elevilor $c. Normale.
Monologul lui Ovidiu, din drama Ovidiu de V. Alexandri, re-
citat de d-1 C. Calmuski.
Hora de Ventura, executatä pe violine de elevii $c. Normale.
DesteapM-te Romdne, tertet, executat de elevii Sc. Normale,
BOtula, dant national, executat de elevii Scoalei Normale.
Strälucitul rezultat de altä data in asemine ocaziune, ne intäreste
in speranta. cd Serata aceasta nu va fi mai putin
cercetatä de onor. Societate Barlädeand

Prefurile locurilor : Stalul I 2 lei, Stalul II 1 leu,

Biletele se aflai la Coletäria d-lui Zisimo Avlami, iar in seara de
reprezentatiune la Renasterea".
Inceputul la orele 8 jum. seara.

www.dacoromanica.ro
 105'

XIX

1.890 Ianuarie 18. Copie de pe petifiunea data d-lui

Mmistru de Razboiu si d-lui Ministru al Agriculturei, Indus-
Wei Comerfului si Dorneniiior, de Cornitetul Sec/tune! de Tu-
tova al Societa/ei pentru Invafatura Poporului Roman,
Domnule Ministru,
In toamna anului 1867, prin initiativa unor barbati de
inalte sentimente §i aspiratiuni pentru grogresul tarei, a luat na-
tere in Capita la Romaniei Societatea pentru invellatura Popo-
rului Roman" cu scop de a se contribui §i pe calea initiativei
private, la promovarea invataturei i culturei nationale.
Aceasta Societate, tot atunci, prin initiativa Comitetului
Central din Bucure0i, s'a ramificat i prin judete in sectiuni,
intre care au luat na§tere i Sectiunea de Tutova" in acest
judet.
Societatea pentru Invatatura Poporului Roman, Sectiunea
de Tutova, constituità, pe la inceputul anului 1870-71, a inau-
gurat activitatea sa prin organizarea si deschiderea unei .Scoale
Norma le primare de frwa /Mori, cu Programa $coalei Norma le
Carol I din Bucure§ti, cu un numar de 60 elevi, meniti a pro-
vedea dintr'odata cu Invätatori, dupa curs de patru ani, toate
comunele rurale din Tutova, in care Inca nu erau coale §i In-
vatatori, complectandu-se astfel toate comunele acestui judet cu
cate o Scoala i Invatator absolvent de $coala Norma la pe-
dagogica.
5coala aceasta cu internat de 60 elevi, s'a intretinut cu
toate cele necesare intretinerei materiale §i celor relative la stu-
dii, cu mijloace §i fonduri pana la 20-24 mii lei anual, procurate
prin silintele §i ingrijirea acestei Societati, la care a contribuit
0 onor, Minister al Cultelor i Instructiunei cate 8000 lei anual.
Elevii acestei $coale s'au bucurat de toate drepturile acor-
date elevilor e§iti din $coalele Norma le ale Statului,
Adus acest serviciu, de prima utilitate judetului, aceasta
Societate §i-a aplicat activitatea sa la o Mtreprindere tot de
prima utilitate si de prima necesitate, la aceea de a promova

www.dacoromanica.ro
 106

kitirea meserielor si industrielor in elementul románeso din

Oras. .

Considerand ca noi Romanii, din cauza unui trecut mai

mult decat vitrig, n'avem mai nici o industrie afara de cea a-
gricola, si aceea in stare foarte inapoiata cu prea putine excep-
tiuni, si prin aceasta suntem tributari strainilor cumparand dela
ei mai toate, imbracaminte, mobile, utensilie, instrumente de
tot felul, cu un cuvant mai toate confectiunile, provenite din
productiunea celor trei Regne ale naturei, menite a ne servi la
toate trebuintele si necesitatile ;
Considerand ca la noi ca nicairi in altal taral, meseriele si
mai olice industrie si intreprinderi sunt exclusiv mai numai in
mana strainilor neasimilabili, in a jidanilor, cari tind a mai a-
capara si orice intreprindere mai sigura si mai folositoare ce a
mai ramas in mana Romanului, chiar agricultura ; cari crescuti
la vatra incercarilor si experientei prin alte tani, yin aid la noi,
unde gasind aci buna credinta, ad ignoranta, aci nemercia si
felurite prejuditii omoratoare, stiu a se conforma tuturor impre-
jurarilor si necesitatilor ce ne-am creat, speculeaza totul faral nici
un scrupul de constiinta, religios sau moral, si trag beneficii
din toate, pe orice cale si uneltiri neiertate si chiar scandaloase.
Constatand existenta acestui verme ce ne roade nu numai
inima existentei noastra economice, dar si in acea acelei po-
litice, la inima existentei noastre ca natiune Romana ca Stat Ro-
man, caci deja mare mare parte din orasele noastre sunt ultra-
populate nu numai in raport cu meseriasii, industriasii si co-
merciantii, dar si in raport numeric cu elementul Romanesc
preste tot fara alegere, iar in orasele in care nu s'a terrninat a-
ceasta, acest proces funest se opereaza neincetat chiar si asupra
Capitalei Wei de catre acest element distrugator, caci ale cui
sunt orasele si averea, a acelora va fi si tam, si odata ajunsi la
acest capat funest pentru noi, dela cucerirea economical inde-
plinita pana la cucerirea politica este numai un pas, se va ca-
uza numai o ocaziuna.
Avand in vedere toate aceste, Societatea pentru Invatatura
Poporului Roman, Sectiunea de Tutova, si-a propus a face un
mic inceput de emancipare, de scapare din ghiarele hidrei omo-

www.dacoromanica.ro
 id
ratoare, prin a promovd Idfirea meseriilor si mice! industrii tn
elemental Romelnesc al orasului lor.
Acest inceput unic in felul sau in acest mod panal acum,
ajungand a fi incoronat cu succes, si imitat si de alte Societati,
de judete, de comune urbane si chiar de persoane particulare
avute si cu senfimente generoase de Romanism, ne pune in
prespectiva de a vedea intr'un termen nu departat de 15-20 ani
toate orasele tarei recucerindu-si patrimoniul pdrintesc amenintat
de totala extreminare, avand negresit si sprijinul necesar al tu-
turor Cetatenilor Romani luminati si patrioti, al Camerelor si al
Guvernului.
Leganat de asemenea sperante, Comitetului Sectiunei de
Tutova a facut prima expeditiune si la inceputul anului 1883,
50 baleti au fost dusi peste Carpati si asezati la vr'o 20 diferite
meserii si industrii, mare parte care nu se practicau in Roma-
nia, sau la care nu se aplicau Romanii. Ei au fost dusi de-o-
cam-data in Austro-Ungaria, in Cetatile : Brasov, Cluj, Temi-
soara. Acest numar in anii din urma si panal astazi s'a ridicat
peste 8G si mai multi, prin trimiteri gradate ce se fac neincetat,
ridicand si meseriele si industriele la peste 30 de specialitati.
Aceasta intreprindere se sustine de aceasta Societate cu
un buget anual de cheltuele dela 10-12 mii lei.
Luptele pentru adunarea fondurilor necesare si administra-
tiunea intreprinderei sunt foarte grele si mari pentru Comitetul
acestei Societati.
Cu inceputul anului 1887 s'au liberat din starea de inva-
Wei la starea de sodali sau calfe peste 60 insi, cari ca practi-
canti s'au imprastiat in diferite centruri industriale mai departate,
precum : Budapesta, Viena, Dresda, Lipsca, Hamburg, Paris, etc.
Ceilalti trec treptat dupacum au intrat la invatatura, la
stare de sodali sau practicanti.
Fiecare industrias din acestia, ajuns la gradul de practi-
cant, trebue, conform Regulamentului respectiv, sal implineasca
Inca pang la inaugurarea sa de maestru, 2, 3, 5 si 6 ani de
practical, dupa greutatea industriei imbratisate, prin diferite cen-
truri industriale din Europa, unde cutare meserie sau industrie

www.dacoromanica.ro
 168

mai in floare, peste tot dela 6-9-10 ani de invätätura §i practical

de fiecare.
Multämita bunilor Cetateni cari ne ajuta, Intreprinderea
noastrd a inceput a se bucurd de cel mai mdgulitor succes :
Tinerimea dusa la invataltura de meserii §i industrii in straina-
tate de aceasta Societate acum 7 ani, a inceput a se reintoarce
treptat, 0 deja s'au deschis in cursul anului trecut 8 ateliere
cu un numar de 20 tineri, parte singuri, parte associati, cari lu-
creaza cu un succes nea0eptat.
Comitetul acestei Societati Inca. dela inceput s'a preocupat
foarte mult de pozitiunea acestor tineri favä cu datoriele servi-
ciului militar, §i a comptat cu toata increderea pe buna apre-
tiere a acestor intreprinderi din partea Guvernului, §i pe spri-
jinul sau de a da deslegarea cea mai favorabila acestei probleme,
Comitetul §i-a zis : Daca Guvernul da. cea mai larga pro-
tectiune tinerilor dela Universitati sau alte Scoale speciale, la
care alearga mai toata tinerimea, nu se poate sä nu incurajeze
cel putin cu egale favoruri, in iubirea de dreptate, egalitate §i
patriotism pre acei tineri, cari se devoteazal meserielor §i indus-
triei, de care Poporul Roman peste toate este cam strain, c'am
indiferent, ca sd nu zicem ca chiar fuge de ele, aspirand mai
toatà lumea, avuti i sdraci, de straturi sociale inalte sau de jos,
mai numai la cariere de munca. intelectuala 0 peste tot la
functiuni".
Astdzi cea mai mare parte din ace0i tineri sunt ajun0 la
etatea de a trage sorti. Ce ramane pentru ei relativ la servi-
tiul militar ?
Aceasta intreprindere la inceputul ei a fost simtitor incura-
jata de Inaltul Guvern, dandu-i-se 60 pa5apoarte (a 10 lei) gra-
tis 0 2000 lei pentru transport pe calile ferate.
Judetul i comuna Barlad ne-a ajutat 0 ne ajuta cu sub-
ventiuni anuale.
La Guvern 0 Corpurile legiuitoare intoarcem fata noastra
suplicanta la necesitatea ce avem, §i venim a apela la speciala
d-voastra protectiune, d-le Ministru, intru a da solutiunea cea
mai favorabila acestei necesitati.
Respectoasa noastra pärere §i respectosul nostru apel ar fi,
Domnule Ministru :

www.dacoromanica.ro
 109

1°. A se intinde i asupra linerilor intrefinuti si crescuji

la meserii si industrii de aceasta Societate, binefacatoarea ma-
surd, ce este acordatä invdtatorilor rurali de a face serviclul mi-
litar numai sase luni, sau cel putin sä fie asimilati elevilor
Scoalelor Norma le si elevilor Scoalelor de meserii, de comert,
agricultura, etc., ale Statului, de a servi flumai un an in armata
de linie, sau in cadrele permanente ale armatei teritoriale.
2°. A se amana totdeauna dela serviciul militar tinerii cres-
cuti de aceasta Societate, panä la terminarea invataturei.
Acesti tineri cu mintea agerita prin exercitiul spiritului la
industrii, cu siguranta isi pot insusi in 6 luni sau 1 an cunos-
tintele militare, pre care tinerii bruti dela tara si le aproprieaza
in trei ani.
Sunt tad unde serviciul militar chiar in general este numai
de un an, si restul in rezervä si ccencentrari.
Aceastd masurd ar fi de dorit, ar fi chiar necesard, a se
intinde asupra tuturor tinerilor meseriasi, industriasi in elemen-
tul rornânesc, cari ar proba cu acte cum s'ar stabili, cà au stat
la invatatura unei meserii sau industrii in tara sau in straina-
tate, intretinuti de judete, comune, societati sau persoane parti
culare 6-8-10 ani, dupa importanta meseriei.
Industria mare se bucura de mare incurajare din partea
Statului, desi intreprinsd in mai mare parte tot de acei straini
neasimilabili, pe cad se va spori si mai mult acel element strain
in tard.
Pentru cà meseriele si industriele sa se lateasca si. sä prinda
radacini intre Romani, ar avea neapa-ratei necesitate de ase-
menea favoare speciard I
Aceasta masura ar indrepta nasuintele a foarte mare parte
din popor, mai ales din oräseni, la aplicatiunile laborioase ale
meserielor si industriei, si a pardsi calea proletariatului functio-
narismului, care este o plaga mortala pe corpul natiunei Romane.
Neacordandu-se aceasta protectiune tinerilor industriasi, ei
ar perde aptitudinile de a lucra specialitatea lor, daca ar fi si-
liti sa'si faca serviciul militar in 3 si respective 5 ani, si-ar uita
meseriele, li-ar intra in cap alte idei, multi ar contra :ta felurite

www.dacoromanica.ro
 110

vitie : si numai meseriasi si industriasi n'ar esi din ei, precum

probeaza generalitatea cazurilor.
Cei mai mici ar bate la usele micilor functiuni, ca atati
alti sate §i rnii, precum se arata prin nenumarate cazuri pe fie-
care zi.
Nu se va acorda aceasta protectiune industriei in elemen-
tul Roman al tarei, putini industriasi Romani ce au mai ramas
vor dispare de tot sub funesta cutropire a sträinilor si mai ales
a elementului judovesc, in posesiunea caruia e amenintata a ca.-
dea si tara intreaga, precum din nenorocire se observa aceasta
pe fiecare zi.
Comitetul Societatei pentru Invatatura Poporului Roman,
Sectiunea de Tutova, are speranta ca. atat Domnia-voastrd, Dom-
nule Ministru, cat si Corpurile legiuitoare la binevoitoarea Dv.
staruinta, vor lua in consideratiune toate aceste, $i nu vor re -
fuza aceasta binefacere si protectiune neaparat necesarei des-
voltarei si lätirei meserielor si industriei in elemental Roman
al Wei,
Cu respect alaturam aci si Regulamentul relativ la aceastã
intreprindere a acestei Societäti ').
Primiti, Domnule Ministru, incredintarea distinsului nostra
respect si inalta consideratiune.
Presedinte, IOAN POPESCU

Vice-Pre§edinti : Panainte Chenciu, Panaite Armasu

Cassarm, G. Albu, Diaconu

Membri §i Secretari : St. Neagoe, Str. Belloescu, G. Chesescu,

G. Constantinescu Rim., D. Clodianu.

1) Publicat in urm6 dela pag. 83-88.

www.dacoromanica.ro
 111

XX
1891 Mai 8
PROGRAMA
De onorurile funebre ce se vor face in urbea Bar/ad, Miercuri
8 Mai 1891, pentru inmormdntarea marelui barbat de stat al
Romdniei Ion C. Brdtianu, cel mai statornic i neobosit lap-
tdtor pentru rena?terea, indllarea 0 fericirea Romdniei. Inima
pururea fierbinte pentru ridicarea Romdnismului. Inalta ?i nobila
expresiune a celui mai curat patriotism. Ririntele Patriei.
I.
La ora 11112 se va face serviciul Panahidei in Biserica Sf.
Ilie, de Protoiereul judetului, inconjurat de 12 preoti cu 2 dia-
coni si corul scoalei normale de invätatori, care va cânta imnul
de eterna despgrtire, in asistenta autoritatilor civile si militare, al
corpului profesoral al scoalelor secundare si primare de bdeti si
fete, cu elevii si drapele lor, si a membrilor altor institutiuni pu-
blice si private, c6rora li s'au fa:cut cuvenitele invitäri.
IL
Cuvântul funebru se va tine de d-1 Panaite Chenciu, pro-
fesor la Liceul Codreanu.
III.
0 delegatiune compusä din fostii s'i actualii reprezentanti
ai Corpurilor legiuitoare ai acestui judet, d-nii : I. C. Codrescu,
N. I. Bujoreanu, Gh. D. Palade, vor reprezenta judetul la inmor-
mântarea ilustrului bärbat la Florica, depunând o coroanà pe si-
criul nemuritorului Barbat.
CetAtenii barlädeni de toate ramurile sociale si politice, sunt
rugati a participà la aceastä ceremonie funebrà si neuitat dureroasä.
MEMBRII COMITETULUI :
IOAN POPESCU, Iorgu Juvari, I. Liga,
Std. Neagoe, I. Saulea, GIL St. Rascanu,
P. Chenciu, T. Ioan, L. Costin

NOTA. Programa e tipairital si cu doliu de jur imprejur. GAsital in do-

sarul pe 1890-91 al scoalei primare de bäeti No. 3, caireia i s'a tr:mis de co-
mitet ca invitare a lua parte si corpul didactic al acelei scoale la servicull Pa-
nahidei impreuna cu elevii,

www.dacoromanica.ro
 112

XXI

Bar lad, 1894 Martie 5. CONSPECT PE SCURT de

desvoltarea succesivd a lucrdrilor Societdlii pentru invdfdtura
poporului Roman din judelul Tutovei dela infiinlarea 'ei peste
tot, si in special de intreprinderea ei actuald, scopurile ce se
urm'dresc prin ea, starea de astdzi a acestei intreprtnderi 9
APEL
Catre Onor. Oeta.teni Romani buni Patrioti.
Aceasta Societate cu inceputul anului scolastic 1870171 a
ivaugurat activitatea sa prin organizarea 0 deschiderea unei scoale
normale de invatatori cu un numar de 60 elevi, spre a provedea
cu invatatori, dinteodata, dupa un curs de patru ani, toate acele
comuni rurale din judetul Tutova, in care inca nu erau scoale si
invatatori ; ceeace s'a si facut. Caci la inceputul anului scolastic
1874/75 s'a prevazut si complectat fiecare din cele 72 comune
de atunci, cu cate o scoala si cu cate un invdtator, fiindcä pana
la acest an nu erau de cat 18 scoale satesti, ramase din cele 30
infiintate inca din anu 1865, tot prin initiativa si staruintele per-
sonale ale Presedintelui acestei Societati.
Aceasta cu scop de a se pune la un nivel cat se poate
proportional, invätatura fiilor de sateni cu acea a fiilor orase-
nilor, care deja aveau aproape cu deplina suficienta scoalele ne-
cesare primare si secundare de ambele sexe, 0 a se inlesni ast-
f el si fiilor de säteni aplicarea la industrie, CD111E.Tt i intrarea la
scoalele secundare, dupa dispozitiunile intelectuale si materiale
ce ar avea.
Aceasta Scoala Normal& cu un efectiv la inceput de 60 e-
levi toti interni, toti intr'o clasà, s'au intretinut timp de patru
ani cu toate cele necesare, prin silintele si ingrijirea acestei So-
cietati, facand fatä unui budget anual de spese, de preste 20.000
lei, adunati din cotizatiunile membrilor ei, din subventiuni dela
Stat, judet si comuna si din ofrande dela generosi patrioti.
1) De acest Conspect si Apel s'a servit Popescu dela 1894 1901, fai-
când da.nsul cu condeml modificari, potrivite cu desvoltarea meseriilor si ate..
lierelor. (A se vedea mai departe Ap elul sub No....)

www.dacoromanica.ro
 113

Dupa incheerea acestei lucrari, scoala a fost primita asu-

pra sa de Stat, ca Scoala Norma la de CircumscripSiune, cum
functioneaza i astazi.
Adus acest serviciu de prima necesitate pentru locu-
itorii dela /ath, din acest judeS, Societatea si-a aplicat activita-
tea la o intreprindere tot de prima necesitate, dupa imprejura-
rile respective de astazi, ins& acum la o intreprindere ce se
raporta mai mult la desvoltarea progresului cultural in multimea
locuitorilor din orase, aceea de a propaga meseriele si mica in-
dustrie in elementul romanesc din ele.
Considerand cà desi in aceastd epoch' de renastere pentru
noi Rom Anil, s'au facut multe i man l. imbundtgiri in diferite
ramuri ale vieSei i activitaSei nationale, sociale i economice, ce
constituesc condiSiunile de existentd, culturd, civilizatiune si pros-
peritate pentru orice popor ; cu toate aceste in ce priveste lati-
rea meserielor de tot felul si a micelor industrii, cari ap pi pros-
perand dau nastere i industrielor mai mari, nu s'au operat mai
nimica in aceastd epocd de regenerare nationalà, ce ca. ce este
de cea mai mare dauna pentru tard, precum se va arata mai jos.
Considerand cã Romanul prin deprinderile sale devenite
pentru el ca o a doua naturd, din neagra vechime nu s'au a-
plicat si nu se aplica Inca bucuros la meserii i industrii, afara de
prea piffine in iisp ansabili, care, dupd modal traiului lui din trecut,
ii saticaceau mai mult sau mai putin necesitatile de toate zilele.
Timpurile schimbandu-se si noi impreun5 cu ele, au adus cu
sine un nou mod de vieatd, schimbarea portului, mobilelor, uten-
silelor si a altor zeci i sute de efecte domestice i economice, au
facut sa se stanga meseriele vechi, f dra. ca ai notri sa imbraSi-
seze pre cele din nou introduse, conform cu necesitalile ce le
reclamau. Pe langa acestea, desvoltarea cea mai mare ce au luat
industriele de tot felul in alte Sari, si eftinatatea cu care se pot
procura totfelul de articule industriale, si-a a vut influenta sa am
putea zice funesta asupra starei respective a lucrurilor dela
noi, atat de Inapoiate i precarie. De aceea am ajuns a fi tri-
butari strainilor, cumparand dela ei mai toate confectiunile si
fabricatele provenite din cele trei regne ale naturei.
Considerand ea la noi ca nicairi in alte Sari, mai toate
8

www.dacoromanica.ro
 114

meseriele, putinele industrii si mai orice interprinderi, sunt ex-

clusiv mai numai in mana strainilor, si din cea mai mare neno-
rocire in mana strainilor neasimilabili, in a evreilor, cari, gratie
pe de parte unei indolente fdra margini, iar pe de alta unor i-
dei gresite ale unei mari parti din clasa dominanta preste tot,
idei cari neparasindu-se, ne pot duce la mormant ca natiune,
tind a mai acaparà si unica industrie mai sigura si mai folosi-
toare ce mai ramasese in maim Romanului dela mosi stramosi,
chiar agricultura.
Evreii prin cresterea lor nationa-religioasa, rafinati la va-
tra experientei si a feluritelor incercari prin alte tali, yin aici la
noi, unde gasind sentimente nobile crestinesti si. umane, ospita-
litatea proverbiala a Romanului, bunä credinta, insa si multa ig-
norantd, idei false, si felurite datine prejudecioase, stiu a se a-
comoda si conforma tuturor imprejurdrilor, profità de trebuintele
ce ne-am creat cu si fara necesitate, speculeaza totul, ne spe-
culeaza si frag beneficii din toate si pe orice cale si uneltiri ne-
ertate si chiar scandaloase, fara nici un scrupul de constiinta
morala, dupa ce chiar precepte de ale religiunei lor de tot ex-
clusive, nu numai le p2rmite dar le coman ch. iaimiciti-2, si agre-
siune perpetud contra celor de alt neam.
Dar ceia ce-i sustin si incurajeaza mai mult in cuceririle
lor de tot felul, sunt ideile false ale foarte multora din cei tari
si mari ai -Wei ; precum cosmp plitisrnul s. a, ignoranta multimei
indiferentismul general, si impunitatea de care sunt asigurati
prin toate aceste si prin coruptiune !
Constatand existenta si puterea neinvinsa pana acum a
acestui element destructor, care ne roade nu numai in inima
desvoltarei si vietei noastre economice, dar din o extrema ne-
norocire ei ne ameninta si viata politica ca .natiune, ca Popor
Roman, caci deja cea mai mare parte din centrele urbane ale
tarei, sunt ultrapopulate de acest neam vagabond, care singur
nu are, si nu vroieste a avea o patrie a sa proprie, nu numai
in raport cu industriasii si comerciantii de tot felul, dar in
foarte multe centre chiar in raport numeric cu elementul roma,
nese preste tot ; iar in orasele in care nu s'a terminat Inca a-
cest proces funest, se opereaza neincetat qi treptat, chiar si a-

www.dacoromanica.ro
 115

supra capitalei tarei, si apoi ni se va zice intr'o zi, ca ale cui

sunt orasele si averea, ale aceluia trebue a fi i taxa. Odata a-
junsi la acest capät exterminatoriu, dela cucerirea economica
pand la cea politica este numai un pas, si se va urmärI numai
ocaziunea de a se proclama !
Spre a da o proba de temeinicia grijei si temerei noastre
de acest element neasimilabil si ostil, ce ne inundeaza i ne
ineacd, este destul a se avea in vedere grija si temerile ce au
inspirat chiar Rusiei, Evreii prin extraordinara inmultire si atitu-
dinea lor, ceea ce au provocat cunoscutele expulzari repetite din
acest puternic si mare imperiu ; este destul a se pune in vedere
Societatile antisemitice ce s'au format deja de mai multi ani,
tot in tarile si la popoarele cele mai marl., mai culte 0 mai pu-
ternice, precum in Austria, Germania, Franta, chiar in Anglia,
ba chiar i in putarnica, prea avuta si prea libera America, cari
Societati urmaresc masuri de a-si scapà tara de acest element,
de un fel de parazite ale popoarelor, desi in acele tari populati-
unea evreeasca abià este dela 0,33°I, ',And la maximum 1,25/,
pe când la noi sunt aproape 100/0 adica 100.000 la 1,000.000.
Elementul evreesc desi in acele minime raporturi numerice sus
aratate cu poporul tarei, au pus pe grije pre nationalistii acelor
tari si chiar pe guvernele lor, cu toate Ca acele popoare au co-
mertul i industriele lor la cel mai inalt grad de inaintare si de
secule in mana lor, pe cand la noi mai numai avem in mânele
noastre comertul, iar industrii abia s'au nascut cateva de caliva
ani, dar i aceste mai sunt amenintate cu moarte, batute de
brumd la inceputul desvoltärei lor.
Lua.nd dard in cea mai serioasa consideratiune marile pe-
ricule ce ne ameninta din asta parte chiar cu exterminarea na-
tionala, dacal nu ne vom destepta macar la ora a 11-a la care
am ajuns, adormiti pe nesirntite prin mijloacele dulci si seduca-
toare ale adversariului, pana a ne otravi tot corpul i 'Ana a ne
trezi intr'o zi de tot paralizati si in complecta neputinta de a
mai seal* intocmai ca victima strânsi si strivita de serpele Boa,
daca fati cu toate a-s.-a3te aven intradavar aspiratiuni la un vi-
itor mai demn i idealul ridicarei i consolidarei noastre ca Po-
por Român, la ceea, ce pare O.' am tinde dupd conditiunile de

www.dacoromanica.ro
 116

cultura ce se desfaqura pe alte terene, dar in de§ert, daca pe

de alibi parte suferim a fi subminati qi surpati de adversariul
nostru prin activitatea sa neadormita, atunci toate aceste i alte
motive tot atat de puternice in alta directiune, ne impun a in-
cepe de urgenta o lupta serioasa i decisiva pe toga linie, prin
diferite mijoace qi prin tot felul de sacrificii patriotice, spre a
micqura acest pericol paha a scapa cu totul.
Dintre mijloacele de scapare, realizarea unora depinde nu-
mai de Stat pe calea legilor i mai ales a riguroasei lor apli-
earl ; a altora de aplicarea activitatii noastre la comert, indus-
tria 0 tot felul de intreprinderi economice, qi a tuturor la un
loc, de sacrificiele noastre ca buni Romani.
De aceea, pe de o parte spre a face un inceput de lupta
sistematica din cele mai eficace in aceasta directiune, iar pe de
alta spre a indeplini o datorie de cultural din cele mai intere-
sante, pentru ca Romanul sd se afirme cal este destoinic pi ca-
pabil §i pe terenul industrial, cum deja a dat probe in orice
alte lucrart, precum i spre a da mijloace oneste de trai la mul-
timea de fii de ordqeni, cari, neavand pamânturi nu se pot ocupà
cu agricultura, §i chiar fiilor de ateni in asamine pozifiune,
spre a se propaga meseriele i micele industrii §i pe la tz ra pi
prin sate, qi preste tot spre a dirige catre munca industriald
aplicatiunea multimei tinerimei cari nu pot face ca succes cursuri
complecte qcolastice ; Societatea p2ntru invaTatura Poppralui Ro-
man din judetul Tutova, §i-a propus a face o mica i modestä
intreprindere pe cat puterile'i permit, pe calea initiativei private,
care intreprindere incoronata cu succes dacà va fi luata de
norma de Comunele de rwdinte 0 de judete, pe langa inde-
plinirea sus aratatelor desiderate de cultural §i alte necesitalti,
ele'0 pot forma in curs de cel mult zece ani atatea mii de in-
dustria0 Romani, i astfel a ocupd unul din cele mai _taxi for-
turi prin care se sustine cetatea adversarului nostru.
Fatä cu aceasta hotlra7e luata, s'a näscut intrebarea : care
ar fi drumul cel mai eficace care sà ne ducal la realizarea cu
succes a acestei intreprinderi .5coala de meserii" ori Aseza-
rea bdefilor pe ía maistri in atelierele si fabricele kr" ?
I. $coala de meserit ni s'a pärut nefavorabila ; 1) pen-

www.dacoromanica.ro
 ill
truca toate incercarile facute, incepand cu $coala de Arte din
Moldova 0 cea dela Mavrogheni din taxa romaneasca, infiintate
inca de pela anul 1840, n'au dat mai nici un rezultat, de0 inteuri
§ir atat de lung de ani, 0 dupe: cheltueli de milioane. Asemine
soarte au avut §i $coalele de Meserii create in urtna" cu timpul
0 intretinute de capitalele de judete sau de judete, Cauzele sunt
multe, din care insa acum vom atinge numai una, cloud, rezer-
vandu-ne a le expune pe larg inteo dare de seamd generala §i
detailatä la finea acestei prime intreprinderi. 2) Pentruca invatd-
ceii din §coalele de meserii, crescuti fiind in internate organizate
cu Directori, Secretari, Intendenti, ace0ia insotiti d e mai0ri res-
pectivi numai ei cumpära tot materialul trebuitor, ace0ia toc-
mesc obiectele de lucru ce se comanda de catrai clienti, ace0ia
conduc toate afacerile atelierelor, iar tinerii invatacei nu \Tad
nimica 0. nu capata nici o idee de:Tr2 toate aceste, cum se
cumpard materialul, cum se tocmesc cu clientii lucrurile confec-
tionate, cum trebue sa se conduca fai.a de ei, cum sa-0 admi-
nistreze atelierul ? Pe langa aceste crescuti fiind in $coalele de
meserii in mod prea alintat, intocmai ca in internatele liceelor,
la e0rea lor din §coala ca mai0ri, intrand deodata in viata de
meseria§, din loc au a se lupta cu lipsuri §i. neajunsuri de tot
felul, din cauza neexperientei in toate nu se pot sustine fata cu
strainii concurenti plini de experienta, se descurajeaza, cad, 0
apuca oHce cale, afard de acea a meseriei. Multi din ei descu-
rajati numai la vedere de greutatile cu cari au a se lupta, dupa
o viata atat de fericita in timp de 5-6 ani in internate, unde
toate le veneau de gata. 3) In §coalele de meserii este cu ne-
putinta a se introduce un numar mai mare 5-6 specialttati, din
cauzd cd trebuind a angaja 0 plati un numar de tot atati mai-
Ori 0. calfe care costa prea mult, o Societate privatd, §i chiar cele
mai multe ora§e i judete nu stint in stare a le suporta, dupd
ce in asemine §coale deja personalul administrativ, Directori,
Secretari, Comptabili, Intendenti 0 servitori apoi localul, instru-
mentele §i celelalte spese de intretinere sP ridica asa de sus :
0 cu toate acestea cu rezultatul aà de negativ. 4) Neputandu-se
introduce i invata in coala. din aratatele cauze mai mult de
5-6-8 meserii dupd 2-3 serii de absolventi te-ai pomeni chiar

www.dacoromanica.ro
 11g

la un 6az de succes, cand toti absolventii si-ar deschide ateliere

cu un numar prea covar0tor de tot acelea0 specialitati in ace-
lea0 localitati, ceea ce ar face ca acia0 meseria0 §i- ar creea
o concurenta periculoasd intre ei §i ar cadea, aplicandu-se la
alte intreprinderi. A se impr4tia prin alte centre ale tarei, a-
ceasta ar duce cu timpul tot la acela rezultat. De altfel aceasta
n'ar fi de admis pentru Societatile locale, pentru orwle de re-
§edinta i judete, cari nu pot cheltui banii lor, spre a crea me-
seria0 pentru alte centre decat pentru ale lor. Aceasta o poa.e
face numai Statul cu §coalele sale pentru unele meserii mai rare
0 mai grele. 5) In Scoalele de meserii, mai§trii mai ales pela
inceput a fi mai numai straini §i platiti cu salar, nu se poate
crede ea' ei ar inväta pre tinerimea incredintata lor, cu a§a sta.' -
ruinta i a§a zel, cum o fac aceasta ma4trii in atelierele lor
proprii, caci naimitul mai totdeauna este näimit, §i nu lucreaza:
ca adevaratul pastor al turmei.
Chiar cand $coalele de meserii cu 5-8 specialitati, ar avea
rezultate cu succes, celelalte 30-35 meserii §i industrii usuale §i
ei ordinare n'ar rämane ele tot in mana strainilor, §i ajunges'ar
scopul national urmarit prin intreprinderea expusa ? N'am ra-
manea in starea in care ne gasim i nu ne-ar ameninta tot pe-
riculele indicate ? !
In consideratiunea atator cauze 0 a altora care fac impo-
sibila creare de meseria0 §i industria0 de mai toate speciele, So-
cietatea, dupa cuno0inta intemeiata pe experienta personala a
Pre§edintelui salu, a admis cel al doilea mijloc.
II. ,ilezarea de beiefi ea inveifficei pe la maiVri In ate-
lierele fi fabricele tor, (si aceasta cu preferinta in strainatate,
pentru cuvinte ce se vor expune in comptul general), care mijloc
dej 1 a 0 dat rezultatul sau, acela ca dupa zece ani, incepand
dela Aprilie 1883, Societatea aceasta i0 vedea incoronata intre-
prinderea sa cu succesul a§teptat, precum se arata mai jos.
Avantajele acestui al II-lea mijloc sunt : 1) Ca incercarile
pe aceastä cale sunt deja probate prin succesele reale, ale ata-
tor tineri cari au terminat mai toti invataturele meseriei lor,
care au deschis deja, incepand cu anul 1889, la 16 Ateliere de

www.dacoromanica.ro
 1.19

tot atate specialitati, aici in Bar lad ') care functioneaza cu sue-
ces, 2) Ca tinerii instalati in ateliere compun ei singuri un co-
legiu fara a se gasi isolati singuri in mijlocul unui furnicar de
meseriasi straini, pe care'i concureazd cu succes cu superiorita-
tea cunostintei meserielor lor si cu tenacitatea castigata in ate-
lierele maistrilor din strainatate. 3) Tinerii crescuti in ateliere
pe la maistri, in opozitiune perfecto' cu cei crescuti in $coalele
de meserii, insotesc pre maistrii lor neconfenit si'i asista la toate
operatiunile atelierului, a administratiunei familiei, intretinerei
invataceilor si calfelor, castigand o bogata experienta in toate
cele ce privesc la conducerea cu eficacitate a meseriei cat si a
intretinerei personalului in to ate. Aceste cunostinte le castiga
atat in starea lor de invatacei in cei 3-4 ani din inceput, cat si
in variatele lor calatorii de experienta Inca atatia aai cel putin,
pe la diferiti maistri, si chiar prin dif( :c tari, pada' a se rein-
toarce dupa invätatura de 8-10 ani la locul lor ca maistri bine
invatati si bine expermentati. 4) Pentru. o $coala de meserii care
funtioneaza in conditiunile at-Mate, care la reusita nu pot duce,
trebue a se cheltui anual cel putin dela 30-40 mii lei, afara de
spesele de instalatiuni, etc. cum s'au aratat, si aceasta numai
pentru 5-6 specii de meserii, cu 30-40 elevi, pe cand cu o chel-
tuialà anuald neasamanata mai putind se pot creste pe la mai-
stri in ateliere, un numar intreit si inpatrit la invatatura a 35-40
meserii diferite si mai multe, adicá toat meseriele si industriele
usitate si chiar neusitate Inca in orasele si judetele noastre. Pe
langa aceste cheltuelele facute cu intretinerea de invatacei la
maisti, sunt marghelite la primi 3-4 ani, iar dupà aceea se chel-
tueste neasdmanat mai putin in ceilalti ani urmatori pana la re-
intoarcerea lor, cand se cer cheltueli de instalare, oferite ca im-
prumut pe timp de ex. de 10 ani spre a-i raspunde in anuitati
si rate lunare lard nici un procent cum facem noi,
' Dupa scoaterea unui numar de ex. dela 60-100 meseriasi
in curs de 10 ani si instalarea lor cu ajutorul necesar, conditio
sine qua non cel putin primul period, va fi necesar a se mai tri-
1) Aceasta la 1894, data emisiunei acestut conspect ; astdzi Decemvne
1900, sunt 32 ateltere de tot atAte specialitatt cu peste 40 maistri Romini I

www.dacoromanica.ro
 1. 20

mite constant in strdindtate numai calfele invatate si absolvite in

Ord la acesti industriasi invdtati si instalati cum s'au at-Mat,
ceeace va costa anual abia a patra parte din spesele ce s'au fost
cerut pentru invdtarea primului transport, care au trebuit sd in-
vete chiar ca ucenici pe la maistri in sträindtate.
Aceastd iutreprindere s'a sustinut de Societate cti un bud-
get anual dela 10-12000 lei pentru 80-100 bgeti in curs de 3-4
ani, la un numär de 25-40 specialitati de meserii si industrii. A-
ceasta dela 1883 pand la 1889, child sodalii, dupd cdlaitorii de
practicd prin mai multe centre mari precum in Pesta, Viena,
Dresda, Lipsca, Hamburg, chiar Paris, in curs de 4-5 ani si altii
si mai mult, au inceput a se reintoarce si a fi instalati cu aju-
torul acestei Societäti in ateliere, an cu an, treptat, dupd mij-
loacele de care au putut dispune Societated.
Atelierele ce sunt deschise pdnd acum cu incepere dela
1889, parte individual parte cu mai multi in asociatiune sunt :
1 de Tapiterie, 1 de Tdbdcdrie, 1 de Pdldrii tairdnesti, 2 de 0-
ldrial, 2 de Sobe teracotd si Oldria find, 1 de Franghii si Sford-
ria, 1 de Tinichigie, 1 de Cojocdriä, 1 de Ferdrie-Caretd0e, 3 de
Rotdrid, 1 de imbrdcat, vdpsit si poleit trdsuri, 2 de Hdmurdrie
find, 1 de Orologerid, 1 de Flanerdrid, de coltuni, manusi si tot
felul de impletituri (tricotaj), impletituri de cosuri, diferite pa-
nere de rachitele, papurd si pipirig, pdldrii de pae si cartonagiu
si alte impletituri analoage simple si amestecate din materialele
ardtate, precum scaune de marsilia, etc., 1 de Pitdrid, 1 de Te-
sdtoriä, total 32 ateliere pentru 32 specialit0 de industrii. Din
aceste, 2 ateliere in orasul Mt-lad, 5 in judet si alte localitdti,
Mai avem a instald incd 8 specii de ateliere Inca din cele
mai insemnate precum : Legatorie de carti, Timpldria, Sculp-
turd, Strungdria, Pieldrdrie find, Croitorid, Postävdrid, Lac&
tusi si mecanici agricoli, Cismaria find bdrbdteascd si feme-
eased. Tesatoria si Peptändria '). Tinerii deveniti maistri de a-
^
1) Afara de. aceste 8 specii de ateliere, mai sunt a se instala Inca 40-50
ateliere, insd repetitiuni in dublu, triplu, patruplu, etc. ale celor mai
multe din speciahtAtile sus aratate *i. din altele can din scapare de vedere nu
s'au trecut in randul celor de sus, dar pentru a caror instalare sunt milloace
din restituirea imprumuturilor acute pentru instalan cum se arata in text
mai sus dupà instalarea celor 8 ateliere de specialitali. Spectalitatile subli-
niate de mai sus, sunt deja instalate dela 1894 incoace, impreuná cu cele ne-
trecute mai sus la rand din eroare. 1900 Decembrie.

www.dacoromanica.ro
 121

ceste specialitati din care parte sunt acându-si serviciul in ar-

math, au implinit cu prisos stagiul invdaturei de peste 11 ani,
si asteapa a fi instalati ca maistri in atelierele lor, lucrând pâra
atunci in ateliere straine, parte in taral, parte afarà din taral.
Spesele acute de Societate in cursul arttatilor ani, scrise
in compturile anuale de veniturile si spesele ei dela 1883-1893,
sunt controlate si verificate de adundrile generale ale Societatii
si se afa in cancelaria Comitetului Socieatei la dispozitiunea ori
cui ar dori a se incredinta insusi in persoaná de existenta lor
in deplinA regula. conform Statutelor Socieatii.
Sumele intrebuintate pentru infiintarea si instalarea celor
32 ateliere, trec peste 26000 lei.
Pentru instalarea restului de ateliere, se cer cel putin 10000
lei, caci dacd nu s'ar da ajutoarele de instalare in ateliere a-
cestor tineri, toate spesele acute cu invAtarea lor ar deveni
deserte, si ei ar fi expus't mai toti a imbdtrâni si muri ca calfe,
sau a se apuca de alte ocupatiuni pentru care nu li se cer fon-
duH, si a alerga la servicii si functiuni publice, cu totul con-
trar scopului urmärit cu aatea sacrificii morale si materiale.
Luptele pentru adunarea de fonduri necesare la aceastal in-
treprindere, au lost si sunt foarte mari pentru Comitetul acestei
Societati,
Dacä am putut face fatä in trecut, in periodul când se
aceau pati maistrilor in straingtate pentru invätatura si intreti-
nerea acestei tinerimi in stare de invätäcei, cu spesele cerute,
si care se ridical pentru 10 ani, la suma de aproape 50000 lei,
este c5. Sociatatea a avut si concursul Judetului, Comunei, Epi-
tropiei proprietatei Orasului pentru un numgr de ani, si chiar
al Statului la inceput, care ne- au oferit calea feratà ard plata,
pa.na la fruntarie, precum si pasapoartele individuale necesare.
Asazi Soeietatea a ramas numai in puterile sale proprii,
cdci susmentionatele Casse de 3-4 ani nu ne mai ajual, sub cu-
vânt de lipsuri de mijloace budgetare, si intreprinderea noasträ
care ne leagand intr'un ideal atat de frumos, este amenintaa a
nu puteâ ajunge la capatul dorit, intreprindere care promitea a
aduce unul din cele mai mari servitii chiar intregei tali si Românilor

www.dacoromanica.ro
 122

peste tot, apreciatä i adoptandu-se precum nu putem crede

altfel, de toate judetele si orasele tgrei.
Societatea numai din veniturile cotizatiunilor membrilor set,
va putea promova existenta si propdsirea rezultatului capgtat
din aceastä intreprindere, prin asezarea pe viitor de bgeti invd-
tacei pe la atelierele infiintate si se vor mai infiinta, si mai ales
prin ajutoarele ce vor da calfelor esite din ele de a putea cg-
latori pentru cativa ani in straingtate, spre a practica, a se per-
f ectiona, a se tine in curent cu inaintdrile meserielor in alte taxi
si a se fortifica si mai mult in cunstintele necesare la conduce-
re unui atelier si a unei fabrice.
Acestea nand se vor terrnina de instalat toate atelierele,
iar a intimpina singurg Sosietatea numai din cotizatiunile mem-
brilor spesele necesare de cel putin 10000 lei pentru instalarea
celor opt specialitati de ateliere rgmase a se instalà, aceasta
; greutate Societatea nu este in stare a o ridica deloc numai cu
veniturile ordinare ale ei.
Comitetul aeestei Societgti pune asadarg situatiunea cu
astazi a acestei intreprinderi in vederea onoratilor cetateni Bar-
ladeni, i inainte de altii a acelora, care pang astgzi n'au figu-
rat nici ca membri ai Societatii, nici nu au ajutat-o cu ofrande
extraordinare, precum si a tuturor Barladenilor asezati sau lo-
cuind in alte centre ale României, care din asta. cauzd n'au avut
ocaziune a-ei da contingentul lor de ajutor, dar care desigur
se bucurd de binele ce se face in locul nasterei i cresterei lor ;
nu mai putin recomandà aceastä intreprindere i situatiunea ei,
atentiunei i consideratiunei cetatenilor Romani din toatg tara,
ei apeleazg la toti aceia cari gasind nimeritg aceasta lucrare,
inima lor este incglzitä de dorinta deplinei ei reusite, sd bine-
voiascg a lila in consideratiune i sacrificiele fäcute de aceasta
Societate si de acei cari au ajutat'o pang acum, si mai vartos
scopul ce se urmgreste precum i dauna ce s'ar aduce prin ne-
realizabilitatea completa a unei incercgri ce o credem deplin e-
ficace pentru scopul mantuitoriu indicat prin aceasta expunere.
Incheearea completà a acestei intreprinderi, la care spe-
ram a ajunge cel mult pang' in doi ani, cu concursul bunilor
Romani, cgrora adresam expunerea i apelul de fatd, va fi ur-

www.dacoromanica.ro
 l. 2

math'. de o dare de seatia detailata de intregul curs al ei, spre

a puted servi de indice judetelor si oraselor tarei, care ar adopta
acest mod de a se provede in timp foarte scurt, foarte eftin,
foarte sigur si eficace cu meseriele si micele industrii in elemen-
tul romanesc al lor spre a ajunge la scopurile propuse.
Comitetul acestei Societati, sperand ca apelul sau va fi in-
timpinat de toti bunii Romani cu caldura ce credem cd meritä
asemine cauze, au inaintat si liste de subsciptiune la diferite
persoane in diferite centre ale tarei, pentru generoase ofrande
pre care primindu-le le va adeverl prin ziare si trimitere de re-
cipise formale pe numele fiacarei persoane, iar urbea Barladului
a pus in circulatiune si liste pentru inscriere de membri din nou
la Sociztate in conditiunile stabilite prin Statutele sale din nou
modificate cu rapot la inscrierea de membri din nou,
Membrii Comitetului :

Pre§edinte, IOAN POPESCU

vechiu Profesor, fost Deputat, etc.
Vice-Presedinte, D. Mironescu
Licentiat in litere, Profesor de Liceu
Cassariu, G. Albu Diaconu
vechiu Institutor
Lascar Costin
Licentiat in drept, Advocat, fost Deputat
Doctor G. Calalb
Medic comunal, fost Senator
c
Membri : Doctor Th. Cerchez
Medicul primar al Spitalului Barlad
si Elena Beldiman"
Svetozar Brâncoveanu
Indsutrias, fabricant de lumanari de ceard
Econom I. Antonovici
LicenOat in Teologie, Profesor de cursuri secundare
Secretari :
D. Constentinescu
1 Profesor de Liceu
No. 28
Barlad, anul 1894, luna lui Martie
(1900 Decernvrie)

www.dacoromanica.ro
 124

XXII

1898 Fevruarie 6. Discursul lui loan Popescu in Camera

Deputafflor, asupra Proectului de Lege pentru desfiin,tarea dà-
rii de 4 tel pe an, preveizuld prin art. 41 a legei din 29 Maiu
1893, asupra Clerului mirean 0 Seminariilor.

Presidentia d-lui presedinte P. S. Aurelian. Sedinta se des-

chide la ora 1 si 45 minute dupa amiaza.
Prezenti 130 domni deputati.
PROIECT DE LEGE
Art, 1. Darea de 4 lei pe an, prevdzutei prin art. 41 al
lege! din 29 Mai 1893,asupra Clerului mirean 0 Seminariilor,
este 0 ramdne desfiinfata cu incepere dela 1 Aprilie 1896.
Art, 2 Scaderea debitelor din rolurile perioadei 1896-1901,
se va face din oficiu de cake Ministerul finanfelor.
Raportor, Teodorescu G. Dem.
D. I. Popescu : D-lor deputati, eu am ridicat modesta mea
voce intr'o chestiune cu totul alta de aceia ce a fost obiectul
cuvantarii celorlalti antevorbitori, adica de a se plati preotii mi-
reni si intretine bisericile române ortodoxe direct din budgetul
statului.
Eu sunt de parere contrard, ca, dac5. s'ar continua a se
salaria clerul mirean si a se intretine biserica noastra romana
ortodoxa din budgetul Statului, aceasta poate sa aduca neajun-
suri foarte insemnate si lovitoare unor interese foarte ponderoase
nationale, si aceasta din doua puncte de vedere. In-Val, daca se
plateste clerul ortodox din budgetul Statului, ma tem tare mult sa
nu se ridice, maine, poimane, din partea clerurilor eterodoxe, cari
mai sunt in tara, pretentiuni, si sä ne zica : la tezaurul public
plätim cu totii, avern dreptul ca sa beneficiem si noi in interesul
sustinerei cultului si al scoalelor noastra confesionale.
Si daca ne ocupam de numdrul eterodoxilor crestini la noi
in tara, poate am avea putine, sau mai nimic de zis, caci sunt
foarte restransi la numar ; dar cand ma gandesc la un noian de
populatiune cu totul straina care ne-a inundat, ne ameninta cu

www.dacoromanica.ro
 125

exterminare, si care are sute de case de cultural, si tot atatea

scoale confesionale, pusi noi in pozitiunea de a alimenta aceste
interese de vitalitate si prosperitate ale unor declarati si hotairati
adversari, cari in loc de a se asimila, din contra stau izolati si
cu tendinta de a se mentine intr'o stare de tot izolatai si a deveni
o populatiune colaterald, cu noi natiunea domnitoare, child ma
gandesc ca aceasta populatinne, cari sunt Evreii, ne-ar putea cerca
cu astfel de pretentiuni, trebue sa ne convingem cd lucrul se
schimba cu totul, si cd trebue sa ne dam compt de ceeace facem
si de ceeace trebue sa facem pe acest taram.
Pericolul pentru noi, in fata unor asa pretentiuni si in
fata unui adversar din cei mai seriosi pentru noi, o tara si un
popor mic, este foarte amenintator, cand vedem mai ales, Ca a
pus in griji popoare si imparatii mari, cum e Rusia, Germania,
Austria si chiar generoasa Frantä, care a pus la sanul ei pa
Evrei, alguri cu fiii sai, si cu toate acestea si acolo am auzit ri-
dicandu-se voci pline de griji §i chiar iritatiune in parlament,
plangandu-se amar contra isolatiunii purtdrii scandaloase si pu-
rurea solidara a evreilor,
Asa dar, din acest punct de vedere, cred cd am face foarte
rau, un act neprevazator, daca sear continua mult timp cu sala-
rierea clerului mirean si intretinerea bisericilor romane ortodoxe,
direct din budgetul Statului.
A doua consideratiune este : Mi-aduc aminte de cuvintele
nemuritorului, marelui barbat Ion Bratianu, pronuntate aci in
sedinta publicd ; a zis ca noi nu trebue sa ne amesfecam in afa-
cerile Romanilor din alte state ; dar daca avem o sora mairitata
in alta parte, pe cat o vedem ca-i merge bine, ne bucuram si nu
avem nimic de zis ; dar cand vedem cd acea sora este supärata
si maltratata in toate zilele si se vad chiar conspiratiuni contra
vietii ei, inima ne sangera si nu ne putem stdpani de a ridica o
voce de durere !
Sora sunt fratii nostri de peste hotar !
Românii de peste Carpati si din Bucovina i§i sustin biserica
si scoala din avutul lor ; Statul ungar insä voeste, ca si la n-)i,
ca sa plateasca el intretinerea scoalelor romane conf_ sonale, din
dubgetul tdrii pentru care guvernul din Budapesta a §i a _his 0

www.dacoromanica.ro
 126

lege la 1889, prin care se dispnnea plata invatatorilor de toate

confesiunile cu cate cel putin 330 de fiorini, ceeace face aproape
700 de franci, diri budgetul statului, i tind a plati §i pe clerul
roman tot din visteria statului, pentru ca apoi sa aiba drept a
calca in picioare autonomia bisericii romane, facanduli dreptul
a se amesteca in administratiunea bisericei, cum s'a facut la noi
prin legea clerului din Mai 1893, ceiace pentru fratii no§tri de
acolo ar fi o nenorocire i pentru noi de aici,
Romanii plateau pe invatatorii lor cum puteau, child gu-
vernul intr'adins a adus acea lege, pentru ca.' Românii neputand
plati, statul in urma sa plateasca el neajunsul sau totul, pentru
ca el sa aib5. apoi dreptul sa dispuna de educatiunea §i instruc-
tiunea Romanilor spre a-i desnationaliza, platinil pe invätatorii §i
preotii lor din lada statului.
Credeti-ma, d-lor, ca Romanii de acolo sunt coprin0 de
un fior de moarte cand aud sa plateasca Sfatul, din visteria tä-
rei, si pe preoti si pe invätatorii romani. Daca, dar, noi VOCII
continua a plati din visteria tarei pe preotii no§tri, vom da ve-
cinilor no§tri un argument puternic de a zice Românilor de a-
colo, child aciea se vor opune a fi platiti invatatorii §.1 preotii
lor din budgetul statului, ca tot aà se face qi in Romania qi,
prin urmare, le va inchide gura, luandu-le din mana cea mai
puternica arma de conservarea nationalitatei, autonomia confe-
sionala.
Acum yin la concluziune.
Am v5zut in raportul comitetului delegatilor, ce aduce ina-
intea d-voastre d. raportor, ca Inca de la secularizarea moOlor
mondstire0i la noi, s'a agitat foarte mult chestiunea de a se
cere din veniturile acelor imobile un fond, din care sa se in-
intreting biserica 0 coala. S'a agitat mult aceasta chestiune §i
Inca se agita continua in conversatiune din partea acelora cari
se gandesc serios la viitorul tarei acesteia, nu numai pentru
timpurile de libertate de astazi, dar §i pentru un timp de res-
tr4te, de care sa. fereasca Dumnezeu, caci nimeni nu poate sa
compteze cal ceea ce este asthzi, poate sd fie §i mane tot a§a.
A§a dar, ar fi vorba sa se creeze un fond din averile se-
cularizate, cu care sa se intretina coala §i biserica, asa cum

www.dacoromanica.ro
 - 127

este si menirea acelor donatiuni facute de stramosii nostri. Eu

sunt de opiniune, d-lor, ca, lifandu-se in consideratiune parerile
ce avui onoare a vai spane, ar trebui sa meditam mai lung a-
supra acestui caz. $i deocamdata, ca sa' nu stain in calea aces-
tei imbunatatiri, care se aduce prin desfiintarea impozitului de 4
lei, sunt de .parere sa se puna un aliniat in urma art 1, in co-
prindere ca.' salarierea preotilor si intretinerea bisericilor romane-
ortodoxe se va face, provizoriu numai din casa Statului, 'Ana
cand onor. guvern va veni cu un proiect de lege modificator le-
gei clerului mirean si seminariilor, adusa in anul 1893 ; modifi-
care care sa se aduca inaintea camerei in viitoarea sesiune negre-
sit, in care proiect sa se prevada intocmiraa unui fond din ve-
niturile tuturor imobilelor foste ale monastirilor si scoalelor, din
care sà se intretina biserica si scoala romana si personalul di-
dactic".
Acest fond, infiintat din averea nationala, ar impiedica
pe straini de a putea pretinde a ave dreptul a beneficia din
budgetul Statului ceva pentru sustinerea cultului si scoalelor, ce
ar voi sa sustinä pentru ei la o parte si n'ar expune pa fratii
nostri din alte.State de a se cità ca exemplu de guvernul respectiv,
cazul ca si in Romania biserica si scoala sunt alimentate din
budgetul Statuiui, ci din contra din averea bisericilor si a cre-
dinciosilor bor.
XXIII

1896, Fevruarie 24. $edinfa Camerei Deputafilor. Po-

pescu in chestia leget licenfelor asupra beiuturilor spirtoase.
Presidentia d-lui presedinte P. S. Aurelian...
D. I. Popescu, Cu respect adresez o intrebare d-lui Mi-
nistru de finante. Cunoaste d-sa, precum cunosc toti d-nii de-
putati, tara intreaga, ca o lege vexatoare financiara de la 1873,
apasa amar asupra pärtei celei mai insemnate din comerciantii
tarei. Vorba este de Iegea licenfelor asupra bduturilor spir-
toase. Acea lege e nedreaptd, pentru cd apasa numai o parta
din comerciantii, cari sunt supusi la un impozit ex ze7 tional, a-
fara de patente, pare ca. tocmai ca desfac pro iuctiund d'ale t:i-

www.dacoromanica.ro
 128

rei, pe cand comerciantii de manufactura §i alte märfuri straine

sunt supu0 numai la plata de patente.
De mai multi ani, deja de 22 de ani, de cand din timp in
tim s'au facut cereri catre Ministerul de finante, pentru ca sa
ia in considerare i sa puna pe cale de indreptare acest impo-
zit asupritor, aa cum el este impus.
Licenta apasa mai mult pe unii din ace0i negutatori prin
aceea, ca band bduturi foarte putine, stand la mahalale, la parti
neavantagioase ale ora§ului §i au mic capital, dar sunt supu0 la
aceea0 taxà ca altii, care \rand inzecit §i insutit mai mult, stand
la locuri avantajoase i posedand capitaluri mai mari.
In special la 1888 toti negutatorii de bauturi spirtoase, din
toata tara, caH sunt apara ti de acest i mpozit neegal, prin ur-
mare, nedrept, au adresat camerei petitiuni acoperite de mii de
subscrieri, i un proect de lege a fost propus din initiativa par-
lamentard, prin d. N. Nicorescu, deputat de Bat-lad, insa nu tiu
prin ce imprejurari chestiunea a rams nerezolvità chiar pand
astazi.
Fata cu toate acestea, yin respectuos a intreba pe d. Mi-
nistru de Finante sa binevoiascd a rdspunde daca intre modifi-
carile de legi financiare asupritoare i nedrepte e 0 aceea a li-
centelor pentru vanzarea de bauturi spirtoase, care sd se faca
in sesiunea astuala sau cea viitoare intr'un sens favorabil, a§a
precum reclama dreptatea, precum o cere §i o dore0e tara in-
treaga ca sä se Lea acest impozit, nu prin plata de licentd, ci
pe decalitru.
Stiu cà e vorba sr: se aduca o lege in privinta impozitului
pe alcool, rog pe onor. d. Ministru de finante sd binevoiascd a
mi se spune daca impozitul licentelor se va modifica odata cu
aceasta.
Un rdspuns favorabil din partea d-sale ar incalzi speran-
tele comerciantilor in chestiune, 0 ar face mai suportabila rab-
darea lor 'Jana se va face vindecarea acestui rau.
D. Cantacuzino, ministru de finante :
D-lor, chestiunea pe care o ridica onor. reprezentant de
Tutova foarte mult ma surprinde, pentru motivul ca asupra a-
cestei chestiuni am avut deja onoare sa ma rostesc in fata

www.dacoromanica.ro
 129

Camerei, cand s'a vorbit despre revizuirea legei patentelor si

modificarea legei licentelor si atunci am ardtat cd voiu prezenta
un proect de lege modificator legei patentelor, legea care da-
teaza de mai mutte zecimi de ani, si care azi este in absoluta
nepotrivire cu interesele actuale ale comertului i industriei.
In ceea ce priveste legea licentelor, nu numai ca imi pro-
pun sa yin le sesiunea viitoare cu un proect de lege modifica-
tor, dar inca acel proiect doresc sa nu fie lucrat numai de biu-
rourile Ministerului de Finante, ci impreunä cu o comisiune
compusa din membrii Parlamentului, la cari ma voiu prezenta sa
fac apel si al caror concurs sunt sigur cä nu-mi va lipsi, si ast-
fel va fi o garantie mai mult ca acel proect de lege va exprima
dorintele i vederile celor mai multi din d-stre (Aplause).
D-1 I. Popescu, Eu n'am avut cunostinta de raspunsul care
spune d. Ministru cä l'a dat cu alta ocaziune la o intrebare a-
naloga, caci altfel n'as mai fi adresat aceasta intrebare. Declar
insa cä am rämas deplin satisfacut de raspunsul dat de d. Mi-
nistru, de acest raspuns mangaetor i linistitor pentru acei cari
astept cu atata ferbinte dorinta aceasta, modificarea legei in
chestiune.
XXIV

1896, Fevruarie 28. $edinfa Owner& Deputatilor, hi

chestia de limber' romeineascd, cu prilejul unui proect de lege
judecoloreascd.
D-I presedinte : D-1 Popescu are cuvantul.
D-1 I. Popescu : D-lor Deputati, va rog sa nu vi se pail
bizard propunerea mea cu care yin inaintea d-stra in materie de
limba, fata cu un proect de lege judecatoreasca.
D-lor, e stiut, ca in ora renasterei romanismului, barbatii
cari se ocupau cu filologia, cu limba, au facut mai multe inno-
iri foarte puternice in corpul limbei româneqti.
Asa ca., dupa un timp, a fost oare cum necesar ca sa se
pund stavila aces tui curent care devenia extravangant, si a ve-
nit directiunea noud, nouà aa numitä in materie de limba
si scriere, si a pus o piedicà acelui curent, venind cu ratiuni
9

www.dacoromanica.ro
 - 130

foarte puternice, prin cari a falcut ca sal inceteze acel zel extra-
ordinar de inouire excesiva in limba ; insä, precum se facuse
exces prin intro ducerea de prea multa inouire, tot asa directi-
unea nouà a falcut exces prin a nu admite nici o inouire, ba
din contra prin a mentine si a reintroduce cuvinte streine, ab-
solete, moarte, esite din uz, precum : pricinal, in loc de cauzal ;
privilegiu, in loc de ocaziune ; cinste, in loc de onoare ; cinstit,
in loc de onest, onorat ; slava, in loc de marire, glorie ; primej-
die, in loc de pericol ; in vileag (ungurescul vilag, lume) in loc
de in lume, in fata lumei, in public 1 vreme (Novoia Vremia,
ziar rus), in kc de timp, si alte zeci si sute ; pe de altal parte,
prin a se mentine si introduce frantozismi, neintelesi si neasimi-
labili, ca sisizat, epuizat si alte zeci si sute, si acum mai din
nou or, in loc de : pe de altal parte, dara, iara, insa, ceea ce
se confunda asà de lesne cu vechea conjuctiune : ori, sau.
Mi se pare cal nici una nici alta nu erau la locul lor ; a
invia cuvinte moarte si a nu tine compt de geniul national si in
materie de timbal pe deoparte ; iar pe de alta a admite vorbe
si inouiri bizare nemistuibile, apoi a sta pe loc cu totul cu pu-
rificarea limbei intr'un mod intelept si rational, iara0 cred cä
nu este bine. Asa, cand ne uitalm asupra corpului limbei roma-
nesti si la desvoltarea ei in diferite faze pana in timpii nostrii,
vedem Ca s'au falcut operatiuni foarte puternice, inevitabile, ne-
cesare, si dacä vom fncepe din timpii mai vechi panel la anul
1850 si aproape 1860, vom galsi in us : Vodd Sturdza, Vodd
Ghica, Vodd Bibescu, Voda- $tirbey, chiar Cuza Vodei. In era
noua nu s'a mai zis Vodd, ci s'a zis Domn, Domnitor, Prin-
cipe, §i lauda lui Dumnezeu, astazi am ajuns sa zicem Rege
capului Statului nostril.
Asa s'a schimbat rand pe rand nomenclatura politica de
Stat si guvern, numirea de Vornic in acea de Ministru de In-
terne, acea de Hatman in Ministru de Relzboiu, General, aceea
de Logofeltul dreptalit in Ministru de Justitie, Vornic biseri-
cesc in, Ministru al Cultelor i Instructiunei Publice, Ispravnic
de prefect, Ispravnicie in Prefectural.
Clen, madular, in membru la tribunal 1 sames, in casariu ;
pravila in drept, lege ; zapciu de ocol in sub-prefect.

www.dacoromanica.ro
 131

Aceste inlocuiri, dictate de sentimente curat nationale si

alte zeci si sute {acute cu intelepciune si ratiune limbistica, nu
ne-au fa:cut si nu ne face decat cel mai mare bine, pe când
inviarea cuvintelor streine moarte si a expresiunilor noui bi-
zare, neasirnilabile, dictate de spirit cosmopolit, antinational sau
indiferent, nu ne aduc cleat confusiune, degradare si des-
consideratiune nationala.
0 datorie nationala a barbatilor de stiinte in toate ramu-
rile si asa si a legislatorilor, ar fi ca sa aiba in vedere la toate o-
caziunile a introduce, a fixa nomenclaturile proprii romanesti sau
romanizate in toate creatiunile lor.
Ca sa yin la chestiune, in legea asupra judecatoriilor de o-
coale cu durere am vazut si in trecut si in cea actuala intro-
dusa vorba ocol, cuvant ce credeam repauzat odata cu numi-
rea de zapciu de ocol, si ramas numai pentru vite. Acest cu-
\rant s'ar pute:t, si ar trebui inlocuit foarte bine cu vorba cerc,
precum se zice cerc militar, cerc instructiv, si in alte multe. A-
fara de acestea, cercul in sens etimologic se intrebuinteaza spre
a asigura vase cu vinuri, cu spirtoase, cu gaz, cu zahar, putine
cu branzeturi, cu miere, cari mai de cari mai de valoare pen-
tru oameni ; cerc dar, intro dus in aceasta. lege, ar insemna a a-
si:lura prin el elennentul cel mai puternic al tarei, masa popo-
rului, pe cand vorba strainä ocol este in mintea tuturor asigu-
rarea pentru vite.
Afara de aceasta, mai vedem in corpul acestei legi intre-
buintata expresiunea catun, ceea ce nu e proprie pentru aceea
ce se pune, caci nu ins2amna nimic ; sa se inlocuiasca dar si
aceasta cu expresiunea si curat romaneascal si proprie obiectu-
lui, cotun, ce vine de la cot, lature, pentru ca cotunele sunt
niste coate, partilaterali cu raport catre un intreg, ca.tre un cen-
tru, frate cu expresiunea franc eza. côté (autre ciaté) cea-altä la-
ture, parte sau cot.
Pe baza acestora, yin a propune urmatorul amendament,
rugand pe onor. Camera a-I admite :
Propun ca, in tot cuprinsul aces tei legi, sa se inlocuiasca
cuvantul ocol eg cuvantul cerc sou cercumscriptiune, dupd a-

www.dacoromanica.ro
 132

legerea d-lui Ministru intre aceste din urma cloud expresiuni, si

expresiunea catun cu cotun".
D. A. Djuvara : D-lor, comitetul delegatilor, deliberand, a
respins amandoua amendamentele propuse.
Amendamentul d-lui Popescu a fost respins pentru cuvan-
tul ca.' ceea ce propune d-sa si-ar gasi locul intr'o discutiune a-
cademia.' (ilaritate) ; iar pe al d-lui Popovici, pentru motivul Ca
reese din lege.
D-sa zice ca (deosebirea) intre leafa judecatorilor de ocoale
si a supleantilor este prea mare...
0 voce : d. Popovici 0-a retras amendamentul.
D. A. Djuvara : Atunci nu mai am nimic de zis.
Ne mai luand nimeni euvalitul, se pune la vot amen-
damentul d-lui Popescu si se respinge.

XXV

1896, Martie 2. .Fedinfa Camerei Deputatilor, in chestia

rate! ferate Galati-Barlad.

(Aici urmeaza discursul d-lui Zorila care lipseste).

D. I. Popescu : d-lor deputati, ascultand cu vie atentiune
argumentele puternice si meritoase aduse in aceasta interpe-
lare de catre d-1 Zorila, avand in vedere marele interese
partiale si. generale ale tarei, ce are in vedere aceastä interpe-
lare, si crezand a fi interpretul deputatilor Barlädeni dintre care
fac si eu parte, ma asociez cu totul la interpelarea d-lui Zorila.
(Aplause).
XXVI

1896 Aprilie 10 0 11. $edinta Camerei Deputatilor in

chestia Proectului de Lege pentru inveltamantul primar.

Se da citire art. 13.

D. presedinte : D. Popescu are cuvantul,
D. I. Popescu : d-lor deputati, voiu propune un amenda-
ment la acest art. 13, dupa primul aliniat, care zice ea' parintii

www.dacoromanica.ro
 ii3
sunt datori sa cumpere cartile si materialul scolar necesar
copiilor,
Se intampla insa ca mai in toate comunele sä se afle pa-
rinti cari sa fie in absoluta neputinta, prin saracia provenita
din boala, diferite infirmitati, sau fel de fel de alte imprejurari
nenorocite, cu un cuvant, din cauza de forta majora ; apoi va-
duve fara nici o avere si cu copii multi. Propun dar ca cartile
pentru copiii de scoala ai unora ca acestia, si chiar vestrnintele
acestor copii, sa fie cumparate de comune, din mijloacele lor.
Amendamentul meu sunä in urmatorul mod :
La art. 13, dup6 primal aliniat, se vor adauga urma-
toarele cloud aliniate ;
1. Comunele vor cumpara din budgetul lor cartile si recui-
zitele scolastice, necesare elevilor si elevelor ai caror parinti
sunt in absoluta neputinta de a le cu lira, din lipsa totala de
mijloace, provenità din infirmitati, batranete si alte neputinte de
bid maj ord.
2. Comunele vor cumpara tot din budgetul lor acelorasi e-
levi si eleve vestmintele necesare".
Aceasta nu se adreseaza la comunele care nu au mijloace
def el, caci ad impossibile nemo cogitur", nimeni nu e constrans
sa facal ceeace nu poate. Dar e bine si fie in lege aceastä in-
datorire pentru comunele si locurile unde sunt mijloace, ca sd
se cumpere cartile necesare si straitele de prima necesitate, ca
sa poata raspunde obligatiunei de a urma la scoa15. si pentru
ca se intampla adese ori ca din 'Altura cea mai saraca a so-
cietatei sa iasa talente si aptitudini pentru profesiuni de mare
utilitate pentru tara noastra, cum industria si comertul, la care
se aplica tot-d'a-una mai numai din cei saraci si la altele.
D-1 Spiru Haret : d-lor, amendamentul propus de d. Po-
pescu a fost respins de comitetul delegatilor prin paritate de
voturi. ,

Se pune la vot amendamentul d-lui Popescu si se res-

pinge
Se da citire art. 29 nou.
D. vice-presedinte : D. Popescu are cuvântul.

www.dacoromanica.ro
 134

D. I. Popescu : d-lor deputati, cu mare sfiala m'am suit

la aceasta tribuna, in urma distin0lor oratori cari au vorbit, atat
in discutiunea generala, cat 0 asupra unor articole care s'au
desbatut pang acum, asupra modificdrei legei instructiunei pri-
mare 0 normale, ce este la ordinea zilei, pentru ca natura nu
m'a dotat cu frumosuI dar al elocintei, i pentru ca imprejura-
rile vietei mele qi felul profesiunei 0 ocupatiunilor mele nu au
fost de conditiune de a ma fi putut forma orator prin uz 0
practica, nu am fost nici advocat nici procuror, nici nu sunt
vechiu deputat, §i conditiunea mea de profesor de limba latina
timp 41 de ani nu a fost de natura a-mi inlesni aceasta.
Deci, daca totu0 a trebuit sa-mi iau curajul a ma sui la
tribuna, este numai ca sa fiu mai bine auzit §i inteles, tocmai
pentruca nu sunt orator §i pentruca sentimentele §i con§tiinta mea
de roman imi impun datoria de a cerca sa contribuesc 0 eu cu
ceea ce cunosc, la formarea unei legi mai complecte, asupra in-
structiunei primare i normale, cu care special §i cu foarte mare
interes m'am ocupat timp de peste 25 de ani din viata mea de
invatator 0 pentruca comptez pe bunavointa dv. care cunow
teti cà tara nu trimite aici numai oratori, ci alege pe cei ce-i tri-
mite §i din alte consideratiuni, adesea ori superio are acelora nu-
m ai de orator ; et hanc veniam petimusque damusque vicissim".
Mai 'nainte insa de a intra in materia discutiunei, declar ca.'
nu yin a vorbi contra proiectului p este tot, pentru care senti-
mentele mele nutresc d-lui ministru Poni cea mai cälduroasa re-
cuno0inta pentru modificarile introduse in legea actuala, nici
contra articolului la care am cerut cuvantul ; eu vin, d-lor, a
propune ni0e adaose complimentare i in special o serie de im-
bunatatiri de tot noui 0 practice, pe cari le cred de cea mai
mare necesitate in seria imbunatatirilor starei atat de decazute
a sateanului, imbunatätiri neatinse mai de loc de d-nii deputati
cari au vorbit inaintea mea, caci precum zice foarte bine gene-
ralul .Maherbal, despre marele Annibal, in stramo§ul nostru T.
Liviu : Nimirum di non omnibus omnia, vincere scia Hannibal,
victoria uti nescis". Aa nici geniile cele mai mari, nici talente-
le, nici dorintele cele mai binevoitoare nu pot avea idei 0 cu-

www.dacoromanica.ro
 1 35

rioStinte perfecte in toate lucrurile, daca circumstantele vietei nu

le-au dat ocaziune a veni in contact cu anumite lucruri.
Onor. d, Corbesca a fost singurul dintre oratori, care, spre
marea mea satisfactiune, a atins in termeni generali ideile ace-
lea despre care imi propun sa. viu cu amendamente, si d. Cor-
beset' 'a fost foarte viu aplaudat tocmai asupra acelor idei ; a-
ceasta imi &à speranta cd propunerile mele vor fi admise atat
de d. ministru, cat si de d-nii deputati.
Drept care apelez la d-nii deputati si la d. ministru, ca in
sentimentele d-lor de buni romani, la o ocasiune ca aceasta, cand
se trateazà de o lege fundamentalä, sa binevoiasca a da atenti-
une si parerilor mele si daca le yeti crede folositoare, sa le ad-
miteti. Rugand indulgenta Camerei, pentru prea lungul exordiu ce
am intrebuintat, pasesc la desfasurarea modestelor mele pareri.
Starea intelectualà, fizica si morala a confratilor nostri dela
tara, talpa casei, cum foarte nemerit o numesc toti, a ajuns la
cel mai jos grad de decadenta in toat-2, prin vitrigitatea impre-
jurarilor din trecut, precum aceasta se recunoaste si se mani-
festa. la toate ocaziunile prin organele publice si oficioase ale
tuturor bunilor patrioti si de publicitate prin presa, doritori toti
de ameliorarea acestei stari si de vindecarea ei totala si radica-
la cu timpul, in interesul ridicarei culturei si prosperitatei natio-
nale.
Aceasta stare de decadenta... (sgomot, intreruperi).
Voci : Aceasta este discutiune generala.
D. I. Popescu : In conditiunile acestea de nerabdare si ne-
liniste, este imposibild orice discutiune si deci, atunci cand si
dv. yeti vorbi, am sà intrerup si eu necontenit, am sà ma fac
un turburator de liniste, fard nici un respect.
D-lor, pentruca sunt nevoit, voiu scurta cu desavarsire, là-
sand la oparte toate consideratiunile ce era sa desvolt. Eram sa
cer cuvantul la discutiunea generala, in* ca deputat nou, am
crezut cal cuvantul se cere cand un proiect se pune la ordinea
zilei, asà ca m'am inselat si cand la punerea proiectului la ordi-
nea zilei am cerut sa fiu inscris, deja erau inscrisi inaintea mea
peste 10 deputati. Au vorbit inainte 5, plus d, raportor, plus d.

www.dacoromanica.ro
 fi6
ininistru si inchizandu-se discutiunea, am vazut atunci ea' nu mai
pot vorbi si astfel am rdmas la oparte.
Acum voiam a ceia ce am pierdut la discutiunea genera-
la, sal pot desvolta macar in parte cu ocasiunea presentarei a-
m endamentului.
D-lor, lath' parerile mele pe cari le am : definitiunea peda-
gogica are in vedere pentru scoala, si mai ales pentru scoalele
primare, educatiunea morald, intelectuala si fisica.
D-lor, educatiunea morald, intelectuala si fisica, este depar-
te de a fi suficienta in conditiunile de degradata situatiune in
toate, a taranului nostru, oricat de bine s'ar da in scoalele noas-
tre satesti.
In satele noastre, pe langa starea morald, intelectuald si fi-
sica, este si starea materiald si economicd in cea mai mare .

decadenta, Eu cred cu fermitate ea' scoalele rurale, prin invata-

tori, ar putea foarte mult sà ajute si poate decisiv la imbundtal-
tirea si ridicarea starei materiale si economice a satenilor.
Aceasta stare a confratilor nostri tarani este un contrast
isbitor si o rusine nationala fata cu starea inaintata si pe calea
unui foarte imbucurator progres mai in toate cele alte ramuri
ale arborelui de cultura si prosperitate nationald.
Aceasta stare dureroasä si amenintatoare, de mind natio-
nald, redwing, a se lua fard multà intarziere toate masurile pen-
tru indreptarea acestui rau, pentru ca progesul in cultura si
prosperitatea tdrei sa fie omnilateral cum pretinde dreptul de
libertate si egalitate nationala si constitutionalà.
Instructiunea primard normalà, a caror regulare este astazi
la ordinea zilei, prin modificarea legei asupra instructiunei pri-
math' si normala, isi are de scop, dupa enuntarea pedagogica,
educafiunea morald, intelectuald si fizied, de prima necesitate
fiecarui om si pentru existenta si fcricirea societatei intocmai
ca si aerul si lumina.
La noi insa, ca nicderi aiurea la cele-alte popoare culte din
occidentele Europei, poate nici din cele-alte, fatal cu starea ma-
teriala hist& salbatica si inspaimantatoare in care geme tdra-
nul nostru, dupd cunostinta mea si a altora, cari cunosc aceasta
prin comparatiune cu starea taranilor in alte tari inaintate, sin-

www.dacoromanica.ro
 137

gurul mijloc sigur de a se recunoa$te deplin aceasta. Educatiu-

nea ce se cautai a se da prin instructiune, trebue a se intinde la noi,
nu numai la imbunatatirea starii morale, intelectuale si fizice,
atat de compromise, ci $i mai ales la imbunáldfirea steirei mate-
Hale si economice de tot felul, atat de zguduite, a salteanului
nostru ; $i precum la imbuneite4irea stare! morale, este departe
de a fi suficienta numai scoala, ci se reclama ca conditio sine
qua non $i mai vartos Biserica, si pentru imbunatatirea starei
fizice decazute a poporului, si administraliunea public& rezulta
de _aici ca o alta conditio sine qua non, cä pentru vindecarea
definitiva a stdrei materiale gat de bolnave, pe langa ori ce
alte mezie la primul loc este necesard $coala si Biserica ; de
unde urmeaza ea' pentru imbunatatirea stdrei morale intelec-
tuale, fizice $i materiale a taranului nostru, se cer trei factori
absolut necesari : Biserica, $coala si Administrafiunea publicci,
cari sà coopereze toti d'o-data si simultaneu,
and acesti 3 factor! vor fi adu$i in pozitiune de a da cu
zel $i devotament toga activitatea puterei $i influentei lor de-
cisive la realizarea marilor noastre dorinte $i aspiratiuni pentru
patrilaterala cultura a sateanului nostru, prosperitatea generala
va fi asigurata $i tara cu natiunea noastra scdpand de rusinea
$i pacatul de astazi, va putea stà alaturi cu celelalte popoare
culte, civilizate, tari $i prospere !
Aceste si numai aceste conditiuni de cultura implinite au
adus prosperitatea taranului din Wile occidentale $i numai cu a-
ceste impreund progresele realizate in celelalte ramuri de cul-
tura. au adus taria si prosperitatea generala $i durabila a ace-
lor popoare !
D-lor deputati, imprejurärile vietei mele, dandu-mi ocazi-
unea a cunoa$te de aproape, nu Pena, nici Parisul, nici Lon-
dra, dar a fi trait, petrecut si umblat prin locuri mai nein-
semnate $i mult mai joase in cultura inalta, prin sate din alte
tari, mai presus $i phria la necrezute inaintate in cultura mo-
raM, intelectuaM, fizica si materialei sau economicd, cum as fi
bucuros sà ajunga la noi macar in 100 dacd nu in 50 ani, $i a
fi trait si la tara aici la noi timp de aproape doui ani ca ad-
ministrator de mo$ie, inainte de a fi intrat in profesarat, in

www.dacoromanica.ro
 i3§

Septemvrie 1851, avand foarte multe ocaziuni a vizita si petrece

prin satele noastre si dupal aceea pana astazi. Acestea ma fac
sa posed un punct de comparatiune si conoscinta cum este de
inflorità starea catorva popoare si alt neam dela lard si chiar a
fratilor nostri romani de peste munfi, nu mai departe, si de de-
cazuta. a taranilor nostri ; am putut afla si cunoaste numai bi-
serica, scoala si administrafiunea sunt factorii cari au contri-
buit a ridica la starea necredibil de ridicath si prospera ; mai
toate satele si pe locuitoril farani de pe acolo, si cauzele care
ne-au aproape inecat in toate mizeriile satelor noastre si pe lo-
cuitorii lor. Am vizitat in 1881 cu doi amici din Barlad cateva
sate sasesti (saxone-germane) romanesti si curat romanesti, si a-
micii mei cari träiserä prin Paris, calaltoriserà prin stralingtate,
au mers uimiti, incremeniti, si nu-0 puteau da compt de loc, de
gradul atat de inalt al culturei satelor lye toate terenele, cari
intrec cu oari-care exceptiuni necomparabil, din cauzd mai mult
de forma, mai toate orasele noastre, si desigur mahalalele toate
chiar ale Bucurestitor, incredibile auditu I
D-lor deputati, in fata nerabdarei si vuetul neincetat, ne-
putand desvolta argumentele mele cu raport la amendamentul
ce am propus, sunt silit a scurta de tot ceea ce era necesar sa
aduc inainte si. in fugal.
Cand ne uitam in satele noastre, la biserica, la scoaral,
care in multe parfi lipsesc, la casa comunalal care are infati§a-
rea mai mult a unei cocioabe ; cand ne uitam la casele locui-
torilor este ceva ingrozitor, este ceva care se poate vedea nu-
mai in Wile salbatice ; cand cautam atenanse casnice, eco-
nomice, grajduri, suri, etc., gasim un pustiu.`Ei bine, nirneni afara
de scoalà si biserica, preot si invalfatori, pe langa care si o buna
admnistrafiune, nu poate sal scape pe sateanul nostru din a-
ceasta pozitiune trista.
Carele satenilor nostri nu fin decal mult doi ani, pe cand
carele satenilor din alte taxi fin cate 20 de ani. 0 culturd eco-
nomicd de sat, o gradina nu existä in nici un sat, unde taranul
sa poatal semana cateva seminfe si zarzavaturi. (Sgomot).
Eu, d-lor, incetez de a mai vorbi. Mi se pare ca sunt in-
tr'o sinagoga. Eu nu sunt deprins cu aseminea lucruri.

www.dacoromanica.ro
 139

tatg, d-lor, amendamentul care'l fac la art. 30, devenit 28,

Langa fiecare local nou de qcoalà sau local vechiu defi-
nitiv de qcoalà rurald, se va separa prin ingraditurg pe jumg-
tate din localul coalei sau 0 mai mult, pentru ca acea jumg-
tate sà fie dela cel putin 1/3 pâng la 1/2 hectar pa.mânt.
Pe acest loc cu poartä i portifg la drum, asemeni qi alg-
turea cu acelea dela curtea localului qcoalei, la un unghi dela
capätul despre drum, se va ridica o cash' de sat model, perpen-
dicularg spre stradd, ca locuinfà pentru invgfgtorul diriginte, cu
minimum 2 camere de capacitate determinatd, desparfita prin o
tindg., in fundul cgreia va fi o camera, din care va fi i suirea
la pod pe o scarg stabilg i cu o pivnifd cu cloud despärfituri,
una pentru verdefuri sau zarzavaturi i una pentru yin, sub cg-
mara despre curte ; casa va fi cu acoperemânt inalt, numai cu
cloud scurgeri de apà, având la extremitafile fard scurgeri, despre
stradd qi curte, cafe o fereastrà sau cloud mai mici, pentru Ca
podul casei sà. poatä servi ca depozitariu pentru diferite obiecte
de economie domestica. Mai departe, in continuafiunea aceleia0
directiuni longitudinale, va fi o ggingrie, un cotef pentru porci,
in care o desparfitura pentru cei de ingr4at, apoi un grajd cu
cate o desparfiturg, pentru o vacg. i vifelu ei, pentru 2 boi, pen-
tru una sau cloud iepe cu mânzii lor i pentru 6 10 oi, toate
aceste animale de cea mai aleasg rasä din farg 0 din afard de
Org. Grajdurile lipite sau tencuite i chiar väruite, cu podeala
inclinatd, cu scurgere afarg la gunoi0ea de aldturi, i cu iesle,
apoi o despgrfiturd pentru qurd in care se conservg carul de boi,
care va fi ferecat in toate parfile lui ca qi acele numite nemfe0i,
cgrufe de cai, instrumente agricole, constand din un plug de fier,
o boroang cu dinfi de fier, etc. Dupg. aceasta la o distanfa lati-
tudinalg, cu fafa spre poarta §i portifa curfei, o qurà cu doug
porfi opuse, cu porfi in canaturi, sau cu leasä de nuele pentru
imblgtit, pentru treerat cu mica maqing de m And sau de un cal
qi pentru conservatul cerealelor netreerate i treerate i iarna
nutref pentru vite ; in fine la o distanfa de un loc oportun, un
coqar sau pgtul pentru conservat pdpwi sau porumb.
Curtea cu toate aceste construcfiuni se va desparfi la fun-
dul ei prin un gard oarecare, destul de inalt pentru ca sa. nu
sboare paserile domestice peste el" (Ilaritate).

www.dacoromanica.ro
 146

Radeti, d-lor, acei care radeti pentru cä nu vorbesc numai

de lucruri inalte, ci de pozitiunea cea mai joasä a taranului si
mijloacele ei de radicald vindecare. Frumoasa democratie.
D-lor, clack radeti si nu ma lasati sa citesc macar amen-
damentul, declar cd incetez de a mai citi acest amendament.
Voci : VA rugam sa cititi inainte.
D. L Popescu : Dupa curtea astfel despartita, urmeaza gra-
dina cu sectiunile ei de flori, verdeturi sau zarzavaturi si legume ;
apoi livedea cu pomi si cativa duzi, cari acesti din urma ar puted
avea loc 0 prin curte, in care livede va fi o stupina si o mica aye-
zare pentru gandacii de matase. Livedea de pomi se inchee cu
cateva randuri de vie. Mult, putin loc ce va ramane dela localul
scoalei spre fund, va servi de semdnat pomi, cari altoindu-se la
timp, se vor imparti elevilor absolventi.
Gradina si livezile de pomi cu randurile de vie etc., se vor
lucra de invatatori cu scolarii mai inaintati in curs si etate, pen-
tru instruire si practica, si a servi de model si sätenilor. Produ-
surile vor apartine invatatorilor".
Ora fiind inaintata si fiindca nu este posibil a mai continua
din cauza vuetului, imi retrag de tot amendamentul acesta. Am
sa caut sa spun prin publicatiune ceiace voiam sä val pun in ve-
dere aici si restul de patru amendamente ce mai aveam relativ
la complectarea acestei materii.
Se pune la vot art 29 (nou) si se adopta cum a fost pre-
zentat de guvern.
D. Spiru Haret : d-lor, mai este un amendament propus de
d. Popescu, in cuprinderea urmatoare :
Duminica si sarbatorile, elevii scoalelor primare urbane de
orice grad si de ambe-sexe, elevii si elevele scoalelor normale
de invatatori, institutori si invalatoare, precum si. acei dela scoa-
lele de aplicatiune de pe langa ele, vor fi condusi la biserica de
catre institutorii si institutoarele respectivefiecare cu clasa sa 1
de profesori si profesoarele diriginti de clash', acei dela scoalele
normale sub privigherea directorilor si directoarelor lor, spre a
asista la serviciul divin si a participa cu corurile lor la acest
serviciu.
I. Popescu, G. Nicorescu, G. Dobrescu, C. Popovici, I. Liga
Comitetul delegatiunilor a respins acest amendament.
Se pune la vot amendamentul d-lui Popescu si se respinge.

www.dacoromanica.ro
 141

XXVII

1896 Aprilie 16. Expunerea de motive la Proectul de lege,

menit a fi prezentat Corpurilor legiuitoare din inifiativei parla-
mentard, despre mifloacele practice pentru rddicarea fördnimii,
de loan Popescu ').
Dacd este in tara o stare de lucruri, care merita atentiunea
si consideratiunea tuturor, spre a i se aduce imbunatatiri radi-
cale, adevarate si serioase, este starea morala i materialä, de
tot si fara seaman inapoiata., a satenilor nostri peste tot
Aceasta stare inapoiata nu o pot aprecie indeajuns deck
acei caH cunosc deaproape, din vedere i comparatiune aceasta
stare si la taranii de aici si la acei ai tdrilor culte occidenfale,
si mai de aproape, a satenilor germani sau chiar si romani de
peste Carpati, din regiunile Sibiului, Brasovului i Bistritei, in ne-
mijlocitä vecinatate cu noi.
Contrastul dintre satele i taranii nostri de aici i intre cei
de acolo, sub raportul vietei morale, fisice i materiale, este cu
neputinta a se descrie si a se crede de acei cari nu l'au cons-
tatat din vedere i dintr'o aproape examinare i constatare. Dar
funded multi dintre noi au avut ocaziunea a fi vizitat zisele re-
giun vecine i cunosc si din contact trista stare a satelor noas-
Ire, incredintat singuri de acele uimitoare contraste. De aceia
putem afir.-na i sustine ca, pe and pe acolo condifiunile de
prosperitate ale sateanului sunt in cea mai mare desvoltare, la
noi, cu foarte mici exceptiuni, sunt inteo stare cu totul opusä.
Asa, la noi :
Economia domesticei, una din primele conditiuni de bung
stare materiald a sateanului altä data, trebue sa constatam cu
durere, inainte de altele, ca sate mai degradate, lipsite de toate
conditiunile domestice si economice, nu se mai gasesc nici intr'o
tara, dela noi spre apusul cult al Europei, ba ne vine sal credem
ca nici imparatiile dela noi spre rasarit, afara de semintiile cele
barbare ale Asiei i Africei. Casele in satele noastre ba, ce e
1) TitIul acesta este luat dupd brosura in 4, publicatal de I3an Popescu
in Tip. Corpului didactic" C. IspAsescu 8t C. BrAt4nescu, Bucure0, 1898,

www.dacoromanica.ro
 142

mai dureros, chiar in suburbiile celor mai multe Capita le de ju-

det constau mai dearandul dintr'o singura camera, precesa de
o mica tinda foarte multe i fara de aceasta astfel cA intri
deafara deadreptul in ea. Interiorul camerei stramt, cu podul de
tot jos, cu ferestre adeseori numai de o palma patrata, i aceste
cele mai de multe ori lipsite de ochiuri de sticla, ci de hartie
sau astupate cu somoiog de petece, Acoperamantul casei, jos, asa
ca omul trebue sà se' tarasca in pod, la necesitate pe genunchi,
departe de a puted conserva ceva in el, afara de putin popusoi
sau porumb. In asemenea camere sed si dorm adesea dela
10-15 suflete,
Sà ne imaginam acum, in ce conditiuni igienice sunt niste
asemenea camere. Sa ne referim la momentele cand se intamplä
sà nasca femeia, in asemenea camera si in asemenea conditiuni,
sau cand nenorocirea intra in ele cu tifos, difterie, scarlatina etc. !

Casele cele mai multe, fard curte si ingraditura, lipsite de gra-

dini unde sa se cultive macar un strat de ceapd sau usturoi, §i
de livede cu pomi, din care sa culeaga macar o mane.' de prune.
Ecaretele pentru vite, pentru iernatul lor, nule. Vitele, dupä
ce sunt mai peste tot de rasa cea mai inferioara, apoi sunt ti-
nute toata iarna afara, zi i noapte, pe ninsoare, ger si ploaie,
sub cerul liber ; li se arunca nutretul pe pamânt, nutret constand,
cele mai multe oH, numai din paie, pe cari si pe aceste le calca
in picioare ; le uda si le amesteca cu balegar i cu noroiu. Vine
o ploaie sau ninsoare, le uda ; ploaia i ninsoarea inghiata pe
ele, un strat de zapada se formeaza pe spetele bietei vaci a
doua mama a copilasilor i pe a bietilor boi care, in aceastä
stare mai mult de cat salbatica, tremuid afard in noptile cele
lungi de iarna, la paretii casei, sau cel mai favorabil sub un dos,
in care curentul le omoara, in loc de a le indulci infioratoarea
situatiune. Nu e mirare deci, cand primavara vedem vite de a-
ceste, duse la iarmaroace sau bâlciuri, sustinute de oameni cu
mana de coada si de coarne, i vânzandu-se cu ate 15-20 lei
capuL
Instrumentele economice, carul care n'are nici macar un
cuiu de fer, plugul si grapa, in batatura vareaza, in batatura ier-
neaza ; ferbinteala soarelui, ploaia, ninsoarea si gerul le umfla si

www.dacoromanica.ro
 143

le crapa, le nimice0e. Un strain n'ar crede ochilor vaizand u-

nele ca acestea ; ar crede ca. viseazd.
Locuintele omene0i in starea descrisa, situate 0 in cea
mai mare desordine in sate, par'ca ar fi aruncate ca grauntele
la semanat, Fara strade, Fara ulite, au facut pe economistul bel-
gian Emil Lavelaye, care ne-a vizitat taxa acum zece ani, se
scrie ca satele noastre seamana mai mult ca ni0e sate din A-
frica §i locuitorii lor stau prin vizuine ca ni0e trogloditi, lipsiti
cei mai multi de nutrimentul zilnic, fara, sau cu imbracalqintea
ce mai proasta, etc.
Spre deplina. §i dureroasa convingere despre aceste tristre
§i inspäimantatoare aspecte, aceste toate se pot vedea din ne-
norocire, mai de aproape, in satele vecinei Capita le, de la Plo-
e§ti pang la Bucure0i ca sa nu mergem mai departe, in cele
cloud laturi ale calei nationale i ale caiei ferate, sate cari, cu
toate ale lor, par'ca intrec in mizerie pe toate celelalte din targ!
Ce ru0ne nationala, mai ales in fata strainilor care ne vi-
ziteaza, contrastul uimitor, intre aceste sate §i Capita la, care se
ridica falnic, cu nazuintal spre Paris, §i in raport chiar cu c ele-
lalte Capita le din judet.
Economia rurald daca e intr'o stare mai bunà peste tot,
ca inteo tara eminamente agricola, insa, cat pentru tarani are
enorme neajunsuri, cari, ca qi totala lipsa de economie domes-
flea, ii tin in cea mai Ineagra situatiune §i mizerie. Economia
rurald a sateanului reclama 0 ea foarte serioase ameliorgri §1
mai ales compliniri, cum sunt ingra§amintele, producerea de fa-
n* artificiale 0 plante nutritoare pentru animale necunos-
cute de el pada' acum pentru ca munca lui sa fie recompen-
sata de 2-4 ori mai mult din putinul pamant ce au cei mai
multi spre a'i asigura o stare materiala, nu numai bung, ci
complect buna §i al scoate din mizeria amara in care se ta-
valeste.
Industria casmcd, care asigura altä data in cea mai
mare parte averea §i buna stare material:5. §i chiar morala a sa-
teanului, abia mai rasufla partial in cate-va regiuni, mai ales ale
muntelui ; iar in cele mai multe parV ale tarei, este ruinata sau
a disparut de tot, i a dat loc a se importa i a cumpOrd mai

www.dacoromanica.ro
 144

toate lucrurile din strainatate, in schimbul ruinei lui materiale,

chiar intelectuale §i morale, pierzand 0 documentul cel mai pre-
tios de capacitatea 0 capabilitatea lui industrial& i de dispozi-
tiunile artisticee ale femeiei romane, admirate de toti strainii cei
culti, Femeea roman& produced alta data toate cele de trebuinth
economiei domestice 0 confectiona in mod artistic toate vest-
mintele pentru trebuintele 0 ornamentarea casei 0 a familiei, ba.
foarte multe 0 pentru comert.
Cauza acestei nenorociri provine in cea mai mare parte, din
schimbarea portului national, fabricat alta data in intregime numai
de Wean, cu portul ora§anesc international, amestecat in cea
mai mare parte cu un port bastard, care nu este nici internati-
onal, nici al vreunui alt popor, ci rezultatul unei ndscociri bol-
nave, cari toate au de substrat numai materii straine, spre ruina
lui 0 a tarii 0 spre imbogatirea i mai mult a fabricantilor §i a
altor intreprinzatori milionari din strainatate, iar la noi in taxä a
jidanilor, introductorii, alimentatorii 0 propagatorii tuturor relelor
moravuri printre romani, §i, in special, al raului distrugator prin
importul unor materii fal§e §i, deci, foarte eftine pentru moment,
dar foarte scumpe prin putina lor durata, cu efecte foarte de-
zastroase pentru avutul sateanului, prin omorarea industriei cas-
nice in prostirea lui §i in necalculabila daund morala §i mate-
riala a threi.
Sa citam, din alte multe numai 2-3 exemple : se poarth. de
catre peste un milion, daca nu de peste douä milioane de sa-
teni, numai imbracaminte de tot felul, de postavuri 0 teseturi de
bumbac §i de cine mai tie ce alte plante textile ; intre altele,
n4te haine a.a numite anterii bumbacite, a caror §t fata, 0 urn-
plutura i captu§eala e numai de bumbac, aduse din strainatate,
in locul frumoaselor bondite, peptare i cojoace, in locul minte-
nelor, sumanelor sau zaghelor, produse din pelcele, piei 0 lana
de a noastra ; caciule de irnitatiune materia straina in loc de
caciule de pelcele de rniei de ai noOri ; palarii fal§e de bumbac,
lucrate in aparenta ca palariile cele bune §i fine, cari ademenesc
pe bietii sateni, prin fineta lor §i enorma eftinatate de 1 leu 50
bani, dar care dureaza numai pana la o ploae, 1-2 luni, in lo-
cul palariilor tarane0 de alta data, de mite de tigaie, cari, in

www.dacoromanica.ro
 145

adevar, n'au acea finetà, cisunt ceva mai groase, dar sunt tot
de ace1a0 pre i dureaza 2-3 ani, infruntand orice adversitati
atmosferice, i yastrand si forma.
Se cumpara de toed lumea taraneasca plapome de targ
cum se zice a caror i fatä i umplutura i calptupla este
numai materie straina, de bumbac, in locul plapomelor lucrate
in casA, numai de ILA.", 0 in locul cergelor tasute in casal ; apoi
rochii de stambd, de materii false de bumbac, mantale i cata-
veici tot de materii fal§e de bumbac §i alta asemene, in locul
frumoaselor cama0 §i caltrinte ornate cu matasuri, in locul bon-
ditelor, al cojocelelor 0 al cojoacelor inflorite, in locul frumoa-
selor i trainicelor sucmaie§e §i zeghe de aiac gros §i mai sub-
tire, tesute in casä din lank' tigae, i cusute cu ornarnente de
lanuri colorate ; broboade de-a randul asemenea straine, in lo-
cul frumoaselor §tergare lucrate de ele, invrastate §i inflorite cu
matasa, i a§a celelalte vestminte de orice natura.
Ce facem noi fatal de aceasta calamitate economical, ai Ca-
rei victime, in primul loc, sunt satenii ? Ce facem cu lana, peile
si pelcelele noastre ? Unde sunt produsele de canepa, in, land §i
matase de altà . data, ale tarancilor noastre, cari daca se conti-
nua 0 se sustinea, la ce perfectiune nu s'ar fi avantat in aceasta
epoca de progres, al altor popoare.
Din aceste cauze, turmele de oi s'au imputinat de tot ;
canepa §i inul nu se mai seamand, matasea nu se mai culti-
veaza ; nu se mai tese panza pe la tara, locul panzelor, ce s'ar
putea produce, l'au ocupat panza straina, asa nurnita americal §i
madipolonul, care se impoarta de zeci de milioane din straina-
tate. Satele noastre nu sunt in stare a produce nici macar sacii
absolut necesari in comertul i transportul cerealelor. Milioane
de lei ar putea infrà in punga satenilor, numai pe atatea mili-
oane de coti de paza pentru spitale i pentru armata. Ce pa-
guba, ce ru0ne nationald, toate acestea pentru o tara emina-
mente agricola ca taxa noastra I
Multe i mari reforme, creatiuni i imbundtatiri inaltatoare
s'au produs in epoca renaterei in Romania ; acestea, insa, in
mare parte, sunt cladiri pe nisip, daca cu o zi mai'nainte nu se
10

www.dacoromanica.ro
 146

vor lua masurile cele mai eficace pentru indreptarea acestei

stari omoratoare.
S'au dat satenilor no0ri pamânturi prin improprietarirea
taranilar claca0 la 1864 ; li s'a acordat egalitatea civila §i poli-
tica, s'au irnproprietdrit la 1879-1880 ptste 40.090 insuratei. De-
cazuti moralice§te, improprietaritii dela 1864 erau aproape sa-0
piarda pamanturile, daca nu se oprea prin lege insträinarea
lor pentru 30 de ani. Prin mäsuri legislative s'au mai impartit
pamanturi din mo0ile Statului in anul 1893 ; li se impart 0
acum, §i li se vor mai imparti ; li s'a desfiintat impozitul perso-
nal in foarte mare parte ; li s'a creat institutiunea creditelor a-
gricole, li s'a asigurat justitia prin ai sai, la caminul fie-caruia,
i alte inlesniri, toate bune, foarte bune, necesare. Li s'au dat
§i li se dau coale pentru luminat 0 culturd, cari vor da fructele
lor la timp ; cu toate acestea, in urma atator beneficii necon-
testate §i necontestabile, ce s'au dat satenilor in curs de peste
30 ani, operatu-s'a vre-o schimbare in spre mai bine in starea
lor materiala ? Nimic sau mai nimic, §i toti cei ce scriu 0 vor-
besc in public §i pentru public despre ei, se intrec a le de-
plange starea lor materiala, deplorabila, 0 ace astä stare tristã si
prejudicioasa tuturor ramurilor societatei va continua a deveni
i mai rea, pe cat timp nu se va fi ridicat nivelul intelectual 0
moral al lor, cat timp, mai vartos, nu vom fi dat o directiune
practica 0 pozitiva imbunatatir2i snrei lui materiale, singura
prin care va fi pus in adevarata pozitiune a-0 ameliora starea
intelectuald, morala §i fizica, atat de sdruncinata §i de decazutd
astdzi.
Jac& un extras pretios, relativ la aceasta, din Gazeta So.-
teanului : .

Ori-cand am spus ca e neaparata nevoe de luminat po-

porul, daca voim sa ne pastram locul in lume §i sd putem lupta
cu alte popoare in piata lumei, oricand ar voi sä ne subjuge 0
robeasca vecinii, poftitori de slava §i putere.
Acum insä cand, prin ajutorul casei rurale, proprietatile
particulare se vor putea vinde in loturi la sateni, acum deci
cand cea mai mare parte din parnantul agricol al tairei o sd fie in
mana proprietarilor midi tarani, e de neaparat nevoe, sa qtie

www.dacoromanica.ro
 147

acqtia cum trebue lucrat pamantul spre a fi in adevar aduca-

tor de folos.
Totu0, intaiul pas e ca0igarea §tiintei, dupg aceasta va
veni qi cautarea mijloacelor. Se i vorbe§te de intemeerea unei
banci tarane0i, care sä punh la indemana täranilor agricultori
capitalul trebuitor pentru a cumpdra seminti, ma0ni bune, vite
de prasild §i allele trebuitoare pentru exploatarea omeneascal a
parnantului.
Toti cei cari cunosc pe tarani din viata impreuna cu ei,
precum i toate studiile panà acum facute ne arata Ca, lucrate
dupa moda veche, cu ma0nile §i semintele proaste de astazi,
cele cinci hectare tarane0i nu aduc atata cat trebue pentru o
familie taräneasca ; ba in ani rei, i dal 0 sunt ani rei pentru o-
goarele rau lucrate, nu aduce pamantului nici cat trebue pentru
plata pamantului vandut de stat.
Dovada e cal, dupa munca desnadajduità, dupa silinta mai
pe sus de puterea omeneasca, mii §i mii de tarani s'au vazut
cu loturile incarcate de datorii catre stat i deci vor fi luate,
scoase in vanzare 0 date altora, cari vor sali incerce §i ei no-
rocul.
Ca urmare a fost i schimbarea pretului §i a platei facuta
de Camerele aceste dupa propunerea d-lui G. Pa lade, fost mi-
nistru al domeniilcr. Se §tie ca s'a lungit la 60 de ani timpul
pada' cand loturile au a fi cu desavar0re platite §i deci s'a cobo-
rat suma de värsat in fie-care an. Pe langa asta, dobanda a co-
boraf o dela 5 la suta la 4 la mtg.
Modificarea legei in aceasta privinta dovedeqte ca, dupa
pretul vechiu, nu era cu putinta täranilor sa scoata din pamant
destul pentru a trai i a plati darile catre stat §i comuna, pre-
cum i costul plätei pamantului.
Alta' constatare tot ap de insemnata e cea facuta de d.
Anastase Stolojan in raportul cu care a insotit proectul legei
pentru casa rurald. D-sa arata Ca graul produs de tarani co-
prinde 52 la 001 necuratenii, pe cand al proprietarilor mari e
curat ; graul taranesc e plin de malura, etc de aceea aseme-
nea grau se vinde numai la Constantinopol §i la Hamburg.
Si tot odatal pe langa ca e prost in privinta calitatei apoi

www.dacoromanica.ro
 148

rodeqte prea putin. De unde, dupa cercetdrile d-lui Stolojan,

intemeiate pe date oficiale, mijlocia roadei unui hectar boeresc
e 24 de hectolitri, a unuia tardnesc e abia 10 !
Credem cd nu are nimeni ca ideal sa vaza mai togá pro-
ducerea agricola a tarei salbatacindu-se asà fel prin vanzarea
moqiilor particulare la tárani.
$i ce e de facut pentru a preintampinà acemenea nenoro-
cire ? Trebue culturd intre tarani, fax5. nici o intarziere. Trebue
sa invete cum sal-0 lucreze pamantul cei ce au qi cei ce vor
sa abb.'.
Intru cat ne prive0e, ne-am multumi deocamdata sa ve-
dem pe ta'ranii no0ri lucrand pamantul cu atata pricepere cum
il lucreaza.' täranii români din Transilvania.
In Transilvania, la taran, nu se pierde nici un fir de gu-
noiu qi tot e dus pe ogor. Acolo se ara adanc de mai multe
ori in cruciq 0 in curmeziq, se scot cu borona cu dinti de fier
toate radacinele de buruene, de porumb sau chiar de grau, aqa
eä tarina e ca nisipul qi deci pururi tine umezeald qi poate
duce mult la secetà. Va mai vedea acest ogor sema.nat cu sa-
manta aleasä cu ingrijire §i spalata cu anume laacuri ia potriva
ticaloasei mäluri ;* apoi ogorul va fi tavalit cu tavalucul qi drept
ca in palmà. Toatà ingrijirea 0 munca asta e bine rdsplatita:
prin o recoltà, de-ti e mai mare dragul s'o vezi ; graul inalt, gros
in paiu qi boabele mari, frumoa3c la caloare, grele ; iar la ha.
24 sau mai multi hectolitri pan5. la 36 !
Tot in Transilvania ar puteà vedea vite tinute in grajduri
mai bune decat casele de aici 0 nu va afla nicaeri sAlbatacia
care se nume0e islaz, ci vitele ori stau la grajd i le hrdnesc
cu lucerna, trifoiu, urluialà, sfecle, mazdre, etc., ori pasc livezi
artificiale, dar rand pe rand, aqd ca toga' vara au ce paqte qi
nu se vdd nevoite a manca !Amara cu cativa colti de earba pe
islazuri arse.
Fireqte ea' vitele sunt bune si frumoase, laptele mult i de
acea negotul cu branzal 0 unt e in floare, mai ales unde mai
multe zeci de gospodari fac o laptarie impreund, cum fac la noi
pentru oi. Vitele de munca, precum caii ori boii sunt sanato0,

www.dacoromanica.ro
 149

puternici, nu ies degerati din iarnd si asa de slabi, de-i da van-

tul jos, de aceea araturile se pot face din vreme.
Din acestea se pot vedea ce face o taranime mai lumi-
nata si am luat exemplu pe romanii din Transilvania, cari sunt
de acelasi neam cu noi, cari sunt aci aproape si fata cu cari rii-
meni nu va putea zice :
Da, aiurea, nu la tdranii nostri sunt asemenea lucruri cu
neputinta !"
Tocmai pentru a nu ni se putea face asemanea criticd, am
luat ca pildd pe romanii de dincolo si am zis ca.. ne-am mul-
tumi sa-i vedem pe ai nostri ajunsi macar la atata dezvoltare.
4, *4,
,

Daca vanzarea de pdmant la tdrani, care se face de a-

tatea zeci de ani in Romania, e menità a aduce vre-un folos
clasei taranesti si tärei acesteia, apoi e negresit neinlaturatä ne-
voia de cultura serioasa a elementului satenesc. ,

$i sa nu creaza cineva ca perdru a se ajunge scopul de

care vorbim ar fi de ajuns sa se gaseasca un numar de spe-
cialisti cari se arate taranilor cum se lucreze.
.**
,Noi cei culti trebue sa ne dam togà osteneala pentru a
cultiva si pe acesti frati ai nostri ramasi in urma. E trist si pri-
mejdios aceste milioane, cari, la urma urmei, sunt tam roma-
neasca, poporul românesc, sa fie asa de tare deosebit de noi,
in cat sä fim parca douà natii cu totul si cu totul deosebite, ca
si cum n'ar curge acelasi sange, in tarani ca si in oamenii culti.
In cei din urma zeci de ani masina statului a lucrat nu-
mai in folosul locutorilor oraselor, e vreme sa mai lucreze si in
folosul celor dela tara. $i doar lucreazd, pana la un punct, si
pentru acestia, dar lipsa de culturd, intre altele, face ca nu se
poate tocmai clasa aceasta, cea mai numeroasa si mai de tre-
buinta, folosi de legile ce se fac si nici de pamantul ce i s'a dat
si i se va mai da.
Mijlocul crezut pana acum infailibil de mai toti aceia cari
s'au ocupat cu indreptarea stärei materiale a sateanulul a fost
inzestrarea lui cu pamant ; dupa altii, pretinsi si mai cunosca-
tori, a se creia handl speciale pentru el, de unde sal se impru-

www.dacoromanica.ro
 ISO

mute pe termene lungi §i avantagioase, ca sal'0 cumpere boi,

instrumente, ba chiar ma0ne agricole §i seminte.
Mijlocul ce noi venirn a propune ca unic i eficace pentru
imbundtatirea starei materiale a sateanului §i de care ne ocu-
palm in locul intaiu acuma este a-I pune pe o cale sigural, ca
sal ajunga gradat §i cu timpul pe satenii popoarelor celor mai
culte in economia domestic5., rurala §i industria casnical.
,Mijlocul ce voirn a propune pentru cultura economical a
salteanului este absolut necesar, cu totul nou, neatins de ni-
meni, panä aci, in mod complect 0 sistematic. Nu doaral cà a-
ceasta cere vre-o Olin-Val superioard, vre-o pricepere extraordi-
nard, ci pertruca, avand in sufletul nostru o adevaratä i cons-
tanta dorintal pentru imbunatatirea stdrei precare a sateanului
nostru, am avut §i ocaziuni, pe care multi nu le-au avut, de a
cunoaqte de aproape starea satenilor din alte talri culte, 0 din
vecina Transilvanie, §i a o comparà cu aceea a satenilor
dela noi.
Un singur barbat, special in chestiuni economice cum s'ar
pärea, d. G. Hazu, inginer qi inspector al ministerului domenii-
lor, s'a ocupat mai de aproape de acest mijloc in articole publi-
cate in Vain/a Nafiona4 dela 22, 23 §i 24 Ianuarie 1897, arti-
cole cari merita toatä atentiunea. D-1 Hazu propune, spre
acest scop, un mod foarte nimerit, in principiu, pentru initiarea sa-
teanului in insiatamântul practic al agriculturei §i economiei do-
mestice, condamnand §coalele de agricultura practical ce sunt
create la noi spre acest scop, dar cari, prin sistemul lor, numai
la acest scop nu duc, ceeace in adevar a§à 0 este.
E demnal de consideratiune propunerea d-lui Hazu de a
se introduce un model de culturd rationalal qi practica pentru
initiarea Satenilor in proceddrile economice, domestice 0 agri-
cole, prin coalele primare de agriculturd cu anume invatatori
speciali, utilizamd la acestea, cu oarecari modificdri, scoalele
primare superioare, despre cari se mentioneazal in legea actualal
a instructiunei primard §i narmal primard.
Noi, insa, divergem radical §i absolut de acea propunere,
intrucat prezintä greutalti financiare neinvinse pentru realizarea

www.dacoromanica.ro
 151

ei, in cazul cand s'ar infiinta asemenea coale in toate satele

conditie sine qua non.
D. Hazu propune, in adevär, a se infiinta deocamdatä nu-
mai cate o singura coalcl primard agricoM de judet, i mai pe
urmä cAte una in fiecare plasa, ceeace ar da aproximativ 120
asemenea coale. Dar acest numär, in asemenea materie §i in
conditiunile propuse, ar insemna chiar nimica, ca sal serveasca
asemenea coale de exempla de imitatiune din toate punctele
de vedere pentru saltenii din localitate 0 din Imprejurirni.
Intelegem ca.", pentru cei din localitate, asemenea coale §i
cultura facuta cu anume plan i scop, sá aibal deplin succes ;
dar ca sä serveascal de exemplu de imitatiuni sl pentru cei din
Imprejurimi deci pentru 30-40 sate dintr'o plasa, aceasta nu
o putem pricepe de loc.
Da, dacd asemeni coale ar fi sl se poata: infiinta in fie-
care sat dela 100 contribuabili in sus malcar, atunci lucrul
ar fi perfect, intru cat aceste §coale cu cultura lor economica
§i agricold de model ar puted servi de imitatiune tutulor sal-
tenilor.
Dar in asemenea caz, budgetul ministerului cultelor 0
instructiunei ar trebui sä se dubleze cu plata de salare §i pen-
tru invätaltorii speciali ai acestor coale, ridica.ndu-se cu o sumà
identica i budgetul ministerului agriculturei, caci, dupa proiectul
d-lui Hazu, invga.torii acelor coale trebue sä primeascal salarii
indoite de mari ca invdtatorii coalelor primare rurale, ca sá fie
bine ptatiti, pe jumatate dela un minister i pe jumatate dela
cel-l'alt.
Ce sà mai zicem de comune, carora li se cer dupd pro-
punerea d-lui Hazu, la 1000-1500 lei de coald, pentru spesele
de instalatiune cu vite, instrumente agricole, a§ezdri economice
de model, etc., ceeace comunele noastre, cu putine exceptiuni,
n'ar puteà de loc sd rdspundd.
aid de ce coalele de agricultural economicä model, pro-
puse de d. Hazu foarte bune de altfel sunt apsolut nea-
plicabile, absolut neadmisibile.
In privinta modului de a se introduce in sate o culturd
economica rurala tip sau model, dupa care taranii sa poata fi

www.dacoromanica.ro
 Is
iniiati prin imitatiune, a'si insu0 o cultura economical i in spe-
cial agricola rationala, dupa chipul cum practica aceasta sätenii
din tarile cele mai culte, noi diferim cu totul in mijloace de
metodul propus de d. Hazu.
Noi ne servim intru aceasta de invaltatorii §coalelor pri-
mare rurale, i de preotii satelor, pentru care nu se cere nici
un alt salar, nici o alta cheltuiald, afara de acea pentru localul
lor i pentru mezarile economice, pentru vite qi altele, de cari
si afara de aceasta le face ministerul cultelor i instructiunei
pentru dirigintii tuturor coalelor rurale.
Scoala de agricultura practical propusal de d Hazu, numai
eke una de fiecare plash', nu ar putea folosi decat numai ab-
solventilor §coalelor primare rurale i satenilor din localitate. Ca
absolventii coalelor primare rurale din 30-40 sate ale pla§ei O.' se
gramadeascal la acea unicS coal'a" agricola din plasa, ar fi cu ne-
putintal, din cauza micimei localului, ori cat de spatios ar fi el ;
din cauza Ca un invatätor n'ar invinge cu atatea sute de elevi,
0 din cauza neputintei intretinerei copiilor de cdtre parinti intr'o
alibi localitate. 51 apoi ca &genii din atatea sate ale unei pla0
sä se poata initia in cultura economica prin vedere, prin imita-
tiune, cum zice d. Hazu, este mai mult de cat ilusoriu.
Dupa vederea noastra, nu copii absolventi §i taranii din
satele unei 060 sa mearga la §coala de agricultura practical a
pldsei, caci aceasta ar fi imposibil, ci coala de agricultura prac-
tic5. trebue sa fie dusd sa se infiinteze in fie-care sat, nu Irma
coala de agricultural practica propusa de d. Hazu, ci a se in-
fiinta langa fie-care coala primara rurala i cele viitoare cafe
un model de Economie domesticd, care va fi insa0 locuinta in-
vatatorului de Economie ruraM de puterea unui Wean de mij-
loc, care va fi insd0 farina invatatorujui, I de Industrie eas-
nicei, care se va practical la domiciliul §i in familia invatatoru-
lui, §i a inVaTMoarei unde se vor gasi, toate aceste trei ramuri
economice, i la ceilalfi invatatori, unde vor fi mai multi, 0 la
preotul satului.
La toate aceste vor practica parte cu lucrul, parte cu
intuitiunea toti elevii mai in etate din clasele superioare si
acei ai cursului conaplimentar. Ele vor fi un model de intuitiune

www.dacoromanica.ro
 13
zilnica si de imitatiune continua pentru satenii fie-carei localitati,
pentru realizarea mentionatelor lucrari, cam cum e, in alibi di-
rectiune, scoala de aplicatiune de pe langa fiecare scoala nor-
mala.
*
**
Pentru realizarea acestor imbunatatiri ar fi :
1, Pentru Economia domestic& ca invatatorul sa nu mai
alba ca pana acum locuinta in localul scoalei, ci alaturea sau in
cea mai mare apropriere posibila de scoala. Localul scoalei s5.
conlind numai sala sau salele de clase, de cursul complimentar,
creat prin legea actuala a instructiunei primare si normal-pri-
mare la fiecare scoala primard rurala si urband.
La locul destinat pentru locuinta invatatorului, ca de 1/2
sau cel putin 113 hectar, determinat si prin art. 28 al aceleaiasi
legi pentru gra dina scoalei, sa se aseze Economia domestica,
continand locuinta invatatorului in urmatoarele conditiuni :
La un unghiu al locuintei sa se ridice perpendicular spre
strada o casä pentru invatator, cu cel putin cloud camere cu
Endà intre ele, cu largimea, lungimea, inaltimea, ferestrele si u-
sile determinate, cu acoperemantul inalt si numai cu cloud scur-
geri de apa, iar cele cloud extreme cu pereti in forma triunghiu-
lard, prevazuti cu una sau doua ferestrue ; deasupra ferestrei
sau ferestrel or casei despre strada si despre fundul cordspunzA-
tor, pentru ca sa dea un pod complect comod si luminos, spre
a servi ca conservator a tot felul de obiecte, de alimente si alte
producte agricole. Tinda avand o camera in fund, intrarea la
pod sa fie prin acea camera, asà ca sä fie prin aceiasi incuiä-
toare camera si podul. Sub camera din dos, o pivnita cu cloud
dispartituri una pentru zarzavaturi, una pentru yin.
Dela casä, in directiune longitudinala continua, o surà ca
una sau doua porti pentru adapostitul trdsurei, carului, plugu-
liu, boronei si altor instrumente agricole si efecte econo mice ;
apoi, un grajd cu despartituri, una pentru o vaca cu doi vitei,
si alta pentru doi boi, podite inclinat si cu iesle ; o gainarie
si un cotet pentru porci, si latrina. Afara de acestea, in direc-
tiune latitudinala, o sued cu cloud porti fata in fata, pentru im-
blatit cereale si pentru treerat, cu o mica masina dg mana, si

www.dacoromanica.ro
 iM
iarna pentru conservat nutretur pentru vite. La cele doua laturi
ale acestei quri economice, de cari in toata Romania nu e nici
una, iar in alte fari culte 0 de mai de aproape, in vecina Tran-
silvanie, nu e satean cu doi boi 0 o vaca, care sa nu aibl a-
semenea §ura nepretuita in economia domestica, vor fi iard0
cloud grajduri, podite 0 cu esle §i bine lipite pe dinafara, unul
pentru un cal sau doi i celalalt pentru 6-10 oi. Dela §ura,
inainte, un co§eriu sau patul pentru papu§oi sau porumb, i
langa grajd, un opron pentru cultura gandacilor de matase.
Pentru ca satenii sa alba un model viu §i deplin convin-
gator de posibilitatea de a'0 face 0 ei cu foarte mici spese cla-
diri economice necesare dupa modelul celor dela economia do-
mestica a invafatorului i preotului, aceste cladiri va trebui sa
nu se faca din cardmida arsa, care din mai multe cauze costa
0 neasemanat mai mult §i sunt contractabile de umezeala, ci se
vor ridica din lemn 0 piatra, acolo unde este in abundenta a-
semenea material 0 din ciamur pämant batut intre dulapi
portativi sau mult mai lesne 0 mai nimerit, din caramizi ne-
arse, afara de pivnita, care trebue sä fie de caramida arsa sau
piatra, in locurile lipsite de lemn 0 piatra, intru cat este probat
ca i clädirile din pamant sau mai nimerit din caramide nearse,
au durabilitatea ca §i acele din caramida arsa, lemn sau piatra,
cum sunt cladirile de tot felul in satele din Basarabia, Banatul
Timiqanei 0 Ungaria campeand, cari provincii sunt lipsite in cea
mai mare parte de lemn §i peatra, 0 unde sunt case 0 cele-
lalte edificii economice ca in orw, de0 numai de ciamur sail
caramida. nearsa.
Toate animalele economiei domestice ale invatatoruluf §i
preotului vor trebui sa fie de cea mai build rasa, pentru ca,
bine tinute, vaca sa dea nu 1, 2 sau 3, ci 10-12 oca de lapte,
sa se poatä lucra cu doi boi ca cu patru sau §ease, ,i ieapa
sau iepele de masurd ale invatatorului 0 preotului, batandu-se
cu armasari de mdsura §i de bunal rasa', productiunea lor sa fie
perfect utila pentru trebuiutele armatei §i pentru orice alte ser-
vicii mai prefioase ; apoi, pentru ca un porc gras sä se vanda,
nu cu 40-50-60 lei ca padä acum, ci cu 100-120-160-200 lei, §i
oile figai, merinoase §i spance, etc., sa dea lanai mai pretioasa

www.dacoromanica.ro
 155

sa.' fie de utilitate superioarà in industria casnicä si de pret

si
mai mare la vânzare.
Toate vitele se vor procura de invaTátori si. preoti cu spe-
sele lor si pe comptul lor, de aceea gradat pand la 3 sau 4
ani.
Ar obiecta cineva ca invaltatorii si preotii ar fi a supriti prin
asemenea indatoriri. Cei ce ar face asemenea obiectiuni, se in-
sea15., ca.ci sunt necunoscatori de lucru. Invätaorii si preotii, a-
farà de cativa invätätori carora le place a duce viata de oras, au
si acum ea-Le cel putin o vacal, Cate doi boi, cae unu sau doi
cai si cateva oi, numai eh' le au de rasa proastá si le ingrijesc
prost, ca si. toti ceilalti sdteni.
Care le invaltätorilor si preotilor ca model sa fie foar-
te sprintene si ferecate in toate pal-tile lor, ca si carele sgeni-
lor din tarile culte ; asemenea sa.' aiba' boroane cu cuie de fer,
si pluguri de fier, pentru cari li se vor da modele cu instruc-
tiuni.
Curtea, cu toate clädirile economice, in numärul si forma
descrise dupa asemenea desemnuri va fi inchis5. la fun-
dul ei printr'un gard inalt, ca sa.' nu sara peste el päsärile, in
gradina de legume si verdeturi sau zarzavaturi, care va avea loc
dupa curtea despartità cu asemenea gard. In gra.dinal va fi o
stupind sau prisacd.
Dupa: gradinal urmeazal livedea de pomi, precum ; pruni,
zarzäri, visini, persici etc.
In fundul livezei vor fi cel putin cloud ra.nduri de vie, ca
sà se poatä introduce si un metod nou sau cloud in asemenea
lucrare, pe langa cel vechiu.
Marginile libere ale curtei se vor plantà alternativ cu nuci,
ciresi, meri si peri can ar ina.dusi pometul delicat, dac'd s'ar plan-
ta in livede 1 asemenea si cu ativa duzi pentru gandacii de ma-
tase, pentru cultura cdrora se va asezà si un mic sopron cores-
punzator, l'ang5. gard.
0 asemenea economie domestical, spre acelasi scop de imi-
tatiune pentru sateni, este necesarà a se crea si pentru ceilalti
inväTatori unde vor fi mai multi, §i pentru preotul satului, la ca-
sa parochiald care e necesarà. sà fie pentru preot in toate

www.dacoromanica.ro
 156

satele cu biserici cum e in toate tat-He culte, la toate religiunile

cari impreuna cu clädirile economice regulamentare se vor
face, in comunele avute, de comune, $i in cele mai fara de mij-
loace de comune cu concursul judetului, sau numai de judet,
intrucat ele se fac pe rand, cate un nurndr marginit pe fiecare
an.
2. Pentru Economia ruralei este necesar ca $coala sa po-
seada un teren c'ultivabil la camp, dela 5-6-7 hectare cel pu-
tin, pe care invatatorul, ajutat de un om al sail ce are $i a-
cum fiecare ca $i la economia domestica, sa practice o cul-
tura rationala. ca aceea ce practica täranii satelor culte din apus,
complectata cu tot felul de lucrari $i plante, necunoscute la noi,
sau cele obicinuite altä data, mai de tot parasite.
Asemenea lucrdri si plante trebue ca $i toate celelalte
sal se introduca in sate, prin intermediul invatatorului $i preotului
in mica cultura a sateanuhit, precum : facerea gunoiului, ingra-
$amintele anuale, assolamentele, cultura triloiului, lucernei, sfe-
clei, napilor, morcovilor $i cartofilor, cari in multe parti din Ro-
mania nu se cultiva ; apoi, textilele mai de tot parasite in u-
nele regiuni ca cânepa, inul, precum qi din nou, bumbacul,
pe unde va fi posibil.
Invatatorul $i preotul vor introduce plugurile de fier cele
mai perfectionate, boroanele, care ferecate cu co$uri de rächi-
tele in locul celor destramate, cum nu este de crezut sa mai fie
in vre-o tard din toata lumea ! Ma$ine pentru taiatul hlugilor $i
paelor, imbläcei $i masine mici de treerat cu patru oameni sau
cu un cal $i alte mici instrumente economice.
Tot ei vor introduce tesalatul $i periatul vitelor cornute $i
stabulatiunea sau tinerea vitelor, vara ca $i iarna in grajd, unde
va fi nevoe, $i nutrirea lor cu plante $i radacini din nou intro-
duse pe langa celelalte intrebuintate in economie pana acum,
3. Pentru industria casnicà se vor introduce gradat, prin
ingrijirea guvernului, ma$ine de tors $i razboaie perfectionate,
la a cdror conducere, afara de invdtaitoare, unde vor fi, va fi
preterit& in celelalte localitati cu $coale, invatatoreasa dupace
se va fi initiat in practica lor prin dispozitiunile ce se vor fi luat
de ministerul respectiv, spre a inväta cu materialul lor pre ele-

www.dacoromanica.ro
 157

vele cursului complimentar prevazut in legea instructiunei pri-

mare si normal primare, pentru care va trebui a li se da o diur-
na. de 10-15-20 lei lunar, copiata dupa zilele intrebuintate la lu-
cru sau dupg numarul elevelor din scoala complimentara.
Cu materialul de canepa, in, lama, etc,, recoltate prin eco-
nomia rurala, a invatatorului si preotului si cu masinele de tors
si razboaele perfectionate, cari dau 30-40 metri tesatura pe zi,
in loc de maximum 5-6 coti ce tese o femee pe zi astazi, in-
dustrie streina, referitoare la trebuintele sateanului si alte ser-
vicii comune, va fi sdrobita, si industria noastra casnica va pros-
pera, si aceasta va fi un avantagiu ca atat mai mare pentru sa.-
teni, ca. femeia va pi actica aceste lucrari in cele 6 luni de pe
la sfarsitul toameni panä in primavara, cand nu lucreaza la
camp, si la cari se va cauta a se initia si deprinde pe viitor si
barbatii ca pe aiurea,
Spre a se da si mai mare impulsiune industriei casnice,
invatatorii cu familiile lor si invätatoarele dela comune rurale,
precum si familia preotului vor fi obligati riguros a purta vara
si iarna, in zilele de lucru si de sarbatori, portul national ro-
manesc din materii produse in casele lor, spre a convinge si
decide pre toti sätenii, pe unde portul romanesc e alterat sau
parasit, de mare economie, ce vor face prin reluarea si conser-
varea frumosului si solidului port national romanesc, prin exem-
plu viu, singurul eficace si in aceasta, ca mai in toate.
Portul national romanesc, pe langa desemnarea caracterului
national, care distinge pe tarani masa tuturor popoaprlor
ca si limba, qi diferitele lor moravuri, joacal rolul principal intre
motivele redesteptarei si progresului industriei casnice in tara la
noi. Portul national romanesc, reluat si conservat de toti taranii
nostri, asigura cea mai mare economie in averea c4tigatata
prin greaua muncal a campului, prin aceea 0:0 produc singuri
materiile pentru imbracaminte, asternuturi, diferite utensile pen-
tru familie si trebuintele econornice ale casei, precum si o bunä
parte pentru vanzare, in loc ca taranii, in cea mai mare parte
sa cumpere mai toiul de la straini, fapt prin care nu se mai
alege nimica din munca lor si ajung la sapd de lemn.
Reproducem dupa ziarul Tribuna din Sibiu No. 160,97 un

www.dacoromanica.ro
 158

document foarte pretios, supscris de capitanul districtului Meran

din firol, relativ la portul national ;
Iaca-1 :
Capitanul districtului Meran, in Tirol, a dat un important
circular in favorul portului national tirolez. Importanta acestui
circular creste prin faptul, cd la aceasta a fost indemnat de in-
susi archiducele Francisc Ferdinand de Austria-Este. tata cir-
cularul in intregimea sa :
Circular calre toll domnii preoti, antistiile cornunale, con-
siliile colare ,i direcffile coalelor ale districtului politic
Meran.
Alteta Sa i. r., d. archiduce Francisc Ferdinand de Aus-
tria-Este, a bine-voit sa-mi exprime cu ocaziunea ultimei sale pe-
treceri in Meran", dorinta sa se lucreze intr'acolo, ca taranimea
acestui district sa'si conserve vechile sale porturi, respective ca
sa se generalizeze cat se poate de mult intrebuintarea acestor
porturi, ale acestor parti ale poporatiunei. Urmand intentiunea
de a implini dupa rasputeri dorinta Altetei Sale imperiale regale
rog pe domnii pastori sufletesti, pe antistiile comunale, consiliile
scolare locale si directiunile scoalelor acestui district, sa bine-
voiasca a promova temeinic si la orice ocaziune conservarea ,i
rehrtroducerea vechilor porturi nationale.
Cu toate ca numai singura dorinta exprimata a inaltului
protector al taranimei tiroleze, ar fi de ajuns sa motiveze pe
deplin incercarea aceasta, tin de a mai adauga, c5. venerabilul
port al Tirolezilor reprezintä fard indoiala un puternic mijloc
spre a nutri in taranul tirolez, call-L.601e lui traditionale, religio-
sitatea, fidelitatea pentru imparat, bravura, onestitatea si simtul
mandriei stärei sale. Si aceasta atat in interesul statului, si al
societatei, de oarece tocmai in timpul de azi, in care se zguduie
in mod temerar temeliile ordinei sociale, conservarea unei tidral-
nimi nestricate si constie de sine, care va forma totdeauna pu-
ternicul sprijin al ordinei, de cea mai vastä importanta.
Relativ la imprejurarile acestui district as mai releva in de-
osebi, a de portul national de aici se leag5. amintiri atat de glo-
rioase, incat el formeazd, asa zicand, pentru fiecare taran o hai-
na de onoare, ce-i da vaza nu numai aici, ci ori s'i unde si a

www.dacoromanica.ro
 159

carei lepadare ar fi in detrimentul lui. Considerand aceste moti-

ve i altele de aceia0 natura, nu va cadea greu de a na0e in
Oran interes pentru cauza aceasta, iar mai ales de a inspin ti-
neretului dragoste pentru vechiul port national, o tinta ca aceasta,
la care se poate ajunge mai ales prin §coald.
. A0eptand cu siguranta promovarea cea mai intensivä a do-
rintei exprimate din inalt loc, rog a-mi transmite parid la 1 Oc-
tombrie resultatele obtinute, precurn i eventuale observari i
propuneri, spre a le putea raporta. Altetei sale i. r."
Meran, in 14 Iu lie 1897.
Spiegelfeld,
I. r, prefect 0 pre§ed. al cons. §colar distrc.
Este un semn al timpurilor, ca.' un inalt membru al casei
domnitoare arata atata dragoste i interes pentru taranime i
portul ei national. Temerea de socialism care sguduie in mod
temerar temeliile ordinei sociale", Inca poate sa fie un motiv
pentru aceasta nobild ingrijire.
Pe langa toate motivele accentuate in circularul citat, noi
mai avem puternice motive de ordine politica, nationala, ca sa
insistam in aceasta directiune.
In unele p6rti ungurene, prin Ardeal chiar, unde elementul
rominesc vine in atingere cu Secuii, se \rad deja inriuririle stra-
ine in portul taranului romanesc, $i acestea inrauriri nu raman
singure. Ele sunt urmate de influiente straine asupra modului
de gandire a oamenilor.
Pärasirea portului national este avisul trist al decadentei §i
signalul primejdiei de desnationalizare,
0 comoard de adevar zace in vorba romaneasca : Ori vor-
be0e cum Ii-e portul, ori te poartá cum ti-e vorba.
Dupa conceptele taranului nostru vorba §i portul, limba §i
costumul, sunt strans legate de olaltà. De aceia romanul nu nu-
me§te bucuros Romani" nici pe domnii sai, fiindca sunt imbra-
cati in haine domne0i. De aceia Romanul, care-0 va fi parasit
portul, u§or iqi poate parasi §i limba i legea §i neamul.
Abtinandu-ne deocamdata dela analisarea unui adevar a.a
de evident, atragem atentiunea carturarilor romani la c:rcularal

www.dacoromanica.ro
 160

de mai slis, si-i rugam sa vegheze neadormiti, ca poporul s5.-0

tie portul original romanesc.
Asociatiunea" noastra ar trebui sa-si indrepte atentiunea
si asupra acestui punct asa de insemnat pentru cultura poporu-
lui romanesc."

Iacal si reflectiunile ziarului Tribuna" No. din 24 Iulie 1897

asupra circularei aci reproduse :
Portul romfinesc
Un arhiduce recomanda Tirolezilor pastrarea porturilor na-
tionale ; capitanul districtului Meran da circulare cdtre toate fo-
rurile recomandand sa aprecieze dorinta arhiducelui spre binele
insasi a poporului ; pe atunci un profesor din Paris calatoreste
pe la noi, studiind poporul si admirand mai ales portul roma-
nese ; el fotografiaza grupe de tarani, findca afla scene vrednice
de penelul pictorilor parisieni ; Asociatiunaa" noasträ intr'aceia
plänueste o casä nationala, ca sä intemeeze in ea un muzeu et-
nografic, colectand in el mai ales diferitele porturi ale poporului
romanesc. ha' tot atatea motive de a medita putin asupra a-
cestei teme.
Dar nu motive, numai prilejuri. Motive nu ne trebuesc,
pentrucd portul national al poporului nostru insusi e un" motiv,
insusi e plin de motive, care desteapta la meditare mintea gan-
ditoare, dar nu trebuesc prilejuri.
Oricat de important din punct de vedere national, istoric,
estetic, portul totusi e ceva comun, e ceva aproape banal ; ne
obicinuim cu el, ni se pare un lucru de sine inteles, neinsem-
nat, si-1 trecem cu vederea, desi o mare comoara morala e le-
gata de acest moment. De aceia nu strica, ba e chiar de lipsd,
ca din and in cand sa ne facem obiect de consideratiuni si me-
ditatiuni si din aceasta tem5. care poate sa apara banala in o-
chii oamenilor superficiali.
Ce-ar fi fost de noi romanii daca poporul nostru n'ar fi ti-
nut cu atata inddratnicie chiar la portul sau ? Ce-ar fi astazi da-
ca el nu si-ar iubi asa de mult acest port simplu si frumos ?
0 vedem in partile unde elementul strain, fiind in preponderan-
ta, a impus si romanilor portul Om.

www.dacoromanica.ro
 161

Acolo cu albimea curatal a hainei romane§ti, a dispänit §i

curatenia moravurilor, au dispärut §i obiceiurile vechi, strabune,
qi poporul decazut in nomolul patimilor de rand, §i-a pierdut §i
mandria nationala §i iubirea de neam §i astäzi sta clatinand, §o-
vaind ca §i Rutenii, aproape de groapa ce se chiamd maghiari-
zare.
Pentru popor portul sail nu e numai port, in scopuri higi-
enice, sau de modd. Pentru popor portul e un simbol, e un pro-
gram, un stindard, un scut. El de pe port cunoa§te pe conatio-
nalul salt, pe care dacd nu Far veded imbrdcat ca §i el, nici nu
i-ar grai, nici nu 1-ar privi. Prin portul sau i§i face el maTrturi-
sirea, pe fata., inaintea ori-§i-cui, cd el e roman ; prin alipirea
neclintità la portul sau dovede§te el, hotarat §i incontinuu, ea'
el roman vrea sl ramana in veci ; prin portul sau el ridica un
necontenit §i solemn protest in contra tuturor nasuintelor de
maghiarizare ; prin preferirea, ce o dä el portului sau national
fata de orice alta imbracaminte, §i prin exclusivismul ori-carui
alt port taranul nostru i§i aratä mandria sa nationald, aproape
§ovinista.
Eatà momente de actiune tacita nalionald pe care noi, a§:i
rumitii inteligenti, cari umblam in costume internationale, prin
ins.* faptul acesta, le neglijem.
Nu vom epuiza, intr'un articol, toatä insamnätatea politica
§i nationala, ca reside in costumul national al poporului nostru.
Ceeace intentionam, e s5. atragem atentiunea acestui punct, mai
ales a acelor frunta§i ai poporului nostru, cari locuesc prin ti-
nuturi unde poporul §i-a parasit portul national, sau este ame-
nintat a §i-1 parasi. Aci mai ales ar trebui sal lucre cu de-adân-
sul. Aci ar trebui cu preferinta sa. ndsuiasca cnducatorii fire§t
ai poporului sa restitue portul romanesc.
Motive pentru aceastà restituire sunt destule. Intaiu, ca
17191io istoric, putem cu siguranta presupune, §i eventul dovedi,
c5 portul de acum, adica acel adoptat de cea mai mare parte a
satenilor cu pardsirea calui rotnaneasca e impottat dela straini,
§i ca.' mo§ii §i siramo§ii alt cum se imbracau.
Motive economice Inca se pot invoci, caci e dovedit ea
portul romanesc e mult mai trainic, prin urmare qi mai ieftin,
11

www.dacoromanica.ro
 162

de cat toate celelalte. La aceasta sa mai aduge, ca cele mai

multe piese ale portului national, se pot face in casä, si nu tre-
buesc cumpdrate dela evrei.
Mai ales s'ar pute a folosi motive estelice. Portul roma-
nesc e asa de frumos, de 1-au indragit si strainii ; nu s'ar putea
deci, ca el sa nu fie preferit portului incolor, unguresc, ce s'a
adoptat pe unele locuri. Poporul taran, de oHce neam, iubeste tot
ce e mai viu colorat, si in privinta asta portul romanesc poate
tinea usor concurenta.
Deunazi eram la fotograf mai multi Romani. Ne- am pozat,..
Dupa noi urmara cloud tinere salistence Dara ce ni-a fost mi-
rarea auzind pe Salistencele noastre vorbind numai ungu-
re0e I Ne-am informat, si am aflat noima lucrului. Adica Salis-
tencele noastre nu erau Sälistence, ci erau niste domnisoare ma-
ghiare din loc, care aveau ambitiunea de a se vedea eternizate
in frumosul costum dela Saliste.
Nu e mirare ! Costumul salistenesc e de o simplitate si o
frumuseta clasica. Cand il va.cl, totdeauna imi vin aminte sta-
tuiele de marmura de Paros, ce le-am väzut prin Italia. Träsuri
simple dar marcante : nici o coloritura extra- vaganta, nimic im-
popotat, nici o ingramadeala de coloH si linii. Aci totul e simplu
dar nobil, curat si frumos. Alb si negru aceste domineazd.
Si pe aceste campuri, ce se contrasteaza asa de frapant, asa
de isbitor, ici-colo rasare cate o tivitura modesta, de cate-va
coloH. Pare ca sunt stele luminoase pe haina noptii, sau flori-
cele pe covorul campului varde sau schintei stralucitoare in calea
alburie, ce o descrie o raza de soare.
Atata ginga0e, atata fineta, si atata simplitate, rar se in-
truneste, ca sa creeze ceva intru adevar frumos.
S'ar 'Area, ca.' costumul acesta salistenesc este tot ce ne-a
mai ramas intru adevar clasic dela strabunii nostri Romani.
El pare ca.' simbolizeaza tara de caracter nepatat, si simplitatea
nobilä. Si aceste insusiri cu tot dreptul il fac sa se distinga
intre toate porturile romanesti, si sa.-1 indrageasca chiar si
strainii.
Se recomanda deci de sine, ca in tinuturi, unde portul ro-
manesc a fost parasit sau a fi lepadat, sa, se incerce a introduce

www.dacoromanica.ro
 163

portul sälistenesc. In privinta aceasta, damele române ar putea

sa ded bune exemple.
Era int'un timp general obiceiul, pe la petrecerile roma-
nesti, cä damele se przentau in costume nationale. Se observa
acum oare-care regres in privinta aceasta, desi el nu are nici o
explicare. Ar fi de dorit, ca in rapoartele ce se scriu despre
petreceri, sa se scoatà la iveala totdeauna numele damelor, care
au purtat costum national.
Pe langa chestiunile politice, trecatoare i schimbacioase,
sunt Inca i de cele, cari totdeauna raman aceleasi importante
ai hotaratoare. Intre acestea e i chestiunea portului national.
Sa nu uitam, ca portul romanesc a fost o pavaza a limbei i a
nationalitatei noastre. Astazi el este o mdrturisire nationala si
un viu protest contra desnationalizarii. Sa.-1 iubim deci, i sa-1
facem iubit inaintea tuturor Romanilor".
Acum sá permitem in cateva träsäturi si modul prin care
satenii vor putea fi initiati in cunostintele mai de aproape ale
nouei practice pentru ei a diferitelor ramuri de lucrari de eco-
nomie domestica ruraki i indusirie casnicei, spre a le adopta,
imità i activa la dansii, la casele lor,
In Economia domestica, elevii scoalelor rurale, conform
art. 28 din legea asupra instructiunei primare i normale, fiind
obligati a lucth impreuna cu invga.torii lor gradina scoalei
dela casa si economia domestica a lui, in care infra' si livada
cti pomi cu stupina, i cultura ganclacilor de mdtase, invatato-
rul ii va initia si in celelalte lucrdri, de economie domestica,
prin dese i neconteni'e lectiuni intuitive, precum asupra mare-
lui avantagiu a treieratului cu imblacei i cu micie masini de
mana asupra grijitului cu tesala i peria a tuturor vitelor ; a
tinerei i nutritului lor i vara, unde va fi necesitate, ca si iarna
in grajduri ; asupra curateniei grajdurilor ; asupra prepararei gu-
noiului i cdratul lui la camp, asupra ingrasatului porcilor, etc.
Pe langa acestea si tot spre acest scop, invaltatorul ca si
preotul, vor convoca pe sateni la conferinte periodice pe se-
soane, in zilele de Duzninica i sarbitori, spre a-i inifid prin con-
versatiuni intuitive si pe ei asupra tuturor lucrdrilor sus mentio-
nate d economie domestica la locuintele lor, convingandu-j

www.dacoromanica.ro
 164

despre neasteptatele mari foloase ce vor rezulta pentru ei din

aceste practice in asemeni conditiuni.
In Economia rurala se vor initia tdranii in primul loc din
vedere : invdtkorul si preotul, avand pd -slant irile lor in farine
printre ale Varanilor, acestia vor observa ingraisatul, lucrul sis-
tematic la arat, semanat si boronit, excelenta productiunei, prin
asemenea lucrdri, intreith si impdtrità mai bund decal la ogoa-
rele lor ; vor observa plantele si raldbicinele pentru nutritul vite-
lor, semdnate, cultivate si recoltate de invatatori si preoti, ceea
ce nu vdzuserd niciodatd pand ad ; vdzand plantele textile si
celelalte ; cum se coseste trifoiul si lucerna de 3-4 ori pe yard,
cum se tale si se card toatai vara frunzele de sfecld si napi a-
casai pentru vitele tinute in grajd : atunci de sigur se va naste
intre tarani discutiune si critica la diferite ocaziuni, si fard a-i
invkà cineva numai deck si necontenit pe toti, la vederea fru-
moaselor si surprinzdtoarelor lucrdri si rezultate, vor incepe a
imita, azi unul, maine altul, cele ce fac invdtdtorul si pre-
otul, ceeace se va propaga in urmà gradat printre toti sate-
nii, pe aceastd cale, ajutati fiind5eincetat si de cele ce practicd
copiii lor in gradina scoalei si in economia domesticd a invdtd-
torului.
In Industria casnicd masina de tors si ralzboiul facl.tor de
minuni, fiind unul din principalele motive de dqteptare §i in-
demnare, cand acele se vor fi rdspândit numai la 2-3 case in
sat, deocamdatd prin absolventele cursului complimentar, con-
duse de invätatoare si pe aiurea de invätatorese, cum s'a expus
mai inainte ; cand se va ball cultura sistematicd a canepei si i-
nului, a lânei tigae, spance si merinos, a mdtesei si, in cele din
urmä, si a bumbacului, pe unde numai se va putea : toate a-
cestea vor convinge prin vedere si pipdire pe fiecare prin ad-
mirabilele efecte si foloase uimitoare !
Invdtdtorul si preotul vor avea in vedere a incredintà pe
sateni si sätence in conf arintele periodice si la orice ocaziuni,
despre marile foloase materiale, morale si nationale ce se cas-
tiga prin industria casnicá condusä cu culturd si despre pagu-
bele inspäimantkoarelpe aceleasi terenuri, prin aceea, dacd se
importa totul din straindtate ; cum cea dintaiu inavule§te, dq-

www.dacoromanica.ro
teaptd, onoreazä si fericeste, cea de a doua sairdceste, tdmpeste,
aduce la sapa , de lemn si desonoreaza.
Realizarea si ajungerea scopurilor propuse a-tarifà foarte
mult si dela o capabila, activà si riguroasa inspectiune din par-
tea autoritatei supreme minis+eriale, prin inspectorii si revizorii
scolari initiati si ei anume in toate ac:ste si numiti perma-
nenti in funetiunile lor, pentru ca factorii chemati a realizà a-
ceste negraite bunuri pentru taranii nostri, si de o necesitate
vitala, se: puna toata activitatea lor, pentru ca aceasta lucrare
sa-si dea toate fructele ce cu tot dreptul se pot astepta pentru
fericirea säteanului progresul si prosperitatea farei.
Dar pentru aceasta va fi necesitate a se modified si legea
relative' la calitatile si numirea revizorilor scolari, caci si. fare' de
aceasta, este un contrast isbitor, ca revizorii scolari, fdra nici o
preparatiune pedagogica cum sunt ma: toti cei de astazi sà
inspecteze si sà controleze pe invdtatorii si institutorii cu cursuri
pedagogice fa:cute.
*
# 41

S'ar putee intrebd, fata cu toate aceste reforme, inoiri, o-

peratiuni si man l. imbunatatiri, de unde si cum vom puted aved
invdtatori rurali si preoti in stare de a activd si practice econo-
nomia domesticei, economia ruraM si industria, casnicci, dupe.'
normele aratate, ca sa serveascd de tip, imitatiune si instructi-
une, pentru elevii scoalelor primare rurale, ai celor complimen-
tare si. pentru sateni peste tot.
La aceasta. dreaptä intrebare, credem cä va fi deplin sa-
tisfdcator urmdtorul raspuns :
Tot ce se propune a se face i a se ormari prin invatetori si
preoti la economiile domestice dela locuintele lor, la econo-
miile rurale de pe terenele dela camp si ale bisericei, si cu
industria casnicd, adica aceleasi asezaminte : casa, ce se pro-
pune mai sus a se face pentru invatator si preot la sate, cu
toate atenansele economice tip si toate celelalte inzestrari des-
scrise mai sus, sä se face: si sa se urmareasca si la fiecare scoala
normald de invatatori si, in ceaa ce priveste industria casnica,
la cele de invdtatoare, precum si la fiecare seminar pentru pre-
oti, unde fere elle spese un econom practic adus din stra-

www.dacoromanica.ro
 166

inatate sa execute, cu §tiinta lui practic i cu mdinile lui, im-

preuna cu elevii §coalei normale i seminariale, sub suprave-
ghiarea profesorului de tiintele agricole al §coalei, toate lucra-
rile de economia domesticä i rurald, aà cum se practica de
sateni din tarile culte din Occident, qi, in special 0 mai aproape,
la vecinii noOri Sa0 §i Romani de peste Carpati, aã ca absol-
yenta §coalei normale numiti invatatori §i absolventii seminarii-
lor numiti preoti la tara, dupd lectiunile teoretice §i lunga prac-
tied de cinci ani la economia domestica qi rurala tip de pe
larga coala normald i seminarii, trecand la tara, nu vor avea
decat a continua, cu perfecta cuno#intä i competinta cele ce
adeseori numai cu cateva zile inainte practicasera la economia
domestica i rurala dela coala normald 0 seminar.
Vechii invatatori ai coalelor rurale, unde se vor face lo-
caluri noui, cu locuinta model pentru sateni la oparte §i cu toate
cele pentru economia domestica, rurala i industria casnicd in
conditiunile deja descrise, aceia, i preotii in asemenea stare,
se vor initia §i conduce in aceste lucrari, ajutandu-se parte cu
putinele teorii ce au ca§tigat in coalà, parte cu instructiunile
si regulamentele ministeriale, parte prin consulturile revizorului
§colar, initiat i preparat in acest sens, 'parte 0 mai ales
prin vizitele ce vor trebui sa faca din child in cand pe la §coa-
lele rurale, unde functioneazd invatatori i preoti noui, care deja
au trecut prin §coalele normale §i seminare prevazute cu ase-
menea instalatiuni 0 practice economice i rurale §i cari stint a-
§eza-ti la locuintele lor dela coalele rurale §i casele parochiale
prevazute deja cu instalatiunile respective model ; apoi din ci-
tire de carti §i reviste economice i agricole ce vor trebui sa-0
procure.
In fine, pentru ca invdtatorii rurali §i preotii satelor sal
poata fi convin0 §i mai mult de cuno#intele, ce trebue sa alba
relativ la practica economiei domestice, rurale, §i indnstriei cas,
nice ; sa caOige idei i sd-i formeze idealuri de stare ridicata
ni cultura necrezutà §i neimaginabila a satelor i taranilor din
färile neasemOnat culte, cat privqte satele i pe sateni, la care
stare trebue sa tinda laborarea invatatorului i preotului 0 a
noastra a tuturor, pentru a face sa.' ajunga cu timpul i satele

www.dacoromanica.ro
 167

noastre acbto 1 este absolut necesar ca absolventii scoalelor non=

male de invätätori, precum si acei ai seminariilor de opt close,
viitori preoti de sate, sal faca succesiv, in vacantele de Julie si
August, excursiuni peste Carpati, unii in regiunea Bistritei, altii
in a Brasovului si altii in a Sibiului, in nemijlocita vecinatate cu
noi, unde printr'o favoare a soartei putem zice pentru noi,
in aceastal privinta, fiind asezate de mai multe secule colonii
germano-sasesti, cu satele lor de o cultura superioara si pana la
necrezute, dupa care s'au modelat in totul si fratii nostri Ro-
mani din acele regiuni, tralind in acelea0 sate sau imediat inve-
cinate cu ei, absolventii nostri vor avei ocaziune a vedea un
numar din acele sate cu economia lor domestica, rurald si in-
dustria casnica mai presus de orice asteptare, plus bisericile,
scoalele, fabricele si alte asezaminte de cultural si utilitate na-
tionala.
La plecarea absolventilor in ac.?le excursiuni, ei vor trece
si vizita partile muntilor Carpati ai tarei, unde sunt monumen-
tele noastre vechi cele mai considerabile, si alte asezaminte mo-
derne de exploatarea avutiilor noastre naturale, apoi insdsi mun-
tii cu apele minerale si plantele lor, etc.
La reintoarcere excursionistii vor trebui sal viziteze Capi-
tala tarei cu tot ce e mai de interes in ea, pentru inavutirea cu-
nostintelor lor si perfectionarea lor ca invataltori, precum si macar
unul sau clonal din porturile noastre de pe Dunare, dacd nu si
dela Mare.
Asemeni excursiuni, a facut subsemnatul un num ar de pa-
tru, cu ate 70-80 elevi a 3 clase, din 3 in 3 ani, in curs de
20 ani, cat a fost ca director scoalei normale din Barlad, si
pe cat timp a fost ajutat cu mijloacele necesare.
Deci acestea sunt probe de posibilitatea excursiunii.
In acelasi timp, ar trebui sa se modifice si sa se complec-
teze unele din dispozitiunile legei asupra invatamantului primar
si normal primar, introducandu-se lucrul manual ca obligator in
toate coalele rurale.
Intr'adevar, una din principalele cerinte ale pedagogiei mo-
derne, este si introducerea in scoalele satesti a unor industrii
facile, cu scop de a destepta gustul industrial la sateni, Aceasta

www.dacoromanica.ro
 iis
masurd, foarte utild, se poate realiza indatd, intrucat mai tot1
invatatorii sunt initiati, cel putin intr'o industrie, aceea a face-
rei palariilor de pae poate cea mai necesard pentru sate
iar cei prea putini, ce s'ar gasi fara aceasta cunostintä, pot fi
complect initiati in ea, intr'o vacantä, cu ocaziunea conferinte-
lor invatdtoresti, dupa necesarele dispozitiuni ce s'ar lila de mi-
nister cu cateva zile inainte.
Iata acum nivelul la care trebue sa se ridice si calificarea
corpului invatatoresc rural, ca sa nu fie mai jos deck corpul
institutorilor, mai ales cd chemarea acelora este mai mare si
mai anevoioasa de cat a acestora ; ar fi foarte de dorit si chiar
necesar ca in scoalele normale de invatätori sa se primeasca nu
absolventi ai scoalelor primare de astdzi, ci numai absolventii
de ai invdtamantului complimentar, de trei clase gimnaziale si
de seminar inferior, chiar si din punctul de vedere cà cursurile
scoalelor rurale, sunt in total egalizate cu ale scoalelor urbane
prin noua lege a invätämântului primar si normal primar, votata
in sesiunea 1895-96.
Pe langa imbunatatirea radicala a stärei materiale a satea-
nului nostru ce are a rezulta din masurile propuse, transf or-
mate in lege, si cu inteligenta executate, credem a fi de tot co-
respunzdtor si o sacra datorie a ne ocupà si de unele conditi-
uni cari ar ameliora starea lui morald, atat pe cat ele ar putea
fi inscrise in aceasta lege.
Cu privire la aceasta si intrucat imbunatätirea starei mo-
rale a sateanului depinde de scoala si de biserica, gasim o la-
cuna foarte mare si o neconsecinta prea isbitoare in legea asu-
pra invatamantului primar si norm al-primar, relativä la educati-
unea morala-religioasà, lacuna care imperativ trebue sä fie
inlaturatd.
Asa, pe cand art. 27 din acea lege obliga pe invatatori ca,
in toate duminicile si sarbatorile, sa mearga cu elevii la biserica,
spre a asista la serviciul divin si a forma corul, dispoziti-
une necesarà si. foarte buna, nu este in acea lege nici un
articol care sa oblige pe elevii si elevele scoalei norm ale de in-
vatatori si de invatatoare sa faca aceasta sub conducerea, se
intelege a prof esorilor diriginti de clase, nici pre acei ai scoale-

www.dacoromanica.ro
 169

lor normale de institutori i institutoare, in cei cinci ani de e-

ducatiune ai cursurilor acelor scoale, nici pre institutorii si ins-
titutoarele scoalelor primare urbane, nici pre acei ai scoa-
lelor de aplicatiune alipite de toate speciile de scoale normale,
ceeace este o contrazicere cu preceptele religioase ce se propun
in fiecare scoalà, un mare vitiu acesta, in materie de edu-
catiune morala religioasa.
De alta parte, vazand ideile vätgmdtoare in materie reli-
gioas5. a foarte multora dintre invatatori si institutori, din ne-
norocire idei pernicioase educatiunei morale si religioase a tine-
rei generatiuni, si in urma a intregei masse a poporului din o-
rase si din sate, si tinand totodata searna de obligatiunea ce au
membrii corpului didactic primar-rural i primar-urban de a face
tot ei cursurile in scoalele complimentare, care sunt de o foarte
mare necesitate si cdrora trebue sa li se dea o programa ast-
fel ca orele de ocupatiune i conferinte la cursul complimentar
sa fie cat se poate mai numeroase ca sä dea maximul fructelor
dorite, cred cä singurnl mijloc de a scapa de influenta de tot
vdtáma.toare s ideilor raltdcite in materie religioasa si mai vartos
de indiferenta unora din invatatori qi invätätoare fata cu edu-
catiunea religioasa in scoalä, este, ca morala eoanghelica. i
invagiturile religioase sa se propunä, si in scoalele primare ru-
rale si urbane de ambele sexe, de catre preotii localitatilor, cum
se practica aceasta la toate popoarele crestine culte din Occi-
dent, incepand cu vecinii i fratii nostri de peste Carpati si din
Bucovina. Aceasta masura este necesara si pentru ca sa ramana
invatatorilor si institutorilor cele 8-10 ore, in cari preotii dau
religiunea, cate doua ore pe saptamana de clase, disponibile
pentru cursurile complimentare de o nespusa utilitate pentru lu-
crari de economia domestica, rurala si de industrie casnica, pre-
cum si pentru prepararea elevilor i elevelor acelor cursuri in
lucrari pentru industrie si comert, atat de necesare pentru massa
poporului nostru urban si dela tara,
Fiindca Mod/a-mantai complirnenlar, care este o creatiune
noua in invatamantul prirnar dupa noua lege si umple un gol
de cea mai mare utilitate, nu este deloc definit prin aratarea
materielor de invatdmânt acestui nou curs. De aceea noi gasim

www.dacoromanica.ro
 170

de trebuinta a face programa lui aà cum credem noi, dupa

oare-cari indicari din expunerea de motive a modificarei legii a-
supra instructiunei primare i normale primare din sesiunea Ca-
merei 1895-96, prin care se indica in cloud trei cuvinte cá cursu-
rile invatdmantului complimentar au sal aiba de obiect, repetirea
mai desvoltatä a invataturelor percurse in clasele primare. A se
repeti numai, fie mai desvoltat chiar, ni0e asemenea invalaturi
0 pentru absolventii cursului primar. faca parerea noastrà pe
care o credem deplin satisfacatoare i posibile a se execut 1 de
invatatorii i institutorii respectivi :
Pe langa conferinte mai desvoltate intre preot §i elevii ate
o orã pe saptamana de fiecare clasa asupra moralei evanghelice
i invataturilor religioase numai din viu graiu, invatatorii 0 ins-
titutorii vor face tot in acest mod exercitie asupra istoriei, geo-
grafiei i higienei, asupra dreptului constitutional, administrativ
§i instructiunei civice ; conferinte intuitive asupra economiei
domestice, rurali §i industriei casnice, insotite pecat se va pu-
tea §i de oarecare practica. Relativ la gramatica vor deprinde
pe elevi in compozitiuni stilistice gradate, precum : adeverinte,
petitiuni, contracte, procese-verbale, testamente, epistole de di-
fetite treburi, §i la citirea acestora impreung cu elevii se va
stárui asupra erorilor gramaticali i stilistice, precum i asupi a
scrierei curente caligrafice. Vor face cu ei exercitie de tinerea
comptabilitatii agricole industriali i comerciali simple 0 pe par-
tide ; in aritmetica practica scrisa §i din graiu i in agrimensuri;
vor executa desemne liniare i cu mana libera, pecat se va putea
dupa natura 0 de obiecte usuali ; vor continua perfectionarea
elevilor in lucru manual, in cantece §i coruri biserice0i i lu-
me0i a.§5, cal absolventii acestui curs ce va dura 3-4 ani vor
deveni peste tot, mai buni economi domestici, agricultori i in
industria casnica ; se vor aplica mai cu succes la meserii, in-
dustrii §i comert, iar din cei eminenti dela tara se vor putea
prezenta la concurs pentru coalele normale rurale ; ca impe-
gati agricoli, ajutori de invatätori la coalele din catune sau cu
mai multi invatatori, 0 in armata cu mai multa aptitudine i cu
perspectival de inaintare in grade i in urma guarzi silvici, etc.
Mai departe, fiindcd invatatorii i invatatoarele chiar §i

www.dacoromanica.ro
 171

institutorii si institutoarele, nu-si procura cal-0 si scrieri de lite-

ratura pedagogica si economica, ce cad mai vartos in sfera vie-
tei lor scolastice, nici in limba romand pe care o inteleg deplin
si de cari scrieri se gasesc astazi in masura satisfacdtoare cu
aici, cu la fratii nostri de peste frontiera necum in alte limbi,
fie chiar in limba franceza, pe care nu si'o pot apropia in ma-
surd de a se putea folosi de ea deplin, cu atat mai putin de
cea germana. asà cd propunerea acestor cloud limbi in scoalele
noastre normale primare este numai un lux, si risipa de bani
cari s'ar putea intrebuinta cu mai mari foloase in alte lu-
crari, osebit ca elevii si elevele scoalelor normale de invatatori
si institutori ar dispune de mai mult timp pentru practica in-
dustriilor scolastico domestice, pentru hicrari manuale si ale e-
conomiei domestice si rurale, imperios reclamate de imbunata-
tirile starei materiale a sateanului. Sunt Inca de parere, ca atat
pentru alimentarea instructiunei si culturei corpului didactic pri-
mar in genere, cat si chiar din punctul de vedere al propà sirei
si sustinerei literaturei si culturei nationale, sa se infiinteze si
sa se sutina o Revista educativö, cu materie pedagogica, de
morala religioasa, de economie doihestica si rurala, de industria
casnica si economia politica peste tot, de literatura romana, de
stiinte si arte, de instructiune civicä si nationala. Aceasta publi-
catiune, care ar aparea odatä pe saptamaua, s'ar impati obliga-
toriu tuturor membrilor corpului didactic primar si preotimei,
in schimbul unui abonament foarte mic, intrucat numarul mem-
brilor carora sear imparti este foarte mare.
Ca in toate Wile unde instructiunea e bine organizata,
s'ar putea apoi cauta si la noi, pentru scoale, si mai ales pen-
tru scoalele speciale, cum sunt si scoalele normale de invatatori,
sa se aduca din alte parti, chiar cu adaus de retributiune, ca
directori, barbatii cei mai corespunzatori din punctul de vedere
al scopalui urmdrit prin acele scoale.
Deci numirea de Directori la scoalele normale de invata-
tori dintre profesori de provenienta de peste Carpati, nascuti si
crescuti la tard, ar fi necesara, pentru ca fiind din sate culte,
numai ei ar fi in stare a urmari cu succes economia domes-
ticó, rurard i industria casnic6 dela coala norigala si a exer-

www.dacoromanica.ro
 1'12

cita o influenta asupra educatiunei i culturei viitorilor invata-

tori rurali, Un director de provenienta urband ar fi de nul e-
efect §i in detrimentul regretabil al acestor scoale.
Afara de aceasta, pentru ca corpul invatatoresc rural sa
poatä indeplini cu succesul asteptat datoriile sale cu privire la lu-
crdrile economice i agricole, neturburati de nici o temere sau
amenintare, o conditiune esentiald este, ca ei sa stea parmanenti
la locul unde sunt numiti, ca sa. lucreze cu deplina tragere de
inima, neloviti de atatea interese materiale ca isvorasc din lu-
curdrile lor economice. Deci, in loc de permutare ca pedeapsa,
ar fi mai preferabil sa li se aplice, in asemenea cazuri, retineri
repetite i gradate, ceeace iar ustura foarte räu, i, la fapte
sau recidive mai grele, mai birie sa fie eliminati decat per-
mutati.
Avându-se in vedere cà numirea de invatatori in scoalele
dela tara a acelor ce sunt nascuti i crescuti in comune urbane
s'au crezut vatamatoare, s'au prevazut si in trecut i prin legea
actuald asupra instructiunei primare i normale primare, ca a-
semenea invatatori sa fie numai din fii de sateni ; avandu-se in
vedere ca.' in aceasta lege se dispune ea' in scoalele rurale pe
viitor pot fi numite i invatatoare ; am crezut necesar tot din
consideratiunea sus mentionata, a se garanta satele contra nu-
mirei de invätätoare de provenienta urband i prin urmare a se
introduce o dispoztiune in proectul de lege ce propunem, ca
precum de invatatori asa si de invatatoare in sate, sa nu poata
fi numite deal fiice de sateni, ceeace urmeaza a se avea in
vedere Inca dela admiterea concurentelor spre a infra in scoala
normala de invatatoare dela azilul Elena Doamna" ca sa nu
fie admise la concurs decat fiice de satean.
Considerandu-se pe de alta parte ca cu inmultirea scoale-
lor primare rurale si urbane, prin urmare si a invatatorilor si
institutorilor s'a ivit un foarte mare numax din ei cari fara nici
o cunostinta de sacra lor chemare, frequenta locuri unde se
\rand bauturi spirtoase, petrecand in asemenea locuri timpul cel
pretios, pe care ar trebui sa-1 cheltuiascd in lectura, in alte o-
cupatiuni utile, onorabile, si in familie, iar nu in degradarea lor

www.dacoromanica.ro
 173

morala, intelectualà, fizica si materiald, dand tinerei generatiuni

incredintate cresterei lor cele mai funeste exemple ;
Considerand cd foarte multi din aceste corpuri didactice,
isi pierd timpul, sanatatea, averea si onoarea jucand cartile, sau
alte jocuri de hazard si de ramas, prin locuri publice, foarte
daunatoare si degradatoare pentru corpul didactic, pe cand an-
tecesorii lor nu cu multi ani in urma s'ar fi infiorat numai la
ideea de a comite asemenea abuzuri ; am crezut de salutar a
introduce un alineat in art. 64 al legii asupra instructiunei pH-
mare si normale primare actuale si in aceasta privintä, incura-
jat de succesul stralucit ce au avut si are o asemenea dispozi-
tiune prohibitoare din legea organizatoare a magistraturei, suc-
ces ce ar trebui sä destepte si sä indemne la acest negrait bine
pe autoritatile superioare militare, unde mdsurile prohibitive de
oHce naturd sunt urmate de complectä eficacitate, si a opri cu
desavarsire sub cele mai aspre pedepse jocul de carti de orice
feluri, in toata armata, ceeace ar aduce un bine ce nu se poate
descrie, in locul ruinei inspäimantatoare de tot felul. Asqmenea
toate celelalte autoritati superioare de stat, fiecare in sfera ad-
ministratiunei sale. Nimeni ca functionarii de oHce ram, nu este
mai gata a se supune unor asa dispzitiuni, numai sa fie ele ur-
mate de pedepsele cele mai severe, inclusiv cu destituirea d. e.
la a treia recidiva.
**
Marile bunuri ce ar rezulta in termeni generali, din toate
aceste lucrari practice din aceasta expunere, cu sarguinta si in-
teligenta aplicate, ar fi :
1. Un inceput solid, sigur si salutar in imbunatatirea sta-
rei materiale a sateanului prin tragerea unui folos pana la inze-
cit din practica rationald si cultd a economiei domestice, ce
putem zice cd astazi nici nu exista la noi ; prin complinirea si
perfectionarea economiei rurale i prin redestep tarea si practica
industriei casnice, pe bazele desvoltate : prin regulamentele si
instructiunile speciale si amanuntite ce se vor:da:de catre mi-
nisterul respectiv, din timp in timp, si prin alte masuri.
Numai atunci ei asigurandu-si pe aceasta sinvra cale o
bund slare materialà, vor putea beneficia de celelalta conc:0-

www.dacoromanica.ro
 174

uni de cultura, spre a se ridica §i la o bund stare morala inte-

lectuala fizica 0 prin aceste la o stare de prosperitate peste tot.
2. 0 indrumare solida 0. salutara in imbunatatirea stärei
morale, nu numai a satenilor, ci §i a massei celei mari din o-
ra§e, asimilati acelora prin ocupatiunile lor 0 prin care nu pot
ajunge la aceasta pe calea unei instructiuni mai ridicate.
3. Vor ramanea cu timpul §i gradat in tara. 0, in special,
in punga satenilor §i a micilor industria0 din orw, cele 40-50
milioane de lei, ce se arunca astazi afara din tara in läzile ma-
rilor fabricanti milionari din straindtate, pentru milioane de coti
de america §i tesaturi diverse de bumbac, canepa, in, lana §i
alte diverse 0 multe marfuri, importante pentru uzul taranilor,
cari in cea mai mare parte §i-au lepadat portul romanesc §i e-
conomic, intre cari marfuri importate, §i pentru milioanele de
saci gro0 pentru transportul cerealelor, §i pana §i pentru cele
10 mii aproximativ de cai pentru armatä §i trebuintele particu-
lare ce se importa anual tot din straindtate, spre marea noes-
trä ru§ine nationala, ca fard eminamente agricold, caci toate aces-
tea 0 foarte multe altele sear putea produce in tard.
4. Satisfacerea sentirnentului national de a figura prin toate
aceste imbunatatiri cu onoarea datorità rasei noastre latine, in
concertul fratilor no0ri culti din Occident §i a celorlalte po-
poare de asemenea cultura ale Europei.
5. S'ar contribui foarte simtitor la ameliorarea stärei ma-
teriale a invatatorilor, nu prin adaosul de 20 lei pe luna, spor
cerut la Camera prin memoriul lor din sesiunea trecuta §i prin
proiectul de lege, din initiativa parlamentara, ci prin ca0igarea
a 100 lei lunar §i mai mult, dana ei se vor conduce cu price-
pere §i diligenta in practica Economiei domestice, rurale si
industriei casnice.
6. Ameliorarea in osebi intr'un mod foarte simtitor a starei
materiale 0 a preotilor prin asemenea lucrari, peste renumera-
tiunea lor actuald, precum 0 prin renumeratiunea de 20 lei lu-
nar ce se propune pentru predarea de catre ei a invataturelor
religioase qi in §coalele primare urbane §i rurale, va aved de e-
fect foarte salutar, ca sa putem avea pe viitor un cler luminat
§i la noi in tarä, la nivelul clerului altor religiuni ale popoarelor

www.dacoromanica.ro
 175

din Occidente §i in special al fratilor no0ri de peste fruntarie,

de care avem cea mai mare necesitate pentru ridicarea sateni-
lor no0ri, caci lucrarea 0 influenta clerului in parte intru acesta,
nu poate fi inlocuitä cu succes de nici un alt factor, conditio
sine qua non, intru educatiunea omnilaterala a massei celei mari
a poporului,
PROTECT DE LEGE
pentru modificarrea color-va articole din legea asupra lava-
Mimeintului primar si normal-primar cu principal raport la
MIJLOACE PRACTICE pentru RIDICAREA TARANIMEI
Art. 17. (Vechiul art. 17 modificat). Materiele de inva-
taimant in toate §coalele primare sunt :
Instructiunea morala §i religioasa ; cetirea, scrierea, limba
romând ; aritmetica practica §i notiuni elementare de geometrie ;
notiuni de istoria romanilor, instructiunea civica, §i de geogra-
fie ; de tiintele naturale, fizice i de higiena, desemnul, muzica
vocala, jocuri gimnastice, exercitii militare, lucrul manual, 0 la
tard 0 lucrari practice agricole.
Aceste materii se vor devide prin programa analiticd in
trei cursuri progresive : cursul inferior, mediu §i superior.
Morala evanghelica 0 invataturile religioase in §coalele pri-
mare urbane §i rurale, de baeti, de fete, mixte 0 in cursurile
complimentare, se vor preda de preotii localitateL cate cloud ore
pe saptamand de fiecare clasa din coalele urbane, i cate o
oral din cele rurale, pentru care vor primi dela Stat un salar de
ate 20 lei pe fund. Ei vor fi numiti la aceste posturi dupace
vor fi depus un examen din catehetica sau metodica speciala a
propunerei invataturilor religioase.
Textul vechiu. Art. 17, Materiile de invatamant in §coa-
fele primare stint :
Instructiunea morala 0 religioasa, catechismul 0 rugiciu-
nele, notiuni de drept civic, cetirea, scrierea, limba romând, a-
ritmetica practica i notiuni elementare de geometrie, notiuni de
istoria romanilor i de geografie, de tiintele naturale fizice, de

www.dacoromanica.ro
 176

higiend, desemnul, muzica vocalä, jocuri gimnastice, exercitii mi-

litare si pe cat posibil, lucrul manual si lucrari practice agricole.
Aceste materii se vor divide prin programa analitica, in
trei cursuri progresive, si anume : cursul inferior, mediu si su-
perior.
Art. 28. (vechiul art. 28 modificat). Locuinta invatatori-
lor i invatatoarelor nu va fi in localul scoalei. In localul scoa-
lei va fi numai sala sau salele de clase, de industriile scolas-
tice si cancelaria scoalei.
Alaturea cu localul scoalei despartit de el prin grad sau
cat se poate mai in apropriere, va fi un loc de cel putin juma-
tate de hectar, in forma de dreptunghiu, situat prependicular
spre strada. Pe acest loc la un unghiu spre drum cu paretele
din dos pe hotarul lui, se va ridicd pentru locuinta invaTatoru-
lui sau invatatoarei o casa tip pentru casele sateniior, tot in si-
tuatiunea perpendiculard spre strada, cu cloud sau trei camere
Ai tinda intre ele. In fundul tindei o camera, prin care va fi si
suisul la pod. Sub camera din dos va fi o pivnita cu cloud des-
partituri, una pentru yin, una pentru sarzavaturi de iarna. Langa
gardul despre drum alaturea cu poarta va fi o bucatarie cu
cuptor de pane in ea si cu o camera laterala.
Acoperamantul casei va fi numai cu cloud scurgeri de apà.
si de cea mai mare inaltime posibila, avand la extremitatile fàrA
scurgere, ch. te o ferestruicd sau douà, pentru ca podul sa poata
servi de depozitoriu pentru cereale i diferite obiecte de eco-
nomia domestica.
Dela casa in directiune longitudinala si cu mica intreru-
pere dela ea va continua o surd cu paretele din dos tot pe
hotarul locului ca si casa, pentru car, trasura, instrumentele a-
gricole si alte efecte economice ; apoi un grajd pentru o vaca
doi vitei i altul pentru doi boi, ambele bine lipite pe dina-
fard, podite inclinat si cu esle, avand si deasupra pod.
In fata acestora la o mica disfanta, cam in mijlocul curtei,
va fi o surd mai mare, cu cloud porti opuse, pentru conservat
cereale, pentru treerat cu imblaceii sau cu masina mica de pa-
tru oameni, precum i pentru conservat nutretul mai delicat
pentru vite in cursul iernei. De o parte si de alta, servinclu-n

www.dacoromanica.ro
 1 '7 7

de cate fiecare din pairetii ei, vor fi doua grajduri, unul pentru
doi cai (iepe) i pentru 3-4 manzi, i altul pentru 6-10 oi tot in
conditiile celor de la alin. precedente. Acoperimentele surilor §i
grajdurilor vor fi cat se poate de inalte pentru conservat fan 0
alte producte.
$urile, grajdurile ca §.1 casa vor fi acoperite deocam'data cu
paie, stuh sau indrilä, panä a se introduce si läti fabricatul fig-
lelor, nici intr'un caz insa nu cu tinichea sau table de fier. La
o margine a curtii cam in fata casei va fi un cosar sau paitul
pentru popusoi sau porumb. Cot* pentru porcii de prasila §i
cei de ingrasat, gainaria i latrina, se va alipi fiecare in locuri
corespunzatoare pe langa celelalte atenente.
Largimea, lungimea i inaltimea camerelor, cu ale lor, si a
c2lorlalte atenente, se vor determina prin anume planuri,
Vitele de cea mai bung rasa, se vor procura gradat de
invatatori cu mijloacele lor pang in termen de 3-4 ani,
Locurile libere pe marginile curtii, se vor planta alterna-
tiv cu meri, peri, ciresi, nuci i duzi pentru gandacii de mdtase,
pentru a caror culturd se va forma in incgpere langa un gard
al curtii. In curte va fi i un put.
De la curte inainte longitudinal, despartita cu un gard inalt,
ca sd nu sara pasgrile domestice peste el, va fi gradina pentru ver-
deturi sau zarzavate si legume, iar de la grading inainte livada
de pomi mai mici, precum : pruni, peosi, zarzari, perseci, viini
gutui, cu o stupin'a in ea.
Livada se incheie cu cateva randuri de butuci de vie spre
a se introduce sit alte sisteme de cultura pe langa cea locale..
Pe locul liber din curtea scoalei, in dosul edificiului §coalei
despartit prin gard, va fi un seminariu de pomi, produsi prin
seminte, sau pomi sälbateci, cari cultivati i altoiti de invaltator
cu qcolarii, se vor impgrti gratis elevilor absolventi i chiar sa-
tenilor cari n'au copii in scoalh.
Curtea cu case si celelalte atenente, cu gradina, livada si
celelalte, in cari va face practica lucrarilor invatatorului cu elevii,
constitue Economia domesticd" a invatatorul i invatatoarei
dupa maritat, pare va servi de tip i modal in toate, pentru
sMeni.
12

www.dacoromanica.ro
 178

Produsul gradinei i livedei apartine invatatorului i invata-

toarei.
Aseminea Economia domeslicd" cu asemine scop, cu
asemeni mijloace vi in ascmini conditiuni, s3 va intocmi vi pen-
tru Preotul satului cat se va putea mai aproape de biserical.
Terenul pentru Economia domesticei" a invall,atorului si
preotului se va da pe proprietätile statului de catre stat, iar pe
proprietatile private de catre comuna, putandu-1 lua aceasta si
din pamanturile ramase ei dupä legea rurald.
Textul vechiu. Art, 28. -- Langa fiecare vcoala rurald sau
cat se poate mai in apropriere, va fi o gradina a vcoalei, de
cel putin jumatate de hectar, in care invätatorul va face cu
vcolarii practica lucrairilor agricole.
Cultura se va face astfel ca sä serveasca de model sate-
nilor. Produsul va apartine invatatorului.
Terenul pentru gradina vcoalei se va da pe proprietatile
statului, de catra stat ; iar pe proprietatile private de catre co-
muna, putandu-1 lua acesta din pamanturile dupa legea rurald.
Art. 29 (vechiul art. 29 modificat). Acolo unde vcoala
poseda pamanturi in Orilla, acele se vor cultiva obligatoriu in-
tr'un mod rational i sistematic, de Ca-Ere invatatort vi invata-
toare cu mijloacele lor i in folosul lor, comptandu-se cel putin
vase hectare de unul,
In satele in care se afla de;à sea sau se deschid din
nou, i ele nu au pamanturi in farina., asemeni pamanturi pe
proprietatile statului, se dau de catre stat ; iar pe proprietatile
private de care comung, putandu-se lua aceste vi din 'Daman-
turile rdmase lor dupa legea rurald.
Pamanturile date vcoalelor, fie de stat fie de comuna, vor
fi cat se poate mai aproape de sat.
Bunurile ce ar fi donate vcoalelor de catre stat, comune
sau particulari, intrucat ar ramane din ele prisos sau nu ar fi
trebuitoare pentru aratat?la szopuri, se vor putea arenda prin
licitatinne vi venitul se va varsà in cassa vcoalelor afard numai
dacal actul de donatiune nu hotaravte altfel.
Texful vechiu. Art. 29 , Acolo unde vcoala posedd Pa-

www.dacoromanica.ro
 179

manturi in farina, aceste se vor arenda prin licitatiune §i veni-

tul se va vdrsa in cassa qcoalelor.
Orice alte bunuri ar fi donate §coalelor de cdtre comune
sau particulari, vor fi supuse tot acestui regim, afard numai
dacd actul de donatiune nu hotdr4te altfel.
Art 30 (vechiul art. 30 omis i inlocuit). Invätdtorul qi
preotul la rândul sdu, vor invita pe sätenii de ambele sexe cari
sunt in stare de a putea munci, la mai multe conferinte, in
cursul celor patru anotimpuri, spre a le pune in vedere toate
lucrurile ce se afld §i toate lucrairile ce se practical la Econo-
mia !or domestico, ne mai vdzute de ei pada atunci, i a-i
convinge de diferite foloase ce rezultà din ele.
Textul vechiu. Art. 30. Pe langa coalele rurale se vor
infiintd, pe cat posibil, ateliere pentru invdtarea lucrului manual.
Lectii le se vor predi de invdtatori, qi pentru aceasta li se
va da un spor 10 la sutd asupra onorariului lor.
Elevii dispensati de a mai urma la cDaIà, conf. art. 3, vor
fi totu0 obligati a lucra in atelier cel putin odatd pe sAptd.-
mdnd.
Art, 31 (vechiul art. 31 modificat). In fiecare comund un-
band se infiinteazd un numär suficient de coale primare, spre
a se da instructiune tuturor copiilor in elate de §coala din acea
comund.
Fiecare §coald va avea o circumscriptiune determinatd a
urbei. Irnpärtirea comunei in circumpscriptiuni colare se va face
de cdtre primar, in intelegere cu un delegat al Ministerului de.
Instructiune ; ea poate diferi de circumscriptiunile administrative.
$coalele primare urbane sunt qcoale de bdeti, de fete sau
coale mixte.
Cursurile vor dura patrd ani qi vor fi impartite in patru
clase.
$coalele mixte nu vor avea de cat prirnele 2 clase.
Anul colar incepe la 23 August i se termind la 23 Iunie.
In §coalele de bdeti vor fi de reguld institutori.
Pentru cele, dintaiu cloud clase precum i in §coalele mixte
vor puteà fi numite institutoare. Directiunea coalei o va avea
un in0itutor1

www.dacoromanica.ro
 180

In scoalele de fete vor fi numai institutoare.

Numarul elevilor unei clase nu va trece de 89.
Duminica si sarbätorile elevii i elevele din clasa III-a si a
IV-a scoalelor primare urbane, vor fi condusi la biserical de
institutorii si institutoarele lor, sub supravegherea directorilor si
directoarelor respective, spre a asista la serviciu divin si a forma
corul bisericesc intrucat sear putea, i unde ar cere trebuinta.
Textul vechiu. Art. 31. In fiecare comuna urband se va
infiinta un numar de scoale primare suficient, pentru a da
instructiune tuturor copiilor, in varsta de scoald din acea co-
muna.
Fiecare scoald va avea o circumscriptiune determinata a
orasului. Impärtirea comunei in circumscriptiuni scolare, se va
face de catre primar, in intelegere cu un delegat al Ministeru-
lui de Instructiune, ea poate diferi de circumscriptiunile ad-
ministrative.
Scoalele primare urbane sunt scoale de baleti sau de fete
sau scoale mixte.
Cursurile vor dura patru ani i vor fi impartite in patru
clase.
Scoalele mixte nu vor avea de cat primele cloud clas,.
Anul scolar incepe la 25 August si se termina la 25 Iunie.
In scoalele de baieti vor fi de regula institutori barbati.
Pentru cele dintaiu doua clase, prccum si in scoalele mixte vor
putea fi numite i institutoare. Directiunea scoalei o va avea un
institutor.
In scoalele de fete vor fi numai institutoare,
Numärut elevilor unei clase nu va trece peste 80.
Art. 32 (vechiul art, 32 modificat). In scoalele primare ru-
rale si urbane, fiecare membru al corpului didactic este dator a
face fara adaos de salariu pe fiecare salptamand, din orele
ce le raman libere prin propunerea invataturilor religioase de
catre preoti, pana la cel putin 4 ore de conferinte i cursuri,
complimentare absolventilor i absolventelor cursului primar cari
n'au implinit Inca etatea de 14 ani, cari nu urmeaza la vreo
scoala secundara sau speciala.
Orele ce raman libere peste acele intrebuintate la conic-

www.dacoromanica.ro
 181

rintele si cursurile complimentare din orele disponibile prin pro-

punerea invataturelor religioase de Care preoti, se efecteaza la
lucrari manuale in orase i lucrari manuale 1 economice la tara,
in lunile Noembrie Aprilie ; 0 in lucrari manuale agricole si
economice in Aprilie Noembrie.
Frequentarea conferintelor si cursurilor complimentare este
obNatoare pentru absolventii i absolventele cursului primar
pan a. la implinirea etatii de 14 ani, ea se va mentiona in certi-
ficatul de absolvirea cursului primar, fara care, acela nu se con-
sidera complect.
In cursul cornplimentar, menit pentru repetirea mai des-
voltata a invatäturelor cursului primar, aceste repetiri se vor
face prin conferinte asnpra moralei evanghelice i invaltaturilor
religioase numai din viu graiu ; asemenea asupra istoriei natio-
nale si geografiei, prin compozitiuni s'.i:i3'ice gradate, precum pe-
titiuni, contracte, procese-verbale, epistole comerciale si de altd
natura, adeverinte, etc la cetirea cdrora impreuna cu elevii se
va starui asupra erorilor gramaticale i stilistice precum si a-
supra scrierei curente i caligrafice, se vor executà desemne li-
niare de ornamente 0 de diferite obiecte, cu mana liber5. pe cat
s'ar puteà dupa natura ; se vor exercita elevii in tinerea compta-
bilitatei rurale i comerciale, simple si pe partide, in aritmetica
practica, aplicata la trebuintele zilnice din graiu, ia tabela si in
scris ; se vor aplica la agrimentura si la lucrari economice si a-
gricole, cu conferinte asupra economiei politice a dreptului cons-
titutional si administrativ i instructiunei civice, asupra igienei
economiei domestice i industrieler casnice, vor continua a se
perfectiona in lucrari manuale, cantece si coruri bisericesti si
lumesti.
Cursurile complimentare de fete pe langa conferintele si
deprinderile indicate mai sus, si in acele ce s'ar crede necesare
pentru. fete. Ele vor fi aplicate in deosebi la practica torsului,
tesutului, impletitului, cusutului, croitului si pe cat se va putea
la economia casnic5 a spalatului, calcatului i bucatariei dupa
distinctiunile i cerintele deosebite pentru sate 0 orase, deter-
minate prin programele respective. .

Textul oechiu. Art.-32, In scoalele primare rurale inva-

www.dacoromanica.ro
 18

taiorul si invatatoarele vor fi datori a face, fara adaus de sa-

lariu, pe fiecare saptamana cate cel putin cloud ore de confe-
rinte si cursuri complimentarie pentru absolventii cursului pri-
mar, cari n'au implinit Inca etatea de 14 ani.
Frequentarea acestor conferinte si cursuri complimentare,
este obligatoare pentru acei absolventi, pana la implinirea etatii
de 14 ani : ea se va mentiona in certificatul de absolvirea cursu-
lui primar.
Art. 38 (vechiul art. 38 modificat). $coale normale sunt in-
ternate. Elevii vor fi bursari sau solventi,
Atat bursarii cat si solventii se primesc prin concurs. Bur-
sele se vor da concurentilor cari vor obtine notele cele mai
mari si vor proba ca.' sunt lipsiti de mijloace.
In scoalele normale de invatatori si invätatoare, concuren-
tii si concurentele vor trebui sa probeze cu certificate dela Pri-
maria respectiva cd sunt din parinti shteni.
In orice caz nu vor putea fi admisi in scoalele normale de
invatatori si. invatatoare sau numiti in asemeni posturi, numai
acei de provenienta din comunele rurale.
Celelalte conditiuni ale concursului se vor determina prin un
re gulament special.
In caz cand elevii primiti ca solventi se vor distinge prin
inteligenta si buna purtare si, vor proba ca. parintii sunt lark'
mijloace sau cu familie grea, ei vor putea fi primiti intre bursari.
Textul vechiu. Art. 38. $coalele normale sunt internate. E-
levii vor fi bursieri solventi. Atat bursierii cat si solventii se
primesc prin concurs. Bursele se vor da concurentilor cari vor
obtine notele cele mai mari si vor dovedi cà sunt lipsiti de
mijloace.
In scoalele normale de invatatori, concurentii vor trebui sa
fie fii de sateni.
Celelalte conditiuni ale concursului se vor determina prin
un regulament special.
In caz cand elevii primiti ca solventi se vor distinge prin
sarguinta si buna lor purtare si vor indeplini si conditiunea de
paupertate, ei vor putea fi primiti intre bursieri.
Art. 40 (vechiul art. 40 modificat). Duminica si sarbdiorila

www.dacoromanica.ro
 183

elevii si elevete scoalelor normale de invatatori si invgatoare,

de institutori si institutoare, precum si acei din clasele a 3-a si.
a 4-a dela scoalele de aplicatiune de pe langa ele, vor fi con-
dusi la biserica de cdtre profesorii si profesoarele, diriginti de
clase respective si de cdtre inväldtorii si institutorii, invajátoa-
rele si. institutoarele respectivelor scoah de aplicatiune, sub su-
pravegherea directorilor si directoarelor, spre a asista la servi-
ciul divin, la indeplinirea de sE sarbätori ale Nasterei si Invie-
rei Mantuitorului, si a sfintelor taine ale marturisitului si impar-
I4itului, si a forma corul la serviciul divin.
In fiecare din scoalele normale de invgatori §i. de insti-
tutori se va preda instructiunea militara sub controlul Minis-
terului de razboi ; iar elevii, fiind obligator inscrisi in con-
troalele armatei, cand vor fi atins etatea de 20 de ani, vor
avea, la terminarea cu succes a studielor, gradul la care vor fi
considerati apti in urma examenului militar. In caz de mobili-
zare a armatei, ei vor fi luati cu con tigentul caruia apartin.
In programele scoalelor se va prevedea numarul de ore ne-
cesare pentru instructiune. Ministrul de razboi va numi perso-
nalul necesar pentru aceasta instructiune.
Sunt scutiti de serviciul permanent in armatd, elevii si ab-
solventii scoalelor normale de invatatori si institutori, cu condi-
tiunea de a servi statului ca invatatori, sau institutori.
Textul vechiu. Art. 40. In fiecare din scoalele normale de
invatatori se va preda instructia militara, sub controlul minis-
trului de razboi ; iar elevii, fiind obligator inscrisi in controa-
lele armatei, cand vor fi atins varsta de 20 de ani, vor avea, la
terminarea cu succes a studiilor, gradul la care vor fi consi-.
derati apti, in urma examenului militar. In caz de mobilizare a
armatei, ei vor fi luati cu contigentul caruia apartin.
In programele scoalelor se va prevedea numarul de ore
necesar pentru instructiune. Ministrul de rdzboi va numi perso-
nalul necesar pentru aceasta instructiune.
Sunt scutiti de seiviciul permanent in ostire elevii si ab-
solventii scoaleIor normale de institutori si invatatori, cu condi-
tiune de a servi statului ca invatatori sau institutori.

www.dacoromanica.ro
 i84

Art. 43 (vechiul art 43 modificat), Programa studielor o-

bligatorie va cuprinde : Morala evanghelica si invataturele reli-
gioase ; limba romând, stilistica qi compozitiuni de lucrari usu-
ale ; istoria, geografia ; matimaticele si comptabilitatea simpla si
pe partide ; stiintele fizico-naturale cu notiuni si practica de a-
gricultura, horticultura, pomicultura apicultura, sericicultura si
lucrari de economia domestica si industria casnica ; higiena si
medicina populard ; psihologia si pedagogia ; desemnul si cali-
grafia ; notiuni de drept constitutional, administrativ, de instruc-
tiunea civica si de economia pohtica ; muzica vocala si instru-
mentala ; instructiunea militard ; gimnastica, jocuri gimnastice si
danturi nationale ; lucrul manual si pentru fete, si industria si e-
conomia casnica.
Pe langa fiecare scoala normala de invatatori despartita
prin gard s'au in cea mai mare apropiere posibild, va fi un te-
ren al scoalei, de cel putin jumdtate de hectar, pe care se va
ridica casa si atenentele economice, gradina si livada, dupd tipul
Economiei domestice" model cu toate dotatiunile si ;in toate
conditiunile descrise la art. 28, unde elevii vor practica lucra-
rile de tot felul pentru perfectionarea lor ca viitori invdtAtori, in
Economia domesticd, rurald si industria casnicd, sub con-
ducerea si cooperarea unui Econom cu preferenta roman
adus din Wile culte din occidente, si supravegherea Profe-
sorului de stiintele agricole al scoalei.
Acest Econom va sta in cash' si la Economia domesticd"
sus mentionata, cu familia sa, cu ajutorul cdrora se va practica
tot ce vor trebui sal cunoasca si sä execute invatatorii la Eco-
nomia lor domesticd, rurald i in industria casnicd la scoalele
rurale.
Pentru practica economiei domestice si rurale complectate
si perfectionate, scoala normald de invatatori va trebui sa alba
farina cat se poate mai aproape de scoala cel putin sase
hectare pamant cultivabil, care se va procura de stat, precum si
la inceput : o vaca, doi boi, dotiä iepe de masura, un vier, o
scroafa si sase oi cu un berbec, toate de cea mai buna rasa, apoi
cloud stiubee cu albine, sistemul cel mai nou, sämântä de gandaci

www.dacoromanica.ro
 1f3

de maltase 0 tot felul de seminte pentru graidina i farina, ase-

menea toate instrumentele agricole cele mai perfectionate.
Pentru practica industriei casnice se vor procura tot de
cdtre stat cloud ma0ne de tors, donà rasboaie perfectionate 0
alte instrumente malrunte necesare,
Asemenea Economia domestica, rurala si industria cas-
nicei pentru acelea0 scopuri, cu asemenea mijloace i dotatiuni
i in asemenea conditiuni, se vor intocmi i pe langa fiecare din
seminarele clericale de cate 8 clase. La §coala normald de in-
vatAtoare dela azilul Elena Doamna" se vor procura numai
cele prevdzute in alin. precedente cu raport la practica indus-
triei casnice.
Textul vechiu. Art. 43, Programa studiilor obligatorii va
coprinde : religia 0 morala, limba francezd sau germand, istoria,
geografia, matematecele, tiintele fizico-naturale cu notiuni de a-
gricultura, horticulturà 0 foresterie, higiena 0 medicina popu-
larä, psihologia 0 pedagogia, desemnul i caligrafia, notiuni de
de drept constitutional, administrativ i economia political, lu-
crul manual, muzica vocala 0 instrumentalä, gimnastica, jocurile
gimnastice §i pentru ba.eti instructia militarà, iar pentru incata-
toare economia casnicd.
Art. 44 (vechiul art. 44 modificat). Pentru a fi primit in
§coalele normale de invdtatori se cere un certificat de absolvi-
rea cursului primar i complimentar, sau de trei clase gimna-
ziale sau ale seminarului inferior : asemenea in aceea pentru in-
vatatoare inlocuindu-se cele trei clase gimnaziale sau seminari-
ale, cu trei clase de externat sau de coala." profesionald de fete,
sau de un alt curs secundar declarat ecuivalinte i un certificat
de bunä purtare.
Textul vechiu, Art. 44. Pentru a fi primit in coalele nor-
male de invaltaltori se cere diploma de absolvire a unei coale
primare, precum 0 un certificat de bunal purtare.
Art. 46 (vechiul art. 46 omis ca continut la 44 inlocuit cu
urmätorul). Spre a se da un impuls i mai mare i aproape de-
ciza.tor practicei industriei casnice la coalele rurale, elevii coa-
lelor normale de invata.tori i invalthtoare, invaltaltorii 0 invätal-
toarele cu familiile lor, chiar §i in starea lor de pensi,onari, sunt

www.dacoromanica.ro
 186

obligati riguros a purtà vara si iarna in zile de lucru si de &dr-

batori, portul national românesc, din materie produsa in tar e'. si
in special in casele lor, dupd." descrierea din regulamentul pu-
blicat prin Decret Regal No. 714 prin Monitorul Oficial" No,
46 din 1882, spre a convinge si decide la aceasta pe toti sate-
nii pe unde portul ramânesc este alterat sau pa'räsit, de marele
folos omnimaterial ce vor dobAndi prin acest port si prin toate
produsele lor din industria casnia., prin exemplul viu ce vor da,
singurul eficace.
Aceste dispozitiuni se vor observa intocmai si de preoti
afard de forma hainelor, si in familia kr.
Contravenientii vor fi pedepsiti gradat la redactiva., (reci-
diva. ?) de pedepsele dictate de art. 70.
Textul vechiu. Art. 46. In scoalele normale de invatatori,
vor plateà fi admisi d'adreptul in clasa a 3-a seminaristii cari
au absolvit seminarul de 3 clase, in urma unui examen care va
purta asupra materiilor predate in clasa a 3-a de seminar si cu
conditie ca varsta lor sá nu treacd de 19 ani.
Art. 47 (vechiul art. 47 modificat). Pentru formarea corpu-
lui didactic primar urban servesc scoala normard de institu-
tori din Bucuresti si scoala normald de institutoare din Iasi.
Programa studielor scoalelor de institutori si institutoare
va coprinde aceleasi materii, cu diferent'd c'd lucrul manul si de
atelier pentru fete e inlocuit cu lucrärile in atelier pentru ba'.0.
Materiele programei comune sunt : religiunea si morala e-
vanghelica ; psihologia si pedagogia ; limba romand ; matemati-
cile, stiintele fizice si naturale ; geografia si istoria generald si
in special acele ale tuturor românilor ; notiuni de dreptul cons-
titutional, administrativ si econDmie politica.' ; higiena si medicina
popular:' : instructiunea civicd ; desemnul si caligrafia ; muzica
vocald si instrumentald ; gimnastica si. jocurile gimnastice.
In scoala de institutori se adauga si instructiunea milliard,
iar pentru institutoare economia casnica.
Textul vechiu. Art. 47. Pentru formarea corpului didactic
primar urban serveste scoala normald de institutori din Bucu-
resti si scoala normalä de institutoare din Iasi.
Programa studiilor scoalelor normale de institutori si insti-

www.dacoromanica.ro
 187

tutoare va coprincie aceleasi materii, cu diferenta ca lucrul ma-

nual e inlocuit cu lucrarile in atelier pentru baeti.
Materiile programei comune sunt : religia si morala, psi-
hologia si pedagogia, limba romana, una sau doua limbi mo-
derne, matematicele, stiinte fizice si naturale, geografia, istoria,
notiuni de dreptul constitutinoal, administrativ si economie po-
litica, higiena si medicina populara, desemnul si caligrafia, mu-
zica vocala si instrumentala, gimnastica si jocurile gimnastice.
Art. 52 (vechiul art, 52 modificat). Candidata cari nu reu-
sesc la acel examen, se pot prezenta intr'o noua sesiune.
Candidata cari nu reusesc la trei examene, nu se mai pot
prezenta la nici un alt examen si nu mai pot fi nici suplinitori.
Elevii absolventi ai scoafelor normale de invaltgori indata
dupà depunerea examenului general dela art. 51, precum si ab-
solventii seminariilor de 8 clase, spre a-si complecta si inavuti
prin experienta cunostintele castigate in scoala, si, mai mult,
spre a-si castiga idei de o stare de cultura de tot felul foarte
inaintä, pana la necrezute, a satenilor si satelor de peste munti,
si a-si forma idealuri spre a al-or realizare se tinteasca nazu-
intele si silintele lor ca invatatori si ca preati la tard, vor face
in cursul vacantelor de Julie si A'ugust ale fiecdrui ani, excursi-
uni prin tara, cu scopul principal peste Carpati, unii in regiu-
nea Bistritei, altii in a Brasovului si altii in a Sibiului, ca cele
mai culte si nemijlocit vecine cu R omania.
Aceste excursiuni se vor face sub conducerea succesiva a
cate doi din profesorii fiecarei scoale. Ei vor primi pentru acest
timp o indemnizare egala pe jumafatea salariului lor lunar, iar
elevii pand la un leu de intretinere pe zi, care se vor acoperi
din economiele ce se pot face asupra budgetului de intretinere
al elevilor fiecarei scoale, si din alte isvoare.
Un regulament special va detaila toate conditiunile acestor
excursiuni.
Textul vechiu. Art. 52, Candidata cari nu reusesc la acest
examen, se pot prezenta intr'o noua sesiune.
Candidata cari nu reusesc la trei examene, nu se mai pot
prezenta la alt examen si nu mai pot fi nici sunlinitori.
Art. 54 (vechiul art, 54 modificat).

www.dacoromanica.ro
 18$

Directorii scoalelor normale de invatatori vor fi luati dintre

actualii profesori ai scoalei sau dintre fostii ei profesori trecuti
la pensiune, preferindu-se si intr'un caz si intealtul din acei de
provenienta de peste Carpati, nascuti si traiti la tara.
Directorii sunt insarcinati cu conducerea morala si admi-
nistrativa a internatelor, cu supraveghiarea corpului didactic
pentru stricta indeplinire a indatoririlor impuse lui prin legi si
regulamente.
Directorul nu va putea avea mai mult de 12 ore de lec-
tiuni.
Textul vechiu. Art. 54. Directorii si Directoarele scoalelor
normale, pot fi luati si dintre al.te persoane de cat profesorii
scoalei.
Directorii sunt insarcinati cu conducerea morala si. admi-
nistrativa a internatelor, cu supraveghiarea si stricta indeplinire
a indatoririlor impuse prin legi si regulamente corpului didactic
al scoalelor normale,
and directorul unei scoale normale nu este profesor a
scoalei, el primeste o retributiune egala ca leafa de profesor.
Art. 64 (vechiul art, 64 modificat). Membrii corpului di-
dactic primar sunt datori sa frequenteze scoala regulat, sa a-
plice legile si regulamentele, programele si instructiunile scolare
precum si principiile didactico-pedagogice si sal alba o purtare
exemplara in societate. Orice jocuri de carti si oHce jocuri cu
castig, atat in localurile publice cat si in case private, le sunt cu
totul interzise.
Asemeni le este interzisa petrecerea in localuri in cari se
\rand bauturi spirtoase de oHce fel, afara de restaurante, de co-
fetarii si. de bacanii in cari din urm 5. numai spre a-si cumpara
cele necesare pentru casa.
Calcatorii oH careia din aceste dispozitiuni vor fi pasibili
gradat la recidive, de penalitatile dela art. 70
Textul vechiu. Art. 64. Membrii corpului didactic primar
sunt datori sa frepuenteze scoala regulat, sa aplice legiln si re-
gulamentele, programele si instrucOunile scolare, precum si prin-
cipiile didactico-pedagogice si sä aiba o purtare exemplara in
societate.

www.dacoromanica.ro
 189

Art. 70 (vechiul art. 70 modificat). Membrii corpului didac-

tic, caH vor cälcà indatoririle ce rezultä pentru dânsii din pres-
crierile articulelor precedente, vor fi supusi, dupd gravitatea cul-
pei, la una din urmätoarele pedepse
1. Avertismentul,
2. Amenda cu o sumà care nu va trece retributiunea pe
10 zile.
3. Centura, cu perderea lefei pe timp de 10 pada la
30 de zile,
4. Transferarea la o scoalá de acelasi grad in aceiasi lo-
calitate.
5. Intdrzierea terminului de gradatiune cu uu an ;
6. Suspendarea pe timp de 2 pAnd la 6 luni ;
7. Fxcluderea pand la maximum de 2 ani.
8, Excluderea pentru totdeauna din corpul didactic.
Sumele provenind din pedepsele bän3sti aplicate corpului
didactic prin acest articol si prin art. 66, se vor värsd in cassa
scoalelor.
Textul vechiu. Art. 70, Membrii corpului didactic care vor
aka indatoririle ce rezultd pentru dânsii din prescrierile artico-
lelor precedente, vor fi supusi dupd gravitatea culpei, la una din
urmätoarele pedepse :
1. Avertismentul.
2. Amenda cu o surnä care nu va trece retributiunea pe
10 zile.
2. Cenzura, cu perderea lefei pe timp de 10 pada. la
30 zile.
4. Transferarea la o scoald de acelasi grad, in aceeasi lo-
calitate.
5. Intarzierea termenului de gradatiune cu un an.
6. Suspendarea pe timp de 2 pana la 6 ani,
7. Transferarea la o scoald de acelasi grad in o altá lo-
calitate,
8. Excluderea pand la maximum de 2 ani.
9. Excluderea pentru totdeauna din corpul didactic.
Sumele provenind din pedepsele bänesti aplical.a corpulai
didactic prin acest articol si prin art, 66 se vor vArsA in cac:a
scoalelor,

www.dacoromanica.ro
 190

Art. 76 (vechiul art. 76 modificat). Mijloacele pentru perfec-

tionare in ale scoalei si in cultura peste tot a membrilor corpu-
lui didactic primar sunt :
a) Cursurile de repeti/iune, ce se vor putea infiinta la
scoalele normale ; conferintele scolare in cari, sub presidinta
revizorului sau inspectorului scolar, membrii corpului didactic se
vor ocupa cu chestiunile ameliorarei metoadelor de invatamant.
Toate conferintele scolare, convocate din ordinur inspecto-
rilor, sunt obligatorii ; absentarea nemotivata dela conferinte, a-
trage dupa sine retinerea corespunzatoare a salariului.
b) Lin instructor special ambulant, sau mai multi, vor in-
vata unde va trebui si vor executa lucrul manual, stuparitul dupa
metoadele mai nouä, cultura vermilor de matase si celelalte lu-
crari perfectionate ale ei, la toate scoalele rurale din tail.
c) 0 revistai educativei si instructivd se va publica prin in-
grijirea Ministerului, ale carei materie vor fi : morala evanghe-
lied si studii religioase, pedagogia, economia domesticd, rurala si
industria casnica, educatiunea nationala si instructiunea civica,
literatura romand, stiintele si artele, higiena si medicina popu-
lara, economia politica, industria, comertul si chiar politica cu
critica absolut obiectiva, si alte chestiuni analoage
Revista va apare la 15 si 30 ale fiecarei luni afara de lu-
nile Iulie si August. Ea se va imparti obligatoriu, in schimbul
unui foate mic abonament, intrucht numarul abonatilor are a fi
foarte mare, tuturor membrilor corpului didactic primar rural si
urban, al scoalelor normale primare, al scoalelor de aplicatiune
de pe langa ele, tuturor preofilor din sate si orase.
Textul vechiu. Art. 76. Mijloacele pentru perfectionarea in-
vatatorilor si institutorilor sunt :
Cursurile pe repetifiune ce se vor putea infiinta la scoa-
lele normale : conferintele scolare in cari, sub presedintia revizo-
rului sau inspectorului scolar, membrii corpului didactic se vor
ocupa cu chestiunile ameliorarei metodelor de invatamant.
Toate conferintele scolare, convocate din ordinul inspecto-
rului, sunt obligatorii ; absentarea nemntivata dela conferinte a.
trage dupd sine retinerea corespunzatoare a lefei,

www.dacoromanica.ro
 _ 191

DISPOZITIUNI TRANSITORII
Art. 8L (vechiul art. 81 modificat). Modificarile aduse la
legea invätämântului primar si normal-primar se vor pune in a-
aplicare odatä cu promulgarea prezentei legi, afarà de modifi-
cdrile aduse prin art, 28, 29, 30 cari se vor aplica consecutiv
odatá cu ridicarea de localuri noui pentru scoale si pentru lo-
cuinta invaTatorilor si preotilor cu elementele economice res-
pective.
Regulamente speciale vor determina modul de aplicare si
executare a diferitelor dispozitiuni ale acestei legi cu modified-
rile introduse avându-se in vedere si desvoltdrile cu indicArile
din expunerea de-motive.
Textul vechiu. Art. 81. Modificarile aduse la legea invata-
mântului primar si normal-primar se vor pune in aplicare odatà
cu promulgarea prezentei legi, afard de sporul lefilor prevAzut
in art, 21 si 53 si de modificArile aduse la intretinerea invata-
mântulni (art. 79), cari se vor aplica de cal dela 1 Aprilie 1897.

XXVIII

1897 Decembrie 13. Discursul lui loan Popescu in A-

dunarea Deputafilor cu prilejul discufiunei asupra rdspunsului
la Discursul Tronului, areiternd cd dela buna stare materi-
ald a sdtenilor, depinde insusi viitorul Regatului.
Sedinta dela 13 Decembrie 1896, pag. 92-96
Presidenfia d-lui presedinte Dim. Gianni. Sedinta se des-
chide la orele 1 si 45 minute dupd amiazà. Prezenti 141 domni
deputati. ,
D-I Presedinte : Acum, d-lor, intram in ordinea zilei, care
este continuarea discutiunei asupra raspunsului la Discursul
Tronului. D-1 Popescu are cuvântul.
D-1 I. Popescu: Onorata adunare, in proectul de Rd's-
puns la Mesajul Tronului gasesc periodul urmdtor :
Nestramutati in convingerea ca.' de buna stare mora1à si
rnateriald a sätenilor depinde insusi viitorul regatului, vom pune

www.dacoromanica.ro
 192

pentru ameliorarea ei toata. inima §i tot cugetul nostril. In rândul

masurilor luate pentru atingerea acestui tel, vom grabi infiinta-
rea Casei rurale" de mult Inca dorita".
D-lor, puterea decisiva a acestor cuvinte cari nu pot fi
decal produsul unor inimi generoase, 0 pe cat adanc convinse cä
starea morala §i materiala a taranului nostru este foarte degra-
data §i deplorabild, pe atat ferm decisa de a conlucra din toate
puterile pentru vindecarea acestui rau, conditio sine qua non,
pentru ca viitorul Romaniei sa ajunga tare §i fericit, imi im-
pun obligatiunea de a exprima d-lor membri ai comisiunei a-
leasa din sanul nostru, pentru a formula proiectul de adresa la
Mesagiul Tronului, cdlduroase multumiri, pentru ca.' au reprodus
atat de fidel vederile,, sentimentele 0 credintele noastre ; 0. zic
ale noastre, fiindc5. nu pot crede ca.' ar fi. in Camera un singur
reprezentant, care s5 nu fie adanc convins de puterea acestor
cuvinte. (Aplause).
Flind §i eu unul din aceia cari sunt convin0 ca.' nu numai
dela buna stare a paturei culte si bogate a threi depinde pute-
rea 0 fericirea Statului roman, ci 0 dela buna stare a massei
celei mari, a fratilor no§tri säteni, push' in asemenea conditiuni
de culturd §i inavutire proportionala ca §i pätura cea cult5_ si
inavutit5. a tärei, si cari numai impreund pot sa.' asigure Roma-
niei acel viitor tare, mare 0 frumos la care aspirdm cu totii 1
mi-am propus a ardta si eu cu aceastä ocaziune mijloacele
prin care s'ar puteã cu siguranta vindeca acea stare morald 0
materialà morboasä §i foarte decdzuta a fratilor no§tri säteni, sa
vin §i eu sa contribui cu ceeace voi putea. 0 cu ceeace voi
§ti la deslegarea acestei interesante probleme, ca unul ce in
toata viata §i in special ultimii 30 de ani, m'am ocupat cu dea-
manuntul de aceste chestiuni.
Medicul cand este chemat la patul bolnavului procede mai
intai la diagnostica, pentru ca sä cunoasca. morbul §i. cauzele
care l'a produs ; odata aceste constatate, bolnavul este totdea-
una pe jumKtate ca vindecat. Tot a§à cred ca trebue sa proce-
dam §i noi la constatarea relei §i bolnavei stall morale §i mate-
riale a fratilor no§tri saleni §i numai dupà. aceia sa opindm la
mijloacele de vindecare §i indreptare,

www.dacoromanica.ro
 19

Este vorba de cloud lucruri, de starea morald si de starea

materiala ; deci voi vorbi intai de situatiunea stall-a morale si
apoi a celei nriateriale.
Viata moralá a sAtenilor nostri, cu durere trebue sà o spu-
nem, comparând'o cu viata morald a altor sa.teni, din alte tari
culte, constatam ca.' este intr'o stare deplorabild,
Se insir viciile i relele cari coplesesc corpul celei mai marl.
si mai puternice pärti a corpului nostru national, al sdtenilor,
credeti-ma cd'mi este foarte greu, dar fiinda este vorba de diag-
nostical, de a cunoaste bine lucrurile, sal nu mi se impute ca.'
poate voi spune pe ici, pe colo, calificAri cam aspre, caci trebue
sal spunem adevairul. Insä nu le generalizez, cdci, lauda. Domnu-
lui, avem i numeroase exceptiuni.
D-lor, ce intampinam noi in contactul zilnic cu aceasta:
groasa si mare paturd a societatei ? minciuni, linguiri injositoare,
invidia cu toate fructele sale, calomnia, furturi, inselaciune, con-
cubinajUl, divortul, duse pand la exces, cu toata consecintele pen-
tru distrugerea familiei, risipa, lenea, betia, viata destràbalatà, un
lux nebun s. a. Toate acestea sunt ranele care in mod excesiv
coplesesc cea mai mare parte a fratilor nostri sdteni.
Viata hii fizicd, a säteanului nostru, cu foarte putine ex-
cs.sptiuni, si tot ce e imprejurul lui, au ajuns la o stare aproape
salbaticd !
Unde e oare izvorul acestor rele ? Sà vedem acum si
cauzele.
Izvorul acestor rele e lipsa de educatiune a poporului ;
lips& de educatiune, caci el nu a avut scoale, n'a putut beneficia
de invAldtura religioasa. Apoi asupriri foarte mari din partea u-
nor dusmani,:cari au facut parch" conspiratiune contra vietei lui
morale si materiale. Ai, erau in Ord multime de proprietari
lacomi i tirani, cari asupreau pe bietii sdteni ; multirne de a-
rendasi färd suflet, de cdmätari nmibostivi, cad ii exploatau, in-
selau si'l despoiau ; eraa in sfarsit hordele de streini, cari au
stat in contact cu dânsii si i-au inpilat si demoralizat in mii de
feluri, si mai cu deosebire hordele de jidani cari au .coplesit o-
rasele si satele, cy deosebire acele din rnoldova, inecate de a-
13

www.dacoromanica.ro
 194

ceSt element distrughtor, care'i sugea si'i sug ca lipitorile, intro-

ducand intre ei fel de fel de imoralithti.
Pe urmh o adrninistratiune vitrega, din nenorocire, si imo-
rald, care in loc sh ocroteasch pe bietii shteni i-a smuls si. ex-
ploatat in sute si mii de feluri. Dela o vreme a mai venit asu-
pra lor si un nou flagel, flagelul propagandei in contra religiu-
nei, care se face prin brosuri, prin ziare si prin grai, flagelul a-
teismului 1 Ei bine, d-lor, toate acestea, si inch multe altele, au
adus pe bietul popor intr'o desdvarsith perturbatiune cu privire
la datoriile lui morale, Ca urmare, dela un timp incoace bise-
ricile sunt goale, pe cand chrciumile sunt pline nu numai de bar-
bati si de femei dar sunt pline de feciori, de fete si de copii.
Bärbatul, färd stirea femeei lui, fried casa si duce la car-
ciumh, femeile furd din cash fdral stirea bhrbatului si. duc la
chrciumal ; se duc la chrciuma fete si baieti, unde beau tutun si
bäuturi otrhvitoare. De aid, multime de sudalme si cuvinte ne-
rusinate ; tinerii nu mai respecteaza pe bdtrâni, copiii, nu'si mai
respecteazd phrintii ; nu respecteazd batrânii, n'ai de unde hid
sfat ; nu respectezi parintii, n'are cine te duce pe chile vietei.
Satenii nostri mai toti, de aproape doua secule, au crescut
in mijlocul celor mai insphimântatoare asupriri si vitii, in mijlo-
cul celor mai oribile exemple, mai din toate partile ; iach viata
lor morald cum a ajuns la cea mai joash degradare !
Cine invath pe bietii sateni ceva ? Sal ne gandim bine,
cine'i invata ceva ? Cine le spune un cuvânt bun ? Nimeni si.
iar nimeni !
Toate aceste plage, cari sunt pe corpul bietului popor sh-
lean, constitue acea stare morald degradata si deplorabild, o
viata amard pentru dansii, si constitue o viatä amarä si pentru
intreaga societate care vine in contact cu dansii.
D-lor deputati, cred eh in putine cuvinte am expus si. mor-
bul si. cauzele. Cred eh am dat motive ca si d-voastra sa va a-
mintiti si de alte mai multe, cad aveti ca si mine cunostinte de
asemenea lucruri.
Acum vine intrebarea, care ar II remediile pentru indrep-
tarea starei morale a sateanului ? Eu nu gasesc decal numai
trei factori, Acestia sunt : scoala, biserica si o bunh, drepth si

www.dacoromanica.ro
 195

riguroas4 administratiune. Alti factori nu \raid, i desfid pe ori-

eine sg-mi arate pe altii, tocmai ceeace i-a lipsit in trecut ! Sà
procedgm in cateva cuvinte, sà examinant puterea scoalei. La-
uda. lui Dumnezeu si onoare bärbatilor nostri de inalta culturg
si de sentimente nationale, cari s'au ocupat de educatiunea po-
porului romanesc, scoalele sunt asigurate pentru säteni. Dar toate
lucrdrile in lume au pruncie, adolescenta i apoi bArbätie, ase-
menea i coalele noastre au trebuit sa aibe etatea prunciei si
poate cd chiar in ea se gasesc Inca.
Sunt semne bune dupa legile care s'au votat, cg scoalele
noastre vor pgsi la adolescentd. Si astfel se vor produce bunuri,
cari vor influenta asupra educatiunei poporului sätean, vor in-
cepe a fi resimtite. Dar ce poate face o scoald sgteascd la noi
pentru indreptarea moralitatei unui popor ? Acolo intra copilul
de 7-8 ani, std acolo pang' la 12-14 ani, Cate lucruri nu se in-
vata in scoala cari nu se inclrepteaza la moralitate, ci stint nu-
mai instrumente pentru moralitatea lui viitoare ; dar se invatg
si percepte frumoase prin lecturd, testamentul vechiu i nou, pre-
cepte religioase si din istorie, de unde pot trage multime de cu-
nostinti ce se imprima foarte puternic in inima lor tangra. Dupg
aceea copilul infra in societate care nu-I mai alimenteazd in
sensul acestora, ci din contra, stint expusi a pierde si mult pu-
tinul ce au putut culege in perioada scolard ; iar cand ajung la
maturitate, desi nu au din invatamant de cat o slaba reminis-
centa, totusi au oarecari conditiuni de educatiune, cum e lec-
tura, multumità caria se pot perfectiona,
At dar, vedeti cal nu ne putem astepta tocmai mult pen-
tru moralul poporului in ceeace priveste scoala, ci mai mull nu-
mai la un instrument, cu care se poate desvolta si moralizal,
clang va fi bine condus dupd esirea din scoala.
In al doilea rand vine biserica, care intocmai cum pri-
meste nasul din mana parintelui pentru botez pe noul näscut,
care'l ia in brate, marturiseste crezul pentru el si ia asuprdsi o-
bligatiunra de a'l creste in sfintele invataturi religioase, tot asa
biserica ia in bratele sale si copiEd esit din scoald, II nutr3ste cu
invAtaturi i1 secondeazd toala viata lui.
Biserica este menità 54 insufle preccptelc morale, sentj-

www.dacoromanica.ro
 196

mentul binelui in sufletul tinerilor esiti din scoala si in omul ma-

tur la toate si multele ocaziuni.
Insa cum putem noi sä obtinem dela biserica aceste bu-
nuri ? Biserica noastra de astazi este din nenorocire departe
de asteptarile noastre si cum in privinta moralului, institutiunea
bisericei este indispensabila, cum ea trebue sa fie imediatul se-
cundant si continuator al scoalei, cred ca trebue o reforma a
danca i radicala in privinta organizarei bisericesti si a clerului.
Trebue sa avem un cler invatat si cu multa ingrijire educat ;
cu de-al de patru clase de seminar nu facem nimic, nu mai
merge ; sa'i dam si bacalaureatul i un studiu foate bine con-
dus, de trei patru ani de teologie.
Numai in aceste conditiuni i altele complimentare, cum e
la primul loc riguroasa serbare a Duminicei si särbatorilor mari
si la tard, nu numai la orase, cum se urmäreste, clerul ar puteà
sä se ridice i sa.' devina conditiunea esentiala i sigura a mo-
ralitätei. Cu repausul riguros de Duminica si de sarbatorile cele
mari, care este mijlocul cel mai eficace ca oamenii sa mearga
la biserica, am putea zice o conditiune sine qua non ; cand 'in-
vatatorii ar Ii constransi riguros a canta cu corul de baeti si
fete ; cand nimeni altul, ci numai preotul, indata dupa cairea
evangheliei ar citi, numai singur, cuvantarile zilei, explicând ici
colo locurile neintelese bine, cu cuvintele sale prin explicatiuni
si comparatiuni ; cand preotul zr incepe a duce o viata exem-
plard, am incepe a trage foloase vadite pentru imbunatatirea i-
nimei sätenilor nostri si pana la a avel preoti invatati si culti,
can sa faca minuni cu predicele lor si viata lor nemaculatd,
cum sunt mai toti la popoarele culte si chiar la Romanii nostri
de peste Carpati si din Bucovina. Cad a astepta sä incepem la
lucrarea viei paragenite numai dupace vom avea preoti la inal-
timea indicata, ar fi o procedura nenorocitä, caci la acea stare
vom ajunge numai gradat.
Desigur cà mai toti membrii acestei Camere au calato-
rit in strainatate i s'au convins ca clerul oriunde, afara de Ro
mania, este rezultatul unei educatiuni de liceu si de teologie,
ba si de alte facultati ; de oarece gumai un om cult poate sa'si
indeplineasca datoria sa asa cum se cere, poate sa se ling. la

www.dacoromanica.ro
 191

indltirnea misiunei sale, poate cum/Atli intre bine I rau, in-

tre frumos 0 urat, intre ceea ce este sail nu este necesar o-
mului.
Am putea i noi avea un esemenea cler. Nu este lucru
greu ; dar ar putea zice cineva cà un preot inkruit trebue pla-
ta bine i ca nu ar ajunge cheltuelile. D-lor, mai intdi de loate
suntem datori sa observam egalitatea perfect& pentru toate strk-
tele societätei, sd dam sateanului ceeace dam or4eanti1ui.
$coli sateti avem.
De bunä seama cand vom veni la legea instructitnei st
cundare, vom vedea ce putem i ce trebue sa facem pentru re-
forma i instructiunea clerului. Nu este nevoe a pune de acum
chestiunea cheltuelilor, cdci va veni timpul sa discutám atunci.
Dacd un fi u de skean este educat, se intelege cel cu ta-
tent, intelegentd i cu pricep ere bund, dacd este educat pe
comptul Statului la liceu in internal, la teologie, in internat, el
nu cheltueqte dela sine mai nimic, pun urmare este dator .s5.
dea la timp in schimb pdrintilor qi frafilor lui, pentru bineface-
rile ce a primit, binefacerile ce poate da.
Uu preot de ora5, ori cat de invätat, se va multumi cu
salariul unui institutor ; un preot de sat va putea fi indestulat
cu, leaf a ce o are un Inv:a-fa-tor, cad mai poate aveà i alte a-
vantage. Dar nu ajunge sal aibd nici candidatul de invatkor nu-
mai 4 clase primare, ar trebui cel putin 4 clase de liceu qi apoi
sa intre in coala normald, ca sa iese invdtator mai cu putere,
mai cu competinta. ; i pentru cd la tard invatatorii au chemare
nu numai a fi invatatori in Foald, dar sä fie mentori ai popo-
rului ca qi preotul 0 in viata morald 0 in viata fizicä i in viata
intelectuald i in cele materiale i economice, ca 0 in viata so-
ciald §i nationala i patrioticd. Trebuesc invatatori cu zel, cu
devotament i cu competintd, ceeace nu se cakigd deck prin
educatiune scolasticd mai superioard.
Preotii vor fi multämiti i cu salariul ce au invAtatorii, caci
in raport cu ceeace au fost pdrintii lor, ei se gases c la 'un loc
de onoare, la mai putina muhcd grea qi obositoare, neexpu0 ca
parintii lor la atatea grele.

www.dacoromanica.ro
 108

?anal acum la noi, medicii buna-oara, erau mai putini la

human Nu e departe timpul cand erau 10-15 in Bucure0i.
Acum sunt sute. Va ajunge timpul ca un medic de sate,
sau un judecaltor de pace, sal se multumeasca sa albà leafa de
astazi a invätatorului. 5i vor fi multumiti cu sute pe child eri nu
se multumeau cu mii sau zeci de mii de lei. Supra abondenta
populatiunei §colastice, inevitabil va aduce aceasta.
Nu spun aceasta numai dela mine. Cunosc locuri, §i nu de-
parte de noi, unde preo tul foarte luminat i invatat, ar fi
foarte fericit sa aiba regulat, acei 90, sau 120 i 140 lei pe luna,
ce are invatatorul la noi, ceiace face in banii dela vecinii notri
60-70 fiorini pe luna, adica. 700 sau 800 fiorini pe an. $i apoi
§i preotul i invatatorul qi medical de sat mai pot face §i pu-
tina economie rural& i domestica i industrie casnica, i medicul
mai are clientela, i preotul mai prime0e diferite daruri, avand,
§i casa i pamanturi ca §i invatätorul.
Prin urmare, nu vorbesc fantezii, nici poezie, nici imagina-
tiuni. Cand va spun, iau de cob i pun dincoace, lucruri cerce-
tate, cunoscute, vazute, invatate din marea §i scumpa carte a
unei experiente indelungate, pe care nu multi o posed in a§a
grad in aceastal materie.
Prin urmare, sa avem toata increderea i tot curajul, sà
procedam la reforme adanci, in conditiunile de educatiune a cle-
rului, ca i a invätatorului, ca sal avem un cler luminat care
sa'0 poatà deplini rolul cel mare in viata morala, sociala §i eco-
nomical a fratilor no0ri dela sate.
Domnilor, ca sa vedeti influenta cea mare care o are un
cler luminat asupra poporanilor, i ca prin urmare, puterea si
influenta lui cat sunt de sigure i decisive a modificà in bine,
starea degradata de astäzi a säteanului in toate directiunile,
sa-mi permiteti a và cita cloud exemple.
Domnilor, eu am facut in viata mea de profesor 0 director
de co ala normala din Barlad, in timp de 25 de ani, am fäcut
excursiuni, tot la cafe 3 ani, cu cate 50-80 elevi din cele ulti-
mele 3 clase, vizitand Romania in punctele cele mai insemnate,
0 am trecut i peste Carpati, calci acolo am gasit conditiuni
foarte favorabile §i instructive pentru invatatorii no0ri, de unde

www.dacoromanica.ro
 199

sa'§i poata forma idei si idealuri pentru viitorul profesiunei lor

de invatätori in Romania.
Asa, fund inteo comund mare, foarte frumoasa si inaintata
in toate, si vizitând 0 casele particulare pentru ca s'a vedem
cum sunt ele, si atenansele pentru ingrijirea si tinerea vitelor, si
celelalte stari economice, am intrat in casa. Obiceiul lor acolo
este ca pun, ca si. la noi, ca ornamente, vesminte pe culmi. Vad
acolo o camasa femeiascä cu mâneci peste un metru de lungi si
lucrata foarte frumos cu matasuri. Am ramas uimit de asemenea
forma si atunci am intrebat : dar ce calmap este aceasta, fiindca
nu \Tad purtand nici o femeie asemenea catnap. acum.
Mi se raspunde : Aceasta este camaä veche, nu se mai
poarta acum, caci preotul nostru ne-a tinut de ran si ne-a zis
cd este risipa" foarte pagubitoare sà purtdm calmA§i cu manecile
asa de lungi. Preotul deci le-a scos din minte ca sa nu mai poarte
aseminea vestminte, caci sunt scumpe si daunatoare.
Vedeti cä preotul cult si cu trecere este in stare a schimba
si portul, deci moravurile rele dela un popor ! Ce invatam pen-
tru noi, unde in cele mai multe sate, mai ales in Moldova, s'a
paräsit portul romanesc, s'a introdus, prin felurite rataciri, por-
tul de ora§ sau un port bastard, pe care nu-1 are nici un alt
popor, extirpandu-se de tot industria casnica pentru imoralitatea
0 mizeria lor ! Alt caz foarte insemnat :
Abia intrasem peste Carpati cu elevii mei intr'un an, 0
anume la Poiana-Sarata, aproape de frontiera Moldovel. Acolo
este o biserica frumoasa de piatra cu gradina minunata, si cum
iesi din biserica si gradina ei, alaturea este acolo si o plata
langa drumul mare al tarei, prin mijlocul satului. Peste drum un
han mare cu piata. deasemenea. Era ziva de Sf. Ilie cand yin
mocanii tineri dela munte ca sal-si aleaga mirese. In piata de
langa biserica si scoala, hora mare ; eu, cu elevii, priveam la
hora in mijlocul marei multimi de sateni, imbracati in sarbatoare.
Uitandu-ma din intamplare spre han, observ ca in piata
de dinaintea lui nu este nici o carutä, ori car, dar ce e mai mult
nici o fiinta omeneasca, afara de usa hanului, in care statea han-
giul, pe care 1-am cunoscut dupa exterior ca este ungur. Eu atunci
zic unora din elevi, prefacandu-ma cal nu §tiu, cine sä fie acela

www.dacoromanica.ro
 200

din usa hanului ? Trebue sá fie carciumarul, rdspund ei, a.tim se

poate ca intr'o zi de sarbatoare ca aceasta hanul sa fie de tot
gol de oameni, caci stiti Cum e pe la noi ; trebue sa fie cineva
inauntru. Mergeti doi insi sa vedeti de nu carciuma este tixita de
oam'eni inauntru; Ei se reintorc cu raspunsul ca n'au gasit pe
nimeni nici inauntru, cum nu era om nici in curte, nici in piata
dela drum, afara de carciumar (Sgomot).
Atunci am chemat pe toti elevii imprejurul meu, le-am f a-
cut o comparatie intre castele moravuri ale locuitorilor sateni de
acolo si intre satenii nostri cum petrec zilele de sarbatoare ; in-
tre carciumile de pe la noi, in asemenea zile, si aceia de acolo,
ca.' si ei sa vada care era lectiunea care puteau trage din ase-
menea imprejurare. (Sgomot).
Domnilor, va rog sa' fiti mai indulgenti si sa-mi dati ascul-
tare. Nu vorbesc de lucruri inalte, ci vorbind de lucruri mai de
jos se intelege cd nu voi putea face o expunere asa de ridicata
cum cer acelea care sunt de natura urbana.
Am adus aceste exemple ca sä vedeti, domnilor, influenta
pe care o exercità clerul asupra populatiunei dela tard si efectul
I-am vdzut la Zärnesti si Poiana-Saisatd, care se datoreste si acolo
ca si aici numai preotului cult si instruit.
Am zis ca al treilea factor este o bund administraOune, ceia
ce o intelege oricine, si prin urmare nu ramane decat o singura
dorinta, adica aceia de a se indeplini si realiza, intr'o zi cat de
apropiatä, aspiratiunile noastre de a se incepe lucrarea de in-
dreptarea moralitatei sateanului nostru prin mentionatii trei fac-
tori, moralitate atat de viciata astäzi mai in toate la noi.
Avand scoalele noastre bine conditionate, bisericile precum
si administratiunea asemenea bine conditionate, atunci viitoarea
indreptare morala a sätenilor nostri va fi indeplinita.
AO avea de expus inaintea d-voastre o a patra conditiune
un al patrulea factor necesar, dar absolut necesar, spre a se
putea asigura deplin eficacitatea celorlalti trei factori, aceasta ar
fi delimitarea pamânturilor date tdranilor dupd legea rurala dela
1864, reforma satelor, marirea comunelor prin desfiintarea catu-
nelor si alipirea lor la sate, spre a forma sate mari si comune
mari, fail de care foarte greu orice progres, mice reforma ; apoi

www.dacoromanica.ro
 201

impartirea si asezarea prin sate in mod disparat, a miilor de

tigani vagabonzi. Dar vad cä este imposibil a mai desvolta si
foloasele acestcr reforme de o suprema si inevitabila necesitate
daca tindem la o buna administratiune, la descentralizatiunea
administrativa si la toate imbunatdtirile morale, intelectuale, de
salubritate, economie, de siguranta onoarei, vietei si averei sa-
teanului etc. etc.
De aceia trec la partea a doua, aceea a starei materiale.
(Sgmonot, intreruperi),
Aci voi fi mai scurt, de si aceasta parte ar , cere o desvol-
tare si mai larga.
. D-Ior, in privinta materiala asa dar nu ma voiu ocupd a
descrie asa de minutios starea decazutä a satenilor nostri, cdci
vad cd nu sunt ascultat cu placere de toti. D-strä ascultati cu
placere numai lucruri marl, cand e vorba de banci, de credite,
de drumuri de fer, de inaltä politica, de afacerea ne mai sfar-
sità a ceterisirei si solutiunei chestiunei mitropolitane, de acu-
zatiuni reciproce farä capat, de constitutionalismuri si cate al-
tele, din care situatiunea degradata si deplorabild a sateanului
nu se poate alege nici cu o imbunä tatire.
Prin aceasta cä ma intrerupeti, sunteti in contrazicere cu
ceeace s'a . trecut in raspunsul la Mesagiul Tronului relativ la
imbunatatirea starei morale si materiale a säteanului.
D-lor, o build stare materiala a sateanului nostru reclamd
imbunatatirea a trei conditiuni de viata tizich si materiald a lui.
I. Economia domestica ;
2. Economia rurald ;
3. Industria casnica. ;
Apoi canj la säteni le lipseste mai de tot economia do -
mestical, cand le lipseste mai de tot economia rurald si cand
industria casnica e mai cu desavarsire paräsifal si distrusa, atunci
nu poate sa domeneasca de cat mizeria cumplita in vatra sa-
teanului.
Ca sal putem ajunge la ridicarea sfdrei materiale a sate-
nilor nostri, este neaparat a se imbunatati simtitor si radical
cele trei conditiuni enumerate I
lat.& d-lor, o imbunatatire la care putem procede din capul

www.dacoromanica.ro
 202

locului i cu care ar fi bine sa incepem chiar anul acesta, i

iata, in scurt cum, s'au votat 30 milioane pentru edificarea de
scoli sate0f.
Voci : La paragrafe. (Sgomot, intreruperi).
D-1 presedinte : Va rog, d-lor, a face tacere.
D-1 I. Popescu Ar fi bine sa profitam §i sa utilizam a-
:

ceste milioane, destinate pentru scoala si la imbunatatirea eco-

nomiei domestice rurale si industriei casnice, prin intermediul
invatatorului. Sunt de parere ca locuinta invatatorului sa ou
facà parte din corpul edificiului scoalei.
Locul destinat pentru edificiul scoalei sa se imparta in
cloud ; pe jumatate sa se cladeasca qcoala, pe cealalta jumatate
locuinta invatätorului, cu tot ce priveste conditiunile unei eco-
nomii domestsce de model.
D-1 presedinte ; Binevoiti a va margini in cadrul discutiunii
generale asupra raspunsului la Discursul Tronului.
D-1 I, Popescu : hu tocmai sunt in cadrul acelei discutiuni,
desvoltand modul cum sal se imbunatateasca starea morala qi
materiala decazuta a sateanului.
Apoi cum. se va face imbunatatirea starei sateanului, daca
nu vom infra in desvoltarea condttiunilor cerute ? (Sgomot).
D-1 preqedinte : Vedeti ca impacientati Camera.
D-1 I. Popescu Eu vad ca imbunatätirea soartei sateanu-
lui e numai vorba. Veti vedea cum yeti face-o daca nu veti ti-
nel seama de opiniunile fiecarui membru din adunarea aceasta,
unde sunt oameni cari au opiniuni bine determinate i cunos-
tinti de lucruri.
D-1 prepdinte Prezentati un proiect de lege.
:

D-1 I. Popescu : Dar la prezentarea unui proiect de lege

nu trebuie tot discutiune i expunere de motive ?
Sunt multi oameni cari cunosc o multime de lucruri, sunt
doctori in medicina, in stiinte, filozofie, drepturi, avocati, profe-
sori, caH sunt oameni invatati, dar caH n'au competinta in cu-
tare si cutare lucru, pentruca nu s'au ocupat de dansele, le-au
lipsit poate i ocaziunele, si de aceea trebue sa le auda dela
cei caH s'au ocupat de ele ; fiindca ori cat de invatali si corn-
petinti in specialitatile lor, n'au idei i cunostinti, nu pot avea,

www.dacoromanica.ro
 203

de lucruri cu cari n'au venit in contact. Vad, cu parere de rau,

ca materia discutiunei mele va este ingrata, fiindca acelora ce
nu ma lasati sa vorbesc, din norocire foarte putini la numdr,
nu Và place a procede la infaptuirea in imbunàtatirea starei mo-
rale si materiale a sateanului ; multumindu-va cei mai multi a
va impand numai cu fraze si promisiuni pompoase, cand e vorba
de a LAO la adevarata si reala indreptare a starii decazute a sä-
teanului, cu toate cd numai ea e baza viitorului tare si ferice al
Romaniei. (Aplauze).
D-lor, acei cari ma intrerupeti,- \TA rog sa ma lasati sä
vorbesc, sa-mi indeplinesc datoria de constiinta dupd dreptul
ce'mi da legea, ca ori carui din noi ; si. fiindca am onoarea a
va vedea pe cei mai multi domni deputati din cei de lata, si Inca
dintre barbatii cei mai seriosi si considerabili ai acestei onor.
Camere ca ma ascultà, eu voiu continua, cautand cu toate a-
cestea sa fiu cat se poate de scurt, pe cat materia ce mai am
a desvolta Ifni va permite.
D-lor, in tot decursul anilor regenerarei Romaniei, in spe-
cial pentru sateni, incepand cu anul 1864 si pana astazi, nu s'au
realizat, nici chiar nu s'a propus vre-o reforma relativd la im-
bunatatirea celor trei conditiuni economice, a celor trei factori
ce am avut onoare a expune, si dela care numai, atarna buna
stare materiala a fratilor nostri sateni, si la aceasta nu vom a-
junge !Ana nu se va admite o directiune pozitival si bine deter-
minata dupa norma si modelul ce se practica, cu un folos foarte
fericit, la satenii din -Wile inaintate in cultura omnilaterala a sä-
teanului.
S'au dat satenilor nostri pamanturi prin improprietarirea
taranilor clacasi la 1864 ; li s'au dat drepturi de egalitate civila
si politica; lucru slant ! S'au improprietarit peste 40.000 insura-
tei la 1879-80 ; decazuti moraliceste era sà piarda aceste pa-
mauturi daca nu se oprea pentru 30 ani instrainarea acestor
pamanturi ; prin masuri legislative s'au mai Impartit pamânturi
din mosiile Statului, li se imparte si acum si li se va mai im-
pärti, gratie patrioticei institutiuni a Casei rurale" ce se infiin-
teata dupa Mesagiul Tronului din Ingislatiunea actuala, s'au luat
mgsuri ca toata suflarea romaneasca dela tara sa fie improprie-

www.dacoromanica.ro
 c,14

tärita rand pe rand ; li s'au desfiintat capitatiunea in foarte mare

parte, li s'au creiat institutiunea creditelor rurale, li s'au asigu-
rat justitia mai aproape de ei, la caminul fiecaruia, si alte in-
lesniri, toate bune, foarte bune, si necesarii ; li s'au dat si li se
dau scoale pentru luminare si culturd, cari vor da fructele lor
la timp ; cu toate acestea ce li s'au dat satenilor in curaul ga-
tor ani, operatus'au vre-o schimbare in spre mai bine starea lor
material& ? Nimica, mai nimica, si toti cei ce scriu si. vorbesc in
public, se intrec in a le deplange starea lor materiala decazuta
deplorabila, si aceasta stare trista si prejuditioasa tuturor ramu-
rilor societatei va continua a deveni si mai rea pe cat timp ,nu
vom fi ridicat nivelul intelectual si moral al taranilor nostri prin
factorii ce am avut onoare a NI propune ; cat timp, mai vartos,
nu vom da o directiune practica, pozitiva, imbunatdtirei starei
lor materiale.
Sa aruncam o repede privire asupra defectelor, cari fac
viata sdteanului nostru, cu foarte patine si margin ite excep-
tiuni, in privinfa materiala din cele mai degradate, plina de
mizerie si intr'un contrast inspaimantator si de rusine nationala
in fata strainilor culfi si civilizafi cari yin pe la noi si parvin a
ne cunoaste in cele interioare ale farei, oraselor si mai ales a
satelor in comparafiune de asemenea stari de pe la ei.
In ceea ce se refera la economia domestica, trebue sal
constatam cu durere cä la primul loc sate mai degradate lipsite
de toate condifiunile higenice si economice, nu se mai gasesc
nici intr'o fara. ; dela noi spre apusul cult al Europei 1 ba imi
vine sa cred ca nici in celelalte parti, afara de seminfiile bar-
bare ale Africei. Casele constand mai d'arandul dintr'o singurd
camera cu o mica tinda, in foate matte cazuri si fara aceasta,
si intri d'adreptul de afara in ele. Interiorul stramt, jos, cu fe-
restre adesea numai de o palmä pdtratá i acestea llpsite la
cele mai multe de ochiuri de sticla. Acoperemantul jos, asa ca
omul trebue in pod sä umble in patru picere la necesitate, de-
parte de a putea conserva ceva in el, afara de pufin porumb
pe suprafga lui. In asemenea case sed si dorm, adesea, dela
10-12 suflete,

www.dacoromanica.ro
 205

Imaginati-va acum, domnilor, ce conditiuni igienice sunt in ase-

menea case ! Referiti-va la momente cand se intampla nasterea
femeei in asemenea circumstante, sau and nenorocirea infra in
ele cu tifos, difterie, scarlatina etc.
Casele, lipsite de imprejmuiri, de curte, de gradina, unde
sa cultive macar un strat de ceapa si de livede din care sa cu-
leaga macar o mana de prune. Exceptiunile foarte putine si rari
mai ales in unele regiuni ale tärii.
Ecarete pentru vite, pentru iernatul lor, nule 1 vitele, dupá
ce sunt mai peste tot de rasa cea mai inferioara, apoi sunt ti-
nute iarna gall, li se arunca nutretul pe pamant, nutret constand,
cele mai de multe ori, din paie, pe care si pe acestea le calcd
in picioare si le amesteca cu gunoiul.
Vine o ploaie, le uda, ploaia inghiata pe ele, un strat de
omat se formeaza pe spatele bietei vaci, mama copila01or si
bietilor boi, fratii de munca ai sateanului, cari, in aceasta stare
mai mult cleat salbateca, tremura toate noptile cele lungi de
ierna pe sub garduri san cel mult sub un dos, in care curentul
le omoara in loc de a le indulci infiordtoarea situatiune. Nu e
mirare deci, cand primdvara vedem vite de acestea duse la iar-
maroace sprijinite cu mane de coada si de coarne 0 vanzandu-se
cu 15-20 lei capul strangatorilor de vite.
Intrumentele agricole, carul care n'are nici macar un cuiu de
fier, plugul, grapa in batatura ierneazd, in bataturd vareaza ; un
strain din tali culte n'ar crede ochilor sal, ar crede cal vi-
seaza vazandu-le !
Sa mai zic ceva de modul cum se nutreste pluralitatea sal-
tenilor nostri ? Ma infior. Aceasta o cunosc foarte multi 0 din
d-voastrd.
Sal mai zic ceva despre modul cum se tin si sunt imbra-
cati cei mai multi dintre ei ; si acest trist aspect il cunoasteti.
Casele in starea descrisa, situate in cea mai mare desor-
dine in sat, fara strade, fard ulite, si celelalte conditiuni econo-
mice domestice, a facut pe economistul bergian Emil de Lavataye,
care ne-a vizitat tara acum zece ani, sa scrie ca satele noastre
seamand mai mult cu niqte sate din Africa si locuitorii lor cu
niste trOgloditi !

www.dacoromanica.ro
 206

Starea economiei rurale, desi intr'o stare neasemAnat supe-

rioara celor descrise, totusi lash' foarte mult de dorit, t u raport
la satenii nostri, cum sunt irgrasamintele si altele inevitabili, si
producerea de fânete artificiale si plante nutritoare pentru ani-
male, pentru ca munca sateanului sä fie recompensata de 3-4 ori
mai mult din putinul pdmant ce au cei mai multi, spre a'i asi-
gura o stare materiald nu mai bund, dar complect bung, si a-I
scoate din mizeria amara in care se tävaleste.
Industria casnica, care asigura altädata in cea mai mare
parte averea si buna stare materiala a sateanului, fare: a mai
vorbi de probele de capacitate productiva industriala si artistica
a femeei romane dela Ora, aceasta industrie la mai mult de ju-
matatea sätenilor nostri dispare pe zi ce merge ; a dispärut si
locul ei l'a ocupat, schimbarea omoratoare a portului sat' na-
tional, fabricat in intregul lui numai de el, cu portul ordsenesc,
amestecat cu un port bastard, care nu este nici orAsenesc, nici
al vreunui alt popor din cate canosc, ci rezultatul unei nascociri
bolnave, cari tot au de substrat numai materii straine spre ruina
lui si a Orli, si spre imbogatirea si mai mult a milionarilor fa-
bricanti si intreprinzatori stralini, si la noi a jidanilor, cari sunt
introducatorii, alimentatorii si propagatorii relelor moravuri pen-
tru Romani si al räului distructor prin importul unor materii false
si deci foarte ieftine pentru moment, dar foarte scumpe prin pa-
tina lor duratä si efectele dezastroase pentru avutul sateanului,
omorarea industriei casnice, improstirea lui si in dauna morala
si materiala a tarei.
Sal citam intre altele multe, numai 2, 3 exemple :
Se poarta de peste un milion sdteni, clack' nu de cloud, nu-
mai imbeacämite de postavuri si tesaturi de bumbac si de cine
mai stie ce alte plante textile, intre altele niste a sa zise anteree
bumbacite, a cdror si fata si interior si captuseala e numai din
importatiune straina ; in locul frumoaselor cojoace, pieptare, bon-
dite, mintene de ILIA' si surnane sau zeghii ; cdciuld de imitati-
une in loc de caciula de pelcele de miel ; pal5rii false de puf de
bumbac care iase de sub rasboaie dela tesaturile de bumbac ale
bogatelor fabrice straine, lucrate in aparenta ca palariile cele
bune si fine, dar care ademenesc pe bietii säteni prin enorma

www.dacoromanica.ro
 207

eftinatate de 1 leu 50 b., dar care dureaza nurnai pang la o

ploaie, 1 lung, mult 2, in locul paldriilor de mite de tigaie, cari
tot cu acela§ pret aproximativ, n'au acel aspect de finetd qi ur-
banitate, dar cari dureaza 2-3 ani ! Se cumpdra de lumea intreaga
la sate plapome, a caror qi fata §i umplutura. §i dos e numai
materie strding ; femeile, rochii de stambg, de land, de bumbac,
mantone i cataveice de postavse intelege toate fal§e, scurteici
§i polci deasemenea ; broboade dearandul asemenea, in locul fru-
moaselor cojoace pieptare, bondite, sumdia§e §i §tergare, in locul
frumoaselor cama§i atat de artistic lucrate 0 a intregului port
national solid, frumos, artistic §i pitoresc, incat a atras admira-
tiunea strainatatii culte.
Ce facem noi fatal de aceastä calamitate economica ?
Ce facem cu lana, pieile, pelcelele noastre ?
Se importa farä nici o trebuintai fabricate fal§e, putregaiuri
ai petece de zeci de sute de milioane in dauna omoratoare a
avutiei nationale, a industriei casnice, care in conditiuni contrarii
ar constitui o adevärata conditiune de bunä stare materiald, §i
de stare morala prin desvoltarea ce ar fi luat i ar luà desigur
sub impulsul celorlalte progrese ce se realizeaza in Ora ? Tur-
mele de oi s'au imputinat de tot ca efecte a acestor triste cauze ;
canepa §i inul nu se mai seamana, nu se mai tese pe la tard ;
in locul panzelor ce s'ar putea produce, s'a luat panza nurnita
america, care se importá de atatea zeci de milioane, §i madipolona
Tara noastrd, satele noastre, nu's in stare a produce nici
mgcar sacii absolut necesari in comertul cerealelor ; milioane de
lei ar putea intra in punga sätenilor, pe milioanele de saci i alte
panzeturi pentru spitale §i armata.
Ce dating. §i ru§ine nationalà, ca §i pentru cele 10-15 mii
cai ce se importa din Rusia i Ungaria pentru armata, intr'o tara
agricola ca Romania.
Raul acesta din contra se intinde mereu, caci noi stam pe
loc §i agentii acestor nenorociri propagg aceste infectiuni, si cu
siguranta vor cople§i nu peste mult, intreaga patura sateasca daca
nu i se va pune o piedica, sigur victorioasa prin masuri pozitive
ce sunt la dispozitiunea noastra, la dispozitiunea tgrii. Ageatii
pentru vindecarea tuturor acestor rele §i nenorociri §i calamitati

www.dacoromanica.ro
 208

nationale sunt uumai §coala prin invätatori, biserica prin preoti;

ajutati de o parinteascd administratiune §i, in fine, de guvernul tärii.
Sä venim acum la mijloacele de vindecare, de mantuire, cu
care s'ar putea face un inceput indatg, chiar in anul curent,
care apoi, sub o bung §i de aproape conducere a organelor
respective ale guvernului, s'ar propaga an cu an pang la corn-
plectg victorie.
Aceste mijloace vindecgtoare constau in exemplul ce ar
da invatatorul cu familia sa, §i preotul cu familia sa, pu§i in
neapgrat necesarele conditiuni peste acestea, nu prin invätaturi
teoretice precum atat de puternic ne invata. preceptul latin :
Longum iter per praecepta, breve et efficax per exempla", lar
instrumentele ar consta ca invatatorul sä afba locuinta sa cu
toate acelea ale econorniei domestice ca model, algturi cu loca-
lul §coalei, separatä de aceasta, unde se practica o mica eco-
nomie domesticà i rurald pe 5-7 hectare de pdmant, ce are san
s'ar da, coalei §i. prin industria casnicg ce ar practica ca mo-
del in §i prin familia sa,
Tot iu asemenea situatiune §i conditiuni, §i. prin asemenea
practicg, i preotul statului, dupä modurile ce s'ar indica prin
anume proiecte de legi speciale §i regulamente, ce'mi voi hid li-
bertatea a propune, dacd nu se vor satisface asemenea necesi-
tati pe alte cal mai eficace.
XXIX

1897, Februarie 11. loan Popescu inainteazd Primdriei

Orasului Bdrlad lin conspect, in 45 puncte, cu privire la im-
buneiteilirile si Infrumusefirele ce ar trebui facute acestui oras.
(Dosur No. 137 pe 1896-97).
No. 1654
12 Fevruarie
Lucrarea prezentata pe langa aceasta,
fund de o utilitate netagaduita, se va
avea in vedere la necesitate.
Primal-, OH VIDRA
Domnule Primar,
Prin adres d-stral No. 5032, din luna Mai 1896 ati crezut
de bine a convocd mai multi cetateni din aceasta urbe, ca in=

www.dacoromanica.ro
 209

truniti in camera primäriei, sa ne consultdm impreun6 cu d-stra,

asupra programului de imbunätätiri ce sunt reclamate de ur-
genta in aceasta urbe, precum i asupra mijloacelor cu cari s'ar
putea acoperi niste asemeni imbundtgiri.
Intre acei cetäteni fãcându-mi si mie onoarea a ma invità la
asemene consultare, i vazaxidu-se a din cauza micului numär
ce s'a intrunit, dupá repetite convocalri, nu s'a tinut nici o se-
dintá, subsemnatul, in dorinta de a fi util cu modestul meu
contingent de cunostinte si a rgspunde la onoarea ce mi-ati falcut,
am formulat inteun conspect diferiteles imbunatatiri ce, dupd pa-
rerea mea, ar fi utile si necesare a se realiza treptat in aceastai
urbe, spre a o ridica din starea materiald joasd si inapoiatà in
cari cercustärile au läsat-o, fatal cu alte resedinte 'de judete, din
cari cea mai mare parte au imbrdcat un aspect de colturd ma-
teriald, superioare urbei noastre.
Pe baza consideratiunilor ce preced, am onoare a supune
d-strà acel conspect, in 45 puncte, descris pe 4 coale si ',mai
mult, spre a-1 aved in vedere si utilize. daca-I yeti gasi nimerit
pentru realizarea imbunataitirilor ce contine.
Primiti, d-le Primar, incredintarea despre distinsa mea con-
sideratiune,
Bärlad, 1897 Fevruane 11
IOAN POPESCU
Profesor ononfic, etc., Deputat

CONSPECT
de imbunfitiltirile necesare a se face gradat in urbea Barladului de citre
Consiliul sau Comunal, dupi opiniunea subsemnatului, bazata pe
cunoatintele sale ckatigate prin o fungi experienta Ia tall i afari din
tari, purceasa din spiritul sin observatoriu in diferite ramuri de utilitate
publicà ai privati de ordine economici igienica ai de infrumusetare cu scop
de progres in cultura sociara i nationala.
A) Lucreiri de cornoditate, salubritate si Infrumuselare
Cu mari spese financiare
I.
1. Ridicarea planului cadestral si de nivelatiune a terito-
riului urbei, ca la scurgerea apelor de ploi, etc., la fixarea stra-
delor cu toatai largirea i alinierea posibilà, determinatä aceasta
14

www.dacoromanica.ro
 210

din urmä lucrare si cu aldturarea unei comisiuni dip barbatii cei

mai experti din sanul si afarà de sanul consiliului comunal.
2. Canalizarea raului Bar lad, sistemul Dambovitei din
capitala Bucuresti pentru asigurare contra inundatiilor, pentru
curatenie, etc, ; asemene a cursului paraului:Cacainei.cu fixarea
unui aleiu de pedestri si, dealungul si unuia si altuia, in tot
parcursul lor prin oras, claca nu s'ar puteA si a unei strade si
pentru card si trasuri. ,

3. Construirea unui pod de piatra in centru Litre strada

Stefan cel Mare si strada Prutului, si a altor douà, poduri in
alte doua puncte, din materialul de fer din curtea Primariei,
donate ei de Stat.
4, A se aduce in oras apa bunk de baut cat sear putea
mai multa, din regiunile vecine, pe deoparte, iar pe de alta
a se imprejmui gura tuturor puturilor existente in oras, precum
si ale tuturor ce sear mai face, cu zid pand la inältime de un
metru sau cat sear crede, peste care sk. se aplice., un acopera-
mant conic, cu trotuare de macadam sau de lespezi de piatrai
pana la o lätime. de cel putin un metru imprejur, oprindu-se pe
viitor scoaterea apei cu cumpdna, roat5. sau carlig, ci sa se aplice
pompe la toate puturile. Acestea ca garantie pentru o. deplina
curatenie si ca mäsurd preventivg a pericolelor de a cadea in
puturi copiii, sau chiar oarnenii marl, ,

5. A. se fixà o piatà speciala pentru vanzarea pestelui

proaspdt si särat, la un loc izolat si susceptibile de cea mai
mare curatenie. .
Un loc, cel mai corespunzator sub toate respectele, ar fi
locul liber de pe malul raului Barladului din dosul despre rà-
sarit a caselor d-lui Nicolae Mateiu foste ale lui Vasilé Cole,
ale vgduvei si succesorilor lui Petrache.. Dancu si ale d-nei
Zaharescu foste ale lui Dumitrica Menciu, case care cafe trele
sunt situate la fundul despre ràsarit al gradinei doamnei Ce-
pescu si acelei al gradinei caselor foste Vasile Chiru, ambele la
strada Orientului, putandu-se expropria ate o portiune din gra-
dinile celor trei case, cat va fi necesar pentru asigurarea mari-
mei corespunzatoare a acelei piete, la care duce strada despre
nord de casele d-nei Cepescu si N. Mateiu de-oparte, si de alta,

www.dacoromanica.ro
 211

strada despre Sud de casele foste ale lui Vasile Chiru, cari cloud
strade ar cere a se mai largi si ele prin -exproprierea unor lun-
gimi din locul caselor N. Chiru pe de-oparte, iar pe de alta din
locul d-nei Cepescu si N. Mateiu si poate si dela vecinii de
peste strada, dupacum ar cere alinierea, pentruca pe aceste
doug strade, sa se poata circuld deplin comod si cu trasurile.
Cu acest mod piata pescdriei ar fi in cea mai mare apro-
priere de piata Sf. Ilie, in mijlocul orasului ; ar fi la dos si izo-
lat aspectul putin placut al pescariei, de piata Sf. The, de co-
merciul celorlalte articole de alimentatiune i sa' ofere cel mai
mare succes de curätenie alaturea nemijlocit de cursul raului
Barladului.
A se mari piata Sf. Ilie spre a se face una cu acea a
pescariei, prin expropriatiunea tuturor terenurilor si caselor men-
tionate mai sus lasa cã ar costa sume enorme, dar apoi nu
este nici necesitate pentru secolul nostru, si starea separata si
la dos necesara a pescariei Inca se opune cu totul la aceasta.
6. Pe atata se impune insa exproprierea caselor d-nei Ve-
lea, a hanului i chiliilor bisericei Sf. The, spre a se intinde piata
dela Sf. Ilie pana.' in strada Orientului, faciindu-i-se alinierea ne-
cesara stradelei de scurgere dela sudul hanului si chiliilor bise-
ricei. Cu modul acesta piata aceasta s'ar maxi destul de simti-
tor, si s'ar infrumuseta foarte mull prin aceia ca biserica ar ra-
inane izolatä de orice edificie, c'am in mijlocul pietei, la locul
cel mai convenabil in partea pietei despre rasárit, imprejmuitá
cu un trotuar lat ca de 2-3 metri, de macadam, lespezi de pia-
hä sau pe o inaltime de 20-30 cm. spre a se asigura contra
trecerei cantor si trasurilor pe o apropriere prea mare de bi-
biserica,
7. Asemene lucrare reclama si piata Domeasca", prin dish-
intarea värariilor i dugherilor dela altarul bisericii:Sf. D-tru, prin
care sear marl foarte simtitor si s'ar infrumuseta foarte mult si
aceasta piatä situatà intre case cu cloud etaje, la cele trei parti
in care se imbued totodata si un numar de sapte strade.
Spre complectarea frumusetei i regularitatii acestei piete,
ar fi necesar a se separa prin un parmaclic de s'ar putea
de fier pe linia baratcelor, eurtea bisericei Domneasca", or-

www.dacoromanica.ro
 212

nandu-se linia aceasta cu o plantafiune deasd §i lrumoasd de

arbu0i i arbori nobili mai mari, cu perspectiva de a se ridica
in mijlocul acestei cm* o frumoasd catedrald, de care se simte
trebuinfd pentru un viitor cat s'ar putel mai apropiat, cu des-
fiinfarea totald atunci a bisericii Sf. Dumitru, catedrala spafi-
fioasà. fiind prea suficientd pentru poporul ambilor biserici de
astdzi. Aceasta spre mai mare glorie a lui Dumnezeu, i spre a
se putea intrefine un cler ales numai la o bisericd i celelalte
servicii mai distinse cu spesele ce se efectueaza." astdzi pentru
serviciul a cloud sfinte loca§e mici, in stare foarte umild i cu
totul nesuficiente pentru pretenfiunile timpului de astazi, §i mai
ales ale viitorului, intr'o pozifiune 0 de loc, atat de distinsä.
8. A se da odatà finitul salutar reguldrii locurilor foastelor
cimitire dela toate bisericile din ora§,comform legei respective.
Spre aceste scop e necesard scoaterea din acele locuri, a ose-
mintelor ce-au mai rdmas in ele, transportarea i inmormanta-
rea lor dupd cuviinfd in cele cloud' cimitire ale urbei ; imprej-
muirea convenabild a locurilor vechilor cimitire de pe la biserici
unde va fi necesard, plantarea lor cu arbGri nobili i ,face-
rea de aleiuri, precum i inconjurarea loca0lor bisericilor cu
trotuare frumoase §i solide, in ldfime de 2-3 metri aproxima-
fiv pe o indlfime de 20-30 cm, .

9, A se canaliza ca de 2 m. ldfime i 1 m. adancime a-

proxirnativ toatd garla ce trece pe marginea nordicá a mahala-
lalei numitä Tolica din Munteni, pe sub podul ro§, pe sub pun-
tea dela altarul biseticei Sf. Spiridon, pand la värsarea ei in
Barlad, impreund cu pardul Cacaina. .

Marginea canalului sa se planteze cu ráchifele stufoase

fdrà tulpine i arbori in tot lungul lui, de ambele parfi pentru
asigurarea malurilor ei, ceiace ar contribui foarte [puternic la
salubritatea publicd i infrumusefare.
Asemenea cursul balfei din dosul despre miezdzi a biseri-
cei Sf. Mina ;
Aseminea a cursului balfei despre rdsdrit de cazarme 0
hala milliard. cea mare ;
Asemenea a cursului de apd incepätor dela raul Barladu-
lui in Podeni ce trece pe sub podul de pe strada Prutu-

www.dacoromanica.ro
 211

lui, continuand pe sub podul din strada Cuza pe dindosul ra-

saritean al bisericei Sf. Nicolae Tupila, pe dindosul despre
miazazi a gradinei coalei lui C. Dimitriu Robu, i inainte, deri-
vandu-se in apa Barladului despre podul negru ; .
. Asemenea baltacurile din marginea sudica a morii lui Fran-

cesco, unindu-se cu cel precedent, §i

Asemenea din alte locuri.
10. Continuarea §i fixarea lungimei 0 latimei Bulevardului
Garei pana la imbucatura lui prin unghiul dintre strada Cojocarii
0 strada Principala cam in fata imobilului dughenei i locuintei
d-lui Lazar Cambur,
Aceasta fixare sa se faca pe un plan, cu ardtarea tuturor
proprietatilor de ambele parti in colori, precum qi pe fata locu-
cului prin a§ezare de pietre de hotar despartitor largimei bule-
vardului pe toga lungimea.
SA' se ia dispozitiuni de exproprierea necesard de porOu-
nile de locuri ce ar caded in lumina acelui bulevard, §i sa nu
se permit& cladiri de nici un fel, ci numai perpendicular pe la-
turile acelui bulevard.
, .11. A se rectified §i alinia laturea nordica a stradei Aurite
cu incepere dela paretele din strada a caselor reposatului Jacob
Fatu in care ,e Creditul Rural, f ark' intrerupere prin paretele
terasei §i scarilor dela strada a nouelor case, case ale D-rului
Cerchez, taind ceva din locul caselor d-lui Deciu i ale d-nei
Vasile Racovita pana in coltul sud-estic a parmaclicurilor locu-
lui dela casele d-lui T. Pascu, a§à ca sal se asigure frumoasa
vazuta a stradei la deal §i a campului din ima§ul targului la
deal 'Ana la sant.
Aceasta aliniere tot pentru asemene perspectiva s'ar putea
realiza 0 numai prin exproprierea celor cloud.' mici case cu lo-
curile, din fata locului i caselor d-lui Pascu.
12, A se rectifica i alinia deocamdata partea nordica a
stradei Aurite, cu incepere dela dughiana lui N. Manoliu din
coltul dela stradar Pincipala, cu taierea necesara din locul d-lui
Scarlat Rosetti §i parte din chiliile Sf. Spiridon, asa ca fatada
bisericei Sf. Spiridon sa vina cu u§a drept in axa acestei
strade.

www.dacoromanica.ro
 214

Aceastä stradd apoi bifurcandu-se de ambele pärti ale

bisericei, sa se prelungeasca in linie cat se poate de dreapta,
pand la podul d-lui Lascar Costin,
In acest scop spre a se face o stradd frumoasà,
ar urrna ca sa se taie lätimea necesard din locul d-lui M. $te-
fbinescu de peste puntea dela altarul bisericei Sf. Spiridon, din
locul caselor d-lui C. Georgescu din acel al caselor d-lui V.
Crdescu, a d-nei maior Ciuhureanu si a d-lui G. Dimopol pe
deoparte, iar pe de alta din locul caselor foaste ale colonelului
N. Boteanu, din acele ale d-lui Nita Corbea si d-lui Petrache
Paveliu, iar grajdul atenanselor caselor d-lui Iancu Andoniu, sá
se exproprieze de tot spre a se da acestei strade o linie dreapta
absoluta si destul de larga, incheindu-se cu facerea unui pod de
trAsuri in locul puntii actuale de peste garla dela altarul biseri-
cei Sf. Spiridon.
13. A se alinia pe toatà lungimea ei incepand dela thul
Barladului de langa d-1 Nicolae Budu si pan6 la podul de pe
Cacaina din strada Negrea sau Làleasca, cu pästrarea maximu-
lui latimei ei de astalzi dintre d-1 Gh. Dimopol si d-1 Lascar
Costin strada Lascar Costin, formandu-se un prea frumos bu-
levard din ea, prelungindu-se in aceiasi ldtime printre casele
raposatului cApitan D. Joan (foaste C. Raclis) si fantana Raita
pe deoparte, iar de cealalta printre locul caselor foaste ale co-
lonelului N. Bo teanu, lifandu-se cat ar fi necesar din acest niare
loc, astazi de mic pret ; apoi continuand printre casele zise ale
Rätioaia, de pe movilita pe partea de miazdzi si printre locul
caselor d-lui Nicolae Cretu din partea despre "miazdnoapte, lu:
Andu-se din aceste, locul necesar pentru lätimea necesarà, sd se
infunde in podul de pe Cacaina din stradd.
Cursul de apa ce trece prin mijlocul acestei strade cum
este actualmente, cu incepere dela apa Barladului din apropri-
erea caselor d-lui N. Budu, 0 trec&nd pe sub podul d-lui Las-
car Costin pa'nà in cursul garlei sau pâraului ce vine de sub
podul ros si de sub puntea dela altarul bisericei S. Spiridon,
ar fi oH sd se canalizere pe aproximativ 2 m. litime si 1 m. a-
dâncime, intdrindu-se malurile cu salcii stufoase si cu arbori, ca
la canalizärile propuse la No. 9 precedent din acest conspect,

www.dacoromanica.ro
 215

in care- caz bulevardul ar avea. 2 cai de cara i trasuri la am-

bele laturi ale inicului canal, ceia ce ar fi mai frumos 0 mai i-
gienic, ori sä se astupe cu umplutura de pamânt daca se va
crede netrebuitor acest curs §i acest canal prin canarizarea
raului Barladului-
In tot cazul formarea acestui bulevard, care ar costa foarte
putin, locurile de r4luit in putine puncte pentru lar-gime0 ali-
niere fiind pe acolo foarte eftine, ar inlesni acelei parti a su-
burbiei Muntenii comunicatiunea cu piata Sf, lie 0 cu centrul
urbei, ar iusdnato0. 0 infrumuseta orawl, dispunandu-se fire0e
ca toate cladirile mid i mari sa fie aliniate i sa cada perpen-
dicular la acel bulevard. ,

14. In vederea dcschiderei acestui bulevard 0 spre a se

inlesni comunicatiunea stradei Speranta dela intrarea ei in ora
cu trecerea pe dinaintea palatului ,§i pana la plata Sf. Ilie, sau
strada Orientului, etc,, directä la garb.", sa se deschicia o mica
lungime de strada pe malul Barladului, intre malul acestui rail
pe deoperte, iar pe de alta pe langa fundul gradinei coalei pu-
blice No. 1 de baeti pe langa fundul gradinei caselor d-lui profesor
I. Popescu, luandu-se eke o uvità necesara din aceste locuri, a-
pOi veste locul bisericei Vovidenia §i prin exproprierea celor
douä dughene vechi dela capra podului mare, dela capatul ori-
ental al stradei Stefan cel Mare, sa. se uneasca aceasta trasa.-
-

tura de strada cu strada Orientului. .

Astfel strada Speranta 'dela marginea nordica a oravilui

s'ar uni in accst mod cti strada Orientului §i prin Promoroace
.

ar da o cale de comunicatiune prin toga lungimea oravlui prin

plata Sf. lie pand la gara, ferind in ace1a5 timp strada princi-
parà in tot parcursul ei de trecerea miilor de card cu transpor-
turi de paine, etc., spre comoditatea public& i conservarea mai
favorabild a pavelei ei mai de lux i a curäteniei. Pe langa a
aceasta urbea Barladului ar c4tiga avantagiul, a avea trei strade
paralele cari inlesnesc comunicatiunea direct dela o margine la
alta a ora§ului.
Sa nu se scape din vedere ca aceastai strada pentru como-
ditatea 0 frumuseta ei, la un punct principal adical dela podul
de pe Cacaina de pe strada Laleasca i pang. in strada Speranta
in fata partii sudice a curtii palatului, reclama o largire i ali-

www.dacoromanica.ro
 21.6

hiere puternica prin tdierea hhei mgricele portinni de loc din

gradina caselor d-nei Elena Chiriazi, foastd sotie a d-lui Nicolae
Coroiu pand la stAlpul portii lor dela strada Speranta pe de-
oparte, iar pe de alta din curtea caselor d-lui Simion Mazilu
de pe malul Cdcainei.
15.. Sd se creeze doud azile, unul pentru bärbati si altul
pentru fethei de orice etate, cari din cauza absolutei lor in-
capacitdti de a se sustine prin lucru, cum sunt orbif, schilozii, si
altii, ruinati de diferite infirmitdti, oprindu-se prin aseminea Iu-
crare cersetoria cu desdrvasire.
Aceste cloud azile ar fi la locul cel mai corespunzdtor, din
mai multe puncte de vedere, a se asezd pe cele cloud locuri
goale dela cele doud laturi ale bisericei Sf. Spiridon, avdnd a
se tined, cu cea mai mare economie posibild.
16. A se constatà prin o comisiune de barbati experti nu-
miti de d-1 Frirnar, toate stradele i numeroasele stradele din
tot cuprinsul orasului, spre a se inchide si desfiintà intrucht n'ar
fi nici o intrare din ele, sau daa acele putine ce ar -fi, s'ar
puted impacd spre a-si stramutd intrdrile prin vr'o altd stradd
vecind, despagubindu-se prin cedarea unei portiuni de loc din
strada sau stradela inchisà, putându-le servi la intdmplare 'chiar
acest loc de intrare.
Inchiderea i desfiintarea aceasta, ar servi la purificarea a-
erului prin disparitiunea necurdteniilor ce se depun in aseme-
nea locuri, la imputinarea-speselor de prisos ale Pimäriei spre a
le pavd, cu intretinerea curateniei, a luminatului i inthresul si-
gurantei publice.
17, A se rectified intre cele intai lucrdri si a se a-
liniI cu dughenele d-lor C. Popescu, Gr. Stamatescu si colone-
lul Renta, laturea din jos a podului de piatrà inoit in vara anu-
lui trecut 1896, spre a fi lumina podului in totul egala cu lumina
stradei dintre mentionatele dughene si intre dughenele Bisericei
Domneasca", spre a se inlaturd aspectul de tot urat i chiar
scandalos de astAzi.
Aceastà rectificare ar constd- din a daosul unei portiuni de
zid in partea lui de jos, in forma' de triunghiu, al cdrui bazd
dela malul garlei dela gura canalului ar fi ca de doi metri 151-

www.dacoromanica.ro
 211

time ; apoi in exproprierea cam a unui asemene triunghiu din

tocul doctorului Abaza (dela Renasterea), spre a se lati cu el
gura stradei despre nord, din fata fostului pavilion Renasterea",
asa, ca largimea acestei strade sal fie in totul egala cu cea o-
pusa de dintre dughenele susmentionate si ale Domnestei" pe
aceiasi lungime, cu egalarea absolutd a trotuarului si deoparte si
de alta de pod si peste pod.
Forma- stradei in acest punct ar fi in totul egala cu acea
din fata Palatului Regal din Bucuresti, ceeace este foarte fru-
moasä!
18. Palatul Primariei sa se ridice pe locul dughenelor arse
dela piata de vite, Hind aproape in mijlocul orasului, la o piata
mare, si avand a aveà palatul clonal fatade s'ar infrumuseta si
aceasta parte a orasului, foarte interesant si. aceasta ca intr'un
loc foarte frequentat, prin targurile ei de saptarnana, ca loc de
comerciu de vinuri, lemne, etc,, ca in calea trecatorilor la g ara
si inapoi, si a numesoasei armate cu toate cazarmele in acea
parte, .
Cu modul acesta, locul fratilor I. si N. Constandachi si a-
cela al d-lui Grigore Stamatescu din fata foastei gradine a Re-
nasterei" care ar atrage in cdtva placerea Primariei si chiar a
unora din cetateni, de a cumpara spre a ridica pe el palatul
comunal. lasá ca. ar . costa foarte mult, dar ar ramânea disponi-
bile si in pozitiunea cea mai favorabild de a se.ridica pe el un
Teatru, (de sperat chiar de catra insisi proprietarii locurilor,
sau de o societate cu actiuni),
, Un teatru in aseminea pozitiune cu fatada principala spre
rasarit, putând aved la o lature o cofetarie, si de ceialaltà lature
a intrarii principale o cafenea cu abonament, si una si alta cu
gradina in fata ; apoi sala cea mare a teatrului putând servi
complect bine pentru imluri, felurite intruniri si alte asemene ;
ar asigura pentru acei cari ar ridica asemene edificiu un venit
la care nici se pot astepta. Intrarea cu trasuri la teatru ar fi
prin strada Dobranici".
Primariei urbei iar incumba numai de a stdrui pe langa
unii sau altii de a dota urbea Barladului intr'un mod sau altul
si cu un astfel de stabiliment foarte necesar.

www.dacoromanica.ro
 218

19. In numarul primelor imbunatatiri fiind edificiile de

$coalä ; credem ca Primaria va cautd a ridica intre primele lu-
crari edificiile pentru restul scoalelor primare de ambe sexele,
ramase Inca. fard locale proprii.
20. Ridicarea unui palat comunal facand parte intre ma-
rile imbundtatiri ale orasului cu locale corespunzatoare pentru
politie, comisii si alte servicii comunale, nu ne indoim ca aceasta
agita cugetarile capilor comunei ; aceasta insa neputandu-se re-
aliza intre primele lucrairi mai urgente reclamate, ar fi consult
si chiar urgent necesar a se asigura deocomanda terenul ne-
cesar, cumparandu-se locul dughenilor arse dela piata de vite,
cu atata mai Idea. intarziere, cu cat micii lor proprietari ne-
fiind mari avuti ai orasului,'au cel mai mare zor a-si ridica cu
o ora mai inainte dughene si locuinte in locul celor pierdute
prin foc.
21. Mai putine pavage cu piatra cubica si:trotuare de ba-
zalt 'Dana a nu se pava toate stradele"ce !sunt si vor rämane
nepavate in urma desfiintarii a zecilor de strade si stradele pro-
puse la punctul No. 16 ; aceasta cere dreptatea, aceasta cere
egalitatea !
22, A se instala mai multe latrine in diferite puncte mai
frequentate ale orasului la locuri laterale si mai dosnice pen-
tru lumea circulanta, in conditiunile cele mai bune studiate, ca
sa nu iasd din ele deloc mirosul omorator, prin aplicarea de
ventilatiuni foarte puternice, etc.
23. A se infiinta au pe comptul comunei, au a se mijloci
a se face cu actiuni prin o societate 'ibunaoard ca in Focsani,
un stabiliment de bai pentru lumea cea cu mijloace mai mo-
deste, si chiar gratis pentru lumea saraca, de cari este foate
mare necesitate si ar contribui foarte mult la igiena populatiunei,
proba binele ce fac populatiunei jidovesti,'practicate de fiecare
din ei odata pe saptamana.
Odata deprinsa lumea a se folosi de ele, spesele facute cu
ridicare acestor bai, cred Ca ar fi recompensate cu un procent
destul de profitabil.

www.dacoromanica.ro
 210

13) Fdrci spese pentru comuna; ci numai prin

execufiune administrativei
24. A se dispune ca toate zidirile, dughene, case si orice alte
atenonse sa fie tencuite de rigoare, varuite sou vapsite in colo-
rite cele mai acceptabile, precum de exemplu nohotiu, cafea cu
lapte, etc,, mäsura we sä fie executata din an in an prin re-
paratiuni de Cate ori se prea invechesc sau se strica.
25. A se fixa inaltimi egale pentru zaplagii de scanduri si
dulapi, pentru porti si portite, si obligatiunea de a fi vapsite in
oleiu si colori, asemenea orice clacUre de lemn din curte.
Parmaclicuri si porti portite in zaluzele, sà nu se con-
ceada la casele care au gradina la strada, iar la curtile pentru
orice servicii, cari prin urmare nu pot prezintà un aspect fru-
mos cum ar fi la hanuri, crasme, etc., proprietarii sà fie
obligati a le face zaplagi orbi, de dulapi, scandura, precum si
chiar porti si portite oarbe.
26. A se planta cu arbori, de catral proprietarii lor, toatai
linia dela stradd neocupata de casä, ori alte edificii si constru-
tiuni precum si de poarta si portita, spatiu liber, in apropiere
de 2-3 decimetri de zaplazi sau parmaclicuri.
Prin aceasta se va contribui foarte mult la sdnatatea pu-
b lied si infrumusefarea stradelor, deci a urbei, caci 'I., din ra-
murile arborilor atarnand asupra trotuarelor, vor oferi umbra
trecatorilor, si vor forma din strade un fel de bulevarde in tot
cuprinsul orasului.
La acelasi mod si timp sa se oblige toti proprietarii de
case, a-si fixa curtea necesard formand gradine si gradinita.
din prisos, si a o pava. (land scurgerea apei la strada.
27. Sa nu se mai permita a se face cuptoarele de pitarii
cu gura in dugheana dela strada, iar aceia cari le au deja asa,
sä fie obligati ca intr'un tenpin oarecare, proprietarii lor sa le
prefaca, strämutandu-li gura in camera din dos, unde se face si
framântarea si dospirea, etc. Camera dela strada sau dugheana
sa serveasca numai la vanzarea painei, fara a avea voia a mai
scoate painea pentru vanzare afara pe trotuare. Cu aceasta s'ar
evità uratul aspect si chiar barbar, de a se vedea la strada lu-
crdtorii pitari, numai in camäsi, ismene si in papuci, cu picioa-

www.dacoromanica.ro
 220

rele goale pline de necuratenie : iar pe de altd parte, trotuarele

ar rarridne libere pentru treatori, pentru care scop sunt desti-
nate, dispdrând cu totul urdtd privire a pitdriilor noastre, cum
nu mai sunt nici intr'o tard culla.' din occident.
28. A se ordond si executa odatd, cu toatd rigoarea, in-
chiderea locurilor virane de cdtre proprietarii respectivi, sau la
impotrivire a-i pedepsi si a face chiar Primdria asemene lucruri
pe comptul lor, precum si la acei ce din lipsä nu pot face a-
ceasta, raimandnd ca Primdria sa fie desddunatd la timp corn-
form unei legi adhoc.
Plantarea cu arbori pe linia stradei sau stradelor propusä
la punctul No. 26, de mai sus, sä se aplice si la aceste locuri,
iar interiorul sa se samene cu trifoiu sau lucernd, care sà. se
poatd cosi de 3-4 oH pe an, si ar contribui la infrumusetare si
salubritate,
29. Sá se planteze cu arbori mai nobili, otetari, tei si sal-
cdmi de tot felul, fundul bisericei Domneasca" dela altarul bi-
sericei ce vine in aspectul stradei principale dintre dughenele
cele noud ale rep, $tefan Georgiu si capatul sudic al dughene-
or aceleiasi biserici, unde sta.' actualmente Burdh Zamirariul.
Curtea acestei ultime dughene sa se reducd prin alinierea ei ab-
solutd cu paretele sudic al acelei dughene, dupd care sä se se-
pare de gradina bisericei prin niste zaplazi inalti ca sd nu se
vadd deloc din strada principald in acea curte, ca acum, 0 yap-
sindu-se acei zaplazi, ca prin toate aceste ameliordri acel loc
se prezinte un tablou placut, de frumusete si chiar de salubri-
tate, in locul aspectului barbar si vitios tocmai in locul mai de
frunte 0 mai frequentat al orasului. Dar spre a se complecta
deplin imbundtaltirea acestui punct,
30. Este absolut necesar a se permutd negresit latrinile din
curtea dughenelor celor patru noud, de unde sunt acum la mar-
gine langd noua stradeld deschisd anul trecut peste canalul
curgerei din piata Dornneascd, in garla Cdcaina, si a se aseza
sau zidi la dosul acelor patru dughene, si anume drept cele
cloud la mijloc, pentruca sd nu se vadd deloc dela strada mare,
putandu-se servi de aceleasi rezervoriu care va fi tot in acea

www.dacoromanica.ro
 -
221

distanta dela locul unde se vor strämuta, in care distanta sunt

acum cu latrinele unde se afld acum.
Se intelege ca ar trebui s'a se prevada cu ventilatiuni foarte
puternice si cu ogiaguri inalte ca sä nu iasa" dela ele mirosul
cel greu, prevazandu-se la scaunele din cabine si cu masini ce
se inchid singure de sine.
31. De asemenea sa se dispunä ca in tot cuprinsul orasu-
lui sa." nu se mai ridice latrinile in loc izolat, vizibil si prin ur-
mare cunoscut, nici intr'o curte, ci sà se ridice alipindu-se de
edificiul caselor sau ()Heal-or atenanse cu peretii si acoperaman-
tul la aceiasi inaltime si identic cu edificiul Fang5. care se ali-
pesc, facând parte integranta din el, pentruca sa nu se cunoascd
deloc ca sunt latrine.
Aceasta se face fdra nici o vätämare pentru edificiul la
care fac parte, din cauzà ca.' rezervoriul se poate face nu sub
ele, ci la distante de cabine, din care se face scurgerea in re-
zervoriu prin un gat sau canal.
Spre a se face convingere de aspectul scandalos ce pre-
zinta." invoirile de pand acum, n'are decat sä se uite cineva la
latrinile din mijlocul curtii dela casele d-lui G. Miticiu, care
, acum au ars, si incal la strada principala, si la aseminea latrine
din mijlocul curtii caselor d-nei Ivanciu Boiu, in coltul din fata
portii scoalei No. 1 de bdeti din centrul orasului, in fata trend-
torilor foarte numero0 de pe doua strade de alalturi si spre
exemplu foarte hist al elevilor scoalei, viitoarea generatiune.
32. Sà se opreascd cu totul si facerea de latrine cu scurge-
rea in gdrla Cacaina sau in raul aarladului, si nici in rezervo-
riile pe aceste maluri, iar cele existente si de aici si dela punctul
precedent No, 31 in relele conditiuni descrise, sä se ia masuri a
se desfiinta cat s'ar putea mai neintArziat.
34. Sa se oblige toti proprietarii de boi, vaci, cai, oi, porci
a-si ridica grajdurile si cotetele proportionale cu rurnalrul vitelor
ce au. Grajduri cu peretii lipiti si varuiti pe dinafard, prevAzute
cu usi si ferestre, cu dusamele inclinate pentru scurgerea udu-
lui dela animale afarg, si cu iesle, iar cotetele pentru porci cu
cloud despartituri una pentru cei de ingrasat, si una pentru cei
de präsila, de asemenea podite la o inaltime oarccare i cu po-
deala inclinatä pentru inlesnirea scurgerei.

www.dacoromanica.ro
 222

Pentru gunoltil provenit dela vite, sa se facà o groapa sau

un tare imprejmuit cu caramizi mari pe deldturi, de unde sa se
expoarte la camp din an in an.
34. Sä se fixeze stradele si distantele pe ele, bineinte-
legandu-se pe stradele principele, pe care sa nu se mai permit a
a se tidied edificii la strada adica dughene numai cu doua
etaje, iar nu invrastate cu Cate un rand ; afard de casele de lo-
cuit, ridicate mai retrase dela stradä.
35. Numai caselor cari au forma de ville, palat sau castel
sal se invoiasca a le construi la mijlocul sau c'am la mijlocul
curtii, in conditiune de a avea gradina din fata i fatada princi-
pala cu intrarea spre strada ; iar casele lungarete sa se ridice la
o margine a curtii, cu lungimea perpendiculara spre stradd, fie
cu paretele la linia stradei, fie ceva mai retrasa spre a da loc
unei mici gradinite.
36. A se dispune foarte riguros ca in tot cuprinsul orasu-
lui si chiar la Crang sa nu mai fie permis pe viitor sub nici
un cuvant, a se ridica si construi case de locuit mai putin decat
cu cloud camere si tinda la mijloc intre ele, cu un minimum ho-
tarat de mai inainte i permanent, de lungime, liime i inal-
time pentru Eecure camera, asemenea cu ferestre de marime
determinata, avand acoperamantul cu scurgere numai de do ad
ape, iar extrarnele podului cu pereti, previzute cu cloud feres-
truice, si cu acoperarnantul foarte ridicat, spre a da un pod e-
conomic si luminat pentru conservarea de felurite obiecte de e-
conomie i alimente ale familiei.
Sa se fixeze de asemenea un minimum de metri patrati
conditionati necesari, pentru oHce astfel de casa, ca sii aiba si
o mica curte (dacii nu si o gradinita) pentru lemne si eventual
grajdurile necesare pentru o vaca sau mai multe vite.
37. Sa nu se mai perrnita ridicarea unei a doua case, pen-
tru a doua familie in aceia0 curte, sau pentru descendenti sau
colaterali, ci numai pe un loc separat si izolat pe o intindere
determinata dupa punctul precedent, 8 i cu intrarea speciala
directa dela strada,
38. Sa se fixeze pe locurile goale dintre oras si santul in-
cunj uritor, strade paralele cu santul. Locurile libere de pe aco-

www.dacoromanica.ro
 223

lo sa se vandal de Epitropie perpendicular cu lungimea lor la a-

cele strade ; casele sa se a§eze uniform la acele strade, avand
o parte fundul gradinii sau curtii la §ant, iar randul opus cu
lungimea caselor perpendiculare la strada 0 cu fundul curtii sau
gradinei spre ora*
SA se determine in intalegere cu Epitropia mmiei ora§ului,
a nu se mai vinde din locurile libere pentru locuinte numai a-
nume intinderi de metri, lungime i latime, sau metri patrati,
care sd fie suficienti pentru casa determinated la punctul No. 36,
socotindu-se o portiune suficienta pentru curte, eventual grajduri
qi chiar o mica gradina.
Case le ce au apucat a se construi altfel, vor cduta a se
pune cu timpul in acord cii stradele i casele de pe acele strade
de pe circumferinta ora§ului.
39. Facerea unei osele dela bariera la cimitirul Eternita-
tea, precum i a altiea la cimitirul dela Sfintii Treierarhi sunt
urgent necesare,
40. A se dispune ca la fiecare locuinta, pe cat va fi posi-
bil sà fie o groapa zidita §i cimentata, cu capac bine aplicat la
gura care sa fie stramta, in care sà se verse mice zoi, care
groapa sa fie obligat a se deertà indata ce sear umplea §i a
card zoile la loc determinat la camp au prin domnul casei dea-
dreptul au prin antreprenori de-ai comunei. Se excepteaza
abonatii.
Asemenea o laded cu capac la un loc dosnic in curte, in
care sal se depuie gunoaiele provenite din maturatul curtilor qi
caselor 0 orice alte lucruri netrebnice, cari sd fie exportate la
camp in acela0 mod aratat mai sus.
41. A se opri 0 pedepsi foarte aspru depunerea de marfuri
0 orice obiecte pe trotuare, de asemenea banci, ladite i scaune
pentru ezut, trotuarele fiind un drept public pentru trecatori,
iar nu de drept privat,
41 A se opri scoaterea la strada §i pe trotuare a copiilor
mici paned la 10-12 ani pe dinaintea dughenelor, circuland, ju-
candu-se i facand sgomot pe strade in calea trecatorilor ; de a-
semenea §ederea pe trotuar sau in ma dughenelor, a mamelor
a1aptandu-0 copiii mici, prin care toate se da un aspect foarte

www.dacoromanica.ro
 224

mkt si salbatic stradelor de comerciu pe lauga incomodarea

circulantilor.
A se interzice mai departe ocuparea trotuarelor cu scaune,
aglomerarea si starea la vorbai a mai multora pe trotuare in
grupe, impedecand toti acestia pe trecatori de a putea trece
neimpedecati si fail supärare pe trotuare. .

Acest mat si necuviincios obiceiu s'a introdus in orasul

nostru nu mai mult de 10-20 de ani, numai de sträinii ce s'au
pripäsit foarte numero0 in oras si. fard cel mai mic precedent
mai inainte, nici in orasul. Rarlad nici in allele.
Acest salbatic obiceiu a prefäcut stradele principale ale 0-
rasului intr'un tel de strade de ale Docolinei sau Podul-Turcului,
degradand orasul de tot in aceasta privintà, cu totul in opozi-
tiune cu bunele si frumoasele moravuri de ala data,
In toatä lumea cullä asemenea barbarii nu se vdd.
43. Oprirea cu toatà asprimea a comerciantilor, asistentilor
si ucenicilor de pe la dughenele sträinilor caici Romanii nu fac
aceasta de a târa de mânecà si haine pe tárani sau täran-
cele trecatoare pe dinaintaa dughrnelor, induntru in dugheand
ca sal -targuiasca, si la caz daca nu vor sa. intre, ci prefer felu-
rite cuvinte insultätoare, fairal alegere de bärbati, femei sau fete,
insultand in mod foarte nerusinat pe aceste din urinal, cum am
putut vedea insumi de mai multe ori, -
44, Oprirea cu toga.' asprimea, a comarciantilor ambulanti
pe strade si pe la case cu obiecte oprite dupai legea respectivg,
i pedepsirea asprä a agentilor pera,ptorali si a altora cari nu-
denuntà.
45, Oprirea riguroasa si pedepsirea cu asprim?. a speculan-
tilor de orice soiu de a esi afaird din bariere si a cumpärd fie
cereale, fie paseri, fie orice alimente sau alte lucruri.
46. A se interveni pe langa Epitropia proprietatii urbei
Bkladului sa modifice cu totul acoperdmântul nouelor dughene
ridicate in locul baratcelor, asa ca.' acoperämantul for s'a intreacd
si erlipseze cu totul acoperämintele ce se vdd din ciaratul aco-
peramântului acestor dughene, care e surpinzator de jos si. da un
aspect din cele mai diforme unui edificiu ca acesta, care cu
o mica modificare ar putea deveni un frumos . palat intr'o pc,-

www.dacoromanica.ro
 225

zitiune ca aceasta la cea intaia piata a Sfantului Ilie din Bar lad.
Aceasta modificare ar sta in aceia ca acoperamantul sa se
inalte pana peste varful acoperamantului dughenelor de din dos.
Aceasta se poate executa cu foarte mic adaos de cheltuele peste
suma cheltuita cu ridicarea lor, dci in fond ar mai trebui nu-
mai un adaos de lemnärie §i. un adaos mic de tabla, toga lern-
näria §i tabla actuala ramanand complect buna fiind i noua.
S'ar mai cere o cheltuiala pentru 20 ferestre la mansar-
dele ce ar fi neaparat necesare a se construi in noul acopera-
mant ; de 10 u0, cu ale lor dupmele, atatia pereti desparti-
tori a 10 camere ce s'ar forma cu pereti de '12 caramida in pa-
iante, ceiace n'ar aduce de cat o bowie mica greutate peste
paretii actuali, cari ar trebui §i ei mai ridicati rde vro 20 cm.
Innauntru mansardei s'ar desparti un antret lung ca de 1 m,
dela un capat la altul cu cate o u§5. §.1 scari la cele dou'a ex-
tremitati, §i. despartit acest lung antret cu cloud cabine de la-
trine, 1 pentru 5 camere, 1 pentru celelalte 5, a caror scurgere
s'ar face prin doua tuburi de tuciu, ce s'ar aplica langa peretii
celor doua dughene in plata. In antret s'ar construi la inaltime
de 2 m. o polita solida cu despartituri pentru conservat lemne
pentru fiecare camera.
Aceste camere s'ar inchiria foarte lesne §i cu profit, la
persoane singuratice fard familie, cu a caror chirii s'ar acoperi
nea§teptat fondul ce s'ar spesa cu aceasta modificare de tot
necesara.
Aceasta lucrare ar modifica nespus aspectul cel urat intr'o
infatipre de palat, acele dughene din fruntea pieta Sf. Ilie, prin
mansarda propusa, de cari cu sutele orneaza casele §i. dughe-
nele cele mai frumoase din capitala Bucure§ti.
Chiar de s'ar realiza prin un imprumut aceasta simtitoare
imbunatatire, chiria mansardelor oricat de eftina, ar asigura mai
bine de indoit ratele acelui imprumut.
Ridicarea unui asemenea edificiu in partea sudicai a pietei
in partea opusa langa otelul de Europa, impreuna cu imbundta-
tirile propuse la punctul 6 0 5, ar complecta o frumuseta ma-
re* pentru aceastd plata. aarlad, 9 Februarie 1897.
IOAN POPESCU
Profesor onorific, etc., Deputat 15

www.dacoromanica.ro
 226

XXX
1897 Iunie 18. Recursul lui Popescu la Ministernl de In-
terne, pentru suma de 6000 tel ceruta dela Primeirie.
Din Dosarul Prirnáriei No. 137 136.1-lad, luna Iunie 19 1 1897.
pe anul 1896 I 897.
SOCIETATEA (Rezolutie) .
PENTRU No. 3654
INVATATURA POPORULUI ROMAN 21 Iunie 1897
din Se va recomanda. d-lui Primar dad.'
JUDETUL TUTOVA consiliul poate da acesti 2000, fiind
scopul de o utilitate practica netaga-
COMITETUL EXECUTIV duità.
(ss) INDISCIFRABIL
No. 113
Domnule Ministru,
Acest comitet cu distins respect vine a vä ruga sä bine-
voiti a luà in consideratiune cele continute in alalturatul cons-
pect 0 in aldturatà copie de pe cererea falcutä de el Onor Pri-
märiei a urbei Barladului la 8 Iatmar a, c. de a se acorda. §i
trece in budgetul ei pe 1897/98 un ajutor de 6000 lei.
Acea cerere fiind recomandatà de d-1 Primar comisiunii
bugetare, comisiunea a admis-o pe consideratiuni adevalrate
temeinice, cu toatà caildura.
Durere insal f aid cu marea noastral necesitate i Lao.. Cu o
intreprindere atat de serioasa i mantuitoare, la care i guver-
a dat concursul säu i comuna Barladului a contribuit foarte
simtitor in periodul crqterei in strainätate a unui numar de
peste 80 meseria0, cal la votarea budgetulni, cererea noastral a
fost respinsä cu majoritate de 4 membri ai consiliului, d-1 Pri-
cu toate ajutoarele sale, fata' cu cei 3 membri ai comisiunii bu-
getare cei mai distin0 din consilin sub toate raporturile, un far-
macist, un profesor de liceu, un proprietar rentier, fost subpre-
fect, fost ajutor in consiliul comunal.
Este foarte dureros ca intr'o comunal urbana, cu venit a-
Dual de peste 800.000 lei, fatal cu ata.tea sute de mii de lei ce
se afecteazd anual pentru imbunaltaltiri materiale sal nu se ofere
6000 lei odatal pentru totdeauna, la imbunaltatire de ordine de
lucruri superioare !
Motivul refuzului cererernoastre nu galsim a fi locul a se
trece aid ; atât a insä nu putem talceà Ca un ziar local de opo-

www.dacoromanica.ro
 227

zitiune a combätut aceastà cerere când s'a introdus in Primarie,

§i a jubilat cand d-1 Primar cu ajutoarele sale a isbutit a o res-
pinge la votarea budgetului !!!
In urma acestora §i fata cu marea noastra necesitate, ape-
lam cu tot respectul §i cu toata caldura sufleteasca la buna-vo-
inta d-stra d-le Ministru' de a se dispune cum yeti crede mai
nimerit, dupa care sa." ni se ofere de Primäria localä, daca nu
suma de 6000 lei, cum am fost solicitat, macar 2000 lei pentru
anul curent din § extraordinar, cu care suing tottqi ne-am
puted ajutà foarte mult la instalarea a 3-4 ateliere, caci altfel
suntem exptii a pierde 15-20 din cei peste 80 industria§i pre-
parati in strainatate timp de peste 14 ani, cu foarte mari sa-
sacrificii morale i materiale, pe cand prin instalarea Inca a unui
numar din ei cu acest ajutor, s'ar mentine nestansä speranta de
a fi instalati §i ceilalti in anul urmator, pe child la caz contrar,
s'ar aduce o dauna din cele mai mari scopului national urmarit
prin intreprinderea societatii.
Primiti, d-le Ministru, incredintarea despre distinsul nostru
respect §i inalta consideratie.
Presedinte, IOAN POPESCIJ
Profesor onorific, etc., Deputat de Tutova
Secretar, N. Vasiliu
(Urmeazà copia dupà cererea catre Primarie)
SOCIETATEA Rarlai, I muar e 1897
pentru No, 285
INVATATURA POPORULUI ROMAN Se va avea in vedere la facerea bu-
dm getului.
JUDETUL TUTOVA Primar, GH. VIDRA

COMITETUL EXECUTIV 8 Ianuar

Comismnea financiarä pentru mob-
vele ce se vor vedea 0 rport, admite
No, 87 cererea de Ltd,
P. CHENCIU
Membri : NEDISCIFRABIL
L. BISTRITANU
Domnule Primar,
Acest comitet cu distinsa onoare vine a val ruga §i pre
d-stra, §i prin d-stra i pre Onor Consiliul Comunal al acestei

www.dacoromanica.ro
 228

urbe, sä bine-voiti a lila in ceà mai deaproape considerafiune cele

expuse prin aldturatul conspect si a mai veni in ajutorul intre-
prinderii actuale a acestei Societati in greaua ei situatiune fi-
nanciara de astdzi si a-i .acorda odata pentru totdeauna prin
budgetul comunei pe 1897/98 suma de 6000 lei spre a se putea
instalà si restul de 8-10 specialitati de ateliere si Inca din cele
mai grele ce au rämas a se infiinfa.
Prin aceastä generoasa faptà patriotica si eminamente na-
fionala, yeti face ca peste 20.030 lei cu cari a contribuit randuri
aceastä comuna cu incepere dela 1882 si pana la 1888, la pro-
movarea acestei intreprinderi in periodul incepätor, cand ea se
putea considera. nesigura, sd nu se piarda tocmai acum, in
periodul recoltei, cand aproape 3/4 a recoltei e realizata, prin
25 ateliere deja infiinfate pentru 20 specialitati, iar pe de alibi
parte ca sa se poata duce la un deplin bun rezultat 'Ana in
capat o intreprindere de unul din ale mai mari interese natio-
nale, pentruca aceasta cercare sa devie profitabila nu numai
Barladului si judefului dar chiar intregii tali, considerand influ-
enta deciziva ce".va avea asupra tuturor comunelor urbane si
judefelor un asemenea rezultat, prin efectele lui victorioase, dat
fiind ca aceasta societate va pune in cunostinta toata taxa la
timp, despre rezultatul triumfator al incarcarii sale singurul
mijloc practic, si posibil, prin putinele cheltueli ce reclama, ca
in 10-12 ani sä sa poata aproviziona cu miile meseria0 si in-
dustriasi romani de cari are necesitate.
In curs de pests 12 ani ai acestei lucrari, care cu tot me-
todul economic, totusi a costat pe societate multime de spese
considerand debilele ei puteriau desecat toate izvoarele de care
s'a putut bucura in acest curs de ani, si acum nu poate compta pe
reusità daca nu va obfine concursul decisiv al acestei comune,
a carei sarcine a ridicat-o aceastä societate prin intreprinderea
ei privata.
ANand toata increderea in Onor Consiliul Comunal al aces-
tei urbe cd va aveà in vedere toate consideratiunele din conspect
si din acest apel si va acorda ponderosul ajutor ce i se cere,
va rugam sa
Primiti, d-le Primar, incredinfarea despre distinsa noastra
considerafiune.
Presedintele Comitetului, IOAN POPESCU
Secretari, N. Vasiliu si 0, Hinche

www.dacoromanica.ro
 220

XXXI

1898 Fevruarie 12 0 13. $edinfa camerei Depulafilor In

In chestia tavaldmtintului secundar.

D-1 I. Popescu ; D-lor deputati, in viata mea inaintata, la

68 de ani, deja am avut de observat multe inconveniente in viata
social& qi economica a acestei tari. Intre altele, o plaga foarte
mare, foarte ruinatoare, inspäimantatoare, care bantue societatea
noastra, e jocul de carfi (Aplause).
Dace: n'aq fi vazut Ca s'a trecut intre dispozitiunile legisla-
tive a legei pentru organizarea judecatoreasca din 1892, 0 dis-
pozitiunea ca jocul de carti este oprit 0 supus la pedepse, de
buna seama nu a5 fi avut curagiul se' taxez de act imoral un a
semenea obiceiu §i sä ma expun a mi se imputà ca am atentat
la consideratiunea i prestigiul de care corpul profesoral are cea
mai mare necesitate ; dar in urma acestei mäsuri m'am crezut
forte de a indeplini o sacra datorie catre institutiunile tarei mele
0 marele interese ale ei, fiindca corpul judecatoresc care nu este
intru nimic mai jos in prestigiu decal corpul profesoral, calci
am puteà compare pe judecatorii de ocol cu profesorii coale-
lor primare, de i acestia n'au titluri academice, am puteà com-
parà pe membrii tribunalelor judetiene cu profesorii gimnaziilor,
pe membrii curtilor de apel cu profesorii de liceu, pe membrii
curtei de casafiune, cu profesorii dela universitate.
In vederea aceasta mi-am luat dar curagiul, sa propun un
amendament la acest articol. Mai este ince: o incurajare ce am
primit zilele acestea ; qi m'am rugat lui Dumnezeu de multe ori
in viata mea, doar se va incepe odata sa se ia maisuri in contra
acestui rau, contra acestui flagel, mai cu seama in armata, unde
se practice.' acest obiceiu pe o scara foarte intinsa, a produs foarte
multe §i mari dezastre de tot felul, celor ce'l practicau,
D-1 P. Cazimir : Protestez, nu face parte din armata acest
obiceiu.
D-1 I. Popescu : Am vazut insa cal d-1 Ministru de Razboi
acum cate-va zile a dat o circulara in privinta aceasta, oprind
cu cea mai mare rigoare jocul de carli in armata sub pedeapsa
de reformare la recidiva

www.dacoromanica.ro
 230

Aq ave 6. de adus inainte probe de multe i marl nenorociti,

ea rezultate funeste ale acestei plage.
Voci : Suntem destul de luminati ; cititi amendamentul.
Iata d-lor amendamentul cum este conceput :
Propunem ca dupa cuvintele de rea partare in societate,
din alineatul intai al acestui articol, restul sa se modifice astfel :
in care la locul intai se considera jocul de cärti in locuri pu-
blice 0 private, vor fi supu0, dupa gravitatea culpei i la reel-
diva gradat, la urmatoarele pedepse".
L Popescu, C. Dobrescu-Arges, P. Gorgos, C. M. Ciocazan,
I. Liga.
... Se pune la vot amendamentul d-lui Popescu i rezul-
tatul scrutinului este cel urmator :
Votanti 73.
Maj oritat ea regulamentard 47.
Bile albe 42.
Bile negre 31.
D-1 preqedinte : Votul este nul §i se va repetà in edinta vi-
itoare ; prin urmare art. 48 ramane in suspensiune.
$edirda Adundrei Deputatilor dela 13 Februarie 1898,
cu privire la Art. 53 din legea Malt. secundar.
D. I. Popescu ; D-lor deputati, dacal este vorba sa se sa-
tisfaca cerintele partidului national-liberal, en mutarea facultatei
de teologie la Iasi, eu cred cä cu aceasta ocasiune am putea sa
luam o mäsura care ar putea fi cu mult mai folositoare decal
aceea ce se propune de d. Scortescu.
D-lor, facultatea de medicinal din Ia0 este frecuentata de
85 la suta strdini, absolut §i in veci neasimilabili ca pretutindeni
in toate tarile, §i numai restul sunt Români.
Eu cred cal aceasta stare de lucruri este in detrimentul in-
tereselor noastre nationale i ar trebul sa luam toate masurile
de aparare nationala Ltd cu pericolul ce ne ameninta 0 din
aceasta parte, fail a vorbi de banii aruncati in \rant.
De aceia eu cred cá ar fi una din dispositiunile cele mai
salutare qi necesare de aparare nationala, daca s'ar contopi fa-

www.dacoromanica.ro
 211

cultatea de medicinal dela IaO cu cea dela universitatea din

Bucure§ti, §i in schimb sä se permute facultatea de teologie de
la universitatea dela Bucure0i la acta din Ia0, unde este mi-
tropolie ca in Bucure§ti, unde ar prospera ca in Bucure§ti daca.
nu §i mai bine, ca la un loc mai retras, adapandu-se i cu scum-
pele reminiscente ale renumitului odata seminar din timpul ne-
muritorului mitropolit Veniamin Costachi.
D-lor, cand traià Inca nemuritorul mare barbat de stat, Mi-
hail Kogalniceanu, nimeni nu cuteza sa se atinga de universita-
tea dela Ia§i, 0 aceasta din marele respect ce aveam §i datoram
fata de el, caci era fundatorul ei, fära a-i fi venit in minte des-
voltarea marelui rau ce astazi ne ameninta din acea parte.
Acum insa cand dela unire sunt aproape ,40 de ani, §i.
cand in tara romaneascd nu se mai considera §i. nu trebue sa
se considere interese partiale de Moldova i d a Muntenia §i nu
exista decat interese romane0i, cred d lor cd este bine, cal este
o sacra datorie sa ne apardm contra strainilor, cad ne inadu§ä
i conspira in contra existentei noastre nationale, §i. sa se con-
topeasca facultatea de medicing de la I* cu aceie din Bucu-
re§ti, iar facultatea de teologie dela Bucure§ti sa se stramute
la Ia§i, ca compensatiune pentru desfacerea de acolo a facultätei
de medicinal, §i cu chipul acesta sear realisa §i urul din punctele
programului nostru compus la Ia§i §i s'ar egalisa §i numarul fa-
cultatilor dela ambele universitati, pe cand in proiectul de lege,
astazi in desbaterea Camerei, acea dela Bucure§ti are cinci §i
cea dela Ia0 numai patru facultati.
Pentru aceasta propunere depun la biuroul Onor. Camere
amendamentul respectiv.
XXXII.

1898 Martie 6. Proectul de. Lege din ingiativei parlamen-

tard i'n chestia construirii unei linii ferate Bárlad-Baceiu, pe
valea Tutovei, prezentat de loan Popescu.

D. vice-pre§edinte : ...Acum d. Popescu are cuvanta

D. I. Popescu : Am onoare a presinta Adundrii un proiect
de lege, din initiativs parlamentard, a cdrui expunere de motive
are urmatoarea cuprindere :

www.dacoromanica.ro
 232

Domnilor deputati,
Ca lea feratá de pe valea Siretului fiind legatai numai priri
douà locuri cu linia ferata de pe valea Bahluiului i Barladului,
pe de o parte in partea de sus prin linia Pascani-Iasi, pe
de alta in partea de jos prin linia Marasesti-Tecuci, foarte
departe una de alta, trei judete de pe linia Barladului : Judetul
Tutova, Vasluiului si Husilor, cu urbele lor de resedinte i alte
ordsele, sufär cele mai mari neajunsuri si daune in afacerile lor
comerciale si de caldtorii din lipsa de mijloace avantagioase pentru
transportul articolelor necesare din regiunile muntilor, precum :
de pieträrie i lemnarie de diferite calitäi i trebuinte, de var,
sare, pacura, petroleu i allele.
Transportul unor asemenea articole in numitele judete si
al callatorilor la stabilimentele de bdi dela Slanic, Targul-Ocnei,
la balciurila dela Casin, Bacdu, Roman si la alte localit6 ti in-
teresante, apasa foarte greu asupra lumei care are necesitate de
asemeni inlesniri, din causa editor ferate prea depdrtate, sau o
face a se lipsi de ele, in paguba ei, de tot felul de trebuinte si
necesitati.
Considerand, pe de alta parte, ca in special partea cea
mai productiva in ceriale, lanne, i alte avutii naturale, care nu
se pot exploata in deajuns I cu folos, cea mai impopulatä a
judetului Tutovei si mai departata de calea f erata: a Barladului,
valea Tutovei, cu numeroasele ei väi aderente, pe o intindere
de peste 80 kilometri lungime, este lipsità de marile beneficii
ale unui drum de fer foarte viu simtit, din care causa cultiva-
torii man i mici, atat de numerosi pe aceasfä regiune, sunt si-
liti a nu-si puteà desvoltà mai larg avutiile naturale de pe pro-
prietatile lor, iar pe de alta parte a-si da resultatul muncei lor
speculantilor pe preturi neinsemnate, numai ca sa-si poata intam-
pina strictele lor necesitati ;
Considerand, in fine, cà locuitorii de pe aceastal vale si de
pe numeroasele ei ramuri intampina foarte mari greutati adesea
oH neinvincibile neajunsuri cu ducerea kr la autoritatile
centrale judetene din urbea de resedinta a Barladului pe o in-
tindere atat de mare, atat in timpul de varä al muncei, cat si

www.dacoromanica.ro
 n1
in timpurile ploloase ale primaverei si toamnei, cat si in acel al
iernei friguroase, unit cu diferite pericole ;
Având in vedere cd, dacal s'ar construi o linie fel-aid care
sa." lege urbea BArladului, Vasluiului si Husului cu judefele lor,
pe valea Tutovei, cu judeful Bacaului de pe linia ferat5. a Sire-
tului, pe langa marea desvoltare ce ar da avutiitor de pe acea
vale si din regiunile invecinate si pe langa satisfacerea necesità-
filor acestor trei judete cu productiunile dela munte si til celor-
lalte trebuinte, apoi aceast5. linie ar folosi si ca comunicatiune
pentru apdrarea farei prin unirea la miPoc intre cele cloud linii
transversale : Pascani-Iasi si Maräsesti-Tecuci, a celor doug mari
linii ferate paralele si laterale ce parcurg partea Moldovei dela
Nord la Sud ;
Avându-se in vedere ea construirea acestei linii ferate
desi pe o intindere de 120 kilometri dela Barlad pand la linia
feratä de pe valea Siretului nu reclama mari spese, fiind mai
toatal pe ses, si nici o lucrare de arta', afard de podul de pe
r5.111 Siretului ;
Pentru aceste motive, de o foarte mare utilitate si necesi-
tate, venim a propune urnAtorul proiect de lege :
PROIECT DE LEGE.
Art. I. Guvernul este autorisat a construi o linie de cale
ferata pe o intindere cam de 120 kilometri dela BArlad la
Bac5.u.
. Art. II. Pentru construirea acestei linii guvernul este
autorisat a contracta un imprumut prin emisiune de rentä.
I. Popescu, P. Chenciu, N. I. Bujoreanu, B. Munteanu, M.
Moisescu, C. N. Emandi, C. G. Politimos, dr. N. Popescu, M.
N. Cisman, N. G. Staltescu, C. Popovici, G. Dobrescu-Arges, I.
I. Lecca, Const. I. Nicolaescu, G. Valleanu, Konst. G. Margairi-
tescu, N. Teodorescu, Alexandru Lupascu, N. N. Saiveanu, Co-
lonel E. Casimir. .
Rog pe Onor. d. presedinte sa." bine-voiased a consulta Ca-
mera daca." admite urgenta asupra acestui proiect de lege.
Se pune la vot urgenta si se primeste.

www.dacoromanica.ro
 24
XXXIII.

1900 Decemvrie. Ape kit Comitetului Societe' fit penfru In-

vatatura Poporutui Roman, jud. Tutova, pentru adunarea de
ofrande i inscrieri de membri, in interest,/ inflinfarii a Inca
8 ateliere de specialiteifi industriale pe langa cele 32 ce sunt
infiinlate, cum ..i a pildei ce frebue0e data celorlalte judefe
de metodul intrebuinfat de aceasta Societale in raspandirea
meseriilor in fara,
Onorat Domn
Din alaturatul Conspect imprimat, emis kin 1894, i modificat
in ceiace prive0e progresele facute de atunci i pand astazi de
intreprinderea acestei Societati, và rugam sà binevoiti a lua cu-
no0inta de situatiunea de acum a acestei intreprinderi §i a lua
in consideratiune prin urmare, cd astazi mai având a instala 8
ateliere de specialitati pand la rädicarea la 40 a celor 32 ateliere
de tot atate specialitati ce deja avem instalate, afarà de atatea
repetitiuni ca apoi sa putem proceda la marea lucrare na-
lionala din cele mai necesare i mai salutare pentru Tara
intreagel, aceia de a transmite tuturor celorlalte judete qi co-
mune urbane ale Orli, metodul nostiu singur i unic practic
,i eficace de a§i forma i ele in strainatate, dintr'o data* in
curs de 8-10 ani cel mult i cu mijloace relativ foarte mici,
ori cafe mii de meseria§i §i mid industria§i romani de toate
special/faille, de cari are fara necesitate urgenta, spre a scapa
in mare parte din noianul de straini neasimilabili §i foarte pe-
riculo§i, cari au copleOto deja pe terenul economic qi-i ameninfa
acum chiar existenta politica 1
Formarea unor asemenea meseria§i i mid industria§i de
toate specialitätile necesare dintr'o data, in coale de meserii,
pe langa ca ele costa foarte mult aqa marginite i cu mari de-
fecte, este de tot illusorid §i. de nut tfect, cum se constatä in
mentionatul nostru Conspect, precum tot asemenea 0 in coa-
fele profesionale din noua lege adusa in sesiunea Camerilor din
1898199; iar metodul nostru este recunoscut de a§a cum il
declaram, de toatei strainatatea, care il practica exclusiv I

www.dacoromanica.ro
 235

Proba la aceste este si constatarea ce face metodului nostru

tot in acest inteles, 0 D-1 A. Stolojianu fost Minis+ ru, prin dis-
cursul sau de doua zile in Camera, in 3 si 4 Martie 1899, pe
baza opiniunei unei Comisiuni industriale din Bordeaux in 1899.
Considerand Ca' spre a putea proceda la transmiterea suspro-
pusa, avem necesitate conditio sine qua non de un cpmpt
general detailat de procedura acestei Societati in intreprinderea
sa si de procedura de urmat de judete 0 corn; urbane in ase-
menea intreprindere, si de o Expozifiune de mai multe sute de
articole de diferite feluri, ale celor 40 ateliere de tot atate spe-
cialitati, la care Expozitiune sa se incredinteze de visu, toti re-
prezentantii judetelor si comunelor unbane ale tdrei, invitati a
vizita aceasta Expozitiune unica" in felul ei pdnd acum la noi
in tall de stralucitele rezultate ale metodului nostru ;
Considerand ca spre a proceda la aceste lucrari, este ab-
soluta necesitate de a complecta cele 40 ateliere de tot atate
specialitati, prin instalarea restului de 8 specialitäti de ateliere
pentru care ne lipsesc mijloacele necesare ;
Considerand ca ofrandele generease si patriotice din trecut
ceva mai depdrtat, ale concetatenilor nostri, ne incurajeaza: a
solicita asemenea ajutor extraordinar fara diferenta de colori
politice intru cat intreprinderea e numai Romdneascei si dela
generatiunile mai noi cu sentimente patriotice si cu pozitiuni
materiale mai radicate, precum si dela concetatenii cu asemenea
sentimente si stari materiale, descalecati mai incoace in urbea
si judetul nostru, asemenea dela alti concetateni locali 0 externi
cu aceleasi calitati morale si materiale, din care nici unii nici
altii n'au avut ocasiune a da concursul lor material fie prin
ofrande fie prin calitatile de membri ai Societatei, acestei salu-
tart tntreprinderi nafionale ;
Comitetul acestei SocieLati nutrit de o vie speranta
vine a apela si la D-tra, ca luind in consideratiune cele expuse
in alaturatul Conspect imprimat si in acest apel, sa binevoiti pe
deoparte a ne oferi si D-v. un ajutor special dupa exemplul
concetatenilor nostri din trecut, mai jos aratali ; iar pe de alta,
acei localnici a vä inscrie si ca membri ai Societatei in lista ce
vi se va prezenta.

www.dacoromanica.ro
 256

Each' si numele distinsilor nostri concetateni, cari, pe langa

calitatile de membri ai Societatei, au oferit si cate un ajutor
extra :
D-nii I. Codrescu Lei 1330, P. Armasu 1200, D. Mateescu
profesorul 1200, Vasile Sion 600, Doctorul C. C. Codrescu 500,
Iacob Fatu 400, I. Palladi Susanu 200, I. G. Diamandi 200, N.
I. Bujoreanu 200, N. 1. Constandachi 200, Dr. G. Cala lb 160,
Constantin Costaki 100, Iorgu Radu 100, Casandra Donici 100,
Teodor V. Ioan 100, d-na V. Caloiu 100, Ioan Liga 100, C. M.
Balli 80, C. Alexiu 50, Garabet Cerchez 50, T. Renta 50, I.
Constandachi 35, Grigore Stamatescu 30, N. I. Coroiu 30, G. I.
Coroiu 30. D-soara Cati Varlam 25, Aspasia Vat. lam 25, Elena
Varlam 25,
Nutriti de speranti, cd veti lua in consideratiune caldurosul
apel ce va facem, vb.' rugam sal
Primiti Onorat.... Domn..,. incredintarea despre distinsa
noastra consideratiune.

Comitetul SocietAfii :
Presedinte, IOAN POPESCU
Profesor onorifc, Deputat, etc.

P. Chenciu, profesor onorific, fost Deputat, etc.

Dr. Nizulescu, medic primar.
Colonel N. Ionescu, inginer,
Membri ' C. P. Docan, advocat, etc.
Econ. P. Rachieru, preot si institutor.
V. Criescu, director de scoara primarg.
I. N. Popa, industrias.

www.dacoromanica.ro
 237

XXXIV

1901 Februarie 25. (Brourei). Faptele si activitatea

publice i privata" a la! loan Popescu, profesor onorific, fost
deputat, preedintele Societalii pentru invalatura poporului Ro-
man Judefu lui Tutovei" din urbea Barladului etc., cu Incepere
din anul 1848, panel astazi 1901. Extrase din registrul Statul
personal" dela Ministerul Cultelor f i al Instrucliunii publice,
complectate cu alle diferile lucrori analoage, nefacand parte
in acel Statut, de al cdrui formular ne servim la toate in a-
ceasta expunere. Barlad, Tipografia Comerciala" 1901.
Expunere de motive
Nu este nici setea de lauda nici aroganta dwarta, a fi e0t
din marginile modestiei, ce ma magulesc a crede cá ma silesc a
avea, publicand aceasta Expunere de faptele principale publice
§i de interes national ale vietii:mele, de arid am devenit barbat
matur, qi de activitatea mea in curs de peste 50 de ani.
Motivul de capetenie este trebuiuta 0 chiar necesitatea de
a fi cunoscuta 0 de generatiunea actuald, in interesul succesului
ce urmarescintre altele 0 personalin calitatea de Preqedinte
Societatii pentru invatatura poporului Roman Judetul Tutova",
pentru realizarea intreprinderii de un foarte mare §i vital interes
national, pentru crearea qi formarea de meseria0 i comercianti
romani in strainatate : apoi a trece acest metod unic 0 singur
practic §i eficace practic in toate -Wile culte din Occident
0 la celelalte judete §i comunele urbane ale tarei, spre ali for-
ma oricate mii de asemine profesioni0i de toate specialitdtile ne-
cesare, dintr'odatä in curs de 10 cel mult 12 ani, 0 relativ
cu foarte mici spese, de care poate dispune 0 cel mai sarac ju-
det §i cea mai mica comund urbana, in marele §i intreitul scop :
a) de a cultiva 0 ridica tara 0 pe acest teren de cel mai mare
interes national ; b) de a se deschide mijloace foarte intinse de
existenta fiilor celei mai numeroase paturi de populatiune a tarii,
cari n'au mijloace sau aptitudini, de a continua studii mai inalte
de §coalä, pentru ramuri mai inalte de cultura qi traiu mai ales ; 0

www.dacoromanica.ro
 238

c) de a scalpd 'cara de foarte mare parte de noianul de strgini

neasimilabili, cari ne-au inundat si intre altele au ocupat mai de
tot meseriile, industriile si comertul ei, coplesind-o de tot nu nu-
mai pe terenul economic, dar acum ameninta a o aservi complect
si pe terenul politic spre complecta ruing si exterminarea nati-
unei române, chiar si din toate celelalte parti !
Spre ajungerea acestui scop, de a trece acest metod al nos-
tru tuturor celorlalte judete si comuni urbane ale Orli., avem ne-
cesitate de a complecta atelierele deja instalate cu 32 specialitati,
cu ateliere Inca de 8 specialitati pana la 49 specialitati ; este ne-
cesitate de darea si publicarea unui Compt detailat, de toath
procedura urmatg de Societate in aceasta intreprindere si de
procedura de urmat de ele in aplicarea acestui metod, precum si
de o Expozifiurze dela 500 pang' la 600 diverse articole ale celor
40 specialitati de indusirii, la care sä fie invitati a participa cu
prezenta kr, toll prefectii judetelor si toll primarii comunelor
urbane chiar si cu concursul apelat al Ministerului respectiv,
ca sg se incredinteze de visu, de strglucitele rezultate realizate
si realizabile prin acest metod.
Pentru realizarea acestui mijloc necesar, Expozifiunea, pe
langa Comptul indicat precum si p2ntru alte lucrgri publice atat
de utile si ce mai urmgreste subsemnatul si personal si ca Pre-
sedintele SocietAtii, are trebuintg de concursul nouei generatiuni
si al noilor cetgteni ai Barladului si Tutovei, si a autoritatilor
locale, compuse in mare parte din asemine membri ; de acelasi
concurs din aseminea isvoare, de din afarg de localitate ; are tre-
buil*. de consideratiune si credit din partea tuturor, cu atat mai
mult, ca-i lipseste concursul de care s'a bucurat alta.clatg a
mai multor amid foarte distinsi, din acei ce i se pretindeau and-
data ca sinceri si devotati, caH insà de un timp l'au pgräsit
nu stiu din ce cauze rämânându-i abia 2-3. Aceastg mg si-
leste a ma plange i eu cu cuvintele strgmosului nostru Marele
Poet Ovidiu, cand se gasia in exil la Tomi Constarnfa noasträ
de astgzi, dacd e permis a compara lucrurile mici cu cele mari,
prin urmgtorul distich :
Vix duo tresve mihi de tot superestis amid ;
Caeteri fortunae, non fueratis mei".

www.dacoromanica.ro
 239

Acest distich aplicat de mine §i la fo§tii mei amici de odi-

nioara, se traduc astfel :
Astazi abia mi-au ramas 2-3 amici, din atatia cati aveam
altadatä ; ceilalti au fost amici pozitiunei mele favorabile de a-
tunci, nu ai mei" !
Caci atunci am putut servi cu deplin succes ambitiunile 0
chiar dreptele lor aspiratiuni ! De la un timp insa, gasindu-ma
in neputinta de a-i satisface, m'au parasit de tot, ca sa nu zic
ca. ma §i persecuta !
Ltd adevaratele motive principale, pentru cari dau publici-
tatii. faptele §i activitatea vietii mele publice, de peste 50 ani !
IOAN POPESCU
Bailad, 1901 Februarie 25

CAP. L
Partea scolastia 0 de alte specii.
A) La ce scoale am functional ?i in ce calitate ?
a) Ca Profesor i Director la $coala publica primal% No. 1
cu incepere dela 20 Septembrie 1851, pana la Septembrie 1860,
Speciala mea staruinta. §.1 diliginta cat am fost Director la
aceasta coal'ai, pe langa multe alte bune lucrari, a caror de-
tailare ar fi peste masura de lunga am avut de rezultat, ca
unde la 1851 am primit o singura qcoala, in tot orawl qi judetul
Barladului, cu trei clase i 70 de elevi*), dupa 9 ani, and am
trecut de tot ca Profesor la Gimnaziu, am lasat 5 coale primare
de baeti, cu 700 800 de elevi, 2 §coale de fete, §i posibilitatea
de s'a putut deschide Gimnaziul Codreanu" Inca la Octombrie
1858, cu 32 de elevi, lucru foarte greu pe atunci, mult inaintea
altora din celelalte judete.
A se vedea mijlocirea facuta de mine pentru celelalte 4
§coale primare, inaintata Onor. Minister al Instructiunei sub
No. 42 §i. aprobarea sub No. 4812 din 1860, la dosarul $coalei
publice primare No, 1 de baeti din anul 1860 **)
b) Ca Profesor §i la Gimnaziu de Limba Germana cu in-
cepere dela anul 1858 Octombrie 24 cu decretul No. 11.378 ; §i
de limba romana §i latina. dela 1860 pana la Martie 1865. De-

www.dacoromanica.ro
 240

cretul Ministerului No. 11.231 §i No. 12.140 din Septembrie 1860,

0 Decretul Domnesc ad-hoc sub No. 89 din 1861 luna Martie,
aläturat la oficia Ministeriala No. 2.710 din 1861 ; iar dela 1865
Februarie 24 la cursul superior al Liceului, cu Decretul Domnesc
No. 333, alaturat la oficiala Ministeriala No. 7.264, aceia 0 zi §i an.
c) Profesor de Pedagogie 0 Igienal gratis la cursul ex-
tra-ordinar, instituit de Minister pentru invataltorii rurali din cele
8 judete ale circumscriptiunei Barladului, in vacantiunea anului
1868, cu ordinul Ministerial No. 9129,
d) Profesor de Agricultural la $coala normala de invatatori
a Societatii pentru invätatura poporului Roman, Sectiunea de
Tutova gratis, dela 1870-71 1873-74, cu autorizarea Mi-
nisterului.
e) Director §i Profesor, succesiv, de Agricultural, Geografie,
Pedagogie §i Dreptul Constitutional, la aceia0 $coala normalà,
trecuta la stat, dela 1875-76-1886-87-1890-91, cu Decretele
Ministeriale No. 6515, August 1875 ; No, 12.453 Octombrie 1879 ;
No, 6483, Tunic 1886 ; 0 Conducator benevol din propria dili-
ginp de lucru manual al confectiunei de palarii de paie etc.
dela 1881-1891 ***).
A nii de serviciu public ce-am facut peste tot, sunt 41 de ani,
dela Septembrie 1851Octombrie 1892, child am e0t la pensiune.
1 Nota I.Afar-al de aceasta coala publical primaral, se mai
gaseau la 1851, §coale private mai la toate Bisericile, conduse de
antareti, desfiintate la 1860, odata cu inmultirea §i desvoltarea
§coalelor publice primare.
Aseminea mai erau doual pensionate franceze, acel al lui
Fr. Columb 0 acel al lui Jac Cailol, in care i0 faceau educati-
unea scolastica fiii notabililor.
Afara de aceste erau 2 pensionate grece0i, al lui Pondichi
§i al lui Papast avar, care toate au calzut asemenea inainte de 1860.
Mai era qi un pensionat francez de fete sub Directiunea
Doamnei Baar, in care i0 primiau educatiunea scolastita fiicele
notabililor.
In toate aceste pensionate se propunea §i limba romana,
invataturile §coalelor primare, dupà programele din qcoale publice
ale Statului.
*1 Nota 2. Crezand cal este bine a se cunoa0e qi unele

www.dacoromanica.ro
 241

din procedeurile de capetenie ale Profesoratului in timpul Direc-

toratului meu la Scoala primara, se pune in vedere : Ca eu exe-
cutam facerea de Carte geografice cu elevii clasei III si IV, cu in-
cepere dela 1856, ridicandu-ma cu facerea kr pana la necrezute,
asa ca Carte le celor 5 continente, lucrate de elevul Georgiu
Bou in acel an, ce le pastrez si acum, este imposibil a le crede
cineva lucrate de un elev de curs primar, ci de unul din clasele
4-a ori a 5-a liciala ; pe cand in scoalele de toate gradele din
tard, s'a introdus lucrarea de Carte, abia in anul 1870. Patru
Carte ale Daciei tot din acel an, despre care Directorul Ministe-
rului Instructiunii din acel an G. Asachi, azi reposat, zicea, Ca nu
crede a fi facute de elevii clasei III cu maim, ci copiate de pe
fereastra, si dupa ce i-am probat contrariul, s'au depus in Bi-
blioteca Statului. Acei ce le vedeau la examene nu credeau a fi
acute de elevii scoalei !
2. Asemenea era si cu Caligrafiile, pana la necrezute. Pas-
trez §i astäzi cateva caiete ca mostre, din care despre unele ar
crede cineva ca sunt nu de mana ci litografiate !
3. Boierii si fruntasii orasului erau invitati la examen, cu bi-
lete personale, la cari examene se recitau, precum si la impar-
tirile de premii, mai multe poezii morale si nationale alese, in asa
mod ca muti din asistenti plangeau !
4. Vara, elevii cl. III si a IV erau opriti la scoala dela 4-6
ore pentru prepararea lectiunilor pe a doua zi, ca sä nu se prea-
ieie cu jocurile si sä villa.' a doua zi cu Iectiunile neinvatate ; iar
dupa elevii cari nu raspundeau la apelul nominal in clase, se tri-
mitea ate un elev la parinti ca s5. cons tate, daca elevii umbla
fugari de scoala sau sunt bolnavi !
5. Pentru emulatiunea elevilor S2 introdusese, a s a provocâ
elevii la contra, unul pe altul, adica sa." raspunda lectiunile si
unul si altul, dupa care cel superior sk capete nota mai ridicata
si cel din banca mai departata ocupa locul celui din banca mai
din fata.
6. La ascultarea lectiunilor in clase, cand elevul comitea
erori, niciodata nu era corijat de mine, ci erau provocati ceilalti
elevi pe rand de a-1 indrepta, si cu modul acesta atentiunéa ele-
vilor era pururea incordata ; si eu Profesorul il corijam numai
atunci, cand niciunul din ceilalti elevi ai clasei nu erau in stare
a-1 corija ! si altele,
7 Elevii erau dusi la Bisericd in ordine, in fiecare Duminical
0 in fiecare zi de sarbatoare, si se märturiseau si se imparta-
siau impreuna la finea postului de Craciun si de Pasti I
8. Se serba Maialul zi 1 de Maiu, sau alta zi la nevoie,
cti toti elevii in corpore si ordine si cu toll. profesorii 13r si cu
16

www.dacoromanica.ro
 242

mai multi parinti, facand preumblare si luAnd masa la pgdurea.

Crângului, din vecingtatea BArladului ; iar seara se intorceau cu
ramuri verzi in 'nand, in diferite cantece nationale, pentru cari
se exercitau in curtea scoalei cu mai multe zile inainte, si pa-
rintii ii primeau cu muzica la intrarea in oras, petrecându-i pe
stradd pang la scoald !
9. Elevii scoalei erau condusi impreund la scäldat mai de
multe ori pe yard, precum si la jocul de minge, de unde se re-
intorceau tot in ordine si mars si cu cantece, pang la scoalg I s, a.
***) Nota 3. Am crezut de bine din mai multe conside-
ratiuni, a fi cunoscutg si conducerea Scoalei normale in cursul
Directoratului meu de 21 de ani, despre care sunt marturi nume-
rosii invätatori aproxim. 500, absolventi al scoalei pâng la 1891.
1. Rucalciuni riguros inainte si dupg masa, inainte de culcat
si dupg sculat, inainte de inceperea lectiunilor si la terminarea
lor inainte de miazgzi si dupg miazgzi.
2. Mergea la Biserica in depling ordine si curatenie sub as-
pra supraveghere a monitorilor si supravegharea mea a Directo-
ratului, in toate Duminicile si sgrbgtorile oricare ar fi fost
starea timpului.
3. Mgrturisirea casi impartasirea cu cele sfinte, la finea
fiecgrui post al Nasterei Mantuitorului si acel al Invierei lui, in
cari posturi, ei si postiau riguros toate zilele, spre a nu fi in
contra zicere si cu Catechismul ce se propune in scoalg ! Ina-
inte de mgrturisire si de impärtgsire impliniau riguros toate ru-
gaciunile respective ca si dupg ; iar eu Directorul le tineam la
toate aceste acte explicgrile si invdthturile necesare.
4. and elevii plecau la parinti la targ pentru Serbätor; si.
vacanta cea mare de Iulie si August, le faiceam o foarte seri-
oasd satuire detailiatg asupra conduitei lor la Biserica si in
orice grupuri de oameni chiar si la hord, spre a aveà o purtare
care sd-i recomande atragator si cu admiratiune ca elevi de
scoald normalg si viitori invatgtori. La reintoarcerea dela Tara
trebuia sà ving direct la scoalg, fard a se abate undeva ; pentru
care erau minutios preveghiati si controlati, spre a fi feriti de
orice curse vgtgingtoare !
5. Corul scoalei, compus din toti elevii clasei III si IV,
instruit si condus foarte riguros de activul si zelosul lor profe-
sor Lascar Hergescu, directorul scoalei publ, prim. No. II de
bdieti, cânta lard o singura absentà peste an, in toate Dumini-
cile si Sarbätorile la mai multe Biserice succesiv,
6. In clase era cea mai mare curatenie totdeauna, umblând
elevii pe pod* de dulapi pang la latring, si stergandu-se pu-
rurea foarte riguros de räzgtoarele si rogojinele ce erau la in-

www.dacoromanica.ro
 243

trarea in clase ; iar in clase nu se gasia niciodata niciun paiu

sau hartioard cat de mica pe jos, caci erau obligati ale stringe,
sub raspundere,
7. Clasele 0 dormitoarele se maturau numai de elevi pe
rand ajutati de cate doi cari radicau qi mutau pupitrele,
nici in clase nici in dormitoare nu se uda la matarat, ca sa nu
se infiltreze apa 0 praful in podele i sa nu produca putoare
permanent& foarte gretoasa ; ci mäturau numai cu mätura
muiata intr'un ciubdra§ cu apd curata, 0 bine scuturata. In pu-
pitre domnea cea mai mare ordine, 0 clasele se aerau foarte
des, dormitoarele toga ziva cu ferestrele deschise.
8. Focurile in clase 0 dormitoare, le faceau iarna tot ele-
vii, 0 cu modul acesta se pastra curätenia 0 prin neintrarea ser-
vitorilor in ele afard de adusul lemnelor §i apei de spälat
nu peria nimica din clase 0 din dormitoare 1
9. In dormitoare ardeau lampe cu lumina mai slaba
toata noaptea ; qi elevii faceau garda succesiva cu ora, ca nu
careva, sa easa afara in secret ; ca sa inveleasca pe cei ce se
desvaleau, sa nu-i lase sa doarma cu manele qi cu capul sub in-
velitoare pentru a nu asuda qi apoi a face galci, de cari nu fa-
ceau niciodata nici unul, qi a nu se deda cu mainele sub
invelitoare, la deprinderi scandaloase din punct de vedere mo-
ral qi higienic ! La spalat dimineata preveghiati de monitori, fie-
care elev trebuia sal se spele in gura, pe gat qi pe pept, qi in
acest timp sa. mearga 0 la latrind unul dupa altul, dupa care sa
treaca impreuna in clase la repetitiunea lectiunilor dela 5-7 ore
cand luau laptele, sau ceaiul in post, la 12 ore pranzul qi la 8
ore seara cina, fiind la lectiunile de invätat dela 5-8 ore 1 iar
pana la 9 ore culcatul recratiunea qi vaxuitul incalta-
mintelor.
10. La masa mâncau pane naagra afara de dimineata, 0
numai cafe un fel de bucate bine gatite i suficient, afara de
Duminica 0 Sarbatori, când primiau 3 feluri la ameziazi 0 fructe,
ce primiau qi peste saptamana cafe de 2 ori.
11. E0rile in ora5 erau absolut interzise numai ate unui
singur elev ci numai pentru 2-3 imi, pentru mai multe cu-
vinte. La preumblarea la camp Irma, impreuna, in complectä or-
dine militara si cu armel:, unde se exercitau 0 se jucau al-
ternativ sub conducerea si subpraveghiarea instructorului militar,
ajutat de gradele militare inferioare.
12. Bani, era riguros oprit sa final elevii la ei, ci erau da-
tori sa-i depuna la Director, subscriind in condica respectivä de
fiecare suma depusa, 0 in alta de fiecare luare pentru trebuinta
minutios controlatä. Cu modul acesta se evitau e0rile noaptea in.,

www.dacoromanica.ro
 244

tr'ascuns prin cumpararea portarului si cheltuelele pe bauturi

vatamatoare cu ocaziunea esirilor Hate, si a prada pre parinti
de bani sub diferite pretexte false.
13. Afara de marile excursiuni mentionate, facute tot la
3 ani, in Julie si August, se faceau excursiuni mici intre Dumi-
nice si Sarbatori mai de mai multe ori, cum a fost la Monasti-
rea lui Adam, la sfintirea Bisericei din Minzati, la inaugurarea
scoalei innoite de mine la Micesti, despre care se mentioneaza
in acest conspect, in alt loc, etc. I
14. Pentru conservarea caraterului national in poporul dela
tara i pentru conservarea industriei casnice pal-Asia' mai de
tot de sateni, in dauna negraita a celor mai scumpe interese na-
tionale, eu ca Directorul $coalei i ca Presedintele Societatii
pestru invatatura Poporului Roman, Sectiunea Tutova, in acord
cu membrii Comitetului, cu ocaziunea infiintarii $coalei normale
a Societatii la 1870, am introdus acest port la cei 60 elevi ai
scoalei ; iar in 1882 pe baza unui memoriu detailat, de cauzele
decaderei foarte mari a satenilor, am mijlocit la Minister intro-
ducerea portului national romanesc si in celelalte Scoale nor-
male precum i la invatatorii i invatatoarele $coalelor rurale
din toga tara. Ministru de atunci, Preaonorabilul domn V. A.
Ureche, admitand mijlocirea, a supus'o Consiliului de Ministri,
care admitand in totul Regulamentul respectiv, l'a promulgat
prin Decretul regal No. 714, publicat prin Monitorul Oficial No.
46 din 1882,
15. Mare durere insa, ca din causa nestabilitatii Ministe-
relor, legile cele mai multe cad parasite, i invatatorii dominati de
un spirit de vanitate, aspiratiuni deserte de a fi considerati nu
ca tarani, ai caror jii sunt si pre cari sunt chemati a-i ridica
pe toate terenele, ci de a trece ca boieri un nou gen de cio-
coiasi ai satelor in cea mai mare parte au pardsit portul na-
tional, imbraicand portul orasanesc, cu toleranta i indiferenta Re-
vizorilor scolari, din cari cea mai mare parte urmaresc aceasta.
functiune din interese materiale, fdra a avea cel mai mic sen-
timent de interesele vitale nationale si de sfanta chemare a in-
sarcinarii lor !
16. Oarecari miscari insa, se semnaleaza de vr'o doi ani
la Minis terul instructiunei i Cultelor pentru restabilirea portului
national, si la elevii scoalelor normale si la invatätorii i invata-
toarele din sate ! Speram Ca sentimentele românesti ale actua-
lului domn Ministru, fiind deja numita o comisiune ad-hoc, va
realiza aceasta mare, de tot mare binefacere nationala I
17, Tot sub Directiunea si conducerea mea timp de 21 de

www.dacoromanica.ro
 245

ani, coala normala din Bar lad s'a distins i prin o multime de
serate, productiuni literale §i muzicale, date de elnvii ei, parte
in ajutorul Societatii pentru invatatura Poporului Roman, Sec-
tiunea Tutovei, parte pentru intimpinarea speselor cerute pentru
trimiterea de obiecte la Expozitiunea din Ia0 din 1884, §i la
acea din Bucure0i 1880, a Cooperatorilor Romani din Tara, i
la Expozitiunea universala din Paris din 1889, 0 parte pentru
ca0igare de cheltuiele pentru Excursiunile facute cu elevii Scoa-
lei normale din trei in trei ani, prin Tara 0 peste Carpati, cum
se arat'd in alt loc, etc.
18. Gratie zelului 0 diligentei neobosite a Profesorului lor
de muzica vocald, d-1 Lascar Hargescu, Directorul Scoalei publ.
primare No II loan Georgiu", el evii acestei Scoale, pe langa
diferiti declamatiuni de poezii morale §i nationale alese, pe langa
productiuni de bucMi alese, pe violina multamità distinsului
0 activul Capelmaistru, al Regiment XII de Dorobanti din loc.
Cdpitanul D. Hinche, 0 pe langa clasicele jocuri nationale
Batuta 0 Romanul", etc,, au delectat in mod surprinzator
numerosul public, care a asistat de repetite ori la asemeni pro-
ductiuni, la atatea serate 0 sarbatori, prin corurile lor bine ins-
truite i bine conduse, la teatru, la gradina publica, la gradina
Rena0ere" special la finea fiecdrui an scolastic ; iar cu ocazi-
unea Excursiunilor trienali, mai peste tot in mod gratuit ca re-
cuno0inta pentru buna primire, s'au ilustrat, mai pretutindene
§i prin coruri religioase in Biserice, i in localuri publice prin
coruri lume0i, pe langa celelalte productiuni citate, a0. in Te-
cuciu, Foc?ani, Bacdu, MoinWi, Tg.-Ocna, Bdile Skinicului,
in Tara ; apoi peste Carpati in Poiana-Saratà, Bretcu, Pre0ner,
Secele, Bra?ov, inaintea unei lumi mari, Cristianu, Rêgiovu §i
Zerne0i. La intoarcere, in Sinaia, inaintea Majestatilor lor Re-
gelui §i Reginei, care a decorat pre d-1 Hergescu cu mana sa, in
fata tuturor celor prezenfi cu medalia Bene-Merenti" infingand-o
insa0 Regina pe pieptul lui, inconjurati de un Cerc de persoane
inalte, in asistenta unui numeros public ; apoi in Bucure?fi, in localul
Societatii Concordia, in asistenta membrilor Societatii cu famili-
ele lor. De aci in Brdila, Galali 0 Constanfa, sacerand cele
mai entusiastice aplauze, prin cari toate acestea, Scoala normala
din Barlad, s'au ridicat la cel mai magulitor renume !!!
19. Adversarii mei Profesori, colegi dela Scoala Normala,
prin dejositele lor uneltiri, ajutati de doi capi adversari ai mei
politici de aici, au isbutit a ma delatura in 1891 din Directora-
tul acestei $coale, in urma raportului criminal calomnios al ins-
trumentului lor servil Inspectorul §colar de atunci A. Vitiu.
Acesta ma acuzase prin raportul sau din Mai 1890 intre altele,

www.dacoromanica.ro
 246

tk a-si ii prädat $coala cu cate 6000 lei pe an 1 de oarece eu

nu cheltuiam decat 55 bani de elev, pe cand in budget erau
Cate 70 bani de elev ! Minciunä infama ! pe cand in budgetul
$coalei de aici, nu ca in budgetele celorlalte $coale normale,
unde erau intradevar ate 70 bani de elev, erau trecuti numai
55 bani cu incepere dela 1879180, reducere i economie ceruta
de mine prin raportul No. 13, Mart 79, in interesul de a nu in-
buiba pre elevii acestei $coale toti provenienta de tarani,
cari traesc foarte mizerabil cu mai multe feluri de bucate la
masa' i cu prajituri dela cofetarie cum au facut succesorii
mei Directori cu cif ra de intretinerea radicata dupa esirea
mea, i aceasta si spre raul elevilor, cari reintorcandu-se ca in-
vatatori la lard, nu mai puteau avea cel putin la inceput
un ash bun si luxos train, i spre risipa banului public !
Asadar, dupa raportul d-lui Vitu, eu prädam $coala nor-
maid cu cafe 6000 lei pe an, care in curs de 10 ani ai duratei
acestei stari, se ridica la 60.000 lei. Ce fericit asi fi eu mate-
rialmente astazi, daca in loc de a fi dator peste 10.000 lei, care'mi
absoarbe mai toga' pensiunea, cu procentele de 2-41, rama-
nandu-mi abia la 100 lei pe luna pentru o mizerabila existenta,
cum stiu aceasta foarte multi, asi avea astazi rezerva. de 600 lei !!!
Ministrul T. Rosetti a fost care a fost impins de cei doi
capi politici adversari de moarte ai mei, ca sä numeasca ancheta
lui Vitiu contra mea, si tot Ministrul Rosetti a fost care peste
o lunä dupà primirea raportului meu, prin care am demonstrat
de tot contrar raportului lui Vitiu, ca in budgetul $coalei nor-
male de aici, de 10 ani erau numai 55 bani de elev, reducere
ceruta de mine din 70 bani, cum am aratat mai sus, si ca cei
6000 lei ce'mi atribuia ca insusiti mie in fiecare an, au trecut
in fiecare an ca economie la Stat. De aici unde d-1 Vitiu prin
raportul sau cerea eliminarea mea din Directoratul $coalei nor-
male la Mai 1890, in loc de a ma eliminA, m'a trimis din Bu-
muesli, unde mersesem personal pentru justificarea mea, la Bar-
lad, ca sa continuez .Directoratul, pre care I-am continuat sub
dumnealui 7 luni si sub succesorul sau d-1 Maiorescu, 4 luni,
pana la 14 Marte 1891 cand noul Ministru liberal-conservator
G. D. Teodorescu, *tat de aceiasi adversari ai mei si cu mai
mare insistenta de d-1 Vitiu, ca sa nu ramfina de tot de rusine
cu raportul lui cel mincinos i infam, m'a inlaturat din Directo-
rat inlolurat, cuvant propriu din ordinul acestui Ministru,
dandu-ma spre foarte marea mea nenorocire si in judecata. din
care dupa cercetarea de mai multe luni, Judecatorul de instruc-
tiune ma scoate curat de tot prin ordonanta sa No, 1715 din
1892 : Vazand art. 129 pr. p. in unire cu requisitorul definitiv

www.dacoromanica.ro
 241

al d-lui Procuror, declaram, cd rzu e loc de urmorire contra

inculpatului I. Popescu, profesor, major, din Bar/ad, etc." §i
astfel am esit de sub norii calomniei si persecutiunilor infame,
mai strdlucit, intocmai cum ese soarele parcd mai luminos, cand
ese de dupa nouri !
Acum viu a intreba pre adversarii Succesorii mei in Di-
rectoratul Scoalei normale, indeplinit'au d-lor macar cloud din
prenumeroaselc mele procedeuri in conducerea $coalei in curs
de 10 ani, cum am aratat in Nola aceasta ? Dumnealor au cu-
vântul de a demonstra contrarul !
Noroc, mare noroc, cà in natura lucrurilor, dupa bine
vine rau, si dupal rau iaralsi binele, caci Provedinta a desro-
bit biata Scoala normald din intunericul ce tineà in orbie pre
viitorii invataltori, prin Directorii lor, cari isi cautau numai sa-
tisfacerea intereselor lor materiale, singurul motiv pentru care
ma persecutaserd chiar in mod criminal ca sa-mi ia locul, trimi-
tand ca Director al acestei $coale pre instruitul barbat, specia-
list in stiintele pedagogice, pre demnul si plinul de sentiment e
romanesti, zelosul profesor Vasile Gr. Borgovanu, care numai
in 4 luni de and conduce cu atata devotament aceasta $coala,
a pus in miscare pre toti prin restabilirea tuturor bnnurilor pa-
rasite de predecesorul sdu, cum e, ca elevii cari in 10 an i nu
mai fuseseral dusi la Biserica, Duminicile si Sarbaltorile, si corul
nu se mai auzise tot de atata timp, cantand in numitele zile in
Biserica, azi frequenteaza din. nou Bisericile, si corul Inca
doua coruri canta in doual Biserice, etc. Apoi si atate alte
innoiri si fapte in interesul progresului national romanesc, cum
sunt infiintarea $coalelor de adulti si introducerea sezaltorilor,
intruniri instructive, in fiecare Duminica dupal amiazal la fiecare
$coald publica din suburbie pe rand, la cari publicul din ele
cu totul lipsit de astfel de nutriment pana acum ascultä dis-
cursuri instructive ridicaltoare de minte si inima, spre destepta-
tarea lor in interese morale, nationale si economice, intrerupte
cu felurite productiuni din violine, declamatiuni de poezii si de
diferite dialoguri foarte instructive, executate de elevii $coale-
lor primare si acei ai $coalei normale, spre ridicarea nthaeroa-
sei paturi de ambele sexe, ale suburbielor, la c ari cufundati
in intunerec si pardsire nu se gandise mai nimeni pand acum,
prin astfel de procedural de cel mai mare interes national !

www.dacoromanica.ro
 248

b) Fun fiunile publice sau onorifice ce am ocupat sl ocup

tn parte si astózi 1901
a) Membru comitetului §colar, dela 1861-1887.
b) Membru in Comissiunea suprema a primului Recensa-
mant in Moldova in 1859, cu decret Ministerial No. 312, alatu-
rat la adresa Prefecturei locali No. 1055/59.
c) Membru in Comisiunea agricola a judetului Tutovei
1863-1865, prin Prwdintele ei, Prefectul judetului sub No. 2
din Mai 1863.
d) Membru Comitetului pentru Expozitiunen de Paris din
anul 1865, cu Decretul Ministerial No. 19.433/65.
e) Membru ._Comitetului de initiativa, a fondarei, edifi-
carei §i organizarii marelui Spital "Barlad si Elena Beldiman"
1867-1870, prin alegerea publica,
f) Adjutor de Comandant Locotenent-Colonel al
Gardei civice din Barlad, 1887-81, cu Decretul Domnesc No,
1593 din Julie 1877, comunicat prin ordinul Inspecthrului gene-
ral al Gardei civice No. 751.
g) Memdru Juriului de concurs agricol industrial al ju-
detului, la 1880 §i 1882, cu Decret Ministerial No. 11.545 prin
Prefectura Tutova No. 8914, unde palariele de paie lucrate
pentru prima ord la $coala normala au fost premiate cu meda-
ha de bronz, §i elevii cu bani.
h) Membru in Consiliul general de instructiune, 1883-1885
inclusiv, cu Decretul regal No. 8951/83,
i) Membru in Comisiunea pentru fundarea nouielor sate de
insuratei, in anul 1881.
k) Membru in Consiliul Comunal al urbei Barladului 1885
1888.
1) Metubru in Consiliul judetean al jud Tutovei, 1895-1899.
m) Pre§edintele Societatii pentru invatatura Poporului Ro-
man, Sectiunea Tutovei, dela 1867, continuu 'Ana §i actual-
mente 1901.
n) Comisar general in judetul Totova, pentru Expozitiunea
dela Ia§i 1884, a Cooperatorilor Romani din Tara, unde am dus
18 colete, de obiecte industriale, facand insumi trei drumuri la

www.dacoromanica.ro
 49

Iasi, unde palariele de pale, lucrate la $coala normala sub con-

ducerea mea, intre altele au fost, premiate cu Medalia de Aut"
o) Pre§edinte Comitetului de Tutova, pentru Expozitiunea.
universala din Paris, 1889, unde am trimis 14 colete cu diferite
obiecte pentru industria casnica, intre can i palarii de paie de
ale $coalei normale, cari, intre allele, au fost premiate cu Men-
tiune onorabila", pentru care activitate posed personal spe-
ciala multamire in scris dela Pre§edintele Comitetului Central din
Bucure0i al acestei Expozitiuni, Principe le G. Bibescu.
m) Deputat al Colegiului al II-lea de Tutova, ales in Apri-
lie §i Iu lie 1891, apoi in Octomb. 1895 pentru periodul 1895196
98/99.
n] Comisar general al judetului Tutova pentru Expozitunea
din Bucure0i 1894/95, a Cooperatorilor Romani din Tara, unde
am dus 15 colete de diferite articole de industrie urbana §i ru-
rala de 40 exposanti din Urbea Bar lad i jud. Tutova, din cari
au fost premiati la 35 inqi.
C) Lucrdri didactice ce a publicat sau indeplinit.
I. Lucrari didactice publicate.
a) $coala normald" a Societatii pentru invatatura Popo-
Iului Roman, Sectiunea Tutova : Considergiuni asupra necesi-
tatii instructiunii prin Scoalele sate0i, cari au motivat infiinta-
rea $coalei normale de invatatori, sustinutà de aceasta Societate,
care dupa 4 ani a scos dinteodata. aproape 60 invatatori pentru
jud. Tutova (Broma) ').
b) Anuarul .5"coa1ei normate" 1876/77, cu o disertatiune
asupra mai mullor rele din comunele rurali. (Bro§ura). 2)
c) Ridicarea i Idfirea meseriilor i micelor industrii
in/re Romdni" : Motive la determinarea Societatii pentru invä-
talura Poporului Roman, Sectiunea Tutova, spre a trimite §i in-
tretine in strainatate tineri la invatatura pana la 40 de speciali-
tati de meserii i mici industrii, necesare inteun judet i comuna
urbana, a caror numar trece peste 100, cari se reintorc treptat,
avand deja. peste 32 ateliere de 32 specialitati deschise i func-
1) Imprimatal in acest volum, pag. 14.
2) Idem pag. 57.

www.dacoromanica.ro
 250

tionand astazi 1901, cu foarte bun rezultat, si se tot instaleaza

in ateliere continuu (Brosurd) ').
IL Lucrari didactice indeplinite.
d) Infiintarea a 30 Scoale satesti in judetul Tutova, prin
initiativa 0 stdruinta mea si prepararea speciala in vacanta a-
nului 1865, cu concursul dat si de Parintele G. Albu Diaconul,
zelosul institutord ela Scoala publica primara No. 2, a 30 candidati,
absolventi de curs primar sau si cate de 2-3 clase gimnasiale sau
seminariale : pentru care posed multumirea Prefecturei cu reco-
mandare si Ministerului sub No. 16.675 din Septemvrie 1866.
e) Introducerea in Scoala normala si pentru prima oara in
toata Romania, a lucrului manual al industriek impletitului de
paie si a confectiunei de palarii de paie, etc., cu propagarea lor
in toate judetele prin numerosii elevi esiti din $coala normala
randuri, cu incepere dela 1881, prin excursiunile mele pe la Con-
ferintele invatatoresti din August 1884 si 1887 cu 24 elevi din
cei mai buni lucratori ; apoi augmentarea speciilor de lucrari
manuale prin trimitirea a mai multor elevi distinsi lucratori, in
vacante, peste Carpati, spre perfectionare, cari intorcandu-se
in Tara au devenit Maistri de lucru manual, cum e Ifrim Ru-
gina la Scoala profesionala a judetului din T. Stefdresti, jud,
Botosani ; Joan Iuga la Seminarul Veniamin" din Iasi, 0 Petru
Mohor la 5 coala din comuna Viziru din judetul Braila, apoi
Maistru la Scoala normala din Constanta, etc.
Acest invatator si. maistru, in vacanta anului 1890, a tinut
un Curs industrial in Braila la care aproape 200 invatatori din Re-
vizoratele unite Ialomita 0 Braila, au participat si ate 2 inva-
tatori din fiecare judeb prin dispozitiuni ministeriale, unde s'au
perfectionat in confectiuni de palárti de paie, etc., de panere,
etc,, din rochitele, din papura si. pipirig, si in cultura albinelor
dupa cele din urma progrese. Acesti 64 invatatori din toate ju-
detele apoi, au propagat cele invatate sau perfectionate la acest
curs, pe la toate conferintele invatatoresti anuali din fiecare ju-
det, 0 asa prin concursul si a foarte multi alti invatatori, lu-
cratori excelenti, si al elevilor esiti an cu an din scoalele men-
1) Imprimatà in acest volum, pag. 83.

www.dacoromanica.ro
 251

tionate, n'au ramas nici un invatator din toata tara, care sa nu

fie initiat si perfectionat in toate lucrarile manuale scolastice
susmentionate !
Din toate aceste urmeaza cä lucrul manual la toate $coa-
lele din Tara', isi are originea si toata propagarea numai prin
mine i concursul distinsilor preanumerosi elevi ai mei !
f) Introducerea violinei pentru prima oara in Scoala nor-
mall din Bar lad, cu multi ani inainte de a se fi intro dus oficial
prin programa Statului ; si acest curs intretinut din economii la-
terale ale Scoalei, ca prin aceasta sa se faca posibila con-
ditio sine qua non invatarea muzicei vocale si formarea de
Coruri in scoalele satesti, atlit de necesare din mai multe pri-
viri, si introducerea clasicelor jocuri nationale Romanul §i Bd-
tuta", etc,, prin trimiterea la Bucuresti a unui elev, ca sa le in-
vete la d-1 Mocianu, distinsul Prof esor de Gimnastica la Liceul
S. Sava, cu intretinerea cu spesele mele.
g) Excursiuni in fiecare al 3-lea .an in cursul de 21 ani ai
Directoratului meu insa cu totul numai de 4 ori, pana mi
s'au detras mijloacele, prin Tara si in afara din Tara peste
Carpati, iu vacantele de Iulie 0 August, cu cate 60-80 elevi ai
claselor superioare : Excursiuni de cea mai mare utilitate si chiar
necesitate pentru invatatorii satelor din Romania, neasemanat
mai mult decal ai oricarei alte tad, spre a-si castiga idei in
Tara in regiunile muntoase, de bogatele productiuni naturale de
tot felul, si in osebi de productiunile de petroleu dela Moinesti,
etc., de apele minerale, baile, salinele si castelul cu produsele
lui industriale, dela Tg. Ocna ; apoi de apele minerale si fai-
moasele bali dela Slanic si de multimea de ferestraie in parcursul
acestor regiuni de munte ; iar peste Carpati sa-si castige idei
prin cele 21 sate parcurse, plus Urbea Brasovului, de negraitele
progrese pdnd la necrezute, ale satelor Sasesti (germane), Ro-
manesti omogene 0 mixte, aseminea de cele Unguresti, de Eco-
nomia domestica si rurald, Scoale, Biserice, cultura, moralitatea
si religiositatea satenilor, etc. si spre a-si forma idealuri de toate
aceste, la a caror realizare sh tinda invatatorii din Roma-
nia in cultura satelor, nespus de inapoi in toate aceste con-
ditiuni de progrese de tot felul. Reintoarcerea de peste Carpati,

www.dacoromanica.ro
 252

se facea. prin Sinaia, apoi prin Capita la Bucureti1or, unde vizi-

tam Bisericele cele mai mar*, Universitatea cu toate dotatiu-
nile ei, biblioteca, musee, cabinete §tiintifice ; Liceele, Scoalele
normale de ambele grade §i sexe, azilul Elena Doamna", Scoala
de agricultura, fabricele, cimitirele, etc. etc. etc., apoi pe Dunare
porturile Giurgiu, Braila, Galati chiar i Constanta la mare, in
cari locuri vizitam tot ce se repoarta la porturi. Toate aceste
spre luminarea invatatorilor in cursul interesantei §.1 grelei lor
misiuni I
h) Din mijloacele mele foarte marginite §i modeste cu
venitul pe 2 ani a unei mo§ioare de 17 falci cu o vii§oara pe
ea, am modificat §i. innoit cu suma de 1500 lei, vechiul lo-
cal al Scoalei din cornuna Miceti, jud, Tutova, §i am dotat'o
cu mobilierul, recuisitele de Scoala §i gradina, pentru care po-
sed multumirea Ministerului §i a comunei, sub No,- din Oc-
tomvrie 1887.
i) Am herezit Scoalei normale, colectiunea mea de mine-
rale, castigate cu multä anevointa in calatoriile mele prin Tran-
silvania, in valoare de 300 400 lei, trecute in inventariul
Scoalei.
k) Am adus Statului o economie de aproape 125.000 lei,
prin reducerea intretinerei a 120 elevi §i 10 persoane interne,
dela 70 bani la 55 bani de unul pe zi, ceruta de min in luna
Martie 1879 prin raportul No. 13, §i prin alte economii, cum e
cà elevii Scoalei in curs de 10 ani dela introducerea facerei pa-
larielor de paie 1881-1891 qirea mea din Directoratul Scoalei,
au purtat in loc de palarii de pasla a cate 3-4 lei una, numai
Sidra de paie §i nu chipiuri ca acum, apoi prin conducerea de
mine fdrä plata a lucrului manual in acel timp, etc, etc, etc,
1) Prin o grea lupta am isbutit a castiga dela Primaria ur-
-bei Barladului §i parte dela Epitropia proprietatii ei, §i a pro-
cura 'pentru localul Scoalei normale i pentru terenul necesar
pentru experimente agricole, un loc de mai multe hectare, in
valoare de 25-30 mil lei, la pozitiunea cea mai frumoasa dela
marginea ora§ului pana in gradina publica §i in conditiunile cele
mai favorabile §i neintrecute pentru Economia domestica §.1 pen-

www.dacoromanica.ro
 253

tru toate ramurile econorniei rurale. Aceasta in 1883 qi 1884,

cand am depus la Minister 0 actele respective de donatiune.
Aceasta ca Presedinte Societatii pentru invatatura Poporu-
lui Roman, Sectiunea Tutovel.
Pe partea respzctivä din acest loc, in fata grandiosului nou
Spital Bar lad 0 Elena Beldiman", deja de 3 ani este ridicat
un märet local pentru aceasta Scoala de catra Ministerul Instruc-
tiunei i al Cultelor, cu Creditul votat de Cam era tot dui:4 in-
tervenirea acestei Societati, dupa staruintele mele. Pacat numai,
ca s'au risipit spese aproape indo it, prin ridicarea unui local ca
un palat regal in loc de edificiu riguros 0 modest ca pentru
o Scoala de fii de farani abuzandu-se Inca i mai monstruos
prin o cladire fantastica pentru locuinta Directorului i prin graj-
dul impatrit de mare 0 peste luxos, din aceea ce s'ar fi cerut ;
aseminea pentru o infermerie i spallatorie tot in asemeni con-
ditiuni condamnabile, cari 4 edificii se puteau satisface cu a 3-a
parte cel mult din cei 300,000 lei ce s'au aruncat in \rant, cu
toata stdruinta mea contra, ca Presedinte al zisei Societati. S'a
pus in vedere d-lui Ministru de a se cumpara pentru ultimele
4 trebuinte 3 locuri de alaturi, in conditiuni neasamanat mai a-
vantajoase, dotandu-se Scoala din contra cu cladirile foarte mo-
deste ele Economiei domestice, necesare pentru practica elevi-
lor candidati de invätatori. Dar in desert, caci stäruintele res-
pective, chiar §i formale ale mele, ca Presedinte zisei Societati,
n'au fost tinute in seama, ci inlaturate prin influenta interesata
a dibaciului §i insinuantelui Architect 111
m) Prin initiativa §i staruinta mea personala, in calitate de
Presedinte al susldudatei Societati, §i ajutat de marea parte din
Profesorii dela Liceu, cari au dat lectiunile gratis 4 ani, am in-
fiintat i deschis cu inceputul anului colar 1870171 Scoala nor-
mald pentru prepararea pedagogica de invatatori rurali din ju-
detul Tutova, din care Scoala, intretinutd de aceasta Societate
timp de 4 ani a cursului ei, cu mijloacele combinate i adunate
prin silintele mele, in suma peste 90,000 lei in cari Ministe-
rul a participat cu 32,000 lei subventiune in cei 3 ani, cu un e-
fectiv de 60 interni, a scos §i dat dinteodata judetului Tutovei
52 invatatori, cu cari i impreuna cu 18 ale0 din cei 30 mentio-

www.dacoromanica.ro
 254

nati mai sus la d) s'au complectat 70 invatätori pedagogi in co-

munele rurale de atunci, in toamna anului 1874. Dupd aceasta
la 1875, Septemvre, aceasta Scoala a fost primita de Stat tot
dupa stairuintele mele ca Preedinte al Societatei ca Scoala
normala permanent5. in urbea Barladului pentru regiunea lui sco-
lastica cum este qi astazi. lath' spre lauda qi recuno0inta d-lor
profesori cari au propus in curs de 4 ani, diferite lectiuni gra-
tis, la aceasta. Scoala ; D. D. Economul I. Carp ; C. Dimitrescu
Ia0 ; St. Neagoe ; P. Chenciu : Dr. C. Codrescu ; G. Ghimba-
qanu ; I. Popescu ; I. Gatulescu, L. Hergescu qi G. Dobrianu,
n) Un protect pentru organizarea $coalelor normale de
inualatori, dupa insdrcinarea Ministerului, in anul 1888.
o) Programa pentru edificiul localului Scoalei normale din
loc, dupa insarcinarea Ministerialà, ca Director al Scoalei nor-
male, insotita qi de un plan orizontal ad-hoc, din initiativa mea,
depuse la Minister personal in Fevruarie 1900.
D) Decorafiuni 0 acte de recuno0infa,
ce a primit dela Ministere, dela autoritati 0 dela
diferite persoane,
a) Decorafiunea de Cavaler al Stelei Romdniei"; Meda-
lia Apóreitorii independenfei ; Bene merenti" Clasa .11. qi Oft-
ler al Coroanei Romániei", 1878, 1879, 1881, 1882.
b) Recompenser' civica, dela cetatenii urbei Barlad : un loc
de casà, 0 o cask' ridicata inadins, 1874, in valoare de peste
30.000 lei.
c) Un candelabru, de casä noud, la ziva onomastica a
Patronului meu Sf. Ioan Botezatorul, in 1886, oferit de invata-
torii din corn. rurale ale judetului Tutovai 0 din alte judete ve-
cine, f oqti elevi ai mei la $coala normala din Barlad, cu inscrip-
tiunea pe un lant de inime de metal cel incinge Lumina pen-
tru lumina", cu un act de recuno0inta !
d) Un mare num& da acte de multamiri, dela Ministerul
Instructiunei Publice qi dela alte autoritati pentru mai multe in-
sarcin5ri qi lucrari bine conduse,
e) Ofranda, calatoria gratis dus, intors qi intretinere
pentru una lunal la Expozipunea universal5. dela. Paris, 1889, din

www.dacoromanica.ro
 2,55

partea Comitetului central ad-hoc din Bucuresti, ca recunostinta

pentru distinsa indeplinire a insarcindrei ce-mi dedese, de Co-
misar general pentru Tutova, de a fi trimis 14 colete de totfelul
de producte agricole si industria casnica urbana i rurala, pre-
cum se probeazà aceasta i prin multamirea in scris ce posed
dela Principele G. Bibescu, Presedintele acelui Comitet.
f) Dedicatiune de cdtre autorul lui, Dr. C. Codrescu, fon-
dator si medic primar al spitalului Barlad si Elena Beldiman",
si Profesor de higiena la Lceul Codreanu", i la $coala nor-
mala de invatatori, a Manualului salu de Medicind populara",
1884.
g) Dedicafiune de catre autorul ei, scriitorul Alexandru
Pelimon din Bucuresti, a scrierei sale Impresiuni de calatoria
prin tare, 1875.
h) Dedicatiune de care autorul lui, Capitanul D- Hinche,
capel-maistrul muzicei Regimentului XII de Dorobanti, jud. Tu-
tova Cantemir", a unui Potpouri national, Calatorii prin tarile
române" opu muzical pentru piano, imprimat in Viena, cu por-
tretul meu I. Popescu, litografiat pe frontul lui, 1882.
i) Dedicatiune de catre autorul ei, a unei Compozitiuni
muzicale pe:violind Dorul Taranului Roman", anume d-1 Cons-
tantin Nicolau, fost elev al meu la_Liceul Codreanu" din lo-
calitate, functionar in corpul technic al Cailor : Ferate Române,
1885.
k) Dedicatiune de autorul lui, d-1 Mihail Popu, invätator
in comuna Raducaneni din judetul Fálciu, pe urmä institutor de
$coala primara in Barlad, astazi in pensiune, a opului salu pen-
tru impletitul palarielor de paie si facerea de panere, adapat din
isnorul de_lucru manual dela $coala normala din Bdrlad, dupd
cum se exprima autorul in dedicatiunea opului sàu, 1888.
1) 0 cununa de foi de laur, legata7cu cordele tricolori na-
tionale românesti, oferitä de comuna Micesti, judetul Tutova, cu
ocaziunea inaugurarei edificiului $coalei de acolo, innoità si do-
data cu mobilier nou i recuizitele necesare claselor, cu spesele
mele, cum s'a aratat mai sus, in Octomvre 1887.
m) Membru onorariu al Societalli de lecturd din $omcuta
mare, Capitala Districtului Cetatii de peatra, Transilvania, ca re-

www.dacoromanica.ro
 256

cunostinta pentru donatiunea unui numar de peste 100 volume

din cele mai alese, de literatura romand, care donatiune condi-
tionatd, a motivat infiinfarea acestei Societäti de lectura, 1862
si 1867.
n) Membru fondator al Asociatiunei Transilvane pentru
literatura romand si cultura Poporului Roman de peste Carpati,
pentru raspunderea taxei de 200 florini, aproximativ 450 lei, cu
Diploma din 1881.
o) Membru Societd/ii pentru fundarea de Teatru Roman
pentru Romanii de peste Carpati, pentru depunerea taxei de
100 florini, aproximativ 220 lei, cu diploma din 1886.
p) Membru Colegiului Donator/ !or la Spitalul Bar lad si
Elena Beldiman" din Bar lad, cu Diploma No. 114 din 1892.
CAP. II
Partea Politic 6
Ca cetalean tntre cerdlenii fruntai
a) Am luat parte activä la miscarile de arme din 1848 ale
Romanilor de peste Carpati, in contra Ungurilor, in calitate de
conducator de gloate (Landsturmfiihrer), precum se constata prin
actul inscris ce posed dela Comendantele de piata din sta-
tiunea milliard din Campulung din Bucovina, din 6 Martie 1849
dupa trecerea din Transil7ania al armatei austriace de
sub cornanda Colonelului Urban, la corpul caruia era atasat
Prefectul militar Roman, Florian Micas, in al card '. corp faceam
parte.
In Maiu 1849, am trecut in Moldova, uncle] m'am ocupat
cu administratiunea de mosie la tard in apropiere rde Bar-
lad pand la 20 Septembrie 1851, data stabilirei mele in a-
ceasta urbe ca Profesor la Scoala publica. primara, numit prin
Decretul Ministerial No. 4399. De aturici si pana astazi 25 Fe-
vruar, 1901 ti np de peste 50 de ani, am luat parte activd,
in primul rang, la toate actele nationale, politice, sociale si e-
conomice, cari au ridicat Romania intr'un timp relativ foarte
scurt la un grad foarte inalt de desvoltare in cultura, pe cele

www.dacoromanica.ro
 257

mai multe terene, afara de Biseric'd, comerciu, industrie fi ri-

dicarea fóranimei, in care nu s'a facut mai nimica I Astfel :
b) Am luat parte intre fruntasi, la miscarile pentru Unirea
Principatelor surori, Moldova cu Muntenia, alaturea de Corifeii
unionisti de aici : Manolachi Costachi Iepureanu, Constantin Kos-
tachi, si Doctorul Em, Costin, apoi cu Iacob Fatu, C. Raclis, V.
Nicolau, G. Cerchez, Iancu Codrescu, A. V. Ionescu, etc,, cu
incepere Inca din 1854, ca Secretar al Comitetului Unirei din
Bârlad, din care mild, am fost suspendat din postul meu de
profesor de cdtre Ministrul respectiv din Ministerul antiunionist
din acel an, 1857 luna Marte cu ordinul No, 1922, insa in urmá
reintegrat prin ordinul No, 2003 acelasi an. A se vedea. si Isto-
ria Renasterei României, de d-1 D. A. Sturdza,
c) Am luat parte energica la alegerile de Deputati, pentru
Divanul ad-hoc din 1857, surgintea conditiunilor de ridicarm
României prin cele 4 puncte votate de aceastà adunare mama :
Unirea PrincipateIor ; Principe strain ; Neutralitatea pamântului
Principatelor si Guvern constitutional reprezentiv. Iar ca Deputati
au fost alesi : Vornicul Manolachi Kostachi lepureanu, Vornicul
Grigore Sutu, Aga Doctoral Emanoil Costin, Medelniceriul Va-
sile Nicolau si Vasile Stan,
d) Am luat parte puternica la alegerile de Deputati din
1858, pentru alegerea de Domn al Moldovei la termenul de 5
Ianuarie 1859, care s'a ales in acea calitate Colonelul Alexan-
dru Ioan Cuza, care a dat stralucitul rezultat al realizarei Uni-
rei Tarilor Surori, prin indoita alegere a lui de Domn si al
Munteniei, la 24 Ianuarie, tot 1859 !
e) Am luat parte efectiva la marea opera a Statutului
(Constitutiunei) dela 2 Maiu 1864, ca Comisar pentru judeful
Tutova, dupa invitarea Prefecturei No. 7594 de a se aduna dela
tail voturi de adeziune la Plebiscitul acestui Statut, prin care
acest Mare Domn cu conducerea :Marelui Roman si Marelui
Barbat de Stat, Mihail Cogalnicenu, 0 a altor Mari Barbati din
generatiunea glorioasa dela 1848, a improprietarit pre taranii
pontasi sau clacasi, ridicându-i si la deplina egalitate civila 0
politica cu toti ceilalti cetateni Romani, si a organizat Tara pe
toate terenele constitutionale.
17

www.dacoromanica.ro
 258

f) Am luat parte decisiva la alegerile comunale din 1865

cu aplicarea nouei legi comunale din 1864 cu care ocaziune,
secundat §i de devotatii mei colegi, profesori dela Gimnaziu 0
institutori dela cele 5 §coale primare, am ales numai barbati cu
sentimente nationale democratice, intre cari 4 comercianti 0 in-
dustria0 cu majoritatea voturilor, a§a ca Primariul 0 ajutoarele
sa fie numiti dintre ace0ia spre a fi administrata comuna de e-
lemente democratice competente din patura cea mai intinsa a
majoritatii de comercianti §i de industria0 ai Ora§ului.
g) Am luat parte decisiva la alegerile de Deputati pentru
Camera Constituanta dela 1866, care a realizat alegerea Princi-
pelui strain de Domn al Tarei, in persoana Altetei Sale Regale
Principelui Carol de Hohenzolern 0 a dat Tarei Constitutiunea
ei de astazi, doua din cele 4 puncte nerealizate Inca pana aci
formulate de Divanul ad-hoc din 1857. Cu aceasta ocaziune am
fost invitat iara0 de Prefectura judetului ca in calitate de
Comisar al ei sa adun subscrieri de adeziuni la Plebiscitul
pentru alegerea Dinastiei Principelui strain,
Mentionez ca cu ocaziunea acestor alegeri, ajutat de dis-
tinsul nationalist democrat 0 mare orator Profesorul de liceu P.
Chenciu, de Parintele G. Albu Diaconul, zelosul institutor §i de-
votat democrat cu sentimente romane§ti, precum 0 de mai una-
nimitatea celorlalti Profesori dela Liceu 0 de institutorii Scoa-
lelor primare, am pus fundamentul partidului national liberal !
h) Am luat initiativa la primul loc, cu amicul meu Iancu
Codrescu, secundati de frunta0i partidului leberal, pentru adu-
cerea primei Tipografii 0 infiintarea primului ziar in urbea Bar-
ladului, dui:4 care la 1869 constituindu-se Asociatiunea Unirea"
cu peste 100 de actiuni de cate 100 lei, peste tot in suma de
10.000 lei, aceasta a adus Tipografia i a dat n*ere ziarului
Semanatoriul", al carui Director am fost mai multi ani !
i) Am luat parte in calitate de Locotenent-Colonel al Le-
giunei Gardei civice a Barladului 1877-1882, cu Decretul
Inspectorului general al Gardei civice din Romania., sub No,
751/77, la marea opera nationalà, prin care tânara 0 eroica
noastra armatä, a luat parte triumfala in rosboiul Ruso-Romano-
Turc de peste Dunare, sub Comanda Marelui nostru Domn,

www.dacoromanica.ro
 259

Carol I, care apoi ne-a dat Independenta tare! §i in urma Re-

gatul I
j) Am luat parte decisiva la alegerile de reprezentanti ai
Tarei pentru Camerele constituante din 1879, C1.1 rezultat deplin
in toate colegiele, spre a se putea. invinge cum s'au §i invins
marele pericol amenintator, prin modificarea art. 7 din Consti-
tutiune, de a se da in bloc drepturi civile i politice Evreilor,
exterminarea noastral a Romanilor pentru eternitate din randul
natiunilor1

Reprezentantiii Barladului au jucat rol principal in opozi-

tiunea contra acestui dezastru !
k) Am luat parte cu un cuvant in intEui rang, 0
la toate alte mai ponderoase acte mari nationale, politice §i e-
conomice, in intregul curs al timpului, dela 1854, pana astazi
1901 !
Insä dupa alegerile de Deputati dela 1880 la cari am
participat cu acela0 succes, cu incepere dela 1884, situatiunea
partidului national liberal a inceput a se schimba. Intrarea in
acest partid de noua generatiuni dupa timp, cu caractere u-
ware, lipsite de principii i ideale nationale i sincer liberale,
§i conduse mai numai de interese personale, corpul electoral 0
alegerile, in mare parte au inceput a se vitia prin diferite unel-
tin i chiar prin conruperi, strecurandu-se i printre cei ale0
pentru Camera, oameni ster0, fara principii serioase pentru binele
bublic national, pre care nu-i preocupa in cea mai mare
parte decal grija, de ali ca0iga situatiuni avantajoase !
A se recomandà prin fapte de interes national 0 public,
aceasta se considera de navitate !
Toate acestea insa, §i cu putine onorabile exceptiuni 1

F) Cum m'am condus ca Deputat?

Sesiunea ordinara dela 15 Noemvrie a Legislatiunei in
urma alegerilor din 1891, cancl am fost ales §i eu pentru prima
oara ca Deputat, tinand abia una tuna, dupa care s'au disolvat
Camerele, n'am avut timpul necesar spre a ma produce cu ceva.
Dupa alegerea mea ins& de Deputat pentru Legislatura
dela 15 Noemvrie 1895 pan& in aprilie 1899, iata cu ce m'am
produs,

www.dacoromanica.ro
 260

1, Am participat intre cei dintai la propunerea Pro-

iectului de lege pentru pensiunile functionarilor judefieni §i co-
munali ; pentru care posed actul de multämire din partea a ces-
tor functionari din Urbea Barladului, cu 22 subsemnaturi, cu
data 25 Fevruar 1896.
A se vedea edinta Camerei din 5 Fevruar in desbaterile
Camerilor Deputatilor No. 23 din 8 Fevruar 1896.
2. Am propus, a se adauga in urma art. 1 din Proiectul
de lege prezentat de Guvern, relativ la desfiintarea impozitului
de 4 lei pe an, pentru plata preotilor, 0 platirea lor pe viitor
din Cassa Statului, un alineat in cuprindere : Salarirea preoti-
lor 0 personalului bisericelor romane ortodoxe, se va face pro-
vlzor numai, din Cassa Statului, para. cand Guvernul va veni
cu un Proiect de lege in Camera, in care se va prevede cons-
tituirea unui fond, din veniturile tuturor imobilelor foaste ale
Monastirilor §i Scoalelor, din care sa. se intretina Biserica, cle-
rul 0 $coala rotnana".
A se vedea argumentele cele mai ponderoase, in cuvanta-
rea mea tinuta in edinta dela 6 Fevruarie, din Desbaterile Ca-
merei Deputatilor No. 24, din 9 Fevruarie 1896.
3. Intrebarea facuta d-lui Ministru de finante, daca in mo-
dificarea de legi financiare asupritoare i nedrepte ce a promis
a face, este 0 aceea a Ligii Licentelor de bauturi spirtoase, prin
intocmirea ei cu plata unei taxe pe decalitru, aa cum reclama
dreptatea §i egalitatea, 0 precum o dorqte i cere Tara. La a-
ceasta d-1 Ministru a raspuns afirmativ i cu promisiune.
Argumentele detailate se pot citi in cuvantarea mea din
edinta dela 26 Fevruar, din Desbaterile Camerei Deputatilor
No. 36 din 1 Marte 1896.
4, Emendament la Proiectul de lege al modificarci judeca-
torielor de pace, prin care am propus ca sa se inlocuiasca cu-
vantul Ocol cu cuvantul Cerc" sau Cercumscripfiune",
dupa alegerea d-lui Ministru, 0 expresiunea ceitun" cu acea de
cotun".
A se citi argumentele in cuvantarea mea din §edinta dela
28 Fevrur, in Desbaterile Camerei Deputatilor No, 37 din 2
Martie 1896.

www.dacoromanica.ro
 261

8. M'am asociat prin declaratiune verbalä publica, la inter-

pelarea Deputatului de Galati. Zozila Daca d-1 Ministru cugeta
sa ia masuri pentru neintarziata terminare a calei farate Galati-
Bar lad,
Sedinta dela 1 Martie, din desbaterile Camerei Deputatilor
No. 39, din 5 Martie 1896.
6. Emendament la art, 13 din Proiectul de lege al modifi-
carei legei invätämântului primar, prin care am propus, ca car-
tile si chiar vestmintele necesare elevilor saraci dela $coalele
satesti, sa se cumpere de comuna respectiva".
A se vedea argumentele, la propunerea emendamentului, in
sedinta dela 10 Aprilie, din desbaterile Camerei deputatilor No.
55, din 16 Aprilie 1896.
7, Emendament la art. 30 devenit 28, din acelasi Proiect,
pentru intocmirea Economiei domestice, la locuinta invaTato-
rului, ca model pentru sateni".
A se vedea argumentele in cuvantarea mea tot din edinta
indicata la punctul precedent.
8. Emendament pentru ducerea la Biserica, si a elevilor
si elevelor Scoalelor normate si acelor primare Duminecele si
Sarbatorile.
$edinta dela 11 Aprilie, din desbaterile Camerei Deputati-
lor, No. 56, din 17 Aprilie 1896.
9. Un discurs lung cu ocaziunea raspunsului la Mesagiul
Tronului pentru Legislatura din 1896/97, relativ la periodul ca
dela buna stare materiald a salenitor, depinde 1nsu0 viitorul
Regatului, etc."
A se citi acest foarte interesant discurs, in sedinta dela 13
Decemvrie, din Desbaterile Camerei Deputatilor No. 14, din 19
Decemvrie 1896.
10. Un emendament la art, 48 din Proiectul de lege asu:
pra instructiunei secundare si superioare, de capital interes,
pentru oprirea jocului de cdrli corpului profesoral de ambele
aceste grade, sub foarte grele pedepse".
A se vedea argumentele mele s'i discutiunile provocate in
Camera, in sedinta dela 12 Fevruarie in Desbaterile Camerei
Deputatilor No. 39, din 22 Martle 1898.

www.dacoromanica.ro
 262

i 1. Emandameat de .cel mai mare interes national §i etn-

nomic, la art, 53 din acela0 Project, ca Facultatea de medi-
c/no' dela Universitatea din laA so se contopeascd cu Pa-
cuttatea de medicinei dela Universitatea din BucureWi, iar Fa-
cultatea de Teologie dela aceastei Universitate spre re-
compense!' sd se mute la Urdversitatea din MO".
A se citi argumentele 0 lungile discutiuni c e au provocat,
in §edinta dela 13 Fevruarie in Desbaterile Camerei Deputatilor
No, 40, din 25 Martie, 1898.
12. Un Proiect de lege depus la Biuroul Camerei, Pen-
tru construirea unei linii de cale feratd pe Valea Tutovei
dela Barlad la Bacdu".
A se vedea argumentele in acest Project imprimat de biu-
roul Camerei, care se afla in sectitmile ei §i la mine. Monitorul
cu Desbaterile Camerei Deputatilor din 1898, care contine de-
punerea acestui Proiect, fiind lipsa din colectiunea mea, din o
neplacuta. intamplare,
13. Un Proiect de lege de mijloacele practice, pentru
ridicarea laranimei" de cel mai mare interes national, prin te-
meinica ameliorare materiala in viata satenilor, pe calea cultu-
rei economice §i morale. .

Acest Proiect, admis 0 subscris de 81 deputati, l'am de-

pus in Camera, in edinta din 16 Ianuarie, din Desbaterile Ca-
merei Deputatilor No. 24 din 28 Ianuarie 1899.
14. Un emendament iara0 de cel mai mare interes na-
tional, propus de mine Camerei, prin intermediul Deputatului
Dobrescu-Argq, in Proiectul de lege asupra invatamantului pro-
fesional, ca sa se adopte de Camera metodul nostru unic v
singur eficace si practic pentru cre0erea 0 formarea Fri strd-
indtate, cu cea mai mare inlesnire, foarte eftin §i in cel mai
scurt timp de 8-10 ani, a ori Cate mii de meseria0 §i
mid industria0 de toate specialitatile dintr'odatd, din partea tu-
turor judetelor i comunelor urbane. Spre acest scop am propus
prin acest emendament, ea art. 32, 33, 34, 35, 36 §i 37 dela
Capit. IV din mentionatul Proiect de lege, sä fie inlocuit cu
altele, continand conditiunile respective din metodul meu, ca
Prwdinte Societatii pentru invatatura Poporului Roman, jude-

www.dacoromanica.ro
 263

tut Tutova", in urmarirea formarii meseriasilor si miclIor indus-

tria§i Romani, cum se arata mai sus.
Emendamentul propus, in sensul celor aratate, n'au fost
primit de Comitetul delegatilor, numai sub cuvant cd nu infra
in spiritul legii si in modul de organizare al $coalelor profe-
sionale din Proiectul Guvernului". El se gaseste in 5edinta dela
12 Marti, din Desbaterile Camerei Deputatilor No. 51 din 14 A-
prilie 1899, pagina 998 si 999, cu argumentele respective.
15. 0 rugare adresata de mine Guvernului, de a se acorda
o sesiune extraordinara ad-hoc, de cel putin 30 de zile, in care
Camerele sa se ocupe exclusiv numai de recunoasteri si indi-
ginate, singurul mijloc de a se vota peste 600 de cereri ale a-
celora, cari de peste 10 ani astepta asemine operatiuni, si al
calror numar creste pe fiecare an, in loc de a se imputina. Alt-
fel vor trece sute de ani fara rezultat, si intre acesti solicitatori,
cea mai mare parte sunt Romani, sau de aceia, al caror indi-
genat nu e intre acele ce trebuesc inlaturate.
$edintele dela 23 Martie, din Desbaterile Camerei Deputa-
tilor No, 57, cin 7 Maiu 1899, pagina 1189.
16, Un Proiect de lege, de cel mai mare interes national
pentru Comerful Rorndnesc urban, in cuprindere : La art. I
din legea pentru infiintarea dreptului de licenta, asupra comer-
ciantilor bauturilor spirtoase, sal se adauge urmatorul aliniat" :
Acesti comercian/i, inainte de toate, trebue sd fie Ro-
mdni sau naturalizafi".
Acest Proiect de lege admis si subscris de 21 Deputati nu
s'au depus la Camera, nefiind perspectival de a putea trece prin
votul Camerelor, in ultimul timp de 3 luni ale sesiunei din Ia-
nuar, Fevruar, Marte 1899, cand l'am fost preparat, din cauza
multor lucrari si a turburarilor din Camera in aceste 3 luni, din
partea opozitiunei, in urma carora s'a si disolvit Camerile. Pe
langa aceste motive, Proiectul fiind depus in Camera, s'ar fi pu-
blicat indatä ca de ordinar, in Desbaterile Camerei Deputatilor,
si astfel era expus a se paraliza trecerea lui prin Camere, din
cauza marei opozitiuni ce i s'ar fi facut din partea strainilor in-
teresati, cari indata ce ar fi aflat de depunerea lui in Camera,
ar fi intrebuintat totul, prin conruperea a unei majoritati a Ca-

www.dacoromanica.ro
 264

therefor cu sacrificiele cele mai mari banqti, ce sunt capabili

face ! Acest Proiect and se va pune in Camera, trebuie sa
treaca prin Sectiunile i prin voturile Camerelor, cat se poate
mai urgent 0. neintrerupt 111
Afara de aceste lucrari ale mele din Camera :
17. Am depus i la Primaria urbei Barladului, in Fevruar
1897 pe 4 coale scrise un Proiect de 46 imbunatatiri,
pentru Comoditate, solubritate si infrumuse/area urbei, din cari
24 cu spese mai mult sau mai putin ridicate ; iar 22 Pro' spese,
ci numai prin masuri administrative.
Prin singure aceste din urma, deocamdata Barladul ar lua
o schimbare spre bine §i infrumusetare in a§a grad, a ar a-
trage atentiunea i chiar admiratiunea tuturor, chiar i a celor din
alte localitati !
Acest Proiect inainte de a fi depus in Primarie, a fost a-
dus la cuno§tinta cetatenilor, intr'o intrunire publica la $coala
publica primara de baieti No. 1, in Februar 1897, aplaudat cu
miqcare din partea tuturor asistentilor !
Pacat numai, a de atunci i pana astazi, Fevruar 1901
limp de 4 ani acest Proiect sta.' neatins, la dosarul respectiv
din Primarie, §i va stà poate, pentru totdeauna, aci Cetatenii
alegatori nu-0 dau silinta a cunoa* pre cine trebue sä aleaga
de Primar, de0 nu le-ar fi greu de a afla aceasta, afara de
laudabila exceptiune mai batatoare la ochi, a predistinsului Pri-
mar deodinioara, d-1 A. V. Ionescu !
Intreb acum cu toga modestia, daca m'au intrecut amicii
mei politici de aid din Barlad cu faptele lor, fie pe terenul sco-
lastic, fie pe acel politic ca cetatean, ca bun Roman, ca liberal,
si ca Deputat in sfera numai de Deputat ! ?
Iara0 cu toga modestia imi permit a sus-tine, ca nu s'au
apropiat macar vreunul de mine cu aseminea fapte I
$i cu toate aceste, pe and acei vechi amid ai mei poli-
tici, au fost ale0 la Camera, §i cu concursul meu decisiv de 9
0 10 ori, eu preferiam a ramanea acasa la postul meu, ocupan-
du-ma cu diferite lucrdri de binele public §i national, alimen-
tand prin faptele mele i prestigiul §i influenta partidului natio-
nal-liberal 1

www.dacoromanica.ro
 265

Cand am lost dispus dupa esirea mea la pensiune --..

de a fi trimis si eu ca Deputat la Camera, abia am fost ales o-
data la 1891, care insd a durat numai o lunä, disolvandu-se
Camerele ; si a doua oara pentru Legislatura dela Nov. 1895
April 1899.
Dorind si urmarind a fi ales si de data aceasta Mart e
1901 cad asi avea de urmarit trecerea prin Camera a trei
Proiecte de legi, de cel mai mare interes national, ce am depus
la Camera, cu toga stäruinta ce am depus pe langa acei vechi
ai mei amici, d-nii : I. Codrescu, Str. Belloescu, Iorgu G.
Gala, N. I. Bujoreanu, P. Chenciu plus Par. G. Albu Diaconul,
din cari insa acesti doi din urma m'au sustinut, iar ceilalti m'au
päräsit, din cari ar fi fost deajuns singur d-1 I. Codrescu sä ma
tread. intre Candidati de ales, si Comitetul d-lor artificial, m'au
lasat in minoritate, trecand in locu-mi socialisti radicali, deci
antinationali-cosmopoliti si chiar unul fugar dela Conservatori
si fost Redactor al ziarului lor pan& mai alaltaieri, si peste tot
cu fapte zero, pe orice teren de interes public national.
Cat pentru trinitatea noilor Conducatori, ai partidului na-
tional-liberal, cd nu mi-au luat in consideratiune meritele, nu am
drept a le face vro imputare, caci nu-mi datoresc cu nimica !

1901 Martie 1. Comitetul Societeifii pentru Inveifeitura po-

porului Roman, din judeful Tutova, catre membrii Consiliului de
Administrafie a Societafii economice Cooperativa" din Beirlad,
pentru a-i oferi suma pe care aceasta o avea inscrise pentru
scopuri culturale.
Domnilor Membri,
Acest comitet, luand cunostinta Ca in prospera situatiune
financiara pe anul ce expira a Societatii economice Coope-
rativa" din aceasta urbe, ce cu atata devotament administrati,
sunt inscrisi 721 lei 45 de bani, pentru scopuri culturale, 0 So-
cietatea noastra, pentru invatatura poporului Roman Judetul
Tutova" ffind o Societate de culturei de cel mai mare interes

www.dacoromanica.ro
 266

national, prin intreprinderea ei de a cre§te 0 forma meseria0 si

mici industria0 Romani, cu onoare venim a vá ruga ferbinte ca
din alaturatul conspect imprimat si din apelul imprimat alipit la
el, sa binevoiti a lua cuno0in4a de marele scop 0 situatiunea ac-
tuald a intreprinderei noastre, precum i de marea necesitate de
ajutoare pentru terminarea ei, oferindu-ne o suma oarecare spre
acest scop, din suma susmentionata, avand a contiibui prin aceasta
mare binefacere. la un act de foarte mare interes national 1
Nutriti de sperantd, ca yeti binevol a lila in considerafiune
ferbintele nosh u apel, VA rugam, Domni Membri, sa
Primiti incredinfarea despre distinsa consideratie.
Preedinte, IOAN POPESCU
Profesor onorific etc.

www.dacoromanica.ro
Adaos

www.dacoromanica.ro
 XXXVI

1860 Fevruarie 8. Raportul directorului coalei primare,

I. Popescu, catre Comitetul de inspectiune al ?coalelor din ora-
ul Betrlad, prin care aduce la cuno0inia Comitetului cei loan
Smeu, adjunclul cl. II al acestei coale, joacö pe scena teatrului.

D-1 Joan Smeu, adjunctul clasei II al acestei scoale, mai de :

mult timp joaca." pe scena teatrului de aici, unde dupg cum

m'am 15.maritse afla." angajat cu contract si salar ; si. in conside-
ratiune, dupa socotinta subsemnatului, ca.' functiunea de profesor ar
fi incompatibild cu acea de actor, dupa calitatile morale ce se cer
dela cei dintdi, si duph decadenta in care se aflà acesti din urmai
in opiniunea publical facand abstractie de putinele exceptiuni
i-am fácut repetite lugri aminte de a se parasi de acest angaja-
ment ; nefiind insa.' ascultat, cu onoare supun aceste cunostintei
comitetului, spre mai departe regula din parte-i.
IOAN POPESCU
NOTA. Raportul acesta se gasete in dosarul coalelor publice primare
din Barlad pe anul 1860, fila 61.
Rezultatul a fost ca Smeu, prin intervenirea Comitetului la Minister, a
fost suspendat telegrafic la 10 Martie 1860, prin depe§a No. 3460, aflata in
acela dosar, fila No. 72.

XXXVII

1861 Martie 4. loan Popescu, in calitate de Secretar al

Cornitetului de inspectiune al coalelor din oraul Barlad, cu
raportul No. 42, intervine la Minister de a inviter pe D-I Dr.
Em. Costin sa binevoiascei a reintrà din nou in firm& de
membru al comitetului de inspectiuni.

Prin oficia acelui Minister No. 4039 din luna August 1851,
d-1 Doctor Ern. Costin din acest oras este numit membru comi-

www.dacoromanica.ro
 270

tntului de inspectiune al scoalelor din acest oras, sareina pe care

d-lui Doctorul a indeplinit-o pururea cu zel i osebita bunavo-
inta pana la anul 1856, cand prin oficia Caimacaniei de atunci
sub No. 6830, din luna lui Decemvrie, indreptata catre comitetul
de inspectiune al scoalelor, 0 din acest oras nefacandu-se nici o
mentionare de d-1 Doctor, d-lui prin aceasta s'a crezut exclus
din numarul celorlalti membri, pentru care a si incetat din acel
timp a mai lua parte la trebele scolastice de aici, privand scoa-
lele de un membru care, ca roman prin zel 0 patriotism, iar ca
doctor prin luminile sale a contribuit mult la inflorirea si pro-
gresul scoalelor din Bar lad. 0 lipsal si mai indelunga de o ase-
menea persoana din numarul membrilor comitetului scolar de aid,
mai ales cand acest oras, intre celelalte scoale se bucura si de
un gimnaziu numit Codreanu (a fondurilor carora d-lui este Epi-
trop) crezand-o vätämatoare intereselor scoalelor, subsemnatul in
calitatea sa de secretar memoratului comitet, aduce aceasta la
cunostinta Ministerului cu plecata propunere de a se face poftire
d-sale Doctorului Emanoil Costin ca sã. reinceapa i sä continuie
misiunea misiunea mai sus descrisa ca 0 mai inainte, facan-
du-se cunoscut si comitetului despre aceasta.
IOAN POPESCU
NOTA. Ministerul cu ordinul No. 2572 din 20 Martip 1861 face in-
vitare d-lui Dr. Costin sà binevoiaseg a remtrà in functia de membru acelui
comitet pentru folosul desvoltarii scoalelor" (filele 170 si 171).

XXXvIII

1.861 Iunie 3. Comitetul de inspectiune al coalelor, prin

secrefarul loan Popescu, comunic'd Ministerului un tablou de
numarul elevilor ce-au frequentat i absolvit cursul la .coalele
publice din Barlad, dela deschiderea lor i Ono' Ia anul 1860
inclusiv.

Spre indeplinirea oficiei No. 4925 din 17 ale curentei, Co-

mitetul acesta cu onoare comunica Ministerului aici in alaturare
Tabloul general de numarul elevilor ce au frequentat i absolvit

www.dacoromanica.ro
 271

cursul invataturilor pe fiecare an la coalele publice din ora§ul

Bar lad, dela deschiderea lor 0 pand la anul 1860 inclu0v.
La rublicele §coalei publice de balefi lipsesc datele elevilor
ce au frequentat §i absolvit cursul la anii 1834 §i 1839 §i acele
al:. absolventilor la anii : 1837, 40, 44 0 48, din cauza ca.' ni§te
asemenea date nu s'au putut gasi de fel in actele §coalei, ne-
fiind pastrate copii dupa cataloagele lunare, de0 se vede din
lucrari cá s'au trimis asemenea cataloage 0 in acei ani Epitro-
piei invgaturilor de atunci ; din care mild chiar 0 datele ce-
1 orlalti ani pana la anul 1849 numai din lucrarile din acte s'au
putut constata inteun mod indirect
Iar pentru datele numerilor coalei de fete, comitetul nu le
poate da de cat aproximativ ; in arhiva §coalei de fete nu s'au
aflat pastrate copiile cataloagelor semestriale, din care sä se fi
putut scoate cifrele cu exactitate.
Secretarul Comitetului, IOAN POPESCIJ

NOTA. 1) Din dosarele lucrArilor pe anii cat a fost director Popescu,

se vede copii dupA cataloage lunare si semestriale, cunoscand importanta acestui
lucru.
2) Prezentul raport se gAseste in dosarul anului 1861, fila 218.

www.dacoromanica.ro
 272

TABLOU
infgasitor numgrului elevilor ce au frequentat scoalele publice
din acest oras, dela deschiderea lor si 'Ana la 1860, inclusiv, pe
fiecare an, si numArului ce au absolvit cursul respectiv.
No. elev. No. elev.
Numele scoalei si anul .. Anii . ce au fre- ce au
scolastim quentat in absolvit
fiecare an cursul

1. $coala publica de bäeti 1832/3 50

infiintatà la anul 1832 1834
Decemvrie 1-a zi. 1835 118 40
. 1836 112 32
1837 120
1838 100 40
1839
1840 146
1841 130 35
1842 157 36
1843 160 44
1844 160
1845 170 21
1846 177 23
1847 149 12
1848 132
1849 78 11
1850 83 10
1851 89 10
1852 97 11
1853 155 6
1854 96 6
1855 175 8
1856 219 10
1857 232 13
1858 237 23
1859 269 23
1860 374 25
2, Scoala publicá de fete 1856/7 68
deschisä la 1856 Noem- 1858 80
vrie in 9 zile. 1859 88
1860 118 10

3. Gimnaziul Codrianu des- 1858/9 18

chis la 1858. 1860 39
NOTA. Prezentul tablou se gaseste la lila 218 dm dosarul pe anul 1861.

www.dacoromanica.ro
 273

XXXIX
1861 Iu lie 3. Referatul lui Ioan Popescu calrei Comitetul
de Inspecfiune al scoalelor din orasul Bar lad, prin care face
cunoscut deschiderea in oras, fdra autorizalia Ministerului si
cunostinfa Comitetului de inspecfiune, a unui Institut El lino-
Roman".
In acest ora§ mai de mult timp circuld ni§te anunturi pe
foi volante, iscalite de 0 persoand necunoscutd, anume Maria
Dervenes, cu titula de directoarg, prin care publica deschiderea,
in acest ora§, a unui pension de fete sub un pompos titlu de
Institut El lino-Roman", cercand a ademeni prin ni§te promisiuni
foarte mari pe pgrintii de fete spre a §i. le da in numitul insti-
tut, care zice c'd l'ar §i fi deschis in ni§te case ale unuia numit
Panait Balai§ica, farä a se fi prezentat la acest corx...tet spre a-§i
prezenta atat autorizatiunea sa de deschiderea de pension, cat
§i a personalului institutorilor intrebuini-ati in acela, §i in con-
formitate cu a§ezairile §colare.
CApatand la mana. din intamplare §i subscrisul un atare
anunt, care chiar dupa titula sa de institut El-Roman, de§i limba
greaca." zice cä va fi numai facultativa, iar franceza qi italiana
obligatoare, aduce in suspectiune §i. implinirea m6retilor promi-
siuni ce &à, precum aceasta se poate deduce §i din conceptul
anuntului, apoi cu onoare alatur aici un astfel de anunt, §i aduc
aceasta la cuno§tinta Comitetului spre cuvenita lucrare din parte-i.
Secretarul Comitetului, IOAN POPESCU
NOTA. Comitetul prin rezolutta dela 3 Iulie, acelas an, imbratiseazal
intampinarea lui Ioan Popescu. si intervme la Prefectura Districtului ca si. i
se cearal D-nei Dervenes a prezenta autorizatiunea mintsterului de deschiderea
institutului, comitetului de inspectie respectiv (lila 189 si 390).

XL
Ia0, 1860 Octomvrie 17. Cu telegrama No. 1403, Minis-
terul Cultelor si Instructiunei Publice, ceitre domnii Membri ai
comitetului scoalelor din Barlad, pentru trimiterea de delegati
la inaugurarea Unioersiteifii din Iasi.
La 26 Octomvrie curent va urma inaugurarea Universitätii
din Ia0, La aceasta serbare nationald fiecare Roman are dreptul
18

www.dacoromanica.ro
 274

de a se interesd i Cu atAt mai mult corpul profesoraL Subscrisul

va inaintäm deci D. D. ca de fiecare scoalal sal fie trimisi Cate
un deputat care sal asiste la serbarea sus citatà.
Primiti d-lor incredintdrile osebitei consideratiuni.
COGALNICEANU

REFERAT, 1860 Oct. 24

Subscrisul, avand in consideratiune necesitatea reclamata de oficia Mi-
nisteriala No. 13259, pentru mergerea unuia dintre profesoru scoalelor de aicea
la Iasi, spre a reprezenta pe colegu sai la soleninitatea deschiderii Universitatii
de Iasi ; a rind in consideratie ea toti d-nii Profesori au aratat multumirea de
a fi reprezentati pria persoana sa, si au hotarât a contribui cu spesele trebu-
itoare pentru angajarea tiàsurii cerute la mergere i intoarcere, si in fine a-,
vand in consideratie ca dintre cei1a1i colegi a sail. mci unul nu s'a declarat
cu dispozitie de a putea merge in scopul oficiei citate, i cà cu toate acestea se
cuvine sa meargal unul din partea corpului profesoral conform cu expresia
Ministerului, apoi, subscrisul, pentru a indeplini multumirea colegilor sal, i-a
raspunde serviciului ce se reclama, declarà ca va merge la Iasi, in scopul o-
ficiei Ministeriale, pe langa considerentele de mai sus.
I. VARGOLICI

Raportul No, 154 din 1860 Oct, 24, a comitetului de ins-

cectiune cdtre Minister (lila 389).
Cornitetul a primit cu vie plácere invitatiunea Ministerului
No. 1403 din 17 ale curentei, de a trimite cãte un delegat din par-
tea fiecdrei scoale ca sa asiste la serbarea deschiderii si inaugu-
rärii Universintii de Iasi, si in infelegere cu d-nii Profesori au ales
in aseminea calitate pe d-1 Profesor loan Vargolici, ardtându-se
si d-ltd multumit a primi aceastä misiune, Despre care cu o-
noare se aduce la cunostinfa Ministerului spre reguld.

www.dacoromanica.ro
 II

Din cele scrise sau vorbite

de Ali
despre Joan Popescu

www.dacoromanica.ro
 277

XLI

Bilr lad, 1857 Martie 27 (8 Aprilie). Cornitetul Ilnirei din

&Ir. lad, catre Comitetul Central din laA enurndrdnd pe cei
persecutali de administralia locald, vorbe0e ?i de profesorul loan
Popescu.
Domnilor,
Dupà cele incunostiintate atingatoare de rezultatul adunärii
urmata. Ia 23 a curentei i), asupra careia Inca nu s'a primit fa's-
puns, se comunica domniei-voastre stiintele urmatoare asupra
miscarilor si a persecutarilor ce au urmat din partea autoritati-
lor locale, spre apasarea si intunecarea simtimintelor de Unire,
convictii de inima si suflet a adevaratilor Romani.
1. Chiar in momentul adundrei, unul din negutatori, Ste-
fan Dobrovici, a fost chemat afara din adunare prin oamenii po-
litiei ; nestiind acela atunci, a fost pandit in calea lui de politie,
a fost luat, dus la telegraf, unde era s'i administratorul, silit a
arata pe toti ce au fost in adunare spre a fi telegrafiati, precum
si ce s'a lucrat.
A doua zi a fost luat tot acel Dobrovici si serdarul Vasile
Colescu, amandoi membri ai Comitetului din partea negutatori-
lor, au fost dusi la administrator in privirea tuturor, amenintati
in tot chipul.
2. Pe profesorul coalei publice, Popescu, in urmarea a-
celei telegrarne cd a asistat la adunare, s'a dcpdrtat din pos-
tul sal!, cu porunca Departamentului cultului, cuprinzdloare co
nu-§1 urmeazo datoria serviciului sau, cdnd abia cu putin ina-
inte a urmat un examen destul de solemn in care a cdpdtat
mullumlrea cornuna.
3. Pe al doilea profesor, Dumbrava, ce n'a asistat la adu-
nare, numai cat l'au vazut ieri, la 26, ca a mers cu totul parti-
cular la casa d-lui Costachescu pentru vizità sau trebuinta sa,
din partea administratiei s'a cautat cu jandarmi, s'a chemat la
administrator, l'a apucat sa dea seama cal ce a cäutat la d-1
1. Din Acte si Docum. relative la Istoria Renasterei României, de Ghe-
nadie Petrescu si D. A. Sturza, vol IV, p. 271.

www.dacoromanica.ro
 218

Costachescu, urmare ce loveste si in cele mai simple relatii dintre

oameni, cu cat mai ales a se discuta Inca si asupra comunelor
dorinti in care Europa ne-a socotit liberi a ne putea exprima.
Dupa acestea l'au amenintat cu strdsnicie, sä nu voraeasa cu
nimeni si sa alba degetul tacerei pe buzele sale,
4. Pe un satrar, Toader Albu, din satul Chilienii, adminis-
tratia a trimis pe insusi maiorul de jaridarmi de l'au ridicat, l'au
dus la tact si l'au inchis la casarma, i-au facut indestula inspai-
mantare si atac zicandu-i administratorul cum de se potriveste
unionistilor, caH, dupd stire, au de scop a impärti mosia si avu-
tul lui si cale alte neiertate vorbe,
5, Protosinghelul Veniamin Arhipescu, egumenul schitului
Parvestii din acest district, a fost invitat de privighitor a veni,
chemat la administratie.
Astdzi s'a infatisat la administrator, care i-a vorbit cum de
primeste a veni la schit mai multi, si apoi a si vorbi sau a
discutd despre interesele comune, ca si cand schiturile se pot
opri visatatorilor si venind cineva sa fie impiedecati a vorbi. Dupa
acestea l'a amenintat cat li-au stat prin putere.
6. Politia poart5. prin amploiantii sal incheierea Sfatului,
acea cunoscuta Comitetului, ardtand-o fiecarnia pentru a insufla
mai multa groaza partidei unità din convictie. Mai sunt comi-
sari in toate ocoalele care lucreazd in contra Unirei ; se zice cà
s'a alcatuit notia judete satesti, ale caror scop nu e altul de cat
a propaga, printre locuitori, neunire, si Inca si ura asupra aces-
tei partide si a membrilor ei ; niste asemenea ori-cat sä fie,
pentru lumea ce se desteapta, sunt arme de infricosare ; cat se
atinge de acei simtitori convinsi de binele comun sunt in de-
obstie neinvinsi, urmandu-0 calea inainte. Cu placere putem re-
comanda ca din partea chematilor spre ispitire, aratati mai sus,
a urmat destul curagiu. Fara sa se infricos eze si-au sprijinit do-
rintele cu putere, zadárnicind iucercarile administratiel de a pu-
tea marcar pe unul trage. Cu toatea acestea, Comitetul central,
in Ingrijirea sa de a sprijini cauza politica nallonala, crezand
a avea nevoe sa .sunoasca ni0e asemenea, le comunicam, re-
comandand, pe kinga celelalle, mai ales repararea functiei Po-
pescului ce este prea loriloare, mai ales pentru nevinovatul

www.dacoromanica.ro
 270

om : niste asemenea reparAri sunt de nevoie pentru recApätarea

curagiului ce multi slabi au putut pierde. Comitetul acesta i toti
fratii de o credintd nu lipsesc din datornica convingere ce au,
exprima.ndu-se,
Cu toata increderea a domniei-voastre prea devotati.
I. BUHNILA, C. COSTACHE, FATU
P. S. Pachetele adresate la Tecuci, Focsani si Galati s'au expediat.

XLII

Excursiunea Directorului I. Popescu cu Normalistii

in Iulie si August 1879, dui:4 stirile din ziare.
1) 0 .coalei NormaM Calatoare
(Binele Public", 11 Julie 1879)
$coala normala din Barlad, numdrand 82 elevi, sub condu-
csrea directorului ei, d. Joan Popescu i a altor doi profesori, si-au
propus, dupacum relateaza d. D. I. Constantinescu din Tecuci, a
face un fel de voyage autour du monde... roumain, spre a vedea
pozitia geografica a tuturor ora§elor din Romania, Transilvania 0
Dobrogea.
Initiativa d-lui Popescu e atat de läudabilä Inca nu putem
a nu ne intreba cu un regret plin de sperantä : Exemplul dat
de d. Popescu avea-va imitatori 0 in Romania de dincoace de
Milcov, imita-vor 0 alte §coale exemplul qcoalei normale din
Barlad ? !
2) Estudiantina Romdnel
(Binele Public", 1 August 1879)
Cei 80 de elevi ai §coalei normale din Barlad, cari i-au
propus a face, sub conducerea energicului lor director, d. I. Po-
pescu, o excursiune prin toate Wile rornane de dincoace i din-
colo de munti, au trecut dupa cum ne spune un corespondent
al Curierului Balassan, in Transilvania, la 18 Julie.
Ei au fost primiti la baile Slänicului cu entusiasm. D. Aro-
novici, doctorul bailor, le-a tinut un discurs 0 distinsul literat
0 poet, d. Dimitrie Gusti, i-a salutat prin urmätoarea oda in-
spiratä de moment :

www.dacoromanica.ro
 280

PAS' CU DUMNEZEU
Trupa calatoare cu aripi de dor
,5i inima plina de-al tarei amor.
Pas cu Durnnezeu I
Pas', cad cea lumina varsata din zori
Face de cresc spicuri, m'anunchiuri de flori
In tot drumul tau.
Aici munti gramada, colo §es curat,
O stanca ce-i spaima, un ran leganat
Curge murmurând.
Brazil, pinii, suflä miros racoros,
Ear dintr'o poiana s'aude frumos
O doinai cântand.
E cantecul tdrei §i intr'al tau drum
Zi-1 ca rugaciune, nu-1 uita nici cum,
Cd-i un talisman.
Scurta este calea, ce ai a umbla
Insa i lunga viata, cand vei numara
De la cel Traian.
Trupà cdlatoare cu suflet de foc
Si credinta mare, fii tot cu noroc
In speranta ta.
Tinta, e-firicirea pamantului tau,
a Romaniei. Viu e Dumnezeu,
O vom capaita 1
Eaca ud estudiantina sau studentela romana care merita
toata lauda, imbrati§area O. incurajarea Românifor.
Numai prin excursiuni de felul acesta va puteà viitoarea
generatie 55. invete cu placere §i sa cunoasca cu temei geogra-
fia tarei.
3) Estudiantina Rotneinii
(Binele Public", 7-8 August 1879)
Excursiunea intrepring de d. I. Popescu, directorul §coalei
normale din Warlad, fiind laudabila din toate punctele de vedere,

www.dacoromanica.ro
 81

noi, cari am salutat-o cu bucurie dela inceput, vom urmari-o

pas cu pas pada la sfarsit.
Eata de ce, pe langa cele publicate 'Ana astazi asupra a-
cestei excursiuni, mai reproducem si din ziarele de dincolo de
Carpati, unde se afla in acest moment Estudiantina tot ce ele
cuprind la aceasta excursiune.
Luni seara, zice Gazeta Transilvaniei, a sosit in Brasov,
venind de la Säcele, directorul scoalei norm ale din Bar lad (Mol-
dova) d. Ioan Popescu, care a intreprins cu scolarii sai, 80 la
numar, o calatorie in partile sud-vestice ale Transilvaniei spre
a studia relatiunile economice s. a. de aci, D. Popescu cu sco-
larii sai, viitori invatatori sätesti in Romania, a aflat primirea cea
mai cordiala. TO au fost incuartirati prin casele romane din
oras si din suburbiul Scheiu. Marti dimineata, dupd un scurt
repaus, trupa a plecat iarasi spre a vizita. Zarnestii si alte sate
dimprejur, de unde se va intoarce Vineri.
Auzim ca d. Popescu are de cuget a extinde calatoria sa
de asta data pana la Sibiu. Salutam cu bucurie in mijlocul no-
stru pe acesti tineri, cari se dedica nobilei misiuni a instruirei
poporului Oran din Romania, felicitam in deosebi pe bravul si
zelosul lor director, care a avut norocita idee de a face, ca elevii
sal sá intrebuinteze vacantele intr'un mod atat de frumos, bun
si folositor 1
Si acum intr'un alt numar tot numita foaie mai cuprinde :
Trupa calatoare a elevilor scoalei normale din Barlad a
plecat cu directorul sdu I. Popescu in frunte, Marti dimineata
din Brasov per pedes Apostolorum" prin satele Ghimbavu, Cod-
lea, Vulcanu si Tohanu la Zarnesti, de unde s'a reintors Vineri
la 2 d. a. in Brasov. Pretutindenea tinerii au fost primiti cu
mare caldura si ospitalitate de care poporatiunea romana. In
Codlea s. e. se plangeau multe familii, desi mai sarace, ca.' de
ce nu le-a dat si lor Cate un elev roman in gazda (cuartir). In
Vulcan le-a esit inainte cdlatorilor tot poporul condus de batra.-
nul si vrednicul paroh Radoiu, care a salutat pe elevi foarte cal-
duros. In Zarnesti i-a intampinat judele Penciu, cu preotii si po-
porenii mai de frunte. Aci elevii au visitat scoala romana si in
urmä stabilimentul.fabricei de hartie. Asemenea au vizitat in

www.dacoromanica.ro
 282

toate celelalte sate colile i pe cele sgse§ti. La reintoarcere

avura in Rasnov o primire deosebit cordiald. Zelosul invdtator
d. Proca le-a procurat indatà la toti cuartire i i-a condus pre-
tutindeni imbräti§andu-i cu cea mai mare amabilitate. Vineri, dupg
reintoarcerea dela Bra§ov, s'au dus toti pe la cuartirile lor, Seara
ii s'a pus la dispozitiune bgile de abur i dupace se scgldarg
cu totii ii s'au dat prin intervenirea parintelui protopop Petricu
o cing in sala de gimnastica. Duminicä vor canta in cor in bi-
serica i seara, condu§i de bravul lor profesor de muzica Her-
gescu, se vor produce in cantdri.
4) Etudiantina Romdnd
(B. P." 14 August 1879)
De doug zile se vdd pe stradele Capita lei ni§te tineri, in
mare parte robuO, cu infati§area simpaticd, cu imbracgmintea
uniformg. : mintean de panz6 alba' mgrginit de un lampas ingust
de coloare albastra deschisg, incin§i peste cdrnasa, cu itari in
cisme lungi si cu palàrii negre cu bordurile mari. Cine sunt, ce
sunt ei ?
Elevii coalei normale din Barlad, Estudiantina romang.
Cititorii nostri cunosc cu ca.tä atentiune am urmgrit pas cu
pas pe normal4tii din Barlad, in excursiunea ce intreprinserd
prin tarile romane de dincolo i dincoace de Carpati.
Cititorii noOri i-a urmgrit in trecerea lor pe la Bacgu, la
baile Slánicului, d'aci peste munti in Transilvania la Bra§ov, la
Zärne0 0 de ad iar la Brawv.
Azi Ii avem in mijlocul nostru, in Capitalä.
Cate-va notite le credem neces.are spre a complecta iti-
nerariul lor dela Brapv i pang: aid.
Trecand Muntii, la Sinaia, au fost primiti simpatic pretu-
tindeni, §i ospgtati pretutindeni, mai mult M. S. R. Domnul,
urandu-le bung venire, au luat parte la masa ce Ii s'a dat, intre-
tinandu-se mai mult timp cu directorul, cu profesorii, cu studentii
calgtori. Vineri dimineata au lgsat Sinaia venind per pedes a-
postolorum pang la Breaza, de unde s'au urcat in trenul pentru
Bucure§ti. Se zice cà printr'o bine-voitoare dispozitiune dom-
neasca trenul ii s'ar fi dat pang aci gratuit.
Vineri seara au intrat in Capitala i s'au instalat in liceul

www.dacoromanica.ro
 283

Sf. Sava, Sambata au fost la Camera, Duminica la muzeu, azi,

Luni, vor vizita mai multe localitati importante din Capita la §i
Marti dimineata vor porni spre Ploe§ti, spre Moldova, spre
Bar lad.
Timpul fiind prea scurt §i drumul prea lung, Estudiantina
Romana a trebuit sa renunte, cel putin pentru anul acesta, la
visitarea multora din oraqele i localitatile proiectate in itine-
rariul eL
Cu toate acestea a vazut destul, a vazut mult, a invatat i
mai mult. Ea duce cu sine un capital avut de amintiri frumoase
pe cad le va apreeia mai tarziu, cand timpul va scrie impreju-
rul lor : amintirile coalei, amintirile junetei.
Faca cerul ca Romania pe care voira s'o cunoasca d'aproape,
recunoscatoare pentru resultatele fericite ce vor da acqti culti-
vatori ai poporului, sa zica :
NORMALISTILOR BARLADENI
Fetii mei, nascuti din brasda
$i crescuti la sanul meu,
Spre a cunoa§te a voastra muma,
Voi facut-ati un drum greu !
Strabatut-ati väi i dealuri,
Sburatoare yell facut !
Peste muntii vechi ca lumea ;
Fratii votri ati vazut.
Ca sa hifi exemplu'n lume
Pentru al meu §'al vostru nume,
Luminata-ti pruncii mei.
S'nsuflandu-le iubire
Pentru a tarii fericire
Din Romani facut-ati lei !
Cu acestea, dorim Etudientinei romane sanatate i calato-
rie bund.

www.dacoromanica.ro
 284

5. Studentina din Beirktd

(B. P." 30-31 August 1879)
Cititorii ziarului nostru qtiu did importanta am dat excur_
siunii studentinei române din Bar lad. Aceasta importanta e in
destul de motivata credem prin initiativa demnä de toata
lauda a unui om de inimd, ca respectabilul director I. Popescu,
prin noutatea acestei initiative, in fine prin speranta cä ea va fi
imitata §i. de celelalte §coli normale §i agricole, de §coalele de
meserii, de medicind §i chiar de gimnasie.
Unii ar ca.§tiga din asemenea excursiuni cuno*erea lo-
calitatilor unde s'au petrecut un eveniment istoric, cunoa0erea
temeinica. a geografiei tarei, cunoaqterea limbei române in dife-
ritele parti ale Daciei ; altii ar avea ocasiunea sa studieze, sa
cunoasca. mai bine botanica medicala ; altii, sa. cunoasca indus-
triile Orli, care din ele s'ar puiea desvoltà mai mult, care s'ar
puteà perfertionà prin observarea atentivä a atelierelor ce se
ocupa cu atari industrii ; iar altii ar vedea cum se cultiva pa.-
mant ul in alte parti, cum se cladesc locuinte, cum §tiu alti ro-
mâni sa inteleaga §i sä aplice ordinea i curatenia ; in fine nor-
malistul ar invata. ceia-ce credem ca. au invätat pentru cariera
lor normal4tii condu§i de directorul Popescu.
Eata in scurt cuvintele care ne-au indemnat a urmäri cu
atentiune excursiunea barladeang.
Si, pentru ca. ne-am impus cu placere aceasta sarcina, vom
urmario cu placere 'Ana la reintoarcerea studentinei iar la
punctul de unde a pornit.
Pentru azi, tot relativ la aceasta excursiune, facem loc co-
respondentei de mai la vale, pe care o primirdm zilele trecute
din Constanta.
Constanta, 20 August
Ma grabesc a VA da urmatoarele amänunte asupra calato-
toriei ce au intreprins normal4tii BArladului in Dobrogea. Vor
poate, incomplete aceste amanunte ; sper, totuqi, ea' ele vor
da o idee sumara despre primirea simpatica ce a aflat in Con-
stanta aceasta §coald calatoare. Cine ar dori mai mult decal
cele aratate aci, chieme-0 imaginatia inteajutor i complecteze-ma I

www.dacoromanica.ro
 285

deosebirea nu va fi prea departata de realitate, dar aceasta va

satisface mai mult.
Eata amänuntele acestei calatorii :-
Se stie ca multumitä indemnului si mai ales generositatii
patriotice a d-lui ministru Cogalniceanu de a vizita si aceastg
provincie si in special portul Constantei, punând la dispozitiunea
d-lui, I. Popescu, directorul scoalei normale, trenul Bucuresti-
Giurgiu, transportul cu vapoarele austriace pe Dungre si trenul
societatii engleze Cernavodd-Constanta si inapoi la Braila, nor-
malistii Barladului au putut parasi capitala Romaniei si porni
spre Giurgiu cu trenul de dimineata.
Vederea campielor vaste ce mgrginesc deoparte si de alta
calea feratg Bucuresti-Giurgiu si se intinde pang in valea Duna-
rii, au produs o impresiune noug. si miscatoare, cu atat mai mi.--
catoare pentru ochiul ardeleanului si moldoveanului, cu cat des-
cinsesera cu cateva zile mai inainte din varful Bucegilor.
La 3 ore dupd miaza-zi, plecand din Giurgiu pe un vapor
al comp. Loidului, cantand dupa obiceiu un mars de plecare,
Estudiantina sau studiantina romana a plutit in mijlocul celor
mai vii impresiuni, mai ales pentru tinerii elevi, cari nu mai va-
zuserd Dunarea, parte ziva, parte noaptea, privind pe tgrmanul
drept Turtucaia, bombardat de tunurile romane 1), si la lumina
lampelor din geamii, Silistra. Noaptea inaintase, la ora 1 dupa
miezul noptii normalistii au desbarcat la Cernavoda, unde au
dormit afara pe peronul garei, si sub paretii unui otel, pe sal-
tele asternute cu petricele si au dormit foarte bine, caci dimi-
neata abia s'au hotarat a se scula atrasi se vede de moliciunea
asternutului.
Pe la 6 ore de dimineata s'au urcat in trenurile comp, an-
gleze, au trecut pe langa oraselul Medgidie, satul Murtfatlar si
alte sate tatarasti ale caror nume imi scapa si mie din memorie,
unele ruinate de tot, allele imparte, de timpul resbelului.
Aproape de 10 ore au ajuns la Constanta. Impresiunea ce
au acut asupra elevilor vederea marii din depgrtare, inca, este
nedescriptabild. Ajunsi in Constanta au gasit pe d-1 prefect, pri-
maru, si alti membri ai autoritatilor romane din localitate, si ai
1) Aluzie la fasboiul dela 1877.

www.dacoromanica.ro
 286

coloniei romane de acolo de tot surprinsi de sosirea noastra la

un moment cu totul neasteptat si chiar mahniti oare-cum de a-
ceasta, caci venirea Studiantinei se asteaptá pe a doua zi, si
dispozitiunile dictate de dragoste pentru o primire cu muzica in
frunte, dela gard, si cu trimsi expre spre a o intampina chiar
dela Cernavoda, ramasesefa fail efect.
Cauza era gresita informatiune ce avusesera din Bucuresti.
Odata ajunsi, d-1 Prefect insotit de alti buni romani din ai locu-
lui le-au deschis bratele si i-au primit cu iubire in sanul lor.
Dupa ce s'au preumblat prin tot orasul, aratanduli-se totul ce e
mai demn de atentiune in oras si. in port, d-1 Prefect a mijlo-
cit si. aranjat o preumblare pe un vas cu vapor pe Marea Nea-
gra la lumina fermechtoare al unei,
Muzica Rosiorilor, elevii scoalei normale in numar de 82,
cu 4 profesori ai excursiunei, multime de domni si domnisoare,
elita coloniei romane, plus o multime de ofiteri, compuneau con-
certul multimei de pe vas, in total, ca la 200 persoane,
Muzica Rosiorilor, alternand cu corul vocal al celor 82 e-
levi, inganau la razele lunei armonia valurilor marl Am luat
parte la aceasta preumblare si märturisesc ca icoana acestei
petreceri neuitate e cu neputinta penci a o descri ! Mai ra-
maned ceva de valzut : mare in furia ei ; in adevar nu tre-
cuse mult si marea incepii a se agita, valurile a se ridica puter-
nic, vasul a face complimente dese si aceasta pe child ne a-
flam la o departare de unde nu se mai zirea Constanta, ci nu-
mai abia lumina farului.
Dar vantul se linisti putin cate putin si astfel, dupa o pre-
umblare de aproape 3 ore, ne intoarseram cu totii in portul
Constanta, laudand pe Dumnezeu ca am scdpat, si multamind
simpaticului nostru prefect Remu Opreanu de rara petrecere ce
ne procurase.
Inainte de despartirea societätii de pe vas, respectabilul
director al normalistilor a anuntat ca.' a doua zi se canta Sf. Li-
turghie de corul vocal. Asa a si fost ; ceremonia Liturghiei s'a
oficiat de S. S. Arhimandritul Nicanoru, preotul Regim. Rosio-
rilor, asistat de d-1 G. Albu, Diaconul Institutului, unul dintre
profesorii de excursiune ; iar dupa terminarea Liturghiei s'a servit

www.dacoromanica.ro
 287

un pranz strglucit celor 82 elevr 0 profesorilor lor in sala Ote-

lului de Danubiu, la care a luat parte bravul prefect al Kius-
tengei, care Fa si oferit, 0 de alte persoane din localitate, In
timpul ospatului s'au ridicat mai multe toaste prea bine simtite,
da cgtre Prefect, directorul Scoalei I. Popescu, Gh. Alba Dia-
conul si unul din elevi.
In seara acestei zile, elevii s'a produs in aceeasi sala cu o-
bicinuitele lor cantece nationale si eroice, declamatiuni si. jocuri
nationale bgtuta, la care au luat parte un distins si numeros
public atat in sala cat si afarg in strada pe la ferestre,
D-1 Director, la incheere, a multumit de buna primire, &and
relatiuni amdnuntite asupra excursiunii facute. Cat au stat in
Constanta, elevii de mai multe ori pe zi au fäcut bgi in valu-
rile mgrei, iar dupà bgi, numeroase preumbldri in oras si im-
prejurul orasului.
Luni, pe la 11 ore ei plecarg. cu trenul, petrecuti de o mul-
time mare pang la garg, iar de d-1 Prefect si altii mai multi
pang la orasul Medgidia, jumgtate calea intre Constanta si Cer-
navodg.
La Cernavoda elevii au fost asteptati de fruntasii locului.
Primgria li-a oferit o and, dupg care urmara mai multe canturi,
declamatiuni, jocuri ca si in celelalte locuri, din partea elevilor
excursori ; noaptea elevii dormird p'afard si de astädatg ca 0 la
venire, iar dimineata, la orele 6 se imbarcarg pe vasul societal-
tii Loidului Franz Iosif" spre Braila, petrecuti in toate pgrtile,
de urdrile tuturor.
La' cum furà primiti si la Constanta acesti elevi barigdeni
care vor pästra mult timp amintirea acestei excursiuni, in toga'
viata lor recunostinta pentru agerul pgrinte si director I. Po-
pescu, cari vor revdrsa, sa." spergm, cu ardoare comorile adu-
nate din aceasta excursiune, asupra generatiunii ce sunt che-
mati a forma. X.

6. Instituful loan Popescu din Bar/ad

(.,13. P." 2 Septembrie 1879)
Continua a primi elevi de curs primar si secundar si pentru
anul scolastic 1879-1880.

www.dacoromanica.ro
 288

Elevii de curs primar priinesc invätaturile dupa programa

scoalelor publice ale Statului, in intrul Institutului. Elevii de
curs secundar primesc instructiunea in Liceu, unde sunt condusi
de pedagogi, secundati de profesori frances 0 german.
Elevii sunt ajutati, la meditatiunea studiilor mai grele, de
pedagogi si profesori. Limba franceza si germana se propune s'i
in curs extraordinar, garb: de lectiunile din Liceu, spre a se for-
tifica elevii si mai mult in cunostinta acestor limbi, dupa dorinta
parintilor. Plata Internatului este dela 600-700 lei, dupa curs, 0
platibili la inceputul fiecarui semestru.
Alte informatii mai manunte se dau dupa cerere.
7. Complectarea cdMtoriei Studentinei Bdrlddene
(B. P." 26 Septembrie 1879)
Din cauza abundentei materiei am fost nevoiti a amana
'Ana azi urmatoarea corespondenta din Bar lad, careia ne gra-
bim a-i face loc d'asta data spre a complecta descrierea cala-
toriei Studentinei Barlädene, pe care am urmarit-o cu un interes
viu si neincetat dela inceput si 'Ana la sfarsitul excursiunilor
sale.
Bdrlad, 5 Septemvrie 1879.
Domnule Redactor,
Ajungand in Bar lad pentru cautarea unor interese de ale
Societatii noastre, am cautat a aduna informatiunile cele mai po-
sitive despre incheerea excursiunii elevilor normalisti, din aceasta
urbe, dupa esirea kr din Dobrogea, trecerea lor prin Braila, Ga-
lati si Tecuci pana la Barlad, pentru ca astfel sa ma pot achita
de promisiunea ce v'am dat, iar pe de alta parte sa puteti in-
cheia descrierea acestei calatorii a studentilor normalisti din Barlad.
Informatiunile mele am cautat a le culege chiar din gura
autorilor excursiunii, spre a prezenta toga veracitatea ce redoing
asemenea raporturi.
Plecand Studentina Barladeand, cum ii ziceti d-voastra,
compusa din 82 normalisti pedagogi, din Cernavoda pe la orele
6 ale diminetii pe vasul Frantz Iosif ", au plutit in josul Du-
nairei cu vaporul, despicand cele mai mari valuri ce ridica vreo
data baltranul Danubiu pe umerii sal gigantici, caci sufla un \rant

www.dacoromanica.ro
 289

teribil, drept despre nord cu care au cgutat sä -ling o luptg

crancend panà pe la amiazg, cand vantul se mai linisti, Elevii,
in parcursul josului Dungrei, pang. la Brgila, avurg a admirà
multimea insulelor ce strgbgteau, si bogata vegetatiune de pe
ele ; apoi baltile intinse in mare depärtare pe tgrmul stang si
portul Gura Ialomitei aproape de värsatura raului cu acelasi
nume in Dungre, unde stationau i chiar se incdrcau mai multe
ngvi. In opozitiune cu acestea, avurg de admirat pe tarmuI drept
indltimea rapei, fortificatä minunat dela natura cu o serie minu-
natà de forturi de stanci, petrecand cu privirile lor vr'o douä
sate romane§ti a cgror nume n'a fost cine sa.' le spund, pre-
cum si ord§elul flar§ova in a cgrui port de asemenea stationau
un numär de vase, nelgsand nezis ca.' in parcursul lor intalnirà
multime de vase urcand Dungrea, profitand de suflul puternic
al aquilonelui care le sufla panzele.
La 11 ore debarcar5. la Braila, unde nu se stia, din in-
tamplare, nimica de sosirea Studentinei Barlgdene, vantul fiind
prea violent, pulberea ce a prima pre juna ceatä in portul Bra-
ilei, nu se poate descried
Ajuns'i in Brgila, Studentina Barlddeang trase d'adreptul
in bulevardul din piatd, unde poposirà pang ce directorul lor
d-1 prof. I. Popescu, se duse la Primgrie spre a solicita un local
de scoalà pentru incuartierare pe un fimp oarecare. D-1 Pri-
mar R. Campiniu primi pre d-1 Popescu cu mare afabilitate §i
ardtand regretele sale, cáci nu §tiuse mai dinainte de aceasta
surprinzdtoare sosire, se grabi a insoti pe d-1 Director I. Popescu
pang la bulevard unde i se prezentase elevii, si d-1 Primar ii
conduse singur pang la localul Gimnaziului, unde elevii se in-
cuartierard pentru cateva ore, spre a pleca cu trenul dela 4 ore
spre Galati, cgci furtuna si pulberea orbitoare nu le permitea a
profità de nimica in acest ora., de altfel de prima importantd in
Romania. Totui, elevii, fiind Gimnaziul in strada cea mai fru-
moasg. Strada Bucurestilor" si de aci, trecand spre gara, avura
ocaziune a trece pe sub ochii lor atat aceastg cale, cat si allele
laterali, demne de admirat prin lgrgimea, liniile drepte i regu-
laritatea lor, dupa ce rdingsese atat de mi§cati de frumusetea
pietei §i bulevardul ei cel grandios.
19

www.dacoromanica.ro
 290

Aici d-1 primar a propus d-lui director I. Popescu cu toga

insistenta de a mai ramanea cu elevii macar 'And a doua zi
spre a-si putea arata multumirea sa catre acesti oaspeti rani,
spre a-i ospäta si a le pune la dispozitiune si alte mijloace pen-
tru inavutirea cunostintelor dobandite, dar din cauza raului timp,
oaspetii studenti fura siliti a refuza oferirea bine voitoare ce ii
se faced.
Studentina barladeana pleaca de aci cu trenul dela 4 ore
la Galati, unde ajunsera la orele 7 seara, fiind noaptea deja ele-
vii trasera deadreptul la Gimnaziu. Abia ajunsi in Galati, d-1
director I. Popescu, primeste din Braila o telegrama, prin care
d-1 Dobrescu, presedintele comitetului permanent judetian, oferd
pentru spesele de drum ale normalistilor barladeni 100 de lei
noui, pe cari a doua zi d-1 Popescu i-a si primit in natura prin
Onor d-1 C. Plesnilä, advocat din Galati. Iatà o adevarata incu-
rajare a intreprinderei d-lui I. Popescu, i o sincera iubire si a-
jutare romaneasca,
D-1 Primar de Galati respectabilul cetätean i deputat, G.
Mantu, avea preparate cuartire pe la cei mai distinsi cetateni,
avand a sta. 'mush' numai pang a doua zi la Galati, elevii räma-
sera tot la Gimnaziu.
D-1 Primar insa, in ferbintea s'a iubire pentru tot ce pri-
veste progresul culturei romane, i spre a arata realminte bu-
natatea sa catre acesti juni oaspeti barladeni, le oferi o ciliä a-
bundanta in gradina scoalei normale, la care asistara mai multi
cetateni, membrii comunali, si din corpul profesoral, i unde e-
levii fura condusi de muzica gardei cu d-1 Primar si mai multi
cetateni in frunte.
La cina nu lipsira cele mai animate toaste.
Dupa dna, elevii normalisti fura condusi tot cu muzica
gardei i numerosi cetateni, ce asistasera la cina, pang in mijlo-
cul urbei, unde elevii executara in pinta cateva cantece natio-
nale, dupa care fura petrecuti la cuartirul kr dela gimnaziu, Inca
.cu ocaziunea acestei serate repectabilul d-1 Colonel Dimitrescu,
insotit de alte persoane distinse, marturira d-lui I. Popescu mul-
tamirile lor pentru excursiunea facutd i productiunea din piata
a elevilor si drept serviciu de afectiune oferi d-lui I. Popescu

www.dacoromanica.ro
 291

muzica regimentului ca sd-i petreacd a doua zi dimineatd. 'Anä

la gara, ceeace s'a 0 intamplat intocmai, cad a doua zi Joi, 23
August, Studentina Barlddeand, se intrend spre Bar lad, dupace
petrecuse in Galati cloud nopti §i o zi, in care au vizitat cu
deamdnuntul portul, cheiul, mai multe vase mai mari 0 mai
mici pe Dunare §i moara mecanicd cu 16 petre 0 fabrica de
pane a marelui comerciant Lambrinidi.
La Tecuciu au stat elevii, numai la gara, iar cu trenul dela
5 ore placard spre Rarlad, unde ii a4teptà la gara multime foarte
mare de popor, §colari din diferite coale, cu muzica gardei,
care'i primi in cele mai sgomotoase aclamatiuni §i aplauze. D-1
Primar, acompaniat de mai multi membri ai comunei 0 cetateni
distin0i, de mai multi domni profesori, 0 chiar din d-nii intitu-
tori, primird cu cuvinte cdlduroase §i urdri de bund venire pe
d-1 I. Popescu, directorul §coalei normale pedagogice, 0 pe co-
legii sdi d9. ealdtorie d-nii : L. Harjescu profesor de muzicd vo-
cald al coalei, G. Albu §i Stefan Crdiescu, cari prin aceastd.
excursiune eta de bine simtita de toti prin toate pdrtile, nu nu-
mai puserd- in pozitiune pe viitorii invaltdtori sale0i a'i inzestra.
mintea §i inima cu multime de cuno0inte practice de cea mai
mare utilitate pentru cultura säteanului roman, dar aduserd i
corpului didactic din loc §i chiar acestei urbi un exemplu vred-
nic de mirat.
Dela gara, Studentina baradeand fu condusd in mijlocul a-
celei multimi ce o primise la gara prin mijlocul urbei pand la
§coala primard publica No. 1 de bdeti, unde elevii primird o
dna frateasca cu profesorii lor din cdlatorie i altii din locali-
tate, cu d-1 primar in frunte. Cina se incheia noaptea tarziu intre
cele mai cordiale discursuri §i toaste.
Tack' 0 incheerea acestei interesante excursiuni de 7 sdp-
tdmani.
X.
8. Normali#ii din Barlad
(Romdnul", 13 Julie 1879).
(Corespondenta particulard a Românuluil
Tecuciu, 8 Julie.
Cetatea Tecuciului fu mandrd in ziva de 6 curent, cdci ea
primi in sdnul ei pe veteranul profesor d-1 Popescu in fruntea a

www.dacoromanica.ro
 292

82 elevi ai scoalei normale din Bar lad, toti bine echipati, avand
costume nationale.
Dela gara si pang la scoala No. 1 de baeti unde li
se destinase locuinta intrarea a fost o adevarata defilare, caci
scolarii, aranjati pe caprarii, in cafe doua siruri, intonand cele
mai frumoase canturi, reprezintau un adevarat mars militar.
In seara de 7, s'a dat in localul teatrului de vara un con-_
cert de muzica vocala, declamatiuni si jocuri nationale, la care
cetatenii, desi unii se aflau la tara, iar altii la bai au fa's-
puns si de astadata cu un mare entusiasm la apelul facut.
Serata facand obiectul unei impresiuni generale, multamim
atat cl-lui profesor Popescu si colegilor d-sale, precum si tutulor
elevior, pentru ocaziunea ce ne-au dat de a-i adniira.
Astazi, dupa ce elevii au intonat imnuri religioase in bise-
rica catedrala, si-a continuat excursiunea spre Bacau cu trenul
dela 11 ore.
P. RAPANU

9. $tiri d'ale zilei, din CapitaM .

(Romdnul", 17 August 1879)
Scoala normala din Barlad, sub conducerea demnului si ne-
obositului director d. I. Popescu, care se afla de Vineri in mij-
locul nostru, a vizitat in timpul cat a stat aici tot ce e vrednic
de vazut. Maine dimineata scoala calatoare" va pleca in Do-
brogea, spre a cunoaste si aceastä provincie a Romaniei si se va
duce pana la Constanta.
Nu ne indoim ca. Dobrogenii vor face cea mai frateasca
primire acestor apostoli ai luminarii poporului ,roman.
In numarul viitor vom arata cititorilor nostri locurile pe
care normalistii dela Barlad le-au visitat in Bucuresti.
Scrisesem randurile de mai sus, cand aflaram ca d. Popescu,
inainte de a pärasi capitala, a avut fericita ideie de a procura
publicului bucurestean ocasiunea de a vedea si de a auzi pe cei
80 de elevi ai sal.
Cu cea mai mare placere anuntam dara cä asta seara ei
vor da o mica representatiune cu cantece si jocuri nb.tionale in
localul societatii Concordia Romana (Calea Rahovei 16), ale carei

www.dacoromanica.ro
 202

incaperi, d, C. Porumbaru, presedintele societafii, a avut butia

voinfa a le pune la dispozifiunea normalistilor din Bar lad.
Intrarea este liberal atat pentru membri, cat si pentru oas-
pefii introdusi de un membru.
Felicitalm pe d. Popescu pentru fericita ideie i pe d. Po-
rumbaru pentru buna-voinfa d-sale si nu ne indoim c tofi Ro-
manii buni se vor grabl sa alerge a vedea pe tinerii elevi §i
viitori invafatori ai poporului, cari au intampinat o' primire atat
de frafeascal pretutindeni pe unde s'au dus.
10. Norma1itll din Bar lad fn Bucure#i
(Románul", 18 August 1879)
Am promis in numarul precedent ca vom da amanunte
despre petrecerea normalistilor din Bar lad in mijlocul nostru, de
la sosirea i pana la plecarea lor din Capita la.
Eacal cum au intrebuinfat ei timpul cat au stat intre zidu-
rile Bucurestilor.
Intorcandu-se din Transilvania pe la pasul Predeal, ei au
sosit in capitala Vineri seara 10 (22) August si au fost primifi
de d. Herescu, directorul liceului Sf. Sava, care le-a oferit ospi-
talitate in acest liceu. Chiar din dimineafa viitoare, tinerii scolari,
cari nu obosesc nici odat i cari nu pierd nici un moment fara
a-1 folosi, au pornit, cu directorul lor d. I. Popescu, precum si
ceilalfi d-ni profesori, cari ii insofesc, prin stradele orasului nos-
tru spre a visita tot ce e remarcabil.
Ei au visitat :
Sambata. Mai intai edificiul Adunarii Deputafilor, apoi
Mitropolia si in urinal locuinfa P. S. S. Mitropolitului Primat,
precum i gradina de paseri a Prea Sfinfiei Sale, care confine
o bogata colecfiune de tot felul de paseri indigene si straine, asa
precum nu se afla alta in taxa si precum tinerii scolari nu mai
vazuserà. Ei avural ocaziunea a face un nou studiu de stiinfe
naturale, ascultand cu mult interes explicafiunile ce li se dau
de profesorii lor, cari nu lash' neobservat nici cel mai mic lucru,
ci cauta a profità de tot ce vald spre a marl capitalul de cu-
nostinfe al elevilor kr.
Dela Mitropolie scoala normala din Barlad se duse sa vi-

www.dacoromanica.ro
 294

siteze scoala normala din Bucuresti (a Societatii pentru Invat4-

tura Poporului Roman), Aci tinerii scolari putura face un studiu
comparativ intre scoala lor i cea din Bucuresti, intre dansii si
elevii scoalei de aici. Ei cercetard cu deamanuntul tot, se'ntelege
si biserica Sf. Ecaterina care se aflä acolo, l apoi incheiarä
excursiunea acestei zile cu visitarea bisericii Sf. Spiridon.
Dumineca, In aceasta zi ei se dusera mai intai sà asiste
la serviciul dumnezeesc. Fiind niste coristi excelenti,- era lucru
firesc ca normalistii din Barlad sà doriasca a merge la acele
biserici unde e cor vocal spre a vedea cum zise veteranul lor
director, unde sunt ei i 'uncle fratii lor de aici".
Se duse deci la biserica Sf. Gheorghe i apoi la Domnita
Masa, uncle ascultara cu multa haare aminte corul si de unde
au plecat poate cu o oare care mandrie destul de legitima, in-
credintandu-se ea ei nu sunt intru nimic mai pe jos decal se-
menii kr din Capita la tarei.
Vizitard apoi Universitatea, unde, prin mijlocirea d-lui di-
rector al liceului Sf. Sava, Herescu, li se deschise cabinetul de
naturali, iar prin aceia a d-lui Laurian li se admise visitarea
bibliotecei. De aci trecura la gradina botanica, se oprira cu ve-
neratiune dinaintea statuei liii Mihai Eroul, examinara cu dea-
manuntul atat statuia cat i trofeele dela Grivita ce se akà
acolo, i dupace parcurserd toga gradina botanica, oprindu-se
la fiecare planta exotica mai insemnata, spre a asculta explica-
tiunile profesorilor, pornira spre gradina Cimigiu, pe care o par-
cursera cruci§ §i curmezi§.
Tot in aceasta zi visit ard spitalele Coltea, Filantropia si Ma-
ternitatea, Scoala de model dela Domnita Masa i alte edificii
publice.
Luni. Pana in ziuä tinerii calatori mersera la apele dela
Vacaresti, unde fiecare din ei gusta ate un pahar de apa mi-
nerala ; de aci se dusera la abator i apoi la penetenciarul Va-
caresti, visitand atat biserica cat i inchisoarea, iar dupa aceia
o luara printre vii spre cimitirul catolic. Trecand prin vii J.
Popescu atrase atentiunea scolarilor asupra modului cultivdrii
lor, care difere mult de acele dela Barlad, de oarece este cu
mutt mai practic si mai sistematic. Merserd apoi la cimitirul Ca-

www.dacoromanica.ro
 6

tolic si de acolo la cimitirul Serban-Vodg, unde d. inginer Bucholzer

ava buna vointg a le argta monumentele cele mai insemnate,
precum si mormintele celor mai insemnati bgrbati ai tärei. Cer-
cetarg gara Filaret 0 cu aceastal ocasiune d. Popescu le explicg
insemngtatea istoricg a campului Filaretului.
Visitarg fabrica de chibrituri, stabilimentul de artilerie cu
toate atelierele sale si azilul Elena Doamna, Ad d, general Da-
vila si cu doamna sub-directrice Alesiu primirg pe oaspeti cu
cea mai mare cordialitate 0 d. Davila, cu amabilitatea care'l
caracterisg, argtal scolarilor pang si cele mai mici detaliuri, ex-
plicandu-le cu multg pacientä tot ce le aralta.
D. Popescu ne-a incredintat ca d-sa si elevii d-sale au ra-
mas incantati de tot ce au valzut la Azilul Elena Doamna, si cá
din toate institutele cate vgzuserd pang atunci nu gasisera nicgeri
o organizatiune atat de admirabild. Au trecut de ad in gradina
palatului dela Cotroceni, unde au valzut monumentul fericitei
d-ne Davila si al Domnitei Maria, apoi au visitat palatul Domnesc
dela Cotroceni si in urmal au trecut la locuinta d-lui Davila,
care a gasit cuvinte foarte cglduroase si bine simtite ca sal laude
ideia d-lui Popescu de-a face o excursiune atat de folositoare
din toate punctele de vedere, precum 0 purtarea demnä si exem-
plarg a elevilor sal.
D. Davila a dgruit scoalei din Bar lad 100 exemplare dintr'o
carte ilustratg al cdrei titlu ne-a scgpat din memorie, pentru a
fi impgrtlie intre scolari si profesori, iar restul depus la biblioteca
scoalei din Bar lad.
Marti. In aceastal zi junii callgtori 0-au inceput excursiunile
prin visitarea scoalei de agriculturg dela Herastrdu, trecand pe
la palatul de monetärie si pe la institutul d-lui Urechial.
La scoala de agriculturg, care intereseazg pe viitorii invg-
tatori sgtenesti intr'un grad atat de inalt, ei n'au lalsat nimic
neobservat, atat in ce priveste organizatiunea internal, uneltele
agricole etc., cat si in privinta lucralrii campului. Intorcandu-se
ei au fácut o vizità d-lui ministru Kogalniceanu, care i-a primit
cu cea mai mare afabilitate, s'a interesat de excursiunile lor de
pang acum si le-a argtat apoi bogatul 0 alesul d-sale muzeu,

www.dacoromanica.ro
 2§6

Conducandu-i in persoang pretutindeni, arätandu-le insu0 toate

obiectele mai insemnate 0 explicandu-le tot ce le arata.
D. Popescu facuse elevilor d-sale istoriciil d-lui Kogalniceanu,
astfel ca ei §tiau in fata cui se afla.
Intrebandu-i despre eXcursiunile ce au fadut 0 ce mai au
de gand sa facd 0 afland ea' 'stint haarati a se intoarce la Bar lad,
d. Kogalniceanu ii sfdtui sa .nu pearda aceasta ocasiune Idea a
cerceta 0 noua provincie a Romaniei, Dobrogea, precum i por-
tul de mare dela Constanta. Spre acest scop d. Kogalniceanu
mijloci ca transportul §colarilor calatori sà se faca gratuit; atat
pe caile noastre ferate, cat 0 pe Dunare, incolo 0 inapoi. Mi§cat
de aceasta bunatate; d. Popescu multumi ministrului roman in
numele colarilor §i otalri sa." plece in Dobrogea, Vineri.
Mercuri. Ducandu-se sa viziteze spitalul militar, to-0 co-
larii dimpreuna cu profesorii kr aii fost surprin0 intr'un mod
placut and au vazut cal li se pune la dispozifiune atelierul fo-
tografic de acolo, spre a se posa cu tofii. Intreband de unde le
vine aceasta noua dovadd de iubire, ei aflara cal tot dela d.
general Davila. Ei fura sco0 in mai multe grupe, in diferitele
lor costume nationale de vara i de iarna.
Tot din ordinul d-lui Davila, d. fotograf Duschek scoase
intr'un tablou mare intreaga trupd caldtoare, compusa din 82
qcolari 0 6 profesori.
Joi. Ieri, normaNtii visitara peste zi coala normala a
Statului Carol I, precum §i alte edificii publice, care ramäsesera
nevisitate, iar seara detera o reprezentafiune cu cantece 0 jo-
curi nationale la societatea Concordia Romana, unde culesera
cele mai frenetice aplause 0 fura imbrati§afi de public cu un
adevarat intusiasm.
Dar trebue sa descrim pe larg aceasta wrath' 0 de aceia
o amanam pentru numarul viitor.
Astäzi Scoala calatoare" a plecat cu trenul de dimineafa
la Giurgiu, de unde se va imbarca pentru Dobrogea.
Suntem siguri ca inimile tuturor adevarafilor Romani o in-
sofesc in tot locul §i credem a ne face ecoul simfimintelor lor

www.dacoromanica.ro
 291

utand calatorie fericita acestor viitori apostoli ai culturii popo-

rului roman 0 dorindu-le din suftet a se intoarce in patria kr
tot a§a de veseli 0 de voio0 cum au plecat.
11. NormalWii din Bdrlad fn Bucure?ii (Ref lexiuni)
(Romanul", 19 August 1879)
Sunt oameni cari, inspirati de ni§te sirntiminte nobile, pun
binele ob§tesc mai presus de ori-ce preocupatiune 0 de ori-ce
interes personal §i-0 consacra intreaga lor viata unui scop menit a
aduce foloase omenirii 0 mai intai de toate natiunii careia apartin.
Un asemenea barbat este d. I. Popescu, directorul §coalei
normale din Bar lad.
Ca 0 neuitatul George Lazar, care, plecand dela Avrig
(satul sail natal in Transilvania), a venit in Romania ca sa puma
temelia §coalei romane, isgonind din coale §i din biserici limba
greaca 0 cea slava care-i usurpasera locul ; ca 0 George Lazar,
care in toata viata sa n'a avut decal o tintä ; luminarea popo-
rului roman §i cultivarea limbei stramomti, amenintata de peire,
astfel 0 venerabilul L Popescu 0.-a ales nobila chemare de a
ridicà neamul sail prin invatatura §i de a creia oameni destinati
a deveni n4te adevarati apostoli ai luminärii §i desvoltdrii po-
porului raman, de cari el are atata trebuinta.
De trei-zeci de ani d. Popescu lucreaza neobosit pe spi-
noasa dar frumoasa cale a dascaliei ; insa cu deosebire de vreo
opt ani incoace activitatea sa a luat un avant 0 o directiune cu
totul exceptionale. Mai intai invatator, apoi profesor la liceul
din Barlad, d. Popescu isbuti a infiinta cu mijloacele judetului
Tutova o qcoala de pedagogie in Barlad, al carei director de-
veni §i care dete acestui judet pe prirnii invaltatori e§iti din acea
pepiniera de dascali sateneqti.
$coala aceasta trecu apoi subt ingrijrrea Statului §i ea ne
da astazi roadele cele mai imbucuratoare, cele mai nea§teptate,
ea numara acum peste o sutd de §colari §i, in anul acesta, 26
din ei au terminat cursul §i se vor duce fiecare la comuna sa,
ca sa raspandeasca in satul Ior, ca invatatori, luminele 0 cu-
no§tintele pe care le-au adunat in timpul de patru ani ca interni
ai §coalei din Barlad.

www.dacoromanica.ro
 208

Principiile sanätoase de care este patruns d. Popescu si pe

care are darul de a le inspira tutulor acelora earl yin in atin-
gere cu dansul, ne garanteaza cà toti cati au fost sub conduce-
rea sa vor fi niste invatatori exemplari, propagand in popor
aceleasi principii si cautand sa imite, dupal puteri, pe demnul
lor magistru. Dar ceeace spunem ad nu e numai o speranta, e
o convingere, caci avuram fericita ocaziune de a vedea cu ochii
nostri pe acesti tineri säteni si a ne bucura, dimpreuna cu toti
aceia cari i-au vazut, de frumoasele resultate dobandite.
Ca adevarat pedagog, d. Popescu a inteles prea bine, cä
invätátura curatä teoreticä din carti, propagata numai dela Ca-
tedra intre patru pareti, nu poate fi de mare folos, mai ales
pentru niste viitori invatatori, daca nu va fi impreunate cu ex-
periente practice, care sa permita scolarilor de a vedea si pipai
aceia ce au citit in carti. De aceea d-sa a hotarat ca din trei
in trei ani sa facä cu scolarii sai excursiuni prin acele parti, pe
unde ei ar putea gasi cele mai multe elemente pentru märirea
capitalului lor de cunostinte practice si stiintifice. 0 asemenea
excursiune a facut pentru prima oara in 1874, iar in anul acesta
pentru a doua oara.
Luand toiagul in mang si punandu-se in fruntea unei cete
de 82 devi, care de care mai sprintenel, si formand impreuna
o grupa din cele mai pitoresti in frumoasele lor costume na-
tionale, veteranul profesor pleca pe jos, ca Christos cu apastolii
sal, trecu muntii pe la pasul Oituz in Transilvania, facu o lunga
calatorie prin tara Barsei si. se intoarse de acolo pand la Predeal
la Bucuresti, de unde plea. la Constanta in Dobrogea, spre a se
intoarce apoi pe la Braila la Bar lad.
Cate nu vazura tinerii calatori in aceastä lunga excursiune 1
Cate nu invatara ei din cele ce vazura si cum ar fi putut ei
dobandi toate aceste cunostinte de pe bancile scolare din Barlad.
Normalistii barladeni nu au calatorit bunal-oara cum egg.-
toreste orasanul avut care se inchide intr'un vagon si se lasá a
fi transportat cu iuteala pe care o da puterea aburului, trecand
muntii i campiile fara a observa. decal Ca se invartesc intr'o
continua monotonie dinaintea ochilor sai, trecand satele fara a
se opri si. fara a le da vre-o atentiune, oprindu-se numai prin

www.dacoromanica.ro
 290

brasele cele mari, pe la hoteluri, care nu difera mult unele de

altele, i intorcandu-se adesea dintr'o lunga calatorie tot cu atatea
cunostinte cu cate plecase.
Normalistii barlddeni an avut ragazul a vedea si a studia
la tot pasul cate ceva nou. Ca viitori invätätori satenesti ei aveau
trebuinta a vedea tocmai aceia ce calatorii oraseni nu vac!, adica
tocmai campiile cu holdele lor si satele cu gospodaria lor. $i
pentru a putea folosi cat se va puteà mai mult din o asemenea
excursiune d-1 Popescu nu s'a multumit a visita cu scolarii sài
numai parti din tara noastra, ci a trecut cu ei hotarele tarei,
spre a-i face sa cunoasca locuri unde cultura in genere e mai
inaintata, unde munca campului i cultura domestica se fac intr'un
mod cu mult mai rational decat la noi, si de unde prin urmare
viitorii invätätori se puteau intoarce in patria lor cu notiuni,
care, daca ei se vor stradui sa le aplice in satele in care vor fi
chemati a raspandi lumina si cultura, mult vor folosi locuitorilor
acelor sate si prin urmare tarei.
Nu ne permite spatiul a face o dare de seatnä amanuntita
despre lunga calatorie a normalistilor din Bar lad, dar va fi destul
credem, sa spunem cä pe ori unde au trecut ei n'au lasat nimic
neobservat i cä demnul lor conducator a fost necontenit langa
dansii ca sa. le atraga atentiunea i sa le explice tot ce merita
un deosebit interes. $i multe lucruri au meritat un asemenea
interes la Sasii, Romanii i Ungurii de peste Carpati, in tot ce
priveste cultivarea pamantului, cresterea vitelor, gospodaria casei,
obiceiurile, traiul i activitatea lor ! Junii calatori cu care avuram
placerea a ne intrefine cat-va timp si a ne incredinta despre
aptitudinile si despre gradul de cultura la care au ajuns, au
marturisit ca au fost foarte surprinsi de a vedea o deosebire
atat de mare intre starea sätsanului de aici si a celui din Tran-
silvania, si cal au vazut sate care ar putea servi de model ora-
selor noastre. Dar suntem siguri ca ori cine a trecut frontiera
tdrei intelege foarte bine avantagiile unor asemeni excursiuni
pentru scolarii nostri in genere si pentru pedagogi in special si
de aceia ne marginim la reflexiunile facute pana ad, lasand ca
cei insarcinati cu cultivarea poporului sa cugete asupra acestui

www.dacoromanica.ro
 Y)0

punct §i exprimandu-ne speranta ca patrioticul exemplu al d-lui

Popescu va gasl imitatori.
&rata dela Concordia Romein6"
D. Popescu voia sa prezinte publicului bucureqtean pe elevii
sal ; insa, fund grabit a pleca in Dobrogea, n'a avut timpul ma-
terial de a organiza o representatiune la care s'a poata asista o
mai mare parte a publicului din capitala, 0 de aceia represen-
tatiunea data in gradina Concordiei Romane n'a fost anuntata
decat prin doua ziare i numai in seara representatiunii. Cu
toate acestea gradina Concordiei Romane a intrunit un public
destul de numeros, multumita preedintelui acelei societati, d. C.
Porumbaru, care a invitat in graba pe membrii societatii.
Representatiunea a ldsat incantati pe toti aceia care au
asistat. and s'a ridicat cortina i s'au aratat pe qcena cei 82
de, §colari in costume nationale, avand in mijlocul lor pe profe-
sorul lor de music& d. Harjescu, un fior de farmec a trecut prin
public 0 o salva de aplause a urmat.
Trupa intona cantecul gintei batine §i-1 executa cu mdestrie
ai cu dulceata. Cat de bine qedea acest cantec in gurile acelor
neao0 Romani i cat de melodios curg eau cuvintele de pe
buzele lorI

Urma apoi Mai Tatare I" de V. Alexandri, care te facea

sä vezi inainteti pe ni§te eroi care iti dau o idee despre ce e
Românul in turbare".
Scolarul Silion Spiru, din comuna Mohorati, jud. Tecuci,
declam5. cu voce puternica i cu un accent curat Pene Curcanul
de V. Alexandri. Trebue sa observam cà ace#i elevi pronunta
limba romana in dialectul cel mai curat i ca, de0 toti Moldo-
veni, nu se observa la nici unul din ei acea pronuntare stricta
a locuitorilor din orwle moldovene, unde limba poporatiunii
romane a suferit o influenta stricacioasa din causa contactului
continuu cu Evreii.
Elevii barlädeni au executat o multime de cantece natio-
nale care au stors admiratiunea celor de fata ; dar care nu fu
mirarea acestora, cand auzira de o data marvil din Faust §i ii
se paru Ca sunt transportati dinaintea unei opere italiene.

www.dacoromanica.ro
 301

Au mai declamat : Filote Anastase din Mirea, jud. Putna,

Boul si Vitelul ; Mohor Petru din Barlad, Sergentul de V. Alex-
andri ; dar cei cari au excelat in declamatiune si au dovedit un
mare talent artistic au fost Chiru Vasutu Joan, din Gohor, jud.
Tecuci si Sentea George din Rusi, jud, Bacau, cari declamara
impreuna poesia Apa trece, pietrele raman, de V. Alexandri.
Am zis cà trupa a cantat o multime de cantece nationale.
Trebue sa notam in acestea cantecul Grivitii sau Feata lui
Gazi Osman de V. Alexandri, care a avut mare succes.
In fine sapte din scolari, cu port deosebit de ceilalti, avand,
in loc de cisme, opinci legate cu curele pana la genunchi, exe-
cutara cu multa maestrie si cu un tact admirabil, in mijlocul
aplauzelor generale, jocul national Batuta.
Cu aceasta ocasiune declamara cateva fetite dela 6 pang
la 8 ani poesii. Ele ne facuram sa credem ceiace se zice despre
copii minunati. Intre acestea vom nota pe d-ra Marioara Aslan
de 6 ani, d-ra Florica Zacharescu de vreo 8 ani si d-ra Matilda
Pang*. Constantinescu cam de aceiasi etate, care au incantat pu-
blicul cu talentul bor.
Dupa terminarea reprezentatiunii d. Popescu aparu pe scena
si tinu un discurs foarte bine simtit, aratand motivele care l'au
determinat a face o excursiune, facand istoricul cdlatoriei prin
Transilvania, si multumind cu multd caldura publicului pentru
onoarea ce au facut scolarilor d-sale, asistand la rustica si mo-
desta lor reprezentatiune !
A urmat apoi o colatiune pe care Onor. presedinte al Con-
cordiei Romane a oferit-o junilor oaspeti, cu care ocaziune d.
Porumbaru i-a binecuvantat cu niste termeni alesi, iar d.
Missail le-a tinut un discurs, in care a laudat faptele d-lui Po-
pescu si a dat sfaturi binevoitoare scolcrilor sai.
Uitasem a spune ca doamnele si domnisoarele membre ale
societatii au oferit buchete de flori oaspetilor Concordiei Romane,
iar d-lui Popescu o coroana frumoasä de flori naturale.
Toti, si public si oaspeti, au parasit gradina Concordia Ro-
mana ducand cu dansii cele mai frumoase amintiri.
Petrecerea a fost din cele mai cordiale si felicitam pe d.
presedinte Porumbaru pentru nobila initiativa de a of eri junilor
oaspeti ai capitalei ocasiunea de a se presinta unei parti a pu-
blicului bucurestean,

www.dacoromanica.ro
 302

12. Un adaos.
(Románul", 20 August 1879)
In darea de s,:tama pe care am facut-o in numarul nostru
de eri am uitat sa spunem ca, Joi, normalisti din Bar lad au vi-
sitat intre allele i fabrica de ape gazoase a d-lui C. Porumbaru
care a primit pe visitatori cu multä afabilitate si s'a fdcut pentru
cateva momente profesorul lor, explicandu-le tot mecanismul fa-
bricei i fdcand experiente dinaintea lor. Apoi a oferit scolarilor
si din produsul fabricei, ca sa se convinga si mai bine de expe-
rientela facute, si in adevdr tare bine le cazu, pe acea caldura,
cate o sticlä de apd gazoasa cu sirop. La plecare le dete i cate
o cutie de vacs tot din fabrica d-sale.
13. Trupa cdldioare a elevilor $coalei normale (preparandia)
din Bdrlad.
(Gazeta Transilvanier, 5 August 1879)
A plecat cu directorul sau d. I. Popescu, in frunte, Marti
dimineata, din Brasov per pedes Apostolorum prin satele Ghim-
bavu, Cod lea, Vulcanu i Tohanu, la Zarnesti, de unde s'a re-
intors Vineri la 2 ore dupg amiaza, in Brasov. Pretutindenea
tinerii au fost primiti cu mare caldural i ospitalitate de catre
populatiunea romand. In Co Idea s. e, se plangeau multe familii,
desi mai s'arace, cä de ce nu le-au dat i lor cafe un elev ro-
man in gazda (cuartir), In Vulcanu le-a esit inainte calatorilor
tot poporul condus de batranul si vrednicul paroh Radoiu, care
a salutat pe elevi foarte calduros. In Zarnesti i-a intampinat ju-
dele Penciu cu preotii i poporenii mai de frunte. Aci elevii au
visitat scoala romana si in urma stabilimentul fabricei de hartie.
Asemenea au visitat in toate celelalte sate scale i pe cele
sasesti. La reintoarcere avura in Rasnov o primire deosebit cor-
diala ; zelosul invatator d. Proca le-a procurat indata la toti
cuartire i i-a condus pretutindeni imbratisandu-i cu cea mai
mare amabilitate.
Vineri, dupa reintoarcere la Brasov, s'au dus toti pe la
cuartirele lor. Seara Ii s'a pus la dispozitiune baile de abur It
dupace se scaldara cu tofu ii s'a dat prin intervenirea par.
protopop Petricu o cinä in sala de gimnastica. Duminica vor

www.dacoromanica.ro
 303

canta in cor in biserica i seara condusi de bravul lor profesor

de musica d. Herjescu se vor produce in cantari.
14. 0 coald normald In ccIldtorie.
(Gazeta Transilvaniei", 12 August 1879)
Luni seara a sosit in Brasov, venind dela Sdcele, directo -
rul scoalei normale (preparandia) din Bar lad (Moldova) d. Ioan
Popescu, care a intreprins cu scolarii sal, 80 la numar, o card-
tonie in partile sudvestice ale Transilvaniei spre a studia rela-
tiunile economice a. a. de aci. D. Popescu cu scolarii sal, viitori
invatatori satesti in Romania, a aflat primirea cea mai cordiald.
Toti au fost incuartirati prin casele romane din oras si din su-
burbiul Scheiti.
Marti dimineata, dupa un scurt repaus, trupa a plecat iarasi
spre a vizita Zarnestii i alte sate dimprejur, de unde se va in-
toarce Vineri. Auzim ca D. Popessu are de cuget a estinde ca-
latoria sa de astadata 'Ana la Sibiu. Salutdm cu bucurie in mij-
locul nostru pe acesti bravi tineri, cari se dedica nobilei misiuni
a instruirei poporului Wan din Romania, salutam in deosebi pe
bravul i zelosul lor director, care a avut norocita idee de a
face ca invätaceii sai sa intrebuinteze vacantele intr'un mod atat
de frumos, bun si folositor I
15. Primirea elevilor coaIei normale din Bar/ad
ía Baile Slanicului.
(Gazeta Transilvaniei". 5 August 1879)
Citim in Curierul Balassan" din Iasi : Directorul scoalei nor-
male din Barlad d, I. Popescu 91-a luat asupra-0 sarcina de a
uza de timpul vacantei spre a conduce elevii scoalei normale
din Barlad prin locurile principale locuite de Romani, ca din
propria lor experienta sä cunoasca starea materiala i morala
in care se afla. Nu se poate dar ca societatea visitatorilor
lion sa nu deschida cu caldura bratele si inima lor tinerilor cä-
baton i bunului lor conducator. Desi timpul era ploios, totusi
un insemnat numar de visitatori esise din Stanic, pentru a in-
tampina pe viitorii apostoli ai poporului l a-i felicit a de bunavenire,
Cu aceastä ocasiune medicul dirigent al bailor dr. Arono-
vici, printr'un discurs inspirat de cele mai nobile sentimente, se
facu interpretul intregei societati a visitatorilor,

www.dacoromanica.ro
 304

Distinsul literat si poet, profesor de odinioard, care totdea-

una a pgstrat in sufletul &du iubirea cea mai devotatd pentru
natiunea sa, d. epitrop al spitalelor Sfantului Spiridon, Dimi-
trie Gusfi, salutd mandra trupg cglatoare printr'o odg. inspiratä
de cele mai nobile i patriotice simtiminte. Eaca inspiratiunea
improvizatä a dulcelui nostru poet :
Pasu cu Dumnezeu"
(Mai departe versurile ca in B. P." din 1 August 1879, de unde e copiatä,
a se vedea in urmä, pug. 280, apoi urmeaza)
Timp de trei zile petrecurd bine-venitii oaspeti la bgile Slg-
nicului ca in mijlocul fratilor lor. In ajunul plecdrei lor, find in-
vitati d-nit visitatori ai bailor de a asista la cateva productiuni
a elevilor, Mai multe cantece romanesti furd executate de toti
elevii in cor ; mai multe poesii nationale, de V. Alexandri, furg
declamate cu sentiment si cu tact. In fine, un numär de elevi
executard Romanul". Spectatorii avurd cu aceastd ocaziune una
dintre cele mai pldcute zile din timpul petrecerei lor la bal. In
ziva de 18 1, c Ii luard oaspetii nostri ziva bung de la roman-
ticele locuri ale Sldnicului, in care strgmosii lor se adgpostiserd
odinioarg in contra nävdlirilor de barbari, i apucard drumul
peste currndturile muntilor la fratii lor d paste munti, unde, nu
ne indoim, vor fi imbrätisati cu lacrime de bucurie,
16. Turista din Beirlad
(Gazeta Transilvaniei", 6 Septemvrie 1879)
Extragem dintr'o scrisoare al unui elev al scoalei normale
din Barlad datatd. Chiustengea 19 August st. v. urmdtoarele...
In Bucuresti am stat o saiptaimang, in acest interval am
visitat tot ce era mai important de vgzut. D-1 general Davila cu
ocaziunea unei vizite ce i-am dat ne-a oferit fiecdruia Cate o
carte, a cdrui pret este de un galben. D-1 director al liceului
Sf. Sava, unde am fost incuartirati ne-a dat in fiecare searä cate
o masa in tot timpul cat am stat in Bucuresti. Joi seara pe la
orele 9 am dat un concert de canturi, declamatiuni i jocuri na-
tionale, unde drept recompensd ne-a oferit o masà destul de
pompoasg. Vineri am mers cu trenul din Bucuresti spre Giurgiu,
de unde, dupd un scurt repaus, am plecat cu vaporul pe Dundre

www.dacoromanica.ro
 305

spre Cernavoda. Sambata am plecat de aci cu trenul spre Chius-

tenge, unde am fost intampinati de d. prefect al orasului Remus
Opreanu. Dupà cateva ore de repaus am visitat orasul in toate
directilmile, precum si minunatul port dela Marea Neagra, acorn-
paniati de d, prefect si de alii membri ai autoritatilor de aci,
cari ne-au onorat cu cea mai calduroasa primire. D. prefect, care
mai mult decdt toti ceilalti, era cuprins de entusiasmul national,
ne-a oferit vaporul si muzica regimentutui spre a ne preumbla
pe mare vreo 2 ore, incepand dela 71/2 si. 'Ana la 9'/2 seara,
Pe langa muzica milliard, am executat si noi elevii mai multe
canturi nationale, Astazi Duminica am cantat liturgia in Biserica
Elena. Dupa Biserica ne-am dus la masa ce ne-o oferit-o d-1
prefect, unde au asistat impreund cu noi sit d-sa cu alti mai multi
domni, precum si directorele nostru d. Popescu.
De aci vom pleca maine, Luni, cu trenul iaräsi la Cerna-
vodd si de acolo ne vom duce cu vaporul pe Dunare spre Galati",

XLIII

Curatoria averei defunctului Neculai Rosca Codreanu din

Bárlad, a avut concursul lui loan Popescu la infiinfarea Scoalei
Secundare profesionale de fete, dupdcum o spune prin Pro-
cesul-Verbal din 1880 Octomvrie 18.
Ia' n. ce zice :
Dupa invitarea faicuta de curatorie d-lui Joan Popescu,
profesor la liceul din aceastal urba si Directorile 5coalei Nor-
male primare, d-sa a avut buna-vointa de a secunda cu expe-
rienta ce posedd de ale scoalei pe Curatorie, elaborând 1) un
conspect de preparatiile necesare pentru deschiderea scoalei, 2)
un proect de Budget pentru instalarea si intretinerea 5coalei pe
anul 1880/81". 5i mai departe se mai spune : Prin prescriptul
verbal din 15 Ianuarie a, c. (1880) d-1 casier onorific, P. Chenciu,
fusase insdrcinat cu cautarea unei persoane demna de a ocupa
functiunea de Directoara a 5coalei. D-sa, in intelegerea ce a
avut cu d-1 Ioan Pcpescu, a prezentat Curatoriei oferta d-soarei

20

www.dacoromanica.ro
 306

Corolina N. Teclu (din Brasov), spre ocuparea acestui post" ').

XLIV

Excursiunea lui Joan Popescu cu Normalistii, in

fail si peste Carpati, in lulie si August i882, dui:IA stirile
din ziare.
1. Din GAZETA TRANS1LVANIEI" (No. 87, Iulie 30)
Elevii scoa1ei pedagogice din Bdrlad au sosit eri (28 Julie)
in Brasov in frunte cu vrednicul lor director d. I. Popescu si cu
profesorii Harjescu si Preotul Antonovici. Elevii vre-o 80 la numAr,
au fost inquartirati. la gimnasiul romanesc de aici. $coala pe-
dagogic5. din Barlad merità toatA lauda si poate servi de model
tuturor pedagogiilor noastre, pentru cA pune asa mare pret si
pe praxa sau experientia, facand tot la trei ani excursiuni pe-
destre. D-1 Popescu cu elevii sal a visitat bAile dela SlAnic, a
trecut pe la vama Oituzului in Ardeal, a venit pe la Bretzcu prin
Prejmeru in SAcele, de acolo a sosit la Brasov.
Aid la noi va zAbovi 3 zile, apoi isi va lua drumul prin
satele dimprejur, prin Rasnovu si Dimes-Li si mai pe urinal se va
intoarce iar pe la Brasov,
1 Din GAZETA TRANSILVANIEI« (No. 89, 4 August 1882)
Normaii0ii din Bdrlad au cercetat Mercurea si Joia tre-
cutA mai multe lucruri de insemnAtate de aici si apoi Vineri dupa
pranz s'au indreptat spre Codlea. Impresiunea, pe care au facut-o
elevii d-lui Popescu atat fat5. de Romani, cat si fatd de strAini,
1) Din brosura mea : Fr.* Gheorghe si Neculai Rosca Codreanu, etc. BM-lad,
Tip. Gh. V. Munteanu, 1908. pag. 68-74. Dupacum stiu, I. Popescu a lost, in-
sArcinat de Curatorie, in acelas timp, si cu facerea Programei $coalei, cum si
cu intreaga organizare a ei. $coala s'a deschis la 6 Decemvrie 1880. Tot Po-
pescu a recomandat atunei si corpul didactic al $coalei si care se compunea.
din : d-ra Corolina Teclu (Directoara si maistrá de Croitorie si Rufdrie) ; Preo-
tul I. Antonouici (Religia, Aritmetica si Comptabilitatea) ; d-ra Ecaterina Stauricd
(Romana, Italiana, Istoria si Geografia) ; d-ra Ecaterina Varlam (Franceza) ; d-ra
Elena Varlam (Desemnul si Caligrafia) ; d-1 Lascar Herjescu (Musica Vocalà).
Domnisoarele Varlam, demisionând in 1885, au fost inlocuite prin : d-na Ru-
xanda Maior Stere (Franceza) si d-na Maria C, Robescu (Desem si Caligrafie).
Brosura amintita, pag. XLII,

www.dacoromanica.ro
 307

se poate numi de tot favorabilà. Cu deosebire disciplina acestor

viitori dascAli a fost mult admirata. De insemnat este interesul
ce l'a dovedit fie-care dintr'insii fatà de targul de Vineri. Atat
productele naturale, cat si cele artificiale au fost observate si
studiate cu deamainuntul. Sâmbaita pan4 calre searà au urnblat
Barlklenii prin Cod lea si prin Vulcanu, iar dupd aceia s'au dus
la arnesti, unde au cantat Duminic6 dimineata in biseried.
Seara la 6 ore a fost o productiune.
Atat corurile si declamatiunile cat si jocurile au multumit
pe cei de fatà cu desavarsire,
Din arnesti se intoarce d-1 Popescu cu scolarii sal la Bra-
sov si de aici trece pe la Predeal in R omânia.
3. Din GAZETA TRANSILVANIEI" (No, 91, 8 August 1882)
Elevii coalei pedagogice din Bdrlad intorchndu-se la Bra-
sov din excursiunea facuta prin satele invecinate au fost incar-
tirati pe la familii române de aici. Eri in 5 August st. v. s'au
produs acesti viitori dascali in sala cea mare a gimnasiului ro-
mânesc, in fata unui public numeros. Productiunea a avut un
rezultat stralucit.
Un cor puternic a chntat mai multe eantece nationale, iar
intre pause se produceau singuratici elevii prin declamatiuni bine
executate, intre allele amintim, cal elevul Dalscallescu, imbrkat
ca Curcan, a declamat pe Penesu" cu mare efect.
La mijticul productiunei seapte elevi in costum national cu
opinci si cu clopotei au jucat Calusiarul" iar cam la finea pro-
ductiunei Bdtuta", ambele jocuri atat de scumpe nouà Roma-
nilor au fost executate cu o perfectiune rarä. La incheiere d-1
L Popescu, directorul scoalei pedagogice din BArlad, a al-MA in
cateva cuvinte constituirea scoalei pedagogice si accentuand cu
deosebire excursiunile fäcute pentru praxa elevilor sal., a muff u-
mit Brasovenilor pentru buna primire si a exprimat dorinta ca
s'a vadd pe toti Românii progresand spre bine. Vorbirea a fost
primità cu vii aplause. In 6 August st. v. ziva nasterei Domni-
torului a fost aici mare parada militarg, garnizoana din Brasov
si trupele aici concentrate au defilat inaintea Generalului-briga-
diru, intre sunetele muzicei militare. La poalele dealuluif sul?

www.dacoromanica.ro
 308

cetatue s'a postat 0 d-1 Popescu cu elevii sai 0 a asistat la

aceasta parada. 41 era drag sa vezi pe ace01 pedagogi unifor-
mati. cari erau wzati intr'un qir de pared erau militari.
Toti privitorii se bucurau vazand pe Barladeni", 0 numai
cei drept, visita acestor viitori dascali ne-a facut o bung impresie
§i cinste neamului nostru. Savior din Bra§ov Inca le-a atras mult
atentiunea elevii, din Bar lad, cad in numarul trecut al foaiei
Kronstadter Zeitung" a publicat un Foileton", in care se arata
codstituirea §coalei pedagogice 0 excursiunea facuta in aceasta
vara. Cu aceasta ocaziune descriu totdeodata §i uniforma ele-
vilor : Ei au pantaloni albi, pieptar suru, suman castaniu, ciobote
mici, cama§a romaneasca incinsa cu un ierpatu, data peste pan-
taloni, §i in cap o palarie neagra ; afara de aceste la drum sau
cand ploua sunt imbracati cu o manta de panura castanie, ca.-
dula neagra turtita la o parte §i in picioare opinci.
Ne-ar pläcea cand qi la §coalele noastre pedagogice s'ar
pune un pret mai mare pe practica, facandu-se excursiuni pe-
destre. Cine va vedea pe elevii d-lui Popescu §i disciplina kr,
acela nu poate dna sa recomande metoda d-sale 0 sä caute
cu orice jertfa sa se fad. i la noi astfel.
4. Din PALODA", Birlad (5 August 1882).
Impresiuni din cdMtoria Normalistilor BeIrMdeni
Transilvania 28 fi 30 Iulie, 1882.

Importantele sate din Transilvania ; Prejmeru si Seicelele.

Prejmeru 28 Julie. Plecaram dela cafeneaua de pre
malul apei Negre, trecuram printr'o mica padurice, qi deodata
ni se prezentä inaintea ochilor un maret §ir de case puse in
doua randuri, §i flind toate de aceea0 forma 0 c'am toate de
acelea0 dimensiuni 1 toate cu uri pentru cereale, vite, care, 0
unele d'ale campului, avand in partile de dindarat i gradine de
pomi, legume, etc. Inca pang a nu ajunge in sat, la o depar-
tare de 50 de metri, baietii intrebau, care mai de care, cei ce
e acesta ? este un oras? este un otel ? 0 cate de aceste. In fine
intram in acest sat, carele dupa caracterul salu este sat, iar
dupa aranjarea i constructia caselor 0 dependintelor, intrece,

www.dacoromanica.ro
 36 9

(si aceasta o zic cu toat5. convingerea) pe foarte multe din 0-

rasele noaste ; chiar Bariadul, Lap.' cu acest sat trebue sa ro-
seasca : nu mai zic nimic de Tecuciu, Vasluiu, Hui, Bacau, etc,
etc., care toate aceste nu meritä, fata cu acest sat, nici subur-
bie sa fie. Luaram quartir la $coala romdnd, care e un splen-
dit edificiu cu cloud etaje, 0 care in alti ani nu era. Aci e di-
rector Parintele Ludu, care lipsea de acasà, fiind dus la conferin-
-tele unguresti. Dupa ce ne repauzaram si noi i bgetii si dupa
ce mancarAm ceva, imediat d-1 Popescu lua baiefii i vizitaram
cu tofii cateva case gospodaresti de diferite categorii. A luat
spre studiare 3 gospodarii ; una de calitatea cea mai inferioara,
alta de mijloc, iar alta de cea mai superioara. Si lucru curios,
aceste trei categorii de case nu diferiau una de alta, decal numai
in marime. Calitatea, asezarea i orinduirea atenantelor si a gra-
dinelor, impartirea, etc., ce le-am observat la cele dintai, toate
acestea le gasiram si la cele de categoria II si a III-a ; diferenta
era numai in dimensiuni, ca unele erau mai marl, iar altele mai
mici,
D-1 Popescu facu, ca fiecare cladire i fiecare lucru din
gospodaria campeneasca sa fie observat i examinat cu multa
atentiune de sco1ari. Bdietii au ramas uimiti de toate cele ce
au vdzut atat pe la casele sasesti cat si pe la cele romanesti.
Am admirat i noi i ei cotetele pentru porci, gaini, vitei, etc.,
grajdurile pentru cai, vaci, boi, etc., apoi furci, greble de dife-
rite märimi, si cate altele precum : care, carufi, pluguri, etc.,
daca ar fi sa le descriu cu deamanuntul pe toate, atunci mi-ar
trebui i timp i unelte de ale scrisului foarte multe ; ma margi-
nese deci a dá numai niste notiuni generale despre toate aceste.
Pana aci baietii, erau nu prea erau surprinsi, de cele ce va-
zusera ; dar apoi aci se infundard toate. Aci ramasera curat ui-
miti. Eu chiar, carele le-am vazut pentru a treia oara, am ra-
mas uimit de cele ce am mai putut vedea si de asta data, si
imi ziceam: 0 Doamne ! Oare cand voi ajunge, sa pot vedea
1

si in scumpa taxa mea, ceeace am putut vedea in acest sat ? I

Umblasem foarte mult si nu eram obosifi. Deci ne duserdm de
vizitaram scoalele sase$ti, care sunt trei la numar. Aci ne in-
timpinera mai toti profesorii, cari cu multa buna-vointa ne pu-

www.dacoromanica.ro
 316

Sera la dispozitiune toate cele d'ale scoalei 1 dupa ce facuram $i

ad toate cercetarge, pentru care ne dusesem, executaram In
cor un frumos imn, carele a multumit prea mult atat pe pro-
fesori $i preoti, cat si pe publicul ce era adunat acolo. De aci
plecaram asociati fiind de cei amintiti mai sus si ne duseram la
biserica, care e in fata scoalelor si care de jur imprejur e oco-
litä de un gros si inalt zid numai de piatra ; in paretii careia
se afla o multime de chilii sau mai bine celule care odinioard au
servit de addpost locuitorilor in timpuri grele. Vizitaram aceasta
biserica veche, fundata la 1243, vazuram in ea fel de fel de lu-
cruri antice, si apoi plecaram si. de aci tot asa de multumiti ca
dela gospodarii si scoale, si ne duseram la quartire, cu hotara-
rea ca a doua zi Sambata 24 Iu lie sa plecam la Sace le, ceeace
s'a si facut.
A doua zi, Sambatd, 24 curent, cam pe dupd amiaza, am
plecat la &leek, unde am ajuns cam catre seard. Aci deocam-
data bdietii au luat quartiru la sroala ; iar noi la Par. Victor
Popea. A doua zi ne dusaram la biserica, unde cantardm sf. li-
turghie in cor. Dupa iesirea din bisericd, Parintele Radu Popea
ordona de puse caii la trasura si cu totii impreuna ne duseram
la iarmaroc (balciu) la Prejmeru, unde steterdm pang Luni seara
la 6 ore. Cu ocaziunea aceasta a iarmarocului avuram fericirea
a vedea si cultura vitelor din Transilvania. Am vazut boi, vaci
si. cai atat de ingrijiti, frumosi si. bine crescuti, incat ramane o-
mul uimit si se intreabd : oare merità. niste animale asà de in-
ferioare sa traiasca mai in aceleasi conditiuni ca omul ? Cutre-
eraram acest iarmaroc in toate amanuntele lui ; am vazut fel de
fel de oldrii, cojocarii, postavarii, curelarii si cate altele ; apoi:
trasuri, pluguri, dulapuri, scrinuri, mese, scaune, etc. etc,, cu un
cuvant tot ! Cam obositi si plini de colb, ne duserdm la un
mare otel, ce au sasii aci, iar baietii la scoalà, spre a ne cauta
si unii si altii de stomach. Dupa ce ne facuram aceasta datorie,
mai deteram cate o mita prin iarmaroc, apoi ne duseram acasa.
La ora 11, dupa cererea inteligentei, baietii erau ceruti a da o
mica reprezentatiune cu cantece, in una din salile marelui Ho-
tel, ceeace se si fad!.
Intre orele 11 si 12 sala era plina de romani si romance,

www.dacoromanica.ro
 311

preoti romani, profesori sasi si sase. Baietii cantata, declamarg.

poeziL Toti erau foarte veseli ; chiar sasii erau asa de veseli,
incat Primarul din Prejmer, carele este sasu, dadu, dupa indem-
nul conationalilor säi trei butoaie de bere baietilor ; iar pe noi
ne lua la masa in Hotel. Dupace ne-am terminat toate In acest
splendit sat, luandu-ne ziva bung dela cei ce ne cunoscuserg,
am plecat spre Sacele, unde am ajuns intr'amurguL A doua zi
Marti 27 curent, in ziva de Pantelemon, in Sdcele a fost o
mare sarbare nationalg romana, dela care atat noi, cat si baietii,
am invdtat multe lucruri bune i folositoare.
Brasov 30 Mlle. Alaltäseard intre orele 8 si 9 am a-
uns cu ajutorul lui D-zeu la Brasov. Baietii au fost incuartie-
rati la gimnaziu, iar noi Ia camerile bailor i la un profesor.
Astgzi pand la amiaza suntem in Brasov, iar de aci ina-
inte plecgm spre Zernesti prin Ghimbavu, Codlea, Vulcanu,
etc., asa ca pe Marti seara sperdm sa fim iarasi la Brasov de
unde pe Sambata 7 August vom pleca la Sinaia si de acolo spre
Bucuresti. La timp voiu comunica. Acum sa." continuam de unde
am läsat.
In ziva de 27 ale curentei, adica in ziva de Pantelemon,
am fost la biserica cea mare din Cernatu (Sacele) unde a ser-
vi si Par. Antonovici, iar noi am ceintat in cor sf. leturghie :
apoi dupg esirea din biserica, am vizitat o scoald ungureasca de
sculpturg, care ne-a pus in mirare pe toti. Romania nu se poate
felicita i poate cà foarte tarziu va ajunge, ca sa se bucure de
o aseminea scoalg. Am vazut in aceasta scoala atatea lucruri,
atatea figure de diferite fiinti si lucruri, in cat mintea mi se ra-
tgceste, cand numai ma gandeam la ele, Bunul D-zeu aducan-
du-ma in mijlocul vostru, atunci va voiu descrie verbal pe unele
din ele. Insä trebuie sa va spun ceva : cel mai distins elev al
acestei scoale este tandrul Bercariu, Romelnu din Seicele, carele
intre altele a sculptat cu multg arta si gust, de pe o moneda
romaneasca, Marco Roman/el" pe niste dimensiuni destul de
marl.. E decis a o prezenta Regelui nostru.
Dupgce am terminat de vizitat aceasta scoala, ne-am dus
la un preot anume Gcorge Urdea, la care am stat la masa ;
apoi pregatindu-ne am plecet cu totu la Hotel internalional"

www.dacoromanica.ro
 31 2

din acest sat, unde era locul destinat pentru distributiunea me-
daliilor dela expozitiunea din anul expirat din Sibiu. In adevar
aceasta a fost o serbare foarte frumoasa. Sala acestui otel e
foarte mare, era tixita de barbati 0 femei. Aci e 0 o scenal.
Solemnitatea s'a deschis prin o cuvântare cetitd de d-1 Dorca,
director de coald ruralä. Dar mai inainte de aceasta corul nos-
tru vocal a intonat cantul gintei latine 0 o rugaciune, caci wl
e vorba pe aci : toate lucrurile bune, se tncep cu rugdciune.
Dupg terminarca cuvantarei, s'a inceput distributiunea medalie-
lor. Cea intaia medalie §i unica de bronz a caipdtat-o d-1 Pax*
var bun cu d-1 Para din Barlad, profesorul dela liceul nostru.
Dupg aceasta urmara mai multe medalii de argint §i apoi o
suma de diplome ; la fiecare corul intona Multi ani traiasca".
Aceasta serbare a fost foarte splenditä, atat prin natura sa cat
0 prin modul ei de executare. Noi am contribuit foarte mult la
splendoarea ei. La aceastä serbare, pe langa romani i romance,
mai erau 0 unguri, Noi cu totii am avut rara ocaziune a vedea
inteun sat cum se rasplate0e meritul. pupà terminarea solemni-
tatei, lumea ie0ra, iar baietii, noi qi partea cea mai mare din
inteligenta romana raimasera pe loc. A doua zi dimineath ne
duseram pe la cunNtintele noastre spre a ne lilà ziva build.
Aceasta a durat pana la orele 3 p. m. cand reinturnandu-ne la
gazda, unde ne a0epta cu masa, ne-am pus la pranzit. Luaram
imediat masuri de plecare qi fix la 6 ore spre seara ne imbrati-
pram i sdrutaram pe amicii ce se aflau imprejurul nostru, apoi
cu parte din ei 0 in sunetul mai multor mar§uri vocale execu-
tate de baetii no0ri plecaram spre Bra§ov. Si, de0 eram in cen-
trul satului, de abia la orele 7 am ajuns la capatul despre Bra-
§ov al acestui sat ap e de lung, mare 0 frumos, Ad ne
luaram ultima imbrati§are dela cei ce ne asociaserd 0 apoi am
plecat la Bra§ov.
VIATOR

5. Din ROMANUL" (13 August 1882)

$coala pedagogicd din Barlad. Elevii §coalei normale pe-

dagogice din Barlad in numar de 76, sub conducerea directorului
kr I. Popescu, insotit de profesorul local de muzicd vocala Her-

www.dacoromanica.ro
 31A

gescu, si profesorele scoalei profesionale de fete, Preotul I. An-

tonovici, dupa o excursiune facuta prin 21 comune rurale din
Transilvania 0 prin orasul Brasov, in timp de 22 zile tot pe jos,
Sambatä 7 curent au trecut in Romania. Duminica 8 August au
stat la Sinaia, unde elevii au avut fericirea a putea canta in Bi-
serica Liturgia inaintea MM, LL. Regelui si Reginei, insotiti de
personalul Curtii si d'un public numeros. Parintele I. Antonovici
a citit Apostolul.
Dupa Liturgie d. director I. Popescu a fost chemat a se pre-
zenta inaintea M. S. Regelui, iar elevii asezandu-se in front in
fata palatului, MM. LL. Regele si Regina au binevoit gratios a
veni in fala lor, unde au fost primiti cu aclamatiune de corpul
elevilor. MM. LL. adresand mai multe intrebdri directorului, pro-
fesorilor insotitori si mai multor elevi, la cari se uitau c'o dra-
goste si dulceata adevarat parinteasca, au binevoit a le recomanda
sa facä mai multe excursiuni prin Sinaia, si-a ordona a li se
prepara un pranz, dupa care MM. LL. s'au retras petrecuti de
ecourile insufletite ale junilor elevi.
MM. LL. Regele si Regina, insotiti de suita Lor, au bine-
voit din nou a vizita pe elevi la inceputul pranzului, si, dupa zi-
cerea santei rugaciuni de elevi, M. S. Regele, luand un pahar in
mang, saluta pe elevi adresandu-le cuvinte pline de inalte con-
silii 0 urari simpatice. Un elev anume Casiu $tefan, adresa MM.
LL. cateva cuvinte de inalte urari si expresiuni de recunostinta,
incheiate de intreite salve de urari din partea elevilor.
Directorul scoalei, d. I. Popescu, a fost invitat a pranzi la
MM. LL., si a participat in consortiul regal 'Ana la 5 ore si
jumatate spre seara. Dupa pranz, pe la 3 ore, elevii au fost fe-
riciti a executa. inaintea MM. LL. mai multe cantece, recitari si
clasicele danturi nationale, Romanul si &tufa, pe tapsanul din
dosul palatului, unde se dansa in intervaluri hore uriase de do-
robanti si elevi amestecati cu d-soare si doamne din societatea
aleasa, generalul Davila, colonelul de rosiori Alexandrescu, di-
rectorul ministerului cultelor Tocilescu, suita MM. LL, s'un nu-
meros public.
M. S. Prea buna Regina, care in tot timpul aräta cele mai
vii simtiri fata cu productiunile scolarilor, a ordonat a intra toti

www.dacoromanica.ro
 314

elevii inteun salon, unde M. S. in persoana a acompaniat la pi-

ano doua bucati cantate de distinsa dloara Asan, dupa care M.
S. Regele oferl d-lui profesor de muzica vocala Lascar Hergescu
medalia Bene-merenti.
La 6 0 jumatate ore, corpul elevilor a plecat cu trenul spre
Bucure0i, unde au ajuns pe la 12 ore din noapte, §i au dormit
in vestibulul garei 'Ana dimineatd, cand au fost condu0 la liceul
a Sava, unde, dupd ordinul d-lui director al ministerului, sunt
instalati impreuna cu directorul lor §i profesorii asociati, i pre-
vazuti cu toate necesarele de intretinere.
Alaltaeri, Marti, corpul elevilor §i-a inceput cercetarile sale
de experientd prin Bucure0i. Dimineata dela 8 ore 'Ana la 12,
d. director al ministerului de culte §i instructiune, d, Gr. Toci-
lescu, a binevoit a arata in persoand cu toatà amänuntimea mu-
zeul de antichitati, dupa care au vizitat cabinetul mineralogic,
zoologic, pinacoteca, biblioteca, academia, sala senatului, gradina
botanica. Spre incheiere, statuia lui Mihai Viteazul §i Eliade ina-
intea careia corul elevilor, cu capetele descoperite au cantat un imn.
Seara, elevii cu conducatorii lor au asistat la reprezentatiu-
nea teatrala in Teatrul Dacia, oferindu-li-se gratis de care dis-
tinsul artist A. Vlàdicesat,
A§a s'a petrecut prima zi de excursiune in Bucure0i.
Ieri, Miercuri, corpul elevilor dela Barlad i0 continuara vizi-
tele lor pe la alte stabilimente.
6. Din ROMANUL" (28 August 1882)
Reintoarcerea NormaliOilor bdrlddeni din cdldforie. Sam-
bäta. seara, un public numeros a0epta pe peronul garii dela
Barlad, sosirea fiilor poporului rural, din frumoasa 0 instructiva
excursiune de aproape 2 luni,
Directorul qcoalei normale, on. d. Joan Popescu, sose0e cu
impozantul numar al colarilor sai normal4ti punct la ora 7
0 jumatate.
Un surprinzator conduct se formeazä dela gara pAnd la
coala publica No, 1 de 135.'0, din lumea aleasa a societatii Bar-
laidene, felicitand pe tinerii normali0i §i conducatorii lor de fe-
ricita reintoarcere in mijlocul nostru,

www.dacoromanica.ro
 MS

Primaria urbei n'a ramas indiferenta cu aceasta ocaziune la

dorinta imanima a concetatenilor, facand, ca aceastei primire a
tinerilor scolari calatori sá devina, in seara de 21 August, o ade-
varatä serbare rard, pentru viitoarea coalei a poporului Roman.
0 masa bine asortata din partea primariei, astepta pe junii
voiajori in curtea scoalei No. 1,
Toasturi bine simtite se ridicara pentru prosperitatea cultu-
rei poporulul rural, cu aceasta ocaziune.
Amintim aici romanestele gandiri ale d-lui Ganea, prima-
rul orasului nostru, ale d-lui Lupu Costache, loctiitorul prefec-
tului de judet, ale d-lui I. C. Codrescu, qi mai presus de toate
discursul b:ne simtit al d-lui deputat N. Nicorescu, care stoarsä
aplauzele unanime din piepturile multimei asistente.
Muzica militara, care primi pe tinerii normalisti la gara,
impreund cu corpul of/NH/or garnizoanei, fad' cea mai adanca
impresiune asupra publicului barladean, zicandu-si cdt de mull
iube,qe militarul roman pe lumina torii fiilor poporului I
Uram din inima tinerilor normalisti ca frumoasele experi-
ente castigate in excursiunea lor pedagogica, in Ora si peste hotar,
sa fie transmise cu dragoste, viitorilor lor discipuli ; cad numai
lumina qi cullura ne pot salva de tristele lanturi ale saraciei mo-
rale si materiale 1
7. Din PALODA" Barlad, (26 August 1882)
Retrztoarcerea NormaliOilor bdrlddeni din ceildtorie. Sambata
seara, un public numeros, astepta pe peronul garii, sosirea fiilor
poporului rural, din frumoasa si instructiva excursiune aproape
de 2 luni.
Directorul scoalei normale, on. domn Joan Popescu, soseste
cu impozantul numar al scolarilor sai normalisti punct la ora
7 si jumatate.
Un surprinzator conduct se formeaza dela gara pada la
scoala public& No. 1 de MeV, din lumea aleasa a societatii bar-
ladene, felicitând pe tinerii normalisti si conducatorii lor, de fe-
ricita reintoarcere in mijlocul nostru.
Primaria urbei n'a ramas indiferenta de aceasta ocaziune,
la dorinta unamind a concetatenilor, facand, ca aceastd primire

www.dacoromanica.ro
 16

a tinerilor qcolari-cdlatori, sä devind in seara de 21 August, o ade-

valratä serbare rard pentru viitoarea coalei a poporului roman.
0 masä bine asortata din partea primariei, a0epta pe junii
voiajori in curtea §coalei No. 1.
Toasturi bine simtite se ridicard pentru prosperitatea cul-
turii poporului rural cu aceastà ocaziune.
Amintim aid romane0ele gandiri ale d-lui Ganea, primarul
oraplui nostru, ale d-lui Lupu Kostache, loctiitorul prefectului
de judet, ale d-lui I. C. Codrescu, §i mai presus de toate dis-
cursul bine simtit al d-lui deputat N. Nicorescu, care stoarse
aplausele unanime din piepturile multimei asistente.
Muzica militard, care primi pe tinerii normali0i la gard, im-
preund cu corpul ofi/erilor garnizoanei, fácil cea mai adancal
impresiune asupra publicului barlädean, zicandu-0 cdt de mull
iubeste militarul romdn pe lumineitorii fiilor poporului 1
Uralm din inimä tinerilor normali0i, ca frumoasele experi-
ente ca0igate in excursiunea lor pedagocica in tarà 0 peste ho-
tar, sa fie transmise cu dragoste, viitorilor lor discipuli ; cad
numai lumina 0 cultura ne pot salvà de tristele lanturi ale sdrä-
del morale §1 materiale !

XLV

1891 Fevruarie 10. Cu ocazia seratei muzicale, data de

$coala normald, In onoarea fralilor si cumnatelor si altor rude
ale d-lor Lazar Bistrileanu, farmacist, si ale d-lui Onisor, pro-
fesor 1)-- Preotul I. Anlonovici le-a adresat urmoloarea alocu-
liune improvizatei.
Iubui oaspeli,
Suntem foarte veseli ca vä aflati in mijlocul nostru. Suntem
veseli, din cloud puncte de vedere : intdiu, pentrucà d-voasträ
sunteti rudele prietenilor no§tri celor mai iubiti, din acest ora§,
0 al doilea, pentrucd sunteti din acel palmânt binecuvântat de
Dumnezeu, al Transilvaniei, unde se allä mai multe milioane de
frati de ai no0ri romani si deci vd zic : Dumnezeu sal binecuvanteze
sosirea dvs. in mijlocul nostril I and va yeti intoarce la cäminul
1) Bistrrtanu si Onisor erau gmeri lui Popescu.

www.dacoromanica.ro
 317

dvs. spuneti fratilor, rudelor, prietenilor si tuturor romanilor de

acolo, cà dincoace de Carpati bat inimile românesti tot atat de
tare, ca si ale lor. Si cà dupacum altg data poporul Israiltean
astepta venirea unui Mesia, unui ralscumpgrgtor al neamului ome-
ncsc, iar popoarele pagane doreau cu neincetata insetare ca
sg rgsarg soarele dreptgtii, al pacii si al iubirii in omenire,
tot asa si noi asteptgm ziva cea mare si. strglucitá a unirii tutu-
ror romanilor, cand nu va mai exista o granitg deosebitoare
intre noi.
Facg cel Atot puternic ca aceste aspiratiuni ale noastre sal
deving o realitate cat mai neintarziat.
Inca odatg va urez din tot sufletul : Bine-ati venit sängtosi !

XLVI

1891 Iunie 10. La banchetul dat fn onoarea d-lui loan

Popescu profesor, cu ocaziunea alegerei d-sale ca deputat al
colegiului II din Bdrlad, Preotul I. Antonovici, ridicdnd un
toast, a pronunlat unndtoarele :
Frafilor,
Triumful la alegerea de astazi este pentru d-1 Popescu tri-
umful muncii, triumful activitgtii d-sale Fara preget mai bine de
40 de ani, in orasul nostru, pe terenul cultural si economic. Sir-
guinta si energia desvoltatg in toate ramurile activitatii sale, ne
explicg pentruce astgzi am vgzut alergand la luptd membrii din
toate ramurile societatii noastre. Trecutul exemplar al alesului
nostru de astgzi, ni este o garantie din cele mai temeinice cg
mergand in Camera tgrei, va lucrà din toate putcrile ca, pe laugh'
celelalte chestiuni arzgtoare ale zilei, care striga satisfacere pang
la ceriu, --va lucrà alin rdsputeri si pentru ridicarea bisericii
noastre nationale atat din punct de vedere intelectual cat si. ma-
terial. Plin de credinta si speranta in concursul ce va da acestei
chestiuni atat de mult neglijata si pgrgsitg, cu respect ridic
acest tuast, strigand din adancul sufletului : Trdiascg stejarul nos-
tru cel bgtran, dar verde, trgiascg alesul colegiului nostru,
d-nul loan Popescu,

www.dacoromanica.ro
 318

XLVII

Un bun Roman, loan Popescu

(Din Literatura fi Arta Romcind", Anul IV, 25 Iu lie 1899)
Printre profesorii din generatia batrang care i-au inteles
inaltimea qi nobletea misiunii lor, unul ce tine un loc de frunte
0 in care s'a incarnat ideia §coalei timp de aproape o jurnatate
de veac, e profesorul Ioan Popescu, a carui cariera incepe la
1850 §i sfar§e0e la 1892, §i al carui nuz:e va trebui pus in viitor
alaturi cu al celor cativa apostoli ai rena§terii noastre culturale.
Figura lui energica s'a impus, Inca de acum 40 de ani,
cetätenilor ora§ului in care trdia, ca o figura legendara.
Poate nici unuia dintre profesorii no0ri nu i-au aratat o-
ra§enii sai mai multe semne de iubire 0 de stimal. Numele lui
era in gura tuturor ca tipul ideal al omului de bine, al ornului
harnic, cu dor §i dragoste de ar i de neam, al omului care
ii lua in gat sarcinile cele mai grele in interesul ob§tii.
Cei cari 1-au cunoscut deaproape i l'au vazut lucrand,
cum am avut norocul sa-1 cunoa§tem i sa-1 vedem noi in cei
apte ani ai liceului nostru, intrand la Institutul d-sale (in care
ma allam) in fiecare dimineata, vara i iarna, la cinci ceasuri in
mijlocul elevilor, rnergand In clase, unde-0 facea lectiunile,
trecand la liceu §i dela liceu la coala normalä i dela §coala
normala la internat (Institutul d-sale) in fiecare zi, i zecimi de
ani in 0r, luând parte in fruntza or4enilor la orice manifestare
sau act cetatenesc, §i indemnandu-i pe toti la fapte bune, pu-
rurea cu aceia0 ardoare i cu ace1a entusiasm, aceia vor inte-
lege pentru ce prestigiul lui a fost imens in ora01.1 Bar lad, 0
pentru ce noi, elevii sài, Ii purtam o adanca admiratie §i ne-a
ramas pentru totdeauna in inima i in mintea noastra ca o fi-
gura puternica i rara, ca vointa cea mai vanjoasa i mai intensa
ce am intalnit in viata, ca un caracter cu adevarat antic. Ar fi
destul sa-1 priveasca cineva astdzi Inca, un moment in fata,
pentru ca sa inteleaga ce putere §i ce exuberanta extraordinara
raspandea altadata in juru-i chipul lui maret, talia lui inaltai si
voinica, capul sLu desvoltat, cu o frunte proeminenta 0 rotunda,
obrazu-i bronzat de soare 0 de aer, ochii alba0ri §i vii, glasul

www.dacoromanica.ro
 319

ski puternic, viata sa de om de munch', de om de soare, de

aer liber, pe care parca il inabusea aerul de oras.
Ioan Popescu e in adevar roman din Transilvania, nascut
la tara, si si-a pastrat toata vigoarea si puritate obarsiei sale,
toatà naivitatea credintelor mari si frumoase. La varsta de 19
ani, el se inrola ca voluntar in militia revolutiei romane dela 1848.
Peste un an, fiind liberat din voluntariat si voind sa se intoarca
pe la Brasov in Transilvania, trecu din nordul Ardealului si se
cobori in Moldova.
Oprit de imprejurari la Bar lad si gasind acest oras intr'o
complectä lipsa de scoale, nefiind in el pe atunci decat o sin-
gura scoala publica cu 63 de elevi, infra ca institutor si se puse
de lucra 20 de ani impotriva ignorantei si inapoierii ce-1 incon-
jura. Din primele zile mijloci la Ministerul $coalelor si i se a-
proba deschiderea a Inca patru scoli publice primare, care ajun-
sera sa aiba in curand aproape o mie de elevi. In toamna anului
1858 se deschise Gimnaziul Codreanu" cu 32 de elevi, si loan
Popescu fu numit profesor de limba lating si romana, catedra
in care ramase pana la 1865.
Vazand orasul astfel indrumat pentru viitor, el se gandi
acum la instructia satelor din judetul sail.
In vacanta anului 1865 aduna 30 de tineri absolventi de
scoli primare, carora le facu pregatirile necesare, prin repetarea
obiectelor de prima cerinta si, dupa staruintele sale, ei fin% nu-
miti in toamna acelui an ca invätatori in 30 de catnune ale ju-
detului Tutova. Era primul inceput de scoala rurala. Tot in 1865
gimnazul Codreanu, transfomandu-se in liceu, el trecu ca pro-
fesor de limba latina si romand la cursul superior, la care ca-
tedra rdmasa 'Ana la 1892, cand a esit la pensie.
Ales peste cativa ani, in 1869, presedinte al societatii pen-
tru invätatura poporului roman, propuse infiintarea scoalei nor-
male din aarlad, care se si deschise cu 60 de elevi. Patru ani
de zile cursurile acestei scoale normale au fost propuse gratuit
de profesori. In 1874 cei 52 elevi absolventi ai scoalei au fost
numiti invatatori in 52 de comune rurale din judetul Tutova,
dupace mai intai ei facura o excursiune in tara si peste Car-

www.dacoromanica.ro
 320

pati, sub conducerea directorului lor Joan Popescu. In anii ur-

matori, scoala normala trecu la Stat si el hi intàrit ca director
al scoalei. In 1880 Ii luà asupra-si sarcina de maestru benevol
de lucru manual si propuse elevilor normalisti, pentru intaia
oara in Romania si timp de zece ani, industria impletitului si
facerei palariilor de pae. Aceasta indus!rie o conduse cu tin
succes rar si fericit, falra nici o recompensa, multumit numai cu
rdsplata morald ce-i dadeà isbanda intreprinderii sale. Prin ele-
vii säi esiti din scoala normala, ca i prin lectiunile facute in
vacantii, la conferintele invätatorilor, industria impletiturilor s'a
latit astazi in intreaga taral romaneasca si se practical cu succes
in foarte multe scoale ; ea este intreaga opera profesorului Po-
pescu.
Spre a se asigura pentru totdeauna existenta scoalei nor-
male, el se puse sa dobandeasca locul si creditul necesar pentru
cladirea scoalei, si in 1886 capata un credit de 400.000 lei. Acesti
400.000 lei, se ridicard mai tarziu, prin niste abuzuri neertate
pe child Popescu nu mai era in capul scoalei la mai mult de
1 milion, cladindu-se un palat luxos cu o multime de atenanse
superflue si care reduse la strictul necesar, s'ar fi putut face cu
mai putin de a treia parte din cheltuialä. Cu modul acesta, in
loc de o modestal scoala de invatatori rurali, crescuti i destinati
vietii simple dela tara, s'a instalat un palat domnesc al calrui
grandoare si lux uimesc ochii trecatorului !
Pentru a putea forma coruri la tara de catre invatatori, in-
troduse in programul scoalei normale, Inca dela 1884 adical cu
zece ani inainte de a se fi introdus in programa scoalelor nor-
male de catre minister predarea cursurilor de violina, sustinut
cu marl sacrificii.
Spre a implânta in el.evi idealuri de scopul mare economic
si national, catre care urmau sa-si indrepte toga activitatea
vietii ca viitori invatatori, a facut de pe la 1874, la fiecare trei
ani, cu Cate trei clase de elevi, imbracati in costum national, ex-
cursiuni prin taral, pe jos, in vacantiile de Iulie si August, visi-
Valid bisericile si mangstirile istorice ca i avutiile subsolului ro-
manesc, trecand muntii in Transilvania, unde visit& cate 20 de
sate din cele mai frumoase, in preajma Brasovului, coborand

www.dacoromanica.ro
 321

apoi din nou muntii spre Sinaia si Bucuresti, unde vedeau tot
ce era demn si interesant, si. apoi prin porturile Orli, calatorind
pe Dunare dela Giurgiu la Galati, se intorceau la camin, entu-
siasmand, dealungul drumului, satele si orasele cu cantecele si
dansurile nationale ale elevilor.
In 1883 intreprinse o lucrare de cea mai mare importanta
notionala, dar din nenorocire neinteleasa nici de cei mai inalti
oameni ai tarii, si anume latirea meseriilor si micilor industrii
intre români, plecand in strainatate cu un numar de 60 de ti-
neri pentru a-i creste si formà ca maistri de ateliere ; greutatile
prin care a frecut si trece aceastä intreprindere, sunt de nedes-
cris. Cu toate acestea, cei mai multi din elevii sai din straind-
tate sunt astazi intorsi in tara si au atelierele Ion Experienta si
patriotismul sau il povatuise a lupta contra strainilor din tara,
pe cale economica, singura prudenta si eficace. Ideia aceasta
dadu un ultim prilej patimasei sale iubiri de munca, pe care timpul
nu a putut-o linisti nici paná astazi la varsta de peste 70 de ani.
Ales deputat in legislatura 1895-1899, a propus, in Ianuarie
1899, un proect amanuntit pentru imbunatatirea soartei taranului
si o multime de amendamente privitoare la inaltarea invatätoru-
lui si preotului dela sate.
In tot cursul profesoratului sau n'a lipsit de a implanta in
sufletele tinerilor traditiile, datinile si virtutile stramosesti prin
toate indemnurile si toate pildele,
laid, pe scurt, activitatea lui Ioan Popescu ; lat *. opera lui.
Pentru cine'si da seama, ea e imensa, si va ramanea ca o brazda
de lumina in fata posteritatii.
Astazi in avantul progresului nostru ne-am familiarizat cu
o multime de idei noui. Acum 30-40 ani, insa, numai ideia
de a vedea un invatator la sat, om cu minte, instruit si de
treaba, surprindea pe toata lumea.
Situatia esceptionala ce-si facuse Popescu prin munca sa
extraordinara, atata ca de obicei gelozia si invidia mediocri-
tatilor.
Ele isi pusera in gand sa-1 denunte, sa-1 atinga, sa-1 do-
boare, Un inspector scolar, al carui nume il tacem dintr'un sen-
V

www.dacoromanica.ro
 322

timent lesne de inteles, fu instrumentul incon0ient al acelei ge-

losii §i invidiL
Un ministru, al carui nume de asemeni 11 tacem, il sus-
penda din directoratul §coalei normale. El se supuse cu o rara
putere de a indura nedreptatea i cu o mare incredere in
viitor.
Barbatului acestuia i muncii lui neintrerupte, am crezut
astazi sa-i aducem o mangaiere ca recunoTtinta noastra. Oame-
nii de bine i de inima vor aproba de sigur sentimental nostru,
prin aprobarea lor, vor reparà greelile celor ce au amärat
la brtranete o viata, care nu merita decat laude i onoruri §i
care este ea insa0 o lectiune admirabila.
A. COSTIN

XLVIII

Moartea tut Ioan Popescu

(Vocea Tutovei", Beir lad, an. VII, 19 Julie 1901).

In numarul trecut al ziarului nostru am dat 0irea intrista-

toare cum ca. d-1 Popescu se afla in agonie
Nu trecura -decat cateva ceasuri dela aparitia ziarului ai
venerabilul beirbat dat nobilul setu stifle! in mdinile erea-
tondui Mercuri 11 Iu lie la orele 11 si 45 din noapte 1).
Agonia lui I. Popescu a durat 30 de oare. Aceastä agonie
a fost precedata de un delir, in care vorbea inconherent.
Ultimile sale vorbe au fost urmatoarele : Reforme radi-
cale L. Conferinte nu trebue L.. Apararea nationala L. Apararea
nationala L. Apararea nationala!"...
Auzind de agravarea boalei lui Popescu, Parintele Econom
I. Carp, fost coleg i amic al repausatului, s'au grabit la patul
lui i i-a administrat s, sacrament al comunicaturei.
Nimeni nu credea §tirea despre gravitatea boalei lui Po-
pescu. Atat de mult era de deprinsa lumea cu figura viguroasa
1) Din actul de deces No. 371, din 13 Iulie 1901 : Ioan Popescu, pen-
sioner, decedat la 11 Julie 1901, orele 11 si 45 minute noaptea, la casa cu
No. 54, Bailed, mort de Pustula maligna. Cazul acesta de moarte a fost cons-
tatat de catre Doctorul Joan Nitulescu, medicul primer al comunei Barlad,

www.dacoromanica.ro
 323

a batranului, care in toatä viata sa n'a fost niciodatà bolnav se-

rios, ba acum la 2 Julie a urcat mai sprinten deal multi tineri
dealul din via d-lui Hêrjescu, unde s'a fotografiat impreung cu
d-nii ; Borgovanu, Oniwr, A. Paul, A. Pop, P. Vasiliu, Her-
jescu cu membrii familiei. Adevärat, cä deja atunci era cam de-
primat din cauza unor ulceratii apairute in cap, 0 despre a carol-
origina nuli putea da seamb% Mai tarziu s'a aflat, cal erau con-
secintele unui diabet care l'a §i dus in mormant. Coborand dela
deal din vie, d-1 Borgovanu, care era in ajunul plecarei sale din
Barlad, zicea : Ei nene Popescule, de acum nu ne mai vedem.
Maine plec !" la care cuvinte batranul surase amar.
Raispandindu-se vestea despre moartea lui Popescu o cons-
ternatie generald cuprinse sufletele. S'a &ant stejarul puter-
nic, care timp de 52 ani, petrecând in mijlocul Barlddenilor,
a infruntat atatea furtune ! In fata mortii dispare ura §i rds-
bunarea. Cu mici, cu marl., cu toti erau cuprin0 de o jale
respectuoasä pe care nimic altcevà nu o poate inspira, afara de
munca perseverentà, indelungata i rodnica% Parintele protoiereu
I. Antonovici a dat ordin imediat ca la ore fixe sal se sune do-
potele la toate bisericele din ora. Vechii tovard0 de lupta, d-1
I. Codrescu, Stroe Beloescu §i altii au fäcut de s'a dat prin pre-
fecturà o telegrama la Ministerul Instructiunei Publice, care a-
acorda in aceia0 zi telegrafic alma de 1000 lei pentru inmor-
mantare.
Astfel venerabilul dufunct fu inmormântat pe spesele tdrei,
pentru care a muncit i luptat cu atata drag. Inmormântarea a
avut loc Vineri in 13 Iulie la orle 4 p. m.
0 multime de coroane fusese depuse pe scumpul sicriu ...
ap 4 din partea membrilor familiei, 1 din partea profesorilor
liceului, 1 din partea profesorilor §coalei normale, 1 din partea
vechilor tovard0 de luptai depusä de d-1 senator Beloescu, 1 din
partea industria0lor Ta5ca., Ariton, Popa, Lavric, Negrei, Tonciu
(cu inscriptia Profunda veneratie protectorului nostru Joan Po-
pescu"), una din partea d-lui Gh. RAdulescu ceprazar (Regrete
eterne binefaicaltorului meu), 1 din partea comunei Barlad depusbi
de d-1 consilier comunal L. Herjescu (Comuna Barlad regretatu-

www.dacoromanica.ro
 324

lui valoros cetatean"), 1 din partea parinfelui Podoaba din Cluj

(Transilvania).
Slujba prohodului a oficiat-o in fata bisericei Sf. Ilie Pa-
rintele protoiereu I. Anfonovici, inconjurat de numerosi mem-
bri ai clerului din Bar lad.
Aici a pronuntat un discurs funebru d-1 senator Beloescu
care cu o voce vibranda a zugravit activitatea raposatului !
Aceasta activitate a fost apreciata spunea oratorul
chiar de catre adversariii sai politici, Asa in camera la 1868 M.
K. Epureanu a votat ostentativ recunoasterea lui I. Popescu cu
cuvintele : Votez pe cel mai neimpacat adversar politic al meu
despre care insä stiu ca este cel mai fervent patriot si cel mai
bun roman", iar d-1 Maiorescu, un alt conservator convins de
valoarea ilustrului barbat pe teren pedagogic si de sentimentele
lui patriotice, i-a incredintat dirijarea scolii normale.
Dupd d-1 Beloescu a vorbit in numele tinerimei d-1 Ori-
ghen Carp, dupa care, spre placuta surprindere a imensului
public, lug cuvantul d-1 Locot.- Colonel Parfeni din Reg. 10 de
Artilerie care vorbi in numele vechilor elevi ai repausatului.
D-1 Locot.- Colonel avu de profesor pe Popescu Inca pe la 1865.
In fata liceului d-1 director Mironescu intr'un avantat dis-
curs celebra meritele defunctului ca barbat politic si ca barbat
de scoala.
In fine la cimitir in fata mormantului deschis vorbi d-1
Augustin Paul pe care rgposatul il iubed ca pe copilul sat'. D-1
Paul a stors lacrami tuturor asistentilor. Multi plangeau cu ho-
hot. Insusi oratorul era foarte emotionat,
Iata in cateva cuvinte palide descrierea ceremoniilor tune-
bre fäcute celei mai marcante figuri in partile moldovene, figura,
care a dominat curentul de renastere nationala pe toate tere-
nele, mai ales in judetul Tutova.
Tinem a aduce multumirile presei si prin urmare a opini-
unei publice s'i societatii meseriasilor si in special d-lui prese-
dinte Brancoveanu, care au of erit gratuit serviciul de pompe funebre.
lntre numerosi condolenti se Oa si d-1 Ministru Aurelian,
care intr'o telegrama adresata d-lui Chenciu deplange pierderea
bunului patriot si mare roman loan popescu,
ONITA

www.dacoromanica.ro
 32

DISCURS FUNEBRU
rostit de d-1 profesor Augustin Paul la inmormdntarea lui
loan Popescu din Bar lad 'in ziva de 13 Julie 1901.
(Vocea Tu lover, No. 21, din 26 Julie 1901)
Jalnica adunare !
La poalele muntilor maramureqeni, din varful carora se vede
patria lui Drago-Voda, care in secolul XIV a descalecat in partea
de dincoace, intemeind Moldova, se afla situata comuna Coaq,
pe malul raului Lapu. Comuna Coaq numara astazi 1142 de lo-
cuitori §i este o comunä pur romaneasca.
In aceastd comunä, care face parte din distinctul istoric
Cetatea de Peatra", a vazut lumina zilei la anul 1830 Ianuarie
un prune care, botezat la biserica cu hramul SS. Arhangheli, primi
numele de loan.
Ajuns in vrasta de qcoala, tandrul Joan, cu numele de fa-
milie Popovici, hi dat la qcoala primara din orwil apropiat,
Baia-Mare, pe care absolvind-o trecii la gimnaziul pärintilor mi-
noriti, din acel oraq. Terminand gimnaziul cu bun succes, se duse
in capitala Transilvaniei, la Cluj, unde íü primit ca bursier in
colegiul invatatilor calugari, numiti piariqti. Aid la ajuns anul
istoric 1848, cand toti tinerii romani erau cuprinqi de o insufle-
tire f Ara margini qi de un dor nemdsurat de a infrange catuqele
iobagiei in care zacea pana atunci poporul roman. Joan Popovici
se inrolä ca voluntar qi fu numit conducator de gloate", ataqat
cu gloatele de sub conducerea prefectului Florian Micaq, trupelor
comandate de colonelul Urban.
Ca atare lila parte la ciocnirea, ce s'a dat intre romani si
unguri pe qesul de langa Sacalaseni, in aproprierea comunei sale
natale, Romanii erau inarmati primitiv, iar Ungurii aveau puOi
qi tunuri. Rezultatul acestei ciocniri a fost pentru romani de-
zastruos, iar tinerii conducatori de gloate" erau cautati, ca sa
fie spanzurati, dupa legea martiala.
Popovici seal:4 ca prin minune.

Permiteti-mi acum, sal va istorisesc un episod intamplat cu

38 ani mai tarziu.

www.dacoromanica.ro
 26

La 1886 eram de fat& la adunarca generala a societatei

pentru fond de teatru roman in Soncuta-Mare, central distric-
tului Cetatea de Peatra ".
Un bärbat cu parul alb, originar din acele parti, insa acum
departe de plaiurile, unde §i-a pietrecut copilhria, veni la acea
adunare i lua cuvantul, cerand sa. fie inscris intre membrii fun-
datori, §i depunand taxa prescrisä de 100 fiorini. Sfat*ndu-se
§edinta, vad pe aceal batran cum se apropie de o venerabila
matrona octogenara sdrutd mana cu mult respect.
Acea matrona era vaduva preoteasa din Remetea, in casa
careia a gasit adapost cu patru decenii in urma batranul de
astazi.
Era seara tarziu... Preotul Ioan Pop din Remetea se culcase.,.
In odaia din dos povesteau despre evenimentele revolutiunei
preoteasa Domnica Pop n. Delea, fiica ei Anica in etate de vre-o
14-15 ani i un tandr conducator de gloate, care aspira la mama
Anicai. De odata. se aud zuruituri de sabii... Husarii L.
Era dupa ciocnirea din Salc5l4eni !
Preoteasa, cu o prezenta de spirit admirabild, ascunde repede
pe tanär, iar &Lisa ieind in 110.* ca clNca, cand i§i apara puii.
spune husarilor : Vã rog, nu intrati in aceasta odaie, avem
prunci de fata §i se sperie de arme".
Ori cat de rdsboinic §i feroce ar fi un husar maghiar in
timp de revolutie, in fala unei mame, ce-§i apara copiii, se simte
induio§at. Husarii trecurà in odaia parintelui, ii facurd formali-
tatile, iar in acest timp tanarul scapa.
Acel -Lamar era Ioan Popescu, care dupa patruzeci de ani
sartitä maim preotesei, care i-a salvat viata, iar preoteasa era-,
bunica mea §i Anica, pe care aveà de gand sa o la de sotie
era.., mama mea. Tofi trei sunt astazi inteo lume mai fericità.
Dumnezeu sá le ierte pacatele.
«

Scapa Popescu de primejdia momentana, dar nu scapa. de

urmariri. Ca sä scape de acestea, trecii in Bucovina, unde se
afla refugiat §i boerul Iorgu Radu din Tutova. Acesta Ii dadu
o recomandatie cu care veni la Dealu-Mare, unde gasi ocupatie
pe mo§ia numitului boier.

www.dacoromanica.ro
 327

Barbat cu studii serioase, care chiar §i astazi vorbea la-

tine0e aproape ca i romane§te, nu statu mult timp la Dealu-
Mare. El avea un ideal pe care dorea sa-1 realizeze.
Dorinta lui coincida cu tendinta spre culturd i rena0ere
nationala, ivita in principatele Dunärene dupà memorabilii ani
dela 1848. Popescu veni la Bar lad pe la 1851 ca profesor la
§coala normala numita qcoala impardteasca, unica §coala pe
atunci in acest ora5.
De atunci i pang in ziva de astazi a participat la toate
mi§carile politice 0 culturale, cari au creat Romania de astazi,
libera i independenta. Nu exista in Bar lad §i judet o singura
institutie, fie culturald, fie filantropica, la intemeierea careia sa
nu fi participat in cele mai multe cazuri ca initiator, in tot ca-
zul insä ca coloborator §i reposatul,
Nu vorbesc de spitalul din Bar lad, creat de Dr. Codrescu,
neuitatul sau elev 0 mai pe urtna prieten, la care cu alti bar-
bati de initna a cooperat 0 defunctul ; nu vorbesc de multimea
de §coli secundare i primare din ora§, la formarea carora a
participat qi dansul totdeauna ca initiator, cu cuvantul, cu sfatul
0 cu fapta ; nu vorbesc de activitatea lui politica Inca de pe
vremea unirei principatelor, nu vorbesc nici chiar de activitatea
lui con§tientioasa pe terenul pedagogico-didactic timp de 41 de
ani, ci relevez mai ales Societatea pentru invatatura poporului
roman, sectia Tutova", al carui prqedinte a lost reposatul, timp
de mai bine de trei decenii.
Popescu n'a fost teoretician, care sd lanseze numai idei 0
sa lase altora executarea lor.
El era par excellence omul executdrii. Spirit lutninat 0 ini-
ma calcia, el a recunoscut ca in tara aceasta e nevoe sa fie lu-
minat poporul dela tard prin invatatori harnici, pricepdtori nu
numai la invataturi transcendentale, ci mai cu seamd la nevoile
zilei, de gospodarie, de lucru manual, invatatori patrun0 in acela
timp de spiritul creOin §i national. In sensul acesta a educat el
sucre§centa de invatatori ca director 0 profesor timp de 21 ani
la coala normalà, creata de societate, prin initiativa lui 0 intre-
finutä pand la trecerea la stat, de spiritul de jertfa al colegilor
lui, astazi trecuti 0 ei in mare parte la cele vepice.

www.dacoromanica.ro
 a28

A mai priceput reposatul o alta mare nevoe a tdrei, nevoia

unei clase de industria0 nationali. De aceia tot prin sprijinul
societatii a trimis mai bine de o suta de ucenici in Transilvania,
unde au invatat diferite meste§uguri. Intor0 acasä, cei mai multi
au devenit harnici i muncitori industria0 §i pe multi dintein0i
ii vad astäzi prezenti in aceasta trista adunare, uncle cu lacrimile
in ochi au venit sa dea ultmul onor vrednicului barbat !
4,

A lucra mai bine de o jumatate de secul pentru binele

neamului sau, involvä in sine 0 enorme dificultati.
La noi, cari suntem un popor tanär Inca, ca popor alcatui-
tor de stat, initiativa privata intamping o multime de pedici din
cauza lipsei de incredere reciproca in onorabilitatea noasträ.
Trebue sa mai adaog aici i lipsa de incredere provenitä din
deosebirea de profesiune politica.
Greutatile, pe cari le-a biruit Popescu erau atat de mari,
incht ori care altul, aflandu-se in locul lui, ar fi sucombat ori
s'ar fi retras disgustat. El insä nu. Nu in zadar era el din Ce-
tatea de Peatrd" caci piatra de granit Ii era intreaga fiinta §i
nu in zadar numele comunei sale natale, pe romane0e insem-
neaza cremene", caci adevärata cremene a fost caracterul lui,
de care multe lovituri de amnariu s'au atins i rezultatul acestor
atingeri n'a fost decat scanteile de lumina pentru iubitul sau
popor.
$i sa nu creada cineva, ca activitatea lui a fost activitatea
unui Sisyphus din mitologie, condamnat a rostogoli la deal in
sus o povara mare pe care, ajuns aproape in varf, o scdpa iara0
devale. 0 nu! Cu toate aparentele in$elatoare, resultatele acti-
vitatii lui Popescu au fost splendide.
Cuvintele lui, exemplele lui, conducerea lui, excursiunile
facute cu elevii §coalei normale prin tara §i prin Transilvania,
toate acestea an fost opera semanatoi ului din Sf. Scriptura. Nu
vor fi cazute, in adevar, toate semintele pe pamant roditor, dar
nu e mai putin adevarat, cá multe mii de minti i inimi, rds-
pandite in toga tara s'au adapat la lumina mintii i s'au incal-
zit la caldura inimii lui §i lucreaza astázi pentru prosperarea
neamului si a tdrii romanesti,

www.dacoromanica.ro
 29

Toti ace0a vin astaizi sal depung o sgrutare pe mana vq-

tedg a invätatorului lor, cum a venit unul dintre iubitii lui elevi
din prima promotie a coalei normale 0. stand mut 0 cu lacrimile
in ochi langa patul lui de agonie s'a plecat qi i-a sdrutat 'liana,
plin de recunoTtintg pentru binefacerile primite inainte cu un
patrar de secul.
0 I dragostea inimilor romane§ti, dragostea de care se bu-
curg la toti romanii adevärati, sunt o covar0toare recompensä
pentru dansul 0 combat cu energie cuvintele lui Ovid, citate
mai zilele trecute intr'o br4urg scrisä de distinsul defunct :
Vix duo tresve de tot superestis amici
Caeteri fortunae, non fueratis mei !"
0 nu ! Nu doi trei amid Ti-au mai rdmas ilustre bärbat !
Tot neamul romanesc iti este amic ! Arnica iti este istoria
tgrii 0 cu deosebire a partilor moldovene, care iti va sgpà nu-
mele in piatra nemuririi. Exegisti monumentum aere perennius !
.A5a vei vietui Tu in veci pentru posteritate ca exemplu
viu de sobrietate, de munch', de energie §i de dragoste de neam !
.
4, 4

Mai stati Va rog putintel. Mai stati iubiti BarlAdeni, intre

care vad sute din fii mei spiritual Mai stati numai cincizeci 0
doug de secunde imprejurul mormantului meu deschis, numai
cincizeci §i doug de secunde, pentru cei cincizeci i doi de ani,
ce i-am petrecut intre zidurile voastre ospitaliere !
Mai stati in ar0ta soarelui numai atat timp, pang imi voiu
lua rdinas bun dela iubitii mei :
MA adresez inainte de toate fiului meu Pompeiu, cdruia ii
multumesc de ingrijirile ce mi le-a dat, impreunä cu nora mea
Elena, in boala crudg, care m'a rgpit din mijlocul vostru 1 VA
iert greelile, de cari nici un om nu este liber §i vg rog sg mg
iertati 0 voi dacg v'am gre0t !
Apoi mg adresez fiicelor mele Lucretia, Emilia §i Cornelia,
pe cari mult le-am iubit i cdrora le doresc sg petreacg in pace,
cat vor fi pe pgmant i sa.-mi ierte greqelile, de cari nici un om
nu este liber, precum le iert i eu pe ale lor.
Ginerilor mei Panaite Chenciu, Lazgr Bistritanu §i Gavril

www.dacoromanica.ro
 330

Onisor le dau de pe marginea mormântului, in care intru, ultima

sarutare si-i rog sa-mi ierte greselile, de care nimeni nu este
liber, precum le iert si eu pe ale lor.
Nepotilor mei, Tiberiu, Caiu si Pia le doresc prosperitate
si le trimit sairutarea de dragoste din poarta eternitatii.
Sufletul meu sboara acurn peste Carpati, la casa parinteasca
parasita de atata vreme, unde locueste sora mea, Maria, caria
ii dau ultima sarutare de frate.
Sarut pe nepotul meu Gheorghe, care este pe drum si care
nu ma va vedeá pe pamânt.
Ma adresez apoi Sf. Sale Parintelui Carp, vechiul meu co-
leg dela liceu, care a venit sa-mi ingrijeasca sufletul, adminis-
trându-mi sfânta comunecatura.
Doctorilor Nitulescu si Cerchez, cari au intrebuintat toate
milloacele oferite de stiinta, spre a-mi prelungi existenta in aceasta
vale a plângerilor.
Prietenilor mei de multi ani : Parintele Diacon Albu, Andrei
Ionescu, Iancu Codrescu, Stroe Belloescu, parintele Antonovici,
Lascar Herjescu, Iorgu Gala. si P. Drouhet si tuturor acelora
cari m'au sprijinit in viata mea pamânteasca le trimit ultimul adio !
De acum ma duc pentru vecie.
Moartea lui loan Popescu
(Palocla", 13cirlad, No. 29, 19 lulie 1901)

Batrânul Ioan Popescu, fost profesor la liceul Codreanu din

orasul nostru a incetat din viata dupa o scurta. suferinta, Mer-
curea trecutä, la orele 11 din noapte, in etate de 72 ani.
Inmormântarea rämasitelor sale pamântesti a avut loc Vi-
neri, 13 Iulie ora 3, p, m. Cortegiul funebru a fost imposant.
El se compuneà din participarea elevilor tuturor scoalelor
din orasul nostru, scoalele primare, scoalele secundare, scoala
normala cu drapelele lor. Cortegiul a pornit dela locuinta dece-
datului din str. $coalei Centrale spre biserica Sf. The, unde s'a
cetit prohodul de catre Protoereul judetului, Parintele Econom I.
Antonovici, inconjurat de clerul acelci biserici.
Acolo a vorbit d-1 Stroe Belloescu, ardtând meritele de-
functului si punând in relief viata sa de activitate din momentul

www.dacoromanica.ro
 331

cand a venit in Romania i pang la decedare. Apoi cortegiul a

pornit spre cimitirul Eternitatea. Pe drum corul liceului intona
cantece funebre. La cimitir a luat cuvantul d-1 A. Paul profesor,
aratand in amanuntime origina §i viata defunctului. D-1 Paul a
descris intr'un mod destul de emotionat §cenele din tineretea
mortului Popescu, vigoarea i energia sa ca tandr §i peripetiile
prin care a trecut pang la refugiarea lui in Romania liberd,
Apoi a trecut in revista toga viata culturala a Barladului
la care a participat cu o bung parte 0 defunctul.
Cu Ioan Popescu dispare una din figurile importante care
a contribuit la evolutia noastrà culturald.
XLIX
Bar lad, 1902 Septemvrie 14. Un apel cdtre celd/enii din
orasul Bar/ad si jud. Tutova, cdt i celor din lard, pentru aju-
torarea lui Pornpeiu, fiul lui loan Popescu.
Unul din fo0ii no0ri amici politici din Barlad, fost prof e-
sor valoros §i ve§nic luptator in politica, care in toatal viata a
a luat partea cea mai activä §i cu vorba §i cu faptele la conso-
lidarea partidului liberal-national din judetul nostru, unde domnea
reactionarismul cel mai iuverunat, Ioan Popescu a decedat Inca
dela 11 Julie anul trecut 1901, neläsand in urma s'a nici o a-
vere decal cinstea §i patriotismul sgu national, precum §i 3
lice cari stau destul de bine, find si cgsgtorite, §i tin fiu cel
mai mare din surori, Pornpeiu, care se aflg actualmente sgrac,
neavand nici o ocupatiune §i nici chiar cele necesare vietei zil-
nice, suferind §i de o maladie cronica in ora§ul Tg.-Ocna, unde,
s'a retras cu familia §i unde pang astäzi cu mirare nimeni din
amicii decedatului nu s'a interesat de soarta sa.
Cetatenii toti, 0 in special membrii partidului liberal-nati-
onal din Barlad, amici i fo0i elevi, au ni0e sfinte obligatiuni
catrà acel barbat de valoare loan Popescu, ce din nenorocire
nu se mai numgrg printre noi, care a sacrificat totul in lume
pentru §coald, bisericg, sgteanul Roman, precum §i pentru ideile
sale politice, pe care in viatd l'am gasit totdeauna la postul salu
in timpurile cele mai grele, trebue sd intindem cu tofii o mdnd
de ajutor unicului sari fiu, cgci, in imprejurarea aceastd, grea in

www.dacoromanica.ro
 32

care se afla, numai d-stra cetateni, puteti sal fiti scandura de

salvare a fiului lui loan Popescu, care din nenorocire in mijlocul
d-stra, a amicilor, colegilor si fostilor sai elevi, fiul sufera. mizeria I
Va rugam asa dar, sa bine-voiti ca de urgenta sa'i acor-
dati puternicul d-stra sprijin atat material cat si moral fiului
nemuritorului loan Popescu, al aceluia pe cari l'am iubit,:respectat
si apreciat marele sale fapte liberale, patriotice si nationale, si
pentru cari noi cu totii suntem datori pentru memoria lui Joan
Popescu ca sa ajutam, dupà puterile noastre, pe fiul sau.
Dupacum am aratat mai sus, fiul locueste in Tg.-Ocna
strada Sfintii Voevozi No, 1, unde'l se poate trimite ajutorul ce-
tatenilor, al amicilor si fostilor elevi ai decedatului Ioan Popescu.
Bàrlad, 14 Septemvrie 1902, Un cetalean pensionar

Brirlad, 1904 Iunie 10. Despre recompensa ce s'ar cu-

veni lui loan Popescu.
(Din Vocea Tg.-Ocna", anal II, No. 7, din 10 lunie 1904).
Stimate Domnule Director,
Se implinesc trei ani la 11 Julie a, C. de cand scumpul
d-stra pärinte, iubitul nostru cetatean Barlddean, fruntasul libe-
ral, fruntasul intre fruntasi patriot, blandul, dulcele si cucerito-
rul simpatiilor generale, fostul sef al nationalilor liberali din Bar-
lad, savantul profesor de Limba Latina dela Liceu, energicul si
nationalistul, fost Director al Scoalei Normale si infiintatorul a-
celei scoli, fostul presedinte al Societatei pentru invatatura po-
porului roman, sectiunea Tutova, care au adus sute de meseriasi
romani imprastiati in toata taxa, a disparut pentru totdeauna
din mijlocul celor pe care i-a iubit cu dragoste sincera si nepre-
facuta, si care la randul lor l'au iubit si respectat, si care-i vor,
pastra o nestearsa si frumoasd amintire.
Se implinesc acesti trei ani de cand s'a rupt ceva scump
din inima noastra, de cand s'a stins ceva din forta vitala a ora-
sului nostru, de cand a disparut din mijlocul nostru acel om
care ne-a facut pe noi Barladenii sa." &aim alaturea cu dansul in
lungul Or al celor 47 ani ai vietei sale politice.

www.dacoromanica.ro
 333

Viata noastra politica a nationalilor liberali Warlideni, fiind

contopita in viata politica a lui Joan Popescu, socotim ca o
santa datorie sa aducem prin coloanele ziarului d-stra indepen-
dent, acest slab omagiu de recunoOntà fostului §i ilustrului
nostru concetatean, qi al iubitului d-stra parinte.
Faptele mari ale lui Joan Popescu pentru noi Barladenii §i
tam intreaga, vor fi imagini intipärite in mintea noastra a tutu-
ror qi care nu se mai pot §terge.
Batrani ca Ioan Popescu, care formau o pleiada de bar-
bati cinstiti, de munch' pentru neam §i. tard, astazi nu se mai
gasesc decat vr'o câti-va din nenorocire, pentru care in prima
linie vom citá pe marele barbat de stat Demetrie Sturza, 0
Inca veo doui sau cel mult trei barbati in viata.
Din generatia actuala nu putem cità pe nimeni, viitorul ne
va proba.
N'a lipsit ocaziune pentru ca vocea autorizata a ilustrului
nostru decedat Joan Popescu, sä nu rasune pentru apararea
nationalitatei noastre, a religiunei noastre qi a. drepturilor celor
desmo§teniti de soarta.
Locul de onoare pe care Joan Popescu il are in istoria
noastra politica i nationala, e locul obtinut prin munch', prin
jertfe, prin merit, prin dovada iubirei de nearn §i tara, e locul
ce i se cuvine, ce-i apartine, i pe care nimenea nu i-1 poate lua..
0 mare statue trebuià sa i se ridice deja in Barlad, lui
Joan Popescu, dar.., nerecunoscatorii in numar de cativa au cre-
zut sa rAdice o statue lui Gh. Palade, care fara a aveà intentia
de a profana memoria defunctului, trebue sa declaram purul a-
devar ca.' alt merit nu a avut Palade, decat ea' s'a näscut in
Barlad, care l'a ridicat la cea mai inalta treapta, dar numele
sau nu este legat de nici o opera care sa-i fi putut da dreptul
al inscri in catalogul nemuritorilor.
Nu vedem prin ce opera mareata sa fi c4tigat dreptul de
recunoqtinta Patriei sau a orapilui qi judetului nostru.
Adevaratii liberali-nationali qi mai cu seamà batrânii, putin
la numar, judecând rece i nepartinitor, vor vedeà cà n'au pen-
tru ce sa se supere.
Dreptul la statui poate aveà numai un Alexandru Cuza,

www.dacoromanica.ro
 334

un Alexandri, un Demetrie Sturza, un G. Codreanu 0 un Ioan

Popescu.
In fata acestora, sub-semnatul depune pe motmantul lui
Ioan Popescu, o lacrimal de durere qi regret, facandu-ma inter-
pretul tuturor celor sinceri, i liberarilor adevarati, care o §tiu
cat de mult s'a jertfit Joan Popescu, pentru cauza liberalismului,
pentru binele oraqului Bar lad qi pentru tara intreaga.
Iar d-stral stimate d-le director, va urez sanatate, räbdare
0 sd urmati in toate ca unicul fiu faptele scumpului parinte
Ioan Popescu, respectand memoria ca pe o icoana, caci intea-
devar dant a fost pentru taranul Roman, pentru natia Romana.
Ca vechi amic al scumpului d-stra parinte, te rog a primi
sincerile noastre salutari, 0 sa-i fie eterna memoria lui Ioan
Popescu.
L. B.
din Bar lad
LI

1904 August 3. 0 conferinta /inutei de Augustin Paul la

adunarea din .5'omcuta-Ma re, In Transilvania, despre I. Popescu')
Introducere.
Pe la inceputul secolului XIX, domnia fanariotilor, care a
suprimat oHce incercare de culturà nationala romaneascal la
Romanii de peste Carpati, Inca nuli traise traiul, pe cand la
noi in Transilvania incepusera deja a Hari cateva stele la ori-
zontul culturei nationale. Si inceputul acesta a fost inaugurat
intr'un moment fericit de catre ni§te barbati, al caror nume va
fi pomenit cu respect, cat timp va trai un Roman pe aceste
plaiuri : de care un Sarnuil Clain, George .incai, 0 Petru Major.
Nu era deci decat un lucru firesc, ca Romanii de peste
Carpati sa-0 indrepteze privirile spre noi qi sa apeleze la spri-
jinul nostril.

1) Din broura : Joan Popescu dm Coe'. Activitatea de o jumatate de

secul a unui Roman Chioran, in Romania. Conferinta tmuta la adunarea din
Somcuta-Mare a despartimantului Salagian-Chioran al Asociatiunei, in ziva de
3 August 1904, de caltre Augustin Paul, fost profesor de hceu, publicist".
Tipografia Victoria", in $imleul-Silvamei. Cu chipul lui loan Popescu din Coaf.

www.dacoromanica.ro
 335

La 1820, inimosul patriot moldovean Gheorghe Asachi a

venit in Transilania, la Blaj, §i alegandu-0 din pletora de tineri
cu cultura superioara pe Vasile Pop, Ioan Costea, Vasile Fa-
bian-Bob i Joan Manfi, i-a luat cu sine la Jai, ca sa-i puna
profesori la seminarul intemeiat de mitropolitul Veniamin Costache.
De la acel an i pana in zilele noastre seria tinerilor, cari
au trecut Carpatii, a fost neintrerupta.
Unii au trecut chemati, altii manati de nevoie, cei mai multi
imbolditi de focul sacra al iubirii de neam, in speranta, cä din-
colo vor gäsi teren mai priincios pentru desvoltarea talentelor
lor intru promovarea culturei nationale.
Aproape nu este comitat in Transilvania, sal nu fi dat un
tribut mai mare sau mai mic la contingentul acestei emigrari.
Salagiul a contribuit cu un Barnutiu, a carui tiinta i oratorie
au ilustrat catedra universitara la Ia§i, iar in .timp ul mai nou cu
un Petru Dulfu §i altii. Din Chioar Inca au trecut cativa, §i,
judecand dupà nume, chiar §i acel Bob, cu numele latinist Fa-
bian, pe care il vedem in numdrul celor trecuti cu Asachi Inca.
trebue cà a fost Chiorean, cunoscut fiind ca. familia Bobe§tilor
din care a ie0t §i. un prea vrednic episcop, i§i are baOina in
acest distrit. To t din Chioar a trecut la 1849 §i Ioan Popescu
din Coa§, nurnit pe atunci Joan Popovici. El s'a stabilit in Beirlad,
capitala judetului Tutova, unde a desvoltat o activitate extraor-
dinara in viata publica, mai ales pe terenul cultural, fimp de o
jumatate de veac, pand la Julie 1901, cand a trecut dintre cei
vii spre nespusa jale a celor ce l'au iubit §i stimat, ca pe un
protagonist neobosit al tuturor initiativelor nationale.
Am crezut, cà nici o temd, alta, n'ar putea fi mai potrivita
pentru o conferinta la adunarea acestui despartamant &Magian-
Chiorean, decat apreciarea activitatii acestui barbat, $i nici o
alta localitate nu pare mai indicata pentru o asemenea apreci-
ciare, decal tocmai .omcuta-rnare, or4elul la care Popescu
atat de mult tinee, ca la foasta capitala a districtului, in care
s'a ndscut.
Dar mai sunt i alte momente, cari justifica cu varf qi in-
desat tinerea acestei conferinte.
Ioan Popescu, nu ca multi altii cari, dupa ce au plecat

www.dacoromanica.ro
 336

dela noi, nu se mai gandesc la cei de acasa, chiar i dupà

expatriare a tinut sä sprijineasca sfortarile noastre culturale prin
obolul sau. S'a inscris ca membru fundator al Asociatiunei"
Inca la 1881, platind taxa de 200 ft. iar peste cativa ani s'a in-
scris membru fundator §i la Societatea pentru crearea unui
fond de teatru roman" platind taxa de l 00 fl, El a venit in per-
soana sa-§i anunte intrarea ca membru fondator la aceasta so-
cietate §i tocmai aid in $omcuta, la adunarea generala a socie-
Valli pentru fond de teatru tinuta la 1886, s'a facut acea incri-
ere. Eram de fata §i eu §i de sigur multi dintre d-voastra la
acel act.
In sfar§it el a fost membru onorar al societatii de lectura
chiorene, ales ca atare drept recunoqtinta pentru donatiunea unui
numär de peste 100 volume din cele mai alese ale literaturei
romane,
loan Popovici ea elev
In catalogul elevilor, cari au frequentat odinioara gimnaziul
minoritilor din Baia-Mare '), vedem intre anii 1842/3 1845/6
§i numele lui Joan Popovici, In ace§ti patru ani el a absolvit
cele patru clase ale gimnaziului inkrior, având printre colegii
de §coala pe un Vasile Buteanu din $omcuta-mare, obar§ia Bu-
tene§tilor ; pe un Ioan Drago.,s, iara§i dinteo familie cunoscuta
chioraneasca ; pe un Dionisie Hossu, fost paroh in Preluci ; pe
un Gellert Laszló, despre care titi cà a functionat timp inde-
lungat ca primar al ora§ului apropiat Baia-mare §i pe un Caroi
Rébay, care a fost judecator timp de mai multi ani aici in
$omcuta.
Gimnaziul din Baia-mare avea pe atunci sase clase. Pe
Ioan Popovici insa nu-1 mai gasim in catalogul anului 1846/47
in care an trebuia sa fi fost in clasa V. Dansul a trecut in acel
an la gimnaziul piar4tilor din Cluj, unde fiind elev talentat §i.
sarguincios, dar sarac, a fost] primit dupa cum imi spunea
dansul ca credentiar la internat, capatând intretinerea in
schimbul unor mici servicii, ce le faced, ca atati alti tineri ro-
mani dereticand prin cele sal §i. purtand mancarile la masa,
1) A se vedea Melléklet a nagybányai rorn. kath, fogymnasium 1879180
tanévi ErtesitO;éhez".

www.dacoromanica.ro
 337

Anal 1848 si trecerea i`n Bucovina

Anul 1848 l'a ajuns pe Ioan Popovici in Cluj, ca elev in
clasa VI a gimnaziului. Nu §tiu, dacä a putut absolva aceasta
clasa, dar §tiu, ca mi§carea din acel an memorabil Va rapit §i
pe dansul. In curand ii vedem conducator de gloate (Landsturm-
führer) in corpul prefectului Florian Micas, ata§at trupelor de
sub comanda colonelului Urban.
In urmo evenimentelor acelui an furtunos, Popovici a tre-
buit sa-§i paraseasca patria l cu induio§are imi povestia, pada'
la moarte, scena de despärtire din iarna anului 1848/9 intam-
plata in casa bunicului meu loan Pop, paroch in Remetea.
Satul meu natal, Coa§ul, este despartit de Remetea prin
/11.11 Lapu§ul. Distanta fiind mica, adesea mergeam in vacante
la casa parochiala §i multe ceasuri placute, incunjurate de au-
reola poetica a platonismului tineresc am petrecut in acea casà.
Anicuta, mama-ta, era atunci in elate de 15-16 ani... $i n'am
sa uit niciodata primejdia de moarte in care ma aflam intr'o
sara §i din care numai gratie intelepciunei preotesei am putut
sal scap...".
Trecand in Bucovina, Popovici s'a intalnit in casa ospita-
Hera a cunoscutului patriot Bucovinean br. Hormuzaki cu n4te
ref ugiati, boieri din Moldova, pe cari evenimentele agitate ale
anului revoltionar i-au silit sa ia drumul exiliului. Intre ace§tia
era §i boierul Iorgu Radu, moOer bogat in Dealu-Mare, langa
Barlad. lorgu Radu, vazand pe tanarul energic §i inteligent, i-a
placut, i l'a invitat sa. mearga la moia lui, unde ii va da un
post de logofat paná se va deschide ceva mai bun qi mai potri-
vit cu pregatirile lui. Popovici a primit cu placere ofertul bo-
erului.
Popescu ca projesor de scoal'd primard
Doi ani de zile a petrecut Popovici la mo§ia lui Iorgu
Radu, indeplinindu-si cu conOentiositate datoriile de suprave-
ghiator al lucrarilor agricole pe vasta proprietate a patronu-
lui sau.
In 20 Septemvrie 1851 Popovici fu numit profesor i direc-
tor la coala primara pnblica din Barlad. Tot la data aceasta
22

www.dacoromanica.ro
 338

Popovici §i-a schimbat terminatiunea slavica a numelui sau, nu-

mindu-se de acum inainte Ion Popescu.
Pe vremea aceea, dupacum imi spunea Popescu, in tot
judeful Tutova nu era alb: §coala publica, afara de aceea la care
el fu numit profesor §i director. Erau insa §coli private intreti-
nute de biserici §i conduse de cantareti (dascali), in care se in-
Oita mai eles randuiala cantarilor biserice§ti.
Pentru copiii boierilor §i a cetatenilor cu dare de mana in
fiecare ora§ existau pe acea vreme a§a numitele pensionate. In
Barlat Inca existau cinci pensionate de felul acesta : 1. Pensio-
natul francez de baieti a lui Columb. 2. Pensionatul francez de
13510 al lui Cailol. 3. Pensionatul grecesc de baiefi al lui Pon-
dichi. 4, Pensionatul grecesc de baieti al lui Papastavar. 5. Si
pensionatul francez de fete ai doamnei Baar.
Rezultatele didactice §i perlagogice ale lui Joan Popescu ca
profesor de §coala primard au fost uimitoare. Relevez intre al-
tele introducerea geografiei ca obiect de studiu insotit de exe-
cutarea de hddi (mape), care chiar §i la §coalele secundare s'a
introdus cu 14-20 ani mai tarziu. Popescu a pastrat panä la
moarte cateva harti de acestea executate de elevi de ai sal §i
le aratà cu mandrie. Daca n'ai fi §tiut onorabilitatea batranului
profesor, nu ti-ar fi venit a crede, cä sunt executate de elevi de
§coala primara, atat de desavar§ite erau. De altminterea asta a
potit-o Popescu cu insu§i G. Asachi, la 1856, director in minis-
terul instructiunei publice. Popescu i-a prezentat in acel an 4
harti ale Daciei, dar Asachi a zis, ca nu crede, cà au fost a-
cute cu mama de catra elevi din clasa III primara, ci trebue sa
fi fost calchiate sau copiate de pe fereastra §i dupace Popescu
i-a probat contrzriul, Asachi a ordonat a se a§eza acele harti in
biblioteca statului.
La examene §i impartiri de premii Popescu invita boieri-
mea §i frunta§ii ora§ului. El aranja festivitati §colare deosebite,
ne mai vazute pana atunci in Moldova. Baiefii raspundeau res-
picat §i la inteles, declamau poezii nationale, iar multi din cei
de fata plangeau de ernotie, vazand lucruri, ce nu se mai po-
menisera in ora§ul lor. El a introdus emulatiunea publica intre
elevi, urmata de locatiune, maialurile anuale, spre a starni dra-

www.dacoromanica.ro
 339

gostea scoalei la elevi i parinti, si multe alte lucruri folositoare,

despre cari s'ar putea scri capitole intregi i cari dovedesc ca-
pabilitatea deosebita a lui Popescu pe terenul pedagogiei.
Popescu ca profesor la liceu
Din Septemvrie 1851 si 'Ana in Septemvrie 1860 a functi-
onat Popescu ca profesor si director la scoala primara din Bar-
lad. and a intrat in corpuj didactic primar, dupacum am a-
mintit deja nu era in judetul Tutova i capitala acestuia, cleat
o singura scoala primara cu 3 clase si 76 de elevi. La 1860,
cand Popescu a trecut cu totul la gimnaziu, Barladul avea 5
scoale primare de 13510 cu 7-800 elevi, 2 scoale de fete, toate
acestea infiintate in urma staruintei lui Popescu ; si mai avea
Barladul cate-va clase de liceu, care a inceput a se infiinta la
1858, deschizandu-se succesiv in fiecare an cate o clash.
La inceput Popescu a predat limba germana apoi pe cea
remand si in cele din urma limba latina, ocupand catedra aces-
tei limbi clasice in cursul superior al liceului pana la trecerea
lui la pensie in anul 1891.
Numeroase serii de absolventi au iesit de sub mana lui
Popescu, invatand dela dansul nu numai limba romang sau pe
cea latina, pe care Popescu o vorbia fluent, dar au mai in-
vatat cum trebue sa se poarte in societate i sa cultive virtutea,
singurul criteriu al progresului satiates si al adevaratului succes.
Nimeni nu l'a intrecut pe Popescu in arta de a face educatiune
in acelasi timp cu instructiunea, chestiune vecinic la ordinea zi-
lei in cercurile barbatilor de scoald.
Cine ar putea numara pe toti oamenii distini, cari au
sezut pe bancile liceului din Barlad si si-au dobandit stiinta si
format caracterul sub influenta i exemplul lui loan Popescu ?
Citez la intamplare numele lui Vldhutd i a lui PetraKu, cu-
noscuti ca fruntasi in literatura remand. Repausatul ministru
Palladi inch' a fost elevul lui in tot cursul liceului. Cu acesta
insa, in parantez fie zis, nu se prea falia. De si profesorul si
elevul in viata publica au ajuns in acelasi partid politic, Po-
pecsu vecinic II critica pe Palladi, mai ales pe motiv, cä in
timpul cat a fest ministru n'a facut nimica pentru orasul säq

www.dacoromanica.ro
 340

natal : N'a bgtut un cuiu, unde trebuia sg batg un par", zicea

Popescu. Numai la interesele sale particulare se gandia. Dar la
ce sg te a§tepti dela fiul unui evreu botezat ?" Palladi era
adicfi evreu de originó.
Popescu era de o energie §i severitate inexorabitg. Nu nu-
mai in qcoala cerea dela elevi disciOng 0 purtare cuviincioasg,
ci i in afard de §coalg. Ii vizita acasg, sa vadg ce fac, 0 ade-
sea se intampla povestiau fo0ii lui elevi sa." vezi pe Po-
pescu dupg miezul noptii cine 0ie in care mahala, insotit de
servitorul qcoalei cu felinarul in mang, umbland in glod pang in
glesne.
Nu numai elevii, dar chiar qi colegii lui, profesorii, aveau
respect de el. Spunea unul acum in timpul din urmg, ea pe
vremea aceea Popescu s'a dus intr'o searg la club. Unul din
profesori juca carti. and l'a vgzut pe Popescu intrand, a ince-
put sg tremure 0 a scgpat foitele din mang.
Adevgrat, ca Popescu era pe acele vremuri tare i mare.
Ilia 0 spunzura" cum se exprimg romanii de peste Carpati,
cand vreau sg zical despre ceva., cd e un om cu mare influentá
qi putere. Fgra qtirea qi voia lui nimic nu se fäcea in judetul
Tutova. El punea prefecti, el deputati qi in chestiuni politice cu-
vantul lui era ascultat chiar qi de un Brdtianu i C'ogalni-
ceanu.
Jocul de cgrti bantuia in targ (0 bantue pang in ziva de
azi), in mod inspäimantator. Barbgtii jucau pe la cluburi, feme-
ile acasg la cafea turceascg §i tiggri, §i se perdeau sume e-
norme. Nu e mirare deci, cg Popescu a combgtut acel vitiu pa-
gubitor toatg viata sa, §i mai tarziu, child a fost ales §i el de-
putat, la art 48 al proiectului de lege asupra instructiunei se-
cundare qi superioare a propus un amendament, in care cere
sä se opreascg profesorilor jocul de carti sub pedepse foarte
grele. Amendamentul, ce e drept n'a fost primit, dar a provo-
cat o vie discutie in §edinta Camerei dela 12 Fevruarie 1898.
Un alt caz despre severitatea lui Popescu mi-a povestit un
fost elev al lui de §coala normalä. Elevii acestei qcoale porni-
sera' in excursiune de studiu sub conducerea lui Popescu, cu
gandul de a trece pe la Oituz in Transilvania 0 dupg. vizitarea

www.dacoromanica.ro
 341

comunelor marginase, sal se intoarca acasa pe la Predal. N'ajun-

sera cleat là Targul Ocnei, cand Popescu a surprins pe unul
din elvi fumand. Imediat l'a eliminat dintre excursionisti si l'a
trimis pe jos acasa, cale de 2-3 zile fdra un pitac" in buzunar,
In Ora romaneasca n'ai sa pieri tu de foame", zicea Popescu.
loan Popescu intemeietorul scoalei normale din Bdrlad
Vazand Popescu lipsa cea mare de invatatori in judet, in
vacanta anuliii 1865, a luat asupra sa sarcina de a pregati in-
tr'un curs special un numdr de absolventi de scoala primara mai
talentati, precum si absolventi de ate 2-3 clase de gimnaziu sau
seminar si ajutat de un zelos institutor, parintele diacon G.
Alba, a scos in acea vacanta 18 invatätori cualificati pentru tot
atatea scoale, ce s'au deschis in -judet.
Trebuintele nu erau insa satisfäcute prin atatea. Nu erau
deajuns atatea invatatori si pregatirea lor nu putea fi desavar-
slid intr'un curs de yard, deci Popescu incepu sa se gandeasca
la infiintarea unei scoale normale (preparandie), care sa ser-
veasca drept pepiniera permanenta pentru sucrescenta de inva-
tatori.
La 1869 s'a infiintat in Bucuresti societatea pentru invata-
tura poporului roman cu sectii si in alte parti ale tärii. La sec-
tia Tutova fu ales presedinte I. Popescu, tinand in manile sale
aceastà onoare pang la sfarsitul vietii.
In calitatea sa de presedinte al acestei societati a inceput
o campanie din cele mai energice si totodata din cele mai folo-
sitoare pentru inaintarea culturala a poporului roman.
Inainte de toate a halal-at, sä infiinteze in Barlad o scoala
normala de invätatori.
Dar cum ?
Nici mijloace banesti, nici profesori, nici elevi, nici edificiu
corespunzator. In sfarsit nimica.
Popescu insa nu s'a speriat de dificultati, ci a convocat
profesorii dela liceu si i-a indemnat sä faca un sacrificiu, luand
asupra-si predarea gratuita a cursurilor. Apelul lui a fost ascul-
tat de urmátorii domni : Parintele I. Carp, C. Dimitrescu-Iasi
(astazi rector la universitatea din Bucuresti), St. Neagoie (arde-

www.dacoromanica.ro
 142

lean), P. Chenciu (ginerile lui Popescu), Dr. C. Cndrescu, G.

Ghimbasanu (ardelean), I. Gafulescu, L. Hergescu §i G. Dobreanu.
Asigurandu-§i astfel concursul corpului didactic, Popescu
s'a dus cu carufa din sat in sat insofit de institutorul Montant,
un alt ardelean, si finand la fafa locului examen, a ales 60 de
bdiefi sanatosi si inteligenfi, absolvenfi de cursul primar, viitorii
elevi interni ai scoalei normale.
Profesori si elevi erau acurn. Mai trebuià un edificiu, si
fonduri pentru intrefinerea si imbracarea elevilor.
S'a gasit si edificiul pe care l'a inzestrat cu mobilierul ne-
cesar, iar pentru intrefinerea elevilor Popescu a adunat succesiv
cu osteneli supraomenesti dela ministeriu, judef, comunä si dela
particulari suma de 90.000 lei (la care ministerul instrucfiunei
publice a contribuit cu 32.000 lei).
La 1874, dupa 4 ani de munca: si dupä alergaturi de ne-
descris, Popescu a avut rara satisfacfie de a vedea esind din
§coala intemeiata de clausal 52 de invalfatori cualificafi, cari au
fost numiti la scoalele din nou infiinfate in judef, compl_ctan-
du-se numarul acestor scoale la 70.
De aci inainte statul a luat asuprasi intrefinerea scoalei
normale, iar cetafenii din Barlad, recunoscand meriteje lui Po-
pescu, i-au zidit o casd tn valoare de 30,000 lei si, cand a lost
gata, au aranjat o festivitate, cu care ocaziune au invitat pe Po-
pescu impreuna cu familia sa si i-au predat cheia dela poarta,
trecand casa in proprietatea lui. Astfel au stiut sä recompenseze
Barlddenii zelul extraordinar, ce l'a desfasurat Popescu intru
promovarea culturei nafionale. Onoare lor I
loan Popescu director la coala normaló
Ioan Popescu nu numai cá a infiinfat scoala normala, dar
a condus-o ca director timp de 21 ani, adica 'Ana la penziona-
rea sa, urmata la 1891.
Aici i-s'a deschis un teren larg pentru desvoltarea pricepe-
rei sale pedagogice.
Nu pot analiza toate amanuntele activitafii lui ca director,
caci a§ trece peste marginile unei conferinfe. Relevez deci nu-
mai punctele principale :

www.dacoromanica.ro
 343

Avand in vedere, cá elevii erau fii de tarani si cà vor sa

devina conducatori ai taranilor, Popescu n'a vrut sa faca din ei
domnisori, ci : 1) Le-a dat hrana simpla insa suficienta, 2) I-a
imbracat in frumosul dar simplul costum romanesc. 3) I-a pus
sa mature singuri prin clase si dormitoare. 4) I-a pus sä faca
singuri foc in sobe. 5) I-a invatat lucrul manual, incepand cu
impletitul de paie si confectionare de palarii. Popescu a lost cel
dintaiu in tara, care a introdus in scoalã lucrul manual. 6) I-a
invatat rnuzica si cantarile, formand un cor al carui renume a
trecut peste granitele Vara. Dirigentul corului a fost Lascar Her-
gescu, caruia Regina Elisabeta i-a aninat cu mana ei proprie
medalia Benemerenti" la pept, cand, cu ocaziunea unei excursi-
uni, a cantat cu corul la castelul Pe les din Sinaia.
Elevii scoalei normale au aranjat nenumarate serate, pro-
ductiuni literare, muzicale, cu care ocaziune jucau Bdtuta", 0
Calwrul" inlroduse tot de Popescu si ne mai vazute pana
atunci in partile moldovene. Beneficiul net se varsä la fondul
societatii pentru invatatura poporului, ori se imtrebuinta la aco-
perirea cheltuielilor excursiunilor sau a cheltuielilor reclamate de
trimiterea obiectelor lucrate de elevi la diferite expozitiuni din
tail si chiar si la expoziOunea dela Paris (1889), unde s'a dus
si Popescu ca delegat pentru judetul Tutovei.
Imposibil sä ma opresc la toate masurile intelepte luate de
Popescu pentru a regula bunul mers al scoalei si internatului,
dar doua lucruri trebue sa mai amintesc : Intai atentiunea deo-
sebita, ce o avea Popescu asupra educatiunei religioase a elevi-
bor. Rugaciunile, frequentarea bisericei in fiecare Durninica si
sarbatori, märturisirea si comunicarea de cloud ori pe an era
una din grijile principale ale lui Popescu.
Al doilea : excursiunile cele mari, pe cari le-a introdus cu
elevii prin tara si Transilvania.
Excursiunile aces tea aveau ca tinta imbogatirea cunostinte-
lor si largirea orizontului elevilor. Mult il durea pe Popescu,
cand vedea poporul dela fard hränindu-se atat de rau si imbed-
candu-se atat de prost .-:u tel de tel de sdrente putregaite cum-
pärate dela jidovi. Durerea lui era si mai mare cand vedea lo-
cuintele mai mult decal primitive ale taranilor. Mai tarziu, ales

www.dacoromanica.ro
 344

deputat, a prezentat chiar un proiect de lege in privinta aceasta,

in motivarea caruia v orbind despre starea taranului, Popescu
zicea intre altele :
Casele cele mai multe faral curte 0 ingraditura, lipsite de
gradini, unde sà se cultive macar un strat de ceapd sau usturoiu...
Ecaretele pentru vite, pentru iernatul lor, nule. Vitele, dupace
sunt mai peste tot de rassa cea mai inferioaral, apoi sunt tinute
toata iarna afara, zi i noapte, pe ninsoare, ger 0 ploaie, sub
cerul liber ; li se arunca nutretul pe palmant, de cele mai de multe
ori paie, pe cari le calcal in picioare, le udd §i le amesteca cu
ballegar §i cu noroiu. Vine o ploaie sau ninsoare, le udal, ploaia
§i ninsoarea ingheata pe ele ; un strat de zalpadd se formeaza
pe spetele bietei .vaci a doua mama a copila0lor §i pe a
bietilor boi, care, in aceastä stare mai mult deck sallbatica, tre-
murd afara in noptile cele lungi de iarna, la paretii casei... Instru-
mentele economice, carul, care n'are nici macar un cuiu de ler,
plugul i grapa, in bataturà valreaza, in balatura ierneaza Un
strein n'ar crede ochilor vazind unele ca acestea ; ar crede, ca
viseaza...1)
laid de ce Popescu, and venise du elevii sai la Prejmer,
la Rijnov, la Cristian §i in alte comune din fara Barsei, ii purta
pela grajdurile 0 §urile Sa0lor §i Romanilor, le arata casele,
vitele, instrumentele economice i tot aranjamentul lor gospo-
ddresc, spunandu-le : Uite, aa ad val aranjati §i voi, cand vb.'
yeti stabill la -lard ca invaltaltori. A§a sa se aranjeze §i popa, iar
pe popa 0 invataltor sal-i imiteze toti satenii".
De patru ori a trecut Popescu Carpatii venind in excursiune
cu ate 60-80 elevi 0 cutreierand cu totul 21 de sate din Tran-
silvania. Purtarea modestal a normali0ilor Barlddeni 0 frumosul
lor costum national au provocat admiratie generala atat la Ro-
mani cat §i la stfalini. Ei cantau pe lar.biserici, dddeau concerte 0
umblau in totdeauna pe jos. Exemplele frumoase de prosperitate
economical vdzute in aceste pdrti li s'au tipärit adanc in suflet §i
dupa ce s'au stabilit ca invatatori, multi au inceput sal le imiteze.
1) A se vedea brosura : Expunerea de motive la proiectul de lege Mij-
loacele practice pentru ridicarea taranimei" Bucuresti, tipografia Corpului
didactic", 1898.

www.dacoromanica.ro
 146

Portul national introdus de Popescu la scoala normala din

narlad a ajuns la 1882 sa fie introdus ca obligator prin decret
regal la toate scoalele normale si la toti invatatorii si invätd-
toarele din Romania. Decretul acesta s'a dat la interventia mi-
nistrului de pe acele vremuri V. A. UrechM, in urma unui me-
moriu detailat si bine motivat a lui Ioan Popescu. Din pacate
insa obligativitatea aceasta n'a ramas mult timp in vigoare.
S'au schimbat partidele la putere si urmasii lui Urechia
n'au mai staruit pentru executarea decretului.
Sal nu creada cineva, ca prin introducerea portului natio-
nal, Popescu ar fi urmarit niste gargauni zamisliti din vanitate
sau din ravna de a alimenta mandria desarta nationala I Doamne
fereste I Reintegrarea portului national in drepturile sale avea o
importanta economica, care tintea la intro ducerea si ducerea la
inflorire a industriei casnice aproape cu desavarsire parásità. In
Tutova nu mai puteai vedea camesi tesute in cash', nici itari
(cioareci) si sumane lucrate de manile sirguincioase ale Roman-
celor, ci numai sdrente cumparate pe bani scumpi, cari nu tineau
decat de Joi pang mai apoi. Haine neestetice, salvari bulgaresti
cu fundul 'Ana la incheietura genunchilor, iar in loc de mintean
de palmed o haina fara nume, un fel de buica" de coloare
rosie bumbacita pe dinlauntru si pe dinafara, din care dupace o
purtau scurt timp, curgea bumbacul pe zece gauri. Ma umblä
imbracati taranii din Tutova.
loan Popescu se Incearcei a crea industria nalionalei,
and a venit in Moldova, la 1849, spunea Popescu, in
Barlad nu erau de cat cinci familii jidovesti. Astazi numdrul Ji-
dovilor se aproprie de 10.000 suflete, aproape jumatatea popu-
latiei in acest oras. Comertul odinioara in manile crestinilor,
astazi este stapanit exclusiv de jidovi, meseriile sunt de asemenea
in manile lor. Cum sä scäpam tara de noianul de straini nea-
similabili, care au ocupat meseriile, industriile si comertul, co-
plesindu-ne nu numai pe terenul economic, dar acum ameninta
a o aservi si pe terenul politic spre complecta mina' si extermi-
narea natiunei romane ?" Asa exclama adese ori Popescu.

www.dacoromanica.ro
 346

$i fiind el omul faptelor, nu numai al oftärilor dqerte, po

la inceputul anilor optzeci, cu bani colectati cu negraite difi-
cultati, cu subventii acordate de comund i judet, Popescu a
adus in Transilvania vre'o 100 de baeti qi i-a plasat in Cluj,
Brwv qi pe unii in Timi§oara pe la diferiti maestri din cei mai
harnici, cu totul vre'o 32 de specialitati.
Intreprinderea aceasta a fost poate cea mai grea din cate
le-a inaugurat Popescu. Un barbat ca dansul,6)care deja de 30
de ani se afla in primul plan al activitatii publice 0 'Inca o ac-
tivitate incununata de succese, era firesc, sa aiba multi adversari
personali. Ace0ia, uniti cu adversarii lui politici, au inceput o
campanie violenta irnpotriva lui, amenintandu-1 chiar cu moartea.
Popescu a dus baetii in Transilvania, sa-i ungureasca, sä le
strice legea" i alte de felul acesta se debitau pe socoteala vred-
nicului barba+. El insa nu s'a descurajat. Baetii au stat la uce-
nicie 0 au devenit calfe. Unii au ramas in strainatate, ajungand
cu meseria lor pana in Germania 0 Franta, cei mai multi insa
s'au intors in patrie 0 unii din ace§tia au deschis ateliere.
Popescu nu i-a abandonat pe meseria0 nici dupace ei s'au
intors acasa.
Din mijloacele modeste ale societatii pentru invatatura po-
porului roman le-a acordat subventii in forma de imprumuturi
in conditiuni ware, spre a-le inlesni deschiderea de ateliere,
procurarea de ma0ni qi instrumente.
Omul insa ara 0 seamang, dar recolta o da Dumnezeu.
Popescu a trimis baetii la meserii i le-a dat painea 0 cutitul in
mana, cine i-ar putea insa gasi villa, ca multi dintre meseria0i
ie0ti de sub ingrijirea lui n'au justificat sperantele ce se pusese
intr'n0i ? Recolta o poate nimici grindina, seceta sau ploile, iar
virtutile cetatene0i ce trebue sa impodobeasca pe meseriqul
iscusit pot sa." le nimiceasca patimile 0 slabiciunile omene§ti, betia,
trandavia, luxul, ingamfarea qi alte vitii.
Am cunoscut cati-va meseria0 intor0 acasa din Transilva-
nia 0 stabiliti cu ateliere in capitala judetului Tutova. Mai toti
aveau darul betiei. Am cunoscut doi ciasornicari, primii ciasor-
nicari romani, ce i-am vazut in viata mea. Buni me0epgari, dar
ce folos, cal ciasornicele edeau la ei cu lunile §i muqtereii vazand

www.dacoromanica.ro
 141

ap, le-au intors spatele 0 lat.** au inceput sa faca ali§veri§ pe

la ciasornicarii evrei. In cele din urma ciasornicarii romani au
inchis atelierele i au disparut din Barlad. Tot a§a un curelar,
un careta§, un tinichigiu, un fringhier. Mai bini§or o ducea un
constructor de sobe de terracotta i un fesator 0 de tot bine
un fabricant de tricotaj. Acest din urinal insa aye& alt cusur.
Facea politica socialistä 0 in orele sale libere il vedeai bot la
bot cu Evreii discutand la cafenea despre valoare 0 plus valoare
0 combatand credinfa creqtineasca i principiile nationale, iar in
atelierul lui nu primia ucenici roil- ani, ci numai evrei. Cu un
cuvant lucra in toate tocmai impotriva principiilor lui Popescu,
care se sforta a crea in Tutova o clasa de industria0 romani.
Sfdrsitul vielii lid Popescu.
and am fost eu permutat din Braila la Barlad, la 1895
Popescu era deja de patru ani trecut la pensie dupa un ser-
viciu de 41 ani pe terenul instructiunei. Batranul se afla intr'o
stare sufleteasca foarte deprimata. Si iata dece :
La sfar0tu1 unei cariere atat de indelungate, incarcat cu
atatea merite, din cari eu numai oparte neinsemnata am putut
schifa aici pe scurt, Joan Popescu era sa fie aruncat in inchisoare.
Adversarii lui politici l'au denunfat, cal ar fi f acut malver-
satiuni cu fondurile, ce-i steteau la dispozifie pentru intrefinerea
elevilor dela §coala normala. S'a facut ancheta, Popescu a fost dat
in judecatd, dar judecatorul de instructie, dupa cercetare de mai
multe luni prin ordonanfa No, 1715 din 18921'a aflat nevinovat,
zicand : Vazand art. 129 pr. p. in unire cu rechisitorul definitiv
al d-lui procuror, declaram, ca.' nu e loc de urmarire contra in-
culpatului I. Popescu".
Intr'o bropira, ce a scos-o de sub tipar scurt inainte de
moarte, Popescu vorbind §i despre afacerea, care i-a amarat zi-
lele batranefelor constata, cä doi mini§tri, ce s'au succedat (T.
Rosetti §i Maiorescu), n'au avut indrasneala sa dea curs acuza-
tiunilor aduse contra lui 0 numai al treilea, G. Dem. Teodorescu,
care avea reputafia cà este staphnit de o ura implacabila contra
Transilvanenilor, a avut tristul curagiu de a-1 inlatura pe meritosul
veteran din directorat.

www.dacoromanica.ro
 .48

Ministrul... G. D. Teodorescu scrie P. atitat de aceia si

adversari ai mei, si cu mai mare insiitenta de d-1 Vitiu, ca sal
nu ramana de tot de rusine, cu raportul 's.au mincinos si infam,
m'a inlaturat din directorat (1891), inkilurat, cuvant propriu din
ordinul acestui ministru dandu-ma spre foarfe marea mea ne-
norocire si in judecata"...1)
In toamna anului 1895, venind partidul liberal la putere, din
care Popescu Ikea parte dela inceputul carierei sale, i s'a dat
satisfactia de a fi ales deputat in camera, unde a luat cuvantul
in mai multe randuri, facand diferite propuneri si amendamente
utile si prezentand diferite proiecte de legi.
Ori cine va recunoaste, ca numai problema usoara nu poate
fi a stà in fruntea afacerilor publice, cum a stat Popescu timp
de o jumatate de secul acolo, unde pe laugh' multt nobili si.
vrednici sprijinitori a avut si numerosi adversarf si unde con-
deiele muiate in otrava patimei politice nu mai cunosteau nici
marginile bunei cuviinte.
N'am pretentia de a fi complet in expunerile mele, dar un
lucru trebue sa mai relevez, pe care l'am trecut cu vederea in
cursul conferintei mele, anume, ca.' prima tipografie infiintata la
Bfirlad si primul ziar, care purta numele de Samanatorul" (1870)
a capatat fiinta tot in urma staruintelor lui Popescu.
*
4, 4,

Nu a fost eveniment public, la care Popescu, sa nu fi par-

ticipat intre cei dintai, incepand dela miscarea pentru unirea
principatelor si pana in zilele noastre.
El s'a bucurat in viata de toate onorurile, ce se pot acor-
da de concetateni si domnitor. Fost'a decorat cu ordinul Steaua
Romaniei" in grad de cavaler, Coroana Romaniei" in grad de
of iter, medalia Aparatorii Independentei" si Benemerenti" cl.
II. Dar a gustat si tot amarul de care este susceptibil un suflet
delicat. La batranete a ajuns parasit mai de toti, Cari alta data
il admirau si ii cersiau sprijinul. La alegerile din 1901 partidul,
pe care l'a servit cu credinta cincizeci de ani, nu i-a mai pus
candidatura. El fu inlocuit cu un boier tanar, care pana mai
1) Faptele si activitatea lui I. Popescu, Birlad 1901, pag. 15.

www.dacoromanica.ro
 349

ieri era numarat intre sefii minuscului partid socialist, batjocorind

d'avalma cu acei sitreini neasimilabili" idealurile natiunei.
Inlaturarea aceasta l'a infrant, si publicand brosura amin-
tita a exclamat cu Ovidiu :
Vix duo tresve mihi de tot superestis amici
Caeteri fortunae, non fueratis mei.
Astazi abia 2-3 amici mi-au ramas din atatia cati aveam
alta data. Ceilalti au fost amicii positiunei mele favorabile de
atunci nu ai mei ! Cad atunci am putut servi cu deplin succes
ambitiunile ! De la un timp insa gasindu-ma in neputinf a de a-i
satisface, m'au parasit de tot, ca sä nu zic, cà ma si perzecute.
Ca mai toti oamenii, cari se jertfesc pentru binele public,
Popescu si-a neglijat interesele particulare. Doar ca si-a asigurat
viitorul copiilor, dealtmintrelea a murit sarac 1)
$ase ani am petrecut alaturi de dansul. Acesti 6 ani au
fost ultimii ani si cei mai tristi ai vietii lui, pentru mine insä un
isvor de multa invätaturd si mangaiere.
I-se insenina fata cand ii vorbeam de Somcuta, de Remetea,
de Dealul Mesteacanului,
Nu vreau sä mor paria n'oiu mai vedea odata Chioarul.
0 sà mergem impreund. Nu-i asa ?
Da, o sä mergem impreund,
$i a dat o board crucial peste el si a murit lard sa." mai
poata revedea locurile scumpe inimei sale,
A fost inmormantat pe spesele statului, onoare distinsa pentru
un cetatean distins ! $i i-s'a fdcut pompa militara si multimea
cununilor abia incapea pe un furgon deosebit. Ioan Popescu, cel
care n'a gasit la venirea sa, decal o singura scoala in Barlad, a
fost insotit la groapa de delegatiile a 11 scoale primare urbane,
4 scoale secundare tot din Barlad, toate infiintate la initiativa
sau cu colaborarea lui, iar invatatorii rarali si meseriasii in sir
lung insotiau pe fostul lor maestru si parinte la ultimul locas.
1) Popescu a fost cása.torit cu o aarlAcleanca, care a repausat cu un an
inaintea lui. Dupà clansul a rarnas un fiu, Pompeiu, mic functionar si ficele : Lucre-
tia m Chenciu (prof. pens. si fost senator). Emilia m. Bistritanu (orig. din Ar-
deal, farmacist distins in Warlad) si Cornelia rn. Onisor (orig. tot din Ardeal,
profesor in Barlad).

www.dacoromanica.ro
 350

Eu i-au tinut cuvAntarea la mormânt, luand iertdciuni in nu-

mele lui dela cei de acolo §i dela cei de aici.
Si pangea multimea cu hohot. Erau lacrimi de recuno§tintä
qi de pocainta intarziatd.
Ioan Popescu a fost un bärbat de o energie rará insufletit
de nobile idealuri, dintre cari pe unele le-a realizat, pe altele
le-a inceput numai, lásind realizarea lor generatiunilor viitoare.
Cultura lui, intruat nu ar fi fost desdvarOtä de acasà. §i-a corn-
plectat-o prin studiu privat in lupta vietii, insu§indu-0 chiar §i
cuno§tinta limbei franceze qi a celei germane.
Noug, Chiorenilor, se cuvine sa-i pomenim numele in tot
deauna cu onoare.
LII

1908 Ianuarie 1. Petru Reiscanu, profesor la Universitatea

din Iasi, In Calendarul Ligei, Bucuresti, despre I. Popescu ')
Cel dintai dascal al mieu
In primdvara anului 1855, eand am fost inscris in §coala
domneascd din Barlad, A. Stavrat era suplent (clasa I-a), Ioan
Smäu adiunct (clasa a II-a) §i loan Popescu profesor (clasa a
III-a §i IV-a). Fiincicd invdtasem române§te in casä §i §tiam a
ceti §i scrie bine, §i scrisoarea popeascei, §i pe cea nafional6,
am fost inscris in clasa a II-a. Astf el ea', neurmand in clasa I-a
qi facând nurnai in ateva lath clasa a II-a, in §coa1a primard
am avut numai un dasal, pe d-nul Popescu.
Adus din Transilvania, unde fdcuse excelente studii, §coala
prirnarà din Barlad a avut un adevarat noroc a-1 cApata in frun-
tea ei pe cativa ani. Mai pe urmd, loan Popescu a trecut ca
profesor de limba latinä la gimnasia qi liceul superior ; a fost
intemeietorul §i directorul §colii normale din acel ora§ ; incre-
derea cetätenilor sdi 1-a trimis ca deputat in Parlament ; dar,
pentra min2, el a rämas in totdeauna domnul Popescu din §coala
primarà,
1) Dtn Calendarul Ligei", 1908, Bucuresti Minerva", Institut de arte
grafice si editura. Bulevardul Academiei, 3,

www.dacoromanica.ro
 351

Nalt si bine facut, el era tipul munteanului gata de-a pu-

rurea a infrunta oHce primejdii, cum facuse in luptele in contra
Ungurilor la 1848 ; natural cinstita si entusiasta, el agita in inima
si mintea lui toate problemele care puteau ridica Neamul, si
statornicia Ini ajungea une oH pang.' la natangie.
Un exemplu va fi de ajuns.
Sunt cativa ani, corpul invatatoresc de toate gradele din
Bar lad se hotarase a da un banchet marilor profesori bdrIddeni
cari iesis2ra la pensie : L Popescu, I. Vdrgolici, Panaite Chen-
ciu 0 &roe Beloescu. Seara, in sala de ceremonii a liceului,
erau adunati toti profesorii, prefectul jndetului si primarul ora-
sului. Mi se facuse marea onoare a ma pofti. Eram toti. Lipsia
numai Ioan Popescu. Sarbatoare cum rar se intampla. Scoala
recunoscatoare serba pe urzitorii ei in acel oras, pe cei cari,
cu multal truda si devotament, ii insemnasera un viitor stralucit
si, in toatä aceastä lunga. cariera, activitatea lui Popescu fusese,
de multe ori, hotaratoare. Cu durere in inima, batranul se crezu
nevoit a nu lua parte la aceasta sarbatoare : banchetul fusese
comandat la un Evreu. I s'a parut lui Popescu ca.' a mdnca
bucate geitite intr'o buceitdrie jidoveascd ar fi insemnat a re-
nega tot ceia ce invatase in treizeci si cinci de ani. Si nu puted
face aceasta, el, nationalistul intransigent.
*
**
Era greu de invatat carte pe le 1855. Mai intaiu lipsiau
cartile de scoala. Programa cerea sa se invete limba romang, e-
lementele de limba latina, religia, aritmetica, istoria, geografia, si
nu erau alte carti cleat : Istoria Romanilor, trei volume mari de
A. Tr, Laurian, Geografia tärilor romane si caa gnerala, de a-
celasi, Gramatica romaneasca de Nifon Balasescu, Evanghelia
editata de N. Ionescu, si o Aritmetica, de care insa -noi nu ne
folosiam. Era o harta mare a Tarilor Romane de G. Filipescu-
Dubau, admirabil lucrata de catre Parteni Antoni, in Iasi, si
hairtile Continentelor.
Cu acest material didactic trebuia sal se aplice programa,
care, la Barlad, mai era sporita prin clasul codrean de lirnba
latina, pus tot in scoala primara, asa ca elementele de limba

www.dacoromanica.ro
 352

latina se faceau in clasa a III-a, dupa o carte de Zaharia Co-

lumb, iar in clasa a IV-a se inv.* intreaga etimologie latina
dupg gramatica lui D. Stoica, un volum de vr'o 500 pagine, ti-
parit pe o hartie groasa, ceia ce-1 facea si mai ingrozitor.
Cu asemenea mijloace de lucru, si incarcat si cu dou'd
clase, ii trebuia lui Popescu multa stiintá si multa dibacie pe-
dagogica, pentru a raspunde grelei sale insarcindri. $i el a ras-
puns pe deplin. Nu se stia in scoala dela Bar lad ce va sa zica
a fi repetent. Toti erau buni ; era gradatie numai intre cei buni.
Nu se afla ca un scolar sa fie izgonit din scoald. $coala era fa-
cutä ca sa' invete pe copii carte ; prin urmare, nu era o scuza
pentru dascal ca unii erau mai putin inzestrati dela natura. Erau
si copii naraviti ; oar tocmai de aceia era scoala, ca sa le scoata
naravurile rele si sa-i faca buni. L-am adus la scoala d-le pro-
fesor", zicea parintele, e al d-tale de acum. Mie sa-mi dai nu-
mai pielea si ciolanele". $i Popescu lua copilul, si in patru ani,
il da parintelui si societatii : cu oarecare stiinta de carte, vorbind
frumos, mintos si cu buna randuiald, si cu mintea deschisa a in-
lelege multe lucruri mai presus cleat varsta lor.
In ceia ce priveste studiile, numai cloud obiecte se invätau
pe de rost : istoria si catihisuL
Istoria se considera, pe acea vreme, ca un object emina-
mente educativ. Sa stim cine suntem ; sa cunoastem stralucirea
stramosilor, cu primejdiile pe care ei le-au infrant si cu nenoro-
cirile supt care au cazut ; sa urmam pildele date de catre ei,
ferindu-ne, in acelasi timp, de greselile lor : aceasta era chema-
rea istoriei. Pentru aceia, se cautau, in cele trei volume mari
ale lui Laurian, toate bucdtile care puteau raspunde la acel scop,
si trebuia sa le invatam. Invatatura acestor bucati mai avea si
alt scop. Ne deprindeam a vorbi frumos si corect, lucru absolut
necesar pentru noi, baati sdraci cad frecventam scoala, caci bo-
gatii isi trimeteau copiii la pensionatul francez al lui Cayol, a-
gentul Frantei la Ihrlad. Dascalul nostru nu se marginia la La-
urian. and s'a tiparit asa-zisa Cronica lui Huru", am invaitat
despre republicele din Moldova si despre juzii din ()di ; cand a
iesit o brosura care cuprindea tractatele incheiate de catre i-
lustrii nostri Voevozi cu Poarta otomana, aceste tractate ni

www.dacoromanica.ro
 353

s'au dictat, si le-am invatat, La Cumani ni s'a cetit din Petru

Major ea Grecii scriau daspre Cumani ca vorbiau aceiasi limba
cu Romanii Imparatului lonita, si ni s'a aratat, astfel, cat de
multi Romani erau in partea stanga a Dunarii.
Toate celelalte obiecte nu se invatau pe dinafara : pe
toate le invatam in clash'.
La geografie, profesorul desemnase pe o tabela anume harta
Tarilor Romane, hart& muta, care sta, anul intreg, in clasa. Pe
alta tabela erau trase numai gradele de longitudine s'i latitudine.
Profesorul facea lectia pe harta muta, spunand numele muntilor,
apelor, judetelor, oraselor, etc. Noi facearn pe caiet bucata de
harta a lectiei, si notam numele proprii. Lectiile le spuneam,
sau pe harta muta, sau pe tabela numai cu gradele, cand fa-
ceam si harta lectiei. Stiarn toti, idra a ni mai bate capul acasä.
Ba uneori ies'ia.n in curte si fic aarn harta pe pamant, pentru ca
sa o putem face si mai mare, si sa firn bine orientati in ceia
ce priveste punctele cardinale.
Niciodata nu am invatat acasa o lectie de gramatica. Limba
romana am invatat-o facand necontenit scriere dictando, facand
necontenit analiza gramaticala si logica, acasa. De trei ori pe
saptamana aveam de facut astfel de lucrari acasa, ori compu-
neri : povestiri, petitii, scrisori, contracte, etc. Toate lucrarile
scrise erau corectata La dictando si analiza, profesorul corecta
una-doug, lasand ca insisi scolarii sa-si coreaga, fiecare, lucra-
rea sa dupa aceste modele, cu insarcinarea de a insemna fie-
care cate greseli a facut. Niciunul nu mintia.
La aritmetica, profesorul dicta regula, si noi scriam in ca-
iet. Odata regula stiuta, urmau necoritenit probleme, date a-
cask care se corectau ca si. la gramatica.
Astfel, fail a ni incarca slabul creier cu o multime de lu-
cruri nefolosibare, profesorul ajungea ca., la sfarsitul anului sco-
lat., toti stiam.
*
* 4,

Domnul Popescu se ingrijia, de asemene, de educatia fizica

si morala a scolarilor sal.
cu toate ca era insarcinat cu douà clase, nevoia de a-si

www.dacoromanica.ro
 354

tined locul sau in societate 11 silia a da lectii si la institutul

Cayol si la un pensionat de fete. Popescu nu Iipsià niciodata
dela curs. Era de o punctualitate exemplara. In doi ani i cateva
luni, cat am urmat la scoala, el nu a fost niciodata bolnav, nici
n'a avut concediu. Punctualitatea profesorului avea mare influ-
enta asupra scolarilor : nu se stia in clasa noastra ce va sa zica
a umbla fugar dela scoala.
Constiincios in implinirea datoriilor, el era cinstea personi-
ficata ; de aceia si noi eram cinstiti. Minciuna era necunoscuta.
Era in 1856 un Martie admirabil : soare continuu i pfimantul
uscat. Profesorul ni atrage atentia in clasa cal un astfel de Mar-
tie e foarte primejdios. Te indeamna la joc, dar e destul sa a-
suzi i sã bei apa rece, ori sa lepizi haina cea groasa, si a-
tunci junghiul e gata ; prin urmare, porunca sa nu jucam min-
gea. Peste cateva zile, aveam mai multe probleme la numerele
complexe. Mai multi conscolari au venit la mine ca sa le facem
impreuna. Era inteo Dumineca. Le-am facut repede si bine. Dar
cum sd ne despartim pe o vreme asa de buna de jucat mingea ?
Am jucat, A doua zi, toti eram la scoala, cu lectiile stiute ai
problemele facute. Lucrurile au mers foarte bine, 'Ana la sfar-
situl lectiei. and ne-am sculat sa plecam, profesorul ne-a intre-
bat : cari au jucat len minga, sa se scoale in picioare. Ne-am
sculat toti vinovatii, cei mai buni scolari din clasa. El ne-a oprit
vr'un ceas la scoala, apoi ni-a dat drumul, pentru ca. am spus
drept. Avea incredere in noi, pentru cä stia ca suntem cinstiti.
In saltarul mesei din clasa, care nu era inchis niciodata, erau
aranjate frumos Gazeta de Moldavia" si Gazeta de Transil-
vania", la care era abonat, puse anume acolo ca s le cetim,
brosuri, creioane, uneori si bani niciodata nu a lipsit niciun fir
de alb: ; i eram multi in clasa III-a.
De cum se desprimavara, eram obligati sà mergem Dumi-
nica i Särbatoarea la biserica i, dupa biserica, la scoala.
Aici ni povestia unele episoade din Revolutia dela 1848 in Tran-
silvania, cetiam din Foaia pentru minte, inima si literature, din
Descrierea Moldovei" de D. Cantemir, din Petru Maior, sau
invgam a cânta cantece nationale : Desteapta-te Romane",
Moldova in 1857" de V. Alexandri, ,,Hora Unirii" qi un Imn,
din care mai tin minte aceste strofe ;

www.dacoromanica.ro
 355

CE E PATRIA ROMANA

Ce e patria romana ? Ce e patria Romana ?

Au e Romania pana Au Moldova cea batrana
Unde Istrul cu Carpalii Cu ficele ei vecine
Dau mana ca fraiii ? De pe mani strame ?
Ba nu, nu, mai fratioare. Ba nu, nu, mai fratioare.
Caci Romanul are Caci Romanul are
Patria mai mare Patna mai mare 1
III

Ce e patria romana ?
Au Ardealul, o fantana
Care varsa minerale
Din bratele sale ?
Ba nu, nu, mdi fratloarc.
Caci romanul ar2
Patna mai mare I
Balade sau Cantece batrane§ti" a lui V. Alexandri era
inca o carte care ni se punea in rang.
Domnul Popescu nu ne opria de a ne da pe ghiatd i a
ne bate cu Omat ; din contra ne incuraja. Punea insa o con-
ditie sà avem cu totii manu§i. Cei cari aveau bani, puteau sa-§i
cumpere, iar calor saraci, sá ii faca mamele deacasa. i toti
aveau, dupacum toti erau obligati a fi curati.
Dar jocurile incurajate §i la care privia cu toga inima,
era Baru! §i Oina. De prin Mai, in toate Joile dupa pranz,
uneori §i Duminica, toata §coala, cu profesori cu tot, ie§iam la
camp §i bhteam mingea 'And sara. Cei cari nu §tiau lectiile a
doua zi, erau opriti de a veni la minge data viitoare.
Afara de aceste ie§iri pe camp, era excursia cea mare la
I-iu Maiu, and toti baietii, afara de cei de tot mici, ne duceam
des-de-dimineata in padurea dela Crang, cu steagul §colii in
frunte. Fiecare baiet i§i lua mancarea lui dar, ajun§i acolo,
mancarea unei clase se punea in comun. Profesorii §i familiile
lor erau cu noi. Dupa o mica gustare, porniam dupa lacramioare,
ca sà facem gbirlanda steagului, apoi buchete pentru profesori
pentru frunta§ii claselor. Petreceam cea mai frumoasa 4 q.

www.dacoromanica.ro
 356

anului, si am vorbit mult de intamplarile si poznile din acea zi,

daca am fi avut vreme. Dar se apropia examenul.

Nu ne ingrijam, fiindca toti, profesori si scolari, ni facu-

sem datoria. Dar examenul, cu cincizeci de ani in urma, la
Bar lad, unde se afla o singura scoald primal* era un mare e-
veniment. Cu saptamani mai innainte incepeam a scrie biletele
de invitare : treaba nu usoara, caci singuri trebuia sa Wein hal--
tia in mäsura potrività, sa facem coperte, sa le scriem frumos si
apoi sa le impartim, fard a uità pe cineva, fiindca ar fi fost
mare ofensa.
In acest timp, mamele se ingrijiau ca hainele copiilor sa
fie mai frumoase si. mai curate cleat de Pasti 1 iar baietii se
pregatiau. Pregatirea examenului, ca si, in genere, a lectiilor, se
facea la scoala. Iarna, clasele erau incalzite la 6 dimineata si
deschise pentru scolari. Cei ean l. aveau lumanari, puteau veni sa
invete in liniste.
Pentru examenul de vara, se curatau toate clasele si 'ci-
neam lectiile in curte. Cu cateva zile mai inainte, porniam prin
casele mai bine mobilate de pe langa scoald ca sa imprumutdm
scaune pentru examen.
Un delegat al Ministerului, trimes dela Iasi, presidà exa-
menele de llama si de \Tara ; iar lumea cea mai de frunte din
Ballad nu lipsia. niciodata. Imi amintesc pe C. Nanu, Toma
Giusca, Iacob Fatu, Gheorghies Iamandi, Iordachi Gane, proto-
popul C. Vrabie, si multi altii. Delegatul Ministerului examina,
dar si oricare din public aveà dreptul de a pune intrebari. Toma
Giusca ne incurca mull, si era cel mai temut dintre asistenti.
La examenul de aritmetica la clasa a IV-a, profesorul da o pro-
blema de regula dobanzii, in care vorbia de dobanda 6°I0, cum
era prin aritmeticile traduse din frantuzesti ori din nemtesti. Un
ciubotar, parintele unui scolar, se ridica si. intreabh pe profesor,
daca n'ar fi mai bine ca copiii sa se deprinda a face socoteli
cu dobanda asà cum e in targ : cel putin 60 de 'pat-ale la suta
pe luna ? Profesorul raspunde ; ai dreptate, d-le Constantinica,
baietii trebuie sa invete asa cum sal se poata folosi in viata", si
a si spus 4 se pun4 clobanda de 18°N in_ prnblema data. Pana

www.dacoromanica.ro
 a51

seara, s'a i aflat in tot ora§ul, ca Constantinica ciubotarul a

vorbit la examen, inaintea boierilor, §i cä toti i-au dat dreptate.
In ultima zi a examenului era o ceremonie deosebita. Se
puneau chestiuni celor mai buni §colari din clasa a IV-a, mai
ales din Istorie : se recitau cateva bucati alese ; apoi cel dintaiu
din clasa IV-a cetia un discurs de multumire, din partea §colii,
pentru delegat §i lumea clef*. Discursul era alcatuit de d-1
Popeseu. Aceasta ceremonie da loc, uneori, la manifestatii. La
examenul de iarna, 1857, mi se dase sal spun Cuvantul lui $te-
fan cel Mare" pe patul de moarte, din Retorica de D. Gust:.
Cand am ajuns la cuvintele Marelui Voevod, ca Dumnezeu va
trimite un Mántuitor care va ridica pe Moldoveni §i-i va aduce
din nou la starea de mai inainte", toti cei de fata au aplaudat,
Aplause 0 mai puternice au fost la examenul de vara, and am
spus, la Istorie, ca. Mihai Viteazul a luat fitlul de Domn al Ar-
dealului, Moldovei i Tarii Romane§ti".
Dupa sfar§irea examenelor, se facea impartirea premiilor,
§i iarna §i vara. Delegatul Ministerului aducea premii dela Iasi :
Gramatica Romana de P. Campianu, Istoria naturala de Cihac,
§. a. ; dar premiile cele mai insemnate erau cele date de Bar-
laden!: carti ie§ite de curand, ca Romania dupa tratatul de
Paris" a lui V. Boierescu, Impresii de calatorie" de D. Ralet,
Cantece §i plangeri" de D. Bolintineanu, Balade sau Cantece
batrane§ti" de V. Alexandri, Calendare de Asachi, cutita§e, cre-
ioane, hartie de desen ; in sfarsit, ce se puteà gasi pe atunci
in Barlad, unde nu era nici o librarie. La imp -1rtirea premiilor
din 1853, batranul boier C. Builä ma chiama si-mi zice : Am
venit astazi tarziu dela tard §i n'am avut limp sa cumpar pre-
mii ; sä-ti cumperi singur". $i-mi dadu un galben austriecesc nou,
moneda ce nu mai vazusem pana atunci. I-am .sarutat maim,
negre§it.
Ne bucuram noi de carti, dar cutita§ele ni faceau cea mai
mare bucurie. Pe aceevreme cutita§ul era absolut necesar unui
§colar. Penitele de atel ie§isera in 1856, dar erau scumpe i noi
scriam, tot mai mult, cu condeie de pana de gasca. Mai trebuia
alt cutita§ pentru ras ciubotele de glod, caci nu era voie de in-
trat in clas decat numai cu ciubotele rase de glod, i spalate.

www.dacoromanica.ro
 358

$i in ilarlad, pe acea vreme, erau cateva pietre, numai pe so-

seaua principala ; incolo, pavajul era necunoscut, si cei d'intaiu
galosi de gurna in scoala i-a avut un scolar, caruia ii adusese
pärintele sail dela iarmarocul dela Tecuciu, in Iunie 1857,
. *.
In timpul din urma s'au fdcut interveniri energice i inde-
lung repetate pe langa membrii Corpului didactic, pentru a-i
indrepta spre o puternica actiune extra-?colard. Caimacamii T.
Bats 0 N. Vogoridi aveau tot cuvântul a se teme de o astfel
de actiune, care putea paraliza uneltirile lor anti-nationale. De
aice amenintari, presiuni 0, mai in urma, suspendarea acelor
profesori ean l. lucrau si in afara de scoala. Ioan Popescu a fost
si el suspendat pentru atva timp. Aceasta insä nu 1-a impie-
decat de a lucra cu toatà energia pentru Unire. Comitetul - uni-
onist din Warlad avea, fires-Le, multe mijoace de propaganda.
Dar propaganda prin baietii dela scoala nu era cea mai putin
folositoare si imediata. Erau 150 de familii, in cea mai mare
parte negustori ramâni : niciun Evreu nu era pe atunci in scoala
primara din Barlad. In aceste familii intra ideia Unirii prin ba-
ietii din scoala.
Profesorul-litograf Parteni Antoni din Iasi stramutase, la
via lui Kogalniceanu dela Copou, o parte din atelierut &Au. Aice
s'au litografiat, in sute de mii de exemplare, Hora Unirii",
Moldova in 1857", cuvinte 0 apoi muzica de Flechtenmacher.
Aice se litografiau documentele partidului National, si de aici
s'a imprästiat in tara si Corespondenta lui Vogoridi". Dar toate
aceste lucrari trebuiau raspAndite. Trebuiau imprastiate in tara
0 sutele de mii de carti de vizita, litografiate tot acolo, cu U-
nirea la mijloc, Autonomie, Guvern representativ constitu-
tional, Print strain, la colturi. Baietii din scoala erau cei mai
potriviti.
Baietii dela scoalà au invätat a cânta Hora Unirii", si prin
ei, si mai apoi prin lautari, s'a cântat in toate partite. Dar noi,
cei din Barlad, am facut si alte servicii Unirii. Intr'una din zile,
d. Popescu ni spune ca Iacob Fatu ar avea ceva de scris si ca."
are nevoie de cativa buni si rapezi scriitori. Lucrul nu ne-a mi-

www.dacoromanica.ro
 §5)

rat. Nu era tipografie in Bar lad, asà cä acei cari aveau de scris
se adresau la scoald. La scoald se scrisese d. e, biletele de in-
mormantare pentru Comisul Gheorg he Docan. Se intelege ca
nici vorbal nu putea fi de vre-o plata% Eram multumiti a face
si noi cate un serviciu celor cari ne imbratisau asa de mult.
Ne-am pus dar vreo zece, intr'o Duminic6, la Iacob Faitu ;
ne-am dus apoi mai in toate Duminicile si, uneori, si in zile!e
de lucru. Iacob FItu dicta, si noi scriam in mai multe exem-
plare de-odatä : circuldri, apeluri, scrisori, procese-verbale, si
alte documente ale Comitetului Central al Unirii din Iasi. $i
astäzi imi aduc aminte de o fraza., prin care taranii spuneau ca
popusoii boierilor stau in cosere ca aurul de frumosi". Frasa
am gasit-o mai pe urmä in propunerea deputafilor pontasi",
in Divanul ad-hoc din Moldova. Dar acea propunere s'a facut
cateva luni dupd intrunirile noastre la Iacob Fdtu. Circulat-a ea
in manuscript mult mai inainte de intrunirea acelei Adunäri ?
Iatà ceiace nu am putut afla. Am intrebat, duph multi ani, pe
domnul Fatu despre aceasta, si nu mi-a putut da nici o !Amu-
rire, Uitase,
Nimeni nu ni recomandase secretul, dar am inteles indatá
ca" nu trebuia sal spunem despre acele intruniri. Dupg cele ce
se intamplase cu läutarii la gradina publica, infelegeam ca.' pre-
fectul si politia sunt contra Unirii, and gradina era piing, o
parte din public cerea sä se cante Hora Unirii. Tiganii se fa"-
ceau cd resistä pentru ca.-i bate la politie". Odata chiar pre-
fectul, d-1 Dia, ii opri de-a canta. Dar lumea era indarjita ; se
face un mare scandal ; baietii cari erau, incep a suiera ; resultatul
este cd Prefectul, cu autoritatile, au pärasit gradina. At unci Ti-
ganii au inceput a canta cu toatd inima, si o hoed imensa s'a
incins, horä la care a luat parte toatä lumea, caci.nici zece per-
soane nu insofise pe ispravnic in retragerea sa.
Domnul Popescu nu ne-a intrebat niciodata ce scriem la
Iacob Fdtu. Nici noi nu i-am spus, nici lui, nici altora, nici chiar
acasä. Ni dadearn insä socoteala cal noi baieti de 11 ani, luam
parte la marea Miscare. Dela Fatu ieseam cu buzunarele incar-
cate de bucafele unioniste, litografiate la Iasi, pe care le impär-
tiam repede, fdra" a ne opri cineva.

www.dacoromanica.ro
 360

Dar Arad ca am trecut de mult margenile impuse lucrarii

defata. Cetitorii ma vor ierta ; Horatius de mult a zis cá ba-
tranii sunt loquaces i laudatores temporis acti,
PETRU RAKANU

LIII

CUVANTARE
linuti la mormantul ilustrului profesor si patriot Ioan Popescu, in ziva
de 17 Aprilie 1908, and s'a slujit un parastas de care Onor. Protoereu
al judetului si un mare numar de preoli, in fata membrilor corpului
didactic primar din oras si judet, cum si a unui public numeros si a elevilor
scoalei normale cu drapelul, pe care a infiintat-o in 1870.
Onorató adunare,
Oricat se va vorbi de acel care aproape 50 ani a purtat
cu demnitate Melia aprinsa, a carei lumina s'a raspandit cu pri-
sosinta nu numai in ora§ul §i judetul Tutova, ci cu mult mai
departe, ramane totu§i foarte mult de vorbit 1 Marele profesor,
Ioan Popescu, nu numai ca a fost un zelos propagator de lumina,
a fost un mare patriot, care §i-a iubit tara §i neamul, ca un
adevarat roman.
I. Popescu, langa a-1 carui mormant rece stam in unire cu
alti colegi a lui, profesori a-i notri, dintre cari mare parte stau cu
repauzatul in ciata dreptilor ; iar putinii rämaqi in viata §i pre-
zenti aici, au lucrat o viata intreaga pentru ridicarea culturala.
Nu numai a celor din orawl Ballad §i. jud. Tutova, ci ori unde
§i ori cand.
Marele I. Popescu §.1 scumpii lui colegi au avut totdeauna
in vedere ridicarea prin coala a celor multi §i obijduiti popu-
latiunea rurala, care formeaza temelia de granit a oricarei tali in
special tara noastrd. Diviza defunctului era : Ca o tara va fi pu-
ternica cand va fi bazata pe o populatie instruitä i avuta, Lucru
de mult socotitä ca o legenda ; iar acum. sf. adevar.
$tiind Ca un popor, nu se poate ridica decat prin cultura
a cautat sa faca tin mare isvor de cultura, de unde sal se adape
fiii de. sateni ; apoi sä se reintoarca iar4i prin sate ca invatatori

www.dacoromanica.ro
 361

sal propage lumina si adevarul ! In acel timp era greu de reali-

zat, neavand nici un ajutor din partea comunei sau statului.
Cu toafe greutatile greu de invins, si de descris, insotit de
iubitii lui colegi n'au stat un moment la indoiala. Ci tot inainte.
Nu s'a sfiit sa.' cerseasca cu talgerul, nu s'a jenat chiar a
se umili. $i rezultatul cu toate greutatile fara saman a fost in-
cununat de succes. Cad la 1870 a luat fiinta $coala Normala"..
Putinii lui tovarasi de munca acum ram* si prezenti in jurul
mormantului ca : d-1 Beloescu, Parintele Econom Carp, Diaconu
Albu, 'd-1 Herjescu le stiu toate si le pot spune ori cand si
ori cui.
Onoratei adunare,
De numele lui Joan Popescu, sunt legate nu numai bogatele
lui acte culturale ci si cele economice, nationale si patriotice.
N'a fost reforma fie culturala, fie economica, fie patriotica
unde marele profesor, I. Popescu, sd nu fie daca nu initiatorul
de sigur un vrednic colaborator.
Niunm rodnica si spornica a defunctului a atras admiratia
tuturor si multi oameni de bine 1-au secundat in uriasa lui in-
treprindere. far bunii lui tovarasi profesori 4 ani intregi au servit
fail plata ca profesori la scoala normala.
Daca multi 1-au ajutat in greaua lui munch', multi 1-au in-
vidiat. El Irish' avand ferma convingere, ca in fata muncei staru-
Hoare si dragostei si muntii se misca, a mers tot inainte.
Ci a mers tot inainte ca un vrednic cordbier pe marea in-
furiata ; muncind 'Ana in ultimile momente ale vietii. 0 munca
erculiang demnd de admirat si imitat, care ne va fi la toti de pilda.
Onorató adunare,
La Egipteni era o zicatoare : Ca omul cat traeste, e un
munte de carbune 1 iar dupa ce moare se transforma inteo mare
capatana de zahar". Despre Ioan Popescu se poate afirma cu
drept cuvant : ea capatana de zahar a fost in viata si muntg de
zahar e dupa moarte.
Cu toata munca lui uriasä si spornica, in toate directiunile
multi din gelozie n'au vrut a-i recunoaste meritele ; nepricepandu-i
vasta lui dragoste de munca pentru binele comun.

www.dacoromanica.ro
 #62

Cu drept cuvant se poate adeveri zicerea filosofului Conta

Ca in acastä tara, daca vrei sä ti-se recunoascal meritele sa fii
mart".
Acum sufletul marelui profesor si patriot, loan Popescu,
privindu-ne din cer adunati in jurul mormantului sau : colegi,
invatatori, prieteni, de sigur ca tresalta de bucurie i zice :
Amarat i necajit am trait pe pamant, fericit ma gasesc in mor-
mant.
Iar noi, cei adunati in jurul mormantului sau, unii colegii ai
lui, tovarasi de muncal, altii fiii lui sufletesti institutori si invata-
tori adunati aici in procesiune religioasa. Ne vom aminti de cal-
duroasele lui sfaturi, exemplu de munca si dragoste nernarginita
de tara i neam.
Cu lacrimile in ochi sal-i zicem : dormi in pace scumpul
nostru profesor.
$i mangaie-te ca in acest moment, iti vezi mormantul in-
conjurat de acei care si'n viata te-au stimat i admirat, pentru
dragostea cu care ai muncit in ogorul national, contribuind asa
de mult la marirea niamului.
Toti depunand cate o lacrimal pe recele-ti mormant, ne
despartim, ducand cu noi scumpa-ti amintire i veneratie ; dra-
goste netarmuita, de care toed viata a-i fost calaluzit, spre o
munch' spornical, spre marirea si fericirea niamului nostru roma-
nese, cand va fi bazata pe o populatiune instruita i avuta.
Odihneste in pace fericite muritor i scumpul nostru pro-
fesor in recele-ti mormant.
Fii sigur, ca lumina si salmanta iubirei de tara si neam
aruncata cu atata darnicie in ogorul national, in cei 50 ani de
muncal spornical, n'au cazut pe piatra ci pe un pamant fertit
Despartindu-ne de mormantu-ti rece pe care am depus
ale o lacrima, nu-ti putem zice de cat : Vesnica sa-ti fie po-
menirea cum vesnic iti vor fi i faptele, demne de imitat.
N. BRADEA
Carapcesti-Tutova
N. B. Dupa terminare, intregul corp didactic cu tabloul ce reprezinta pe
austrul defunct, dus de 2 din vechii sal. elevi If timiu si Ciobanu i urm'at de
Corul scoalei normale, ne-am intors in ores dela Cimitirul Eternitatea" in
aceiasi ordine

www.dacoromanica.ro
 36

LIV

Bucure*ti, 20 Martie 1927. Scrisoarea d-lui N. Petrwu

despre Popescu ca profesor la liceul Codreanu", i ca Di-
rector al Institutului sau Internatului sclu.
Prea Sfinte Parinte,
Zile le trecute, avand bundtatea sal ma vizitati acasa, mi-ati
exprimat dorinta sal va scriu ceva din amintirile mele asupra
profesorului loan Popescu din Bar lad. Ca unul ce i-am fost elev
in cursul liceului de 7 ani, §i mai ales ca unul ce am stat acei
7 ani in internatul &au, raspund cu placere dorintei Prea Sfintiei
Voastre prin randurile scrisorii del*. _

Va voiu schita aceste amintiri, w cum ele imi vin in minte,

din cele dintai zile, cand ram cunoscut 0 pana in cele din urma,
cand imi facea onoarea de a ma considera printre amicii sai ,

devotati.
Pentru mine, caracterul omului acestuia a incarnat o tre-
ime sufleteasca ca nimene altul ; era un ap ostol al invataman-
tului, un democrat liberal 0 un roman desavar0t ; aceasta
treime sufleteasca a lui era una §i nedespartita ca §i cea divina.
Pentru a-mi fi lasat impresia de mare apostol, nu era lu-
cru u§or pe vremea aceea 0 in mediul acela, fiindca, la Li-
ceul Codreanu" din Barlad, se afla atunci un manunchiu de
apostoli distin0 toti, con0iincio0 0 zelo0 de a da tarii ge-
neratii de tineri cu mintea inalta §i cu sentimente romane0i.
Erau va aduceti aminte Prea Sflirtia Voastra, colegul lor de
mai pe urma caractere ca al lui Chenciu, profesor de istoria
universala la cursul superior al liceului, un fel de Catone, de o
moralitate §i de o regularitate rara, de altfel ca mai toti
colegii lui. El i0 tinea cursurile, intrand cu preciziune la ora lui,
fara nici un minut de intarziere §i fail nici o absenta tot anul,
§i predand lectiile cu o inaltime sufleteasca §i pe un ton litanic
de-1 luai drept un preot in altar. Scopul lui era sa ne impuna
atentiei epocile §i figurile mari ale popoarelor, qi, in adevar, cà
atitudinea lui ne inraurea adanc. and ne asculta apoi §i ne
auzea spunandu-i lectiile frumos 0 imitandu-i tonul admira-
tiv, 11 vedeai multumit 0 incantat ca un capitan dupa o victorie

www.dacoromanica.ro
 J64

mare. Era profesorul Neagoe, care, pentru prima oara, a facut,

in cartea sa de gramatica, observatii originale, asupra firei
limbei romane §i regulelor gramaticale ale ei. Ca profesor de
limba latina, la cursul inferior, el se plimba prin clasa cu vioici-
une de colo panal colo, repetand necontenit legile gramaticei
latine, ca sä le faca sa intre in capul elevilor ; iar cand vedea
pe unul, aplicandu-le gresit, II auzeai exclamand, ca invins,
cuvintele : sacrasimplicitas I" Era profesorul Mateescu de
limba greaca, fost calugar, care aprofundase limba eliná i era
atat de mandru de frumusetile ei, ca pentru dansul ea nu se
putea compara cu nici o alta limba. Pe langa calitatile lui de
invatat, el era 0 oin de spirit. Cate cuvinte nostime nu ga-
sea dansul la fiecare ocazia, sau la fiecare raspuns al elevilor
mai indrazneti sau lenesi ! Insirarea numai a numelor catalogului
fiecarei clase, era un cap-de-opera de originalitati : toti erau bo-
tezati dupa impresia ce-i facea lui firea fiecarui elev : Reiv4u1,
striga pe elevul Antonescu Gheorghe, un baiat a§ezat i serios ;
Babilica", pe fratele lui, mic i grasuliu Houlescu, pe Nadia
1

care vorbea fara sä spuna ceva ; etc. Intr 'o zi, elevul Ionescu
Traian, fiul celui dintai lipscan din oras, vroind s. prinda pe
Mateescu la o stramtoare de cuvinte, o pati el insusi. Mateescu
explicase ca Romanii, la inmormantari, dadeau peste mormant
cale un vitel de sufletul mortilor ; atunci Ionescu Traian il in-
&el:4 : D-ta Domnule Mateescu, care n'ai vitei, ce ai fi dat peste
mormant ? Eu, tinerelule, raspunse profesorul, vorbind cani pe
nas din pricina ochelarilor, eu te-asi fi dat pe D-ta"... Distins
si bun profesor era si Beloescu, care, dupa ce explica de zece
ori lectiile lui de matematica cu o claritate farä seaman si vedea,
totusi, ca un elev, fie cel mai lenq sau mai slab, tot se incurca
la teoreme, el relua explicatiile din nou cu ni0e exemple ba-
besti, de parcä le-ar fi putut intelege i pietrele. Tot asa erau
si cartile lui de aritmetica, de o claritate desavarsita. Fiind de
origina transilvanean i neavand copii, Beloescu era filantrop si
mai presus de toate bun roman. Ori ce sumusoara de bani ce-i
prisosea, el o trimetea comitetelor nationale din Ardeal : Acolo
e nevoe si de un leu", zicea eL Era profesorul de limba
franceza, Drouhet, un francez mic i delicat care-0 facea cursui

www.dacoromanica.ro
 365

de literatura franceza cu un cult retinut qi era satisfäcut pe

deplin cand ii reproduceai bine lectiile, de parea mai inalt pe
catedra. Era prolesorul Pagani, un refugiat italian, caruia ii
dadeau lacrimile cand ii citeai pagine din Silvio Pelico sau ver-
suri din Dante. Pentru el, Italia era il giardino del mondo", iar
limba italiana la lingua dagli angeli". Era aprigul Ghim-
bapanu, care sta cu ciasornicul dinainte in clasa, om de o se-
veritate 0 de o stramicie extraordinara ; el te asculta cate de 10
oH in §ir ca sá se convinga claca e0i san nu sarguitor. De Mel
il mai vis am inch', ascultandu-mi la fizicl saa la chimie, pan&
mai daunazi. Era Lepadatu, care detesta sa-i raspunzi la lec-
tie textul cartii, cerandu-ti sa-i o spui cu cuvintele tale". Si
Vargolici, sever i punctual, i parintele Carp, Parintelul", 0
Galin, §i Ghitulescu §i altii ; toll. corecti 0 exemplari ca oameni
in viata extra §colara, §i toll intrecandu-se intre ei de ali preda
materiile lor in chip cat mai atragator.
Deasupra lor insa, §i cu insu0ri mult mai puternice, §i cu
o flacara de nationalist in suflet pururea falfaind, §i om de o
sim!ire extraordinara la tot ce era frurnos, 0 cu o vointa
de fier in urmarirea scopurilor sale, era loan Popescu.
Nalt, frumos §i voinic, cu un cap bine desvoltat, c'o frunte
proeminent boltita, ca de zimbru, cu ochii alba0ri, purtand barb&
§i mergand totdeauna in pas militaresc, de parca auzea ri-
tmul trompetei, el parea ca-0 aduce aminte in tot momentul
ca fusese militar, adica voluntar in revolutia dela 48, din Tran-
silvania.
Dansul pastrase din revolutia contra ungurilor, i le arata
cu o mandrie vaditä, doua relieve : mantaua albas Era, strabatuta
de un glonte, 0 degetul aratdtor dela mama dreapta, scurtat 4e
alt glonte.
Refugiat din Ardeal, el ratacise prin muntii no0ri, cutree-
rase Bucovina, statuse catva timp pe la Cernauti 0 in cele din
urma coborase muntii la noi, in Romania libera", unde intam-
pinä la inceput maH greutati de traiu, incepand viata de jos
de tot §i ridicandu-i treptele incetul cu incetul 0 cu multa munc4.
Fu intai ingrilitor de mo0e la Dealu Mare al boerului
Iorgu Radn. G4ndul §i vocatia lui erau iTisa de a fi dascal, de

www.dacoromanica.ro
 366

a invata copiii carte, dupa pilda dascalilor mari Ardeleni ;

pentru el nu era misiune pe lume mai frumoasa decat a inva-
tatorului. Intr'o zi parasi mo0a Dealul Mare §i veni in Barlad in
1851, unde Iii numit &seal 0 director la §coala publica primara
Realizarea unui vis mare !". De acolo treca ca profesor de limba
latina la gimnaziul ce se infiinta in 1858. Cu timpul, gimnaziul
se transforma in liceu cu apte clase. Popescu trecil prof esor
de limba latina la cursul superior : era culmea idealului lui, la
care nici cu gandul nu aspirase. A invata pe elevii sal latine0e,
pentru el nu era numai a-i invata o limba clasica, ci in ace1a5
timp, de a de0epta in ei mandria vitei unui popor mare, unic in
istoria lumii. In frumusetea limbei latine, in stilul lapidar al
autorilor ei, el vedea fiinta poporului roman. Orice explicatie,
orice sfat, orice observatie, le intovar4a de proverbe i zica-
tori Iafineti, pe care le pronunta cu glas tare i martial ca sa
ne strabata pana in fundul sufletului Proverbele banale ca
Audaces fortuna juvat,.. De minimis non curat praetor,.. Tarde
venietibus ossa. etc., zise rar, silaba cu silaba, ca niqte pocnete
de bice, luau in gura lui un aspect cu total altul I un inteles cu
mult mai mare deck cel itiut de mai inainte.
Tot aa frazele celebre de prin autori. Trebuia sa-1 auzi
pe el pronunVmd spre pith un : quo usque tandem abutere patien-
tia nostra Catilina, ca sa-ti faci idee de ceea ce se petrecuse in
senat la cuvintele lui Cicerone,..
Ca director de internat, mai intai, in chiliile de langa Ovi-
denia qi mai pe urinal in casele lui Eatu din marginea de nord
a oraplui, sosea la ora patru dimineata, vara ca 1i iarna ; iarna
intra la noi cu zapada pe barba ; strabatea cele douà dormitoare
cu clopotul in man& sunand cu putere §i strigandu-ne; Sus, sus" !...
Asista apoi la spalatul nostru, impunandu-ne sa dam cu
apa rece pe ; trecea in repetitor cu noi supraveghind prega-

tirea lectiilor, apoi in sufragerie, luand impreuna cu noi frugala

gustare de- dimineata, un pahar de ceai cu o felie de paine nea-
gra ; in urma ne in0ra doi ate doi i ne prived plecand sub
ochiul petagogului francez. La 12 din nou cu noi, la pregatirea
lectiilor de dupd masa. Seara la fel.
Duminica i sarbatorile, ne trimitea regulat la biserica,

www.dacoromanica.ro
 367

tot doi ate doi, in vreme ce el venea pe nesimtite si se opre-a

in stranele din fundul bisericei ca sa ne observe tinuta si cuviinta
si sa noteze, spre a fi pedepsiti, pe cei ce miscau sau intorceau
capetele inlaturi.
De aceasta supraveghere in biserica mi-aduc aminte mai
bine decal de multe altele, ffindca eram si eu pedepsit uneori,
singura mea pedeapsa, din pricina ca intorceam capul .1a
auzul fosnetului de rochii ce intrau in biserica. and voiam sa
ma incredintez daca era sau nu Popescu in fundul bisericei si
priveam intr'acolo, dadeam de ochiul lui cu douà roate reci
albastre ca de otel si stiam atunci ce ma astepta pentru ziva
aceea. In adevdr, cum ajungeam acasa, ne aseza in front si striga
lista celor pedepsiti dela felurile de mancare ale pranzului.. In
capul listei era numele meu, pronuntat apasat de Popescu, asa ca
duminicile, care pentru mice crestin erau o sarbdtoare, pentru
mine erau adeseori zile de post, desi el itni arata o mare
iubire parinteasca, punandu-ma la dreapta lui la masa.
Cu ceeace-1 ademeneai si-1 inbunai adesea, child era su-
parat, era cu cantecul. Era impresionat cand ne auzea cantand
in cor melodii romanesti ca spre pilda cantecul: Mai ungure mai! Lua
parte la gimnastica noastra, impingandu-ne spre trapez pe cei
mai moi din fire ; ne facea cerc, de ne pregatea lectiile de limba
latina ca obiect mai greu, sta la masa cu noi la unicul tel
de riaancare de seara, miercurea si vinerea, la cele 8 nuci
de fiecare. Asista la noud ore la culcarea noastra in dor-
mitoare, ne scotea mainele din plapuma, ne desvelea gaturile
si apoi trecea in cancelaria dintre cele cloud dormitoare, cetin-
du-si gazetele si supraveghindu-ne dela distanta pana care miezul
noptii, cand o lua la picior spre casä,... A doua zi din nou ace-
leasi lucruri. In sfaturile zilnice, in indemnuri s'i pilde, intra ve-
cinic grija sa de romanism, dorinta de-a oteli sufletele tinere pentru
lupta vietii si de a ne infiltra dragostea de neam si ura de tot
ce credea el cä tinteste la ruina poporului roman. Intre aceste
pericole, punea dansul plaga" evreilor din tara noastra, pe cari
ii considera ca pe niste dusmani de moarte si inpotriva carora
lupta cu tot sufletul, atat prin vorbe cat si prin fapte. Pentru
el alianta israelità nu urinal-ea decal $uplantarea statului roma-

www.dacoromanica.ro
 368

nesc. Ni-i arata pe evrei in toate faptele lor ca vrajmas'i Inver-

sunati, ni-i arata ca in§elatori, mincinosi, acaparatori, hidosi ; ii
inconjura in relatii, nu cumpara nimic dela ei.
Asa cu seria noastra de eleNi fimp de 7 ani si asa cu alte
serii dinaintea noastra si cu alte generatii de dupa noi, fail vre-o
schimbare de lucruri, dar cu aceeasi dragoste si cu acela§ de
votament spre a scoate oameni ageri la minte si voinki la trup,
romani", zicea el, buciumand cuvantul.
In aceasta viata uniforma, insa, eke episoade neuitate in
cei sapte ani de viata petrecuta impreuna cu el !
Traditiile romanesti toate erau consfintite de el. Spre pilda,
ziva de intai Mai o faceam regulat pe iarba verde ; ne lega bu-
catica de miel fript si painea intr'o hartioara si plecam afara la
camp, Micile intamplari zilnice care il suparau, luau la el im-
portanta unor fapte epice. Intr'o zi femeea care aducea tingirea
cu lapte in sufragerie se impiedeca de scara si cazu varsand
laptele. Popescu incepu sa strige de se cutremura casa :.. Ce-ai
Meat muere ? Ce-ai facut muere ?,.. Alta data bu catarul tigan
pusese niste visine inteo caldare necurata. Popescu trecu de-
getul lui cel bona§ pe marginea caldarii, si incepu sa umble
strigand prin curte si aratand degetul : Ne otraveste tiganul, ne
otraveste tiganul" 1.. and se ivi bucatarul venind pe poarta, el ii
tuna cuvintele : In genunchi 1 In genunchi 1" si-1 tinu pedepsit
in genunchi tot timpul cat am stat la masa.
Activitatea lui se impartea intre internatul nostru si scoala
normala, unde era director.
Popescu voia sa faca din fiii de tarani invatatori desavar-
siti spre a lumina satele.
Zecimi de ani el a urmarit gandul sail cu aceeasi incordare
si a scos generatii de invatatori din copiii satenilor districtu-
lui. La scoala normala era profesor de agronomie, si invata ele-
vii, nu numai cum sa cultive parnantul, da si cum fiecare la
casa scoalei lui sa aiba gradina sa model, cu legumele si poa-
mete trebuincioase vielii casnice. Vacantiile lua intreaga scoala
normala cu el si pleca pe jos ca sa viziteze satele din Transil-
vania, spre a le lua drept modele de ordine si regularitate in
viata satelor noastre. Devil scoalei norrnale purtau costumul natio,

www.dacoromanica.ro
 369

nal, cantau in cor cantece nationale, dansau dansuri nationale,

inveselind locurile pe unde treceau in excursiile lor. In alt
an alte excursiuni. El mergea in capul elevilor, intovarasit de
Harjescu profesorul de muzica. Viata lui toata se petrecea ast-
fel la scoala ca petagog i ca profesor.
In Bar lad era cel mai iubit cetatean i cel mai popular ;
popularitatea lui hotara in alegerile parlamentare. Liberalii 1-au
avut drept mana dreapta i Barladul, gratie lui, ajunsese de era
numit cetatea liberalä. Ca amici avea putini ; pe liberalul Co-
drescu, pentru principiiie i viala caruia corecta, avea admi-
ratie, pe Prea Sfinotia Voastra, pe farmacistul Bretner, cu care vorbea
latineste. Ales odata deputat el insusi, cea dintai grija a sa a
fost sa propue in camera satul model", Satul lui model cuprin-
dea intreaga activitate a satenilor in toate ramurile vietii si a
indeletnicirilor bor.
Mai tarziu, am avut ocazie sa-1 primesc la Paris, cand
eram acolo la Legatiune ; omul acela care nu valzuse in viata
lui cleat o singura data Bucurestii si care se vedea acum aruncat
in mijlocul Parisului, admira cu un nesatiu tot cz intalnea, iar
mai presus de toate, cuvintele : libertate, egalitate, fraternitate",
sapate pe clädirile i monumentele Parisului.
Inteo seara l'am dus la Eden-Teatru, unde era o trupal de
balet de sute de persoane. El se uita, privea atintit, parea aiu-
nit. Intre acte, plimbandu-ne prin foaier, fetele 11 strigau : Eh !
le beau panama" 1. Popescu se intorcea spre mine : Ce
au ele cu palaria mea" ?... Popescu invatase putin frantuzeste
cu Drouhet, dar prea putin ca sa poata vorbi. In alta seara,
1-am dus la opera comica la Mascota. La romanta glou, glou"
scena de amor dintre cei doi tineri, Popescu avu o Ia-
cnima: Toti am trecut pe acolo" ! zise el amintindu-si induiosat
de tineretea lui. La Opera Mare, la o reprezentatie de gala, cand
se canta Faust, el ascultd opera, privea fiintele acelea perfecte
ce jucau pe scena, baletul, interiorul sà.lei, iluminatul ei, lumea
ticsita de prin loji, c'o putere de impresionabilitate ce nu se
poate spune. La prefacerea lui Faust in tank., el zise ganditor
Ce minune ar fi" ?... In alta seara 1-am dus la Comedia Franceza.
Aid mia spus Thierry (un trance; la BA/lad, insurat c'o d-soara
II

www.dacoromanica.ro
 370

Sutzu) ca-i adevarata limba franceza !" La restaurantul Otelului

Continental, el nu putea refuza sa scoata de a doua card din man-
carile ce-i prezentau chelnerii...Nu ma pot oprl, imi spunea el ;
sunt mancari cari le mananc pentru intaia card Intr'o dupa
ameaza, ii pusesem intr'un cab, stiuta trasurica engleza cu un
cal, in care vizitiul mama de deasupra, cocotat sus. Bine c'o
facui i pe asta, imi zise el, mai mult decat multumit, La Bois
de Boulogne, in furnicarul acela de pe Avenue des Aca-
cias, unde foiau patru randuri de trasuri, cloud ducandu-se si
doua intorcandu-se, cu mu i mii de pietoni pe delaturi, cu ca-
lareti sub aleele umbrae,. Popescu zise incet, noi, care traim
la Barlad, dormim viata"... Cu toate acestea, peste cateva zile
s'a intors in Barladul lui, si intr'o scrisoare de multumire ce-mi
trirnetea la Paris, imi insira in cateva pagine, cum isi reluase
activitatea de mai inainte cu dragostea de totdeauna ; vt-
zuse acum drumul lung al progresului".
In urma unei asa de mari si roditoare munci, de pe urma
careia ar fi trebuit sä culeaga numai onoruri i rasplati, el se
vazu la batranete inconjurat de oameni stralini de Barlad, ce nu-1
intelegeau si care il pismuiau din pricina calitatilor i trecutului
lui. $i omul acesta fu invinuit de neregularitati de conturi in
directiunea scoalei normale 1...
Un inspector scolar, tot de talia celor care-1 invinuiau, vent
dela Bucuresti la Bhrlad si in examinarea conturilor scoalei nor-
male, ii gasi vina in faptul ca cladea mancare de post miercurea
vinerea elevilor, facand o economie in beneficiul sáu perso-
nal"... Inspectorul nu observa, cd economiile acele plateau un
maestru de vioara care invata pe elevii scoalei sà cante din vi-
oara, spre a putea la randul lor sa dea tonul la corurile dela
scolile din sate. Aceasta ii amara peste masura. El lupta in zi-
lele din urma ca sä se apere de invinuiri. Dar soarta ii fu i mai
vitrega la sfarsit. Omul acesta, seme i mandru, muri din o pri-
cina tot asa de neasteptata i nepotrivitä cu firea lui : muri in
urma unei intepaturi de musca veninoasa. La moartea lui, se
vazu ca el era sarac ca cei mai saraci oameni I
Cu toate acestea, faptele lui de apostol fara seaman, si
ininla lig de mare roman, au ramas acianc increstate in amintirea

www.dacoromanica.ro
 371

celor ce l'au cunoscut de aproape, aà eh' figura lui trae0e ca

inteun nimb luminos in admiratia lor.
Decatva timp, dreptatea, care cu el a intarziat prea mutt,
pare ca se intoarce din raltacirea ei i vrea sä-i a§eze memoria
in lumina ei adevaratai : un bust in Barlad, caleva comemorári
acum in urmä, monografia Prea Sfintiei Voastre, care-i va ridicA
desigur o statu a. in picioare, a§a cum o merital.
Felicitându-va dar din toga.' inima pentru buna idee ce
ati avut, Val exprim, ca un fiu sufletesc a lui Joan Popescu, re-
cuno0inta mea pentru lucrarea Prea Sfintiei Voastre, impreunA
cu asigurarea celor mai bune sentimente ce vä palstrez.
N. PETRASCU
Bucuresti, 2, B-dul Lascar Catargiu

LV

$coala NomalA de MO Principele Ferdinand" din BArlad

PROGRAMUL
DESVELIRII BUSTULUI LUI IOAN POPESCU
dela 3 Iunie 1924
DIMINEATA:
1. La orele 10 a. m. elevii scoalelor primare i secundare de bieti
si fete cu stindardele lor, vor ocupa trotuarul din partea dreapti a bus-
tului, iar trotuarul din partea stanga va fi rezervat publicului asistent.
2. In acelas timp se va oficia un serviciu religios cu panahicli la
capela Spitalului Birlad si Elena Beldiman" pentru pomenirea lui L
POPESCU, de ciitre Pres Sf. Episcop Iacov al Husilor, dupi care va
urma la ora 10 jum:a. m. aghiazma pentru sfintirea monumentului.
3. Dupi oficerea serviciului religios vor urma discursurile ocazionale.
4. La sfirsit elevii scoalelor, in special ai $coalei Normale vor de-
fili pe dinaintea monumentului, depunind flori i coroane.
DUPA AMIAZA :
La ora 4 p. m. va avea loc in sala de serbiri a Scoalei Normale
o mare sezittoare scolari, data, dupe. lin (=mit program, de citre elevii
$coalei Normale de biteli.
DIRECTIUNEA

www.dacoromanica.ro
 312

1924 Iunie 3. Solemnitatea dela $coala Narmald de bdeli

din Bar lad.

Desvelirea bustalui intemeetorului primei c..oli Norma le.

Din Universul" 8 Iunie 1924
Prima scoala normala, pentru invätatori, s'a infiintat la
Bar lad, la 1870, dupa staruinta unui mare luptator national,
Ioan Popescu, fost si director al scolii.
Ioan Popescu s'a nascut in Transilvania, unde a urmat
cursurile primare si secundare si la 1848 a luat parte la revo-
lutia romanilor de peste Carpati, In Mai 1849, dupa ce a venit
in Moldova s'a asezat la mosia lui Iorgu Radu de langa Bar-
lad, unde a stat 'Ana la 20 Septemarie 1851, cand a fost nu-
mit profesor la scoala publica primara din acest oras.
Recunoscator pentru faptele savarsite de Ioan Popescu, un
comitet format din profesori a luat initiativa sa i se ridice un
bust. Bustul din bronz, opera sculptorului Ion Dimitriu-Barlad a
fost asezat in gradina din fata scolii normale si desvelirea lui
s'a facut azi la orele 10 jum., in prezenta autoritatilor civile,
a corpului didactic, elevelor si elevilor scolilor din oras.
Dupà ce P. S. S. Iacov Antonovici, episcopal Husilor, in-
conjurat de un numeros cler, a oficiat, serviciul religios, s'a dat
la o parte panza ce acoperea bustul si P. S. Sa a rostit o cal-
duroasà cuvantare relevand faptele lui loan Popescu.
D. Dimitrie Mironescu, actualul director al scolii normale,
a aratat greutatile cu cari a luptat Popescu pentru aducerea la
indeplinire a tuturor faptelor sale. .

D. I. Bontas, primarul orasului, ca unul ce a fost printre

ultimii elevi ai lui Popescu, a scos in evidenta calitatile de das-
cal ale acestuia, cum si acele de bun roman.
D. Revent, profesor la liceul Codreanu", a vorbit din par-
tea acelei scoli.
Pe bustul lui Popescu s'au depus apoi numeroase coroane
din partea profesorilor si elevilor.
La orele 12 s'a oferit un banchet, unde au tinut cuvantari
P. S. S. Episcopul Husilor, apoi d-nii : institutor Tuto-
veanu, profesorii 1 D. Mirouescu, Paul Constantinescu, Gh.

www.dacoromanica.ro
Nestian, Cezar Ursu, directorul liceulni Codreanu, Todicescu si
d-na Mina Popa, directoarea scolii normale de fete.
Banchetul a luat sfdrsit la orele 1 jum.
Dupd amiazai la scoala normal& au avut loc serbäri scolare.
ALTA DARE DE SEAMA
(Din Buletinul Episcopiei Husilor, anul I, No. 1, p. 15)
In ziva de 3 Iunie 1924, orasul Barlad a fost in sdrbä-
toare. Un comitet alcatuit din membri ai corpului didactic luase
de mult initiativa asezArei unui bust al vechiului si neuitatului
profesor Joan Popescu in fata scoalei normale de baleti, pentru
a eternith memoria acestui neobosit profesor si luptator pentru
cultura nationala si pentru ca chipul lui, imortalizat in bronz, sa
fie un vesnic indemn la muncd rodnical profesorilor si elevilor
scoalei normale, viitorii lumindtori ai poporului.
P. S. Sa Iacov, episcopul Husilor, a folosit acest prilej pen-
tru a veni din nou in mijlocul Bdrladenilor si a da binecuvân-
tarea arhiereescal frumosului gest al fostilor sdi colegi de pro-
fesorat.
In acest scop a venit la 'IL-lad Inca din ajunul serbgrei
de inaugurare a bustului, iar in ziva de 3 Iunie a oficiat Sf. Le-
turghie la capela spitalului Beldiman". La sfArsitul Sf. Letur-
ghii P. S. Sa a oficiat un parastas pentru odihna sufletelor feri-
citilor donatori ai acestui asezamânt filantropic, in fruntea cd-
rora se afral N. Codreanu si Elena Beldiman. A asistat foarte
multä lume, miscatä de felul cum P. S. Sa nu perde nici un
prilej sa cinsteascd si sa evoce memoria tuturor distinsilor nos-
tri inaintasi, pe care-i prezintä ca modele vrednice de imitat
pentru generatia de astazi,
Indatal dupd aceasta a avut loc solemnitatea desvelirii bus-
tului profesorului Joan Popescu, bust de bronz, asezat pe un
soclu de piatrà, in fata scoalei normale de baieti Principele Fer-
dinand". A asistat tot ce are Rarladul mai distins : autoritaitile
si scolile dimpreund cu corpul didactic. P. S. Sa incunjurat de
un numeros cler, a oficiat tedeumul obisnuit la astfel de solem-
nitäti, dupd care a stropit cu apd sfintità bustul profesorului
Joan Popescu, rostind cuvintele sacramentale] de sfintire. Apoi
in cuvinte infl'acarate si adânc miscat cu mare lux de-amänunte

www.dacoromanica.ro
 574

povesteste asistentei viata si activitatea profesorului sarbatorit,

caruia P. S. Sa i-a fost colaborator pana la incetarea din viata.
Scoate in ev.denta rolul de pion al culturei in Moldova de jos,
al sarbatoritului, asamanandu-1 cu Gh. Lazar, mai ales ca si Joan
Popescu era tot ardelean. Indeamna staruitor asistenta si in spe-
cial pe profesorii si pe elevii i elevele scolilor normale, care in
curand vor pasi la lucru pentru luminarea poporului, sa aiba
vie in minte icoana ilustrului sarbatorit, sa calce pe urmele lui
si sa lucreze tot cu atata foc sacra si ravna i atunci propasirea
luminarea si fericirea neamuiui nostru va fi asigurata. Inchee cu
vesnica pomenire pentru Joan Popescu i toti colaboratorii lui
decedati, profesori ai colii normale, pomeniti Pe nume.
In urma, d-1 D. Mironescu, directorul scoalei normale de
invatatori, arata cum s'a na scut ideia acestei cinstiri a memo-
riei vrednicului profesor si face istoricul realizdrei acestei idei,
in bustul de bronz, opera a unui renumil sculptor, fiu al Bar-
ladului, pe care il recomundà pastrarei i ingrijirei parintelut
comunei Bar lad.
D-1 Primar al orasului Bar lad, L Bonn's, rdspunde aratand
marele folos al monumentelor ridicate inaintasilor vrednici $i
multameste in numele orasului comitetului care s'a ingrijit i s'a
ostenit sa faca orasului un aà de frumos dar, fagaduind ca va
purta o deosebita grija de conservarea bustului.
Frumoasa serbare s'a incheiat cu o agapa in localul scoa-
lei normale.

LVI

BArlad 1927 Aprilie 20. Memoriul d-lui V. Alecs6, fost

Inv( Valor la Vutcani-Falciu, asta'zi pensionar, In care vorbeste
de $coala Norma ld din Bar lad fi de loan Popescu.
In toamna. anului 1879, ma duceam adesea ori, din satul
Perieni, la scoala normala de invatatori din orasul Bar lad, de
vedeam pe un frate al meu. Cu aceasta ocazie, am cunoscut pe
marele profesor si director Ioan Popescu, caruia spunandu-i do-
rinta mea, i, cern terminasem scoala primard, am fost primit in
scoala normala, Pe atunci, toti elevii eram fii de sateni, timizi $i

www.dacoromanica.ro
 375

cu cuno§tinti numai din cercul satului nostru ; insa dragostea cu

adevarat parinteasca cum ne trata nemuritorul Joan Popescu,
care privia pe elevi ca pe proprii sai fii, a fäcut ca, in scurt timp,
sal dispara timiditatea §i. in sufletul fiecarui elev s'au sadit in-
crederea §i. dragostea in director, pe care il ascultam i respec-
tam din toga inima.
Ioan Popescu, in dragostea netarmuita ce ne purta, ne in-
curaja i ne sfatuia sa ne silim la invatatura ; dar nu se margi-
nea numai la atat, ci dupäcum am observat noi elevii, el punea
multa staruinta pe langa profesori, cari urmatori dorintii lui, pe
langa ca veniau foarte regulat la ora, dar ne propuneau in ap
fel lectiunile de le pricepeam toti, i cu toate cä pe vremea
aceia se Inv*. multa materie, totu§i datorita sfaturilor directo-
rului, Joan Popescu, toti elevii ne-am insuOt pe deplin §i temei-
nic intreaga materie, a§a cà delegatii trim4i. de Minister, la exa-
mene, ne aduceau in totdeauna laude.
Elevii eram toti interni. Din internat nu e§ia individual
nici un elev, nu era voie. In intreaga qcoalai, domnia cea mai
desavarOta ordine, nu prin brutalitate, ci prin sfaturi date de
director, care vepic era in mijlocul nostru ; iar in ceia ce pH-
ve§te moralul elevilor, nu lasa absolut nimic de dorit.
Pregatirea lectiunilor, fiecare clasa o facea in sala lor de
cursuri.
Culcarea era la 9 seara, iar de§teptarea la 4 dimineata ;
fiecare elev dormea intr'un pat de fier, care era tinut intr'o per-
fecta curätenie ; directorul, ziva i noaptea, facea inspectie, &and
povete.
In timpul noptii, elevii fdceam de planton, cate trei pe
noapte.
Hrana, in tot timpul, am avut-o indestulatoare qi bine pre-
gaita ; dimineata ni se da ceaiu cu paine, Miercurea §i Vinerea,
mancare de post ; iar in celelalte zile, mfincari gatite cu came,
apoi branza §i lapte. In timpul iernii, beciul §coalei era plin de
zarzavaturi.
Joan Popescu se ingrijia ca elevii sa fie hraniti bine.
Imbrocdmintea. Purtam frumosul port national : pantaloni
albi, camaqa pe deasupra, care se intindea päna la 6 centimetri

www.dacoromanica.ro
 376

deasupra genunchiului, maneca larga ; ilic inflorat ; tunica si manta

cu gugiu, ambele din postav ; caciula ascutita la \Tali i pe care
o purtam indoita cu varful la dreapta ; cizmele cu carambul
inalt pang la 6 centimetri mai jos de genunchiu ; cand elevii ne
asezam in rand dupa inaltime, toate marginile de jos ale hainelor
si carambii cizmelor, erau la linie.
Hainele le aveam intotdeauna curate, cizmele vacsuite zil-
nic. Pentru albituri, scoala avea spllatorie, unde femei anurne
spalau zilnic ; pentru curatenia corpului, facearn slptamanal bai
calde la spitalul Beldiman.
Ioan Popescu tinea foarte mult la curaienie i estetica.
Hrana, imbracamintea, cartile i toata rechizitele, ni se da-
deau dela directiunea scoalei, asa ca parintii nu cheltuiau nici
un ban cu baiatul lor din scoala normala.
Sarbatorile, dim'neaa, intreaga scoala mergeam la biserica,
unde o parte din elevi sub conducerea profesorului de muzica.'
cantau corurile bisericesti ; iar dupa masa esiam la camp in co-
loand de mars, cu gornistii tot dintre elevi in capul coloanei,
can cantau marsuri, iar cand incetau gornistii, elevii cantau can-
tece patriotice ; orasenii, la trecerea normalistilor pe strada, esiau
si ne priviau cu admirare.
Scoala normala, pe timpul acela, sub inteleapta i parin-
teasca conducere a marelui director si profesor Ioan Popescu,
era o mandrie pentru orasul Barlad i intreaga noastra tara.
and venia Regele prin Barlad, scoala normala forma garda
de onoare, atat cand venia, cum si and pleca.
Joan Popescu ne spunea Ca parghia cea mai puternica,
;

care inalta pe om sufleteste, este credinta nesträmutata in Dum-

nezeu ; deci sà ne silim a ne face placuti lui Dumnezeu, facand
fapte bune, sa ne fie mill de Romanii nostril, sa firn in totdea-
una sinceri, cinstiti i sa marturisim adevarul". Ne mai sfatuia :
Ca atat ca elevi, cum si cand vom ajunge invatatori, sä ne du-
cern regulat la biserica, cu elevii nostril pe care trebue sa-i de-
prindern a prea marl pe Durnnezeu prin cantdri, prin urmare
noi elevii normalisti, trebue sal invatam corurile bisericesti, pe
cari sa le raspandim prin sate.

www.dacoromanica.ro
 377

loan Popescu ne mai spunea : Ca mijlocul cel mai bun

pentru a combate in mod indirect, raffle obiceiuri dintre sateni,
ori pentru a-i deprinde, cum sa-si lucreze ogorul in mod rational,
ingrasindu-1; cum Saii creased si ingrijeasca vitele de munca ;
pe langa exemplul dat de invätator prin buna lui purtare de om
cinstit, muncitor, drept si bun gospodar, sant si sarbarile scolare,
cu care ocazie se poate reprezenta si ate o piesa teatrala, cu
continut moral, ori indemnatoare la mune& spornica ; iar pentru
atingerea acestei tinte, noi elevii indrumati de marele Roman si
director Ioan Popescu, pregatiam in internat, in clasä dupa clasa,
sarbari scolare, piese teatrale si jocuri, cari sarbäri, pese si jo-
curi, s'au dat de elevi, intai la teatrul din orasul Barlad, apoi
prin alte orase ale Orli, cu ocaziunea excursiunii ce am fäcut.
$coala normala din Barlad a fost cea dintai din Romania,
unde s'au inceput si pus in aplicare sarbarile scolare. Ce timpuri
de marire si inaltare sufleteasca era pe atunci ! $i daca s'ar fi
urmat calea netezita de niarele patriot Ioan Popescu, ce departe
ar fi tara noastra, din toate punctele de vedere : moral, intelec-
tual, comercial si industrial 1
In ceiace priveste partea economica, Joan Popescn ne
spunea, eä desi taxa noastra, este plina de tot felul de bogatii,
totusi fiindca industria si comertul Wei sunt in mainele strai-
nilor, Romanii merg din saracie, in säracie. Ne sfatuia, ca du-
candu-ne prin satele noastre, sa ne punem pe lucrii cu cuvantul
si cu fapta, ca sä infloreasca din nou industria casnica roma-
neasca, care in multe sate a lost parasita ; mai cu deosebire
dela invazia Evreilor pe timpul domniei lui Mihalache Sturza.
In scoala am invatat sà facem pälarii din paie. Eu in timp de
30 ani cat am stat in Vutcani, am practicat cu elevii acest mes-
tesug. Elevii, fratii si parintii lor purtau vara numai palarii de
paie ; eu ca invatator am primft pe fiecare an, dela Ministerul
Instructiunei, cate o recompensa baneasca ; iar la expozitia dela
1906, scoala pentru aceste lucrari, a fost medaliata cu medalia
de bronz.
Pe vremea and eram normalist, toate mestesugurile, in a-
fará de cizmarie si cojocarie, erau in mainele strainilor. Marele
Roman loan Popescu, in dorinta de a raspandi printre romani

www.dacoromanica.ro
 -18.

tot felul de mestesuguri, a adunat copii de prin oras si satele

din judet si cu ei a plecat de i-a asezat pe la diferite ateliere
de prin Transilvania ;' noi, scoala normalä, i-am condus 'Ana la
gara. Pentru intretinerea acelor copii, Ioan Popescu, care nu era
uti om bogat, cerea pe la romaniT cu dare de mana. Acei baeti
inapoiati cu invatatura mestesugului, neadormitul Joan Popescu
le-a inchiriat case si le-a infiintat ateliere cu toate sculele tre-
buincioase. Unii din acei baeti invatase facerea palariilor din
pasla, altii : croitoria, seidacaria, frangheria, tinichigeria, facerea
cosurilor din lozie si papura. Eu am si acurn un paner pentru
camäsi facut de unul din acei baeti, anume Ariton. Acesti mes-
tesugari a invatat si pe alti copii si astfel prin stradania lui Ioan
Popescu, a inceput de atunci, a se raspandi si printre romani,
mestesugurile.
Ioan Popescu era un mare patriot; el pentru a destepta in
noi elevii dragostea de neam si tara, ne vorbea adeseori despre
tara si neamul nostru, el staruia si ne sfatuia sa ne deprindem
a canta si a preamari vitejiile stramosilor nostri si ca sa fim
mandri de numele de roman, cum au fost si stramosii nostri,
cari au stat sentinela neclintita, la portile de räsarit ale Euro-
pei. Ne sfatuia ca sa ne deprindem de mici, a ne apara tara si
sä caulam de a desrobi partile romanesti ce ni s'au rapit. Pen-
tru atingerea acestei tinte, Marele Profesor a introdus in scoala
ca obiect de studiu Regulamentele si instructia militara, aveam
arma model 77, iar ca Comandant un Cdpitan de infanterie. De
acestea dddeam examen ; eu am gradul de sergent trecut
in diploma. Apoi acest mare patriot ca sa intareasca si mai
mult sentimentul national in elevi, a hotarit sa facem o excursie
si, in vara anului 1882, el intovarasit de profesorul de muzica.
Hêrjescu si.' de preoful loan Antonovici, astazi Episcop al Epar-
hiei Husi, am plecat dela scoala si am fost condusi la gara de
muzica regimentului si 0 imensa multime de oameni. Am vizi-
tat : Tecuciul, Bacdul de unde am plecat pe -jos vizitand satele :
Moinesti, Comanesti, Darmanesti, Targul-Ocna, apoi la Slanic,
unde am staf cateva zile, de aici peste un munte unde am
trecut la Poiana-Sarata ; de aici, am aizitat satele din Transilva-
nia pana la Brasov si de aici inainte 'Ana la Zarnesti. La Bra-

www.dacoromanica.ro
 174

ov am luat parte la o parada militard de ziva Imparatului (6

August). Generalul Austriac ne-a multumit si a telegrafiat ai
Imparatului de scoala normala din Bar lad. Intorsi in tara am a-
juns la Sinaia seara tarziu ; a doua zi Regale ne-a intrebat cum
am fost primiti prin Transilvania. Ni s'a dat o masa cu adeva-
rat regeasca ; apoi Regale a facut hora pentru noi in fata pala-
tului, la care u luat parte d-nele i d-nii din suita Regala, ofi-
teri i popor din oras.
Elevii au executat mai multe cantece si jocuri nationale,
dupa care Ioan Pop escu a tinut o cuvantare inaintea Regelui si
intregiii familii Regale. Apoi Regina si Regale ne-a invitat in pa-
lat ; unde, in salonul de primire Regina Elisabeta a cantat la
pian doua cantece, fiind acompaniata cu vocea de d-soara As-
ian. Regale dupa recomandar?a marelui profesor, a medaliaf pe
profesorul Hêrjescu ; dela Sinaia am plecat la Bucuresti, unde
timp de o saptamana, am vizitat tot ce merita de vazut. Dela
Bucuresti, am vizitat Braila si apoi Galatii i catre sfarsitul lui
August ne-am inapoiat la Barlad, unde am ajuns seara i ni
s'au facut de Barladeni o primire regeasca. Iatä dar ca datorita
marelui profesor, am avut fericitul prilej sal vizitam noi norma-
listii o mare parte din tara i sa ne gasim in palatul Regal, ca
la noi acasa. Cel dintai prafesor din tara, care a plecat cu ele-
vii ca sa-si cunoasca tara si neamul, a fost loan Popescu.
Pe timpul cand eu eram copil, unde se pomenea in orasul
Barlad si judetul Tutova scoale, abea de se gasia in chiliile bi-
sericei sf. Spiridon, o scoala cu cativa elevi, condusa de dasca-
lul Stefanache, care inväta pe elevi cantärile bisericesti si ceva
scriere cu litere chirilice.
Dar Dumnezeu, se vede, ca a protejat intotdeauna pe Ro-
mani, caci in niste timpuri asa de grele, cand Romania era har-
tuita gat de popoarele megiese, cum si de neintelegerile ding-
untru ; Dumnezeu trimete in partile Mrladului pe marele roman
travsilvanean Ioan Popescu, care ajutat si de profesori tot tran-
silvaneni ca Neagoie, Beloescu, Ghimbasanu si altii, au inteme-
iat scoalele din orasul, unde a inceput sä se invete cu carae-
/
tare latine.
Pentru ca sa poata infiinta scoli si prin sate, ii trebuia

www.dacoromanica.ro
 3thj
_
personal anume pregatit ; pentru atingerea acestui scop, Joan
Popescu dupa o stradanie titanica, infiinteazd §coala normala de
invatatori din ora§ul Barlad, i cum elevii erau interni 0 statul
nu dadea nimica, Joan Popescu a intretinut pe prima serie de
normali0i, cerqind prin ora5 i sate ; iar profesorii dela liceu
unde era 0 el, tineau cursuri gratis.
Cu normali0ii e0ti din §coalg, Ioan Popescu a infiintat
primele §coli prin satele din judetul Tutova ; in una din aceste
coli, la Perieni, am invatat §i eu, i cum §coalele acestea n'a-
veau nici de unele, le ajuta la instalare tot Ioan Popescu ; caci
la qcoala din Perieni, LAM s'a facut mobilier propriu, s'au adus
mobilierul trebuincios dela §coala normala.
Iata dar ca eu- 0 multi ca mine, daca §tim astazi carte, a-
ceasta o datoresc cu multa recuno0inta marelui profesor Po-
pescu intemeetorul §coalelor.
De mersul §coalelor, marele profesor se interesa de a-
proape ; la unii invatatori le scria, la altii se ducea personal, ii
sfatuia §i-i indemna la munca pentru ridicarea neamului. Eu
care eram la Vutcani-Falciu, urmator sfatului lui, ii scrieam la
fiecare trei luni, de ceia ce fac, ce greutati intimpin ; 0 tot ur-
mator sfatului lui, de cate ori veniam la Barlad, trebuià sa ma
duc la el, sa."-i spun §i verbal despre mersul coalei. Odata am
fost vizitat de profesorul On4or, care imi spunea : Ca-i trimes
de Popescu sa-mi vada §coala.
Marele Popescu nu pierdea nici o ocazie, cand era vorba
sa inalta pe roman §i sa-1 faca sa fie mandru de tara 0. nea-
mul lui ; a§a, cand s'a sfintit drapelul coalei normale, in 1887,
a invitat pe toga dascalimnea din ora§, din judetul Tutova 0
judetele megiqe i malt popor. Am fost 0 eu cu toti dascalii
din partea locului. Sfintirea s'a facut de Episcopul Silvestru Ba-
lanescu.
Din cele aratate pang aici §i din faptele marete aurae de
Ioan Popescu pentru de§teptarea 0 inaltarea neamului romanesc
pe terenul cultural, national, industrial 0 comercial i cu fapte,
ori cati rai voitori vor fi, nu vor peri niciodata. Se vede cg
Ioan Popescu, cu drept cuvant, a fost un mare educator 0 un
mare patriot ; deci un mare 0 neintrecut erou al nearoului ro-

www.dacoromanica.ro
 381

manesc, caruia noi i urmasii nostri din neam in neam ii dato-

ram o respectoasa recunostinta. Se cuvine, dupa parerea mea,
Ca faptele i viata marelui roman si profesor Ioan Popescu sa
fie cunoscuta si de cel mai mic copil, protretul lui ar trebul sa
se gasiasca in fiecare sala de clash', prin biserici i prin toate
asezämintele de prin ora i judete, ba, prin staruinta, chipul lui
ar fi bine sa fie raspandit si in popor, ca vesnic sa-1 avem o
pilda vie in calauzirea noastra spre fapte inaltatoare. Se cuvine,
ca din timp in timp scoalele i intreg poporul sa sarbatoreasca
memoria lui Ioan Popesca, caci daca n'ar fi fost el, un ro-
man hotarat i un luptator cu o putere de munca netarmurita,
n'am fi, unde suntem.
Bcirlad, 1827 Aprille 20. V. ALEXA

www.dacoromanica.ro
Adaos

www.dacoromanica.ro
 LVII

Numile primii serii de elevi ai .coalei normale din Bdrlad

(1870-74), cari au absolvit la finele anului colar 1873-74 i
au fost numili ca Mao-Mori in fad. Tutova ').
1. Antonescu Const. 27. Georgiu Ion minor,
2, Bors Nicolae. 28. Georgiu Sotir.
3. Botezatu George. 29. Iepure Dimitrie.
4. BulgAr Const. 30. Iepure Die,
5. Busild Dimitrie, 31. Ifrim Const.
6. C5pg.tind Gheorghe, 32. Iftimiu Vasile.
7, Ceainu Panaiti. 33. Iosef Nicolae.
8. Chirica Joan. 34. Leticaie George.
9, Chirica Nicolae, 35. Miron Simion.
10. Cioban Teodor, 36, Nacu Ion,
11, Ciorita. Panaiti, 37. Nichifor Ion.
12. Coatu Teodor. 38, Negrut Dimitrie.
13. Co lea Emanoil. 39. Oniciu Ion.
14. Constantin Emanoil. 40. Popa Dimitrie,
15. Corciovai Nicolae. 41. Popa Ion,
16. Cortojeanu Joan. 42. Portase Isac.
17. Costächescu Lupu. 43, Pricopiu Andrei.
18, Cotoranu Nicolae, 44, Patriciu (Barliba§a) St,
19. Cra'ciunu Ion, 45, Simionescu I. Zabulichi.
20. Dänilä Gheorghe. 46. Stegariu Vasile.
21. Dediu Gheorghe, 47. Straub'. Mihail.
22, Dodu Gheorghe, 48. Totasu Nicolae,
23. Duma Timotei. 49. Tonitai Alexandru.
24. Dimitriu Dimitrie, 50. Voicu Constantin.
25. Furnescu Std. 51, Zorilä Vasile.
26. Giorgiu Ioan major. 52. Dodan Ion Negrutul.

1) Din O paging din Istoria coa1ei Normale din Ballad" de V. Gr. Bor-
govanu, Barlad, 1901,
25

www.dacoromanica.ro
 386

LVIII

Excursiunea Directorului I. Popescu cu prima serie de

Norma liVi tn Julie i August 1874, duper' tirile din ziare.
( Telegraful Roma", Sibiu, 8 August 1874,
dupti o corespondengi din Brapv).

Cu vita satisfactiune si expresa bucurie mai relatam despre

placuta surprindere, ce ne cauza zilele acestea o graph' de frati
calatori din Romania liber5. si anume din urbea Bar lid si tinutul ei.
In aceasta urba a Romaniei de peste Milcov exista de mai
multi ani o scoala normalä, cum se numeste acolo, sau un insti-
tut preparandial, cum ii zicem noi aici, care s'a infiintat din
partea asociatiunei pentru cultura poporului roman" din acea
urba cu scopul si destinatiunea, ca sä proveada scoalele din
comunele rurale ale judetului Tutova cu invatatori calificati, lu-
minati si apti de a putea invata s'i lumina si pe altii.
Cu finea anului scolastic trecut au absolvit cursul prepa-
randial in acest institut vr'o 52 de juni romani, cari la toamna
se vor aplicà de invatatori in comunele rurale ale acelui judet.
Si acestia sunt fratii calatori, cari prin sosirea lor neasteptata in
mijlacul nostru, ni-au cauzat pldcuta surprindere si bucuria, ce
nu ne putem conteni a o manifestà.
D-1 1. Popescu, profesor la liceul din urbea Barlad,
profesor de agricultura la institutul preparandial mentionat si
presedinte al asociatiunei de acolo peutru cultura poporului ro-
man din acel judet, a avut fericita si salutara idee, de a intre-
prinde cu junii candidati de invatatori o calatorie de experientä
prin Romania si partile limitrofe ale Transilvaniei. Astfel trupa
junilor romani, plecand din Barlad in frunte cu d-nii profesori
Popescu §i Herjescu, acest din urmai profesor de muzica vo-
cal5. la acel institut, dupa o calatorie apostolica de trei sapid-
mani, in care falstimp au parcurs teritoriul roman dela Barlad
pand la pasul Oituzului, si de acolo secuimea dealungul, sosi
in fine la Brasov in seara zilei de 7 August c. n.
Pe cand strainii, cari ii vazurä intrand in oras in ordine si
mers plin de tact ostäscsc, credeau, d sunt niste graniceri ro-
mani, cari vin sa fad cortele pentru oastea romana pe timpul

www.dacoromanica.ro
 387

manevrelor de toamna, pe atunci faima se raspandi ca fulgerul prin

toate straturile societatei romane vestea adevarata despre scopul
caldtoriei fratilor barlädeni.
Sambata dimineata junii români sub conducerea maestrului
kr cantara in cor intreaga liturgie ce se celebra in biserica Sf.
Treirne, iar Duminica dimineata in biserica Sf. Nicolae,
Tot Durninica la 6 ore d. a. delectara publicul numeros
din sala gimnaziului roman cu 0 multime de cantari regulate si
dupg arte cu deosebire nationali, cu care ocaziune secerara a-
plausele publicului intreg si dovedira cel mai prompt exercitiu
si in arta musicei vocale.
Astazi des de dimineata oaspetii români plecara la Zarnesti
si giuru, de unde intorcaudu-se iarasi la Brasov vor pleca preste
Ploesti si Bucuresti care casä.
Astfel viitorii invdtatori in comunele rurale ale judetului de
Tutova ; iesind din scoala teoriei, avurä cea mai bunä ocaziune de
a parcurge in scurt timp si o scoala practica.
Multumind d-lui Popescu, care prin executarea ideei sale
ne oferi placuta ocaziune, de a ne forma si noi o mai clara
idee, despre situatiunea instructiunei publice in Romania, le uram
toat5. fericirea, si dorim ca stäruintele, zelul si ostenelele lor intru
luminarea, cultivarea si nobilitarea fragedilor surceli ai poporului
roman sa fie incununate de rezultatele cele mai splendide. Acesta
e unicul triumf, ce este dat institutorilor bravi ai poporului.
G. Tr."
LIX

CAlgra-Stirbei, 1875 Iulie 27. Scrisoarea lui losif Pa-

triciu catre loan Popescu, amintind, intre allele, de testamentele
tut Gheorghe si Neculai Rosca Codreanu, in folosul instrucflunii.
27 Iuhe, 1875, Cäldra.-$tirbei
Iubitul meu succesor la fundatiunea George Rosca
Codreanu" din Barlad.
Amice D-le Popescu,
Neputand satisface dorinta d-voastra exprimata prin epistola
dv, ultima, ce trata despre afacerile fiului meu Caiu, adica sa
vinä in persoang in urbea di/. sa ne si vedem s'it a5a sa finim

www.dacoromanica.ro
 388

acele, despre care va rugasem, eata va anunt, ca meziele pecu-

niari nu mi-au permis a satisface aceasta dorinta.
Totusi, eu dorind ca sä ma prezint mai curand, sau mai
tasziu, in orice mod in urbea di/. Mijloacele cele mai expeditive
mi s'au prezentat deocamdatä, ca, dupa anul 1819, Iu lie 20, al
nasterii mele, sä ma fotografiez si sa va trimit posa mea, insem-
natal in dos cu unele din ocupatiunile mele de functiuni publice.
Ifi anexez aci dota asemenea exemplare ; unul pentru d-ta ;
ear altul, s5. fad cu el, ce intelepciunea te va conduce.
D-ta, direct si imediat succesorul meu, cunosti din cele ce
tiam aratat, ca la 1849, eu am primit in Barlad pe raposatul
Domnitor Grigore Ghica, in casele asemenea raposatului acum
Vornicului Alecu Sturza, in BArlad, cu o alocutiune, relativa la
invätämânt si anume la scoalele din Moldova ; asemenea speci-
almente la fundatiunea Rosca Codreanu pentru Valeni si tran-
sportata la BArlad". Tot cu acea ocaziune ii am inmânat si o
petitiune facuta de mine si subsemnata de Barladeni, in care
ceream, ca pe de o parte cu ajutoarele fundatiunei Codreanu"
ear pe de alte cu ale Orli, sa se infiinteze un Gimnaziu de patru
clase in Barlad. Tiam spus, ca infiintarea Preparandei mi-a pro-
miso mai curând, ear a claselor gimnaziale mai la urinal.
Stii, ea cu chematu la Directoratul Academiei, desi, dupd
asezamântului guvernului, se puteà luà numai cate doi elevi gra-
tis, in internat, din fiecare tinut ; eu, prin influenta mea, am
izbutit, cal din Barlad s'au luat sase elevi. Alimentam prin aceasta
meziele necesare, cu timpul sa se poata realiza gimnaziu dorit.
Aceasta dorinta legitima, tot ,dupd impulsu meu, s'a realizat
prin Ministru de Culte, Dimitrie Cantacuzino, intr'un timp ne-
fast in alte priviri si când nimene puted spera una ca aceasta.
D-ta ai castigat colegi, si pe cine ?
Pe fostii mei elevi ; din aceia, pe cari eu ii asezasem in in-
ternatul Iesian cu trecerea mea la Academie. Scoalele au pros-
perat dinpreuna cu personalul, si astazi este Liceu complect cu
un bun renume, la care nu este nimica de dorit.
D-ta cu ceilalti domni profesori 'Ana la finirea complectarii
Liceului, ai meritul d-tale. Istoria nepartinitoare va divulga ur-
masilor al ei adevar.

www.dacoromanica.ro
 89

Stii earasi, ti-am narat, ca la 1848 inainte de saptamana

patimilor, inainte de a se porni boerimea din Barlad la Iasi, contra
lui Mihaiu Sturza, eu am induplicat pe raposatul Nicolae Rosca
Codreanu, fratele lui George Codreanu, de a facut vestitul testa-
ment pentru secsul femenin. Acel testament, dui:4 ideile mele
si Petre Costandache s'a scris si dictat de reposatul Toma Giusca,
fostul membru la Curtea de apel din Bucuresti. Tiam mai narat
ea' Nicolae Rosca Codreanu, in iarna 1852, a fost detinut de mine
trei luni in Iasi, parte la Hanul Parlite ; parte la Hanul Mi-
sire pang nu mi-a promis : Ca n'are sa-si revoace testamentul.
Din cauza relei executari a testamentului fratelui sau George,
NicOlae vroia sa-si strice testamentul.
Fostau molii, atat relativ la testamentul lui George, cat si
relativ la al lui Neculae, pe care, parte Ca traesc Inca I parte,
cä le stiti ; eu nu vroesc ale atinge aci, lasand acest merit altui
condeiu si altui timp. Spre stiinta d-tale insa adaug atata : Nicolae
Rosca imi ardta de multe ori corespondentele fratelui sau George
cu Eutimiu Murgu, fost profesor de filosofie in Academia Mihai-
leana si-mi zicea : Murgu a induplecat pe fratele meu de si-a
läsat averea scolilor. Eu atuncea i-am replicat : Si pe mine ai
sa ma asculti D-ta, si, fiindca, nici copii ai, nici insurat esti, tot
ca fratele d-tale ai sä faci".
In adevar, la 1848, m'a ascultat si in earna anului 1852,
s'a indepartat de langa mine din Iasi, cu promisiunea ca, pentru
dragostea mea, nu va strica testamentul.
Imi zicea totdeauna Fiule 1" si eu ii ziceam Tetica I",
Lipsisem din Barlad si eu si Petre Costandache ; Toma Giusca
se vedea mai rar ; in aceste dati numai el il mai incuraja sa
nu-si strice testamentul, ear Codreanu ii replica totdeauna Fii
mangdet nu-mi retrag fagaduinta data fiiu-meu Patriciu si nu te
supar nici pe tine" I
Eu nu l'am mai vazut ; el si-a tinut cuvântul ; altii insa nu
si l'au tinut catre eL Fiei tarana ward ! Oare generatia viitoare
nu va face prea tarziu onorurile cuvenite acestor civi in urbea
aarladului ? Virtutea civica reclamä gratitudinea cuvenità chiar
spre incurajarea si a altora.

www.dacoromanica.ro
 90

D-tale dar, care 0ii atAte ; care ai succedat la finirea ope-

rei incepute de mine, permite-mi ati da posa mea ad anexatà ;
pe langa care iti mai trimit una, s'a faci us de ea cum intelep-
ciunea te va conduce.
Saluta in numele meu tot Onor. Corpu Profesoral ; pre toti
onorabilii domni Tutoveni, cari vor binevoi a intrebà despre
mine ; Te salut 0 imbratiwz frätete, etc. etc,
Al D-tale
Sincer amic,
IOSIF PATRICIU
NOTA. and Clasul Codreanu de feting, in loc de a fi la Valeni-
Falem, s'a asezat in 1846 la Scoala publica din Barlad, cel intai dascal, la
aceasta scoala, unde era si latina, a fost losif Pate:ciu si, dupa el, a vend Po-
pescu. Cu infiintarea gimnaziului din Barlad in 1858, clasul de latina a trecut
la aceasta scoala. Din aceasta scrisoare rezulta ca cel dintai care a sfatuit pe
Neculai R. Codreanu a funda o Scoala de fete a fost acest Patriciu si apoi
Toma Giusca. (A se vedea si pnblicatia mea Fralii Gh. si N. Rosca Codreanu"
citata, pag. XXXVI).

LX
Bilrlad, 1927 Decemvrie 10. Scrisoarea d-lui N. G.
Dorin, avocat in Bdrlad, prin care aratd cum Popescu, pe la
1899 is! vindea cdrlile din bibliotecd, pentru a-si indulci din
nevoile zilnice, pensia fiindu-i mice', avdnd si datorii de pldtit.
Barlad, 10 Decemvrie 1927
Prea Sfinte,
Dupd solicitarea ce mi-ati facut, sä trimit ceva, dacg am,
cuno0in1ä despre loan Popescu, de activitatea cgruia va." ocupati,
el fiind unul din cei mai de seama oameni ai BArladului 0 eu
zic 0 ai tàrei, 0 despre care Prea Sfintia Voastrd, in munca ne-
obosità, Val ocupati cu a-Ma interes i sacrificii, eu, odatà cu oma-
giul ce Val aduc ca fost elev, ce ma mândresc, cá mi-ati insuflat
respectul muncei, va trimit aläturata schitA, pe care o aveam
fäcutä cum V'am spus, ca o degajare a propriei mele con0iinti
0 pe care, rog a ma: ierta cä am intarziat putin pAnal am pres-
cris-o, fiind foarte ocupat.
Cu osebit respect 0 devotament
DORIN, avocat

www.dacoromanica.ro
 391

Cum am cunoscut pe loan Popescu

Eram elev in cursul inferior la Liceul Codreanu din BArlad,
prin anul 1899 0 ca bdiat fdra mijloace, aveam intretinerea gra-
tuita, la mult regretatul Vasile Crdescu, Directorul 5c, Primare
No. 1 de baeti, vecin cu locuinta lui Ioan Popescu, La Vasile
Craescu, invätam cu fiul sau George, azi avocatul G. Crdescu
din Tecuci, §i poate, dupa cum fac astdzi foarte multi, ar fi tre-
buit sa trec peste binefdcatorul meu, sau chiar sa-1 hulesc, ca
nu cumva cineva sa-i scoata lui vreun merit din fapta sa gene-
roasà, iar miea vre-o obligatie fata de un suflet atat de ales ; dar
eu nu pot pronunta numele lui Craescu, fara a-mi aminti 0 de
sufletul sau §i de inima sa }Duna in care gasea rasunet durerea
tuturor.
Era o pasiune pentru el de a alerga sä ajute pe oricine 0
nu §tiu sa fi trecut vreodata o zi, in care el sä nu fi facut un
bine pentru cineva ; 0 atunci ma gandesc cat de ingrat a§i fi,
dacd n'a§i spune tot ce §tiu, despre un suflet mare, care a tre-
cut prin lume cu atata modestie,
5i alaturea cu modestul Crdescu, locuia §i batranul Popescu,
care era acum la pensie, §i numele lui se pronunta cu mult
respect, 0 eu, ca un copil timid §i venit in ora§ dela Ora, eram
§i mai uimit de figura §i de autoritatea acestui om. Era un om
inalt, cu trupul drept, cu fruntea lata, cu ochii alba§trii, dar
vioiu 0 parul §i barba alba ca zapada, ii marea autoritratea pe
care ti-o inspira.
Eu, in modestia §i timiditatea mea, nici nu indräzneam sal
ma uit bine la el §i il admiram §i examinam printre gardul
5coalei No. 1,') unde era director Craescu, privindu-1 dimineata,
cand el se scobora in gradinita spre malul Barladului.
Ma gandeam atunci, ca a§i fi cel mai fericit, dacà vreodata
a§i cunoa§te pe acest om. Pe atunci eu nu §-Liam §i nu price-
peam aproape nimic din marile lui calitati §i mai ales din marea
lui opera nationala, culturala 0 sociala.
Ca elev sarac, adunam pitac cu pitac dela meditatiile ce
aveam, sau figurile de desem, ori compunerile ce faceam pe la
colegii mei bogati §i obositi de §coala, 0 eram foarte fericit cand
1) Azi uzina electria.

www.dacoromanica.ro
 39

puteam curnpara un numar din Biblioteca pentru toti sau o AA

carte eftin a. Intr'o zi am al/at co' beltrdnul Popescu are podul
case! plin de ceidi si le vinde eftin, fiMd sörac si neputelnd
dansul treii numai din mica pensie. .

Cu mare sfiala 0 numai cu ajutorul colegului meu Craescu,

am putut sal ma introduc la Ioan Popescu, intr'o Duminica di-
mineata, cand el m'a primit la wa unui mic coridor §i mi-a
aratat o amabilitate care m'a surprins, fiind ca.' mi se oferea in-
taia oara in viata i Inca dela un om pentru care aveam 0
respect, dar i o timiditate foarte naturala baetilor neintrodu0.
El ma poftea mereu sa stau pe un scaun, iar eu cu capul in
palmant tot ma invarteam privind in ldturi 0 abia m'am wzat
pe jurnatate de scaun.
In cateva minute, Popescu imi luase toga biografia, iar eu
il observam Ca avea la o mana un deget schilod.
Comunicdndu-i scopul venire! mete, el fmi spuse ea' are
fn pod multe cdrfi si le vinde, cod e vremea tare rea si n'are
nici ce mánca.
Eu am rämas cu totul surprins de aceasta declaratie dure-
roasa, pentru un om pe care il credeam aa de mare 0 bine
situat si ma simteam parch' eu umilit inaintea lui 0 nu-mi venea
sa cred ; dar cand am observat mai cu atentie imbracamintea
lui cu totul ponosita, mai ales lingeria, m'am cutremurat de gro-
zava realitate.
Durerea batranului era a.a de mare, in cat el a inceput
sa-mi destainuiasca toate jignirile 0 suferintele lui din viatä, ca
la un om batran. Prin inima mea sensibild de copil, treceau fiorii
de durere, de mild, 0 de revolta, la toate plangerile batranului
0 tremuram de indignare, contra ingratitudinei omene§ti 0 contra
loviturilor soartei. Cat eram atunci de sarac, aveam la mine 5 lei
stran0 cu mult chin 0 ma gandeam sa-1 ajut cu ei ; &cid pensia
mizerabiM nu-i permitea sei-si cumpere nici mOcar o ceirnasd
mai Mind; iar de haine, le purta pe cele de geld', cari sunt em-
blema solemnildfilor hi apogeul vielei sau a mizeriei la apusul el.
El se scula apoi cu energie 0 hotarat de pe scaun 0, ex-
clama ca incheere : pe cine l'am ajutat mai mult in viata 0 a
ajuns mai sus, acela m'a lovit mai grozav 0 mai fara mild, dar

www.dacoromanica.ro
 3§i

lumea este oarba si fara inima si trebue sa te supui soartei,

Aci am infeles cal era vorba de activitatea sa politica si de
Ministrul Bar Mean Pa lade 1) si cali-va profesori mai tineri, dar,
eu ca elev nu prea puteam pricepe si nu stiam miscarea viefei
. politire din trecut. Dupd aceasta batranul s'a mai linistit, cad
oarecum isi racorise sufletul de amdraciune si incepu a ma intreba
iarasi despre scoala si apoi am ajuns la carfile pentru care
venisem.
Ca un tanär in toata puterea, el porni repede, afara, luA
o scara si o puse la gura podului, apoi foarte ager in miscari,
urea pe ea i imedial se tntoarse cu un bra/ de cad!.
Uite, eu ifi dau dela mine cat-file astea, fiinda esti baiet
sarac ; sa le citesti si sa ma pomenesti. Eu le-am luat foarte
bucuros mulfumind cu recunostinfa, si apoi cu timiditate, am
scos cal 5 lei 0 am spus ca dacei mai are alte cadi sa-mi
dea pentru ace0i bani. El lua banii, intro In casa f i peste
pufin veni cu cloud carfi, Intre cari una era : Fapte si vorbe
romane#1, de Gh. CWuc, i mi le dada cu bucurie spunan-
du-mi ca daca voiu mai voi, sei viu sa-mi mai dea, caci are
carfi multe 0 de autori buni. Am luat carfile subsioara si mi-am
luat ramas bun cu tot respectu si cu un fel de evlavie, cari imi
parea acest batran ca un pusnic, de care atingandu-te te-ai apro-
piat mai mult de Dumnezeu, si eu ma atinsesem de sufletul a-
cestui profesor batran, care imi deschisese inima cu toate fap-
tele lui frumoase.
Desi ma departam mereu pe drum de el, tot mai aproape
il simfeam 11 sufletul meu i m'am mai dus de cloud ori de am
luat cart! i am vorbit mai pufin cu el, dar am infeles tot mai
mai mult din durerea lui si din sufletul lui.
De atunci au trecut atafia ani si Ioan Popescu si-a luat
drumul vesniciei din mijlocul saraciei si a indiferenfei generale,
prin care se rasplatesc la noi tofi acei cari au muncit ; pentru
a se face in schimb mare alai la atafea trantori, cari au sfidat
lumea, sau la samsarii politici, cari sunt.aclamafi ca maxi patrioti,
barbafi geniali sau eroi national .

1) Nu la Paladi, ci la acei pe cari, in alte vremi, i-a sprijinit in alegeri,

in deosebi la Iancu Codrescu (V. pr. pag. 265).

www.dacoromanica.ro
 194

Dar daca a murit Ioan Popescu, care îi adapostea trupul

bateau i slab in hainele negre de gala, pentru a intrupà mizeria
ultimelor sai ani, apoi sufletul sau mare de roman, de patriot
cinstit qi de muncitor devotat pentru cultura neamului, trdeqte
0 se rena0e mereu.
De cate ori intalne0i un batran invatator din Tutova, care
a facut apostolat pentru lumina satelor in mijlocul colibelor intu-
necoase, el iti poveste0e cu ochii inlacramati, cine a fost Ioan
Popescu, cum a infiintat $coala Norma la din Bar lad, cum a
adunat de prin fundul rapilor pe copii de taran luptand, cu pa-
rintii lor analfabeti qi aducandu-i la $coala pentru a face din
ei adevarati luminatori ai satelor cu mai putina carte poate ca
astazi, dar cu mull suflet I cu multa comtiintä.
$i ace0i elevi ai lui Popescu, toti sunt premergatorii cul-
turei noastre nationale i ai intregei evolutii sociale i dan0i nu
datoresc activitatea i situatia lor, de cat lui Ioan Popescu, fara
care ramaneau toti cu opincile lor tar4 prin fundul rapilor di
prin paduri, dupa oi i dupa vaci, cum au ramas atatea tovara0
din copilarie ai lor, cari n'au avut norocul s-i cunoasca Joan
Popescu.
In inima acestora nu poate sa moara nici odata Joan Po-
pescu, caci s'ar revolta intreaga lor fiinta, ca sa uite pe binefa-
catorul lor, pe marele patriot Ioan Popescu, care nu deschidea
odata gura sal nu le aminteasca de fratii din Ardeal, de unde
el scapase cu fuga, lasandu-0 un deget dela mana in gura
jandarmilor Unguri, unde fratii ne a0eapta. sa-i liberam.
Aà a lucrat Joan Popescu, aqa a simtit el pentru neamul
sau §i aa i-a sapat el nemurirea, in inima acelora cari au
inima, iar de al,ii nu trebue sa vorbim.
Vorbim §i despre cei cu mai putina carte, dar cu inimä
mare, i imi aduc aminte acum ceitiva ani, cum in fala statuei
lui loan Popescu, la $coala Normal6, un om ca de 40-50 ani
sta plecat la poala statue! $i cu capul got parea co se trichina
la chipul de bronz, $i cad l'am intrebat delicat ca stt nu-i
turbur revelafia $i ruga lui pioasa, mi-a reispuns, cei este bar-
Mdean $i cif a fost dus ía me$1e$ug in Ardeal de Joan Po-
pescu, iar astOzi are o fabriai de ceramial, ft lucreath te-

www.dacoromanica.ro
 9.5

racote etc. si trdeste bine de pe urma lui loan POpescu.

$i treptat, treptat, am aflat ca nu este numai acest 'Arra-
dean cu recunostinta catre Joan Popescu, si cu datoria a se in-
china la memoria lui, cad mai in toate colturile tärei gasesti un
master bun, un impletitor, un turnator sau alt meserias, care
este maistru distins, sau patron de fabricd, si fiecare a fost dus
de Ioan Popescu la meserie, sau a invatat meseria la un maistru
scos de I. Popescu din Ardeal, unde isi pregatea el armata de
cucerirea economiei nationale.
$i toti acestia isi pleaca astazi fruntea inaintea memoriei
lui Joan Popescu si in inima tuturor acestor, I. Popescu traeste
vesnic cu sufletul sau mare de bun roman, de patriot cinstit si
de carturar devotat pentru binele neamului, si numai noi pigmeii
n'am inteles pe I. Popescu si numai noi in rusinea s'i ingratitu-
dinea revoltatoare, am lásat sa moard uitat si parasit, pe acela
care n'a uitat pe nimenea sä-1 ajute si cu sfatul si cu fapta si
mai pre sus de toate si-a ajutat tara cu tot ce a avut in stifle-
tul sau mai bun si curat.
$i eu acum parca simt putina mangaere in suflet si imi
amintesc cu usurare pentru constiinta mea, ca dupa ce ca elev
in clasa VII la liceul Codreanu, am infiintat irnpreuna cu colegul
C. Iancu si altii Soc. Stiintifica-literara Stroe Beloescu" in
amintirea si pentru a cinsti memoria marelui patriot si martir
national Stroe Beloescu, la un an, cand am convins si pe elevii
dela $coala Norma la a lui I. Popescu sa faca o Societate la
fel, am propus si staruit, ca ea sa fie numita Soc. loan Popescu"
i s'a admis si Societatea exista si astdzi, ca o duioasa licarire
de recunostinta pentru nemuritorul Joan Popescu, pe care daca
l'au admirat si respectat toti, atunci cand era in apogeul activi-
Wei sale, apoi n'au avut si generositatea sà nu-i incarce cu
durere anii batranetei, cand sufletul sau Inca raimasese tindr
si poate fi un exemplu stralucit pentru atatea dintre noi.
Eu fi cat si azi zddarnic un tovareis lui loan Popescu si
nu stiu unde si cdnd 11 voiu cunoaste.
N. O. DORIN
Avocat, Birlad

www.dacoromanica.ro
 196

LXI

Bucure0i, 1927 Decembrie 24. Memorial d-lui C. Pe-

trovici, maistru profesor de fesolorie la Azilul Elena Doamna,
prin care aratd cum a fost trunis In 1889 de Popescu la
mestesug, pe la ce maistri si fabrici a Inveifat In Transilvania,
Boemia si Prusia, pentru care isi aratä acum recunostinta
cadre binefacótorul söu.

Depanand firul vremilor, la care nu ma mai gandearn, ina-

intea ochilor mi-apar acele timpuri ale trecutului in care maretia
unor fapte savar0te inalta, pe acei ce le-au trait, intr'o lume ne-
muritoare I
Si, par'ca §i-acum vdd pe acel ce-a fost directorul Scoalei
Normale din Barlad, care, prin stradania lui, a cinstit qi inaltat
atat de mult demnitatea de preqedinte al Societatii pentru in-
valatura poporului roman", intr'un colti§or al Patriei-Mame, unde
fiii districtului Tutova vor proslavi mereu pe fostul lor reprezen-
tant in Camera, Joan Popescu.
Si, primind invitarea P. S. Sale Episcopului de Hu0, Iacov,
de a scrie ceva de Popescu, caut sä arät tuturor cine a fost
acest dascal al liceului Codreanu", din Barlad, care m'a fdcut
sa cunosc lumea §i arta §i caruia Neamul nostru ii este dator,
cu singurul prinos : Recuno§tinf a inimilor romane0i. $i din umbra
uitarii se ridica acest binefacator al meu §i al Natiunei 1
De origin& transilvanean, venit de peste munti, cu gandul
0 inima, de a da Tarii-Mume, pionii necesari desvoltarii indus-
triei casnice. Cala...Liza de cele mai inalte sentimente patriotice,
puse bazele operii sale, prin instituirea Societatei pentru invä-
f atura Poporului Roman", in districtul Tutova, dela al carei izvor
adelpandu-md, trebui, mai tarziu, ca, in mijlocul strainilor, sa
indur 0 eu acel dor nestins, ce sgudue simfirea romanului, cand
e departe de coliba copilariei.
$i rascolind trecutul, viata mea e un lung qirag de tapte,
in care Ioan Popescu este steaua indrumatoare a pa0lor mei,
cari m'au suit pe piedestalul, de pe care voiu proslavi mereu,
pe acel ce va trai intotdeauna in adancurile sufletului meu.
La 1888, ca copil aflu cä fiul unui dascal de biserica, Ioan

www.dacoromanica.ro
 397

Lavric, bun prieten 0 camarad de scoalà, din satul meu Racluesti,

comuna Chetresti, Judetul Vaslui, a lost trimis in strainatate, la
Timisoara, sa invete tesatoria ; pe atunci Transilvania era pentru
noi o strainatate.
De altfel, Societatea trimitea, in Transilvania, mai multi
tineri, pentru a se specializa in directiunile : Ceasornicarie, cro-
itorie, frangherie, saidacarie, olarie, tesatorie, etc. etc.
'fatal prietenului meu, daschlul Vasile Lavric, om bine cu-
noscut, bine situat, fruntas al satului, vine si intreaba pe mama
mea (valcluva), daca n'ar fi bine, sa ma duc si eu la Timisoara,
unde era feciorul lui, pentru a invata tesutul.
Si pentru a incuraja 0 mai mult pe maica-mea, la facerea
acestui pas, dascalul ne-arata diferite tesaturi, in damast, de
olanda, ca : Fete de masa', prosoape, servete, etc. in figuri de
toata frumusetea, trimise de fiul sail.
Era un indemn al dascalului, care-mi prevedea orizonturi
mult mai largi, (acelea, pe care rornanul le concretizeaza prin
zicatoarea lui : Meseria-i bratara de aur") decat acelea, ce mi
le-ar fi deschis cariera de invalator, platita, pe acele timpuri, cu
60 let lunar si, in plus, ingroparea amarului, in vre-unul din cal-
tunele, unde si cele mai inclarjite simtiri sunt nevoite, a-si ina-
busi. pornirile L..
Era sfatul fratelui meu mai mare, ca sal imbratisez a ceasta.
cariera ; era vocea destinului, care-mi deschidea cararea vietii
mele, in senzul acesta.
$i in fata soartei, harazita de Creator, mi-am plecat frun-
tea, luand hotdrarea, ca sa apuc pe drumul viitorului meu, spre
care faceam primii pasi, cu sufletul plin de avant si de iluzii.
In acest scop incepe corespondenta intre I. Popescu, pre-
sedintele Societatii, si mama-mea, al carei sfarsit determind ple-
carea mea.
Prin a..:ea corespondenta, Ioan Popescu ne arata, cat mai
lamurit, scopul Societatii infiintate de clansul ; adica : propagarea
industriei nationale, pe o cale cat mai intinsä.
Indrumând tineretul la meserie, aceasta, de o camdata,
o facea numai pentru districtul Tutova, cu ajutorul membrilor
Societatii, acestui Judef, care, punând mana dela mand, bogatasi,

www.dacoromanica.ro
 398

mosieri, etc., ajutau bäneste, pe trimisii lor la invatatura prin

Joan Popescu.
Si din scrisorile lui se vedea : Pe cat era de bun, de drept
si de popular, pe atat ii era inima plina de jale, neputand sä-si
indeplineasca dorurile sufletului lui si-a intentiilor ce zaceau in
el, find mereu in lupte cu adversarii politici, care erau contra
principiilor lui.
Inainte de plecare, mama-mea se gandea, mai intai, ea' eram
prea tartar, numai de 15 ani ; al doilea, ca neam de neamul
nostru numai tesatori n'au lost. Dar nu-s vremile sub carma
omului, ci bietul om sub carma vremilor", spune Miron Costin.
Asa a fost si cu mine ; toate piedicile fura inlaturate si in iarna
anului 1889, 13 Dncembrie (stil vechiu), cu toatal durerea, ce
simteam in sufletu-tni de copil, imi luai ramas bun dela vatra
parinteasca si plecai acolo, unde ma chema vocea viitorului meu,
exprimata prin indemnul dascalului Lavric si ajutorul si incura-
jarea lui Joan Popescu.
Si nici-odata n'am sa uit acele clipe, cand, cu lacrimile in
ochi, mi-am imbratisat o scumpä maicuta, pe care, la inapoierea
mea, am gasit-o dormind somnul de veci, sub glia cimitirului
din satul meu.
Si cu cat ma indepartam de cuibul parintesc, cu atat jalea
imi cuprindea mai mult simtirea ; iar ochii imi innotau in acele
lacrimi de durere, ce izvoresc din inima omului, cand pleaca
spre taramuri necunoscute, avand ca tovarasi stristetea si dorul
nestins, ce naste in sufletul unui copil, cand se desparte de o
mama, cea mai apriga jale I
Dupa o lunga si grea calatorie, fiind prima in viata mea,
neintovarasit de nimeni, dupa doua zile ajung la Timisoara,
noaptea, pe la orele 2. Lucru ce mi s'a parut ca ceva divin a
lost iluminarea orasului.
Pang atunci nu mai auzisem si nici nu mai vazusem ase-
menea lumina (electrica).
$i curiozitatea de copil ma facu sa intreb si astf el ca, din
prima zi, capatai o cunostinta.
Dimineata, ma duc cu nerabdare sa-mi vad prietennl (I.
Lavric) qi atelierul, la care am fost trimis.

www.dacoromanica.ro
 399

Ajuns la destinatie, sunt primit de amicul meu cu o bu-

curie nespusa. Prima mea dorinta fu ca sà. ma conduca in atelier.
Aice, aratandu-mi-se cä maestrul lui qef nu este acasà, fiind
Inca in repaosul sarbaltorilor Craciunului Catolic, pe care il serba
la Hateg, la familia sotiei sale ; urma insa sà soseasca in aceia§i zi.
De-o-camdata, prietenul meu, ca sa-i faca o surpriza pla-
cuta $efului, ma inv.äà sa depan tevi.
Pe cand deprinsesnm a depana, sosqte i maestrul. Cum
ma vazu §i mai ales lucrand, Ii Mai o nespusa bucurie 0-mi
arata dela inceput un deosebit interes. Nu trecu mult, ma inv.*
sa tes i in scurt timp eram de admirat, de abilitatea cu care
m'anuiam aparatele,
Cunoscutii §efului ma credeau venit invatat ; iar maestrul
meu imi aduceà numai laude, zicandu-mi, dupa cum ma bote-
zase el, bravo Consti" !
$i-acum imi aduc aminte, cum teseam ni§te prosoape, in
figuri de iepuri, stand in cloud picioare, cu urechile lungi, pe
care, ate o data, din nebagare de seamd, le scoteam mai lungi
decât trebuia ; mai pe urmà ni$te pajuri cu aripile intinse ; §i
alte figuri, ce le repetam in tesatura prosoapelor.
Acest lucru incepu sa m5. plictiseasca, fiindca un an §i ju-
matate l'am repetat mereu.
Maestrul era Cehoslovac, numit Johann Mechel, din Mo-
ravia ; nu §tia române§te §i ne infelegeam cu el numai in limba
germand.
Limba germana qi francezd, le invatasem ceva dela un unchiu
al meu, Constantin Petrov din Bacau, care imi puse in mana
condeiul, tablita §i abecedarul,
$i folosul cunoa§terii zcestor doua limbi, Yam putut aprecia
cu aceasta ocazie.
Dupa putin timp, maestrul mA inscrie la §coala, (curs
seral), unde trebuid sa invAf, neaparat, maghiara qi germana, limbi
impuse de &Aire autoritatile ungure0i.
Am inceput cursurile ; mergeam bine cu coala ; invafam
a ceti §i scrie ungurqte i nemte0e, $i, dei copil, totu§i, pentru
germana imi dam mai multa sill*, fiind convins ca o sa am
mai multa nevoie de ea,

www.dacoromanica.ro
 400

Cursurile acestei scoale nu erau rele, insä cele ce ni se

intampla, in afara de scoalà, era destul de regretabil.
Ura dintre natiuni, pana si in scoald, era atat de grozava
si plina de peripetii, incat se ajungea si la crima. Elevii formau
grupuri pe natiuni si se dadeau lupte, batandu-se toata noaptea
pe strazi. De multe ori, chiar politia nu putea sa se impotriveasca
acestor manifestatiuni.
Inteo seara, dui:4 esirea din scoald, ma pomenesc cu un elev,
&and cu pumnul in mine si strigandu-mi ca. dece am batut pe
varul lui", pe care, habar n'aveam cine-i. Ori aceasta era unul
dintre pretextele ce le intrebuintau acesti straini, pentru provo-
carea scandalului. Cunoscandu-le, ma feream ca de foc.
Cu toate acestea, vazand pe acest provocator, inarmat cu
un cutit, amenintandu-ma in fata unui mare magazin (Pollak"),
m'am retras putin, am desalt-tat o cisma, in care mi-am introdus
cartile, si incep a lovi cu ea pe unde puteam si cu asa iutealà,
ca i-a pierit gustul de injunghiere (intentiune ce avea la inceput).
Incepu insa a striga tolvai" (in ungureste, hotii) ; yin, numai
decat niste politisti, carora le spun ce s'a intamplat. In acest
timp provocatorul disparuse. Atatea lucruri nocturne se intamplau,
de felul acesta, ca-mi este imposibil SI le descriu.
Numele ce-1 purtam la aceasta scoala depindea de 2 fac-
tori, dupa cum voiu arata : loan Popescu, inainte de plecarea
mea, imi spuse cd numele meu, Petrovici, nu prea face impresie
buna Societatii si ca roman, ar fi mai bine, sa port un nume
romanesc ; numele de Petrovici fiind strain, Societatea nu-1 prea
vcde cu ochi buni. Imi propune a-1 schimba din Petrovici in
Petroniu. Pentru a-mi ajunge scopul, primesc si aceasta schim-
bare. and mi s'a dat pasaportul, il \Tad scos chiar pe numele
de Petroniu.
Scoala imi schimba si ea numele, din Constantin in Szilard",
spunandu-mi ca, asa-i pe ungureste. Si pentru trei ani 0 jum.
iata-ma necunoscut atat pentru mine, cat si pentru ai mei de
acasa.
Revenit in tara, dupa asest timp, le spun la ai mei de
aceasta schimbare. Se opun de a primi alt nume decal cel
moqtenit,

www.dacoromanica.ro
 401

$i cu a doua ocazie, cand m'am dus la scoala de tesatorie

din Reichenberg (Boemia), mi-am reluat numele meu de Petrovici,
desi in pasaport eram Petroniu.
In Timisoara, urma sa fac trei ani de invatatura, dupa con-
tractul incheiat intre Societate si maestrul meu. Iar dup a. acest
timp, Inca doi ani practica, ori unde in Europa.
Oare-cari neintelegeri familiare, provoaca despartirea maes-
trului meu de sofia sa. Odata cu despartirea lor, veni si desfiin-
tarea atelierului. Nefericita intamplare mi-a facut un mare ser-
vicu 0, pe neasteptate, caci n'am mai fost nevoit a mai pierde
timpul, prevazut prin contract, timp predestinat numai folosului
material al maestrului, iar catusi de putin nu al culturii noastre,
loan Popescu se intreaba ce este de facut ? Pe prietenul
meu l'a plasat la un atelier, ca lucrator, prin avocatul G. Ar-
deleanu, insarcinat de Societate cu supravegherea noastrd. Pe
mine, dupa indemnul unui director de fabrica, urma sà ma tri-
mita, prin avocatul Ghorghe Ardeleanu, in Boemia, la o fabrica
mare de tesatcrie mecanica. Bine inteles ca, avocatul m'a intre-
bat unde as prefera sa plec : la Lyon in Franta, sau in Ger-
mania. I-am raspuns cal ma duc bucuros ori unde, numai in
Timisoara sa nu mai stau, fiindca observasern, ca imi complec-
tasem cu desavarsire cunostintele, ce le-asi fi putut capata acolo.
Imi dam bine seama ca, daca.' m'asi fi dus din nou acolo, mi-as
fi pierdut timpul in zadar.
Ceva necunoscut ma calauzea spre orizonturi mai largi, dar
si mai indepartate, cari, cu cat ma apropiam de arta, cu atat
ma duceam, tot mai departe de coliba si cuibul parintesc.
Asteptarea mea ia sarsit, cdci dupd parerea avocatului, in
intelegere cu I. Popescu, sunt trimis in Boemia. $i acelea0 clipe
de durere la parasirea Tarii mete" I
$i asa d. Petrovicil, in primavara anului 1891, ajunge la Grottau
in Boemia, la o fabrica de tesatorie mecanica, numita Sigmund
GoldschmidVMech Weberei", in apropiere de Saxonia, unde a
stat 1 an si 9 luni,
Dupa aceasta vine in Ora, unde, mergand acasa, gaseste
ea' mama sa murisá si era deja ingropata de 6 zile, ceia ce-i pro-
duse o mare jale.
1) Memoriul fiind lung, de aci se va redà in prescurtare partea pH-
vitoare la mergerea d. Petrovici pe la diferite fabrici,
26

www.dacoromanica.ro
 402

Se duce apoi la Barlad spre a se prezenta lui Popescu, care

tinea sal nu meargal in fabricile unde-i tesaltura mecanic5; ci in
acele unde-i cu mama.
Deocamdata se duse la fabrica de postav din Brcqov, apoi
la Sf. Gheorghe, la o fabrica mare de tesatorie manualal,
unde a stat 9 luni, avand concursul preotului roman Popovici 0
unde a ca0igat ceva bani, de i-a putut face imbraleaminte i
.r_
incaltaminte.
Apoi iar60 a venit in tarä. Visul sdu era de a merge la
$coala din Reichenberg. Trebuiau insal bani multi qi Societatea pen-
tru invaTaltura poporului Roman nu avea. ; recurse 0 la mijloace de
acasä, unde avea o bucatà de palmant,
$i a*a plecal la Reichenberg in Boemia , unde urma" $coala
2 ani, curs de zi, cu ajutorul dat de Societate de altfel foarte
insuficient". Dupä examinarea probelor date, obtinu nota cea
mai mare, care ii este trecutal in diploma.
A trecut in Prusia, la o fabrical de maTasarie, cu firma
Otto Muller in Seidenberg Oberlansitz, care avea 1800 rkboae.
mecanice.
Dupal ea-Iva timp trece la Hohenstein Einstthal, la o fabriCa,
unde a avut prilejul sal Inv* lucruri frumoase 0 complicate,
ocazie cu care rar se poate intalni cineva", zice d. Petrovici.
De acolo trece la fabrica Taschs et Nachfolger" din Gla.U.-
chau, care avea 700 ralzboae, unde a fost angajat ca ajutor de
maistru.
Dar, aflandu-se ea' e roman, i s'a spus salli caute loc in
altä parte. Cu aceastal ocazie cutrieral Berlinul §i Lipsca. Apoi se
duce la Greitz in Vogland, unde afla c5. nu se primesc in ser;
viciu decat din ai lor". Acum auzi cu multa durere de moartea
lui Popescu.
In fine, vine in taral, unde, dupalce functional pe la fabri;
cele dela Buhu0, Azuga §i pe aiurea, ajunse la Bucure0i, unde,
dupd catva timp, trecu un examen §i cu data de 1 No emvrie
1913, este numit maestru prof esor cu titlu provizoriu, la Azilul
Elena Doamna". De atunci 0 'And in prazent multe s'a int amp-
lat d-lui Petrovici. Sal-1 ascultalm acum iaral0 pe d-sa ceia ce
ne spune textual in al s'au Memoriu :

www.dacoromanica.ro
 403

In anul 1923 sant informat ca. Ministerul de Razboiu cauta

pe cineva, care ar fi capabil sa tese drapelele ostirei. Era dorinta
defunctului Rege Ferdinand.
and ma prezint, se formase deja un dosar destul de vo-
luminos din raspunsurile negative ale tuturor fabricantilor. Imi
iau raspunderea si asigur Ministerul, ca le pot tese in Ora, daca
mi se va pune la dispozitie aparatele si materialtd necesar.
In acest scop, in anul 1924, se formeaza o Comisie cu in-
sarcinarea de a merge in sträinatate, in cautarea aparatelor ne-
cesare tesutului. In care comisie am fost numit membru delegat
special din partea Ministerului de Razboiu, pentru aducerea in
tara a aparatelor de tesut din strainatate, comisie pe care nu
o numesc din anumite considerente.
Plecam in Martie 1924, in Italia si Franta, oprindune prin
orasele cele mai insemnate (Venetia, Milano, Lyon, Paris, Ver-
sailles etc.), cautand pretutindeni.
Timp de o lunä si jumatate n'a fost posibil, ca sa gasim
vre-un fabricant, care sa ne furnizeze piesele necesare tesutului,
cum voiam noi. Afara de Tassinari et Chatel" din Lyon, care,
desi isi ia angajamentul fata de noi, mai tarziu raspunde Minis-
terului de Razboiu, ca-i este imposibil a si-1 tine, ne-fiind in ma-
surd sa corespanda cerintelor noastre.
Totusi, mai tarziu, primeste ca Ministerul de Razboiu sa co-
mande executia drapelelor de Infanterie la Lyon,de oarece un
al doilea Popescu nu aveam in tara cu conceptiile lui !
Drapelele de Cavalerie urmau sal fie brodate in sträinatate
din cauza stofei de matase tricolora, care, in primul rand, nu se
gasea in tara, iar, in al doilea rand, nu stia nimeni s'o execute.
Imi iau angajamentul, in numele Azilului Elena-Doamna, si
in toamna anului 1924 ma due la Viena si aduc matasa trico-
lora in fire, pe care am depanat-o cu elevele scoalei si, dupa
ce-am urzito, execut tesutul cu propria mea 'liana, din cauza
greutatii ce prezenta (era o stofa foarte deasa, care avea 300
fire urzeala pe centimetru). $i, de data aceasta, am dat probe,
ca se poate face si la noi in tara o stofa, care inainte se aduce4
numai dela Lyon,

www.dacoromanica.ro
 404

Tes stofa tricolord pentru 36 regimente de Cavalerie, iar

broderia stemei, din mijloc si colturi, au fäcut-o scoalele ; Azilul
Elena-Doamna", cu concursul Doamnei Alexandrina Dr. End-
chescu, maestri de broderie, si al D-rei Lucia Manolescu, care
indeplineste aceiasi functiune, si $coala Regina Elisabeta, care scoli
au intrecut toate asteptaxile, executând broderia cu o superiori-
tate neintrecuta de sträini ; cu care ocazie scoalele noastre pro-
fesionale rarnan exemplu, in ceeace priveste exactitatea si fru-
musetea lucrului.
$i sunt mandru cand spun, Ca sunt germenul propagandei
industriei nationale.
Cele 1701th ateliere de /esut, cari functioneaza (scoala si
atelierul de tesatorie si sericiculturd din B-dul I. C. Brätianu No,
42 ; Azilul Elena Doamna, Sectia Profesionala Cotroceni ; D-na
Caliopie Iliescu Salomon Str, Sf-tu Elefterie 43 Bucuresti ; Nae
Seceleanu la Marculesti (Slobozia) Judetul Ialomita ; D. Seceleanu
la gara Marculesti ; avocat Dimitrescu tesatoria Liana Mircea-
Vocla No. 3 ; Alex. Vasiliu, Str. Traian ,101 Ramnicu-Valcea ;
Societatea Principele Mircea (Vintild Bratianu) Mihdesti Govora
Ramnicu-Valcea si $coala speciala de tesut .si broderii, soseaua
Kiseleff 23 Bucuresti, sunt rezultante ale muncii si interesului
depus de mine pe acest tara.m. .

$i toate acestea se datoresc numai tie, iubite binefäcator,

Pop escu 1

Numai tu cu figurati impozanta si impundtoare ai fost in

stare sa convingi pe ai mei si pe mine, pentru a-mi parasi cuibul
pdrintesc din Chetr sti, si trimitandu-ma intre straini, mi-ai des-
chis calea timpurilor de azi, in care traesc cu surasul unei soarte
bane si cu farmecul ce-1 db.' unui muritor, fetich ea unui camin !
M'ai trimis departe de coliba copilariei, când varsta-mi era
frageda, dar pretutindeni m'ai ocrotit si m'ai inconjurat cu dra-
gostea ta de parinte si nici-odata n'ai uitat ca trebue sa faci din
mine un fiu folositor Neamului si Tara lui ! Ti-ai pus in joc viata
si tot ceeace ai avut mai scump, pentru inaltarea Patriei, in care
mormantul tau e aproape necunoscut ! Si lupta ti-a fost apriga.
$i, desi nimeni nu ti-a rascolit trecutul, totusi, in inimile carora
le-ai facut bine, vei &al vesnic si mai ales pentru sufletul meu,

www.dacoromanica.ro
 405

iubite binefacator, vei fi mereu aceia5 faclie caläuzitoare a do-

rurilor tale de om al Neamului ! Prin tine am suit treptele acestui
piedestal, tie ti se cuvin laurii gloriei 1
5i ca cel mai sincer prinos ce-ti aduc, tie, iubite binefaca-
tor, care m'ai ajutat cu banul 0 cu sfatul 0 m'ai indemnat sa-mi
inchin viata acestei arte, e descrierea acestor fapte, prin care
vreau sa ardt unei Natiuni cà ti-e datoare, cel putin, cu recuno0inta.
Un singur lucru care ma doare, este cà n'ai avut parte ca
in orwl, unde ai pus bazele societatii, in acest scop, sä auzi
zgomotul suveicii, asurzitor urechilor, insa plin de folos tinere-
tului, pe care ai cautat sa o conduci pe calea presarata de fio-
rile binelui 0 prestigiului unui Neam !
Dar fii mandru 0 tarana ta sa tresalte de bucurie, fiindca
acel, caruia i-ai deschis un viitor, 1.0 depune tot sufletul pentru
propagarea marilor tale idei, la o coalai, in Capitala României-
Mari, dela al carei izvor s'adapal fiice din toate colturile tarii.
5i sunt multe §i de pe meleagurile pe care le-ai parasit cu du-
rerea ce-o simt-ai intotdeauna, cand le numi-ai strdinätate. Dar
dormi in pace ; astazi ele respirä aerul libertatii 0 te proslavesc" I
C. PETROVICI
Maestru profesor de tesitorie titular,
la Azilul Elena-Doamna, Sect. Prof.
Cotroceni, Bucureqti

www.dacoromanica.ro
 INDICE ALFABETIC
a) Nume de persoane
A Balänescu Silvestru Episcop, 389,
Bal4ica. Panait, 273.
Abaza Doctor, 217. Barnutiu Simion, 335.
Adamescu loan, 28, Beldiman Elena, 70, 373.
Albu Gh. institutor, diacon, 16, Belloescu Stroe, 49, 53, 110, 265,
28, 49, 110, 123, 250, 286, 330, 323, 330, 351, 391, 364, 379,
341, 361. 395.
Albu Toader §atrar, 278. Bercariu, 311.
Alecsa V. institutor, pensionar, Bibescu G. (Princepele) 130, 249,
374, 381. 254.
Alecsa Const. 38. Bistrifeanu Lazar farmacist, 316,
Alexandri V. 99, 354, 357. 329,
Alexandru loan I, 14, 58, Bistrifeanu Emilia, 349.
Alexandrina Dr. Enächescu 404. Boerescu Vasile, 357.
Alexiu C. 236. Boiu Ivanciu, 221.
Andoniu Iancu, 214. Bolintineanu D. 99, 357.
Antonescu Gh, 364. Bonta§ loan, 372, 374.
Antonescu C. 385. Borgovanu Gr. V. prof. 247, 323,
Antonovici I. Econ, prof, 123, 385.
306, 311, 316, (protoereu) 323, Borq N. 385.
330, 371, 372, 378, Boteanu N. Colonel, 214.
Ardeleanu Gh. avocat 401, Botezatu Gh. 385.
Arhipescu Veniarnin, 278. Bou Georgiu, 241.
Ariton D. 323. Bozoceanu I. Dr. prof. 92,
Armam C. 102. Bradea N. 362.
Armaqu P. 49, 110, 236. Brancoveanu Svetozar, 123.
Aronovici Doctor, 279. Bratianu C. I. 111, 125, 340.
Asachi Gheorghe, 241, 338, 357. Bratanescu C. 141,
As lan Marioara, 301. Brettner Maximilian, 46, 369.
Aurelian S. P. 74, 124, 324, Bucholzer inginer, 295.
B Budu Neculai, 214.
Buhnila I. 279.
Baiulescu Bartolomeu, 91, Bujoreanu I. N. 111, 233, 365.
Ball M. C. 236. Bulgar C. 385,
Ba4 Teodor, 358. Bumbariu V. 100.
Balaqescu Nifon, 351. Bu§ila D. 385.

www.dacoromanica.ro
 408

Busila C. 357. Ciocazan C. 230,

Buta George, 101. Cioratai Panaite, 385.
Buteanu Vasile, 336. Cisman N. 233.
Ciuhureanu Maior, 214.
C Coatu Teodor, 385.
Cala lb G. Doctor, 123, 236, Codreanu George, 67, 69.
Caloiu V. (d-na) 236. Codreanu R. Neculai, 67, 59, 305.
Calmuski Const. 101, 102, 104. Codrescu C. Doctor, 38, 46, 48,
Calarasi-Stirbei, 387. 70, 236, 327.
Cambur Lazar, 213, Codrescu C. Iancu, 111, 236, 257,
ampianu P. 357. 315, 369, 393.
Campiniu R. 289. Colescu Vasile, 210, 277.
Cantemir Dimitrie, 354. Co lea Emanoil, 385.
Cant acuzino Ministru de finante, Columb Zaharia 352.
128. Constantinescu R. G. prof. 102,
Cantacuzino Dimitrie Ministru de 110.
Culte, 398, Constantinescu D. prof. 123, 279.
Capatina Gh. 385. Constantinescu Paul prof. 372,
Carp I. preot econ, 48, 53, 254, Constantinesu P. Matilda, 301.
322, 330, 341, 361, 365. Constandachi I. si N. 317, 236.
Carp I. Origen, 324. Costandachi Petru, 389.
Carol I (Principe le) 258, 313 (Re- Constantin Emanoil, 385.
gele) 379. Consti, 399.
Casu Stefan, 313. Corbea N. 38, 214.
Casimir E. Colonel, 233. Corbescu, 135.
Cazimir P. 229. Cordova N. 385,
Ceainu Panaite, 385. Coroiu I. Nicolae, 216, 236.
Cepescu (d-na) 210. Coroiu I. Gh. 236.
Cerchez Th, Doctor, 123, 213, Cortojanu Ioan, 385.
330, Costin Em. Dr. (Aga) 257, 269,
Cerchez Garabet, 236, 257. Costin Lascar, 111, 123, 214.
Cerisan Mihail, 12. Costin A: 322.
Chenciu Panaite prof. 6, 48, 53, Costea Ioan, 335.
110, 227, 233, 236, 254, 258, Costache Lupu, 315,
305, 324, 329, 342, 351, 363. Costache Const. 236, 279.
Chenciu Lucretia, 349. Costachescu Lupu, 385,
Chesescu Gh. 110. Craescu V. 214, 236, 391, (Stefan)
Chiru Vasile, 210. 291, (george) 391.
Chiru Vaisutu loan, 301, Craciun loan, 385.
Chirica Ioan, 385, Cretu Nicolae, 214.
Chiriazi Elena, 216. Croitoru Const. 102.
Cicerone Tulliu Marcu, 15, Cotoranu Nicolae, 385.
Ciobanu Teodor, 385. Cuza Vocla Alex. 130, 257,

www.dacoromanica.ro

Dancu Petrache, 210.
Dänilá Gh, 385.
Davila General, 295.
Deciu, 213.
Dediu Gh. 385.
Dervenes Maria, 273.
Diamandi G. I. 236,
Dimitriu V. (elev), 100, 102,
Dimitriu D. 385.
Dimitrescu Colonel, 290.
Dimitrescu-Iasi C. prof. 254, 341,
Dimopol G. 214.
Djuvard A. 132.
Dobrescu-Arges C. 230.
Dobrescu-Argesc G. 140, 233.
Dobreanu_,G. prof. 48, 53, 254,
342.
Dobrovici $tefan, 277.
Docan P. C. advocat, 236,
Docan Gh. comis, 359,
Dodu Gh. 385,
Dodan I. Negrutul 385.
Donciu N. 38
Donici Casandra, 236,
Dorca invaidtor, 312,
Dorin N. G. avocat, 390.
Dulfu Petru, -335.
Duma Timotei, 385.
Dumbravä prof. 277,
Dumitriu-Barlad I. sculptor, 372.
Duschek fotograf, 296.
Dragos loan, 336,
Drouhet P. prof. 330, 364, 369. Gheorghe Asachi, 335.
Elisabeta (Regina) 379.
Emandi N. C. 233.
Eminescu Mihail, 100. -
Epureanu C. Manolachi vornic,
257, 324.
Essarcu Const. 44,
www.dacoromanica.ro
489
IF
Fabian Bob Vasile, 335.
Ftitu Iacob, 45, 213, 236, 257,
279, 356, 358-9.
Ferdinand Rege, 403.
Filote Anastase, 301.
Filipide N. (primar), 38,
Filipescu-Dubdu G. 351.
Flondor (Teodor de) 100.
Flechtenmacher, 358.
Francisc Ferdinand (arhiducele)
158.
Furnescu Stefan, 385,
Galin prof. 365,
Gala G. Iorgu, 265, 330.
Gane N. 99.
Gane Iordachi, 356.
Gâtulescu T. prof, 48, 53, 254,
342, 365.
Georgiu Petru, 100.
Georgiu loan, 8, 10, 11, 245.
Georgiu Ioan major, 385.
Georgia Ion minor, 385,
Georgiu Sotir, 385.
Georgiu Stefan, 220,
Georgescu C. 214,
Ghica Ioan, 74.
Ghimbgsianu G. prof. 48, 254,
342, 265, 379,
Gheorghe Lazär, 297, 374.
Gheorghe $incai, 334.
Gianni Dim. 191.
Giuscá Toma, 356, 389, 390.
Glodeanu D. instil, 82, 89, 110.
Gorgos P. 230.
Gusti D. (poet, literat) 279, 357.
Haret Spiru, 133.
 410

Hazu G. 150-152. Laurian Treb. A. 351, 352.

HAulici, 364, Lavric, 323, 397.
Herescu (Director) 293, Lavataye Emil de, 205.
Hergescu L. institutor, profesor Lecca I. I. 233, ,

48, 53, 99, 101, 242, 245, 254, Leon Mihail institutor, 48-49.
291, 306, 314, 323, 330, 343, Lepadatu prof. 365.
369, 378, 386, Leticae George, 385.
Hinche D. loco-J. 101, 103, 245, Liga Ioan, 114, 140, 230, 236.
255. Ludu preot, 309.
Hinche Oscar prof, 228. Lupascu Alex. 233.
Hossu Dionisie, 336.
Hormuzaki (baronul) 337, M
Hurmuzachc Fendulea, 12.
Maiorescu Titu, 246, 347.
I Manfi Ioan, 335.
Iamandi Gheorghies, 356. Mantu Gh. 290.
Iepure D. si Ilie, 385, Manoliu N. 213,
Ifrim Const, 385, Manolescu Lucia, 404.
Iftimiu V. 385. Mânecup (elev) 100.
Ioan V. Theodor (avocat) 111, 236, Martian economist, 74.
Ioan D. cgpitan, 214, Margineanu V. 48,
Ionescu I. 74. Margaritescu G. Const. 233.
Ionescu V. Andrei, 97, 257, 264, Mateiu N. 210.
Mateescu D. prof. 236, 364.
330,
Ionescu N. colonel, 236, 351. Mazilu Simion. 216.
Ionescu Traian, 364. Mehilsedee Episcop, 48.
Isac Aur. Dr. 92. Menciu Dumitricá, 210.
Ispdsescu C. 141. Micas Florian, 256, 325, 337,
Iuga Ioan, 250, Mihaiu Viteazul, 357.
Michel Iohann, 399.
J Miron Simion, 385.
Mironescu D. prof. 123, 324, 372,,
Juvara. Iorgu, 111. 374.
Miticiu G. 221.
K Mocianu prof. 251,
Kogalniceanu M. 231, 257, 274. Mohor Petru, 250, 301.
295, 340, 358. Moisescu M. 233.
Kostachi Const. 257. Molna Stefan, 100.
Montani Daniil inst. 49, 342.
L Munteanu B. 233.
Munteanu V. G. tipograf, 306,
Lambrinidi, 291. Murgu Eutimiu, .389.
Laszló Gellert, 336. Muzicescu Gavriil, 100.

www.dacoromanica.ro
 411

N Paul Augustin prof. 323-325, 331,

334,
Natu Ioni 385, Nun George prof. 5, 6, 10, 11.
Nanu C. 356. Paveliu Petrache, 214.
Neagoe Stefan prof. 28, 48, 49, Penciu jude, 281,
53, 110, 254, 341. 364, 379. Petrascu N. 339, 363, 371.
Nechitovici Gh. 38. Petru Maior, 334, 353.
Negrei industrias, 323. Petrescu St, 100.
Negrut Dimitrie, 385. Petrescu Ghenadie, 277,
Negroponti N. 3, 4. Petroniu (Petrovici) 400,
Nestian G. prof. 373. Petrovici H. D. 103, 104.
Nichifor Ion, 285. Petrovici C. 396.
Nicanor Arhim. 286. Petrov Const. 399.
Nicolau loan, 102. Petricu protopop, 282.
Nicolau V. medelnicer, 257. Plesnilal C. avocat, 290.
Nicolau Const. 255, Podoabg Bas, 92.
Nicolaescu I. 233. Podoabbi preot, 324.
Nicorescu N. 128, 140, 315. Politimos G. C. 233.
Nitzulescu I. Doctor, 236, 322, Pop Vasile, 335.
330, Pop A. 323.
Pop Ioan preot, 326, 337.
0 Pop Domnica preoteasa, 326.
Pop I. Anica, 326.
Onisor Gavril prof, 316, 323, 329, Popa N. I. 236.
380. Popa Mina directoarai, 373.
Onisor Tiberiu, Caiu, Pia, 330, Popa Dimitrie, 385.
Onisor Cornelia, 349. Popa Ioan, 385.
Oniciu Ion, 385. Popeia Radu preot, 310.
Opreanu Remu, 286. Popu Mihail inv. 255.
Ovidiu (poetul) 349. Popescu Ioan prof. 3-5, 11,
P 13, 28, 48, 53, 59, 82, 110,
111, 123, 127, 132, 140, 191,
Pagani prof. 365. 201, 202, 208, 225, 223, 233,
Pa lade D. Gh. 111, 147, 333, 339, 236, 239, 266, 279. 289, 297,
393. 317, 318, 322, 337-353, 379.
Palladi I. Susäni, 236, 386.
Parfeni Lt.-Colonel, 324. Popescu I. Pompeiu, 329, 331,
Parteni Antoni, 351, 358, 349.
Pascal G. 100, 102, Popescu Docan D. 82, 89.
Pascu T. 213. Popescu C. 216.
Patriciu-Iosif, 387, 390. Popescu N. Doctor, 233,
Nslariu Const. 100. Popovici G. 100.
Patriciu (Barlibasa) St, 385. Popovici C. 132 140, 233.

www.dacoromanica.ro
 412

Porumbru C. 293, 301, Stegariu Vasile, 385,

Porumbescu Ciprian, 99.
Portase Isac, 385,
Pricopiu Andrii, 385.
Proca invatator, 282.
R StrAtuld Mihail, 385,
Rachieru P. preot Ec. 236,
Rac14 C. 214, 257,
Racovità Vasile, 213.
Radu Iorgu, 236, 326, 337, 365
Rddoiu preot, 281.
Rädulescu G. ceprazar, 323.
Ralet D. 357.
Rapanu P. 292 .
R4canu P. prof. univ, 360.
Rebay Caroi, 336.
Renta T, 236.
Revent prof. 372.
Rabescu C. Maria, 306,
Robu D. C. 213.
Rosetti Scarlat, 213,
Rosetti T. (ministru) 246, 347.
Rugina Ifrim, 100, 102, 250,
SS
Samuil Clain, 334.
Saulea Ion, 111.
Sdveanu N. N. 233.
Scortescu, 230.
Si la4i. Gr. Doctor, 92.
Si lion Spiru, 300.
Simionescu I. Zabulichi, 385.
Sion Vasile, 991 236.
Slobozeanu C. prof. 372.
Smeu Joan (actor) 269.
Solomon C. 99.
Stavricd Ecat. 306,
Stamatescu Gr, 216, 217, 236. Valeanu G. 233,
Stan V. 257,
Stdtescu G. N. 233,
Stere Ruxanda, 306,
Stoica D. 352.
Stolojan Anastase, 147, 235.
Sturza Mihai, Domn, 389.
Sturza Alecu logof. 3, 4.
Sturza A. D. 257,
Sutu, 370.
Sutu Gr. vornic, 257.
Sentea George, 301.
54man Sub-Lt. 53.
I
5tefanache dascalul, 379.
$tirbey -Vodä, 130.
T
TaFA, industria, 323,
Teclu N. Carolina, Directoar6,306.
Thierry, 369,
Teodoru Chirca, 102.
Teodorescu G. Dem. 124, 246,
347.
Teodorescu N. 233.
Tocilescu Gr. prof. univ, 313,
314,
Todicescu I. prof. 373.
Tonciu industria5, 323,
Tonità Alex. 385,
Totasu Nicolae, 385,
Tutoveanu G. 372.
11I
Urban Colonel, 256, 337.
Ureche A. V. 244, 345.
Urdea George preot, 311.
Ursu Cezar prof, 372.
V
Vargolici I. prof. 6, 274, 351,
365.
Varlam Cati, 236, 306.

www.dacoromanica.ro
 413

Varlam Aspasia, 236. Voicu Const. 385.

Varlam Elena, 236, 306. Voinescu Smaranda, 3, 4.
Vasiliu C. G. 103, 104. Vrabie C. potropop, 356,
Vasiliu N. 227,
Vasiliu C. 38. z
Vasiliu P. 323. Zaharescu Florica, 301.
Veriamin Costache mitropolit, Zaharescu (d-na) 210.
231, 335. Zamfirescu Duiliu, 99.
Vidra G. 208, 227. Zamirariul Burah, 220.
Vitiu A. inspector, 245, 246, 348. Zisimo Avlami, 100, 102, 104,
Vlahuta Alex. 339. Zorila (deputat), 132, 261.
Vogoride N. 358. Zorila Vasile, 385.
b) Nume de lucruri
A (Sf. Mina), 212, (Sf. Nicolae
Tuchila), 213, (Sf. Nicolae din
Adam (M-tirea), 244. Brasov), 387, (Sf. Ovidenia),
Albina romaneasca (revista), 10.
215, 366, (Sf. Spiridon), 213,
Ardeal, 349. 379, (Treime din Brasov), 387,
Asociatiunea Unirea",29-34,258.(Trei-Erarhi), 223, (Sf, Ilie), 111,
Ateliere de tesut in numar de 211, 215.
notia, 404. Blaj, 335.
Austro-Ungaria, 107, Boemia, 401,
Avrig, 297. Brasov, 78, 107, 167, 251, 281,
Azilul Elena Doamna", 74, 172, 306, 312, 378, 386-7, 402,
252, 295, 403. Braila. 245, 252, 285, 288, 347,
B 379.
Breaza, 282,
Bacau, 233, 245, 262, 378, 399. Bretcu, 306,
Banatul, 154. Budapesta, 107,
Bar lad, 3-14, 22, 50, 54, 108, 119, Bucuresti, 20, 133, 143, 231, 245,
167, 209, 224, 232, 245, 256, 252, 282, 379, 387, 396.
262, 282, 7- 7, 306, 309, 337, Bucovina, 196, 326,
342, 349, 359, 386-7 ; rail: 210,
212, 513, 214, 221. C
Barsei (tara), 298, 344.
Basarabia, 154. Cacainei (paraul), 210,
Binele public (ziar), 279. Calendarul Ligei, 350.
Bistriia, 167. Campulung (Bucovina), 256,
Bisericile (Sf. Arhangheli, din Caimacanie, 270.
Coas), 325, (Sf. Dumitriul, 211, Casin (Bacau), 232.
(Domneasca), 216, 220, (Sf. E- Cetatea de Piatra, 328.
eaterina din Bucuresti), 294, Cernatu, 311.

www.dacoromanica.ro
 414

Cernavoda, 285, 305. Gazeta de Moldova, 10, 354.

Chetre§ti, sat, jud. Vasluiu, 397. Gazeta sHeanului, 146.
Chioar(u1), 335, 349, 350. Gazeta Transilvaniei, 281, 302,
Chilieni, 278. 304, 306, 354.
Cimitirul Serban-Voda, 295. Ghimbavu, 281.
Cignigiu, 294. Glauchau, 402.
Cluj, 107, 336, 346. Giurgiu, 252, 285, 296.
Coa§ (corn. in jud. Satu-mare), Greitz in Vogland, 402.
25, 334, 347. Grottau, 401.
Cod lea, 281, 306, 307. Gura Ialomitei (portul), 289.
Codreanu (gimnaziul), 8,
Comitetul Unirii", 277. H
Constanta, 245, 250, 284.
Constantinopol, 147. Hamburg, 107, 147.
Cooperativa (soc.), 265. far§ova, 289.
Copou, 358. Hatman (ministru de ràzboi), 130.
Cotroceni, 295. Herastrgu, 295.
Crang, 222. Hateg, 399.
Curierul Balassan (ziar), 303, Hohenstein Ernstthal, 402.
HuO, 48, 233, 309.
D
Danubiu, 288, 353. I
Dâmbovita, 210. Iaqi, 233, 335, 358, 359,
Dairmaneqti, 378. Ialomila, 250.
Dealu-Mare, 68, 326, 337, 365, Ilfov, 20.
Dealul Mesteacsanului, 349. Institut Ellino-Român,(Barlad) 273
Dobrogea, 279, 284, 296, Institutul loan Popescu", 287,
Dresda, 107. 363, 366.
E Italia, 403.
Eternitatea (cimitirul), 223, L
F Lapu§ (raul), 325, 337.
Facultatea de teologie, 230. Liceul (Codreanu), 69, 99, 255,
medicin5, 230. 363, (P. Sion), 99, 100, (N.
Fagaraq, 78. Saveanu, 99, 100, (V. Sion),
Filaret (gara), 295. 99, 100, (Sf. Sava), 283, 293.
Franta, 403. Literatura qi arta Romfina., 318.
Focqani, 245. Lipsca, 107, 402.
Logofalul dreptätii (Ministrul jus-
G titiei), 130.
Galati, 245, 252, 279, 288, 379. Lyon, 403.
Garda civicg, 248, 258, Londral 137,

www.dacoromanica.ro
 415

M Pue§ti (sat), 3, 4.
Maialul (1 Maiu), 241. R
Manzati, 244.
Marea-Neagra, 286, 305, Raducaneni, 255.
Marà§eW, 233. Radue§ti (sat), jud. Vasluiu, 397.
Medgidia, 285, Reichenberg, 401, 402.
Meran (districtul), in Tirol, 158. Ra§nov, 282, 306, 344.
Milano, 403, Remetea (sat), 326, 327, 349.
Milcov, (apa), 279, Rena§terea (gradina), 99, 101, 245.
1ice 0i, 252, 255. Regimentul 12 Dorobanti, 245,
Minerva (editura), 350. 255.
Moine§ti, 245, 378, Roman, 232.
Monitorul oficial, 10, 244. Românul" (ziar), 291, 297, 312.
Moravia, 399.
Munteni (mahala), 215. SS
Murtfatlar, 285. Sacele, 281, 306, 308, 310.
Sacalaqeni, 325,
N Sali§te, 162.
Ocna (rg.) 232, 245, 251, 341, 378. Seminarul Veniamin, 250,
Oituz, 298, 306, 340, 386. Seidenberg, 402.
Scheiu (suburbie), 281.
P. Semändtorul (ziar). 29, 49, 348.
Sibiu, 78, 167, 281, 312.
Paloda (ziarul), 308, 315, 330. Silistra, 285.
Paris, 107, 137, 199, 248, 343, Sinaia, 245, 252, 282, 313, 343,
369, 403, 379.
Farveqti (schitul), 278, Siret (faul) 233.
Pwani, 233. Slanic, 232, 245, 251, 279, 378.
Pele (castelul), 343. Spitalele : (Warlad §i E. Beldi-
Pensionatele franceze ; Fr. Co- man), 70, 248, 253, 371 ; (Col-
lumb, Jac Caylol, al D-nei tea), 294 ; (Filantropia), 294 ;
Baar, 240, 338. (Maternitatea), 294.
Pensionatele grece0i : Pondichi §i Societatea p. inv. pop. Roman'
Papa Stavar, 240, 338. 14, 15, 20, 21, 77, 327, (Sec-
Perieni, 380. fia Tutova), 15, 22, 48. 50, 96,
Ploeti, 20, 143, 283, 387. 105, 112, 227, 234, 341.
Plopana, 3, 4. Strâzile: Stefan cel Mare 210 ;
Podeni (mahalaua), 10, 11. Prutului 210 ; Cojocri 213 ; A- .

Prejmer, 306, 303, 311, 344, urita 213 ; Sf. George 402 ;
Preluci (sat), 336. Gdrei 213 ; Orientului 215 ;
Predeal, 293, 341. Speranta 215 ; Promoroace 215;
Prut (faul), 210. Sf, Ilie 215 ; Laleasca 215 ;

www.dacoromanica.ro
 416

Dobranici 217 ; Docolina 224 ;Transilvania, 148, 279, 343.

Podu-Turcului 224. Tribuna (ziarul) 157, 160.
Turtucaia, 285.
$coalele : publica primara No. 1,
Tutova (districtul) 3, 22, 54, 233,
5, 6, 11, 12, 14, 239, 230, 272 ;
publica primara No. II, a lui 237, 340, 343, 346, 379.
I. Georgiu, 10 ; publica pri-
mara No. III din Podeni, 11, U
38 ; publica de fete, 272.
$c.Normala-primara, 14-28,49-59. Unirea" (Asoc. tipografiei) 29,
99, 101, 239, 245, 249, 252, 45, 57.
379, 362, 371, 373. Ungaria, 154, 207,
Sc. prof. de fete, 70 ; $c. N. Universitatea Iasi, 273.
N. Rosca Codreanu, 99 ; $c,
de meserii judetiana, 75, 116 ; V
$c. de Arte, 217 1 Sc. Regina
Elisabeta, 404 ; $c. Domnita Vacaresti, 294.
Balasa, 294. Valea Tutovei, 262.
Sigmund Goldschmidt'Mech We- Vasluiu, 233, 309,
berei, 401. Versailles, 403.
Somcuta-Mare, 326, 334, 335. Victoria (tipografie) 334,
Viena, 137, 403,
T Viziru (Braila) 250.
Tecuci, 233, 245, 279, 288, 291, Vocea Tutovei" (ziarul) 322.
309, 378. Vocea Tg. Ocnei (ziar) 332,
Telegraful Roman (Sibiu) 386, Vointa nationald, 150.
Temisoara, 107, 346. Vornic (Ministru de Interne) 130.
Tipografia asoc. Unirea", 29, Vulcanu, 281.
53, 57. Vutcani (sat) 374, 380.
Tipografia G. V. Munteanu, 68.
Tipografia comerciala, 237.
Timisana, 154, 397.
z
Tirol, 158. Zarnesti (sat) 200, 281, 306, 378,
Tohanu (sat) 281. 387.

Noti. Acest indice alfabetic a fost alcAttut de NICOLAE ANTO-

NOVICI, stu lent an. III la Sectia pedagogical universitarä.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIEI
Precuvántare.
Via /a i activitatea lui Than Popescu.

Din cele scrise sau vorbite de atre loan Popescu

Pag.
1861 August 1. Ioan Popescu citre Ministerul Cultelor in ches-
tiuni scolare . 3
1861 Septemvrie 24. loan Popescu catre Comitetul de Inspectiune
al scoalelor publice din Bar lad 5
1870 Februarie. $coala Norma la primara cu internat, pentru
prepararea de invatatori in comunele rurale, din judetul Tutovei, infiin-
tata in urbea airladului de Societatca pentru Invatatura poporulm
Roman, sectiunea Tutovei, 1870 . 14
Bar lad, 1870 Septemvrie 27. Statute le Asociatiunei pentru fun-
darea unei Tipografi i publicarea unui z ar in urba Barladului 29
.

1870 Octomvrie 19. Regulament pentru propunerea muz.cci vo-

cale in scoalele comunale primare din aceasta urba, pentru introducerea
ei in bisericile locale, si inclatoprile ma.strului respectiv, plata din casa
primariei acestei urbe . 34
1870 Noemvrie 29. Darea de seama facuta cu ocaziunea inau-
gurarei Scoalei normale primare, la 29 Noemvrie 1870, de Presedintele
Coma. $colar pentru invatatura Poporului Roman, Sectiunea Tutovei,
d-1 profesor de Liceu loan Popescu . . 38
Birlad, 1874 Iunie 14. Comitetul Societatii pentru Invatatura
Poporului Roman, Sectiunea de Tutova, la propunerea lui Ioan Popescu
hotaraste a se intervcni la Guvern pentru a-si lua asupra-si intretinerea
$coalei Normale primare din Barlad, 0 a o. transforma in Scoala
permanenta . 49
Birlad, 1874 Iuuie 15. Comitetul Societatii pantru Invatatura
Poporului Roman, Sectiunea de Tutova, cu No. 37, catre Ministerul
Instructiumi, spre a decreta infiintarea in Barlad a unei $coalei Nor-
male permanente cu internat, intretinuta. de Minister . . 50
1875, Septemvrie 14. Inaugurarea deschiderei $coalei si ince-
perei cursului . . 52

1876 lulie. Notita Istorica despre $coala Normala primara din

Urbea Barladului . . 53
Barlad, 1877 Iulie. Din Anuarul $coalei normale primare publice
din Urbeb Barladului, pe anul scolastic 1876177. Barlad, Tipografia Aso-
eiatittnei Unirea", 1877, (o precuvantare si"clespre lux) 57

www.dacoromanica.ro
 418

Pag.
1881 Decembrie 6. Discursul lui Ioan Popescu in Cape la spita-
lului din Bar lad, in care-i vorba de actele culturale, reltgioase si filan-
tropice ale fratilor Gheorghe i Neculai Rosca Codreanu . . 66
1822 Martie 8. Regulamentul pentru radicarea si latirea indus-
triei intre Romani in urbea Barladului i judetul Tutovei, preces de
Expunerea de motive facuta de Joan Popescu, Presedintele Cornitetului
Sectiunei, i urmat de un scurt raport de maugurarea acester intreprinden. 71
Bar lad, 1883 Decemvrie 6. Cornitetul Societatri pentru invatatura
Poporului Roman, Sectiunea de Tutova. (Apel pentru ofrande i cotizatii 96
Lista (model) de ofrandele adunate in cornunele rurale din judetul
Tutova in ajutorul celor 50 baeti trimisi la invatatura a 20 diferite me-
serii in Strainatate . 98
1885, Iunie 30, Program de serata data in interesul intretinere
bgetilor trimesi in strainatate pentru invätare de meserri . 99
1886, Iunie 30. Programa seratei date in interesul excursiune
elevilor $coalei Norma le, din Bar lad, in tara i afara din tara (Transilvania) 101
1887, Iunie 30. Serata data de elevii $coalei Normale si de elevi
de Liceu, in ifiteresul intretinerii baetilor trirnisi la invatatura de me-
serii in strainatate . , 103

1890 Ianuarie 18. Copie de pe petitrunea data d-lur Ministru de

Razboiu i d-lui Ministru al Agriculturei, Industriei Comertului si Do-
tmernilor, de Cornitetul Sectiunei de Tutova al Societatei pentru Invata-
ura Poporului Roman . 105
Programa de onorunle funebre ce se vor face in urbea Raided,'
Miercuri 8 Mai 1891, pentru inrnorrnanlarea rnarelui barbat de stat al
Romanim Ion C. Bratianu, cel mar statornic i neobosit luptator pentru
renasterea, inaltarea i fericirea Romamei, Inirna pururea fierbinte pen-
tru ridicarea Rornanismului. Inalta j nobila expresiune a celui mai
curut patriotism. Parintele Patriei . . 111
Birlad, 1894 Martie 5. Conspect pe scurt de desvoltarea stic-
cesiva a lucrarilor Societatii pentru invatatura poporului Roman din
judetul Tutovei dela infiintarea ei peste tot, si in special de intreprin-
derea ei actuald, scopurile ce se urmaresc prin ea, starea de astazi a
acestei intreprinderi. (Apel catre onor. cetateni romani, buni patrioti) . .112
1896 Fevruarie 6. Discursul lui Ioan Popescu in Camera Depu-,
tatilar, asupra Proectului de Lege pentru desfiintarea darii de 4 lei pe
an, prevazuta prin art. 41 a leger din 29 Maiu 1893, asupra Clerului
mirean i Seminariilor . 124

1896, Fevruarie 24. Sedinta Camerei Deputatilor. Popescu in

chestia legei licentelor asupra bauturilor spirtoase . . 127
1896, Fevruarie 28. $edinta Camerei Deputatilor. In chestia de
limba romaneasca, cu prilejul unui proect de lege judecatoreasca . 129
1896, Martie 2. $edinta Camerer Deputatilor. in chestia carm
ferate Galati-Barlad. 132

www.dacoromanica.ro
 410

Pag.
1896 Aprilie 10 ai 11. 5edinta Camerei Deputatilor, in chestia
Proectului de Lege pentru invatamântul primar . . . 132

1896 Aprilie 16. Expunerea de motive la Proectul de lege, me-

nit a fi prezentat Corpurilor legiuitoare din imtiativa parlamentara, despre
mijloacele practice pentru ridicarea thranimli, de Joan Popescu 141
1896 Decembrie 13, Discursul lui Ioan Popescu in Adunarea
Deputatilor cu prilejul discirtiunei asupra raspunsului la Discursul Tro-
nului, aratand ca de la buna stare materiala a satenilor, depinde insu§i
viitorul Regatului. . . . . . . 191
1897, Februarie 11. Ioan Popescu inainteaza Primariei Ora§ului
Bar lad un conspect, in 45 puncte, cu privire la imbunatatirile §i infru-
musetirele ce ar trebui facute acestui ora§ (Dosar No. 137 pe 1896-97). 208
1897 Iunie 18. Recursul lui Popescu la Ministerul de Interne,
pentru suma de 6000 lei ceruta dela Primarie (pentru instalare de ateliere) 226
1898 Fevruarie 12 ai 13. Sedinta Camerei Deputatilor in chestia.
invatamantului secundar. . . . . . 229
1898 Martie 6, Proectul de Lege din initiativa parlamentard in
chestia construirii unei him ferate Barlad-Bacau, pe valea Tutovei,
prezentat de Ioan Popescu . . . . . 231
1900 Decemvrie, Apelul Comitetului Societatii pentru Invatatura
Poporului Roman, jud. Tutova, pentru adunarea de ofrande §i inscrieri
de membri, in interesul infiintarii a inch 8 ateliere de specialitati in-
dustriale pe langa cele 32 ce sunt infiintate, cum §i a pildei ce trebu-
este data celorlalte judete de metodul intrebuintat de aceasta Societate
in raspandirea meserillor in tara . . . . 234
1901 Februarie 25. (Bro§ura). Faptele §i activitatea publica si
privata a lui Joan Popescu, profesor onorific, fost deputat, pre§edintele
Societatii pentru invatatura poporului Roman Judetului Tutovei" din
urbea Barladului etc., cu incepere din anul 1848, pana astazi 1901.
Extrase din registrul Statul personal" dela Mtnisterul Cultelor §i al
Instructiunii publice, complectate cu alte diferite lucrari analoage, ne-
facand parte in acel Statut, de al carui formular ne servim la toate in
aceasta expunere. Barlad, Tipografia Comerciala" 1901. . .237
1901 Martie 1. Comitetul Societatii pentru Invatatura poporului
Roman, din judetul Tutova, catre membrii Consiliului de Administratie
a Societatii economice Cooperativa" din Barlad, pentru a-i oferi suma
pe care aceasta o avea inscrise in scopuri culturale . 265

ADAOS
1860 Fevruarie 8. Raportul directorului §coalei primare, Ioan
Popescu, catre Comitetul de inspectiune al §coalelor din ora§ul Barlad,
prin care aduce la cuno§tinta Comitetului cal Ioan Smeu, adjunctul cl.
II al acestei §coale, joaca pe scena teatrului . . . 269

www.dacoromanica.ro
 420

Pag.
1861 Martie 4. Ioan Popescu, in calitate de Secretar al Comae_
tului de inspectie al scoalelor din orasul Barlad, cu raportul No. 42,
intervine la Minister de a invita pe D-1 Dr. Em. Costin sa binevoiasci
a reintra din nou in functia de membru al comitetului de inspectiuni 269
1861 Iunie 3. Comitetul de inspectiune al scoalelor, prin secre-
tarul Ioan Popescu, comunica Ministerului un tablou de numarul elevilor
ce-au frequentat si absolvit cursul la scoalele publice din Birlad, dela
deschiderea lor (1832) si 'Ana la anul 1860 inclusiv . . 270
1861 Iulie 3 Referatul lui Ioan Popescu catre Comitetul de In-
spectiune al scoalelor din orasul Barlad, prin care face cunoscut des-
chiderea in oras, fära autorizatia Ministerului si cunostinta Comitetului
de inspectiune, a unui Institut Ellino-Romin" . . . 273
Iasi, 1860 Octomvrie 17. Cu telegrama No. 1403, Ministerul
Cultelor si Instructiunei Publice, catre domnii Membri ai Comitetului
scoalelor din Barlad, pentru trimiterea de delegati la inaugurarea Uni-
versitatii din Iasi . . , . . . 273
II
Din cele scrise sau vorbite de ciitre altii despre I. Popescu
Barlad, 1857 Martie 27. (8 Aprilie). Comitetul Unirei din Barlad
catre Comitetul Central din Iasi, enumarand pe cei persecutati de ad-
ministratia locala, vorbeste si de profesorul Ioan Popescu . 277
Excursiunea Directorului I. Popescu cu Normalistii in lulie si
August 1879, dupä stirile din ziare . . . . 279
1879. lnstitutul loan Popescu din Birlad , .
Curatoria averei defunctului Neculai Rrsca Codreanu din Barlad, 278
a avut concursul lui Ioan Popescu la infiintarea $coalei Secundare pro-
fesionale de fete, dupacum o spune prin procesul-verbal din 1880 Oc-
tombrie 18 . . . . . . 305
Excursiunea lui Ioan Popescu cu Normalistii, in tara si peste
Carpati, in Iulie si August 1882, dupa stirile din ziare . . 306
1891 Fevruarie 10. Cu ocazia seratei muzicale, data de Scoala
normala, in onoarea fratilor si cumnatelor si altor rude ale d-lor Lazar
Bistriteanu, farmacist, si ale d-lui Onisor, profesor, Preotul I. Antono-
vici le-a adresat o alocutiune improvizata . . . 316
1891 Lillie 10. La banchetul dat in onoarea d-lui Ioan Popescu
profesor, cu ocaziunea alegerii d-sale ca deputat al colegiului II din
Bfirlad, Preototul I. Antonovici, a ridicat un toast . . . 317
Un bun Roman, loan Popescu, de A. Costin, (N. Patrascu) . 318
t Moartea lui Ioan Popescu, (dupa Vocea Tutovei") si Paloda". 322
Barlad, 1902 Septemvrie 14. Un apel catre cetatenii din orasul
Barlad si jud...Tutoira, cit si celor din tara, pentru ,ajiitorarea lui Porn-
peiu, flu! lui loan Poiiescu . ,., . .
,
. . . 331

www.dacoromanica.ro
 421

Pag.
Bar lad, 1904 Iunie 10. Despre recompensa ce s'ar cuveni lui
loan Popescu, (din Vocea Tg. Ocna) . . . . 332
1904 August 3. 0 conferinta tinuta de Augustin Paul la aduna-
rea din Somcuta-Mare, in Transilvania, despre I. Popescu . . 334
).908 Ianuarie 1. Petru Ra§canu, profesor la Universitatea din
Ia§i, in Calendarul Ligei, Bucure§ti, despre I. Popescu . . 350
Cuvintare tinuta la mormantul ilustrului profesor §i patriot Ioan
Popescu, in ziva de 17 Aprihe 1908, cand s'a slujit un parastas de catre
Onor. Protoereu al judetului §i un mare numar de preoti, in fata mem-
brilor corpului didactic primar din ora§ §i judet, cum §i a unui public
numeros §i a elevilor §coalei normale cu drapelul . . . 360

Bucuresti, 20 Martie 1927, Scrisoarea d-lui N. Petra§cu despre

Popescu ca profesor la liceul Codreanu" §i ca Director al Institutului
sau Internatului sau. . . . 363
Programul desvelirii bu stului lui loan Popescu . 371
1924 Iunie 3. Solemnitatea dela $coala Normala de baeti din
Barlad, cu prilejul desvelirii bustului lui Popescu . . 372
Birlad, 1927 Aprilie 20. Memoriul d-lui V. Alecsa, fost inva-
tator la Vutcani-Falciu, astazi pensionar, in care vorbe§te de $coala
Normal/J.' din Barlad §i de Ioan Popescu . . . . 374
ADAOS
Numele primii serii de elevi ai §coalei normale din Barlad (1870-
74), cari au absolvit la finele anului §colar 1873-74 §i au fost numiti
ca invatatori in jud. Tutova . . . . . 385
Excursiunea Directorujui I. Popescu cu prima serie de Norma-
li§ti in Iulie i August 1874, dupg §tirile din ziare . . . 386
Cftlitras-tirbei, 1875 Iulie 27. Scrisoarea lui Iosif Patriciu catre
Joan Popescu, amintind, intre altele, de testamentele lui G heorghe §i
Neculai Ro§ca Codreanu, in folosul instructiunii . . . 387
Birlad, 1927 Decemvrie 10. Scrisoarea d-lui N. G. Dorin, avocat
in Barlad, prin care arata cum Popescu, pe la 1899 i§i vindea cartile
din biblioteca. pentru a-§i indulci din nevoile zilnice, pensia fiindu-i
mica, avand §i datorii de plata . 390
Bucureiti, 1927 Decembrie 24. Memoriul d-lui C. Petrovici,
maistru profesor de tesatorie la Azilul Elena Doamna, prin care arata
cum a fost trimis in 1889 de Popescu la me§te§ug afara din tail, pentru
care ii arata. acum recuno§tinta catre binefacatorul sAu . . 396
Tabla Nutnelor . . 407

www.dacoromanica.ro
 Indreptarea gre§elilor de tipar
Pagina Rândul In loc de sa se citeasca

16 25 nie ni e
29 1 1880 1870
39 20 adebar adevar
54 35 nn uumar un numar
97 6 proprintatei proprietatei
124 1 1898 1896
161 29 cnducatorii conducatorii
191 19 1897 1896
191 23 A se -terge pag. 92-96
244 10 caraterului caracterului
250 21 Stefaruti Stefane#1
341 20 1869 1867
342 31 1891 1892
359 6 pus dus
366 18 venietibus venientibus
367 10 cu ca
393 36 la de
393 37 la de

www.dacoromanica.ro
-
P L AN IIL URI ZONTAL.

..- _ .. ..-
riea,
- --- ..... --

FATADA IN LUNG A L OCALUL III IN VATAT DRULUI SIA ATENANSEL OR . FATADA IN LAT DESPRE
.1.7-,,,,,tei. ERIIM.

4.ccoaz., de j-zonzi.
-
.

'''VEM---M.M1
==-=
------ =ft
........-, =,M
11.,---E-MIM-EM
aimgMIICIEE,
malltriinew.
Ell /
/// In
li
_ - CB MI ______
0D0
i-,-
000
.N. _ iia nxi
NI IN
i ..
IN
Oa ..
se
11111 Ns
ijsu
,

arddinct.. I-3- Anolcom. groormor

4"

....... .... .. .. . . ... a

Za.1,6na.
a_ ar,vd
,
&

A_
ti Imi
. .8,..-

arajd
rain'.
FATABA IN LUNG A ORLIBURILDR
.
FATADAINLATA
..
GRAEURIL OR.
qrai,i1., ,ifErra. . Cr.5,6
a_
0/ I

=t
a Apron,
a_
1.A --,. ,'-'-
0
--; 1;i
........M..
w.....Mr,...=...1=M......6M-M=..
iircoa Z. ,
--"MMCI-
CZ11.18a,
i I .
Baca r la .era
.

rieran=ara=WINN
i3 F"
PO

E ICawa.ra.0" MIN

O-
...
4 f.'ocata. g

1 h
A_
? I Cralnel-C&I:
a_ e.
6.1.
(2_ 9__
Peat rirCiP0 TH fait7eLd crer.274.4.)¢ earnd
ANEXA
- a _

La Expunerea de motive a Proectului de lege mcnit a fi prezentat

Cade, ci.. Pet 4 1 ic a: corpurtlor legiuitoare, de Ioan Popescu, pag. 141491.
'

soc cc. c. S 4-87451

www.dacoromanica.ro
 DE ACELAS:
1. Geografia comunei Bogdana din jud. Tutova, cu notile is-
torice si tradijionale (editie separata din Buletinul Societatii Geografice),
stab. Socec et Teclu, Bucuresti, 1889.
2. Cuvant Funebru, pronuntat la inmormantarea Domniwarei Rux-
anda Gatzulescu, Bar lad, Tipografia George V. Munteanu, 1891.
3. Sclavia si Crestinismul, teza de licienta in teologie, Bucure§ti,
Tipografia Cartilor Bisericesti, 1892, Editia ,II in 1909, cu adaosuri §i. in-
dreptari, Bar lad, Tip. G. V. Munteanu.
.4 0 calatorie la Maniistirea Putna In Bucovina, cu prilejul celui
al IV centenar dela Moartea Marelui Stefan, Bar lad, Tip. G. V. Munteanu, 1904.
5. Istoria comunei Bogdana, din judetul Tutova, Bar lad, Tip. G. V.
Munteanu, 1906.
6. Frajii Gheorghe si Nicolae Rosca Codreanu, fondatorii Liceu-
lui O. $coalei Secundare-Profesionale de fete din Bar lad, cu prilejul jubi-
leului de 50 ani a Liceului §i a inaugurarei Statuei lui N. R. Codreanu",
Ballad, Tip. G. V. Munteanu, 1908.
1 Randuiala sfinjirei steagului unei corporajiuni de meseriasi,
Bucure§ti, Tip. Cartilor Bisorice0i, 1910 (aprobata de sf. Sinod)
8. Tipografiile, Xilografiile, Librariile si Legatoriile de cart'.
din Bar lad, in colaborarea cu d-nul profesor Gr. Cretu, Bucuresti, Impri-
meria Statului, 1911.
9. Notije istorice si traditionale despre Schitul Magariu, din
judetul Tutova, Bar lad, Tip. Moderna, 1911.
10. Documente Barladene, volumul I, Bar lad, Tip. N. Peiu, 1911.
11. Documente Barladene, vol. II, Barlad, Tip. N. Peiu, 1912.
12. Intru pomenirea In veci neuitatei Catherina Pangrati, (doua
cuvantari), Atelierele Socec & Co. 1914.
13. Documente Barladene, vol. III, Barlad, Tip. C.D. Lupascu, 1915.
14. Manastirea Flores% studiu istoric, Bucuresti, Atelierele Grafice
Socec & Co. 1916.
15. Randuiala Radicarei Panaghiei, Bucure§ti, Tip Cartilor Bise-
rice§ti, 1920. (Aprobata de Sf. Sinod).
16. Randuiala sfintirei steagului unei scoale, Bucuresti, Tipo-
grafia Cartilor Bisericesti, 1921. (Aprobata de Sf. Sinod).
17. Notije Biografice asupra vietii si activitiifei Arhiereului
Iacov Antonovici Barladeanu, Barlad, Tipografia C. Lupascu, 1922.
18. Carte Pastora1 6 catre Prea Cucernicii Preoll si Binecre-
dinciosii Crestini din Eparhia Dunärei de Jos, Galati, Stabilimentul
de Arte Grafice Moldova" 1924.
19. Documente Barladene, volunall IV, Barlad, Tipografia Const.
D. Lupa§cu, 1924.
20. Carte Pastorali! catre Prea Cucernicii preofi si drept cre-
dinciosi crestini din Eparhia Husilor, HuO, Atelierele Z. Corlateanu, 1924.
21, Documente Barladene, volumul V. Hu§i, Tip. Corlateanu, 1926,
22. In slujba Bisericii si a Scoalei, HuO, Tip. Corlateanu, 1926.
23. Carte Pastoral6 care Prea Cucernicii Preoji si drept mii-
ritoril -crestini din cele 12 parohii din stanga Prutului, realipite
la Episcopia Husilor, HuO, Tip. Z. Corlateanu, 1926.
24. Carte Pastoralä catre drept credinciosii crestini din Epar-
hia Husilor, spre a se feri de invataturile ratacite si ratacitoare
ale celor ce si zic: Adventisti si crestini dupg Evanghelie, Hu§i,
Tip. Letcae", George Jorica, 1927,
25. Un dascal ardelean la Barlad, loan Popescu, HuO, Atelie-
www.dacoromanica.ro
rele Zanet Corliteanu, 1928.