ISTORIA CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOL MOR

DE LA

1800-1864
CU O HURTA INTRODUCERE COPRINIANII NOTE DIN ISTORIA CULTUREI NATIONALE ANTERIRE SECOLULUI AL XIX'

cu

MAI MULTE FAC-SIbIlLE DE DOCUMENTE, SEMNTURI, AHOGRAFE, ETC,

DE

V. A. URECHIA
VICE-PREFDINTE AL ACADEMIET PONfillE, PROFESOR DE ISTORIA EOMINILOR LA FACULTATEA 11E LITERE DIN EUCURESCT,
ME/dB/IV CORESPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLE, MENIBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAF/C DIN PARIS, AL SOCIETXTET ECONOMICE
MATRITENSE DE //AMIGOS DEL MIS, AL PELTBRILOR, MESIBRU DE ONORE AL SOCIETXTEI liMENILOR DE LITERF, DELEGAT GENERAL AL
ASOCIATIUNET INTERN4TIONUE DE LITERE 1 SCTINTE, VICE-PREEDINTE I MEMBRU FUNDATOR
AL ATENEULUT PONIkN, AL SOCIETXTET DI CULTURX MACEDO-ROBIZNX, PREEDINTE LIGET PENTRU UNITATEA CULTURALX
E0MiNILOR, MEMBRU AL Comminiel MONUMENTELOR, FUNDATOR BIBLIOTECTIT DRECIIIX DIN GALATT, ETC.

"I'ColVIT.JL
OP iNCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

BUCURESCI
IMPRIMERIA STATULUI
1894
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Cu acest tom se terming. analele astre, privitre la cultura natiunel

romg,ne, pnd la data de 1864, pus. de Academia Romand la con-
cursul, pentrd carejam presentat acstd lucrare in mod anonim.
NoI inine observdm, c pentru anil maI apropiall de nol, am dat
analelor o desvoltare relativ mai mica, cdcI avnd a vorbi de faptele
unor bdrbatl, carl sunt inca in vieatd, nu ne-am aflat tot aa de liberl
ca pentru studiarea anilor mai inapoiap. Pe langa aceste, a vorbi de
lucrdrile culturale i scolare din anil 1858 inainte, era a ne face noue
InOne o prea largd i dui6sd parte in aceste lucrArY, ca unul ce de la
acea datd pAnd tria dinclice de 1864, am avut fericirea a fi alturea
cu cel mal ilustri bdrbatl al terei i cu dn0i a munci in agrul cul-
ture' publice. Ne-am mdrginit dar a aduce din istoria saelor 0 a
culturel publice din aniI 1860-64 att numai, ctit am crelut indis-
pensabil, ca o culegere de documente pentru cel care mal trditi va
don i sd completeze opera n6strd.
Doritor am fi fost s nu oprim lucrarea n6stra la anul 1864 0 sa
inregistrtim in ea faptele glori6se ale domniel ha Carol I, pn la im-
plinirea a 25 anl ai regnulul M. Sale. De fitceam insa acsta nu maI
era lucrarea nelstrd, acea premiata de Academie. De vom trdi, vom
realisa acstd dorintd trite lucrare deosebitd.
Lectorulul suntem datori spune cd, presentnd lucrarea de M.O.
In mod anonim la un premid academic, n'am facut'o in videre cu un
catig material, de Ore-ce numal cu adunarea materialuldi nostru
decopiarea lui in curgere de mai multi ani, am cheltuit cu onorariile
secretarilor indoitd i intreita suma premiului. Am tinut insa, sa su-
punem lucrarea nstr la aprobarea prealabila a inaltului Areopag al
culturei romne. Am avut fericirea s'o dobAndesc acsta va face tot
meritul acestel lucrdri.

www.dacoromanica.ro
 II

La tiparirea acestor volume n'am introdus alta Schimbare in textul

premiat de Academie, de cat aceea ca, l locurile unde autorul anonim
cita ori pomenea pre D. V. A. Urechi, am pus direct numele nostru,
vorbind la persna I-a.
Ca sa nu sima macar colegil mei din Academie ca manuscrisul in-
trqt la concurs era de mine, am fost lug la crta in vr'o dpue locuri
pre D. V. A. Urechia, cam de lana caprina. Rog pe colegiI Mel din
Academie scuseze assta mica viclenie i sa me ierte dca am
inlaturat in tipar micul refec ce dadeam, pentru a castiga voturile
a cator-va membri aI Academiei, putinI la numer, cari ar fi putut
judece opul me nu numaY objectivemente.
Cu acest volum nu se termina lucrarea, cad de aci inainte incepe
bogata culegere de documente, car): constituesc anexele publicatiuneI
nstre.
In volumele ce urmza, va afia istoricul un arsenal, in mare parte
necunoscut, cu care inar'mat va putea face definitiva Istorie a cultureI
romane, i mal Cu sma esplica prin documentele trecutuluI pro-
gresele scaderile cultureI nationale.
Cu tomul de fata imI ian remas bun de la lector. In cele carI vor
urma nu vol mal grai e, ci ins*" documentele pe carl mi-am inte-
meiat aprecierele.
Este re de lipsa sa cer iertare lectorului pentru erorile strecurate
pana astadl la tiparirea acestor treI tomuri ?
Cei carl, putinY la numer, cetit, nu m indoiesc, c ail in-
dreptat insir asemene erorI, i nu'mI vor maI cere o tabla generala de
ele la finea volumulul. Fie numaI, ca lectorul sa nu aibd a releva de
cat erorI tipografice Dar si pentru cele de alta natura, lectorul bine-
voitor ist va dice: Errare, humanum, est,
V. A. Urechi.
BucurescI 3 is Noernbre 1893.

www.dacoromanica.ro
 J. PGPES CU BAJENARII
AUTO
V O Letszkexi . .xgeqkkc,ctern
UL .

CAP. I

NT t_T 1 9 4- 9

Anul cel plin de emotitini i de evenbnente, 1848, a inregistrat m6rtea Mitropo-

litillui Meletie, din Iasi, intmplata la 20 lidie, adecA 20 de ;lile dupe in trarea Rusilor
In Ora. Comisara Imprtesci Dithatuel i Talat Efendi, cari au provocat invasitinea
streina, nu eran Comeni cari sa asigure cultive! roinCtne vre-o Indrep tare.
M. Sturdza, domnind imp'reund cu Rusii i cu holera, aft prelungit In urma
carel -din 1848, o efemer si o trist domnie, pana In 13 Main 1849, ctind ai1 pleeat
din Iasi spre FocsanT, sub cuvnt de revisiune in trd. El afilse cele petrecute la con t-
rinta d'intre Rusia si Turcia, Inceputa in Februarie s't terminata la Aprilie '1849. El
sci, eti Gr. Gltica va fi numit Domn al Moldovei, iar Barbu tirbeiii In tra Munten-
sca, j dr din Focsani mrs -direct la Viena, spre a nu se mat intrce. Scriitortil
acestei carti, baetan de 14 ani, a fost martur la pleearea din lag a kit M. Sturdza. 1
astadi vd In curtea palatului Domnitorulid, strada Lozonski, trasmite pentru plecare,
ganta sub arme si cite-va mitieri btrane puse cu plata sa se bocse,it, pe ciind din eAte-
va trsuri, cari se oprisera In piateta din fata otelulul Ghimus, cilti-va tineii, crill mal
rmaseseri neexilati la 1848, fliteraii din rspitteri, in minutele and trecu pe iri-
naintea lor trsura eu Domnitorul. Va sd dic, sci t6ta hinca, ea nit la, o caletorie de
inspeeliiine in tra, ci de fin it dc Domnie pleea M. &n'IN%

MUNTENIA
De Indlta ce, cmn vduram, Eforia reinfiintata a sc6lelor muntene a inchiP setlele
in 1848, anul 1849 se presinta cu o reserva de 1.008.390 let; dupe cura se p6te
volea In anexatul tabloil de Marea case! colegiului la '1 Ianuarie 1849 1).
Priu un noit bite' de veniturile i cheltuelile anidut 1849, acsta reserva se reduce
la 862.387 lei.
Din acestt bant se intreline o sc6la primara din Lucaci, cu8.000 lei, se cheltuese
49.278 1(4 cu lefile impiegalitor administratiei sc6lelor si 27.300 lei pon t'II cancelarla
Eforiei.

I) Ve)I anea.

www.dacoromanica.ro
 4

Zaloinit Du e mtiltamit Cu acsta lfa, si reclama DomnitortanT in modul tirmator

Prea Inallate
Ve rog plecat s bine-voig a lua 10 de aprpe migare de srn eoprinderea acestei
jalbe.
La anul 184'1, cand i Mria V6str erati Efor al instructiuneI publice, am fost tri-
mis cu cheltniala Statului, ea s Invet In Berlin seiintele filosofice i juridice.
Am finplinit datoriile en cea mal mare esactitate si silinta, precum dovedesce alatit-
raLa diploma de doctor in filosofie i atestate de legi.
In urrna chiamrei ce mi s'a facut, am graba a me intarce In rabie, cu cea mai mare
dorinta, de a 'mi oreta recunoseinta, facendu-me folositor.
La sosirea mea, In luna 'Uf lunie anul curgetor, mi s'a dat a pregati pentru sceila
cursul de logia si de morahl, dupe o carte elementara clasic, i m'ara veOtit treetit in
statul sc6lelor cu lefa de lei 800 pe luna.
Am urmat i urmez necontenit itnplinirea datorieI ce s'a pus astiprd'ini, silindtt-me
a sevirsi cu un chip potrivit cu starea i trebuinta tera
Lipa mijlcelor de vietuire i datoria sfantzi d'a tine $i o intim veduv, care In mine
are ttli nadeklea, m'afi fcut s riig atat pe Inltimea Vastra, cat si pe Cinstita Eforie
a 'mi da cuvenita ltli, ca s pot a intempina nisce tratante afila de neaperate.
Prin porunca Cinstitel Eforil cu No. 7'17, me ved chitimat a primi lefa de 1(4 300
pe bina pana la deschiderea sc6lelor.
Decti malta intelepcinne a Mriei Vastre va socoti, c. cu acski SUMA este cu
a In tempina trebuintele vieteT, la sciimpetea de acum, cu bita recunoscinla
si pe langa datoriile ce am fiicut in acel d'anteiti trei ani ai sttiritirei mete in Berlin,
cand mi se da ntimai cate 150 galbeni pe an, voiti mai face si altele, pana cand mi se
va hotari o lefa mal cuviincies ; iar intealt chip ve rog plecat, Prea Inaltate Damne,
ca sa bine-voesei a porttnei d'a se l'ave la suma de lei treT sute, adaog,irea ce yeti bine
ilizta.
Am chiste a fi cu cel mai aclanc respeet si cea mal mare supunere, al MarieT Wistre
prea plecat i credincios sups,
I. Zalomil.

Domnitortil so marginesce a recomancla acestzi petithine in reg,nlarea EforieT.

Deca Ebria refusti o asemenea lefa limar profesorilor francezi Doltin si Macan., in
Noembre '1849, del n'are nevoie de cdrti franceze, nu refuzli 800 lei pe lim ha T.
Anghelidis, care venise din Constantinopole, ea s devina profesor de limba greca si
franceza 4). Unid din cei d'antela profesorT, cari presintti Eforiei cartea luerat, este
Pen osen. Opera trachis : Istoria noitliul testament (lupe Vietor Dtiruy, e depsa la Efo-
rie, la linde amad' 1849, si acsta, in 27 Ianuarie anal 1850, o trimite In cercetarea
Alitropoliei, ca sa ved dec corespunde en dogmele bisericei ortodoxe.

1) VedI adresa LogofetieT bisericeser No. 4.082, din 13 Decembre 1819. Acest Angbelidis adresi
petititmea in timba grecscri, i e de intrebat, cum ladea el traduce m'off in romnesce ? Se vede
decT, ca eta o simpla favea e ce i ge acorda.

www.dacoromanica.ro
 Persecutiunile in contra profesoritor can blasera parte la revoluinine, continua si
in priinele leal din 1849.
Daiii in anexa. adresa DepirtainentuluI trebilor bisericesel, No. 1.225, din 7 Ilartie
1819, relativa la arestarea lui M. Diesen in itionastirea VacarescI. Acest fost inipiegat
al Eforia set:Actor, fusese actizat de propaganda in tre preutil din sale 4).
Aseutenea in anexa dihn alta adresii a Departainentulifi trebilor din latintru catre
Logofetia credintai, No. 3.810, din 31 Martie 1849.
Atitropolitul aruncase blastein asupra celor cari vor contra revolutilineI
acula i se cere sa dea destegare de obste, ca s ridice din public iinpresiunea, ca aban,.
donan(' causa revolutiuneI ar rt,linane sub blastemul bisericei.
Tot prin acsta adresa, ce anexan', Departamentul din lituntru provaca schimbarea
de redactiune a FaeI satescl, i cere,ca ea sil se citsca regulat in sato, pen tre linistirea
duhuritor. Acsta adresil este comunicata in copie Mitropolitulta de catre Logofetia bi-
sericesca 2).

Imante de deschiderea internattiliti, se aplie, in 1849, vechitil regultiment din 1847,

mal ales intru cat privesce plata de 80 gallienI pe an. Acestil plata, in mod exceptional
pentru fittl Pitarultd Maldarescu, se acorda din casa scalelor pentru tinerea acestta fiti
la evre-un pensionat privat. Va s4ic, incepeaii a se tine internI pe la sealele pri-
vate, inca din Mahl 1849, maI inainte ca gimnasiul sa fi fost redeschis 3).

Baneasa Elisabeta tirbeifi, inain te ca sotul eI sa ajtingil Doum, patrona o scala de

fete sdrmane in BuctirescI. In favarea acesteI scoll,, Eforia, in 7 Martie 1849, cu ra-
portul No. 192, ceru invoire, sa o subventioneze cc 500 lei pe luna.
Eatii raportul Eforiet
Printre aseaAmintele private de inv'ataturii, intucinite in aceda calada, este si scalit
de fete srmane tinuta i dirijatii subt patronagiul i ingrijirea DeanneI Baneasa Salta
tirbeifi.
Acstil sal, care intetin curs de me multI ata a esistat pana aciun nuniaI eu fon-
durI din subscriptie particulara, vede din 4i in ai sciiland t'arte sinitit nunirul sub-
scriitorilor, prin urmare i ajutrele ce care s'a tinta.
De si generositatea patrand este un puternic mislloc de chivernisire Pe" hit acest in-
stitut, insa Eforia luand in bagare de sama, cii acest asoi,Rtment esta c,onsacrat special
in rotosal fetelor s'rmane, care neavand niel un inialoc de trahl, s'ar riltaci in vitiiirI
si in naravuri rete viittimatare i pentru densele i pentru societate, de nit ar gasi o
invltitura, care s'a le dea millocul de a castiga tirana de tate ailele ce chip cinstit,
si a intra la uring in societate cu obiceitill i naravurI bune, care tot-d'a-una insotese

Eforia disculp. (Ve)i anexa).

Vedl anexele.
Dosarul No, 42 din 1849, archiva minislert1ui de culto,

www.dacoromanica.ro
 6 --
ajuta pe ceI ce au imelat sa nitincsca i sa ludreze a socotit, ca este de cuviint ca
si guvernul sa ja parte in asemenea l'apta morala si lolositeire, care interesd att de
mult sueietatea i sit t'ea si din partel sprijin acestuI
llegulanientul seleI in . . i dispositiile sale or6nditite a se da ajtit6re de bani
pentrit intemeiarea si !Merca unor asemenea asepininte de invttttril i panit acuin
s'a urinal acsta din partea Eloriel pentru mai multe institute private.
Aeum casa se6lelur se all in posesie de o reserv o suma insetnnatft rfmiasti din ve-
niturile anultiL Lrecut, care reserva se iniiresee i ea veniturile acestuI an, pn la reor-
ganisarea sclelor publiee.
Eforia dr, este in prere, ea sil se dea de aciiin inainte din casa sc6lelor o subvenlie
de leI 500 pe luna la ar'tata setilii de fete sf3rmane, ea sil se pta linea i s
scuptil l'Han tropic pentru care s'a infiintat. De aceea Eforia avenid. VA& inerederea, ea
Cinstita CaImacamie va pretui In tta in finderea eT, o fitpla care nu Oto aduce decat
lauda gitvernultfi, astepta ciiviinci6sa deslegare de minare.
Alexandra Filipesea. Director, C. N. Briii/oitt. Secretar, N. Diesen,.

Calmacainul Can tacuzinu otari :

Caimacamia Printipatulm trei romdnesci.

Departarnent al Credintei
Se t'imite pe lng acsta Cinstitultil Departainen L adrestil Eforiei selelor No. 192,
atingetor de lipsa in care se ala aun,' insfituttil de fete sevillano, tinut i dirigiat subt
patronagiul i ingrijirea D-neL Bilneasa Sarta Stirbeiu, din pricina tragerei substriitori-
Ion, mi care ajuttire numaI se linea acea seld de t'ele; si de ajuturul ce se chibzuesee a
se face lisuhu institut din sumele casei se6lelur. Si este portit Cinstilitl departainent a
'I suptine desbatereI Cinstitultif Slat administrativ extraordinar, spre a chibzui i tan
asupra subventiei ce este de parere D'orla a se da de acum inain te din casa se6lelor,
suma de lei 500 pe fie-care luna; de care sit fie Caimacfunia incunosciintatti.
CaImacamul, Constantin, Cantamizino.

Anexam Mira acest obieet i jurnaltil SfatitluI administrativ aprobatur, ruin si ra-
portal la CaImamie, suptin6nd opiniunea Sfatulifi la otarirea

Cu referinta la sacie satesei gasoil, in 20 Maiu 1849, itrinatiirea circulara a EforieT

catre ctirmuitorI, sub No. 380 si 396.

Circulara catre ocarmuirile judetelor

20 Maiu, 1849,
Cu cirettlara de la 10 Itinuarie anul curgetur, Efuria a seris i a.celei onor.
despre trebuinta ce este, ea tae casete, ce ail slujit de scull pentru invetatura
curiilur de prin sate, sil se inchid fall a le intrebuinta spre vre-o alta lucid*, iar
mobilele ce are fie-cave clasa sa se ase0e prin acele case si apoI sit se pecetlusea acele
case si sil se dea sub ingrijirea juratilor.

i) Vell anexa de pe dosarui No. 22 din 1840, archiva minisierului de mate.

www.dacoromanica.ro
 7

Pentru acsta urmare Ebria a poftit pe asta onor Ociirmuire, ea sa faca fara zabava
punere la cale si sa. inseiinteze Eforiet; ddr onor 061111E6re niet un rdspuns pftna actun
JIU a trimis. Se serie dr i sft arad acelei (mor. Cinstite OctirmuirT, ca de lucrarea, ce
va fi feteut sii inseiinteze flir Mitaya Eforia, dupe regulii.))
In 4 Oetombre 1849, Eforia adreseza DoninitoruluI tirbeiu rapurtul urtnator, sub
No. 685.
Eforia bine convinsa, ea pentru uri-ce obiect ar intra in Mera ingrijirilor sale, este
dakire a piastra aceeasI 1111111ga privighere, i etinosednd, ea Maria vstra primitIett huna
voiii orI-ce relatie de interes in folosul public, plecat sttpune la Malla cunoscinta
iiei Vstre urmiitrea
Eforia cunoseend trebuinta pentru bine etivdntate pricini, a n'anide i sedlele contu-
nde de prin sate, i teindndu-se ca nu cum-va invtatorit acelor sedle sa priindseti pe
hingii leille pe trimestrul lui Ianuarie alud 1848, care a fost aprobate de ddnsa, ea pen-
tal o vrente slujita s fello pe trimestrele de Aprilie, lidie i Oelontbre acelas an, etteLpe
ac,este neta lunI, dupe ce ed tac acele scoli att ron inchise, apol i ace" invdtatorI att
fost luat parte activa in evenimentele anultd, dupe poruncile guvernuluI revolutionar ;
D'ora a contunicat in asombre anta ',recta tuturor eftrinuitorilor de judete, ea
toril sedlelor con-tunde, ce se inchid, aii a rdinanea la ordnduiala in care vor fi ron
mal d'inainte, i ca lefile lor pe aretatele trel trimestre ale mullid 1848, nu tul a li se
mal slobo0i, i acele 60 parale analogul tlin 2 le" ce rdspunsesera fie-cure enorias dupe
legiuire, sti in tre in eittide sala. Tot alune" Ebria s'a adresat i catre Cinstita des-
Iiintata CaImactintie, si din portincile ce s'ad slobo4it dupe aceea de catre Cinstitul de-
partamen t din 'nauntru, s'a vt).tit ea se pusese indatorire tuturor armuirilor, ca fara
intftNiere sa implindsca de la invtatorI lefile, ce vor fi primit pe ardtatele treI trime-
stre si pe care 1-atl rdspitit enoriasiI fie-ctiru" sal.; si sal intlirca locuitorilor, care iitt
au a maT respunde pe viitor o asemenea plata. Decti insa aceI banI s'au intors buenito-
rilor, su s'ati depus in cunde satelor, Eforia n u a putut ase deslusi,seu a se ineredinta
inca ; din impotriva thipe pleingerile ce %-ail l'acta inult1 din invilatort, aft incultos-
eiintat cii eI n'au pritnit lefile nu numai pe trimestrile de Aprilie, Iulie i Octombre
anul 1848, dr niel ciliar pe aeele de Ianuarie,. in vi-cine ce acet duo" leI dupe legiuire
sunt rdsptins1 pe deplin din pungile enoriasilor. l'en LI-11 acstii anotnalie, D'ora vede
cu mithnire, ea nu pede da Mario" Wistre, o mal deslttsitdre cluvada pelara ce n'are
llalla, profesor' pi-in judete, scie lusa de sigur, Prea Inaltate Minino, ea tale" duo" leT
respunsl de catre fie-eare enorias din tfite satele Printipatultd, pentru lefile invtatori-
loe pe anul 1848, se urca la o suma de peste lei 700.000, ealettlala pe nuinfirul (Juno-
seta al populatiei acelora.
Ca sa se dea dr, niel V6stre, dca va bine-voi, o mal' adeverata i intrega si:1110
despee (Ate Eforia, pleeat a expus printr'acest raport, i indrasndla a adauga, di la fie-
care sub-41.1111.am de piusa sunt dale din parten Ginstitulut Departament din 'natintru
si pe atad 1848, cine &lo condici ;imante si peceLluite, din care una slujea ea sa
treta sub-etirnittitorul in tr'insa batiiI ce se implinesc de la enoriasii lie-earuT sat, pen-
km lente invlatorilor, iar alta, ea sa iscalsea tr'insa invtaturit, pentru primirea le-
ilion De aceea i cercetarea ce Maria Vdstra va botar a se face pentru acsta insem-
natre luaredare de han', lesne se va pelea deslusi din acele condicI, dca si acestea
nu vor fi cercat din vre-o nenorocire, lipsa din adev6ratu1 lor nurnr.
Filipesca. C. N. Brailoitt,

www.dacoromanica.ro
 8

Dupe venirea la tron a luI tirbein, la rubrica bursierilo din streinetate aflam unele
acte mat favorbile decal. sub Caimacamie. Ask este decretal DoninitoruluI tirbeiii in
favrea lui C. Bosianu

Nol Barbu Dimitrie tirbeiu,

Cu mila 1111 Dtunneileti, Donin staptinitor a Leila tra rominsea.
Catre Departament ut Credin
Din rapurtul Dona selelor, No. 877, v6dnd recomandatia ce ni se face in favorul
Serdartiltei Costache Bozianu, until din zelosiI scolarI ce urmzti cursul inOtaturilor ja-
ridice la Paris, de it 'i se da stipendiul otrit de dire gttvern de 200 galbenI pe an
Oita la 1 ale viitoruldi Main' si care i s'all fost suspendat inca din anul trecut,din pi-
eind cri casa scOlelor se alla in lips ; Domnia Ntistrti priviud la cuvintele ce se expune
prin maI sus pomenitul raport, poruncim acelul Departament, a se intelege cu Eforia
selelor, spre a 'i se bana cuveniti pink la 1 Maid 1850, cind atunci este a lua
sit tennenul Writ pentru tinerea sa la Paris.

Asentenea se acorda un stipendik de 250 galbenI pe an, pum unnatond act :

Ef oria sclelor
Prea, InIate D6mne,',
Dupe sciinta luatd de nine, scoland C. Corneseu Logon'ittilut C. Cor-
neseu, stivirsind la universitatea din Paris invlaturile de colega i intrind actun in
invelatura dreptulttI, Work r6gd plecat pe Inaltimea V6stra,sa. bine-voiri de a '1 da vote
a 'I unna stipendiul de duok sute cincI-OecI galben1 pe an si in viitor, cum si de a't
plati stipendiul pe anul curgtor, adica de la 1 Deceare 1889 pink la 1 Deem-
lire 1850. (No. 930, anal 1850 Nombre 15.)

Secretandut pum adresa Cu No. 5.199 de la Noembre 27 acel an, comunica. Depar-
t.tmentul credinteI aprobarea doinnsca la mai sus nuinerotatul raport, i acesta prin
adresa at No. 7.848, din 28 Noembre, o da. si in eunoseinta EforieI

Dr. Piculo se stabilesce la 1 Octombre 1849, corespondent al EforieI, la Paris, en 200

galbenI pe an.

In 29 August 1849, trel alien*: C. Borikinti, I. Lrirescu si Constantin Burilnu att

petirionat la comisand turc Filad-Efendi, sd fie priluilI in scla de medicink din Con-
stan tinopole. Fuad comunica guvernuluI, prin nota 420, c a raportat la Sultanul core-
rea tinerilor i 'i s'a rspuns, cd stint priiniti impreunzi i cu al patrulea tinr : Gr. Ca-
lineseu.
Domniturul ca sit se ;trite sinipatic, pentru Tureia, ordona amid sa dea acestor ti-
ned cite 2.000 de lei pentru drum si cite o bursa' de o sutti lei pe luna de fie-care si
sa fie pusI subt ingrijirea agentulta treI N. Aristarki.

I) Dosarul No. 70, archiva min;sterului de culie.

www.dacoromanica.ro
 9 --
In 13 Septembre 1849, Domnitorul mar acorda 150 lel pe luna tnentita D. Nica si
10 galbenI pe luna lul Pikipiu, can vur sa studieze tot la Constan tinopole. Cu rererinta.
la tem6rti1 Pikipio cata decreittl (lamiese No. 706, din 24 Decembre 1849, catre De-
partamen tul credinteI
Trebuinta limbel turcescI i lipsa de 6ineni,-cari sat cuneoseti bine si sa lie deprimq
at lucrarile cancelaricescI, ne ail silit a ne chibzui asupra acestui obiect, si a itta me-
surI spre a intainpina gretttatea ce ar simli Sta tul, de nu se vor face din vreme cuviin-
chisele pregatirI. De aceea gasind pe thnkul Pikipio inaintat in cunoscinla acestet
limbY, a tara a 'I inlesni inilhice de a lima sti se ocupeze cu clnsa, spre a putea
(mi vreme fi Musitor trweI, i pentru acest sr6.roif portinciin aceita Departament a se in-
telgge cu Eroria salidor, ca sa slutalda munitulttl, prin agentelet.'ereI din Constantino-
pole, cate galbeni 10 pe fie-care luna, din casa salidor, cu incepere din 1 Agust atad
curen t.
(Urrnz isailitura Mario! Sale)
Intocnial Cu originaltd.
Al. Burche.
La linea anuluI 1849, slatul lefilur ne da nitinele persunalulta munit penini gnu-
nasiul reinfiintOnd cum s't lefile ce li acordat. Dala in anexa acest act. 4)

MOLDOVA
Venirea la tronul MulduveI a ltd Gr. Ghica, reinsenin6za cend posomorit al cultu-
rel nalionale din acesta trd.
Una din cele d'ant6iu in6surI a nutilttI Doinnitor, la Inceputul antilla sedar 1849
1850, este desfiintarea Epitropid uiivturilor publice i alipirea scedelor la Departa-
mentol Vornicia averilor bisericesci si a inv6taturilor publice, prin urmatorul detiret
donmese
No. 803. Olis domnesc din. 3 Septem6re 1819, sub No. 46, catre 8fatul
airmuitor, prin care se hotdrsce, ca ramal invetaturilor publice sa fie lipit ctre
Departamentul averilor biscricescti.
Fiind dovedit prin ispita i prin urmarea pazita i in altetrI luininate, ca ranitil in-
vetaturdor publice nu p6te fi carmuit cu nitnerit i sistematic rulos, de nu va lace parte
de un Departament luerator i statornic, i dupe principiul obstesce prima, fiind de
priinta a se lipi catre Departamentul averilor bisericescI, cu care are mal multa afini-
tate ; Noi priinind inctiviintarea ambelor inalte curg pentru punerea in lucrare de pe
acum a aceste imbunatatirI, facern cunoscut Sfatultei cti directia invilaturilor publica
se cumisce de acurn in t'Imita catre lista Departament, al carda ser va punta numire
de Vornic al averilor bisericescl si al invlaturilor publice, i prin timare, Epitropia
pana acum in lucrare r6iiitIne de la sine desfiinlatti; lar apoI ac6sta dispositie se va fin-
partasi in vreme, spre statornica regulare Cornitetulul de revisia regulamen bata, ce
unnez a se infiiinta dupe art. 3 de la Balta-Liman. 9)

Ved( anexa.
Acest ofis la 6 Septembre 1849 sub No. 2.248 s'ad ImparUisit Departamentulut bisericesc s't sub
No. 2,219, Epitropielsaelor. (Manual admin, Tom. II, pag. 302.)

www.dacoromanica.ro
 -10

In Februarie 1850, se desfiintza, ca o cunsecinta a decretului de sus, si comitetul cen-

tral dupe cure nu rmane sub deosebila Epitropie, tima generalniea Epitropie a spi-
talelor i culta milelor ; acstli (afile va fi apoi catre Departainentul bisericesc.

Negresit ea reorganisarea sc6lelor nu se p6Le lace imediat, (lar Duninitortil avizza

la reforma le6rei invtamn
Data in anexa infortuatiunile culese in dosarele (multa', de la Ntinisterul de eulle
din eare se vede cunfirmarea asertiuneI nstre, ea o mimare In bine se pte observa deja .
in deettrsul ultimelor luni ale antilla 1819. Scriitorul acestor anale a ron primul seo-
lar, care a paritsit caucelaria ministerului de interne, unde in (rase din motnentul
elliderei Academia i s'a presin lit cu paitittne la nota Doinnitor, cernd sil fie printit
In noul internal al reinliinfatuluI gitnnasiii. 'MI adue atninte si asta(,Il de parintsea
pritnire ce Gr. Chica laeu une, unta biet scolar 01.1111 mangaindu-mil eu mana pe Lita,
lauda zelul mea, si in6 asigura, ea neintrt,liat Academia se va redeschide i cti voiu fi
reprimit

In 15 [anuario 1819, Epitropia se6lelur desliintza bursa. liti G. PanaiLeanu,

in straintate pentru pietura i litografie.
Gr. Chica a continual inca pe multi ani aesta bursa a aetualultu director atal de
competent al seldei de bele-arte din IasI.
Nottl Vornic bisericesc P. Casimir, al carilla mune se va uni eu glorie la tt,e().e-
itiOltul nou al scOlelor, a acordat bursa eu inettviintarea Doninultti, tnerului G. Eraclid
din Roman. Acesta a fust tueredintat la Paris supraveglierei lut Malgouvern, eare d,upe
caderea. guvernatnn Lidia reactionar, abandonase IaiI. Erael id Hit ni bursa pana la 1857.
Dupe recotnandatittnea doctorulut Cueittreantt, P. C.tsimir a mal acordat un ajutor
anual de 70 galbeni tnerului moldovean. 16n Alinescu, care invta medicina ett mulla
sin* la Viena.

Cultura generala
Din respectul cultura generale, sa Inregistram unele acto manilesland o tendinla
in bine: literatura didactica. rei 6re-care avnt mai pronuntat in anil urmatori. Ebria
din BucurescI retiparesee manualul de silabire, asetnenea geometria liti SiroL, tradusa
de I. Pop, si aritmetica lui Francoeur, tradusa de alelas): I. Pop 2).
Alaturea cu carti bune, Eforia chelluia i bani de geaba, asItt in Maitt 1819, cerca
Caimacatuultainvuire, sit cumpere 3.500 exemplare din cartea in tituluta Enchiridion,
manelnicul blagoslavnicului Christian, care nu costa mai putin de 7 stanti exempla-
rul ; tul asia in 18 Ianuarie 1849, se angagiaza a plati ori a da ett imprimad., fara
speranta de a mai fi restituit intprutuutul, galbenI 230 lui Ianett Paseal, ca sa Liparsea
un vocabular dialog rusesc, turcesc i rometnesc.
Mal intervine si Caimacamul In favrea vre-ullei carti straine. Asia, in 22 Maitt
1819, eu (Astil No. 2.167, Caimacamul recomanda cartea greasca a NI T. A. Rali,
1) Voy apticolul ce ara serie in numerul-jubileu al Convdrbirilor In 1892.
2 Dosarul No. 502.

www.dacoromanica.ro
 11

profesor de drept comercial in scella politechnica din Atena, carte sub titlul : eComen-
tarul dreptuluI comercial.
Caimacamul ordona sa se aboneze Ebria la 30 de exemplare a cate 21 drachme
exemplarul. Se chelittiati ast-fel "mull treI, pe cand seMele erau inchise I 1)

Conservatorul muenditt din Bucuresci, Wallenstein '1 reurganiska. Caimacamul

visitand muz0.11, impreund en cumisartil rusesc, gasesce ca nu lipsesce in mitzeti decat
portretul impratului N. PavluvicI
In 10 Ianuarie 1849, Wallenstein 'I Gem: liforiet 2).

Musica in el:TCit a nwrge utiinte.

In Septembre 1849, Luduvig Gugliclini, compositor, profesor de cantare, rust scolar
al colegitiliti 'legal de Neapule, propune DumnituruluI tirbeiti sa se infiinteze o scOla
lilarmonic nationala, cu scup de a face bunI can taren de biserica i corurI pentru
teatritri 3).
In 9 Decembre 1849, Arch. Visariun prupune reurganisarea aseltillOntultti coral de
care ant vorbit maI sus, pentru intruclucerea bisericesel moderne, dupe meto-
dul rusesc.
La IttA A. Petrillo se distinge ea profesor de limsica vocala i instrumentala.

i) Dosarele No. 41 0 504 diu 1849, archiva ministel uhrt de cline.

Dosarul No. 490, archiva rninisterulul de culte; acest &tsar este f6rte hoportant mitt% isloria
nutzeului.
Dosarul No. 443, archiva miuisterulut de culte.

www.dacoromanica.ro
 CAP.

A. 1\T 1LT E3 C)

And 1850 nu este Inca anul redeschiderd depline i vigurse a sallelor.

Atka e de atlevrat, cri putena stricaintr'o i, dr nu recladi cu aceeas1 Inlesnirel
Domnitord tirbeifi a numit o comisittne, care sd se ocupe Cu pregatirea prograrnel
none scolare.
In vedere cu redeschiderea gimnasinluI, noua Eforie chibzuesce sa fie stritmutat
gimnasittl acesta In localul mitoculul MitropolieT din strada Mrigureanu.
Cu adresa No. 2.967, din 5 August 1850, a Departamentultfi trebilor din launtru,
se pune la dispositinnea EforieI, prin ofisul Domnesc cu No. 1.071, aeest local pentru
ifitnnasifi.
r5

Dar internatul precum i se61a, nu se pot organisa imediat, si Donmitorill continua

a trinaite bursierI pe comptul Statului In institutul privat al lu Monti 1).
Asemenea In 28 Octombre 1850, cu ofisul No. 1.428, se trimit intern' bursierI at
Statulifi tot la Monti : Alex. sin Bezadea Scarlat Ghica, T. sin Post. C. Vacdrescu, Alex.
in repausatul Baron Stefan Meitani i Grigore sin repausatul Pack C. Argintoianu.
Deja in 15 Martie, Barbu D. tirbeifi daduse luI Monti o subventiime anualrt de 350
galbenI, pentrn Inchirierea until local maI incdpetor, prin ofiehil No. 321, ce dam In
anexd 2).

Asemenea ajutorttrI1a scoff private maI d Domnitorul, in 1850, tunic: 1.000 leI din
casa sallelor lid Canela, care a desehis sc(ld privatd In Bilzri, i in 16 Septembre,
6.000 leI gratificatie Itfi Gianiloni Ludovig 3).
In August 1850, Domnitorul facend excursiune In tra, visiteza scla privaLt a 1111
Carol Bucholtzer, singura existrInd de dud earl inchis sclele publice.
tirhei acordd luI Bucholtzer, din casa sadelor, o subventiune lunara de 1.500 lei,
cu incepere de la 1 Ianuarie 1850.
Eforia sclelor vt,lend ajutorurile ce Domnitorul aeorda institnturilor private, Incepe

Volt' in anexi peliiiimea WI N. Cherculescu din PitescT i ofisul domnesc in prkinfa acsta.
Vet anexa.
Dosarul No. 361 din 1850, archiva ministeruluf de culte.

www.dacoromanica.ro
 - 44

a se ingriji si a priveghea mal' de apr6pe aceste instante. Ea provoca din notl pe al.-
muitorii de judete, s urinrsc incliiderea scedelor neautorisate.
Cu acst ocasiune, Eroria, In Maifi 1850, cu actul No. 403, autoris soda privatti
deschisit in Giurgin de Vasile Marinovici, si '1 oomunie,it programul si instructiimile ce
dam in anexii 4).

Nurnai in 27 Septemhre,anul 1.80, comisinnea insarcinatti de Domnitor pentru a

pregati programele tuba-ir se.61elor din tra M(mtenesca, presintii Domnitorulul ra-
porfia s, care imparte luvrlitrantill in primar, gimnasia' i de facial:11i.
Eata acest raport

Inaltimm sale Domnulu stpanitor a tt.& tra romnsca,

Barbu Dimitrie

Comisia pentru alreituice programci mnmtuut if rilor publiec

Raport.
insarcinati de catre Inaltimea V6strii a pregati o programa de inveta-
ting pentru sol:dele Principatulid, plecat abiturain aei resultaba indeletnicirilor n6stre
si etivintele ce ne tul Muja drept pas la a misiva lucrare.
Organisatia invistaturilor publice a ocupat in t6Le Vivac, precum si la noi, si va o-
cupa necontenit rnintea i in tiren guvernelor, ea un obieet re este firte strins legat
cu conditia sociala a fie-eariii nem in parte, en shrea ha in teleclinlii, en obieeiurile si
naravurile pithlice, i en grada' ahiar al ciii turd imhei parintesci.
Aceste consideratii bite sunt pricini de necontenite mneercr i schimhni in org,a-
nisatia instructiei publiee, ccI unii privind exchisiv numali la dosvol tarea faeultatilo..
in telectuale, recoman(' o sisternii de inOtatura clasica, in care studinl limbelor mirte
i loeul cel ca modeliiri de porrectie; lar altit preocupar!' n'unta de interesele
materiale ale vietuirei, reeornand cii osebire o sistema de'inOtating proresionale i stu-
diiil exelusiv al limbelor vorbit6re moderne, ea cel niaT nernerit midloe de Comunica! e
pentrii intinderea relapilor comereiale i prererarea inesteugurilor si artelor.
Ceca cc a preoeupat I IlaT VII s6ma pe suht-iscalitil este, ca o soeietate in sistema in-
Miiturilor ce VOYOSVP a primi, este mal en osebire datire si salta a ingriji sa indestu-
leze trehnintele elernentare rara care mi pcite fi; si aeolea sunt de a torma mal Ankliu
dregatori i slujbasi puhlici, inzestrati eu sciinfe potrivite misiiinei lor, si in deobste
rnoralisa pe top linera, prin invilatnri religi6se, dandii-le si ostia ocupatiilor seri6se,
care statornieese min tea si sitia cel mal temetnic elernent de odihnti si de linis-ce a du-
Intrilor.
Marginiti in aeest ocol, si.privind pe de o parte la sirul trebuinci6selor inOtaturi,iar
pe de alta la treptelnica desvol tare a puterilor intelectuale din v(Irsta tinerilor; In
programa ce am intoornit, am adoptat era de eapetenie impartire a inv6Ititiirilor in pi-
ntare, coleg,iale (s(lil de al duoilea grad),,si inalte sea sciintifiee speciale.
Scle primare.In aceste sc6le invetatura s'a graduat dupe puterea virstei elevilor
I) Vei,II anexa.

www.dacoromanica.ro
cliitiniatI a se folosi de &asa la deprimiere in ciare, seriere, a(1a1)are de principii reii-
gidsc, 'clemente de caleta, de geometrie nsuala, de geografie si de gramatica, fiind-ca
t6te aeeste elemen Le urmza a 81iiji ca o preseurtata introduclie pentru o mal desvoltata
invaliitur in colegiurI, i sunt ca neapkate inceputurt pentru ant6ia educatie. Impar-
tirea materiilor s'a regulat dupe programa din anul 1847, cu o mica preschimbare,
cii ac6sta osebire, in loe de duo6 clase impartite In patrti despartirI, aun adoptat im-
pittirea in patrit clase. Temeiul nostru in acesta a fost, c mal' nti cu acsta
hala se osebese mal vid si mal caracterisat nu numai materiile inv6laturei, dar si elevii
dupe vrsto i puterea conceptului lor ; al duoilea, cti dupe organisatia anulul 1847,
lin inviitator era insareinat cu cate &m'e clase intr'o singurii sala, si acsta Impren-
liare a elevilor a duo clase de deosebit putere i inaintare, era prieina de confusie
la predarea inv6taturilor, mal co sm in a treia si a patra clasa, unde osebirea pulen-
Ion elevilor este mal simtitdre, invfitatorul dator a fi mal co multa ingrijire
41e &silla la lucrarea si a sa si a elevilor.
Osebirea dar a invfitaturilor din scdiele primare s'ad fcut en scop i eu nadejde, eit
elasele a III-a si a IV-a se vor ineredinta la osebill invlatori.
Colegiuri sii gimnasiL InvItutrile in programa nona s'ad imbinat eu seop de
a putea forma judecata elevilop, a le inlesni inviitatura liiobel parintescI, si a inzestra
pre cei ce nu se inlesnesc a desfivrsi t6te ciirsurile eolegiuluuu, en dre-eare ennoseinle
usuale clasice i matematice, cu care s se pdta folosi in cariera negolnlia si a meseriilor.
Tot-d'o-data eu indestularea trebuintelor acestel deosebite clase de elevi, pre cat fi-
roa luerurilor ne a ertat, silinta ndstr a fost a nu bantui caracterul clasie ce iirm6za
pastra invfitaturile unitI colegid. Spre acest sfirsit am intins Invatura litubei !atine
de la inceputul elaselor colegiale pana la cele maI 'nalte; geografia s'a imparta in tret
arti ; desenutul imprenna el' coligralla (care se socotesce ca o introducere la desemn),
in patru aul; istoria In patri' ani ; logiva cn filosofia i eu reto. ica in acelasl an in elasa
rea mal 'nalLa, in eare elevii s'in t mai inatori in virsta i cand urnika a trece la faeul-
tatI speciale.
Nu ar fi fost insa indestitl, a margini studiile coleginlut puntal in invetaluri
ente sub nurnire de clasice. Educatia, ca sa lie mal temelnica si mal compleeta, trelme
imbratiseze pe langtt Invetatura elasicii i inv6tatura de sciinte esaete,preenm materna-
tica, istoria nattirala, fisiea
Spre acest sfirsit in loe de a 'asa aceste invfitaturi in clase complimen tare, precum
eran Hmluite in programele veelii, le am imhinat en cele-al Le invetaturi in cele trei
mal limite clase, ca un studiu ce nu umnalf este strins legal co invetatura geografiei,
fisiee i maternatiee, dar si en filosofia, in aceeasI vreme ca Fundament si in-
strument, si con tribuind a di Facultatilor de judeeata o deosellita puliere de apreciatie
si de exactita te.
Cat despre limnhile straine, aeeea care ni s'a parla mai de euviinta a se adopta maT
obligatorie, este limba latinA. Constriletia acesteI limbI, rola ei in literatura clasiea,
maI cu sma rudenia in cave se alta en tliInsa timba romente,sea, sunt deshile pricini
sa ne Indemne a o adopta de o potriva eu eele-alte natiI, ea o baza in studiile chismee,
si de a 'I da o preferinta asupra altor limbi, eari nu afi aceeasi importan ta pentrn stu-
diile clasice. AceeasI consideratie ne ar fi indenmat sa introducem i limba plena
in &out cu ce a latina. Dar al/6nd trebuinta si de ajutorill altor liunbi straine din cele
vorbitre peutru parten sefinlifica a inviStaturilor, precum sunt lirnbele francesa si gen-

www.dacoromanica.ro
Juana, ne am tenutt, ca nu cutn-va s incarcam inintea elevilor cu prea multe limbl,
s prefacem o invtatura sciintifica inteo inv8latura de lux si de podb, care n'ar avea
pentru majoritatea nicI tin resultat serios. De aceea iam combinat invtiltura
limbelor francesa si germana cu importanta studillor ce se predaii In cele treT mal 'nalte
clase, lasand la alegerea elevilor sti urineze una dinteinsele foic6ndu-o obligatre pe
cea als, ea sa se WA ajuta prin ele precum am slis la studiul sciintelor.
Privind in aceeasl vreme la osebitele aplectirI ale elevilor la trebuintele ce se nasc
din relatiile comerciale si politice ale trel, am introdus cursuri slobode de limbile
lend, ruses& turcsca, in trel anI, care cursurI le pot asculta tori elevii de tte cla-
sele, dup a lor voint alegere.
FacultAllScopul pentru care se cer asesletninte de instructie publica nu s'ar in-
deplini, &ea inv6tatura publica s'ar popri numaI in invlfiturI gimnasiale. aceea
trebue sa se complecteze sistema invkaturilor cu re-care facultrf, pe cat misllgcele
ne ert si care sti dea StatuluI slujbasl destoInicI tinerilor o cariera de vielmire. Spre
acest sfirsit am adaugat in programa o scla speciala de inginerie civila si alta de legi.
In scla de inginerie, materiile inv6Ititurilor s'ag combinat cu scop de a da elevilor
cele mal tetnehnee principiurI de topografie, constructie a podurilor soselelor, si de
architectml prin invglatura sciintelor matematice aplecate la deseinn, la m6suratre,
la calcul, la cuuoscinta puterel materiilor de constructiI, la mecanic, prin
tutu osebitelor ordiue de architectura.
In scgla de legi s'a adoptat drept materiI de inv'tatura: dreptul roman care este te-
meittl legislatiel nstre dreptul civil special romanesc, dreptul comercial, drepttil
judecatoresc si de procedur, dreptul criminal, dreptul administrativ romanese, trebuin-
cins mai cu sgma pentru amploiatii admnistratieI, chiar pentru judecatorI, spre a de-
parta conflictele din tre dregaitora, iconomia politica, spre a da idei exacte atlev'grate
despre formarea bogatiilor, negotului, industriei despre netgaduitele base ale pro-
proprietitei; si in sfirsit istoria dreptului, prin care eleviI pot dobandi idel exaete des-
pre progresul schimbrile legislatiet
Acestea sunt in general principiile teoretice, dupe care s'a intocmit programa 1'10-
taturilor. Cat despre aplicatia lor despre imparlirea scglelor in Principat, bazul adop-
tat a fost, ca ton fie-care judet sa se asesle, in orasele de capetenie, cate o scgla primara,
afarti din BlieurescI Craiova, care aceste duo oras,e fiind maI populate, sa alba Bum-
resca pentru fie-care vapsia eke o sc6la primard, peste tOte cine.l, iar orasul Craiova,
(Ina sae primare.
Gimnasil sa fie duo, unul in BucurescI altul in Craiova ca sa OVA inal cu inles-
nire maI eu putinti cheltuiald sa se folossca top tinerii studiotA din tte Prin-
cipatul ui.
Iar scglele cele-alte de inginerie si de leg' sti fie de o cam data asqate nurnaI
in orasul Bucuresci.
De cuviint. am socotit ca ar fi, ca in orasul Braila sd se adaoge invlaturile celor tret
d'antilig clase colegiale, cu modificatie, ca in locul limbel latine, sa se predea limbile
italiand) gree6scii rtissca, dupe alegerea elevilor, insti obligatorie, dupe ce o data
vor face alecrerea.
Cu aetsst adtiugire de treI clase in sail primarii, se va indeplini o trebuintii nea-
paratii pen tru comerchtl acestui oras, earuia 'i se va da un nog impuls de inflorire.
MaI adaogam ca spre a se putea pazi o buna discipfiga in scla, si spre a se da

www.dacoromanica.ro
 17

corptduI profesoral o organisalie mal ornogena si mar strinsa, trebuinta cere ca in glEn-
nasi i in sclele mal 'nalte de inginerie civila si de legt, sa se ordndusca unul din
profesoril lor, ca cpetenie, sub titlul de rector, care sa alba dreptul de inspectie si de
priveghere imediatA asupra celor-alp profesen l si a pazg bung orAnduelI In clase.
Acestea sunt Prea Inaltate Dtmne, modificatiile i bazurile adoptate Intru Intocmirea
prograrng invetaturilor pentru sc6lele publice, care le supunem plecat la malta Mariet
V6stre chibzuire.
P. Foenara. Simeon MarcovicI. C. N. _Maloja,.
1850, Septembre 27.
In detaliI programa gimnasiala. /renten BucurescI si Craiova pe 6 clase coprinde dee4
tirmatrele materiI
Chista I. Limba romana, Iiinba latind, geografia EuropeI si mar cu stIma a !Ardor,
Romnia i Moldova, cu statistica i clu.onologia loe, catichisul si caligrafia.
Clama It. Limba romnd, limita latina, geografia celor-alte par!! ale pantntulul
cu partea corespondent a chronologiei, morala religiung cre3tine pe basa scripturi-
loe, caligrafia i desetnnul liniar.
Clasul Ill. Limba romAna, timba latinii, Istoria !Arel' romanescI, aritmetica aplecata
la operatil comerciale i inerea registrelor, geografia fisica, mateinatica, istoria M'anta
si desemnul liniar.
Clasul IV. Limba Iatini, istoria veche pana la Inliiutarea imperiult6 roman, ara-
metica rationata, desernnul de figurI i limita francesa ski germana.
Clava V. Continualia istoriei veai si a vkurilor de milico, algebra, literatura la-
tina, elemente de istoria naturala i limba francesa sea germana.
Gasta VI. Istoria moderna, logica cu filosofia monda, retoricr generala cu aplicatie
la literatura limbeI romAne, clemente de fisica si cbitnie, geometria i 'buba francesa
sea germana.
Ctirstta faeullalice
Limba russcd, in treI ani.
n turcsca, idern.
grcsca,
Cargue'', speeiale de ley):
Anul T. Dreptul roma') si dreptul civil romanesc (despee persone si Incrurt).
Anta /T. Dreptul civil romanese. (tormelI, mosteniri, darte si test:unen te), dreptul
judecatoresc, (organisatia judecatoriilor, cu procedura) si dreptul criminal en procedura
criminttla.
Alud III. Dreplul comercial, dreptul administrativ, economia politica i istoria
dreptulut
Curs spocial de matematici
Acest eurs e menit sa formeze ingined topograficl, inginerI de sosele i architecti.
Anul I. Trigonometria aplicata la ridicarea de planurl; Cunoscinte mineralogice
materialelor i pitterea lemnelor ; Geometria descriptiva si desemnul topografic si de
peisagiurI, In tnte dilele.
Anta II. Elemen te de mecanica aplicata ht deosebite masinI usuale; Principiile cla-
direI soselelor i a podurilor de lettin si de pilara; Principiud de architectura i deose-
bite ortline cu podaele
2

www.dacoromanica.ro
 18

Anal III. C. Perspectiva si constructia tunbrelor. D. Compositia lU architectura

relul de cladirI civile si religiAse, in setnestrut de luna.
Operatil practice la ridic.area de planuti.
Idern la constructil technice in sciintele de mal sus. In seinestrul de vrt.
Anta IV Sernestrul de iarna
MaI fintirt cele de la E si F. Lucrarea hartilor caleulul operatiilor practice in lim-
pia vereI al anultil al III-lea semestrul de vera.
Dupe ce scolarii vor da examen in luna lui Aprilie i vor lua diploma pen tru acest curs,
se vor alatura, pentru maI multa practica, pe MITA vre-lin ser architect ski inginer di;
podurt si sosele, ski hotarnic, dupe specialitatea ce vor voi a imbratisa lie-care scolar.
Acest programa e urmat de saoestea :
Observali'i
Toti cet ce vor don i a liara in orT-ce funelie publica, Opa la eel maI mie scriitor,
voy fi neaOrat d ttoti, sd s6vrssed cursnl complect de tunankire, dupe prograinul ce s'a
publicat acuna si sa ja atestat doveditor, & a trecut aceste inv6tatur1, en tka cersula
silinta i huna purtare
TotI cel ce vor don i a linbratisa carien l administrative mal 'imite, nu vor fi primitI
de la ser' de sectie 1) in sus, de nu vor avea diploma dovedit6re ca ail svesit i cursul
facttl tate! legilor ;
NimenI nu va fi primit in slujba juderatorsed, incepAnd de la grefier de tribunal
de Antia insta*, de nu va infatisa diploma pentru cursul de legI;
Nitneni un va fi prima in {litigia de inginerI pentrn podurI isosele, su inginer
architect, s inginer Lopograf, dc nu va infati;a diploma pentru cursul de inginerie
civila ;
Nitneni mi va Ii prirnit a exercita proresia de hotarnie, s'll de advocat, de 1111 va a-
vea diploma pelan' cursuri de legi.
I Fotarnicul, cave va voi sa fie si inginer topograr, va fi dator sa aflu diploma i pen tru
cursul special de inginerie civila, precuna s'a Lis la art. 4
(i) Amploiatil cancelariel agentiel* -HreI de la Constantinopole, pe !Ana cursurile de
tunanire, vor fi datorI sd cunsca i limbile turcsa i greeesca vorbittlre;
Amploiatil carantinescI, pe lAngii invita invite umanire, trebne sa in vete si limbilo
pe cate trebninta neaprat va cere;
La acest paliad se dispunea trimilerea de scolati, s My* hitubile turcsea, gro-
y('sca i russca. Acest articol a rost sters de efod. El inseinnza pe margine, ca cu Indita
Ion aii coreetat.
Programul este semnat de membriI comisiei: P. Poenaru, S. MarcovicI si N. Brailoitt.

Cornisia propune si un stat anttme pentru lefile personalithil didactic, dlipe progra-
mete de tnaI sus. 'L &Un in anexa 2) impreund i cuttatul real dupe eare aj fost phi tite
lefile in Decembre 1850.
In acelasI timp in care comisiunea de mal sus lucra,Domnitorul i Ebria priveghiait
de aprpe afacerea cartilor didactice i regitlafi socotelile seclIelor pe atta 1847-1850.
Eatil raportul Depar bullen tullid credinteI in pnivinta SOCOtplelor si oficiul dornnesc,

i) Comishmea care a lolocmit programa cerus5 de la ;.efal de masii 111 SUS.

Vo,11 anea.

www.dacoromanica.ro
 19

prin care &mil cut econoinie la scoli pe anii 1847-1850, in suma de 1.450.000, in
loe de a se Lisa scedelor reintlintande, se intore visterieI :

Raportul Departamentulm credin/ei la Domn, No, 5.736 din 25 Octombre

Prea Inallate Danine !
Potrivit inalteI ordinecoprinse in liuninatul ofis, cu No. 1.43, Depar lamen tul, dupe
intelegerea ce a avut cu Cinstita Eforie a seedelor, plecat supune MarielV6stre pe ItIngli
acest raport, lista, sub ineredintarea Cinstitei Efod!, arOtatOre pe lie-ca.re an, 011a. la
sf(Insitul anuluI 1850, de baniI ce primit scedele, si de cei ce ad prima si eg au
cheltuit. Osebit, Departamentul aduce la cunoscinta MarieI Wostre, ea suma de
100.000, ce se vede insemnata prin cul(ina a II-a, in potriva anultil 1847, ca primit(
mal mult din casa centrala peste fondul disponibil de leI 350.000, urinza i aceea a
fi sealluta din datoria totala a caseI central, insenanata in colina a III-a de 1.415.006
leI, r6metnnd de pritnit din ac(sst casa nutria! leI 1.315.006, eacI prin luminatul
ea No. 4, se bottirsee 1 ca fondul special de le! 500.000, prescris in art. 10 din le-
ginirea reorganisatieT instructieI publice pentru eladire de un colegia non', sa r8intlna
destinat nutria! pelan]. acsta trebuinta, tara a se putea deturna la niel o impregiurare un
han din a sadestinatie, si al 2-lea ea se considerza observatille cinstitului control i ale
cinstitulul Obstesc Divan, in privinta adaogirei venitolui sc(ilelor, ea adeea : acel tatos
sa '11 and wmarea de la inceputtil anuluI 1818, pentru motivul, ea niel o legiuire nu
pene avea elect retroactivb.
OVISUL LUI VOD/
Barbu Dimitrie
Cu mila Domn staplInitor a tcitti tra romilnsea.
Catre Departamental Credinfel
(CV6d(lnd raportul (techa Cinstit Departan-wat sub No. 5.736, si Matar:11A pe hInga
abest raport socotla din partea EforieI sclelor
Nnd suma de leI 1.315.006, ce dupe acsta socotla, are a mai r'(1,,bpmille casa
ven Lothi catre scle, pana la sfOrqitill aludid 1850, si care dupe raportul Di an uhu oh-
1ese sub No. 317, s'a soeolit a se da in ajuiorul VisterioI;
NoI, poruneim (mella Departament a risspunde la Yisterie, spre rafuire, suma (h,
1,315.006.
Prescartare de sorotla cases colegiaba, de la anul 1847 pana la sprsital
amiba 1850
L.
.521,1,7A
:180 S o
21;i1:7** :.7.;
zfa.
cgoP.,,,Qt; zO E
15 E
ANUL wz;:45v (4t3iii?. 617, E g P.

LO P. Lel IP. Lel P. Lel P. Lel IP. Lel P. Let P. LO P

1847. 350.000 450.000 44.541 10 494.511 10 427.045 18 -- G7 49:1 37
1818. . . . . 850.000 490.000 360.000 48.796 588.796 587.326 08 48.530 08
1849 850.000 2.16.993 2 633.006 62.352 16 279.345 18 298.311 07 18.965 29
1850. 850.000 428.000 422.000 37.019 04 465.019 01 448 561 39 10.457 11
2.900.000 1.584.993 2 1.415.006 192.708 30 1.777.701 32 1.761.241 27 07.495 37 83.953 08

Arsaky. S. lfareovid.
Casier, C Cernavodeanit.

www.dacoromanica.ro
 20

In privinta crtilor didactice ce se lucrad de profesor!, Domnitorul, prin ofisul cu

No. 298, din 8 Martie 1,830, ordonti Departarnentului credintei, s inceteze risipa de
bala datI in lefI inc de la incetarea scalelor, si cero: ni se va trirnite tte manus-
crisele lucrate in cursul InchidereI sekelor de catre profesora erivora s'a urmat res-
punderea simbrie!.
Eforia respund,e in modul urmator
Copie dupe raportul Eforiei scidelor Cu No. 265 anul 1850, Marte 30, catre Domn
kConformeindu-se eu cele poruneite in oliciul InaltimeT Vtre cu No. 298, ca spre
a se da o deplina dovada de lueravile ce tac in tradiretit de ctirp didactice, profesora
colegiulul, cari pentru lipsa de ocupatie in clase, ce sunt de o cam data lindase, pri-
mese lefile lor dupe oficiala orenduiala, s se dea chiar miele hieda:11a cunoscinta Inal-
timeI1V6stre, Eforia plecat trimite tte aeele traducerl ce acei profesor! tia lucrat Orla
aeum; i tot-d'o-data. Eforia inseninza iivragiul ce s'a dat fie-caria din aceI profe-
sor!, ca s '1 lucreze in specialitatea sa.
Profesora dar cu uvragiile lor sunt aeestia :
D-lui Dimitrie Pavel s'a dat a traduce trigonometria i algebra.
Acest profesor a seversit trigonometria, precuin se arka in rnanuscriptul No. 1.
Tot acesta a lucrat si din algebra patru tetrade in 4 0 fou 128 precum se areta In
manuscrisul cu No. 2.
D-1u1 Georgie Pop, s'a dat a lucra aritinetica si geometria.
Acesta a sevIrsit arittnetica elemen tara, eare s'a si pus subt tipar In tipogralia cole-
giului; si din geometria teoreticit si practicti de P. L. Sirod a lucra 51/0 tedrade
40, foI 194, procurn se vede in manuscrisul No. 3.
D-lul Alecu Orescu, s'a dat a lucra geometria descriptivd, de Letbure de Fourcy,
din ar a lucrat Oir acum 9 tetrade in folio, foi '155. dupe manuscrisul No. 4.
D-lui S. MarcovicI, s'a (Lit istoria de Birrollo Dulnon.
D-luI G. Inid, are a lucra un dictionar greco-roran dupe Vizantie, si un tractat
maxime morale. Acest profesor a sevirsit lucrarea tractatuluI in 9 tetrade in 40, Cu rol
542, dupe manuscrisul No. 5.
D-lut G. 1E11, s'a dat a turra gramatica latina de Burnouf, i un dictionar latino-
rom;In ; din teacesta a Incrat prIntt acum litera A in 8 tetrade in folio, ea foT 128, in
manuscrisul No. 6; lar pentru grainatica lui Burnout observezti numitul profesor, ca
gramatica ce o are tot numitul, compus i i tipiirita in aniI trectitI, este indestul pentru
trebuinta claselor, i cd se ara acum indeletnicindu-se In lucrarea si a unta dictionar
romftno-frances, ce se simte cu adevisrat de lipsrt in literatura romilna.
D-lta I6n Pop are a lucra partea moralri din autora francezi Noil i Chapsul, cum
si geografia politicti de II. Vablon. Acest profesor a sevirsit partea morabt in 4 4/, te-
trade in 4, cit fol 156, dupe cuta se aretit In manuscrisul No. 7; are tradusa si din
geografia politicit de Vablon 4 tetrade, tot in 40, in rol 119, dupe manuscrisul No. 8.
A mal seversit numitul i alaturatul tractat de princtuatie in tr'un tetrad cu Coi fi I,
precum se art in manuscrisul No. 9.
D-luI Alecu Pop, s'a dat a lucra tinerea registrelor, pe care a si sevirsit'o In 9 te-
trade in 40, foI 292, precum se vede in manuscrisul No. 10.
D-lta Lin Poenaru, andu-i-se a lucra desernnul din ineeltdura elementaret, a se-

www.dacoromanica.ro
 21.

virsit acest curs, in 31/i tetrade, in 40, si fol 106, dupe manuscrisul No.11, si un uvra-
gi de arpentagia ski geometria practica, precutn se vede in manuscrisul No. 12, de-
sevirsit.
D-lui Iosif Genilie, s'a dill a lucre geogratia. de Victor Dully; din geografia fisica
generala, a lucrat pand acitin 9 tetrade, in Folio, cu fol 114, precutn se aretti in maim-
scrisul No. 13.
D-lui Scarlat Valenstein, s'a da.t a lucra Istoria naturala de liollard. Acesta a lu-
crat 21/, tetrade in 40, file 202, dupe manuscrisul No. 14.
D-ltri F. Thot, indatorindu-se a traduce gramatica franceso-romna, a si svirsit lu-
crarea ei, cu alitturatul manuseris in folio No. 15.
D-116 I. Limburg, s'a dat a tallithei grail-101m germano-ronlni din (tire a lucrat
pana um 5 tetrade in folio, tile 190, dupe inanuscrisul No. 16.
Lucrat i D-la I. Zalotnit, un Lractat de liloso'ie, dupe ma.nuscrisul No. 17.
Mr, A. Filipesmt i Director, C. N. Brailoia.
30 Martie, 1850.

Asupra acesta raport al Eforia, Doinniturul Barbu tirbeiu, prin decraul sdu Cu
No. 453, din 15 Aprilie 1850, alcituesee o comisie, compusti din D-nil Pavlid, Hill,
Ioanid, Zalonait si I. Pop. Ac,ist comisie va cerceta manuscrisele de franceso-romitne
germano-ronane, dirtionara latino-roman, pana uncle este s6veiiit, geometria des-
criptiva, aritmetica i geotnaria, algebra si trigonornetria, tinerea registrelor (upe
dopia scripturd. Arestea stint, [pee Domnitortil, uvragiele cele mai de Anteia trebuinta,
si urtnza a incepe indata a lor tiparire, ea treptat intr'un an de stile, de va fi cu pu-
Linfa, s iasa din tipar.
Comisia se va aduna de trei oil pe s6pt.6triaru regulat la pe si ore hotarite.
Atributiile sle sun t:
A pretui fie-cure uvragia si a hotari de corespunde cu trebuinta sclelor si de
it-write:Ili a se tipri;
Comisia va indrepta stilul operilor alese, apoi lu a iscali i inainta cu report, la
Eforie, care ni /e va supune spre a da porunr,:t de tiparire ;
AutoriI a privegherea s! corectura tiparultll.
Introducendu-se invdtatura limbeY latine In tdte clasurile colegiurilor din Printipat,
cartile cele de mal neaprata trebuinta sunt cele latino-rornne, avend unut vi ace-
lavi profesor a preda de o data timba latinet vi romcinet. Insit (iind-ca nu avena cartf
elementare de predare, se vor da pen tru a lor alciituire i premil potrivite cu gradul
trebuintei i cu meritul cartel.

Comisiunea acsta recomanda, in Iunie 20, cu raporturile No. 2 si 4 ca bune :

1) Aritmetica rationat dupe Francoeur, tradus de I. Pop;
Trigonometria de Pavlid.
B. Boerescu tradusese, in Noembre 1850, eVisul lui Scipione de Cicero. Cercetatd

www.dacoromanica.ro
 22

acsta traducere de profesorul 11111, a fost respinsa de comisiune. Asemenea a fost res-
pulsa geometria lucrata de I. Poenaru.

In fine, Domnitorul da in Octombre 11, elidid No 1.389, ordonand deschiderea sce-

lelor de la 1 Imuarie 1851. Pana la acea data Eforia e ordonata sa ingrijsea de ale-
gerea profesorilor i clasificarea elevilor.
Oficul domnese convine, ea inv6ta1ura nu trebuesce sa lie considerata de tinerinte
ca scbp, ei ea mk,lloc de a ajunge la un resultat, iar aeel in4,11oe un va ti bun decat pe
cut timp va face pe om capabil sa Implinsea o functie speciala i utila societaleI din
care face parte si in care este chiamat sa traiasca.
Un alt principiu pus de Domnitor este, cli inv6tatura trebue sa fie adaptan la tre-
buinta publica. De aceea Dotnnitorul in aplausele treI proclama, ea inv6talitra [ralle
sa fie nationala suficienta la trebuinta diferaelor clase ale societateI.
Ast-fel tra cu nona Domnie repudia doctrinele anti-nationale ale domnieI lui Di-
besen, redand limbeI romane dreptul s'ea firesc in scela.
Adevrat ca oficial dornnese admite alaturea cu litnba romana si limita latina ca or-
gan de invtamnt 1), (lar numaI cu acel temperament carilla este adoptata ea basa a sin-
diilor clasice i mama a limbeI remalle.
Limbele francesa si germana incep a fi predate num il e la clasa 1V-a gintnasiala
imante i lasate l alegerea scolarulin.
Programul gitnnasiultif este asIa combinat, ca eleva can din lipsa dentic,116ce ar aban-
dona studiile de la finca claseI a o vor placa face acsta fara mare (latina, ctun
pana la acsta clasa se pite capata un cotnplet de cunoscinte suficiente pentrit a se
deda la o industrie 6re-care.
In cursul superior se reinfiintza facultaLea de drept si o lacultate de sciinte exude
impartita In 3 sectiunf : topografia, podan isosele i arhiLectura.
Pe langa aceste duoe facul Lag Domnitorul promite organisarea une scale de agricul-
tura i economie rurala si a miel' sciale de arte.
In fine Domnitorul promulga disposilitmea, cure marginesce admisibilitatea la t'une-
liunile publice In faverea acelera, carI au terminat cursurile in &telele publice.

Ca consecinta acestuI decret domnesc, la 28 Octombre 1850, Eforia (Dr. Asaki, A.

Filipescu, S. MarcovicY, P. Poenitru i Florescu) 71111 leSC th106 comisittni de profesen, ca
sa cerceteze i clasifice pe eleva cut vor cere sa in tre in scOla. Comisia I e ~-
pisa din I. Pop, Genilie, I. Peenaru, A. Pop si Valenstein pentru scolara de elasele
inclusiv.
Comisia a II-a con-Tusa din:
G. Hill, I. Zalomit, G. Pop, Walonsiein, Tlueot, Lintburg, Marcovici, D. Pavel si A.
Marin, cercetza scolarii de la atsele inclusiv.
In anexa ce &Un 2) la acsta pagina, se dispute, ea clasilicatia ele ilor pentru sacie
primare, se va face de profesora ulterior artatl prin publicationI.

I) VelY anexa.
2) Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 Pentru cursurilo speciale, tineril chiar de vor avea atestat colegial, vor fi datorf sa
trca un examen general pentru cii asIa sit p6tA aceI finen urina cu succes cursurile.

Mire acestea, Eforia s'a preoctipat de localele scolare ; asIa in 23 Oclombre, sub
No. 857, D'oda a scris Departamentulia dreptatel sa se mute din localul scleI, cita de
la 1 Nombre viitor, acest local trebtiesee scleI.
Setilele din judete se ordonii a se redeschide, prin ofistil Doitinese din 17 Ociombre
1850. Deschiderea se va face la 1 Ianuarie 1851. D'urja. in trba pana atunci pe drega-
Lora de judete in ce stare se afta localele ? In 30 Octuntbre 1850, cu circulara sub
No. 859-871, Eforia amintesce carmuitorilor, ea ei sunt presidenta comiletulta de
inspectiiine, i deeI sa grilbescrt lucrarea.
In I Noembre, actria cere de la totI profesora de eolegiu si de specialitatI, pro,gra-
mul detaliat al cursurilor lor.

Eata acide principale relative la redeschiderea se6Ielor primare din judete :

REDESCHIDEREA SC6LEI IN JUDETE

Eforia sclelor
Domnale Ortlemu,ilor al jmlefultti !
Prin luminalul oficiii al Mitriel Sle Prea InallattiluI nostru Donin, de la 17 ale
eurget6reI No. t389, se poruncesee EforieI a desehide se6lele pana la 1 lanuarie
alud viitor, precum ve yeti' indestula din altiturata publieatie.
Trebuinta dr neaperatti avend Ebria a cunsce starea in ettre se afta localtd selel
publice din resedinta acelm judet si privind ett d'ye art. 130 al legiuirei din alud
1832, asupra sclelor, stintetI chimat a presida coinitetti/ de inspectie, de judet, sa
bine-voiti a 'I impartasi cal mal l'ara zabtivire sciinte i tta ltunurirea, spre a se citaran
cuvenitele inesurI pentru indeplinirea porunceI MarieI Sle.
S. Mareoviei. I. Poenartt, ele.
No. 859-87. 1850, Ociombre 20.

Peutru alegerea profesorilor de sea' judetene, jurnalul Vesliloral publica urmat-

rea dispositiune luata de Eforie
Publicatie
Fiind-ca mitIll prin jalbe catre Eforia sc6lelor ait aretat dorinta de a fi primiti ca
profesorI publicI pentru selele printare, i ca sa le p6ta ineredinta o asemenea deli-
rata sarcina la pers6ne in4estrate cti eeruta capacilate, D'orla face cunosetit, ca Disco
asemenea doritorl urtnza ueaparat a trece totI tar niel o exceptie un examen asupra
invelaturilor tirite pentru asemenea. se6le.
Catre acestea cettI din D-lor vor Ii tinut sclc private, s vor fi exersat meseria pro-
fesorala pe la particularI, SULI L pottip, cei d'Auleill a aduce un ateslat al orasenilor, si
ceI de al (butaca un inseris din partea parintilor, coptimptor de rivna, capacitalea si
purtarea invetatortilut i adeverite, si mete si aliele, de odirmuirea locala si de ma-
gistrat.
Examenele unor asemenea doritorI se vor filie la 20 ale eurgetreI hila, In canee-
lana Eforiei, i examinatort vor fi D-niI profesorI:

www.dacoromanica.ro
 24

Serdarul I. Genilie, pentru geografie, catechism i istoria sfanta.

Medelnicerul I. Popp, pentru gramatica liinliel romAne.
Slugerul G. Popp, pentru arilmetied si elemento de geonietrie, iinbinate eu prin-
cipii generale de desemn liniar.
Valenstein, pentru principiurile general de deseuin liniar ar6tat la No. 3 de
mai sus.
Pitarul Alecu Popp, pentru caligrafie. C.ipacitatea i moralitatea vor fi singurele
conditiI de admisibilitate, din cad M'oda nu se pite abate, faya a se coinpromite inain-
tea tinerimei, i prin urmare a neamului.
Al. Filipescu. Poenartc. Marcovici. Floresca.
1850, Noembre 4.

Eata programa definitiv adoptata pentru sclele priniar6:

Sclele primare de prin orae
(Nasa I
SilaInsire, ce tire i scriere.
Inv6tatura pe din afar a rugaciunilor.
Deprindere la scrierea si insemnarea numerelor aritinetice.
.4. Principiuri de numeratie i calcul din gind.
Clasa II
Citire pe extracte din sillita scriptura.
Scriere dupe modelul de caligrafie i dictando.
Catechisinul.
Aritmetica, (cele 4 lucrad cu numere intregi).
Clasa
Cetire cu intelegere si explicatie pe deosebiLe carri religi6be i morale.
Caligrafia.
Istoria sfiin la in prescurtare.
Aritmetica, (cele 4 lucrad cu frangeri si explicatia sistetnuluf inesurilor i greu-
tatilor obiclnuite in tCra).
Elemente de geografia fisica, (cele de capetenie impartid ale globului cu o setula
descriere a statelor Europa*, si mal amrun la a Principatelor Ronuinia i Moldova).
Inceputuri de gramatic,a.

Clasa IV
Cetire cu explicatie pe cartea intitulata. Prietettui tinerimei, si al tele aseinenea.
Elemente de geografie imbinata cu principiud de deseinn liniar.
Elemente de geogra.fia civila a tutulor partilor globului, cu o maI amn un ta des-
criere a statelor Europei.
Elemente de gramatica.

NB. In csurile de cetire, profesorul se va aplica cu deosebire a da elevilor intea-

asta clasa sciinta de istorie, (mal cu srna de istoria 16reI romnesci), si cunoscinte
fisice i matematice si de economia casnica, alegnd dirti proprii pentru acest sfrsit

www.dacoromanica.ro
 -25
Acsta programa va coprinde t6te prtile sciinteT cu cuvenitele desvoltarT spre a se
putea intelege cu inlesnire, faca a se pune intr'insa anientinturi cari lorniza Medid
predrei... Acsta program(t va fi ca o tabela, in scurt de pArtins en o catitatura rapede
dr atenta.
D'aria mal dispune Ga profesora' sa gatseti textul cursului in alud d'iln tiu i reve-
t,16ndu'l s '1 dea In cunoscinta EforieT spre a se tipiiri in curgerea anulia al &maca.
Ast-fel scolara nu vor lua in clase dedit note mal deslusitre &cal, cele din text. 1)

Domnitorul nu se impacti cti ideea ca profesora de la gimnasia, tara sa fi ineeput a

preda, primiad lefi ; de ~ea din moti, in 5 Noembre 1850, cu ofistil No. 1.481, pro-
vaca pe Eforie, s'a inceteze cu letile de la 1 Decernbre valor, si sa nu platscil len dedil.
acelor profesan, cari VOL. 11 primit definitiva intarire.
Eforia cu raportul se ti No. 297 din 15 Noembre, respunde Doninitorttlia 9), ca de si
n'au inceput profesorii a preda, dar lticrkii In diferitele camisitini si ea este drept sa fie
platgl pentru avsta. Eforitt supune Domnitoritlia lista profesorilor, cu aittarea de lefile
hotarite de fe-care catedra, de la 1 Decembre.
Eforia ar6ta DomnitortiluI si miele moditicagina aduse in programul gannitsittlui.
Asia, desp irte geografia fisicti de istoria tereI ronianescl. Desparte 'india francesa la 2
profesan, curn este la limba germana, adeca unid de clasa 1V-a i a Y-a si al tul de
clasa VI-a.
.1fid adauga D'una un institutor pe leinga ceI duol existen!! de la Limad, cu incepere
de la 1 Decembre.
Dispuue ca limba elena sa se incpti tot de la 1 Decembre i sa se prettea impreuna
si limba grecseA moderna.
Scolarii incep a fi examinatI de cornisiune la 16 Decembre, dupe publicatiunea din
jurnalul Vestitorut, din 2 Deceinbre, sub No. 968.
La 30 Decembre D'aria 3) arad resultitul lucrarilor inain tate; constata ca s'un in-
scris in gimnasiu 214, adeca cu 15 mal' mulllci erati la destantare; apoI din nou su-
pune Doinnitorulia stattil personahilta' sc6le'f, compus din vechil profeson, din ciltI-va
noI alesI prin concurs si din ciltl-va or6nduitI vremelnicesce /IDA la noil concurs.
D'orla cere deschiderea une scoll primare in cularea de verde si adaugirea cla-
set a IV-a in coldrea de negru, la LucacI.
Dirk Kursuril( facultative nit se descbide dedil Iiiiibit delta.
Sc61\ele vor incepe la 8 brillarle 1851.

Pe binga cursul de legT, se decide a se eiganisa i Facultatea ingineriei. Cu jiu.-

t) In 2 Deceinbre 1850, Eforia reinnoesce obligaliunea pentru piolesori de a ..11 gati manuscrisul
pentru anul al duoilea, i pentru a 'I indeinna sS fui acsta Eforia, ja hotirirea sA platsca in bala
pe autorT, de ctila de tipar In 8 3, continend 31 de rendurI pe fati, de la 100'200 lel dupe, greutatea
lucrfirel i acsta la fic-care nouA ediliune; se mal da antoruluT cdte 10 eernplare din carie. Proprietatea
operel devine a Eforier. (Vet,11 anexa.)
, 2) Ver1 anexa.

3) Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 26

Dalia seii No. 1.544, din 11 Decembre 1850, Eforia admite, ca vor fi primitl tinerii ab-
solventI ai cursurilor coutplimentafe din destiallatul colegir' si, tlAnd extnen de aritme-
tica, algebrii si g,eoinetrie, i tara cursurI colegiale complanen tare. Asentenea mesura
se publica in jurnale.

ti:

Pentru ocuparea catedrelor vacante la l'ami tutea de legi si la cea de inginerie si ase-
menea pentru istoria universala, se publica concurs, pentru cele ilitt6irt pe ;lata de IS
Aprilie 1851, iar pentru istorie pe 20 Ittnie.
Asemenea se pun la concurs catedrele de logicti si de morara i istoria naLltritla, li-
sica si himie, tot pentru 20 liarle.

' Ala vt9ut in 1817 laiinplialu-se o sdila militara de catlett. Acea scirla inca s'a in-
das dupe catierea guvernulta revolutittneI, ha chiar maI imante, din causa holerei I).
Barba D. tirbeiu, cu decretal No. 19, din 23 Ianuarie 1850, (ce d'un in anexa),
reinliintza seda, dttpe raportul sefulta ostireI, sub No. 101, dupe hudgebtl in tocrnit
de cornisiunea nurnita ad-hoc de Donmitor, pe suma de 84.000 lei pe an. Domnitorul
ordona D'orle! sa dea din hudgetul sc6lelor 6.367 16', o-dala pelara tot-d'a-una, pen-
tru facerea dote! seA51eI, Quin i leI 7.000 citelittelile setileI pe lie-ce luna.
&tila ostassca din Bacuresci s'a s't deschis la 7 Mala 1850, in casele M'Aruba Gr.
Mare-s, la S-ta Valen, cu deosebita solemnitate. Dinainla a fost servicitt hisericesc, si
la 10 ore profe.soral Pavlid a tima o ctivt'aitare.
In aceettst ;ti la 2 ore, Doninitorta a visita.t scla, insotit de .Majorta Voinescu. Colo-
Ylorescu rosa o nona cuv6ntare. Directittnea sclilet se dete Adjutantulta Major
Salman.

ti:

Setninarta Mitropolitan inca se reorganisza, citt si cele eilarcIriale din ItIra runirst-
nsca, pe 6 apl.
Profesorul Nifon BaIrtsescat, incliipttesce programul mar, pe care 'I data in anexa 2).

Pral decretal Ita Barbtt D. tirbeiu din 1850, al No. 87, inliinpladu-se o pepiniera
cen triad de dult, se decide si organisarea Une! feriiie moda. Dourmilocul ()Mona Efe-
riel prin acest decret, a in tocrni o coutisie, cave sit proiecteze regulamental acestei ferie
model, si szt fie gata inainte de anta mal 1851.

Profesorele D. Pavlid, la 15 &Ociare 4847, fusese uumit la actlsla sciSla pentru malemalid, cu
lart de 600 leI pc lun. El reclami In 1850 lfa sa de la 4 Iunie 4848, panA lucelA sceda din causa
holerel, pinl la 17 August 489, alud a fost chizImat prin olci domnesc, in cornisiunea in4reinat4
Cu reorganisarea scdel militare. Anexim actele rekitive la acst4 afacere,
2) Ye)I anexa.

www.dacoromanica.ro
 _Dam in anexa 5) acest domnesc lirisov, cum i proiectul pentru intinderea culturei
d'Olor i organisarea une seoli de educitia ginditeilor de matase, avad elevi dintre
invdtatoriI siitescI.
E de observat cit in decretul maI sus mentionat, tirbeiu rere EforieI luerarea si a
unid proieet de organisare a unei scelle de arte si metesugurI aptirandu-se de orI ce
teorii absolute si privind munal la efectivele eI de trebuintit, potrivit eu slarea i inisl-
bieele terel, ea prin indsurI practice si bine combinate s6 Ola produce folosuri ime-
diate. 2)

In Moldova inca sunt pe cale de org,anistire aprOpe tac sedlele i eu deosebire gim-
nasiul din LO.
Conform adulta de la 13alta-Liman, in lucid AdundreI obstescl se organiseza Diva-
mil general. In Februarie 1850, intre cele d'fintid lucritrI ale acestiii Divan, Domni-
tortil Gr. Ghica trimite i proiectul de regulament, lucrat de o comisiiine, dar mal
ales de Petrache Casimir, directorul Departamentulid bisericese i al invefatureI pu-
bliee 3)
Aeest birbat nu avu fericirea a '11' vedea aplicata opera miel' la linea
Septembre muri, phIns de scOla romAnd. 4)

llivanid obstesc adopta, sub preedinla Domnitorultii, regulanien tul eel nou al sele-
lur, care nu in &hipe a fi pus in lucrare, mai cu senia de la incepu tul semestritha seo-
lar 1850-1851.
Una din primele lucrar! ad fost relative la reindintarea internatelor de baelI si de
rete. Ealki raportul llepartamentuluI invziturilor publice in privinta acsta
Raport la Domn
Proiectul pentru reorganisarea InvtatureI publice, care de curad s'a discutat
adoptat de catre Sfatul extraordinar stibt a mal V6stre presidenlie, roprinde in 66
infiintarea unuI in ternat pelan' tinerl i in 27 infiintarea unid' asemenea asoprnent
pentru fete. Internatul pentru tinerI fiind o indsura, ce in deobste este (Taita si se do-
resce, si care fag,aduesee un resultat folositor pentru buna creseere i in vOlaiura pu-
blica, acest Departamen t sociite, c ct privesee intermitid pentru tinerI el se pote in-
Iiinta i inainte de a se pune in lucrare eoprinderea in totul a sus eitatultd proiect. lar
internatul pentru fete exista ast4I, in da acum nii se cere alt, deeal organisarea lui
in chip ea si primsea o desvoltare maI mare. Subt-iscalitul gasind de a sa datorie

2) Vedl anexa.
2) Dosarul No. 87, archiva ministerulm de culte.
Vel)1 Gazeta de Moldova No. 52 din 17 Afile 1850 i No. 70 din 48 Seplembre 1850.
1) In memoria tul au scris versurl G. Sion, D. Gusti i A... (Alexandri?) Ele furit pnblicale lui Zint-
()val i reproduse in Gazeia de Moldavia. G. Sion qictl :
'Casimir cu b5rhAtie
Pentru sclit se lupia:
El doria ca top sA lie
VrednicI de patria &ah.
Casimir era mima de 28 anT, cAnd mrtea i rapi opereI sale nationale. (Veqt Gazela de Moldavia
No. 75 de la 5 Octombre 18500

www.dacoromanica.ro
 28

etc. asa bine-voitI a incuviinta de 'a 1 Oetombre anul curgator inftintarea internatulut
pentru tinerT si tot de la acea vreme, interneerea in ternatului pen tru rete; am6nditoe
sa se organiseze dupe coprinderea proiectultd si pe cat incdperile de astdi ale sclelor
publice din capitahl ar ierta. 1)
Direetorul DepartainentuluT, If. Casintir.1)
Sectia I, din Departatnentul averilor bisericescI si al invetaturilor publice.
eful sectieT, D. G usti.
No. 2.942. 850, Tulle 10.

Se publica in harma/ele, fui deschiderea internatuluT i conditiile de a(linitere.

Se cere la t6te sclele din judele a alege cate duoT tinerT absolventI aT scdleT, ceT cu
note mal bttne i saracT, se lie admisi in internat.

Internatttl ntt se paeeu tac acestea deschide la data hotarita prin bttletinul
No. 57 din 1850. Departamentul hice cunoscut, prin Gazeta de ilfoldova No. 69, din
11 Septembre 1850, amanarea deschidereT internatultil, din causa de impedicrT ne-
prevOdute.

Pentru scla de tete se cuinpera casele PostelniculuT Jn Ghica, case in care pana
astddI se tina c6la centrala de la Jai. Directorul sclei de fete este Th. Stamati. Se de-
cide a se primi interne solvente cu o mie de leT pe an,3) prin ~atrele acte:

No. 801. Anaforatta Sfatitlui administrativ din 26 matarle 1830, sub

No. 121, ea Malta resolutic, pentrtt a se printi la institutul de tete pe kinga
pendiste 0, un n'unter de pensionare ca o ufra plata.
KDepartainen tul averilor bisericescT si al invetaiturilor publico, pe Valga referatul cit
No. 3.378, all inftitisat Sfatului anaforaoa cu No. 3.247, prin care el a midlocit catre
Inaltimea Wistra, ca la institutul de rete, pe langd stipendistele ce sunt dupe regula-
n'en t, sa se primesca si un nuin6r de pensionare, intru cat inchipuirile i incaperile in-
stitutultd vor Yerta, carT primito fiind cu o usrd plata din partea rudelor loe, sa li se
ilea ca i stipendistelor crescere si invetaturile prescrise de a;.ederlient. Statul in mina-
rea domnesceT resolutiT asitpra nuilierateT anaforale, luand in de aprpe privire o asta
privire, care este o mesura propasit6re in riispunderea nvifatureT, plecat ve aduce la
cunoscintd, c el gasesce nenierita aretala propunere a Departamentuldi dis, care (16ea
se va da in cuviinta de Inallimea Vstra, sti se si puna in lucrare.
Acest anafora din 6 Februarie 1850, sub. No. 279, s'a imptirtasit Deparianientulut
averilor bisericescI. 4)
!mala resol tqic
Se incuviintza acesta propunere a DepartamentuluT cultulm si se va publica spre
obstsca sciint.

2) Dosarul No. 246, archiva Ministerulta de culte, din 1850.

2) Acest raport este scris in brulion chiar de mina ha P. Casimir.
Ve;11 Gazeta Moiclovez, No. 66 din 4 Septembre 1850.
4) e) manuaTul achimistr. 'foliad 11, pag. 303.

www.dacoromanica.ro
 :19

a. 86ulescu, conduce reorganisatia sc6lelor si. se ocupa in 1850, cu regularea per-

sonaluluI didactic, asta cd cu aplicarea nouet legiuirt, ginmasiul sa ptit functiona, ma-
car cit clasele I-a si a II-a. In curnd G. Settlescit este nutint si inspector.

Nota regula.ment mudar se publica in brosura. in 40 la tipografia franceso-rornAna in

1851.
Noul asesirnent pelara reorgauisarea invtiiturilor publice este cu ruta superior la
kite legile scolare anteri6re si asigurd inv6tamntuluI public o directittne eminarnen te
nationald si liberalii. El asigurii gratuitatea invqdreentuluT in Moldova. Proclamilnd im-
portanta sclelor de agricultura, de meserit si reale, aseslf.mentul organiseza i invitta-
tuya gimnasiala cc;a 'nafta. Invetatura girnnasiald se va face in directiunea clasicis-
multa latino-elen. Invetatura 'nana va incepe in facultatT, de indata dupe organisatia
deplina a sclelor secundare.
Liinha nationald va fi singar al organ de invtamn t.
Eat in acest principia tritunful ultirn al limbet contra reactitmeI din trd si a voin-
leI stra in ul
Invldtura 'nafta coprinde 4 faculttl: Filosofia, juridica, theologica si medicala.
In facultatea filosolica sitia dita sectinni : I. Literarii, si a II-a de sciinte exacte cit
architectura i ingineria de podurl i osele.
Pentru asigurarea succesului scedelor, se prevede t'acere:1 miel legi de admisibilitate,
une legt puhlice pe basa atestaturilor scolare.

MUDA prevedere este in redactarea nouel legt scolare. Ea se preocupa de cel (lun.( in-
seinuall factort ai 1111 e scle: profesorul si cartea.
Pentru a pregati profesort primar!, se va inliinta scoli pedagogice. Pentru Invta-
mn tul secundar si superior se vor eitiaina profesor! barbar( inv6tall si se vor trimite
Linea bine pregatiti pe spesele Statultil la universitatI straine.
10, se preocupa de cartile didactice.
Acestea se vor traduce dupe clirtile usitate in Prusia, puhlicandit-se concurs pelan'.
acesta. Cartile preiuiate se tiparesc cu cheltuiala Statului.
Ciliar si pentrit crtI de cultura generalii, noni aseslAnient are frum6se disposilitinf.

Pen tnt AnthiasI data o lege scolard moldovensed se gilndesce si la invtatura sate-
ludid, prevs-len(' infiintarea la sate de seoli slise elementare, cu scop de a Forma din
IiiT satenilor timeni ca ciinoscintI neaparate staret lor gospodart bunt i cit frica hil
Dittnnesleu.
De o carn data legea cere in iintarea de 03 seo!i sliteset, adecd cate una de fie-care
plasa. Departamentul invtiiturilor publice la inchipuiri de misiliice, va crea de aseme-
nea scoli si pe la sate si maI iintiu pe la tno4ii1e in6nastirescI, mide este mal mulla in-
lesa ire.
Pe viitor nu se vor mal da hris6ve de trgurt stl iarmar6ce, decdt dupe ce proprie-
tarul mosiet va li infiintat a:61a elementard.
Programa sclelor elementare suud asta: Religia, citirea, scrierea, 4 spetiI, compu-
nerI practice, i anume: contracturi, jalbe, etc., cunoscintl practice din industria agri-

www.dacoromanica.ro
 30

cola si domestica, agrimensura, cotitul vaselor, cunseerea insurilor, ele., dupe un ma-
nual general dobendit prin concurs si care manual va eoprinde i eunoseing generale
tintibire spre desradacinarea prejudiliilor i rele deprindisel, precum si pentru latirea
eunosein[elor folositiire pentru starea locuitorilor.
Acest manual se va viudo fen.te eftin, ea sii i 1 Ola procura locuitoril. Cursul sc6lei
elementare va fi de t'e! anT.

MIGA programa! de maI sus se va parea eta-va eu tendinte de a tinpediea pe Orara

sa se folossea de invelamntul secundar si superior, ~Ti aminti acelnia, eoprinderea
paragrafuha 21, care dispune, ci s.olaril din scOlele pipo-imitare, ami se vor deosebi la
invlatura, cate duol pe fe-care an, la alegere prin concurs, din tre seolarir distine de la
trite selele elementare din judete, se vor line pe socotla Statulta in seda primara a
judelnlul i apol vor li primiti bursieri in internand liceuha din LO. Sis pito in6sura
frum6sa, mal romilnsea i maI democratica de-efit avesta?

Scoli primare se inflintri oil continua a existe pe la tilte resedintele din judete, tt'-
gun i tesrgusre, dupe uriniaorul prograifl:
Setntele rugaciunl.
Cetirea i serierea rol-nema.
e) Ilemorisalif.
CateChismul i istoria sAntii (testainen tul vieliiii i acel non).
el G-ramatica romfinsed scrierea dictando.
Caligrafia.
y) Cunoseinp generale de geografie i in special din a.ceea a Principiador.
hfAritmetica, caleulai'ea de rost i clublscerea de inesuri, greulag .si monde.
Cunoseing istoricc din biogralif i preseurt-ire din istoria Patrier.
Cetirea i scrierea
011iectele aeestea se vor inveta in curs de I ala ; 1111 prograin spevial le va imparli
1H" a cesuri.

Sede primare de bieg vor fi in lasi la Tris' Erarela, la TatarasI, la Paeurail, la Vil; u-
sor si la Sarerie.
Sci'de de rete vor fi in trite resedintele !imante, inc acula de o data cel piitin in Bo-
tos:11A, Roman, Brlad, HusY, Bacial GalatI.
Asedm6ntul prevede internate pe liIngit fie-care seda de fete.
In lasi se mal infiintza (lone scolt liliale en eilLe done clase, deoselii de seda exis-
tent de fete.
Jata prograrnul sciilelor de fete:
Siin tele rugaciuni.
b) Cetirea.
Scrierea.
cl) Calcularea de rost.
e) Religia, catichismul i istoria siint (vechiul i noul testament).
ff Gramatica romilnse5. i scrierea dictando.

www.dacoromanica.ro
 31

Aritmetica. i cunscerea inesurilor, greutatilor si. itionetelor.

lt) Cunoscing din istoria naturala si clemente de fisica.
if O limba. striiin, in sc6la cen trata.
jf Un tractat de moralti adaptat la starea ce elevele 114 a ocupa in societate.
) Cunoseing din geogralie i istorie, iar mal* ales din geogralla si istoria p
Musica voc tla dupe metodul cel mai lesnicios.
Lucrurl femeeseI de mnii, precitin: a spla si a ealet pAnzatrI, a lucra cit ac de
eiur (crochet), a tese covre, a lucra borbote si al tele.
Desemnul de florI i peisagitiri.
Tinerea socotelelor de cheltueli.
Obieetele acestea se vor invla in curs de 5 ant
Un prograrn special le va imptirti pe anTsi csurl.

La scla principalti din Ia1, SP dispute a se tine un ntunk. de interne pentru a se

l'orilla din ele inv6taltire la scolile de tete. Acestea pe lAnga cursul de 5 ala vor mal
mnva alp ditol 4nT pedagogia i vor ajutora pe inviilalAre in exereitiul lor pen trti a
lace practica.

Pentru pregtitirea de inv6tatoti stitescI, se cere absolvirea eursulut primar si un an

do sala pedagogica.
Vor fi cursurl prinaare si la sc6la de meserie i la casaron' pentrit soldati.
A.semenea se vol. reforma se6lele armene primare si se vor obliga commatilile erre-
escI sa in finiteze si ele de acesle seolI.

In invetamntul secundar, non' asedemOnt claska : scolile reate, ferina model, sco-
lile gimnasiale.
Nu pulcra da en anitinun tul aci dispositittnile ased6nttlitliiI in privinta sc6lelor se-
rondare i inalte i ne n0rgiiini pentett a nu mari imita acest studi, sa trimitem pe
leetor la aseslamn tul (Iat in anexa. 4)
Am vom amin ti numai sc6lele reale, ah a se infinita in LO', IlotosinI i GalatI, ail
un eurs de 5 ani si prop,Tamul osebit.
Obiectele cari au a se inveta in sclele reale in ours de 5 anI, SUD I urnial6rele:
Roligia, mal' pe larg de At in scOlele primate si un tractat de morilla potrivit I,t
torintele m-111.11111 crestin si cetatn
Gramatica romAnscti in tlti a eI coprindere, scrierea dictando;
S'Alti n OLA a ltif in tindere en exercitiI de comptinerI de tot felitl, lar rnaT ales
de ac,eIe usuale;
Matematica ;
Geografia, statistica si istoria in general, si a principalelor in special
(3) Caligra 'a si desemnul liniar
Fisica experimen tala ;
Gin-mastica;
Istoria natural ;

4) anea.

www.dacoromanica.ro
 - 32

In Iasi i in Botosani, litnba italiana si acea germana; in Galati, area italianii, en-
glosa i acea greascA, din eari cilte una va fi indatoritre ;
Technologia, in cel de pe tirmd duoi ara.
Aceste hiede sunt indatorittire pentru tolf, iar din specialitatile alai jos insemnate,
eleva' vor fi datori a'1' alege macar una, (Are va fi neapratd pelara PI. Aceste specia-
litd11 sunt :
a/ Economia rumia si clemente de chimie cu aplicatia la agricultura si industrie.
Mecanica popular i desemnul atingi,itor de ea.
cf Architectura i desemnul atingtor de ea.
d) Geometria teoretick' i practica.
el Sciintele cornerciale, latee carT i condica do comerciti si de canibil, dupla scrip-
tuca, istoria cornerciuluT i aceea a inventiilor, geografia comerciala.
Elevil cari vor don i a inv6ta si al te limbI straine, vor tutea indestula acsta dorinla
in gimnasia, unde se vor combina csurile predarei lor in chip intlemAnatorin pen tru ea.
Ferma model, ea un clics de 3 ani, urmza a capata progr.un ulteriormente.
Gimnasittl va avea 7 clase cu programiii urrnator
Religia;
Caligrafia;
Limba latina i elenti, co. literatura loe, indeletnieirea cn autorii elasiei;
Limita francesa, italiana, germana, russca i turcsca, din cave una va fi inda-
torithre, dupe alegerea scolarilor, ski a parintilor lor
Gramatica romknsea in tta a eI intindere;
Matematica;
Geografia nona si statistica in tea a lor intindere in general, si a principatelor in
special ;
Geografia veche;
Istoria universall si a principatelor;
Antichittile romanilor si ale elenilor;
Poetica, retorica, stilul, In hita a lor Intintiere;
Mitologia;
Istoria naturala;
Fisica experituen tala si clemente de eitimie;
Desemnul ;
Girrinastica
In troducerea in filosofa. dupe sistentul adopLat in Prusia.

Scoli gimnasiale se vor iniiinta nu numai in IasT, ci treptat (hipe 1114160e si In al te

eapitale dc judele, ineep6nd eu Iktrladul.

La facultatea medicald se prevede in flintarea tunet scolI pentruu ineme si a unei seo!'
de chirurgie, lsAndu-se pe mai tri organisaroa proprio a facultatel de medicina.
Asemenea pe lngi sela ile chirurgie se cere o clinic de veterinarie.
De sominariT legea cea ntud, la 64, face gresla de a subordona reorgauisarea Ior
la Intelegerea prealabild cu Mitropolitul si Episcopii.

www.dacoromanica.ro
 88

Deja in 25 Februarie 1850, prin ofisid Doinnesc No. 17, Doinnitorul Ghica a ridicat
de la comitetul central casa inv6taturilor publice si cutia milelor, si le au alipit la nou/
tnfiintat Departament al Vorniciei averilor bisericesci si al inv6taturilor publice. 4)
Acum prin noul asepinnt, la 84, se 4ice ca Departamentul inv6tAttu4lor publiee
este insarcinat cu administratia scedelor din Principat. Pentru acsta ort si ce soila
trebue sa fie supus autorisatiei i privegheret
La acsta misiune Departamentul se ajuta de un Sfat scolar si de un inspector ge-
neral. Sfatul scolar se compune din inspectorul general, ca presedinte, cnd ntt presede
Ministrul su directorul ; din directorul internatului; din 3 profesort ales!' de prolesorii
seMelor secondare si din top' profesorii invlttuilor inalte. futre alte atrilmte adral-
nistrative i sciintifice, Sfatul are si cultura si propasirea limbei, cum si statornicirea re-
gulelor gramaticale i compunerea orl traducerea crtilor didactice.

In privinta numirei profesorilor se stabilesce, prin art. 143, concurstil. Pentru for-
marea de invtatorI satescI, se infiintz la Trel-Ierarclit o scla preparanda.
Inamovibilibttea este asigurata corpului profesoral prin 150.
Departarea unid profesor de la catedra se l'ace in urma unet judec,ati a sfatului seo-
lar. Nmnai inOtatorit senielor eleinentare, carl stint n'uniri la posturt d'a dreptul de
Departament, vor putea li destituiti de catre dAnsul.

Din respectill cultural, noul asepmnt prevede biblioteca, la 200 si cele tirmat6re:
Top autorit seil editorii si redactorii de jurnale vor fi datort sa (lea gratis la biblioteci
cate 6 exemplare.

Se prevede asemenea obligatitinea de a se trece in budgetul anual un pentru eurn-

*urea de instrumente de fisica si chimie, de geometrie si mecanica, de medicina si
cliirurgie, modeltirl pen hl' architectilra si agricultura.

In fine regulamentul pinte sub dependinta Departainentitim invtlatitrilor publice

tte scMele private. Autorisarea este obligattire pentrit toti direetorit de scoll private,
precum i pentru totl profesorit pedagugh din ele.
Cei necrescini nu pot linea scolarI dect de legea lor, dr pot avea profesor! crestini.
InvtaiOntul privat nu pte merge dectit pina la clasa VI giinnasiala, dupe care secta-
ria sunt obligati s merga la liceele publice ; inv6tatura in scolt private va fi conforma
.si aseinenata Cu cea de la scOlele publire.

O dispositiune de lauda a noului ase4mnt este supresiunea pedepselor corporale

din sciele publico .si private.

Invlfun6ntul seminarial a fost un moment iar amenintat de isbire, prin interventiu-

nea Episcopului de Roman, care inca din '1849, cu anaforaoa No. 237, a fost cerut

1) Manual admin. Tom. U pag. 37.

3

www.dacoromanica.ro
 al
Domnitorulul voia de a chirotoni candidatiI netrecuy in seminal., sub pretext c. lipsesc
de aceftia i ca '1 trebuesc 118 preotT la eparchii. Corespondenta continua i inaintea
Sfatulul carmuitor, i pana in Aprilie 1850. Statul respinge neintemeiata cerere a E-
piscopultd i Domnitorul aproll respingerea in 19 Aprilie 1850.4)

Primul rdnd de cala din mala de arte, sPa maistril, cu atestate in regula, ese de la
examenul din Iunie 1850.
No. 818. Anaforatta Sfatului din 91 Iunie 1850, sub No. 1.924, ca in/la
eesolutie din 29 Iunie 1850, pentru suma ce urmzei a se stobo;li elevilor ce roe
esi maestri din scla de arte 0, mestrguri, i pentru chettuiala drumului
i 11 mergerea la locul de linde au fost trimit4 la invetatura.
Departamentul din 'nauntru, a reterat Statttlia, sub No. 11.975, ea la examenul dat
de eleviT se6leT de arte, 16 din eT ail e0t maestri, atestuiy in ramul invltatureI lor,
pentru care miOlocesce, ca pe langa uneltele meste$ugulul ce dupe aselantat li s'aa
dat de catre directie, s li se harazsca cate 500 leT de de-ctu.e, spre incuragiarea $i in-
lesnirea 1ntru deschiderea atelierelor, la loen! unde urtnza a se aseda. Sfatul ineuviin-
tand a li se da acest ajutor hanese, o data pentru tot-d'a-una, din venitul Eforiilor ttlr-
gurilor, la carI ace$tl maestri sunt destinati; plecat aduce la cunoscinta Inaltimet Vstre
spre desvdrsirea hotarirel.
Acsta incuviintare de -catre secretarul de catre Stat prin adresa din 1 hale 1850,
sub No. 1.995, s'ad impartasit Departamentulta din launtru si sub No. 1996, Departa-
men tgluI averilor bisericescI $i al inv6yturilor pithlice.
malta resol utie
Se incuviintza a se slobotli numitilor maestri cate 500 leT de la 4isele Eforil, iar
Departamentttl bisericesc le va slobodi eheltuiala cuvenita pentrtt drtnn. 9)

Burtierid moldoven1 din 1850, mil tirmatoriT: Panaiteanu la Manchen, acum de

fiarte muly mil; G. Apostoleanu la Berlin, pentru jure si camerariile; Scheleti la Post-
dam, far indicare de studia ; Veisa la Paris: matematieT i sciintele naturale. Eraclide
la Paris, studiaz drepttd.Botezatul in Rusia, fara indicare de studia. Alinescu In Viena,
medicina. Panaite Doniel la Paris, matematicT; N. Ionescu la Paris, literatura.
Pe aceiti dual din urma '1 recomanda pentru burse G. Sulescu, si li se da cate 4.000
lel pe an. 3)
Bursa acestor duo T din urma este acordata puntal pe duot ami!
Domnitorul Ghica mal Mona ajutor anual fiuluT PosteIniculuT Boteanu, din 1a$T, ca
s invete la Petersburg, pe 4 anT. Nicu Ghica Vornicul bisericesc, se supune la acest
act de favre, in Ianuarie 1850, $i 'Trusa continuarea burseT la tineril de valtare, ca
N. Ion escu si V. Daniel!

Ire01 anexa.
Manualul admin. Tom. II, pag. 352.
Dosarul No. 633, archiva ministerutul de culte,

www.dacoromanica.ro
 35

In prilie 1852, se serie D-lui N. loneseu s'a se inthrea in trd

Putinele scolI, earI functionz inca inainte de aplicarea In Moldova a nouet legI
seolare, avur un budget de 200.000 leI. Venitttrile sc6lelor, la ineeputul anul III 1850,
erail de 596.980 le si ea o reserva de leI 136.852. 1)

Din respeetul cultureI generale, s amintim eti in anul acesta, Domnitorul tirbeiu,
da deeretul din 24 Decembre 1850, pentru organisarea unel galerit de lablourI.
Eat acest decret :

Noi Barbu Dimitrie

Cu atila luI Diunnedetl, Doma stapnitor a (Ata tra rotadnsea,

Deparlamentul Ceedinfel.
Bazurile uneI bibliotecI, a unid muzti de istorie naturala si a unuI cabinet de fisica
si de chimie, s'au pus de vre-o etI-va anl, i aceste treI stabilimen te neaparate pentru
instructia.publie, se inaintza din (;li in di, prin cumpraturt din fondurile scaelor
prin daniI generse din partea inbitorilor de luminarea neamulttf.
O lipsa t'a-Mese neindeplinita, aceea a unei galeriI de tablourI pentru studitil tine-
rime!, eare ar avea aplicare se Imbrilliseze acsl frumsti arta.
Dorind a se pune temelia i pentru indestularea acesteI trebuinte, si a se incepe
14marea uneI asemenea galerit, poruncim aeelut Departament a se fntelege cu Etoria
setilelor, ea s se adune t6te gravurile i tablourile ce a avut scida, sa se aeze in tr'u
sala potrivita, dupe felul i meritul lor, sa se inscrie intr'un registru snuruit
pecetluit.
Spre acest sfrsit, tramitem i noI pe langa acest oils, duo tablourI lucrate de duou
romfull, anume : G. Tatarescu, care se afla in Roma, cu cheltuiala Sfin te! Episcopii de
Buzii, si P. Alexandrescu, care, (lovedind o aplicare si un talent deosebit pentru pie-
t'Ira, se va tramite pe patru ani la Roma, cu cheltuiala din casa scedelor, ca sa se des6-
virssra in acsta specialitate, i cu vreme sA se deschida i acsta cariera tinerimeT, pe
hinga altele ce s'an asedat cu nona organisare a saelor.
Suhventia anuald a acestui tn6r, va fi de duo6 sute galbeni pe an, si se va incepe
de la 1 Martie anul viitor 1851 9).
No. 1.751. 1850, Decembre 24.

Wallenstein este numit conservator si al acesteI galerit.

Deja in 5 Ianuarie 1850, en ofisul No. 9, tirbeiti aprobase propunerea Departa-
mentuluI Credintei, de a hice treI tablourl representad ineoronarea 10 la 4 Ianuarie
in diferite positii a serbreI. Acestea se voy aseda in sala ObstesceT Adunar], la Mitro-
polie.
S'ad i dat 400 galbeni artistului Satmari, acompt pentru acstA lucrare, dr nu
scim de ad realisat macar unul din aceste tablouri.

t) Gazela de Moldavia din 26 Octotnbre 1850.

2) Dosarui No. 1 si 239, archiva ministeruluI de culte.

www.dacoromanica.ro
 36

Din respectul musiceI semnalam, in 1850, activitatea capeltnaestrului Herfner, din

IaI ; struintele arch. Visarion pentru reorganisatia corulul vocal. Lucrarile musicale
ale luI Fleclitenmaeher pentru teatru din IttsI si ale italVaehman celui din BucurescI.
In DIO ; continua si trulla francezk sub directiunea luI Delmary. La BitcurestI opera
italiand aclimatisza cu mare Inlesnire musica.
Alexantlru Petrino din IasI, publicli (ramatica vomla, pentru clasul illarmonic.
Petrino e profesor de musica vocald la seininarill si director al capeleI militare.
Se produc in IitteurescI si Iasi maT multI coneertistI.
Se inmultesc piesele din repertorul rotudnesc, maI cu snui la Ia$I, unde se juca
Nunta teransea i Tau ratieul, sub directittnea luI Matheiu Milo.

Din efemeridele sciintifice, vom aminti,c in Martie 1850, profesoriI Nlitrin,Wallen-

itein, aleg i assla instrtunentele de fisica de la BucurescI.
Apare in 1850, remarcabila opera a Principeltfi N. utit, in limba franceza : Notices
statistiques sur la Moldavie.

Guvernul moldav este provocat fie guvernul turcese, sa ia parte la exposititmea ce

este a se organisa la Londra, in Palatul de cristal.
La 12 Decernbre 1850, Domnitortd Ghica numesce o comisittne insarcinata ctt adtt-
narea obiectelor de tramis la expositiune.
Sunt nurnitl membrii in acsta comisiune : Vorn. C. Sturdza, Post. G. Asaki, Major
M. Kogftlniceanu, Cminarul A. Constan tin si Hristea Gheorghiu.
La Martie 1850, D. M. Koglniceanu e insarcinat a preda la Constan tinopole obiec-
tele adunate pentru expositiune I).
Lucrrile archeologiel i istoriel sunt representate in Moldova prin publicatiunea de
documente ce face N. Istrate, in foiletonul gazeteI de Moldova si prin atentiunea por-
tata asttpra unora din monumentele veda; asta fu crucen lul Feretit de la Ia$I 2).

Departamentul din lanntru serie, en adresa No. I6067, catre Eforia sc6lelor, ea
dupe trebuintele ce se simte; din imita porunett data de Inaltul Domn pentru organi-
satia.une1 scide de aplicatie pe timpul ierneT pen tru aspirantiT de inginerl la poduri
sosele, in carI ace.stia sa 's1 peda cotnplecta studide lor relative la acsta ramura....v
Departamentul a cerut avisul cornisie luerardor sistematice 5i ea a intoemit pro-
grama acestel scoli si s'a aprohat de Domnitor.
Vor fi in acst sctili 15 elevi conductort
ProfesorI vor fi din al gimnasiulut, cu addugire la lfa.
AcstA sella nu se pnte deschide in 1850, ci nunial in iarna anultfi 1851-1852.
D. Al. Orscu este numit profesor la acsta se6la.
Din efemeridele anuluI, mal amintim aci, ca G. Asaki, la 9 Ianuarie 1850, schimbi
titlul jurnaluluI su Albina poindnsca, in acel de Gazeta de Moldava, slicnd eft In
I) Vet,11 Gazeta de Moldova No 21 din 1851.
Gazeta de Moldova din 22 Maiu 1850.

www.dacoromanica.ro
 37

mijlocul nouelor impregiurarI, gazeta Albina s'ar parea un anacronism. Asaki pretinde,
ea nona gazeta va fi sub redactia uneI notte societati.
Foiletonul notteI gazete pastrka numele de Albina rometnesca.
In lidie 1850, apare Zimbrul, la noua tipografie a NI T. Codrescu, sub redactiunea
nominala a luI A. Fotino, pe eand in realitate Codreseu, Gusti, Tb. Stamati, serian in
acest jurnal.

La expositiunea din 30 Aprilie 1850,a scedel de meserit, au fost expuse 285 (hiede,
sub direclia lui G. Caliman, care dirigea de duoI an" de dile, primind de la Stat o sub-
ventittne de 36.500 leI pe an.
Gr. Ghica a visitat exposititmea se6lei la :30 Aprilie, insolit de directorul inv6tatu-
rilor publice, Panaite Casimir 1).

in 22 Iunic 1850, iiind director lucrarilor publice D. Major M. Kogalnieeanu, Dom-

nitorul Ghica pune temelia casarme' de la Copou, avnd architect pe profesorul A.
Costineseu.

In Septembre 1850, NI Nicu Ghica suceede la Departamentul biserieesc Spatarn.1

Grigore Cuza, numit la acest post cu oficiul Domnesc No. 57.

La examene,le de iarna, incepute la 14 Februarie si terminate la 28, au asistat Aga

N. Ghica i referendarul P. Casimir.
Au fost numrul elevilor 420, si la sela de fete 85.

Intiinlarea gradinei Kiseleff, este inca opera a anultu acesta.

Domnitorul Gr. Ghica, raen in tmna anultu 1850, o escursiune in Nordul Moldo-
ve'. In fie-care oras visita se6la si se interesa de ea.
La Trgu-Neamtu, in 11 Septembre, puse temelia sc6lel priruare, ce zidi acolo mo-
nastirea, din venitul e', prin Ara. Neonil, Starettil MonastireI. Se puse in tema] un
pergarnent. Domnitorul generos dona. 3.000 leI archilectultd i meseriasilor. (Gazeta
de Moldova).

1) Yet,I1 Gateta de Moldova din 4 Maiu 4850.

www.dacoromanica.ro
 CAP. III
A_ 1\T T_T 1-1 1 1ES 5 1 *3 5

Cu adresa Eforief, din 5 Ianuarie 1851, sub No. 9, Mitropolitul este rugat sa faca
sfe?tanie, la 8 Ianuarie, pentru redeschiderea salelor din Bucurescf.
Profesorif nota, numilf prin concurs, in 10 Ianuarie 1851, ea suplinitorf vremelni-
cescf, dupe art. 151 din regulamentul salelor, a fost urmatoril
Maxim, pen tru limba latin elasa I si II gimnasiala, cu WA de lei 400 pe luna, prin
adresa No. 26.
Lazar Drugeanu, pen tru morala religiosa i Istoria Slnta, la elasa II si III, cu lei
300, prin adresa No. 27.
I3aras, Istoria Natural clasa V, 400 lei, prin adresa No. 28.
Alexe Marin, fisica i chimia clasa VI, 600 leI, prin adresa No. 29.
Barbu Stefanescu, clasa I, 300 lef, prin adresa No. 30, si
B. Stilescu, la clasa IV cu 450 lef, prin adresa No. 31.
Cei-a111 profesorf sunt cunoscutI, eel veela.
Prin oficiul No. 36, din 7 Ianuarie 1851, Domnitorid Stirbeiu aproba statul lefilor
cu reservele ce se arti la vale :

Noi Barbu Dimitrie

Cu mila lui Dumneslefi, Domn stain:MR.0r a UM tra romnsca.
(a! re Departamental ereclinfel
(kVsIdnd raportul acelta Departament, sub No. 59, prin care ni se supune acela al
Eforiet salelor, subt No. 1.076, in privinta deschideref salelor, a intocmiref de cate-
dre, i statul legilor ;
Nof nu putem deat a ne raporta cu incredere la lucarile Eforier si la presentatia
ce ne face.
Primim dar pe eel esiti din concurs, rmind a se supune i aeestia, ca toll cei-alti,
Ja cercare de un an; iar pen tru calf nu ati coneurat, se va deschide concursul la Iulie
viitor, pentru care se vor Lace cuvenitele publicatif de acum.
Lefile se vor rspunde din sliva de and se va deschide (le-care curs, benefieiindu-se
protesorulia slece stile peste sliva inceperet

www.dacoromanica.ro
 40

Cursurile se vor lima dupe orenduiala asei,lata in propraina, fara abatere si dupe pu-
terea scolarilor.Ia dar, nu vedem cum ar incepe de o data de la fisica i himie,
urmzi a avea cunoscinte pregatitre.
Pe langa acestea bagam de semi, cA unir din profesod se insfircinza cu cate nu poi
imbrtisa, precum Serdarul Genilie, care este bibliotecar, se insarcinza cu geografia in
clasele I, II-a si a III-a, i apoI i se da $i un curs de istorie in clasele a V-a si a VI-a.
Aceste indreptarr urmza a se face, caw trebue sa cauLain a da o noua impulsie la
ramura irivetature", ferindu-se de moliciunea ce paralisg cele-alte raining, si de pre-
nesprijinite de cuvenita energie, si de un folos ce trebuinta imediat ar cere.
Catihismul nu se va preda, precum nicI cursul de filosofie nu se va incepe pant( ma'
an Lein nu se va alcatui textul, si se va a.proba, dupe cercetarea la care se va supune.
(Urmza iscalitura Marief Sle.
Intocmal dupe originalul,
Opreanu.
No. 36. A.nul 1851, Ianuarie 7.

Asupra acestui oficiu, Eforia respunde Doninitorultu, cu anaforaoa din 17 Ianuarie,

sub No. 59, supunendul spre aprobare tiparirea cartel de e,atechism.
Pentru cursul de filosofie, Eforia spline, ca manuscrisul e gata, dar fiind-ca I. Zalo-
mit, care era insarcinat cu acest curs, a fost in urina insarvinat sa fac Istoria univer-
sala, in locul SerdaruluI Genilie si nu '1 incape timpul sa faca i ennui de filosofie, E-
foria propune, sA remana acest curs pilua la anul scolar, adiea pana la t6mna
anuluI 1852, (And atunci se va numi profesor de istorie.
Eforia cere Domnitorultti intarirea provisorie a lid Zaloinit pentru tilosolie, de la cla-
sele IVVI, cu 1.000 lei pe lima. In locul orelor de filosofie remase neocupate se pune
istoria naturala in clasa VI-a si fisica intr'a V-a. remaind ellimia la loco! ei. 1)
Dam in alta anexa 2) orariul delinitiv ale giinnasiuluI din Bucuresci pe Ianuarie
pin4 la Iulie.

O dificultate desitil de mare financiara a intiitripinat Eforia la organisarea scedelor,

cu desfiintarea contractelor luI Monti si a calor-alti profesori francezr, adit$I dupe des-
fiintarea colegiulut romanesc de la S-tul Saya la 1847.
Ebria este nevoita sA intro la invoiala cu Monti i sa'I dea ca despagurire pentru
anularea contractuluI 47.750 lei. De profesoriI Varaigne i Ilitrard a scapat msa Efo-
ria fail alta cheltuial. 3)

Dar de abia s'a anulat contractul at Monti si el isbutesce, bucurandu-se de altmin-

trelea de huna opiniune in societatea mala bucurescena, sa recapete directittnea in-
ternatulul reorganisatuluI
Dam in anexa 4) actele in acsta privinta. Ebria propune, sa se ilea lut Monti plata

4) Vei1 anexa.
2) Ve1 anexa.
Vell anexa.
4) Idem. Vell in anexi 'Inmate bursierilor primill.

www.dacoromanica.ro
 41

celor 20 de bursied ce Statul hotaresce sa intretina pe comptul set. Cu acesta oca-

siune Ebria dobandesee de la Domnitor, din casa Statulut, acordarea sumeI de 850.000
le pe anul 1851.

La linea anulut 1851, in luna Decembre, scolile din judete, ea 4 liceul S-tul Saya,
funetionau eu personalul i lehle aretate in anexatul stat, pe luna Decembre.

Ebria ove Dontnitorttliti, in Februarie 1851, deschiderea setilelor din Cernett, Jit,
Trgovistea, S'atina i Brila propune cate &ten profesor1 de lie-care din aceste scolt.
Tuturor profesorilor din judete li s'ad platit cail de posta pentru a merge la post.

Orasenii din Craiova si din alte judete ale OltenieI se jeluesc Domnitorultd, ea n'au
inca seede deschise, in Aprilie 1851. Domnitorul pune resolutiune:
O recomandrun cu osehire la D'ida scidelor. Urtnza ea panti. la Septembre sa in-
cepa' negre$it atat in Craiova, cat si in orasele de apetenie. Va lua de aeum indata m-
sud.
In 9 Maiil 1851, dttpe starttintele inca din anul trecut ale judetenilor, Eforia pro-
pine Doinnitorului, ett raportid No. 537, stiiimularea in Magurele a sclei Rosii-de-
Vede si in Severin a seleI din (ernetI2) liind-ca 110i1-de-Vede i Cernetit a incetat
de. a mal fi eapitale de judele. Acsta m'estira Domnitorn1 o aproba, in 21 Maitt 1851.
Tot intr'actlst ().i se aprob desehiderea si a seleI din Caracal.
Pen tru a activa deschiderea scedelor din judete, Eforia, prin jurnalul 1.148, din 25
Ittlie 1851, dispune etimp6rarea une carute notte, en care direetortil selelor sa mrrta
prin judete sa aetiveze reintlintarea setilelor pana in Septembre, dttpe porunca Domni-
toruluI.

Cu oeasiunea organisitrei personalului didactic de la S-tul Saya s'a agitat pentru

prima data chestiunea pana astall neresolvala a en 'maulla. raled re. 3) Departamen-
tul trebilor bisericeset rsptinpnd Eforiet, in 23 'armarle 1851, sub No. 366, observa
e prin propttnerea sa de a instircina pe I. Zalomit eu istoria universal i ctt
acesta se impovrza eu studiI tie Ole clase, pe care de si le ar imbriitisa eu destula
rivn, raporiandit-se la seoptil buttel rsplatid; dar totusI este de creOut, c. i se va
slabi energia... Departamen tttl avt EforieT si aceea, e I. Zalontit nu este specialist in
istorie. eful DepartamentuluI, ln Bibescu, este contra cumululuI i indmni pe Eforie
sa bine-voiasca a nu aproba prin chipul indulgentei, vointele aspirantilor de indoite
su in trei te fun ctiI. 4)
De si I. Bibesett fett asemenett judici6se observad Eforiei, el supuse Domnitorultu
raportal ei, de care mal sus vorbirnt i Domnitorul '1 aproba.

2) In Maiii 4851, se asi,h1 bursierI si la pensionatul Bucholtcer. oi anexa).

Cernetenit, in Octombre 1851, cerurii restabilirea scedet (Dosarul No. 257 archiva ministerultif
de culte.)
S'a resolat cestiunea in jimiA, cu legea specialk promulga a sub regele Carol I.
Dosarul No. 563 din 1850, lila 99 verso, archiva ministerulul de culte.

www.dacoromanica.ro
 42

Cu No. 164 din 7 Februarie 1851, preotttl Alexandru Popescu, a fost numit prin
concurs vremelnicesce profesor la nona catedra de catechism a liceului.
Eforia publica inca concursurl pentru 4 e,atedre i anume: Istoria universala si a !arel
romanescI intrupata ca dnsa; fisica, chimia i istoria naturala.
In 4 Iunie 1851, cu decretul No. 652, Baras Iulius, doctor, este numit profesor de
istoria natural, la colegiul din Buctiresel.

Se publica egalmente concursad pentru ttite catedrele de legI i acelea de matematia

In 14 Iulie 1851, urnia la Bucuresd solemnitatea exainenultd general si impartirea

premiilor, in presenla Domnitorulut Acesta rosti diseursul ce dam in anexa. 4) Domni-
torni amintesce, a a fost tot-d'a-una amic al scedelor. Era nerabdator A. le vasta des-
chise. Cere ca instructia sa fie seritisa: instrucria nu sta in cate-va ideI coren te, ski
cuvntart sonore pe care declamandu-le, su insiruindu-le pe hartie un tnr, sa se in-
gainfeze, sa nu se mal induoiasca de nimic i sa privsca pe sinesI de natura deosebita,
mal: pe sus decat acelor-altI... adev6ratul si singurul scop al educatia este secta, a des-
rolla facultatile fisice i intelectuale ale unuT thrffir si a 'I da milpea:e de o vietuire si
petrecere cat prin putinta mai placute, tac6ndu'l destoinic de a indeplini vre-o slujba
speciald i fulosittire societatel... tirbeiu arta, ci pe aceste base s'a organisat
inn tul, prin oficiul sa din 17 Octombre 1850. Cu acest scop s'au facut pregatin pen-
tru deschiderea pana in 1.6mn, si:tu cel mult pana in priniavra, de cursar speciale
tutea. sedla militara, axila de legI, scla de topografl, de podurt sosele, sedla de agri-
cultura, sctila de mestestigurl i sctSla de fete.
Domnitorul trece apot in revisie starea.societateI si apela la tott: Pinte!' silinta a in-
zestra patria mistra de barbatI impodibitI cu sciinte positive si speciale u osebitele
VedetI ruinelc ce ne imprejra de tete partile, ruine arara, ruine in casete mi-
tre... E vremea a no ala o data spre recladire...t) Donmitorul termina inultamind De-
partamentului credintel, Eforiel si directorultif scedelor si indinna pe profesorT la 'nunca.

Cu noul an scolar 1851 1852, Efuria planuesce a cladi o casa pe un loe al monas-
tirei Colea, de tanga S-tul Saya. In acsta casa voia sa inliinteze apoi un internat de
300 de eled. Locul l'au luat si casa de pe el a fost darimata, dar proiectul rmase pro-
iiec,t, pana mal tardiu, cand pe acest loe si a localulut S-tul Saya se zidi palatal actual
al un iversitatei.

Cu ocasitinea reinceperei noulut att acolar, Eforia lua si propuse aprubarei Domni-
torulm, unete nouI dispositiuni, pe care lectorul le pette vedes In actul si in tabelele cu
programe ce urtnza, lucran aprobate de Domn itor, en oficial sea No. 1.421.

Veslt anexa dupe pag. 252 a Gazetet tie Motdova No. 62 din 6 August 1851. Din anexatul discurs
al ministrului instruciiune1 publice I. Bibescu, se vede, cli pina in lidie 1851, populatiunea scolari era :
332 in gimnasiul din Bucuresci pi 1.257 in 9 scoli primare, din care 3 in Bucuresci. T6te proieclele
jnaintate sunt enumerate in discursul lid I. /Mesen.

www.dacoromanica.ro
 43

Inaltimel Sae Domnulm stapanitor a telta tra romdnesca,

Barbu Dimitrie

Eforia sclelor
Raport.
Cu prilegiul reinceperei invdtattuilor giinnasiale, Eforia a socotit de neapdrata tre-
buint, a lita re-carT dispositii, dovedite neaprate prin experienta.
Ca sa se p6ta invdta ma bine littiba latina si tot-d'o-data sa se desvolte i cea ro-
mana, Eforia a chibzuit, sit se predea in paralel anidndoug aceste limbi de unul si ace-
profesor, iar nu de duo! ea Ora acum. Alegerea a caslut asupra D-luT L Maxim,
care posede bite calittile cerute pentru acest sfirsit.
Leine ce se pltesc dupe programa pen Lru amdmluod aceste in suma lei tina mie
pe luna, adica lei 600 D-lui I. Pop, pen tru limba romana in elasele I-a, a U-a si a III-a
si lei 400 Thltif I. Maxim, pen tru limba latina in clasele I-a si a II-a, iiind-ea D. Ma-
xim se insarcinza actun i cu linaba roman, Eforia este de parere a 'i se da leT 600
in loe de 400 pe hind si va r6manea in casa scOlelor o economie de let 400 pe tta luna.
Catre aosta, Eforia, privind, c D. A. Armin, I. Maxim si A. Drugeanu, implinind
vretnelnicesee in curs de un an scolastic, postul de profesor, eel d'antdiu de fisica
himie, cel de al duoilea de limbit latin, si eel de al treilea de invdtaturT religise, au
dat dove0I de a D-lor capacitate, si bun. purtare, 1.60 plecat pe Intltimea Irdstra, sit
bine-voitI a 'I intari, pe temeiul art. 151 din legiuirea sclelor.
Trebuinta cerdnd a se complecta invdtaturile gininasiale eu cursurile preveOte prin
programa intarita ce Inaltimea V6stra, Eforia a vOut, ca nu pote indestula acsta nea-
pdrata trebuinta, de nu va in Linde numerul claselor, ca s.a nu se ingreuneze scolariT, eu
rate 7 si 8 cursuri pe an; care acsta fiind o povarit mal presus de intelegerea i pu-
[crea lor, le intuneca min tea si le vatdind sandtatea. Asia der, pe tanga cele 6 in ffinta
clase gimnasiale a mal pus 2 clase complitnentare, in care pe de o parte a treat sin-
dile cele mat grele si pregatitOre pen tilt specialitAtI; iar pe de al ta a adaugat: 1) Isto-
ria naturala, cu care a insareinat pe D. doctor 1.1ara, 2) elemente de logiea si de mo-
nk, cu care a insareinat pe D. doctor de filosofie I. Zitlomit, si 3) limba elena, cu care
a insarcinat pe vecbittl eT profesor D. Medelnicer I. Enid.
Leine aeestor profesorI stmt cele holorite prin programa.
Foldsele acesteT impartiri sunt : 1.) c eursurile fiind mat resfira le se invdla mat bine,
dupe cum se cuvine si se core, si al 2-lea ea scolitrii vin numaI o data pe ii la colegitt,
iar nu de duod orT ca pana acum, Cu care acsta se expun mai rar la preumblart pe
ulite, se bantuese mai putin de intdmperiile vremilor celor aspre, i aft mid multa
vrme de meditatie.
In sfirsit, Eforia avdnd in vedere, ea cu inmultirea scolarilor este neaperata trelttlinta
a se exersa o maT de aprOpe si mal strasniea privighere, pentrit buna disciplina, a chili-
zuit a insareina cu tinerea acesteT discipline in colegiu, pe D. Medelnicer I. Pop, care
dupe dove4ile ce a dat, in cilia vreme a rust profesor, despre bundle insurT de severi-
late intrebuintate spre paza moralitatei, este in stare a mentine ordnduiala, cu at:A
mat lesne, cu cat este eunoseut scolarilor ea un profesor vechiii si in U vrentea res-
pectat. Ufa acestut post de inspector, prevNuta prin 4 al budgetultu scedelor, sttpus
la intarirea InaltimeT Vstre, este de le! 600 pe luna. Eforia plecat rtrigd pe Inallimea
Vstra, sa bine-voiti, a daiunainata intrtrire, atat pentru ordnduirea D-lui I. Pop de 14

www.dacoromanica.ro
 4-4-
1 ale curg6t6reI lunT, cat i asupra intindereT claselor, ce se areta maT cu deslusire, in
alaturata tabla, subt iscalitura madularelor EforieT.
Cat pentru cursul de istorie, D. L Zalomit va urma a '1 lace vremelnicesce, pana cand
Eforia luand de baza concursurile, va ortIncliti pe altul, chiar in Vitrina acsta, i aluna
va supune pe noul aludidat la cunoscinta Inaltime Vastre.
No. 988. 1851, Septembre 7.

Tabla de invetaturile ce au a se urma in gimnasiul din Bucuresci

pe anul 1851-1852
C tasa I.
Limba romana in para(el cu cea latina D-nul 1. Maxim
Geogratia n 1. Gen ilie
Caligrafla n A. Pop
Catechismul n L. Drugeanul)

Ciasa 11.
Geogratia D-nul L Genilie
Caligratia A. Pop

De..sentnul liniar
Morala religiet
.......
Limba romana imparlita cu tea latina I. Maxim
C. Lecca
L. Drugeantt
Clasa 111.
Limba latina impartita Cu cea romana D-nul G. Hil
Desemnul lineal 2) C. Leca
Istoria ganta L. Drugnu
Geografia fisica i matematica L Genilie

Clasa /V.
Desettmul ole figurT si peisajurt D-nul C. Leca
Istoria veche
Limita latina G. Hil
Limba gertnana Lituburg
Lintba 'francesa Bouzenot

(Nasa V.
Limba francesa Bouzenot
Istoria mediana
Literatura limbet 'atine ID-nul G. Hil
Aritmetica i linerea registrelor 3) . . C. Marcovict
Limba germana Limburg

2) Numele profesorilor se vede sters i cu slova luT NrodA scris: 4.1n sigur profesor.
2) Aceeast observare ca la clasele 1-a 1,ri a 1I-a.
AccIsta e scris de VodA, iar cursul insemnat de Eforie era retorica, cara s'a sters.

www.dacoromanica.ro
 - 4S -
Glasa VI.
Aritmetica rationata . D-uul G. Pop
Limba germand . Sveder
Istoria modernd J
Limba frances t T. Theot
Retorica 1) .
I
n G. laid

Clase complimentare
Clasa VII.
Elemente de logied si moral D-niil I. Zalomit
Algebra , n D. Pavel
Fisica . J n A. Marin
Istoria nattumli . . Baras
Limba elend (strs ) n G. I6n id .--..
I
Clasa VIII.
Geometria D-nul G. Pop
Istoria naturala n flaras
Chimia . n A. NIarin
Limba elena (tersa) n G. I6n id
ilesaki. P Poetutru. S. Mitecoviel. S. N. Iliesett.

Programul mai primesce modifirdri none si atund se redactzd din nou precw-n '1
ddm in anexa. 9)

De la 1 Septernbre 1851, I. Pop a fost numit inspector in colegiu (sub-director) cu

obligatiune :
Sa stea la orele de clasa in colegiil, sa se preamble prin clase si prin curte, pentru
paza blind or&dueli. Pleingerile scolarilor, el sa le aplaneze si sa raporteze directoru-
lin neorenduelile mai seri6se.
Acesta dispositiune e intarita de Domnitor, en ofisul No. 421. Prin acest oficiti Dom-
nitorul introduce illStlii schimbarT in programul proiectat de Eforie pentru colegia.,Ilo-
dificarile Domnitorulin sunt in cea mal fiare parte potrivite, si se pot vedea din deem-
tul Don-inesc, care aci urmeza
Copie dupe ofisul Mariel St;le lal Voda, ea No. 1.4'21, anul 1851, Septembre 16,
eat re Dep rta men tul (redi pi ,
Wend raportul Eforiel sclelor cu No. 988, de la 7 ale curgnorulul Septembre,
alaturat pe ItInga al acelui Departament, eu aceeasI data, sub No. 4.588, prin care ni
se supun dispositiile ce acea Ebrio chibzuesee de trelminta a se lua in privinta Invqd-
turilor gimnasiale ;

a) In local retorice, care e saris de mana MI Voda, de Eforie era scris limba deal care s'a lerfi.
2) Vegll anexa.

www.dacoromanica.ro
 46

Noi primita adaogirea de duo e clase complementare pe !higa cele Ose gitnnasiale.
Aprobam orenduirea unid sub-director pentru tinerea disciplinel in colegid, si nu-
mirea la acest'post a AfedeluiceruluI Ioan Popp, cu lta de lel 6(10 pe luna ; iar rle:pre
In tocmirea invtAtorilor pe fie-care clase, facern urrnabirele observatiI:
Pentru cele d'anteid treI clase se va ornclui cate un profesor osebit pentru fle-care
clasA, i acel profesor va face dita cursurI pe (li, unul diminta i altul dupe amia4I ;
insusI va preda tete inverturile das" liara a mal fi alt profesor, precurn se unnza
in bite colegiile universittilor streine.
Din clasa IV se va scede aritmetica tinerva registrelor si se va trece in clasa
Din nasa a V-a se va suite retorica si se va trece in clasa a VI-a.
Litnba elena se va suite din clasa a VI, precum si din cele a VII-a si a VIII-a.
Acst limbA are trebuinta de o invelatura sericisa, iar nu sA figureze drept singitra
forma.
In clasele a VII-a si a VIII-a, nu se vor infiinta cursurile decat treptat si pe ctit vor
fi scolarI pregAtitI i destoInicI a le tulna si a se folosi, si in tr'un numer ctiviincios, cae.'
pentru duol su treI scolarI numai, nu se 'rete infiinta o catedra.
Pe aceste tetneiurl, in toemindu-se tabla de invelaturT, se tramite spre a se pazi i a
se pune intoemaI in lucrare.
(Urtnza iscitlitura Mariet Sele).

In 1 Noembre '1851, Eforia publica in Vestitoeid ronatin, ca la 15 Nombre se des-

chut cursurile de legI, si ca sa se inscrie studentit doritort.

In 9.. Noembre 1831, eu raportul la Doma No. 1.300, cere aprobaren personalului
facultalet de legt: Serdarul C. Bozianu, pentru (Ireptul roman si Serdarul G. Costaforu,
pentru dreptul civil romanesc. Sunt intarip de Domnitor si numitt in 46 Noernbre
1851.

In 30 Octombre 1851, D'orla propune in fine Doinnitorului, reorganisarea

Craiova, 1) cu raportul sed Na. I .281.
Vor fi 4 clase, der a III-a de-o-e,ain-data Ebria o unesce (ni a IV-a. Profesorul 13.
Caloianu insa raporteza, ca sunt Acolar! pentrit catesi patru clasele, si annme : 40 pen-
tru I-a, 14 petar% a II-a, 9 pen Ira a si 13 pentni a IV-a.
Se numese deeT profesen :
I. Niellifor, de linda latina in paralel Cu cea romana, de geografia Europet si in deo-
s'eh' a Principatelor cu statistica Ion si de catieltisrn la (gasa I, ctt lefa de 500 leI.
2. Dragoescu la nasa II, de limba latina in paralel ctt cea romana, geografia elor-
tate partI ale lurnet, cu chronologia corespundetere si morala religids.

'I) In 9 Nombre 1851, Departamentul bisericesc cere Eforiet, si intocinsett la Craiova un pen-
sionat precum era la Bucurescl al lut Monti, i apca al ha Bticholt7er. Decl se subventionzi Cu
400 galbent pe an pensionatut Raimond.

www.dacoromanica.ro
 - 41 -
3. Foil lanini, la elasa pentru limbo, latina in paralel cu uva romAna, geografia,
fisica, matematica Istoria StAnta.
Fontanini este numit si inspector al selel, addogAndu-i-se si 300 Ici la lefa de pro-
fesor.
In fine, se va numi un singur profesor de desemn si caligrafie la bte clasele.

Din ramtwa sc,61elor primare, avem de amintit o incereare de inovatiune la orariul

selelor primare din Capital, in dilele de jam.
ProfesoriI sc6lelor primare din capital I. Poenaru, B. Gredean u, B. Stileseu, D. Iarca,l)
G. Eustatie, V. Stefiinescu, I. N. ohneseu, T. Sergieseu si Christ. Inin, propun Efo-
riel, in 29 Noembre 1851, ea, spre a se evita scolarilor faeerea de anotes drumuri pe di
peina la se614, s se in trerumpit elasele matinale eu o jumnate ora repans la ora 12, si
upo( s ineph iardsI elasele de dupe ainiadI pentru cele duo6 ore, ea apoI scolariT la 2
si juintate s mrga a cas.
Eforia aprob 11AL:tira ea ineereare si numaI in 13ueureset i anume numai pentru
vremea ierneI. 2)
Pedpsa corporala se desfiintza si in se6lele din tra romansed, prin circulara No.3
din 1851, in coprinderea urmatre:

Circulara catre D-nii profesori de clasa 111-a si a 1 l'-a primara

1851, Uccembre 3.
MuStrurea ea btale se ridica eu total din tre pedepsele copian'. ; fie-care din D-nil
profesorI va intrebuinta dupe mesura vine': pov6tuirea, dojana, punerea in picire su
in genuche pe vremea elasulm, oprirea in scld pe tti diva si al te asemenea mesuri
parintescI. Dca dupe repetate palien in lucrare a acestor pedepse, profesorul va vedea
ed nu este misil de indreptare, attincI se va intelege en einstitul eomitet de inspee-
tie, spre a se departa din se6la indaratnietil, nesupusul, sen lenesul copil, ea sa nu (lea
pildd rea i celor-altl.
Copilul ce se va departa din sela, se va putea reprimi de a duoa rd dupe treeere de
duo6 km, de va da semne de poedinla si indreptare. Dca (3;i dupe acsta se va abate la
neorAnduielT, tund s va salte din se(ild (hipe chipul de mal sus, si n u se va maI primi
pana la auul urmator seolar.
No. 1.482 profesorilluT de clasa IIE-a de la Severin.
No. 1.483 n n Tergul-Jild.

No. 1.484 Cantad.

No. 1.485 " "

In 31 Oetombre 1851, Ebria cero la Douni, cu raportul No. 1.293, sa. se intiinteze
inspeetori pentru seOlele din judete, de si art. 143 din Regulamen tul selelor, prevede
numal un revisor, dar nu ajunge; de aceea s'au ornduit 4 revisor!, (Aliar in 1847. E-
forja cere acurn duoI revisorl peste unid existent. Acesta e Serdarul Christodor Butate
Insireinat en revisia selelor primare din capitula, ca sa le oblige a se conforma pro-

1) larca este numit in Octombre 1851, la din nou infiinlala sc611 primara' din Radu-Voda.
t) Vesll anexele.

www.dacoromanica.ro
 48

ratnelor publice. Eforia reconiftinda. chiar la unul din cele (11106 noue revisorate pe Si-
monide, actual institutor la clasa IV-a de la Stejar (Cismigit) si fost revisor in 1848. I
se acorda 800 leT pe luna, pentru ca are spese de etaMorie prin judete.

Jurnalul EforieT No. 266 din 21 Februarie 18M, dispune ea pe lAngi cele duo6-spre-
1ece praznice i DitininicT, s.1 nu se me tina alte sOrbatorI, S-tul lini Botezato-
rul, S-tul Gheorglie, Constantin si Elena, Petru si Pavel, TreI-IerarchT, S-Litl Ilie, S-011
Dimitrie, 'Matad i Gavril si S-tul Nicolae.
In 29 Septembre 18M, cu raport la Domn, conform art. 150 din legea scedelor, sub
No. L.089, se numesc profesorii sced olor normal e din ju(Iete, din Lre verbi! profesor)",
unja, si cali-va din nou, pe calea concursului. 4)

1)Jurnal
Ebria, insciinttindu-se, in urma l'Arel:arel ce deobpte a fAcut ciare t6te ocirmuirile judelelor, di la
orapele Cernetul, Urgid-Atan', Slatina i BrAila inciperile de scle pe la unele din acesle reliedinte sunt
slobode, lar pe la altele, el san inchiriat intr'adins de magistrate alte case;
Fiind datre ea, potrhit cu oficiul InAltimeT &Me pi cu programa inveliturilor, si se deschidi pe langi
girnnasiale i sc6lele primare de prin repedintele judelelor ;
Cunoseend et;4.1 uniT atit din profesoril ce: vecht i r6ma1 curatt din evettimentele trecule, cit pi din
aceT candidalT ce ati dat examen pentru clasele pritnare, s'ar putea indeplini de o cam datli la ariltatele
scoll clasele I-a, II-a pi a III-a, rtnin6nd pentru estintp vacantA clasa IV-a, pita ce Eforia se va ludes.
tula mal bine, dcil inteacele Incipert este salA pi pentru clase IV-a pi tik5 stint scolarl inaintalT pentru
acstil clasi ;
Chibzuesce a deschide de o carn dati aceste scolT, aperpnd pe ceT mal jos insemnall profesor', adecl:
La Cernet
Profesor pentru clase I pi a II-a, pe D. Dimitrie SerNinescu
Ill-a, pa Pitarul D. Frinnupnu.
La riirgal-Jial
Profesor pentru clasa I pi a ll-a, pe D. l6tt Diesen
pe Pilarul C. Stanciovici.
La Tergori le
Ptofesor pentru clase I pi a ll-a, pe D. I6n Fusca
lll-a, pe D. A. Poenarti.
La Slalina,
Profesor pentru clte,a I pi a II-a, pe D. N. erbariescu
lit-a, pe D. B. Urzescu.
La Braila
Profesor pentrp clase I pi a II-a, pe D. Dimitrie Pizco
III-a, pe D. N. Calebuneanu.
profesorif de clasa I pi a II-a, vor avea lfil pe luni calle le 300, afari de acela de la Baila ce va
aves leT 350, iar cel de clasa (JI-a vor aves cite lei 350 pe tutti, afara de :meta de la Brilla, ee va mea
lel .400.
ProfesoriT din nou acurn orenduitT se nutnesc %remelnicesce, potrivit cu art. 150 din regulamentul
sctilelor pi sunt supupT la tte conditiunile ce s'afi arfat prin obptsca publicaliune de la 4 Noembre 1850,
ea la ordnduirea lor-sA infiltipeze dove0 despre a tor bunii conduitA.
Inceperea lefel acestor profesorl se va socoti de la 4iva deslegirel domnescl ce se va aptepta.

www.dacoromanica.ro
 - 49

La Braila, S'atina i Craiova se nutriese cate 3 institutort pentru 4 clase, fiind

indestla ; iar la Buztl, FocsanI, Giurgiu, PloescI, Tergoviste, C.-Lung, Pitese,
Turnu, Caracal, R.-Vlcea, Jii $i Severin cate duot institutorI pentru clasele I, II-a si
a 1II-a pan ce vor fi de ajuns scolarI i pentru clasa IV-a, cnd atuncT se va numi si
un al treilea institutor.
Marea intindere a capitalei aducend multa greutate copiilor in frageda versta de a
merge la cele treI scolI primare ce se afla in finta, neindeintIntu.ea localelor de a prinii
multimea lor rugAtrea cerere a printilor din mahalele deprtate, precuto din vap-
sella de albastru si parte din vdpstta de verde ; indemn Eforia a cere sa se mal des-
chid o a patra sclit, filtre aceste duo6 colorT..Eforia infiintza si duo posturI de supli-
nitori, cu elite 200 leT pe luna, carI sa tina locttrile institutorilor norman' din eapitala
la eas de hela si sa visiteze si seedele private oprectit privesce invtatuirile ineepetere.
Ncest fonesie era si titaI 'itain te infiintata si a dat resul tate bune.
La Craiova s'a prevedut in program 2 seolI primare, dar Eforia aseda nimia] una si
',vomite ea mal trstiti va da si in a (mon. 1)

De carlile didactiee s'a oeupat serios Eforia cea nona a scOlelor muntene.

Eforia sclelor
11-1mn profesori aiel insPrnnali
Eforia dorind a retipari manualul de aritmeticil pentru elasele primare, tras din ta-
belele lancastrice i cunoseAnd, ol pe cat o asemenea carte didactica, are un ntetod mat

ProfeseriT otaritt pentru scidele primare i allati aci in capitali se vor inlesni din casa EforieT pentru
inergerea lor pe la judete, Cu progetutl in banI, de elle patru cal de pi:Vi in ducerea de niel.
Pentru deschiderea inviltiturllor lu aretalele sc6le 1 numirea profesorilor se va ratee raport catre
M5ria Sa.
Marcovict. Al. Filipescu. Flarescu. Poenaru. Secretar, Mena.

Jurnal
Chibzuind Eforia asupra millcelor de a se incredinta in tt5 vretnea inv6titura sc6lelor normale la
profesor' cu capacitate i tot-da-una si indemne O. pe aceOt din urmil a se perfectiona prin studiul se-
rios, ca sa pksci maI .nainte in cariera profesora15, a socolit de cuviinti a lua insurile urm5t6re :
La vacanta de profesor in verpo sc6li normal:1, profesorul sen profesorii de clasele cele mal de jos
din aceeat4 sc61i, vor avea prec5dere a se oradui lui vacantul post, dind examen pentru tle invetiturile
cerute pentru clasele normale de mal( sus (,4 de se va intmpla iartit4 vacamil intee claT5 normali mal
ittalti, va trece indati firiexatnen profesorul clase! urtnitre, ce va ti dat examen.)
Dci profesorul ski profesorif claselor mal de jos a une! sc6le normale, mult5mindu-se pe clasele
tor, nu vor voi si dea examen ca si ea catedra vacanti din scla lor, atund Eforia va face publicalimie
critre totI profesoriI claselor normale de mal jos, ca si dea examen, precuna tnaI sus s'a lis, pentru ocu-
parea catedrel vacante mat inaltii.
Mutarea unul profesor normal de la o sc615, la alta pentru aceeasl clasi, nu .1 supune la examen.
Coprinderea acestul jurnal se va publica, spre sciinta D-lor prpfesorl de scede normale.
Al. Fitipescu. Marcovici. Pnenaru. Florescu.
No. 513. 1851, Aprilie.
1) Dosarul No. 563 din 1850, archiva ministerului de culle.
4

www.dacoromanica.ro
simplu, cu atilt maI mult se da si o inlesnire maI grabnicli geniului scolarului, insarci-
nza pe D-vtistre profesoriI i anume :
Pitarul, N. Simonid. Pitarul, I. Poenaru. Pitan!, T. Sergiescu. Pitarul, A. Zotu.
D. Stileseu. G. Constantinescu, earl prin indelunga intrebuintare ce alY fcut acestei
aritmeticI in clasele incepet6re, atl luat cercare si cunoscint i despre intelegerea sco-
larultfi; i ve poftesce Eforia, ca adumlndu-ve D-vstre, in patru ciad seante, tu vre-
una din sable sa desbateti eu amenuntul acest manual de aritmetica, s
facep observatie la orI-ce lucrare si operatie calculata, de este indestul, ski trebue a
fi redus ori adaogata? s vC datI pilrerea despre metodul el, si sti ve aretatI chibzuirea
In scris, pe care s o comunicatI EforieY prin raport. 1)
Alexandra Filipescu. Arsake. P. Poenaru. Florescu. S. Marcovici,
Secretar, N. Riesen
No. 246. '1851, Februarie 26.

Acst comisiune a intililiat lucrarea sa i atund Eforia a inchiat urmittorill jurnal :

Jurnal
Veynd Eforia, eh* D-nii profesorI aI scedelor normale din capital, insarcinati sa re-
vizusci manualul de aritmetic, seversit IncA lucrarea D-Ion;
Luilnd in bgare de sma, ca amenduo editiile ale acestui manual s'ati ispravit,
multimea scolarilor din scUlele incepet6re intempin marl' greutati la invetatura acestei
neaperate sciinte, din priciva lipsel une: carti tiparite ; chibzuesce cele urmatre:
Sa se dea deslegare D-lui inspector al tipografiel colegiului, a tipari indata 5.000
exemplare dupe Oisul manual, ce se alaturd, poftind pe D. Alexe Marin autorul ei, s
faca corectura cu hita ceruta ingrijire i pentru ostenla D-s(e s i se dea (pee exem-
plare legate. Va supune raport la Eforie pentru cheltuiala, spre a se hotari pretul si a
se tipri pe carte, care se va lega cu sc6rte de mucava
Acest manual de aritmeticA va sluji pentru ctlte patru clasele din suilele incepe-
t6re, imprtit pe an dupe modul urmator :
In clasa I si a II-a se vor preda cele d'Ant6iii 4 lucrrt ca numere intregi, adeca
de la I pAna la 26 inclusiv ;
In clasul al ILI-lea facend-u-se repetitie cu deamenuntul celor Invelate In clasele
I si a II-a, se vor preda lucrarile cu fractii si cu numere coinpletite, adeca de la 27
pna la 39 iclusiv ;
e) In clasul al IV-lea se va face asemenea o repetitie generala cu cuvenita desvoltare
si exercitiuri si se vor preda proportiile geometrice, regula de treI simple, de trei com-
pus, de dobnd, de tovarigie, de amestecatura de miqlocie si de positie mincinsa;
adecA de la 40 pnti la 45 inclusiv ski 'Ana la sfirsit.
Arsake. Floreseu,. P. Poenaru. S. Mareovici.
No. 584. '1851, Aprilie 21.

S'a scris la 21 Aprilie, cu No. 462, in urma acesteT chibzuinte a EforieT, directoru-
tiff tipografiel Andreiii AdamovicT, ca s. tiparscil manualul de aritmetic. al D-lui Alexe
Marin, in 5.000 exemplare. Dupe acesta la 3 Septembre D. Marin vine cu o prescur-

I) Dosarui No. 539 archiva mioisterulut de cult.

www.dacoromanica.ro
 -M-
tare de aritmeticA de 2 1h cle, propundnd Eforia a o aproba si tipari numaT pentru
usul claselor I si a II-a primare, pe care D. efor P. Poenaru pune resolutia urmAtre :
Se va da in cercetarea uneI comisiI orAnduitA inteadins i compusA din D. A. O-
rscu si D. Pavel (Viornu) ca sA cerceteze acst lucrare, cA de se va gAsi mal buua
deckt cea veche, s se tipArdscA la retipA'rirea tablelor lancastrice.
Vasile Stilescu vine si el la 6 Septembre, cu o lucrare de aritmeticA i cu raportul
No. 6, recomandA Eforia utilitatea, i cere a se pune in tipar ; dupe el vine imediat
un profesor al claseT a III-a din orasul l'ArgovisteT, A. G. Poenaru, cerAnd EforieI a ti-
pri traducerea de dAnsul a una aritmetici, pe c,are el o crede si o recomandA ca potri-
vit usulul claselor.elementare ; i Eforia se referA la resolutia pusli pe jaiba profeso-
ruluI Alexe Marin, atta la raportul StilesculuI, cAt si la petitiunea acestuia. i Aa ur-
mare, asupra =estor cererT, Ebria, in 19 Septembre acel an, prin adresa cu No. 1.030,
poftesce pe ciustita Comisie, care o scim cA era compusA din D-nii Orscu si D. Pavel, ca
sA iea in de aprpe cercetare manuscrisele depuse de numitil, i s arte socotinta
asupra fie-caruia.
Ce socotint, ce chibzufnla, va fi dat acstA cinstitA Comisie, dosarul acesta nu ne o
arali ; din lucrarile ce in el se mal' coprind, se. vede, la 24 Octombre raportul directo-
ruluT tipografieI, cu No. '111, prin care depune comptul imprimatulul celor 5.000 exem-
piare de arittnetica D-luT Marin, In sura de la 8.192, parale 20, dupe care se moti-
vzA jurnalul Eforiei cu No. 1.689 din 27 Octombre, prin care fixzA pretul vinpreI
unuI exemplar cu la 2, parale 10. i mal apoT tot relativ la tipArirea manualultil de
aritmetich al D-la Marin. Eforia in 28 Noembre acelasT an, prin jurnalul No. '1.909,
gsesce cu cale si serie si directorula tipografid, prin adresa cu No. 1.443, ca pe Itinga
suma ce 'i s'a ordonat de mal 'nainte al da de la 1.481, parale 10, sA'T ma dea acum
incA D-luT Marin leT 1.000.
In 11 Decembre 1851, Eforia introduce modificatiunT la regulamentul confectionArel
cartilor didactice, din 2 Decembre 1850 maT scAynd plata de ceda tradus, orT prelu-
cratA, pentru ba s se ptA eftini crtile. De la 100 reduce plata une colT in 8 de cate
31 rAnduri pe fatA, la 70 lei minimum, iar maximum de 200 leT '1 lasA neschimbat. 4)
O lucrare importanta didactica este aceea a dictionarula eleno-romAn, comandata
profesorultii G. I6nide. Eforia cere aprobarea DomnitoruluT pentru acAstA afacere, prin
raportul No. 1.566, din '17 Decembre 1851. Domnitorul aprobA a se plAti lui IOnide cate
10 galbenT de c6la si a se tipAri in brosurI a cAte 10 cle brosura. 2)
Domnitorul Barbu D. tirbei s'a preocupat si de nia Seitesca. El slice in ofisul sAu
No. 396, din 9 Septembre 1851, c. : scopul infiintAFei acestei foT a fost de a se redi-
gea cu chip in cAt sa intereseze pe stean, s 'I aducA placere de a o ceti i prin
acest mijloc s 'I deprindA cu cunoscinte folositre intru a sa vietuire i cAsnicie. Drept
aceea trebue datA o nou directie acesteT foi sAtescI, care se vede astAt,1I depArtatA de
duhul, care a presiduit la a ei intocmire 3)

SA nu negligem, inainte de a trece la sclele din Moldova, de a aduce informatiunT

I) Vell anexa.
Ver,11 anexele.
Dosarui No. 353, archiva mmisterulul de culte.

www.dacoromanica.ro
si despre lucrarile Eforiet pentru inflintarea unel seoli de fete. Eforia presentza Doto-
nitorultif un referat, prin care arta istoricul incerettrilor mn1iinarei unet semi' de l'ele
la monastire,a S-tnlut Spiridon din Bucuresct 1)
Domnitorul, asupra referatulut acesta al Eforiei, cu No. 314, aproba.' descItiderea pen-
sionalulni de fete de la S-tul Spiridon, de la I Octombre. Eforia in lardiaza de a prega ti
programe i stalute, si Departamental hisericesc gasesce ea cale, ca in looul sctilei pro-
ieetate, sa se dea pensionatulut privat al Cuntesei de Grand-Pres, o subventie de 600
galbeni anual, ca obligatian e a printi 10 stipendiste gratuite. Domnitoral tramite ares',
raport al Departainen tulat la El'oria soilelor. Artista rtsspunde ett mult patriotism, in
modul twmator
AdresaEforiei setlelor ett No. 1.410, din acel an 1851., Noembre 22, ca resputts la
adresa ce 't lac,use Departamental Credintei din 6 Noembre, ett No. 5.944, prin care
eoinitnicase ritportul ce t'acuse la Dona), (t'ara asen timen tal Eforiei), cum si respansal
ce primise prin Secretariat.
Eforit luand lu consideratie cele coprinse in raportul acelui Cinstit Departamen
No. 3.492, ce a depus Mariet Sle pentrn deschiderea chiar in timpul :tuesta a pensio-
natulut de rete, hotarit priu legiuire a se linea din fondurile S-tului Spiridon si room-
n icat cu adresa No. 5.944, eu cinste rPspande, ca reserva de 200.000 lei este hotartla
pentru zidirea pensionatultu si nu se scie de va ajunge; ea pana la cladiret notita! pen-
sionat, Eforia este poruncita a inehiria o casa ea sa deschida acest pensional in prima-
vera viitre, dupe dispositit definitive; ea suma anuala de 40.000 lei, pte sa nu ajunga
niel eltiar pentru tinerea acestui pensionat, 5i ca prin urinare, ea t(ila buna-vointa ce
are Eforia a veni in ajutorul ase1ein6nt de educatie, ea nu seie de mole ar
lua fondul propus pentru subventia D-net Contese de Grands-Pres.
J'estay, P. Poenaru, S. Marcovici.

Eforia se si grabesce a (lima la directiunea scellet de fete infiintande, pe D-na Pol-

covnieeasa Iacobsohn, care cam inblrOie a respunde ca primesce, nellind n Ora.
Rkpansul et afirmativ vine llama' in 20 Deceinbre 1831.
Ca sa. nu se mal intardie, pana ce se va clatli local nou la 'S-Ittl Spiritlon, Eforia ion
o casa cu chirle, h 1w Maulle, pe podul Thgultu de arara.

Salta de tete organisata la Graiova, precum vehratn in anii lrecati din a para parle
venitulitt bisericet Malea Dotan alai, cu decretal liti iirbeht No. 1.566, din 26 Ortont-
brp 1831, trece impreun a en ven iturile proprii sub adittinistralia Eforivi sailelor
a o reorganiza ac6sta se616. Lazaro-Otetelesana, preeum se va reorganizt si sctltt de feto
dt la S-tul Spiridon 9).

MOLDOVA
Gazeta de Moldova No. 52, Indi din 17 Iulie 1830, anuntase cu lauda tramiterea
de Domnitorul Gr. Ghica In desbaterea Divanului Obstesc a noului aseden-1411qt al se-
lelor. Eata ce Oicea Asaki :

VedI anexele.
Docarul No. 6:19, archiva ministerului de eulte.

www.dacoromanica.ro
 53

In numrtil proioctelor insenutatre impartasite Divanulut general, in sesta de s'a

incheiat, se cuvine sa citam un reglement atingotor de reorganisarea invetaturilor pu-
blice din Moldova.
Meritul pers6nelor ce compunu comisia speciala, careia Prea. I. Domn in trua Sa
ingrijire pentru ist. rom., a ron hicredintat asetnenea lucrare, ne insufla o de-
plinii Mereciere despre intelepeitmea mesurilor acestui reglement, a earuta
laya indttoial nu va in tar[Iia. Pan nestrannhata a un in singur sistem li invlatura
publica, adaptat ett positia si nevoile trel, judecAnd din formarea unor juni, ce sunt
anuo folositor1 slujbei publice, panit in epoca in care ara ajuus, am ti produs resul tate
insenmtre.
S credern, ca cercarea diferitelor mocluri, prin eari au trecut sclele in cursul cel
sena de 16 [tul, cel putin va fi putut [treta chiar sistemul cel adeverat, ale ciruia prin-
cipiur se all in asesiMintele nistre cele organice, si pe cari regletnentul nou, ne-
mintit le-au clesvoltat, folosindu-se si de Gercarea oporel trecute. Una din dispositiilo
aceltif reglemont, imprumutata din Statttrile mal inain Le infiintate, a careia aplicalie
plinesce voturile ttitulor doriturilor luminaret, este reaz,eslarea internatuiut (tinerea
elevilor in institut pe clieltniala Sialului). Destiintarea acelei disposith, cutezam a s'ice
rfi motivat destiintare, ce de patri.' ant lipsesce pe junit cei neinstaritt, de bine-lit-
cerile invelaturel, au l'un si o calcare de voluta ces sitlu La a fondatorulut Acadentiet
Vasiliane, care a danuiro eu averi nerniscat6re, cu seop inadins do a hrea un internat
de junI.

La 1 Tanuarie 1851, Doutnitorul Ubica, promulga noul ttsesiement scolar dicend

A.cest reglement scolar, se va tipari spre obstesca sciinta, de catre ll-luf Vorn. biseri-
cese, cu chelluiala din veniturile scdelor, i aplicatia Itti se va tace treptat, potrivii cu
duhul acestui aseslement si ea utcitipuirile baneset, ce va avea casa sclelor. Yeti trit
ori-ce parte din acest reglement, ce se va socoti neaparat trebuinta a se aduce in apli-
cape, ll-lut Vornicul Bisericese ue va refera Mixta aeestea.
Mire acestea, piala la promulearea noue, legt, examenele de iarna se facura in Apri-
lio 1851, atara de ale seminarului de la Socola, care a avut loe futre 5-15 Febrarie
1851 1).
La 18 Aprilie, llomnitorul Gitica visita sc61a de fete allata sub directiunea ll-lut D.
Lazarescu. Erail presinte 200 eleve, din can 50 bursiere.

La 15 Iulie s'aii terminat examenele de vera ale sc6lelor din Itrio, in absenta llunt-
nitorului, care Enea excursiune prin 'era.

In vedere cu noul semestru 1851-1852, Departamen tul instructiunet publice, ho-

taresce deschiderea internalului de bajel!, inca din luna Octombre, i prin Baletinut
oficial vestesce acsta.
Batrenul G. Asaki, in Gazeta de .Voldoi)a No. 52, din 17 Iulie 1851, incunosciin-
tza acsta ast-fel :
Buletinul oficial publica de la 1 Octombre viitor, restatornicirea internatulu'i pen-

') Examertele de vr de la Socola se linda intre 14-25 Lude 1851,

www.dacoromanica.ro
 - 54
tru un nula& de 120 elevI, din carI 80 cu cheltuiala StatuluI, iar 40 intretinutI pe a
lor cheltuial, cu 2.000 lei pe an. TotI acestI elevI vor avea a lor locuinta, indestulare,
inc4lire si luminare in institut, unde studiile lor si moralitatea vor urma sub ingri-
jirea de profesorl si privighetorI. Num6rul lor va putea maI in urm a se adugi in
proportia sporireI venitului casal scelelor. Dreptul de a fi primit ca stipendist, atrna
de la insusirile adevrate: de talent, sirguinta, moralitate, si lipsa mijlecelor. Chiar si
eleviI ce doresc a fi primitI pe socotla lor, vor fi datorI a intruni tus-trele cele antdiu
conditiI, carI nu tot-d'a-una s'aii putut pzi cu asprime, der cari suntem incredintati,
a ministerul va cere in interesul dreptului si al folosuluI acestui aseOrnent.

Departamentul averilor bisericescI, precum fcu si Eforia sclelor din BucurescY,

scqu pretul solventilor internatuluI de la 2.000 leI la 1.200 pe an, pentru a inlesni
invetatura fiilor de parintI cu averI mal miel'.

No. 806. Anatomiza Statalui carmaitor, din 18 falle 1851, sub No. 2.196,
cu malta resolutie din 19 l'aje 1851, pentru catimea platel ce au a da parintil
la internarea in saa a fiilor lor.
Departamentul averilor bisericesei si al invetaturilor publica, prin anaforaoa sub
No. 3.051, v'a propus ca suma de 2.000 lel pe an, ce parintii avutI sunt datad, dupe
dispositia facuta, a da pentru internatul 1iilor lor in mala, s'a se reduc la 1.200 lef pe
an, spre inlesnirea mijlecelor de a cpata invatatura tinerimea, iar Inaltimea Vestra
ati bine-voit a resolva: Sfatul nostru extra-ordinar va lua in consideratie propunerea
acesta si ne va refera a luI socotint ; spre acsta Sfatul plecat aduce la cunoscinta
InaltimeI Vestre, ca el incuviintz asemenea propunere, ca una ce este inlesnitere
pentru acel ce tramit pe fiii lor la studii, si nu aduce jicnire caseI scale!or prin scade-
rea ce se face; desv4ta hotarire n'Imane la Inalta incuviintare.
Acsta anafora de catre Secretariatul de Stat, la 24 Iulie 1851, sub No. 2.241, s'a
comunicat DepartamentuluI cultelorp4).'
Inaltcl resolutie
Se incuviintza si msura acesta ce se publica.

Nu avem de a aduce noul program al reorganisatului liceu, cata el este coprins in

insusI noul ase4;lment scolar.
Intusiasmul redeschidereI acestui licea, este mare in teta tra si proveca o reala
mimare cultural, mai ales prin faptul ca, pe calad In tra romansca einigratil de la
1848 nu sunt adinisi, moldovenii s'aii intors cu totiI in patria, ha inca' ati venit la
Ias'i si cati-va dintre muntenI, carl inmultesc fortile culturale ale MoldoveY. Reorgani-
sarea definitiva a liceulul, inceput de G. Saulescu, o indeplini Aug. Tr. Laurian, pe
care Domnitorul Ghica '1 chiama din Transilvania, ca inspector in locul luI G. S'eulescu,
re tras la pensiune.
Laurian dete liceului si in genere tutulor scalelor din Ora, o mare iinpulsizine, si
nu intanilie de a readuce liceuluI o mare autoritate moral. La acsta fu ajutat mult
si de noui profesorI: D. N. Ionescu, de curnd reintors din Paris, si caruia se lacre-

1) Manualul administrativ Tora.. II, pag. 340.

www.dacoromanica.ro
 55

din ta catedra de istorie ; Chinezu, egalmente intors din Paris, care lua matematicele ;
Cosin pentru latina si limha franceza in paralel.
In cursul inferior, latina se preda de Zacharia Columb, un pedagog excelent.
Din vechiI profesorI r'maserd Vasiliu, (Lazarini), insarcinat cu matematicele in cla-
sele gimnasiale inferiere; Dumitru Pop la limba francesa, in acelasI curs; Econumu G.
Ionescu tinu curs de religiune; Partenie Antoniu continui a preda caligrafla i desem-
nul linial. Istoria romanilor o lua din noil venitul din Ardeal, profesorul Patriciu.
Acesta avu i directiunea internatului.
Cursul de sciintele naturale Ine se duplica : Stamate conserva clasele superire,
iar in cele inferi6re fu numit D. Gr. Cobilcescu.
D. iordan rmase profesor de limba franceza, pentru clasele superire ; iar Metaxa
conservi lirnba elena.
Ocupaliunea russea continuand in Principate, Gr. Ghica ori guvernul seu, spre a
se face placut RusieI, introduse limba russca in Seminar, ha si in gimnasiu. Ca sa
aib profesor de acsta limb, guvernul se adresa la consulul rusesc. Acesta, cu adresa
sa No. 2.856, din 4 Septembre 1851, recomanda maI multe persone din Basarabia,
anume: M. Cotruta, Al. Ratcu, G. Bilerin i loan Doncev. Vod Gr. Ghica, pune reso-
lutiunea : D. Vorn. bisericesc, nu r8inine induoial, ca profesorul recomandat de Na-
cealstva invi1taturilor din Rusia, D. Rateo, trebue sa aib cele mai nemerite insusirl
prin urinare, se va primi si de Departament. Pentru care va si inainta lucrarea cu-
iti.
NB. Vornicul bisericesc a fost Rpm la Domn, nota consululdi, cu anaforaua sub
No. 4.196, din 8 Septembre 18M.
Cu nota No. 4. 303, din .13 Septembre, se serie consululuI s vie Ratcu, care va
avea 6.000 leI lfi pe an si progonul c,aletoriel.
Rateo cere acest progon la 8 Februarie 1852, nu maI fine de 6.000 10, si Gr. Cuza
cere litI Voda, cu anaforaoa No. 584 autorisarea a'I plati acsta suma mare.
In anul 1851 se deschisera numaI 4 clase, iar a V-a se infiinta in 1852, ask ca
liceul va fi complect cu 7 clase numai In 1855.
Ca si se jttdece de lector val6rea studiilor introduse in noul liceu, vom spune, ca
maI toti scolariI, cad a fost in clasa maI Main tata a reinfiintatuluI Ikea, a ajuns apoI
la cele mai inalte trepte in tra lor. Asia vom cita pe D-niI : Dabija, ajuns general si
inort ca ministru de r6sboi, N. Culianu, actualul rector al UniversititeI din Iasl, G.
Mirzescu, fost ministru al instructiuneI publice, General Pilat, Colonel Peiu, pe care
mrtea '1-a rapit proa de tener, N. Voinov, fost ministru, Carp N., repausatul Gheor-
ghiu M., fost profesor, V. A. Urechia, etc.

Sc6lele primare primird noul program, conform legeI. Inspectiunea activa a luI Lau-
rian, energia luI, impartialitatea care o cerca de la totI in implinirea datoriilor, a facut
si se simti neintirc,liat marl imbunitatirI si in scdlele primare. Acestora li s'au trmis
noua lege bleb.' din Martie 1851, cu circulara No. 1.121-1.139 1)
&Mae primare intempinau dificultati din partea Eforiilor judetene, in privinta lo-
calidul si al materialuluI.

I) Dosarul No. 388 curent, archiva Statulut.

www.dacoromanica.ro
 --, 56

Departamentul averilor bisericescI cercase a mat adaugi budgetul smilelor primare

din judete, cu sume noul, ce s'ar Inscrie in bud.tetul Eforillor respective. Acsta mesur
nu a fost aprobata de Sfatul administrativ.

No. 807. ,tnaforaoa Sfatului din 18 hair, 1851, sub No. 2.193,
Inuit ineuviintata la 19 lidie 1851, pentru a se inlesni din veniturile
tine rea selelor public,. de la trgurile finutale.
Depariamentul averilor bisericesei si al invetaturilor publice, prin atittforaoa sub
No. 1.176, au supus canoscintrii 1nalimet Vstre, greutatile ce se inteinpina in tru li-
nerea sclelor publive de la trgurile tinutale, name ea sumele hotarite de art. XVIII
al Regulamentulta organic (anexa H litera Z), a se slobo4i din Eforille acelor tergurl,
si v'afi irrupts, e ar fi eti cale a se lime sporire la aeele stunt, din ven iturile municipale,
pe eat cosuitetele de inspectie vor gisi de cuviitita.
Acea anafora fiind resolvata de Inaltintea Vstra Shaul nostru va deslega casul
tata bland in privire socotinta D-sle Vornictiliff hisericese este de socotin!tt,
ca adaosul cerut la sturtele 1irev6slute de Reglement, sti se slob6dri din casa sUrlelor, din
a creia mit,116ce trebue a se face educatia tinerimeI, lar niel de cum din Eforiile trga-,
rilor, ale eareia veniturI sunt men ite a sluji pen tru hub' tnatatirile materiale ce:privesepe
comunitatI, si care insust auestea nu pot li aduse la vretue tutu tutplinire, din pricina
neinchipuirei de Wriest:I micpeice;des6virsitzt holantrei0mane insa la inctiviintarea Inal-
time Vstre.
Acest anafora, de catre Seeretariatul de Slat, la 24 lithe 1851, subt No. 2.2172 s'ail
cotnunieat Departamentulut din lattntra si sub No. 2.248 celtft al cultulut 4)
In comptul budgetuluT Eforiilor judetene, se ma! adause !lamau surnele necesare
pentru trituniterea la Ittg a mite duoI seolart pentru sela de arte. Ba inc i acsta
adaugire se facu numal pen tru cate-va Ei,riT, precum se vede in actul tuluator

No. 819. Anaforaoa Sfutului din 12 ilartie 1851, sub No. 678, Inuit
lneuviintatet la 15 _Mcrae 1851; pentru ea clieltuiala drumului tranriterei eleeilor
la sedla de arte din eopitalie, so tie din Eforii.
oDepartarnentul din luntra a reterat S1110110 sub No. 24.705, ea dupe inijlocirea
Departamen tultti averilor bisricescisi al invelaturilor publice, urmand a se trmite de
ratee Eforiile trgurilor FlticenI, Wrgul Oenei, Romanul, Buzul, Teetteittl, 13rladul
si Focsani, eke duol tinerI ht scat de arte din Ca.pitata i unul din Eforia Trgultu
Frumes, se cere deslegare: de unde s se platseg cheltuiala venireI acelor elevi in Ca-
pital ? Sfatul ineuviintand, cfi baniI ce ar fi de neaparatii rheltuialit a drumultti, pen-
tru trmiterea tinerilor, sa se dea din veniturile Eforiilor competinte, plecat aduce la
runoscinta InltiineI V6stre spre desvrsita hotartre.
Acst hicuviintare de efitre Secretariatul de Stat, a impartasit-o Departamental din
launtru, cu adresa No. 729, din 47 Martie 1851 2).

In 18 Iunie 1851, se deschide ea sulemnitate sela publitit din Dorulloiu, desi va-
cantele sosisera, atata era de vine dorinta une asemenea scolY.

1) f) Manual administr. Tom. II, pag. 341.

Martuatut administrativ, tomul II, pag. 359..

www.dacoromanica.ro
 57

D. G. Hasnas, revisorul Departamentului din launtrtt, donen sclei din Falticeni

350 lei pentru citinperarea de efirri la elevil sane'.

Vasile Apostoleanu, a fost muna, in 1 Itinuarie 1851, inspeeturd se6lelor din dis-
triete.

Sela eentrala de fete, pe vare ala vilduL'u functionnd si In anta breva eu stivees,
continua in 1851, Nombre, sub directiunea lui D. Lgreseu. Acesta prin raportul en
No. 55, ciare Departainentul averilor bisericesci si al invettiturilor publico, areta, ea
1iatr6na institutului, dupe intelegerea eu Doinnitorul, a angagiat din straintate pe
D-na Fani Enhard, din Ducatul Oldenburg, ea guvernaniti i profesra de lucru de
n'Ana, croeli, facerea de rochii, alhiturt, broderii ,de tuL feltil, etc.; angagianientul este
pe 10 mil, cate 10 galbeni i bita intre:inerea in institut. Dornnitorul proba anafo-
110 Depairtainen tui nl, eu No. 5.311, din 10 Noeinbre.

Seniinartil Vniamin inca se reorganiseza in alud 1851, eu lege speeiala tramisa in

rereelarea Divanului obstese

.Vo, Anaforauct Difunta uf, ubOese, din Initie 1851, sub No. 91,
en lilaila resoinfie(lili;.)8 Mide 1851, pe klug, tare se alatite:il proieelul pelar
organisalin invtatileilur biseriregel din M'oh/uva, reeretale de catre niega.
Seeretariatul de Stat, cu adresa sub Nu. 1.381, (hipe apostilul Inaltiiuii4 Vstre, a
trainis Divanultd spre desbaLere proiectul pentru organis.ttia invetturilor bisericesei
din Moldova, ce va supits pe langa anaforaoa Prea StIn Lidia Mitrorlit, Peca SAO!
Episcopi si seful Departanienitiliii av rilor biserieesei si al invlaturilor publico. Diva-
nul in trand in deliberarea acelui proiect l'a ineuviintat, eu 6resi-care inudilieatie, ce
s'a gasit de trebuintii; suptiindu-se der pe tanga ae(Ista Inltiunel V6stre in copie cantil
proieet, cu inodifierile s'au faca, (lar! 8'116 inseninat in (11..140 fie-eruia articol,
ve 1.60 ea si hine-voiti a da hotarirea cea des6Orsitti.

limitaresol
Se intaresee asedilmentul senrinariilor, care se va si tipari de catre DeparLainentill
bisericese ; el ne va aduce la etinoseinta i inij16cele banesel ce sitia inenite spre acest
s(e.rsit, si pe cnd seminariile de pe la eparchii vor putea fi infiintate.

La 19 Iunie 1851, Divanul a desbatut legea si programul seniinarului Veniamin.

Dain in anexd 4) legea acsta aprobat de Doinnitor. Acolo se pede vedea prograinul
eel nott al senlinariului. Tot acolo se va vedea i triundul Episcopilor ignoranli can
'si legitiinz preotireu de ignoranti, ea si d(Insii esill ntiniaT eu studiile de la 4 clase
sentinariale. Seedele eatiehetice tinutale, se conserva prin nona lege, sub pretext ea sa

Ve. t anexa.

www.dacoromanica.ro
 58

serve de pepiniere pentru formarea claselor in seminariile ce se vor forma pe la

Eparchii.
Epitropia seminaruluI Veniamin, primesce comunicatiune de la Dcpartamentill ave-
rilor bisericesci, cu noua lege, prin adresa No. 4.455, din 25 Septembre 1851.
Eat aun judec acst nona lege D. profesor Erbiteanu :
Acst legiuire este opera lid Scriban. Dca alt-ceva n'ar fi facut bun acest barbat
decat numaY acst legiuire, inc ar trebui s fle mult respectat de posteritate. Cari
sunt reformele propuse in acst legiuire ? I) Programa luI Meletie Mitropolitul, ce o
irnpusese seminarieT, trece la cursul scedelor tinutale de candidati, cu tedie miel ex-
ceptiunI. II) Se instituesc seminariI eparhiale, atleta la Roman si Hui, cu un curs de
patru anI. III) Se lidic cursul invlttuilor la seminaritil Socola la un curs complect
de opt anI, cu cansa cal pot esi elevI din seminarittl Socola si dupe terminarea ctu.sulut
de patru off. IV) Se dispune ca Proestosii, Protoiereii, Dicasteriotil, Egumenii, Archi-
mandritii i Archiereii, sa nu se ridice la aceste grade decat nutnaT da vor infatisa
mai antlu atestat de indeplinirea cursultti invOttiturilor teologice, ( I). V) Se inter-
Oice absolut de a se mal hirotonisi preoff dintre candidati, ti nutnai dintre elevii carI
aterminat cursul de patru ani, ( 5). VI) &Mole tintitale se declar de sc6le prepa-
rabire pentru aspirantii de a intra in seminari, ( 5), etc. Administratia generala a
aseptnnturilor sentinaricescI este incredintat unel Epitropii, alctuita din Mitropo-
litul trel, pentru Socola, din EpiscopiI eparhiori, fies-care in eparhia sa, si din mini-
strul averilor bisericescI si al invdtaturilor publiceo) (Istor. Setn. Veniamin, pag. 9(i).
Pentru administratia interira a serninariilor, noua lege constitue un comitet
pus din rectorul seininariuluI, inspectorul, catichetul, economul i secretarul.

Profesoril chiatiutri la sentinariti in 1851, a fost:

1) Archimandrittil Filaret &liban, 2) Archimandritul Gliernian Vida, 3) Archinian-
dritul Neolit &L'iban, 4) Protosing. Melchisedek, 5) Dr. Anton Velini, 6) Hristofor
&liban, 7) Ion Mandinescu, 8) Isaia Teodorescu, 9) Ierottion.ichul Ieretnia, 10) Alex.
Petrino, 11) Isaia Vicol, 12) George Sandoviel Diaconul, 13) Monachul Benediet. Pana
la 1852 nu erati in setninariI decAt 4 clase.
Putein Oice, c in urma acestei reorganisari a serninarillor, nu se vor mal int6tupla
prefacerT pana la protnulgarea legeI actual a sctilelor, din 1864.

In Attost, Doinnitorul Gr. Gliica visitAnd Hui, a ales insusI casete pentru tieschi-
(terca setninariuluI eparchial, care s'a si deschis in Octombre 1851, dupe planul l'acta
de Suchopan, Eguinenul de Doljesci, in anul '1851, luna August.

Cultura generala

In 1851, se agita in Bucurescl chestiunea de creari de scoll rontane pentru israeliti,

dupe ofisul Dotunitorultil tu No. 779, pe careil dam in anexa.
Invltura religiCsa se va preda de cluarabinI, carI vor precia si timba evree
una cu limba germana, iar inv6fturile profane se vor preda de duoI profesor! rornni,
orOnduitI de Eforia scedelor, cu intarire dotnn6sefi, unul pentru clasa I si II, si cel-alt
la clasa III i IV. Programul sc6lelor primare publice este obligatoritl, afara de reli-
giune.

www.dacoromanica.ro
 59

Intretinerea sc6lel va fi din venitul gabelet, din care se va tramite la Eforia scidelor
pe fie-care trimestru inainte cdte 600 lei, pentru ca lefile profesorilor sa se respunda
de casierul Eforiel 4).
In 'ni nu s'a fcut niel un pas in privinta sclelor israelite, din slitta cAnd, cum
vedurdin, G. Asaki, cu adanca lui prevedere, ceruse EpitropieT sa se ocupe cu acsta
chestiune.

In directiunea artelor frutnse si a sciintelor, cum si a literatureI, analele antilut

1851, incep din nou a fi manse, gratie protectiunei ce Domnitorii acordd acestor ma-
nifestatiuni culturale.
Grigore Ghica este primul Donanitor, care insrcinz pe un romn sa mrga in Eu-
ropa, sd studieze organisarea sclelor. D. Alex. Teriachiu a fost ales in 18 lidie 1851,
de Domnitorul Moldovel, cu 'ofisul No. 3.335, si insarcinat s mrgd in Prusia, ca sa cu-
lega notite asupra scedelor i sd presinte un memorift asupra sistemului col mai bun
de invetdinnt. Acstd misiune s'a fdcut cunoscutd 161.0 prin Rija oficiala din 21 hl-
lie 1851. 2)
Acestasi Domnitor al Moldovel a ajutat cu 40 galbeni pe an, incepend de la Junio
1851, pe George Popovici, care studia medicina la Lemberg.
In 26 Februarie 1851, Domnitorul Ghica donza Cabinetultfi de sciintele natttrale
6.000 lei, ca sa'si inmultsc,a colectiunile.

In 1851, Sfatul administrativ extraordinar al Moldovei, decide a se radica un 1101I

plan topogyafic al Iasilor i pentru acsta se deschide concurs intre geometri.

Eclipsa din lidie 1851, este studiatti Alin cabinetul de fisica al liceulm, de profesorul
Th. Stamati. Studiile acestuia dad ocasiune la o polemica plind de umur, publicat in-
tre jurnalele Zimbrid (No. 5) si Gazeta de Moldavia.
Din punctul de vedere al picturei, in Iasi se face putin lucru, ha ce se face e reu. Egu-
menut grec de la Trei-Ierarchi, sub pretext de restaurare, revpsesce frd niel un con-
trol vechile icene ale hisericei lui Vasile Lupu.
Numai desteptul G. Asaki protestz in jurnalul sal', contra acestut sacrilegiu, in
No. 62 din 6 August. La acst ocasiune, egumenul grec a topit i marele policandru
atilt de original alcatuit din marca MoldoveT, cu apendice de oue de strut, asemenea po-
licanclrului inic, care a scpat gratie protestulul energic al tinerimei scolare impinsa de
neuitatul lor profesor de retorica Dimitrie G ,sti. Autorul acestor anale 'si amintesce
de duisa lectiune inc,identar facutd de Gusti, in ora de retorie, asupra desliintarei od6-
relor bisericescI ale luT Vasile Lupu. InflcaratT de patriotica vorbire a profesorului,
mal naulti scolari, futre care i autorul, inerg la Trei-Ierarchi i intirnza egunienultii,
C de va mai topi vre unul din oderele titoresci 'T smulg barba... Amenintarea avu efect
policandrul al dttoilea fu scapat. S. speram c,i nu se vor mal repeti profv,natiuni as-
tdI la ocasiunea nouei restauratiunT a Trei-Ierarchilor, de si datori suntein a seinnala
indignatiunel romilne fapta, cd ptnht de unadi vedurant cuin inteun inormint doinnesc
architectul (care ? nu scim) a pus o gura de calorifer

') VeIl anexa.

2) Ve41 dosarul 635, archiva ministerulul de culto.

www.dacoromanica.ro
 60

Redeschiderea hisericet profanata de eguinenl, se facu cu inare solemnitate, In 2 De-

e,embre 1851, in presenta Dumnitorulut Ghim si, guvernultif tare.
G, Asaki singtr continua a protege pictura. El publica in litogralia facuta de- filil sed
Alexandru, tabelul batalle de la Baia, a le teran cel Mitre si '1 anexzi impreitna isu
explicatiunile necesarii la Gazeta de .1foldova, din litnie 1851.

Tu tara romansca Domnitorul acorda o protectiune mal eficace frutoiselor arte si in

special picture. Se curnpOra pentru tittizettl de pictura, cate-va tablourt de la pictorul
Leca.

Copie thipe raportut Cidstitel, 40).0, a setileloe, ea No. 1.608, a tikt 18.51.
Decembre 18.
Galeria de tablouti fundida dupe porunca Inaltiinet Tale, este destinata cu vreme
sluji si de 1)0dt:iba nationala si de mude de studil pentru arti.Iil, ce vor fi inzestrati
talen tul picturei. Pe cal a pittut i po cat a Yerba inidlcele pecuniare, Eforia s'a silit a
cumpara, din vreine in vreme, tablouri, (tupe incredintarile ce a luat de la cuttoscatorT.
Acum gisind la D. Pitar C. Leca, artist minan, cinc,I tablourt din care duoa originale,
iar fre copiate dupe modelttri clasice, s'a invoit a le lua en, pret de 30 galbenT fie-care,
peste tot palien' 150; banit Insti sa se platsca din fontlul sclelor.
Eforia ea indrasnla a sttpune plecat acsta chibzuire la cunoscinta i aproba!ia
Inaltime l'eostre, i va 1.41 sh bine-voill. a '1 da Malta, deslegare dupe cuin yeti bino
chibziti.
Arsaki. P. Poendru,. S. Marcoviel.

Deja in lanuarie acestast an, en olisca Doinnitorul a ordonat trimiterea D-Itu

P. Alexandrescu pe I ant, la Roma, pen (ru a Anilla pictura, cu bursa din casa scedelor.
D. P. Alexandrescu a [recta la. Paris, unde '1 gisim la 1856, in atelierul pictortilui Coi-
gnet. 1)

Musita are in 1851, pretentiunT mal mart. Nu san de la cine Doninitorul tirbeit,
priinesce Planul pentru un conservator ronalnesc, spre inainbtrea musicei vocale.
A.cest plan pe tare '1 datn in anexa. 9) Domnitorul 11 trituite ta Eforia sctilelor cu resett-
tiunea : Dorinta ne ar ft si incuragiant teatrul national priu inillce putincise si mal
munit practice, cae in niel o parte nu e scedi pentru profesia de actort,
Ertire din partea DoinnitoruluI, dar scuzabila pentru 1851 l
Proiectul cu resolutiunea este trimis de Secretariatul de Stat la Elorie, ett adresa
No. 343, din lanuarie 27 anul 1851.
Eforia pune pe adresa anexatit aci, resolutiunea urniaten.e:
Eforia va chilmui asupra acestui proiect, dttpe ce va intocuti tide sceele (hipe cum
si cea de agricultura si de arte, pe t.:are o socotesce mal de inteitt trebuinta pentru ob-

Dosarul No, 573, .archiva ininisteruluT de euTte.

Vel)1 anexa.

www.dacoromanica.ro
 61

0.e. Peel la calendele greceseIl Dar acsbt pit satisface trebuinta ce tneepuse a SA
situti in public de arta musicala. In Buburescl se gAseall artistI de valre, ca
Wachrnan, Wiest etc. Acest din urna provea Departamentul credinteY i instructiunei
publice, seCt inaI bine direct pe Doinnitor,cu un tioil proiect de sedla de musical. De asta
data Doinnitorul pune o resolutiune mult mitI favorabila. El ()lee: o Acest stabiliment
bine intima-linda-se pite si produtxt celeiliaI folositire resul taturI, mai ales pen tru tea-
trul national. Eforia scilelor va lua in osebita bagare de seitia cele niel expuse in ala-
t'ira tul proiect i hotrind basele caro s cheztisuitista viitoriinea acestui aseipiniln t, ne
va raporta, spre al da tita putinciisa incuragiare.
Wiest bask existenta scilel pe subscriptiunea, ce s'ar eulege reinfiintindu-se o aso-
cia litin e filarmon ica.
Acsta se vede ea ineuragiaza si pe Eforie, cat4 in 27 Februarie, eu adresa No. 1.442,
si Manlieva Departatnen tulta bisericese antifora catre Domnitor, prin cae Isuptme din
non proiectul luI Wiest, cu adaugirea unui comitet compus din 3 membrI, luall din
deosebite clase ale societatel si ajutati de al patrulea tnembru Wiest. Comitetul se va
ocup:i nuinitI cu adunarea subscriptiilor i adunare& ntateriala a conservatorulut Ana-
foraoa Eforiel. pare sa fie fost n'anta pina in Deeembre. La 17 ale aeesteI Doninito-
rul Stirbeid, ett ofisul No. 1.749, aprobi infiintarea conservatoruluI de musica i nu-
tnesce mennbri al ComitetuluI pe Vornicul I. Oteteleseanu, Ludovig Wiest, Paharnicul
Stefan Bellu i Pitharnicul Iin Samurcas.1)
Decit nu va isbuti asernenea sc616, sub patronagiul Domnitorului Stirbeiii, este a se
'atribui impregiurireI, ca s'a sperat prea mult de la infiintarea prin subscriptiune a so-
cietatef filtumonice. La no.f initiativa privata asociatiunile nu gisesc ciliar niel astaip
un teren pregatit.
Teatru national si in genere spectacole artistice, fle de pura literaturi fie de musica,
n'ad Jipsit in 1851, La acsta data teatral national din IasI, gratie compositiunilm. Jul
Alexandri i marelui talent 41 luI Millo, este in prima linie si a facut si se uite suc-
(esele de alta data ale artiMulul Caragiali din Bucuresa
Pe lingi Millo graNite.za stele de primul ordin; irr drama : Poni, tot atit de bun ac-
tor ca i poet ; D-na Theodorini sora cu Poni; iar in comedie i vodevil le D-nia Theo-
doru si Boncitt i D-nele Sterian, Nini Valen i si Gabriela, me apoi sotia untu nu mal
putin celebra artist con-tedian t N. Luchian.
jucat in 1850, 185E i 1852, eu un imens succes piesele : Poetul romantic, 9)
Cocina Chirita, Un trintor cite 4ece, MI= de la Burdujeni, Soldan vitezul, Inturna-
rea plaesilor, de G. Asaki, 3) si din trailurerI, Bravo de Verietia (25 Nombre 1851),

4) Vet4 anexele.
Poetul romantic a fost jucat impreuni eu alte piese si de aire boerime, In beneficiul incendiatilor
din BtIrlad. Intre nobilele actrite improvisate era 11 D-na &nereida Mavrocordat, lar ltdre aclort V.
Alexandri.
2) Pleesul Codrat (Teodorini) dicea :
. n. Romnul nu se perde
Cal va fi Carpat ;
Ct pe miel iubi-va Ola,
Rtul eit n'o sta,
Cit pe fluer i eimpoie
Doird vor rsuna
Atsii picRi da Peal- la 45 Marlie 4851, sub directiunea Jai Mito.

www.dacoromanica.ro
 -a-
Negulatorul din Venetia, a !ill Schakespear (10 Decembre 1851), in care Poni avu till
imens succes.

Matei. Milo cu trupa sa din IasY, cum si cu tripa francesfi de sub directiunea lui
Delmari, ail Scut, lu Aprilie incepend, o escursiune, pan& la Bucuresd. La Focsani Milo
intempind 6re-carl pedid de a trece Milcovul, gelosia actorilor din Bucuresci cercand
M impedice sosirea luI cu trupa In capitala muntean. Reclamatiunile presd din Iasi'
inlaturara aceste pedid si Milo cu trupa Idi fdeura deliciile hucurescenilor, gratie atat
imensulut sett talent, Mt si noultd repertoriii natiotal, creat In Iasi. Din Bucuresd Milo
se int6ree la Iasl, numal la 20 Oetombre 1851. Aci la Pasci 1.852, va fi deschisa o primti
stagiune de opera italiand, care deed va favorisa respandirea gustuluI musicd, va para-
lisa totusi mult milhicele teatrului national, societatea inalt incepend a preferi opera,
in care Pietro-Tozolli si D-na Trufaldi, etc. se vor ilustra.
Vorbind de opera, e locul sa inregistram concertele principale din acest an. Cele-
brul Consky, apoI Miculi din Bucovina si Frankenstein, unul dupe altul vor Incanta pe
rend ambele capitale romne, care nu due lipsd nicl ele de artisti de val6re ea Wach-
man, Wiest, Fleehtenmacher, etc.
Se scie ea Miculi va imbogati biblioteca musieala rotiana, cu c,antece culese din tra.

Am aretat si aiurea pentru ce nu ne mal eredem datod a face pe larg bibliografia

anuluI. Aci vom aminti numaY de comisiunea de examinare a Mrtilor didactice din Bu-
curesel; ea e compusd, In 1851., de profesoriI Linid, L Pop, Hill, Alexandru Orescu si
I. Zalomit.
Se tiparesc, prin.aprobarI domnesd, mal multe carri didactice,precum: Tinerea regis-
trelor, de Alexandru Pop; Gramatica romansca de I. Pop; Epitome historiae graecae de
Maxim, pentru clasa I gimnasiala. Se retiparesce Geogyafla luI Genili. Se pun In yin-
dare: Gramatica romano-germana de Limburg, Introductio iniinquam latinam de I. Ma-
xim, Iisus Christos se legea noul, traducere de L Penescu; Abecedar romanesc de G.
Seulescu, editia VI-a; Gramatica limbei romanescl de Vasile Ianovid, tiparita la Viena;
Manual de gramatica roman pentru scalele primare de Const. Platon ; Gramatic,a
romand pentru schlele primare de N. Macarescu, profesor ; Dictionaras romanesc de
cuvinte technice de Dr. T. Stamati, (Iasi) ; Prescurtare de geogyafia &Intl si. veche, de
archiereul Dionisie ; (Bucuresci). UrzirI istorice, sell curs metodic de istorie, de Neofit
Scriban, (Iasi) ; Geometria descriptiva, traducere de A. Orescu (Bucurescl); Logica ju-
decdtorsca, de Alexandru Aman, (Buctuesel); 0 sedet6re la tra ori povestea Jul Mos
Albu de Anton Pan, etc.
In acest etc. nu voim sa nu coprindem cartea unica aptiruta in Chisineu de atatia a-
marl de ani amutit: Fabule alctuite in limba moldovensca de I. Serbu.
0 mentiune speciala meritd. Inca dictionarul eleno-roman, ce incepe a publica profe-
sorul Itnid, ajutat, precum veslinam, de Eforia scedelor, din Decembre 1.851.

Librarul Linid editza numerse cartl, dar din nenorocire scriitoril cel buni romini
fiind neintorsl in patrie, din emigratiunea fortata de la 1848, Inide nu are de editat,
dec.& rele traducen l de rele romane francese.

www.dacoromanica.ro
 6J

ste totufg epoca, cand in Moldova nu va intan;lia sa renasca literatura romana, gratie
marei pleade de brball de valre, ca Alexandri, Koglniceanu, Negruzzi, Negri, Ralet,
Gusti, Sien, A. Rusu, Th. Stamati, T. Codrescu, G. Saulescu, i o SUMA de tinerT, cari
se exercita la condeia sub patronagiul acestora.
In Bucuresd msA, M'ara de profesora ocupap cu tiparirea de c,artl didactice, numaT
traducen I informe din editura I6nid, traducen T in carT traducetoril dovedead ca nu sciaa
chiar limba din care traduceau 4), scriaa betranil din pleada de la 1848, dar scriail
pentru kumalele straine, sea tipreaa carg proibite de a intra In Ora i acestea mal
tate cu referint la micarea de la 1848.
In Transilvania, sangeros agitata prin mi.5carea de la 1848, romanimea cantase a se
folosi momentan de favrea val! trecetare a natiuneT pe langa coral* ea resplatire a
generosulta sange ce romana varsavra pentru ea.
In August 1851, romana' din Braov primesc Cu manifestatiunl de .devotament pe
Schwartzenberg qi in Gazeta Transilvaniei se publica o oda la adresa luT, pentru
a bine voit sit 4ia la solemnitatea primireY si cate-va vorbe In limba romansca...
In Moldova Inca provoca versurI intusiaste escursiunea prin tr a Domnitorulul
Ghica.
Descinderea Domnitorulu In grapa de sare de la Trgul-Ocnei, a provocat la can-
tare pre ma1 mulfi poetT, ori versificatori ca D. Gusti, Verescu, etc.
N. Istrate publica in acest tirnp drama sa national Mihul Stircea; el Intrebuintza
la acsta scriere versul (;lis alb, adicit fara
Mare crta se nasee prin jurnale asupra acestel drame Intre G. Son si N. Istrate,
ajutat de partizanY ca Harhaz, Hermeziu, etc. 9)

Cu tate acestea, Domnitorul Ghic,a manifest pana in finea anuluI 1851, nerab-
darea lid de a ceti nu numaI laude, ci i entice. Un jurnal ceva mal independent decat
al lui G. Asaki, simti indata tata rigarea censureT, care funciona aprpe ca i sub dom-
nia lui M. Sturdza.
humalul Zimbru este suprimat in Ianuarie 1851, pentru ca a publicat versurT sati-
rice ale lui G. Sion. 3)

Cu asemenea rigor' ale censure', presa nu progresza, niel in Bucuresci, niel in !as'.
La Galap, Jurnalul de Galati anunta, In Martie 1851, a trece sub o asociatiune
de moldoveni schimba numele. in Patria.
In Bucuresci continua Vestitorul luY Carc,alechi, felie semi-oficiala ; Fija satului
(anul al IX-lea); Buletinul oficial; Ecoul eelesiastic al archimandrituluI Dionisie.
In Ia tronza fepia ha G. Asaki, In luptii curend de concurenta cu Zimbrul luI T.
Codrescu,Ncare va reapare.
In Ardeal continua cele done foY ale luI Baritia, Gazeta Transilvaniel i Ra pen-
tru minte, anim i literaturd.
Cu Vote acestea Eforia, in 5 Februarie 1851, cump5iit 400 exemplare din cartea : Rosalin, de
contesa de Lindenburg 1
Ved' Gazeta de Moldavia, din Martie 1851.
8) Vedl anexa.

www.dacoromanica.ro
 (;4

Mal simbat in thile mane, pe aseuns, si ciite-vit numere din Junimea roa/Mili,
publicata la Paris.

Inain te de a termina analele pe 1851, sti arnintirn aci citte-va rapte, carI de si nu a-
partin direct studiulta nostru, sunt in atingere directa cu el.
La 10 Februarie 1851, se lace alegerea noului Mitropolit Sofrouie Miclesen. Corpol
didantie ea parte la ceremonia inseltunitra 4)

In 31 Martie 1851, archimanclritul Gr. Crupensky tlonktt pentru mita din Iltirlit
casete sille, cu patru l'ala de loc.

In 15 Semptembre prima cursA de cat organisatA la 'lag, sub patronagittl Donmito-

rtiluI,
In Maiti 1851, cu ofis domnesc, munieipalitatea Iasilor adopta sigilittl ce '1 tine Sita
asttisli, sigiliti proiectat tle Asaki si Sttlescu, earl all sustinut ea este intemeiat pe is-
torie, lucru ce asta0 nu se prea confirmg. 9)

Gazeta de Moldova No. 40.

Gazeta de Moldova No. 39, din 17 Mai 1851.
ik

www.dacoromanica.ro
 CAP. IV
A. 1NT lL.T I.-. 3. 8 5 2 1 lat 5 5
Redeschiderea selelcir din tra romAnscA se fcu fix% o mare prefacere a legeI reac-
tionare, cu care guvernul hit Bibescu npustise cultura nationald ; de aci urmzA nece-
sitatea simtita de o noul reform a leget sclelor. Rana Ins& acsta sit se p6tA face de
Divanul obstese, Eforia cauta s introducA macar partial imbunAtAtirI. 1)
Asta in 1852, Eforia gsind un numr de scolarl, 190, in clasa I, propune Domni-
toruluI dividerea claseI in duo sectiunT; din sectiunea all-a se va nasce apoI gimnasiul
Lazr, mstul pe care Domnitorul o aprobl in Iunie 1852.
Eat raportul Eforiet cAtre Domnitor :
In clasa I-a gimnasial, numrul scolarilor se urcA pn. la 190; acest insemnat nu-
in& face ca A fie imposibil o priveghere activi din partea profesoruluT In timpul pre-
daret lectieT. Pe lingA acsta, fiind numrul scolarilor prea mare, vine prea rar rindul
fie-c'ruia dinteinsil la cercetArile ce trebue s. fac. un profesor in tot cursul anuluT
spre a se asigura de gradul silinteT fie-cAruia scolar la invttttrile acestui clas, earl sun t
fundamentul studiilor gimnasiale.
Din aceste cause nefcnd InvAtAtura tot progresul dorit, Eforia a chibzuit ci s'ar cu-
veni, ca t,lisul clas s se imparta in duo divisit, fie-care cu profesorul aft, si protesorul
va face In fie-care divisie telte lectiile clasuluI I, afar& de caligrafie si desemn, potrivit
cu oficiul InltimeT V6stre din anul 1851, No. 1.421.
Acst a et chibzuire, Ebria supuind'o InltimeT V6stre, astptA inalt deslegare.
(No. 1.113, Iunie 1852.)

Aprobarea Marie Sle luT Vod, comunicat cu adresa Departamentulut logofetieI

bisericescI, No. 3.189 din 19 Iunie, anul 1852, Eforiet scdelor.

aPrimit, tot cu un profesor de o clag, si dupe vacantli.

Dupe aprobarea acsta, Eforia InaintzA publicatiunea la 10 Julie 1852, pentru thte
catedrele vacante si aceea din nod infiintat, cu separarea clasuluI I gimnasia! In duo
divisiunl, ea doritorit de a le ocupa s. se presinte la concurs, la 15 A.ugust. Eforia a
scris, cu No. 1.324 (aceeasl datA de mal sus), redactie Vestitorului romcinesc, a pu-
blica acsta In acel d'Antditi numen, spre cunoscinta doritorilor,

1) WO programele scedelor in 4851-1852, in anexi.

5

www.dacoromanica.ro
 66

Pana ce sa fie ocupate tate catedrele vacante 0 We sctilele deschise, Eforia spectila
fondul sedlelor A0a, In Februarie 1852, ea dete 12.000 galbenI cu imprumutare
logoftuluT 16n Vicirescu

In 25 Maiii 1853, Eforia strue la Domnitor a se adaugi in program' gimnasiulut,

religiunea, prin urmtorul raport :1)
Prin ofisul cu No. 1.421 din anul 1851, adresat catre cinstitul Departament al tre-
bilor bisericesci si al instructiel publice, Inllirnea Voistr all bine-voit a porunci, ca la
cele d'antiii 3 clase gimnasiale sa se orAnduiasca, de fie-care, cate un profesor, pentru
bite lecliile clase!, afara de un profesor de desemn i ealigrafie. Acst Inalt dispositie,
Eforia o va i pune in lucrare de la '1 Septembre viitor, cand se Incepe anul scolastic.
Dr despre ceea ce privese,e Invttura religieI, fiind-ca nu s'a luat pan acum niCI o
hotarire, cum trebue sa se urmeze, mind cele d'antia trel clasurIgimnasiale se vor or-
ganisa dupe chipul maI sus aratat, Eforia, considerand c religia este un principia vital
al orI carel societalf i singurul asil inviolabil al omultd, cand Ingrozit de nenorocirt
grele nu gasesce nicY in sine insu0 niel in semenil sl misllce de mantuire;
Ca pentru aceste cuvinte, cultura sentimentulul religios in om este obiectul unet in
grijirI struitre din partea eivilisatiel moderne ; a chibzuit ca invtatura religielsa in
cele d'aptia 3 clase gimnasiale s se faca, ca. 0 pana acuin, de un profesor special. A-
csta ins& chibzuire, Ebria o supune plecat inaltel aprobatil a Marief Vstre.
La acest raport s'a prima !liana deslegare, ea s'au prima (maul pentru tette clasele,
mide se daii prelectii de religie, si care s'a comunicat Eforiet prin adresa Cinstitului
Departame,nt al trebilor bisericesci, tu No. 3.242 din 18 Iunie anul 1853.

Tot in 1853, avem de inregistrat i alte imbunatatirI aduse gimnasiulut S-tul Saya.
Eforia cere, ca limba latin sa continue si In clasa VI-a, 0 ea areta Domnitorului, ea
conform dorinteI sle din 1851, se tinde a se ajunge a avea de fie-care clasa cate un
singur profesor. Eata raportul Eforid:
Studiu. 1 celor duo limbl clasice antice, limba grca gi limba latina, este recunos
cut astadI ca cel maI bun mit).1oc pentru cultivaren intelegeret i gustulul junimeI
special studiul Umbel latine, pe lang acest mare folos Inlesnesce perfectia i cunos-
einta limbelor noue ce se trag dintr'insa. De acest adevr patruns InaltimeaVstra, atI
hotarit, prin programa ce all bine voit a da instructieI publice, A se studie custaruinta
limba latina, In paralel cu cea roman, in curs de 5 anY, IncepAnd de la I-a clas gim-
nasiala pana la a V-a inclusiv. In adevr numaI dintr'un asemenea studia comparativ
se 'Ate veden diferinta i asern6narea acestor dou limbl, 0 se pte prin tirmare cumasce
natura proprie a fie-careia.
Eforia a executat cu activitate malta cugetare a Mariel Vastre, marturisesce reeu-
noseinta i progresul ce vede dintr'un asemenea fel de studiii, dar din experienta ce a
Wilt a recunoscut, ea studiul de eind anI al limbe latine inca nu este de ajuns spre a
putea scolariI intelege Cu Inlesnire deosebiliT autorI clasici. La tate natiunile civilisate,
Cu tette ea a o literatura a lor proprie, studiul limbeY latine se face necontenit de la
cea d'antdia pana la cea din urma clash gimnasiala, dar la noi care avem de o cam data
lipsa de modelud clasice in limba nastra este mult ma! mare trebuinta, a se studia mat
eu dinadinsul acsta Lim* spre a se putea me bine scolaril deprinde intrInsa.
1) Ve4I In anexii programul pe anul 1852-1853.

www.dacoromanica.ro
 67

De aceste consideratiT noria, indemnati, i indrisnla a suptine InalteT Mide! V6-

stre aprobatit, a el prere de a se pune studiul limbeI latine si in clasa VI-a gimnasiall.
aDci Iniltimea Vstri verf bine-voi a aproba acsti pirere, atuncI D.Hil profesorul
de acum de limba latini In clasele a III-a, a IV-a si a V-a, va face limba latina in clasa
a V-a si a VI-a cu 16f de le! 800 pe luni, In loe de 700 ce primesce acum. Acest adaos
de remuneratie i se face considerindu-se adaosul de munci ce va trebui si. alba in clasa
VI-a, unde se va fage un studiti mal adAnc al limbeT latine.
aD. Maxim, profesor de acst limbA, in clasele I-a si all-a, va face in clasa III-a
limba latina si cosmografia si in clasa IV-a timba latina, cu 16fA de leI 700 pe luna.
Acest profesor, dupe budget, i se hotAresce lel 700 pe luna, cu insrcinare de a face In
clasa III-a fre lectiT, adeci timba latina, y,eografia si Istoria santa; dar dupe deslegarea
ce InAllimea Vstri atI bine-voit a da la raportul EforieT, cu No. 906, religia se va face
de un profesor special, prin urmare D. Maxim r6mine s faci si in clasa III-a numaI
limba latini si geografia si pentru ci se insircinz s faca limba latina si in clasa IV-a,
l'emane cu sarcina tot de treI lectiT, de aceea i se va si litsa 16fa hotiriti prin budget.
In clase I-a si a duoa gimnasial se va pune de fie-care clas, ca si in clase III-a, cite
un singur profesor, con forrn luminateT resolutii a InltimeI Vstre, pus& la raportul Efo-
riei din anul 1851, cu No. 1338. Dar in cursul anuluT scolastic urmatorid se vor pune
numal implinitort provisor ai loculuI de profesorf, duoT din candidata ce s'ad ales mal
buni la concursul ce s'a facut si anume D. Nestor in clasa I i D. Iacomi in clasa II-a;
cae! cu trite a acesti candidatT ad dovedit la concurs, ca ad mal tte cunoseintele tre-
buincise pentru facerea presliselor duoi cursurT, dar nu insi in gradul -ce ar fi drept
s se crd, ca si pdta dobndi rangul de profesor!; de aceea Eforia a chibzuit,ca in cur-
sul acestuI an sa fie numaI indeplinitorT de profesor! si la anul viitor si se supunit la
un al duoilea concurs, iar remuneratia lor sA fie de leI 400 pe lun de fie-care.
Lefile hotarite pentru catedrele mal sus artate, precum si 16fa de leI 500 pe luna,
ce s'a dat pina acum profesoruha de religie in clase I-a, a duoa si a III-a gimnasial,
se vor plti din sumele urrnitre hotrite prin budget, adeci dupe budget se hotaresce :
Lfa ajutoruluI profesorului clase I, pe luna le. 250
Lefa profesorulul clasei I gimnasiald, pe luna lel. 600
Idern al clase! a II-a. 600
Idem al clase! a III-a 700
Idern de limba latin in clasele a IV-a, ti V-a si a VI-a 700
Peste tot pe luna . 2.850
Din acsta sumi s se dea :
ImplinitorriluT de profesor in claseI, pe luni le . . 400
Ideal in clan II-a leT 400
ProfesoruluT de limba latina si geografie in clasa III-a si de timba latina in
clan a I.Vii, pe luna leI 700
Profesorului de limba latini in clasa a V-a si a VI-a, pe luni leT 800
ProfesoruluT de religie in clasele I-a, a II-a si a III-a, pe luni le 500
2.800
116mine economie din sumele botirite prin budget, lei 50

No. 1491, 1853, Septembre 10.

www.dacoromanica.ro
 68

him n anexi programa schlelor muntene de la '1853 'Ana la Iunie '1854, cum si a-
ceea pe anul molar de la 1 Septembre 1854 'Ana la 9 Iunie 1855. 1)

Evenimentele politice vin in mod neasteptat sa oprscA orI in totul orI in parte a-
vntul nog ce luase sc6la nationalai Abia trile romne capatase domnil none, abia
ostirile straine le evacuasera, pana in Mai 1850, si se declara rsboiul nog turco-rus, la
carele Francia, Anglia si Italia vor lua o parte atat de gloricisa si de salvatdre pentru
noi romaniI. O noul ocupatiune russca In Moldova, aduce neasteptata intrerupere de
domnie a lui Gr. Ghica, care in 14 Septembre 1853, prasesce cu jale Tronul MoldoveI.2)
Generalul Urusoff, apnea. In numele RusieI guvernul Moldovei, pe cand generalul Bud-
berg adjutantul Impratesc i presedintA Divanurilor ambelor principa Le.
Contele Ostensaken a fost numit vice-presedinte in Moldova.
In urma evenimentelor de la Dunire si a introducerel Austriei ca. factor in tmpre-
giurarile politice, se scie cA rusii ag fost silitI, dupe ce Franta, Anglia si Italia s'ag de-
clarat aliate ale Turciel, se abandone mg antdid Valachia i apoi Moldova.
Nu este misiunea mistra de a aminti pe lar, aceste evenimente, nic1 episodul refu-
sulul armateI moldovene de a se duce ea ROT peste Prut; ne vom mrgini a inregistra
aci unele acte relative la scolI, din timpul ocupatiuneT muscalesci, de la 1853-4 Sep-
tmbre 1854.
In 28 Decembre 1853, Eforia sclelor din Bucuresci a supus lui Budberg budgetul
anului 1854, cu raportul No. '1.986, ce ddm in anexa. 3)
Si analisam acest raport catre Generalul Budberg.
Veniturile totale consignate in budgetu/ proiectat se urea la suma de 956.155 lei ;
acest venit provine din 850.000 hotArlti pentru scolI din casa centrala a Statului si
din 106.155 leI provenind din dobnda a 10 la sutA pe baniT dap cu dolAndi de Efo-
ria sceilelor.
Cheltuelile inscrise In budgetul supus lui Budberg se urea la suma de 855.285 leI,
care sum scasluta din totalul veniturilor rmine un excedent de 100.870 leI, care dupe
legea din 4847, este trecut in budgetul scleI Obedeanu.
Adausele fcute de Eforie pentru 1854, ea le arta prin condeile principale ur-
matre :
2.400 lei pentru al duoilea profesor de musica vocala. Deja In 1853 se introdusese
un profesor de nest obiect, dupe hotarirea luata de a se introduce treptat musica vo-
cala in bite sceilele primare.
4.800 lei, pentru o noua catedra de limba grci in clasa V-a gimnasiala, de la 1 Ia-
nuarie 1854, cacI Eforia a considerat ca o adevratA lacuna in invtamnt nainta a-
ceste limbe In clasa V-a.
2.400 lei, duo! pedagogi, carI 86 privegheze scolarii in timpul recreatiunilor si In clase
'Ana ce intra profesoriI.
2.400 leI, adfiugirea unul profesor de musica voc,ala la scgla primara din Craiova.
Asemenea 2.400 leI, asemenea catedra de la scla primara Ionaseu din Slatina.
1.400 lei, diferite adiugirI la serviciul medical si sanitar din veniturile scleI Ionascu.

Vel,l1 anexa.
a) Vesll In anexi un raport al revisorulul I. Merisescu, relativ la pornirea din frii a 1111 Gr. Ghica,
8) Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 69

Las.% de a aduce aci miel adAugirY la material qi administratiune i reducen T cu

carq Eforia cauta si echilibreze adaugirile.

Raportul EforieT da, pe larg, sumele necesitate in plus i minus de scla de agricul-
tura 9i de crescerea duslilor, cum a scalel de arte i meseriT.

Despre pensionatul de fete din S-tul Spiridon, inca se ocupa raportul Eforid vi pro-
pune o adaugire de 12.600 le, pentru intretinerea internatula
La sceila din PloescI se adaogl din veniturile propriI cate 4.800 leI pentru catedrele
de limba francesa' i grca. moderna' i 3,600 leY, pentru catedra de tinerea registrelor.

Dam in anexa i budgetul scalelor muntene pe 1855. 4)

Veniturile normale acestuI an sunt aceI 850.000 leI de la casa centrala a StatuluI
in plus 103.120 lei, dobanda banilor dafT cu imprumut.
Cheltuelile din aceste veniturI lag o reserva pentru 1856 de 71.780 la
Bine inteles, c scala Obedeanu, scla lonascu, scala de agronomie, scala de dtgll,
scla de arte, scala de fete, nu intri in budgetul acesta de veniturI i cheltuelI, ci
au proPriile veniturI i budget special pentru ele, despre care ne vom ocupa la rn-
dul lor.
Aruncand o ochire asupra budgetului acestuia, gisim ca scalele din judete costa* cate
10.200 le)* pe an, avand duoI institutorI. Cele din FocanI, PitescI i Ploesci cate
44.400 leI pe an. La Brilla fiind lefile mai marl, scala cu 3 institutorI costal 16.600
leT pe an. In BucurescI scle primare in Negru, in Verde, in Galben i in Albastru, cu
ca la Braila, la cate 3 profesorI. La Negra i la, Verde este si cate un profesor de
musica vocal& Se mal piales 4.800 pe an la duoY supleant1 de institutorT.

La liceu nu avem adaugirI pe 1855.

Eati lista profesorilor la finele anuluI 1854, cum o atta D. profesor Yitzu :2)
I. C. Maxim, Limba latina i romani, clasa I i a II-a.
Limba latinA, clasa VVI.
Lazdr Drugeanu, Istoria santa, clasa
Paul, Geografia fisica i matematici, clasa a Ill-a.
.Alexandrescu, Geografia, clasa II-a.
Al. Crefescu, Istoria.
G. Idnid, Limba elena.
Alexe Marin, Mineralogia, fisica i chimia.
Zalomit, Logica i moraba.
G. Pop, Aritmetica rationata 9i Geometria.
Roguqs
Bouzenot
Monti Limba francesa
Marsillac

Ve4I anexa.
2) uStudi asupra Invgmantulul secundar.4Vom vedea cate erorl sunt de indreptat in acest ta-
bel din datele ce unnzi dupe el.

www.dacoromanica.ro
 70

Barq, Istoria naturala.

Orescu, Geometria deswiptiva
Constantinescu, Geometria analitica I SOla de podurI
&coati, Limba
Al. Pop, Tinerea reg,istrelor.
LiAburg, Limba german.
Lecca, Desemn.
La facultatea de drept se adaug, de la Septembre 1855, dreptul administrativ
alt catedr de dreptul comercial I).
Cursul de ingineria civil capt anul II, de la 1 Septembre 1855, patru catedre
nota, i auume : principii de architectur, elemente de mecanica, aplicatia geometria
descriptive la perspective, stereotipice i umbre, i mineralogia, ate 2.000 la pe an.
Cu cheltuiala StatuluT se in 20 bursierT, cu cate 1.000 la pe an, dr se maI chel-
tuesee 18.795 lei pentru pensionatul Bucholtzer.
O important surn de 36.700 lel se dispune pentru trimiterea a 9 bursierI notti in
strin'tate, peste eel existentI de mal inainte, i afar de MarcovicI, care studiaza me-
dicina la Viena.
In interesul culture!, budgetul muntenesc pe 1855, coprinde suma circa de 25.000
lei pentru rnuz, bibloteci, galerie de tablourI, cumprarea de-carri didactice, colec-
liune de modelurI de desemn, etc.

Instructiunea i educatiunea fetelor continui a nu figura in budgetul sclelor mun-

tene, de-at ea subventiuni date la scle de fete particulare, pensionat Elisabetan,
Grand-Prs i Elencu Vecersa.
La Slatina este o sc61 deosebit primar pentru fete, din veniturile IonasculuI, iar
asia lisul pensionat Domnesc pentru fete din Capital, din veniturile bisericei S-tului
Spiridon-Noil, cu adugire de 11.750 leI pe 1855, din banii propril aI sc6lelor, se re-
duce la simpla plat a 20 de bursiere, cate 80 galbenT pe an, la plata chirieT localuluT
si a 50 de stanjenI lemne de foc.

In vedere cu budgetele i une-orI aliturea cu ele, de la 1852-1855, s'ail petrecut

unele fapte pe carI credem util a le pstra inregistrate aci.
Mai intdhl Nit privesce schimbrile supravenite in personal :
Clucerul S. Marcovia, in 25 Ianuarie 1852, demisiong de la catedra de retorica
ce o avea in liceul S-tul Saya, trecnd la Eforie. In locul lui Marcovici e numit vre-
melnicesce A. Drugianu, profesorul definitiv de Catechism 2).
Jurnal
eAstyll, 3 Octombre, dupe ,cea din urm inscriere oral pentru concursul de isto-
rie, Eforia, dupe deliberatie, in unanimitate a chibzuit ca D. Alecu Cretescu, s fie su-
pleant de profesor de istorie in gimnasiul din Capita11.
Arsaki. P. Poenaru. C. Bosianu.
No. 1.813. 1852, Octombre 3.

I) Dosarul No. 359 din 1854, archiva sairusterului de culte.

2) VeIl anexa.

www.dacoromanica.ro
 71

3) Ordinile EforieT dire D-nil Nestor si Iacomi din 1 Septembre, celuI d'entiii pen-
tru clasa I, al duoilea pen trA, clasa II, numin profesorT provisoriT, pentru catedra de limba
romana, in paralel cu cea Latina.' geografie.
Eforia saelor, luand in bagare de semi jurnalul profesorilor numin judecatorI la
concursurile de limba latin i geografie in clasa I si 1.1 gimnasiale., i parerea D-lor ca
pop D-ta fi insarcinat a face provisoriik prescrisele kola, cu indatorire ins, ca se. poi,
dobandi calitatea de profesor de a da un al duoilea concurs in anul viitor.
Cercetend, i inses1 Eforia cu luare aminte -deosebitele probe ce al dat asupra limb&
romne, geografieI i limbeI latine, aprobe parerea D-lor protesorI comisan, si te in-
sarcinza s. fad provisorig, in cursul anuluI scolastic viitor, lectiile de limba Iatin
geografie in clasa gimnasial, cu indatorire, ca se poti dobandi calitatea de profe-
sor, de a indeplini condilia aretate de D-nii profesorT comisan.
Pentru remuneratia munceT D-tale, vel primi din casa scelelor o suma de leT 400
pe luni.

Dupe aprobarea Domnsee la raportul EforieT, cu No. 1.742, prin care, in lipsa de
concurenn destoInicI a ocupa catedrele de limba latin., se propusese infiintarea a trei
supleann si a un adjunct, Eforia numesce pe D. A.ndreiti Nestor adjunct cu lfa de lei
250 pe luna, prin ordinal ca No. 1.876, din 9 Octombre, punendul in vedere indato-
ririle sle ast-fel
Eforia recomandend pe D-vstr prin raportul cu No. 1.743, de adjunct profesoru-
luI de limba latina In clasa I gimnasial, Inaltimea Sa a bine-voit a Interi acste
cerere.
Indatoririle ce even D-vstra, sun t cele urmatre : sa invelan pe scolarI dupe me-
todul profesoruluI principal, sub a caruia ascultare sunten. Studiul limbeI latine in
clasa I se face in doue seep. El, profesorul, va face lectiile intr'un chip alternativ,
and intr'una, cand in cea-alta dintr'aceste done sectiT; lar D-vstre yen I plini locul
profesoruluI in sectia unde acesta nu se va afia.
Ebria dr, ve numesce implinitor provisorid al functie, de adjunct, ca onorariu de
lei 250 pe lima, i cu incepere din sliva ce ven intra in functie.

Eforia pritnind in acelasI Limp deslegare si la raportul cu No. 1.777, ce i s'a comu-
nicat, ca adresa SecretariatuluT de Stat No. 5.606, de in cunoscinta D-lor Mihail Cape-
tineanu i Mihail Iacomi, cele ce urmza :
Efo.ria ve numesce supleant de profesor, de limba latina, indatoririle puse asupra-ve
fiind cele urmat6re :
Sa ve aplican special la studiul acestel
Si Inman cu struinta bimba latine in clasele IV si V gimnasiala.
La fie-care frei lunl sa ve infilisan la Eforie, ca sa '1 d.an incredintarea, prin co-
misia profesorali, ce se va nwni ad-hoc, de progresul ce an facut in studiul 4isei limbT.
SI ve infatisan i sa luall parte la concursurile ce se vor face pentru alegerea de
profesorI de limbe.
Se fin datorI, la Intmplare de a n erita aprobalia judecatorilor concursuluT, a ocupa
catedra de limba latina ce vi se va areta de Eforie.
Ca se nu ve cheltuin timpul in alte ocupatil, i ca se 'I puten da studiuluT in cea
mal mare parte limb& latine, Eforia a si cerut voia !nankin& Sle Domnulul StApini-

www.dacoromanica.ro
 72

tor, de a vi se da o remuneratie de leT 150 pe luna, pe care avetT a o primi regulat pe

tt. luna.

Raport la Domo.
4) Dupe trecerea din vitA a D-luI SerdaruluT Genilie, fost profesor de geografie in
clasele I, II si ifi din colegia, Ebria a chibzuit ca ceT duoT supleang al scedelor primare
din Capitali, i anume: D. Paul Dimitrie ierban Alexandrescu, sa. indeplinsel vre-
melnicesce acele treT clase, &leca : cel ntiti clasa I si III, iar cel al duoilea clasa II.
NumitiT ai i intrat in functie de la 1 a urmAtrel lunT.
Pentru adausul insArcinAreT ce li s'el' pus, Eforia chibzuesce, ea pe tanga onorariul
de lei 200 pe luna ce primese fie-care din numitiT, in calitate de supleantI, s li se
adauge, din suma de leT 500, botarla, pe lunA, pentru sus-slisele treT clase, ins : D-lui
Paul Dimitriu id 200 pe lun, iar D-luT erban Alexandrescu lei 100 pe lun.
lar restul de le 200, din sus-slisa suma de leT 500, ramin ca reserva, spre a se da
onoraritt la alti supleantY, daca trebuinta va cere.
A.csta, Eforia o supune plecat InaltimeT Voistre, asteptAnd Malta deslegare.
No. 166. 1852, Februarie 28.

A.dresa Departamentului CultuluT, cu No. 652, din 5 Februarie 1892, catre Eforia
prin care comunica' halla aprobare pentru numirea celor duoT suplinitori de geografie
in clasele gimnasiale I-a, a II-a si a in locul raposatuluT Genilie, acsta adresA
Eforia o comunica D-lor Dimitrie Paul si Alexandrescu erban, la 11 Februarie acel
an, prin ordinile cu No. 263 si 264.
Nu tot ask s'a urmat i la numirea suplinitoruluT catedra de retorica, D. Lazar Dru-
geanu, in locul demisionatuluT Simeon Marcovid; ci la 11 Februarie, Departamentul,
prin ordinul cu No. 774, a comunicat EforieT in copie adresa SecretariatuT Statuldi in
coprinderea de maT jos :

Catre Departamentul credinfei,

Infatisindu-se MarieT Sale raportul CinstiteT EforiT a seedelor, cu No. 168, alAturat
pe litiga al aceluT Cinstit Departament No. 337, prin care se recomandi Lazar Dru-
geanu a se orndui vremelnicesce profesor de retorica, in locul clucerului Simeon Mar-
covicT, Inltimea bine-voind a dat urmatrea resolutie :
Va grAbi a se face conctu-sul, eAci t'Ara concurs la un asemenea insemnat clas nu
gAsim cu cale a se orndui. ApoT cumulul a multor i felurite indeletnicirT asupra unuia
aceluiasT profesor, este un mi4.1oc impedicAtor sporireT studiuluT. i despre acsta
poftim pe Eforie, ca precum in tate cele-alte, sa fie cu cuvenita ingrijire.
aA.cestea cu cinste se imprt4esce aceluT Cinstit Departament spre cele de cuviinl.
No. 446. 1852, Februarie 5.

Potrivit acesteT decretar! domnesc1, Eforia, la 9 Februarie acel an, cu No. 275, pu-
blica concurs si examene pentru 15 August, pentru tte catedrele vacante la colegiul
din Bucuresd, la cel din Craiova si la 13 scle primare de prin oraseis judetelor. Tex-
tul publicatieT este acesta

www.dacoromanica.ro
 73

Eforia scdolelor

Catedrele din sc6lele aici insemna te, sunt vacan te pentru urmatrele invelaturi adec4:
In colegial din Bucuresci
Istoria generala, in clasele IV, V qi VI.
Retorica in clasa VI-a.
In colegial din Graiova
Limba latina', in clasa a IV-a.
Elemente de limba francesa, idem.
Principittrl de limba germana, idem.
Istoria partea I, idem.
In 18 scoll primare de prin oramle judetelor
Clasa IV-a pentru invlaturile artate in' program. i fiind-ca aceste invlaturi, au
a se aela de la 1 a viitoruluT Septembre, Eforia face cunoscut de obte, ci pentru in-
vtturile din clasele gimnasiale din BucurescI i Craiova a a se face concursurl; lar
pentru cele primare aii s'A se dea examene fati cu madularil EforieT, i aceste toncur-
surY i exainene se vor incepe la 15 August viitor.
Doritoril de a se supune la acestea vor bine-voi a veni de acum in cancelaria Eforiet
ca sa'I inscrie numelea
In urma scrisrel adresat. din Franta (Boulogne) in 12 (24) Noembre 1853, prin
care cere profesorele de limba francesa in a IV-a i a V-a gimnasiala, Bouzenot, pre-
lungirea congediului ce luase pentru cutarea sandtateI, pana la primavera, altu-
randu'I un certificat medica], atestat de identitatea semnitureT i a pers6neT atestato-
ruinl de primarul din Boulogne, Eforia, la 12 Decembre acel an, incheie un juma', prin
c,are numesce suplinitor, pina la intrcerea numituluT, culfa de le! 500 pe luna, pe D.
Roques, de la 1 Ianuarie inainte, ca unul ce a dat indestul dove01 de capacitate la
concursurile trecute.

Eforia sclelor, tot asemnat aceleI domnesci hotarirI, face la 19 Februarie urma-
birea alta publicatie
Eforia sc6lelor
Publicalie
Potrivit cu aprobatia i deslegarea MarieI Sle Prea Inaltatului nostru Domn, Eforia
are a amla de la 1 Septembre a anuluI viitor scolar, cate un singur profesor la fie-care
din clasele I-a, a II-a qi a III-a gimnasiala din Bucuresci, ea s predea invtturile acolo
coprinse i araate aicl mal jos, afara de cursul de caligrafie i desemn, pentru care
sunt deosebitI profesor!, adeca :
In clasa I-a
Limba romana in pararel cu cea latina.
Geografia.
Catechisinul.

www.dacoromanica.ro
 74

In clasa II-a
Geogratia.
Limba romana in paralel Cu cea latina.
Momia religiei.
In clasa II-a
Limba romana in paralel cu eea latina.
Istoria santa.
Geografia fisicA i matematica.

i Iiind-c pentru eapacitatea persnelor ce se VOL insareina eu cate una din acele
clase, Eforia se cunesce dat6re, dupe orenduiala ce se pazesee, a lua mal anteiu sciinta
din dovelile ce vor da acele persene, prin concursurI; Eforia publica. ca pentru inve-
tatura aretatelor treI clase, a a se face concursurI t'ata cu membrii EforieI si a se in-
cepe la 15 August viitor. Persnele dar doritre de a primi acele clase prin chipul are-
tat vor bine-voi a veni din vreme, ea M'O inserie numele in registrul cantelarieI, apoi
a se infatisa la preserisa li, ea sa se supun examenultd.
Arsaki. Florescu. P. Poenartt. C. Bosiantl.

Demisionnd Thot din postul de limba francesa a clase' a IV-a, si. pentru a resplati
pe Monti de pagube ce avea la directitinea pensionatultn in 1852, Domnitorul, asupra
raportuluI EforieI din 25 August acel an, sub No. 1.498, chiain pe Monti la catedra
vacanta, cu onoriri de 1.050 lei pe luna. Monti primesee, dar starea sanateI sale '1 obliga
s renunte la catedra, in Noembre 1852. 1)

Monti mal continue a tine internatul i pensionatul frances pana in anul urmator
1853, luna Iulie, e:1.nd cere reziliarea contractuluI sub cuvent ea nu 'I ajung banif ce
primesee pentru sustinerea internatulul i voesce a se inbirce in Franta. Dam in anexa
numerise corespondente dintre Monti, Domnitor i Eforie in privinta acestora. 9)
In 26 lidie 1855, D'orla cere Domnitornha tirbeiii, cu raportul No. 1.170, ea in
loen' desfiintatului pensionat Mon ti, sA se infiinteze un al duoilea internat de 20 sti-
pendistI.
Domnitorul aproba Eforia, Llore deja in 9 Neoembre 1854, daduse 4 bursied
Bucholtzer si 2 la pensionatul giureanti, acum pe 14 r6masI de la Monti 'I icredinteza
tot lui Riureanu, cu cete 1.000 leI pe an.

Prefacerile itrmate in giinnasiul de la Craiova sunt aretate in actul urmator

Raport
Prin raportul cu No. . . . , Eforia a supus InaltimeI Tale, a in concursul de limba
latina, nu s'a putut alege niel o persona ca calittile necesaxiY, ea s.:1 fie investita cu

I) \Top anexa.
2) Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 75

functia de profesor pentru acsta limita. La gimnasittl din Craiota, clasa a IV-a urmnd
a se infiinta in acest an, Eforia a chibzuit, ca provisoriii, numai pentru anul sco-
lastic urmator, s'A urmeze cu cursul de limba latina in acest das, D. G. M. Fontanini,
inspectorul aceluI gimnasiii si profesorul in clasa III-a, pentru acest adaos de bisar-
oinare, sa se dea numitulul, drept remuneratie, leI 2'50 pe lunti, jumetate din suma de
lel 500, lefa hotarit dupe budget. lar pentru finaba francesa, tot in clasa IV-a, Eforia
a socotit de cuviinta, s'a se restatornicse in functia de profesor D. Dufour, ce a fost
profesor de acst timba, tot in gimnasiul din Craiova si care a incetat lectiile din causa
suspendret cursttrilor din anii din tirilla, i drept rentuneratie munceI sale, sa i se dea
leI 300 pe luna, din let 500, hotarip dupe budget pen(ru clasele a IV-a i a Va.
Acst a ei cbibzuire, Eforia o supune plecaL InaltimeT Vstre, asteptand Malta deb-
legare. 1)
No. '1.777. 1852, Septembre 22.

Cu ocasiunea diverselor prefacerl in corpul didactic, Eforia aplica, in 1852, dis-

positiunea prohibind cumulul de catedre, in casta urmator
Luand in bagare de srna Eforia, ea D. Ditnitrie Paul, ce este sttpleant la scedele pri,
mare din vapseil, precum i sttpleant la clasele I-a si a III-a din gininasiO, pentrtt pre-
darea geografiet, s'a orenduit acum supleant si la scOla ostasesca, din care urtnza a nu
'I prisosi titnp spre a putea indeplini i functia de supleant la sclele primare ; Ebria
chibzuesce, ca sa ~Ana supleant numal la clasa III-a din giinnasitt, cu lefa de le 200
pe luna, ce a avut i in post de supleant la scle'e primare se orenduesee D. Dimitrie
Constans, cu lefa de leT 200 pe luna; acest jornal se va pune in lucrare de la 1 Oc-
tombre.
Arsaki. P. Faenara. C. Bosiann.
No. 1.747. 1852. Septembre 23.

Trecnd de la personal la cercetarea principalelor mesurt lttate in Lre 1852-1855,

inregistratn pe cele urint6re:
Ordinal Eforiei catre loe profesan yianasinlai,
Stin te!' poftii, potrivit dispositieT X, prevdut in regt dele disciplinare pen (ru sudan,
sa bine-voiti a indatora pe tal scolariI claseI D-vstre, ca sa ja note asupra lectiet ce
vetT preda si in urm sa le dea o redactie regulat.
La sfirsitul fie-carel lunT, pe langa examinarea ce vetl face scolarilor, le yeti cere si
acele note, ca s vedetI dca le aj regulate si chipul cu care sunt redigiaLe, ca din ad,
sta sa putep judeca apoI si mai bine capacitatea fie-carttia.
No. 232. 1852, Februarie 5.
Jurnal
D'orla consfdertind ca premiurile ce se dati scolarilor la examene sunt o respla tire
pentru junimea studitisa si de huna conduit si un indemn pentru scolariT carT n'au
fost norocitT de a esi biruitorT din lupta scolastid

a) Ve,Il anexele.

www.dacoromanica.ro
 76

C aceste premiuri date intr'un numr prea mare, devenind prea obicmuite, nu pot
produce efectul ce se astaptat de la ansele ;
HotAresce, afi de acum inainte premiurile sA se dea dupe chipul urmtor :
De fie-care clas dintr'o so% primara, ski gimnasiali, se vor da numai cate trei
premiud cu cununT.
Se vor alege prin concurs trel din scolaril earl la examen ail esit premianti la tate
lectiile uneI clase i acestora se vor da cele treI premil cu cunun. Tar eel-alp din pre-
miantit 441 carI nu s'ati infat4at, ski call n'ati fost ales! la concurs, vor lua numaI pre-
miul I fri cununi.
Scolaril earl' in lectiile une! clase Vor avea majoritate de eminente si minoritate
de numrul 1, vor lua premiul al II-lea asemenea fail cunun.
cll Mara de ceI ark* maI sus la 'lid un alt scolar nu se va putea da premiurt.
Studiul desemnuluI si al caligyafik nu se coprinde in regulele din aceste prece-
dente. Pentru desemn Eforia va da premiurI speciale, cand va socoti de cuviintA.
La solemnitatea imprtirei premiurilor, se vor infatisa InltimeI Sle Domnului
stpanitor numai scolarii ce vor fi meritat cunun, iar ceI-alti premiang me sus are-
tali li se vor citi numaI numele.
Scolara a cAror conduit va fi rea, vor lua un premiu cu un grad maI jos decat
acela ce ar fi luat avnd o bun conduita, si daca vor fi din ceI eminentI la ate lectiile
claseI lor nu se vor putea Ilia a se infatia la concursul artat prin art. 6.
A.cest jurnal se va comunica la toti c,apil' de pensionate de amkiduod sexele 0 se
vor indatora a se conforma, fail cea mai micA abatere, cu dispositiile lui.
Arsaki. L Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.
*
S'au agitat in anut 1852, in trebarea : dca preotii nu trebue sa fie preferiti ca in
v6tAtor1 de religiune prin sclele de judete si dc in schlele stescl asemenea nu se cu-
vine, ca in locul candidatilor, ce pang acum era, s fie oranduit preotul din sat? Acsta
cestiune o agitz Episcopul din Buzeu, prin raport catre Domnitor, din 8 Februarie
1852, cu No. 533. In 27 Febrie acelaq an, Eforia, cu raportul No. 376, catre Departa-
mentul credinteI, rspunde a alegerea profesorilor se face prin concurs si a nimeni
_nu opresce persnele de partea bisericksa a se presenta la concursurI. Cat privesce
posturile de invtatori stescI, Etoria amintesce,ck sclele acestea sunt inch' inchise din
causi ci ceI ate duoI le! de familie de stn se intrebuintk acum pentru alte scoli.1)
Departamentul trebilor bisericescI, cu o adresa No. 5.532, din 1.853, comunicti Efo-
lie! aprobarea, la raportul eI No. 1491, in privinta infiintarel catedrel de limbo
latin in clasa VI-a i a modificatiilor celor-alte in invtmantul gimnasial, ce s'a mg
propus printeinsul. 9)

*
Facultatea de drept atrage in 1852-1853, particulara atentiune a guver-
OuluI muntn.
In Septembre 1852, Eforia supune Domnului urrnatorul raport :

t) Veql anexele.
2) Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 71

Raport la Domn
Prin budgetul anulul urmitor se hotresce, ca in acest an, pe lingi cursurile de
dreptul romn qi cel civil romin, incepute Inc din anul din urm., s incpii i cursul
dreptului penal, procedura penali i cea civil.
Eforia nu a lipsit de a lua t6te msurile posibile, ca si se gssci o persemi ale carel
cunoscinte s rispundi cu importanta obiectului islisului curs; dar In sfir0t a socotit, ca
persna ale cirei cunoscinte 'I promit un bun curs de drept penal, procedura penala
cea civil, este D. doctor In drept, Serdarul G. Costaforu, profesorul de drept civil.
Eforia dar a chibzuit, ca numitul profesor s se Insrcinze i cu dreptul penal, pro-
cedura penali i cea civil, luand pe lng lfa ce primesce in calitate de profesor de
dreptul civil, 0 lei 700 pe luni. lfa hotriti prin budget, pentru cursul de drept pe-
nal procedura penal i cea civili.
Acst a ei chibzuire, Eforia o snpune plecat Iniltimei V6stre, a!teptnd InaDA des-
legare.
No. 1.776. 1852, Septembre 22.
Eforia prin ordinul No. 1.955 din 20 Octombre, d asemenea in cunoscinta Serda-
rului Gheorghe Costaforu profesorul de drept civil, ca s'a primit aprobarea Domnului
la raportul cu No. 1.776, 0 prin urmare se numesce profesor 0 de dreptul pe-
nal 0 de procedurile dreptului civil 0 dreptul penal, cu remunerarid Tie 700 lei, i cu
indatorire, ca conform propunerei Eforiei 0 a aprobreI domnesci dati, s gitscii
manuscrisul cursului s In timp de un an 0 cu al duoilea an sii 'I revisusei, i sg 'I
dea la tipar.
In:anul 1853, Eforia supune Domnitorului un nod raport in privinta facultatel de
drept. C. Bosianu, numit in 19 Ianuarie 1852, cu oficiul No. 52, director al salelor
In locul NY S. Marcovici, chimat la alt post, I) nu se putea sa nu '0 porte atentiunea
asupra facultitei de drept.
Eaci aci, In ir, actele earl se ocasionar din initiativa lui C. Bosianu :

Raport
In anul viitor scolastic, al treilea an al cursului de drept, este a se deschid, con-
form cu programa intarit de Inltimea V6stri, cursul administrativ. Eforia dorind a
incredinta acest curs une persone ale aria cunoscinte i experienti sA rispunda cu
importanta studid, alegerea a cadut precum i urma, pe persona vechiului pro-
fesor de dreptul civil, D. Serdarul Stefan Ferechidis, care, primind acsti Insircinare,
Eforia aduce plecati rugiciune Inalimei Vstre, si bine-voiti a da malta aprobatie
alegerei ficuti de &Ina in persona D-lui Ferechidis, ca profesor de dreptul adminis-
trativ, cu remuneratia hotarita prin budget de leI . . pe hind.
No. 1.272. 1853, Iulie 22.

Departamental Logofetlei bisericesci 0 al instructiunet publice

Cinstitef Eforii a sclelor
Cinstitul Secretariat al Statului, incunosciintz prin adresa cu No. 3.550, ca su
punnd la cunoscinta Mriei Sle Prea Inaltului nostru Domn, raportul acestuI De-
partament sub No. 4.102, impreuni cu acela al CinstiteI EforiI No. 1.272, din 22 ale

Dosarul No. 853, archive ministerulul eultelor.

www.dacoromanica.ro
 78

trecutel lunI, atingtor de ornduirea D-lui Serdarului Stefan Ferechides, de profesor

pentru cursul de drept administrativ.; Mria Sa a bine-voit a pune asuprei urmtrea
lurninat resolutie :
Ni se va supune programa de cursul intreg al legilor cum are a se urma pe deplin,
In aly anl i cte catedre?
Acsta ca chiste se comunic Cinstitel Eforit, spre cuvenita urmare.
eful Departamentuliff, loan Manu.
No. 4.468. 1853, August 14.
Raport
Conform Cu resolutia ce Inaltimea V6stratt bine-voit a pune la rap ortul Eforiei, cu
No. 1.272, din 22 Iulie, Ea v supune plecat aci alatnratul program al cursului de drept.
Dupe acest program, cursul de drept se imparte pe trei anI: in an ul hill se urmza
dreptul roman si dreptul civil romanesc, in anul al 2-lea dreptul penal si procedura
penal, dreptul roman, ce se sf0sesce i dreptul civil care se con tinud ; In anul al 3-lea
se invat dreptul administrativ, dreptul comercial, dreptul civil, in cel d'Antiii semes-
tru se sfrsesce, si in eel din urm semestru se face procedura civila.
Starea de acwn a cursuluI de drept este cea urmtre
In anul scolastie 4851-1852, s'au facia cursurite anulut Antiu in anul 1832
. 'Ault la 1853, cursurile antilut al 2-lea i In anul 1853-1854 ce incepe, se vor
face cursurile anulai al 3-lea. Tot in acest din urma an vor incepe din noil cursurile
anului intiu. Asia, cursul dreptuliff incepe la fie-care duoI am.
Despre ceea-ce privesce recomandatia ce se da fie-caruia profesor, se arta cu deslusire
In alliturata programa, care este conforma cu budgetul anulut urtnator, Intuit de Inal-
timea Vstra.
No. '1.443. 1853, Septembre 1.
Programa cursulm de drept
atel
og
Numele
MATERIA 41)
a.
9
a. ra.
0)

profesorilor
Lei p. Lei p.

Anal 1-.itt
1 Dreptul roman C. Bosianu, 800 9.600
2 Dreptul civil. G Costaforu. 800 9.600
19.200
And ai 2-lea
Dreptul roman, continuatie . C Bosianu. 800 9.600
'2 Dreptul civil romnesc, continuatie G. Costaforu. 800 9.600
3 Dreptul penal si procedura penala . G. Costa fort]. 800 9.600
28.800
Anttl al 3-lea
1 Dreptul civil sfrsitul i procedura civila. G. Costaforu. 800 9.600
2 Dreptul administrativ Nu s'a numit. 800 9.600
3 Dreptul comercial. Nu s'a numit. 800 9.600
lar peste tot pe trel anI, se urca lefile 28.800
profesorilor la lei . 76.800
NB. Fie-care profesor 1l iea remuneratia sa numaI pentrulectiileanu Lit In care se afla.

www.dacoromanica.ro
 79

Departamentul Logofatiel trebilor bisericescl i al instructiel publice

Cinstitel Eforil a scdtelor
Cinstitul Secretariat al Statulta, prin adresa cu No. 3.978, incunosciintzd, c sttpun0td
la cunoscinta Mriei Sle Prea Inltatulul Nostru Domn, raportul Cinstitet Eforii, cu
No. 1.443, insotit de programul cursului de drept, Inaltimea Sa a bine-voit a da asupra-1
urmatrea luminata resolutie :
Prea r cumpanit. Dreptul civil in tref ani, principiile dreptului roman in duot
am, iar condica penal cu procedura criminal inteun an, precum dreptul adminis-
trativ impreuna Cu condica cornercial si ctt a el prot'edur intr'un an.
Cere.n o cumpnire logic despre imprtirel acestor cursuri, av4nd in veJere si
programul nostru din 1850.
Primit profesor D. Ferekides..
No. 5.122. 1853, Septembre 21.

Raport la Domn
Eforia a citit cu cea mai respectuas luare aminte resolutia ce Inaltimea Vastra all
bine-voit a pune la raportul ei cu No. 1.433, prin care vi s'a upus programa cursului
de drept, si pe care Inaltimea Vastra n'ati bine-voit a o aproba.
Eforia supune plecat Inltimei Vastre ca in alcatuirea acestei programe, ea a avut
'de principi natura fie-cdria rainure din sciinta dreptului i trebuintele t6rei, si a dat
fie-caruia fel de studid numai timpul neaprat trebuincios profesorului, ca sa explice
si s desvalsca inaintea sludentilor principiurile car): inlesnesc intelegerea i aplicatia
une! legiuiri.
Asia, considerand ant6iu ca studiul dreptului privat, (roman sg civil romanesc),
din pricina raprtelor multiplico si complicate, in carI se ail& interesele private, cere
un timp mult maI lung de-cat cele-aite rarnuri ale dreptului; cit' pe MO acsta drep-
tul roman si dreptul civil sunt etre-cum fundamentul sciintei dreptuluI; c prin urmare
un student, care va trece in studiul celor-alte ramuri ale acestei sciinte, necunoscand
destul dreptul privat, ale aril principiI domnesc pe tad surfata ei, nu va dobandi, dupe
ori-ce strdanie, de-cat niste cunoscinte incomplecte i nesigure ; ca in sfarsit, starea
de imperfectie a legislatiei civile a nstre cere neap:drat un studifi mai serios de mode-
lun clasice in dreptul roman ; pe aceste consideratil, Eforia a hotrit, ca studiul drep-
tului civil s se fac in duoI anT i jum6tate, did in al 2-lea semestru din al 3-lea an,
se face procedura civila; dreptul roman in duoI ani, iar cele-alte ramuri al dreptului,
adec dreptul penal cu procedura penala, dreptul adininistrativ, dreptul comercial, sa
se studieze fie-care in curs de un an, si kite aceste studil, precut!' se artk in mal sus
Oisa program, sunt impartite ast-fel, ca cursul dreptuluT sa se s6virsse in treT anT.
Pe king& acestea, considerand ck adesea incercarea este cea mal buna dovadi a bu-
.
nattet une! teoril, Eforia nu a lipsit de a consulta si programele faculttilor de drept
din Franta, de.spre Intinderea ce Owl cursului dreptului, cand este destinat de a forma,
nu doctor!, ci licentiati, adea 6meni practici, cu mijlcele intelectuale necesari! de a
pricepe si a aplica o lege ; i telte aceste programe le-a gsit conforme cu maT sus po-
menita program, afar& numai, el in aceste programe se pune trei ani pentru studiul
dreptului civil si un an pentru al procedurei civile.
Eforia, conform cu porunca Inltimel Vstre, nu'a lipsit de a consulta i programa

www.dacoromanica.ro
 80
din anul 1850, 0 a compara cu aceea ce acum s'a supus Inaltimei Voistre, 0 diferenta
nu este alta, de-cat c,A In programa anului 1850, dreptul civil se pune numal pe duoi
ani, dreptul roman pe un an ; dreptul penal cu procedura penal 0 cea civil intr'un
an ; economia politica 0 istoria dreptului inteun an ; der aceste duo6 din urm studii
s'all desfiintat prin ofisul prin care Inaltimea Vstra 41 bineLvoit a intri budgetul
anului 1853, iar in programa ce s'a supus acum Inaltimei Vistre, se pune dreptul
civil pe duoi ani i jumtate, dreptul roman pe duoi anT, dreptul penal 0 procedura
penali un an, 0 procedura civil pe se lunT. ModificAtiile ce s'a fcut in acsta din
urm programa, sunt justificate chiar de consideratiile mai sus expuse; cu bte acestea,
Eforia supusii poruncilor Ihallimei Vdstre, a intrat in de izmiv cercetare a programei
sle, si dupe o matura deliberatie, a recunoscut, ca fr vtmarea invlatureI, nu se
pote face modific,atia acesteI programe. Acsta a el Were, Eforia, o supune plecat
InltimeI Vstre.)
Departamentul trebilor bisericescf, cu adresa No. 554, comunica EforieI a M. S.
Vod a aprobat raportul Eforiel No. '1.595, in urmatorul sens: In curs de trei aril se
vor preda 0 s6var0 tte feluritele ramuri de legT, ce ni s'a artat 0 ni se arta prin
programa de acum.
Programa de cursurile facultatm de drepturi

Csurile lectiRor
MATERIA Vilele Numele profesorRor
De cluninta Duroi
armaill

Anul J-iu
Dreptul roman . Lunea
Mercurea
0 81/2-10 C. Bozianu
Vinerea I
Dreptul civil-romnesc . . . Martia
Joia
i
81/2 10 G. Costaforu
Sambata I
Anul al II-tea
Dreptul civil-romanesc . . Lunea
Mercurea
3 416 1 Idem
qi
Vinerea I
Procedura civil In al 2-lea Lunea
semestru Mercurea 3 4 i/2 1 Idem
Vi
Vinerea I
Dreptul admin)strativ . . Martia
Joia
3 4V2 Stefan
S
Ferekidis
i
Sambata 1
Dreptul comercial . . . Vacan t
Director, C. Bozianu.

www.dacoromanica.ro
 Primul contingent de tineri esiti din scla de drept in anu11854, stint recomanday
guvernului de Eforie, cu raportul No. 1.446 din 23 Decembre 1854, cAtre Domnitor
Scolarii artati In alturata list, a svirsit urmitelrele cursurI de drept:
Dreptul roman.
Dreptul civil rominesc i procedura lui.
Dreptul penal si procedtwa penall.
Eforia socotind c. acestl scolari posed din sciinta dreptului principiurile de neap-
rat trebuint spre a putea fi intrebuintati in functii judecAtorescI, ja indrsnla de a
'I recomanda spre acest sfrsit InAlime1 Vstre.
Arsaki. Florescu. Poenaru. Bozianu.

Numele scolarilor Gradut invglturel

Dimitrie Economu Eminent
Alecu Lziirescu Eminent
leon Ralea Eminent
Vasile Petroni minent
Petre Orbescu Eminent'
Dimitrie Paul Viornu Eminent
Gheorghe Dimitrie Vernescu Eminent
Alecu Petrescu Eminent
Constantin Rusescu Unul
Theodor Ciocaneli Unul
Scolarii neregulafi
Nicolae Benescul Unul
Petre Sachelarie Unul
Constantin Iptescu Unul
Con stantin Zgnescu Unul

Raportul Departamentulul Credintei atre Domn

Departamentul vend cA prin lista insolit de raportul CinstiteI Eforii a scedelor
cu No. 1.446, atre Maria V6str, arttre de nutarul scolarilor care posed& din sciinta
dreptului, principiurri de neaprat trebuint spre a putea fi intrebuintay in functii
judecatoresci, este inscris i numele Domnului Dimitrie Paul Viornu, pentru care Ind-
timea Vstri land in consideratie recomandatia acestui Departament, sub No. 4.854,
din anul incetat, urmat dupe cunoscinta ce are de aplicarea numituluI tnr la de-
s6virsirga sciintei dreptului si dupe c,onstatatia cinstitei Eforii, din chiar rspunsul ce
'i a dat la intrebarea care 'i s'a fcut despre gradul inaintreI in studiul gimnasial
facultativ, precum si de se afli vacant& de stipendiii pentru universitAy strine; ay
bine-voit a dzi.maltA deslegare, prin luminata resolutie comunicatit de cinstitul secre-
tariat, prin adresul No. 3.898, ca s se trimit acel tnr cu cheltuiala Statului la Pa-
ris, spre a dobandi specialitatea legilor si a studia organisalia grefelor i ornduiala
zit. in alcituirea si expediarea actelor, printr'o practica struitre. Departamentul, prin
urmare, de o dat cu supunerea Mriei V6stre a sus numratului raport al Cinstitei
6

www.dacoromanica.ro
 82

Eforil, la de isnvi indrsnla a aduce acsta la cunoscinta Inltimel V6stre, rugndu-

vi plecat, ca s bine-yogI a da porunca de a nu se stinjeni plecarea pomenitulul tin&
subt pricinuirI de forme, ce nu 's1 vor avea aplicatie pe ornduell autorisate prin
giurI.
No. 166. 1855, Ianuarie 18.

Departamentul Dreptitai al PrincipatuluI Trei-Rominesm

Onor. Departament al Credintei
Maria Sa Prea Inagatul nostru Domn, prin luminat ofis cu No. 46 de la 14 ale cu-
rentel un! Ianuarie, ce a bine-voit a da fn privinta tinerilor scolarf, poruncesce, ca ceI
ce vor Infatisa diplomele ca ail trecut cursul legilor cu cerutul progres, sa se amploese
treptat dupe un stagia ce vor face pe lingi Departament, sett pe ling& vre-o infanta
si dupe probele ce va da fie-care de a sa capacitate si aplicare. Acest luminat ofis, De-
partamentul '1 comunica in copie si aceleI Onor. Logofeth, rugindu'o sa bine-voiasca
a '1 impartasi i Onor. EforieI a scedelor spre sciinta ce urmza a avea.
No. 388. 1855, Ianuarie 17

Cope dupe luminatul ofis al Marie& Sale Prea Initatului nostril. Domn ca No 46
din anul 1855 Ianuarie 14, indreptat Departamentului drepttei.
Varilind ca intre tineriI, earl cer a fi amploiati in ramura judecatoresca, sunt ural
call ad &cut invitaturl de legI, i fiind-c dorim ca functionariI magistraturet sa ajunga
a fi ennenI eu cunoscinte speciale In acsta ramura.
poruncim, ca tineriI ce vor infatisa diploma ca au trecut cursul legilor eu ceru
tul progres, si se amploeze treptat, dupe un stagiii ce va face pe langa Departament,
sd pe ling o instanta si dupe probele ce va da fie-care de a sa capacitate si aplicare.
In conformitate cu originalul luminat ofis.
Secretarul Statulul, St. C. Negrescu

Onor. Departament al Credintei

Asupra raportuluI aceluI onor. Department, cu No. 166, de la 18 Ian uarie curgetor,
Insotit de acela al onor. EforieI sc6lelor No. 1440 de la 23 Decembre trecut, cu lista
In alaturare de eel ce all sivrsit cursurI de drept, spre a putea fi intrebuintatI in functiI
judecatorescl, i prin care raport de mal sus, onor. Departament se nigh' a se da porunca
de a nu se stinjeni plecarea la Paris spre desivirsirea Inyitaturel legilor a D-Idi Dimi-
trie Paul Vioreanu, care asemenea se afli trecut in sus slisa lista ; Maria Sa Domnul
Stapinitor aproband plecarea D-luI Vioreanu, a bine-voit a adauga urmatrea luminatd
resolutie :
gAcst listi se va trimite si se va recomanda la fie-care Departament i mid ales la
tlreptAteI, ea sti albi In vedere la orI-ce vacanta In eancelariile Departamentelor
Arespective, precum si de amploiatil ce ea/ma de aeele Departamentwq, declaram
ahotarlt, ca de astsll inainte nu va fi primit niel macar seriitor, care nu va da dovelf

www.dacoromanica.ro
 - 83-.
(tc a fcut 6re-care studiti, cel putin de gramaticA. Ori-care altul se va primi Nil con.-
csideratie despre capacitatea aci cerut, va fi deprtat.
Secretarul incunosciintza acsta Onor. Departament, care va bine-voi a imparbiqi 0
din partel celor-alte Departamenturi acstfi domnsa resolutie.
Secretarul sclelor, Plagiano.
No. 316. 1855, Ianuarie 27.
Numele seolarilor Gradul invdgturel
Dimitrie Iconomu Eminent
Alecu Lzirescu Eminent
In Ralea Eminent
Vasile Petroni Eminent
Petre Orbescu Eminent
Gheorghe Dimitrie Vernescu Emin ent
Alecu Petrescu Eminent
Constantin Rusescu Unul
Theodor Ciocaneli Unul
Scolarfi neregulafi
Nicolae Benescu U5u1
Petre Sachelarie Unul
Constantin IpAtescu Unul -
Constantin Zgnescu Unul -
*

14) Inainte de a trece la cercetarea lucrarilor cu referint la soon de gradul al II-lea

sll si I-iti, orY speciale, s facem mentiune de noua reforma scolard muntni din 1855.
Acst reformA este provocat de ministrul instructiunei publice, cu raportul sfi la
Domnitor, din 1852, sub No. 4.141 4)
Ministrul art Domnitorului c scedele nu merg bine din causa relei sisteme si
dca acst sistemi s'a putut scuza pni acum, prin nevoia intitmpltirilor ce apsa pe
trA, ast.isli nu mal este scuzabil. Ministrul constat urmtrele meajunstui in sale:
In clasele primare nu se invt de loe istorie, apoT anumaI prin istorie se in-
vta virtutile cele mari: desinteresarea, devotamentul, patriotismul etc. ;
Ministrul vede mutila clasa IV-a primara, si pentru a sunt frte putinl scolari
in cstii clas, si pentru el in clasa I gimnasial se invt iarsi materiile clasei a N-a
primar. Ministrul prefer si se facti mai multe divisiuni din clasa I gimnasial ca sa
nu fie prea multi scolari, earl n'ar putea invla ;
.In cele d'antiti 3 clase gimnasiale prea se Inv*" numai cele ce se pred in scla
primar, afar de limba latini creia nu se da timpul cuvenit.
Frte multi scolari incetzi de a urma de la clasa IV-a si dupe programul actul ace
Meg nu sunt bun] niel de Meg de privalie ;
Ministrul gAsesce rd si programul claselor superire de heal : el invti inteun
an abia tot studiul istoric fr niel o pregtire de geografie istorid, de chronologie, de

1) Yell anexa.

www.dacoromanica.ro
biografiT, de istoria terel RomAnescI. Din sciintele matematice i fisice trecute o dati
ripede, iar nu va remnea nimic in mintea scolarilor, earl cAnd ajung la clasele su-
periere nu pricep cursurile 0 fug de la invetittul. De aceea nicY nu s'at aflat tener
pAni acum si dea examen general ;
5) In privinta studiultd limbistic i literar, Ministrul regreti lipsa limbel elene; apol
lipsesce studiul literar atilt de important.
De aci urmzi, Oice Ministrul, ci din sceple se va versa In societate o tinerime uOri,
trAndavi, tara principil, rebeli la tte ideile de mund. 0 de datorie, pretentiesi i fn-
fumurati, Cu un cuvnt periculesi pentru societate.
Ministrul propune dar Domnitorulul, adoptarea unei programe none de Invetituri, co-
piati dupe programul frances, de sub imperiti, In acsti programi s'a modificat numai
ceea ce nu se pote aplica la noI. Ministrul cere DomnitoruluI ca programa proiectati de
el, s se ja de basi In desvoItarea uIterieri a programelor speciale pentru fie-care object
de sciinte, care desvoltare se va face de un consilit profesoral, In unire cu Eforia i mi-
nistrul instructiunel. Acest consili si se formeze din profesoril ceI mal capabill dintre
profesoriI gimnasiuluI, cAte unul de fie-ce obiect. Se vor consulta 0 unja din institu-
toriI ceI mai e,apabia. Acest consilit. va remAne permanent si dupe elaborarea lucrireI.

Dim In anexi 4) i programul proiectat de Ministru, care program in adever este in

cea maI mare parte programul liceelor franc,ese.
Asupra raportului Ministrulul, Domnitorul dete urmiterea resolutiune :
aProiectul ce ni se alituri este o lucrare bine resonati 0 din cele mal Insemnitre
call ni s'a supus pin& acum. Nu o putem indestul a o recomanda la Iuarea aminte a
EforieY scelelor, care se -va aduna indata i necurmat se va ocupa, chiAmAnd in sinul sett
treI set patru din profesor!, spre a chibzui imbunittiri/e cele mal invederate ce s'ar
putea introduce, ca sistemul invetiturilor s fie un ir de cunoscinte sprjjinite una de
alta. Va alcAtui programa definitivi i pAni la 1 Septembre cel mal trli, ne va fi ne-
gre0t supusi, ca luAnd a nestr intirire, s bleep& anul cu noua programi. Bigirile
nestre de semi ar fi pentru scelele nestre incepetere, cA proiectul micprezi numerul
anilor reducendu'l la 3 in loe de 4, In vreme ce Inmultesc numerul studiilor, apol
limba latina socotim ci nu '0 are acolo locul. Despre dasele gimnasiale vedem In fie-
care clasi o nomenclaturi lunga de felurite 11101:Mull ; despre acesta facem treI bi-
gill de semi;
al Ca trebue sA tmbritigm numai citt putem coprinde i si. ne ferim de a ameti
mintea Inc& crudi a topillor ;
b) Ca pentru fie-care clas, pAni la al V-lea, trebue neaperat un singur profesor oare
sA predea kite cunoscintele care se cer In acel das, dupe cum se urmzi in tte cole-
giile natiilor civilisate i osebit trebuesc cirri didactice complecte i tiprite pentru fie-
.
ce clas.
Rominul e ailit a Inveta cel putin cite &Joe limbI straine vorbitre, cAnd fran-
cesul i germanul nu are acsti povar ; de aceea si conformim Invelitura limbel la-
tine, ccI nesciind a ne margini, am compromis fn orl-ce cas foIosul positiva
Cu adresa sa No. 4.71.9 4m n 12 August 1855, Departamentul credintei comunici
programele i resolutiunea domnsci In cercetarea EforieI scellelor. Acesta rnduesce o

Ve41 anexa.

www.dacoromanica.ro
 85

comisiune .profesorali pentru cercetarea lor. Cu adresa No. 1.473 din 30 Septembre
anul 1855, lucrarea ajunge de la Eforie la comisiune. Acsta e compusl din profesoriI
Pavlide, Marsillac, Hill, Zalomit, Inid, Maxim si Cretescu.
Vom da la Inceputul IstorieI anuluI viitor raportul comisiuneI.

In Iulie 1852, Eforia a acordat o subventiune anual fiuluI luI S. Marcovid, care
studifi medicina la Paris. In 25 Septembre 1853, B. Boerescu ceru a i se face ajutor
spre a studia maI departe dreptul la Paris ; Eforia de aste date refuse asemenea ajutor.
In Noembre 1854, Paul Viornu obtinu o burs. de 250 galbenT, ca s face dreptul la
Paris. 4)
15) Arti vedut in budgetul proiectat pe 1855, trecute me multe burse noue. Eforia
hoteresce, ca studentil ce vor dobandi bursele acestea sA face studiile aretate In actele
de mal la vale :
Dud se studieln sciinta dreptuluI i vor fi datorI a face la reintrcerea lor in facul-
tatea de drept din capitale unul curiul de drept administrativ, si cel-alt cursul de drep-
tul comercial.
Unul ingineria civile.
Unul pentru studiul pedagogieI; acesta se va alege din institutoril de clasa a DI-a si
a IV-a.
Gel d'antia treI se vor trimite pe un "termen de 4 anI, iar cel de al IV-lea pe un
termen de 2 an't, dandu-se fie-druia dintrrinsil pe an cate galbenI 240.
Totl se vor alege prin concurs, care se va face dupe regulele urmat6re, conform cu
art. 256 din reg,ulamentul soilelor :
Vor fi primitI la concurs scolara cad vor fi luat diploma de laureat dupe formele
prescrise de art. 185 din regulamentul selelor, i eel cari a seversit Vote cursurile
gimnasiale i ati dat examen numaI la sfirsitul fie-ceruI an scolastic. Aceste regule se
va aplica si la institutoril carI vor voi sA concure pentru pedagogie ;
Concursul se va face asupra fie-cireia din studiile coprinse in programa de adI a
gimnasiilor ;
In egalitate de putere a studiilor gimnasiale, scolaril can a urmat specialitatea
dreptulul sea a inginerieI civile si se vor destina la specialitatea ce a urmat, vor fi pre-
feriti calor ce ail recut numaI studiile gimnasiale ;
Judecatorff con cursulul vor fi: D. Ministrul instructiund publica, membril EforieI,
directorul scellelor s! profesora claselor respective gimnasiale, conform cu art. 180 al.
2 si 185 din regulamentul sceilelor, i jurisprudenta constantil a concursurilor ;
Se vor alege de judecitorii concursuluI maI multe chesta de fie-care studia gim-
nasial i concurentil vor lucra In scris de fie-care studiti cate o chestie, ce va &lea la
sor 114
Concursul se va deschide la 1 Iunie viitor.
Arsaki. Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.
No. 8. 1855, Martie 4.

1) Dos. No. 259 pi 320, arhiva ministerulul de eulte.

www.dacoromanica.ro
 86

Art. 1 din actul de mal sus cere de la concurentiI la bmse diploma de bacalaureat.
Acsta nu o avea niel unul din scolarh, cad urmail deja in cursurile superire de drept
inginerie de la S-tul Saya. AtuncI catl-va din studentiI cel mal bunI protestari con
tra acestei conditiunI de la art. 1 in modul urmator :
Onorabilei Eforii a scaelor
cuipelul facut de Onor. Eforie scolarilor (ce all zel de a intinde orizontul cunoscin-
telor lor), la examenul de bacalaureat, examen ce s'a decis la 1 lunie al acestuI an, ju-
nimea studidt nu p6te rAmanea indiferenta la acstii prudentA mAsuri, si a aplauda ace-
lora, ale cror solicitudinI de futurul (viitorul) natiuneI lor este preocupatiunea spiri-
tuluI lor.
In adevr, acest apel Onor. Eforie, coprinde pe studentii cad afi terminat inv64atu-
rile lor in colegiul nostru; orl, in numArul acestora nu pot fi de cat :
S aceI car' a finit deja 0 call in actualitate se all unii in facultatea de drept,
alp in facultatea de inginerie civili;
Aceia earl se afl in ultima clash' a colegiulul. In cat pentru ceI carI afi &cut
colegiul dupe actual prospect, credem c pentru densiI nu mal pte fi chestiune, lip-
sindu-le o multhne de sciinte adiugate in mini.
Dr, primiI, ocupan in facultan, insrcinag cu studiurI mal serise, nu este re evi-
dent imposibile de a se prepara intr'un interval ask de scurt?Se renunta, le va dice
pte cine-va la studiul legilor si al matematicilor. Da, DrA, intr'un examen cine-
va pte avea, dc, nu certitudinea, cel putin probabilitatea succesuluI7 Experienta tre-
cutulul a convins suficient despre acsta pe veteraniI scolarl de la S-tul Saya, de la
Radu-VodA, de la Magurnu. Examenul este adevr un joc a fortuneI.
Secundif ocupan cu sciintele matematice, cu sciintele naturale, le este asemenea im-
posibile de a neingriji studiile acestea.
De 'Lei urmzA cfi, dca din aceste dou clase de student', nu pot veni sA e presinte
la examen, carI vor fi axpirantil competing? NoT ii necunscem.
In urma acestor espositiunI, venim dr s rugAm pe Onor. Eforie, ca sA ne acorde
un termen maI indelungat, cel puf in pani la finele luT Septembre, termen ce nou ne
va fi utile, si care nu va vtama pe Eforie, facultAtile din straindtate nedeschidndu-se
cleat la Noembre. Alt-fel ne da un fine, fail s ne acorde mediile de a '1 putea ajunge.
No1 nu perdem.din vedere dificultAtile ce vom intempina in preparatiune ; fiind-ca
la noI nu este ca in alte pirtI o carte in care aunt resumate succinte cestiunile cele
me importante, voim s vorbiin de un bacalaureat. Ar putea pretinde cine-va ca sa
le luAm drept normA, facem preparatiune dupe dnsele. Atund noI am fi in
erre, prospectul nostru nu este iden tic cu acel al Fran cieI d. e. si prin consecinta seo-
pub ar fi lipsit.
AI Onor. EforieI scolari din facultatea de drept al 2-lea an 0 din clasa VI/I-a.
C. Boerescu. C. Exarcu. V. Petrescu.
1855, Martie.
Raport
Prin budgetul saelor pe anul urmAtor dupe cum s'a modificat prin Malta intarire
ce all bine-voit InAltimea VstrA a'I da, ad rAmas a se trimite spre auditi in universi-
Mille strifine numaI patru scolarl. Acestia prin jurnalul EforieI de la 4 Martie s'ad des-
tinat la studiurile urmAtre, ce s'ail socotit de o lipsi simtitre in ramura instructiuneI

www.dacoromanica.ro
 87

publica: adeca, duoi pentru sciinta dreptuluT, si care s'a destinat finul a preda la in-
Vircere dreptul administrativ, i cel-alt dreptul comercial, lipsind amndou aceste cur-
surT in facultatea de drept ; ceI de al 3-lea pentru ingineria civila i cel de al 4-lea
pentru studiul pedagogieT, studifi de neapkata trebuinti instructik primare
Dar fiind trebuint de o potriv neap6rata a se pregti profesor! i pentru studiul
matematicilor, Eforia aduce prea plecat rugciune InltimeT Vstre, si bine-voill a da
Imita deslegare, spre a se trimite, tot ales prin concurs, si un al 5-lea scolar pentru a-
cest din unna studiti, cu insrcinare, asemenea ca i cu ceT-altI, de a face la intrce-
rea sa cursul matematicilor in giinnasiu.
No. 451. 1855, Aprilie 1.
Copie 'dupe ofisul Mariei Sale Jai Voda, ca No. 769, anul 1855 Maiu 25,
catre Departamentul credinfei
Wylnd raportul acelui Departament No. 2.096, de la 14 ale trecutei lunl, prin care
ni se supune chibzuirea Eforik scedelor, ea osebit de cel 4 elevI pentru care nol am
dat deslegare a se trimite dupe studiti la universitatT strine, s se maT trimita /tia u-
nul pentru invelatura sciintk matematice.
NoT primim acst propunere, cu conditie, ca asemenea student si se trimit numal
liupe ce va fi svrsit tke cursurile cate aicl se all infiintate in ramurile de maternatica
si de sciinte exacte, si dupe ce se va osebi prin concurs, si va da prin acsta dovad de
a sa vocatie. Cat despre studentiT ce se destina pentru legY, Noi voim unul pentru cur-
sul dreptuluT civil, si unul pentru al dreptulul comercial, si tierem ca i acestia sa se la
dupe conditiile i cu chipul mal sus arkat.
Elevil pentru lee nu vor merge la academil streine numaT ca sa asculte cursurT teo-
retice, ci ca s studieze formele pledoriilor, mecanismul grefa redactia actelor si a
sentintelor, si in stirsit serviciul de avuat si de notarid.
(Urm7A iscatura MrieT Sale)
Secretarul Statulul, A. Plaiano
Numirea Comisiunez pentru examinarea persemei destinate pentru
studiul pedagoga,
Eforia v'a numit comisan ca sa examinall pe D-nif candidatT ce se vor 1nfatisa la con-
cursul pentru alegerea unk persone care este destinati a se trimite de Eforie la vre-
una din academiile strine, s studie sciintele pedagogice. Examinarea se va face dupe
studiile programe! gimnasiale; incercarile se vor face in scris; se vor face si dou6 lecliT
orale, una asupra gramatice! romne si una asupra algebra piva i orele examinark
rkaine a se hotri de Onor. Comisiune pentru vre-una din urmatbre.
D-lor : Pavlide. Crefescu. Maxim. Varsillac. Zalomit i Marin.
Protestul scolarilor contra inflintark bacalaureatuluT (pag. 86), avu consecmtele ur-
matre :
durnal
Eforia vNend ca la concursul pentru alegerea junilor hotarill a se trimite in strii-
nkate, spre a se degvrsi 113 deosebite specialitalT, nu s'a Inflisat niel un concurent ;
considerand neaprata trebuinl ce este de a se forma cat mal rara amanare un numr
de profesorl pentru trebuinta instructieT publice, a chibzuit, c numal pentru asta una
data, art. 2 din jurnalul s611, cu No. 8 din 4 Martie anul urmator, si se modifice pre-
cum urmzi :

www.dacoromanica.ro
 88

Scolaril c,ari se destin la drept, vor concura pe chestiI de istorie, filosofie i limba
latina.
lar scolaril carI se destin la matematicI, pe chestii de filosofie, algebra, geometrie
trigonometrie.
Conc.ursul se va deschide la 1 Martie anul viitor 1856.
Scolaril ce se vor trimite sunt patru, adeci:
Doul pentru drept.
Unul pentru ingineria
Unul pentru matematicI pure.
.F7orescu. Poenaru. Bosianu.
No. 34. 1855, Octombre 5.

S'a publicat acest noti concurs; In aceeasI sli dispunndu-se, prin No. 1.496, catre
Secretariatul de Stat, pentru a se in sera publicanunea in Buletinul oficial; si prin
No. 1.497, citre redactia Vestitorului romnesc, a face de asemenea.

Adresa Secretariatului, cu No. 4.052, catre Ebria scaelor din anul 1855,
Octombre 11
qLumintitia Sa Logoftul Scarlat Ghica, prin al&turata petitie inregistrati la No. 4.618,
fcnd rugiciune MarieI Sale Prea Inltatulul Nostru Domn, a se prenumra i fiul
D-lul Alexandru futre scolariI destinan a se trimite in Franta eu chiiiltuiala Statului
pentru des6v8rirea invtiturilor In specialita.tea drepturilor, Mria SE( prin luminati
resolutie ce a bine-voit a da, poruncesce cele urmatre :
Recomandim la Eforia sclelor, ca s nu se mal amaneze a sa trimitere.
Secretarul grbesce cu onre a impirtiai Onor. Eforiel acsta. malta porunca spre
aducere IntocmaI la Indeplinire.
Secretarul Statulul, Rajan.

allecomandim la Eforia sclelor, ca si nu se mal mane a sa trimitere I Eaci

hatirul intervenind In urma acesteI petinunI:
Prea Inlfate Nmne,
Prin fcthrea de bine buna vointa a Inltimei Wstre, fiul mea Alexandru s'a fost
aaeslat In pensionatul D-lul Monti in tre suspenditI; acest tnr Hiat 'I-a urmat in-
vtiturile sle cu cea mal mare rivni i siling, in cat s'a fost distingat intre elevii
pensionatulul, atat In studia, cat i in conduita.; pregitit asta4I a trece In clasele spe-
doresc prea Inaltate Dmne, a studia dreptul, ca sa fie hateo ()ti folositor so-
cietiteI patrieI sle, dorinti la care 11 vcl cu mare inclinare.
Mis116cele mele pecuniare ca si '1 pot trimite in Franta sunt, precurn cun6scen Inal-
timea Wstr, destul de restrinse; singurul m4loc nu este altul, de-cal ca si se prenu-
mere intre scolaril destinan a se trirnite in Franta, cu cheltuiala din fondurile .0nor.
Efora a sclel; bine-voin Prea Inaltate Thimne, precum pana acum an contribuit In
pregatirea. Invataturilor fiulul mea, tot cu aceeaI generositate primin prea plecata mea
rugiciune i poruncill a se prenumera Intre eleva romanI, destinan a svdrai Invtatu-
rile lor In Franta cu eheltuiala Eforia
Scarlat Grigorie Ghica.

www.dacoromanica.ro
 89

Eforia se supune a trirnite acest at de boier, in Francia, fara a '1 mg snpune la con-
curs orI examen, ca pe ceI-altI:
Eforia luand in bgare de sm adresa Onor. Secretariat, cu No. 4.052, din 41 ale
urmt6rei luni, priu care 'i se comunia resolutia in coprinderea urrniitre: eRecoman-
dam la Eforia scleIor, ca si nu se mai arnaneze a sa trimitere, ce Inltimea Sa Dom-
nul stpanitor a bine-voit a pune asupra petitiel prin care Luminatia Sa Printul Logo-
ft Scarlat Grigorie Ghica, cere a se da o subventie pentru fiul s Alexa dru Ghica,
spre a se duce In Fn.nla a studia dreptul ; considerand c acest scolar a urmat cu suc-
ces sudiile sle in gimnasiul din capital, Eforia hotaresce, ca sa se trimiti numitul
scolar in Franta, spre a face studiul dreptului in curs de 4 anI, dandu-i-se precum
pentru scolaril ce sunt a se trimite in strainkate galben1 240 pe an subventie si gal-
beni 40 pentru cheltuiala drumu/ni la aducere.
D. easier conform cu acest jurnal va sloboli cheltuiala drumuluI acum, iar pentru
subventie se va Intelege cu un b-ancher spre a da in primirea scolarului in Paris pe fie-
care luni analogon din suma hotarita de galben1 240 pe an.
P. Poenaru. C. Bosianu.
No. 36. 1855, Octombre 13.
Raport la Domn
La concursur de la 1 ale trecutuluI Septembre, care a fost publicat pentru trimi-
terea a 4 tinerl spre a studia pe la universittT straine conform cu budgetul scalelor
pe anul urmtor intrit de Inaltimea V6str, nu s'a inftisat de cat un singur concu-
rent pentru studiul pedagogieI; acesta este institutorele de clasa IVa-a al scald publice
din Focsani, D. Grigore Vladescu.
Din lipsa de concurenti nefiind cu putinta a se face concurs, s'a numit numai o co-
misiune profesoral compusa. din 5 membrI, cu insrcinare de a examina pe numitul
candidat si dupe raportul ce a dat acsta comisie, candidatul a luat la examenul ce 'i
s'a Mart notele urmt6re:
La Gramatica romanti
La limba latina Bin isor
La Filosofie
La Matematica
La Limba francesa Bine
La Istoria geuerala Slab
lar sciintele nattumle ir lipsesc cu totul.
Ebria avnd in vedere buna conduita i staruitrea aplicatie a D-lui Vladescu in
functia ce a ocupat 'Ana acum;
Considerand urgenta trebuiuta ce este de a se forma cat maI far amanare institu-
tor! pentru slele primare, este de prere a i se acorda bursa solicitat.
No. 1.586. 1855, Octombre 22.

In 19 Iulie 1855, se proiect a se mai trimite in strainkate 4 tiner1, din earl 2 peu-
tru agricultura si 2 la o s661 de arte.
D. Petru Aurelian, fiul profesoruluT George Aurelian (ardeln), cere sa fie trimis
pentru agriculturi.

www.dacoromanica.ro
 -90

In diregiunea de studit pen tru_ care se proiectasera aceste burse, budgetul pe

1855, coprindea scoli inca nu destul de bine organisate.
In anexa ce am promis a da, se pte vedea saga de agricultura cu un venit de
300.000 lei, din eel 2 lei contributiuuea satenilor pentru sedla satsc. 216.958 de lei
din acst sum erau consacrati, in 1855, la acsta scOlii de agricultur si la scla de dtu,li.
In scla se intretinea 20 de elevi interni pani in 1855, de la care an adaos
incti 5 interni.
Ca personal didactic nu era de-cat un profesor de agronomie (4.800 pe an) i until
de limba romnsca si tinerea comptabilittei.
Nu prea intelegern ce faceafi 2 functionarI de administratiune unul cu numele de
revisor si altul ca inspector, forte gras retribuiti, Cu 800 si 945 lei pe luna.
In personalul sclel mal aflain un inester ferar, pentru tabric,area de pluguri 1i alte
instrumente agricole, si un mester Iemnar, asemenea.
SOla de dusli are ca personal un saditor de du0.1 (9.729 lei), doui familii milaneze
pentru crescere,a gandacilor si trasul matasei si un colaborator ce publica prin bule
tin articole pentru prasirea vitelor si vindecarea blelor, cate 200 lei pe lund.
sinecur dulce estil
Scla de arte are 0 ea consacrat un venit anual de 300.000 lei, tot diu contributiu
nea stenilor pentru invlttuY. Sunt destinati a. se cheltui din acst suma 213.422 lei,
Se vor intretine interni, 60 de ucenicl. Personalul sclei se compune din un profe-
sor de limba roma nsc.1 , un meqter feral., un ajutor al acestuia, mesterul ebenist, mer
terul tOmplar i mesterul dulgh.er.
Cumpirhire de instrumente si de material la ateliere se va face cu 90.000 lei.

In 1855, s'a agitat mult chestiunea infiintarei in tra rominsca a unei scoli de
Oomercii.
Eata oficiul Domnitorulur tirbeiu, catre Eforie, pe langi care trimite in studiul el
proiectul ce presintat marele clucer G. Bengescu al II-lea :
Copie dupe put Mariei Sale Prea Inallatului Domn, catre Departamentul
Credinfei, dat la 20 Aprilie curent, No. 528.
Intinderea i desvoltarea cunoscintelor comerciale, este din cele d'antiiu trebumie
in ori-care Stat, si cu ant mal mult in Statul romanesc, unde lipsa de asemenea cu
noscinte este deobste simtita. Recomandm dar EforieT sclelor alaturatul aci proiect,
care merit:a osebit luare in bgare de sma despre intocmirea unei scoli comerciale.
Multe curstug, din care se insemnza aci, exist astagli in colegii,unele mal s'ar pu-
tea arnina, iar pentru altele, care nu se vor afla infiintate, invitim pe Eforie s gssca
prin ori-ce chip profesori capabili 1 cu o des6v6rsit practica, i s infiinteze cursurile
de care se vorbesce in acest proiect la art. 2 si 4, adeca: aritmetica comerciala, aplicatia
alg_ebrei la acsta ramur si comptabilitatea comercial.
Suntem in nerabdare a prega.ti in colegiile n6stre elevi cu tte preliminarile sciinte
speciale, ca prin concurs si trimitem, din cei cu vocalie, trei In anul viitor, s invete
tinerea comptabilitatei si s practiceze in acst lucrare dupe ornduiala ce se pzesce
la final*, la control si la band.

www.dacoromanica.ro
 91.

Trebuinta de cunoscintele linera comptabilitatei este mai Cu osebire siintita aid, atit
la cont6rele neguttorilor, cal si la exploatatia rnoiilor, pentru epistatil ingrijitorT de
mosiT, pe earT 'I cautim si nu 'I gsim.
Eforia va pretui marea trebuinta ce este despre acsta, si va chibzui ori-ce misllce
putincise spre a nu se ma amina a el indeplinire.
(Urmza isalitura MrieT Sale).

Anexim proiectul trimis de Campineanu, seful Departamentului credintei, in stu-

diul EforieT, cu adresa No. 2.264, din 25 August anul 1855.
EForia '1 studiaz i recunsce, c sc6lele de comercia sunt de dorit a se intiinta. E-
Forja a adoptat in principiii programa alturat pe Muga preslisul proiect, dar conside-
rnd de o data, ci acsta sela este de cuviintil a avea o intindere potrivita cu misllcele
nstre, a alatuit aci alaturata programa de cursurile ce s'ar putea infiinta de o cam
data ; unele din acestea cursuri se vor urma in colegia, iar pentru cele-alte se vor
orndui profesor! speciall precum se art in program.
Eforia a chibzuit de o data :
Sa se incredinteze directia atestel seai unid director special, cae din experienta
a cunoscut, ca asemenea scolT nu pot prospera l'ara o (Iirectie, care s posda cunoscin-
tele cerute;
In acsta sc6l s'A se primase& 40 scolari interni, cu plata de 40 galbenI pe an,
carl se vor intrebuinta la hrana scolarilor si spilatul lor, la len de guvernorT si de re-
petitori ; se vor primi asemenea i scolarY externi l'Ar niel o plata...
Pentru lefile profesorilor, a directoruluT, china une! case in apropriere cu cole-
giul, unde scolaril sunt a urma o parte din cursurl i pentru tinerea muzauluT i biblio-
teceI, sil se dea pe fie-care an le' 100.000 precum se artii in programa de mal jos:

Programa scelei comerciale

Sumele ce se
envine a se da
NUMIREA STUDIILOR OBSERVATI1 pentrn lefT

L el B.

I. Limba germana si cea francesa. . . Se va urma in colegiu

Limba italianii 1 profesor, cu lei 500 pe
hin& 6.000
Aritmetica comerciala i aplicatia al-
gebreT la calculul comercial . . . . .
Cunoscinta universal& a monedelor, singur profesor, cu
sistemele de greuttI i masurI in general le! 1.000 pe luna. 12.000
Elemente de geometrie iUn
Elemente de drep tul comercial. La facultatea de drept
Legislatia vmilor statelor principale 1 profesor, cu le! 600
VDI. Statistica rationat 5 pe lunit 7.200
IX. Economia industrial& . Idem 7.200

1) Vely anexa.

www.dacoromanica.ro
 92

Sumele ce se
envine a se da
NUMIREA STUDIILOR OBSERVATII pentru lefl

Let B.

Caligrafia i desemnul liniar . . La colegia

Fisica si chimia
idem
Istoria naturali
Cunoscinta generan a comunicatii,
lor si transporturilor pe uscat i api
peste tot globul
Geografia comercian, industriaba si Un singur profesor, cu
agricon. . . leI 600 pe luna 7.200
Istoria generala a comerciuluI, in-
dustrieT manufactmTI i agricole si a
inventiilor . . . .
Lfa directoruluI . .000 12.000
China une inc,AperI pentru scl, in apro-
priere de gimnasiti 12.000
Pentru biblioteca si muga 29.000
Suma . . 100.000

Eforia cere aprobarea programe de sus, dar Vodi di resolutia acsta :

(Aceda scla a se intocmi de o data este peste putinta, din lipsa mal ales a profeso-
rilor specialI, carI sA unsca practica cu teoria, cand tot scopul acestel scolY este a for-
ma acum tinerI bunY, bine deprinsI la tinerea de socotelI comerciale, i apoI sa passca
treptat la dirigiarea operatillor generale ale comerciula
Drept aceea, spre a rosti formarea uneI asemenea scoll, Eforia va lua indata misurl,
a infiinta de o c,am data cursurile de aritmetica. comercian. cu aplicatia eI la asternerea
socotelelor si la tinerea registrelor i cu cunoscinte universale de monesII, greutatI
masurI. Ins persfina ce se va alege profesor urmza a fi dirigeat cantor de banci su
casa negutatorsca, ca dinteacsta si se pta forma cei mal buni contaba

Se pare ca lucrul rmine bala, dar in '1857 va interveni alt noi decret al Caimaca-
muluI Alexandru D. Ghica citre Departamentul Credinte si al instructiuneI publice
cu No. 13 din 11 Ghenarie 1857.
comerciale i industriale ale treI nstre desvoltindu-se din sli in
devenind astaslI cea mal principali conditiune a avutiei nationale, trebuinta de a se in-
troduce si. aid institutiile ce in alte staturI sunt frte simtitre, cid nu este de tgi-
duit, a desvoltarea ce a dobndit comerciul.nostru pina acum, provine din exceptio-
nala i fericita positie a treI nstre, iar nu prin dispositil speciale luate de catre
guvern.
Indestularea acestel trebuinte cernd mal nti Intocmirea uneI scle de comercia
In care sa. se peda dobndi cunoscintele speciale trebuincise uneI negutitoril ;

www.dacoromanica.ro
 No! poruncim EforieY scalelor, s alcatuiasca i sA ne supuni cat mal in graba un
proiect pentru infiintarea uneli scede comerciale, luandu-se pild pentru organisarea el
qi pentru programele invlaturilor, aseslmintele de asernenea fire din alte staturt
D-lu! Seful DepartamentuluY Credintel si al instructiel publice este insrcinat cu a-
(lucerea la indeplinirea acestul al nostru ofit.
Alex. D. Ghica.

In 4 August 1858, Marcu Antoniu Canini serie Ministerulul cultulul in al instruc-

tiunel publice, ca voiesce prin actil si fondeze, aprobat de guvern, un instala filologo-
sciintiflco-comercial i cere si fie recomandat cu circulrl la prefecti.
Acsta s." i facu.

Nimic ingt nu resulta I

Pe langa asemenea scoli speciale continua. i scla ostssca cu subventiune din

casa scoalelor.
In 18 Januarie 1854, Generalul adjutant Budberg, cu oficiul sa. No. 69, ca comisar
extraordinar in Principatele Danubiene, inca. a cerut continuarea subventiunei pen-
tru scegla ostssca.

In 1855, Eforia aprelpe pentru antia0 data se preocupa de infiintarea unei scoli
normale, care sa pregtsc institutori si institutre. Pentru acsta scl normala Efo-
ria gasesce cu cale a obliga 30 din bursiera pensionatulu! S-tuluI Saya 0.10 din fetele
bursiere, i una i altele de printi scaptatY, sA fie datorl a da declaratiune, ca vor im-
bratia cariera de institutor! 0 institutre si vor servi 10 anl in acst calitate. Dar de
o cam data la atata se marginesce scepla normar preparand, pana dupe ce se va in-
trce din strain6tate bursierul trirnis pentru pedagogie.
Eata raportul Eforiel sclelor catre Domnitor in acsta privinta.
Copie dure raportul Eforiel mildo? cu No. 981 din 18 lunie 1855, cidtre
Mirla Sa Vodd
Eforia vsind lipsa ce este de institutor! si de institut6re pentru sclele primare ;
considerand ca mal ales acst clas de inv64atur! publice spre a putea r6spunde la
delicata sarcin ce aa de a da educati! mai vrtos morale ast-fel ca fie-care institutor
s. fie un exemplu chiar de modestie si de sirguinta, a chibzuit ca pana la inteorcerea
scolarului ce s'a hotrit a se trimite spre a studia pedagogia si care la Intarcerea sa va
fi insarcinat a dirige o scali normal pentru institutor!, de o cam data di se ja rima-
t6rele msurI:
I. Trei-sled stipendistl din cei cincHed ce se pun in pensionatul sucursal al cole-
giulul din capital s se primsca prin concurs, care se va face la inceputul fie-carul an
scolastic.
Un stipendist va fi dator, dupe avir0rea studiilor, a servi in curs de slece an! Sta-
tuluI in calitate de institutor in sc6lele primare.

www.dacoromanica.ro
 - 04 -
Stipendistii vor fi primitI din scolaril sc6lelor primare ce vor fi fAcut clasa IV-a
si earl vor fi din familii scApAtate, ast-fel ca functia de institutore sA fie o adevAratti
carieri pentru dAnsiI.
peep din dou-leci bursiere ce se in in pensionatul domnese de fete din capi-
talti se vor lua tot din familii se:46.We si asemenea cu indatorire de a servi Statului
dupe svirsirea studiilor, in curs de Oece anI, in calitate de institutrice.
Pentru imbrAcAminte si cArtile trebuincise de fie-care stipendist, sii stipendista,
se va da din casa saielor cite 10 (450) patru sute cincI-Oecl pe an, care fac, pentru
40 pers6ne, lei 18.000 pe an.
Acsta a eI chibzuire Eforia o supune prea plecat Inaltimei Vstre, cti de yell socoti
de cuviint sti bine-voitY a da 'Malta aprobatie spre a se pune in lucrare.
Poenaru. Ftorescu.

20) Sclele de fete intrapini multi intarOiere de a se introduce In sistemul de In-

vtAmnt mantean. La 18 Februarie 1852, Eforia supune DomnitoruluI raportul 136u,
cu No. 308, pe lAngA care alaturti devisul edificiuluI proectat a se face la., St. Spiridon
pentru un pensionat de fete.
IatA actele nAseute In acstA chestiune:
aEforia supune plecat InaltimeI Vstre planul impreuna cu devisul cladireI ce este
a se face la St. Spiridon noti pentru un pensionat de fete, ca dca InAltimea Vstr
veti bine-voi a '1 aproba sh '1 datI poruncA de urmare.
Arsaki. Florescu. Poenaru. C. Bosianu.
Cu adresa No. 309, Eforia inaintza acest raport MinisteruluI instructiunei publice
0 al cultelor spre a-1 supune la aprobatiunea lui Voda.

Respunsul Departamentului Credii4ei la acsta adresa, prin No 9401

din 22 Februarie
Cinstitei, Efora a scaelor
Departamental War fi arninat inaintarea raportului Cinstitei Eforil, cu No. 308, im-
preun cu planul si devisul clAdirei ce este a se face la St. Spiridon pen tru un pensio-
nat de fete, dca n'ar fi observat trebuinta de a se supune Mariet Sale Prea. Inhltatulifi
nostru Donan re-care deslusiri indeplinitre inaltelor resolutil. Pen tru aeest rezona-
ment, Departamentul r6gi pe cinstita Eforiel ea sA complectused devisul dupe modul
cenit la alcatuirea obstescelor devise devise de lucriiri publice,adia si le insumeze pre-
tuirea in bani a fie-caruT articol de material si de operatiile constructieT, de si n'ar fi
cu putinta aci a se inchipui o pretuire exacta, dar In tt vremea cel putin aproxima-
Uva, ea potrivit cu fondul efectiv pe al ciruia temeill se proectz acsta intreprindere
sa se Oa calcula naillcele putincise In destinderea cheltuelelor.
Pe lingA acsta este rugat cinstita Eforie, ea sa explice causa ce a stavilit-o de a fi
consecuent luminatel resolutil comunicat CinstiteI Eforil, ca adresa cu No.1.650, din
anul trecut cum si necesitatea care o pune in impregiurare de a face sal se zidsca din
nog inctiperi pentru prea artatul pensionat. Asemenea sciint este trebuincisA Depar-
tamentului, ca sA o infAtiseze MrieI Sale prin raportul sAil,cu care va Insoti pe eel mal
sus pomenit al cinstiteT EforiI.

www.dacoromanica.ro
 95

Cu tte acestea Departamentul CredinteT inaintza. luT Voda cu raportul Mil No,
1.657 pe acela al EforieI cu No. 309, cu planul i devisul asa fara aproximatia pretu-
rilor materialurilor de intrebuintat la construirea cldireT pensionatulul de fete si Se-
cretariatul StatuluT, la 13 Aprilie, prin adresa cu No. 1.503, comunica Departamentu-
lur CredinteT cele urmtre:
Infatisandu-se Mariei Sale Prea Inaltatului nostru Domn raportul cinstitei Eforil a
scedelor, cu No. 309, alatura.t pe langi al aceluT Cinstit Departament, cu No. 1.657, im-
preuna cu tte planmile i devisul atingtre de cladirea pensionatuluT de fete de la
St. Spiridon, Inaltimea sa prin resolutia pus pe acel raport poruncesce cele urmatre
aPrin tte miOlcele de publicitate se vor face licitatfile si ni se va da in cunoseinta
resultatul.
nAcestea cu cinste se comunica aceluI cinstit Departament spre cele de cuviinta ;
tot de o data insii i se inapoiaza si bite acele planurT alaturate pe l'higa raportul de
mal sus.
Secretarhl StatuluI, hin Manu.

Eaca i raportul supus Domnitorului :

Raport la Domn
Prin proiectul din anul 11846, pentru organisarea instructieT publice, art. 9, se le-,
giuesce, ca pentru inv6tatura fetelor sa se ase0 in capitala un pensionat, iar pentru
ce privesce tinerea acestuT pensionat, legiuirea, prin art. dis, se exprima in chipul ur-
mator
Sti se dea pe tot anul in trebuinta acestul pensionat cate leT 40.000, suma ce din
socotelile Inflisate se gsesce astarp a fi prisas peste cheltuelile urmate dupe duhul
dispositiile testamentarii ale fundatorilor, rmannd si reserva mnastireT pentru chel-
tueli extraordinare; iar sporind ven iturile, dupe vremI, se va adtioga si dares catre pen-
sionat.
De aci se vede, ca suma de lei 40.000 ce se hotaresce a se da prin proieet, s'a dat nu
ca o suma fixa, ci ca o suma ce prisosea din venituri atuncT; duhul dar al legiuirei este,
ea prisosul casei S-tului Spiridon noS sa se intrebainteze la tinerea pensionatuluT si
prin urmare capitalul ce se destina spre acest sfrsit, s'a crscA in proportie cu venitu-
rile anuale.
Venitul anual .regulat al acesteT case pe anul 1846 a fost enitul mosiilor dupe con-
tracte, leT 78.993,13
Chirii 3.526,
Birul iganilor 125,
Suma . . 82.66443
Venitul regulat in anii urmatori a fost :
In anul 1847, afara de dobandI 95 047
,, 1848 idem 133 601
,, 1849 idem '132 084
1850 idem 4 o ,o 132 868
1851 idem 143 626
De aci se vede, ca venitul casei S-tului Spiridon, a luat o crescere insemnata, prin
urmare cu duhul legiuireT sus o;lisa, Eforia socotesce, a se cuvine ca si suma destinat

www.dacoromanica.ro
 96

pentru tinerea pensionatului de fete sa se mrscrt pe fie-care an, incepand de la 1846,

in proportiunea crescereT veniturilor..
Pe langa acestea sumele sale de reserva, casa S-tulul Spiridon se vede din socotelI
c, le Imprumuta cu dobnda; In acsta reservi intrand firesce intrand si capitalul des-
tinat pentru pensionatul de fete, este drept cuvnt, ca acest capital ce Inca nu s'a res-
puns din casa S-tuluT Spiridon, sa se dea pensionatuluT lnsotit de Vote productele luY,
adia Impreuna cu dobAnOile ce a dat.
Adaosul ce se cuvine pensionatuluT pe fie-care an dupe cele mal sus expuse, nu nu-
maI ea este drept, dar Inca si de neapdrata trebuinta, cad dupe un simplu compt apro-
ximativ si la care s'a luat minimum cheltuelelor, aceste cheltueli urmza sa. se urce la
o sum de leT 53.550 pe an, precum urmzi:
Tinerea a 20 bursiere cite galbenT 60 37.800
Chiria case!, galbenI 400 12.000
Lemne de foc 50 stAnjenT 3 150
Suma . . . 53.550
i alai% de acst cheltuiala ce este sa se faca pe an, dupe cele expuse mal sus, este
Inca neaprat trebuincisa cladirea acestuT pensionat.
Acestea t6teEforia supuindu-le InAltimeIV6stre, astpta malta Mariel'Veostre deslegare.
Asupra acestul raport s'a primit, prin Departamentul CredinteT cu adresa Secreta-
riatulul StatuluT No. 1.744 din 29 Aprilie, resultatul urmator:
(Asupra raportuluiCinstiteI EforiT a scedelor No. 648, alaturat pe ling acela al Gin-
stituluT Departament, cu No. 1.838, prin care cere a se 'Dili fondul pensionatuluI de
fete ce este a se tinea cu prisosul ce va da veniturile memAstieT St. Spiridon-Noti din
capitala, Maria Sa bine-voind a pus urmatarea resolutie
aEforia scalelor impreuna cu marea Epitropie a S-tuluT Spiridon, vor chibzui, ca in
duhul legiuirei si potrivit cu Intinderea trebuintelor respective &I se Imparti prisosul
din ven iturI.
Acsta cu cinste se comunica aceluT Cinstit Departament, spre cele de cuviinta.
Secretarul StatuluI, Lin Manu.
No. 648. 1852, Aprilie 9.
Copie dupe raportul Eforiel cu No. 941 din 26 Main. anu11852
Eforia plecat supune In cunoscinta Marie' Velstre ca pentru localul unuT pensionat
de fete ce este a se intocmi, potrivit cu raportul EforieT No. 314, din anul 1851, apro-
bat de InAltimea V6stra, s'a luat cu chirie pana se va cladi IncApere pentru acest pen-
sionat in curtea bisericeI S-tuluT Spiridon noti, o casa dupe Podul TrguluI de tiara.,
numitA a luT Manuk i acum proprietate a luI G. Hagi Anghel. Inchirierea s'a facut pe
un termen de treT ani i cu pret de 400 galbenT pe fie-care an.
Acsta urmare se supune plecat InAltimeY Vastre si se astpta maltA deslegare, acy
Inainte de a se da aprobatia Mriei Vstre, con tractul nu este perfect, fiind-ca s'a fAcut
cu acsta conditie, ca sa nu fie obligatoriti pentru Eforie deck dupe ce se va IntAri de
Maria Vstra.
fiind-ca unil din membrif Eforiel mealAstireT S-tuluT Spiridon-Noti, din venitul ca-
ruia este legiuit a se sloboli o suma pentru tinerea acestuT pensionat, sunt a pleca
&zit i nu le rmAne timp de a se aduna cu acsta Eforie, ea sa chibzusca

Cate-va rndurl lipsesc, rumpte.

www.dacoromanica.ro
 97

Pentru aceste cuvinte Eforia socotesce, cfi intocmirea unui pensionat de fete este 6
trebuing de Antdia importantA ; fusfi un asemenea pensionat neputindu-se linea pe
sima Statulu, urmzi a se InsArcina cu dinsul o persinA, care va fi dat dove0 de capa-
citate si de moralitate, prin tinerea de asemenea aselimint In capitali pe vreme Inde-
lungati, i stipinirel si vie intru ajutorul eI, cu darea incApereI in Sf. Spiridon-vechiii
si a 50 stAnjenl lemne i cu aseslarea a doui-OcI stipendiste cite 60 galbenl fie-care.
BaniI se vor lua din prisosul veniturilor acestel mnAstirl, i stipendistele se vor alege
dintre fetele de amploiatI, cari vor fi dula Ore cu cinste i rivni, aseminat disposi,
tiilor art. 19 din prea Insemnata legiuire. .Aa dar cheltuiala anima a acestuI pensio-
nat va fi de 'el 41.737 parale 20, ins :
37.800 plata stipendistelor
3.937 parale 20 plata a 50 stinjenl lemne, cite 21/, galbenI stinjenul.
41.737 20.
Mari de cheltuelile reparatieI c,aselor,acum la inceput, ciind se va arda pensionatul
tr' in sele.
Programa invlttirilor se va face dupe dispositiile legiuirilor de mal 'nainte si dupe
deosebitele proiecte ce s'al"' adunat In pricina acsta, inat si corespund cu cele de
astisli trebuinte ale societtel romine.
'Ebria supune plecat acst a el chibzuire la limita cunoscint si aprobare a Inlti-
mei \ristre, adiogind cA pentru directia acestia pensionat nu cunisce alt persini cu
cunoscinfi mal bune (leca pe D-na comtes de Grands-Pres, pe care o si recomandi la
intrirea In1irne Voistre.
Alexandra Filipescu. Arsaki. Floresca. P. Poenaru. S. Mareovici.

Am vislut c telte aceste lucrirI nu dati resultatul dorit i budgetul din 1855, se re
duce, et privesce iducatiunea fetelor, la tinerea in internate a citor va bursiere pe la
pensionate priva te.

Cu tite acestea nevoia unta institut anume organisat era destal de va" simtit de
Eforie, care chiami in fruntea pensionatului domnesc de fete, din bana Spiri-
don si bana scilelor, pe D-na Ana Iacobsolin.

In 27 August 1852, s'a deschis si la Emit un pensionat de fete, cu banil magistra-

tula I)
Nevoia de a da fetelor invitaturii era egalmente viii simpti de cifre pirintl. Acestia
prin unele judete diduserA fetele la scilele publice de MetT. Eforia nu vAb lucrul
acesta cu ocia buul i opri chiar acsta, prin o circular adresati la 27 Februarie 1852,
cifre institutora din Caracal, Pitesd, C.-Lung, Ilfov, Trgovistea, Focsani i Severin.2)
S'a vislut din catabigele ce ati trimis la trimis la Eforie, eA intre scolariI bley ce
ce uruizi In acea scili sunt si fete in virst pini la 12 ami.
Eforia considerind el este impotriva buneI orinduell, cA sexul femeesc, mal Ortos

4) Vel dosarul No. 697 de la archiva Statulul din Bucurescl.

Dosarul No. 659, archiva ministerulul de culte din 1852.
7

www.dacoromanica.ro
cana este de o vrstii asla de inaintati, sa fie impreunii cu partea barbatscii i ca de o
cam data nu sunt incAperI deosebite pentru sexul femeesc, pune indatorire D-le, ca de
acum inainte nA nu mal primesci fete in clasele aceleI scolI, i deprtand pe cele ce
acum se afia, sA primescY bietI In locul lor.D

&Ola Lazar Otetelesanu, din Craiova, dispundnd de fondun propril, este singura care
se organisza maI cu inlesnire in 1854.
DAm in anexA 4) jm-nalul EforieI i budgetul proiectat de veniturile si cheltuelile
acesteI seo% suma 77.272 de lei, itt care infra stipendiul pentru 12 fete.

Seis de fete sa-mane din BucurescI, de sub patronagiul D-nel Stirbeig, continua In
aniI de cari ne ocuparla, de i cu o directiune strAina i necorespunslaire scopulu1. In
1854 acsta sc6la primi o donatiune de 10.000 lef de la repausatul Clucer D. Urjan.

21) Su:dele primare primesc imbunatatin importante in alai] 1852 4855.

In 9 Aprilie 1852, Eforia presentia Domnitorulu urmatorul raport :
Raport la nomn, No. 647 din 9 Aprilie 1852
aupe programa Intarit prin ofisul InaltimeY Vstre No. 1.389, din anul 1850, se
hotaresce, ca in fie-care judet scdele primare sA se ImpartA in patru clase. Clasele I-a,
a II-a si a s'a infiintat, iar clasul al IV-leasnumaI la judetele Ilfovul, BrAila, Dolj
pi S'atina, si pentru cele-alte 13 judete acest clas este a se Infiinta de la 1 Septembre
knul urmAtor, potrivit cu budgetul acestul an.
Dar Eforia luand in bAgare de smA, A la mal multe judete clasul al IV-lea chiar in
nnul 1847 a avut un prea mic numr de scolarI, adica numal de la 6-10;
CA acesta provenind din micul num6r al locuitorilor orasuluI unde este aseslata sceola
nu este de ereslut ca numdrul scolarilor sA crsca in viitor, ast-fel inda, peste putin
timp sA se simtA trebuintA de a se inflinta In bte judetele clasul al IV-lea.
CA cu sumele ce s'ar cheltui pentru len de profesor! la judetele unde In slisul clas
numrul scolarilor este prea mic, s'ar putea indestula alte trebuinte neap6rate ale in-
structiunel publice, socotesce, ca s'ar cuveni ea la unele judete si se Infiinteze clasul
al IV-lea, iar la cele-alte clase a III-a si a IV-a unindu-se sa formeze un singur clas
imparta in duci6 sectil, corespunsltre la fie-care din aceste dou6 clase (precum au fost
panA in anul 1847), lectia sA se faca In amndoud sectiile de acelas1 profesor, dan-
du-i-se drept munca sa o lfA de leI 400 pe luna, ada( adAogandu-se cate le 50 pe
lunA la suma de lei 350, ce se da acum profesorului clasuluI al 1II-lea.
SS se unscA clasele a III-a
Si se pstreze clasal al IV-lea si a IV-a
Bucuresc1 1. Campu-Lun g
Craiova 2. Caracal
Giurgig 3. Trgu-EuluI
- 4. Pitescl 4. Ramnicul-Valcei

i) Ve0 anexa.

www.dacoromanica.ro
 99

SA se unscA clasele a Ill-a

SA se pdstreze clasul al 1V-lea gi a IV-a
Slatina 5. CalarasI
Braila 6. Severinul
Ploescf 7. Buzan'
Focvani 8. Targovistea
Teleorman

Acsta a sa chibzuire, Eforia o supune plecat InltimeI Vastre, avteptand malta des-
legare.

Adresa Departamentului CredintRY cu No. 2.276 din 5 Maiil 1852, catre Eforia sed-
lelor, prin care comunica, ea la raportul EforieI de mal sus reprodus, cu No. 647, re-
lativ la judetele unde clasa IV-a primar s se infiinteze, vi la acelea unde clasele a
III-a vi a IV-a sa se unifice, nepresentand trebuinta finca de a fi separate; Mria Sa
Domnul TereI a dat aprobarea sa princiar ast-fel : Se va pune in lucrare de la Sep-
tembre viitor.

In 3 Februarie 1853, Eforia da instructiunl in 37 de articole relative la institutor!,

la scalele din judete la scolarii din ele etc.; le dm in anex. 4).

22) Scalele satescI nu se redeschid niel pan la 1855, de vi constatam facerea unor
pregatirT relative la ele.
In 13 Decembre1854,Eforia a artat DomnitoruluT, ca 'm'In ce se string din ce! doul
lef clarea stenilor, sunt distravI de la scop In favoirea scalelorde agricultura vi de me-
sera vi se filtraba: cu ce sa. se reinflinteze scalele satescI? Departamentul Credintei vi
instructiuneI publice, cu adresa No. 578, din 7 Februarie 1855, comunica' EforieT reso-
lutiunea Domnitorului pusa pe raportul el din Decembre, in coprinderea urmfitare :
eStabilimentele ce s'ad creat sunt cu totul in privinta vi folosul stenilor, mil ur-$
MZa a 'vl lua treptat desvoltarea, inca dintr'acest centru ya se intind cevcul pina la
cele din urma marginI. Se vor deschide vi scale satesci centTale prin fie-care judet, pe
unde dorinta se va arata vi trebuinta va dovedi.
Departamentul Credintei insista pe langa Eforie, ca ea sa afle misllocul de a impaca
trebuintele scalelor de agricultura si arte cu nevoile redeschidereY scalelor satescI. Grea
chimare pe care nu scim pana la ce punct cea mal mare bun voint din partea Efo-
riel ar fi putut'o implinil
Eat in ce mod intervine Departamentul bisericesc vi el insuyi pe tanga Domnitor,
Inca In Ianuarie 1855, cu anaforaua No. 148:
eCu ocasia supunereT la cunoscinta Mriel Vastre a raportulu onor. EforiI a scalelorf
sub No. 1.409, prin care solicita inalt ordin spre a 'i se slobosli de catre Cinstitul De-
partament financial, atat rmvita de lel 136.216, parale 30, ce ar avea Mi primase&
pana la sfarvitul anuluI 1852, din contributia a cate 2 le de familie a! candidatilor de
sate, at vi sumele de venit pe doui ani din urrna, Departamentul cu grij fijad a se

I) Ve tI1 anexele.

www.dacoromanica.ro
 loo

mrgini in cercul datoriilor impuse de legiuirI, '0 a flout meditana sa asupra chipuldi
stringereI acelul venit 0 a intrebuinpreI luI, judecand cA cea de acum destinafie a ltif,
de a se da spre susnnerea salelor de agricultura. 0 de arte, pote sa se privsca
pufin in armonie cu principiul pe al carui temeid lndatorat familiile stene a face
sus artata contribune, pentru ea consecuentele aceluI principih in timpul de atuncl se
puneail in vedere cum c acel sacrifici le va aduce folosul ce va isvori din inVltitura
prin se6lele comunale, coprinse in art. 9. si 3 din Iegiuirea anuluI 1847, p ntru reor-
ganisana instrueneI publice, Inchee prin combinaliile sale, a este mai convenit pentru
dOnsul a corespunde cu misia ce are, and nu va lsa s 'I scape din vedere a supune
cunoseintet Inllimei Wistre asemenea lucrare, ce i se pare neconseeuente cu sfiritul
pentru care hotarit
El cun6see c,, puindu-se in comparatie realitatea sc6lelor de sate cu aceea a sus sli-
selor duo aseslminte, mal cu sm acela de agricultura, pentru a cruia fondare se
prescrie mis116ce la 415 si 416 din regulamentul selelor, nu este de tagduit tre-
buinfa ce de o potriv se simte pentru arnndou4 felurile de intecmirI spre avantagiul
nafieI; frig tot-d'o-dat are convielie Departamentul, ca fie-care dintr'acestea urraza,
dupe drept euvnt, a se intemeia, WI a se modifica dupe Impregiurari, pe basa de ordn-
duelI, earl se vor aeda de catre Adunarea competenta i pria autorisana Mriel V6stre,
vor lua titlul de legiuire. Dca Inallimea V6str veti gsi de bune aceste ranonamente
ale Departamentului, yen bine-vol a poruuci sa se dea in deliberana qi chibzuirea Cin-
stitului olntese Divan.
No. 148. 1855, lanuarie 17.

Eat acum i alte doue acte provocate mai in urna asupra acesteea0 materii:

Lucrare dupe resolutiunea Eforiei pe anexele de sub No. 54, catre Ministerul
de finance
Se va serie maI antiu onor. Departament al financelor, cernd Eforiei pentru fie-
care judel lista de numele satelor i tOrgurilor c,art au familit in No. de 100 sh mal
mult.

Departainentul Credintel si al instructium din principatul Romaniel

Onorabilei Eforii a seletor
Pentru contribuna ce se obliga locuitorit tArgulul Rwsci a da pe fie-cave au pentru
susfinerea sclet, potrivit adreseI cu No. 1.498, s'a seria administranei respective ca sa
dea sciint, ca prin concurs s se alg Invqatoril acelor scle, Departamentul nu este
de prere, pentru c onor. Eforie etin6sce ins* cu at dificultate se ga-ese concu-
reng pentru posturi de profeson, unde folsele sunt maI mari,1n vreme ce pentru In-
vlatoriii de sate nu o si se gassa niel-o-dat ; prin urmare este rugatti onor. Eforie
el, luand In considerafie aseste impregiurari, cum 0 neapratktrebuinta ce este de a se
infiinta eat maI neintardiat acele scle, sa bine-voiasei a departa on-ce pedid l ar mid-
loci punerea lor mal In grabi In lucrare 0 a se multami,acum la inceput, cif candidatil
de Inv6tAtorl si. trel un examen, prin care sa se verifice dca stint capabili de /mar
cinarea lor.
No. 6.075. 1855, Octombre 22.

www.dacoromanica.ro
 101

Resolutiunea
Se va r6spunde, c. Eforia are tot& vomta a infiinta sc6lele de sate ; ci concursul can-
didatilor nu are de obiect cleat a se examina concurentiT (UM ail calittile neap6rat
trebuincise spre a fi institutor de sate, c,a prin urmare prerea acestei Eforil i a onor.
Department nu sunt neunite, precum se exprima acel onor. Departament; ca', in sfir0t
onor. Departament fie incredintat, ca. acest Eforie posede i vointa i mic).16cele de chib-
zuire spre a face tot ce este cu putint din partel spre infiintarea sc6lelor de sate.

In Decembre.1855, Eforia, prin raport la Domnitor, propune abia deschiderea la ju-

dete a cursurilor pregtit6re pentru candidatiI de invrtori sitescI. Eat acest raport:
In urma resolutiot ce Inltimea Vstra a,1 bine-voit a da pentru infiintarea sc6lelor
de sate, asupra raportului acestel EforiI cu No. 1.409, din anul trecut, insotit de al
onor. Departament al Credintei cu No. 148 din anul urmator, Eforia a chibzuit asupra
chipului infiintirel acestor sc6le cele urrnIthre :
I. In capitala fie-crui judet se va deschide o sc6I1 normal& pentru invttura candi-
datilor de invltorl de sate.
Directia i facerea lectiilor in fie-care scl se va incredinta unui singur profesor,
caruia i se va da o renumeratie de lei 500 pe luni.
Numal din satele de 100 &milli cel putin, se va lua cite un candidat.
Alegerea candidatilor se va face de insu0 profesorul scleI normale din judet.
Acest profesor se va preambla spre acest sfirsit in fie-care sat 0 va indemna pe junil
ce i se vor prea cu bune dispositiI naturale, a imbrtiaa cariera de invlator.
Candidatil nu se vor lua decal cu huna vote a lor i numai in vrsta de la
16-20 anl.
Candidatil unlit judet vor urma in scla normala de la 1. Aprilie i 'Ana la 4 Oc-
tombre, iar de la 1 Octombre Oa la 1 Aprilie fie-care candidat va da lectie in scilla
satulul s611.
Profesorul scdel normale va fi dator in cursul celor 6 luni de iarn a se preim-
bla prin judg in revisia sclelor de sat, observnd si intrebnd pe candidatl in preda-
rea
Fie-care caudidat va fi da tor a urma in scilla normal& in curs de 5 ani.
Cu aceste dispositit Eforia socotesce c. sclele de sate 'al pot da adevratul lolos, ce
se aatpt de la dnsele, yded. s fortifice in inima tranulul, principiile religieI i s
faci dinteinsul un om moral 0 muncitor.
Nei Inltimea V6str 'Teri bine-voi a aproba acsta chibzuire a EforieI, ea v aduce
prea plecat rugciune, s bine-voitI a da inalt ordin,atit onor. Departament din lun-
tru pentru cladirea sclelor de prin sate dupe un plan dat de acstA Eforie, at 0 a-
tre onor. Departament al financelor, ca s slob6sl in primirea Eforiel contributia de 2
leI de familie pentru candidati, din care contributie are a se plti att lefile profesorilor
din scedele normale cAt i ale candidatilor de sate.
No. 1.910. 1855, Decembre 9.

Pentru a putea mal cu inlesnire activa deschiderea sc6lelor stescl, Eforia, In 15

August 1853, a fost cerut Domnitorulut, prin Departamentul Credintel, a se face 16fa
mal bunk' revisorilor sclelor stesci, din slecittiala lefilor inv6tAtorilor.

www.dacoromanica.ro
 102

Prea Inaltatulut nostru Domn Stdpanitor, Gheorghe Dimitrie Bibescu Voevod

Departament ta Credinfei
Report.
Cinstita Eforie a scifilelor, cu adresa No. 700, face aritare acestuT Departament, a la
6nul 1853, legiuindu-se lfa inv6titorilor de prin sate, cite dud leI de fie-care enon
rit4 stn, Eforia schlelor a intocmit pe acest temeitt sclele comunale, aseslnd din anul
1838, cite un invittor la fie-care sat ce s'a gAsit a avea maT mult de 50 familii. Tot-
d'o-dati Eforia chibzuind i pentru midl6cele de privighere asupra acestor InvititorT, ca
'1 indeplinsc,A ale lor datoril, a ornduit, ca la satul cel maT mare din fie-care plas,
Lfa de dud leI de tti familia si se impart& Intre duoT invittorT, din care unul s fie
jndatorat, in timpul de iarn' a invite copiiI in sc6la satului, iar cel-alt, cu numire de
sub-revisor, s. Amble tt iarna necontenit, din scelli in saga, in kit plasa, ca BA
privegheze pentru aducerea la Indeplinire a regulelor intocmite, i si raporteze pe fie-
care lun pentru orl-ce va cere trebuinta, prin grai s prin scris, profesoruluT de la
scla normal, ca i acesta si. clea la fie-care trei lunT EforieT sciint despre t6te.
Din cercarea de patru anT,Eforia a vislut, cA cu aceti sub-revisorT precum se afla in-
tocmip, nu se pte indeplini scopul, pentru cA nefiind indestul pltit a lar slujb, din
pricin ci se Imparte intre dud invtitori lfa, ce se aduni de la un sat, ceI mai multT
se lpidi de slujba de sub-revisori, i mal tot-d'a-una este trebuingt a se lua recrup in
invtiitura acesteI slujbe. Spre deprtarea acestei pedid lxi revisuirea sclelor, Eforia a
chibzuit, cA pentru a se face sub-revisoruluI o lf mal corespundit6re cu ale sale
stencil, sii fie datar fie-care invittor a 'I da sleciuiala din lfa sa, platindul
acea deciuiali In duoi adecA, jurnitate la Sf. Gheorghe i jumitate la Sf. Di-
mitrie, precum i invittorul 1I primesce de la sat lfa sa. Cu aceste misllocirT sub-re-
visorul uneT pla:g ar putea inchega o WA de la 300 pAna la 400 lei pe an, cu care
urmAnd a fi mal' multhmit se va indemna a nu se lepicla de acsti slujb.
Acst chibzuire a EforieI scedelor, Departamentul plecat o supune la cunoscinta
Maria Viistre, spre a avea malta deslegare de umare.
eful DepartamentuluT, Florescu.
No. 3.447. Bucuresd, 1853, August 15.
In ttrma acestuT report, la 16 August, Ministerul comunica EforieT, prin adresa. cu
No. 3.448, malta de mai jos domnsc rebolutie
Resolutia Mriel Sale Domnulut Bibescu-Voda
Primim vremelnicesce, ping cAtid cercarea va dovedi resultatulo)

23) In privinta invitamntuluT privat, avem din anii acestia de adus, in anexa, regu-
lamentul Intocmit de Eforie pentru pensionate i sc6le private de fete i Meg. Dupe
acest regulament, numaI studiile primare se pot face in scolT private. Scolaril din sc6-
lele private ajurW la invitimntul secundar, vor fi aduI de c'Atre directoril acelor scolL
la clasele colegiuluT de la Sf. Saya, uncle vor urma ca scolarT ordinarl.
StudiT secondare se vor putea face la sclele private, dupe invoirea EforieT, numal in
alte judete decit acele unde Statul are un gimnasid. i)

I) Vestt anexa.

www.dacoromanica.ro
 403

La 25 Octombre 1854, sub No. 4:991, Eforia serie Ministerulut CredinteI a ((Eon-
durile sclelor nu se all in stare a putea infiinta atitea institute de educafie pe cit
cere neaprata trebuinti, care. e3te de comun simtitA, i maI ales aci in capitalA, ceea
ce Fe verifikii prin necontenita deschidere de scle private, maI la ate bisericile ; i
fiind-ci din raporturile revisoruldi, s'a cunoscut ci la cele mai multe so:51e dupe la bi-
sericI, scolarii invti afari, la zidurile bisericel, nedAndu-se niel o incipere pentru sc6le
i acsta aduand cea mal mare stAnjenli instructiel primare si comprotnifndu-se tot de
o data sin6tatea copiilor; Eforia, dupe chibzuirea ce a fAcut, aduce plecati rugAciune a-
celui onor. Departatnent, ci dca .1 insuI va gsi de cuviinti, si bine-voiasci a indatora
pe epitropii bisericelor locale, care aft chiliI, ca si dea cAte o sali pentru tinerea de
sc6IA privati, InfiintAnd inteinsa i bAncile trebuincise. l)
Orscu. Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.
Secretar, St. Negoescu.

Eaca ce rAspunsurI dail epitropiI de bisericI:

No.
ampulla
1. Epitropul bisericel noui din mahalaua dtiumeleI, slice ca acesti biserici, abia acum
desAv6ritA, n'are niel o chilie.
. Epitropul bisericei S-tiI Voivosli, ca are cat& odat marl destinate pentru sc6la i
acum se urmezi invkitura in teinsele, numaY Ora cAnd este cald es copill, dupe
cererea lor, afari, la umbri, pentru r6c6re.
Epitropul bisericeI CimeleI, cA n'are incAperI sA dea pen tru sc61A, artAnd ca
5, sunt pe seama preotilor i cAntiretulttI din drpta cu familiile lor. Una este
inchiriati cu Id 100, alta este dati une f emel care Vitae mortil, i cintare-
!tit din drpta are pentru studiii 7 pAni la 8 copil.
Epitropul bisericel S-tul Vasile, cii biserica n'are mis116ce ca sA maI destineze in-
cAperI pentru scla, i ci stApAnirea viintiu'l intr'ajutor pentru sustinerea el,
ar putea atund chibzui.
10. Epitropul bisericei OlarI, ci inciperile bisericeI se afli inchiriate i. acum n'are
de unde da pen tru sc61A, decAt ed. in viitor s. scie si nu le mal inchirieze.2 )

AcstA lucrare a fost provocata de revisorul general pe lista urmatre a sclelor ti-
nute pe la bisericl:

NUMELE 1 PRONUMELE LOCUINTA

1 Tudorache Negulescu In ctirtea. bisericeI S-tul Apostol

2 Dumitru Ilie .. In curtea bisericeI Foipru
3 George Georgescu In curtea bisericel Deanna Balaa
4 In Dumitrescu In =lea bisericeI Sloboslia
5 Diaconu Spiridon Tittirescu . . In curtea bisericeT Sf. Gheorghe-Vechi6

I) Dosarut No. 304 din 1854, archiva ministerulut de culte.

2) Comunicata de Eforie la Departamentul Credintel, Cu adresa No, 4.191 din 1854, ca acel De-
partament s<1 oblige pe egument a da localurI de sc614.

www.dacoromanica.ro
 104

I.
o NUMELE L PRONUMELE LOCUINTA
o

6 Ghip Stefanescu In curtea bisericei Curtea-Veche

(sal& frte neincip6t6re)
7 Diaconu Dimitrie Popescu In cur tea bisericei cu Sfinlii
(localul miserabil cu total)
8 16n Cantrelu fi Olari (inciperi prste)
9 Dimitrie Popescu In curtea bisericei Sf. I6n-Mosi
(lips total de mobilierul necesar)
10 Gheorghe Dimitrescu In curtea bisericei Manea-Brutaru
(local frte prost)
11 Gheorghe Popescu In med. bisericei Voivo0
12 Andreid Mihail . In curtea bisericei Mavroghene
13 Alexandra Ionescu In curtea. bisericei Schitu-Migureanu

Observatiunea revisorului general

NB. eDedt s'ar obliga epitropii i a bisericelor ce nu figureza cu scoll in lista trimisii
de Eforie pe langit adresa sa cu No. 507 din 1 p Februarie anul curent, ca sa dea lo-
calul i mobilierul necesarid, i cu acsta s'ar aduce un mare servicid instructiunei
publice.

Dam in anexa 4) lista generala a sc6lelor private din curlile bisericelor din Bucuresci.

In 1852, Domnitorul a dat mat multe subvenliuni i ajutre la cate-va scoll private.
In 18 Ianuarie 1852, Domnitorul a ordonat Eforiel, si dea o subvenliune de 5.000
lei D-nei Maria Tepeghisa directre de pension de fete. 2)
In acelasi an Aprilie, acordat subventii de 200 galbeni pensionatului Mitilineu.
In Septembre 1852, D-na Elisa de Blaremberg cere de la Domnitor un ajutor cu
care sa organiseze o scla de fete, Domnitorul ordona Eforiei si 'I dea 200 galbeni, In
Septembre 1853, i s'a mai dat 100 galbeni. 8)
Prin budgetele anuale am vslut i cele-alte subvenliuni regulate ce se acordati si la
alte scoli private.

24) Examenul din 1851-1852, dete ocasiune directorului sclelor C. Bozianu sa ros-
tad discursul solemn din care se constati, c sclele primare s'ad redeschis in acest
an scolar, ca Eforia s'a ocupat de metodul lancasterian ; ci s'a tagrijit cu formarea
unei biblioted speciale a acestei scoli i cu scaderea prelului de sc61A i ca se va adiogi
in programul acestei molt elementele de istorie natural.

WO anexa.
Dosarul No. 653, archiva ministerulul de culte.
Dosarul No. 668, archiva ministerulul de culte.

www.dacoromanica.ro
 405

Vorbind de gimnasiT, Bozian subliniaza mniunat importanta limbei romane ca organ

de cultura. Studiul ei se va face in paralel cu limba latina, ceea ce luT Bozian i place
mult. 4)

Solemnitatea impartirel premiilor se fcil la 29 Iunie in fata Domnitorului, care res-

punse la discursul luT Bozianu. Domnitorul lauda institutiunea internatelor i in mod
special pensionatul Bucholtzer; de altmintrelea nimio nori in acest discurs, ce dam in
anexa. 2)
Din statistica anuluT acestuia 1852-1853, aducem cifrele urmatre :
Gimnasiul cu 8 clase a avut 333 elevT, iar facultatea de lee 21.
Cele 4 scoll primare din capitala (Verde, Galben, Negru i Albastru) avura 828 sco-
larl, cei mal mulp in @airea de Verde (250.)
Scedele primare de betT din judete in numir de 16 (din care duo in Craiova), co-
prinslnd qi 43 de elevI al gimnasiuluT din Craiova cu 4 clase, ad fost frecuentate de
2.915 scolarT ; decT o seadere asupra anuluT trecut.
Scoll publice de fete in judete numaT duoi, cu 135 eleve. Iartii seadere.
Invitamentul privat e represintat prin 441 de scolT de bietl i de fete cu o popula-
tiune de 5.240 seolarT. 3) Aci spor insemnat.

Examenele pe 1853-1854, au inceput la 9 Iunie 1854, qi s'au terminat la 26 Iunie.

Discursul solemn e trte mic de asta data i fra de niel o important, totu0 il dfim
in anexe. 4)
Comparind tabela statistica a anului acestuia cu a anului anterior, gsim cifrele ge-
nerale in scadere. AqTa numirul scolarilor din scedele publice c,are era in 1852-1853
de 4.077, e redus la 1854 in suma de 3.542 de scolarT.
La fete constatm un spor : cifra de 135 din 1853, se urca in anul 1854 la 234.
Sciderea este egalmente in sclele private, unde nu maT frecuenta (leen 4.217 sco-
lari in loe de 5.240.5)
Credem ca evenimentele politice i ocupatiunile strine si Iie fost una din cau-
sele scaderei populatiuneT de la 1852 inceoce. Cu revenirea DomnieT i a liniqtel relative,
la moment lucrul lu indreptatere i populatiunea general a scedelor, de unde era la
1854 de 8.303, scolariT se urca la Iunie 1.855 la 8.377.6)

25) Socotim a ft folositor si clara, in anexa, pentru seedele muntene in genere lista ce
posedem in original a fntreguluT personal didactic indicAnd numele fie-cruia profesor,

VeslI anexa.
VOI anexa. Dam in anexa i programul serbarel, impreuni Cu cuvntul lui Bozian, rspunsul
lul Vodi, lista premiatilor i cartile date ca premit.
Veyll pentru detalit tabla anexati.
VeGI anexa.
Veyll anexa.
Veslt tabelul anexat.

www.dacoromanica.ro
 106 7
catedra ce ocupa, data de cnd funclionza i rangul de boerie ce au dobndit pini In
1852. l)

La Ianuarie 1852, in consiliul scedelor din IaoI,aflam pe langa G. Sulescu, pe I. Pa-

triciu, I. Lazarini, D. Pop oi D. Stoica.
Sdulescu da demisia i ministrul bisericesc G-r. Cuza, in 5 Ianuarie 1852, cu ana-
foraua No. 17, recomand in locul luI Sulescu pe A. Tr. Laurian, fostul profesor de
istorie i filosofie in lra romansei oi care acum se OA la Viena, cu salarifi de 12.000
lei pe an oi spesele de drum, in locul a 10.000 cat se platea pn acum luI Sulescu.
Gr. Ghic,a aproba, in 9 Ianuarie 1852, oi in 10 Ianuarie acelaoI an, Departamentul serie
luI Laurian, la Viena, adresa No. 52, invitndu'l A. vie s'oI ja postu1.2)
Numirea lui Laurian la postul de inspector general al scedelor i chimarea ca profe-
sor in acelaoI an, a D-lul N. Ionescu oi D. Chinezul, cum oi imbunatatirea programelor,
dupe planul lui Laurian, 3) asigur scedelor moldovene progrese reale.
Mersul sclelor din Moldova, abia inceput sub Gr. Ghica, este din nog ameninfat
in 180, in timpul ocupaliund strine. Acst.a ameninlare vine de la intelegerea ta-
cuti dintre boerimea nemultamita cu deoteptarea publica i comandanliI ootirilor straine.
Ala, la 25 Noembre 1853, InsuoI oeful Departamentulu cultelor i instructiund publica
din Moldova, Nicolae Sulu, presinta un memoriii in limba franceza, ce dam in anexa, 4)
memoriti care manifest pulina incredere in corpul didactic romanesc. N. Sulu dice a-
poi, cA cu sistemul actual numaI se declaszi tinerimea. Ca remediii &ewe sejla reala
i se indignzi, c. rani acum nimenT n'a creat de asemenea scolt Pentru a se organisa
scoll reale, Sulu nu vede decilt 2 midlce : Ori s se aduca profesori capabill de a preda
in diferitele ramurI, carI privesc agricultura, cornerciul i ingineria, suspend& du-se pen-
tru o bucat de vreme disposiliunea regulamentulul, care cere ca tete studiile sit se fife&
In limba romans* orI s se trimiti la scedele din Prusia elevI pregatilI, ca sit ter-
mine studiile in diferite ramurI din straintate.
Carmuitorul Sfat al Ore, cu raportul No. 3.385, supune Cornisarulul extraordinar
plenipotenliar Budberg, memoriul de me sus al Itif N. Sulu. Pe marginea acestut ra
port un condeitt strain i simpatic pentru romani a scris :
Opiniunea mea este, ca se pot aoeda profesorI de agricultura, de architectura oi de
geometrie practica pe lang gimnasiA i sa. nu se strice ginmasiul, ski sa se inliture
vre-una din clasele c,are '1 constitue. 5)
Budberg, in anul urmtor 1854,Ia 25 Ianuarie, pune pe raportul Sfatulul carmuitor
resoluliunea urmatre :
Incuviinlez, recomandnd a se priveghia asupra alegerd profesorilor ce se vor aduce
din Prusia.
Mal tardiii, ruoinat de curen tul nalional-liberal triurniand, N. Sulu, serie, in Zim-
brul de la 4 Iulie 1855, c, nu e adevrat ca el a fost contra scleI romane, ci ca fara

Veyll anexa.
In 19 Iunie 1852, cu No. 3.032, 'i se comunid iarAel numirea Rind-a Intdrzi de a vein.
Veyll anexa.
Ve01 anexa.
4) Acst observatiune este Mull In limba francesit.

www.dacoromanica.ro
 107

a atinge girnnasiul, el a volt nurnai sa se infiinteze i seolt reale, conform aseslamntu-

lui scolar. 4)
In anul 1855, Aga A.. T. Laurian, fu lrimis in misiune in Europa, pe comptul Statu-
la El cercet scedele i organisaliunea lor. In Iasi, cei de la Zimbrul, cam luag in ze-
flemea asemenea misiune.... In lipsa lui Laurian, prbfesorul Barnut tinu locul de ins-
pector general si prese4u, cu Ministrul D. Ralet, examenele anuale din 30 Iunie 1855.

Impregiurarile rsboiulul de la Dunare, care a' adus necesitatea pentru muscali de a

evacua principatele, salvara sclele de o nonti amenintare. Ast-fel gimnasiul reorganisat
abia, continua a se complecta, si in 1855 ajunge a avea telte 7 clasele, de apr6pe
jit de energicuI i invtatul inspector general A. Tr. Laurian. Ba inca se si fac preg-
tiri pentru deschiderea in 1856 a cursurilor superidre, sl1 de facultati.
Dln in anexa 9) efemeridele diverse ale scblelor din Moldova, pana la 1855.
&ella central de fete din IasT, pana in Octombre 4852, a mal stat sub directiunea
lur D. Lazdrescu. Acesta dandu's demisiunea, postul a fost supliuit provisoriti de profe-
sorul D. Stoica, la 8 Octombre cu adresa DepartamentuluI averilor bisericesci No. 4.896,
insal neintarsliat, a fost numit defiuitiv director Sardarul Petru Constandache.

La 1 Ianuarie 1852, Dotnnitorul Gr. Ghica fundza orfanotrofia, la care alaturza o

fiada de mosit, care va prospera, nu taropti, sub directiunea invdtatului i caldultif patriot
doctorul Anastasie F6tu. Dain in anexa 3) hrisovul domnesc coprindnd actul de funda-
tiune al acestui institut. In 7 August 1855, ni esit cu diplome 15 mbse.

Seminariul Veniantin iarasi trece prin o perietcla de crisa.Dam in anexa 4) corespondenta

schimbata in tre rectortil Filaret Scriban, ca presedinte ComitetuluT seminariului i intre
Epitropia seminariulut, care nu este multamit cu administratiunea lui Scriban. Acsta
stare inasprita in relatiunile lui Scriban cu Epitropia si in cat-va cu Departamentul
instructiunei publice, incepe a fi cunoscutri si de public, din care o buna parte trece in
fawirea lui Scriban. Acestia, la examenul de vr din 1852-1853, fac o adev6rata ma-
nifestare lid Scriban, printr'o adresa publica de multdmire pentru progresele scrilei de
sub rectoratul s66..
In anul scolar 1853-1854, s'a descbis i clasa a VI-a la seminariu, totusI n'au con-
tenit a abandona seminariul scolar] numai cu cate 4 clase, si anurne in 1852 a esit 75
de seminaristi, in 1853 seminaristi esirf 169, in 1854 numai 69, si in 1855 s'aj redui
nurn6rul esitilor la 24.
Num6rul internilor a variat in acestr ami intre 120-150.

Adevrul este, a N. Sutil lui i el parte in comisiunea care proiecti, sub Gr. Ghica, stoul
Oament al sc6lelor, alAturea cu N. Gliica, L. Rosetti, Cr. Cuciureanu. C. Hurmuzake, V. Alexandri
yi P. Casimir.
Veyll anexa.
a) Vell anexa.
4) Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 108

In anexi am dat programa Intocmitit Inca la 1851. Eat. dupe D. Erbiceanu lista
profesorilor din 1853-1854:
Arh. Filaret Scriban. Teologia fundamental, Retorica i Omiletica.
Protosing. Methisedek. Teologia docmatia, scripturistica, Ermineutica, Patrolo-
gia i limba latin.
Arh. Neo fit Scriban. Istoria universala pragmatica i limba elena.
Dr. Anton Velini. Logica, Psicologia i Istoria filosofid.
Hristofor Scriban. Archeologia biblic, Istoria vechiuluI i noulul a$06mnt, Is-
toria bisericscii.
Ieremia Ieromonah. Liturgica i Aritmetica, Catihisul, Tipicul, Istoria sAntA i a
Patriei.
Alexandru Petrino. Musica vocal.
Ca supleanfi erau:
Ierod. C/iment Neculau. InceputurI de limba latini $i elena
lerod. Policarp. Cronologia $i Geografia.
Ierod. Benedict. Mrturisirea-ortodox i Gramatica romna.
Diac. G. Sandovici. antrile bisericesd i explicarea noulul testament.

Drn in anexii 4) programa i orariul seminariului pe 1853-1854. Dupe Zimbrul

de la 4 Martie '1855, la acea dat eran ttte 8 clasele.
Din efemeridele seminariuluI Veniamin pe anil ace$tia, amintim urmatrele:
In 1852, Filaret Scriban este ridicat la trpta de archieren, in 12 Ianuarie.
In acestaql an seminarul serve de model Episcopului de Hu$1 Meletie pentru intoc
mirea seminaruluI eparchial de la Hu$1,
.Intre profesoril seminaruluI din 1854, aflm qi pe Dimitrie Stoica, profesor la liceul
din Ia$1, iar doctorul Anton Velini demisionz de la catedra sa, avnd sti tra la di-
rectiunea sclei preparandale de la Trel-Ierarchl.
La meindatirea Neat*luI langeslia seminarul. In 1855 mal fu nitel galvanizat i i
se dete programa publican lu Zimbrut din 6 Main 1855.

La Ianuarie 1854, Nicolae 'strata Iliad director la Departamentul cultelor, rinduesce

o comisiune compus din G. Asaki, G. Sttleseu i Vladica Suchopan, pentru a cerceta
starea 6eminariulul si a propune modul organisarel lui. Suchopan acuza, in Februarie
1854, pe Neofit Scriban, ca in retorica ce preda la seminariii, a pus modeltirl din Vol-
taire qi din pcirinlit apuseni. G. Skilescu incA din Ianuarie a dat demisiunea din
comisiune.
Aceste diverse intrigi nu eraii de natur a asigura mersul lini$tit al seminariulut,
precum vom vedea $i in mail urmatorI.

Se euvine a aduce micar unul din budgetele anuale ale semitiariulut din anil acegtia.
Anexam 2) dad aci budgetul acestuI institut pe anul 1853.

Ve01 anexa.
Ve;11 anexa.

www.dacoromanica.ro
 409

Suma totabi. a capitaluluI si a venitului seminariuluI ei a mnastire Socola era dd

304.350 Id, din care ca lefl ramuluI didactic se platea 61.100 lei, iar la 9 catichetl
prin judete si la 9 supleanti al lor se platea 49.400 lei.
Acest budget coprindea si cate-va sumI In folosul culturel generale, 0 anume 7.100
lei pentru biblioteca seminariulul, din care 4.000 lei pentru tiprirea cartilor scolastice
si 600 lel pentru gazete si fol publice.
Acest budget este semnat de epitropiI Sofronie Mitropolitul si Gr. Cuza.

La rubrica seedelor primare avem : infiintarea, in 14 Septembre 1855, a scelei din

Trgul Odobdsel. 4) Acdst scl s'a cerut de tdrgovetl.
La Panciu se deschide egalmente scla primara urbana in loc de sceola satsca. 2)
In 1853-4854, se infiintza la Piatri seek filial de fete, dar deschiderea el va In-
Girdle Inca.
La Bdrlad, din contributia rapid! cu 80 galbenl pe an si din fondul Codreanu, se
deschide sal de fete In 1855, si D-05ra Evolsky e numit. institubire, la Septembre 1856.
116persatul N. Codreanu, prin testament (30 Ianuarie 1854) Iasi 8.000 galbenI, din
earl 6.000 galbent pentru o sced de fete la Brlad si 2.000 la sceda de Merl tot de a-
colo, spre a se plati din venitul banilor 2 profesorI, unul de limba franceza si altul de
caa italiani.... Epitropii testamentarI : Log. Raducanu Roset, Vorn. Negri, Dr. Em. Cos-
tin... Ce s'aii fcut ace0I 1)=1113)
&Ma de fete din Tecucitt este din 1854. La 15 Decembre 1853, cu ordinea No. 6.697
a fost numitg profes6re D-na Elena Cernat, de la 1 Ianuarie 1854.4)
Dar pe rand in unele prtl se deschid scoll noue, in Septembre 1854, institutorul
Rosali ardta, cit Wirea austriaca 'i a inchis scela si 'i a luat localul pentru dansa.
Neonil staritul mnstirel Neamtul ei Secul construind, precum In anii trecuri vtlu-
ram, un local de seek primar in Tdrgul Neamtulta, el dobndi de la Domnitor un hri-
sov domnesc pentru organisatiunea acestel scede :
Hrisov domnesc, din 22 August 1853, sub No. 4.086, prin care
s'a intarit fundalia scelei infiinfatet in Tergui-Neamfului de cdtre S-ta moncis-
tire Neamful.
aPrea cuvio0a sa printele Archimandritul Neonil, staritul S-teI mnstirl Neamtul
si Secul, aducnd la cunescinta DomnieI Nestre, a In trgul Neamtultd s'a Infiintat o
scla publica, cu mislIkele numitei S-tet mnstirT, afi cerut ca fundatia acsta si se
Intarsoli si de cAtre noI, cu domnescuI hrisov, spre intemeearea el si asigurre meinits-
tireI, c nu va fi bntuit in viitor.
0 asemenea cerere privit6re pentru o fundatie atilt de folositere neamului 0 mal
vrtos populatiei numitului Org, primind'o cu tta multamirea suftetulul nostru, caree
in tot timpul s'ail consfiintit pontru binele treiacestia de Dumnedefi nou incredintat,
facem cunoscut tutwor ce se envine a sci, ea o asemenea cerere, care cu scopul el ca-

i) Dosarul No. 534 din 1855.

2) Dosarul No. 355 0 1.221.
8) Vell in anal( testamentul
4) Dosarul No. 395 din 1853.

www.dacoromanica.ro
 140

racteriszi nobitele principii ale prea cuviosieT sale, si generositatea vrednici de tt

lauda, si potrivit cu sola schimei ce representzi, o ineuviintim, subt urmiteprete drep-
turi si inrginirT
&sita acsta intru administratia sa din launtru va fi supus tuturor regulelor ce
se vor statornici, mima)" de ctre autorititile numitet S-tei monastiri, care va avea nea-
tarnat inspectie moral i materiata asupri'i.
Invi;kturile se vor propune in timba patriei, lar intinderea i orenduirea lor va
fi pe un curs marginit de 4 anT, si dupe programele incuviintate pen tru scelele publica
primare din trd, fr a fi indatoriti S-ta menistire a mal infiinta clasuri pentru luye-
ttinq mai 'nalte, seu a inmulti cheltuelite peste acelea ce insisi va gsi de cuyiinti.4)
Profesorul, ea unul ce are a fi platit de catre S-ta menestire, se va numi tot-d'a-
una si va eterna de a dreptul de auteritatea S-tel menistirT; el fusa va fi ales dintre
acel cari vor avea autorisatia DepartamentuluT bisericesc si al Invitaturetor publice,
pentru exersarea profesiei de invititor.
tinerii cal:1 vor svrsi invtaturile In sceda acsta, urmza a fi pregatiti
ast-fel, pentru ea si 'si peda continua invlaturile in sedlele mai 'nalte din capitala, si
pe acest temeiti Invilturile urmnd a fi uniforme cu acelea publice din trii, In acsta
sceli se vor intrebuinta aceleasi crti autorisate pentru tete seetele publfee.
S-ta monastire va priveghia a se tritnite regulat raport, potrivit cu glsuirea ase-
Oarnntului scolar, la Departamentul averilor bisericesci si al invliturilor publice, care
este indatorat a avea tot-d'a-una sciinti de starea i progresul invitturilor generale
din tr.
F) Examenele h acsta mili se vor face regulat ea si la cele-alte seele publice,
care Departamentul va avea dreptul i Ingrijirea de e trimite un delegat asistent,
iar atestatele se vor sloboji elevilor de c:tre mnsa inspectia ce se va regulamenta pen-
tru acsta Sf. monestire.
DecY Do:nnia ,N6stra, pentru pazirea cu nestramutare a acestel orenduirT, i spre feri-
rea S-tei monastiri de amestecul ori-carei alte autoritati bisericesci, set* politicesci, In-
terim prin acest Domnesc brisov tinerea artatei scoli, In marginirea artata mal sus.
Datu-s'aii larisovul acesta in Politia Tash, reedinta Domniel, in anul de la mentui-
rea lumeT 1853, luna August In 22 vilo, lar al Domniel nestre in principatul Molde-
viei al 5-lea, pe care l' am intarit cu insasi a nestra subscriere i sigilul domnesc. 2)
:}:

In anul 1853, se fac in fine si In Moldova pregatir: series. pentru deschiderea de

cele satesci.
Preocupatiunea Ministrulul instructiunei publice este a crea locale si a pregati in-
vitatorT. Avend a se da in arenda mosiite mnstirescI, ministrul bisericesc cere Sfatu
luT aprobarea de a se pune in contractele de arendare obligatiunea constructiunel de
local de seela, dupe anume plan.
Copie se6sei din dosarul No. 4 din anii 1853-1857
Referat. 1853, APril e 24.
In urmarea 16 sectia I din regulamen tul scolar, se propune, (leca se va gsi Cu cale,
ca in viitor cu prilegiul imposesuirei mosiilor clerului, si se adaoge in conditiile vinp-

5) rin hrisovul publicat la No. 833 al Manual. adm. se vede ci ramul Invdtaturilor teologice
afi ciptat mal n'are intindere prin Infiintarea seminariulut din mnistirea Neamtultd.
Manualul admtnistrativ, tomul II.

www.dacoromanica.ro
ref insrcinarea de a se 1'i:d'Unta pe la satele populate peste nurn6r de 50 locuitorT, case
pentru scoll elementare, m6sur care fiar a costa d'inadinsii cheltuiali Interna timp
scurt, ar inltura una din cele mal principale greutAtI, ce se intmpina astA4T pentru
a se Inzestra fiil locuitorilor cu cunoscintele neap6rat trebuincise stareT lor, spre
forma gospodarl bunI 5 cu frica luT Dumne4eil.
Tot-odat posesora pe lang indatorirea de a Infiinta asemenea case, cu a lor chel-
tuial, a le pregati In al duoilea an al posesiel, a le tinea si a le trada In buna stare
esirea de pe mosie, aib si ingrijirea de a da, de la deschiderea scleI, cae un argat
dintre suljbasii volnicT aI mosieI, si a inggdui luarea din parchetul anual, a lemnelor
trebuitre pentru IncilOirea eI.
Incuviintandu-se acst m6sur, se alaturz i planul /nchipuit acum pentru aseme-
nea case de scoli, ca observndu-se i imbunattindu-se, dupe acelea posesora sa aiba
Indatorirea a le Infiinta.
D. D. Istraty.
Eat incheerea Sfatulm :
1853, A prilie 24.
Dupe deliberatia urmat In flinta Prea SfintituluI Mitropolit si a madularilor Sfatulul
extraordinar, propunerea copring in referatul de fat v6Ondu-se conform cu rostirea
AselmntuluT scolastic, r6mane Departamentul bisericesc indatorat pe viitor a pune In
condiPile contractulul de imposesuire a mosiilor cleruluT Indatorirea de a se Infinita
asemenea case de sol:ad, dupe planul adeverit tot ast4T, si numai pe la satele carT vor
trece peste num6rul de 50 locuitorT, care acstit socotint Departarnentul prin anafora
o va supune i la cunoscinta Prea InltatuluT Domn, spre a castiga malta Intarire.
Sofronie Mitropolit. Sc. Sutu. Illaurocordat. V. Ghica. C. Sturdza.

Potrivit jurnalulia inchiat de mdularile Sfatulin extraordinar, se va supune prin

anafora Impregiurarea la cunoscinta Prea Inltatuha Domn, planul pastrandu-se la sec-
tie. In vreme,a cuvenit se vor da dupe el copii la smesie, spre a le altura pe !doga
contractele posesorilor respectiv1.
S. Sutil..

Anafora la Inllimea Sa
Anul 1853, Maiu 1.
Una din cele mal fundarnentale dispositil ale aseem6ntului scolasticfiind Infiintarea
sc6lelor stene, dupe modul prescris In capul al 2-lea, sectia I, aplicatia acestor dispo-
sitaa trebuit mal cu smi a chima ingrijirea Departamentulta, ca una ee nu se p6te
pune in lucrare inainte de a se zidi casele de scolt pe la locurile ce se vor Insemna
a se pregti inv6ptori, dupe.coprinderea 145 si 148.
Spre acest sfirsit se simte de nevoIe a se lua de pe acum re-cari pregatitre rasuri,
si a se Inchipui nisce dispositii economice, cari ar fgrlui lntr'un scurt timp realisarea
(iliseT institutiT.
Acestea se Inchee acurn de o data In urmittrele puncturi:
1) Potrivit 16 din a5e46mnt sit se infiinteze pe la mosiile m6nistirescT din coprin-
sul t6reT, case de scoll, despre care Departamentul dupe propunerea ce a fcut SfatuluT
crmuitor, la 24 a cug6t6reI, a luat deslegare a pune In viitor In conditiile contractelor
de Imposesuire a mosiilor cleruha indatorirea a se infiinta asemenea casi de scolI dupe

www.dacoromanica.ro
 planul incuviinlat de Sfat si numal pe la satele carI vor trece peste numgrul de 80165-
cuitorI, subt ingrijirea posesorilor a le linea casete tot-d'a-una in buni stare yi la des-
chiderea lor a da cite un argat dintre slubail volnicI a mosieI si a inglui luarea din
parchetul anual, a lemnelor trebuitire pentru incil4irea &f.
Misura acsta., pe de o parte s'a $i aplicat de indat, In condiliile imposesuirilor ur-
mate chiar in aceea$I anume pentru mosia Richitenii i AdjudeniT i pentru mosia
Pltinisiu, fr a asemenea instircinare si vdsc vre-o lovire simlitii in pretil' mo-
$iilor, iar pe de alta plecat se supune cunoscinteT Inllimel \ristre, d'impreuni cu pla-
nul pentru casele de scild.
Si se pregitsci localul ocupat acum de c,anlileria DepartamentuluT pentru pri-
mirea in internat a elevilor ce vor fi menilI ea inv6Iritori la scilele sitescT dupe 81,
82 si 147 din asesliment, i prin urmare:
De la Sf. Dimitrie viitor, Departamentul si fie autorisat a inchiria o casi potrivitii
spre a muta canlelaria lui din localul Vasilian;
Si se insircineze comitetele de inspeclie a da socotinla lor despre localitalile,
unde s'ar putea infiinla case de seile, cite una la fie-care ocol, dupe care Departamen-
tul, si faca apol indemnare proprietarilor ac,elor locurf a zidi case de scili potrivit pla-
nulul adoptat de Sfat ;
Prin mifflocul ispravnicilor si a comitetelor de inspeclie linutale, si se insemne
tineri ce urmiz a se pregti ca invqatori i cari de la Sf. Dimitrie viitor s'ar putea
primi ca interni ;
Si se dea acum in concurs compunerea unul manual ce are a servi de invelatura
scedelor elementare, potrivit programe statorniciti, pazindu-se intru acista'regulele
prescrise In 19;
Pentru a nu veni casa seeilelor in neinchipuire din adaosul cheltuelelor, ce din
aceste msurI s'ar putea prileji, si se mrginsci de acum numrul internilor dupe in-
grdirea aseOmntuluT, i acista fr lep6darea acelor ce pini acum ati cistigat ase-
menea drit, decit prin treptat mrginire i neindeplinirea locurilor vacante in cAt ar
covirsi ale numirulu cerut de aseslimint ;
Asemenea urmare si se pizesci i pentru se:61a fetelor, rminind (pina cind in-
chipuirile vor ierta o maI mare intindere) numrul in ternelor mirginit cel mult la 50;
Precum asemenea urmare si se pizsc i pentru stipendisti, al ciror num6r as-
tl covrsesce acel fixat de asedimint, i dintre carI una niel' n'ad indeplinit, niel in-
deplinesc condiliile prescrise in capul III-lea al pile a II-a din neslamint.
Subscrisul pstrindu'sI ingrijirea a se ocupa cu punerea in aplicalie a disposiliilor
AseOmintuldf acolar, pe cit migilcele vor ierta, acum de o-dat plecat supune la cu-
noscinta Inallimel Veistre aceste misurI, spre a pritrii deslegare de urmare.$
D'asupra raportuluI resolulia Inillimei Sale :
a In cuviinlm

Luare de disposilii in consecuen(a

Spre punerea in lucrare a disposipilor incuviinlate se vor lua acum de o-data urma-
trele m6suri:
1) Se va Insircina pe un revisor al DepartamentuluI a cinta o casi de inchiriat
pentru cancelarla DepartamentuluT, de la Sf. Dimitrie Viitor, de nu se va putea i mal
'nainte, i c,are sii fie In cit s'ar putea mal apropiati de localul sceilelor;

www.dacoromanica.ro
 448

Si se faci circulare catre comitetele de inspectie spre intocmal aplicatie a punctu-

liii al 3-lea din anafora ;
In ct se atinge de punctul al 5-lea s se cri maT Ant6i6 sciinta de la D-luI in-
spectorul de nu se afl in crtile scolastice un asemenea manual, si la din impotriva
intAmplare, sit insemne uvragiile In earl s'ar putea gsi materiile trebuitre pentru
compunerea acestuI manual ;
Sit se fac cunoscut D-sale inspectoruluI Ingr.dirile coprinse la punctul al 6-lea
si al 7-lea, aducndu-se tot o-dat si la obstsca sciint prin Fia oficialei;
Sciintele trebuitre Intru aplicatia punctuldi al 8-lea s se ie iarsT de la D-luI
inspectorul, dupe care se va inainta pentru acsta cuvenita lucrare.
In ctit pentru cele-alte alte dispositil ale anaforaleI, vor fi in vedere dupe regularea
celor de maI sus.
Sc. Supt.

Potrivit resolutiuneI acestia s'a scris revisoruldi Homicnul, cu No. 1.860, din 7 Maiii
acel an, inspectorului general cu No. 1.861, directoruluI scleI de fete cu No. 1.863
comitetelor de inspectiune scolare tinutale de Galari, BArlad, Tecucifi, FocsanI, Ba-
cat'', Hug, Vasluitl, Roman, Peatra, FalticenI, Dorohoi, BotosanI i IasI cu No. 1.738
si 1.750 inclusive.

Dam In anex.5.4) lista general a scedelor la care dupe A.seq..imntul scolar se cerca
de fie-care cate o scl elementar. Attea scoll ciite se certi era cu neputint sit se or-
ganiseze indat, de aceea se decide, ca in 1854 s se deschid vre-o 15 si se cer pentru
acsta Inv6tAtorI dintre seminaristI2), earl att renuntat la preotie. In acest sens se scrie
inspectoruluI Laurian. Acesta, in 2 Dececembre 1853, cu raportul No. 142, arta
bucuria pentru organisarea sclelor stescI i propune ca s li se fixeze 16f1 de 100 leI
pe lun.
Primele scoll proiectate a se deschide sunt la P'aucesd In judetul Vasluiit, RchitenI
si AdjudenI in judetul Roman, Paltinisu In judetul Dorohoiii, IezerenI in judetul IasT,
Boria i RotopanescI in judetul Suceava. 3)

In 1854, prin referatul No. 1.424 din 15 Ma-rtie, Ministerul instructiuneI publice
cere a se indatori, sa facA scoll pe mosiile lor i m6n6stirile pmOntescI, care 's1 admi-
n istrz sin gure averile.

Eat ce dice referatul :

Fiind in privire Incuviintrile Sfatultif Ceirmuitor, ca potrivit cu glasuirea Ase06-
m6ntului scolar, s se Infiinteze scle stescI, att pe la mosiile cleruluI administrate de
acest Departament, cat si pe la acele inchinate locurilor de jos; subscrisul cere desle-
gare onor. Sfat administrativ, dca asemenea msur nu se cuvine a se aplica si pe la
satefe m6nastirilor constituate ca chinovii, precum: Neamtul, Agapia, Vorona, Vrate-

Vell anexa.
2) La 7 Ianuarie 4854, s'a primit rspunsul iconomuluI I(ln Silvan predicator, tnregistrat la No.
67, prin care rspunde la apelul ce s'a ilcut, comuniciind lista de numele i pronumele semina-
rktilor cerutI pentru a fi numip Inilliitorl la sccilele siitene impreuni cu garantia
Veql anexa.
8

www.dacoromanica.ro
 114

cul i allele, care este sciut ci posedOzi sate cu sute de locuitorI. Asenaenea dca iarsI
de acsti indatorire pot fl scutitI egumenil actuall de pe la mOnstirile pimntescl: Sla-
tina, Rca, Bisericanil, Pingratii, DoljestiI i altele, cirora li s'ati dat mosiile pe viati
tcsuite in preturl mult mai injosite decat cunoscuta lor vahre.

In 16 Martie acestasI an, Deprtamentul aduce In desbaterea SfatuluI treI urmito-

rul referat, cu No. 1.428, prin care se pune fundamentele primeI sc6le preparandale
seri6se romnescI.
In urmarea incuviintrel SfatuluI Carmuitor, din trecutul an 1853 Aprilie, s'ati
inaintat lucrri pentru infiintarea de scolI elementare pe la t6te mosiile clerului care
ar numra peste 50 locuitorl, trecandu-se in conditiile contractelor de Imposesuire fa-
cerea caselor pentru scolI, dupe un plan incuviintat de Sfat Ind de atuncI. Tot o-data
s'ati ficut provocatiI poftit6re proprietarilor celor cu sate me marI, de prin centrul oc-
lelor nutale, pentru infiintarea unor asemenea case, pentru ca cu timpul si se reali-
seze scopul proiectat in Ase;lmnt.
Dupe incuviintarea din urma a Sfatulul tinut sub prezidentia Ex. Sale D-Iul vice-
prezident, comunicat cu adresa Secretariatulul de Stat No. 739, urmg asemenea m6-
sur a se aplica si pe la moiile mOnistirilor inchinate locurilor de jos si pe la acele ale
mOntistirilor constituate ca chinovil.
Din acestea result, GI peste un an mult (11.0, are si se simt trebuint de un In-
semntor numr de invkitorI, carI vor trebui a se aplica In sc6lele proiectate.
DecI fiind-ca pink acum nu s'ati luat niel o msur pentru formarea unor asemenea
invOttorI, de si In budgetnl actual al easel sclelor se vede afectat un condeiti de
20.000 lei pentru inv6ltoriI sitescI, subscrisul se vede dator a prevedea consecuentele
si a supune onor. Sfat alturatul proiect de organisatia uneI scoll preparandale si a 'I
pofti de a lua in consideratie motivele ce '1 indmni de a presenta spre a '1 autorisa
si '1 puna in aplicatie prin misalocul sumei ce este afectat In budget.
Proieet pentru inflinfarea institututui preparandal.
Pentru formarea invOttorilor stescI, si se Infiinteze un institut preparan dal
inciperile schlelor din curtea TreWerarchilor.
Un profesor preparandal si fie numit cu o lei de 500 Idf pe luni, carele si
prolectil de metoda invOttureI i sA aplice pe candid* a face practici in sc6la primar
ce este in TreI-Ierarchi.
Acest profesor va avea ingrijire, ca candidatii propusl sesI invete
fac6 datoriile cu sfintenie i si se porte cu moralitate.
Departamentul s se ingrijsci a regula o programi pentru parten sciintifica a cla-
seI preparandale, care s fie conform cu principiile aseOrnntuluI scolar.
In acest institut si se provce a veni top aceI ce vor avea aplicare a se arunca in
cariera Invkitorilor sitescI.
CandidatiI ce se vor propune pentru acsta s fie datorl a da inscris la Departa-
rnent ea s6v1rsind cursul, vol. merge ca invltorl off si la care sat le va recomanda
Departamentul i ca vor pizi datoriile lor cu sfintenie, dupe instructiunile ce din timp
In tiny se vor da tuturor InvOtitorilor publicI.
In institul preparandal candidatiI s primsci pe ling& bine-facerea gtizduirei si a
incilOirel, 60 lei pe luni de la casa sclelor avOnd inchipui hrana i imbricimintea
din Ida ce li se d.

www.dacoromanica.ro
 115

Candidatii nu vor fi primiti mai tinerY de 18 anT; vor fi inzestrati cu cunoscintele

elementare de citire i scriere i si fie de religia ortodox.
Numerul lor s se sue pAn la 25, 0 pentru acest numer s se facd pe socotla
Departamentului nisce crevaturi, care sa fie tot-d'a-una destinate pentru candidati.
Inveldtoril pe la sate se vor numi de catre Departamentul averilor bisericesci
al Inverdturilor publice.
Autorisatia de hive/Mori li se va da in urma unui examen ce vor depune Inain-
tea consilitilui scolar.
Mara de candidatil ce se vor pregdti In mstitutul preparandal, Departamentul va
prefera cu deosehire pe preota, diaconiI i dascdlil de pe la sate, earl vor da dove0
sunt capabili pentru chiamarea de Wye!Mori.
S'a obtinut aprobarea la aceste duoe raporturT ale Departamentului averilor clerului
prin comunicdrile ce 'Y face Secretariatul de Stat prin adresele sale cu No. 1.338
1.802 din 10 Aprilie 0 28 Maiti 1854, 0 se face cunoscut Mitropoliei prin adresa. cu
No. 3.506, ca pAnd la deertarea incdperilor sc6lelor din TreI-Ierarchi, s dea mdcar 2
odai din IncAperile Mitropoliei spre aqarea provisorifi a 25 persne ce vor forma de
o cam data corpul Invettorilor satesci, 0 In 5 Decembre acelaI an, se face raport la
Domn, cu No. 105, In urrnatorul mod :
Prea Jnlctte Dmne,
eLegiuirea pentru Infiintarea caselor de sec& pe la sate, s'a adoptat piln acum.nu-
mai pe la proprietdtile clerului pgmentn atilrnat de catre acest Departament, nu mai
putin 0 de catre un numer de fete particulare, care ail primit fra a fi obligate, ci nu-
mai din buna lor plecare. Mo0ile Ins ale menstirilor Inchinate locmilor de jos 0
a chinoviilor, precum : Neamtul, Secul, Vdratecul i Agapia, de 0 sunt dat6re a se su-
pune acestel legiuiri, totussi pAn acum a remas ex eptate.
Acsti impregiurare fiind o neinving pedia la dobAndirea resultatelor ce se atpt
din aplicarea Aesldmentului citat, subscrisul ja Indrdsnla a ve aduce la cunoscintd,
rugiindu-ve s bine-voill a Indatori pe citatele menstirI catre grabnica punere in lu-
crare a citatel legiuiri, care se soate cu atilt maI drept a se impune mdndstirilor, cu
ele se folosesc de veniturile unor dAruiri, fdcute cu scop- de bine-facere i alte lucrurl
plcute lui Dumnqed.
Mesura luatA de a se supune m6ndstirile 0 cele Inchinate la obligatiunea de a des-
chide scoli stesci pe la mo0ile lor a fost revocata in 26 Maid1854, In timpul invasiu-
nei strdine. Revenind Domnitorul Gr. Ghica pe tron, Departamentul a supus din nod
anafora, in 7 Ianuarie 1855, sub No. 513.
In cAt privesce Infiintarea sc6lelor stesci, regulamentul scolar, 16 rostesce: De-
opartamentul averilor bisericesci i al inveldturei publice se va Ingriji dupe vreme
((dupe Inchipuirea mis116celor sle a Inmulti asemenea seal i pe la alte sate, incepend
cinflintarea lor mai hnteiii pe la mo0ile menistiresci din coprinsul terei, ca unele ce
olnfatiza mal mult Inlesnire pentru realisarea acestui scop.
In acest , de 0 la inceput se q.ice, c dupc Inchipuirea misllcelor Departamentului,
asemenea scoli urmzd a se immulti, Insd acst conditie ar privi mal mult intretinerea
sclelor, iar nu Infiintarea caselor de scoli, car! ar trebui a se face de catre proprietari,
dupe chiar Intelesul cu care se Inchee 16.
Cu bite acestea spre a nu se interpreta cu deosebire coprinderea acestui , Departa-

www.dacoromanica.ro
 1.18

mentul, in anul trecut, in cut privesce mosiile mniistiririlor parnntesci, ad trecut in-
datorirea facerei sclelor prin contractele, ce ail incheiat pentru imposesuirea unora
din ele. 4) lar intru cat se atinge de acelea ale mnstirilor Inchinate locurilor de jos
si chinoviilor, In anul contenit 1854, prin referatul No.... ail fcut mi4locire catre
Sfatul extraordinar, de a se Indatori pe aceste mnastiri de a trece intre conditiile dupe
care urma a se imposesui, apele din mosiile lor, a chor termen expira la 23 Aprilie
1855, indatorirea de a se infiinta asernenea case de catre posesori.
Acsta propunere s'a incuviintat de catre Sfatul carmuitor, potrivit adresei secreta-
riatului de Stat sub No. 739, insi in arma., dupe tanguirea ce ati adresat egumenii Greci
D-Iiii vice-presedinte, secretariatul de Stat, prin adresa No. 1.792, din 26 Maja 1854,,
comunica acestui Departament, ad. Sfatul, spre dovada de huna vointli a guvernului in
tke prilegiurile, atingkre de interesele acelor chiriarchii se unesce a suspenda apli-
carea aceste1 msuri. A
Din coprinderea dr a acestei incheeri se vede, eh' Sfatul a amanat aplicarea acestel
msurl, iar nicI de cum a ar fi desfiintata.
Subscrisul dr, cu supunere aduce la cunoscinta Inaltimei Vstre, cu rugaminte de
a porunci, ca asemenea msur si se aplice chiar de acum In privirea misllcelor de cari
disposzA aceste mnstiri, si din care tra nu trage deck un prea neInsemntor folos.
Domnul apostiland asupra raportului sus reprodus, ca ; (Sfatul nostru extraordinar
va lua in de aprpe consideratie propunerea Departamentului si va incheea a sa ho-
trire, Departamental apoi, potrivit domnescel resoluta, a inaintat raportul Sfatu-
!al', cm referatul Na. 607 din 28 Ianuarie.

La rubrica cultureT generale se cuvine a face mentiune de proiectele ce se urmarea

In Ora romansca pentru cldirea anal' local special destinat bibliotecei si museulut
Profesorul de sciintele naturale Baras, prin raportul ce dam aci, prov6ca, In 1852,
cumprarea primelor colectiuni menite a constitui cu timpul un cabinet de sciintele
naturale, ca ce! din Iasi.
Este cunoscut c pentru o liana instructie Publica de istoria natural, trebue pre-
senta obiectelor din fie-care trei regnuri, adic: minerale, plante si animale, ca elevil
sa alba inaintea ochilor lor un model din fiintele naturei despre care se tractz.
Drept aceea m'am pus In corespondenta cu me multi naturalisti, si dupe rspunsu-
rile primite de la dnsil, am orlare a propune onor. Eforii cele urmatre :
Cumprt6re de o colectie de minerale formand dublete In vestita colectie a D-lui
Acner la Amerdorf langi Ermanstadt. Acst colectie coprinde 150 specii de minerale
dintre care multe sunt din Transilvania; sunt bine arangiate si cu etichetele lor ; in-
teinsele se afl nisce obiecte pretiase: de aur, (teluri) si mangan ; costal lor este la Si-
bit"' 180 ski*.
Un atlas zoologic campus de 20 brosure cu o multime de planse colorate f6rte
frum6se ; acest uvragal impreuna cu textul in limba germana publicat de o societate

I) Obligaliunea de a face senil pe moiile lor este impug mi'mristirilor pfun6ntescl cu adminis-
tratiune de sine, prin anexatA ordine, ce s'al trimis la mal multl din egumenil miinfistirilor pti,
mntescl.
Vell anexa,

www.dacoromanica.ro
 117

de naturaliti, sub directia D-lul Colard, am comandat i acum se afla aci de vinslare ;
costul este pAn la 60 sfantI.
3. Un erbariii de 1.000 plante useate pentru instruetia botanicei am comandat la
D. Wilhelm Ditrih in Saxonia, ling& Dresda ; costul erbaruldi este 40 talere sil 180
sfantl; suma peste tot 400 sang aprpe.
Itaius Bara.

Pentru prima ri se deschide in Moldova o linie telegrafici la 14 Februarie 1855.

Prima telegram& o dete pentru Viena, Domnitorul Ghica. 0 telegram& de 25 cuvinte
costa 5 francY. Mult a contribuit la instalarea primei linii telegrafice Feldzeigmeister
Baron de Hess.
Tot in 1855 se deschide apol liniile Ia0-BOrlad-Tecuci 0 Galati. Costa telegrama
pentru Brlad 10 lei, pentru Tecuciii 17 1/3 pentru Gala! 20 lei

In acesta0 an 1852, Sfatul or4enesc din BucureseI prov6e& Intocmirea une corai-
siudi care s fixeze etal6nele misurilor diverse In uz In tra rominscA.
In 12 Aprilie, prin Asa' domnesc, sun t insircinatI profesorIIordache Pop 0 A. Ma-
rin cu determinarea cotuldi, a unititei de misurat capacitt1 i mal apoi acst comi-
shine se ocupi i cu cele-alte maurI.
DAm in anexi corespondentele schimbate pentru acsta. 1)
In 1855, trile romine fur& din noil provocate de Turcia, sA ja parte direct la expo-
sitiunea universali din Paris. Cu oficiul din 16 Ianuarie 1855, Domnitorui numesce
membri aI comisiund pentru adunarea obiectelor de trimis la expositiune, pe D-niI Log.
C. D. Sturdza, G. Asaki, C. Negrutzi, T. Codrescu i Hristea Gheorghiu.

Vechia chestiune bnse dintre Epitropia sctilelor i cabinetul de sal* natural

din Ia0, se redeOept In 1853 sub all formi.
In 10 Ianuarie acest an, sub No. 57, Departamentul instructiunei publice raportzi
DomnitoruluI, a n'are de unde plAti casa scellelor subventiunea ordonati ine din
vechi pentru slisul cabinet.
In 4 Februarie 1853, comitetul societtei de naturaliti dobindesce de la Sfatul ex-
traordinar, ea subventia ce pinit acum 'i se sloboslia din partea oeirmuirei pen tru
nerea cabinetuldt natural, si urmeze a se slobosli ca i pang acum din veniturile se&
lelor, potrivit aeslimntului *Mtn]. acsta.D
Vornicul Gr. Cuza se indupleca a aproba numai plata a 4.540 lei rest din trecut,
ar6tAnd acesta prin anafora c,Atre Domn i dind visteriei, pentru acsta, adresa sub No.
1.408 din 30 Martie 1853.
Lucrul nu se isprivesce 0 In 31 Decembre, cabinetul cernd din no& hula subven-
tiuneI (cAte 6.000 lei pe an), Gr. Cuza vornieul bisericesc horaresce ca, Orin anafora
s se supun cunoscinteI P. L Domn, ci budgetul se6lelor pe anul curent fiind mir-
ginit, nu este primitor de contributii extraordinare.D

4) VeIT anexa.

www.dacoromanica.ro
 118

NO in Aprilie 1854 nu se maI liberase aceI banI,' cu bite reclamatiunile societtel.

La data acsta fiind vornic bisericesc MavroghenI, asupra cererel societateI, sub No. 42,
face referat la Sfat, cerndu'l sti scutsca casa saelor de restul din subventiunea din
1852 si de intrga subventiune de 6.000 10, pe 1853 si 1854, cum si pe viitor.
In Octombre 1855, D. Anastasie F6tul, primul secretar al societateI de media, prin
legitima sa influent in fra roman, isbutesce sa se recunlisca din noil societafeT drep-
tul de a primi tot ce i se datora de societate si a i se plati si pe viitor.

Artele plastice nu fac vvlute progrese In aniI acetia. In MA casarma de la Copou e

singura lucrare de re-care vabire architectonicA in cale de executiune. Din tra ro-
mansca se subventionza pen tru pictur, la Viena, elevul Petru Mateescu, in Mai 1855,
cu 240 galbenI pe an 0 pentru duoI ani. El nu intallie de a trimite Eforiei o copie de
tabloil represintand fuga in Egipet a familieI sante. 4)
La IasI, in 1855, Schiller, fratele unuI vechiti si bun farmacist, se intrce in tr de
la studiul picturei. Elev al luI Schiavoni (Natale), el face o expositiune de 20 de ta-
blouri, din earl 5 de ale maistruluI sUi. Nu multi anI dupe aceea, Schiller, care era
frte abil in restaurarea de tabele vechI, este insarcinat de mine (eram ministru ad-in-
terim la instructiunea publica), s restaure, in curgere de mal mulp anI, tabelele din
pinacoteca de la Ia0. El muri In acsta functiune.

Musica vocal si instrumentala face past' inainte.

Se introduce in IasI musica vocald, in Apri'ie 1852, la mila de fete, prin maistrul
I. Cart.
La BucurescI Eforia inchee, In Martie 1853, urmatorul jurnal :
Pe terneiul art. 151 din regulamentul organic 0 in conformitate cu budgetul anu-
lift curent intiiit de Inaltimea Sa ating6tor de infiintare studiuluI de musica vocal
In sceplele primare; Eforia, dupe chibzuirea ce a fcut astA0I, considerand capacitatea 0
bunul metod al Domnuldi Warhman, profesor de piano si de musica vocal& il numesce
provisor profesor de musica vocal la scla primara din vapstia de verde, cu lfa de
leI 400 pe lun, indatorindu'l a intra in functiile acestuI post, cu incepere chiar de
astql.
Arsaky. I. Florescu. P. Poenaru. C. Bozianu.
No. 13. 1853, Martie 12.

Ca proba ca in Februarie 1853, se gandea, la Bucurescl, a se aduce In implinire pro-

iectul intocmireI unuI aseylkmnt coral, dam aci urmatorul act :

Departamentul logofetiei trebilor bisericesci s'i instructiei publice din principatul

Orel romnesci
Cinstitei Eforii a sclelor
Pentru ci Cinstitul obstesc control prin adresa No. 154, face cerere a i se trimite
proiectul intocmit in privinta wOmntulul coral, care proiect 1-a alcatuit Cinstita E-
forie pe langa adresa cu No. 7.577 din 15 Noembre anul 1850;

i) Dosarul No. 836, archive ministeruluT de culte.

www.dacoromanica.ro
 119

Departamental cu cinste o regl, sa bine-voiasca a i-1 trimite cat s'ar putea mal nein-
tarc,liat, impreuna cu alaturatele ce sine de (Mitsui, spre a le inainta Cinstitula control.
eful Departamentula, (Nedescifrabil.]
eful mesei, (Nedescifrabie.)
No. 667. Bucurescl, 1853, Februarie 9.

Anexam imnul compus de Wachman si cantat de scolaril scelelor primare la exa-

menul general din 1853, cuvintele de Al. Lazarescu. 1)
Opera italiana la IasI si la Bucurescl continua de a CI Inuit frecuentat, der cu
paguba teatrultil national. Pe scene acestuia, genuluI de comedil nationale care o ilus-
trasera, cu incetul se substituezi, drama de Boulevard francesa si alaturea Cu artist! ca
Milo, Sterianca, Caragiali, Merissca, publicul incepe a aplauda arta fals si declama-
torie, care 'si va avea culminanta in directiunea de ma apol a luI Pascali. Nu ca aceste
n'a fost un actor de mare talent, dar el a introdus In swill piese imposibile 0 bolnave
si imbolnavitore, ca IdiotulD, B6utoriI de absint, s. c. 1.
Neavnd scopul de a urmari de aprepe istoria teatrula, ne marginim la acesta sim,
pie amelintare de condei, si adaugim, ca renascerea teatrulul roman se rem tot la
1864-1865, cand fcuram ca administratiunea teatrelor sa trca de la Ministerul de
interne la acel al scedelor. Ateneul roan din BucurescI contribui in cat-va la rein-
florirea teatrului national, cad membrii sl scrisere piese de un gen noil si ma buu,
ca eDomnita Ruxandra, ellsvan Vode, etc. Ea insumi citiiii mal antaiii la Atenett
piesa mea eVornicul Bucioc, care avu apa un frumos resunet jucat4 de artist1 ca Du-
rnitriade, Velescu Stefan, Vladicesca, Matilda Pascaly, etc.

Bibliografia romansca, ma intaiu in Moldova, apal in /era romnesca, ia proporfiunni

multamitere. Nu putem transforma nest& istorie inteun catalog bibliografic, de aceea
ne marginim a face numal aci, unele mentiunI ma importante.
Aparitiunea in IasI, la 1 Octombre 1855, a jurnaluld Stoa Duhcirei, sub directiu-
nee luI M. Kogalniceanu, face epoca in presa romandsce.
Roma' nia literarei a lul V. Alexandri, ctidu la finea anuluI 1855 luna Decembre,
sub loviturile censurei netolerabile.
i cu tete aceste acte de netolerant, Gr. Ghica semn, tot in 28 Decembre 1855,
memorabilul oficiii al desrobireI tiganilor. (sub No. 1.166.)
Deja la 7 Iulie 1855, D. V. Alexandri liberase tiganil sI.
i alaturea cu versurI pentru desrobirea figanilor, presa neoficiala, represintata in
lasI la 1855, prin Zimbrul i prin Stoa Dunclrei, publica, de si Inca ea Ore-care ti-
miditate, arficole relative la unire, etc. D. N. Ionescu publica In Zimbru, in 1855,
primul articol despre unire.
In BucurescI, jurnalul Patria format fo, era egalmente mult citit.
Eforia salelor, din Bucuresa, protege diverse publicatiunI comunicandu-le pe la pro-
fesori1 din judete pentru vhdare; asemenea s'aii trimis diferite carg pe la egumenil de
mnstiff de catre seful Departamentuldi instimcfiunei publice din Bucuresci, Campi-
neanu, In 1855.

1) Vesll anexa.

www.dacoromanica.ro
 120

Dam ca exemplu adresa acestuI Departament, catre egumenul nOnsastirei Bucovlu.1)

In 1855, Serdarul Gh. Costaforu, profesorul de dreptul civil, etc., hotaresce sa pu-
blice magasinul judecatoresc.
Dam in anexa insciintarea profesoruldi Costaforu despre acsta, adaognd informa-
tiunea, ca Eforia sclelor a impus acsta carte profesorilor din judete, In 19 Februarie
1855, cu circularea No. 170-186.2)

In 26 Ianuarie 1853, Eforia incheie jurnalul sii, cu No. 4, prin care Arsaki, Const.
Bozianu, P. Poenaru i Florescu, desfiintza comisiunea ornduit In aniI trecuri pen-
tru cartile didactice:
((Eforia considerand, ca pentru cercetarea cartilor didactice este maT rationabil si de
ma mare folos a se numi comsiunI compuse de specialitari, relative la felul fie-carel
cartI, hotaresce
1) Comisiunea speciala ce exist' acum pentru cercetarea e,artilor didactice se des-
fi in tza.
Tog profesoril gimnasiulul sunt ipso-jure membriI al comisiunei intocmite pen tru
cercetarea prediselor
Dar Eforia va alege dintre D-nil profesorT, pentru examinarea fie-careI cartl di-
dactice, o comisiune ad-hoc, compusa din membri cu specialitatl relative la cartea de
examinat, de gramaticl francese-romane i germane-romne.
Dictiobarul latino-roman pana unde este svirsit, geometria descriptiva, aritmetica
geometria, algebra si trigonometria, tinerea registrelor dupe dopia-scriptura.
(A.cestea sunt uvragiile celel mal d'ante trebuini, i urrnz a Incepe indata a lor
tiparire, ca treptat intr'un an de dile, de va fi putintd, sa iasa din tipar.
Comisiunea se va aduna de treI orI pe sptmana, regulat, la slile i csurI hot:Arne;
ea se va Indeletnici:
A pretui fie-care uvraghl si a hotari de corespunde cu trebuinta scedelor si de me-
ritza a se tipri;
De va gasi ca un uvragid indeplinesce conditiunile cerute si este vrednic- de a se
da la lumina, atuncI comisia va intra inteo cercetare cu deamnuntul il va indrepta
la stil, precum i despre cele-alte, cu ptrunslt6re luare aminte. A.po II va aproba, 11
va iscali la sfirsit i cu al s611 'Import 11 va inainta la Eforie, care ni-1 va supune spre a
da porunca de tiparire
Fie-care autor va fi insarcinat cu priveghiarea i corectarea tiparuluI.
Introduandu-se Invlaturile limbeI latine in kite clasele colegielor din Pridtipat,
cartile cele maT de neaprata trebuint sunt cele latino-romane, avnd unul si
acelasl profesor a preda de o data bimba latina i romana Ins fiind-ca n'avem cartl
elementare de predare, se vor da pentru a lor alcatuirI i premil potrivite cu gradul
trebuinteI i cu meritul crtel.
D-ni: Pop I6n, Massim, Hill si Cretescu, sunt insrcinatI, In 28 Ianuarie 1853, cu
ad. No. 255 de Eforia.sct5lel or sa cerceteze cartea luI I. Zalomit: Logiea i morala tra-
ducere.

2) Veyll anexa.
2) Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 121

In Februarie 1852, se litografiaza la litografia Biltzi, 5.000 modele de caligrafie mid

si 34 tabele de geometrie descriptiva, in 500 exemplare.
In Maiti 1852, Eforia insarcinza, cu adresa No. 860, pe profesorul Maxim sa facii o
gramatic pentru limba latin in paralel cu cea romand. I se va plati cate 170 de leI
cala.
Se tiparesce i Fabulele lui Fedru, editate de Maxim, pentru clasa II-a gimnasiala.
In 25 Iunie, Eforia cuget la confectionarea unul dictionar latino-romanesc, de o
comisie compus din profesorii Hill, Maxim, Fontanini i Nichefor. Acest dietionar va fi
redactat dupe acel frances de Quicherat 2)
In 28 Iunie 1852, I6n Pop este insarcinat de Eforie si traduca geografia lul Balbi,
platindu-i-se cate 120 leI cala. 8)
La inceputul acestuias1 an, Eforia a fost insrcinat pe Dr. Baras s compun un ma-
nual de istorie natural. El presint EforieI o traducere dupe Belze, care este apro-
ball se si imprima.
In Septembre 1852, Maxim dobandesce aprobarea de catre Eforie a unel' gramaticI
romane pentru clasele primare.
In acstasT luna si an, Eforia insarcinza pe D. Marin BA traduca :
Elemente de cosmografie, ale ha Cortanberth ;
Geografia fisica ;
Aritmetica de Ritt, pentru scalele primare.
In acestasI an si lun, apar Minunile naturei de Baras.
Asemenea geometria practica pentru clasele gimnasiale, de D. Pop.
Sintaxa limbeI latine, de Hill.
Se litografiaza 2.000 exemplare harta RomanieI si se aduce din Paris, atlas elemen-
tar de geografie veche i modern pentru so:hie primare, cum si planse pentru stu-
diul geografiei in gimnasid.4)
Ebria din BucurescI retiparesce diverse editiunI de carp' didactice, care e de prisos sil
le maI amintim aci, atat in aniI 1852, cat si ceI urmatorl.
Se envine sing a spune, cit ea a cumprat 120 de exemplare din Notitele de statistica
ale MoldoveI, de N. Sulu.
In 1853, A. Creteseu, e insarcinat de Eforie sa traduc prescurtarea de istoria veche
a evuluI de n4loc si a timpultd modern dupe Duruy, in treI volume, platindu-i-se eke
120 lei cla.
In 26 Mai 1853, Eforia supune Domnitorulul un proiect de budget pentru editarea
until jurnal de agricultura, subt redactiunea DoctoruluI Bara i Sltineanu.
In acestag an, Eforia refusa cumprarea de 200 exemplare din traducerea cartel Dis-
cours sur l'histoire universelle, traducere de Efrosin Poteca, a 7 sfantl exemplarul in
dou6 volume.
Alex. Pop, a fost insarcinat, in Iunie 1853, sit lucreze caligrafia pentru scalele pri-
mare, care s'a litografiat la Biltz.
I. Zalomit traduce Cestiunile de filosofie ale luI Charme.
Se recomand profesorilor cartea Steano-crestina a luI C. Aristia.

Dosarul No. 668, archiva ministerulul de culte.

Dosarul No. 663, archive ministeruluT de culte.
Dosarul No. 689, archiva ministerului de culte.
Dosarul No. 708, archiva ministerultd de culte.

www.dacoromanica.ro
 122

Lucru curios, in 22 Iunie 1853, Ebria cumpera 1.800 exemplare din testamentul
editiunea societteI evanghelica I

In Moldova cartile didactice incep a se schimba dupe noul program al luI Laurian.
Acest distins barbat redactad el instiqI aprepe t6te cartile didactice primare i gsesce
timpul necesar pentru a publica, insarcinat de nemuritorul Gr. Ghica, cronicele luT
incaY, cu incepere din anul 1853. Publicarea acestig mare monument al istoriel na-
constitue pentru Domnitor, ca i pentru ostenitorul editor, un noti titlu la re-
cunoscinta natiunel.
In anul 1852, Gusti publica la Ia0 prima editiune din Retorica sa.
V. Alexandri publica repertoriul dramatic i Batadele, poesa populare, carte care
putem sice, ci incepe publicatiunile nestre folcloristice.
In curend Alexandri ne va da, la Paris, Doinele ti icrmirele qi in 1855, va infiinta
in Ia0 Romecnia literarei, f6e care a exercitat o f6rte mare influenta asupra literatureT
nationale.
Doctorul Anastasie Fetu, publica, in 1852, Manualul de inuleitura m6gelor.
A. Papiti Ilarian, publica Istoria Roma' nilor din Dacia superi6rA.
D. Stoica, publica Gramatica latina.
Anton Pan, imbogatesce mereti literatura populare i chiar i cea musicale, pe &bid
D. Asaki, publica Topografia sti elemento de inginerie, cu plaw.
La ocasiunea aniversrd luT D. Ghica, D. Gusti '1 ofera o colectiune de poesil de di-
vez* autor!, adunate i tiprite sub titlul aBuchet.
Doctorul Polizu in Mar tie 1855, cere Eforiel, sa tiparsca dictionarul germano-roman
care '1 are gata i care pana astsil a remas in manuscript.
Institutorul Serghiescu traduce, Economia politice, dupe Blanqui, in 1854.
Din cartea intitulat: Recueil de morceaux choisis dans les auteurs classiques des
littratures grecque, latine et franaise, et destins ci la rcitation, par M. Theil,
tiperit la Paris, in 1845, in ptet volume, s'ail impertit la D-nli profesor! gimna-
sial! din capitala, me jos insemnag, spre a se servi cu densele la recitatiunea
respective.
(Urmza numele profesorilor la cad s'ab. dat.)
1855, Maiil 2.

Se infiintza in Bucuresci o noua librarie scolare de Inin, iar libraria G. Ielnid, cu

prospectul din Iunie 1855, 4) incepe seria de publicatiuni de romane mult daunatre,
dupe no!, literatureT e:U i moravurilor sociale.

S inregistram, spre neuitare, c,te-va donaliuni in fav6rea sc6lelor. In August 1855.

Caminarul Pavel tefnescu daruesce 10.000 lel pentru eleva sermanT, din dobanda
lor cu ipoteca, pentru a se trimite tined s complecteze studiile la universttI strine.
Exemplul admirabil al generosultii patriot Dr. An. Fetul

Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 123

Este locul aci, sa amintim, ca la 21 Martie 1855, neuitatul doctor fondase Asociafiu.
nea de incuragiare a tinerimeI la invdrtura, dotand'o cu 1.000 galbenI din neprisosul
avereI sale. La 3 Iulie 1855, se fcu solemnitatea inaugurareI ei in sala AcademieI.
Zimbru/ publica versuri diverse in onoirea fundatiuneI.

11.6posatul Spiridon Garnla, a lsat scleI din orasul sii, avere nemiscabire: mosie,
locurI virane, 9 pravaliI, viI si banI 30.094 lel.

Tot in 1855, ,Cost. Papadopolo, a druit un loe pentru cladirea scleT de la NicorescI
si sinete cu subscrierI diverse, pe 4.000 leI, si o vie de /a D. Scarlat Vrnav.

www.dacoromanica.ro
 CAP. V
A 1\T T_T I-. 1 E3 9S9
Acestl anI sunt plinI de insemnate evenimente petrecute in scoli, si in Moldova si
In Muntenia, precum sunt plinI si de fapte din ordinea
In timpul resbeluluI din Crimeea, maI mult de cAt orI cAnd, opiniunea public& 'sI
indrepta privirea spre Franta, de la care cu deosebire astepta mAntuirea. Impregiura-
rile ins& politice nu permiteati, maI ales in timpul ocupatiunilor austriace, acordarea
tie fondurI mal deosebite pentru cultur
Cu pacea de la 18 (30) Martie 1856, s'a tutors Moldovei o parte din Basarabia. In
acst parte de loe guvernul MoldoveI este chimat neintalliat s formeze scoli.
La 14 Iunie 1856, s'a intAmplat finea domnieI MY Gr. Ghica in Moldova si a luI
tirbeifi in Valachia ; in locul acestora se rnduiri
Aceste rpe0.1 evenimente nu fura de natur a inlesni cu mult mersul inainte al see).-
lelor. Din contr., sub Cahnficiimia din Moldova'se vor nasce intrigI grave in sinul cor-
puluI didactic, caracterisate prin r6scede i acte de nedisciplin in limn, prin demisiunI,
greve i destituirI in corpul profesoral si in fine telte acestea se vor termina cu inl-
turarea din corpul didactic a unor barball de valare ca Laurian, Papifi. Ilarian, etc. No-
roc pentru scdele moldave, ca r6maseri la catedrele lor din profesoril chiamatI de Lau-
rian, si anume Barnutifi, Std. Mide, Ian Pop, etc.
Suntyrea recente aceste fapte i multI din autoril lor tresc, ca sA ne permitem a
le judeca mal de aprape si a pune nume propril la ele. Ne mrginim s dm in anexe,
a serie de documente din carI, mal tri, alt cine-va va putea face cu inlesnire ceca
ce noI ne refusim de a face astOI: Istoria tulburgrilor scolastice din IasI, de la anil de
c,arI ne ocupm.
Credem ins cuviincios a inregistra chiar aci, urmatarele informatiunI.
Dosarele No. 1.185 si 1.187, archiva ministeruluI de culte, ne art, a dupe ce Lau-
rian isbuti sA inlture din gimnasid i TreI-IerarchI din profesoril MoldovenT, de-
sordinea in interrat isbucnesce, la 31 Ianuarie 1858, contra lui Iosef Patriciu, directo-
rele internatulul. 4)
CaImacamul print Vogoride, cu ofisul No. 7 din Ianuarie 1858, a numit pe Dim.

1) Patriciu a fost &lint de elevi. Consiliul a isgonit din gimnasirt pi internat pe N. Vidrapcu, G.
Racoviti pi Stefan Rotez. Atuncr ton/ eel-I-allt elevr par5sirli internatul.

www.dacoromanica.ro
 126

Cantacuzin, Post. Panaite Bals si pe secretarul StatuluY Iancu N. Cantacuzin, comisanI

si cerceteze neorinduelile de la gimnasiul din Iasl.
Comisiunea a constatat vinovtia unora din gimnazisll si de la TreWerarchl, i cere,
ca Anastasie Buzdugan i VrOnceanu Ron s se departeze, i pentru crima fcut si se
dea pe mina poliie, spre a fi pedepsin corectional si publican spre pilda, iar Vi-
drascu,. Racovit i Botez, earl a fost de mal 'nainte deprtan de consiliul scolar pen-
tru nesupunere i a dat motiv la aceste neorinduell, s nu maY fie primin in sal% iar
Codrescu, Proca, Poni, Mortun, Odescu, T. Istrate si N. Nichitache, fratil endresci,
N. Kinez, etc., cari att fost invittoriI celor-aln i carI s'aii aritat chiar inaintea comi-
sieI cu obrisnicie, si fie deprtatI din sc616 i ceT-a111 scolarl s fie periovisin pe 4 sip-
fri si ias din iniernat.

Causele din luntru ale riscleT, comisiunea le all intiti, c .colegiul e lipsit de
profesorY... Insusi* inspectorul general e silit a paradosi, ceea ce nu se cade. Deci s se
numsci profesofi la catedrele vacante.
Deprtarea profesorilor moldovenI in favrea celor ardeleni, inca Oice comisiunea a
motivat revolta3 care a isbucnit la 21 Ianuarie 1858, contra lul Patriciu.

La 30 Ianuarie 1858, I) Cneazul Cantacuzin, atuncY ministru al cultelor i instruc-

tiuneY publice, face anafora la Calmacam, sub No. 13 si propune:
Reorganisarea academieI cAt mal in grab, fiind ast0 de la sine desfiintat, prin
esirea elevilor, cu putere, din internat, afar de 22 earl se afti i acum in institut.
Incuviintarea demisiilor alturate aci in original, a D-luI general inspector al sc6-
lelor A. Tr. Laurian si a D-luI Dr. A. Papiu profesor de legI, T. Giusca directorul in-
ternatuluI gimnasial, Mihaii Alboteanu profesorul de istorie in clasele inferire i Io-
sef Patriciu director si profesor la see& pregtitre ; dintre earl acest din urm fiind
poftit a rimiinea in postul s, a rispuns c primesce... numaI pang atuncI pan cand
conor. comisiune se va bucura de puterea dictatorial nemrginit i fr apelciune
In trebile scolastice. Acsta nu pote admite guvernul, decT se cere i demisionarea luI
loser Patriciu.
Invitarea profesorilor retrasI la catedrele,lor i ocuparea prin concurs a celor ce
vor rimiln ea neocupate.
Primirea elevilor in internat dupe suplicile ce vor trimite la minister, piln in 15
lile, afar de ceI deprtati; avor fi si el primin dc printil i acelora vor depune ga-
rantie c se vor purta bine pe viitor.
Vogoride aprobi acest avis: ase recomenduesce incuviintarea misurila propuse prin
raportul de fag, spre intocmaI urmare, aducindu-se la obstsca sciint prin publicare
In Buletin i FOja oficialet.
Tot o-data in vederea celor expuse de ctre acest minister (cultelor si instructiune
public) prin anaforalele din 27 Ianuarie, cu No. 436 si din 2 Februarie No. 558, se
rinduesce o comisiune special alcituit de 7 membrii i anume: Presidentul acestora
Cneazul Alex. Cantacuzino, Aga Anastasie Fitu, i D-niT profesorl Sim. Brnut,

1) In 30 Ianuarie 1858, consiliul scedelor era compus din Laurian, Stoica, Giuvca, Patriciu, Albo-
teanu i Metaxa.

www.dacoromanica.ro
 127

Stefan Miclea, Petru Sucia, Sptarul Ludovic Iordan i D-luT Filologul Frai, carI con-
form ase4mntuluI acolar va regula primirea elevilor dupe cererile ce vor aduce mal
ntitt ctre ininisterul de culte, si care suplid vor fi recomandate in cercetarea acesteI
comisa, avnd in privire intrtparea acestor tunal% asla in ct in timpul prescris prin
raportul de fat, a se putea deschide cursul inv6titurilor.
N. K. Vogoride.
1858, Februarie 4.

Acst comisiune lucrz in 1858,1) ca Consiliu acolar extraordinar. Ea se adun

in prima sediutii, la 6 Februarie 1858, si decide a se aduna in bite pele spre a se o-
cupa de reorganisarea scedelor.
La 7 Februarie 1858, Consiliul decide a se rechema totI profesora demisionatI din
causa lul Laurian.
In 8 Februarie 1858, se decide inflintarea Consiliulta legal acolar, i decI se convc
profesora in drept a alege.
Alegerea se face la 9 Februarie 1859.
Procesal-verbal din 9 Februarie 1859, constata c, din partea profesorilor secondarI
ag fost alel membra ai noului Consili scolar. Z. Columb, Anton Partenie si D. Pop,
pe Muga profesora carl in traa de drept Barnuti,Suciu, Apostoleanu, profesorI de drept
noul inspector 'general T. Veisa.

La 11 Februarie 1858, erati repritniti 85 din eleva internI, i comisiunea cere Mi-
nisteruluI a se publica reinceperea cursurilor, la 47 Februarie 1859.

La 13 Februarie, comisiunea prin raport la Vogoride di sma de lucraff si declara

ca ea '-a terminat chitnarea, deci incetzA.

Aga T. Veisa numit flind inspector general al scaelor in 16 Martie 1858, se ves-
tesce acsta cu circular la t6te sc6lele din j'id*, cu No. 1.716-1.735, in 20 Martie
1858, la (Mihilen1) Doroboiti, BotosanY, Hrl, FlticenI, Neamtu, Piatra, Roman,
Bacitt, Ocna, Panciu, FocsanI, GalatI, OdobescI, Tecud, B6rlad, Vaslui, Husi
T.-Frutnos.
Circulare la comitetele din judefe No. 1.615-1030 si 1.774-70 si la
comitetui sedar, din 18 Martie, a Principelui D. Cantacuzino, in urma chamare/
sle la Ministerul instructiunei publice.
V6 atrag atentia asupra uneI impregiurarI ce pe aprpe era s fie funesta institu-
turilor scolare, dc privegherea i energia guvernului n'ar fi luat msurile cuvenite.
Nechibzuita purtare a unora din profesori, provenit din neexacta pzire a qet,l-

3) Dosarul No. 1.185.

www.dacoromanica.ro
 128

mentuluI scolar, ail dat pildd i elevilor i ail Infatisat trista privire de insubordonatie
calcarea discipline!, cea d'anteih i maI neaperat conditie cerut de orI-care insti-
tutie publica.
Mesurile luate de guvern all pus de indati capet neorenduelilor i astaa terte sunt
in trate in starea lor legal. TotusI din causa greuttilor, apelez la conschnla i patrio-
tismul membrilor ConsiliuluI, cad legiuit sunt pul in capul invetaturilor, si le 1-)etind
sa me ajute printeo privighere neadormith in tinerea discipline!. . . . sA indemne pe
profesorl sa se fersca de la orl-ce amestec ce nu privesce Invettura, i cu atat mal
mult de a propaga duhul de partida, sh idel subversive. Eleva sA nu faca manifestatii
sgomotelse, sa fie deprinsl cu necontenire in santele dogme ale religiel, In iubirea de
patrie, in dragoste, credintd i supunere catre guvern, spre a se forma din ei ennenl Cu
frica lul Dumnel;leti, cettenI bunl i one#I In ate ramurile de cariera. Se alatura co-
pie dupe circulare la comitetele de inspectie din judete si la profesorI primad fs'au pu-
blicat in fia oficialei a ferei.)
Consiliul sclelor, in Aprilie 1858, sub No. 65, all respuns cA va stdrui ca profe-
sora sa Implante in inimile (scolarilor) sentimente i principiI demne de a face din ei
ceLitenI bunI, iubitori de dreptate folositod patriei Ion

In urma acestor prefacerI, personalul didactic al sclelor din Iasl se preschiinbd cu

noue elemente. La facultatea de drept profesorI noI in locul luI Papiii, G. Aposto-
leanu, T. Veisa. V. Al. Urechid nu de mult intors de la studil din Paris, ocupa, prin
concurs, catedra de istoria i literatura de la facultatea filo'soficd si de la !iced. Der maI
cu deamenuntul se pot vedea tte imbuntatirile introduse, din raportul Ministrului
Can tacuzino catre Calmacamul Vogoride.

Memuar pentru starea scaelor pciblice, trimis Caindiceimiesi pe lcinget anaforaua

secsiei II, No
La numirea subscrisuluI ca set al instructieI publice, scedele din tra se gdseah In
deplina desorganisare i nereguld.
Scedele private maI anteiti era et: totul lipsite de vre-o privighere s controld.
Asemenea erail in totul negligiate sceaele primare tinutale. Invetatura In ele precum,
chiar in scedele mal superiare era frte red condusd, numaI dupe un sistem de me-
morisare, lusos dar ca totul sterp. Jumetate din catedrele gimnasiului erml lipsite de
profesora trebuitod i suplinite eumulativ prin o parte din profesorii celor-alte catedre.
Asemenea faculttile ere' inchise din induoita lipsa de protesod si de elevI. Interna-
tul ghnnasiulni era lipsit de elevil ce fugise Cu mult scandal.
Aceea tusk' ce era mai red, era intriga si o uri mutuald ce domnea in corpul profe-
soral, care se inrddcina din ce in ce maI mult, care isbucnise de maI multe orI cu des-
tul scandal si care In fine introdusese demoralisarea cea complecta In tte ramurile
educatiuneI publice.
In asemenea stare de lucrurl, cea d'anteid lucrare a subscrisulta a fost: a ridica mo-
rala invetaturel, adresandu-se &Are profesor!, chifirnandul puternic pe fie-care la dato-
toria sa i la respunderea, ce ail catre patrie i guvern. Inteun asemenea inteles furd
adresate circuldrile ministeruluI catre Consiliul scedelor,.sub No. 1.634, si catre comi-

www.dacoromanica.ro
 129

tetele de inspectie, cari s'ail i publicat in numerul 23 al Nei oficiale, cad subscrisul
a fost pururea de socotinte, ea cel mal puternic reazm pe care guvernul se pote spri-
jini este opinia public.
Trecend apol la reconstituirea corpuluI profesoral subscrisul a regulat de indat nu-
mirea profesorilor la catedrele vacante, formarea ConsiliuluI, nurnirea unut director la
internat i teaducerea elevilor In el, ask incitt de la Martie i pilna la Aprilie, clasele
gimnasiultd, a facultiteI i internatul s'ail gsit complectate cu deseversire si in stare
de activitate mullamiteire.
Pentru a asigura apol neturhurata rn4carea acesteI reorganisarI pe o cale de nein-
trerupt bun regul, subscrisul s'a ingrijit a nurni un inspector, carele sa priveglieze
si sa controleze neabaterea tuturor de la datoriile respective. In vederea impregiurari-
!or delicate, pentru a curma oil-ce semi* de intrigt sidesbinare, ail invoit a se alege un
asemenea de care insusT corpttl profesoral, in pers6na D-lul licentiatuluT Teodor Veisa,
profesor de facultate, carele prin o consciinci6sti purtare pn acum, a respuns Cu de-
plinatate la increderea guvernului; indat dupe numire a inspectat gimnasiul gsindu-
se indestul restatornicit ; subscrisul intorcendtest ingrijirea asupra sclelor linutale, '1
a trimis spre inspectarea tutulor asedmntelor de invetturI din Tra de Jos si Basa-
rabia, clndul instructie pentru reorganisarea 1-or, pe care instructil subscrisul credin-
cios principiulul maI sus citat, le a publicat asemenea i prin foile oficiale la No
precum a fault in tete actele sle; in afar de acestea subscrisul prin circularea pu-
blicat, sub No. 1745, a atras luarea aminte a proresorilor tinutall asupra vetamtito-
ruinl mod de memorisare, observat In predarea lectiilor, asupra nelipsireI lor de la pos-
turile respective far' anume invoire, trimitendu-le condici snuruite pentru inscrierea
frecuentreI claselor i inerea sedintelor comitetelor ; asemenea i asupra neinchiderei
claselor, sub osebite pretexte, precum s'aal fost urmat bite acestea pand atuncI. Aseme-
nea pentru sceolele private, prin circularea publicata sub No. 2.523, s'ail cerut de la di-
rectora osebitelor pensionate, stricta observare a regulelor prevedute de lee, a se da
pentru invelatura limbei nationale locul i desvelirea cuvenit pentru trebuinte socie-
ttel terI romne; apoi din raportul inspectorului si din inspectiile Matte de catre
insusT subscrisul, putendu-se constata micul nurner de scolart ce se gaseil frecuentnd
sclele publice, maI ales acele incepetre primare i stescI, subscrisul nu a socotit de
prisos a cere concursul moral al clerultd pamntean, adresndu-se catre sera bisericeI
Statultd, prin circularea publicat sub No. 2.256, ca prin sfatuirI duhovniceset s in-
demne pe parintil familiilor sa '0 trimita copiii la sceil ; asemenea vedend ca ceI
multi paring indat ce invt ceva de a serie, il iail de la scela si 'I daft in cantelariI,
subscrisul, prin adresa publicat sub No. 3.745, a cerut de la osebitele instante a nit
primi in a lor servica asemenea tinerI, call nu ar inflisa atestate de seversirea macar
a invetatureI primare si a prefera pentru posturI mal importante pe ace cu atestate de
cursurl superi6re.
T6te aceste ingrijiri nu ad remas fra resultat: publicul Orel s'a de0eptat . . . De
recunoscinta impins, cal-va particularI ail hrzit averi pen tru trebuint el e seed elor i ose-
bitele comunitatt a inceput a rivalisa prin infiintarea i inzestrarea deosebitelor asede-
minte de Inveleturl,precum t6te acestea se pot cunesce din publicatiunile !Acute in foile
oficiale. Un curs public de fisica i chimie populara, in scop de a destepta tendintele ca-
tre industrie si a starpi multe superstita, vedut visitat de un numeros i entusiast
auditoria, din tOte clasele societatet. Examenele tinute la finitul anuluI1857 1858, atl
9

www.dacoromanica.ro
 4 30

in ftisat resultate multmibire, precum se OW constata din raporturile delegatilos r trimisl.

Publicul a Oda multimirea sa asistand la ele si druind premii de incuragiare, pe binge
premlile publice date de minister. In imprtirea acestor premil, subscrisul a avut ocasia
a introduce o nou imbunittire, statornicindu-se un sistem dupe care din un principiii
de adevratd emulatie pentru osebitele merite, restringndu-se numrul prenaiilor la o
cestiune materiala, mal putin i mai mica, dat adevrata lop valare i greutate
morald. Tot dintr'un asemenea mobil s'aii statornicit pentru prima data un premiii mare
general, numit de bun merit, carele s se dea elevulni celui maI covqitor, pentru tate
notele i clasele.
Dupe acestea i altele asemenea msurl luate pentru Intampinarea lipsurilor, ce se
iveafl la fie-eare pas in administrarea i conducerea invtturei, subscrisul a creOut de
sa datorie a's1 intarce ingrijirea asupra reformelor generale i alte imbunattiri radi-
cale, cerute neapgrat pen tru a se ase(;la invttura pe o cale, care s o conduc ctre a-
devrata ei omenire. Pentru acest finit inspectorul a fost insrcinat a propune mai in-
tiu instructil din cele mai potrivite pentru imbunatatirea educatiei in interesui public.
Instructiile pentru instructia scald centrale de fete, s'aii publicat prin foile oficiale spre
obstsca apretuire.
Principiul pe care ele sunt statornicite precum i osebitele regularisiri introduse in
administratia launtrieft a ministeruluI, sunt -Late pureese din punctul de vedere a face din
acelea bune mume i sotii cu cunoscinti gospodrescl, pregatindu-le tot-d'o-data hides-
tul pentru a putea servi trei, In unele conditii, i ca profesorite i eresctre, spre a se
putea scuti societatea nstr de aducerea de guvernante din straintate, eu multe chel-
Well i adesea eu ne nemerirea instructiei potrivite. statornicit asemenea i pentru
internatul gimnasial regule comunicate directiel respective, sub No... ; prin aceste s'ati
avut eu osebire in vedere a se deprinde pe elevl cu o disciplin regulata, care sa le insufle
respectul catre legi i respectul ctre antoritati, tinutl fiind in departarea de ori-ce a-
mestec, care nu ar Sta In raport cut calitatea lor de scolari. Modul primireI in in ternat,
conform legilor, s'ail reformat pe principiile cele mal neprtinitare, pentru adevratul
merit si talent, in consideratia numai pentru lipsa de Inlesnirr a familiilor i pentru o
drpta repartitie intre scolarii buni din tate *tile Orel ; asemenea pentru a insufla
tot-d'o-datA tinerimel respectarea de sine, s'ati adoptat purtarea une uniforme de
catre top elevil institutelor publice, fr exceptie. Dupe aceste regularisiri privitre la
crescerea curat moral, subscrisul a chimat luarea aminte a consiliulul sceolelor si a
corpulul profesoral asupra reformelor de care experienta mal multor anI vdise c ur-
ma trebuinfh In programul invtturilor, care prin sistemul WI de comparatil, cu per-
fectiune prin inmulfirea orelor de clase, nu las elevilor timpul tre-
buitor pentru pregatirea i studiarea lecliilor. InvtAturile colegiale mai eu sma,
In ftisa o mare lips, cad nu coprindea studiul gramaticei romne ; studia neaprat pen-
tru o limb a carel variatit de vorbire i In scris nu se gsese statornicite in un mod fix.
Lsim a I;lice, ca limba romni In cartile scolare se gasea instrinat dupe nisce prin-
cipiud de un radicalism ades ridicul. Afar& de acestea, invtturile primare nu era In-
destul complectate, niel pentru a rspunde la captarea de eunoscinte mal superiare,
niel pentru a rmanea indestule prin sine insusi, pentru acei cari nu puteati trece mai
Incolo de ele. Programul ded fu reformat pentru tte ramurele invlatureI dupe un sis-
ten ma rational, maI consecuent i maI lesnieios pentru scolari. El se gsesce Inca abia
la inceput pentru a se putea constata resultatele sle ; la finitul anului curent ins,

www.dacoromanica.ro
 131

cand i elevil i profesoril lor pregatiti cu artile trebuitare dupe sistemul introdus prin
ele se pate spera, c scalele nstre vor scate barbatI pregatiti ca Vote cunoscintele tre-
buitare pentru societatea nastr..
In miilocul tuturor acestor lucran l de imbunattire si regulare pentru scale publica
si private ce infiint la intrarea sa, subscrisul a creOut de datorie a gandi, atilt la des-
velirea i sporirea acestor asepminte, cat si la immultirea num6rului i crearea acelor
ce lipseail Inca, potrivit cuArebuintele sporinde a unei societti in regenerare i dori-
tare de civilisatiune. Din un asemenea punct de vedere, Ingrijirea subscrisului s'a in-
tors mal antiti asupra scalelor stesci, carI Iips cu tottd, a caror trebuinta era cea
mai important simtit, i pentru care 'Ana In anul de fat& nu era nimic facut, deck
numai conditiunea pus in contractut de posesiune a unora din mosiile cleruluI pa-
manta, pentrq zidirea unei case de scale, din earl i acestea nu era chiar niel una

In curs de mal mult de 5 anI, rnasurI energice luate, i nicI on sacrificia crutat, an.
tacut, ca la 1 Octombre trecut: 25 scoll satescI dupe lista lit. ail inceput a functiona
pentru luminarea poporului de jos, care se gasea lipsit pan si de cunoscinta cetird ru-
gaciunilor si a isalireI numelul. Aceste scolI deschis, cu profesori pregatiti in ins-
titul preparandal din Trel-Erarchi, si in lips, cu seminaristi, earl skirsise cursul se-
cundar. Pentru a se intampina o asemenea lipsa pe viitor, institutul preparandal, in-
fiintat anume ca o scald normala, pentru scopul pregiaird de profesen l sateni, s'au
restatornicit pe piciorul cerut de o asemenea institutie departandu-se din el un nurndr
de seminaristI abusiv introdusI i inscrierea intre preparan0 invoit, nu numai ca
pana acum, acelor ce a absolvit patru clase primare ce i seminaristilor carI ar fi sfir-
sit cursul secundar, adaogandu-se chiar cursul pedagogic si in programele seminarului.
Acst m6sura s'a facut pentru induoitul scop de a avea in tot timpul un nurnr in-
destulator de profesen l pentru numer6sele scoli, ce in ctirAnd, dupe m6sura ce subscri-
sul a avut osebit a lua in ingrijire, trrmzd sti se deschid pe la bate moiil mnastirilor,
atat prnntene, cat si inchinate, punndu-se i in contractele acestora conditiunea In-
fiintareI de scald; i pentru a deschide o carierd mai onorifica intinsii clerultei
luminat ce ese din ase4mintele seminarescI.
0 a duoa trebuinta, nu mal putin importan ta, siintita mai cu sin prin tinuttuq, era
lipsa de scolI de fete, din carI nu exista' pan& acum,afara din capitala, deck numaI trei
anume la Brlad, TecucI i Odobesci. La 1 Septembre, spte noue scolI pritnare de fete
deschis: la Galati, Ismail, Ocna, Piatra, Husl, Bacati i Targu-Frumos, cu profeso-
rese, earl s6vi.rsind cursul de scala central de fete din IasI, se gaseaft intrebuintate ca
supleante In citatul institut.
0 scald primar de fete are s se deschid, inca in curand, in politia Neamtultu, uncle
acum se fac pregatirile trebuitare pentru deschiderea
scoll prirnare de baelI asemenea s'ati infiintat din non, la Ismail, Kilia, Reni si Herta.
Tot la 1 Septembre, s'a deschis un seminariti, cu un internat, in Roman, un colegifi
in Barlad si 2 sera reale: una in Iai i alta in Galati, infiintate din nog tte acestea
numai acum.
Trebuinta infiintarei unor asemenea aserpininte, subscrisul a calculat'o dupe volumul
de dorinte exprimate de tinerime si publicul lerei, mai cu osebire pen tru invlaturile real e,
carI marginite numaI la un curs de cincI anI i coprinOnd o encielopedie de obiecte din
ramul comercial si industrial, cele mal trebuitare pentru viaja practica cad complectate

www.dacoromanica.ro
 132

cu un curs real. de o specialitate,Infatisza Vote inlesnirile de o bunii educatie pentru fiii

familiilor acelor earl' nu sunt In conditil de a '1 consacra multi ani unor studii mal 'na-
intate i adesea prisositare pentru impregiurArile In earl aft a trAi.
Scalele reale promit asemenea formarea in curend de o stare de miqloc (tiers tat)
care singur& pepte face si inchezAsui puterea i inflorirea Statului.
Recapituland cele de mal sus, se ved Infiintate din no la 1 Septembre con tenit : 25
seen satesci, 8 scoli primare de fete, 4 scoli primare de bei, un seminaria, un
colegiu i duo g scan reale ; In acelasi timp s'aft dat scdlelor infiintate de mal 'nainte
desvelirea cerutA de mara lor progresivA ; asia pentru scalele de bAeri din Hui, Berlad
Piatra, numit cate duoi supleanti in privirea numerosilor scolarI de earl sunt
frecuentate.
La trel scolI de fete din capitalA si la acele din Berlad, Tecucitit si Odobescl spo-
rit cu clasa III-a. La saga central& de fete din Iasi, introdus o a sea clas si un
curs de pedigogie inalt& in limba frances pentru eldvele ce doresc a se deda carierel
de profesorese sea crescetare i carora, pen tru mal bunA practicA, li s'aii prescris a preda
lectiile zilnice la clasele de jos, sub de aprape priveghere a profesorilor respectivi.
La facultate asemenea s'a deschis anul al U-lea de legi, precum si al duoilea de
filosofie.
In fine, pentru coloniile din Basarabia, ce nu avead nicI un aseslmnt de invelAturA
cari se Oaf.' in impregiuririle grele si delicate a une anex&ri praspete, catre Ora
'Distil, s'a statornicit in vra anului curent un anume aseOment promulgat prin un
hrisov, prin care interesele Umbel nationale romane i suprematia ministerultif instruc-
tiunei publice sunt asemenea garantate ; prin acel hrisov, subscris prin intelegere cu de-
putatii coloniilor, s'a isbutit a forma pentru scedele bulgare, din antrepriza propi . . .
. . . tiilor un venit sigur i crescetor, care ar fi de dorit a se putea crea si pentru t6te
cele-alte scoli ale Wei.
Pe temeiul until asemenea hrisov se gases functionand pana acum o mild primarA
de baeti si una de fete ta Bolgrad, asemenea sunt scoll sAtescI prin osebite colonii.
Subscrisul nu a avut mal putin ingrijire i pentru comunittile de riling strAine ase-
4ate in trA. O scald protestant& InfiintatA de trel mil, sub patronagiul direct al consu-
lului prusesc, s'a gsit functionand in cea mai bun& regula. Subscrisul nu a avut decal
a 'I da autorisatia cuvenit, prin care i se punea indatorire a avea un profesor pentru
gramaticA., geografie i istoria romank si a depune examene publice in flinta until de-
legat al ministerului.
Pentru domunittile catolice, subscrisul, s'a adresat ctre vicariatul misiuneT In Mol-
dova, carele prin respunsurile comunicate s'a indatorit a regula in curend infiintarea
de scoff comunale pentru coreligionarii catolici. In asemenea scop subscrisul s'a adresat
si cAtre representantul comunitAtilor evreesci, prin circularea publicatA sub No.
gsind Ins din partea lor impotrivire i putin vointA, subscrisul, intemeiat pe disposi-
tiunile de mal 'nainte legiuite In asemenea, i care se gsesce expuse prin raportul su-
pus guvernului de mai 'nainte, sub No. . . . , aft inaintat Infiintarea sclelor comunale
evreesci, prin mesurf executive, earl insA nu a produs tot resultatul lor, der cad to-
tug aft pus pe deosebite fete din strAinetate In nevoie de a'si cApita recunascerea conti-
nuArei micilor ase0Aminte private ce intretin, prin cApetarea de autorisatii legiuite
supunerea la instructiile statornicite.
Sclele artnenescI din capitalA, infiiintate de mai multi ani si administrate de comu-

www.dacoromanica.ro
 133

nittile acelul rit, dupe un ase4mOnt osebit, promulgat in anul .18 . . . , se gasesc
cea mal bun stare $i regula. Nu era asemenea i cu acele de prin tinuturI, nude afara
de Roman si BotoanI, nu se gaseaii infiintate Eforiile cerute de citatul reglement.
Formarea unor asemenea Eforil i scolI primare s'aii i regulat liana acum pentru
comunitatile din Bacati, Ocna, Focsanl, Galati si Ismail.
Un aselmnt important de invdttura industrial, infiintat de mat mult timp, carele
pana acum nu a adus decit resultate cu-totul slabe in comparatie cu uriasele cheltuell
ce ail costat pentru intretinerea luT, precum se lamuresce din memuarul specail pentru
asemenea obiect, este sekla de arte si meserii din capital. Cea d'ant6iil ingrijire a sub-
scrisuluI la intrarea sa in minister, a fost a vedea acest aseylnidnt reorganisat in un
mod, care sa garanteze resultatele asteptate de la infiintarea luI, insi con tractul cu
care sc6la a fost data'. sit trecut in antrepris, catre osebite fete, cu osebite transactii si
conditil, bite in defavorul sclei, a fost o grea pedicit pentru ofi-ce imbunttire. Tot
ce subscrisul putea face, a fost de a sili pe antreprenor, potrivit contractulul, a repara
atelierele cslute In darlmare, inaintnd asemenea prin chiar lucrrile ministerulia, pe
conta antreprenorultg, pan ce acum de curand Sfatul crmuitor prin hotirirea sa,
din .. . . , comunicat prin adresa SecretariatuluI de Stat, No. . . . , att regulat des-
fiintarea acestuI contract. Ofi-carI sunt conditiile cu cari desllintarea este a se face,
scla nu p6te decat cstiga prin ea, cacl va rmane liber de singura, dar puternica pe-
dic, ce oprea a i se da desvOlirea i sborul cerut de menirea eT.
In afar& de aceste asgminte enumerate, pang acum mal exista unul cu talul de se-
minariti, in mtinistirea Neamtul,.intretinut cu cheltuiala aceleI mOnastiri. La intrarea
sa, subscrisul a gasit'o figurAnd numaI cu numele, ccI in contra hrisevelor Domnului
Ghica, mOnstirea, folosindu-se de osebitele impregiurarl ale guveinelor provisora, an
isprvit a o sc6te de sub priveghiarea i legiuita control a ministeruluI, dupe care apoI
a desfiintat i gimnasiul i internatul ce trebuea s aili,reditcdnd'o la simpla proportie
de o scla catihetica. Subscrisul a fcut tot ce 'i a stat prin putinta pentru restatorni-
cirea el, pe basa domnescilor hris6ve, adresndu-se maT tinti atre staritul mOnstireI,
prin adresa publicat sub No , i apoI, catre E. S. P. Caimacam, prin raportul
No , carele a si bine-voit a rndui o comisie. Lucrrile acestei comisa
paralisat prin opunerea staritulia, sprijinit de chiriarhia Orel, precum se pote vedea
din raportul Ministerulul, No , de ctu.Ond recomandat de E. S. P. Caimacam
in deliberarea Sfatului administrativ. Subscrisul sped., cA ori-ce guvern va fi aselat
in fruntea Orel, nu va lsa in parasire o asemenea cestiune seribs, ce prin a ei impor-
tant/ pentru tr, a devenit o cestiune national.
Vie aceste imbundtatirI i sporirI pentru aseOmintele de inv6taturd din tra de la
sine se intelege, c aft trebuit s immultsca i cheltuelile easel saelor i sa coste in-
semnatre sacrificitui banescI; ins subscrisul a fost de socotinta, ca pen tru nisce ase-
menea importante trebuinte ale Wei, orI-ce guvern este dator a nu cruta finantele sale.
La intrarea sa In minister, subscrisul a gsit casa saelor in o cris financiar in-
destul de delicat. La inceput anume chiar budgetul aeesteI case intrit de Sfat si de
E. S. Printul Caimacam, represinta un deficit mal bine de 20.000 leI, ce r6mnea a se
acopen i din economiI.
Din acest budget, visteria StatuluI nu voia a recumisce o subventiune de 348.000 Id,
ce dupe regulament urna a se trage tot anul de la ea, in privire, cA asemenea condei nu
fusese prevslut prin budgetul ei pe anul curent. Recun6scerea acesteI subventiunI de

www.dacoromanica.ro
 134

visterie a fost una din conditiunile cu care numaI subscrisul a primit a lua asupril
sarcina ministeruluI; Insi realisarea ei definitiv, nu s'a ficut decit f6rte de curind
prin sloboftea until sinet din partea visteriel, cu care casa sc6lelor se p6te imprumuta
de la bancheri, pe conta el; aceea ce o va pune pte in necesitate de a suferi o scdere
de dobinO.Y.
Infiintarea seminarului din Roman, a necesitat asemenea asigurarea une cheltuell
peste 100.000 lei, ce are din casa clerului.
ProfesoriI stenI urmind a fi plititi de clre posesoril mosiilor elerului,si o asemenea
conditie neputnd fi prevegut prin contracte pin la noua imposesuire, lefile lor a
trebuit a fi asemenea plitite din casa cleruluI, care plitesce pink acum o sum& de
60.000 lei pe an.
Numerul sclelor primare de 1)641 si fete infiintate din non, precum s'a probat mai
sus ; colegiul din Brlad, sclele reale, Ind,eplinirea profesorilor pe la bite catedrele va-
cante, sporirea ce a fost de trebuinti a se face la o parte din profesen, pensiunile, ce
potrivit legilor a trebuit a se da acelor retrasI, stipendiile ce ministerul a trebuit s& a-
cordeze elevilor, mid burse pentru a putea urma cursurile facultative, ail necesitat asi-
gurarea uneI none subventiunI pentru casa sclelor In sumi de 250.000 le! pe an, care
si se trap din casa cleruhif. Un non ajutor pentru casa sclelor ail mal fost i venitu-
rile men&stireI Mavromolulul din GalatI, ca la 50.000 leI pe an, trecute dire ea de la
casa cleruluI pe temeiul vechilor hris6ve domnescI, in puterea hrisovulul publicat, sub
No. . . . , i in o 'nick' parte prin sporirea numeruhii internilor solventI In instituturile
publice i suirea plitilor de la 1.200 la 2.000 lei pe an, pentru internatul gimnasial.
Ins t6te economiile i prisosurile acestor noue veniturI asigurate, se &en acoperite
covirsite pentru acest an, prim costisitrele reparatii radicale ce a trebuit a se face la
biserica Mavromolu si la inaperile feredeuluI, ce cidea in ruine, fir& s aduce niel un
venit si la inciperile scolastice din capital& ; cheltuelile se sue peste 300.000 lei; ase-
menea din despigubirea ce este a se da pentru desfiintarea contractuluI Bade de arte
in sumi de 4.000 galbeni sell 148.000 leI, osebit de 70.000 leI, costal reparatiel fa-
cute la atelierele acelel scoli, si care a trecut peste suma subventiuneI din care urma
a se face; asemenea pentru cheltuelile necesitate prin cumperrY i tipriturl de eirti,
imprtirI de premii, etc., incit deficitul anuluI financiar curent se lake calcula.
Un asemenea deficit In budgetul easel sc6lelor nicI pte a nu urma, acI afar de
cistiurile a trei rnoii, Mite cele-alte veniturI alctuindu-se numaI din subventiunl fi-
xate o-data pentru tot-d'a-una, nici pot sta in raport cu cheltuelile necesitate i sporite
pe fie-care an, cu desvelirea i sporirea progresiv a aseOmintelor de invetturi, carI
abia fiind la inceputul lor, nu's ail Inca* fixati complectarea lor.
Statistica sc6lelor MoldoveI inftiszi un numer de 136 asesieminte de invetur& pu-
blici i privati dupe lista lit
&Cade publice inflisz un num.& de 168 proresorsi i profesorese de tte rangurile
dupe lista litera. . . , si 9.043 scolarI, earl impreun cu 957 ce frecuentan sc6lele pri-
vate, daii un total de 10.000 scolarI, dupe raportul inspectorulu general, ficut la fini-
tul anuluI 1857-1858, &del statistica anuluI curent 1858-1859, nu s'a putut Inc&
preg ti.
Din aceste scoli, 25 sunt stescl, 24 primare de Meg, din call 5 In capital, 12 pri-
mare de fete, din carI 2 In capitali, o sc61 central& de fete in Iasl, cu un internat de
60 eleve, din call 50 gratuite I 10 solvente, 2 soon' reale in Iasl i GalatI, un colegill

www.dacoromanica.ro
 135

in Berlad i unul in fasl, cu un in ternat de 160 elevi, din carT 126 gratuita si 34 sol-
ventI ; o facultate de filosofe si una de legi, cu cate 2 clase; o scel, de arte in capitala
trei serninariI la Socola, Roman si Hui cu cate un internat de elevi gratuitI si 13
scoll catihetice primare in fie-care politie residential ; asemenea un in ternat de 50 de
preparandi gratuill in incaperile de la Trei-Erarhi. Mal este scla centrar armella din
IasI i trel sucursale la BotosanI, Roman si Ocna.
Cheltuelile materiale ale tuturor asedmintelor publice din capitala i lefa profeso-
rilor publicl din teta tera sunt In sarcina casei sclelor. Cheltuelile materiale a scle-
lor tinutale, gua de Vasluiii i Mihileni, sunt in sarcina comunitatilor respective, prin
EforiI si se &ese frte red ingrijite de catre ele, cu tete staruintele de la minister
tot timpul. Seminariile veniturile lor proprii, s subventii din casa clerului si se
administreza in deosebI prin epitropii alcatuite de episcopul eparhiot i ministerul in-
structia
Sclele coloniilor din Basarabia precum i scle'.e armene ati de asemenea veni-
turile lor proprii, administrate prin Eforiile respective, sub controla MinisteruluI.
Teta administratia morilla i material a invetmentului public si a sehlelor se fir-
meza dupe legiuirea coprins prin Asedrnentul sclelor, promulgat In anul . . . . , ca-
rele dupe o cercare de mal multI ani a dovedit ea' las mult de dgrit, sub osebite puede
de vedere.
Lista de profesor institutalui gimnasial
D-lul Aga Theodor Vieisa, inspector general al sclelor.
Dimitrie Stoica, profesor de literatura romana i latina, de stil de antichitati
Mitologie, la clasele gimnasiale superire.
Licentiatul Vasile A. Urechi, profesor de istoria universal si a patriel; are
clasele gimnasiale superire i facultatea de filosofie.
tefan Miclea, profesor de istoria natural& ; are clasefe superire gimnasiale.
In Pop, profesor pentru matematici ; are clasele superire gimnasiale.
Alexandru Metaxa,.profesor de limba si literatura elena; are clasele ginanasiale.
Zaharia Columb, profesor de gramatica latina, romana si germana in clasele
gimnasiale inferire.
aonstantin Kirniski, profesor pentru istoria universala are clasele giumasiale
inferire.
Grigore Cobalcescu, profesor de istoria naturala, are clasele inferire gim-
nasiale.
Pangrati, profesor de matematicI; are clasele gimnasiale inferiere.
S-tia Sa Iconomul George Ionescu, profesor de religie-si director al in ternatului gin..
nasial.
Anton Parteni, profesor de caligrafie i desemn; are clasele gimnasiale in feriere.
Emilian Kertes, profesor de desemn i geografia descriptiva ; are clasele supe-
riere gimnasiale.
Malgouverne, profesor de limba francesa; are clasele I-a, a V-a si a VI-a din
gimnasia.
Ludvig Iordan, profesor de linfba francesa'; are clasele a II-a, a III-a si a IV-a
din gimnashl.
Iosef Maisner, profesor de timba germana; are clasele superire gimnasiale.
D. Botez, bibliotecar.

www.dacoromanica.ro
 136

Lista de profesora gimnasiului din Brlad

D-lui Ulis Filaletis, profesor de gramatica romana, caligrafie, istorie, geografie
limba francesa, cu indatorire a preda acst limit si la seda de fete.
ln Vrgolicf, profesor de limba latina, aritmetica, geologie i botanic.
Pentru predarea religid insa'rcinat pe catihetul acesteI politif.

Lista de profesora facultkei juridice i filoso fice

D-Ittl Dr. Simion Barnutift, profesor- de filosofie i dritul natural, cu Indatorire de a
preda i in gimnasia introducerea la filosofle.
V. Ai. Urechia, profesor de istoria si literatura romana si universara.
Petru Suciu, profesor de istorie, institutele drituluT ronoan i pandectele.
Licentiatul Teodor Veisa, profesor de dritul civil.
Dr. George Apostoleanu, profesor de dreptul penal si procedura penald.
Iacob Lupascu, profesor de dritul comercial.

Listei de profesora scdlei reate din bapitala

Pentru predarea matematecelor, istorief naturale si a limbef germane, s'a insrcinat
D-lui Dr. Anton Velini.
Pentru predare,a religief s'a insarcinat Sa Iconomul hin Lohan.
Pentru predarea desemnuluI si a caligrafiel s'a insrcinat D-luf Parteni Antoni.
Pentrti predarea istoriei, geografief i limba romana, s'a 1nsarcinat D-luI Mihail
Gheorghiu.
Ear pentru ocuparea catedref de limba italiand la acst scla, cum si la gimnasiti,
s'a public,at concurs.

Lista de profesorii sclei reale din Galati

D-luI Dimitrie Gheorghiu, profesor de matematicI, istoria natural& si caligrafia sti
desemnul.
In Adrian, profesor de istorie, geografie i limba romana.
Audisio Ias8nto, profesor de limba italiana.
Kumbari, profesor de limba grecsc,a.
Peutru predarea religief, s'a insarcinat c,atihetul politief Galatl.

Lista de profesora scaelor imimare din eapitalei

D-lul Dr. Anton Velini, director si profesor la scla pregtitelre.
Darzea, profesorul clase.' a IV-a din Tref-ErarchT.
NeculaI Mdcarescu, profesorul claseI a III-a din Tref-ErarchI.
ln Stavrat, profesorul claseI a II-a la acsta scld.
In Gusti, profesorul claseI I din acesta scld.
Mihail Colea, supleant.
S-lia Sa Iconomul In Lohan, profesor de religie i c,aligrafie, cu inda (tire de a preda
si la scla preparandal.
D-luf Nicolae Turculetu, profesor la scla din Ttarescl.
S-tia Sa Iconomul Amfilochie Ionescu, supleant.

www.dacoromanica.ro
 I37

D-luI Toma Sdvescu, profesor la sc6la din Sararie.

B. Praja . . . . supIean tul acesteT scoli.
En Praja, profesor la scla din PdcurarI.
Alexandru Urzicd, suplean tul sti.
Dimitrie Haralambie, profesor la sceda din Trguor.
&sitie CiorneI, supleantul acesteT scolI.

Profesoril din mita centratti de fete

D-na Elisa Barbe Andre, directre.
,, Maria Costin, profesorsi la clasa I-a de externe.
Profira Hontru, profesopsd la clasa II-a de externe.
Elena Boian, profesors la clasa III-a de externe.
D-lul Mihail Georgiu, profesor de istorie, geografie i de sciintele naturale, cu inda-
torire de a sine comptabilitatea i corespondinta.
S-Sla Sa Iconomul Jn Poenaru, profesor de aritmetic, catichism i duliovnic.
D-luI Teodor Zdhdreanu, profesor de gramatica romnd i caligrafie.
Mihail Tiedmain, profesor de limba frances In clasele inferieore.
D-na Clara Dolniski Stasski, profesorsd de desemn.
Ruxandra Gavriliu, Invlt6re la lucru de mnd.

Se6lele filiale de fete

D-na Elenca Ducu, profesors de clasa I-a i lucru de indnd la saga din Beilic.
D-luI En terdnescu, profesor pentru clasa a H-a i a III-a.
D-na Ana PopovicI, profesorsd pentru clasa I-a i la lucru de m'Ana la sceda de Pe
Podul-lung.
D-luI tefan Zdhdreanu, profesor pentru clasa a II-a i a ILI-a.

Profesorii j profesoresele sclelorfinutale

D-luI ln ViSu, profesor la sc6la de bdeST din GalatI.
Tertulian Tobias, adjunct la acst
Ropnu, supleant la acstA sced.
D-na Hristofor, profesors la sceda de fete din acest trg.
D-luT IOn Grigorescu, profesor la scla de beST din Tecucifi.
,, George Stnilescu, adjunct la acsti sc61.
En Smeul, supleant la acst sc61.
D-na Elena Cernat, profesorsi la sc6la de fete din acest trg.
D-lui Vasile Cernat, supleant la acst sc616.
En Popescu, profesor la sceda de beSI din Bdrlad.
Smeul, adjunct la acst scl.
Stefan Georgescu, supleant la acst sc61.
D-na Zoe Evolski, profesords la scella de fete din Brlad.
Filaret, supleant la acst scl.
D-lui ln Dumbravi, profesor la sciila de beST din Hui.
Papazolu, adjunct la acst
D-1 Adrian, supleant la acata' sc611.

www.dacoromanica.ro
 438

D-na Profira Lupusor, pro(esorsa la scla de fete din aeest trg.

D-luI Vasile Casian, profesor la sedla de bet1 diii Vasluitl.
Glieorghe Durnbrava, adjunct la acstit sclti.
Gheorghe Candelas, supleant la acst sea&
D-na Ecaterina RadovicI, profesorsa sclei de fete din acest
D-luI George Rozali, profesor la scla de betI din Focsani.
Costache Telini, adjunctul acesteI sco11.
Petrescu, supleantul acesteI scoll.
A. Hristodulo, profesorul sc6leI de beti din T.-Ocnet
A. Stavrat, adjunctul acesteI scolI.
Georgie Stsica, supleant.
D-na Maria Paladi, profesorsi la scaa de fete din -acest tOrg.
1)-luI C. Platon, profesorul scelei de Meg din Haab'''.
Mihail Frunz, adjunctul acesteI scat.
tefan Tirtesou, supleantul acesteI soon.
Inn Zamfirescu, profesor la scla de Well' din Roman.
tefanescu, adjunct la acst4 sc616.
Paladi, supleant la acst sc615..
Inn Homiceanu, profesor la scla de Well din T.-PetreY.
Halunga, adjunct la acsta' sc616.
Ndejde, supleant la east& sc61a.
D-na Elena RadovicI, profesoresa scleI de fete din acest kirg.
D-lul Nicolae Versleanu, profesorul scleI de bdeff din Falticeni.
Cocea, adjunct la acst sc616.
Sivolca, supleant la acst scl.
Mihail Averescu, al doilea supleant la acst
Costache Paulini, profesorul sc6lei de bdeti din MIA.'lent
Nicolae Popescu, supleant.
Mihail Alboteanu, profesor la sc6la de Meg din Dorohoitl.
Grigore Platon, adjunct la acst sc616,
Cornescu, supleant la acst sc61a.
Vasile Paulini, profesor la scla de Meg dinsBotosani.
G. Vasiliu, adjunctul acestel scolI.
S-tia Sa Ereul Costantin Ndejde, supleantul acestel scoll.
D-luI I6n Bunescu, profesor la Bala de beep din liarlfi.
D-luI bin Verdeanu, profesor la sedla de berf din T.-Frumos.
Teodor Verdeanu, adjunctul acesteI scolI.
tefan Averescu, supleantul acesteI scoll.
D-na Profira Bilceanu, profesorsi la sedla de fete din acest t4,rg.
D-lni Constantin Rojnit, profesor la scla de .beti din Odobesci.
P. C. Dobrea, adjunctul acesteI scoli.
George Sciinteie, supleantul acesteI scolI.
D-na Ana Nicolaii, profesors la sc6la de fete din OdobescI.
Elenca Nicolail, supleant la acsta sc616.
D-luI Nicolae Brasoveanul, profesor la scla de baetI din Panciu.
7, A. Saya, profesorul scleI de Meg din Ejerza,

www.dacoromanica.ro
 139

Profesor de pe la milete de pe varice& diet Basarabia anexata catre Moldova.

D-liff Siinion Brancoveanu, profesor la scla de baeti din Bolgrad.
Alexandru Cosula, profesor la scla de baelI din Ismail.
S-lia Sa Ereul Constantin Buhnea, profesor de limba romana la sc6la de baeri din
Tdrgu-Reni.
D-lul George Andrea'', profesor tot la acsta scla.
D-na Maria Dervini, 'asma& Tutov, directre la scla de fete din Ismail.
D-lui G. Ghetu, profesor la scla din colonia Satul-Noa.
George Morosanu, profesor la scla din colonia Tasbunari.
G. Stroeanu, profesor la scla din colonia VolcanetI.
B. Bramp, profesor la scla din colonia Onirlikita.
N. Petru, profesor la scla din colonia Erdekburno.
Dimitrie Morosanu, profesor la scla din colonia Colibasl.
NeculaI Necolaii, profesor la scOla din Satul Babele.
Georgie Rornanescu, profesor la scla din Trgul Kilia.
I6n Sireteanu, profesor .la scla din colonia Slobw,lia.
Em. Dumbrava, profesor la scla din colonia Valeni.
Vasile tefnescu, profesor la scla din colonia Freckiu.
Z. Pnescu, profesor la sala din colonia Kartal.

Lista de profesorii scaelor satesci

D-luI In Borcea, profesorul sclei de pe mosia CostulenI, proprietatea cleruluI, 11-
nutul IasI.
George Boleanu, profesor de la scla de pe mosia PltinisT, proprietatea
ruin!.
Lnpu Bondescu, profesor la scla de pe mosia Borcea, proprietatea elerulul,
linutul SuceveI.
Scarlat Constantin, profesor la salda de pe mosia Ruii, proprietatea cleruluI.
Pa.ndeleBrdeanu, profesor la scla de pe mosia StnescI, proprietate a cleruluI.
Georgie Mardari,profesor la scla de pe mosia Kordareni, proprietate a clerula
Ron Antoniu, profesor la scla de pe mosia RfichitenI i Adjudenl, proprietate
a scaelor, tinutul Roman.
Dimitrie Dascalescu, profesor la scla de pe mosia Hrmnesd, proprietate a
cleruluI, linutul SuceveI.
George Sitnionescu, profesor la scOla de pe mosia GheraescI, proprietatea cle-
ruluI, tinutul Roman.
I6n Moga, profesor la scla de pe mosia Ivanesci, proprietatea clerului, linutul
Falci11.
Alexandru Hancu, profesor la scla de pe mosia SinescI, proprietatea cleruluI,
tinutul rasa.
S-tia Sa Erodiaconul Ion Patron, profesor la scla de pe mosia MacarescI, proprieta-
tea cleruluI, tinutul Iasit
Ereul George Lates, profesor la scla de pe mosia RadasanI, proprietatea
clerulul, tinutul SuceveI.
D-lut NeculaY Petcu, profesor la scla de pe mosia Branistea si TipescI, proprietatea
linutul Covurluiti.

www.dacoromanica.ro
 140

D-lul Gheorghe Nedelcu, profesor la scla de pe mosia Bogdnescl, proprletatea cle-

rului, tinutul Sucevei.
Antonie Antoniu, profesor de la mosia . , . mnstirei Bogdana, proprietatea
clerului, tinutul
Constantin Istrate, profesor la sc6la de pe mosia Bicazul, proprietate a cleru-
lui, tinutul Neamtu.
Da Florescu, profesor la scoila de pe mosia Preutescii, proprietate a cleruluT,
tinutul Sucevei.
Vasile Udrea, profesor la sc6la de pe mosia BolosanT, proprietate a cleruluT.
Kota, profesorul scellei din Vrancea, tinutul Putnei.

, profesor la scla din mnistirea Vorona, intretinut in to-

tul de acsta mnstire.
S-tia Lor Erodiaconul Markian, Erodiaconul Clinic i Monahul Sebastian, profesori
la secla din mnstirea Doljesci.
n Erodiaconul Inokentie i Eromonahul Eronim, profesori la sc6la din mnfis-
tirea Slatina, Intrelinut. In totul de egumen.
S-lia Sa Iconomul Georgie Popescu, profesor la scla de pe mosia Miclusenii, pro-
prietate a D-nei Vornicesei Ecaterina Sturdza, care intreline in totul acst
sc615..
Ereul In Bizgan, profesor la sceda de pe mosia ValeniT, proprietate a casel
scedelor, din tinutul Flciti.
Lista de scdiele publico i private din frd
Gimnaziuri, unul In IasT, cu internat i altul la Brlad t'Ara internat, infiintat in
anul 1858.
2 scolT reale, una in Iasi, alta la Galati.
5 scoli primare de baeg in capital i anume: 1 In Trei-Erarchi, a 2-a in suburbia
S6ririei, a 3-a in acea din TatrasI, a 4-a In acel din Pacurari si a 5-a in acel din
Trgusor.
1 sco5l central de fete, cu internat in capital.
2 scoll filiale de fete In capital.
1 scl preparandali in capitald.
1 scl de meseriT in capitali.
1 sal militar in ,capital.
19 scoli primare de bgeti prin tinuturi i anume: 1 in galati, 2 la Tecucill, 3 la B6r-
lad, 4 la HusT, 5 la Vasluiii, 6 la FocsanY, 7 la MihailenI, 8 la Dorohoiii, 9 la Botosani,
10 la Harlil, 11 la Trgul-Frumos, 12 la Odobesci, 13 la Panciu, 14 la T6rgu-Ocna,
15 la Bae,11, 16 la Roman, 17 la Peatra, 18 la FalticenT si 19 la Herta.
10 scolT de fete prin tinuturi i anume: 1 la Brlad, 2 la Tecuciii, 3 la Odobesci, 4
la Piatra, 5 la Trgul-Neamtului, 6 la Hui, 7 la Trgul-Frumos, 8 la Vasluiii, 9 la
Trgul-OcneT si 10 la Galati.
3 seminariT i anumet 1 la Socola, 2 la HusT si 3 la Roman.
13 scoli catihetice, cte una in fie-care district.
25 scoll stesci tA anume: 1 la Costuleni, 2 la Pltinis, 3 la Borcea, 4 la Rusi, 5 la
Stanilesci, 6 la Cordareni, 7 la Rchiteni, 8 la HrmnescT, 9 la GherAesti, 10 la Iva-
tiesa, 11 la Sinesci, 12 la Micaresci, 13 la RdsanT, 14 la Branistea iTipesd, 15 la

www.dacoromanica.ro
 441

Bogdnesci, 16 la mo0a mnnstirel Bogdana, 17 la Bicaz, 18 la Preutesci, 19 la Bo-

lqcani, 20 la Vrancea, 21 la mnstirea Vorona, 22 la mnstirea Doljasci, 23 la
mnstirea Slatina, 24 la mo0a ValenT 0 25 la mo0a Miclaweni.
5 scoli armenesci i anume: 1 in Ia0, 2 la Roman, 3 la Botopni, 4 la Focani 0 5
la T-Ocna.
5 pensionate private de Meg in capital i anume 1 al D-luT Caza, 2 al D-lui Ata-
nasiadi, 3 al D-hil Frai, 4 al D-lui Iordan 0 5 al D-lui Aivas.
5 pensionate private de demoazele, din capital, i anume: 1 al D-lui Joye, 2 al D-lui
Haidig, 3 al D-lui Petit, 4 al D-liff Maisner 0 5 al D-lui Sachetti.
6 pensionate private de Merl prin tinuturi i anume: 1 al D-lui Terderber, In Boto-
qani, 2-a al D-lui Pepi In Galati, 3 al D-luT Edinakevici, In Bacall, 4 al D-lui Eavorski
In Peatra, 5 al D-lu Karl in Brlad i 6 a D-Itn Kvitnisky, in Botopni.
9 pensionate private de demoazele prin tinuturi i anuine: 1 al D-lui Frici in Pea-
tra, 2 al D-lui Copel in Bacll, 3 al D-lui Maer la Bacn, 4 al D-luT Bitru la Roman,
5 al D-11ii Scoti in Galati, 6 al D-luT Papadopulo la Galati, 7 al Diaconului N. Ionescu
in Peatra, 8 al D-lui G. Crudul la Fowni 0 9 al D-61 Cocea in Flticeni.
2 pensionate evreesci de beti in capital i anume : al D-lui or 0 al D-lui Isaak
valb.
2 pensionate evreesci de fete in capital i anume : 1 al D-lui Sirens 0 2 al D-lui
Blumental.
Scaele publice din partea din Bagarabia anexatei cei trt, Moldova.
1 scell central de bdep in Bolgrad.
1 sc611 de baeti in Ismail.
1 scla de beti in Trgul ReniT.
2 moll de fete 0 anume 1 In Bolgrad i 2-a la Ismail.
12 scoll elementare de prin colonii i anume: 1 la satu non, 2 la T4bunari, 3 la
Volcnesci, 4 la Minirlikita, 5 la Erdecburno, 6 la Coliba0, 7 la satul Babel, 8 la Slo-
bOia, 9 la Trgul Kilia, 10 la VlenT, 11 la Frec'tei 0 12 la Kartal.
136 total.
Ear din statistica publicata In anul trecut 1.857 0 copring In rnemuarul asupra
sceolelor, la fata 26, numrul scedelor publice 0 private era de 62.
Listei de devil, alleitori in sclele din iwincipat
3.363 la schle primare de beti.
1.204 la scedele elementare din coloniile bulgare.
1.000 la seminari 0 la scedele catihetice.
365 la scedele armene.
238 la gimnasii.
615 la schlele i pensionatele private din capital.
506 la micile scoli eclesiastice, un de se invt cetirea, scrierea i cintrile bisericescl.
459 la scedele de fete.
342 la sailele i pensionatele private din tinuturi.
1.908 scedele stesci, sal comunale.
10.000 lar dupe statistica publicat in anul trecut 1857 0 coprins in numrul a-
supra scedelor, la &la 26, numrul eievilor, carT frecuentan saele publice 0 private
era de 4.244.

www.dacoromanica.ro
 Acest dare de snna este frte complect, de si cam optimista, maI ales considerand
marele deficit financiar de 436.000 lei ce exercitiul anuluI 4858, ail %sat de plata a-
nulul 1859.
Acest deficit este con statat de preedintele consiliului de ministri, din anul 1859, in
darea de sm ctre Divanul ad-hoc din 1859. I)
Administratiunea Cneazului Cantacuzin, In timpul CaImacamiel luI Vogoride, nu pu-
tern 4ilice ea n'a fost folosit6re interesat cum era Calmacamul fac amicI
din corpul didactic, el primi nepregtitele propunerI ale ministrului srt Cantacuzino,
in favrea InmultireI de scoli de WA categoria, cu neprevedere de fonduri speciale,
de personal didactic, material scolar, loc,ale, carp, etc., ceea ce le compromise existenla
chiar de a duoa
Alegerea DomnitoruluI Alex. In I Cuza, la 5 Ianuarie 1859, gsi situatiunea sc6le-
lor frte compromisa i trebui tta Intelepciunea romanesculuT si luminatului guvern al
rtlpoposatultti M. Costachi, pentru ca acea situatiune a sc6lelor, sfi se indrepte i in urma,
nemuritorul In memoria cultureI nationale, guvernul lui Kogalniceanu, s inzestreze
Moldova cu nou si de mare folos institutiunI scolare i culturale, Incoronandu-le cu
creatiunea Universitatei din Iai, la 1860.

Dar se quvine sh mal spicuim cate ceva din actele anului 4858, relative la sccilele
din Moldova.
Restaurarea gimnasiului i inflintarea de scoff diverse, ail ocasionat urmatorul refe-
rat al until harnic i iubitor de cultur romansc, impiegat al sc6lelor, D. Melidon, pro-
vocat de raportul inspectorulul general Veisa :
Subscrisul luand in de apr6pe cercetare devisul propus de D-lul inspectorul general,
pe land raportul s6O No. 82, pentru cheltuelile ce vor cere aseshimintele de invttura
publicA, ce urmza a se Inflinta din noti, cu Incepere de la 1 Septembre viitor, cu c,61u-
tul respect referzi, ca dupe calculatiunea fticut, ateste cheltuieh, pentvu acel duoI anI
d'antia, vor fi numai urmatrele :
Pentru sclele de fete tinutale inchirierea localulta, cumprarea mobilatiei i chel-
tuelile trebuitre pentru restul anuluI turent, rrnan a se acopen i din banii adunati
prin subscriptiile infiintate de D-luI inspectorul in Re-care politie, la revisia ce a fcut,
rrnanAnd ca restul unor asemenea subscriptiI s se intrebuinteze la zidirea sii. cum-
prarea une case de scold, pentru care s'a si scris comitetului de inspectie a regula strin-
gerea subscriptiilor pana la 12 August viitor, i regularea celor de trebuinta pentru
deschiderea sclelor. lar cu incepere de la I Ghenarie, anul viitor, atilt china, cat si
cheltuelile anuale, vor trebui sa rman In conta Eforiilor, conform pildei urmate cu
tte sclele primare tinutale, pentru care s'a i dat cuvenitele ordine Eforiilor respec-
tive, pentru prevederea prin budgete a unor asemenea sumi, miqlocindu-se acsta si la
Ministerul din luntru; asia dr, in privire, ca acum de indat pentru cele d'antai6 2
ciase nu este nevoe de supleente, casa sc6lelor va trebui sa intampine numaI salariarea

i) Ve4)1 anexa.

www.dacoromanica.ro
 1.43

unei protesorese pentru fie-care se,61d, care pentru 12 scoh, ce ad a se infiinta socotin.
du-se cdte 3.600 lel de persnd, alcdtuesce o suma anuala de 43.200 lei.
Pentru scedele sucursale .de bei, aceea din Cahul va trebui a fi intretinut, conform
regulamentului de Eforie, aceea din Nicorescl de obstea trgului, conform declaratiei
sle, iar aceea din Leova i Toceni de ctre proprietarii trgurilor, conform 16, din
ase0mntul scolar ; pentru care acestea asemenea s'ad inaintat cuvenitele lucrirI,
mfinnd casa scedelor a acopen salariarea profesorilor, care pe analogia de 3.000 lei,
dupe pilda altor asemenea scarf, va Inchipui o surn anual de 12.000 lei.
Pentru c,olegiul din Brlad, Epitropia proprietatei acelui oras a ddruit o casd 1ncApa-
tre, creia ing '1 trebuesce o reparatie in sum de 43.000 leI, dupe devisul ficut.
Pentru acestA reparatie s'a acut portire Eforiel a o face pe conta sa, de la care Inc,A
nu s'a prima hotrt6re sciinl dca primesce ski ha; la ori-ce cas insi clasa I si a II-a
a colegiului se pot deschide in incaperile sclei primare. Asia dr, casa soilelor nu va
avea la inceput dect salariile a duo! profesor! trebuitorT pentru sciintele in limba ro-
miln, care pe analoghie de 40.000 lei unul, dupe pilda colegiului din Iasi, va alctui o
surn anuald de 20.000; cat pentru profesorul de limba latin, socotinla subscrisulta
ar fi a se intrebuinta pe profesorul clasulul Codreanu de la sela primar din Brlad,
unde nu mal cere trebuinta de a fi un profesor de limba latin acuna cnd este o catedr
latin la colegitt Prin asemenea chip, scla primar redus pe piciorul tutulor saelor
tinutale ar Inftisa iconomia lefei un la profesor, care sporit putin se va da profesoruluI
latin de la colegid, care va trebui ca sd predea tot-d'o-datA i limba frances, att la co-
legid, ct si la scla de fete din acea politie. -

&Cola reala din Galati pdte acum de o-dat, pentru ceaduoi anT, ntid a se ase4a In
coprinsul sclel prmare, dupe chiar incredintarile D-sle inspectorului; prin urmare
nu va trebui dectit salariarea a duo! profesorT pentru osebitele sciinte, cari pe analogie
de 8.000 lei unul, adecd ceva mat' puf in deck la colegid, unde el sunt cu 10.000 leT,
vor cere o sumd anuald de 16.000 lei.
Pentru limbile strine, care va fi grca si italiana, ce sunt limbele comerciale a por-
tulta Galati, se vor Intrebuinta profesora asta4T afffitori 'a sc6la primar, uncle nu mal
urmza acum asemenea trebuintd.
Pentru anul st1 pte i pentru al II-lea, scla reala din Iasi se va putea deschide
In coprinsul colegiului ; prin urmare nu va trebui al t cheltuiald, cleat salariarea a duoi
profesor!, ca si la Galati, adecA o sum anuala de 16.000 lei; cat pentru limba fran-
cesd, elevii pot frecuenta catedra colegiulta.
Dupe o asemenea regularisire, nu va cere trebuinta pentru anul Antid dect de o
stund de 103.200 lei, din casa sclelor, pen tru ca t6te aceste none aseipninte sd pta
funciona cc Incepere de la 4 Septembre viitor, care analoghisindu-se numai pe restul
de patru htni a anului curent, pAnd la facerea noulta budget al easel sc6lelor se re-
duce numai la suma de 34.400 lei.
eful sectiuneI sc,61elor, Melidon.

Dupe acest referat, s'a facia raportul din 93 Iunie, cu No. 6.742, catre Caimacamul
Vogoride, cernd, In interesal propagarei huninei si a intinderei invdtdmntulta public,
a autorisa liberarea in casa sc6lelor a unei subventii de nomoo din casa clerului, ede-
o-cam-data, Oice, din extraordinar, pentru anul curent, iar penfru viitor si se tred

www.dacoromanica.ro
 144

prin budgetul acelel case. S'a publicat concurs, pentru 20 August, pentru locurile va-
cante de profesorl li profesorese qi s'a comunicat prin circularea Eforiilor colare din
orwle Hug, Focpni, GalatT, Reni, Kilia, Cahul, Roman, BacH, Tergul-OcneI 9i Ter-
gul-Frumos. AcestuI raport dilndu-i-se de principele Caimacam aprobare, prin resolutia
de la 26 Iunie a. c., s'a comunicat ambilor casierT al cultelor li clertiluT, in 28 lunie,
cu No. 7.013 si 7.014, spre cuvenita regulare din parte-le.

Lista de baria trebuitori pentru infiinfarea fi suslinerea

urmeltrelor mil: publice
Let Par.
Inchirierea uneT case penttu sceila de fete, cu 5 odaI pen-
tru clase, duo 6 odia pentru profesorsi i o cuhnie,
pentru un an 3.700 -
Roman Plata une1 profesorese . , 4.400
Plata uneT supleante 3.400 -
Iar intretinerea scedei peste un an. rmilne in con ta D'o-
riel, precum si micile reparatiI de peste an.

Inchirierea uneT case pentru scebla de fete 3 700,

Plata une! profesorese 4.400
Baceiu Plata miel supleante 3 400
lar intretinerea sccileI peste an, in conta EforieT, precum
qi micile reparatil de peste an.

Inchirierea uneI case pentru scla de fete 2.200 ---

Plata uneI profesorese 4.400
Tergul-Oenei Plata une supleante 3.400
lar intretinerea sclel peste an r6milne in conta EforieI,
precum i micile reparatiT de peste an.

Inchirierea unei case pentru sc6la de fete 2.590

Plata une profesorese 4.400
Vastuiu Plata uneI supleante 3.400
Iar intretinerea el peste an r6milne In comptul EforieI,
precum qi micile reparatiT de peste an.

Inchirierea unei case pentru scella de fete 3.330

Plata uneY profesorese 4.400
Plata une! supleante 3.400
Focsani,
Iar pentru intretinerea sceilel de fete din FoqanI, ca i a
celor-alte salle, remAne in comptul EforieT, ca i mi-
cile reparata de peste an.

Inchirierea unei case pentru mita de fete 7.400

Plata uneI profesorese 6 000
Galaft Plata uneI supleante 4 500
lar intretinerea scleT peste an remilne in comptul Efo-
riel, ca i micile reparatii de peste an.

www.dacoromanica.ro
 LeT Pat.
Inchirierea une1 case in comptul Eforiel din aceI12.000 le.
Plata uneT profesorese 6.000
Ismail Plata uneT supleante 4.500
Tar intretinerea so:46 peste an r6mane in comptul Ef o-
rid, ca 0 micile reparatiI de peste an.
Inchirierea unel case pentru scla de fete 2 400
Plata uneT profesorese 4.400
Rena: Plata unei supleante 3.400
Tar intretinerea scleT peste an precum 0 micile reparatiT,
rman pe comptul Eforia
Inchirierea unei case pentru scl de fete 2.400
Plata une profesorese . 4.400
Chilia Plata uneY supleante 3 400
Tar intretinerea scleT peste an precum i micile reparatiT
din cursul anului, rmin in sarcina Eforid.
Inchirierea uneY case pentru mild de fete 1.500
Plata unel profesorese, scla sucursala. 4.000
Cahul Plata unei supleante, nu trebue.
Iar intretinerea scleT primare precum 0 miceil ei re:
pa
rail de peste an, rrnan in comptul EforieT.
I Inchirierea uneT case pentru scla de fete 3.000
Plata uneT profesorese . 4.400
Hufil Plata uneT supleante 3.400
Tar intretinerea sc6lei precum i midle reparatiT din cur-
sul anuluT, r6man in con-iptul EforieT.
Inchirierea uneT case pentru scla de fete, se druesce de
trg.
Thrgul- Plata und profesorese 4.400
Frumos Plata uneT supleante, nu trebue.
Intretinerea el, cum 0 micile reparatfi din cursul anu-
14 rman in sarcina Eforia
Cumprarea mobilatie la fie-care din aceste sc6le, o-dati pen tru tot-d'a-una, cate
1.000 lei pentru fie-care scla 12 000

Scoli de Meg eari sunt de infiinlat

Cahul
0 scla primara sucursala, cu duo clase.
Plata chirieT localuluT
Plata profesorului
.... 1.500
4.000
1
Iar intretinerea scleT va rmanea in sarcina trgovetilor.

0 sc614 sucursal, duo6 clase.

Terguforui Plata chirieT localuluT . 500
Toceni Plata profesorului 3 000
1 Iar intretinerea el peste an, pe comptul satuluT.
0
www.dacoromanica.ro
 146

Lei Par.
I O scla. sucursala cu done clase.
'N'ata chiriel ldcalulik 500
Trguforul Plata profesorehi 3 000
Leova
lar intretinerea eI va rernanea in comptul satenilor ace-
lui Tergusor.
China case! se va putea plati de catre boerii din acest
Trguforul tergusor, potrivit inscrisuluI lor.
Nicoresel Plata profesorelui 3 000
Intretinerea sclei peste an, cu tte cele trebuincise . . 2.500
Plata a cate un profesor de limba francesa in acele 15 scle primare de
baeri, cate duoe ore si duele ore pe sli in limba francesa jn scedele primare
de fete . . 60.000

Scla reales din Ia.si

Plata a duo! profesor!, unul pentru gramatica romana', istoria, geografia,
aritmetica i altul pentru desemn i sciinte naturale 20.000
Un profesor pentru limba francesa 6 000
Chiria localului sclei 12.000
Plata servitorilor i acelor trebuit6re intru finerea sclei, peste an . . 6.000
Scla real din Galati asemenea cele! din Iasii 44.000

Gimnasiul din Berlad

Plata a duoi profesor! pentru obiectele, cari se predati in limba romana,
in anul antela 16 000
Un profesor pentru liinhile latina si francesa' . 6.000
Intretinerea sclei peste an 4 000
Bine ar fi ca pentru tte sclele publice din Moldova s existe profesorl de desemn,
musica vocala i gimnastic, precum exista in Prusia.
Apoi, de aci in urma acestuI proiect desiderat al inspectoruluI scolar, si a aprobArei
Printului Caimacam a sume! de 250.000 lei, de care am vorbit me sus, se ved in res-
foirea dosarului, o multime de petitiuni de brbati, l'eme cu atestate, si cate si mal cate,
pentru ocuparea acestor catedre de profesor! si profesre, pentru care s'a publicat con-
curs la 20 August; si dupe apreciarea meritelor ce tul probat la concurs, se ved in do-
sar ordine date pentru numirea lor pe la locurile vacante. 1)

O numire curisa facut de Caimacamul Vogoride i Cneazul Cantacuzino in admi-

nistratiunea sclelor, la 27 Iunie 1858, este aceea a profesoruluI Malgouverne in postul
noil de revisor al sclelor. Malgouverne care desorganisase, In fav6rea sa, in ultimii ani
al Domniei lui Stwdza i apoi sub Grigore Ghica, parasise tra neimpacat cu opiniunea
publica romanesca ; in vremile tulburi din urma, se reintorsese In Iasi i deschisese o
pravAlie de mode pe numele soieT sele.

Dosarul No. 403 din 1858.

www.dacoromanica.ro
 _44 -
In slilele de agitatiune a cmpulta didactic in contra luI Laurian, Malgouvern4 anti
sa se amestece in vlmag i acum ca membrul comisiunei de cercetare, apoI ca profe-
sor in gimnasiul redeschis, dupe lini0irea turburirilor, vedem fu Iunie devenit revi-
sor scolar !

In Iunie 1858, Malgouvern e insarcinat de Ministrul Cantacuzino sa asiste la exit-

menele liceului. Acum Malgouvern reintra in rolul s vechitl de critic al scOle! ro-
mane. In unul din rap6rtele sle lice Ministrului, c,a se invt rig in heed, ca profe-
sora se adresza numaI la memorie eje ne crois pas ce procd didactique de nature
donner de la virilit l'intelligence des lves dont le jugement et la rflexion auxquels
devrait principalement s'adresser le professeur, ne reoivent ainsi qu'un mdiocre de-
gr de culture.
La ce bun acest inspector ale cruI intentiuni ostile pentru sc6la romana era cu-
noscute ? Un inspector general era in persona luI T. Veisa. Acestuia i se dete egalmente
instructiunile urrat6re :
Sa inspecteze pe profesori si a le constata capacitatea i progresele elevilor ;
S aib in vedere c religia strbun predomina ;
Si caute locale prin orwle unde nu sunt inca scolI de fete ;
Si insemneze vrsta elevilor din scoli; s starue la comitete i prin ele la pArintl,
ca s trimit copia la sceda, dca ail 7 anI implinitI;
Si activeze intrarea la visterie a subventiunilor sc610 de arte de la Efora ;
Pen tru prtile BasarabieI s dea raport de starea sc6lelor :
ere ye! sargui ca programul ce a fost dupe sistemul rosian t fie reformat dupe le-
gile scolare ale pre mistre.
Ve! infiinta 4 clase primare in Ismail.
Cat pentru sec& central& din Bolgrad, pentru care s'a dat hrisov deosebit, ye! con-
vinge pe bulgari, c all interes a sci romanesce qi vei introduce acsta limb& in clasele
superire. Linzba bulgarit este leisat la ciaseis primare, dr i limba romdrzil este
obligatorie.
Acsta este o concesiune mare dobandita de patriotica resistent a Consiliulul scolar
din Ia0, de a se da a0a sliselor colona bulgarescI din Basarabia, hrisovul, cu privile-
giile ce le acorda Vogoridi, hrisov ce dam in anexa. 9)
O alta obligatiune a inspectorului Veisa era de a strui sii se pelta deschide, la 1 Sep-
tembre 1858, clasa I gimnasial in Botcqani, Brlad, Galati' 0 Focanl, cum 0 de a starui
ca s se cldsc locale acestor scoli din bana ce se vor aduna prin subscriptiune, ma-
terialul de lemnrie avnd a se da din pdurile Statului.
Curatii ilusiune 3)

La venirea la tronurile ambelor ten, in 5 Ianuarie 1859, a Domnitorulta Alexandru

Lin I Cuza, incepe epoca memorabil a salelor din Moldova.
Mai antiii, eat& cum eful de cabinet M. Costachi, d sm de starea in care Cana-

Vec,11 anexa.
2) Vell anexa.
2) Dosarul No. 1.161 din 1858, archiva Minislerulul sc6lelor din Moldova.

www.dacoromanica.ro
camia tul Itogoride a lsat sclele si de lucrarile svirsite de guvernam6ntul noului
Domnitor In anul 1859:4)
ePrecum In ordinul material, financele sunt Nervul societateI, pe Oka In ordinul
moral si intelectual, Religia i instructia public& sunt sufletul unei nata. Dca t6te ra-
murile administratiei publice a fost parali ate, cu cat mai mult cultul i instructia pu-
blic,A, al caruT progres este subordonat linisteT i stabilitatei, ail trebuit sa se resimta de
luptele trecutuluT, de lungul provisoria ce a trecut asupra teret Catre aceste influinte
exceptionale, afi venit apoI a apsa asupra ambelor acestor ramie i urmtrele im-
pregiurari
Asia la scoli: un deficit de 436.000 leI, ce exercitiul anuldi 1858 a lsat de plata
anuldi 1859, adusese sclele In cea maT grea crisa materiala, facndu-le o adev6ra
sarcinii i pentru stat i pentru profesora publici de tte gradele. Profesorii nu primi-
sera salariile la Inceputul anului 1859, pe cite 6 sea 8 luni din anul 1858; interna-
tele ere' amenintate de disolvare,lipsite fijad de Oilnica cheltuial ; sclele de la o-lalt,
sub influinta trista a budgetului, era! paralisate i In sistemele de inv6tatur, lipsite
fiind de personal, unele de programele sistematice ; i mai presus de Vote, sub o abso-
lut. lipsa de carp scolastice pentru tte gradele. Asia: paralisie In .actiuni din causa de-
ficitului, paralisie din necomplectarea sistemelor si a personalului; catre aceste nume-
r6se i presante reclamri din t6te prtile tdrei de a li se da scoli, de care atilta este
legat adev6rata regenerare a patrieT. Iata. tabloul exact al acestui important servicift
cu Inceperea anuluI 1859.
Guvernul, preocupat mal 'nainte de tte, a restatornici echilibrul Intre venituri
cheltueli i ordinea In Intrebuintarea averei publice, nu numai cA deficitul de 436.000
lei, s'aii acoperit, dar Inca anul 1860 afla o reserva in casele Ministerului de 994.997
lei, 88 haul'.
Dca de la aplicarea unei nou6 directiunl pentru instructiune,a public, nu se pot, dupe
un an, constata inch.' resultate Insemnat6re, totusi ele se anunta bine, secondate fiind
asta data, sistemele pentru tte gradele de Inv6tatura, de un personal mull mai com-
pled dealt In trecut, cat si de un mai inane deposit de carp scolare, a caror lips In-
greuna predarea celor mal elementare cunoscinte.
Resultatele acestor ImbunatatirT, vor fi mai evidente din urmatrele cifre statistice:
In 1858, invtatura public& numra 75 de scoli, cu 5.936 de scolari, in cat suma to-
tea a cheltuelilor acelui an, Impartit prin numrul sclelor, dedea de fe-care scoil
24.000 le; In 1859, numrul sclelor s'a sporit la 117 si Impoporarea lor la 8.700, iar
costul de fe-care sc616 In genere a scqut la suma de 14.000 la
Instructia elementari, temelia adevrateI nstre regenerarT nationale, a atras ttrt
ingrijirea guvernulut Cu Vote pedicele ce resulta din nepreviderile legal in vigre a in-
structie publice, totusi guvernul pte anunta Adunrei, Infiintarea in 1859 a 25 scoll
satesci, In care pe WA Impoporarea sporesce, constaandu-se cu plAcere, a pe
and cu catI-va anI in urna, in sclele primare din capitald, de mal mult timp Infiin-
late, nu erail mal mult decAt pana la 30 scolarI, in unele din sc6lele stescI de abia
deschise, nuriarul lor s'aii urcat pink la 40-50.
DcA insa acest important ram al instructiund publice n'a primit IncA -WA desvli-
rea i intinderea doriti, este a Infiintarea scedelor satescInu se pte urmari de guvern,

I) Acstil dare de smii o Muhl eh, lucrand cu Aposatul Manolache Costache Epureanu, in casa
ce locuiam in airada Milo la ItiF.

www.dacoromanica.ro
 149

cu Cueces, pin& maI intAiii nu se vor pregati invtatori, a carora instructie i maI pre-
sus de tnte educatia moral, s fie garanta solide pentru crescerea junimeI romine, in
respectul legel si al datoriilor catre patrie.
Pentru acest scop, guvernul pe de o parte va supune adunare proiect pentru orga-
nisarea urgent de scon normale, cari s devina pepiniere de invtatorI capabili, pentru
tte gradele de insructiune, si din care guvernul s pt alege pe conductorii tineri-
ineI satescl; iar pe de alta, spre a inlesni aplicarea acestdi proiect, Ministerul in con-
formitate cu reglementul instructiuneI publice, sub un control si o privighere seri6sa,
aceea ce lipsea cu totul In trecut, ail trimis in strintate Ose junI, la studiile speciale,
reclamate maI ales de asemenea seal.
Invtatm.a de gradul al 2-lea, mrginita la inceputul anuluI 1859, maT mult in gim-
nasiul din Iasi', s'a intins in acest an, prin deschiderea clasel I gimnasiala din BotosanI
si a uneI a 2-a clas la gimnasiul din Brlad, spre a se putea ast-fel me cu grabire
pregati scolarl pentru scedele speciale, precum : facultatea juridic,a, care peste cate-va
!ma va da un intiii rnd de amploiatI pentru magistratura, scifola militara, acea de
genii'', etc.
Educatia secsuldi femeesc s'a pus de guvern sub ingrijirea i inspectiunea suprema
a Mriel Sle D-nei Elena. Acsta msur, pe ling& e,A garantza guvernuluI o solicitu-
dine geners pentru moralitatea junimei si o control& serins pentru progresul eI,
destep tat tot-odata In damele mistre romine, dorinta de a contribui la educatia secsu-
liii Un orfelinat s'a format In Galatl, sub patriotica initiativa i directiune a
D-nelor : A. Ghica, C. Ventura, N. Vlasto, Celestina Scoti, E. Gerbolini, P. Rducanaki
si P. Fotti; i ajutorurI inseranatre se aduna din We partite pentru o LOA atit de
tilan tropica.
In anul 1859, prin concursul Ministeruldi i initiativa orasenilor din Bacad, Roman,
FlticenT, GalatI, mal inflintat scoll pentru fete si In aceste
O sc61 special, care in Moldova de la a el' inflintare si pima asta4I, o marturisim cu
parere de rii, a mers tot scapnd i abatndu-se de la importanta sa destinatie, a fost
scla de meseril. Defectu6sa metoda de intreprindere, cu care acst sc611 se tint' pink
la 1858, a facia pe guvernul din acel timp sa cada (vrnd, credern a face me bine) in
o grea complicare, de ale creia consecintl a patimit tot guvernul actual. Silit a res-
pecta hotaririle mal de 'nainte date in acst cestiune,hotrirI in parte si aplicate,
spre a nu primi asupra'sI o rspundere stab* guvernul a fost paralisat in tAit irn-
bunttirea ce a dorit a introduce la acsta sced.
TotusI ins, guvernul s'a ingrijit a garanta pe nit mal mult pe minister in contra
eventualelor pagubI ce ar putea resulta din acele incheerl; pin la cercetare de ca.-
tre Adunare a proiectuldi de reorganisare a sc6leY de meseriI spre & nu rmine maI
mult timp fr de scop intrelinerea de cAtre municipalittI, a tinerilor scolarI,atelierele
el s'aii redeschis i astal;II se Oa In stare lucratreal

Din semile oficiale se constat un deficit me mare chiar decat cel anuntat in expu-
punere de D. Manolache Costache, catre Camera. Acest deficit pe 1858, a fost de 544.143
lel, si plus o datorie de 126.000 de pia tit in 1859, pentru desfiintarea contractuluI in-
treprinetorulul scelleT de arte din Ia,sI, lasind a slice, a profesora nu era& platill pe
cite 6 luna trecute.
Venitul total de 1.500.000 leI, iar spesele neaprate numaT pentru starea de &pi, la

www.dacoromanica.ro
 150

linea anulul 1858, se urc& la 1.000.600 Je!, necoprinslndu-se sumele artate mal sus
de 840.143 lei.
Guvernul cel non', cere deci pe 1859, un budget normal de 3.034.458. Un budget
normal ins nu se capeta de la Camera decit pe 1860.
Pe 1859, consiliul de ministri decide a se urma cheltuelile cu banii din casa cleru-
lifl, pentru tte condeile din noti infiintate sub Canacamia Vogoridi, condeie artate
anume in lista anexat aci. 4)

Dr creatiunile din 1858, necesitar, pentru a fi continuate, arlugirT de spese in

1859. Divanul ad-hoe al MoldoveY nu are timp a se ocupa cu noul budget pe 1859, si
decI adugirile impuse noulul guvern prin starea de lucrurT din 1858, curn si cele ce
insusI le a socotit indispensabile, continua a se preleva din venitul averilor menstirescI
si a mnastird Mavromolul a crul mosie a fost trecut la scolT.

Si. venim acum a ne ocupa mai In de aprpe de fie-care ram scolar.

Din inssT darea de srri a CneazuluT Cantazino, am vslut sclele infiintate in 1858,
fie de 1164; fie de fete.
Principala preocupatiune a fost organisarea scedelor din portiunea din Basarabia cea
reintrs patrieT dupe 45 an! de instrinare.
In 1857, Petru Constandache, cu raportul No. 5, din Martie 20, propune Departa-
mentuluI bisericesc urmt6rele lucrri pentru scellele din Basarabia :
In urma si a altor repetiOre cererI din partea acestuia s'a luat dispositiT prin infe-
legere cu Departamentul din launtru i cel de finance si s'a statuit trimiterea de 25
profesorI trebuitorI in Basarabia i cerndu-se sciinta institutulul preparatoria, pentru
profesoril sclelor stescI, i-a recomandat un numr de 44, pe care Ministerul cultului,
Cu adresa No. 5.326, din luna luT August, anul 1857, i recomand la Ministerul de
finance, ca s 'T trimit pe la locurile cuvenite, iar pentru 11 de acestI profesor! ce maI
trebuesc pentru complectarea niunrulut, s'a luat dispositiI, lice aeel Minister, in adresa
sa, a se publica concurs, incheindu'sT adresa cu recomandarea supliceI celor 14 de
acum recomandatI profesor!, ca s aIb in vedere scumpetea lucrurilor de hran in
locurile unde se trimit i s li se sporsa lfa, m'azar Oil& la 200 carbelve pe an, fiind
prea putin suma de 120 carb6ve pe an ce li s'al) inchipuit ; de asemenea sA li se dea
cele trebuitre scellelor pe unde se trimit, precum i lemne, luminrT i argatul trebui-
tor, cum si hrana necesar pentru transportarea lor pe la locurile ce li se vor destina.
A scris i tipografiet aBuciumului romn, ca ea din cArtile cumprate de Minister,
sa 'I trimiti 700 abecedare si tot atta numr de caligraffl.
Patru profesor! la Ismail, si cite unul pentru fie-care politie oil pe unde se aflati
scle dementare precum: RenT, Cahul, Leova, Kilia, prin Vote coloniile bulgare si in
tre sate din domeniile StatuluI, spre a se forma scriitorT pe la cancelariile stene;
dintre aceste scolI nurnaf in Boigrad i prin cate-va sate ale colonistilor bulgarT se all
in fiint, lar Ote precum s'a Os mal sus sunt desfiintate.
Bolgradul fiind supus osebitelor privileghitul abia i chiar acum are o scli mixt,
niel primar niel elemental* compusi din dou clase si un singur profesor; prin acele

4) Veli anexa.

www.dacoromanica.ro
 151

46 sate ale colonistilor bulgarI se afla cate-va sale, cu profesori pltiti de cAtre obstiile
satene si earl predail in limba rosian. Sc6la din Bolgrad posedzi un fond indestul de
insemnator, !neat peste cat-va timp s'ar putea infiinta chiar un gimnashl si un inter-
nat. Subscrisul intelegndu-se cu notabiliI din Bolgrad, top in unanimitate, i ail de-
clarat, c,i dca guvernul Moldovei le ar ingdui si predea catechismul si tot ce se atinge
de religiune n limba lor national, eY se obliga pe conta lor a infiinta o scl& maY sis-
tematia, dupe programul ce li s'ar trimite de Onor. Departament, cu profesorii trebui-
torI, cari s. predea tte obiectele afara de religiune In limba romana; tot asemenea si
prin cele-l-alte colonii bulgare.
Acestea, fiind lmuririle culese de prin Vote satele afltre in acst parte a Basara-
biei reintrupat. cu Moldova, subscrisul soc6te de datorie a substerne in privirea viit6-
rel reorganisarl a schlelor urmt6rele
In Cahul s Frumsa, o politie principala a districtuluI de asemenea numire si in
care cea maI mare parte din locuitori sunt romani, se va putea inflinta o sc611 primal%
intocmaI dupe sistema sclelor primare din Moldova; de la sine se intelege, c clasa ele-
mentar dupe metodul lancastric sal mutual va fi basa acelei scle, pan and gradat
se vor forma acele patru clase ;
In Ismail, asemenea o politie a districtutui de aceeasI nnmire i In coprinsul el-
reea cea mai mare parte din locuitori sunt : rosieni, bulgari i gred, se va infiinta, dca
mis116cele vor ing&dui, o sc6l primar si una reali., in care pe Lang& obiectele ce se vor
preda in limba national, sk se introdua dupe limba latin, grca, modern i rosian;
acst msur va incuragia forte mult pe negulitoril din Ismail si pe top locuitorii dis-
trictului, carI nu vor mai fi nevoitI de a trimite pe fiii lor in Rusia pentru indeplinirea
studiilor ;
In cele-l-alte politil si sate ale domeniilor StatuluI, precum: Reni, Leova, Chilia,
Tuzla, Caramahmet, Hadgicurtu, Cismea, Glileci i Zolocari, se vor putea infiinta scoli
elementare, dupe sistemul maI sus citat, indatorindu-se la intmplare de lipsi de pro-
fesor! liar pe preoliI s diaconiI romAni, ce vor fi capabili, cu salariti hotrit de onor.
Departament i plait din drile locuitorilor, precum a fost sub guvernul rosian ;
1'4:Ste caseta trebuitre pentru aseslarea scielor, cheltuiala intretinerei lor i efec-
tele necesaril, vor fi pe conta. Eforiilor ce urmza a se restatornici in fle-care politie
cu care subscrisul intelegndu-se, va gribi cat maI curnd executarea InfiintareI scle-
lor in acst parte a Basarabiei moldovene, uncle se simte frte mare trebuint de in-
vltura limbei nationale.
Acestea expuindu-le cu respect cunoscintei Onor. Departament, subscrisul rezemat
pe increderea, cu care in curs de 10 anl al serviciului WI in ramul scolastic, tot-d'a-
una l'a onorat, nu va pregeta de a intrebuinta i ast data. tot acelasi zeI i activitate
pentru incuragiarea i rspandirea invtturei nationale, de care acum de 45 de alai,
acst nefericit parte din teritoriul vechill al MoldoveI a fost de tot lipsit. Rmane dr
ca Onor. Departament sA bine-voiasc a chibzui, cum va gisi de cuviin!I trimiterea pro-
fesorilor trebuitorI, nu mal putin si un deposit de arti scolastice, prin tte politiile ci-
tate, iar mai cu osebire abecedare romane si modele de caligrafie, care sunt neaprate
pentru sclele elementare.
P. Constanclache.
No. 50. 1857, Marti 20.

www.dacoromanica.ro
 152

I. Ionescu, fiind dreptor al coloniilor din Basarabia, cere Ministrulta de finance

In 11 August 1857, cu raportul No. 2.346, ca s miOlocesca la Ministerul de culte s'a
se ti:imita 25 de inv'etatorT satesci din sc6la preprandal, pentru ca la 1 Septembre
1857, sa incepi so:11de din coloniT.
In Ionescu, Cu mult patriotism cere scolT romanesci prin coloniile chiar bulgarescI
si areta a apositia ce colonistil daii invtatorilor de sate este frte frumsa si cal se
pede de rspltit.
La 14 August acelas an, I. Ionescu, cerea o profes6rA de limba romansd la scla
de fete din colonia Bolgrad.
Asemenea frum6se staruinte ale D-lor Constandaki, I6n Ionescu, nu ni se par
ca placeaii mult guvernuluT luT Vogoridi. Acesta linea si placa Rusiel si (lea in loe
si favoriseze scla romana In Basarabia, pleca linche favorabila la intentionatele 1-66
pentru limba romana, cererT ale colonistilor bulgarT.
De aceea in loc de a t'imite imediat invdttoriT cerutT, Cneazul Cantacuzin, publica
un inutil concurs pentru sclele de Inflintat In Basarabia, iar pe sub mana favoriseza,
dc,4 nu intetesce pe bulgarT, a cere recunscerea de catre guvernul Moldovei a pretin-
selor priveleghiI ce le ar fi avut sub muscati.
Aceste machinatiunT se termina cu faimosul hrisov al luT Vogoridi, din 10 Iunie
1858, 4) In contra druia a protestat ata de energic Consiliul scdelor din IasT.

Sc6la primara din Ismail, se infiintzi la 1 Aprilie 1858, iar in 1 Septembre acelasl
an, tot acolo se infiintza si o sc61 de fete.
In 1858 la Ismail, erati 56 elevI, iar in 1859-1860, se urca cifra la 96.
&ella din RenT se infiinteza la 29 Iunie 1858. 2)
La Cahul in 1 Septembre 1858, se deschide scla.
Scol1 dementare, gratie energice1 staruinte a luT In Ionescu, se deschid chiar in
Octombre, anul 1857, in vre-o duo6 localitlig, si anume: in Colonia Babeles la 21
Septembre 1857, 3) si in Colonia CisrnecheoT, la Noembre 1857.4)

NumaT in mili urmatorT 1858, si mal ales de la 1859 Inain te, se infiintza tte
scedele necesare in Basarabia.
Scedele din ColoniT avur o sexta dificila, ccI fiind in tretinute cu fondurr din casa
coloniilor, Comitetul din Bolgrad ficea lile vele inv6tatorilor romanT.
NumaT gratie energieT unuI Petre Costandache, a unuT L Ionescu, si mai apea a
unor energicI revisorY ca Pavlov, orT a unor comitete de inspectiune ca acel In care era
onor. D. Gabriel Teodoru Avineanu, judecator la Cahul, s'a putut In parte macar
realisa scopul cultural romanesc in Basarabia, pana la (;liva neasteptatei si nedrepteT
sale noue rapirT de la Rominia. D. Avineanu a fost maT mult timp mana drept a Mi-
nisteruluT instructiuneT publice in Basarabia.

1) Ve41 anexa,
a) Dosarul No. 1.256 fi 388.
a) Dosarul No. 1.268
4) Dosarul No. 1,266.

www.dacoromanica.ro
 153

Din faptele cu referinte la sclele prirnare din restul Moldovel, inregistram aci ur-
mtrele, pentru aniI 1855-1859:
In 1856, sub Cfinncmia luI Bals, Asaki activz organisarea unel scdle preparande,
Cu adogire de studil practice agricole. Tot o-dat cere SfatuluI, ca in contractele de
arendare a mosiilor natinstiresdi, s se prevad sume mal marl' pentru dotarea sc6lelor
ce se vor constitui i pentru Ida invltorilor.
Dam in anexe aceste acte din 1856 si 1857. 4)
La 9 Maid 1858, continua. aceste lucrArI prin raportul ministerului instructiuneI
publice ctre Caimacamul Vogoridi, No. 4.660. Se cere autorisare a numi inv6ttori
nu numai din preparand, ci i dintre preotI si diaconI, clc nu sunt preparandI
gata 5); a plti lefile inv6titorilor sfitesd (de 2.400 le pe an si osebit 300 leI spesele
intretinereI scdeI) din venitul eleruluI, pnk ce se vor fi trecut aceste sume in con-
tractele nouilor arenda0 ; Consiliul scolar s fie provocat a pregti programa prepa-
rande, orariul i manualul didactic necesar.
Se anexza i jurnalul din 4 Iulie 1858, prin care Consiliul sceolelor indeplinesce
cererile de mal sus, si constat a la examenul preparandilor scolaril din lista anexati
ad rspuns prea bine dupe manualul metodic ce li s'a propus de D. profesor Velini.
Consilittl propune numirea celor 14 absolventl al preparandei la nouele scolI stescl.
In lista anexat se 'Ate vedea i numele primelor scoli stesci infiintate cu prepa-
randI.
Catalogul preparanlilor carl s'ati examinat la 1 Iulie 1858

Uncle
Metodica
0 FAMILIA SI NUMELE C a ligrafia Purtarea s'au rnduit
i p pedagogia
6 profesorl
Z

1 Borcea Ioane E. E. E. E. I. Bresci

2 Bobescu George . II. E. E. E. I.
3 Donea MI-ilia bolnav A. E. E. I. Pltinisu
4 Istrat Constantin I. E. E. E. E.
5 Corivan Nicolae . bolnav A. E. E. I.
6 Florescu Ioane I E. E. E. E.
7 Scarlat Constan tin . I I. E. E. I. 11.-Iloinan
8 Bondescu Lupu E. E. E. E. E. Bordea
9 Brdeanu Pandele , E. E. E. E. I. Stalin esci
10 Kirit Constantin E. E. E. E. I.
11 Mardare George . E. E. E. E. E. Cordreni
12 Intoniu Ioane E. E. E. E. E. Rchiteni
13 Dascalescu Demetru E. E. E. E. E. Harmanesci
14 Simionescu George. E. E. E. E. E. Costuleni

Doctorul A. Velini, director si profesor. MembriI consiliulul: V. A. Urechia. Doc-

torul Apostoleanu. 7'. Mat' rescu. Barnuliu. Suciu. G. Ionescu Iconomu.

i) Ve01 anexa.
2) WO anexa.

www.dacoromanica.ro
 154

In 10 August 1857, comunitatea trguluI Herta, rg pe Departamentul instruc-

pupa publice sd li se faca scld, cad ea se obliga a da lodalul i lemnele.
Ministrul de atund la scoll, Burki, face in 2 Noembre '1857, raport la Caimacamul
Vogoridi, si el aprob deschiderea sceold in anul urmtor.
In adevdr, la 2'1 Ianuarie 1858, sosesc.e la Herta institutorul A. Saya. 4)
Scela deschis cu 37 de eled, avu in 1860 scolari 65.
Din 1857 este scla din Panciu.
In August 1858, cer sceda primara i locuitoriI din BurdujenI. Acsta se infiint in
Octombre acelasI an 2).
Scla infiintat la Trgul-NeamtuluI cu fondwile mnastird Neamtulul, continua a
functiona avnd si un internat, i cu budgetul urmator :
Budgetul sclei primar din Tergul-NeamOlui, cu un internat de 18 elevi,
pe timp de la 1 Septembre 1856, pan'a la 1 Ianuarie 1857

Sume Sume
generate speciale CHELTUELILE
Le Lei B.

I.
12.033 40 Cheltuelile claselor primare, inca:
2.833 40 D-luI Iosif Patrice, director si profesor de lim.ba la-
fink%
1.666 80 Profesorul de rugaciunY pentru t6te clasele.
'1.333 40 clasei I-a.
1.500 a II-a.
2.000 a
2.000 a IV-a.
200 Un randas.
500 Cheltuelile ex tra-ordinare.
'12.033 40
II.

6.032 Cheltuelile internatuluI cu 18 elevi, insd :

4.000 Cheltuiala tinerel a 18 elevi.
500 Un pedagog i repetitor.
296 Stolnic i sufragiii.
240 DouI randasT.
200 Bucatariii.
296 O splatorild ce va fi si la infirmerie.
500 Cheltuelile extra-ordinare.
6.032
NB. pte stanjeni lemne sa se &a in naturd.
18.065 40
Adecd : Opt-spre-slece mii, sse-sled i cincl leI, patru-Oed banT, cursul pietei,
cuprind in total cbeltuelile.
G. Asaki.

1) Dosarul No. 1.224 0 358, archiva ministerultd de cube.

Dosarul No. 63 RI 1.290, archiva mmisterultd de eulte.

www.dacoromanica.ro
 155

La 29 Octombre 1859, se infiinlz a doua scla de baeli la Baca, cu 60 scolari.

Seda primar din Dorohoi primesce in 10 Septembre 1858,o donatiune importanta
de la rposatul Cminar D. Vrgolici; acesta '11 tasa averea pentru ajutorul unor copii
din sceda publica.
Scla primar din mnstirel Vorona este firrte important, cci in 1858, numra
220 de scolarI.
Mnsiirea pltesce lefa profesorului si '1 di si pmnt de lucru.

In Noembre 1856, orsenii din Trgul Neamtului cer scedit de fete, la Cairnacanul
T. Bals.
Acesta pune resolutiune :
Departamentul bisericesc se va intelege cu D-na Ecaterina Bals, patrema scedelor de
fete, pentru regularisirea infiintfirei un el asemenea scoli. Localul se va lua de la mns-
tirea Neamtulu, iar profes6rea va fi pltit ca si la cele-l-alte scoll de judele.
G. Asaki, care ayea acum iarsi directiunea Departamentului instructiune publice,
propune, ci localul s.' dea mnstirea Ag,apia, fiind-c6. mnstiraa NeamtuluI dupe
hrisovul, sub No. 40, sloboq.it mnstireI de Cimcmie, nu este obligat decit cu se-
minarul i sc6la primar de baell din Trgul-Neamtulut
In Octombre 1858, tot nu era infiintat scla ceruti. Sfatul orsenesc al thrgului in
28 Septembre anul 1858, cu raportul No. 1.100, cere din noil scla de fete si pe la fi-
nea anului 1858, se trimite institutre.
Scela de fete din Brlad este din 9 Noembre 1856. S'a deschis cu 68 de eleve si in
1860 avea 118.
In 1858, se deschid scedele de fete din Peatra, din BotosanI (Septembre 1), din Ga-
lati (Octombre), din Hui (1 Septembre, institutrea P. Lupusor), din T.-Frumos (Sep-
tembre 4), din Ismail, precum Obran' din Vlcov, din Basarabia (Noembre); din Vas-
2) din T.-Ocnei (13 Octombre, cu institutrea Palade).
In 10 Noembre 1859, se deschide sc6la de fete din Roman. 3)
La 8 Octombre, se deschide scrila de fete din Bacati, cu 64 de elevi, iar in 1860 erail
80 eleve. 4)
La 31 Octombre 1859, s'a deschis sceda de fete din Flticeni. 5)

Tte imbunatatirile proiectate in anul 1859, sub Ministrul A. Tiriakiu, in Moldova,

sunt artate de V. A. Urechi, pe atunci director al MinisteruluI instructiunei publice
din Moldova, att in anexa explicatre budgetului pe 1860, cat i in volumul din ope-
rile sle complecte, sub titlul Didactic,a. Ar fi apnipe cu neputinl. s. Inregistrm adi
extraordinar de numerse actele din 1859-1860, imbrtisnd scla romn in genere
diversele organe culturale.

2) Dosarul No. 1.363 si 406.

Primele fonduri pentru deschiderea sc61e1 de fete din Vasluiti, s'a adunat prin subscriptiune pu-
blicA in aura de 240 galbenl. Sc6la s'a deschis la Septembre 20.
Dosarul No. 1.382.
Dosarul No. 1.379.
3) Dosarul No. 1.320.

www.dacoromanica.ro
 156

Totusl dam loc In anexa urrnatrelor acte, cu referinte la scla primara. 1)

Instructiuni relative la predarea diferitelor materh in scraele prirnare dupe pro-
grama lor. Aceste instructiunl serse de mine sun t primele, care a fost date invta-
torilor din Moldova. Ele pot fi in unele prtI modificate de didactica de ast'adI, dr nu
ma putin constitue un progres asupra trecutuluI;
Raport asupra budgetuldi sc6lelor din 1859;
Din acest raport se vede, ca guvernul din 1859, WU*. mai multe scolI primare prin
judete i destin 60.000 leI, pentru tiparirea cartilor scolastice, pe tanga c& dot& colec-
tiunile sciintifice si regula situatiunea sclelor primare in mod avanVigios fata cu pri-
mariile ;
Discursul la deschiderea consiliuluI scolar pe 1859, in care se pote Imbratisa pla-
nul aprpe In treg propus de mine D-lul Tiriakiu;
Se intiintzi in 19 Decernbre 1859, un comitet de Drnne sub presedinta M. S.
DianneI Elena Cuza, Insrcinat cu inspectiunea suprema a tutulor sclelor de fete ;
Memoriul despre starea invtatureI publice in Moldova la 1859. Prin acest me-
mori& se desfasur i maI bine planul urmrit in invtamntul national in genere. 2)
Tte ace ,te anexe privesc negresit nu numaI invtamntul primar, dr In genere,
trite sailele de orI-ce grad. Sa inregistram totusI in mod separat i uncle acte cu refe-
rint la sedla s&tse.
Datorl suntem sa recunscem, ca istoric impartial, ca anul 1858, de si an nefast re-
cum in istoria politica. sub Caimacamul Vogoridi, este totusI o data memorabil& in istoria
scleI satesdi din Moldova. Est jrumalul incheiat de Ministrul Principele D. Cantacu-
zin In luna Octombre 22.8)
cAvndu-se in privire, c cea maI important& legiuire, pentru tr este aceea prev-
Outi la sectia I, lit. A, din regulamentul scolar, unde prin 14, se legiuesce intiintarea
de scoll satesci pentru a inzestra pe fili locuitorilor, cu cunoscinte neaprat trebuit6re
stareI lor, si a forma din el gospodarI bunI i 6menI cu frica lul Dumneleti.
Avndu-se in privire, cfi prin urmtor, sub No. 16, se prevede acum de o-data for-
marea unor asemenea scoli, ate una de fie-cave ocol, prin urmare In numr de 63 0
si se vor ase0a in satele cele mal poporate din centrul oclelor.
Avndu-se in privire, cA pentru a se face un inceput si a se da un exemplu numal
putin in privirea celor prev6dute de acelasI 16, pentru mosiile clerului, pe Lang& m-
surile luate pentru cladirea de case de seed& pe la tte mosiile clerultif, atat pmntene
cat si cele inchinate, subscrisul a isbutit pana acum a deschide la 1 Septembre conti-
nit un numr de 25 de scoli stescl pe la osebite mosil, earl acum se gsesc bite func-
lionnd.
Avnd in vedere, c pentru trgurile din moil Infiintate, dupe lista primit de la Mi-
nisterul de finance pe langa adresa No. 6.661 din anul curent 1858, s'afi fault midlo-
cire la Ministerul din launtru, prin adresa No. 7.012, pentru a se executa pe proprietar
a infiinta sclele cerute de acelasI 16, pe temeiul declaratiaor pstrate In archiva
ministerulul din partea unor asemenea fete.
Avndu-se in privire, ca in ttrma celor de maI sus expuse nurnaI pentru infiintarea
sclelor de cede nu se gsesc Inca luate msurl de aprOpe.

2) VedI anexa.
Vell anexa.
9) Dosarul No. 71 gi 1.180, din 1858, archive ministerulul cultelor.

www.dacoromanica.ro
 457

Subscrisul recomendza prin acsta sectieI respective (D. Melidon) a inainta de indata
urmatrele
S se ordone tuturor administratfilor, ca sA chibzu6sca pentru fie-care ocol satul
cel mal potrivit in care s'ar putea aseda sc6la elementar, conform celor prevdute de
mal sus citatul- No. 16, dupe care administratia sa raporteze Wit de numele satuluI,
eat si de num6rul falcilor si a populatiunei lui, precum i numele proprietaruluI;
Indat ce se va primi sciinta, s se faca pe de o parte Indemnare proprietateI a pun e
In lucrare casa de scla, iar administratieI i se va recomanda a executa aducerea la in-
deplinire a unor asemenea lucrri, asIa ca pana la 1 Septembre anul viitor 1859, tte
asemenea case sa. se gsse. gata, impreuni cu inobilatia trebuit6re dupe anume plan ;
Pentru preglirea unu asemenea plan se va pune Insarcinare architectulul Cae-
tanovicI, recornandandu-i-se a prevedea tte trebuintele unuI asedmnt destinat pen-
tru scli;
Ua asemenea plan. dupe ce se va pregati se va supune aprobreI SfatuluI spre in-
cuviintare cerndu-se tot o-dat deslegare si de catre cine urmza a se plti lefile pro-
fesorilor i cheltuelile sclelor.
Planul In cestiune, maI sus, este gata numaI In 6 Martie 1859, dr e facut prea lu-
xos de re-ce devisul iaie suma de 77.228 le. V. A. Urechi inapoesce acest plan
architectuluI, spre a '1 modifica la un pret mult mai scadut.
Un plan me potrivit era cel din 1857, proectat In forma a.csta :

/4Y "if
17

-1

r--
ra

- '
/4,/ // 4'
2'5
Av
r
AM' AMY/ 4
I 76343s t1 5

Temelia de peatra, zidul de caramida i acoperemntul de sindril.

2. Ferestrele tn dou6 canaturl si de sticla.

www.dacoromanica.ro
 4.88

U0le i ferestrele cu balamale i incuetorI de fer.

Odttile pardosite cu scndurl.
Bncile ca acelea ale scle/or tinutale.
Zidirea sci se rani dupe plan, sub privigherea architectuluI tinutal.
Planul acesta se d. D-sle revisorulul Iancu Pavlov.

Mal tirslift numal, la 1859-4860, eti am simplificat planul de scelli 0 '1 intocrniti
aIa, ca s coste mal putin i sa fie maI comod pentru prirnirea In scoll 0 de fete mid.
Eat acest plan :
o

Plan de scl siitse

Dupe acest plan urmg a se construi binaua de cdrmid In grosirne de una 0 ju-
mtate cArmida, dcA ar5.mida va fi in lungime de o palmi pr6stA, lar Alud mal
atuncI va 11 de dou carAm41. Temelia se va face de piatrit, (idea va fi Inlesnire de ase-
menea material, tar de nu, se va face de cAretmid ars. Acopermntul se va face de

www.dacoromanica.ro
lemn de brad, acoperit cu pindril sea dranit. Dupumelile se vor lace de scandurT de
brad, pi plafonul de scanduri ceruite. Podul de deasupra va fi lipit cu lut, in scop de a
tinea cAldur, pi pe unde va fi mg mare inIesnire de crmid, se va pardosi cu de acest
material, apeslat flume In lut fr var. Upile pi ferestrele vor fi de brad (led nu va fi
inlesnire de lemn de frasin st`i stejar. Ferestrele vor fi duble ate in cloud canaturT, fie-
care legat Cu 4 zv6re pi 8 balamele i cate dou carlige. Upa antreului va fi cu lu-
mine d'asupra pi In dou canaturY, legate cu 4 balamele, o br6sca i dou8 zv6re.Upile
Inuntru vor fi numaI de un canat, legate cu dou balamele pi o brelsca. In sfirpit, ttitii
zidria, uilep't ferestrele vor fi dupe dimensitmile artate in plan. Fundamentul se
va spa la adancime de 4 palme, unde pmntul va fi bun pi sntos.Lrgimea teme-
lief va fi de 2 V, palme la pmnt snitos pi de 3 palme la pamnt slab.La didire se
va intrebuinta numaI var i nisip.
Acesta e planul ce se impunea arendailor moOilor mnstiresci pentru construirea
localurilor pen tru scle.

Prima preocupatiune a guvernmntului national al lui Alexandru In I, a fost ne-

grepit see& s.tsr,. Mai 'nainte de ttte s'a gandit s imbuulttsc cunoscintile Inv&
ttorilor, de aceea pentru pregtirea de lavttorT se complect sceda normal din
Trei-Ierarcla (preparand), cu profesori eminentI ca D-nii B. P. Hasdefi, pen tru partea
literar i Gr. Cobalcescu, pentru partea sciintificA, pe cand insupi Directorul ministe-
rului instructiunei publice V. A. Urechi conducea clasa I lancasterian din TreI-
Erarchl, pentru ca institutora acesteT clase sa introduc metodele didactice cele mai
noui, ca s serve de model candidatilor din sc6la preparand. Este de negrit aventul
ce lua. preparanda Vasilian. primar alipit la ea prin asernenea impreun lu-
crare a atator brbali.

O msur important s'a luat in Mille 1859, cat privesce invlmentul fetelor de
steni.
S'a decis, c in scalele de baeti din sate se pate a se admite i fetele de la 6-12
ma. S'a promis'invttorilor o adugire de remunerar indat ce vor proba, a aft in
sc6la un numr de fete.
Eat actele importante schimbate in acst privinta :

Copil din acta cu No. 1.373. din anul 1859

Jurnal
1859, Tunic 49.
Considerand c 26, lit. c, din regulamentul scolar, vede in scalele de fete misllo-
cul de a se forma din tinerele patriei, sotii i mume bune in care rzim fericirea
casnici a familieT pi basa pentru crescerea cettenilor.
Considerand, ca vitalitaee nationald repcle tot-d'a-una in masa poporului i eft sin-
gurul mislloc de regenerare nationald este regenerarea poporuldi.
Considerand, ca scoff pentru sexul brbtesc aft inceput a se face prin sate.
Considerand, cii echilibrarea de inteligentit intre ambele sexe este o garanlie a bu-
nei armona pi a moralitatei familiei.
Considerand, ci educatiunea sexului femeesc este o ante necesitate In re,generarea
poporuluT, flind-cii ele sunt menite a face din fie-ce familie cate o scitt, unde pe ling

www.dacoromanica.ro
 ido
educatiunea sufletsci s pat& da copiilor lor i primele notiunl desvoltatare inteli-
gentel ;
Ministerul simte via trebuinta de a se incepe infiintarea grahnic de asemenea scolI
si pe la sate.
Considerand insd strimtorarea de mi4lace In care se and budgetul instructiune pu-
Mice ;
Considerand si necesitatea de a se uniformisa cat mal mult invetatura elementard
pentru ambele sexe, spre a nu rumpe echilibrul lor de inteligent, ceea ce provea de-
sarmonie i nefericire In familie ;
Considerand cd scolara sitenI de partea brbdtesc,, atilt dupe regulament cat si dupe
experienta anilor din urm, se ved a nu putea frecuenta sclele stesel decat in timp
de iarn, cand nu sunt chiamatI la lucrul campului;
Considerand c cea mal mare parte a anuluI scdlele reinan disponibile;
Considerand ca fetele stenilor mal putin sunt ocupate cu agricultura, mal ales In
vrsta de la 6 anI pana la 10-12;
Considerand ca chiar este de datoria guvernulul a conluera la stavilarea sexulul fe-
meesc de la muncT nepotrivite cu slabele sale puteri fisice, i prin urmare dauntare
sanetateT publice;
Ministerul crede, ca lipsa de scoll de fete pe la sate, se pate, cu putin cheltuiald
mai lesne inltura, decretandu-se, ca cel pulin tot timpul in care scla siitsca ar tre-
bui si rmana Inchisa pentru bderi, din causa lucrirei pamentuluI, ea s fie deschisa
pentru copilele sdtenilor, de la venta de 6-12 anT, pe langi care si iarna s'ar putea
asemenea otri cate-va ore, in duce Ole pe fie-ce septemand, in care beneficiul scaleT
s fie iarsi acordat numai fetelor.
Sectia va comunica jurnalul de fat ConsiliuluI acolar, cerend socotinta In asemenea
cas, i fiind conform cu aceea a Ministerulta, Consiliul o-dat cu comunicarea ob-
servrilor sle, sa chibzusca grabnic statute si programul ce ar crede mal neinerit
pentru instructiunea elementara a copilelor satenilor romanI.
Directorul MinisteruluI, V. A. Urechiei.

Onor. Minister de culte si instructiune publica

Consilita acolar
Raport.
La oficiciul Onor. Minister, No. 4.658, pe lang care comunic copie de pe jurnalul
incheiat, sub data 12 Iunie curent, in obiectul participril copilelor stene la invetd-
tura publica, cu onare se respunde: cA consiliul cu o vie multamire si in unanimitate
aprob mesura ministeridd i hotdresce, ca pentru asemenea scale sd se aplice programa
statutere astql in vigare pe la scalele filiale din Iasl,iar incat pentru lucrul de Wing.,
consiliul Iasi la dispositiunea onor. Minister, spre a chibzui dupe mesurile pecuniare de
care pote dispune.
Inspector general al scalelor, N. Ioneseu.
Dr. Apostoteanu. Sticiu. Miele. Icononiu.
No. 79. 1859, Inn ie 47.

Asupra raportuluI de sus, am dat urmatarea resolullune:

Se va face referat la consiliul Ministrilor,prin care se va areta consideran tele de pe

www.dacoromanica.ro
jurnalul incheiat de subscrisul, cat i modul cuin aceste scoli de fete se pot intretine,
cerendu-i-se invoire de a se prevedea In contractele viitre de lmposesuire de naosiT, mi-
cul spor pang. la 3.000 pe an, pentru profesori, spre desdaunare pentru noua sarcini ce
li se va da, de a avea clase si pentru fetele stenilor, iari pani ce asemenea spor se va
regula in ask mod prin contracte, pentru mosiile deja In posesie, si se Invoiasci Mi-
nisterul a le slobosii din economifie case clerului.
V. A. Urechid.

PRINCIPATELE-UNITE
Referat
Ministerul cult utui i at instrucliunei publice. Seepia I-a.
Considerand, c 26, litera C, din regulamentul scolar, vede in sclele de fete misl-
locul de a se forma din tin erile patriei, sop i mume bune, in care rzimi fericirea
casnici a famine si basa pentru crescerea cetitenilor ;
Considerand, ci vitalitatea national& resede tot-d'a-una in masa poporului, i ai sin-
gurul mislloc de regenerare national& este regenerarea poporuluI;
Considerand, c numai prin respandirea invetitureI si a moralitteI prin wolf, se pte
ajunge la acest scop ;
Considerand, ca scoli pe_itru sexul bdrbtesc a inceput a se face prin sate ;
Considerand, ci echilibrarea de inteligenti Intre ambele sexe, este o garantie a bu-
neI armonii si a moralititel familiel;
Considerand, ca educatiunea sextilui femeesc este cea d'antei necesitate in regene-
rarea poporulu1, fiind-c ele sunt menite a face din fie-ce familie cate o seek, unde, pe
tang educatiunea sufletesci, se pte da copiilor i primele notinni desvolttre inteli-
genteI ;
Ministerul simte viil trebuinta, de a se incepe infiintarea grabnici de asemenea scoli
si pe la sate;
Considerand ins strirntorarea de misfike In care se afta budgetul instructiuneT pu-
buce;
Ministerul, in unire cu consiliul scolar, a chibzuit, ca invelitura fetelor prin sate
s se &a In aceleasi scoll infiintate pentru betI, regulandu-se pentru acsta ore si
slile osebite, in privire maI ales, cd. scolarii Wen' de partea brbitesci, atat dupe re-
gulament cat experienta anilor din tu.m, Se ved a nu putea frecuenta sc6lele s-
tesci Omit in timpul de iarn, cand nu sunt chimati la lucrul pmentului, in cat cea
maI mare parte a acestor scle reman disponibile.
Acest mesura de cea mal ante urgent pentru tea, pe lang c asigurezd o larga
parte de luminare intelectual pentru masa matiunei, fdrd a ingreuia Statul eu cheltu-
iald Impovartre, apoi este si frte favorabil uniformisirei cat mal mult a invetturei
morale pentru ambele sexe; subscrisul are onre onre a o comunica apreciatiei Onor.
Consilitl de ministri poftindu'l tot o-dat, ca in privirea sporului de munc, ce vor necesita
pen tru profesoriI sitescI o asemen ea in douiti sarcini si in privirea slabului salariil de 2.600
lei pe an, ce le este asignuit acum, s bine-voiascd a Incuviinta sporirea acestul salariii
pani la 3.000 lei pe an, care spor, pentru mosiile ce ail a se Imposesui in viitor, si se
prevad prin contracte in sarcina posesorilor, dupe pilda urmat i pani acusa, iar pen-
tru acele ce se gdsese acum. imposesuite, a se pltesci i acest spor tot din casa cleru-
if

www.dacoromanica.ro
 444

14 cti Incepere de la 1 Septembre anul curent, (dud urmezti a se deschide inv6ttura

pentru fete), precum se urinza si pini acum profesorilor de pe la mosiile, unde nu ail.
urmat Ind o noul imposesuire, spre a o prevedea in contract.
V. A. Urechicl.
No. 4.937. 1859, Iunie 24.
Consiliul de ministri ail aprobat. msura si atuncI s'a luat dispositiunea urratire:
Se aprob dispositiunile prevdslute de consiliii, pentru care se va i face cunoscut
firofesorilor stescl, a incepe eursurile pentru fete, dupe dispositiunile ce Insisi vor chib-
zui de mal potrivite In impregiurrile loc,ale, iar sporirea de salariii, prev6slut pentru
asemenea mesurI, nu li se va slobosli cleat de la data, c,nd In catal6gele ce vor presinta,
se va gsi coprins numrul de 10-15 eleve.
V. A, Urechici.

Onor. Minister de culte 0 de instructiune public

Consiliul molar
In urma oficiului Onor. Minister, cu No. 7.116, din anul con tenit 1859, ating6tor
de reorganisarea sclelor stescI, in chip de a putea fi frecuentate si de fete, insrci-
land pe D-lul Doctorul Anton Velini, spre a studia si a presenta un proiect de cele
mal sus artate, de la D-luT s'a primit referatul cu data din 13 Decembre, anul conte-
nit, prin care opinzi, ca bietiIs Inv* numaY In lunile de iarn, iar in lunile de vra
sa Inv* fetele; Consiliul ins este de prere, ca s se lase in buna chibzuinta a pro-
fesoreluI, ca adea, s invete betil inainte de mas, iar dupe mas s Inv* fetele, iar
de cum-va D-luI profesorul ar socoti a ar fi me potrivit, atuncI pote ea fetele sti. Inv*
impreun cu HOY In aceleas1 ore, punndu-se ins Inaintea D-lor profesor!, a numaY
aceI insuratI, sci urmeze a Invla si pe fete de la vrsta de slece aril inainte, lar ace' ne-
insurall, numaI pnii la aceea de slece anI.
Presedintele consiliului, V. A. Urechia.
Miele. G. L Iconomu. Z. Columb.
No. 10. 1860, Ianuarie 8.
*
Eat unele din datele, la care se deschise scoli stescI, in 4858 si 1859.
In 27 August 4858, sciila la HrmlinescI, judetul Suceava.
Septembre ,, If n CostulenI, !' Iasi.
,, ,, 71 II Stnilesc! ,, ,,

,, 29 ,, ,, ,, ,, Satul-Rusl 1)
1, ,, ,, ,, ,, BogdneseT. 2)
,,, ,, ,, s, Satul Preutesd.
I, August ,, ,, ,, MrsescI. 3)
Septembre ,, ,, ,, flidft.enI, judetul Suceava.
,, Deeembre ,0 ,, ,, SinescI ,, 14.4)
2) Dosarul No. 73 fi 1.298.
.2) Dosarul No. 72 fi 1.297.
8) Dosarul No. 77 fi 1.302.
4) Dosarul No. 79 pi 1.803.

www.dacoromanica.ro
 In Octombre 1859, scAla la Cotul-VamesuluI.
n n Pipirig, judetul Neamtu.
77 77 n 77 71 Lipova.
22 n n n Sceda mixti din Ninescr, judetul Bacid.
17 1, n n n Bunescl.
Noembre n n n Sabasa, judetul Suceava.
n M6nistirea Cosula.
Satul Cretescl.
Decembre n n n Budescil-PrecesteI, judetul Neamtu.
Noembre 1858 n n MAnistirea Bogdana.
In 26 Iunie 1858, D-luI LogofAtuI Iordache Costache Boldur, prin testament obligi
pe fiul sAt a tine o soili normar pe mosia sa HudescI, asiguri 300 galbenI in mosie
cedzi 53.172 leY, ce are de luat de la Stat pentru tiganil desrobitI.
In 10 Iulie 1859, sc6la de la Bircu i GosmanI.
Invttorul, preotul G. Ionescu, primesce lfa incii de la 1 Martie.

Trecnd de la scdlele primare la cele secondare, constatim urmit6rele: Deschide-

rea de scoll reate in Moldova, in luna tul Octombre, de si ele nu figurad in budgetul
pe acel an.
ProfesoriI numill la sc6la reali din Ias1 ad fost D-niI doctor A. Velini, M. Gheorghiu
si Partenie.
Noul guvern al lid Alexandru I6n I Cuza, a gsit in Ianuarie aceste scoli reale fira
niel' o regula i lefile neplAtite pAni la Ianuarie. Eati reclamatiunea profesorilor
crrile urmate in acsti

Onorabilului Minister al cultelor si al instruqiunel publica

Pro fesorii sclei reate din Capitahl
In fi intAndu-se, con form regulamentuluI scolar, scla real& aicea in Capita' i, subscrisil,
prin decrete chiar de la infiintarea acesteea, a fost insArcinall cu predarea diferitelor
obiecte prescrise in programul respectiv. Despre succesul acestel sc6le, Onor. Minister
se pede convinge de pe notele examenului Antjil al anuluI 1858-1859 si din rapor-
tul D-lui delegat, ce ad examinat la acsti scli. Insi subscrisii, pentru asemenea pos-
turI de spte lun, adecA de la Octombre anul 1858 si pAnA acum, n'ad primit nimic
din salariile, ce li s'ad asignat prin decrete.
De aceea dri, cu respect se rAgi Onor. Minister si bine-voiasci de a regula solvirea
salariilor cuvenite lor pAni acum, in privh.e, nevoilor urgente ce 'I inconjuri.
Dr. A. Velini. Partenie. M. Gheorghiu.

Referat
Samela mtelo,. i a mitelor
Mal 'nainte de a se pune in lucrare resolutiunea insemnati pe suplica de fati, sub-
scrisul cu respect referzi Onorabilei Camere, ci. Onorariul acestor profesorI nu figu-
rzi prin budgetul anuluI trecut 1858, *dupe care ar trebui si se urmeze potrivit con-

www.dacoromanica.ro
 464

ventiunei, in cAtA vreme acest al anului curent nu va fi intrit tug profesori

dupe ordinul No. 10.641, ce se pAstrzi la casierie, se cunsce functionnd Inci de la
4 Octombre anul trecut, si suma, ce li se cuvine pn la 1 Ghenarie anul eurent, s'a
dat In rmsit, ce are .a se pl'ati prin.suma anului trecut 4858; prin urmare se cere
deslegarea atAt pentru anul trecut, precum i pentru acest curen t.
Sames, Antoniad. 1859, Malt. 8.

Resolutiile puse : Va regula slobo.).irea salariilor cuvenite. Alta: eSa se slob6d.

Niel in 17 Octombre 1859, nu eraii pltite aceste lefl, precum se vale din urint6-
rea ordine &Ire sAmesia st6lelor :
Ordinul cu No. 892, din 17 Octombre 1859, di tre casieria Statului
Asupra tAnguirei primite de la profesorii scleT reale din capital, c nu li s'ar fi OA-
tit salariile euvenite, s serie casieriei a regula de indatA pltirea.
V. A. Urechici.

La Galati in& era scla real, care merge tot asa de ril, in tte privintele.
La Brlad gimnasiul Codreanu, infiintat In Octombre 1858, cu 18 elevi, In 1860
abia are 39 de scolari i Ind, dupe ce In 1859 Ministerul a acordat acestuT
dou burse de scolari. 4)
Gimnasiul din Brlad cerut Epitropia proprietfitei orasuluT, oferind case pen tru
instalarea IuT. PAn ce s se repare casele acestea, clasa I gimnasial s'a deschis cu 16
scolari, la 1 Octombre)chiar in localul sclei primare, cu duoi profesorI: D-nii VrgolicI
si Ulis Filalite. Mal apoi, in Martie 1859, Ulis Filalite a trecut la scla din Galati, In lo-
cul demisionatulut Adrian, iar in locul lui Filalite, la Brlad, a fost numit D. Panaite
Chenciu. 2)
La 1 Septembre 1859, directorul Ministerului instructiund publice, V. A. Ure-
chi, a deschis cu solemnitate gimnasiul din Botosani, punndu-1 sub directiunea pro-
fesorului Paulini. 3) Deschis cu 10 elevi, la 1860, abia avu 43, in duo clase.

O buni xnsurii s'a luat de guvernmntul cel nog al lift Alexandru In I Cuza, prin
desfiintarea selelor catihetice din judele.
In urmarea msurilor luate de acest Minister, pentru intrunirea sclelor catehetice
tinutale cu acele publice primare ordinare, se publicA spre sciinta si regula cuT se cu-
vine, c scolarii desfiintatelor sea eatehetice, insmnd cursul primar, vor avea aceleasi
drepturi i beneficii ca pAnA acum, fiind-c In sclele primare pot invta, In ore libere
benevole, obiectele speciale ale programului catehetic, preeum: leturgia, tipicul, en-
trile, etc.4)
No. 11.233. 1859, Decembre 15.

Dosarul No. 4.378, archive Ministerulul de Culte.

2) Dosarul No. 4'72, din 1859.
2) Dosarul No. 1.376.
2) Desfiinlarea sc6lelor dise calehetice, a curial abusurile hirotonireI de candidatl ignorantI 0 a
dat mis116ce mal multe la compleclarea personaluluT seedelor primare la sale 0 din orave.

www.dacoromanica.ro
 165

Acst desfiintare, pe care o aveaii in vedere i guvernantfi de la finea anulul.1858,

necesitase infiintarea seminarlilor eparchiale. km v64ut maI in urm infiintarea semi,
nariuluI de la Husl, sub Gr. -Ghica.
La Roman Iconomul D. Matcas este insrcinat, in Martie1858, cu adresa No. 2.008,
data prin telegraf, ca impreuni Cu locotenentul de Episcop, sa caute case pentru a se
infiinta seminarfii.
Cu raportul No. 2.358 al Directorului Departamentulul cultelor, din 12 A.prilie 1858,
si cere aprobarea CaimacamuluI Vogoridi, s se organiseze seminarifi in Roman.
Seminariul se deschide la 1 Septembre 1858, in presenta delegatuluI Ministerulul,
D. Christodulu-Cerkez. 4)
Acest seminarifi am u in anul I 76 de scolari si in anul urmAtor 86.

La mnstirea Neal*lu Inca era un seminarifi, conform brisvelor anterire, dar

mergea f6rte Mil In 10 Aprilie 1858, cu adresa No. 2.382, pr6v6ca Ministerul pe sta-
ritul manstirel si pe Sobor, slicndu-le :
aCu mahnire se privesce, ca acele sante mnastiri, In contra principiilor consfintite
de chiar asedam6ntul de care se carmuesc . . . . , sta. pe loo de anI IndelungatI si nu
face nimio pen tr'it luminarea 16reI. Prin urmare, dca din trecut se scie, ca a pus atata
ingreuere la inflintarea de sc6le inuntrul mnstirilor si la Trgul Neat*, precum an-
t6iii se proectase ; d6c se scie, c desfiintand internatul din Trgul-NeamtuluI in timp
de iarn, de aft maI Minas copiI r6tacind, pana ce i a adunat printil lor...
Ministerul face mnstirilor severe imputan l si pe lana acsta le mal cere s oblige
pe arendasiI ion in deobste, sa Lei case de scld, dupe planul trimis de mai 'nainte de
Mitropolie, sa dea acestor schle cite un r6ndas, luminatul i nciiIitul i sa platscli
inv64atorilor cate 2.400 le pe an, oil s nutnsca rneinastirile inv6tatorI dintre calugarii
btanI3 earl sa deprinda pe fiil de stenI a ceti, a scrie, a socoti i principfile religiunel.

Seminariul de la Socola atrage atentiunea DepartamentuluI bisericesc hici din 1857,

dupe cum am v6r,lut, dupe intrigile maI cu srn a Vldical Suchupan, care era r6n-
duit membru in comisiunea de anchet a seminariulu. Adev6rul e, nu di semina-
riul merge& r6, ci cA Filaret Scriban se declarase partisan al unirel Principatelor
decl CaImcmia voia s. 'I inIatureze spre pedps, din fruntea seminariulul.
Se nscu conflict intre Mitropolitul Sofronie, care tinea cu Scriban i intre eful De-
partamentulul bisericesc.
Dam In anexa 9) actele relative la acest conflict din 1857.

In 1856, Archimandritul Melchisedec, abandona postul de profesor si inspector al

seminariulul Veniamin si trece ca rector la seminarul din Hui.
In acelasl an, se trimit la Atena pentru studiile teologice absolventii: Clement Nico-
lag, Filaret Dimitriu si G. Erbiceanu; iar Ghenadie Enaceanu i Erodiaconul Dames-
chin ail fost trimisI la Halchi, in seminariul cel mare al patriarchieI de Constantinopole.
Personalul didactic al seminariuluI Veniamin, in 1858, se imbogatesce prin numirea
ltfi Aug. Scriban, care a studiat la St. Peterburg, la catedra de retorica, etc.
In 1859, Departamentul instructiuneI publice intra ou referat la consiliul de mini-

Dosarul No. 196 din 1958,

VeTt anexa.

www.dacoromanica.ro
 166

tri, sub No. 7.367, din 15 Septembre, i cere desfiintarea EpitropieI speciale de la se-
minarid 0 trecerea seminariilor sub directa administratiune a DepartamentuluT, pe
considerantele ce se pot vedea mal la vale.

Referatul No. 7.367, adresat Consiliului de miniytri la 15 Septembre 1859

Monitorul oficial de Simbt 31 Octombre 1859.
Din alaturatul in original raport, sub No. 26, presentat de seeretarul caneelarieI E-
pitropieI seminarulul central din Socola, Onor. consili se va putea lamuri indestul de
impregiurrile complicate, in care ad. &Out lucrrile privitre, atAt pe a EpitropieI, cat
v,i pe acelor alte 2 seminaril eparhiale din Ora, i. care pina acum ail adus dupe sine
intrerumperea i destvrita desorganisare a unor aqedaminte de educatiune publica, eu
atAt mg importante, cu cat ele se gasese menite specialmente, a produce pentru tra
preotiI trebuinciog pentru conducerea moral 0 religiosa a natiund.
In vederea unor asemenea impregiurarI:
Considernd cap. . . . din regulamentul organic ;
Considernd art. . . . din actul constitutiv din 1/ ;

Considernd, ea prtaia Mitropolitulul la atributfile MinisteruluI cultelor i instruc-

tiuneI publice, legitima sub Regulamentul, care facea din religiunea ortodoxa o religiune
domnitre In Stat, este nelegitima dupe conventiune, prin care We culturile creqtine
sunt nivelate In drepturI i datoril;
Considernd art. 37 din acsta conventiune, prin care acsta garantia, exclusiv a P.
S. Mitropolitul, se cun6sce abrogat, ca contrara nouldi regim ;
Considernd, ca. *Inca de la 1849, *i chiar sub regimul reglementar, s'a consta.tat ne-
eficacitatea comitetelor asupra Invtaturei publice, prin oficluI princiar No. 46 din acel
an, (Manual tom. II, pag. 303), i le aii i desfiintat in genere, luck, numaI prin o cu-
ris contradieere, msura gasita sie nepotrivit pentru instructiunea din tra, s'a men-
tinut totuI in privinta instructiund din seminar ;
ConsiderAnd, a chiar i dupe oficiul No. 46, ail urmat noui desaprobrI a mentineret
Epitropiilor, att prin tristele resultate ale invlature i ale neuniformisreI i spre ve-
derata daun a educatiuneY nationale, cat i prin promulgarea nouluT aedmnt seolar
din 1854;
ConsiderAnd 98 din acest aqedmnt, care special abreiga sistemul de Epitropil;
ConsiderAnd 63 din acest aedmnt ;
ConsiderAnd, e statutele pentru reorganisarea seminariilor, alctuite in 1851, de qi
votad prin 8 Ore-cum a se intemeia pe 64 din regulamentul scolar, sunt ins in ve-
derat imponcisiere cu principiile generale pe care legiuirea sclelor din 1851 este in-
temeiat ;
Considernd necuviintele inmate in anul acesta, la seminarul din Socola;
ConsiderAnd, art. 4 din jurnalul incheiat la 23 Maiii contenit, intre P. S. Mitropo-.
litul i Exc. Sa Ministrul cultelor, 0 prin care P. S. !mug reeunoscea necesitatea de
reorganisare radical la seminariti, spre a '1 pune in stare de a produce tot binele ce
se atpti;
Considernd, in fine, c,A prin acela0 articol P. S. Mitropolitul patruns de convingere,
ca progresul setlelor eere privigherea directa a MinistruluI de instructiune publica,
frte nemerit subrdonzi studiereI aplick eI acestui Minister, proiectul de reorgani-
sare al sclelor clericale, In care prin aeel jurnal s'a Insreinat Epitropia,z

www.dacoromanica.ro
 ,.-- 167

Pe asemenea considetuntet si pe temeitl c conventiunea cere centralisarea tutulor

averilor Statultd, precum In curnd se si recularisar i averile mnstirescI, seminariile
se luar de minister si ele primir prefacerT, sub noua administratiune a Departamen-
tului, ba si o nou organisafiune.
In darea de sm a MinistruluT Mapolache Costache, cAtre Divanul ad-hoc pe 1859,
se amintesce despre anchetele urmate la Epitropia seminarse4 in 1858 si in Maj 1859
despre concentrares administrrel centrale, cu avutul lor, in Ministerul instructiuneI
publice, spre a se pune capt decadentei, in care se inglodat mervl acele importante
aseslamnte, menite a ridica in 1611 morala i respectul cAtre religie. Acst mtsura a avut
imediate resultate de economiT in cheltuelile sc6lelor catihetice, earl existat necomplete,
In neregula cea mat mare si de prisos, alturea cu cele primare, uncle aspirantiI de a
infra in seminariI putead gsi aceleasT stun pregatittre. Un alt resultat al concentr-
ref administratiunei sc6lelor seminaricescl, in Minister, a fost progresiva lor reimpopo,.
rare cu scolarI. Nu trebue ins& s negrn, c adevtratele resultate ale acesteT mtsurT,
stall atarnate de la strta ce se face cleruluT in tr, dupe cum din project urmz a se
supune studiultt Adunrei, cAt si de la aprobarea ce Adunarea va da proiectuldf de lege,
pregtit pentru radicala reorganisare a seminariilor.
Inflorirea acestora, fiind In legAturi C14 chirotoniile incredintate elerulul inalt, s'a
staruit cu t6te puterile, de a se opri acele nelegale. Wei promisiunI solemne, ca
nisce asemenea hirotonirl vor content, s'at dat Ministerultii, ele totusi s'at reinnoit, cu
dauna a until insemnat numr de candid* eqill in 1859 din seminariT.
Eat publicatiunea inaintat, pentru a opri chirotoniile de preop i chiar de calugri
ignoranp :
Este cu d'inadinsul oprit, de a se mal primi in tagma preotsci alp candid*, decAt
numaI pe aceI ce vor fi deplinit cursul Invlturilor teologicescI. De unde de la sine se
intele.g.,e, cA acst legiuire privesce nu numal pe acei ce ad a fi preop de mir, ci mal
Ortos i mat mult pe acei ce ad a fi asupra lor povluitori; apoI, fiind-ci numaI din
preotii din partea monahicse., dupe canne, se pot ortndui in treptele cele mal 'nalte
bisericescl; pentru acsta, pomenitul articol al reglementulifl se aplica, dupe drept cu-
'Out, mal Ortos asupra preotilor monahicescI; drept acsta, sus pomenita legiuire, va
avea deplin a sa aplicatie, la tlarea de orI-ce fel de cin, st dreg'torie bisericsci, adeci,
la intdmplare de loe vacant, de protoeretl, proestos, dicasteriot, egumen, archimandrit
archiereti, nimenT nu se va putea Ondui, niel hirotonisi, ci numal din acele fete, earl
vor inrapsa maI nti atestat de deplinirea cursulul invtturilor teologicescT, de earl
fete se all acum destule in tr, parte intrate in euros, parte doritre de a infra, in-
telegndu-se, el asupra acelor din IeromonahI, cart ad apucat a lua cinurI bisericescI
an ume : Archimandrit i protosingel, acstA legiuire nu are lucrarea ei.s

Pen tru pregitirea de profesori superiori, primele guverne ale Domnitorului Alexandru
I, ajut co burse pe scolariI din facultatea filosofic, ba chiar si pe aceI de la facultatea
de drept. Ask result& acsta, din actul urmtor:
Copie dupe adresa Ministerului trebilor streline, cu No. 1.711, din lanuarie 1859,
ceitre acela al cultelor fi al instrucliunei publice
Referatul acelul Onor. Minister, sub No. 3.992, artttor cerereI, ce at fcut studentil
din facultatea juridic i filosofic, de a li se slobo0 subvenpunea cuvenit pe lunile de

www.dacoromanica.ro
 468

la 1 Ghenarie anul cure'nt, din economiile case' sclelor, r -se de Consiliul

nistrilor, in coprindere: eAvndu-se in privinta, c prop trebue sa
efie tinta cea a guvernmentului; cit o asemenea utea fi ajuns, dca
eguvernul nu ar veni in ajutorul calor lipsii de mit,lhcel tent i carI se deo-
esibesc prin talente i zel ;
aConsiderandu-se, ca stipendistil aci aratati, a i fost MU 73. asemenea stipendiT
de 75 lei pe lung. de fie-care, de la 1 Septembre 1858, omiile casei scedelor.
eLuandu-se in privire lovirea ce s'ar face in viitorul t Mali in referatul de
(data, si in general si studiilor juridice, dca guvernul &kit_ fi mg pupil gen eros
adecat cel trecut si am refusa ask stipendii ;
*Consiliul inchei
Ministerul cultelor sA slobida stipendiile coprinsein referatul de fat, conform
ereguld pzit', de la 1 Septembre 1858, pan la 1 Ianuarie 1859.D
Conform dr acesteI Incheeri, Cu onor se face cunoscut acestui Onor. Minister, spre
regula.
p. Ministru, Antoniad.

Cu acestasi scop se trimit bursieri si in stainatate, la studil speciale. Asia in 1859,

dupe propunerea directorulni MinisteruluT de culte din Moldova V. A.. Urechi, din luna
Julie, Consiliul Ministrilor aprobl, ca din sporul arendrei mosiilor din acel an, s se
trimit 3 tineri in strintate i anume : Bosie, Ciurea i Codrescu, cel d'antid pentru
drept i eel doui din urm pentru medicinii.. Asemenea profesorul Cobilcescu, doban-
desce in acestasl an, o burs de 240 galbeni pe an, ca s studieze la Paris sciintele na-
turale. Tot ast-fel D-nii P. Poni si Alex. (Mescal in Septembre 1859, dobindesc burse,
in Franta, cel pentru sciintele naturale si al douilea pen tru litere.
Deja la Paris, erati mai multi bursieri din Moldova, din call cei me multi si astasp
sunt ilustratiuni ale tare. Asia vom cita pe D-niI: N. Culianu, G. Marzescu, A. Peiu
(raposat), C. Vasiliu Nat (acum general), V. Agapi (Doctor med.), D. Chinez (r6posxt),
D. Ulea (Dr. med. raposat), etc. 4)

In 1859, Ministrul instructiunei publice din BucurescI, propune celul din Moldova,
Cu adresa No. 643, din 14 Martie, s se numsca corespondent si ingrijitor de bursieri
profesorul de la facultatea de drept din Paris, D. Royer Collard. Acst numire este apro-
bat la 1 Iulie 1859. 9)
Am valut, &AO al bursieri s'aa trimis din partea seminarului Veniamin Mitropoli-
tul Moldovei, en anaforaua No. 36, din 29 Aprilie 1856, a cerut Domnitorului Ghica
trimiterea la Atena a 3 clerici, conform 16 din aseOmentul seminariuldi central.
trimis Erodiaconul Clemente, G. Erbiceanu si G. Dimitriu, cu cate 120 galbeni,
unul pe an. 3)
In acelasl an 1856, s'ati trimis si la Halchi al1 trei tineri i anume: Erod. Eronim,
Erod. Damaschin i Monachul Ghenadie, cu cate 80 galbeni, unul pe an. 4)

Dosarul No. 1.297 din 1859.

Dosarul No. 4.330, archive ministerulul de culte.
Dosarul No. 1.048 pi 1.625.
Dosarul No. 1.052, archiva Statulur.

www.dacoromanica.ro
 169

La ocasiunea impfirtirel premiilor pe 1859-1860, V. A. Urechia, Directorul Minis-

terului instructiunei publica, va ()Mine de la ilustrul seS Ministru, M. Koglniceanu, sa
se trimit. all 5 junT lnirsierl, de ast data' in Italia. l'om reveni asupra acestut fapt,
mai departe.

In anil 1858 si 1859, se tin in Ia3I primele ctirsuri libere gratuite. Gel d'antiu curs
liber a fost inaugurat In Oiva de Duminica Tomet 1858, de catre profesorul Stefan Mi-
clea. Consiliul scolar, compus din D-nit: T. Veisa, D. Pop, Z. Columb, Partenie Anton ie,
Dr. Apostoleanu, Barnutiii, Suciu, cu jurnalul No. 48, din 17 Martie 1858, ail aprobat
facerea cestut curs liber, de fisica populara, in sala cea mare a AcademieT, de la 42 liana
la 1 p.
Experimen tele /acute de profesorul Miclea atragea numeros auditoriu la aceste
cursurt.

In 1859, Cu adresa Ministerului trebilor strine No. 4.166, din 10 Septembre, se

comunica Ministrulut instructiunet publice scirea, ca la cererea D-lut D. S. Miclescu
Ministrul financelor, consiliul de ministri a aprobat -descliderea until curs public de
comptabilitate si de economie politic& si finance. Acst aprobare a dafo, aaialnd in ve-
dere rspandirea luminilor in Ora prin ort-ce midlce, ca cea mal salutara m6sura pen-
tru inaintarea nationala.
I. Ionescu, a fost numit chiar cu decretul domnesc No. 7.565, din 19 Septembre
1859, de bi far lfa, sA faci cursul public, mat sus aritat, pentru a se pregati un per-
sonal cu asemenea cunoscinp speciale fOrte neap6rate, in privinta nouel organisatiuni
a diferitelor ramuri de administratie.
I. Ionescu da, in 25 Septembre, programa cursulut. Avea s. !ilia. 15 lectiuni din
comptabilitate si 16 din economia politici.
Top functionarit de pe la Ministere sunt indemnap cu struinla, sa urmeze la ascul-
tarea cumurilor acestora, cart se vor tine in sala gotica de la Trei-Erarcbt.
Profesorele a linut cate-va cursuri de srii. La unul din acestea, fiind de fal Mi-
nistrul de finance Miclescu, a facut o verde critic a actelor acestuia.
Inde irae
Presedintele Ministerulut, M. Costache, scrie Ministrulut de Culte, Teriakiu, c. luand
incredintare, ca cursul de economie politica si de comptabilitate, deschis de D. I. Ionescu,
a trecut peste scopul meniret WI si a esit din sfera special, care a motivat intocmirea-
acestut curs, transformandu'l dintr'un studiti special de cornptabilitate, inteun curs de
discutil si aprecialit politice, subscrisul are onorul a pofti, ca si bine-voitt a avisa la in-
locuirea D-lut Ionescu prin o alt persona, care in predarea lectiunilor sale s se ocupe
cu strictete numat cu materiile speciale until asemenea curs.
Ministrul Teriakiu face cunoscut acsta D-lut I. Ionescu, cu adresa No. 9.427 din 29
Octombre.
Profesorul Mandinescu a fost invitat s continue cursul liber in locul D-lui I. Ion escu.
Ell Nu era tocmat lesne luY Mandinescu s succd unlit I. Ionescu (de la Brad) si de
aceea lucrul ramase balta. i)

4) Dosarul No. 1.340.

www.dacoromanica.ro
 1.70

e ramane a inregistra cate-va informatiuni i despre sceda de arte din las'.

D'ano in anexa l) catalogul ucenicilor din acst sc61i, la 23 Aprilie 1858.
lJn alt catalog, iarsi anexat2) aci, coprinde numele elevilor pregititT pani la 1859,
pentru a capeta calificatiunea de maistri si de cal.
In acst listi se art i judetele, unde aveati s fie aqqati.

Conflictul ca fostul antreprenor al sc6leY de aite i meserii, continua In 1859 si

inainte, dr sala se readuce in stare bun, restaurandu-se localul in 1859, dupe pla-
nul aci anexat. 3)

Anexan.' aci programele de la aprpe bite categoriile de scoli din Moldova, la finele
anului 1859. 4)

Sc6lele private din Moldova sunt mal de aprpe priveghiate in anii acestia si mai ales
de la 1859 inainte.
Deja in 12 Aprilie 1858, ata prin feiia oficial, cat si direct catre conduatorii scle-
scifdelor private, Ministrul instructiunei publice a scris circulare slicndu-le: cAvndu-se
in privire, ci pe la unele din aselAmntele de invtturi privati predarea limbei ro-
mane se gsesce in mare neingrijire, ca pe la unele nu este obligatorie pentru elevi si
a pe la altele nu se gsesce de fel coprinse intre obiectele de inv/ttu.a., Ministerul
face obligatoriti ctu.sul de limba romansc, sub pedps la din contra de inchiderea
so:Ad. 5)
Ministrul din 19 Maii 1858, mal serie institutorilor din judete, s aiba chi asupra
scellelor private.
In 1.859, Ministerul instructittnei publica a constrins mat de aprtipe scedele private,
si se supun la prescriptiunile legel scolare, In privinta programel si a limbet
In 15 Iulie 1859, Ministrul instructiunei publice din Iasi serie tuturor directorilor
sehlei private, trimitndu-le programul public, lista cirtilor didactice i aceea a indivi-
slilor,cu dreptde a profesa si li se vestesce, ei la redeschiderea in Miran& a scoilelor, Mi-
nistrul va opri de la profesiune pe ori-cine nu va avea in regula autorisare viva in chide

Vefli anexa.
Ve01 anexa.
Vell anexa.
Ver)! anexa.
Principalele pensionate cArora li Efau trimis circulare sunt acestea : Katz (No. 2.542), Atana-
siade (2.543), Frei (2.544), Iordan (2.545), Eivas (2.546), Joye (2.547), Hadik (2.548), Vroblesky
(2.549), Petit (2.550), Meisner (2.551), Ferderber (Botoani 2.552), Quitnisky (idem 2.553), Peri (Ga-
latl) 2.554), Scoti (idem 2.555), Edinachevici (Badil 2.556), Kopel (idem 2.557), Mayer (idem 2.558),
Iavorsky (idem 2.559), Fritsch (Piatra 2.560), Diaconul N. Ionescu (idem 2.561) Kayol (Brlad 2.562),
Bitrou (Roman 2.563), Crudul (Foc4ani 2.564), Metei (BototianI), Sacheti (hin In 4859-
1860 mal sunt urmit6rele pensionate noui : Pondichi la Drlad, Blanchin la Botofani, Danilan la Bo-.
totiani, SimionovicI idem, Olivare (Brlad), 13.1padopolu (Galat1), Mitropolu (idem), Tecla-Zgorska (Foc-
(kan, Solia-Cociu (Fdlticeni). Mal eral i scle speciale pentru evrei,

www.dacoromanica.ro
 171

aacele institute, carI s'ar gasi Inca in stare anormala, nepotrivit cu tendintele de uni-
formisare ale educatiuneI romanescI. 4)
Mare svon se ridica din partea directorilor de seca private, carl pun in m4care pe
beli consula contra aceste mesurI. Ministrul explica prin jurnalele oficiale, e,a el n'a
'Mieles a nesocoti meritele multora din directori de scolI private si n'a pus in categorie
de anormale tete sccaele private. Decl directora, carI a pensionatele in regula aseslat
de lege, n'ail de ce s se tema . . . Cat pentru obiectiunile aduse la aplicarea progra-
melor publice prin scelele private, Ministerul nu le iea in sm, cad nu le adrriite legea.
Tot-d'o-dat, cu asemenea explicaliunI categorice, V. A. Urechia, publica in S(oa
Duncirei, din 25 August, urmatorul articol

Rsurcitirea Directorilor

S'ai ridicat limbele asupra Ministerulul de culte i instructiunea publica L..

Cand dicem limbele, trebue si se intelga acele ale unora din D-niI D-nele direc-
torl i directorese de pensionate private.
i pentru ce acsta crunt resvrtire ? Pentru ce pe tete stradele Iasilor, la otelul
de Europa, ca si la preamblarl, s n'audi decit recriminrI i blasterne de directorI de
pensionate? Fi-va c adresa Comisiund centrale le-at pus ci la grande mode? i acsta
se pote, ccI adeverata causa intru cal-va semen& : i aci este de imputat Ministrului de
culte i instructiune publica o aplicare de lege, daunatere intereselor unor individI...
Dr lsand pentru astdI comparatiunea, s vorbim numaI despre mesura luata de
Ministerul cultelor i instructiuneI publice i asupra &rela limbele directoreset s'aii
rescula t.
261, din aestamentul in vigore al instrucjiunei din Ora, dice : Spre a nu putea
fi vatmatere elevilor schimbarea lor de la un pensionat la altul, sell la vre-o sc6la
invetturile pensionatelor vor fi conforme si asemnate cu acele ale scelelor
publice.
264, indi dice: Cursul Invelaturilor in pensionate va fi imparlit dupe progra-
mul scaelor publico.
Ministrul instructiunei publice, chiamat de a aplica cu scrupulozitate legiuirile exis-
tente, necontrare ConventiuneI, s'a credut cIator, i ca organ al legeY i ca romn, de a
cere prin circulara, (in interesul att al Ore, rt si al parintilor, ce ar copa in pen-
sionate), de a se aplica de D-na directorI in totul programele sclelor publice, conform
261, 264 i 265.
Inde irae
i fiind-ca, de la sentimentele unora din strainil, director' de pensionate, pana la acele
ale multora din boeri, educatI prin ele, nu este departe, niel c'all intarsliat unia din
protipendada a face chorus cu directoriI si a imputa MinistruluI aplicarea legilor in vi-.
Ore i tendinta de a realisa cele mal romanescl si mal de viitor pentru educatiunea
pe base romanescl a generatiunilor actualel
Ceca ce supera si mat inult pe D-na directorI este, r, circulara ce li s'a adresat de
asta dat, le declara, fari mai multa parigorie, c neaplicnd el 261, 264 si 265, Mi-
nisterul va aplica asupra-le 274, care stipulza ca':

I) Dosarul No. 1.296 din 4859, archiva MinisteruluT de culte.

www.dacoromanica.ro
 172

aNeurmarea acelor instructiuni din partea direaorultif, adeverindu-se prin

cercetare, i dupe ce Departamentul va -vedea, ei desteptarile ce va face reran fra
resultatul dorit, va ti;age dupe sineg inchiderca. pensionatuiui.
Pentru asta4f, in privirea incriminatei eirculrI, ne multmim a areta, ca legea
mina, legalitatea ei cea mai mare. Caand vom dovedi i aceea, ca legea scolar, in acest
privinta, este nationalci i de cea mai sublima prevedere pentru nationalitatea romana
viitorul invepturilor din pensionate din !era.
In adever 'era, In suveranitatea sa, in juridietiunea el omnipotent d'inuntru, ce
voesce s tacit decat ca, cu un regulament de instructiune, in vigere Inca, tinde de a
stabili un principiii ale eiruia conseeinti si fie, ea romanul, invelat in sinul patrieY,
iasi, mai 'nainte de bite, roman cu trup i suflet, din ori-ce scoli, fr exceptie de pu-
blica sea privata ?
Pe noga tete cele-l-alte privilegii ale maul trecut ruginit, am avut si pe acela de a
vedea o mare parte a elevilor, produsi de pensionatele partieulare, neposedand cele mai
mid note de istoria sea literatura national, numaT i numaI pentru ca in acele pen-
sionate, dark de cate-va precepte de limba, literatura, istorie i geografia francesa, nu
se pred mal nimic. Regulamentul invetturilor publice, pe cat vepram, elaborat in
anteii an ai domnieI reposatulul Principe Grigorie Ghica, a tintit intre alte preveder7,
remase in germene, la starpirea si a acesteT anomalii predomnitre si ea in felul el, de
stat in stat.
Am intreba pe D-niI director!, ce posed pensionate particulare, pe director!,
ear! inerimineza demarsa Departamentului cultului si al instructiunei publice, pe care
nu putem a '1 luda destul pentru buna, de si tardiva sa, mesur, and romnil, petrece-
tori In statele ar cuteza a blama o masura analog& din partea guvernelor
respective, ce li s'ar respundel
Vom intreba pe top stritinii bine cugentorI i iubitorI aI autonomieI patrieI lor, su-
ferire-ar el aeasa la &Nil, ea can-va interesan s prindi a pune programa lor mal pre-
sus decat programa general, dupe care se invertesce educatiunea publica a terei ?
Vom mal intreba pe parintii, earl ail avut copii clan prin cele mal multe din pen-
sionatele private, cat de in urma 1-aii a gasit la ora trecerei in colegiul national, si cate
duzjag de cunoscinn le aa fost de lips, spre a putea reincepe cursurile regulate, pe
bncile unde studiaza eel-I-alp HI al patrid ?
Ne imputan, D-lor, pupil patriotism in mentinerea, see exercitiul drepturilor nestre
nationale, rectinoseute de curend, cu alga solemnitate, de Europa intreg, ne incrimi-
nan, cand nu ve atinge cine-va la o atare crdi ; de indata insi ce nu vevine la soco-
tel fermitatea tenacitte nstre, ve silitl a ve preface singuri in ea mai aprigT Weal-
catorT al el!
Socotel rotunda: un roman pate face instructiunea orl nude, iar educatiunea,
(Ma o face in patrie, -Imbue a avea de scop ca '1 formeze roman, o mal 1;licem
baba o data! Ministrul de cu'te '0 a inteles frte bine misia In fata teral si a viitoru-
lu: El nu, nu voesce a exclude niel pe una din limbele strine din pensionatele pri-
vate, der -voesce, dr este dator de a pune pe cea romini la locul ce i se cuvine,
ca limb& predomnitere in stat, ca limb apti de a. trezi in inimele nstre marele i dem-
nele virtun de alte dap, singure propril a ne constitui in vrednici cetatenl a! viitoruluT.
Aln data maY mult.
Stoa Dunclrei No. 173. IasI, 1859, August 25.

www.dacoromanica.ro
 - 413 -
In anul 4859, am fcut prima statistic& sec:liar& in reguld, dupe formularul acesta :

Formular de statistia scolari In 1858

Ciitre,
Pentru luna Octombre curent sci se trimit, On& la 15 Noembre viitor, pen tru fie-
care sad, urmtrele insernnarT statistice asupra elevilor inscrisI :
No.
z615 total

Nurn6rul total al elevilor . .

Impece fire statisticel
Ortodoxl
CatolicI .
ArmenY.
EvreI
Diverse
Total. .

RomnI
Grecl .
,..z ArmenI.
ooi
. Germani
SlavI .
EvreI
Total .

PAna la anI 7
/7 !In 10
" 45.
MO sus
Total. .

Privilegiap
z Negustorl .
MeseriasI
oo o AgricultorI
SalariatI
Clerici
Total. .

ti 5 Vaccinap
NevaccinaV
Total. .
" Forul scleY
VecinT
Total. .

Catre aceste, D-nil profesorY sunt invitap a adugi si de la sine ori-ce notitil particu-
lare vor putea da &supra scedelor, din punctul de vedere statistic.
Director, V. A. Urechicl. Caput oficiului adminisiraliv.

www.dacoromanica.ro
La finea anului 1859, iatA cifrele statistice ale tuturor sc6lelor din Moldova :

STATISTICA SCOLARILOR PE 1854-1859

1855 1856 1857 1858 1859 1855 1856 1857 4858 1859 1858 1859 II .!2.

-,
16 -; t 70 17 s. . s. fr ; ; f. 5
rt -8
7: ou ;
'-' E 88 y". f .. I s.

i
7," *;."
... 7-.. T.. '7! MI 1 2
'Co
7:: 2 S'
7'..,. -2. S'
'..,,, 2 S'
7.1.) 2Co
73
.1.4
o
14 4.g
- a
11.2
a
gal 1-3.0
7, a
ott A0
7,
al .01
.7.,, 0 so A
s. 0 sos it0 *

s.of .0
of
1..

41 1
so k
71
so

SC6LELE -.= 7= 40'

I:
E SS to' '2'B' g 1-0' 2 1 S. 'it %S.; S S-4 S liz 2 g, s g g s. ci g5 to' IS g '.1.5 to
de Matt din : 7,1 T., V. 71' E: g. .'" o 2 7. ; % 7,- 1 .
,. La .1 -el 7'. :01 Tli Ti t; 7s' T.' i S' -s.E0 S
v V, o g o ?.. g Q 7, a o S 0 7, 3 7., I i t, 3 00 73 ifi o 3. e U

0
:is '9
""
1:',
73'
"g .-'
T.
7.5

....
..:1
i.
0
-....
=
$..
IS.
.....
-
,-.;
-,-,1

2 ii 1'
:43 0

7-4 2
t 3 Zi

7.: 3 rsi '..!... .5.r' -o 7.:5

ef
-
' 43 Xi 41 2 0 .5! 6 .1 2 1 - 4 e 7, d
277& 4 e cehs 8
A w rm c2 4 cilo o
Z A A g A o
cn
A A Z ocn Z u70
,-6
A
cn

5 Rani . . . 20 - 28 - 5 Huai! .. . . 49
I

36 308 43 279 57 346 57 412 40 3 de arm. din

1 Trel-ErarhT.
2 Pcurari
8 Targueoru
26'7
76
59 - 53 - 66
55 -- 79
-- 89 -
77 -- 7166 - 107 - Roman .
- 75 - 4 Girtinsisial
40 - 40 - 41 - MN totoilitt :
6 %bale .
6 T-Piatra
. .
15 - 7 T.-Neam tu 2
61
.
142

4 Siireria
5 Tatitrael .
73
124 92
- 140 - 139 - 113 - 96 - - 98 - national . 152
17
8 195 8 202 5 256 29 246 19 Erlemburno: 7 - - - Sedla armeu& .
7 7 Tasibunaru. -0 - 32 - din Bacild . 84
.

6 Roman
7 T.-N amtu .
8 Botogaril . .
-151 -9 13295 78 151103 96 125
163 21 209 28 209 23 232 22 214 21 ""In2 mu i'll
9 128 10 1 Bailie .. . . 52 - 50 - 43
139 5 163 10 2 Podu-Lung. 22 - 21 36
88 48
8 Culibail. . 30 - 15 - lost ella din
9 Sloboda 48 27 Galati . . 51
52 - 88 - 10 BoloilnescI 14 - 13 - Sada camera. . . lb - 18 - gree&
9 Eldrlad
10 T -Petra .
. . 165
141
8 224
8 127
40 223
14 148
13 233
11 144
23 269
12 158
23 3 Tecueill ..
15 ,,,,, , ,
47 - 62 73 5) - 55 11 V&IeniT .
42 Cisimeelliol. 44 - - -
. . . 43
11 Mibilulent .
12 F&Iticen!
50
138
5
9 147
CO 7 62
11 136
8
18 131
48 6
11 127
45 7 ""1112,,,50 laT, m!
44 1 Odobesel... -- 13 Canal.. . 16
22 -- 21
25 --
5 14 Trecatis!
13 Doroboifi . 66 8 64 10
-8 55 5 71 6 85 9 2 Panel(' -
121 416
40 47 -8 35
87 102
15 Agiapialn .. 10 - 18 - SUMA TOTALL

Seminarul
14 T.-Frumos . 63 - 76 91 8 74 7 71 7 i. Mkt PREPIRI/MLI - - 13 13 18 18 35 35 31 13 Sem. dui Husl - - 86 13
15 T.-Oena .. 61 4 66 85 5 82 5 112 12 11. VICOLT.11.11DICI.. .-- - 8 5 8 24 -
1 Bolgrad .. . 15 - - - r/E.cARE AN
Watts Ill 1,192 DIE : Pe

27 - 29 - 2 Ismail . . 22 - 47 -
8 133 Sc6la de fete
16 Baclul. . . 112
17 Vasluill . . 40
18 Huai. . 203
-10 248
6 118
48 -9 50
214
10
6
151
68
9 236
11 173
9
'71
83
228
11
11 din Odobesci
11 Sela central& 143
- - 928
443
43
7 142 7 169 7 169 5 Sc.Armene din:
fl
19 Focsant .. .
20 Tecucid .. .
75
72
4 82
5 67
6 119
7 75
7 120
4 97
7 127
5 106
12 Se6la de 88.41
9 din Vrancea. -- - 85 - 29 - 403 - 2 Ismail1 FOCO Illi .. . 29 - 26
. . 16 25
Frecueu-
21 Galati.. . .
22 121
Hfirlad . - - -- -. 70 - 82 - 8710 167 7 198 9 228 14 293 11 Sc6la de fete
6 din Berlad. . - 59 - 73 - 88
Clase giro. din
Brlad . - - 18 102.r8
4niT so1 AMA
28 &Ma. milt-
taril.. . . .
24 Sc6lele ar-
69 - 39
S801(818RIM tit :
1 Galati
2 Ina( .. .
-_ -- -
__ 20 _ 23 7- Sc. din
Roman. .
mniist.
din
1856 8.437 210
mene din: DoljeseT . . - 18 -4857 8.735 252
1 Botoeani . . 70 - 185 82
89--
1:411111 st Mt! 411
-- - -- 21.GaiHtl
Mimi NI VIM 1113 : 858 4A87. 294
2 din 1581. . , 47 8 41
8
7 -41
5 46 41 1 Berta
2 Ismail . .
. .
.
53
91
55
423 -
T.-Frumos . - -
. .
20
125 - -4839 5.410 316
19. 289 1.210
_ - -
3 Beigrad. . . 45 so
4 Chihli.. . . 25 - 2-8 .. r
4B TV ; Bel ni : . .. 40 1 1-

www.dacoromanica.ro
 - - 17g

In 1858, comunitatea evreeasca. din IasT, incerc a deschide scoll, pun6nd pentru a-.
sta darea gabeleI. 4)
In IasI functionati scolI private evreescI i anume, pentru fete a luT Leon Sirkus, a lui
Blumenthal, a luT Zwalb, iar pentru Wept a luT Winternitz.

Se cade a nu uita, sil mentionm incercarile de a se deschide sapid romanscii la schi-

tul roman din muntele Athos.
Domnitoi:ul Gr. Ghica, patrona infiintarea acestul schit i, pricepnd insemnatatea
culturala a unei sari romane in *tile acelea indeprtate ale peninsuleI balcanice, o
ajut Cu banI.
MUNTENIA
AniT, de care m'am ocupat cu sc6lele din Moldova, sunt egalmente de mare importanta
qi pen tru sail el e mun ten e.
Redeschise soilele, tot pe temeiul legel celeI reactionare din 1847, am v6qut, cif din
data s'ati fost rnduit comisittnI cercetatoire programelor. Deja in 1856, comisiunea
srcinati cu cercetarea i formarea unel programe de inv6taturI2) a presintat in 12 Ia-
nuarie raportul seil i programele elaborate. 3)
A.cst lucrare a comisiuneI rmne neaplicata in anul 1856.
La 2 Decembre acest an, G. Costaforu e numit de CaImadmie director al scelelor,
ea ofisul No. 575.4)
In Octomhre, anul urmator 1857, G. Costaforu e trimis in Europa, sa studieze orga-
nisatiunea gimnasiilor i sil iotocrnsc si un plan de biblioteca sistematica.
Mai mult de 6 lunI ca16toresce Costaforu prin Belgia, Francia, Prusia, Elvetia, Ita-
lia, Saxonia, etc., si intorcAndu-se, presinta, in Iulie 1858, raportul s611, care acum, dupe
ce a costat pe Stat 1.500 galbenI, va activa cel putin reforma invkamntuluT in tra
romansci. )
In lipss lui Costaforu din trii, Ministrul instructiunei publice, Gr. Bengescu, supune
Domnitorului planurile lucrate de architectul later, in intelegere cu D-niT architect!
Oracu si Benes, pentru edificarea palatuluT AcademieT, pe locul unde a existat cole-
giul luI S-tul Saya.
In Septembre 1857, Caimacauaul decretza acst constructiune.
Est oficiul CaimacamuluI Al. Ghici, pentru inceperea construirei noulul palat :
Noi, Printul Alexandru Dimitrie Ghica,
Caimacamul Prei-RomanescI.
Care Departamentul eultului i al instractiteneI publice
V6,16nd raportul acelul Departament, din Septembre, No. 2.752, prin care ni se arta,
c locul, ce slujesce ast4 invdtturilor publice in capitala, nu corespunde In niel in-

a) Dosarul No. 1.162, archiva ministeruluI de culte.

2) Acsti comisiune era compusA din G. Hill, Ulis de Marsillac, I. Zalomit, A. Creiesou, A. Marin,
I. Maxim i Em. Constantinescu.
2) Ve.1 anexa.
4) Dosarul No. 906 din 1856.
2) Dosarul No. 57.

www.dacoromanica.ro
 476

Van chip trebuintelor destinatiei slesi cA este cu totul nepotrivit until asedimnt,
ce trebue si fie centrul invetturilor din tdr.
ce,
cA sunt trecup actim dece anI, de cind legiuit6rea obstsei Adunare,
a declarat neapdrat trebuinta de a se clidi cuviinciesele inciperl pentru inveliturI,
a' pus in dispositiunea guvernulul, prin art. 10, din legiuirea anulut 1847, trebuincid-
sele fondurl pentru indeplinirea und asa de simtit trebuint ;-
Considerind, c orI si care ar fi starea lucrurilor ce vor isvoH din imprejuririle de
fat, importanta i folosul uneI asemenea cldirl va fi tot aceea ;
Considernd, ca este o %Intl datorie, impus noue prin legiuire i prin vointa acelor
iubitorl de omenire romnI, earl ail inzestrat cu atitea bogita asedmntele de bine-fa-
cerI, de a nu lsa s se maI amine o ask importanti lucrare.
Veddnd planurile alcituite de cotnisiunea instituati de acel Departament, si compus
de architectiI A. Ordscu, later i Benes, pentru eldirea uneI academil, pe locul cole-
giulul S-tulul Saya, dupe programa ce s'a dat aceleT conlisiunl;
Vdnd devisul aproximativ, alctuit tot de acele persone, si care se tu-ca la suma de
un milion opt sute noud-decl i cloud de mil Ose sute noud-ded (1.892.690) leI.
Noi, pe temeiul art. din regulament si art. 10 din legiuirea din anul 1847, aprobim
raportul aceluI Departament, pentru cladirea Academiei, dupe planurile i devisul in-
semnate mal sus, si cu ordnduelile propuse in acel raport, ea adica executarea lucrAreT
s se fad prin de aprdpe struinti i privigherea Eforiel scOlelor ;
Ca architect al luerrilor, sub directa privighere si controlare a Eforiel, Nol, din acele
treT persOne, ce ni se recomandi de Departament, ordnduim pe D. A. Orescu, inginerul
architectul StatuluY, cruia i se va da un ajutor desemnator, cu o MU pe lun
de 500 leI, un scriitor cu o lea pe luni de 200 lei si douI conductorl impiricl de
cldirI, ce se ver ordndui de catre Departamentul din intru din functionarii In fiinta ;
se va pune in dispositiunea D-luI resell, pentru diferitele sle cheltuell in implinirea
insemnateI insrcinri ce se pune asuprll o suma de galbenI una mie (1.000), carI s
i se rapt* treptat, dupe trebuintele
Suma de 1.892.690 lel, trebuinci6s pentru cldirea Academiel, se va lua treptat,
dupe trebuint, din casa central, viind i Eforia sedilelor In ajutor cu suma ce va chib-
zui el pote dispune din capitalurile sle.
Pe aceste temeiurl, acel Departament va invita pe Ebria scelelor, a lua indat euviincid-
sele rnesurl pen tru darimarea indati a vecheI zidriisi pun erea fondaliilor nouei AcademiT.
Cunosednd i pretuind cea bine-ficetbre struint a membrilor Eforiet, pentru des-
voltarea instructiuneI publica, suntem incredintati ca vor pune tt staruinta lute lu-
crare, prin care vor dobindi nouI titlurI la recunoscinta publiculuI.
Cu placere exprimm via neostr multimire sefuluI ad-interim acelul Department,
pentru laudata initiativa ce a luat in acdst bine-facere.
(Ormdzi isclitura MrieT Sale).
No. 4.290. 4857, Septembre 10.
G. Costaforu reintors la post, se pune pe lucru, si In 11 AugUst 1858, obtine decre-
tul CaimacamuluI Al. D. Ghica, aprobind nouele programe gimnasiale. 4)

4) anexa. blodificatiunile principle din Eforie in anul 4858 stint :

In 22 Martie, Arsaki cere Caimacamulul sit fie demisionat din Eforia scedelor, in care se all5 de
la 1850. In 20 MAUI acelap an, demisionzi pi D. colonel Florescu. In 31 Iulie acelap an, D. L A.
Filipescu este numit efor, Cu ofisul Caimacamuld Alexandru Ghica No. 1.004. Apol In 27 August
acelaat an, sunt nurnitT In Eforie Aristid Ghica, Gh Costaforu pi Al. G. Golescu.

www.dacoromanica.ro
 477

In 28 August 1.858, prin raport la Caimacam, Ebria organisg olegii la Craiova.

Anexand aci programa, dupe care s'a ficut studiile secondare superiare, de la 4
Septernbre 1855, pan la I Iunie 1856, lectorul va putea Insu0 compara noul program
adoptat la 1858, i va gsi, ca i noI, acest din urma program, superior tuturor celor
anteriare,
Alturam i statul lefilor din Februarie 1857, in care se pot veden de asemenea tate
modificatiunile supravenite in personalul tuturor scalelor din Mun tenia, pana la acsta
data, in comparatinne cu statul modificat din 1856.

In Octombre 1. 858, nu mai este director scedelor Costaforu. tforia se tangttesce in

contra ha, ca a disparut de la post, lsand i catedrele neocupate.
V. Boerescu este apoI insrcinat cu directiunea scedelor. In acsta calitate el provacii
o adunare a profesorilor primarI din BucurescI, in Octombre 1858, punandul tumata-
rele insarcinaTI:
eComisiunea compus din D-niI profesorI primarI din BucurescI, convoc,at in urma
jurnaluluT Eforiel de la 10 Octombre, are a se ocupa si a da relatiune Eforiel despre
urmatarele obiecte :
4) A lua in considerare raporturile D-luI revisor, precum i progTamele presintate de
profesora* primarI la 1857, si a expune opiniunea sa asupra modificareT, ce s'ar putea
face in programul actual ;
A arata Uca metoda lancasterian are inconveniente, yi daca este bine a se mal
consemna acst metacla ;
A se pronunta (Idea este bine a se mai consemna divisiunea actuala de patru clase
elementare, stt dca n'ar fi mal util ca instructiunea primara sa se Imparta In dou6
divisiunl, dintre care una elementara si alta real ;
Asemenea din cartile didactice, carl exista, a arta pe acelea carl presinta in-
conveniente, sa ce cartl lipsesc i s'ar putea adioga.
Comisiunea va maI putea examina i pune pe tapet i alte chestiunI decat cele ar:-
tate ad.
Pentru o mal' regulat mergere a desbaterilor, se va alege un vice-president i doul
secretan. Vice-presidentul va conduce de'sbaterile In lipsa presidentuluI, care este di-
rectorul sclelor. SecretariI vor linea procese-verbale regulate de ceea ce se slice. Asupra
fie-careT materil se va redacta apol un raport, care se va supune la cunoscinta Eforia
B. Boerescu.
1858, Octombre 47.

Dam in anexa 3) i posedara chiar in original jurnalele incheiate de acstacomisiune,

care urmresce chimarea sa, pana trli in 6 Iunie 1859, cand inchee lucrrile sle
definitive.

Vell anexa.
2) Ve01 anexa.
2) Vell anexa.
42

www.dacoromanica.ro
 178

Tot in Septembre 1858, Eforia inchee jurnalul No. 46, prin care infiintza o comi-
misiune consultativa pe langi Eforie, alsa din corpul didactic si numita Comisiune
gimnasiali.
Eata jurnalul, prin care acsta comisiune s'a constituit:

Copie din dosarul No. 1.005 din 1858, pentru alegerea unel comisiunl
din corpul profesora, cu insarcinarea asupra metadelor, cirplor didactice si a
regulelor de disciplina
Jurnal
Eforia scaelor, considerand, eh' de la D-nii profesor! depinde In mare parte huna apli-
care a programului; cA D-lor pot a se pronunla mal bine asupra met6delor, artilor di-
dactice i chiar regulelor disciplinan!; di din unirea i constituirea D-lor in corp,
depinde in mare parte progresul instructiuneI nationale ; s'a chibzuit a se convoca de
D. director top D-niT profesor! gimnasia!!, pentru ca din sinul D-lor FA se alega o co.
misiune, compusa din 10 membri. Acsta comisiune, care se va aduna 1,4 va delibera im-
preuni cu D. director, va avea vot consultativ si va putea face cunoscut EforieT re-
sultatul deliberare sle asupra cestiunilor de aplicatie de metde, de cary didactice,
ski si alte cestiunT, care interesdza instrucpunea in general.

Profesora se adunara la 19 Septembre 1858.

Dilitre 17 profesor! car1 s1a intrunit, s3a4 ales prin vot secret membri, D-nii t Za-
lomit, Hill, Roques, Aaron, Cernatescu, Marin, Ioranu, Nicefor, Neimaister i Orscu.
Sub presedinta lui L Zalomit, avnd de secretar! pe Nichifor si A. Marin, comisiunea,
In sedinta din 26, aceeasI luna, a alcatuit statutul urmator:

Statutele comisiunel gimnasiale.

Compunerea eomisiunei
Art. 1. Comisiunea gimnasiala se compune din 10 menahri, profesor!, alesi prin vo-
tul tuturor pro fesorilor gimnasia!!.
Art. 2. Acsta comisiune se va realege dupe duo! anI, la inceputul anulta scolastic.
Membrii actual! pot fi reales!.
Art. 3. Presidentul s de drept este D. director al sc6lelor, Comisiunea va mal alege
tin vice-prasedinte i duo! secretar!.
Art. 4, Presedintele va conduce desbaterile, el va fi midlocitor intre Eforie i comi.
siune si va avea vot deliberativ ca i 04-hall! membri. Vice-presidentul va ramplasa
pe president la trebuinfa. Secretard vor fine procesele verbale i vor incheia jurnale
despre desbaterT; i vor face raporturile catre Eforie.

Atribufiuniie Comisiunel
Art. 5. Puterea acestel comisiunY este consultativ, i opiniunile el se vor supune la
aprobarea onor. Eforii.
Art. 6. Acstii comisiune va putea discuta cestiunl de aplicatie, de metd, de disci-

www.dacoromanica.ro
 179

plinh, de &fi didactice, sil i alte cestiunl, carI intereszi instructiunea publica in ge-
neral.
Dreptul de initiativi este al comisiuneI, ca si al EforieL
Modul de a lucra al comisiunei :
Art. 7. Comisiunea se va aduna de ordinar la fie-care dou6 gpt6mitnI, LunI 'Adra, la
7 ore, in sala Eforiei. Se pote ing. convoca si extraordinar de chtre presidentul gh.
CAnd 4 membri vor sustine i vor motiva formarea uneI AdunirT extraordinare, prese-
dintele va fi dator a o convoca.
Art. 8. Hotririle se vor adopta prin vot secret si dupe majoritate.
Art. 9. Spre a fi aceste hogrirI valabile, cat sh fie fath cel putin 7 membri din 11.
Art. 10. Hotririle adoptate se vor comunica prin prezident la Eforie. Eforia i va face
observrile sle, pan& ce in fine i va da votul s definitiv si se va pronunta, (Mg. In-
cuviintz sh nu a se lua m6surile cuvenite pentru aplie,area lor. EforieI insi i se va
face cunoscut i opiniunile minorittel
Art. 11. Fie-care din membrfi va putea primi din partea comisiuneY lucrrI analoge
cu specialitatea sa.
Art. 12. Aceste statute fiind aprobate de membrii comisiuneT, se supun L la aproba-
rea Onor. Eforil.
Art. 13. Niel o schimbare nu se pote face la aceste statute, dect tot dupe modul cum
s'a fcut si ele.
B. Boerescu. Joranu. H. Hill. Aaron Florian. R. Neimaister. Zalomit. t. E.
Nichefor. P. I. Cernliteseu. Al. Orseu. A. Marin.
1858, Septembre 2(3.

Dintre cele mal importante lucrAri ale acesteI comisiunI, avern a mentiona proiectul.
de ortografie cu litere latine, presentat de D-niI Poenaru, Nichefor si Nestor, proect pro-
vocat de Eforia sclelor. 4) Vom reveni asupra acestuia la rubrica cultureI generale.

*
In vedere tu noile programe, se fac unele modificatiunI in personaltil didactic. Aces-
tea sunt ar6tate in urmtorul raport, efitre Domnitorul Alexandru I6n I, pentru se-
mestrul scolar 1859-1860.

Mrlel Sale Alexandru Din I, Domn al Principatelor4Jnite Tra-Rominsc1

Moldova

Prea Inlate Dcimne,

In conformitate cu progresul instructiuneI publice, s'a simtit neaprath trebuinti de
a se face 6re-care modifigrI in programa gimnasiuluI de aci si din Craiova, pentru cu-
rentele an scolar 1859-1860, carI modifigrI s'ah si pus In lucrare, dupe dispositiunile
precisate in jurnalele acestel Eforh, de sub No. 75 si 76, din 31 ale trecutei luI August,
iar modifigrile priviteore la partea financiar si care variag de apuntamentele, ce erah
fixate dupe programa de maI 'nainte, sunt cele 1=6tl-e

i) Dosarul No. 1.005.

www.dacoromanica.ro
 180

I. In gimnasiut capitatei
Alecu Pop, profesor de calcul i caligrafie, cu lfa de leI 500 pe luna, i s
adaogi Inca leI 1.00 pe lun, cad In loe de opt lectiunI dupe programa veche, face acum
12 lectiunI.
S-tiel Sale diaconuluI Theodor, profesor de religiunea ortodoxa, pe langa lfa sa
de 150 leI pe luna, i se mal adaoga Inca lei 150 pe luna, cad leafa ce avea era prea
mica si In disproportiune cu a eelor-l-alIT profesorI.
D-lul lag Bans, profesor de istoria naturala, pe lang lfa sa de leT 600 pe luna
i se maI adaoga Inca leI 200, cad mal 'nainte avea In fret clase Ose lectiunI i acum
are a face In 5 clase 10 lectiunI.
AcestI 200 se vor da din ceT prevaduti in programa veche, pentru un curs de istoria
natural la clasa
II. In gimnasiul din Craiova
ct) D-luI G. M. Fontanini, inspectorul gimnasial si profesor de limba latini In para-
rel cu cea romana si de geografie, pe langA lfa sa de lei 750 pe luna, i se mai adaog
lel 50 spre a se face 800, cad i s'a mal adaogat cloud lectiunI prin noua programa,
pe Lana lfa sa de inspector de leT 300 pe luna.--mfara de 161100 ce primesce acum ea
diurni se mal adaoga. leI 100, fiind-ca lfa ce avea este In disproportiune cu greu-
tatea sarcineT;
D-lul . . . Arnold, profesor de limba german i se n'utI adaoga 50 lei pe lunfi, pe
leI 450, ce avea, pentru ca s. Obi aceeas1 lf, cu ai1 profesorI de categora sa;
Basiliu Caloianu, profesor de istoria generala i se adaoga leI 100 pe luna,
peste lel 500 ce a-vea, spre a se ma': apropia de lfa aceluiasI profesor, din gimnasiul
capi tale.
Acesta chibzuire Eforia o supune, dupe datorie, la cunoscinta Mariel Tale, si v rog
s bine-voitI a '1 da Malta aprobare, de a se pltiti numitele adaose, de la Septembre cu-
rent, din fondul economfilor scedelor.
Membrul EtorieI instructiund publice, B. Boerescu.
Deja In 22 Iulie 1859, Eforia cu jurnalul No. 46, a chimat sa ocupe catedrele din
cursurile superi6re anexate la liceil, pe urmat6rele persone :
1) A. Tr. Laurian, pentru catedra limbelor clasice, cu lfa de 800 161 pe luna ;
2)1. Eliade Radulescu, la catedra limbeI i literaturel romane.

1) Eliade refusi catedra prin urmAtrea adresi, ce conservAm in original :

Onorabilei Eforie a instrucliunei publice
Simlitor la propunerea Onorabilel Eforie, prin adresa cu No. 1.776, din 25 Tillie anulut curgtor,
de a accepe catedra de literatura romini In colegiul capitaleT, cu durere am on6re a ar6ta, cif msa-
terialemente timpul nu 'ml ajunge nicl pentru ocupatiunile cu care deja sunt Indatorat are public,
pi nu pot lua asupaml sarcine none, fir6 a compromite pi pe cele vecht.
Mat %Ilia m'apt stima ferice de a'ml termina viata ast-fel cum am Inceput'o, Imparttipind, cAte
am putut culege In curs de aifilia ant, studiset juniml.
L Heliade. Bucurescl, 1859, August 15.
Resolujiunea Jul V. Hoerescu
Se va conserva catedra pAnA ce D. Eliad se va Inlesni a o primi, fiind-ca nu o refug absolut lust(
nu i se va pliti lfa, decat and va primi cursul.
V. Boeresou.

www.dacoromanica.ro
 181

3) Patti Buescu, pentru catedra de economia rurala si agronomie, catedri care s'a
alturat ea curs superior pe Mug& gimnasid, cu le& de 500 leI pe lunA.
La 22 August 1859, I. Maiorescu e numit de Eforie profesor de istoria critic si sta-
tistic& la clasa VI-a, a VII-a si a V-III-a, cu leg de 800 le pe lun, iar D. CernAtescu
ramne pentru clasele a III-a, a IV-a si a V-a de aceleast matera.
In Octombre 1859, C. Aristia este numit profesor de limba eleni la liceul S-tul Saya,
pentru clasele a VII-a si a VIII-a.
B. Boerescu, care cu ofisul No. 1.190, din 1 Septembre 1858, succedase luI G. Cos-
taforu la directiunea sealelor, se demite. In 2 Octombre 1859, I. Zalomit tirte pe cAte-
va oilile postul de director al scalelor, Oa la 15 Octombre, and este randuit definitiv
director al saelor profesorul I. Maiorescu.
In Iunie 1859, D. A. G. Golescu, este absent din Eforie fiind la last. Laurian e nu-
mit in locu'I, ca membru onorific, prin raportul care Domnitor, semnat de C. A. Cre-
tulescu, sub No. 2.016.

Din directoratul luI B. Boerescu, avem regulamentul Intocmit de el asupra datoriilor

si atributiilor sub-directoruld si a epistatulul colegiuld, pe care learn aci in anexA. I)

Scalele primare din tara romAnse, intmpinAnd dificultate de a fi ocupate eu bunI

institutorl, Eforia se gAndesce la acst lipsA si crede a o inltura, prin mOsurile pro-
puse In actul de la vale :
Ebria vOsland lipsa ce este de institutorI si de institutrice pentru scedele primare,
considernd cA mal ales nest& etas& de invOtAtorI publicI, spre a putea rspunde la de-
lieata sarcin ce ad de a da educatiune, mal vrtos moral, poporuld, este trebuint a
lua ea Inge o educatiune special, ast-fel ca fe-care institutor s fie un exemplu vid
de modestie si de sirguint, a chibzuit, ca pAn la intrcerea scolaruld, ce s'a hotrit a
se trimite spre a studia pedagogia si care la intrcerea sa va fi insArcinat a dirigia b
scl normal pen tru institutorI, de o cam data s se iea urmtbrele masurl:,
Trei-Oect stipendistI din cei 50, ce se tin In pensionatul sucursal al colegiuld din
capitalA, s se primesa prin concurs, care se va face la inceputul fie-card an scolastic;
Un stipendist va fi dator, dupe sOvirsirea studiuld, a servi in curs de 10 ad Sta-
tuld, in calitate de institutor in scedele primare ;
StipendistiI vor fi primitI din scolariI scedelor ptimare, ce vor fi fAcut clasa a IV-a
si cart vor fi din fat/Ail scptate, ast-fel ca functiunea de institutor sA fie adevrat
carier pentru dansiI;
3) pece din 20 bursiere, ce se tin In pensionatul domnesc de fete din capital, se vor
lua tot din familit scpatate, si interna, cu indatorirea de a servi Statuld, dupe sOvir-
sirea studiilor, In curs de 10 anI, In calitate. de institutrice;
5) Pentru Imbrcminte si crtile trebuincise, de fie-care stipendist sad stipendist,
se va da din casa saelor cate le 450 pe an, carI fac 40 perseme le118.000 pe an;

1) Vet;IT anexa.

www.dacoromanica.ro
 1.82

Acsta a di chibzuire, Ebria o supune prea plecat Inaltimei Vistre, a de yeti socoti
de cuviing sa bine-voiti a 'I da malta aprobage, spre a se pune In lucrate. 4)

In 25 Ianuaiie 1858, cu jurnalul Eforiei No. 997, se cere Caimacamulul Infiintarea

de 5 scolI primare In Bucuresci, adeci cate una din fie-ce despartire.
Eforia slice In raportul sel catre Caimacam : aLuknd In considerare, cA potrivit cu
dispositiunile regulamentuluI sclelor, in capitala Bucurescl trebue sa se afle infiintate
5 scol1 primare, adecil cite una de fie-care despartire; ca. de la Inceput s'ail si Infiintat
acest numAr de scoli si s'ati aflat pe deplin 0115. 4848, iar la redeschiderea sclelor,
dupe suspendarea ce li se Meuse la acea epoca, a Minas sc6la la despartirea din Rost'
neinfiintata pan& acum, din causa ca. nu s'a aflat local potrivit, Eforia dispune sa se
deschida acesti sc6la In decurgerea anului scolastic 1858, in coprinsul localultii de la
S-tul Sara, numaY clasele I-a si a II-a, iar a III-a si a IV-a se vor organisa treptat.
Calmacamul aprobi acksti propunere.
In 1859, se aplica la sailele primare noul program, la elaboraren caruia a luat,
parte dupe cum v4uram, institutorii primari, adunatI In conferinte.
Eat circulara, prin c,are acest program se pune In aplicatiune:
Circulard, cdtre tte comitetele din judefe
alri se alatura... exemplar din noul program al sclelor primare, care are a se pune
In lucrare de la 15 August anul curent, Impreun tu instructiunile relative la pune-
rea in lucrare a acestul program. Vet! imparti aceste exemplare pe la top D-nil profe-
soil publici si privati si la D-niI membril ELI cotnitetulul, si suntep invitatl a priveghia
intocmal a sa urmare.
Gargle didactice cele noui se vor termina mal tarslii tot in curentul anultel acestuia,
dud vi se vor face cunoscut. Pan& atunci D-nii profesori se vor servi cu cele vechI, s611
41 vor face texturi, conformandu-se, pe cit se va putea, cu textul programului, care se
va afisa In fie-care clasa.
10 exemplare Comitetulul districtuluI Meheding No. 1.915 din 5/8 1859.
10 idem ,, ,, Gorj ,, 1.916 . . ,
10 idem ,, ,, Roman* ,, 1.97.7 ,, ,, ,,
20 idem ,, ,, Dolj ,, 1.918 ,, ,, ,,
10 idem ,, ,, Valcea ,, 1.919 ,, ,,
10 idem ,, ,, Teleorman ,, 1.920 ,, ,, ,,

1.0 idem ,, Vlasca ,, 1.921 ,, ,, ,,

15 idem ,, Braila ,, 4.922 ,, ,,

15 idem ,, Ram.-Sarat ,, 1.923 0 ,,
10 idem ,, ,, Buzii ,, 1.924 ,, ,, ,,

15 idem ,, ,, Prahova ,, 1.925 ,, ,, ,,

10 idem ,, ,, Arges ,, 1.926 ,, ,, ,,

10 idem ,, ,, Dmbovita ,, 1.927 ,, ,, ,,

40 idem ,, ,, Muscel ,, 1.928 ,, ,,

1.5 idem ,, ,, Oltul ,, 1.929 ,, ,, ,,

10 idem ,, ,, Ialomita ,, 1.931 ,, ,, ,, 2)

2) Dosarul No. 839, din 1855.

2) Dosarul No. 45, din 1859.

www.dacoromanica.ro
 183

Acst circulare, aprpe identicrt, este comunitati i celor 4 seen primare din eapi-
tali in 5 August 1859, sub No. 1.910-1.914.
Asemenea se comunia noul program si urmitorilor directori de mile private :
Vi se comunica" i D-vstre cite 4 exemplare, impreunii cu instructiunile relative la
executarea sa. Sunten invitan, D-lor, a substitui in locul programului vechid pe cel
si a priveghia ca D-niI profesorI, ce aven, si se conformeze intocmaia,
D-lui N. Mitilineu.
A. Ta-bacopolu.
a, A. evitz.
a, St. Rasianu.
A. de Vuin.
a, I. Riureanu.
a, I. Gaf.
I. Pop.
A. Vichy.
I. Deliani.
,a

A. Apostolatu.
7,

D-nil C. Codreanu i N. Florescu.

D-luI A. T. Mavrocordat.
Programul comunicat pe lingi eirculirfie de mai sus, se p6te vedea in anexa I) de la
acsti pagini.
Acest program se punea in executiune, din nenorocire inainte de a se fi pregfitit
agile didactice In raport cu el. i cu bite acestea Eforia creOu util, cu referint la cir-
tile didacti e, a comunica institutorilor, in. 28 August 1859, sub No. 2.007-2.023,
urmitrea circulare :
Domnule,
Amestecul cirtilor didactice, ce s'ati vslut prin cele mal multe scoli, la revisiile
acute attIt de D-1 revisor, cum si de dire subsemnatul, este nu numai o abatere din
instrucnile Eforiei, dr si o pedici pentru progresul scolarilor, cAcI, spre exemplu, la lec-
turi, cum s'ar putea trage atennunea scolarilor asupra unui capitol, pe care D-ta il ei-
tesci scolarilor, dud ei ton nu ail aceeasi carte?
Esti dr invitat ea s nu te servi cu alte cArn, decit cu cele in fiint ale EforieT, pina
la tipirirea altor earn mal propriT, carI si pus in lucrare.
Acsti m6suri o vel comunica si colegilor D-tale.
No. 2.227, orasul Severin, i termini cu No. 2.242, la profesorul superior al orasu-
luI Brila.
Tot cu referint la 'tilde earn didactice, s'a maI dat rurmtrea circulare citre in-
stitutorfi scailelor primare din capitalA, speak de arte, de agriculturi, acla de medicini
chirurgie, i citre pensionatele private din capitali :
Domnule,
Ebria a recunoscut de necesitate absoluti si a decis, ca intre cArtile didactice de cla-
sele a 1I-a, a III-a si a IV-a primare, ea carte de citire si se introduci si cartea intitu-

Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 184

lati: Evangheliile i epistolele Daminicitor si ale srbtitorilor de peste tot anul, de

pirintele Miau Bilisescu.
SuntetI dri. invitatI, D-le, ca In t6te Simbetele i ajunurile s6rbittorilor mad, si se
citsci in clasele mal sus artate, apostolul i evanghelia lilei urmit6re. Cumodul atesta
scolariI lin frageda lor copilirie se vor familiarisa cu S-ta scripturk care este legea
Dumnee i prin urmare fundamentul unel bune educafiunl.
Veg bine-vol, D-le, a comunica in copie acsti decisiune a EforieI i celor-l-allI D-ni
colegI al D-tale, spre a se conforma intocmaI.
Preful unta exemplar este douI sfantI.
No. 3.002. Inst. superior .al col6reI de Verde. 1859, Octombre 23.
No. 3.003. Rosiu.

Pentru a impedica abandonarea scOlelor primare de atre scolad, inca inainte de ter-
minare, a tus-patru clasele primare, se infiintzi un absolutorii a una scoll primare i se
cere presentarea lul obligatorii, pentru aceI ce vor si intrO In gimnasia. Eati circula-
rea pentru acsta, adresat tutulor institutorilor superiod:
Circulare catre institutorii superiori a scaelor primare din districte i capitald
Ca scolaril si nu se lase de scOli mal 'nainte de a fi terminat t6te invdritmile celar
4 clase, Eforia a socotit de cuviinti, ca peviitor, Incepnd chiar de estimp, si se dea sco-
larilor ce vor fi terminat tcite clasele cite un certificat. Pentru acest sfirsit, se trimite
D-tale un num6r de certificate potrivit cu numrul scolarilor ce afi fost in anuI trecut
in clasa IV-a, din care si daI numaI la scolarif ce vor fi demnI de a esi din acsti cha.
Inteinsul se vor trece t6te insemnirile, ce se areti i iscilindu-se de top profesoriI da-
selcrr respective, se va da apoI scolarulul.
Vi se adaogi, cA fAr certificat complect al claselor primare, niel un scolar nu va fi
primit a intra in duele gimnasiale.
1.859, August 18.

&ala din Ploescl, care, precum scim, se bucur de fondurl propril, primesce In 1.859,
o adiugire de studil, care o disting de telte cele-l-alte scoll primare din /erg. Anume se
adaog o t'as comerciara i prin urmare programul, intocmit pentru scla din Ploesci,
este modificat, dupe cum se pede vedea din anexele 1) la acsti pagina, relative la
afacere.

In acest an 1859, luptele dintre partidele politice dad oc,asiune la o neIntelegere

lntre Eforie i ministrul instructiuneI publice, A. G. Golescu. Atesta serie, In 20 c-
imbre 1.859, sub No, 3.013, EforieI sclelor :
Domnilor efori,
oS'a observat de multe or cA uniI din profesad Id parte la manifestArY politice, pre-
tum se aduce d.. e. alituratul In copie Aspuns al institutoruluI de la Buzed ; i fiind-c
atesta pote si. vatAme autoritatea i respectul ce se envine unor asemenea functionarl,

Veg anexele.

www.dacoromanica.ro
 -- 185

subsemnatul ve invita, D-lor eforT, ca prin circulare si day in cunoscinta tuturor pro-
fesorilor de prin districte, cum si a face cunoscut celor din capital, a se abtine de la
a.semenea urmarl.
Ministru, A. G. Golescu.

Superaren pe institutorul din Buzeil provine din faptul, ca acesta manifesta senti-
mente ostile nouluI guvern, prin declaratiunea 1111', adusa AG/ in intregime :
Copie dupe hc19'tia D-lui Dimitrie Kirculescu, cu No, . . din 26 August 1859,
.
ditre administraliunea districtutta Buzu
aSubscriindu-me la imprumutul national cu suma de lel 500, ce 'ml-a fost prin pu-
tint, am fost mhnit, ca marginitele'mI m416ce nu'mI permit a veni cu mal mult in
ajutorul de care acest &man& Ora este gat de mult intrebuintat. AstAIT ing, cnd
impregiurrl cu totul neasteptate ivite de cuOnd in acest district? me fac a perde
aceeasI incredere ce aveam mal 'nainte;
Vifi D-le administrator a ve anunta, a abfinendu-me de o cam datfi de la ajutoru/
cu care atund tn'am oferit 11 pstrez a 'I depune pe altarul patrieI, intr'un timp mai
favorabil principillor ce profesez.
D. Kirculescu.

Ministru A. G. Golescu superat, pune resolutiunea urmbire

Se va face o noua circulare catre D-niI institutorl de districte, avendu-se in vedere
eircillarea cu No din Decembre 1858, catre comitetul de insPectiune. I) Iar D-lifi
Kirculescu, pe tang circulare, i se face aspru reprimand pentru adresa catre adminis-
tratorul de Bugg.)
.1859, Octombre 21.

Ca sa. satisfaca cererea Ministrulul- , Eforia adresali institutorilor urmatfirea circulare:

Circulare ceitre D-nii institutori ai scedeloy primare din. capitalii 0. districte
ePrin circulara sa, comunicata D-v6stre, prin comitetele de inspectiune, in luna De-
cembre anul expirat, Eforia instructiuneI publice, provocat prin ordin guberniale, v'a
scris ca si ve ferifi de orl-ce ar putea vettima ordinea legal si specialmente de mani-
festarI politice.
Adresindu-se catre D-vstrii, care partea cea mal inteligent a natiunel, Eforia era
convins, di cuvintele el vor fi bine intelese de catre tog, c nu va maI fi adus in
trista positiune de a repeti asemenea admonitiunl. Cu terte acestea, ea a prima din nod
adresa Onoratulul Minister al cultelor si al instructiuneI publiee, cu No. 3.013, prin
care, asupra unora dintre D-nil institutorl se ridici cele mal grele imputrI, probate
prin acte, la a canora citire Eforia n'a putut a nu simti cea mal profunda durere.
D-lor, scla fiind destinat a respndi adeverata sciint in tte clasele societatel, fara
distingere, luminnd mintea tinerimet, formnd inima, desteptndul, din cea mal fra-

1) In 1858, Clitnielmia cerea institutorilor sit se ablinil de la politick pentru. el dnpil, ea tot ce
era mal inteligent In OrA, se declaraserl pentru wire, principe strein, etc.
Climiclinia, ea Vote guvernele rele, linpedica pe corpul didactic, nu de la politick ci de la politica
care nu'l convenea dnsel.

www.dacoromanica.ro
 186

ged a e etate, ideea de autoritate 0 de sanctitatea legilor, fi deprinslnd'o In respectul

supunere catre ordinea legal& 0 &Are autorititile StatuluI, ce o mentin, e din natura
sa un institut universal, i prin urmare neutral, cu care scoborirea In arena luptelor
politice i participare la manifestarY de acestea e cu totul incompatibile. Profesorul
institutorul, care nu pite resista pasIunel de a se amesteca In aceste lupte de partide
0 de a lua parte la manifestar! politice, arta In fapt ci n'are cea me mica idee de na-
tura scale 0 de misiunea sa inteinsa, i ca prin urmare e nedemn de nurnele ce prt.
0 de postul ce ocupa.
Eforia scie prea bine, c eel me mulp dintre D-vstre se marginesc in cercul atribu-
tiunilor lor; are insa 0 probe, ca uni1 s'ati departat din acsta sfera. De aceea, ea se
vede constrinsi, a ridica pentru pa din urra ri vocea sa cea admonitorie, ca si v p-
trundet1 de sanctitatea misiune ce v e eoncresluta ; cad dupe acsta, verI-ce abatere,
de natura celor specificate me sus, se va pedepsi cu departarea din functiune.
No. 3.201. InstitutoreluI superior din Meheding.
No. 3.202. n n Dolj.
No. 3.203. n n Gorj.
etc. pin& la 3.021. 1859, Octombre 31.

In special institutoreluI Kirculescu Eforia i adresza urmibirea admotiune:

Catre institutorul duet superiare primare din Buzii. Aceeaqi data

Domnul
eCircularea, ce astaslI s'a trimis i D-tale, e provocat mal de aprpe, prin purtarea
D-le, i specialmente prin actul ce e adresat administratiune) locale, in privinta parti-
cipare D-le la imprumutul national.
Citind Ebria acest act a rmas In ulmire, 0 nu gasesce cuvinte spre a'I exprima
ttA indignatiun ea sa, precum 0 severa reprimanda ce ineritI pentru o fapt, care a arun-
cat umbra. peste tot corpul institutorilor i '1 a compromis inaintea guvernulul.
Eforia spera. ci aceste observar!, precum i cele coprinse In circularea de astasli, vor
ajunge ca sA canoso! D-ta, gravitatea abatere, de care te aI fcut culpes, precum i ne-
cesitatea de a te margini in cercul atributiunilor until institutor.
Acst speranti e singura causa a indulgente, ce a avut asta data Eforia catre D-ta.

Asemenea admonitiuni, adresate corpuluI didactic, prov6ca in Divanul ad-hoc o fur-

tuna contra Ministrului A. G. Golescu, i pentru ca si imblinzsei rul efect produs,
se gribesee a serie din nod EforieI, inculpand'o a a &cut exces de zel, ca el nu i a ce-
rut mustrid de felul celor comunicate tuturor institutorilor. Ministrul ja ocasiune din
acsta impregiurare, ea sa propuna Eforiei publicarea unuI buletin al scalelor, care
serve de organ de povluirl didactice, etc.

Copie dupe adresa Ministerului cultelor cu No. 3.284, din 21 Noembre 1859,
catre Eforia scdelor
Domnilor efori,
Circulare D-v6stre, din 31 Octombre, catre InstitutoriI primarl din judete, nu repro-
duce IntoemaI spiritul adrese ministeriale, care a provocaro. Subsemnatul tintea la un

www.dacoromanica.ro
 187

indemn, iar nu la o mustrare. Dece ar fi cugetat o mustrare el ar fi cerut'o anume pen-

tru profesorul ce a meritat'o, far nu pentru toff in deobte.
Acst neintelegere subsemnatul nu o pte atribui cleat la un exces de zel, prove-
nit din o gre0ti apreciare a spiritului politicel, care insufl pe guvernul actual. Pen-
tru aceea el se crede dator, a ve declara D-lor Efori, ci guvernul doresce, peste tot ce
se face sell se fice in numele lui, un spirit impec,ator, fAr ca acesta se' impedice cetui
de puf in mesurile de represie la cas de trebuinte.
Ministerul se unesce a crede cu D-v6stre, c nu se cuvine institutorilor primari a se
coborl In arena luptelor de partide politice, 0 ce In loc de a perde timpul lor in preo-
cupata c1 lucren de o nature politice, cu totul strine ocupatiilor pentru care Bunt pie-
mal bine ar face, 0 ar da o adeverat probe de patriotism, dece s'ar ocupa cu zel,
In tot timpul ce le remine liber, spre a se initia maI alien In cunoscintele pedagogice,
care le Bunt neaperate la misia important ce le este Incredintate. Spre a putea base
a se ajunge la acest scop, circulrile trebue se fie bine voit6re Indemntre si conside-
rate ca certi de invetture, iar nu ca epistole de admonestatiune. Institutora primari la
nol all o mare trebuint de asemenea circulare instructive. i subsemnatul astpt in
privinta acesta de la D-vstre tot concursul, ce este in drept a astepta de la un corp.
atilt de invetat; convins despre acesta, el profile de ocasiunea acesta, ca se ve invite,
D-lor efori, a delibera asupra Infiintrd until organ oficial, care sub numire de Buletin
al instrucliunei primare, s. pt servi de intermediar didactic Intre D-vstre ci cor-
pul institutorilor primari.
Instructiunea primara se adreseze la o verst fraged, cand inima e primitre.de orl-
ce impresie bun sal vea; misiunea institutorelui der este frte delicate., 0 nu trebue se
'1 lsati fre busol c feed. ajutor.
Buletinul va avea dere de scop a lumina pe institutoril primari asupra datoriilor lor,
a Intrepne 0 a desvolta In ei cunoscintele, carI se raportezA la materia lectii!or lor cita
metodele de inveteture si de discipline scolastic ; a respendi In acelasl limp cunoscin-
tele cele mal usuale de igiene, de economie domestice, rurale i industriala, a presenta
in fine pe lenge acestea o mice mile de morale practice, pe de o parte faptele frum6se
de curagiti, de virtute, de devotament 0 de bine-faceri, culese din istorie, ca nisce fapte
car' fac gloria si mrire,a omenirei; pe de alta parte, exemple bine alese, de greell, de
ritecir1 si de nenorocirile earl decurg din ele, si cart* pot servi de invetiture morale,
pentru strpirea viciurilor in societa.te.
Sunteg rugati, D-lor efori, a gribi preparativele pentru infiintarea unul asemenea bu-
letin, rere a ve lasa Impedicap de lipsa de fond, pentru care Ministerul va face cuve-
nita punere la cale, dupe chibzuirea i socotela ce yeti trimite In privinta acesta.
Ministru, A. G. Golescu.

Efoiia respunde Ministrului, cu raportul No. 3.618, din 29 Noembre 1859, ceutend
a'i justifica circularea, iar de buletin nu face multa vorb.
Eate rspunsul Eforiei 0 replica ultime a Ministrulul A. G. Golescu :

Rspunsul Eforiei, cu No. 3.618, din 26 Noembre acelaai an

Domnule Ministru,
Adresa D-v6stre, cu No. 3.248, din 21 ale lunei curente, a lsat in inimile subscri-
ilor, o irnpresiune cu eat mai neasteptate, cu cAt acest corp, ca unul ce este Insrci-

www.dacoromanica.ro
 188

nat nu numaI Cu privegherea, i eu administranunea instrucnunui publice, osebit de

consciinla ce avea de modul cu care se cuvine a's1 indeplini acste induoite a sa Indato-
rire, se felicita, ce la doue edinle, la care all bine voit a asista si D-vestre, s'a aflat In
perfecte coinlelegere cu D-vestre, atat asupra principiilor relative la conducerea 0 des-
voltarea instrucliund publice, i la mennnerea une discipline me rigurese, cftt i asu-
pra modulul de a aplica aceste principa.
icen, D-le Ministru, ce Ebria cu circularea sa din 31 Octombre, nu ar reproduce in-
tocmai spiritul adresel ministeriale (No. 3.013), care a provocat'o, el ea ar fi o mustrare
pentru toll profesorii in general, citad adresa ministerial lintea numaI la un indemn,
si In fine ce circularea Eforiel ar fi o epistol de admoniliune, In loe se, fie o circulare
bine-voitre, Indemntere si consideratit carte de invqature.
Eforia ea libertatea, D-le Ministru, a ve supune spre respuns, di ea ingsl are a
reclama o sinal drepta apreciare a circulare sale, care subscrisa nu sunt la indouire, cit
o ve;I acorda, dca yen bine-voi a lua in consideraliune urmaterele explicanl
Prin adresa D-verstre, cu No. 3.013, in care licen, a s'a observat de multe orI, ce unil
din profesori kit parte la man ifesterI politice, precum se vede din actul ce an alturat,
0 in care adeogan, ce acsta pote sit vateme autoritatea i respectul functionarilor, in-
vitan pe Eforie, ca prin circulare sit dea in cunoscinla tuturor profescnilor de prin fu-
dele i din eapitalit a se abline de tisemenea untied%
Eforia primind acstit adrese, nu s'a preocupat i nicl s'a gandit, ce ar fi in cderile
et, de a se preocupa cu spiiirul politic, ce insufle pe guvernul in fiinle,datoriile eI re-
mftnend tot acelea sub verI-ce guvern legal, ci avend in vedere casurl excesive, analoge
aceluia pentru care all alaturat actul menlionat, casuri de earl D-vestre si In adresa
din urm, cu drept cuvent liceali, ce nu pot fi aperate d m'suri de represiune, si a
recapitulat In spirit, grelele indatorirl puse asupra el, prin legile in vigere, si In cons-
ciinla acestor datorii sacre, a seria circulara din 31 Octombre, care dupe pererea sa are
toeing caracterul instructiv i bine-voitor, ce pe bun terneiii pretinden de la asemenea
eirculerI.
Ea e instructia , pentru cit definesce natura scle, arete scopul el i specific ocu-
paliunile unul institutore ; ea e tot de o data bine-voitre, pentru cit declarind ameste-
cul in luptele partidelor politice si participarea la manifesterl de acestea, ca necompati-
bile cu misiunea institutorilor, i admonindu'l a se feri- de acestea., voesce in interesul
lor proprifi., precum si al instructiune publice, a menline principiul de inamovibilitate,
si a feri pe institutorI de serta partidelor politice, carI se ridice si cad, dupe impregiurarl.
Mare de acsta, Eforia, dupe adresa D-vestre, cu No. 3.013, ar fi putut emite circu-
'area sa catre ton profesora, ea louse a mrginit'o la institutora primari; asemenea, cu
observaliunea exprimat in general in adresa D-vestre cu No. 3.284, ce epreocupaliu-
nile i lucrurile de natur politic& sunt cu totul strine, ocupaliunilor, pentim care sunt
pltill institutorii, Eforia a restrans'o numaI la participarea in luptele partidelor poli-
tice i la manifestari politice, fare a gAndi cit ar putea contesta institutorilor exerciliul
drepturilor politice ca cetleni.
Aceste explicari, s'a simlit Eforia datere, a vi le da, D-le Ministru, pentru ce crede,
ce nu i s'a apreciat circularea, din adeveratul el punct de vedere, i pentru ce se terne,
eh' observaliunile coprinse in adresa D-vestre, ocasionate de divergenla din punctul de
inlelegere al aceleI cirulri, ar paralisa tete activitatea Eforie, in implinirea grelel sale
sarcine, pentru care luminatul i patrioticul concurs al D-vestre i este neaperat de lipse.

www.dacoromanica.ro
 189

In fine Eforia, insuflati de sincera dorint de a psi In tte lucrarile tale In perfecta ar-
monie cu D-vestre, spera ca acest incident, dupe explicArile date, nu va altera acordul
dorit. Cat pentru ema-l-alta parte a adresei D-v6stre,relativA la .Buletinul instructiund,
se va ocupa cu acsta, indata ce Eforia va termina lucrArile relative la budgetul ce se
grbesce a Incheia.

Replica Ministerului cultelor, adresa cu No. 3.418, din 5 Decembre, cdtie

Eforie pe care se vede scris de I. M.: nLa &sun
Domnilor efori,
Subsemnatul n'a cugetat a ve causa, prin adresa sa, sub No. 3.284,0 impresiune neas-
teptat, seti cAtusI de putin neplcuta; el scia ea onor. Eforie este insArcinat i cu pri-
vegherea cu administrarea instructiunel publice i tocmaY pentru aceea s'a adresat la
intervenirea ei, pentru redigiarea uneI circulan, ce cerea trebuinta a Se face catre cor-
pul profesoral, multmindu-se a. indica numai sensul i tonul el general, prin o resolu-
tiune pusa in termeniY urmiitorI: (S se invite Onor. Eforie a indemna pe top profe-
soriI a nu ma! lua parte la manifestatiunI politice. x
Afland maI In urma, ca' acea circulare nu s'a facut tocmal pe un ton Indemntor,
subsemnatul a trebuit sa caute din ce a putut proveni acesta, si a gsit In adever,
adresa sa, sub No. 3.013, n'a reprodus sl.icerea a indemna ; acest schimbare big tot
nu i s'a parut de nattul a motiva, In casul de fatA, o mustrare seii admonitiune gene-
rala, i pentru aceea el a creslut c este de a sa datorie a da Onor. Eforil 6re-care ex-
plicarI, spre a preveni orI-ce neintelegere de asemenea naturA, pe viitor.
Este adev6rat ea subsemnatul a fost si este Inca In perfecta cointelegere cu D-v6stre,
pentru mentinerea uneI discipline mai rigurse in scoll; acesta privesce ns numal la
disciplina interirA, numal la faptele met se petreceat. In scoll, iar nu la cele externe,
cari numaI atunci pot provoca intervenirea guvernului, cand degenereza In manifestrI
politice. Cat despre institutorif primarY, pe carl cu drept cuvent II deosebitI din ceY-l-altY
profesorl pArerea subsemnatulul este ca timpul lor trebue s fie consacrat in to-
talitate pentru instructiunea primar i pentru studiile complimentare i pedagogice,
care sunt de lipsa spre o mal buna Indeplinire a datoriilot br. Pentru aceea sunt
platitI de tea, pentru aceea cugeta guvernul a mal adoga la onorariile lor actual e. AsIa
der, nu numa ca el nu trebue s iea parte la manifestar! politice, der nu se cuvine
nieI sa. se lase a se absorvi In preocuparI straine, de la misia pentru care sunt ;

se intelege de sine, ca acesta regula disciplinar nu pte fi imping pana a'l impedica
In libera exersare a drepturilor lor de cetatenI.
A.ci totul depinde de la apreciarea si de la tactul directiunel scaelor. Misllocul care
se pare maI nemerit spre a mentine pe institutoril primarI In calea cea bunk este in-
demnul ; de ad necesitatea until buletin special pentru instructiunea primar, cAnd
ins& nu va fi nicI acesta lndestul, atuncI se cuvine a se lua mstul exceptionale de mus-
trare sell de represie, ins individuale, i numaI pentru fapta de a se fi Orbit interesele
instructiuneT primare, iar nicY o data pentru natura opiniilor politice, cari vor fi causat
acsta abatere.
Aceste regulI sunt dictate de natura lucrulul, de interesul instrucliund primare, pre-
cum si de cea mal stricta echitate catre institutori! primari Subsemnatul este Incre-
dintat, ca i D-v6stra suntetI de aceeasi convinctie 1rtru acesta 4 explicArile sle

www.dacoromanica.ro
 190

alt stop, decit a ridica ori-ce nedornirirl ar mal fi putut rminea asupra unor pasagil
repetate de D-v6stre din precedenta sa adresi, si a consolida cu att mal bine acordul,
cu marea sa mulfamire vede, a domnesce intre Ministerul s611 i corpul atilt de lu-
minat, care presida la directiunea instrucliund publice. 1)
A. G. Golescu.

in August 1859, din ordinul consiliului de ministri, se decide a se deschide scnl pu-
blica la Oltenifa.
In acelas an si lung., conform celor slise la eadaosuri la paragraful IV, din budgetul
anului 1859, aprobat de Camera si conform art. 21, din regulamentul sclelor, Eforia
cere numirea lui Teodor Ciocaneli, ca revisor pentru pensinne si well private de ambe
sexe.
In Iunie 1859, se infiinlza o saga de 4 clase, la Rusii-de-Vede, din venitul S-tului
Spiridon. De 11 ani de cind nu mal este capitala judefului Teleorman, nu mal are sc6la
primara. Rusii-de-Vede este pe mosia Spiridon, deci el sa platsci lr 2111761R-
rului de 400 lei pe luna.

In anul acesta, 1859, Eforia averilor Brancovenesci, fie din scop de propaganda poli-
tica, fie din sentimente mal nobile, promite Eforiei si Infiinleze scoli primare de fete in
tte orasele de resedinfi judefian si la mtnastirele de calugari si de calugarife.

Epitropia AaeOmintelor Brancovenescl

Onor. Eforii a instrucliunel publice
Meinastirile i schiturile brincovenesci, care in virtutea drepturilor familiei, consfin-
tile i prin legile Wei, se afla sub patronagiul meit, aii avut de la fundarea lor desti-
naliunea de a fi locasuri sfiinte, pentru marirea lui Dumnesleil, i locuri de retragere
pentru persnele, earl fugind din valurile lumeI, doresc cauta pacea i linistea In
acele adaposturi. OA cat Bunt de laudabile scopurile ce le ati avut fericilii fundatori, la
inllarea i dotarea acelor aseslaminte, trebuinfele de acwn ale frei, spiritul timpului
progresul care ne Impinge, cer ca aceste fundaliuni religinse i pise, sa fie produc-
tive de fol6se reale, si pentru fri i societate.
Am socotit, cfi n'asI putea respecta intenliile fundatorilor i tot-d'o-dati a corespunde
la glasul presentului, dect, cind cu destinafia ce ail acele natnistiri i schiturl de a fi
locasuri pentru marirea lui Durnneq.eil i locuri de adpost pentru persnele earl se re-
trag din lume, a's1 uni si pe aceea, de a fi mnnistirile de parinfi, scede i seminare pen-
tru beli,.iar schiturile de maid, pensionate de educaliune i invdrtur pentru fete. Spre
a avea In privinfa acsta i aprobaliunea puterei bisericesci, m'am adresat catre Prea
S-tia Sa Printele Episcop al Rmnicului, chiriarhul locului unde se all mal t6te ase-
slmintele mele ctitoricescI; de la care am primit rtspuns, ca intenliunea mea nu este
contrari dogmelor i canemelor bisericescI si cA prin urmare i da, bine-cuvntarea ce-

I) Spre a se vedea cum consideratiunile politice determinah mal adesea simpatiile, orI antipatiile
guvernelor, pentru corpul didactic, aducem In aned unele acte, din care lectorul '0 va forma con-
vingerea, cA Caimacamul din urmi, Intre 4856-4858, curtenea pe institutorT 0 le acorda gratifica-
pun!.
1) Dosarul No. 51, din 1859, archiva ministerulul de culte.

www.dacoromanica.ro
 491

ruti. Nu 'mi remine acum alt deck, cu reserva ce a remas din administratiunea asesli-
mintelor pe anul trecut, si sincep cu menistirea De-un-Lemn, spre a realisa ideea unuI
pensionat de fete, tinut In teste cele trebuincise, cu cheltuiala din fondul aseslimintelor.
Dar In drumul acesta, am de invins multe simarl greutti : si construesc un edificiA,
destinat pentru a fi institut ; sA pregitesc personalul, care va fi destinat cu directiunea
pensionatului, ci cu Invetitura fetelor ; s compun un regulament pentru intrga or-
ganisatiune ci administratiunea institutuluI; si destinez din fondul asedimintelor un
fond special, din care la esirea fetelor din institut s li se Lei un ajutor in banI, ca
zestre, spre a se putea ciatori cu folos, si altele asemenea.
Avend desevirsit incredere in zelul si activitatea, cu care Onor. Eforie este gata a
sprijini tot ce privesce la educatiunea si invettura junimei tereI, me adresez la lumi-
nile el, si cu on6re o roe., ca, luand in consideratiune intentiunea mea, si bine-voiascA
a 'ml comunica tot ce va socoti ci interesezi fundarea institutuluI de c,are e vorba, pre-
cum si desvoltarea c prosperarea luT. Aceste opinil bine-voitre me vor usura la greu-
ttile ce am si inving, 'mi vor servi de norm la tot ce am si fac, si dci. institutul va
merita vre-o laucli, acsta din cea mal mare parte se va cuveni Onor. Eforil.
Principe, Bibescu Basarab BreIncoveanu.
Director, Aaron Florian.

Eforul principele Bibescu cere EforieI sclelor si publice concurs pentru sclele ce
va infiinta de la anu11860, la Severin, T.-Jiu, R.-Vlcea, Pitesci c Trgovistea.
Pentru local si mobilare, Eforia Brincovenesci publici concurs pe 4 August 1860.
In 28 Iunie 1859, ctitorul aselmintelor Brancovenesci propune s infiinteze 20
de stipendiI pentru beti si fete s6race.
Dam in anexa 4) adresa ctre Eforia scaelor i regulamentul de admisiune al bursie-
rilor, acte redactate de directorul Aseslmintelor BrancovenescI, profesorul Florian
Aaron.

Intrat In calea facerilor de bine, Principele Bibescu, propune EforieI saelor, tot in
Iunie 1859, s infiinteze 5 externate de fete in Bucuresci. Dm In anexi 2) actele re-
lative la acsti fundatiune.

Flind-e. ctitorul Aseslmintelor Brncovenesci mal propune Eforiei si diverse premil

literare, Eforia scedelor, invitnd pe principele Bibescu, In sedinta ei, din 43 Iulie 1859,
Inchei un jurnal pentru tte donatiunile, pe care le accepti in numele terel,-mullmind
titorului. Micele modificatiuni ce introduce Eforia se pot vedea In anexatul jurnal din
13 Tulle al EforieI saelor.
Cite realisat din attea ademenitre promisiuni ?
La Decembre 1859, Noembre 16, 17 si 18 s'all deschis, ce e dreptul, sc6Ie gratuite
de fete, din capitali, din fondurile Brincovenesa Acum ctitorul adreszi Eforief sclelor
adresa, ce dim la vale, si din care apare, ci principele Bibescu, dupe ce in Junio trecut

Veyll anexa.
VOX anexa.

www.dacoromanica.ro
 192

promisese welt de fete in tate orasele de resedinte dii tra, acum se marginesee a
cere autorisare, s deschida scoli de fete In Oltenia, incepnd cu Craiova i Caracal.
Dam aci numai adresa titorului din 11 Decembre, dupe dosarul No. 58, din 1859,
archiva Ministerului de culte, iar actele isvorite din acst adres le anexam.

Adresa titorului cu No. 1.378, din 11 Decembre anul 1859

Domnilor membri al, Eforiei instructiund publice
&aide gratuite de fete, instituite in c,apitala i sustinute din fondurile Aseslamintelor
Brancovenesci, aduce-lid, prin eficacele concurs ce ap bine-voit a 'ml da la infiratarea
lor, resultatul dorit, am hotarit a intinde acsta facere de bine, prin creatia de as ,menea
institute, si in alte parti, unde doresc ca sexul femeese se se impartassca de folasele
crescerei i Invetaturei.
Ptruns dar de datoria mea de ctitor i luand in bagare de sme, a mal tate proprie-
tape iseOmintelor ce patrana, se aft& in districtele Rominiei mid, am gesit de =rill*,
a intemeia aci asernenea scale gratuite de fete, dupe forma celor din capitala Bucuresci,
incepend cu orasele Craiova i Caracal, si dupe eum me vor ierta fondurile de care dis-
pun, me void sili a intinde acsta facere de bine treptat in tate districtele, incepend cu
cele earl posed proprietti de ale Ase0Aminte1or ; Inca folsele educatiunel sexulut fe-
meescsa se latescicu incetul in tatlra., acesta fiind dorinta mea, me adresez la luminele
buna-voint a D-vstre, rugandu-ve cu (mare, ca dupe zelul i activitatea cu care m'ati
ajutat la infiintarea institutelor din Capitali, si bine-voiti a 'mi da concursul D-v6stre
si la realisarea celor proiectate pentru Craiova i Caracal i succesiv pentru cele-alte
capitale ale districtelor terel.
Indati ce voiil avea respunsul D-v6stre, aprobatiunea i ajutorul ce cer, voi hia din
parte'mi tote mesurile necesare pen tru efectuarea acelei intentiuni.
Principele Bibescu-Basarab de Brdncoveanu.
Director, Aaron Florian.

Parat in fine, In /861, s'a promis de titorul Aseqamintelor Brancovenesci, scoli de

fete si prin cele-alte judete ale terei.

In privinta scalelor stesci din Romania, extragem urmatarele documentate informa-

pentru anil 1855-1.859, din cartea mash*" aSclele stescI In Romania (1868
BucureseT). Pte e cam aspra critica acesteI lucriirI la adresa Eforie bucurescene, der nu
e mal pupn adeverat, ca' acea Eforie lucra cam nepregatit.
La inceputul anulut 1855, aflam in Tra romansce inaintate unele lucriri dovedi-
tare a unei salutare reactiuni in favarea sclelor stescl desfiintate In 1848.
Inca. din 7 Februarie 1855, Departamentul Credintel comunica Eforiet see:dolor sciinta
ci Domnul Stapanitor, asupra referatului acelul Department, eu No. 148, insolit de at
Eforiet scalelor, cu No. 1.409, din 1.3 Decembre 1854, catingator de rAmesitele ce pre-
tindea din contributiunile a cate 2 leT de famine a candidalilor de sate, (anexele No. 54),

Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 bine-voit a aproba reinfiintarea de scoli stescI. Departamentul credintei rg d6r
Eforia si grab6sca a organisa in senil timp scdle sitesci.D

Eforia procede dupe vechiul obiceid; ea nu se preocupa decat in mod trte secundar
de local si de inv6tAtorY, 4) ci asupra adreseI provocatre a MinistruluI credintel decide
s se edil visterieI sciinta de num6rul satelor i targurilor din fie-care judet, care ad fa-
milil in num6r de 100 si maI mult.
Visteria trimite in 28 Februarie 1.855, cu adresa No. 1.228, listele cerute, iar Efo-
ria inchee, asupra adreseI acesteia, resolutiunea : eCand se vor deschide sclele se va lua
in bagare de sma alaturata lista.)

Episcopul de Rdmnic, intre acestea, aqind de lucrarile pentru organisarea de scoll

satescl, cere de la Domnitor Invoire ca si deschida scoll satescI preotil pe la sate. Eforia
vestesce in 23 Aprilie 1855, acestui episcop, ci se invoesce preotilor de la unele sate,
ce dupe cercetarea Vi. va socot capabili, si deschid scle de sate, In care si faci stu-
diile Insemnate In acest program :
Ctasa
Silabire, cetire i scriere ;
Inv6tatura pe d'inafara a rugaciunilor ;
Deprindere la scrierea numerilor aritmetice ;
PrincipiI de num6rat i calcul din gand.
Clasa
Cetirea ;
Scriere dupe model de caligrafie si dictando;
Prescurtare de Istoria santa;
Elemente de aritmetica : cele 4 lucrirl cu numere intregI;
Catihismul.
Eforia vestesce, prin circularea sa din 6 Maid 1855, No. 637-641, catre comitetele
scolare din Gorj, Dolj, Mehedinfi, Vdicea i Romanati invoirea data unora preog de
a deschide sedle prin sate.
Dra Episcopia nu urrnfiria simplu deschiderea scdlelor, ci remunerar! pentru preotI.
Ea cere, prin adresa No. 608, din 16 Maiii '1855, lefl pentru preop ce a sa deschidi
scolI stescI. La acst cerere Eforia rspunde in 3 Iunie, cu adresa No. 849, :
nu are mi416ce spre a face remuneratil preoplor i ca a socotit cA S-tia lor preotil,
luand sarcina instructiuneI copillor din sate, au voit a indeplini o datorie crescinsca.
Nu avem sciinta, cA in urma unuI ast-fel de r6spuns sa se fi infiintat scolI satescI de
cifre preoti. Un singar raport de la administratorul din Mehedintl, cu No. 7.386, din
11 Iunie 1855, arta c deputatiI satulul Broscarii i Bnju mare intrbi : cine sa
plitsc.1 preotilor dascalI lefile ? Parintii copiilor ce au copiI la scoila, ski top la o lana ?

I) De invgtorl tot s'a mal preocupat, cam vom vedea.

3
www.dacoromanica.ro
 194

0 c.Ette cal? 0 de trebue si se repare casa de sel, 0 de cine ?La acest raport Eforia
rspunde: a eacelor mile nu li se (hi nici o subventiune din partea Eforiei, niel in pri-
virea remuneratiunei preotilor, nie! In privirea reparatiunei caselor de senia. /)
Mai duo! an! trecuse de mind se ordonase infiiintarea de scoli stescI 0 nimic in rea-
litate nu se dobandise. Acsta indmn, se pare, pe Domnitor, ca in Septembre 1855,
Si mal restring num6rul sedlelor, pe hartie proiectate, hotrind, ca in loe de a se in-
fiinta lcol! prin 0-Le satele, si se deschid. : scoli centrale satesci prin fle-care judel,
pe unde dorin.fa va,. arta fi. trebuinta va dovedi.
Eforia, care la Inceputul anului ceruse de la visterie lisl de satele din tri, intrba
acum cu circularile No. 1.315-4.330, pe comiteteie scolastice: (Cate sate fruntae se
afl in eoprinsul aceluI judet, i ce populatie are fie-cave 0 la care din ele, dupe prerea
comitetuluT, ar fi mal de neaprata trebuinta a se infiinta de o cam dat sced comu-
paid ? In fine urmirind de la comitete adunarea listelor satelor, Eforia deschide In
24 Septembre 1855, publicatiunI la Vestitorul rom nesc, pentru concurs de ocuparea
sc6lelor satesci.
Eat in extenso publicatiunea EforieT:
Conform inaltei Marie sle resolutiuni, dat la raportul onoratului Departament
al credinteI, eu No. 148, din anul urmator, 0 al acestei Eforii, cu No. 149, din 13 De-
cembre anul trecut, urmand a se deschide scoli satesci centrale prin fie-care judet, se
publica, ca la I. Decembre viitor, se va deschide la Eforie concurs pentru institutoriI ce
sunt a se numi la aceste scoll. Cunoscintele ce se vor cere de la coneurenti sunt :
Cetire ;
Scriere ;
Religiune: letona santi 0 Catihismul
Elemente de Gramatica romana ;
Din Geografie : divisiunile principale ale globului i mai in special geografia Wei
cu cunoscinte istorice
Aritmetica : cele 4 lucrar!, numere complexe, sistema greutatilor 0 msurilor din
tri ;
CunoscintI de plugrie 0 din geometrie: aplicatiune la msurt6rea pognelor.

In 22 Octombre acela an 1855, Departamentul credinteI serie Eforie, cu adresa

No. 6.075, (anexa No. 56) ca : cat ins pentru mesura luat, ca prin concurs sa se
algi invtitorI acelor scoli (satescl), Departamentul nu este de prere, pentru ca ono-
rata Eforie cun6sce ins0 cu citta dificultate se gsesc concurenti pentru posturi de
profesor!, unde fol6sele sunt me mart, In vreme ce pentru invltatoril de sate nu o si
se gisisci nici o dati ; prin urmare este rugat onorata Eforie, ca luand In eonside-
ratiune aceste impregiurri, anume neaprata trebuinta ce este de a se Infiinta cat mai
curdnd acele scoll, s bine-voiascii a departa ori-ce pedid T ar mistloci cat ma! In graba
punerea Ion in lucrare 0 a se multami aeum la ineeput, ca candidatii de inv6tatori sa
trcil un examen prin care s se verifice dca sunt capabilY de insdreinarea ion
Premisele adresel D-lui Campineanu, Ministrul eredintel, ar fi indreptatit pe nescine

1) Vesil in ludrarea mea *Seed& sAtesci in Rominiau, rspunsul Eforid, cu No. 4.185, din 1 Au-
gust 1855.

www.dacoromanica.ro
 195

si astepte alte conclusiunt. ROti a fcut Eforia, slicea D-sa, de a deschide concurs, and
bine scie Eforia cA nu se gsesc decat cu anevoe mare profesorI de judete, neeum si se
gssca InvOltorT pentru sate cu mica lfa ce li se acorda. D-lul ar fi putut adaogi cu
lipsa de stent cart si fi trecut cel putin duo6 clase primare. Conclusinnea logic& era :
sii se pregatsci inv6tator1 inteun timp dat, pen tru scedele ce erad a se deschide. Zelul
patriotic impinge pe Ministrul ins si slici Eforiet luall pe cine s'o intdmpla, dati'T ti-
tlul de invOtator i, flat-lux, sa se faci Ebria se apene ea insist de realitatea
negativa a concursuluI si se grbi a rOspunde Ministrultif credintet, la adresa maT sus
adus c Ebria are t6ta vointa de a infiinta scede de sate ; cA concursul candidatilor
n'are de object decat a se examina concurentit &ea aft calittile neapOrat frebuincielse
spre a fi Invtatort la sate, a prin urmare parerea acestet Eforit si a onoratuluI Depar-
tament nu sunt neunite, precum se exprim acel onorat Departament,si ci in fine ono-
ratul Department, fie incredintat c acst Eforie posedi vointa . . . . spre a face tot
ce este ea putinl din partel spre infiintarea scedelor de sate. 1)
Tret slile dupe acest rspuns, Eforia institue o comisiune de profesort, compusa de
D-nil Maxim, George Pop si Alexandru Pop, ca sa examineze candidatil pentru reinfiin-
tatea scedelor comunale, care candidati vor incepe a se infatisa la Eforie de la 1 De-
cembre viitor i resultatul examenuluI si '1 comunice Eforiet, etc.

Resultatul concursului fu cel prevslut de Ministerul credinteI. Comisiunea exami-

ntitre raportza, u adresa inregistran la No. 1.876, din 7 Decembre 1855, ca s'ait
presintat numal duo! candidati 2), pe cart examinat dupe programul publicat la
concurs. Eforia vslnd asemenea resultat, amana pe Rita data pe cei duot concurentl si
se bond sa iea o m6sura maI radicali. Ea supuse Domnitorulul, cu raportul No. 1.910,
din 9 Decembre 1855, o chibzuire noua, urmatrea :
In capitala fie-cardi judet se va deschide cate o sceda normala pertru invtitura
candidatilor invdtatort de sate;
Directitmea i facerea lectiunilor in Se-care scedi se va incredinta un singur pro-
fesor, cu onorar de let 500 pe luna.
Numat din satele cu 100 familii cel putin se va lua cate un candidat ;
Alegerea candidatuluI se va face de insusl profesorul sale normale de judet. Acest
profesor se va preambla, spre acest sfirsit, in Se-care sat si va indemna pe juniI ce i-se
va parea cu bane dispositiunl naturale a imbratisa cariera de invdtatort ;
Candidatil nu se vor lua decat cu buna vole a lor i numaT in vrstli de la 16 pand
la 20 de anI ;
Candidatil unut judet vor urma in sceda normal de la 1 Aprilie Oita la 1 Octom-

4) Vedi adresa EforieT No. (.799, din 23 Noembre 1855.

2) Departamentul credintei No. 7.378, din 20 Decembre 1855, aliturA EforieT petitia a 4 juid ro-
mint, earl cer si fie candidatl :
.Resolutia: se va rspunde, crt pentru organisarea sc6lolor de cAtre Eforie a Mont la Domn ra-
portul sfi No. . . . si dupe intArirea acestuT report, Eforia va face cele cuviinti. lar dintre can-
didall nu s'a iufatifat ta Eforie cleat duo! la 'Pm ce era hotariti pentru examen, cart s'afi examinat
Ijidali,si li s'ag dat vole si se reinthrci la locul lor, ci se vor insciinta despre holar1rea Eforiel
in a lor privint5.
Duo! din 4 reciamang sunt tocnnal ceT deja examinatI,

www.dacoromanica.ro
 1.96

tombre, iar de la 1 Octombre pAni la 1 Aprilie fie-care candidat va da lectii in KAI

satulul sOii;
Profesorul sclei normale va fi dator in cursul celor 6 lunT de iarnA a se preim-
bla prin judet In revisia sclelor de sate, observind i indreptind pe candid* in pre-
darea lectlilor.
Fie-care candidat va fi dator a urma in scella normalA cmnci ami.
Ebria cere in fine ordine clitre Departamentul din Muntru pentru clAdirea de mile
dupe anexatul plan.

In 22 Decembre acelas an 4855, secretarul de stat, cu adresa No. 5.058, serie Efo-
riel; alOturind copie dupe o adres Episcopulul de Minnie, cu No. 1.648, din 8 Decem-
bre, pentru infiintarea de scoli prin preori pe la sate, eu resolutiunea Domnitorului :
In de apr6pe bgare de smA i chibzuire a EforieT sc6lelora
Episcopul cerea de la M. S. Domnitorul, ed apentru cele cate slece scolI ce ati (Voda)
chibzuit a se infiinta in fie-care judet, sa fie ase0ate In satele ce se coprind in alAturata
list; apoi indici i preop, earl se gsirl destoinicT de acele scoll, i cere si poruncse
Domnitorul epregti Urea incelperilor, hotArindu-se de catre M. Sa si lefile; mai cere,
ea tot-d'a-una Oisele scoli sfi aibi invOtator1 elend i si p6rte numiri de scoli bisericesci.
Mal adaug dupe aceea, si se dea ordin oeirmuitorilor, si executeze pe eintaretii si pa-
racliseril, ce nu ar intelege sa mrg de bun vole la sc61A.
Eforia cu raportul No. 75, din 27 Ianuarie 1856, rispunde Domnitorului in privinta
cerereI Episcopulul de Minnie, c indatA ce se va aproba raportul el, cu No. 1.210,
din anul trecut, atingtor de infiintarea scidelor de sate, va chihzui, ca la alegerea Inv&
ttorilor acelor schle, si se prefere preoii, earl vor avea o capacitate egal cu eel laid,
insi preof ii invttori si fie in privinta instructiunei de a dreptul sub ordinge acestei
Eforii, care 'I va numi, enumaY dupe un examen ce vor da inaintea comisiunei ce se va
rOndui de dOnsa i Eforia va avea drept a'T destitui tot-d'a-una, eind nu Vvor indeplini
datoriile de institutor!.

Nu e de prisos a mai insira aci vanele corespondente urinate in tre Minister si diverse
autoritAg in curgere de mal duoT an! de slile. Destul este pentru istoria it6stri. sti ark-
tm, cti trecu i anul 1855, 1856 si 1857, mal tot, frii sA fi realisat mficar o sci5li sa-
Owl ; numai in acest de pe urini an reincepe lucrfirl pentru reinfflintarea sesilelor
sitescl.
Prima lucrare ce aflAm in dosarele Eforiei relativA la acst la acsti afacere este
din 19 Ianuarie 1857. Acsta este o adresa a Ministerului CultuluI si instructiunei pu-
blice din Muntenia, cu No. 237, care vestesce Eforid scedelor si 'I alituri copie dupe
oficiul Caimacamului Alexandru Dimitrie Ghica, cu No. 12, din 11 Ianuarie 1857,
pentru redesehiderea sc6lelor satesa Ministerul adaogi Eforiei invitare s lea disposi-
tiuni pentru aflarea ci alegerea institutorilor trebuitorT, anualindul ca el a luat intele-
gere cu Ministerul din lOuntru pentru reparatiunea scedelor ce vor ma' fi existAnd
recladirea celor din nod dupe trebuintii.

www.dacoromanica.ro
 497

Oficiul Cimicamiel hotaria infiintarea sclelor sateseI, incepnd de la satele cele mal
mult populate, si pentru acest scop ordona EforieI, sa deschida concurs pentru exami-
narra candidatilor, clan, gisindu-se destoinid, sa se numescil institutori, folosindu-se
Eforia de preotil bisericelor satescl, aceI carT la intia intocmire a acestor scede au fost
pregititI (?) a fi invettorI.
InstitutoriI satenl vor fi indatoratI sa nu lucreze vera pamentul, sa merg la scla
central a judetulni, unde vor urma sub de aprpe directiunea profesoruluI a se Impu-
ternici i a se deseveri la cele ce ar mal fi de lipsa, pe timpul ce se va gsi de Eforie
a este de ajuns. Se va publica In tt tra, ci top' acel c,arI pe viitor vor voi a se inrola
intre candidatiI de institutorY, si fie datori a urma invetttuile scleI centrale din judet,
gisindu-se destoinici, se vor numi institutorl in locurI vacante. PAn in primvra
viitre se vor repara inceperile de scl ce s'aj fost infiintat i care astsII sunt in de-
rapnare ; asemenea ande nu vor maI fi existAnd asemenea clidirI si se ingrijsei a se
gsi incperile putincise. Crtile elementare, ce se vor hotari pentru Invettura copii-
lor de siteni, se vor vinde lor cu cel mal mic pret vi se vor da gratis la ceI seracI. Fie-care
proprietar va fi de aprpe priveghetor pentru buna stare a selelor i silinta instituto-
rilor, intelegindu-se pentru acest sfirOt cu profesorul districtuluI.Cirmuitoril jude-
telor sunt chimall" de aci inainte a avea cea maI mare silint la inaintarea Invetturd
moralei in judetele lor, ca si merite cu d'inadinsul titlul de preqedintI al comitetelor
de instructiune publica. Sumele ce se vor aduna pe anul curent i in viitor din cei cite
duoI leI de familie, se vor versa regulat in casa Eforiel sclelor, reminend de acum
Inainte in primitiva i speciala lor destinatiune. Departamentul CredinteI i instructiu-
nel publice, in intelegere cu cel al trebilor din launtru, al finanteior i ca Eforia sc6-
lelor va aduce la indeplinire, etc.

In consecinta cu oficiul de mai sus, in extract adus, Eforia inaintzi publicatiunea

prin care, intre altele, apune, spre a putea pe loc pune in lucrare patriotica dorinti a
principelul Caimacam, de o cam dat nu va cere la numirea de inveritor decid a sci
si citse4 i si serie, catihismul si cele 4 lucrri de aritmetic. Nivela culturale vii-
teire a candidatilor o stabilesce publicatiunea ast-fel :
Cetirea, Scrierea, Catihismul, Istoria scintc1.Din geografie : Divisiun.ile princi-
pale ale globului, Geografia Europei i mai in special aceea a Trei-Romnesci.
Din aritmetici : Numerile complexe, sistema greutki/or i mesurilor din tri.Cu-
noscinte de plugrie qi din geometrie: aplicatiune la mesuritrea stAnjinilor i a pog-
nelor.

In urmarea acesteI publicatiunl, Ebria sclelor, inchee in 18 Februarie 1857, jur-

nalul cu No. 9, prin care hotresce, in vedere ca fondurile, 654.814, parale 26, anuala
contributiune a satelor, pentru instructiune, infiintarea a 2.000 scolI, pentru satele cele
red populate.
Intre acestea, in 26 Februarie 1857, Ebria primi adresa EpiscopuluI Filoteiu de Bu-
zet., cu No. 357, prin care observi, cAt de anevoe este ca candidatiI de invelAtorl si
vini spre examinare la BucurescI, i vestesce a P. S. Sa, a indemnat pre preotil epar-

www.dacoromanica.ro
 -e 498 --

hiel sle, sa. se fad el InvttorT, cleat cere de la Eforie, si incuviinteze examinarea lor
in capitala fie-caruT judet (le tatre profesoril respectivI de acolo.
La acst cerere Eforia rspunde, In Martie 15, Cu adresa No. 405, cum di va profit&
la timp de bine-voitrea propositiune a episcopuluT.

De ce Eforia nu profiti indat ? Ni se pare, a din causa, a dupe publicatiunile ar-

tate, iarAsY nu gisi candidatI, orl cat de injosita, cum s'a vNut, lag nivela examenului.
A.cOsta o documentza InsusT jwmalul EforieT, din 9 Martie 1857, prin care, revenind
asupra jurnalului din Februarie, dice veglend di in urma publicatiunilor ce am
fd cut nu s'a artat mal nimen11) i atribuind acsta la pulinatatea lefei ma' cu
semi, tidied lifts la 600 de lei pe an, plus pogemele, etc., si scade numrul de scoll
pe 'Artie de la 2.000 la 1.000, hotrand tot-d'o-dat, ca examinarea candidatilor, sa
se fad. de institutoril sclelor centrale de judete. Acsta dispositiune Eforia o supune
la aprobarea domnsca, in 12 Martie 1857, cu raportul No. 378.
In 25 Maid 1857, inc niel dupe atatea concesiunl tcute in faverrea iguoranteT do-
ritorilor de a se face Invttorl stescT, nu se gasiser cleat prea putinl invtatorT, dupe
cure sta dovadi declaratiunea ce face Ebria catre Ministerul de interne, cu No. 737.
A.tuncl cere Eforia de la acel. Minister, ca sA repeteze poruncile catre carmuitori pen-
tru gisirea de invgtori i numaT la satele, unde nu se vor putea gsi, si se indemne
a trimite candidat la sc6la districtuala, care indeinnare, spera Eforia, ea satete o vor
lncuviinta cu tedii a lor multmire.
In cat-va, acst mesura a reusit a da pe id ge colea, chte un ignorant candidat de
invttor, dr ca sa se vsla cum de puf in se realizase infiintarea de scoli, dupe atta
timp i preschimbarT de hartil, vom aduce ad In resumat raportul revisorulul scOlelor
EatescI, din districtul eel mal apreipe de centru, din districtul rc-cum model. Acest
raport arta starea in care s'a gsit fle-c,are sceda la 18 Septembre 1857. Dice acest,
raport, care de bun smA numal pesimist nu era, ca In plasa Snagovu se afl 25 de
soon, Jug dintr'acestea, abia vre-o 11 In buni stare, bine intelegndu-se, c stare&
bun era numai ea nu ploua intr'insele. Cele-l-alte, s di nu exist de loc, s, a re-
visorul le adnotza, ca sunt in pr6st stare.
Plasa Mostitea i Ddmbovila 42 moll, lug din acestea 17 nu stint, su sunt in
prsta stare, adeca iar1 mal preiste de cum sunt preoste cele-l-alte; dovda pote sta la
acsta rspunsul ce di revisorul in acelasT tablot la intrebrile despre mobilierul si
invtatorii la aceste scoli; el consta di din 67 scoli 44 n'ad bancT, 46 Wail' semi-cer-
curT, 54 n'aii table de litere, 55 n'aii tabla de socotla, 48 n'ad scaune si ms pentru
invttor si 47 n'aii invttor si pe nade sunt InvtitorI, acestia s cA n'aii sc61a, su
ca n'ad mobilierul neceser incat de la el nu se pote nimic astcpta. (Ve0 anexa).

S'ituatiunea sclelor din judetul Ilfov, cel mal apropriat de centrul de unde se dedea
impulsiunea, este tristg oglind si aceleT acelor tine. judete. Acstii situatiune ceru
de la Eforie formarea de instructiuni pentru revisorii i invgtorii sc6lelor stesci

1) Vein anexa,

www.dacoromanica.ro
 199

Acest regulament este intocmit in Octombre 1857. El impune revisorilor indito-

rirea de a inveta impreuni cu invetatoriT satesci cursul invetaturilor din pctila cen-
tral a judetuluI i anume inverturile din clasa I-a, a II-a si a III-a, precum i aplica-
tia geometrieI la mesuratrea pamntulul i mesurilor obicInuite in tra ; elemente din
istoria Orel i re-care cunoscinte plugresd. Prin acelasi regulament se hotresce versta
de admisibilitate a scolarilor la sate intre 7 si 15 anI; eel car" trecu peste 15 anT se pot
primi clerk se pun pe o band, deosebit ; iar la art. 25 din acest regulament se hota-
resce ca la nicI o seen comunal de baeti sa nu se primesci in seen de fete.
In fine regulamentul impune metoda lancastriana in sclele comunale.
Putin se putea definitivmente astepta de la revisorT, luatI tot din Invetatoril de sate,
cad &ail de o egal ignoranta, cu cel pe cad iirma revisuesca. Dca ne am multiimi
numaI cu cifre, am constata la 16 Noembre 1857, dupe adresa, cu No. 2.345, catre Mi-
nisterul financelor, pe langa care Eforia anexza lista tutulor Invatatorilor de sate spre
scutire de bir, c in ten Romania de dincce de Milcov (Muntenia) existed la acea data
un numer de 471 scsile s cel putin de invefeitorip1tii. I)

In Maiii 1857, Eforia ordona, ca cu inceperea anulul scolastic viitor, institutoril ace-
lelor primare districtuale, si fie indatoratI a primi candidatIde invetatori din sate si
pregatsci in curgerea semestruluI de iarna.
Eati circularea acsta :

Copie dupe ordinul Eforiei scdtelor, cu No. 840, din 30 Maiu 1857, catre inspec-
torul gimnasiului din Craiova. 2)
Eforia a gasit de cuviinta, ca cu inceperea anului scolastic viitor, D-niT institutorI
scelelor primare districtuale, s fie indatoratT a primi pe eandidatit de Invetfitori, ce se
vor trimite de catre carmuirile respective din acele sate de la o aula de &mild in sus,
unde nu se vor putea gsi invetatod, care candidatT si se ase0e intre eleviI regulag
s se pregatse Ja invatturile preliminariI, in curgerea semestrului viitor de iarna, ca
indata dupe aceea examinndu-se, s se si numsci invettorI la satele lor respective.
Drept aceea, Eforia ve inviti a indatora pe D-nil profesori al scelelor primare locale,
ca pe de o parte s nu inceteze de a se sili sa gassca invertorl de sate, carl examinan-
du-se s se raporteze EforieI; iar pe de alta indat ce se vor reincepe sclele la 15 Au-
gust viitor, s primsel in tre scolarT, pe candidatil ce vi se vor trimite de armuiri
sub-carmuid, 5i sa se sins* ca preparandul pan la primavra viitere, ski si mal cu-
rend de se va putea, si facetI cunoscute numele lor i satele untie vor a fi orenduill, spre
a li se putea trimite cartile de numire. Yell face cunoscut acesti ordine chiar Onor.
Comitet de instructiune publica.
Se mal adaog fiind-ca dupe sciinta ce a luat Eforia, multl din D-niT institutorI fac
pedid la primirea candidatilor, sub pricinuire, ca n'at. dovadi In reguli de a lor bunk
conduiti ; de aceea, se face cunoscut D-vestre, ca asemenea neorendueli si facetT sa in-
ceteze, si pe viitor, cercetendu-se si gsindu-se destoinic candidatul numal la cetire,
scriere, cele 4 lucrid i catihismul, se va recomanda EforieI, multmindu-se D-niI in-
1) Yerp anexele.
Dosarul No. 944, din 1857.

www.dacoromanica.ro
 200

stitutori numai pe sciinfa ce vor avea, s& de-adreptul, s& de la proprietarl, sd de la

sat, s& de la sub-carmuire, e& Infliqatul candidat este om cunoscut i tara rele pur-
tArY. i asemenea dovadi se va trimite EforieY, d'impreuna cu no-tele examinfirei vrsta
candidatului, religia, numele pl4eI i al satuluI unde este a se orendui.

Mal inregistrm aci urmat6rele acte, cu referinl la sc6la satesca, acte carI nu se afla
anexate la lucrarea nstra anteri6ra despre sehlele satesci.

Circulare citre institutoril superiori din tete judetele

Domnule,
Dupe atatea circular! instructive i in mal multe rendurI repetite, in privinfa forme-
lor, ce trebue a se observa la numirea i destituirea Invefatorilor satescI, Ebria vede cu
o mare neplacere, ci In corespondenla D-vestre, nu observa!! strict indeplinirea acelor
formalitn i cu acsta ocasionan o corespondent& zadarnici i o incure,tura in compta-
bilitan, Incift Eforia se vede mal adesea expus la observaliunile Controlulul, i tara a
merita catuqI de pulir' acele observatiunl, pentru ca autorul fapteT sunten D-v6stre.
Pus intr'o asemenea posifiune neplacuta, Ebria se vede constrins a ve observa
Inca o data i pentru cea din urma 611:
Asupra admisiunilor: se va respinge 1TH-ce raport al D-vstre, clec& nu va fi in-
sola i de demisiunea In seria a demisionatului, scridt de insuff qi insola& de cartea de
autorisafiune a sa ;
Asupra destituirilor :
Se va respinpe asemenea verI-ce raport de destituire, (leca nu va fi acompaniata de
un raport al revisorelui, In care s se arete motivele pentru care se destitue, i pe care
raport original Il ven trimite pe linga raportul D-v6stre la Eforie ; sl1 act legal din
partes satului coprimptor de abaterile din datoril ale invelitoruluI, i acsta nume
cand invltorul ar fi caslut in viciuri imorale, precum este belia si furtipgul dovedit;
Asupra lefilor :
Se va respinge asemenea veri-ce raport de destuire, de morfi, s& de demisiuni, clec&
nu ven precisa data, precum i (leca in intervalul verI-uneea din categoriile numite,
Ebria, necunoscnd impregiurarea, ve va trimite lefa, sunterf obligalI a inapoia lefa
acestuia, rara si mal ateptan ordin anutne intr'acsta.
Dca, i In urma acesteea, ve ven abate din nou de la cele in acesta descrise,
Ebria va fi nevoita a alerga la msuff neplacute i D-v6stre i eI.
No. 3.425, catre institutorul superior din Severin.
No. 3.426, a a a a Tergul-hului.

No. 3.427, a a a Caracal.

No. 3.428, a a a a Ramnicul-Vlcel.
No. 3.429, a n a Turnu.
No. 3.430, Giurgiu.
No. 3.431, a a a n Trgov4tea.

No. 3.432, a a a Campu-Lun g.

No. 3.433, a a a n Buz&.

No. 3.434, a a a tirbeiti.

No. 3.435, n a a Braila,

www.dacoromanica.ro
 201.

No. 3.436, catre institutorul superior din Mesa

No. 3.437, n n n Pitescl.
No. 3.438, n n n n Focsant.
No. 3.439, Slatina.
No. 3.440, n n gimnasiulut n Craiova.

Copil din dosarul No. 953, din 1858.

Cirettiare ceitre institutorii superiori ai scaelor publico din 22 Februarie 1858,
din reedinfele distrieteior.
Eforia, i printeacsta, repetza indatorireapus asupra D-tale, prin ordinile atinga-
Ore de acele conditii, earl' trebue a se pazi la recomandatiile candidatilor, pentru nu-
mirea de invatitori stese, earl conditil urmza a se indeplini pe viitor cu exactitate,
adeci se va insemna in lista de recomandatie :
Numele i pronumele candidatulul ;
Numarul actuldi legal de nascere i botez, prin care se verifica a sa vrsta, ce se
cere de la 20 anI in sus ;
Numarul sub care s'a legalisat, de citre administratie, actul prin c,are locuitoril sa-
tuldi garantzi despre moralitatea individulul i il recomanda a se nurni invatator ;
Num&ul populatie satuldi in care se cere a se infiinta sceda, de a fi a(leca de la
100 familiI in sus;
Notele despre inv6tatura candidatuluI si fie in adev6r recomandabile.
Tte actele atingat6re de recomanclarea candidatilor si a lor ornduire de invalatorl
ail a se pastra in archiva acele scOle si se vor revisui din timp in timp de eitre D. re-
visor general al selelor.
Examinarea candidatilor se va face sub pre#edinta unul membru al Onor. Comitet,
de eitre D-ta i cel-l-alt profesor. Resultatul examinare se va subsemna iarisl de
catre D-v6stre amanduol institutoriI, si se va inainta la Eforie. CandidatiI de Inv&
tatorl se vor alege numal din fiii de stenl s preotl i si se prefere cel ce se afl lo-
cuitor in acel sat. Logofatulul de sat si epistatuluI de mosie nu le este ertat a ocupa
functia de invatator sa vice-versa. Precum nimenI nu pote fi numit invatator dupe
principiul adoptat, decat numal indeplinind telte conditiile de mal sus fixate ; ase-
menea trebue s fie si stabilitatea sa garantati de orI-ce intrig, spre a nu se destitui
invatatorul decal in casuri de adevarat abatere a sa de la indatoririle prescrise pentru
exactitate in exereitarea de servicia i moralitate ; tot asemenea i insusl nu se pote re-
trage din functie, deceit dandu'sI formal demisia, insotita de cartea ornduireI sle ; care
aceste duoa acte le va da prin revisor, spre a se inainta de catre D-ta fra amanare la
Eforie.
Nu va putea ins& demisionatul a lipsi mal 'nainte din functie, decat numal dupe nu-
mirea unul att invatator in loe; iar lipsind din funetle,fara a implini acsta formalitate, i
se va popri lfa pe acel trimestru.
Aceste dispositil D-ta le veI face cunoscute i D-lul revisor al scedelor din acel district,
mal adaogandu'l a avea in de apreope vedere, ca in casul and in vre-un sat, unde este
rnduit invaltor, nu ar fi in buna stare, si ingrijsea atuncI, ca ping la dregerea aces-
teia, invatatorul s adune pe scolarl in casa de sfat, s in a sa propria locuinta, spre
a nu se intrerumpe etirsul invataturilor ; cad sub niel un chip, Invagitorul nu se va
putea suferi a lua lfa, fu de a a avea seek, i neindeplinind datoriile sle, cu tta

www.dacoromanica.ro
 202

ceruta exactitate, nu i se va da deslegare dg a primi niel cele duo chile de bucate ce

legiuirea acord invttitoruluI din magasia de reserv a satulul, care deslegare urmza
a sa da de Eforie, numal, dupe decurgerea a duo trimestre.
In fine, D-ta veT avea de apr6pe priveghere i asupra revisoruluI, ca sd pzsci cu
exactitate Indatoririle funcliei sle, i s raporteze fr amnare, pe fie-care trimestru,
despre ate scle va fi revisuit in acest interval, artAnd dc. Invlitora se aft& la pos-
tul lor 0 cum 10 Implinesc datoriile; fiind-c,i mat 'nainte de a se primi raportul revi-
soruluI nu se pote elibera invlitorilor lefile trimestriale, niel predisele duo chile de
bucate.

Circulare catre comitetele de inspediune scolard , din 26 Main, 1858.

Cu inceputul lunei curente, s'a inceput vacanliile scedelor comunale, si conform in-
structiuneI pentru revisora i invltorii sclelor stesci, fiind acesti indatoralI a urma
In see& publica din rwdinla districtual, pre,scrisul curs de invlatura, spre a se forti-
fica top dupe cuviint la Invlturile destinate, att pentru cariera revisorilor, ctsi a
inartorilor comunali; de aceea este, cu onre invitat acel Onor. comitet, ca in privinta
slisuluI curs, s ja cuvenitele disposiliuni de a se pune In lucrare 0 a se pzi regulele
urmitre:
Conform presliselor instrucliunt ce se alatur aci, si se urmeze regulat predisul
curs de Invlturr de ctre revisor si invOlAtor ;
Revisorul este obligat, sd dea ajutor institutoruluI superior, intru a fortifica la in-
vtturile clasel I-a si a II-a pe eel mal slabi dintre invltora actualI, si pe nouil can-
didall, pAn la facerea examenulul, care se va linea la 16 August viitor, potrivit art. 6
din predisele instrucliunl, i resultatul examenuluI se va iscili de Onor. Comitet :0 de
institutora examinatorl;
Fiind-ca pen tru cariera invOlAtorilor stesel este o condilie indispensabila de a
cun6sce ace0ia i cntArile bisericesd, drept aceea, In casul dud niel unul din D-niI
institutorl at salel centrale de district, nu ar cun6sce arta acestor cOntrl,s1 ingrijsca.
apoI Onor. Comitet, ca prin influenla sa moraba, sa Induplece pe unul din eel mai ca-
pabilI, dintre preoliT, diaconiI sti cOntretil bisericilor locale, de a se insdrcina, sa in-
vele gratis pe invlitorI cOntdrile sinte n6stre bisericI, in tot tirnpul citatuldi curs de
invtur;
Examinarea candidalilor pe timp de vacaulil si in tot cursul anulul scolastic, se
va face de ctre institutora scedel publice, din resedinta districtual, sub presedinta
unuia din membra Onor. Comitet, i resultatul examinre, se va iscli de catre D-lor
impreuni;
Ca pentru datoriile revisorilor 0 ale invOrtorilor de sate, In tot cursul anu-
lui vor observa articolele respective, din prescrisele instrucla intru telt Intin-
derea lor;
D. institutor superior, BO aibi maI cu smi in vedere, de a invla pe invla pe in-
vOlitorI si pe revisor, met6da de inv6la pe copii, acric misllocul cel mal practic, cel
mal lesnitor, cel mai rational 0 cel mal firesc, de a face pe copil s Invele Invliturile
elementaril; sO se silsca invOlAtorit a fi iubilI de cop, 0 a atrage pe aceOia s vinA cu
placere la scell.

www.dacoromanica.ro
 203

Copie dupe adresa Ministerului cultelor, Cu No. 1494, din 22 Iulie 1859,
atre Eforia sctilelor nationale 1)
Domnilor Efori,
D. Ministru, Secretar de Stat la Departamentul afacerilor interne, prin adresa cu
No. 3.434, de la 14 ale curentel, comunicti sub-semnatului, eit D. Ministru al finance-
lor, a primit lista de numrul amendamentelor depuse i primite de Onor. Adunare
electiv, cu ocasia cercetreT budgetulul aceluI Minister pe anul curen t.
Intre aceste amendamente, fiind si acela pus de D. Bratianu, ca adaos 19 din bud-
get, pentru seedele satescI, i alturat in copie pe l'higa mentionata adresa, sub-semna-
tul gabesce, cu onre a '1 comunica D-v6stre,D-lor Efod, cu invitare, ca si luatf dispo-
sitiile cuvenite, pentru regularea intrebuinFarel sumei coprins in acel amendament,
comunichnd i subsemnatuluI resultatul spre sciint i cuvenita firmare.
Ministru, Constantin A. Cret,ulescu. eful sectiel, Turnavitu.
Copie dupe amendamentul qis la 19
Se deschide Ministerulul de instructiune un credit de 203.000 le' la Ministerul de
finance, ca adaos la art. 19, din budget, pntru adhogirea scedelor satescI.
Primit de Adunare in unanimitate, in sedinta linut de dnsa la 25 Iunie trecut.
Circularea din 13 Septembre -1858, catre Comitetele de inspeclie a sc6lelor
jos insemnate
Eforia set:dolor avnd in vedere ingrijirile particulare ale inaltulul guvern, carora
sceflele comunale sunt un obiect special, precum viitorul ce prepar aceste scolI natiuneI
metstre, prin propagarea bine-facerilor instructiuneI in masa poporuluT; pe de alt parte
lund in consideratiune, cA numrul de 120 scle, ce midlemele sle de astdi a facut'o
sa hotarsca pentru fe-care district, nu este inch complet, si e departe inch de a fi
complet;
Invitil pe acel Onor. Comitet, ca pe de o parte sa 'I dea cht niai ffira lu thrt,liere rela-
Iii despre adevrata stare a scedelor In flint, iar pe de alta sh fach cunoscut, causele
pentru care acsta institutiune frum6s a progresat asta de putin, precum si midlcele
propri! ce Onor. Comitet crede, ch. i ar putea da LASCA impulsiunea cuvenit,
Spre a face si ineeteze asemenea neregularittT, a chibzuit, ca dch institutorul vtt
lipsi din seed peste voia acordat, fr ea mal inti s arete EforieT su Comitetulut
causa legalti a lipseT lor; s dca va lipsi t'Ara a ingriji ca alt cine-va s le implinsca
locul, li se va opri din. lf o parte analogh dilelor de lipsh., spre a sella supleantului,
su institutorului, care le va tine locul In lips. Acsth hotrire se va face cunoscut in-
stitutorilor primari din capar i comitetelor din judete, pentru ca acestea, sa o faca
cunoscuth institutorilor de judete.
P. Poenaru. A. Ghica. G. Costaforu. V. Boerescu.
Circularea din 11 Noembre 1858, catre Comitetele scolare: Mehedinti, Gorj,
Vlcea, Argeq, Muscel, Da.mbovita, Prahova, Buz6u i Rmnicul-Seirat.
Prin D. revisor ob-stesc al seo:Helor, Eforia a luat sciinth, ch. invtatoril comunali din
acel judet, n'ar fi tiind scedele deschise In timpul prescris de lege,adeca de la 1 Noem-

Dosarul No. 1, din 1859,

www.dacoromanica.ro
 204

bre si pina la ultima sil a ha Aprilie, sub cuvent,c& pArintil ii iail copii la munca cica-
pulul, mal 'nainte de finele tul Aprilie.
Eforia, ca s ptA pe de o parte a da copiilor tranY invetatur, iar pe de alta a nu't
smulge niel de la munca campultii, invita pe acel Onor. Comitet, a cla informatil posi-
tive Eforia de epoca in care copilul teranuluI ese la oimp, precum si de aceea cand in-
ceted munca cmpuluT, in fine ca s& se pth modifica instructiile in interesul cAt se va
putea si al instructiei si al agricultura

In tre mesurile luate de Eforia scedelor, in favrea scolarilor seracT, a fost aceea din
9 August 1857. Eforia provea prin circulrI, pe top institutoriI din tri i Comitetele
de inspectiune, ca s infiinteze, prin subscriere benevol, fondurI pentru ajutorarea eco-
larilor seracT, cu cartl i unelte de scla.

Cit privesce gimnasiul de la S-tul Saya, din anexatele raporturi, la ocasiunea exa-
menelor anuale, pe 1855-1856, 1856-1857, 1857 1858, 1858 1859, se pot
constata realele progrese din t6te privintele, a invtamentului secundar si superior din
Muntenia.
La examenul de vera, din -1859, statistica sclelor areta, ca in aclele publice
baeti din tete gradele, fusese o populatitme de 4.634 elevi, si 469 fete. Populatiunea
sclelor stescI, orl-cAt le am veaut functionnd cu anevol, era de 35.450 scolarI, iar
populatiunea sclelor private, se declait a fi fost 4.212 scolarT si 597 fete.

Pe cand sclele ast-fel prosperaA, Comisiunea centrala din Focsant, in interesul uni-
ficareI legislatiuneT sclelor din ambele Principate, c,Auta sa inzestreze aceda cu o noua
lege, comuna la ambele ter'.
In 6 Iulie 1859, cu adresa No. 72, Comisiunea central& cere MinistruluI instructiu-
nel publice din IasI, comunice sciinte statistice aespre starea sclelor din Moldova.
Ministrul acesta, cu adresa No. 6.311, din 18 August 1859, declar existente in Mol-
dova, la data acesta urmtrele scolI:
19 scolI ates&
35 n primare judetene de b&etY.
11 z n fete.

1 sc61 central de fete, cu 158 eleve in 6 clase, cu 7 profesre si 5 profesor!,

4 n preparandal& de inv6tAtur1 stescI, cu 38 elevT.
1 n de arte si meste.sugurl, cu 7 ateliere,
1 n militar, cu 22 elevI in 3 clase, si 7 profesort.
realg, cu 22 elevI in Iasl.
n n 19 n la GalatI,

1) veo anexa.

www.dacoromanica.ro
 205

1 gimnasiii la Ia0, cu 125 elevI.

1 B6rlad.
1 biblioteca, cu un cabinet de aparate sciintifice. Clase facultative, eu 24 student!.
3 serninari!, din care unul cu 8 clase.
12 scoll private in Iasi, si
22 judete.
5 armenesci in Ia0, T.-OcneT, Roman, BotcqanT i Focabi.
4 pensionate evreesci in Ia0.
11 scoll elementare in colon iile din Basarabia. 1)

De la Ministerul instructiunei publice din Bucurescl, cerdnd egalmente Comisiunea

centrala informatiunI, ca de la cel din Iasi, eatti actele earl urmarA :

Copii scase din dosarul No. 40, anul 1859. al Eforiei scedelor

Copie dupe ordinul Ministerului cultelor, cu No. 1.813, din 8 Iulie 1859,
catre Eforie
Domnilor Efori,
Comitetul ales din donut Comisiel centrale, insrcinat cu elaborarea proiectuluT de
privitre la organisarea instructiunel publice, prin raport atre comisiune 0 care
s'a primit aci, pe king adresa acesteia, ca No. 71, cere sciinte relative la ramura ins-
tructiunei publice. Sub-semnatul grbesce der& a comunica D-vstre citatul raport In
copie, si ve invita ea s bin e-voiri a trimite sciintele cerute, cat mai neintardiat, spre a
le putea transmite si dAnsul dupe cerere.
Min istru, Constantin A. Crefulescu.
Copie dupe adresa ?nenlionatei a Onor. Comisiuni centrale a Principatelor-Unite
Comitetul insarcinat zu elaborarea proiectelor de lege privitre la organisarea ins-
tructiuneT publice, avnd trebuinta de a avea la dispositia sa, atat legiuirile actuale, ce
regulza acest ram al administratiuneT publice, cat i prerile Ministerultfi instructiune,
publice din Moldova 0 a Eforiel sc6lelor din Tra-Romansca, asupra imbunattirilor,
ce socot c ar trebui a se face in invtatura publica din Principatele-Unite, are on6re
a ruga pe Cmmisiunea centrala, ca sa bine-voiasc a miOloci catre autoritatile mai sus
citate, trimiterea cat mal in graba a leginirilor i sciintelor mai sus cerute.
C. N. Breiiloiu. $tefan Golescu. Meilinescu. Kogiilniceanu. P. Roset.

Rspunsul Eforiei dat Ministerulm

Domnule Ministru,
La adresa D-vstre din 8 ale ace0ia, Eforia a chibzuit Cu seriositate, asupra cererei
Onor. Comitet al ComisiuneT centrale. Reorganisarea instructiunei, dupe trebuintele
speciale ale terei nstre, este o ce3tiune, care cere mult lucru i multa deliberare. A se
da numai nisce idei generale asupra moduluT cum si se reorganiseze acesta instructiune,
asupra principiilor fundamentale, lucrarea ar fi maT scurta i Eforia ar putea-o face In

4) Dos. No. 1.308, arhiva Minisieruhd de colte.

www.dacoromanica.ro
 206

mal putin timp, dr ea se teme ca aceste lucrare se nu fie prea incomplecte, si A nu

presinte lacune a ceror lipse se fac a nu se intelege fondul. Eforia der ar fi mai dis-
puse a face un proiect complect, In care si'sY dea ideile Ole pe larg asupra tuturor ces-
tiunilor, ce ating instructiunea, si trebuintelor ce Eforia cumisce din experienti; inse
pentru acesta II trebue un timp lung, meditaliT si consulterI de legT din alte ferI, ceu-
tiirI statistice, si altele can nu se pot termina aproximativ, decit In timp de vre-o
Ose lunT.
Bine-voesce dr D-le Ministru, a face acestea cunoscute Onor. Comitet al ComisiuneT
centrale, rugendul, ca se ne respund despre cele aretate.
No. 1.676. 15/
O'
Ministerul prin adresa No. 2.390, din 25 August acel an, comunicii Eforiel incu-
viin4area opiniunel emise in 15 Iulie de cetre Onor, Comisiune centrale, In urmato-
rul mod :
Domnilor Eforl,
Coprinderea adresei D-vestre, cu No. 1.676, de la '16 Iulie din urme, comunicendu-se
D-110 presedinte al ComisiuneI centrale, acesta respunde, prin adresa cu No. '127, de la
19 curen t, ce comisiunea a declarat, cli va avea multnire s primsci de la acea Onor.
Eforie un proiect, ca acela ce promite a elabora; prin urmare, suntep invitall, D-lor, a
ve ocupa In facerea slisuluI proiect, spre a se trimite In tiMpul ce all promis.
p. Ministru, Gr. Alexandreseu.

Cursurile speciale si limite, bici merg prosperend in Tra-Romensce. In 18 Iulie

1859, Directorul de atuncI al sclelor V. Boerescu, conformandu-se invitatiuneT Minis-
teruluI justiliel, din Octombre 1858, II trimite o liste de tinerii carY ail trecut faculta-
tea de drept, spre a putea ocupa tribunalele cu emenl specialI si luminatI.
Lista e de 58 de nume, pe ami in 1856-1857, era de 27. 4)

Pe Ung cursurile obligatorli de facultate, se mal deschid In 1858-1859 si ctu.surl

libere. Ask, Dr. Iulius Bares, este autorisat sA reIncpi In Noembre 1858, In tete Du-
minicile de la 12-1. p. m., un curs gratuit si popular de astronomie. 2)
Asemenea se aprobi. ha Marsillac, facerea unuI curs liber de literatura francese,
dupe, urmatorul program

Cours d'histoire littraire autoris par le Conseil de l'instruction publique.

V-me anne

Histoire de l'loquence setere en France

4-re priode. Lutte contre le Paganisme. St. Polycarpe; St. Pothin ; St. Irne.
2-e priode. Lutte contre l'Hrsie. St. Hilaire de Poitiers; St. Martin de Tours
Sulpice-Svere.

I) Vesll anexa.
x) Ver;11 anexa.

www.dacoromanica.ro
 207

Priode. Promulgation du dogme. St. Loup de Troyes; Eucher de Lyon ; Ger-

main d'Auxerre ; Sidoine Apollinaire ; Salvien ; Avit de Vienne ; Ce-
saire d'Arles; Mdard de Noyon ; Gregoire de Tours; Fortunat de
Poitiers ; Eloi; Ouen, etc.
4-e Periode. Justification et dveloppement du dogme par la science. Scolastique.
Alcuin ; Flodoard; Sylvestre II; Berenger; Lanfranc ; Roscelin ; St.
Anselme ; Abailard ; Pierre le venerable; Pierre Lombard ; Royer Ba-
con; Bonaventure ; Pierre d'Ailly ; Gerson.
tie priode. Predication populaire. Pierre L'hertnite ; St. Bernard ; Foulques de
Neuilly ; les Dominicains et les Franciscains.
6-e Priode. La Rforme. Les Jsuites. Calvin. Anne Dubourg. Theodore de Beze.
Le cardinal de Lorraine. Le cardinal de Tournon. Les prdicateurs de
la ligue.
7-e priode. Asctisme. St. Franwis de Sales ; le pere d'Argentan ; le Ore Lejeune;
le pere le Colombier ; le Ore Croiset ; le Ore Crasset, etc.
priode. Jansnisme. Port-Royal. Saint-Cyran-Antoine. Arnaud ; Pascal ; Ni-
cole ; Arnaud d'Andilly ; Silvestre de Sacy.
9-e priode. Les gloires de la chaire. Bossuet ; Fnlon ; Bourdaloue ; Flchier ;
Massillon.
10-e priode. Lutte contre la philosophie. Don Calmet ; Berthier ; Gune ; Bergier;
Nonotte ; Poulle; Neuville, etc.
11-e priode. Controverse moderne. De Maistre ; Chateaubriand ; de Bonald ; La-
mennais ; Frayssinous ; Lacordaire ; Gerbet ; Veuillot ; Ravignan ; Ni-
colas; Desdouits, etc.
12-e priode. -7- Predication dogmatique contemporaine. De Quelin ; Combalot ; Coeur;
Coquereau ; Bautain ; Flix; etc.
Ulysse de Marsillac.

((Se aprobA, reservindu'sT directiunea dreptul de a faca D-luT Marsillac observatii in

curentul anului; i se va impart:40 acesta.
V. Boereseu.

In aniT de mil ne am ocupat pana in acesiti parte a lucrareT nistre, se organisezi de

neuitatul Dr. Davila scorila de chirurgie, acesta a fost Infiintat in spitalul ostireT.
Am aretat, ca prima scla de chirurgie, se datoresce D-luT Dr. N. Cretulescu. Acesta
suferit apoT intrerumpere. Acum, cu circular ciitre institutoriT superior! din capitalii,
din 29 Februarie 1856, li se face cunoscut, s vestescA scolarilor din clasa ultima, cc&
aceI earl ar a ea aplicare a se forma pentru cariera chirurgieT, s merga, in-
sotili de parintiT lor a se intatip Sambt la D. Oberstab Dr. Davila, la 3 a viitikeT lun.!,
la 9 ore diminta, in cancelaria OisuluT spital. 4)
Tineril se cer s. fie de 15 ani, i cel putin cu 4 clase primare.

t) Dosarul No. 868.

www.dacoromanica.ro
 Dim in anexa actele diverse, impreun cu proiectul de organisare al saileY, din care
mal pe urm avea s nascA actuala facultate de medicin.
In primul an, scla avea s primsei 50 de elevY. La 23 Noembre 1857, in urm
asimilatiunea sad de medicin din Buctu'escl, cu saele din Francia, prin decretul
ImpratuluI Napoleon 4) No. 4, s'a adoptat un regulament nog, fixandu-se studiile teo-
retice pe 5 anY, iar cele practice pe 3 anI, in total 8 ani. La 1861-1862, dupe unirea
Principatelor, s'a primit in sced 40 de elevI din Moldova 2), pe lng 67, earl eraA din
Ora Muntenscii.
Importanta acestei scolI devine pe tt iva maI mare, grafie fundatoruluI el Dr. Da-
vila. In curnd sc6la de medicin num6ri 46 de elevl din Bulgaria 0 Rumelia 0 35 din
alte provincil romane.
Pn 1. 1861-1862, dintre elevil sc6leY de medicina, 14 all isbutit si iea diploma
de doctorY in Paris, 14 In Turino 0 2 in Florenta. Ajunge aceste cifre, ca sA. se vada
insemntatea spornicl a sclel. 3)
Pe langa acesta se infiinIA In curAnd i scla de veterinfirie 0 de farmacie.

De mal multe orI, dupe cum am v6lui, a fost vorba s se infiinfeze in Bucurescl o
min de comerciii.
In A.ugust 1855, Paharnieul Gr. Bengescu II, propuse DomnitoruluI organisarea uneY
asemenea scoll. Domnitoiul o recomand Jul Cimpineanu, Ministrul credinfel, cu ofi-
sul No. 558, 0 acesta o trimite in studiul EforieT, cu adresa No. 2.264, din 25 August.
Numal la 11 August. 1857, Departamentul credinfeY, eu adresa No. 4.691, atre Eforie,
revine asupra infiinfre sc6lei de comercid. Eforia presen tza DomnitoruluI anaforaua
sa, cu No. 804.
Asupra acesteea, Domnitorul pune urmatrea resolutiune :
eAcst schl a se Intocmi de o data este peste putint, din lipsa de profesorY spe-
ciari, cari sA. unsc practica cu teoria, rand tot scopul acesteI scolY este a forma acum
tinerl bunI, bine deprin1 la tinerea de socotelY comerciale i apol sa pseit treptat la
dirigiarea operafiilor generale ale comerciula
Drept care, spre a rosti formarea une asemenea scolI, Eforia va lua indati m6surI a
infiinfa de o cam dat cursurile de -aritmetica comerciall, cu el la a0ernerea
socotelilor 0 la finerea registrelor i cu cunoscing universale de monedY, greutAfI i me-
surY, insi pergola te se va alege profesor, urmzi a fi diriginte de cantor, orl de banca
sg casi neguttorsc lnseznnat, fie 0 In limba striing, ea dintr'acestia, s se pta
forma ceI d'antl comptabill.

ApoI la 11 Ianuarie 4857, Principele Caimacam Alex. D. Ghica, ordon Ministeru-

luI credinteI: Relapile comerciale i industriale alel6reY n6stre, desvoltndu-se din

4) Dim in anexA acest decret, cu corespondenia relativ5.

2) Dosarul No. 1.290. Davila cere, cu adresa No 205, din 28 Aprilie 1859, la Miuisterul de culte
din Moldova, sl i se trimita 15 elevi, cate unul de fie-care judet. In 17 Septembre 1858, Domnito-
rul Cuza, ordong, i Directorul Ministerulul V. A. Ureclii5, a dispus alegerea prin concurs de WIT,
cu 4 clase gimnasiale.
Vesli auexa.

www.dacoromanica.ro
 ,- 9.09

sli in sli si devenind astasll cea me principal conditie a avutieT nestre nationale, tre-
buinta de a se introduce si aci institutiile, ce si in alte staturT, sunt destinate a desvolta
si protege comerciul, a ajuns a fi frte simlitre, cacT nu este de tagiduit, ei desvoita-
rea ce a dobandit comerciul nostru pan acum, provine din exceptionala si fericita po-
sitie a Ord mistre, iar nu prin dispositiunT speciale luate de guvern...) Domnitorul cere
infiintarea uneT scolT de comerciii, si ordon Eforiel sal presint proiectul grabnic. Efo-
ria siice, cfi nu are banl in budget pentru asemenea scla, dr ca va face subscriptiunl
intre negutitorT, pentru fundatiunea eT.
Cu multi intselepciune, Eforia nu infiintza o anume setili de comerciii, in care s. In-
vele scolariT aceleas1 obiecte, in cea maT mare parte, earl se predaa si la gimnasid, ci
adaoga pe langi aceste obiecte, pe cele speciale comerciale, in gimnasid, si inchee jur-
nalul No. 64, ce darn in anexa. 4), si prin care se explica in ce mod tineriI comerciantI,
urmand de la clasa V-a liceala, materiile comerciale, in timp de duoT anT, vor avea drept
la diploma de scla de comerciti.

Cu referint la comerciii, gasim in 1859, urmt6rea adres a MinistruluT de finance,

catre cel de instructiune public :

Ministerul financelor Trel-Rominesc.1 2)

Domnule Ministru,
Am observat D-le Ministru, ca maT pe t6te slilele multime de comerciang si indus-
triasT, incetand. din vi(sta, incetza tot-d'o-dat de maI multe orT, si operatiile stabili-
mentelor lar, maT cu sin acolo unde rposatul nu se bucur de vre-un mostenitor de
genul masculin, ajuns in vrsta major. Acsta. ImpregIurare m'a impresionat, cacT pe-
rind capul familieT, n'ar trebui M. lsarn a peri si elementele, ce ar aduce cu sine des-
voltarea comerciulul si a industrieI, isvor feirte necesar inteo societate ea a mistra, care
a intrat pe cale de regenerare si de progres. Acsta slic, m'a facut, in preocupatiunile
mele, sa cuget la mis116cele ce ne ar mantui de acest rati, incuibat in tra nstr si am
gsit, a singurul remediti in acest moment oportun de regenerare, ar fi acela de a se
introduce in stabilimentele de institute, pentru crescerea si instructiunea junelor ro-
mane, tinerea registrelor necesariI verI-carul comerciant si industrias.
Reusind la introducerea uneI asemenea sciinte, puterf judeca, D-le Ministru, la ce re-
sultate salutariI vom ajunge pentru societatea nestra; putem, slic in curnd, a avea resul-
tatul, el junele romane, chiar de n'ar deveni stile si mame de familie, tot ar putea
aduce un mare bine parintilor lor, fie el de orY-ce profesiune, me ales comerciantil si
manufacturieriI, cad care tata n'ar avea o deplin satisfacere moral a ingrijirilor ce
a depus pentru fie-sa ? Cu atat mal mult cand ele ar deveni ste, cad atunci ar de-
pune concursul lor la usurarea ocupatiunilor barbatulul, tovarasie drpta la ostenelT,
precum legea naturak comand. In fine, in casurile de nuirte a soluluI, o femee ins-
fruit& ast-fel, in tinerea registrelor si cu cunoscinte complecte de bite afacerile stabili-
mentuluT consrteluI sat., pote continua comerciul, sa industria ce mostenesce; ea de-
vine ast-f el folosit6re si siesT, pentru ca nu declina din positiunea sa ; ea se face folo-
sit6re si societtel, &del' cu cat comerciul se latesce, cu cat industria se desvolta si se

4) Vey1I anexa.
2) Dosarul No. 36, din 1859.
14

www.dacoromanica.ro
intinde, cu atat concurenta eresce, si din ea isvoresee reducerea obiectelor de consu-
malle, In sfirsit ea, femeea, devine direct folositare i Statului, cacY continua a plti
irnposiiile fiscale, pentru comerciul, sail industria ce exercit.
Sper, D-le Ministru, ca yeti privi aceste consideratiI, cu tot interesul ce merit i ca
acum, Cu ocasiunea formareY budgetuluI pentru anul viitor, vet! insera si prevederile
cuvenite, ca s ajungem la tinta ce ne propunem.
p. Ministril, C. BitIcescu.
No. 7.163.

O alta scla special, platita din fomlurile seidelor, este aceea pentru fii de
militad, din Septembre 1859.

In Octombee 1858, pe tanga Eforia drumurilor de la Ministerul de interne, aflam o

scal de elevI conductor!, din sceda practica de podud iqosele.

La bursierilor In strain6tate, in 1856, dupe aprobatia Consiliulul administrativ ex-.

traordinar, asupra raportulut Eforiei No. 777, din 25 Mai, sunt trimisl la Paris D-nil
Ananescu (seiinte matematice), N. Capa, sciinte aplicate la ade i mestesugurI si Au-
relian (agronomie).
In acestasl an 1856, la Iunie 18, archiditiconul by, fost egumenul manstireI Vea-
resel, las 20.000 lel 1) pentru sclele nationale.
Eforia decide, ca cu venitul acestor ban), Inca sa se trimit tinerl la studiT.
Dam in anexa 2) raportu/ EforieI, No. 308, pentru trimiterea ca bursied a lor Mi-
hail Caputineanu, D. Petrescu, In Maxim si Alex. Creteseu. Anexam egalmente
unele acte relative la studiile D-1111 Petrcscu, efit si In genere la stipendistI in Paris.
Observan}, ca in 4 Deeembre 1858, bursierul Paul Viornu, terminandu'sI studifie de
drept, din bursa tul s'a dat ajutor D-lul C. Boerescu, pana la 1861.
In 1859, se d'II ajutare de cate 400 galbenT la Paris, pe 2 anI, pentru studiul drep-
tului lul P. Pian i L N. oimeseu.
Asemenea D-lul Anastasie Stolojan. Mal mult, ciliar i evreului Solomon Goldenstein,
feciorul MinzeI Telelical, se da ajutor de studiI In Paris.
D. Bu Burlan, fost stipendist la Constantinopole, inca" captd un stipendia. de 100
galbenI, pentru duoI anI la Paris.

In August 1859, directiunea scaler de arte din Bucurese, cu raportul No. 134, din
18 August, cere Eforie) sealelor, sa se trimita In Belgia i Franta elevil absolventi'.. Pa-
t'rlgeanu Ghit, hn Pavelescu, Stelian Stroe, Constantin Stan, Mracinescu Miha-

i) Dosarul No. 894.

Vesil anexa.

www.dacoromanica.ro
 211

lache i Albotscu Tache. Acestia sunt trimi0 pentru a terminat studiile technice
practice.
Eforia aprobi, prin jurnalul No. 73, din 17 August 1859. 4)
Deja in 13 Octombre 1858, Eforia a fost acordat subventiune de 50 galbenI la duoi
din scolarI al scleT de arte, earl. la Viena inv6tail la fabrica de masinI K. K. Wurtn.

Din Iunie 1857, era bursier la Paris si D. Spiridon Jorceanu, Inscris la sae poli-
technica. 2)

Despre selele private din Muntenia se cade a hiregistra actele din 1856.
Prin raportul Eforiel catre Vodii Barbu tirbeill, sub No. 578, din 10 A.prilie 1856,
se spune in capital& se afl 80 seede private de ambele sexe, cu 4.614 scolarI, din
care 9 internate de Hell 0 9 de fete, si 62 seoli private de baell si una de tete.
Eforia art, ea araste scoli sunt obligate s pazsca instructiunile ce li s'a dat. 3)
In 8 Martie 1852, cu jurnalul Eforia No. 539, Eforia cere, de ast data, infiintarea
unui revisor special, pentru revisuirea lor, cu lfa de 600 leY pe lun.

Puternic este bagheta patriotismuluT, cu care, In pustiul seculareI ignorante, a fost

isbit stnca, din care tisni isvorul culturel. Prias ink de tot, la 1828, 30 de anl
dupe acea, pdraiaul a devenit ga rlei mare si de nu va intAlni stavile noI, va rcori
innosa, din ce in ce mal mult, cmpiile t6reI.
Nu cunscem dobindi mal mare cultural, et aceea a leOdareI alfabetulul chille in
favrea celul latin In 1859-1860.
eCea d'Antiti autoritate din Moldova, care adopta scrierea ca latine, fu Ministerul
de culte in 1859 si 1860, adeca maI 'nainte de decretarea alfabetuluI latin de Minis-
trul din Muntenia D. I. Ghica. Penfru a se putea introduce scrierea cu litere latine
et mal uniform In scolY5 autorul acestor anale a intocmit in 1860, un alfabet mic in
tabele separate. Circularea No.1.152, din Monitorul oficial No. 283, din 27 Septembre
1860, s'a anuntat editarea acestei crlb, sliandu-se
In vederea trebuinteI de uniformitate in scrierea cu litere latine, In selele publice
din tr, nu maI putin i pentru a se inlesni copiilor inceptorI eump6rarea celor d'in-
tdi pagine de abeeedar, (earl el le rump att de mult pn s Invele), se publici, ca s'a
tiparit pentru seal, alfabetul in paginI despartite. Fie-care costa micul pref. de 4 parale,
inat presint si inlesnirea de a si le procura i scolara cei ma s6rad, earl, inv6Ifin-
du'e leetiunile pe asemenea paginI separate, vor avea si avantagiul a nu strica in cite-
va lile o carte Intrgi.D

In pufine lulu, se serie Cu litera latine la t6te Ministerele Moldova keest mare fapt
se petrece si la Bucuresa

2) Dosarul No. 1.728.

Vep in anexA t6te aelele relative la bursierT.
Ve01 anexa.

www.dacoromanica.ro
 2E2

Raport la Bonin
'Literile cirilice seil slavone sunt o introductiune straine. In limba nestre, ince din
secoliI barbarismuluI, dud s'a lepddat literile nestre strabune cele latine, i and na-
punea romani s'a cotrppit de alte elemente. Eforia instructiund publice a lepedat Inca
de me multI anI literile cirilice i all introdus pe cele latine cu un sistem de orto-
grafie. Acum, dupe o nota discutiune a ComisiuneI gimnasiale, ce data de la 23 Octom-
bre 1858, 4) Eforia a adoptat o ortografie simple, lime fondate pe ratiune si pe na-
tura limbeI nestre. Der literile strebune nu se pot propaga destul de rapede, pe cat timp
autorittile publice vor Intrebuinta tot pe cele streine ; pe de alte parte, din nerecunes-
cerea oficial i neexplicarea publica a unui singur sistem de litera i ortografie, resulta
o mare confusiune In scrierile autoritatel.
De aceea, Eforia cu mere recomand MarieT Ware sistemul seil de ortografie, pe
care 11 aleture aci, i deck '11 yeti Incuviinta, se Prea Inaltate Deanne, a or-
done tuturor autorittilor civile si militare, ca de acum Inainte se. se serve cu literile
strabune, dupe sistemul ce so presinte.
No. 1.382. 1859, Iunie 18.

Intervenind la Ministerul cultelor, pentru a 'I Main ta acest report DomnitoruluI,

Ministerul il interce EforieI respunsul acesta :
Domnilor Efori,
Raportul aceleI Onor. EforiI, cu No. 1.382, pentru introducerea alfabetuluI latin si
a ortografiel chibzuite de Comisiunea gimnasiale In cancelan!, de comun, subsemnatul
nu l'a supus la cunoscinta Mariei Sale Domnulul, fiind-ca nu s'a eredut In stare a '1
susfine, mal inainte de a lua o Intelegere cu top D-nil Min istri Intru acsta. Spre acest
sfirsit, subsemnatul s'a i adresat ctre toff colegiI seI In parte, trimitndu-le i cate un
numer de exemplare dupe modelul primit. In adstarea respunsurilor, s'a prima acum de
la D. Ministru al afacerilor interne, adresa cu No. 3.651, prin care declare, a este de-
terminat a adopta sistemul de scriere cu litere i ortografia recomandate de acea Onor.
Eforie, si a lpractica, cel putin acum in cancelarla sa; der fiind-ca spre acesta, are tre-
buinte. de mal multe exemplare modelurY, spre a se Imparti amploiatilor din diferitele
sectiunI, cere a i se trimite un flume): de 65 exemplare din cele tiperite. Subsemnatul
ve comunice' cu mere D-vestre acste cerere, i ve invit, D-lor Efori, ca s bine-voitl a
trimite la acest Minister, un name'. mal Insemnat de aceste modeluri de scriere cu or-
tografie, spre a se putea trimite, eta MinisteruluT interior, cat i calor-alto, treptat
dupe cererile ce i se vor presinta.
Ministru, Constantin A. Creinlescu.
No. 2.038. Tulle 27.

I s'a respuns la 4 A.ugust, cu adresa No.1.894, trimitendul spre sfirsitul acesta 200
exemplare. Aci Incheindu-se lucrerile dosaruldi acestuia.
DecI introducetorul In cancelariile muntene a alfabetuluI latin, a fost D. presedinte
al AcademieI romine, In Ghica, fost Ministru de externe in 1859.

t) Dm In anesit procesele verbale ale Comisiund rnduitA cu regularea nouluI alfabet latin, pen-
tru limba rornandscii.

www.dacoromanica.ro
 23

In acela0 timp, in care limba '0 relua haina strabuni alai de frum6s, in care lati-
nitatea ei devenea necontestabil chiar pentru dwmaniT eel mal inverunap, Eforia
sceilelor din Bucurese, ca i Ministerul instructiuneI publice din Moldova, se preocu-
pan 0 de istoria tereI.
Am ve0t, ca. la 1856, Eforia din BucurescI ceruse Domnitorulu autorisare de a ti-
pri unele manuscripte istorice de la biblioteca de la S-tul Sava.1) Am veslut iare0 in-
fiinfarea ComisiuneI documentale.
In 1859, Comisiunea documental, dare nu fad mare trbe, cere totu0 un adaos de
4 scriitorI, 0 200 10 sporire la lfa secretaruluI.
Acsta la 'H Main 1859, cu raportul seil No. 36, art e nu pte face mail progrese,
din caus ca n'are destui scriitorI I
In 1859-1860, e vorba de a se face mal bine, constituindu-se o societate, cu misiu-
nea de a aduna materialul necesar la istoria tereI. Se preved chiar fondurI, pentru ase-
menea constituire a societteI, prin budgetul Statulul.
Eate jurnalul de constituire :

Dosarul No. 31.4/4, din anul 1860, relativ la Comisiunea intocmit pentru
adunarea materialului necesar la Istoria pre'.
Jurnal
Asta01 la 5 Noembre 1860, subscri0I, convocan de D. Ministru al cultelor i instruc-
nunei publice, prin circularile cu No. 3.462, 3.468 0 3.726, a compune o comisiune,
cu scop de a se ocupa cu sorgintele istorice ale natiunel romane, dupe ceT d'antei ter-
menI fixan de D. ministru, pentru 30 Septembre 0 25 Octombre, adunat in loca-
lul Ministeruldi cultelor, 0 sub pre:ledintia D-IniMinistru, a luat urmatrele decisiunI:
Am ales de preedinte provisor pe A. T. Laurian, 0 de secretar pe D. G. Sion.
In viit6rea edint, care se va tinea in localul AcademieI de la S-tul Saya, la 12
ale curenteI, sera la 6 ore, D. secretar va presinta ComisiuneI un proiect de statute,
pentru constituirea i modul lucrarilor ComisiuneI.
Aceste statute se vor determina prin deliberatiunI comune, -0 se vor decide prin
majoritatea voturilor.
Statutele se vor inainta D-luI Ministru al cultelor, spre a le supune sanctiuneI
Nunn itoruldi.
Ministrul cultelor i instructiuneI publice, Dimitrie Ghica.
Laurian, I. Maiorescu. G. Sion. Aron, Florian. P. I. Cernei tescu. Odobescu.
No. 4.085. 1860, Noembre 9.

Ministru secretar de Stat la Departamentul cultelor instrucliunei

publice din Moldova
Dupe ininativa mate de Adunarea legislativa de aci, s'a luat dispositiunI prin acest
Minister, spre a se constitui o Comisiune pentru elaborarea istorieI tereT, la care s'a
invitat a lua parte mal muln barban competinn, i anume D-nil Laurian, Maiorescu, I.

Ve41 anexa.

www.dacoromanica.ro
 -- 214

Eliade, Aron Florian, I. Britain', P. Cernktescu, G. Sion si bdobescu, carY adunandu-

se in sedinte, se .procedez dupe nisce statute regulate la complectarea acestui mare op.
fiind-ci la o asetnenea lucrare nationali si de mare important, are de o potriva in-
teres i ra suror, sub-semnatul are onere a ve tnainta in copie adresa circular, cu
care predecesorul meti Ministru, s'a indreptat la fie-care din membrii alesY, i tot-d'o-
data' ve rega, D-le Ministru, ca considerand importanta acestei lucrri, sa bine-voiti a
hut si din parte-ve disposiiile cuvenite, pentru constituirea une asemenea Comisiuni
in tra aurora. Din parte'ml ve promit a ve comunica i basele dupe care are a se con-
duce Comisiunea de ad, in lucrarea sa, ca avndu-le in edere, sti putem printr'o prea-
labil intelegere s facem, s. fie o omogenitate de lucrare ast-fel, ca productiunile am-
belor Comisiuni, si coprinda dupe una si aceeasi sistem, sorgintele ce vor servi maT in
urini, la conaplectarea istoriei
In adistarea respunsului D-vestre, am ow:we, cu acest ocasiune, a ve mirturisi sim-
timintele de stimi i prea osebita mea consideratiime.
Ministru, Dimitrie Ghica.
Ministerul MoldoveT, prin adresa No. 15.560, din 24 Noembre 1860, respunde, ca la
votarea budgetului viitor, va mislloci la Camel acordarea mi016ce1or pentru cheltuelile
ce necesiti o asemenea lucrare; el pan& atund el adast realisarea promisiunel de a i
se trimite basele dupe carl se conduce Comisiunea din Bucuresci, spre a le avea in vedere.
Comisiunea a fost apo/ convocatii cu adresa urmitere:
Domnilor,
dstoria RomanieT, asla precum o ati natiunile civilisate, este o opera, care inci nu o
avem ; D-vestre ins& simtiti ce este pentru o natiune istoria sa ; ea este imaginea trecu-
tului, din care result invetaminte si exemple pentru viitor, ea conserv drepturile
ne aduce aminte datoria, ea lauda virtutea, trambit gloria, di omagitl eroilor, si ne
face a ne infiora de vititi, a desprecia lasitatea, a admira bravura. In partea sa analitich
istoria ne face a vedea trind nisce fapte i evenimente, ce alt-lel s'ar crede merte ;
prin partea sa sintetici, istoria ne arta ratiunea de a fi a lucrurilor, si ne explica fe-
nomele viefel sociale, precutn sciintele naturale ne explic pe acele ale vietel fisice.
Cum dri o natiune ar putea progresa fir& istorie, pe cand nu psitP progresa fra
alte sciinte positive? cum o nationalitate ar putea cresce, pe cand fl lipsesce istoria,
basa individualittei sle? Dr Romani./ aunt o natiune ce voesce a progresa ; Romani./
ati o nationalitate ; Istoria lor exist prin fapt, se conserv. prin acte, se constat prin
drepturT; rrnne ca aceste elemente primordiale s se adune, si. se compileze, s se
coordoneze, i si se combine, spre a forma o adeverati istorie. Deja mal multi romani de
merit, in trecut i in present, ail tractat istoria nestr, in diverse epoce, sell sub dire-
rite puncturl de vedere; der tete aceste opere, cari pot ferte mult a veni in ajutorul
uneT istoril nationale, se pot considera ca nisce 041 izolate ale unui tot incomplect ;
despre acest tot este acum vorba.
Ceea ce ne lipsesce mal ales spre formarea uneT istorit nationale este adunarea do-
cumentelor relative la densa. Acsta singur lucrare preliminari pete cere mai mult
timp, spre a se putea realisa. In budgetul Ministtrului instructiunei publice se afli pre-
veslutti o sumi pentru premii i incuragiiri sciintifice; ce alti incuragiare mal produc-
tivi s'ar putea face decal lucrarea pentru o istorie nationalk ?
De aceea, o parte din acea sum din anul acesta, se destinzi pentru acest scop.

www.dacoromanica.ro
 215

In mislIocul preocuparilor 'lastre politice si de reforme sociale, nu trebue sa se uite

sciinta i mal ales istoria. Acste lucrare este cu atet mal neceser a se incepe acum, ce
pate dura maI multI ara, si un inceput de timpuri ne face a castiga in viitor.
De aceea, D-lor, m'am adresat la D-vastre, ca Impreune se formar( o Comisiune spre
adunarea materialurilor, i formarea une! istoril nationale. Singura mea preocupare in
aceste meterle a fost specialitatea, i m'am adresat la tate persnele ce am creOut mal
speciale in istorie; sciinti le este tinta, si sciinta este camp intins de exploatare, abs-
tracta de orI-ce alta consideratiune.
AceeasT msure am comunicat si guvernulu din Ora surora, i sper ce aceleastdis-
positiunI se vor lua si acolo.
Bine-voifi dr, D-lor, se ve unitl 'fideo sedintet preparativa la Ministerul cultelor, la
30 ale acesteia, la 11 ore. In acea sedinta se va trata cele d'entdI msurI, ce ar fi a se
lua, apoI av6nd i comunicarea ce ni se va face din Moldova, se va procede la alte m6-
sur!, pina ce se va constara definitiv acesta Comisiune. In orl-ce chip, pana la acea
epoca, bine-voitI a ne -onora cu rspunsul D-v6stre. Sper D-lor, ce apreciind interesul
acesteI misiunl, nu vetI lipsi a servi prin luminile D-viistre o cestiuni, ce intereseza
ateit de mult natiunea romana.

In anul in care Romenia se Ondea la istoria freT, Domnitorul Alexandru I6n, nu

putea s'a uite ce datorie are Romenia pentru Nicolae Blcescu. Cuza cere
s se aduce in Ora cenusa mareluI istoric i ta i se publice operile, cu adresa No. 450,
din 12 Octombre 1859. 1)
Se scie ce D. N. Ionescu, a fost insarcinat sa margli la Palermo, pentru a readuce
remasitele lul Balcescu.
Se scie i aceea, ce D. N. Ionescu, n'a mal gsit nimic din ceea ce fusese ala data
marele scriitor....

Din respect al sciintelor, tot luI Davila se cuvine onorul initiativel luate in 1 Maiti
1856, de a se infiinta o grdine botanice, pe campia de la CotrocenI, plitindu-se pentru
loe mbatic la mnestirea CotrocenI. Domnitorul a aprobat propunerea luI Davila, cu
resolutiunea urmit6re:
Recomandam la seful Departamentulu credinteI, ca si chibzusd asupra intocmi-
rel une i gredinI botanice. La i;liva i ceasul hotrit, se vor afla fati D-ni!: Dr. Davila
Ogman gredinarul, spre a da tate sciintele. Este un obiect din cele me de neaprati
trebuinta In orl-ce societate ce Incepe a se regula. Urmza der a nu mal intarslia de a
introduce si la nol asemenea InlesnirT, facdnd inceperea si desvoltand din an In an,
dupe mil;116cele ce vor avea.

In 18 Februarie 1858, se infiinteza societatea medicale, sub presedinta D-lul Dr. N.

Cretulescu, avdnd de secretar pe Dr. Davila.
Caimacamul aprobe statutele societiteI, cu ofisul No. 1.727.

I) Veyll anexele,

www.dacoromanica.ro
 216

Ta IasI continua a se desvolta societatea de medid i naturalistl, mal' ales dupe ce, in
17 Maid 1856, Domnitorul a ordonat Ministrului instructiunel publice, si i se.platisca
-bite sumele datorite din trecut. 1)

Biblioteca din Iasl, la 24 Octombre 1859, este sub directiunea prea invitatuluI bir-
bat B. P. Hasded. In curnd D-sa o va Inzestra cu un firte frumos dar de numer6se
carg, din partea parinteluI

In Noembre 1856, Ministrul pe culte din Bucurescl G. Bengescu II, lea decisiunea
si se Infiinteze o biblioteoti speciali pe langa Ministerul de cul te. Acsta biblioteca n'a
prosperat.

Acum, inainte de a termina, cate-va informatiunI relative la bibliografie.

In 2 Noembre 1859, directorul Ministerului de culte V. A. Urechil, provoici Inflin-
tarea uneI foI speciale, pentru instructiunea Publica:
aConsiderind sporul Insemnat ce ad luat i trebue s iea in viitor afacerile relative
la instructiunea publica;
eConsiderand izolarea in care staii profesora din districte, i mal ales magistril si-
tescI, curo i lipsa lor de Vote isvrele de luminare ; librara, bibliotecI, musee, foI Me-
rare i sciintifice, etc., din care s'si pta immulti cunoscintele de tot felul, necesara
nobilel lor profesiunI;
aConsiderind, ca Ministerul este in itnposibilitate de a pov64ui pe juna magistril sa-
tenI, adesea i prin circularI, in tette cestiunile a-Lit de importante ce se ridici, cu prima
indintare, in anul acesta de pe urma, de seca elementare pe la sate ;
Se decide :
Se va indina o Revista' sptmcinal a instrucliunei publice, redactat sub
privegherea directorului Ministerului si a sectiuneI respective, dupe impulsiunea sub-
scrisuluI ;
In acsti /*die se vor publica tte actele relative la instructiunea publica, pres-
cripte-verbale ale ConsiliuluT scolastic, examene, concursurl, etc. Asemenea se vor pu-
blica extracte din cele mal bune cursur4 superi6re, articole asupra sc6lelor, a in structiuneI,
a met6delor, a pedagogiel, a statisticeI sclelor, etc.])
Acst fdie nu va apare decit la 24 Ianuarie 1860, si nu va putea continua din causa
demisionareI lul Urechia, din postul de Director al MinisteruluI de culte din 141.9)
cu temeiti se face lucrul la Bucurescl, prin actele urmat6re, din dosarul No. 47:
Jurnal
Fondul de 10.000 161, previslut prin budget, pentru intretinerea unuI jurnal, se va
Intrebuinta la formarea unul asemenea jurnal numit Instructiunea publica' .
LeI 400 pe luna, carl se dad din ast-fel de fond, aded 200 D-lui Barach, pentru
Dosarul No. 57 curent, archiva StatuluT.
Dosarul No. 1.314.

www.dacoromanica.ro
 217

jurnalul luI Isis, si 200 lei D-luI Buescu, pentru jurnalul sea Agrononiia, se vor des-
finta de la 4 Ianuarie '1860, cicY aceste ajutre se deg pe cgt timp Eforia nu avea un
jtumal al sgg, iar acum acest jurnal infiintandu-se, tot fondul cat sa se inta..ebuinteze
numal pentru densuI.
Numitul jtumal se va Incepe de la 1 Septembre, formatul ad va fi hartia in patru,
va esi o dal& pe sOptOmin.
Acest jurnal va coprinde articole de fond, asupra instructiuneI,literaturel,sciintelor,
agricultureI, economieY domestice si altor cestiunI instructive. Inteinsul, se va publica
asemenea tte jurnalele si actele EforieI, earl merit publicitate.
Se va numi un administrator cu lea de 400 le'l pe lunA, care sA fie insrcinat cu
aranjarea si publicarea acestui jurnal, cu facerea- until articol de fond, si cu aflarea ma-
teriilor, spre a se uinp/ea colemele jurnalulul.
Una sut lel pe lun, se va maI da la unul din impiegata tipografieI, care si fie in-
srcinat cu expediarea jurnaluluI, cu linerea listeI de abonan i cu comptabilitatea.
Cand trebuinta va cere, se va mal da 2 galbenI pe lung. la un imparlitor pentru Bu-
curescI.
Asia in cat cheltuiala redactiunei acestui jurnal va fi :
Le! P.
400 leY pe luna', remunerarea administratorelul, pe an . 4 800
100 leI pe lung, remunerarea unuI expeditor, pe an 1 200
63 leI pe luni, lfa unuI impartitor,--pe an . . 756
Peste tot . . T6756
Din fondul de 10.000 lel, maI rginitne, prin urmare, peste 3.000 lei, cu care sa se
acopere In parte cheltuelile imprimatulut
Imprimarea se va face in tipografia sc6lelor, si fie-care numgr, cu ;Artie, va costa 93
ala !neat pentru 52 numere pe an, costul va fi de 4.836 lel. Acst sumi se valm-
plini parte din restul fonduluI mentionat, parte din venitul ce va produce jurnalul,
dci se va imprima 500 exemplare; iar pentru un mai mare numer, se va adaoga nu-
mal hArtia.
Jurnalul se va trimite gratis pe la tte scele primare, cgte un exemplar, precum si
la membrii Eforia, iar restul se va imprti numaI ca abonament, care a fi de 12 Mann
pe an, sell un stallt pe lung, si se va primi abonament chiar pentru o lung.
Redactia va fi la tipografia sclelor. Expeditorul, dirig,iat de administrator, va line o
condica regulati de numele abonatilor, precum si un registru dat de Eforie pentru
comptabilitate. La finele fie-crul an, se va presinta Eforiel, de ogre administrator, un
tablog de starea jurnalului; se vor extrage din venitul ski cheltuelile in total, sell in
parte, de imprimgri, carY se va da easel tipografieI, iar restul va intra in casa sclelor.
Dcs cu timpul, acest jurnal, atit de trebuincios instructiunel, va prospera si se va
sinati trebuintA a se ameliora, se vor lua nouT ingsurl.
De o cam data se vor imprima liste de-abonall si se vor invita Comitetele si profesora
din districte, ca sA intervina spre sustinerea acestuI jurnal, prin serien l si facere de
abon
Poenaru. Aristide Ghica. G. Costafora. Laurian. B. Boerescu.
Secretar, St. Neagoe.
No. 61. 1859, 174,

www.dacoromanica.ro
 218

jurnai 4)
Pentru punerea in lucrare a jurnalului, cu No. 61. din 17 August a. c., Eforia, in
sedinta sa din 24 Octombre 1859, a afiat de cuviinta a insircina cu redactiunea f6iei
periodice, numite Instructiunea publica, pe D. Laurian, unul dintre membriI sil, Cu
conditiunile specificate in citatul jurnal, Ins cu modificatiunea, ca In loe de a se pu-
blica cite o ceda pe s6pt6mini, s se publice cite un fascictfl de 4 cle in quarto pe
fie-care 'une. Inceputul se va face.cu luna luI Noembre a. c.
Acest jurnal, d'impreun cu cel din 17 August, se va comunica atit D-luI redactor,
cit i inspectoruluI tipografieI colegiale i casierieI sclelor.
Poenaru. Ar. Ghica. I. Maiorescu.
N. 116. 1859, 24/40.

In Aprilie 1859, D. Pani Buescu sc6te Gazeta agronomicii i Eforia (A.r. Ghica,
Poenaru, G. Costaforu si B. Boerescu) o subventionzi cu 200 leI pe lunii, cu obliga-
titule si dea cite 2 exemplare de fie-care scli de judet.
In Septembre 1860, s'a suspendat subventiunea acesta. D. P. S. Aurelian, se asocise
In 1860, la redactiunea acestel fol. Apol In 1861, iar i se di subventiunea. 2)

In privinta ceriflor didactice in Moldova, Ministrul de instructiune publica aduce de

la m6nistirea Nearntului o parte din tipogralle 3) si decide a institui o tipografie a sai-
lelor in Iai, pentru tipirirea de cartl didactice. Acst tipografie n'a putut funciona,
cid a reclamat'o pentru sine Comisiunea Centrala de la FocsanT.
Pentru anul 1859 cu referinti la carfi didactice, V. A.. Urechii serie:
De la prima li a intrirel mele la Minister, ca director, m'am preocupat de cestiu-
n ea crtilor didactice. In 1859, nu puteam face al t-ceva, in pripA, decit ceea ce se vede
in notita de la vale, publicata in Instrucliunea publica' No. 1.
Deschiderea anuluI scolar la 1 Septembre anul contenit 1859, vederind o
lipsa de cirtI scolastice, Ministerul de culte i instructiune publici a in tors asupra aces-
tuI cas ()Beban sa ingrijire. Ast.i putem anuna, ci Ministerul posedi un deposit in-
destulitor de asemenea crtI, format din osebite isvcire, precum se arta mal jos.
Asla D. Poenaru, unul din EforiI sclelor din BucurescI, a denuit sclelor Moldovei
100 algebre de Apeltaer si 100 geometrh de Legendre. Cartile s'au si prima la Minis-
ter, care le a destinat a fi distribuite gratis elevilor celor diligenti din gimnasiile de la
TasI, Botosani i Brlad.
Prin Ministerul din BucurescI, s'a cump6rat si s'a adus ad 200 desemne liniare a
4/, !el, i 100 aritmeticI pentru sc6lele primare a 4 leI exemplarul.
In fine la tipografia aBuciumul Romana) din IasI. s'a cumprat, prin avansarea unui

Dosarut ibidem.
Dosarul No. 27 din 1859.
3) Dosarul No. 129, din 48 August 1859. S'a scris Comisiunel de luare a averilor mnestiresci
din Moldova, si tiimitA literile i teascurile de la menestire, spre a se face o tipografie a scellelor,
,Ppentru grabnica respendire a ceriflor didactice.

www.dacoromanica.ro
 219

capital de 20.000 le, un deposit avut de cele mal trebuincise cr11 scolare, precum se
arks mal jos :
Lei B.
Abecedar roman 1 fa
latin 2 20
frances ilustrat . 5
Prietenul tinerime 6
Evanghelil cu explicafil 5
Gramatica romina 3 20
latina, de Columb 10'
latina, de Stoica 10
Istoria santita 3 20
Istoria biblica 4
noulul testament 3
Catechismul dogmatic 5
incepitor 2 20
Manual de catechism , 1
Istoria natural a
Biografif pentru clasa III-a 1
Dictionar frances-roman 111
idem 6
Pe lang acestea, Ministerul, cu spesele sle, a regulat tiparirea de Geologie, Arit-
metica elementara i Manual de pedagogie.
Pentru tte aceste eM.11, profesorI, sti doritorii a le avea, sunt invitatI a se
adresa d'a dreptul la Minister.

In Bucurese, Eforia inchee, In 15 Februarie 1857, (Arsaki, Florescu, Poenaru si Cos-

taforu) un non* jurnal, cu referinta la ail& didactice. Il dm in anexa, l) poseland
chiar originalul.
Dupe acest jurnal, Eforia declar, ca trebue s vini in ajutorul calor celor ce traduc
compun cart], i mal ales de sciintele inalte, de e,are se pot vinde mal putine. aVN6nd
Eforia, din experienta, ca nicl sistemul ce a fost adoptat intid de a se cumpra pro-
prietatea cartilor didactice de la autor, cu pretul mai 'nainte fixat, niel acela ce s'a
adoptat in urrni., de a se lasa adecii proprietatea cartel pe sma atitoruluI, neputnd
insi si o yin& decal cu pretul deternainat de Eforie, nu pot corespunde la principiile
asesiate me sus, fiind-c, cat pentru cel d'anta, deosebit cii suma fixata de atat-pe ceda
nu era de natura a incuragia immultirea i imbunatatirea crtilor didactice, i mal cu
sm aceter me nemeritorI, din punctul de vedere al calitte opere, iar nu al can-

Eforia sice Inni, ni sistemul acela nu 'l-ati Oat, bun, fiind-ci se impedic progresul
sclelor, fiind-ca Eforia facea monopol in favrea cartilor cumprate de ea, de si pu-
tea sa se presinte carp* mal bune.
Cu al duoi/ea sistem, de asemenea, impunnd Ebria pretul de vinslare a crtel, consti-
tuia tot un bel de monopol In favbrea e. De aceea Ebria adopta pe viitor regulele ur-
matewe :

vor anexa.

www.dacoromanica.ro
 220

Dreptul de proprietate literal% este al autoruhil i Ebria nu pote impune un prat

de vindare ;
Cartile elementare bune, adoptate in soon', Eforia le va cumpara de la autorL pen-
tru un an de Oile, cu un pret mal scalut;
Cartile didactice sunt obligatoril si la scaele private sti subventionate ;
Se p6te ca Eforia sA schimbe cartea didactic& la inceputul until an scolastic;
Crtile didactice pentru clase me 'nalte din gimnasia, sg le cumpara Eforia de
la autor, sa traducator, sea iY vine Eforia in ajutor, prin cumparare de carri, pentru
examene, sa prin o gratificatiune ;
T6te cArtile didactice se vor -Lipari obligatoria la tipografia scedelor.

Din crtile tiprite, sa retiparite, in aniY aceOia, vom aminti pe cele urrnt6re
In 1856, manualul de geografie pentru sclele primare, al lui Genilie.
Mitologia, de A. Nestor.
Introductio in linquam latinam, de L Maxim. 1)
Manual de S-ta ScripturA.
Copii celebri, pentru clasa a IV-a primara.
In 1857, tractatul de punctu. age, de I. Pop.
Aritmetica practica, de Dumitru Pavel, pentru clasa I-a si a II-a primara.

In 1858-1859, se relitograllazi colectia de ori-ce fel de scris6re, in 3.000 exam-

plare.
Prescortare de Istoria universala de Duruy, traducere de Cernatescu.
0 non& editiune din lectura anuala de A. Pretorian, dupe cea tiparit in Martie 1857.
Lui Pretorian Eforia i da 30 galben1 pe cartea acsta, destinat anal a duoa primare.
La IaT se tiparesce harta MoldoveY, cu invecinatele tail 2)
Tot la IasT si tot in Iunie, 1856, G. Asaki a pus sub tipar Psaltirea cu parafrasele
MitropolituluT Veniarnin. Ministrul instructiund publice Ralet, cumpar din tomul I al
acestel opere pentru 6.800 le, ca sA p6ta As,ki tipari tomul al II-lea. 8)
0 lucrare frte important& proectz Eforia, in 1856 Martie, aceea a confectionrel
dictionarultd Umbel romne. Dam In anex.4) raportul Eforie catre Barbu tirbei, prin
care propune un premia de 500 galbenT, celiff care va. lucra cel me bun vocabular ro-
minesc. Era o curata ilusiune, i Barbu tirbeiii om practic, pune pe raportul Eforie
caracteristica resolutiune : egsitu-sa acel brbat luminat, care s& primsci acsta sar-
rfina ?
MaY practica este propunerea lui C. G. Florescu, din 24 Februarie 1857. 5) Acesta
propune Domnitorulu'i, ca dictionarul romine s. '1 lucreze o Comisiune de inva-
tap, car! vor trimite prin sate persone din sinul lor, s. stringa 1;licerY, i apot vor con-
fectiona dictionarul i vor face si o gramatica romfinsca. Cam in sensul acesta am lucrat,
Oonvoe,nd catI-va anT mal apoi, Societatea academic&
Eat, ask dr, originile cele mal recente ale Academiel romane,

Dosarul No. 893.

5) Vasil anexa.
Dosarul No. 695.
Vasil anexa.
Vasil anexa.

www.dacoromanica.ro
 In Septembre 1858, Rota de Pon tbriant cere DomnitoruluT ajutor s tipiresci dic-
tionarul sdil romno-frances. Eforia aprob lucrarea, der refus ajutorul eerut. 4)

In Septenabre 4858, Eforia din BucurescI a publicat un conspect, pentru facerea

uneT hill! a Daciei i a uneT cri elementare de Istoria RomnieI (jurnalul Eforiei din
18 Septembre, semnat de Aristide G-hica, Costaforu 0 B. Boerescu.)
La concurs intr maT multe opere. Comisiunea, care va judeca rnanuscrip tele, se co'rri-
pune din : Laurian, Eliad, Cerntescu, Maxim i Nichefor.
Comisiunea respinge Mote elaboratele, dintre care era ins,T Istoria lul Aaron Florian,
cum si o harti a Daciei de D. Atanasie Manan Marinescu.
Eforia insiircinzi in urmi pe Laurian sa lucreze istoria i harta, pltindu-i-se pen-
tru acesta un premii de 200 galbent
La prima editiune se tiprese 2.500 exemplare.
In 1856, Departamentul Credintel impune egumenilor de minastirI abonarea la Bi-
blioteca literarei, ce tiprea librartil editor G. 16nid.
Am ardtat alt dat, care este opiniunea nstrd despre publicatiunea librarieT luT I6-
nid. Dim in anex 2) o adresi original intru acesta, citr. e egumenul de Bucovdt.
Ca o curiositate mal anexim i alta petitiune a librArieT luT Inid, in care el insu0 nu
mid cere remuneratiunY pentru romanuti tipirite, ci pentru cirri scolastice editate, sda
earl de acum inainte 1I propune s le editeze. 3)
De altmintrelea 'Leonid obtine, in 1858, de la Caimacamul Alex. Ghica, ofis catre gu-
vern si fie ajutat ca haul, pentru c tipresce chirp rominesd. Protesta ins in contra
acesteI favorI libran! rominT Christu Inin i Romanov4),Alex. Danilopulo, Socec
Rusu et Petru. Ast-fel kinid, nu obtine ajutorul promis de Caimacam.
In tre tipriturile mai bune ale lid limid, rdmin volumele de cronicl rominescT. In
Maiii 1856, profesorul A. Cretescu propusese EforieT tipirirea a treT manuscripte de
cronici, ce le Oice necunoscute pini astasti, 0 pe care le ar fi fiat la mdnastirea Cozia
0 pe la alp particular!, eprecum i alte cite-va notite monumen tale, ce ail paint face
intr'o cildtorie peste Olt.
Rposatul Crelescu se nl, ccT unele din aceste cronicI erail deja tiprite de D.
M. Koglniceanu. TotuI Eforia face raport la Donan, sub No. 775, din 25 Mai 1856,
dr Vodi pune resolutiunea aNe va ardta ce manuscrise stint i gradul importanteT Ion.

Eforia ceruse DomnitoruluI tiparirea descoperirilor luT Cretese,u, impreund cu ma-

nuscrisele din biblioteca de la S-tul Saya.
Lucrul rdmase balt, iar in Februarie 1857, I6nid cere Eforiei, si se recomande pro-
fesorilor, s fad abonari pen tru letona Moldo-Rometniei.

In Septembre 1858, C. Aristia 'I propune de a publica din noil Thada luT Ornery
ia. versurT romilnesci.

3) Dosarul No. 1.004.

3) Vedl anexa.
Vedt anexa.
Libriria Christ. Main i Romanov, asociati eu Dirnitrie Bolintineanu 0 A. Zane, mail drep-
tate si protesteze, cad ei proectari, la 1858, publicatiunea miel bibliotect clasice universale, de alti
val6re, decit scrierile publicate de Laid. Dim In anexi programa publicatiuneI proectati de ace01
birball. (\Tell anexa.)

www.dacoromanica.ro
 522

Limba lui Axistia nu me era limba modern& a Romanilor, deci Eforia nit pate s.
ajute cu alt-ceva, cleat s. 'I promit a-I tipri cartea pe credit, la tipografia sclelor.
Acst promisiune i se da in Martie 1859.

Un important premiti istoric infiintza, in 1859, Ebria aeslamintelor Bran coven escI,
care adresezi Eforiei sclelor actul urmator:

Epitropia Ageylmintelor Brancovenescz 1)

Onor. Eforil a instructiunei publice
Literatura unel natiuni devine productiunea &ulnas& a spiritulta, 0 '0 revars cu
abundent facerile de bine asupra societtei, numai atunci and se di o directie inte-
lepta, si and i se face incuragiare atat moral at i material.
Spre a contribui la desvoltarea acestul puternic mislloc de cultura pen tru natiunea
romana, am gsit de c'uviint a institui, pentru tot-d'a-una, din fondul Aecilamintelor
bancovenesci ce se Oa sub ctitoria mea, un premiu 0 un accesit, ce se vor da la fie-care
duoi ani autorilor, carI vor compune, prin concurs, cea mal buni i malfolositre carte
original& in limba roman, de interes national romanesc.
Alituand cu onare actul ating6tor de acat fundatiune, rog pe Onor. Eforie, ca
dupe zelul cu care sprijin tot ce tinde la progresul bine inteles al pre, sA bine-voiasa
primi asupra sa sarcina de a executa in modul, ce va socoti mal corespunsi6tor, dispo-
sitiunile privitre la acel institut. Pe at cred, c cu acesta am indeplinit intentiunile
ce le ail avut mop i strm,o0I meI la fondarea acelor wsliminte pentru facerea de
bine in folosul publicului i mrirea 16rei, pe atat sper, a sub auspiciile Onor. Eforii,
literatura roman& nutria prin stimuli ludabili, nu va intarslia a deveni expresiunea
unel culturI imaintate, spre a se adeveri slisa poetului: Sint Maecenates, non deeeent
marones.
flog pe Onor. Eforie, ca s bine-voiasca a m6 onora cu r6spuns.
Principele Bibescu Basarab Brtincoveanu.
Director, Aaron Florian.
No. 601. 1859, Iunie 28.

Rita in ce mod se regulamentza premiul :

itSpre a seancuragia literatura roman, (land ocasiune literatilor de a exersa talen-
tele, i spre a inlesni ra.spandirea ideilor qi cunoscintelor folositre, am gasit de cuviinta
a crea din fondul Aoslamintelor Brancovenesci, ce se afl sub ctitoria mea, un pre.iiiii
care se va numi Premiul Bancovenescp 0 un accesit numit asemene,a.
Premiul va fi de 300 galbeni, 0 se va da la fie-care duoi anT autorultd, care va corn-
pune cea mai bung carte original& romanesa de interes national romnesc.
aAccesitul va fi de 150 galbenl, 0 se va da autoruliti a cArul carte va fi mai aprape
de meritul aceleia care va repurta premiul.
Materia, despre care va trebui sA trateze cartea, va fi Istoria, Geografia, Statistica
T6rei Romanesci, industria, comerciul 0 agricultura el; pe Vulg.& acestea, din literatura
proprie se vor compune comedii din viala moral& rominsa i tragedii, ale arora su-

I) Dosarul acelatil No. 35.

www.dacoromanica.ro
 q23

biecte si fie luate din letona TArei Romnescl; asemenea se vor compune pi poeme mal
lungl, orI alte scrierI morale, care sa trateze subiecte nationale romitnescI.
La fie-care duol ani, incepnd de acum de la creearea acestel fundatiuni, se va pu-
blica prin foile publice, materia despre care este a se compune cartea, pentru care este
a se da premiul i accesitul, precum i conditiile ce vor trebui sa unscA acele compu-
neri literare, ce se vor infatipa la acest concurs.
aiteratil earl se vor simti stimulatl exersa talentul, pentru onrea lor, pi a intra
in luptA pentru dobAndirea premiulul BrAncovenesc s a accesitulul, vor trimite ma-
nuscrisele lor cu duot lunI inainte de expirarea termenulit, prevdslute dupe cum se va
artta mal jos.
Gaud materia ce se va tracta, va fi sciintificA, manuscrisul nu va papa coprinde mal
putin de. . . . ale tiprite; comediile, tragediile st alte poeme orl serien l morale ce
se vor compune, vor avea intinderea ce o vor cere proprietAtile acestor felurI de scrieri
literare i conditiile ce se vor pune.
Manuscrisele, chid se vor trimite, nu vor purta numele autorilor, deck o devisa ce
'p1 va alege fie-care; pe lng acestea vor fi insotite pi de un bilet sigilat, in lAuntrul
crua va fi insemnat numele autoruluI, iar pe d'inafara, devisa dupe manuscrisul res-
pectiv.
0 comisiune compus de notabilit tile literare romne, va examina tke manuscri-
sele trimise, prin majoritate de voturI va alege trial Antit pe cel mal bun dintre bite
manuscrisele care va meriti premiul ; dupe aasta va procede la votarea manuscrisulul,
caruia i se va cuveni accesitul; in fine va vota pi pentru al 3-lea manuscris, pentru care
se va face num0 o mentiune onorabil.
Dupe operatia acsta, Comisiunea povdtuit de devisele dupe manuscrise, va deschide
biletele carl insotesc manuscrisele spre a cun6sce numele autorilor, carI aii eit twin-
gAtori la acstA luptA literara ; dupe acsta se va incheia un preces-verbal, subscris de
toll membriI, in care se va constata resultatul examinAreI manuscriselor.
Gaud manuscrisele, ce se vor infatipa la acest concurs, vor fi putine, in cat sa nu se
p6ta face comparatie spre a eunsce pe cele maI bune, st and i se va prea Comisiu-
nei, c din t6te manuscrisele eke le at examinat, nu corespunde nicl unul cu materia
data, st cu conditiile sub care trebue a se tracta, Comisiunea va fi libera a nu se pro-
nunta asupra niel unuia din manuscrise, pi va incheia proces-verbal, prin care se va
constata acest cas.
eAlegndu-se de Comisiune cele treI mal bune din tcite manuscrisele, se vor comunica
ctitoruluT numele autorilor triumfantI, spre a le da numal deck premiul pi accesitui ce
le ail meritat, iar pentru al treilea autor se va face numaI o mentiune
Man uscrisele cele-l-alte, earl' ati fost trimise la concurs, se vor Main ta impreunti cu
biletele sigilate acelora earl le vor cere.
Gaud din t6te manuscrisele trinaise pi date in examinarea ComisiuneY, n'ar merita
niel unul premiul su accesitul, atuncl se va publica de al dumlea concurs, pentru ur-
matoriI duoI anI, rtmAnend tot materia aceea a se tracta de literatiY, cari vor voi a intra
din not in lupt.
Manuscrisul care a meritat premiul se va tipri cu cheltuiala din rondul Apeslamin-
teler Briincovenesd 0, vinlndu-se cu pretul ce a costat tiprirea, folosul va fi tot pe
sma autorulit, care a compus cartea.

www.dacoromanica.ro
 --- .5124 ---

Pe carte se va insemna si se va : Carte incoronata cu premiul Brancovenese,

tiparita cu cheltuiala din fondurile Aseslmintelor Brancovenese.
(Manuserisul care a meritat accesitul, se va intirce autorulul, cu obligatie, ei de '1 va
publica cu cheltuiala sa, s insenaneze i s tiparsci si el pe carte : Carte care a me-
ritat accesitul Brancovenesc.r)
aCtitorul avand o desavirsit incredere in luminile i zelul Onor. D'ora a instructiu-
ne publice, pentru incuragiarea literature i rspAndirea cunoscintelor folositre, ?asa
asupra el, pentru.tot-d'a-una, executarea disposiliunilor acestei fundatiuni, r6minend
asupra etitorului Aseslmintelor BrAncove.neseT numal darea premiuluY i accesitule,
dupe recomandatia ce i se va face, si inlesnirea cheltuele pentru tiprirea manuscri-
suluT Incoronat Cu premiul.
S'a tac:lit in Bucuresci la Iunie anu11859.
Ctitorul Aseslamintelor Brancovenesci, Principele Bibescu Basarab Brcincoveanu.

Eforia propune ea subiect pentru acest premia, pana la 30 August 4860:

Un tractat despre coloniile rornane In Dacia, roprinsland geografia DacieT, dupe do-
cumente, organisarea coloniilor romane din Dacia, adeca modul administratiune civile,
militare, sacre, etc., drepturile coloniilor, municipiilor, corporatiunilor, etc., basate pe
monumente si o colectiune de t6te familiile i persnele ce figur/A in monumentele
descoperite in Dacia.r
Din minuta actului, pe care o posedm i) In original, se pote vedea, c asemenea pre-
mia de 300 galbeni (pe lana accesitul i mentiunea onorabil), era destinat si 'I iea
Laurian. El insusi, cu propriul condeifi, combina obiectul teseI, pentru un timp, cnd
nimenT altul nu putea intre romani sti serie asemenea carte.

Din regiunea artelor, vom aminti, ca in 15 Aprilie 1858, Mi tropolitul din Bucurese,
serie Ministrului bisericesc Gr. Bengescu, i apoi, impreun cu el, incheia un jurnal
pentru a se deschide in Bucuresci o scl de musichie (redel imputinat cu desavir-
sire cantarela de pe la biserici.) &Ola acsta, impreun cu alta, In duoa parti ale ora-
vor costa 30.000 In

In 1857, teatrul din Craiova este sub directia lu) Teodorini. La 1858, V. Alexarl-
dri, in teo petitiune catre Caimacamul Vogoridi, arta, ca Domnitorul Ghica i-a ceda t.
teatrul pe 10 anT. Acum D-sa '1 ceda pe 1858-1859 Spatarulul Cracte i artistuira
Luchian, iar pe restul de 5 anT, pana la 1864, Alexandri declar'a cA '1 cedzi Ira A.
Fotino.
Nu mai este ins In aria acestia epoca de prosperitate a teatrulul national.... Opera
italiana i alte spectacole absorb atentiunea i mis116cele publiculul, si In Bucuresci si
In Iasi.

Nu ne putero impedica de a aduce ad, inainte de a inchide istoria acestor 4 anT,

unele date din efemeridele acestor

1) Velp ,anesa.

www.dacoromanica.ro
 225

La Octombre 1856, mult liudatul Efrosin Poteca, egumenul ministirei Motru, Iasi
prin diati sclelor 1.200 galbenT.
In acesta0 an, 1856, Comisul Christea Harisiade, murind la Paris, Iasi sclelor din
Ia0 100 galbenT, 0 alp 100 galbeni pentru inzestrarea a 6 fete.
MoOenitoril aii ficut proces Ministerulni, ciutind si direme acest testament.
La 5 Ellie 1858, reposatul negutitor Lin Gheorghiu, don hi sc6lelor din Brlad nisce
acareturT, o mewl de vent cu velnit, sell povarni, cu 2 cildiri de rachii.
In Iulie 1859, este donapa de 39.000 galbenT, Multi soilelor de Episcopul de Buzed
Filoteii.
Tot In 1859, D. I6n Ghica, diruesce scilei publice din Tergovisce pretul a 15 Pganl
desrobip. Comitetul scolar din Tergovisce numesce pe D. tin Ghic,a, aunul dintre pa-
tronil acestui district.
In 3 August 1859, sub No. 1.884, se comunici Domnului Ghica multimirile guver-
nuluT.
D. Antonie Negroponte in 1858, a donat 100 galbenT sailei publice din Galap.

Dar nimic mal duios, ca donapunea DoctoruluT Ftu, el din ce nu are, consacrzi
1.000 galbenI, pentru ca din venitul acestel sume, 0 al acelor ce se vor mal aduna prin
subscrieri, si se ajute la invelitura in striintate tinerii de merit. In 1858, Aga N. Ne-
groponte, testzi 500 galbeni in fav6rea societitei, infiinlati de marele patriot Anas-
tasie Ftu.

i acum dupe atitea bune, 0 unele maT rle :

In 29 Ghenarie 1858, elevii din seminarul R.-VAlcea, fAcuri 1c4 de nedisciplini ; 28
seminaritI fugiri din see&

Un alt act de nediscipla se intAmpli in BucurescI; scolarii claseI a VII-a sunt isgo-
nip de Eforie, in 18 Noembre, anul 1858. 1)

I) Vell anexa.
45

www.dacoromanica.ro
 CAP. VI
IT T-J 66 6 6 4-
Studiul asupra InvlmntuluI secundar din Rominia, scris de D. profesor Vitzu,
deve,nit carte oficiar, prin faptul a a fost tiprit de Ministerul instructiunel publice,
clespre istoria sceilelor din Romnia de dinciice de Milcov, nu aduce dect rnformatiunile
urmteore :
am n fine in t6mna anuluI 1859, se constitue definitiv facultitea de drept, cu un corp
didactic aparte, distinct de cel al gimnasiuluT, i dirigindu-se de un decan ales de pro-
fesorI.
Cursurile faculttei erati divisate In tre ani, iar profesori ai faculttei gsim, in pro-
grama din 1859-1860, pe Bosian, decanul faculttei si profesor de dreptul roman,
Costa-Foru, profesor de dreptul civil si ViOrnu de procedura dreptulul civil.
La 8 Octombre 1863, prin decretul domnesc No. 967, al Printului Alexandru Din
Cuza, se institue la Academia din BucurescI o sc61c1 superi6rd de sciinfe, cu scopul de
a forma profesorY de sciinte matematice, fisice i naturale pentru gimnasii, prectun
pentru pregtirea studentilor la specialitg de aplicatie sciintifice. Acsta este faculta-
tea de sciinte, creeat sub Ministrul de instructiune, A. Odobescu.
La 30 Octombre 1863, prin decretul domnesc No. 1.047, se institue la Academia
din Bucuresci o scaci superi6rei de itere, cu scop de a forma profesorT gimnasialI in
ramurile limbelor clasice i moderne, a Literature si i FilosofieT, Istorie i Geografie.
Acsta este facultatea de itere, creeat sub Minisfrul de instructie D. Bolintineanu.
In fine, la 4 Iulie 1864, pr-in decretul domnesc No. 765, se decide, ca faculttile
unite din Bucurescl sa porte numele de Uniuersitatea din Bucuresci, cu un rector
ales de profesoriI tutulor facultitilort avnd fie-care facultate.cite un decan ales de pro-
fesoriT respectiviai facultate. Ast-fel, in 1864, se stabilesce in mod definitiv Univer-
sitatca din B ucures i, cu patru ani in urma celei din Iafi.
Asemenea D. Vitzu, istoriograful oficial al scedelor secundare, resum istoria sclelor
moldovene de la 1860-1864, In putinele cuvinte de mal jos :
Peri6cla III. Invttnntul public din a 3-a peri6a, considerAm de la 1860 si pani
astsII.
Acst pericid este plin de fapte mrete, pentru istoria nstra national, si In ade-
Ater, In slilele de 5 si 24 Ianuarie 1860, aspiratiunile seculare ale Rominilor ved rea-
lisarea dorintelor Ion In unirea tdrilor suroil, sub Domnul Alesandru kin I.
InvAtamntul national esind triumftor din grelele ..incercArT, asigurA stabilitatea

www.dacoromanica.ro
 228

in definitiva intemeere a invIlinentulul superior, represintat prin Universitatea de

IasI (1860) si Universitatea de Bucurescl (1864). De alta parte instructiunea publica
capeta o unitate in ambele frl surori, prin legea de la 1864, sub imperiul careia se
conduce pan& astaslY; de aceea este de cel mal mare interes a cunsce resultatele la care
ad ajuns sc6lele din cele bel ramurI de invetamnt, stabilite prin legea organica mal
sus ctate, pentru a putea introduce amelioririle impuse, estad!" mal mult decit or cand,
de progresele sciinteT realisate in alte f en, Cu o cultura clasic superiora nona.
Sa cercarn acu i no! a implini lacunele ce istoriograful oficial al Ministerulul in-
structiunel publice a lsat.

Budgetul scedelor moldovene pe anul 1860, votat de Adunarea legislativa i adoptat

si de Comisiunea centrala din FocsanY, ne presint urmatorul aspect, cat privesce scedele:
Se vor intretine 42 scoli slitesd, platite cate 3.000 leI una pe an (2.700 invetatorul
si 300 le! cheltuelI merunte).
Se creeaza 10 scoll satesol noue, de la 1 Iulie 1860.
Se acord un fond de 6.00 lei, pentru dotatiunea acestor
Se acorda lefile a 31 de institutor! primar! la atatea scolT. (CL IV.)
Lefile acestora varizi de la 650 la 750 le! pe luna.
Un egal numer de profesor! de clase a III-a, i a1t1 31 de clase I si a II-a.
31 de catichep la districte cate 3.000 le! pe an.
4 institutre de clase a IV-a la Brlad, Galatl i IasT, de la 7.200-8.500.
20 instan-Vire de clase III-a si 20 de clase I si a II-a.
Asemenea 20 de catichep la aceste scoll.
O soil nona de fete la BotosanT, o sc61 nona primara la Berlad de la 1 Septembre.
In invelamntul secundar se constata prin budget existente gimnasiulul central din
IasI, cu 19 catedre.
Gimnasiul din Brlad, cu 5 catedre.
Gimnasiul din BotosanT, cu 4 catedre.
ScolI reale sunt una IasT, cu 6 catedre, si a duoa in Galari, cu 7 catedre.
La sc6lele secundare, se numera si scella central de fete din Ia0, cu 13 catedre.
Invetemntul Inalt coprinde facultatea filosofic, cu treI catedre, cu cate 14.000 le!
una ; facultatea juridica, cu 6 catedre, i facultatea teologica pentru anul I, treI catedre.
La scoll speciale e trecuta sc6la de mesen!, cu 7 meter! conducetorl de ateliere, si 2
profesor! pentru partea teoretica si 15 calff salariete. Unge' acsta sala exista un in-
ternat.
Internatul gimnasial de la ask slisa Academie, si internatul sc6leI de fete, cum si al
sclei preparande, ad personal separat.
Inspectiunea generala a sceplelor se face de un inspector general plata cu 15.000
le! pe an, si prin delegatiunl deosebite, pentru care s'a prevedut un fond de 20.000 le!
pe 1860.
Seminariile, coprinse la cap. XII al budgetuluT, ne arta functionand seminariul Ve-
niamin, Cu 16 profesor!, cel de Roman cu 6 profesor!, din care unul pentru clase IV-a,
ce se va deschide la 1 Septeinbre ; cel de HusT cu 8 profesor!; cel, din mOnastire,a Neam-
cu 5 profesor!.

www.dacoromanica.ro
 229

Budgetul pe 1860, este primul budget regulat, votat de Adunare, pentru

Din el apare si unele mintuiteore intentiunI culturale, carI a presdslut la redactiu-
nea budgetuluI acestuia, grafie luminatuluI brbat, care a dobandit de la Adunarea Ca-
mera din Iasl acest budget, D. M. Koglniceanu. Budggtul acesta fu intocmit de au-
torul acestor anale.
Pe langa adaugirile semnalate mal sus peste scedele existente la 1859, budgetul crea
un musa"' de pictura.; despre care avem sa vorbim maI la vale; Imbunatati biblioteca con-
sacrand sumI insemnate, pentru cump6rarea i legarea de carp ; institui concursuri ge-
nerale intre top premiantil de gimnasil din ambele Principate, pentru limba latin si
matematicI; dota cu cate 10 burse gimnasiile din BotosanI i Brlad acordi 12 burse
la studentl de facultll din IasI; hotari Immultirea pana la 25 a cifrel de stipendistl
trimisI la Paris, la scoll speciale, sub privegherea lul Royer Collard; destina 30.000 lel,
pentru tiparirea de carp didactice i alp 10.000 la, pentru, cabinetut de fisic,a i himie.4)

In practica, In aplicarea lui, acest budget dete i maI marT resultate decat cele pre-
vNute maI sus, in adevr, D. M. Kogalniceanu, Ministrul instructiund publice in Mol-
dova la 1860, al eruia Director de Minister era autorul atesta carp, desvolt o activi-
tate ce niel pana asta o n'a uitat'o corpul didactic din Iasl, i ajunge s incoroneze lucra-
rea culturala a Moldova, prin Infiintarea la 26 Octombre 1860, a universitateI din Iasl.
Dam in anexa 2) documentele infiintreI acesteI inalte institutiunI ale cara lucranI
prealabile se afta in dosarul de la Ministerul instrustiuneI publice, din 15 Septembre
1860, cu No. 436.
Dr. 16n Strat a fost primul rector ales al universitata, in 6 Decembre 1860, iar pro-
rector Filaret Stavropoleos Scriban. 3) TotusI la 26 Octombre '1860, Barnutid fu primul
rector provisoria.

Inca din discursurile rostite la ocasiunea solemnitka distributiunel premiilor, pe anul

acolar 1859-1860, se putea vedea ata iubirea de care Ministrul Koglniceanu era
onorat din partea intreguluI corp didactic, cat i imbunattirile ce se asteptaii de la el.
Intre aceste Imbunatatirl, era decretares inv6tamantulul primar obligatoria, immulti-
rea sclelor primare, lnfiintarea de gradinI de copiI, de cursurl i scolI speciale de adulp ;
infiintarea facultteI de sciinte, ca sectiunea a II-a a facultteI filosofice ; complectarea
facultata filosofice. 4)
Rspunsul MinistruluI Kogalniceanu la cuvntarea luY V. A. Urechia, facuta in
numele ConsiliuluI scedelor, a fost plin de promisiunI pentru scla i corpul didactic,
promisiunI, carl cele maI multe le a si realisat ilustrul barbat. 5)

Veyll anexa.
2) Veyll anexa.
DAm o facsimill dupe baso-relleful frumos, cu care statuarul Hegel, autorul minunatel statul
a lul Miron Costin, va Inzestra nona Universitate din baso-relief represintAnd solemnitatea
inaugurArel UniversitAtel la 1860.
4) Vedl anexa.
2) Ved! anexa.

www.dacoromanica.ro
 230

Intre diferitele creatiuni culturale svrsite in Iasi, la 1860, avem g mentiona

Creatiunea in 6 Septembre 1860, a sclel de musicA i declamatiune ; l)
Creatiunea scedei de bele-arte si a musulul de pictur, in 29 August 1860;9)
Lucrrile inaintate pentru creatiunea unui seminariii de ritul catolic.
Prin budgetul pe 1860, M. Koglniceanu, a fost dobAndit de la Adunare, un prim
condeifi, pen tru organisarea acestui seminarid. D-sa a venit la acest plan, pentru a im-
pedica propaganda ungursa din satele catolice prin preotfi maghiari, cari impedicat
pe stenii catolicI sa's1 trimit copii la sceola publia primar din sat.
Sub Ministerul luI Koglniceanu, fiind Ministru interimar la instructiunea publici
autorul acestel opere, s'a isgonit din Moldova un numr de pre* catolid unguri, apli-
cAndu-li-se vechI decrete ale Congregatiunei fidei, cad ceread de la preotii dintr'o mi-
siune, s cun6scA, pia in 6 lunT, limba Ord unde sunt misionan, ori s fie expulsati.
Intreball despre limba romAnsca, multi preoli catolici n'aveail nicI o cunoscint; de
aceea a fost dari peste hotar, gratie energiei si patriotismului lui M. Koglniceanu,
si a fost inlocuiti treptat cu preort catolici italieni, pAn cAnd vor fi formatl preofr
roniAni in infiintAndul seminari catolic.
Din nenorocire, nationala idee a luI M. Koglniceanu si a nstr n'a inteles'o cei carii
a urmat la Ministerul de culte tj lucrul rmase fr niel o urmare, spre marea
plcere a consulului austriac, care protegea preotirnea i ideile.unguresci.
La 1864, se me agit cestiunea seminariului catolic din Moldova.
Onor. D-1 N. Cretulescu, fiind Ministrul instructiund publice la data acsta, si
avnd Director al Ministerul di pe autorul opera acesteia, isbutesce s promulge chiar de-
cretul de infiintarea acelui nod seminariti. Se si inaintzi lucran l pentru inchiriare de
seminarit, a caselor din Iasl, Oise ale luT Baston, dr lucrul iarsI rmAne
hlicitti necunosctorI de afacere, prin jurnalul (DAmbovitaz al luT D. Bolintineanu, fac
o stupid opositiune acestuT proiect, licnd, c guvernul face interesele catolicismului...
Opositiunea acsta neasteptatit multmia ins pe deplin pe agentul austriac, care si el
din alte puncte de veden, lucra s impedice fundatiunea seminariului catolic.
Dim in anex5.8) regulamentul din 1864, pentru seminariul catolic, cat i vorbele
nstre despre acest s'eminarig, din cartea. (Didactica.
In 9 Septembre 1860, s'a publicat deschiderea in T.-Neamtuld a und sale de
cu un internat de 20 elevi, gratis si 40 solventi. 4)
Asemenea sc6l nu putu a se realisa dupe c,derea din Minister a luT M. Koglni-
ceanu i esirea din direcforat a Jul V. A. Urechi;
Se trimit, dupe struinta nstri, prima bursied in Italia : D-niT Petru Bors, G. A.
Urechii, Romul Scriban, IOn Mortun si G. Rosu.
Eat actele despre acsta din aDidactica nstr.:
Bursieri in Italia
In discursul ce am rostit la imprtirea premiilor pe 1859-1860, am propus sa se
trimit bursierT, maT cu smA in lri latine. Indat apoi, in Septembre, am si oblinut de
Ves11 anexa.
Vedl anexa.
8) Vesll anexa.
4) .Monitorul oficiala al Moldovel No. 109.

www.dacoromanica.ro
 231

la neuitatul meg Ministru de eulte i instrucliune publica, D. Kogalniceanu, s se tri-

mit 5 juni bacalaurean la scellele superielre chn Turin. Iat adresa No. 10.290, cu care
acesti jun studenn (D-ni! Petru Borsig, George A. Urechi, Romul Scriban, In Mor-
fun si George Rosu), ail fost recomandan ComaeId( Cavur, prin intermediul primuluT
consul al ItaEel' in fra, D. Strambio.

Domnule Ministru,
Nevoia de a apropia pe Romania pe cat mult de Italia, tulpina de unde a esit,
este ast0 viii simtit de cgtre M. S. Domnitorul si de atre guvernamentul seg.
Mi;llocul cel maI expeditiv, tot-d'o-data i cel maI energic, e de a felicita si de a grbi
trecerea ideilor italiane la noI, ideI cari singure pot sa readuca vechia unificare de tens
dinfe si de aspiratiunI ale stirpel latine.
Pentru de a ajunge la acest prefios scop, guvernementul nu voesce a perde niel o
ocasiune, ce i se presinta, i deel, junilor studentl, destinan a merge anul acesta la Pa-
ris, li s'a insemnat, In locul aceleI capitale, pe gloriosa capital a Italiel, Turinul, pen-
tru a studia acolo, in scelele italiene, deosebite specialitn. Acesti junI sunt... Studiind
la sc6lele italiene, eI vor putea mal bine petrunde secretul gloriilor moderneI Italii
a readuce in Romania, cettenI desvoltan pentru binele i viitorul eI, precum sunt ace!
ce impres6ra tronul gloriosuluI vostru Rege.
Permiteti'ml, decI, D-le Ministru, a recomanda, cu deosebire, pe maIsusnumita stu-
dentl, buneI voinn a D-vOstre si a guvernuluI din care tamp asIa de insemnat parte,
cu rugminte de a regula admiterea lor in sc6lele nafionale i spre a fi consideran ea
fa al' Italiei, lganul cel neperitor al strbunilor Romaniion

Eat respunsul primit de la Turin si de la Consulul italian :

Domnule Ministru,

aCu plcere m'am grbit a comunica E. S. D-luI Ministru al afacerilor strine al M.

S. Re,reluI Augustul meg Suveran, nota D-vcstre, sub data 22 August, No. 9.344, prin
care 'mi an fost anuntat purcedarea la Turin a 5 junI romanT, trimii pentru a'sI urma
acolo studiile universitare.
Guvernamentul a primit cu vie satisfactiune aceste noue dove0 de simpatia, pe care
o profesg guvernamentul M. S. PrincipeluI Stapanitor i natiunea romana pentru
Italia.
D. Conte de Cavur s'a grbit a recomanda in deosebI pe juna compatriota D-v6stre,
earl deja sunt sosin la Turin, solicitudinel coleguluI sell, D. Conte Mamiani, Ministrul
instructiuneI publice, care va avea pentru densa o cleosebita ingrijire.
Ve transmit aci alaturata scrialre din partea D-luT Ministru al instructiund publice
din Turin, si ve rog, D-le Ministru, sa primin incredintarea consideratiuneI mele celel
mid deosebite.
Agentul politic si Consul general de Sardinia, absent.
Vice-Consul, Cataneo.
No. 208. BucurescI, 1860, Octombre

www.dacoromanica.ro
 232

Adresa ministruluI adieu

Domnule Ministru,
aScedele din Turin vor fi fericite de a primi pe juniI moldovenI, pe c,arI hotrlrea
D-voish..e i a trimis, pentru a invela cursurile speciale la earl Bunt destinati. Nu me in-
duoesc, D-le Ministru, cA vor gsi In studentiI noqtri amid si fratI, cu carI sunt ca si
concettenl,si autoritatea competenta nu va va ulla sub ce patronagit. si In ce scop el se
presinte la aseOemintele n6stre de instructiune publici. Din partea mea me aplaudez,
ca mi se presinti o ocasiune favorabile, pentru a marturisi onorabilulul me' coleg
din Moldova, Mt& simpatia, care o simt, pentru interesanta i nobila sa patrie, i cred
a fi fidelul interprete al Italienilor, multemindu'l cu ardre de sentimentele ce exprime
pentru tra misted. Identitatea de origine, ce existe intre Moldova si Italia, intaresce
amicitia lor pe basele nestremutate ale nature!. Ve sunt recunosator de amintirea ve-
chilor titlurI ale legaturilor n6stre, si me mandresc de a fi partas dorinteI pe care bine-
voitI a forma, de a restringe legmintele n6stre prin comunitatea ideilor si a instructiunel.
D-le Ministru, asigurarea inalteI mele consideratiunI.
Ministrul instructiuneI publice din Turin, Terenzio Mamiani.
No. 1.158. Turin, 1860, Septembre 23.
Se citesce in Gazetta di Turino, No. 266:
((Ail sosit in Turin 6 romnI, G. Urechie, etc. De cand Traian conduse c,olonia.ro-
man& in Dacia, relatiunea intre duoe pop6re &a1, fur& intrerupte. AO se incepe alianta
intelectuale intre Italia si Romania, care in curs de atatia secolI a opus la frontierile
sle militine de c.adavre navalitorilor otomanY, si care, chinuite cand de hire!, cand de
slavI, cand de nemp, a pastrat In limb& numele mare origiili latine, caracterul si as-
piratiunile

Jurnalul Opinione tot din Turino scrie

aLegetmile intre Romania si Italia s'all strins firte tare. Acsta este mal mult o
aliante intre duoe popere fratl, in privirea evenimentelor ce vor schimba =end fata
Europe. Guvernul Regelul comptze pe densa. Acel al luI Cuza s'a aretat demn de pa-
tria sa, punend o colna de fer ilustrulul edificill al mareluI Traian ; punend funda-
mente none vecheI i numer6sei coloniI a Italia. De c,ind imperiul roman ceslu sub fe-
rul barbarilor, Auzonia uitaAe pe fata sa cea maI mica Romania. Ministerul actual din
Moldova, o urea' pe marea scene a pop6relor, 'I ardica velul uIterd i o artfi lumeI,
frums& i pa de viitor, ca si mama sa Italia.
eIstoria singur& va sci sA '1 dea partea sa de glorie acestuI memorabil Minister, ea
va pune pe fruntea luT, nu frunze de dafinI, der de stejar, arborul vitejiilor, cad' a pus
fundamentele uneI apropiate aliante Intre Romania i vechia Italia. Nee Orientul
atintesce ochiI asupra RomanieI i astept& de la ea mult, apol acsta din urine se uitii
spre Italia, iar Italia se ult.& la densa, i cu virful sabieI III Marte, i arte. viitorul. Mo-
mentele sunt aprepe, &And rasa latine se va libera de jugul strain. Inteleginta 'I arta
drumul, ea precede micarile el, i opiniunile merg tot-d'a-una d'inaintea actiund.
aEate pentra ce mal multl studentl romanI a venit aci ca sa studieze, nu atatea
sciinte, pe cat acel spirit de libertate, de care insetza.
Acsta e un fapt, carele nu se pote explica, decat prin ideile generse ce inspire
astAsII pe pop6rele opresate, de la un capet la altul al Europe!. Acsta e aurora ce anunt
marea 0 a Unirel tuturor Romanilor inteun singur stet. (Din Ateneul Roma' n, IasI,
pag. 109.)

www.dacoromanica.ro
6) S'a reformat programul seminariilor, i s'a promulgat prin decretul lui Alexandru Lin I, No. 10.188, in coprinderea urmatre :

PROGRAMUL PENTRU SEMINARIILE DIN MOLDOVA

41 LIMBELE CLASICE OBLIGATORII Istoria, Istoria natu- Caligrafia
ti) Limba
-.41 Religia Geografia Matematica ralA, Chimia 9i
.-4 RomAn1
C3 Limba latinl Limba eleni oi Statistica v.i Fisica Desemnul

Gramatica Umbel lathe, formele or-

Istoria EnaniliI In dioaria ei regulate. regule/e generale ale Istoria Rom anilol Aritmetica In tata Caligralia, music/
I. vechinlaT
Gramatica el /inlaid. Emeriti/ necurmat din limba Zoologia el botanic& tocata ei cantaril Linche leancestf.
finnierna ro- Ping la Itactatc141" Intinderee.
Testament. omana In cea lather., traducerea loto- lama. bisericead.
mina. rieT sacre.

Diu limba !gala repetarea calor de

mai sns, apoT formals ale mal rarT Istoria Romanflo Desemnd at man
Catechismal Din limba to- ,-! cele neregulate. Sintaxa concordantei Gemara& ZoologieT libera, maid vo- frames/.
dogmatic pi Is- mina tot cele pi regain principa'a ale SintaxeT. Exer- pina In timpnl d Mgebra.
U.
lata.
ti BotaniceL cala ef cinbin bi "'mix,
furl& necio! din clase J-a. tit necurmate din limb& romana la sericad.
Testament. cea ktinti. Teaduceee din Entropitt.

Din lita ba latina repetarea color dei Istoela Romani-

lor, In semestral d Algebra In semes- , . . Desemnnl en man&
Catechismal Din limba 1'0 may BUS. Exercitil necurmate din limba' ,,mba trauma.
III. aestin ti Tipi- mane tot cele romana In cea Whitt. Tratiatere din Inceputnet din limbs gnat wl pi gro- II 'neratoola pi Ceo- !bard, music& so
lama. In cal de Tara tea de tatu
Istoria Teal& pis militia tu cal &rat logia. cate pi cintan bi '"
cal bisericesc.' din a/as& 14- Corneta Nepote, Curtin, India. seeicad.
l a hindarea Romer.
Din limba latind repelarea color del Gramatica limber greca. Exer-
/hula OTIII1 mai ans. Sintaxa ei maT ratios oat] JOT din limb& lanai! In ces grca. ,,, Istoria
,Bdirearedid de Stereometrie pi Tri-
Romer
Iv. gelid pi apli- Gramatica. moduli/or. ExelcitiT imamate din Cristomalle din bucal! uaire In
Anaa la
'' '"
caerea lm.
gonometrie plana el Introdneerea In S-ta
Scripting.
Music& vocalti. Limb& irancesa.
catia rat/Miele- limba romana In ces latina. Traducere imba gala pi maT Cu sama din Pperiultd de Occident
lor bisericacT. din Livia.. 4'. Patina.

Gramatica Umbel grace co tdte letona ovula! me-

Din limba latina repetarea olor de regulate eT. ExercitiT din limba la- di/ de la alder. Introducerea In cur- Fisica, Cosmografia 'atria bisericesca
V. oetaake, mal sus. Anticitatile, Prosodia, Metrica. tina In tea greet Cristomatie dinj Imperiald (redden sal sciintelor Lrt ea t la
pi element de Chi drheologta biblial. PI BC.1narea
Exercitil: Cesare Ovidn at Cicerone, autoriT clasid edil bineritende Ina 0 Pin& la Pac teologice. mie. abi lib.se-
I
vertos din Xenofonte, Ciropedia. Wattages. ricilor.

Grunatica timbal grace at a dia-

Din limba latini repetarea celor de
leader, mal vertos acelnI Ionic Explicalia a tus -p
Literatura Id. mal ans. Retorica. Mitologia. Traduce- Cramp de limba latina In coi Introducerea In S-t 'stoats bisericismt
Istuis mniirni' Scriptut partea dgeonomia, ten evangelien dna pe scurt pa na in
scrick rea din Literati. Tacit. ai Cicerone. grad ei Tice-versa. Xenolonte, De-
mostene, Erodot, Omer, Iliada pi regnlele erminatice. Olele Deere.
-tul Origore Teologitl.

Propedeutica. Darla literatara grace. Piston

Istoria literature! latine: Tacit., Vir- Yearn), Aristolan, pi St. Grigorie eologia dogmatic/. Teologla morabi. Medicina popula Pastorals.
VIL Pslbologia II Oil, Gratin, Terentin ti Cicerone. Vesianz.
Logica. 1
I

www.dacoromanica.ro
 234

Avantagiile reorganisrd seminariilor veneatl de acolo me ales, ca erafi fntocmite

ca si giumasiile laice, ala, c in orasulti mude era un seminarid de patru clase, nu era
nevde si se infiinteze si un gimnashi laie. Obiectele religisse erafi adause pe ranga cele
din programul laic. Cine nu voia sa se fac preot, n'avea deck sfi urmeze numdobiec-
tele din programul laic. Asernenea intelepte si economice prevederl n'afi avut ins
rat, si de aci va urma necesitatea infiintard, de exemplu la Roman, unde exist un se-
minari inci a unur gimnasiii laic, adeefi adiugirea in budget a unor sume, cad se
puteati utilisa mal bine aiurea.
7) Infiintarea de scoli regulate in Rominia i pentrn evre.
Inca din anul 1858, Miiistrul in vederea 42, din aqqamnt si din motivul cere-
rilor primite de la unil din israelitl din capital, adresat cu indemnarI, ctre
munitatea respectiva, pentru infiintarea de scolI regulate.
In Aprilie 1860, Epitrnpia acesteI comunittl, curapprtul No. 98, a artat, ca a pre-
gatit localurile pen tru infiintarea de trel asemenea scolI, cernd formarea unul Comitet
de inspectie, compus din D-nil Dr. Frenkel, Maierhofer, Big, VaIdberg i Goldbaum,
pen tru a se ocupa cu regulamen tarea organisard i descliderel lor. A cest Comitet, apro-
bat de Minister, a presintat, in Mali'', un proiect de statute, prin care propune urmate-
rele modificarI peutru saele evreescI, de la basele statornicite prin. asepn6ntul
scolar :
Ca limba invd:iturel pima la clasa primar, sa fie acea german, contra 7,
din legea scolard, pentru a In cursul acestui timp, copiii ce nu scia rominesce sa se
'RAO deprinde cu limba romin;
Ca copiii avutilor comunittel, contra 1, si platsca o taxi gradual, pentru
cuen tarea scldi spre a se putea cu ea ajuta pe copia grad;
e) A se primi in mall copiiI de la vrsta de 6 anI, contra 89, care statornicesce
virsta de 7 anl;
d) Tinerea vacantiilor In lunile Aprilie i Octombre, si contra 196, si acsta pentru
ca in aceste lunl religiunea comunititd prescrie cele maI multe srbatorI asemenea
grbatorile dupe ritul evreesc, contra 199;
e) In privirea 241, ceruse cercetarea prealabil a cartilor de invdtattul de catre
Comitet, pentru a nu fi contrare dogmelor comund;
ONumirea i deprtarea profesorilor dupe alegerea i recomandarea Comitetului, cu
invalidarea 140 si 154.,
MaI multe modificard in obiectele pro,gramuluI, contra, 23 si 24;
h)Modificarea 193, prin sloboslirea atestatelor numaI dupe clasificarea Comitetuld
de inspectiune;
i) Mai multe modificrI la inspectiunei, covrqitelre latitudine1 prev6sluti de aqe-
lamnt.
Asupra acestor statute, Consiliul scolar a opinat, ca' nu trebue a se urma nicl o aba-
tere de la coprinsul 40, carele ice, c scilele evreescI se vor Infiinta tocme dupe
pilda acelor romne, dupe care apoI Ministerul, prin idresa No. 5.100, din 22 Maifi, a
comunicat Comitetuld incheiarea, c modificrile cerute la 23, 24, 88, 243 si 192,
196 si 199, din ase0mnt, nu sunt de trebuint, nefiind ele In opunere cu intelesul
intinderea ce le doresce Comitetul israelit, i Ministerul socotea, ci nisce simple in-
structiunI parafrasate pe din o lege existenti, ar fi inzestrati mal cu puin putere
supusi. la Vote fluctuatiile politice, cleat dca ar sta sub scutul statornic al legeI; iar

www.dacoromanica.ro
 235

in ceea ce privesce cele-l-alte modifican, contrare principiilor generale inscrise ca base

fundamentale a legel scolare, Ministrul doresce a constata n-ta anti necesitatile unor
asemenea modificrI, ce nu se pot face decat pe cale legislativa si nunial dud s'ar do-
vedi urgente, prin functionarea mal multor sceile israelite.
Prin urmare, Comitetul se va povtui de aselamntul scolar, va propune progrumul
trebuitor pe basele limbeI romane, ca instrument tle inv6tatur, va recornanda profe-
sorii, col Ins& nu se vor numi cleat dupe formalittile prevNute de wielainnt, si va
exercita inspectiunea prevOut de 103-105, lar pentru cheltuelfle scolare Comae-
tul va propune budget, spre aprobarea i millocirea slobolireI din veniturile comuni-
tateI prin Ministerul din launiru.
Pe asemenea base Comitetul a presintat, in Iunie, un program si un budget, pentru
deschiderea a fre scble primare, care aprobandu-se s'au i deschis pe la finele lul Oc-
toinbre, una in dosul Academiei, una in trgul Cucului si una pe podul Rosu, numd-
land peste 300 elevI Si functionand fie-care cu cite 2 clase primare si cu cate 2
profesorI romanT, 2 evrei, 1 german iun profesor de religiune ebraica, iar in Decem-
bre, ail cerut i ail capdtat aprobarea pentru deschiderea incd a unei scoff rituale de
aduly; iar intretinerea loe se face de catre comunitate, dupe budgettil propus de Comi-
tet i aprobat de acest Minister, si pe temeiul cdruia Ministerul din lduntru regulase
darea cheltuelelor trebuit6re.
Dm in anexa I) hrisovul luI Alexandru I6n I, de fondatiune a sclelor romne, pen-
tru israeli, sub Ministerul lui Koglniceanu.
8) Una din cele mai importante lucrrI din anul 1860, a fost infiintarea de 4 scoli
preparande, pentru pregatirea de Invqatorl, cad cu singura sedla preparandala nu se
putea avea nuin6rul necesar de candiday pentru inv6fdtorl satese.
Eat in ce mod sun'd raportul la Domnitor, pentru a.ceste scat:
Lipsa de profesori este una din cele mal simtite neajunsuri, pentru respandirea in-
vdtturei pe o cale mal intinsd in sinul natiunei.
Immultirea aselamintelor publice de invldtura, maY cu sma astqi, de care t4ra are
atata trebuinta, este In mare parte impedicatd prin lipsa de profesori, i ades, chiar
in scIllele pand acum de m'al 'nainte Infiintate, invttura sufere din causa, cti nu se
pot gsi la indemana persone inzestrate, cu cunoscinte speciale in pedagogie, cdcl pen-
tru un nunir indestul de Insemnator de scoll elementare ti primare, abia se gasesce
pand acurn creatd o scla pregtitire, pentru profesori in instititul basilian din IasT.
In vederea acestul neajuns, subscrisid a cerut si a dobandit de la Carner6, cu oca-
siunea votarei budgetuluT, patru scoli pregatitre de profesorT elementarT, in Botosani,
Tecuciii si Ismail, aupe aldturatul proiect, la care vor fi chiamati si toy das-
am de pe la bisericile din districtele imprejurathre, dandu-1-se de ajutor spre vietuire
ta cursul petrecerel lor In sedla, cate 30 lei din cutiile Wesel.
Asemenea dispositinne pentru ajutorul vietuireI dascalifor la invkaturii, subscrisul,
a presentat'o i deliberia'reT ConsiliulurMinistrilor, care prin jurnalul din 26 August
contenit, a Incuviintat darea acelor 30 lei pe lund, din cutiile satescl.
Subscrisul, ded, cu clutul respect, refer MarieI Tle, aceste mOsuri, proiectat
pentru deschiderea sc6lelor pregatiteire, rugandu-v sd bine-voitl a le da domnsca In-
cuviintare.
Ministru, M. Koga lniceanu.
Vety anexa.

www.dacoromanica.ro
 236

Prescript-verbal
Pe temeiul votarel Adunare 0 a aprobare Mriei Sle Domnitorului, se decide :
De la 1 Septembre, se vor deschide 4 scolI preparandale in politiile BotoanI, Ba-
Tecuchl 0 Ismail.
De fie-care dascal, se va da din cutiile satescI cate 30 lei pe lull& pentru vietuire,
in timpul ocupare lui la sofa.
La aceste scoli vor fi chiamarl top dascaliI de pe la biserid din districtele impre-
jurtre.
Timpul Invatature va fi In anul curent de 3 lunI.
Programul invlre va fi acel al anulta I-id, primar 0 practica pedagogica.
Fie-care dascal ce va fi petrecut cursul de la scla preparandala, stabilit dupe art.
4, pentru anul curent, va putea fi autorisat a dcschide, orY unde ar voi, scl, insa nu-
maI pentru clasa I primara.
In anul urmator sc6lefe preparandale acum infiintate, vor preda materiile anuluI
al II-lea primar, 0 a0a treptat pe fie-care an (in timpul ce prin special 0 anual regle-
ment, se va determina de tatre Minister), se vor complecta scellele cu tete clasele pri-
mare 0 acea pedagogick pentru ca dupe un spatiii de 4 anl, sa aibi Ora un numar cat
se pote mai mare de invtAtorI elementarl, putndu-se guvernul chiar i pan& atunci
folosi, de cunoscintele anuale dobandite de inscri0Y ascultang la mal sus numitele
din noil infiintate scolI normale.
Acest proces-verbal s'a adus la cunoscinta ConsiliuluI de Mini0ri, cu referatul
No. 9.327, din 22 August 1860, i prin Monitor, s'aa deschis concursurI pentru profesoril
trebuitorI sc6lelor acestora, inaintea uneI ComisiunI examint6re, in luna lui Septembre.
Consiliul de Minitri (Kogalniceanu, E. Alcaz, Boginca, D. Cozadini, Florescu), aproba
infiintarea sclelor i liberarea lefilor din cutiile satescI, cu kumalul No. 921, din 26 Au-
gust 1860.
Urmza apoY raportul No. 11.326, din 19 Septembre, catre Domnitorul Cuza. Acesta
incuviintg, cu decretul No. 11.327.
&Mee acestea preparandale, urmz a se deschide in Octombre, In localele primare
de bgefi, prin Ingrijirea 0 sub privegherea ComitetuluI de inspectiune.
Clasele se vor tine in orele libere ale sae primare, i marginirea lectiunelor, se
lasA cu totul la dispositiunea profesorilor respectivI, ea acsta flume, ca prog,ramul anu-
luI primar, sa fie trecut In termenul prescris de proiect. La Baci1 i Botopnl sunt
insarcinari cu saa preparandala istitutoril sup. locali, platindu-li-se 44 din salariile
destinate de 3.000 leI pe an.
La Ismail, institutorul I. Zmeu, primesce directiunea sceole preparande, dr In urma
la Noembre, din caus ca n'are scolarI, cu ofisul domnesc No. 13.698, scla preparanda
din Ismail, a fost stramutata la Ptra. Pentru Tecucia s'a publicat concurs la 10 Oc-
tombre. Preparanda din BotoanI, s'a deschis la 16 Octombre 1.860, cu 14 elevI. S'a
scris prefectilor sa indemne pe dascaliI de la bisericI de a intra In preparande ;
9) Cu ordonanta din 12 August 1860, la 1 Sep tembre s'a de,schis o scla de adult1
in localul sae de mesera ; profesorul sceoleI D-I Nanu. Ordonanta dispune cele ur-
mAt6re:
a) In localul scleI de mesera, se va deschide sad publica de adultl, de la 1 Sep-.
tembre.
Programul aceste scoli, va fi acel al sclelor.

www.dacoromanica.ro
 237

Consiliul scolar, va fi provocat a hoart slilele i orele de clasa, in considerarea ocu-

pafiunilor diferite, la c,are frecuentAtoril acesteI sec& pot fi dedaf T.
dI Niel un elev incepetor, in versta mal mare de 14 anT, nu va fi prima in dasa I
din cele,-1-alte scolI primare din capitala, prirnig fiind ceT mal in etate de cat 14 an!,
numaT in scla de adullI din nob. Infiintata ;
10) Se institue concursurT generale intre eleviI secundanrI:
ePentru a se putea constata gradele de desvelire a fie-eareT scoli secundare din am-
bete Principate, cum i pentru a se stabili un not stimul la progresarea scdelor de acest
grad, afectandu-se prin budgetul scdelor, votat de Adunarea electiva, premiurl,
aceste pentru concursurl In materil de litere i matematica ; se publica nisce asemenea
concursurI, ce se vor efectua pe urmat6rele base :
La acest concurs ati a se inscrie numa1 scolariT, earl in anul curent a s6viqit un
curs secundar.
Inscrierea se va face la acest Minister 0 la cel din Bucuresci, pana la 15 Sep-
tembre.
Materiile concursulul se determina de Consiliul scolar.
Resultatul concursulul din Ia0 i BucurescI, se va controla de Comisiunea extra-
ordinara examinatre, care va cerceta compunerile concurenfilor, 0 va hotri cuI se
envine premiile i ac,cesitele de 1.500 si 1.000 leT.1)
11) Se transforma soda reala din lau, in facultatea de sciinle. Sela real dupe 2
anI de functionare nu isbutise a avea de cat numaI 19 scolarT.
Prin raportul No. 9.913, catre Domnitorul Alexandru Lin I, Ministru Kogalni-
ceanu slice :
ecAvendu-se pe de o parte in vedere, cA. soda reala din capitala. dupe duoI anT de
funcionare, n'a putut aduna mil mulIT scolarT decat 19, iar pe de alta, a lipsa de po-
pulaliune pentru acst seed& secundard, vine de acolo, ea in Ia0 mal sunt duo scoll
secundare : gimnasiul i seminariul din Socola.
eAvendu-se de asemenea in privire, ca programul in vigeore al scedel reale, In cele
d'antah patru clase, pune mai fr de niel o osebire, ace1ea0 materil, earl mal pe larg
se predaii in gimnasiul central 0 in seminariI, in cat scopul de a forma barbalI specialT
in aceste sofa, fiind lsat mal mult singurulul al 5-lea an, e cu neputinf a se realisa;
aSubscrisul, in dbrinfa de a evita o cheltuial fra de scop, cu intrefinerea mai de-
parte a uneT scoll de la care nu se p6te avea barb* specialitI, atilt de trebuitorT Wei ;
creslend tot-d'o-dati, ca. o asemenea cheltuial s'ar putea Intrebuinfa mal nemerit
maT cu folos pentru Ora, intru deschiderel sectiuneI a 2-a a facultfeI filosofice de sciinfa,
pentru, neintarziata formare de inginerT civill de pung iosele, mecanici i architectI;
vine cu tot respectul, etc.

Cu decretul No. 13.254, In Noembre 1860, s'a promulgat si programa facultiitei de

sciinte, sectia 2-a :
No. 13.096. Pentru a se inlesni frecuentarea facultte sciintelor, si pen tru tineriT
carT n'ail finit cursurile gimnasiale, si a se putea ajunge cAt mal curnd scopul deschi-
derei citateY facultAtT, prin formarea de emenI speciali practicT, se publica spre obOsca

t) Monitorul oficial al Moldovel, No. 256, din 22 August 1860.

www.dacoromanica.ro
 238_

salta. si regula cui se envine, ca la citata facultate se va sine si un curs extraordinar

pregatitor pentru sciintele exacte, dupe alattu.atul program:

Programul anului pregatitor, pentru sciintele exacte din facultatea filosofici,

pentru tinerii caz.' n'ad finit cursul gimnasiului
Semestral I.
1.. Matematica elementari, Aritmetica si Algebra pana la Teoria functiunilor.
2. Fisica experimentar.
8. Istoria natm'ala. Mineralogia.
Stilistic,a : Retorica, compuneff.
Deserrmul liniar.
Semestral
4. Geometrie, Plan imetrie, Stereometrie, Trigonometrie plana.
Fisica experimental, confinare.
Istoria naturatd, Zoologia i Botanica.
Logica.
Desemnul liniar. 4)
12) De si nu in mod oficial, dr nu,maI putin cu tacutul asentiment al nemuritoru-
luI Ministru al se6lelor din Moldova, din 1860, prin staruinta Directorului gil', V. A.
Urechi, s'a creat In Iai societatea alteneul romanD, dupe statutele Ateneului din
Madrid, si neintarsliat in Septembre 1.860, a aprut i fia societate, purtand acelasi
nume, sub directiunea n6str.
Acst asociatiune provca in lasi o bulla intelegere, care dalnuesce pana la 1864,
cand m'am stramutat In Bucuresci. 9)
Ad i Ateneul roman renasce ajutat de no' i puternice elemente si In mana D-lui C.
Esarcu, peste putinl ani, va dobandi cel mal frumos palat din tri.

Inainte de a trece la budgetul, inca desparta, al scrilelor muntenesci, se cade a aduce

aci cate-va date, ch referint la scla urbana i rural din Moldova, Inain le de dcsfiin-
tarea Ministerului instructiuneI publice din lasi.
La 1860, s'a inflintat la Focsani scala de fete, ou 101. eleve. La 1861, se deschide a
treia aced de beti in Ptra, judetul Neamtu. In 1 Februarie acelasi an, Ministrul D-1
Cuciureanu, rega pe V. A. Urechia., care a demisionat din postul de Director al Mi-
nisterului instructiunei publice, sa continue a conduce clasele model de pedagogie de
la TreI-Erarhi din lasi, unde introdusesem, pentru incercare, meta& nouI didactice.
La acsta clasa model s'ait perfectiouat excelintii institutorl: D-nii Grigorescu, I.
Beiu, etc.
Tot In 4 Decembre 1.861, s'a deschis scla publica de la Tgrgsor,.Namolsa in jude-
tul Putna. lar in 15 Decembre, mala de fete de la Chilia. 3)

I) C mdsura era nemeritA a probat neintarliata formare de studentl bine pregAtitT, din earl do-
bandirim o buril serie de inginerY. etc.
2) Ver;11 anexa.
Dosarul No. 28.

www.dacoromanica.ro
 239

Tot in Octombre 1861, s'a deschis seda de fete din Burduje 1, prin invtatarea Ma-
ria Torac.
Prin circulare s'a cerut aplicarea la Vote scalele primare a legeI vaccineI ( '12 si
33), hotarindu-se, ca copia nevaccinatl, si nu se primsci In seda. l)

La 30 Aprilie 1860, Directorul Ministerului instructiuneI publice din Moldova, tri-

mito. tuturor Invtatorilor din sate o circulare, In care se arta, c se pregatea lucranI
pentru facerea unel leg obligatoril a Invtmlitulul primar. Eata acsta. circulare:

PRINCIPATELE-UNITE

Ministerul de cuitar' q instructiune publici al Moldovet

Circulare catre profesoriisteni

CcItre profesorul al sc6lei elementare din satul . . . . districtul

In vederea studiilor trebuitre la confectionarea uneI legI de instructiune publica,
gratuita i obligatorie, cu care sa se inlatureze necontenitele pedid si greutati ce In-
tempina desvlirea si progresul instructiunel elementare prin sate ;
Se cere de la top profesora satesd, ca incheerea a fie-crul an scolastic, lamuririle
dupe urmtorul tablot :

Tabloti de copiit ce nu unnzA la sdla

--.,
... .4 , oO..w
cd
''cd 1 '-'1 o
I

of. O1-. 5,.., co. pi o u 'pi

La
q
n 5 ... .^0CI
fz O ,... ..,0 ..,w
o . -e 3 f. y, o ..-- = 9^-. ,.. -50 >M
- r_ r :. , .
cp ,...
o o ap, .-,..
cc1 en
o of.
a)
z o oi., Wm,
-19'
-o o ...
o., s e.)
r... os ,o o, 0...-1-.
r-, 75
Pi .,..
ot, cts,)
,..
.,._, e.) o
5-2
-o
C.) PI gi Sr; e.' I.
... r. ,,..: .:,4) rn -, 1: ..5, .F- .5 *z". 11 o i.- .19 r.4.r.8 Pl'z tt c..r.: ..oel
= ,c, .05 E.
,,120,, .,,,,s ,,,,
s=1 ci.)
a) tn- a. cl ..., :al cr, o = z} .0 pi . -. ..- cd e)
"ci d) o al
^-ocoow I=1 .0 a) a.cs 8
,4 9 ci. O P p wow
o E. -0) > 0
Pa)
-, L. "0P:-.0 en
e% w A
, ,0 -O
w ,I5 0 O .-
00.
715a)
46 E 0 e-.1 o
I)
E i-) P. w ...
o 3. a) -4-' 3..
1KU 'alt: O
P 0 E cn .41) P ,,I ;- .9
I" .0.) q
= -cp 1:1)

4 E t- 4::
i

4 rn
erz cZ
Q
cd
=Q

Magistra satese sunt invitatl de a 'limpie cu exactitate rubricele acestui tablou, insa
cu cea mai mare atentiune de a nu da aer de catagrafie acestor culegerl de lmuriii,
pe carI le vor fa.ce cit mal indirect si in mod de a nu suscita vri-un prepus intre sa-
tela% Magistra vieluind impreun cu locuaora, in acelas sat, pot l'ara de a cerceta pe la
case, cunsce pe fie-care familie. Cat pentru vrsta i iliva nascereI acelora, o pote cu-
leg'e din registrele bisericescI.
Un tabloi identic Ce va alcatui pentru copilele satenilor ce nu frecuenta scala, si
ambele se vor comunica MinisteruluI, Indeplinite la timpul cuvenit.
Acele pentVu 1859, se cer pina. la 15 Maiti cel mult.
p. Ministrul cultelor, V. A. Urechili.
No. 4.033. las', 1860, Aprilie 30.

Dosaria No. 1.161.

www.dacoromanica.ro
 240

In 1860, se primesc fete in schlele publice de beep din sate, cu circularea urmatere

PRINCIPATELE-UNITE
Moldova qi Tra-RomanescA

Ministerul Moldova Departamentul de culturi qi iustructiune publica

circulare la toil profesor ii seitesci

aare profesorele sad. publice elementare din satul . . . ..districtul . .

Considerend, ce 26, lit. c, din regulamentul scolar, vede In scelele de fete millo-
eta de a se forma din tinerele patriel, sofa si mame bune, In care rzime ferieirea cas-
nice a familieI, si basa pentru crescerea cetAtenilor ;
Considerind, cA vitalitatea national& resede tot-d'a-una in masa poporuluI, i ce sin-
gurul milloc de regenerare nationale, este regenerarea poporuluT;
Considerend, cA numaI prin respAndirea invettitureI si a moralititeI, se 'Ate ajunge
Ja acest scop ;
ConsiderAnd, cA scoli pentru sexul brbtesc, a inceput a se face prin sate;
ConsiderAnd, cA echilibrarea de inteligente intre ambele sexe, este o garantie a bu-
nel armoniI si a moralitateI familieI;
Considerind, chi educatiunea sexuluI femeesc este cea d'enteifi necesitate in regene-
rarea poporulu, fiind-ce ele sunt menite a face din fie-ce familie cete o scle, unde pe
!tinge educatiunea sufletsce, sA pki da copiilor i primele notiunI desvoltatere

Ministerul simte vifi trebuinta de a se incepe infiintarea grabnice de asemenea scolI

pe la sate ;
Considerind Luse stremtorirea de milbice, In care se all budgetul instructiuneI pu-
blice
Ministerul, in unire cu Consiliul scolar, a chibzuit, ca inveletura fetelor pentru sate,
se se faca in aceleasI scoli infiintate i pentru beep, regulAndu-se pentru acsta ore si
slile hoterite.
Executarea acesteI mesurl de cea mal d'Anteiii urgente pentru tre, subscrisul o in-
credintze osebiteI D-tale chibzuintI, D-le profesor, pentru a o pune de Indate in lu-
crare, tinend la scla pus sub a D-tale conducere si un clas pentru fete, In care se li
se predea invelaturile prevelute de program, in orele ifilele ce yeti gsi mal potri-
vite, ask spre exemplu: beep pot inveta lnainte i fetele dupe mks% ski vice-versa,
ski i ambil in aceleasI ore, dce pete fi potrivit ; cu acsta msA, ca profesoriI ne insu-
rap, nu vor primi In clas, cleat fete pine la versta de 10 anI.
lar pentru incurag,iarea D-tale, i pentru sporul de ingrijire ce pote necesita acste
noue regulare, nu maI putin i pentru sperantele ce subscrisul are, ce ve! sci respunde
cu deplinetate la misiunea ce ti se incredintze, subscrisul ve face cunoscut, el salariul
D-tale va fi sporit la suma de 3.000 le! pe an, cu Incepere de la liva &Ind in cata16-
gele scleI D-tale, se va vedea figurend cel putin cifra de 10-15 eleve, pine and
subscrisul sperA, ce velY raporta si de punerea In lucrare a oficiulul de fate.
p. Ministru Secretar de Stat, la Ministerul de culte i instructie publica, V. A. Urechid
No. 764. IasT, 1860, Ianuarie 29.

www.dacoromanica.ro
 --241
Dupe corespondentA multiplA i varie cu prefecturele,revisoril scolarY, Ministerul din
luntru i Mitropolia, se ajunge a funciona sc6lele sAtescl, si In 20 Iulie 1860, Minis-
terul cultelor, sectia sclelor, prin referatul No. . . . , iea urmAtrele dispositiunI
In vederea budgetulul pe 1860, se vor inainta la capitolul . . . . . . urmAtrele
lucrArI
al Se va alcAtui liste de efectele ei mobilele ce lipsesc pe la sclele elementare,
cad nu sunt a se face de niel un arendas. O asemenea se va presinta In pretoriii;
b) Se va publica concurs pentru facerea de sigilit (a vrut sA ic licitatie), pentru
sclele elementare. Aceste sigilit vor fi alcAtuite In modul urmAtor :

Asemenea sigila vor fi ln aplicare in caul el in alb ;

Se va presenta fAil intrsliere tabloud de sclele unde clasele sunt frecuentate
ei de eleve ;
Se vor expedui circulArl, cAtre pArintil locuitod ce nu 'el trimit fii la sc61 dupe
tablourile primite de la profesora sAtescl;
el Se vor trimite profesorilor ate un exemplar din instructiunile tipArite ;
f) Se vor tipri i litografia bite caetele citate prin instructiunile de la litera e.
p. Ministru, V. A. Urechid.
DArn in anexil) explicatiunile anexate pe ltigA budgetul anului 1860, cu referinth
la sclele sAtescl i primare. Acolo se va vedea numrul sclelor existente In Moldova
la data acsta, fie de Melt, fie de fete.
Pentru dotarea sclelor sitescI, cu aparate ei mobilier metodic, aflArn inaintandu-se
lucrid de Ministerul din Moldova. 2)
In 1861 ei 1862, se deschid un numAr de soon sAtesd In Moldova. Mal ales judetul
Neamtulul ei al SuceveY, beneficiazA de candidatil scld preparandale din Para, dupe
frumsa sta'ruintA a institutorulut Nicolae Vicol.
Un cas curios se presint5. In 1861. Preotul catolic Cosma Funtak, din satul Grozesd,
propune sci se dea de cAtre Minister, lfA i pentru un profesor de limba ungurscA In
saga din sat. 3)

I3udgetul instructiund publice din Tra-RomAn6scA, votat de camera din Bucuresd

vi declarat de Comisiunea centrar din FocsanI, compatibil cu dispositiunile constitutive

4) Ve(11 anexa.
anexa.
Dosarul No. 196.
16

www.dacoromanica.ro
 242

ale nouel organisrI, ne arta, ca in 1860, existail 1.966 de scolI satescI. Invtatoril
erafi platitI cu cate 25 lel pe luna.
De la 1 Octombre, li s'ad adaos la lfa, Inca cate 25 leY pe luna.
Se mal prevede infiintarea din noti.a 234 de scoll stescl.
Vor fi in 1860, 17 revisorI de judete, dr aceqtia vor funciona numal pana la 1 Oc-
tombre, cnd se vor infiinta in locul lor 95 de inspectorI de pl1, a1e1 dintre candi-
data' mal capabill.
La invtamntul primar, cu 3 institutorT i 4 clase, sunt 5 scoli primare in Bucu-
rescl, scla din Braila, din Craiova, din Focanl, din Pitescl, Ploescl, Slatina.
La scla din PloescI, continua catedrele extraordinare de 'halle grca i francesa.
ScolI primare, cu duoI institutorI la 4 clase sunt: in Severin, Ji, R.-Valcea, Cara-
cal, Turnu, Giurgiu, Buz611, Calara0, C.-Lung, Trgovite, Oltenita, Ruil-de-Vede.
Exista. 12 scolI primare, cu cate 2 clase, yi numaI cu cate un institutor.
Se infiintz din noil 2 scolY sucursale la Craiova, cu duoI institutor, o scl sucur-
sala la Ploesd, cu duoI institutori, 7 scolI primare, cu cate 2 clase i un institutor in
Cernet, Ocna, Calafat, Curtea de Argq, ValeniI-de-Munte, R.-Sarat i Alexandria.
La rubrica scaelor de fete, constatm, in budgetul din 1860, 2 externate in Bucu-
rsel, cu cate 2 clase, eu o directre yi un institutor.
Asemenea duo externate de fete, cu cate 2 clase, unul in PloescI i altul in Slatina.
De la 1 Septembre, se vor infiinta 9 scolI de fete, la Cerneg, Ocna, Calafat, Curtea
de Arge., R.-Sarat, Oltenita, Alexandria i RoiI-de-Vede, tte cu o
directrice i un institutor de clase I i a II-a.
In Bucuresd, exista internate de fete, pan& la 1 Septembre, cu 20 de bursiere, iar
de atund, cu 30. Aceste bursiere se da:fi la pensionate private.
Internatul de fete Lazar Oteteleanu, din Craiova, care a avut 25 de bursiere, pana
la 1 Septembre, va avea de atuncI 50 de bursiere.
Intre mil profesionale, este sela de arte i meseriI de la Mavrogheni, Cu un inter-
nat de 50 de ucenid, pana la 1 Septembre, i de 80 de la 1 Septembre. Acesti Wad
are ateliere de rotarie i de strungrie.
Institutul de la Panteleimon de agricultura, cu 60 elevI, de la 1 Septembre, in loe
de 35. Continua pe lnga acest institut scla de dul.

La rubrica girnnasiilor, se da un stat nofi de la 1 Septembre, cu lefl sporite.1)

In Bucuresd exista' acum gimnasiur separat, cu 4 clase, numit Lazar.
In Craiova gimnasiul devine cu 6 clase de la 1 Septembre, i cu stat
In Septembre, se mal infiintzi in BucurescI, un noil gimnasin Mateifi Basarab, in-
tocmaI ca gimnasiul Lazar.
Internatul de tanga glinnasiti, are de la 1 Septembre 60 de bursieri, in loe de 50.
Se mal proectzi un nofi internat de la 1 Septembre, 3) acesta se va aqesla pe lang
Mateiii Basarab, tot cu 60 de elevI.
Un internat de 25 bursierI se infiintza de la 1 Septembre, pentru Craiova.

Ve0 anexa.
2) Vell anexa.
2) D-I I. Briitianu, a propus in Camerk la ocasiunea desbaterel budgetultil pe 1860, In oeclinta de
la 5 Aprilie, creare,a celul al duoilea internat, pentru scolaril din districte. In 16 Decembre 1860,
se deschise acest internat, pe Idng5 noul gimnasia Matei Dasarab.

www.dacoromanica.ro
 243

Sub numele de Acadentie, budgetul prevede sporirea facultatei juridice, la care se

adaoga al duoilea profesor de dreptul roman, de la 1 Septembre, duoi profesori de
dreptul civil, idem, un profesor de economia politice si un profesor suplininte.
La facultatea filosofica, se Infiintzi de la 1. Septembre 1.860, catedra de Istoria
manilor (8.000 lei), literatura limbelor latina si elena (8.000 'el.)
Cursul de_inginerie civil& continua, cu duoi profesori : profesond de geometria des-
criptiva, architecture. i constructiuni, al duoilea de mecanice i geodesie.

Din budgetul scedelor pe 1860, se mal dad subventiuni :

74.000 leI sco5lel militare, pina. la 1 Iulie, cing apoY, lntretinerea sciilei trece la Mi-
nisterul ostsesc.
8.400 lei sc6la de fete Elisabetane.
Budgetul pe 1.860 prevede un noil director al Museulul, carele se va aduce din
Pier-Mond.
Pentru biblioteca niel un fond de Immultirea ceriflor.
Se preved 2.000 lei pentru cirtI didactice, tiparid de jurnale pentru instructiunea
publica, catalte, modele de desemn, harte, globuri.
10.000 lel se preved pentru colectiunea de aparate de fisica i chimie.
6.000 lei, pentru instrumente agrimensoriT, pentru sable din 4 judete, dupe pilda
anului trecut.
Se fin In 1860, 39 de stipendisti la universitg straine, din carl 34 sunt din anii
trecuti.
Se vor trimite 4 tineri din sceda de chirurgie, si termine medicina la Paris.
Se Inserir]. 40.000 leI, pentru ajutoruri diverse, la studii ln-tra i strinetate.
Se institue de la 1 Septembre, o Bada de silvicuturi, cu 4 ptofesori si 20 de elevi.
Asemenea scl preparat6re, pentru instructorl de agricultura, 7 elevI si un profesor.
Scena de chirurgie si farmacia costa In 1860, 161.912 lei. Despre ea vom vorbi mal
la vale.
In fine, belele arte sunt representate in 1860, cu 4 maestri de musica vocala, la 4
sede primare din Bucuresci.
Se nu uitm de a adeogi, c. tipografia Academiei nationale, continua In 4860, cu
un budget de 200.000 lei.

Sa. luim Insa mal de aprepe diferitele ramurl scolare din Muntenia.
mai 'nainte de t6te, si Inregistrem proiectul de leg,e din 31 Martie 1860, dat de
Ministrul A. G. Golescu, In desbaterea A.dunarel, dupe ce '1 a supus la Domnitorul
Cuza, cu raportul No. 1.154. Acest proiect de lege are In vedere sceda satsci, si este
urmatorul:
eInstructia primar constitue fondul iducatiunei nationale. Ea este chimati a forma
inima i inteiegenta poporului si a '1 conduce la cunoscinta datoriilor sle, catre Dum-
ne0.et., catre patrie i catre sine Insusi.
Acesti instructiune n'a putut lua, pina acum, la noi, desvoltarea, ce lila dintru ln-
ceput se hotArlse a i se da, prin dispositiile legiuitere ale regulamentulul organic. Lipsa
cea mare basa' i cea mal simtit, a fost si este inca, nu in numerul scedelor, ci in ea-
noscintele personelor investite Cu calitatea de institutor.

www.dacoromanica.ro
 244

O scla preparandii de fie-care judet, este o msura transitorie de cea mal neapratit
si mal urgent trebuinta, ca s ajungem s avem un sistem de educatie mal solida pen-
tru popor.
Institutora actual! vor putea frecuenta aceste scolT, In tot semestruI de vra, de li
se va face mal cu sma un ajutor de 25 le! pe luna, peste tot onorariul lor actual.
Persnele carI se vor insarcina cu &cesta instructie pedagogica, sunt firesce chiamate
a dirigia instructiunea sclelor slitescI, din tot coprinsul judetuluI lor, i nimen! nu le
va putea ajuta mal mult Intru acsta, (leca sub-inspectora de plasa, esitT chiar din sc6-
le/e preparande, ce vor fi puse sub directiunea lor.
Msurile ce se propun pentru a ajunge la acest scop, se regulza prin alaturata lege
in modul cel maI apropriat, cu mislhicele de care dispune tra In Oiva de astasll, i cre-
dem c instructia primar va primi cu acsta, o rapede i simtitre imbunatire, incat sa
se deschida un drum neted pentru alte imbunitatirI mal importante, pentru care va
dispune mal pe larg legea organici, care se va trimite peste putin in deliberatiile Cor-
purilor legislative.

Proiect de lege
Art. 1. De la promulgarea acesteI legI, in viitor, se va numi cate un inspector de
fie-care judet., cu Insarcinare de a inspecta scedele satescI; el va primi 600 le! pe luna
si 200 pentru cheltuiala de transport.
Art. 2. Acest! inspector! vor avea a initia In vra acsta pe invtatora actual!, in cu-
noscintele ce le sunt neaprat trebuincise, pentru a corespunde mal bine la misia lor.
Art. 3. Se va inchiria indat un local incaptor In fie-care capital de judet, spre a
servi de sc616 preparand, pentru acestI invltorl.
Art. 4. Pe Muga 25 leI pe luna, ce primesc acum invtb.tora de sate, ca onorar, eI
vor maI primi drept incuragiare un stipendill de 25 leI pe luna, pentru intretinerea Ion,
in tot timpul cat va dura cursul pregatitor de vra, in acele scoll preparande.
Art. 5. Top acestI InvtatorI vor avea a da un examen general de concurs, la finitul
semestruluI de vr, i vor primi atestate de aptitudine, cu speciacare de rangul ce
se cuvine dupe meritele lor.
Art. 6. Dintre ce! mal de frunte, se vor alege cate unul de fie-care plas, spre a s
numi aspirant la gradul de inspector de plas, cu onorarbi de lel 100 pe luna (afara
de drepturile i scutirile de care se bucura invtatoril stescl In sliva de astasi".)
Art. 7. Top cap vor capea atestaturl de aptitudine, vor fi numitl indati aspirang la
gradul de institutor' primarT, cu onorari de lei 50 pd luna. (atara de drephirile i scu-
tirile de care se bucura el in sliva de asts11.)
Art. 8. AceI carI nu vor fi dat n'id o dovad. de Inaintare, vor rmane cu caracter
provisorill de candidatl si cu onorarill numal de la 25 le! pe luna, pan se vor putea
perfectiona in urmathrele semestre de vr ; iar neisbutind la acsta,. se vor departa cu
totul, pentru causa de neaptitudine.
Art. 9. Aceste onoraril sunt provisora, pana ce o lege definitiva va regula positia in-
stitutorulul, i onormiul ce i se va cuveni din casa comunala.
Art. 10. Adaosul la chialtuell, ce va resulta din dispositiile precedente, se va acopeni
cu un adaos de 2 lel de familie la contributia pentru sable satescI; iar onorariile in-
spectorilor de judete si de plasi, precum i china localurilor pentru sclele preparande,
se vor plti din fondurile MinisteruluI, trecndu-se In budgetul anuluT curent.

www.dacoromanica.ro
 245

Art. 11. O lege special va privi la infiintarea a patru internatud de scoll normale,
pentru formarea i recrutarea institutorilor pe viitor.
Art. 12. Un regulament special de administratie publice, va regula imediata punere
In lucrare a acesteI legI.

Asemenea incercerI de legiferare in spre sliva definitivi a unird Principatelor, nu

puteaii si nu avorteze.

*
Intardierea votarel budgetuluI de catre Adunare, ad aminat si imbunittirile
proiectate pe 1860.
Ca s judecern de aceste lanbunatetirI, nu avem decit al cetim, In anexa, darea de
sema fiada de directorul so:Helor I. Me.cerescu, la 20 Iunie 1861.
Principala Imbunettire a constat in aceea, cfi pregetirea candidatilor setescl n'a
mal remas pe s= institutorilor din judet, ci s'ad. Insercinat cu Invettura lor pe in-
spectoril de judet, ajutarf de cate un sub-inspector de fie .care piase..
S'a lncuviintat si programa sclelor stescT, sub influinta programei mal bune, ce in
asemenea scolI era in Mol dova.
Desfiintarea contributiunel de 2 lel, Ingreune, dupe pererea luI I. Maiorescu, Immul-
tirea scelelor stescI, cae cauta se se merginesce Eforia la numerul de scolI, fixat prin
budget.
Invetimentul primar urban s'a ameliorat con siderabil, prin faptul, ce In 1860, la
un numer insemnat de scoll primare, noT am dat cate 3 institutorl, In loc de unul, care
nu putea se Pile. insusI 4 clase.
In 1860, s'a aflat In scedele primare urbane 6.115 scolail, adece peste 1.000 mal
mult decet In anul trecut.
Importanta Imbunettire a fost In l'era Romanesce, nu crearea, ci immultirea sc6-
lelor de fete. S'ad infiintat din fondurile Brincovenesd 5 scoll de fete In Cernetl, Jil,
R.-Valcea, Pitescl si Trgoviste, luce din 1859.
In 1860, Eforia mal infiintze cete una in cele 9 orase secundare, ala ce la finea
anuluI solar 1860-1861, erad 38 de scolI primare de fete, cate cu o directrice si
un institutor, afar de sceda Lazaro Otetelesanu, care are cite 2 institutori, ajutatl de
2 directrice.
Populatiunea acestor scle la 1860-1861, era de 2.461 fete, decl un progres asu-
pra anuluI trecut.
Instructiunea primara, ca si cea privata, s'a pus sub inspectiunea a trel inspectorl
generall, din carl unul pentru Bucuresd.
La invetimntul secundar, Ebria propuse adausuri si imbunitatirl in proiectul sed
de budget pe 1860, der Adunarea respinse proiectul, sed le amenase in vedere cu o
legislatiune comuni, pentru ambele Principate, ast-fel pe1860,Invetementul secundar
este In statu-quo al anuluI anterior, d6re ce s'ad primit mal multl intern1 la diferitele
categoril de scele, ce s'a despartit cu totul gimnasiul Mateid. Basarab de S-tul Saya, cfi
s'ad adaos das& VII-a la Craiova, etc.
Eforia ceruse Infiintarea de scedi de comercia. Am velut mal de mult timp, simtin-
du-se necesitatea unel asemenea scoll. Adunarea refuse creditele necesare, si exprime
dorinta, si se t'imite dud tinerl la Genova In Italia, pentru sciintele cornerciale.

www.dacoromanica.ro
 - 246
Acsta se o ficu in 1860, peste eel 53 de bursieri, intretinuti In strAintate Cu spe-
sele StatuluT.
Infiintarea facultatei fllosofice, cu 2 ennui.), conform budgetuluT, se realisa ; iar ca-
tedre nouT de la facultatea de drept, ping. in Iunie 1861, nu se ocupased.
Mult timp, pan& la 1864, cei 4 profesor vechl a faculttei de drept, se opuneaii in
mod indirect la introducerea de nou profeso.rT, respingnd de la concurs pe solicitatori.
El constituiri, ceea ce Satira numea In 1864: Quadrilaterul de la drept.
Seminariile a trecut i in Tara Romansea, sub administratiunea MinistruluT culte-
lor, dr nu exista o lege bine definita In privinta lor.
Eforia a elaborat o noui programa, pentru seminarii, mal desvoltata cleat in trecut.
Cat privesce institutae de cultura general, vsluram, ca budgetul n'a permis vre-o
imbunatatire.
In noul local al palatului Academia, noul director al mus6uldi de nil* naturale,
Fererati, incepe a an0a In 1861, colectiunile sale. Tot acolo se va muta, nu tarylig
biblioteca. 4)

Eat acum un tabel comparativ al stara instructiunel publice i private din Munte-
nia, pe 10 anT, care se inchee la finea anului scolar 1860-4861:

INSTRUCTIUNEA PRIMAR
Intro/inn Ins WO nua
secemdani a uperi6ri

o. PUBLIC-1i
-to ma

a) Sad' prin Scoll prin PRIVATi I.

bri oocu
1:3
sate oraeA trg 11 o OL.

0
4- tg". "a
0 o 61 O.
o O.
O
N
o o
-41
-o .0 6
g"'
C, 0
o o

1852 22 2.666 450 5.049 2 355 2 32 8.102

1853 23 3.813 147 3.210 2 376 1 21 7.422
1854 23 3.649 116 1.039 2 354 1 17 5.059
1855 23 3.432 118 4.614 2 310 1 21 8.477
1856 23 3.600 102 4.017 2 324 1 10 7.951
1857 23 3.658 124 3.917 2 420 2 27 8.022
1858 1.011 22.940 23 3.696 117 4.877 2 441 2 31 31.985
1859 1.381 35.450 34 4.540 108 4.807 2 530 2 31 45.362
1860 2.429 53.580 41 5.932 250 4.538 5 748 2 42 64.810
1861 3 47 93 2.157 56 460 75 8.584 120 3.734 47 1.406 4 55 70.250

In acest tabel infra numai scedele- earl a fost sub directa inspectiune a Eforiei.

Anul 1861, din primele ile, se anunta rii pentru unele seoll din Moldova.
Este anul In care se intmpla conflictul intre Cneazul Cantacuzin, Ministrul cultelor
din Moldova, i intre Consiliul superior al sclelor.

I) Vedl anexa.
2) Sadie rid scalari de ambe-sexe.

www.dacoromanica.ro
 247

Faptele sunt inca prea recente, pentru ca sA ne permitem de a le judeca aci.

Ne mrginim a anexa mal multe acte relative la acest conflict 0 pentru nouele ge-
neratiunI, carl nu 'I cunosc, vom adaugi scurta informatiune, CA acest conflict s'a star-
nit din causa InlturareI de la directiunea central& de fete a btrinuluI profesor N.
Verdeanu, in favrea une! strine D-na Gross.
Regulamentul in vigre la scoll, cerea ca directorele scedeI de fete s fie dintre pro-
fesoril romani, ( 70.)
Un text positiv de lege era calcat.
Consiliui scalelor era in dreptul sii s cr respectul legei, dr Cneazul autoritar
impinge lucrul pan. la extrem, i atund un numr de 16 profesor!, ceI mal multi
membri ai Consiliulul, demisionez, protestind contra cAlca. rilor de legi. Partea regre-
tabilA incepe apoI, cAcI atat gimnasiul cat 0 faculttile se desorganisez, iar scolarii pe-
tree in numerse scene de nedisciplin, nu numal lainternatele de Meg, ci 0 la cl
de fete.
Conflictul, care a inceput In 29 Octombre 1861,1) dureza pina tirslid in 1862, cu tat&
protestatiunea presei liberale, cu tt interventiunea AdunreI, acum concentrat in
Bucurescl.
Manifestatiunl, protestatiunI, cercetrl de diferite Comisiuni, se succed unele altora,
fr&'. a ajunge la scop. In prima-vra anuluT 1862, se strAmut definitiv ci cancelariile
ministeriale, din IaI la BucurescI. 2)
In IaI, Amine provisoritl, pina se vor expedia dosarele MinisteruluI de culte, ca
loco-tiitor de director D. Melidon, Nechili ci laborios impiegat al scedelor. Acesta numaI
este negre0t In stare, cu tea bun-vointa, sa impace conflictul.
NumaI cu venirea la Minister a GeneraluluI Tell, se aduce indreptare situatiund
scalelor din Iasl. A.cesta infiinteaza, in locul desorganisatului Consiliulul acolar, un Co-
mitet extraordinar de inspectiune, sub preedinta lui V. A. Urechi, din D-ni! T.
Maiorescu, G. Marzescu, Octav Teodori, etc.
Acetia cu mult tact, pe cat ci energie, restabilesc liniscea in scale, rechiama pe pro-.
fesoril demisionatI la posturile lor c cursurile se redeschid peste tot.
Administratiunea scedelor din Moldova 0 In special din 14, de ctre acest Comitet,
a fost Mite seri6s5 0 bine. factre. Co mitetul dureza.pina. la noua lege scolara din 1864.

Din faptele particulare ale anului 1861-1864, vom inregistra acum cele urmAtre :
Sub Ministru Barbu Catargiu, Ministrul instructiunel publice din Tra Roma.n6sca,
cere desflintarea Eforiel muntene ei a Consiliului superior din Moldova. Consiliul in-
chea jurnalul ce dm in anexa 3), aproband aceste disolutiunI i formarea provisorie
a unul Consiliii de instructiune publica pentru ambele trl unite. Acest Comilla va
dura pana la organisarea definitiv printr'o lege special& 4).
Creatiunea acestul Consiliii provisoriii nu ImpedicA functionarea ComitetuluI din

Ve anexa.
Dosarul No. 10, din Maid 1862.
Ved( enema.
Acest jurnal al Consiliului de Miniptril, s'ad publicat de V. A. Urechid, in Annarul instructiuned
publice.

www.dacoromanica.ro
 248

cu tele di el a protestat pentru supresiunea vechiuluT Consilid al selelor, prin

urmetrele acte :
aAsedementul scolastic, carele dirige de la aniI.... invelfimentul public si privat din
aceste parte a Rominiei, a fost In acestl de pe urma douI ani, in impreglurrI triste,
pe care ne abfinem de a le mal aminti D-vstre, lovit in litera si in spiritul sed si pu-
tern dice, anulat, fAi1 fea, prin ordonanle si decrete administrative.
Una din cele mal marI lovirI, date StatuluI sclelor, a fost, D-le ministru, aceea prin
care s'a desfiinfat Consiliul scolastic, preveslut la Sectia III, cap. I, partes II a legeI a-
cesteia, sub pretextul putin serios, ce unirea Moldovel cuValachia ar fi cerut acst al-
eare de lege.
Atributele asemnate de statut Consiliulul scolar, in casul &lar cind un dccret dom-
nesc ar fi suficient ca se obre o lege, acestea nu pot, D-le ministru, justifica desfiin-
tarea acelul Consilid, din punctul de vedere al unirel romilnilor. In adever, acste au-
toritate scolastice, nu are alte atribute, de at acele a priveghia la indeplinirea color
ce cer legile de la fie-care din impiegapI scolasticI ; de a propune in cunoscing de lu-
cru, reformele i imbuniteprile ce sunt de nevoIe pe la fie-ce sel ; de a avea ea finte
neinleturati, progresul i buna stare intelectual& si morale a gen eratiuneY june, ce na-
fiunea ineredinfvl aseslemintelor de educaliune publice si private.
Dre ori i care comitet de inspecpune i chIar subscrisul, nu are pe o trpte mal
sus Mil mal jos, aceleasI sareinI i atribute? Cu tte acestea ele nu daunze, nu stir-
bese niel de cit, existand, autoritate-a centrale, scopurile marl politice si naponale.
SubsemnaliI nu cred, ce unirea pite fi ata de pulin inredicinate In mima
In cit se fie perielitate prin aceea, ce scblelor din fosta Moldova, li se vor respecta
legile, pe basa eirora dovedire ce fac progrese. Unirea este mal tare, dedt si ptli fi
miscat, prin acea impreglurare, ce pentru cumperarea a duo! leI cride la scoll, nu se
va mal cere deslegArI de la Bucurescl ; ce pentru suplinirea unta invertor, institutor
s& profesor bolnav, nu se va mal cere voIe de la Bucuresel, de unde s vine, dupe ce
nu va mal fi de lipa. Nu prin pestrarea In scoll de earp scolastice, care se aibe i edi-
tuna Iasilor, sed aprobarea consiliuluI de aci, tu locul editureI i aprobereI de la Buen-
rescI, se va aduce perturbare in sistema de guvernare din centru. Nu prin aceea, el se
vor face la LO si nu la Bucurescl programe de re pe 11 scoll, se va periclita uni-
tatea nationale. Ea nu va fi periclitate niel din aceea, ce interesele de Lit& natura, ale
sclelor din fosta Moldove, vor fi protese si administrate de aceI carI, la fafa loculuI
fiind, mal lesne pot face acsta, dedt de ar fi la BucurescI.
Domnule ministru,
Subsemnafil membri al comitetuluI i intregul corp profesoral a salutat ministerul, din
care ap lua o asia de ales& parte, ea o sosire a legalitd tal, a reintrrel sclelor, at.i.t de
bintuite de arbitrar, sub scutul lega.
TarI in acste convingere, el cutze, D-le ministru, a ve cere, ea mijloc, sine qua non
de reintrare in acea sinte legalitate, rechiiimarea de indatd a consiliului seolastie,
demisionat in Februarit 1861, in urma confiictulul ce cunelscell.
Obiecpunea, ce ar putea a se face acestel reintrare In lege, a este deja la Bucurescl
un alt consiliil pentru tte fra, nu imite avea loe:
al Pentru cA consiliul seolastic din MoIdova este hotel, este instituit de legea sc-
lelor, lege votate de Adunarea MoldoveI si In regule promulgate ;

www.dacoromanica.ro
 249

b) Pentru c ministerul e liber de a consulta, (dupi ce a consultat opiniunile con-

siliilor sale legall) si pe orI-care alte persone, in care V are incredere ;
cf Pentru c5, in extrem, chiar dci consiliul central ar rmine pe lngi D-veostri
in Bucurescl, atributiunlle acestuia, peinci la o altii lege colar, nu pot fi In coali-
tiune cu acele ale consiliuldi scolastic, instituit de legea In viere, pentru scedele din
acsti parte a RominieI.
Aceste considerente, din punctul de vedere al legalitAtel, sunt victorios intrite si
de practica slilnici. Lipsa consiliului scolastic s'a simtit de indati de insusl Ministerul
de culte, din sliva gild acesta a voit si se ocupe serios de interesele sclelor din Mol-
dova. Infiintarea chiar a acestui comitet, din c,are iaii parte subsemnatii, e o probi ecla-
tanti la acele ce slicem.
Dri ce este acest Comitet din Iasi? Este el comitetul de judet, prevslut de legea
sclelor si de reglementul de la 1831?
SubsemnatiT se bucuri, in interesul f ailelor, de atribute mult mg larg dealt acole
ale oil-grill comitet de district; el aA unele atribute chiar si mal intinse decit le avea
eonsiliul cel legal ale f cedelor.
Ast-fel, comitetul acesta din Iasi, nu este niel comitet de judet., niel consiliul hotirit
de lege. lat5. cum o cilcare de lege e grea de neconsecuentin
Aci e locul si ve facem, D-le Ministru, o declarare. Dci noT am primit sarcina de
membri al consiliuluI acestuia, a fost numal, ca si facem scAnduri de salvare a inviti-
turd publice, care pe fie-ce sli se scofund si amenintli perire, spre multmirea neakni-
cilor rominismulul. Pe dt timp n'am grit la orisont veri-o luc6re, care si vestsci
seninul pentru scedele din Moldova, noI am ascuns in inima nstri si indignare si spe-
cal*. AstAsil n'avem ce face cu intia, dar nu ne inselim, creslnd sosit momentul
realisrei celei a duoa.
VA ruem, prin urmare, D-le Ministru, ea si prirnitl incredintarea prea distinsei
n6stre consideratiunI.
V. A. Urechiel. T. Maiorescu. G. Marzescu, etc.

Pentru a se vedea mersul sc6lelor din Moldova, anexim discursul ce am rostit, In

numele Comitetului acolar din Iasi, la ocasiunea solemnitte premiilor pe anul acolar
1863-1864, Iunie 29. 1)
Anexim 2) egalmente, cu titlul:de document de consultat (ing cu 6re-care ingrijire,
fiind-ci este elaborat din timpul confiictuluI, de care mal sus vorbirim) si relatiunea
statistici de starea sclelor din Moldova, memoriii presintat Ministerului de instruc-
tiune publici, la 1 lanuarie 1862, de Radu Melidon. Acest memoriii face de altmintre-
lea istoricul si al faptelor anterire conflictulul, si din acest punct de vedere este re-
comandabil.
Anexim 8), pen tru cunoscinta color doritorI, programele gimnasiilor din BucurescI
pe 1861 pini la 1863.

2) Veil anexa.
Vet)I anexa.
Ve1 anexa.

www.dacoromanica.ro
 250

In 1864 se infiintza prima si a duoa clu a gimnasiulta din Ploesci cu statul ur-
mitor :

Statul personalului gimnasiului din Ploesei

1 profesore de limba romana i latin, de istorie si geografie clasa I si
pe luna (000 lei, adeca pe an 12.000
1 profesore de matematica i sciintele naturale clasa I si II. pe an 12.000
1 catehet clasa I si II, pe an 7.200
1 maestru de desen, pe an . 3.600
1 profesore de limba francesA, pe an . . 4.800
Intretinerea a 10 internI pe sema Statuha, pe an 10.400
50.000
Aaron Florian. I. Maioreseu. Laurian. Veniamin.

In 1861 sunt marl' perturbatiunl in Eforia scelelor din Bucurescl. La 11 Februarie,

dupe raportul luI Barbu Vladoianu, Ministrul cultelor, loan Eliad este numit al 4-lea
membru al Etoriei.
La Februarie 22, anul 1861, demisionza din Eforie Aristide Ghica, care la Martie
in 15 este inlocuit prin Simion Marcovid; la 3 Aprilie 1861 Marcovid ja directiunea
scelelor, cu ofisul domnesc No. 154, der neintarOiat e inlocuit prin I. Maiorescu; In
Iunie 21 demisionzA I. Maiorescu, fiind in conflict cu membra Eforiet La Iulie 10,
acelasi an, noul ministru al instructiuneI publice, Melinescu, numesce pe A. Papiu,
care IndatA demisionza, Oicand ca starea actuat a administratiuneY superiere a in-
structiund publice m'aii convins, ca in asemenea imprejurArY, serviciile mele nu ar
putea sA aThe efectu. Avea dreptate : confusiunea era ferte mare in Eforie. La 24Iulie
cu No. 9.792, e numit loco-tiitor de director al Eforid I. Zalomit, iar L Maiorescu re-
mane membru.
O asemenea stare de lucrw.1 motiva desfiintarea Eforiel de care vorbiram si infiinta-
ConsiliuluI superior al instructiund publice.

In IasY, in 1861 si 1862, Consiliul scolar nu era mal in regula, in urma conflictu-
luI cu Cneazul Cantacuzin.
Profesora demisionati ne mal luand parte la Consilia, la 30 Maiit1862, in Consilia
nu mai era de cat : Filaret, Scriban, Arch. Suchupan, S. Barnutu, P. Suciu, A. Velini,
D. Popp, Stet Mide, Partenie, G. Ionescu preot. 1)
Va sat;lica lipsesc din ConsiliA I. Strat, G. Mirzescu, V. A.. Urechia, Calinescu,
G. Petrescu, Z. Columb, N. Ionescu, Stefan Emilian, etc., adecA ma! cu deosebire ele-
mentul pur moldav.

Anul 1863, sub Ministerul intrunit al instructiund publice, las bune urme in
istoria culturd nestre, gratie trecerd la acel Minister a unor barbatT ca D-ni! Odo-
bescu si D. Bolintineanu.
Ministrul A.. Odobescu a cercat, in Septembre 1863, sa impuna unitatea de ortogra-
fie cu litere latine In tete sclele, cum si fixarea programei analiticA a obiectelor ce se

1) Vesli anexa.

www.dacoromanica.ro
 251

predaii in liceil. Consiliul superior al schlelor admite continuarea in scoli a ortografie,

fixat in trecut de Eforie, cit si detailarea programe!. 4)
Se respinge In acestasT an, cererea Ministrului de finance, de a se considera ca lege
un vot dat de Adunare la 1860, stavilitor cumulului de catedre.
Ministrul de culte din 1863, Iunie 22, rspunde celta de finance, ci asemenea vot
n'a fost transformat In lege. 4)

In decursul anului 1862 avem, de notat miele ante me deosebite. Asia in 22 August
acel an, Consilful scolar (Aaron Florian. Laurian, P. Poenar, I. Zalomit, I. Strat), in-
cheii jurnalul prin care dic, ci: navnd in vedere d. cariera profesorilor este mirginiti
si ci pentru stimularea zelului si a activittei lor, urmzi a fi incuragiafT, . . . veri-
ce licentiat sO doctor In litere, in matematici, in sciintele naturale s6O fisice, carT ad
invitat in tri, sea strinitate, si intre mal int6i4 profesor la clasele gimnasiale infe-
rire, apoi, cind vor fi locuri vacante, se vor inainta la cele superire, si, in fine, la
facultiti eaetertis paribu,s, observindu-se dreptul de intaitate.b
Acst dispositiune Ministrul Odobescu o primesce, cu reserva de a se exige concurs
de la trecerea din gimnasill la facultate.
Consiliul (anejas!' membri, maT putin Strat) revine asupra aceste! misuri, prin pro-
cesul-verbal de la 6 Septembre, si, de re-ce Ministrul n'a primit inaintarea t'ira
coneurs, clec:a de la gimnasiul inferior la cel superior, Consiliul renuuntA Cu totul la
propunerea primitivi, iar Ministrul admite acsti nonti propunere, pe considerare, a
afacerea va fi definitiv resolvati in noul proiect de lege. 3)
L'i invitimntul primar anexiirn 4) regulamentul intocmit de Consiliul superior din
1862, pentru externatele de fete, de cur6nd infiintate in 'Pm Rominsci, cu budge-
tul, egalmente aci anexat.
Vorbind de asemenea sed!' de fete, este ocasiunea si amintim, a in acestasi an Co-
rnitetul scolar din las' a organisat o prima expositiune a lucririlor confectionate de
t6te sc6lele publice si private din las'''.
Iati avisul cu care s'ad vestit solemnitatea deschidereT acesteia la Iasi :

c6la centrar de fete

Exposifiunea luerului de indnel
Expositiunea lucrului de mini de la ate sclele publice si private de fete din
Iasi, se va deschide In salnele sclei centrale de fete.
Solemnitatea deschiderei se va face la orele 12, in 25 Iunie, de catre comitetul
scle/or si in presenta Deninelor din j'ami expositiunel.
Solemnitatea se va incepe prin imnul national si corurile vocale, cintate de elevele
sclei centrale. Dupe acsta, D. V. A. tirechii, presedintele comitetului, prin cite-va
cuvinte, va explica scopul expositiunel si va proclama deschiderea el.

Veill anexa.
Ve41 anexa.
a) Vell anexa.
4) Ve! anexa.

www.dacoromanica.ro
 252

Expositiunea va dura de la 25-30 Iunie inclusiv.

Publicul este admis la ea in fie-c,are sli, de la 10-3 ore dupe amiall.
Sunt invitate prin acest program, si asiste, la solemnitatea deschidereI expositiu-
neI, t6te autorittile administrative gi judiciare ale judetuluT.
Membra ComitetuluI colar, V. A. Urechi, N. Culianu, T. I. Maiorescu, G. Mar-
zescu, I. Pan grate, O. Teodori.

Anexim 4) aci un certificat de absolvirea qcleI primare din BucurescI 1862, spre a
se vedea deapr6pe coprinderea programelor invlamntulul primar la data acsta.
Exemplul MoldoveI Incepe a se impune la Bucuresd. Ministrul D. Itolintineanu, la
Noembre 1863, simte nevoia a se crea In Bucurescl o c61i.preparandi, cum era acea
a lul Vasile Lupu din ha.
Acsta apare din referatul s611 No. 31.525, de la 4 Noembre 1863, cifre Consiliul
de minitii, propunnd crearea c6leI acesteia normale, din banil ce se vor obliga si dea
mnistirele pimntene, dise Inchinate. Adevrat cit acest referat al tul D. Bolintineanu
r6mase %a niel o con secinti 9)
La rubrica c6lelor sitescI, mal inainte de taz se cuvine si Inscriem aci programul
intocmit la 1862, de Consiliul superior pentru ceplele din ambeIe principate.

Ministerul cultelor si al iustructiunei publice

Consiliul superior de instrucliune

Program de sclele s'aten' din Romania

Despii l'Orca I
Cun6serea literilor, silabisirea, dupe table.
Formarea literilor dupe modele.
Scrierea numerilor fli calcularea din memorie asupra celar patru lucrirI aritme-
tice, cu numere IntregI.
Invtarea santelor rugciunl pe de rost.
Despeirlirea II
I.. Cetirea O scrierea caligrafici, dupe model i dictando.
Elemente de catechism, partea I-ia.
Din aritmetici, cele patru lucrirI cu numere intregI.
Din geografie, divisia pimntulul in continente si oceane pe chart, Mil text.
Culegere de animale, plante i minerale.
Despirtirea III
Cetirea pe cirg bisel-ices&
Elemente de catechism, partes. II i III.
Istoria saca, pe scurt.
Cele patru lucrirl aritmetice, cu numere complexe.

Veyll anexa.
Ve()) anexa,

www.dacoromanica.ro
 253

GeogTafia Principatelor-romine: ImpArtirea lor, orasele, riurile, lacurile, muntif.

Numirea trilor vecine. Tte acestea mal mult Inteun mod practic i cu artare pe
chartA.
Scrierea caligrafid si dupe dictando.
Despeirtirea IV
1.. Memorisatia de parabolele din Evangelie, cu explicarea lor moral, i datoriele
creAinulul.
Cetirea, cu intelegere din cartea coprinptre de cunoscinte relative la economia
de cimp si casnica.
Memorisatiuni din biografiile Domnilor romint celar mal renumitt
PArtile euvdntulul i formele gramaticale inteun mod practic, precum i aplicarea
celor mal usre regule ortografice la scriere.
Impirtirea politica a EuropeT numaT pe chart. Msurile de greuttT i lun gime,
msurarea pognelor i falcilor ; cotitul vaselor.
Scurt4 descriere a animalelor, a plantelor si a mineralelor folosit6re i necesare
la economia casnici, carl se pot eresee, produce si afla in patrie.
Caligrafia dupe model si dictando.
Ministru, D. N. Racovilia.
Membri consiliuld superior de instructiune : Neo lit Episcopul de Edes. Archiman-
dritul Melchisedec. P. Donici. I. Zalomit. Dr. Davila.
Se aprob pentru IntocmaT aplicare in sc6lele sAtescl.
Director pentru instructiune publid, G. Melidon.
Bucuresel, 1862, Septembre 1.
De la I. Septembre 1862, urmind a se aplica In Vote selele sAtescI din Romania,
programul de maT sus, cum si acelasl program pentru schlele primare, ce lectorul a
putut vedea din atestatul scolar anexat mal sus, Ministrul din acel timp, Alexandru
Odobescu, se vlu in tata une! dificultAtT pentru numirea institutorilor si a inv61.fitori-
lor. Acestora legea sclelor din Moldova le cerea mai multe studil dedt legea selelor
MuntenescI. Ministrul provoca In privinta acsta pe Consiliul superior al sclelor, prin
adresa urmtre:
Ministrul cultelor i instructiunel publice
De la aspirantii la posturi din scedele primare, c,arl n'ad functionat pina acum ea
institutor! In acele clase, se va eere, ea conditie neaparat, absolvirea celor patru clase
gimnasiale inferlre; iar institutoriT, carI aflat, st se all in posturI de institutor!
al claselor primare, vr fi dispensar' de acst conditiune, rmind lusa, cu ti-te aces-
tea, ca sil decida concursul futre mal mult1 aspirantI.
Avnd In vedere, ca de la I Septembre, anul contenit 1862, programul invdtaturilor
primare este unul i acelasT pentru scl.ele de dinc6ce i dincolo de Milcov;
Considerand, cA pentru ocuparea posturilor de institutor! la sclele de dincolo de
Milcov, regulamentul acolo In vigre, prescrie absolvirea de 4 clase gimnasiale;
Subscrisul, la publicarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante la sclele
de dinc6ce de Milcov, a coprins conditiunea a poseda aspirantil, i pentru acestea, ab-
solvirea acelorasl 4 clase gimnasiale, cerute pentru cel de peste Milcov, pentru a da
instructiunel primar garantil egale si solide de propisire;

www.dacoromanica.ro
 - 54 -
Considerend inse, cfi maY muln din aspirantil inscrisT pentru sedele de dincce area,
ci de si nu posed absolvirea exprese a claselor gimnasiale, totusl, prin practic de mal
multi anl ca institutorl in clasele inferiare, a r poseda cunoseintele trebuitere pentru
ocuparea posturilor primare supericire, call se gsesc vacante; sub-scrisul are mire a
invita pe onor. Consilid de a opina asupra casurilor de ma! sus.
Primin, ve rog, D-lor, asigurarea distinseT mele considera.tiunT.
Ministru, Al. Odobescu.
Capul biurouluI, Ornescu.
No. 26.445. Bucuresd, anul 1863, Septembre 10.

Eel resultatul dat de Consilia:

Proces-verbal
AstOT Morn, 10 Septembre 1863, Consiliul superior de instructiune, deliberand asu-
pra adreseI D-lui Ministru cuItelor, sub No. 26.445, opinze
De la aspirantiI la posturi din scalele primare, earl functionat pana atum ca
institutorT in aceste clase, se va cere condine neaperate absolvirea celor 4 clase gimna-
siale inferiere; iar institutoriI, carI s'ae aflat, see se afla In posturl de institutorI al da-
selor primare, vor fi dispensan de acste conditiune, remenend insfi cu tate acestea, ca
s decide concursul intre maI multi aspirantl.
Aaron Florian. L Zalomit. G. Costaforu. Laurian.

Am velut incercArile, earl a succedat, pentru infiintarea und scale de comerciii In

BueurescI. In 28 Noembre 1861, D. D. Ghica presedintele Consiliuldi de Ministri, cu
adresa No. 1.224, provocat de Ministrul finaneelor, indmn pe Ministrul instruetiund
publice, N. Nicolescu, se elaboreze un proiect de lege, pentru o scale de comerciii. Efo-
ria, provocate s face acsta, de Ministrul cultelor, cu adresa No. 17.229, tragana ata-
cerca, asia, ce numal In 1864, Ministrul N. Cretulescu, avu multimirea s subsem-
neze decretul de Infiintarea primeT seolI de comercie.
gem In anexe I) discursul rostit la inaugurarea seeleT, de V. A. Urechie, directoru1
Ministerulul instructid publice, cum si actele originale de fundanunea sclei, cu statul
si programa.

Imediat, la 16 Septembre 1864, se decretze i pentru Galan o a duoa scald de co-

mercii1, numindu-se la directiunea el pe D. C. Troteanu.2)

Din initiativ private, Ina -a fost o cercare, la 1864, de a:deschide o sc61 de co-
mercifi, prin subscriere dintre negutitoril, cerora N. Fliigel le a adresat anexatul apel.
Intreprinderea nu reusi, Flegel mal adrest MinisteruluI cultelor i instructiunei pu-
blice din BucurescI un memorie in privinla scalelor de comerchl, care memoriii de si
remase fare niel o lucrare, contribui totusT, probabilmente, la activarea fundatiund
scald de comerehl, de care ne am ocupat mal sus.

Veq1 anexa.
2) Vesllanexa.

www.dacoromanica.ro
 255

Invatamantul inalt este cu deosebire in castig la 1863. Am va(;lut deja infiintati de

mal mulp ani o scla de inginerie. Din acst scedi ministrul, D. A. Odobescu, la 8
Octombre 1863, face, cu decretul DomnitoruluI Cuza No. 997, o sc6l superiora de
sciinte, cu anume programa i statut. 4)

Duoa alte acte din acestasl an, avem de inregistrat ad, la invatmntul !T'ah,
ambele ale ministruluI D. Bolintineanu, cel nti transforma facultatea deja creat
prin budgetul Adunarel, ea dur catedre de Mere, in sc611 superiora de !itere, cu scop
de a forma profesori gimnasiall:

Alexandru loan I,
Cu mila tu! Dumneslea i vointa nationala Domn Principatelor-Unite-Romane.
La toli de &idsi nuten, scintate:
Asupra raportuluI presintat de Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul
cultelor i instructiuneI publice, sub No. 30.222,
Am decretat i decretam:
Art. 1. Se institue la Academia din Bucurescl o sead superiArii de itere cu scop
de a forma profesoriI gimnasial1 in ramurile limbelor clasice i moderne, ale literatureI
filosofiel, istoriei si geografiel.
Art. 2. Regulamentui acestel scle se aproba, si se va pune in lucrare la Noembre
anul curent.
Art. 3. Spesele necesare se vor acopen, pana la 31 Decembra 1863, din reservele
budgetului instructiuneI publice, iar de la 1 Ianuarie 1864, se vor trece In budgetul
Statultd, conform trebuintel, pana la complectarea cu t6te catedrele necesare.
Art. 4. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Cultelor i instructiuneI
publice este insarcinat cu executarea decretultfi de fali.
Dat in BucurescI, la 30 Octombre 1863.
Alexandru loan.
Ministru cultelor i instructiuneI publice, D. Bolintineanu.
No. 1.047.

Acest decret e apoI indirect infirmat cu un al duoilea decret, cu data din 4 Iulie
1864, in coprinderea urmatcire:

Alexandru loan I,
Cu mita luI Dumneiled j vointa nationala Domn Principatelor-Unite-Ilomane,
La tof de fald i, viitori, scintate:
Asupra raportuluI Ministrultd Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor
instructiuneY publice sub No, 21.133,
Am decretat i decretan]:

Vell anexa.

www.dacoromanica.ro
 2t6

Art. 1. Faculti.tile din BucurescI, unite ImpreunA, vor purta numele de Universi-
tatea din Bucuresci,
Art. 2. ProfesoriI facultAtilor se vor aduna ImpreunA si vor alege pe rectorul Uni-
versitAtet
Art. 3. ProfesoriI fie-cArei facultAt in parte vor alege pe Decanul facultilel respec-
tive.
Art. 4 qi cel de pe urmA. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul cul-
telor si instructiuneI publice este insArcinat cu executarea ordonanteY de &lit.
Dat in Domnsca IsistrA capital, Bucuresd, la 4 Iulie, in anul mintuirel 1864, iar
al Domniel Nstre al 6selea.
Alexandru loan.
Ministru cultelor si instructiuneY publice, D. Bolintineanu.
No. 765.
Pe de o parte, in decretul acesta Bolintineanu, geles de laudele bine meritate ale
lul M.KogAlniceanu, linea numal decit si fondeze si dnsul o Universitate in Bucu-
resd, si pe de altA parte distrugea, cu decretul din 1864, unde vorbia de facultatea de
litere din acstA Universitate, scla speciali cu directiune nortnalcl creati In 30 Oc-
tombre 1863.

Deja in August 1863, Monitorul oficial din Bucuresci publicase un proiect de com-
pletarea facultAtilor de litere si de sciinte.
Acest proiect nu se apila. In 31 August 1863, Consiliul superior propune ministru-
luI Odobescu programul pentru facultAtile de litere si de sciinte. Ministrul Odobescu
le respinge, slicnd a : .Consiliul superior elaborind o programA mal detailatA pentru
sc6la superir de sciinte; aceea se va pune la dosar, rmAnAnd ca la timpul oportun
sA se faca o asemenea lucrare pentru aceda superir de litere..
Indat apoI, succedind la Minister D-luI Odobescu, poetul D. Bolintinean.u, acesta
sterge resolutiunea de mal sus a D-lid Odobescu si pune una nou in coprindere :
.pentru punerea in lucrare a facultAteI literare, nefiiind mad nevoT de marI cheltuell,
se pte pune de acum in lucrare. Va r6mAne a se face formele..
IatA cum s'a nAscut facultatea de litere, decretatA apoi, precum *tirare, de Ministru
Bolintineanu.
Eat actele originale pe lAngl cele ce vom da In anexA :
Preces-verbal
Sdmbeitd , 31 August 1863
AvAnd in vedere proiectul de completarea faculttilor de itere si de sciinte, incu-
viintate de guvern si publicat prin Monilorul oficial din anul trecut ;
AvAnd in vedere trebuinta cea simtit de a poseda, pe de o parte, profesor! gimna-
siall capabilI de misiunea lor, iar de altA parte, inginerT civill inzestrap cu cunoscin-
tele necesare; si considerAnd, cA prepararea lor nu se mal pote amAna fArA o perdere
InvederatA pentru instructiunea publici;
Consiliul superior a socotit de cuviing, pentru mal us6r& realisare a sus citatuluI
proiect deja incuviintat, ins5 neaplicat pan/ acum, a '1 restringe la catedrele insem-
nate in aliturata programi, dintre carl patru sunt in fiintA si alte patru se poi Infiinta
numaI decit, r6mAnAnd cele-alte pentru anul viitor, si opin6zA : 1) a se supune D-lul

www.dacoromanica.ro
 27
Ministru spre aprobare alturata programit A) de facultatea literilor i B) de facultatea
sciintelor; 2) a se invita D. Ministru ea s bine-voiascA a lua msurile necesare pentru
remunerarea acelor patru profesor! pe anul acesta.
Acest diurnarid se va supune la aprobarea D-luI Ministru.
Aron Florian. P. Poenaru. Laurian, I. Zalomit. I. Strat. Davila.

A) Programa pentru facultatea literilor

Acst. facultate va fi tot-d'o-dat i sc6lnormali, pentru formarea profesorilor gim-
nasiall In ramurele limbelor clasice i moderne, istoriel i geografieT, literattuTI si filo-
sofiel, si va coprinde urmAtArele catedre :
Catedra de istoria filosofieY si de filosofie;
Catedra de istoria literature] clasice i moderne;
Catedra de istoria criticA i universal;
Catedra de istoria critic a trilor romne, impreun cu istoria literaturelromine;
Catedra de gramatica comparativ a limbelor elenA, latinA, rominA, italian, fran-
cesii, ispanicA i portugalicA ;
Catedra de archeologia clasici;
Catedra de pedagogici (despre educatiune) i de metodicA (despre arta de a invla.).
Dintre aceste catedre duo sunt In fiintA, adie4 b) i el); urrnzA a se Infiinta anul
acesta inci duo6, adic a) si cf, rminnd ea cele-alte sA se Infiinteze In anul urmAtor.
Sciintele mal sus indicate se vor ImpArti pe un curs de duo! anI, i anume :

Anul I
Istoria filosofieI;
Istoria literatureI clasice ;
el Istoria criticA universalA anticA ;
d) Istoria criticA a frilor romAne;
Anul
Filosofia (Psiehologia, Logica, Metafisica i Ethica);
Istoria literature! moderne;
e) Istoria critica universal5 medie qi moderna ;
Istoria critici a romAnilor si a literatureI romin :
el Gramatica comparativ ,
f) Archeologia clasicA;
Pedagogia i rnetodica ;

B) Pentru facultatea sciintelor

Acst facultate, In partea teoreticA, va servi a forma profesor! gimnasiall, In ramul
sciintelor matematice si fisice, r In partea practicA, va servi a forma ingineri civil! ;
si va coprinde urmAtiirele catedre :
Catedra de geometria descriptiva, cu aplicarea e! la constructiunl, de architechul
si de drummi ;
Catedra de geometria analiticA, de topografie si de geodesie;
cf Catedra de calcul infinitesimal si de Mecanica elementari i superidri;
47

www.dacoromanica.ro
 258

dl Catedra de desemnul topografic, architectonic si machinistic ;

e) Catedra de sciinta naturale.
Dintr'aceste catedre, trei sunt In Muta, adeci a, c si e; urmth a se Infiinta Inca
duo6, adeca b si d.
Sciintele mal sus indicate, se vor Imparti pe un curs de duoI anI, i anume
Anul I
Geometria descriptiva, cu aplicarea el la umbre i perspectiva ;
Geometria analitica i topografia teoretica si practica;
Mecanice elementar& ;
Desemnul de topografie si de masini;
Sciinte naturale.
Anul
Constructiunl sexi principiurI de architecturi si de drumun;
Geodesia teoretici si practica;
ej Mecanica superira, precedat de cunoscinta in calculul infinitesimal ;
Desemnul architectonic si de masinT ;
Sciintele naturale.
Aaron Florian. P. Poenaru. Laurian. I. Zalomit. I. Strat. Davila.

Era dat, ca tot ilustrul barbat, M. Kogalniceanu, i numal putin ilustrul seA co-
laborator D. N. Cretulescu, s complecteze opera, abia schitata, In parte, de D-ni! Odo-
besen i Bolintineanu ; ei trectul In nona lege a scedelor, din 1864, existenta legal& a
universitteI a doua romane, din Bucuresa

Seminariile Muntene i Moldovene Inca preocupa atentiunea publica si a guvernu-

tul de la 1860-1.864.
Seminariile muntene sunt tot inferire celor din Moldova. Se 'Ate vedea acesta din
chiar programul examenelor anuluT scolar 1862-4863.

Seminarul Mitropolitan.
Anu/ 1862-1863.
Examenele acestul an scolastic, de invataturile urmate In acest institut, se vor incepe
la 24 Iunie, i vor urma pana la 27; Incepndu-se diminla de la 9 ore si continuand
pana. la 1.2, pentru sciinte; iar dupd ainiall de la 2-4 ore, pentru cntrT. Se invita
dar, In prelisul timp, tog ce! ce vor avea plAcerea a asista la aceste examene.

PROGRA M UL SEMINARIULUI MITROPOLITAN.

&finte:
Clasa I
Istoria vechiuluI Testament.
Aritmetica; Numere intregI, fractiile migare, lecimale i complexe.
Istoria Romaniel pan& la Romania pura.

www.dacoromanica.ro
 g59

Etimolopia limbeI latine in comparare cu cea romana si traducen l din Istoria Sacra.
Zoologia.
Caligrafia.
Profesor, M. Dimitreanu.
Ciasa II
Catechismul.
Geografia.
Gramatica si Santaxa Umbel romane.
Istoria bisericsc a vechiulul Testament.
Profesor, I. Germtinescu.
Clasa III
Principa de Retorica, cu exercifil de compunere.
Istoria bisericesca.
Liturgica.
Prescurtare de Istoria Romanilor.
Profesor, I. Ionescu.

Clasa IV
Retorica cu exercitiI de cuvinte bisericescI.
Teologia Dogmatica.
x. Moral.
x Pastorala.
Profesor, I. Benescu.

CAntri
Clasa I.
Principil de Gramatica, si
Cantarea celor opt glasurl pe Anastasimatar.
Profesor, O. Dumitrescu.

Clasa 11.
Un rind de DocsologiI.
Heruvicele, Chinonicele si Acsinele septemaneT.
Podobiile.
Profesor, 0 Dumitrescu.

Clasa III.
Un rand de Docsologa mal mart
Partea I de Heruvice. Chinonice si Acsi6ne pentru Duminicl.
Parisimierul tot.
Acsinele praznicelor si cele treI Liturghil.
Profesor, I. Zaharia.

www.dacoromanica.ro
 260

Clasa /V.
Partea II-a Herov. Chinon. si Acsi6ne.
Tre polielee.
Chenonicile praznicelor i alte Irmelse si un rind de Herovice grecesd.
Profesor, I, Zaharia.
Cercetat de Consiliul superior : Aaron Florian. I. Zalomitu. A. T. Laurian.
I. Stratu. Boerescu. Davila. Costa-Foru.
Aprobat de Ministerul instructiune i cultelor,
Ministru ad-interim, A. Odobescu.
Directorul Instructiune, G. R. Melidon.
Despre seminarul Veniamin amintim, c. la 26 Octombre 1859, s'ad desfiintat Epi-
tropia special& a seminariului, care trecu suh directa administrare a ministrulul instruc-
tiune publice.
La 1860, dupe secularisarea averilor monastiresd, ministrul de culte, M. Kogalni-
ceanu, a reformat seminariul Veniamin.
Iat cum judeca acsta reforma D. profesor C. Erbiceanu
La 1860, fiind ministru de culte D. Mihail Koglniceanu) aii reformat dup. secula-
risare i Seminariul, acst reforma este tot ce pte fi mai bun, pentru c studiile reli-
gi6se se intretin, sciintele nturale, fisice I matematice se adauga, precum i limbile
moderne, francesa' in ate clasele. De asemenea salariile profesorilor s'ail sporit Mae
simtitor, ala c acsta reforma va face tot-d'auna ondre acestul barbat de Stat distins.
Spre a proba si me evident beneficiile aceste reforme, transcriem aid budgetul anu-
lui 1860, care comparandu-se cu cel trecut, face si mal bine vNutfi imbunattirea ce
s'ad adus acestui institut.
Profesor de obiectele Catihetice, cursul inferior salar 10.000 le.
Limba romana idem.
Latina idem.
Grca, 5.000 le.
Statistica, 10.000 le.
Matematica 40.000 le.
n Istoria Natural& 10.000 le.
Caligrafie i desemn 40.000 le.

n Limba francesa 10.000 le.

Introducerea In Sf. Scriptur in clasa IV se va preda de rectorul seminariului
obligator.
Profesor de Music,a vocal& 5.000.

Cursul superior
4) Profesor de propedeutid 12.000 le.
Literatura latin, 12.000 le.
elena. 12.000 le.
Istoria i statistica laic si eclesiastid 12.000 lei.
Fisica, Agronomia si Medicina populark 12.000 lel.
Arheologia, Ermineutica i Pastorala 42.000 le.

www.dacoromanica.ro
 261.

Teologia dogmatica i moral 12.000 le.

Literatura i Retorica 12.000 leT.
Se salariaza catedra de introducere in teologie i Sf. Scriptura cu 9.000 leY.
Introducerea in Sf. Scriptura se va preda de Rector, obligator, in clasa V 0 VI.
Insemnam, el punndu-se in aplicatieacest program, s'aii mal unificat unele catedre :
desemnul, ealigrafia i limba francesa ail fost o catedra, latina 0 roman& o catedra.
Pe law& acsta s'a mal prevdut 6.000 Id pentru imbracamintea elevilor i pentru
Biblioteca' 500 leI. Budgetul anulul 1860 este de 381.800 leI. Dar indat dupe acest
an, ail inceput a se ciunti incet, atit salariile profesorilor, mal ales acelor din cursul
inferior, cat 0 din sumele pentru intretinerea sad, aIa ca la 1863, cifra total& a
budgetulul este numal de 372.420.
Cu introducerea legeT de instructie, sub Ministrul Cretalescu la 1864, s'a maI sta-
bilit pentru un timp starea sc6lelor, adica nu se maI fac schimbarI i preschimbarT in
fie-care an in studil i catedre, pn la 1873. Dar trebue si spunem, ca prin legea ac-
tual a instructiund publice inv6tmntul religios a fost in cat-va diminuat; maI
ea nu s'a prevslut o facultate de teologie, i acea care i funetiona in IaI a fost sus-
pendata la 1864, din lipsa de profesorY; apol eliminat i unele sciing din Seminar,
cart existat in 1860 0 ma1 inainte. A ceste schimbarI fiind recente nu le mal annintim.
In privinta reformelor introduse in Seminariti, in 1862, printele arch. Melchesidec
episc,opul Neofit Scriban descuviintza misura luY M. Kogalniceanu, prin o adresi
&Aire ministerul instructiuneI publice, pe care o darrrin intregime posedand originalul 1)
Audiatur et altera pars I
In 1864 profesorul DraghicI de la serninarul Veniamin eere addogirI pe tanga cate-
dra de agronomie, de pe Lang& aeel seminar, in sens de a se alipi o fermi din mo0a
de la Galata 2).
Dupa. opiniunea lul P. Poenaru, expres printr'un oficial raport, din 1864, Februa-
rie 26, se respinge propunerile D-luI DraghicI, primindu-se parerea lul Poenaru de
a se institui cand-va la Ia0 o se6la special& de agricultura, cu forma model. 3)
Mal alabe merg seminariile din eparchil i chiar 0 cele din Iiu0 0 Roman.
Dar cu mult mal slab 'Inca este seminarul da la monastirea Neamtulut La 9 Ianua-
rie 1861, ministerul instructiuneI publice dicea, prin jurnalul No. 3 (Dosarul No. 513),
cA .este de urgent& necesitate, ca seminarul din monastirea NeamtuluI sA jag din trista
stare in care intrigile i imprejurarile trecute '1 all lasat. Din asemenea stare semi-
narul nu s'all mal ridicat 0 nu tardit s'afi desfiiatat.

Sceola de medicina. i chirurgie, merge imbunatAtindu-se in aniI acetia.

Anexam4) mal multe raporturI 0 programe, pink in 1864.
Cam de la acsta datA,, sala se numesce scl national& de medicina 0 de farmacie.
In Iulie 1864, activul energicul fundator al acesteI scolI, Dr. Davila, presentza
Ministrulul un regulament pentru trimiterea in striinitate, ca si iea diploma de doc-
tor, a cite un numir de absolventI al scellel din fie-ce an.

I) Yeyli anexa.
2) Vell anexa.
8) Ve0 anexa.
Vep anexele.

www.dacoromanica.ro
 262

Dr. Davila are destule titlurI la recunoscinta natiuneI, dr fag cu Universitatea din
IaT, i se pote face o imputare. El a Impedicat lung timp complectarea acestel Univer-
sittT, cu facultatea de medicini.
Dam In anexi 1) procesul verbal al consiliuluI din Ia1, din 10 Octombre 1860, din
care se pote vedea, el In contra infiingreT facultiteI de medicina din IaI, erail 0 unil
din moldovenT. Acsta va fi scuza lul Davila.

Punem la indemana cercetatorilor,aliturandu-le ca anexe aci9), diversele:raporturT

0 darT de sma generale, la ocasiunea examenelor din 1861-1863, insotindu-le 0 cu
notele explicat6re ale budgetuluI celul antdit, regulat, In Moldova, de la 1860.

Aci noi terminal:a lunga carier percurs de condeiul nostru obosit, dr merea admi-
rator progresuluI cultureI nationale, inregistrand ultimele date despre sclele private,
cu referinte la aniT aceqtia
In Decembre 1860, Mitropolitul din BucurescI, cere Ministerulul instructiuneI pu-
blice, ca schlele confesionale straine, de indata ce all scolarl roman!, si aIba invkator
de religiune un preot roman ; Ministerul dupe cererea EforieT, exige acsta.
Anexam3) lista tuturor sc6lelor private din Bucuresci, la Februarie 1860.
Acsta list ne &I'M un lucru Imbucurator : sciderea num6rulul acestor soon i a po-
pulaguneI lor.
Sciale dascalilor de pe la bisericI, continue a fi tolerate de Eforie, In 1860.
Ba chiar directorul I. Maiorescu, cere din noll, ca EpitropiI bisericilor si dea local
acestor scolI, carT aunt de trebuing, pan ce sa se WA organisa scoll In regula prin
mahalale. 4)

Bursieril moldovenI, se Inmultesc in August 1861, prin trimiterea in Bavaria (As-

chaffenburg) a D-lor G. Gabrielescu 0 I. Pavlov, pentru Foresterie. Ministrul Kogl-
niceanu incuragia mult asemenea studil, el care voise sa Infiinteze o sc6la speciall la
Tdrgul-Neamtu.
Adunarea MoldoveI, In 15 Octombre 1860, acordase unele subventiT neregulate fiilor
fabulistuluI DonicT, anume George 0 Vasile.
Tot in Decembre 1860, pictorul Anastaseanu, cap6ti din no bursa, ca s mrgi din
nog la Roma, s se maT perfectioneze In arta sa.
G. Anastaseanu, al carul cap de opera, rmne cavalerul cu zale, din care un exem-
plar se conserva In pinacoteca de la IaqI 0 altul este in proprietatea mea, stete In Iaql
intre 1857-1860, facnd mal multe portrete particulare. De bursa de la 1860, luna
Decembre, se folosi putin timp Anastaseanu, cad muri la Roma.

Veyll anexele.
Vell anexa.
8) Vell anexa.
4) Ve11 anexa.

www.dacoromanica.ro
 263

In Decembre 1861, s'a acordat bursd pentru drept studentului Mircea din Iasi. In
Iulie 1862. Lista general& a bursierilor moldovenT, e cea urmt6re :

List de subventiunile elevilor din Moldova, trimisi In strintate pe

trimestrul lui Iulie 1862

Suma
NUMELE SI PRONUMELE cuvenitl
In galbent
ADRESELE

Grigorie Bosie 65 La Paris, rue de Maon-Sarbone No. 3.

Nicolae Culiano 65 . . . Soufflot No. 1.
A. Odescu 65 . . n Racine No. 6.
G. Cerniitescu 65 . . de l' &cote du Mdecine No. 43
Petru Poni. 65 . . . Monsieur le Prince No. 59.
Constantin Codrescu . 65 . .
km Ciurea 65 . de l'Est No. 10.
B. Donici 65 n . Collge St. Barbe, A. Mr. F. Fray.
N. Donici 65 I . .
agent comptable de St. Barbe.
D. Ulea 65 Idem, la Paris.
Vasile Agapie 65 Idem, rue Magon Sorbonne No. 5.
D. Duca 65 Idem, la Paris.
N. Grigorescu 65 Idem, Htel Corneille rue Corneille 5.
tefan endrea 65 Idem, rue de grs No. 12.
D. I. Mortun 171/2 Idem, rue Vavin No. 21.
Gr. Melidon 65 Idem, Boulevard Mont-Parnasse No. 153.
Petru Borsiu 65
G. A. Urechi 50
Romulus Scriban 50 ILa Turin, via Po. 34, Piano III.
Georgiu Rosiu 50
Grigorie Rosie 65 La Manich, in Bavaria.
Titu Teodori 50 La Carlsruhe, in Baden.
Alexandru Peiu . 65
C. Vasiliu Pilat . 65 Metz, in Belgia, la scla de aplicatiune
D. Chinez 65 militar.
N. Dabija 65 ILa
L. Negrutzi 65 La Halle, in Germania.
I. Negrutzi 65 La Berlin.
Alexandru Teodori. . 50 La Bonn, in provine. de la Rin din Prusia.
G. Gavrilescu. 431/4
G. Pavlov La Aschaffenburg in Bavaria.
431/4

Anexim 1) diverse acte din 1860, cu referinte le bursierii Munteni si in spesial la

D-1 A. Petrescu student in astronomie si A. Crelescu.
*
0 frums faptA are loe la acsti rubrici a stipendiilor. In 1861, Septembre 19,
dupe struinta nstrA, In urma corespondentel cu profesorele Pumnul din CernAuti,

i) Veyll anexa.

www.dacoromanica.ro
 264 .
Consiliul de Miniqtii (A. Panu, A. Rolla, D. Rosetti, S. Silion), dobendesce de la Dom-
nitorul Cuza aprobarea, di se dea cite 30 galbenI subventiune pe an studenfilor bu-
covinenI Vasile Bur11, Vasile Bumbac i loan Boliga, din clasa 7-a gimnasialk ca
Ail continue studiile in Ardel 4).
Asemenea frumse simtirI se manifesti de me multe orI i sub forme diverse. A0a,
ambele ministere de culte, cel din BucurescI i cel din 141, ad acordat colilor
bisericeI Sintu Nicolae din Brapv un important ajutor binesc; ca despigubire dupe
nisce vechI hrisve domnescI.
La 1864, Iunie 5, Insu.0 Mitropolitul Moldovel i Sucevei, cu adresa No. 4.970,
intervine la Ministrul cultelor In favdrea fratilor notrl de peste Carp*.
E, dupe noI, memorabil acesti adresi i de aceea o dim aci integrali dupe originalul
care este in minile n6stre. Ea constitue cel mal frumos monument al lul Calinic Mi-
clesco :

PRINCIPATELE UNITE-ROMANE
Santa Mitropolie a Moldova i Suceavei
Domnule ministru,
cSciind cA guvernul nostru roman la mal multe ocasiunI s'a artat cu multi caldur
generositate pentru trap notrI de peste Carpag i avnd deplina Incredere, c.
i de astii dati numaI putin vor fi kabrAtisall, imI permit D-le Ministru, pe de o-parte
a ve arta nevoia i lipsa materiali ce se simtesce imperios de dire frata nostrI,
iar pe de alta, a ve da ferbintea mea rugAminte ca sA tineti smA, acum mal mult de
cAt orY and altA datA, de acstA lipsA, care fiind IndeplinitA prin concursul mArinimo-
suldi nostru guvern actual, ar face fericit un numr de 3.000.000 fratI rominI
aprepe I
IncA de la 1850-51 romAnii transilvAnenI ceruse de la regimul imperial invoire
de as1 intemeia o Universitate pentru fil celor 500 miI romine locuit6re In
cite-va lei ale imperiulul. Respunsul pe atunci fusese: .Faceti-ve dci. avert banl,
c de la Stat nu vi se pede da nimic. Dupe aceea, urmar reactiunea i incercarea
de al germanisa i catolisa.
Astsli insi, vedndu-se mal fiber!, Volesc a se folosi de timp i a se gindi la viito-
rul lor.
Cu tte aceste, sciind la fondarea une! adeverate Universitg se cer miy1.16ce
bnescI colosale, pe care Ina nu le ad i verl-o 20 profesor! prea bine pref,sititI,
pentru ca sit nu fie silitI a introduce indat /a inceput profesorl de alte nmurI
confesiunI, de earl trebue si se fersci pe cit se pte, aka nu din alte cause, Inci,
pentru ow:a-ea nationalk a0a s'ad. mirginit In dorinta de a intemeia de o cam data
numal facultatea juridici romineasci, cu un curs de 4 anl, ski adeci aqIa numita
Academia, de care sail al una in Sibiu i UnguriI alta In Cluj, flume confrafiI
noOrI n'ad de loc. ApoI veg mal sci IncA, D-le ministru, cA astA4I se aft& 96 studeng
rominI la Academia nemtsa din Sibiu i 32 la cea maghiar din Cluj.

1) Ministrul Moldovel, in 1861, Septembre 9, eu jurnalul add No. 675 (Panu, Rolla, Silion, D.
Roserii), ad apelat qd la top autorii i tipografil, sO doneze di% 9c6lelor romdne din Cernlupf Su-
cava, Braqov, }Raj, Sibiu, Beiu9, Arad, Temittra, Oradea-Mare i teologilor romitil din iena.
knexim adresa cu care I. Fetul Iraqi un frumos dar de 210 volume.

www.dacoromanica.ro
 265

Atita junime rominsca studiase merita a avea o Academie nationald , la care apoT
s'ar duce junil si din Bucovina, Banat, etc., pate si de la noI.
Insi si la conservarea uneI Academil se cer pe an ea la 18 miI florinl, set cam
3.500 galbenI. De unde ins. ? Statul lor n'are atitia banI pentru romint Ce e
drept Statul a inceput a da, insit numaI clerulul si scaelor romanesei gitnnasiale
(Brasov, Blaj), in total la 90 mil florinI, cam 17.000 galbenI pe fie-care an, iar maI
mult nu voesce, ci-T trimite la pungele lor.
Aare de bant insa mal este si alta dificultate, adica tot cea atinse maI sus: profesori
buni. Pe acestia trebue se. vi-1 faca mal &LIMA'''. Indata ce vor avea, se vor apuca de
lucru.
Deci modesta lor cerere, D-le Ministru, pentru care fa c apel prin organul med
atre marinimosul actual guvern, este de a li se da un ajutor anual de 500 galbenY pe
4 anI, cu urmt6rele conditiunl :
Cu 200 galbenI sa se face stipendil de ate 20 galbenI la 10 tinerI juristi, de
natiune romind, eminentI, 'MA lipsiti de m41.16ce (de care sunt mull% spre al putea
continua studiile juridice.
Din 300 galbenI se. se faci duo stipendiI pentru cate duol tinerI call ad facut
ca laude cursul juridic de 3 anI, pentru ca sa se Ora pregati la veri-o Universitate
undeva, ca profesoff de arepturI, depunnd riguresele, adeca cite 150 galbeni la unul
pe cate 2 anl, dupe care termin stipendiul ar trece la alri dual din eel* 10, earl s'ar
alege mal bunt
A.cestI 500 galben1 se vor ingriji in modul aretat, de catre comitetul infiintat anume
in Sibiu pentru ajutorirea juristilor, sub presedentia D-Ild consilier Petru Manu, W-
hat venerabil si neprihinit, precum pate il yell fi cunoscand si D-vstre. Ast-fel D-le
Ministru, fratil nostri, de si ceva maI tarid vor avea inse o Academie condusi cum
trebue, de barb* bine pregitip, iar acsta vor avea a o multimi neam de neamul lor
bine-voitoruldi si bine-fcetorulul actual guvern.
Conditiunea ca dupe ce se vor fi pregitit in 4 ani 4 profesan l bunI,ca 500 galbenI
s se preface in dime leff de profesorI, cite 250 galbenI la unul, left cu care in Ardeal
pate WI o familie de profesor. Acsta ar fi apoI o fundatiune pe vecie.
Cele-alte lipsurI ale AcademieI le-ar acopen i romaniI de acolo de indate ce s'ar face
un inceput a tit de solid prin noi.
Ast-fel fiind imprejurrile si lipsurile materiale de care ad grava necesitate con-
trap nostrI de peste CarpatI, ve maI adaug din parte-ml ferbintI rugmintI, ca si le
dap caldurosul concurs al D-vstre, ca ast-fel fratesctil apel fecut, se. capete resunet in
inimile generosuluI actual guvern, spre reusirea si fericirea lor.
Despre resultatul acesteia yell bine-voi a me incunoseinta.
PrimitI, ve rog, D-le Ministru, incredintarea osebiteI mele consideratiunt
Locot. Mitropolit, Calinie Miciesco.
No. 1.970. Iasi, 1864, 'mite 1.

Pentru ptoducerea de meserias1, se trmisere tinert in strainatate, In 16 Aprilie

1860, cu adresa No. 1.340 ministerul cultilor mutt sit asoile un numr de ucenicI la

www.dacoromanica.ro
 266

agentia vaprelor LoyduluI, la lucrarea machinelor. Dar agentia refusil, sub pretext ca
n'are lucrad importante.
Tata ce nu trebue uTtat

La 20 Iuiie 1862, sedele de arta si de agricultura s'ad trecut la ministerul agri-

culture, comerciuluI i lucrarilor publice.
Ape In 1864, ministerul de justitie se impreuna cu ministerul de culte i instruc-
tiune publica, Insa cu director special fie-care, de si avnd nume un ministru.

Organele de cultura general& continua in desvoltarea lor.

Bibliotece'e 's1 Inmultesc colectiunile, me ales cea din las!, precutn vslurim din
budgetul pe 1860. In acelasl an si pe tanga ministerul de instructiune publica din
IasI se incepuse o biblioteca speciali didacticA, care se con topi apol cu acea a ministeru-
lid din BucurescI.
La ocasiunea mergere D-luI bibliotecar B. P. Hasded, se aduci din Basarabia un nu-
mar considerabil de cartT donate de tate D-sale, guvernul rusesc cat pre ce si nu maT
permita acum ilustruluI academician de a se mal reintrce in Romania.
trebuit serisi interventiune din partea guvernuluT MoldoveI pana sil peda D.
Hasded a trece vama de la Sculenl.
Pentru frumuseta casu/uI i ca o pagina din biografia ilustrului barbat, adu,
cein aci traductie dupe nota consuluI RusieI, sub No. 749, din 20 Septembre, cu re-
terinta la D. Hasdeu.
Traduclie de pe nota consulatului general al Rusid sub No. 749,
din 20 Septembre.
aNumitul Taded Hasded, fiul unuI proprietar din Basarabia, cu asemenea nume,'viind
in anul 1857, In calitate de intendent la mosiile printuluI Constantin Moruzi, situate
In partea Basarabiei anexate, s'ad domiciliat deja dupa stabilirea noueI frontiere i ad
&cut a fi recunoscut ea supus roman, fara a cere autorisatia guvernamntuluI imperial
fra a Indeplini formalitatile exigente de legI in asemenea casurT si in calitate de in-
digen a ocupat de atund functiun1 publice, me Intaiii ca membru la tribunalul ju. di-
ciar al districtuluI Cabul si me in urma ca redactor al une fol politice redigiata la IasT.
Facndu-se me In urma. profesor si bibliotecar, D. Hasded, In anul 4860 a &cut un
voiagid la Odesa i Chisinad, sub nume de Stogon Petriceco, cu misiune de a cump6ra
6141 pentru biblioteca nationala din 'as!. La sosirea sa In Basarabia guvernul acestd
provinciI, constatind adev6rata sa nationalitate 'I opri pasportul i numaI dupe insis-
tenla repetata a guvernamntulul MoldoveT, si dupe ce acesta afl dat sigurantil fiwmale,
ca D. Hasded va fi Inapoiat autorititilor imperiale, indat ce comisiunea va dovedi
trecerea sa in Moldova a fost ilegali, E. S. generalul Kanton de Verragon, ad consim-
tit a delivra numitului individ un pasport rusesc.
Organisandu-se o comisiune pentru a cerceta causa D-luI Hasded, consulatul impe-

Dosarul No. 1.489.

www.dacoromanica.ro
 267

rial din lasl, in urmarea cererilor D-lui guvernor al Basarabiei, s'ad adresat prin notele
din 26 Septembre 1860, No. 2.828, 11 Februarie No. 409, s'i la 25 August 1861, sub
No. 2.140, atat catre Ministerul trebilor strine, cat si catre aceI de interne din IasT,
pentru a obtine doveslile pe cari se bazzi Domnul Hasdeti, pentru a justica actul co-
mis de el, si pentru a cun6sce tot-d'o-dat opiniunea guvernamntului princiar asupra
acestet cestiuni.
Aceste note r6manand tara rispuns, D. Popow, s'a referit catre acest general con-
sulat, cernd intervenga sa catre cine se envine, pentru a capata sus citatele dovesli.
Prin urmare, der, subscrisul recornandand cele precedente bine-voitdrei atentiunt a
Onor. Minister al trebilor straine, se flatza cu speranta, ca Principele Cantacuzin va
bine voi a 'I transmite actele ce pot avea vre-un raport la schimbarea nationalittei
D-lut Ilsdall.
Asteptand acea comunicatiune, subscrisul profitA, etc.

Cu ocasiunea caltoriei sle In Basarabia, si credem si la Odeca, D. Hasdeil descoperi

In biblioteca din acel oras, rara carte: cHistoire sommaire des choses les plus mmo-
rabies advenues aux derniers troubles de Moldavie, de Charles de Ioppecourt, tiparita
la Paris la 1.620.
O copie dupe acsta insemnata carte, s'a tras de catre D. Hasdeit, pentru biblioteca
din Iast. In Ateneul Roman din las, am publicat o dare de sm despre acsta carte.

Liceul din lag, s'a ajutat de cat-va timp la cursul de botanical, cu grdina bo-
tanic, organisata de cAp-va ani, de Dr. Anastasie l'Un. Acata gradilla, in 1864,
numara 4.500 de plante, si primea o mica subventiune de la Stat, ca remuneratiune
pentru serviciile, ce aducea studiului. 1)

In 1863, D. G. M. Tatarescu, presinta Ministerului cultelor si instructiunel publice

din Bucuresci, tumfitorul proiect de intlintare al une l scoli de pictura si sculptura in
Bucuresci, cum era una In lag.

Proiect de infiinfarea sc6lei de pictura qi sculpturci in Romdnia

Spre acest d'Ana, ar txebui si se formeze o galerie de tablourt originale, dr fiind-ca
acestea In tot chipul, sunt rare si grell de gasa, si care negresit d. ar costa si sume fa-
bul6se ;
1. Socotesc dr, c5. misllcele cele mai nemerite de o cam data, ar fi, potrivit si cu
sorgintele tirel n6stre, de a forma o colectiune de copii exacte, dupe operile cele mal
stimate; acsta se. slice tnceputul unei galera, care va fi de ajutor indispensabil a aces-
tor sc6le. Sunt deja cal-va artisti romant, cart 'si a ficut studiile In straingate (carl
mai mult si cart mal putin) si cari se vor ti:marcha& voios cu reproducerea treptat a unor
asemenea opere, indatorindu-se tusa, a Infatisa guvernului atestate formale din partea

I) Ve41 anexa.

www.dacoromanica.ro
 ---268

autorittilor competinte locale despre exactitatea reproducerd; acst Indeletnicire nu

v.a putea popri pe artistiI ce se vor Insrcina Cu dnsa, de a consacra o parte a timpu-
lul si la productiunile lor originate.
Se va face asemenea o colectiune aleas de stampe, pentru inlesnirea i formarea
gustuluI junimd studi6se.
Spre complectarea acesteI scede, trebue asemenea o colectiune de copiI exacte in
gesso (ipsos) dupe cele maI stimate opere grece antice, precum i vre-o duo rn. odelurI
de anatomie tot in ipsos, care se gsesc cu multi inlesnire, mal cu smi pe la Florenta
si Roma, (Cu 600 galbenI, se pote forma o colectiune care si nu lace nimic de dorit.)
Aceste tablour! Si sculpturY, se vor asela cu ordin, fie-care ate lute() sal,
mal multe, dupe cantitatea lor, si cu acstA ocasiune vom putea forma o galerie de ta-
blouri si un musu de sculpturi, care va servi tot-d'o-dat si spre popularisarea fru-
m6selor arte, ada C Cu Incetul se va introduce simful frumosuld (ceca ce ne lipsesce
cu totul.)
Inteacsti scl eleviI vor face cursuri regulate de desemn dupe stampe, statue
naturd mai cu sm.
d. Curs de Perspectivd.
Curs de Anatomie ; i ay dinteinsiI se vor destina pentru pictur, vor studia
sub directiunea profesorilor compositiunea si coloritul ; iar aceI earl se vor destina pen-
tru sculptur, vor incepe a modela In gesso dupe statue si natur. Acestea sunt adevd-
ratele studiT, earl pot s formeze junI elevl, pe adevrata cale a acestor duo arte.
Acst sced se va dirige de artisti de la care se va cere probe de capacitate in-
tr'acst necesarie.
Inteacst scl se va pregti junimea studis, destinat acesteI nobile arte, care
dupe un studiti regulat de clT-va vor da concurs riguros de toOte cele coprinse maI
sus, si ati vor esi eminent! in -Lae, un numr dinteaceia, se vor trimite In strindtate
a se perfectiona.
G. M. Ttrescu.

Intre lucrrile din ramura picturei, in anii acestia, se cade a se mentiona albuinul
pictorulul Trenk.
Mugul nostru din Bucuresc!, posed cele mal multe din frumesele lucrri ale aces-
tul pictor.

Un numr de tinerl, cer egalmente la 4 Noembre 1863, infiintarea uneI sc6le de

picturi. 2)
La 20 Noembre 1863, D-1 Ttrescu, revine cu un not proiect, mal desvoltat, slicnd,
c l'a lucrat impreuna cu D-ni! Aman si Alexandrescu, dupe Insircinarea ce avusese
din partea EforieI Inca din 1861.2)
Consiliul superior, in 28 Neembre 1863, aprobl In principifi lucrul si-1 recomandi
Ministruld a se lua In considerare cu nod budget pe 1864. Dr Ministrul D. Bolinti-
neanul slice, c anefiind fondurI nicl in noul budget, se mal amink ; la dosara
Yslurim, cA D-1uY N. Cretulescu, reveni acest merit al fundatiund sclel de picturi
din Bucuresci, dupe propunerea i proiectul ce am intocmit nol.

2) Velt anexa.
2) Ve llt anexa.

www.dacoromanica.ro
 26b

La 13 Ianuarie 1861, Ministrul Vladoianu din cabinetul lui M. Costachi, face refe-
ratul No. 309, catre Consiliul de Ministri, i 'Tpropune un regulament, pentru facerea
unuT tabloa in uleiti, represintind lupta de la Te4ani. intre Stroe Buzescul i nepotul
Hanului ttaresc (1604), cu scop de a se conserva memoria until ast-fel de fapt istorie.
Premiul 300 galbenT.
Consiliul de Ministri aproba.
In preambulul regulamentului concursuluT se slice : afrum6sele arte influintind cu
tarie asupra spiritelor si a imaginatiuneT, a privilegiul, precum ele se cup& de creatiT
nobile i perfecte In forme, a destepta in inimele 6menilor senhmente 'nalte si gene-
rase. Cind ele reproduc cu energie i cu talent glorisele evenimente ale unel natil, ele
atita i fortifica amorul patrieT inteacea natie, i o mina ast-fel la un patriotism lumi-
nat, la o adev6rata i seris propasire nationala.
Ministrul, spre a stimula desvoltarea picturei, ce Incepe abia a se introduce printre
noT, propune concursul. Tabelul va fi depus In Musa, juriul va fi de 8 pers6ne artisti
cunosatorT competent' (?), pinza va fi de 1 in. 25 cm. si 1 1,35 Malt, termenul la 1
Septembre 1861. Regulat, adeci o datfi pe an, asemenea concurs se va face (Tina se
vor putea infiinta i alte concursurI pentru desemn, architecttul, sculptura musici
pin& cind desvoltarea artelor i Intinderea gustuluT In tra nstra, vor permite a se
cere de la artistI, nu schite, ci tablourl savirsite, care si pti eonstitui o mica expositie
de frum6sele arte. I)

In 1863, D-1 N. L Voinescu, fost bursier al StatuluT pentru musica. la Viena, din
1849, cere Ministerulul cultelor i instructiunel publice din BucurescI, la Intrcerea
sa din Viena, un post ca profesor de violin& la scla de musica. Consiliul superior aproba
infiintarea prin budgetul anului viitor al scleT de musica, dv i acsta institutiune
avea sa fie creati la 1864. 9)
Nu putem totusl nega unele progrese ale acestel arte.
Din faptele musicale, amintim publicatia, in 1860, a melodiilor romine de Alex. Ber-
descu. In Maig acel an, prin raport ektre Domnitor, sub No. 1.540, sa acordi luT Ale-
xandru Berdescu 70 galbeni, cu titlul de Imprumutare, ca sa '0 tipAresci melodiile ro-
mine adunate ; lucrarea a fost prealabil cercetata de D. Bengescu, dupe Insarcinarea
ce i a dat raposatul C. A. Roseti.
In Hie 1860, artistul Flechtenmacher s'a mutat in Bucurescl este remunerat, ca
sti puna vorbe romnescI sub musica din Norma, ca lucrare !noel:16We de opera na-
tionall.
In Martie 1861, scla de musici din IasT, sub directiunea lui Spiru, num6ri 23 de
elevI, din earl 8 pentru bell canto, 7 pentru piano, 16 pentru violina, 47 principil ele-
mentare, 6 fete la bell canto, 9 la piano si 1.2 la principii.
In lunie 1861, Ministerul de resbel, No. 6.292, cere Ministerului cultelor, sA rn-
duiasei o comishme, ca sA cerceteze 13 inme nationale intrate la eoncursul publicat de
acel Minister.

Monitorul oficial, din 24 Martie 1864.

vol. anexa.

www.dacoromanica.ro
 210

Ministrul cultelor numesce in comisiune pe artitil Wist, Flechtenmacher, Wach-

man, Al. Berdescu, D. Florescu i Gr. Bengescu. 45
Se scie, cfi imnul care a isbutit, a fost composifiunea D-lui Iiiibsch, actual inspector
al musicilor militare.

Teatrul din lag, cu stramutarea capitalei la Bucuresci, cu indepartarea din Iaqi a

lui Alexandri 0 a altor scriitorl, este in sadere din ce In ce mal simlita.
Se mai ridia din and in and prin intrarea in trupa Ieand a lul Mibaill si Matildei
Pasca'li, der acetia introduc i aci drama de Boulevard.
La Bucuresci, teatrul, la Noembre 1860, se administrez5. In regie de dire guvern,
dr Statul pgubesce considerabil, 0 G. Costaforu propune lui Vodi Cuza, la finca
anului 1860, si se dea teatrul In arenda lui Mateiii Millo.
Domnitorul aprobi.
In Septembre 1860, Ministrul de interne C. Iliescu, prin raportul atre Domnitorul
Cuza, de la 30 Septembre, sub No. 940, a propus Domnitorului administraliunea tea-
trului de un Comitet de 5 membri.
Acest Comitet, la Septembre 1863, sub pretext, a teatrul nn mal este In regia Sta-
tului, se reduce la 3 membri, i anume : Gr. Bengescu, Cap. C. Silion i Iancu Samurca.
Apoi In 23 Noenabre acela an, cere iarai cu raport catre Domn, No. 30.649, adu-
girea a duo! membri in comitet, sub cuvnt, cA In capitali sunt mal multe teatre 0 nu
prididesc treaba numai 3 membri. Cererea acesta o fcu D-1 Ministru de interne M.
Kogilniceanu, ie numi acel membri : I. Strat, Nicolae Picleanu.2)
Dupe struinfele, din 1863, ale actorului M. Pascali, care merell scria i pretindea,
c,i Mateit Milo duce teatrul la mina, o Comisiune adause atre vechiul Comitet, com-
pusi din D-ni! V. Boerescu 0 C. Cantacuzin, este insarcinat cu cercetarea unui proect
de reorganisare a teatrului national presentat de artistul Pascali.
Acsta organisare nu se facu aIa de curdnd, iar publicul luminat, continua In Bu-
curesci i Ia1 a frecuenta mai mult opera italiana, pentru care Statul platea o subven-
liune de 1.250 galb. la laT, 0 mai mare la Bucurescl. 3)

O rubric,i speciali deschidem aci, pentru continuarea informaliunilor despre diverse

lucriri istorice din lra. In 1860, Consiliul de Minitri cercetzi referatul Ministrului
instructiunel publice de la 22 Ianuarie, sub No. 255, relativ la conservarea obiectelor
antice, archeologice i istorice, ce coprind mnistirile Inchinate din fra.
Consiliul decide, a nu ajunge numai apelul ficut dare egumeni i atre top cet-
lenil ca sA privigheze nevatimarea obiectelor prefise, ci pentru mai multi
eficacitate, se unesce cu prerea Ministrului de culte, de a Andui o comisie de 4 mem-
bri, care impartind m6nastirile In 4 circumscriplii, fie-care din ei sA visiteze ate una,
alc,Atuind inventare noue de tte obiectele mobile 0 imobile de interes istoric, 0 si

Dosarul No. 2, archiva ministerulu1 de culte.

2) Dosarul No. 72, archiva Ministerulul de Culte, din 1863.
8) Dosarul No. 34, din 4853 pi No. 47.

www.dacoromanica.ro
 274

aduci cu el la Bucurescl tete cri1e vechi uItate prin dulapurile ministirilor. Pe

fie-care din ceT 4 comisan, va fi si cite un secretar. Misiunea este retribuiti cu cite 50
galbeni pe luni de fie-care. Jurnalul este semnat de Din Ghica, G. Golescu, V. Alexan-
dri, Florescu si G. Creteanu. 4)
Acstit Comisiune a cam ingrimidit In podurile i pivnitele Ministerului de culte fel
de fel de obiecte, earl Caveat' a face cu antichitatea. Cind la 1864 si 1865 am creat
musiul archeologic, a fost mare chin pe mine, Director al MinisteruluT instructiunel
publice la acea dat, pini BA fac o primi alegere. Ni se pare ci i asticy la Mus sunt
lAil cu obiecte ce n'ail ce cta acolo.

In timp ce Comisiunea cutreera ministirile, cea-l-alti Comisiune documentali primea

prefaceri in personal. Asia la 1861, 0-1 Florescu e numit membru la acsti Comisiune
in local D-lui I. Brezoianu, cu ofisul Domnitorulul Cuza No. 517, din 13 Septembre.
N. Filimon, trece In local D-lui Oriscu, care e chilmat membru la Epitropia obstscA.
Gr. Mano devine secretar In locul luT Filimon. Aceste schimbArT se fac din causa neln-
telegerilor dintre membriT Comisiunei, Oice Ministrul Niculescu in raportul citre Domn.2)

Am vllut instituirea si a unei altei Comisiuni istorice, In 1859 si 1860.

Acesti Comisiune presentzi in 15 Decembre 1860, MinisteruluT instructiunel pu-
blice, un proiect pentru o societate Academic, cu scopul de a stimula sciintele i lite-
rile, si a aduna si publica materialele atingitere de istoria nationali. Acea societate va
fi compusi din 18 membril actuali, Imprtip In 2 sectiunT, una sectiunea istoric i ar-
cheologic,A, a duoa sectiunea literar i lexicograCci.
Dim in anexe Intregul proiect i raportul ComisiuneT. Pentru realisarea acestei Co-
misiuni, se cerea 304.000 lei pe an, ccid membril avearl s fie plAtitI cu lf fixit de 300
leT pe luni.
acest lucru frumos Inchipuit, rAmine Intre pia desideria. Ministrul Barba Vl-
doianu, la 18 Ianuarie 1861, cu referatul No. 511, supune Consiliului de Ministri,
proiectul elaborat de Comisiune. Aci, se inmorminti lucrul, pin cind, la 1864, ces-
tiunea o reagitarim nol tot cu D-1 N. Cretulescu. Impregirulrile politice ale timpului
permis msA fundarea Academiel, chiar In 1864. Un alt ilustru patriot, D-1 C. A.
Rosetti, era arena sA realiseze, mult modificind-o acst bine-fa-
atre institutiune din e,are nAscu Academia roman&
CAnd cugetT, cA cu 40 aril in urm, limba rominscil era isgoniti din biserica Trei-
Erarchilor, i cind ast(,11 urmAresci cultul el In sinul AcademieY romine, nu mal potT
a te Induoi de marea el vitalitate si ci cu adevrat este o mAn providentialA asupra
neamulul rominesc.3)

Mal importante sunt studiile intreprinse deja pe atuncI de D-1 Alex. Odobescu, asu-
pra tesaurulul de Petroasa. In Decembre 1863, D-1 Koglniceanu, Presedintele Consi-
liului de Ministri, recomandi colegulul sei, Ministrul de culte, sa patroneze lucrarea
important a D-luT Odobescu dupe anexatul prospect al D-sle.4)

Ve4i anexa.
Vell anexa.
8) Vell anexa.
Veil anexa.

www.dacoromanica.ro
 272

De mal mult timp, generalul Mavro , donase numerse obiecte de archeologie si nu-
mismatici. S'a rnduit o Comisiune, care sA primsci cu inventar frumetsa donatiune a
D-lui Mavros. In acsti Comisiune, la 1862, se afta si D. Sturdza, actualul ilustru se-
cretar general al Academiei. D-sa, dupe un obiceid, care din norocire pentru tri, l'a
pistrat pini astAdi, donzi, la rndul s611, Mugului de infiintat la Bucuresci o colec-
tiune de 1.300 bucitI monede. 1)
Inventariarea colectiunei Mavros, cu terte acestea, nu se putu face. La infiintarea
Musiului, Urechii a asedat colecliunea Mavros, sub povtuirea generosului donator.
Nu scim dci chiar astdl inventariarea e ficuti, si mal ales a sectiuneI numismatice.
Inainte de a termina cu acsti rubricA, se cade sii inregistrim si cel de al duoilea
regulament intocmit la 1864, asupra Comisiund monumentelor publice. 2)

Fiind-ci ne ocupim aci de lucrirl relative la Istorie, credem util si mal amintim, cA
in Decembre 1860, M. KogAlniceanu, dispuse, si se asede mArcile judetene pe la
t6te autorittile. D-sa dice, acA le am ales pe celea ce le am gisit din vechime, lar altele
dupe cum am socotit a se intocmi.
Acestea din nod intocmite, erai mal cu skill pentru judetele din Basarabia.
Inainte de a pAsi la bibliografia anilor din urmi ai acestul tratat, si mai drept la
obicInuitele ete-va indicatiuni bibliografice, anexAm un catalog de artile didactice
adoptate la scoli, sub Ministerul D-lui N. D. Racovit (1862.3) Acsti listi ne artA
existind inci unele &Atli din cele mai vechi, adoptate de Eforia din Bucuresci.
Pe la acstasi dat, un raport (2 Martie 1862), art, ci in sc6la de Verde din Bu-
curesci, all gisit in us urmitrele cArti :

Clasa I. Clasa II

Abecedar, de Heliade. Cartea de lecturi, de B. $tefei nescu.

Lectura, ,,, ,, Axitmetica
Rugiciuni ,, ,, Catechismul ,, Florian Aaron.
Caligrafia ,, A. Pop. Gramatica ,, V. Stilescu.
Geografia . Vadescu.

Clasa III Clasa IV

Istoria de Heliade. Aritmetica, de G, Pop.

Caligrafia ,, A. Pop. Comptabilitatea ,, Jarca.
Catechismul ,, F. Aaron. Gramatica ,, V. Stilescu.
Aritmetica ,, G. Pop. Geometria ,, G. Eustaiiii.
Geografia 1, Vleidescu. Cosmografia Laurian.
Gramatica ,, V. Stilescu. Istoria natural ,, Iarca.
Tetona Rominiei . Laurian i Hetiade.

Vesil anexa.
Ve01 anexa.
2) Nog anexa.

www.dacoromanica.ro
 273

lata acum sl o list de cartile in uz la gimnasiI din Tra Romlnsci:

List de artile didactice ce se predaiz In girnnasiul S-tul Sava

Ctasa I.
Gramatica latin dupe Longchamp, de Beligniers, tradusa de Stilescul.
Epitome Istoriae Sacrae.
Istoria Romilnilor si Geografia, de Laurian.
Aritmetica, de Pavel.
Gramatica frances4, de Ciocaneli.
Nuvele morale.
Clasa II.
Gramatica latini dupe Longchan, de Beligniers, tradusa de Stilesticul.
Gramatica Romani', de Maxim.
De viris Illustribus.
Fabulele lul Fedru.
Istoria Romanilor si Geografia, di, Laurian.
Aritmetica, de Pavel.
Geometria practica, de Pop.
Gramatica francesa mica, de Nall et Chapsal.
Fables de Lafontaine.
Duod nuvele, de Poenaru.
Gramatica italiana, de Spinazola,
Ciasa III.
Evangelia.
Cornelius Nepos.
Iulius Caesar.
Istoria si Geografia, de Laurian.
Gramatica frances, de No61 et Chapsal.
Fables, de Florian.
Gramatica italiana, de Spinazola.
Clasa IV.
Evangelia.
Crispo Sallustio si Quinto Curti.
Geometria dupe Legendre.
Gramatica francesa, de Poidevain.
Tlmaque.
Cosiul Cu floe.
Gramatica italiana, de Spinazola.
Clasa V.
Res Memorabiles, de Titu L. Patavin.
Ovidiu.
Gramatica elena, de Colocotidi.
18

www.dacoromanica.ro
 274

Xenofonte, idem.
Crestomatia elena, de Colocotide.
Istoria veche, de Cernitescu.
4ramatica francesa mare, de Chapskl.
Literatura francesa, de Roques.
Gramatica germana, de Limburg.
Ciasa Vi.
Ciceronis Orationes Catilinariae.
Eneidele lui Virgilius. (Virgilius mare, compl.)
Isocrate i Demosthene.
Istoria medie, de Cerntescu.
Istoria naturala, de Barach.
Literatura francesa, de Roques.
Racine (Athalie).
Crestomatia germana
Clasa VII.
Platone.
Dialogul lui Criton.
Pro Milone de Cicerone, Ovidill i Virgiliii.
Literatura, de Marsillac.
Clasa Vi/l.
Tacit. Annalium Libr. XVI. Historiarum Libr. V. Germarorum.
Cicerone de oficiis.
Oratiu.
Homeri Eliade.
Platon.
Phedon.
Sofocle.
Orleans (Schiller).

Multa vreme inca, precum se vede, carpe didactice nu sunt acelea0 In Ia1, ca i in
Bucuresci.
La Bolgrad se infiintza in 1861, o tipografie bulgaro-romnsca. Acsta urmaresce
mal putin scopuri didactice, dectit propaganda politica. Cat datoresce actuala Bulgarie
scedelor romane i protectiund guvernelor RomanieT, Istoria nepartinitre va spune-o
d'id va.

Din peri6da de timp in ultim cercetata, In urma reintrarei in Ora a tutulor emigra-
tilor de la 1848, literatura dispune de tot ce e tnaI capabil i ma1 abil in arta condeiula
Dr i nouele generatiuni, de dupe 1848, sunt intrate in arena i inca. cu mari succese.
In jurul Romdniel monumentala frie publicata la Bucuresci, sub directia D-lui Odobesu,
gravitzA noue pleade de scrisorI de invitatY. Ateneul din la0, de asemenea aduna pe

www.dacoromanica.ro
 . 275
scurt timp pe mal multi scriitori remasi Inca acolo dupe unirea trilor. D-1 G. Sion, la
Bucuresci, deschide in feia sa Revista Carpatilor, loe de intalnire si de desvoltare a
numorse talente moue.
Der me ales jurnalistica politica, abs6rbe cele mal alese talente. D-nii C. A. Roseti,
M. Koglniceanu, C. Boliac, pasesc in fruntea jurnalismului politic. La seek acestor
atleti al polemicei, se formed o suma de tinere pene, bine ascutite si servite, multe, si
de o cultur me deosebita.
Nu putem da aci lista tuturor publicatiunilor aprute Intre 1860-1864, der datori
suntem a constata, ca respindirea jurnalismului in trk a produs, pe ling binele po-
litic, si un mare rki : a facut, ca cartea, i me ales cartea seri6sA, sa nu me afle ceti-
tori si cumpertori.
Dca. cartea mal trilesce, dupe 1860, acsta fu grage sacrificiilor ce pentru ea 'slim-
puneafi Wadi membril 0 corpului didactic, car! singuri aprepe erai1 abonati si la ga-
zete si la publicatiunile de carp noue.
Ministerul de culte, nu '1 vorbk protegi si el unele dull. Der acesta nu era tot-d'a-
una bun alegetor de opere. Asia Ministrul D. Bolintinnu, la 1864, refusa ajutor pro-
fesorelul Angel Pechmeja, pentru tiprirea colectiunei sle de balade romne, traduse
in versuri franceze, 4) pe dud Ministrul de la August 1860, impunea, cu circularea
No. 2.165, e.mumenilor miinstirilor, si cumpere cartea lui N. Filimon : cEscursiuni in
Germania meridionalk 2)

Intre publicatiunile oficiale, cu referinta la sceli, vom aminti anuarele publicate de

O. T. Maiorescu, fie ale gimnaguluI din Iasi, care stall sub directiunea aceatui invelat
brbat, fie ale institutului Vasilian7 care atat se imbunatati sub directiunea aceluias
brbat.
La 1863-1864, V. 4. Urechi publica Anuarul instructiune publice, prima colec-
tiune de documente, relative la istoria mile romne.
In Octombre 1861, cu decret domnesc, No. 619, din 31 Octombre 1861, se acorda
lui I. Ionescu 50 galbeni, pentru opera ce a lucrat si s'a tiparit la tipografia Statului,
Calendarul bunu/ui cultivator. Acest carte se distribui pe la scoll in multe exem-
plare.
In '[861, se publica la Iasi gramatica germani, de Eivas.
Intre '1860-1862, Eforia adopta cele 4 volume de D-r Baras, Zoologia, Botanica,
Mineralogia si Geologia.
0 ferte important publicatiune istorick apare in Bucuresci la 1862, Tesaur de mo-
numente istorice de A. Papi ; acest jurnal va imbogati Istoria national, alaturea cu
publicatiunea egalminte utilk ce lace In Iasi D-1 T. Codrescu, sub titlul de Uricar, Inca
din 1852.

Incheim lucrarea n6stra amintind, ck legea actual a invetamentului, s'a lucrat

de Consiliul de Stat, in timpul dictature Dornnitorului Cuza. Ea nu fu termint de-

il Vell anexa.
2) Ve41 anexa.

www.dacoromanica.ro
 --- 276

cat cu ferte putine stile inainte de Incetarea dictatureI, fiind Ministru de lculte si in-
structiune publica D-1 N. Cretulescu.
Anexm 4) adresa No. 2 a Consiliulul de SW din 18 funie 1864, prin care cere Mi-
nistrulul instructiuneI publice, sa permita D-luI P. Poenaru, unul din membriI Consi-
liuluT a consulta lucrrile i cartile, incependu-se studiarea proectulul, de lege pentru
organisarea instructiund ,publice.
Va sa slici la 18 Tulle, abia se incepuse studiarea.
Luminile unor brball ca Bosianu, Poenaru., A. Cretescu, asigurara acestul proiect
de lege, ori cat de iute lucrat, sortI bunI.Revedut lute nepte de D-1 N. CretuIescu
de no), Directorul set) de la instructiunea publica, proiectul fu promulgat i deveni de
atuncI fincece 1nchezasuitorul a -MU cultura natiuneI romane.
De sigur, acsti lege a ConsiliuluI de Stat, lag multe de dorit, der nu mal putin
ea coprinde multe Intelepte dispositiunl, car] ne explica cum acsta lege st In picire
pane asta0, inteo tra unde numal stabilitatea lege n'a Inflorit, si dupe ce aprepe tete
guvernele, ba i ins41 constituanta a propus sa se modifice I
Nu tunescem obiect, care sa tenteze maI mult pena unul istoric, ca acel al naratiu-
nei progreselor 1ndeplinite sub imperiul legel de la 1864. Ministeriile, cad s'at succe-
dat de la 1864 pana la 1868 tiat larga parte de glor;e, din aplicarea legeI de la
1864, creand institutiunile prevedute de ea, ba i neprevNute.
I Der nu este acsta mal mult misiunea condeiulul nostru, de a face istoricul arestor
tim- purl mal nouI, decI pun em aci capet lucrare! nestre.

I) Ve.)I anexa.

www.dacoromanica.ro
 TABELA MATERIILOR
Pagina.

Capitolul I
M6rtea mitropolitultd Meletie.. ,, Idem
Talat-Effendi i Duhatnel Idem
M. Stuma plci din tri Idern
Gr. Ghica Domn MoldoveI Ideal
Barbu tirbeiti , Idern
Autorul martor pleciret din Iasl a lui M. St,urza. . ldem
Muntenia la 1849 Idem
Etoria scidelor muntene bachise sclele la 1848 Idem
Reserva de banl In casa schlelor ldem
Sc6la primari din Lucacl Idem
Spesele administratiund scleler si a cancelarieI Fforid Idem
Seta de fete subventionat 2
Burse pentru strAinfitate Idem
CrtI pentru biblioteci Idem
Left profesorilor colegiuluT desflintat Idem
Reserva de haul pentru viitorul colegi Idem
Raportul Eforid citre tirbeid Vodi, despre starea general a institutelor
de sub administratiunea Sh. &filele ce ail r6mas deschise in. 1848, dupe ci-
derea guvernulul provisorifi . Idem
Eforia pune pe studentil stipendistl si pe profesoriI rfirnasT de la Sf. Saya
sA traduci i alcituiasci cirti didactice Idem
Corespondents. intre Eforie-si departamentul bisericei despre acsta Idem
Alexe Marin cere a fi si el insircinat cu traducerea und dill de fisico-

tul bisericesc. Rspunsul acestuI departament ...

chimie, ce a studiat'o D-lul la Paris. Eforia cere aprobare de la departamen-

I. Bibescu, seful departamentuluI bisericesc, refusi lfi fixi pentru lu-

2 si 3

crarea de cirt1 didactice 3

Insistenta Eforiel asupra acestul refus Idem
Anaforaua Eforie la Dama tot pentru acsta Idem
Se di in fine D-luI Marin 300 lel pe luni Idem
I. Zalomit Online la Berlin, peste timpul cit avea bursa; i se refusi
insEt ajutorul , .. Idem

www.dacoromanica.ro
 278 ,
Pagina.

I. Zalomit reintors e numit profesor de logic& ci moralii, cu 800 lei lunar,

dar nu i se platen. Reclamatiunile la Secretarul de externe raportza casul
la Domnitor z . . . t . . . 1 . . . Idem
Resolutiunea Domnitorului t . Idem
Zalomit nemultamit, reclama direct la Domnitor, jaiba lui 4
Eforia refusi in Noembre 1849 left lunare profesorilor framed Dolan qii
Dufour a ... 6 a . . . Idem
Eforia acorda luT T. Anghelidis 800 lei p4 luna, ca profesor de greci ei
francesi . , , Idem
Penescu cel intdid dintre profesorT ce presinta o carte lucrata: .Istoria
Noului Testament,. (traducere) . / Idem
Eforia o trimite in cercetarea mitropolieT Idem
Persecutiunile contra profesorilor ce ad luat parte la revolutie %, . . i 5
M. Iliescu, acusat de propaganda in tre preotii din sate, e ar'estaf.la,Vacaresci. Idem
Blestemul Mitropolitulul asupra celor contrail revoIutiunei; i se cerefies-
legarea blestemului -, , . . , Idem
Schimbarea de redactiune la .F6ia Satsa. . Idem
Relativ la internate, in 1849 se aplica regulamentul din 1847, privitor la
plata celor 8Q de galbeni pe an . . . .. Idem
Fiul pitarului Maldarezeu prirnesce ajutre, ca sa Inv* .in vre-un pen-
sionat privat. t Idem
Baneasa Elisabeta tirbeiii patronand o sch/A de fete srmane in Bucuresci. Idem
Raportul Eforiel catre Caimacam ca s'o subventioneze ca 500 lei pe luna. Idem
Resolutiunea:Caimacamului Cantacuzin . . . . ., t 6
Circulara Eforiei din 20 Maid 1849, catre ocirmuirile judetelor, cu refe-
ring la scerlelc satesci . , . - - . . . ,,. Idem
Raportul Eforiel, din 4 Octombre 1849, cittre Domnitorul Stirbeid tot cu
referinti la c6lele satescT, ca sa nu se platsca lefile Invdtatorilor pe cite, 9
lullt ale anului 1848, caci .0 acei invdtatorT ad luat parte activa in eveni-
mentele anului. . . . . ., 4.
; 7
Decretul lui Barbu D. tirbeid citre departamentul credintei, pentru a se
da cite 200 galbeni pe an lui C. Bosianu, student al facultAtei juridice din
Paris 1- . . . 4 .,.. 8
Eforia cere de la Domnitor a se acorda 250 galbenT pe an *i. lul C, Cor-
nescu, fte,are a terminat colegial la Paris ei acum infra in invdtatura drep-
tutul. - . ,,
Idem
Eforia sclelor primesce incunosciintare e,a s'a aprobat cererea de sus. '. Idem
Dr. Picolo se stabilesce la 10 ctombre corespondent al Eforiei la Paris, cu
200 galbeni pe an i. Idem
Tineri romald in scla de medicin din Constantinopole cu invokes Sul-
tanului Idem
Domnitorul le acorda cite 2.000 lei de drum ci 1.00 lei lunar. . . t Idem
Inca 150 lei lunar lui D. Nicu i 10 galbeni lui Pikipio, ca sa studieze tot
la Constantinopole , I 9
Decretul Domnitorului catre departamental credintki pentru Pikio . , Idem
Statul lefilor la finea anului 1849 , I v' A 1 Idem

www.dacoromanica.ro
 279
Pagina.

Moldova . . T
Venirea lui Gr. Ghica nepropice culture'
,J .i 9
Idem
Desfiintarea Epitropiei scedelor i alipirea acestora la departamen tul Vor-
niciel averilor bisericescl. Decretul Domnesc relativ Idem
in Februarie 1850 se desaintz i comitetul central
Ce r6mane sub deosebita Epitropie. ? m
O miscare favorabila progresului sclelor in ultimele luni ale luT 1849 Idem
Primirea scolaruluI petitionar, V. A. Urechii, de catre Domnitorul Gr.
Ghica, asigurarile Domnitorului a se va redeschide Academia idem
Epitropia desfiintza In 1849 bursa djn strainnate a lui G. Panaitescu
pentru pictura i litografie . Idem
Gr. Ghica continua Inca mult1 anT acsta bursa Idem
Vornicul bisericesc P. Casimir acord bursa lui G. Eraclid din Roman Idem
Alt ajutor de 70 galbenT anual luT loan Alinescu, medicinist la Viena,
acordat tot de P. Casimir Idem
Cultura generald Idem
Literatura didacticii reja un avdnt Idem
Geometria lui Sirot, aritmetica lui Francoeur, ambele traduse de I. Pop Idem
Eforia cheltuia i bani pentru cump6rare de call fad folos: Enchiridion ;
230 galbeni lui Pascal Iancu, ca sa tiparesca un vocabular-dialog turcesc,
rusesc si romanesc Idem
Caimacamul recomanda in Maid 1849 comentarul dreptultd comercial a
lul T. A Rali 10 si 11
Waltenstein reorganisza muz6u1 din Bucuresci . . 11
Ce maT lipsea muzului, ca sa fie perfect(1)? Idem
Progresul musicel, Ludovig Guglielmi propune Domnitorulul irbeia haft-
intarea unel scede filarmonice nationale. La ce trebue a servi scla? . . Idem
Arch. Visarion propune reorganisarea asepmntului coral . . . . Idem
A. Petrino profesor de musica vocala i instrumental. Idem
Anil./ 1856 13
Numirea une! comisiuni spre a alcatui o noui programi scolara . . , . Idem
Eforia chibzuesce redeschidcrea gimnasiului in localul mitohuluI mitropo-
liei. Prin afis Domnesc Eforia cap6tA incuviintare . . Idem
Domnitorul continua a trimite bursierl pe contul Statului in institutul
privat a WI Monti Idem
Tinerii in institutul Monti . Idem
Monti subventionat cu 350 galbenI., . . Idem
Alt ajutor de 1.000 le! lul Canela, director de sc614 privaiii in Buda Idem
6.000 leI gratificatie lui Gianiloni Ludovig Idem
Domnitorul vizitza sc6la privata a luI Carol Bucholtzer, subventiune. Idem
Eforia priveghiazi instituturile private. Se urmaresce inchiderea sclelor
neautorisate 14
Raportul comisiunei intocmita pentru alcatuirea programe! invdtamn-
tului in Bade din Mun tenia Idem
Programa studiilor in scelele primare . . . . 14-15
Idem idem in colegiuri set"' gimnasiI 15

www.dacoromanica.ro
 280
Pagina

Programa studiilor in facultn , 16-47

Programa in detalia de materiile predate In gimnasiile din BucurescI
Craiova cu cate 6 clase i 17
Cursurile facultative. CursurI speciale de Iegi. Curs special de matematiel 17-18
Observatiile comisiuneI la acst programa 18
Comisia propune si un stat anume pentru lelile personalului didactic. Idem
Eforia priveghiazi afacerea cartilor didactice i regulki socotelele sc6-
lelor pe 1847-1850 . Idem
Raportul departamentuluT credinteI de socotelele scalelor hana facun
economie In suma de 1.450.000 leT se Woreb vistieriei si nu se lasa sealelor 19
Ofisul luI Barbu Dimitrie tirbei catre departamentul credinleT, asupra
acestuI raport e Idem
Prescutare de socotla easel colegiuluI de la 1847-1850 inclusiv . Idem
Ofisul domnesc ca s inceteze risipa de bani clan ea lefl pentru facere de
earn didactice. Dotnnitorul cere manuscrisele pro fesorilor 20
Raspunsul EforieT scalelor asupra acesteI afacerI. CarI sunt profesoril cu
uvragiile lor, pentru earl a1 primit simbrie ...... . . . . Idem
Asupra acestuI raport Domnitorul tirbehl intocmesce o comisiune care
sa cerceteze uvragiile cele mal de trebuinp in sera Carl sunt aceste uvragii ? 21
A.tributiunile comisiuneI . . . . . . Idem
Comisiunea, in 20 Iunie, recomanda cate-va uvragil ca bune Idem
Hill, membru In comisiune, propune respingerea traducereI luT B. Boerescu
Visul luI Seipione. de Cicero. Comisiunea o respinge 21 si 22
Domnitorul In 17 Octombre ordona deschiderea scalelor de la 1 Ianuarie
1851. Ebria alege profesoriT i clasifica elevil 22
Principiile recomandate de domnitor asupra invatatureI. Recta linibel ro-
mane dreptul sAil firesc in scale. Limba latina, francesa, germana . . . . Idern
Dispositiuni prin earl' se favorisza admisiunea la functiunile publice ab-
solventa sclelor publice Idem
Eforia numesce duoi comisiunI, ca sA cerceteze s clasifice pe eleviI ce
vor cere stt intre in scale Idem
Clasificatiunea elevilor la scalele primare se vor face de inse4 profesoril.
Pentru cursurile speciale tineriT trebue a depune un. examen general . 23
Eforia se ocupa de localele de scale Idern
Se ordona prin ofis domnesc redeschiderea scrilelor din judele . . Idem
Actele EforieT relative la redeschiderea acestor scale. 1) Circulara catre
carmuitora de judete si dea raport despre starea localurilor de scala. 2) Pu-

,
blicana EforieI in jurnalul .Vestitorul. pentru alegerea profesorifor de scoll
judetene
Programa definitiv adoptata pen tru cele 4 clase primare
Idem
24
Domnitorul ordona Eforiel sa inceteza cu plata de left la profesorii gina-
nasiuluT, de la 1 Decembre; sa nu platsci de cat acelor profesen, ce aa pri-
mit definitiva intarire 7
25
Eforia raspunde a profesora n'all inceput a preda, dar sunt in diferite
comisiunl si de aceea sunt plitin. Adaoga si unele modificatiuni ib programul
gimnasiului Idem

www.dacoromanica.ro
 281
Pagina.

La 30 Decembre Eforia arti resultatul lucririlor inaintate; 214 elevi

Inscrisi; statul personalului Scald, din vechiI profesor! Idem
Eforia mal cere scat& primar in cularea de Verde, si infiintarea clase!
a IV in coloirea de Negru (LucacI) . . Idem
Scalele vor incepe la 8 Ianuarie 1851. . . , Idern
Se decide a se organisa .facultatea inginerieIK Idem
Conditiunl de admisiune in acsti scala 26
Se publici concurs pe Oiva de .15 Aprilie 1851 pentru catedrele vacante
de la facultatea de legI s't de inginerie; la 20 Lillie peniru cea de istorie . Idem
Tot la 20 Iunie concurs pentru catedrele de logici, morali, istoria natu-
rail, fisici i chimie . . a Idem
Scala militar de =leg se redeschide si ea. Sumele acordate din bugetul
scalelor, Domnitorul o visitzi Idern
Seminarul mitropolitan se reorganiszi si el, asemenea i cele eparchiale
din tri Idem
Programul seminariilor de profesorul Nifon BAliseseu . . . . . . Idem
Se decide ornanisarea uneI pepeniere centrale de du01 in 1850. Se orga-
nis& si o ferm. model. Se intocmesce o comisiuna ca si fad, regulamentul
acesteI ferme model . . Idem
tirbei cere EforieY i organisarea uneI scale de arte si me4teugurl . 27
In Moldova se redeschid si se reorganisez de asemene scalele . . . Idem
Divanul general in locul Adunrel obstesci . Idem
Gr. Ghica trimite la Divan si proiectul de regulament al scalelor, lucrat
de o comisiune, dar mal ales de Petrache Casimir; la finea lul Septembre
Casimir mire . Idem
Divanul obstesc adopti regulamentul acesta, care s si puse in lucrare . him
Reinfiintarea internatelor de Mel!. Raportul departamen tul invtlturelor
publice in acsti privinti Idem
Condifiunile de admitere 28
Internatul nu se deschide la data hotiritA Idem
Pentru sc61A de fete se cumpri casele postelnicului Ion Ghica. Anaforatta
sfatult0 administrativ in privinta acestel scale, si resolutia Domnitorula . Idem
G. S'ttlescu conduce reorganisatia scalelor 29
Noul regulament acolar este superior tuluror legilor scolare anteriare; el
asiguri gratuitatea invtamntului in Moldova ; etc . ldem
Linaba nationali va fi singurul organ de invtimnt . Ilem
Cele 4 facultifI in invtatura inaltd Idem
Sectiunile facultiteI filosofice Idem
Prevedere In redactarea nouei legl scolare
col pedago,gice pentru a forma profesor! primed
Profesorii In vitmantultti secundar si superior
.... Idem
Idem
Idem
TinerI trimisI la universitg streine Idem
Crjile didactice, traduse dupe artile usitate in Prusia. Crtile premiate. Idem
Noua lege infiintzi scot' pe la sate, scopttl pentru care se inflintzi . . Idem
63 soon sitescI infiinlate mai ales pe mosiile mnistirescl . . Idern

www.dacoromanica.ro
 282
Pagina.

Hris6ve de tArgurl i iarmarce se vor da numai proprietarulta, ce va area

pe mo0a sa se-61A elementarA . t s Idem
Programa scaelor elementare . . . . 29.-30
Elevi silitort de la sate se vor trimite prin cancan la sela judetuluY, ca
ebeltula StatuluY 't 30
Obiectele invdtate in curs de 4 anl la sclele Wesel Idem
Sclele primare din IasI . . t, Idem
Seedele de fete in tte repdintele linutale Idem
Internate pe lingi fie-care se611 de fete Idem
In& 2 scoli filiale de fete in IasY Idem
Programa sclelor de fete 30-31
Interne la sela din Iasl, pentru ase forma invtAtre pe la sclele-de fete. 31
Aceste vor fnvAta 5 ani cursul obicinuit, plus 2 anl pedagogia . . . . Idem
Ce se cere pentru InvtAtora sAteser? . . Idein
Cursurt primare la scla de meseril si la disArml, Idem
Scoll primare armenesd i evreesd Idem
lnvq,Am6ntul secundar : seolile reale, ferma model, scolile gimnasialle Idem
Unde se infii*zA sclele reale 9 Idem
Programa sclelor reale. Obiectele obligatorit Idern
Obiectele speciale, seolara obligap a's1 alege eAte unul mAcar 32
Limbele streine se Inv* in gimnasia . Idem
Ferma model . . ldem
Gimnasiul cu 7 clase, obiectele ce se predaA
de mf4e i chirurgie la facultatea de medicinit Idem IdeaSc6I6.

Legea cea nouA ( 64) relativ la seminaril . . ......

La scla de chirurgie se cere o clinicA ae veterinArie -

. .
84 dispune ci departamentul invrturilor publice e insAreinat eu admi-
ldem
Idem

nistrarea saelor din Principat 33

Sfatul seolar i inspectorul general. Atributiunile lor . . . . . . Idem
.

Numirea profesorilor prin conctu.s. Sc6la preparanda de la TreI lerarchl. . Idem

Inamovibi litatea corpuluI profesoral k Idem
200 prevede biblioteca. Indatoririle editorilor i redactorilor de jurnale. Idem

medicinA, eta. ...

Buget anual pentru instrumente de fisicA i chimie, geometrie, mecanica,

Scedele private depind de departamentul invq.AtureI publice .

. . Idem
Idem
Supresiunea pedepselor corporale din sele Idem
Cererea Episcopulu de Roman de a chirotni preop netrecup prin se-
minara. Respingerea cererei 33-34
Primal rnd de &Oft din sela de arte, sd maistri cu atestate . . . . 34
Anaforaua sfatulta si malta resolutie, pentru suma acordati elevilor ce
v,or iei maistri din scla de arte 0 mestesuguri, 'cite 500 lel de fie-care si
cheltuiala drumulul . . , . . . Idem
Tinera moldovenl, bursied in strAin6tate, pe anul 1850, N. Ioneseu si V.
Donid chemap a se reintrce in 1611 . . . . Idem
Bugetul sclelor inainte de noua lege. Bugetul la inceputul luT 1850. . 35
Decretul lui Barbu tirbeieg pentru organisarea und galera de tablourY. Idem

www.dacoromanica.ro
 286
Pagina.

Wallenstein -numit conservator al acestei galeriI . . . . . . Idem

3 tablourl represintind incoronarea luT tirbeid la 4 Ianuarie . . . Rem
Se dad 400 galben1 artistuluT Satrnari, acompt pentru aceste 3 tablourl. Idem
Musica In 1850; activitatea capelmaistruluI Herfuer. Arch. Visarion. Lu-
crrile luT Flechtenmacher pentru teatru din Iasi, Wachmann pentru cel
din Bucuresci 36
Trupa francesA In IasT, opera italianA in Bucurese . . Idem
Gramatica vocal a luT Petrino-IasI Idem
Piesele din repertorul rominesc . . . Mein
Efemeridele sciintifice din 1880: instrumentele de fisia la BucurescI Iideetnm

Opera principelui N. Sulu

Guvernul moldav i expositia din Londra, in palatal de cristal . Idem
Comisiunea insArcinatA cu adunarea obiectelor de expus la Londra . Idem
M. Kogillniceanu insArcinat a preda la Constantinopole aceste ohiecte . Idem
Luerrile de arheologie i istorie in Moldova: lucrarea luT N. Istrate . Idem
&Ma de aplicatie pe timpul iernei pentra aspirantil de ingineri la po-
dud sJ sosele. Seek se deschise abia in iarna anuluI 1851-1852 . . . . Idem

Jurnalul Zimbrul a lui T. Codrescu, etc. ......

Albina rominesca si gazeta de Moldova, ale NI G. Asaki . . .

. . . .
. . Idem

Expositiunea a 235 obiecte din seek de meseriT, in 1850, 30 Aprilie

37

Domnitorul o visitezi Idem

Ternelia casirmel de la Copou, architect profesorul A. Costinescu . . . Idem
Spatarul Grigore Cuza succede lui Nicu Ghica la departamental bisericesc Idem
Examenele de iarni din 14-28 Februarie . Idem
Infiintarea gridinel Kiselef Idem
Escursiunea luT Gr. Ghica In Nordul MoldoveT in 1850, visited& scelele
La Tergu-Nemtu se pane teruelia scleI primare. Gr. Ghica done si el 3.000
leT arhitectuluT j meseriasilor . . . . . Idem
Anul 1851-1852 ..... . . . 39
Sfestanie la 3 Ianuarie 1851, pentru redeschiderea sclelor Idem
Profesorii nuoT, numifi prin concurs. Cine sunt anume? . . Idem
Statul lefilor aprobat de B. tirbeid, cu 6re-care reserve , 39-40
Eforia cere aprobare pentru tiprirea unuT Catehism . 40.
Cursul de filosofie sA remn nefacut un an. L Zalomit insrcinat cu pre-
darea IstorieT universale Idem
Eforia cere intrirea provisorie,a luT Zalomit pentru filosofie, de la ciaseis
IVVI, cu o 1.000 leT pe luni Idem
Istoria natual in clam IV si fisica intea V Idern
Orariul gimnasiuluI din BucurescI Idem
Desfiintarea contractelor cu Monti, Varaigne Hurard Idem
Lul Monti Eforia nevoit, aq da ca despigubire 47.750 leT . . Idem
Monti director internatuluT de la colegid. Actele pentru acesta Idem
Lefa luT Monti. 4 41
Ebria dobndesce de la Domnitor, din casa StatuluT, 850.000 !el' pe a-
nal 1851 Iderri

www.dacoromanica.ro
 284
Pagitta.

Deschiderea scdlelor din Cerner, JiT, Trgovite, Slatina, Brila, la Fe-

bruarie 1851 . . . . , , 41
Profesorilor din judete li s'iid &nit mil de po0i, spre a merge la post , Idol
ti

Severin. .
CraioveniT 0 locuitoriT din alte judete se jeluesc n'arl, 71,1.. .Re.sol.ut ia
lul von
Scrila de la Ro0I-de-Vede se strOmuti in Migurele, cea din Cerner la
' . . . . Idem
Scoila la Caracat . . . - , . . .., . ,,. . Idem
Pentru a activa deschiderea sc6lelor din judete, Eforia cumpiri o cAruti
non& cu care directorul saelor si mrgi prin judete, pentru a gribi reinfi-
intarea sclelor pia In Septernbre . , . .- Idem
Cumulul de catedre. . . -. . . . . .. ,
Departamentul inclmni pe Eforie si nu ingiclue ca L ,Zalomit si predea idem
2 cursuri. .. ..
Preotul Al. Popescu profesor prin concurs la catedra de Catehism a liceuluI 42idem
Concurs pentru 4 catedre , . Idem
-slulius Bara, doctor, profesor de Istoria naturali la colegiul din Bucuresc! Idem
Concurstul pentru catedrele de legi si matematici . , . Idem
La 14 Iulie 1851 solemnitat a examenulu general 0 impirtirea premiilor Idem
Discursul domnitoruldi tirbeid. Populatiunea scolari pin& in Iunie 1851 Idem
Ebria plAnuesce (in 4851-52) a clidi o casi pen tru un internat de 300
de elevi, pe un loe al ministirei. .. Ideal
Nuol dispositiuni ale Eforiel cu reinceperea noulul an acolar . . . .., . Idem
Raportul Eforiei sclelor la , tirbeiti vodi 43 44
Tabla de invkiturile, ce ad a se urma in cele 6 clase ale gimnasiulu1 din
Bucuresci, pe anul 1851-1852. Clasele complimentare (VII 0 VIII) . . 44-45
Programul acesta mai primesce modificir! 45
I. Pop numit inspector in colegiii (sub-director), la 1 Septembrc 1851.
Obligatiunile luI . .* -. . , . . ,. . . . 0 , , . , . . . . Idein
Decretul Domnesc relativ la acsti numire 0 modificirile in programul
proectat de Eforie pentru colegiO . . . 45-46
Cursurile de legY deschise la 15 Noembre . .46
Intirirea personalulut facultite de leg! - Idem
Reorganisarea gimnasiulul din Craiova. Clasa III uniti ca IV. Idem
Profesorul B. Caloianu raportzi insil ci sunt elevI pentru cite-0 4 clase Idem
Profesori numir la acel gimnasi . _. . .,,46-47
Subventiune de 400 galbeni pe an pensionatului Rairnond din Craiova 46
Incercare de inovarune in orariul scaelor primare din capitald. . . . 47
Pedpsa corporal& desfiintati in Tra Romansci prin acirculari catre
D-na profesor! de clasa III ai IV primaria Idem
Eforia cere a se infiinta inspector! pentru scedele din judete, cicl numa
un revisor nu ajunge. Eforia cere Inca.' 2 revisor!. Serdarul Christofor Butate
ai Simonide, cu lfi de 800 lei lunar ..... .
SOrbitorile ce se in peste an . , ........., ......47-48
Numirea de profesorI la sclele normale din judete
, . .

. . . 148

www.dacoromanica.ro
 285
Pagina.

Jurnalul EforieT pentru deschiderea. de scoll primare prin judge. Profe-

soril numill, inlesnirile si Indatoririle lar. 48-49
Inca o scel primara intre colerea de Verde 0 Albastru, pentru inlesni-
rea copiilor, posturT de suplinitorT 49
Eforia ocupandu-se de cartile didactice. Nuinire de comisiune pentru cer-
cetarea une! aritmeticT .. 4 . . .

Comisiunea intershe lucrarea sa. Jurnalul EforieT hotresce totusT: sa. se

49-50
tipfirsca manualul de aritmeticfi a luT A. Marin in 5.000 exemplare; ce sa
se predea in cele 4 clase? 50
La 21 Aprilie Eforia serie directorului tipografieT Andrei Adamovicl pen-
tru acsta Idem
La. 3 Septembre Alexe Marin presintti un manual prescurtat de aritme-
tica pentru clase I si a II primare. Resolutia lul P. Poenaru. Comisiunea ;
A. Orescu, Pavel Vioreanu
Alta aritmetica a WI Stileseu V.; apol a lul A. G. Poenaru. Eforia le re-
comandi pe cate trele comisiuneI (Orescu, Pavel) spre cercetare . . . . Idem
Comptul imprimatulul celar 5.000 de exemplare (8.139 lei, parale 20) din
aritmetica luT Marin . Idem
Se mal da luT Alexe Marin, pe langA suma de leI 1.481, parale 20, Inca
1.000 leT .. . . Idem
ModificatiunT la regulamentul confectionareT cartilor didactice . . . Idem
Dictionarul Eleno-roman a luI G. Ienide. Domnitorul aproba a se plAti
luT Inide pentru acsta. Cat? Idem
Barbu D. tirbeill ocupat de redactiunea Fiei ScItesci . . Idem
&eta de fete de la Sf. Spiridon. Actele relative. Se propune o subventie
de 600 galbeni pe an pensionatukt1 Contese1 de Grands-Pres . 52
Directora scelel de fete de la Sf. Spiridon : Polcovniceasa Iacobsohn . Idem
Pana la &ire& localuluI se inchiriaza casa luT Mauuc pe podul TerguluT-
de-afara . . , . . . . Idem
Scela de fete din Cralova . . Idem
Moldova. . . . . Idem
Gazeta de Moldova anunta desbaterea asupra nouluI aseOment al scele-
lor (articoluI lui A.saki) . 52-53
Promulgarea de Ghica a noulul aselemnt scolar, in 1 Ianuarie 1851 53
Examenele de iarna se in in Aprilie 1851. La Socola ins& la 5-15 Fe-
bruarie . . . Idem
Ghica visited la 18 Aprilie scela de fete de sub directia D-luT D. tza-
rescu Idem
La 15 Iulie se termina examen ele de vera in idem
Deschiderea internatulul de bietI pe anul 1851.1.852
Buletinul oficial i gazeta de Moldova publica acsta ; 120 elevi: 80 bur-
sierl, 40 solventI cu 2.000 leT anual. Conditiile de admitere 53-54
Se scade pretul solventilor de la 2.000 la 1.200 anual. Anaforaua sfatu-
luY carmuitor i resolutia DomnitoruluT . 54
Entusiasmul redeschiderei acestuT lice . tIdem

www.dacoromanica.ro
 986
Pagina.

Aug. Tr. Laurian, in locul luT G-. Siulescu, reorganisza liceul, ajutat de
N. Ionescu, Chinezu i Cosin 54-55
Zacharia Colurnb pred latina
VechiI profesorI rimasI: Vasiliu, Pop, Econ. G. Ionescu, Partenie Antoniu
Patriciu 55
Director internatuluY Part. Patriciu
Cursul de sciinte naturale: Stamate : Cursul superior, Gr. Cobalcescu
cursul inferior. Iordan limba frances cursul superior, Metaxa limba elina. Idem
Ocupatiunea russea continue. Guvernul introduce linaba rusa in seminar,
ha s'r in gimnasii. Cohsulul rus recomandi mal multe persone din Basarabia Idem
Gr. Ghic,a aproba pe Al. Rateo Idem
Se serie consultdui ea si vin Ratcu cu lea de 6.000 lel anual plus spe-
sele drumulul Mem
Ratco cere 6.000 lei cheltuiala drumului, la 8 Fehruarie 1852. I se aprohii Idem
In anul 1851 s'ad redeschis numdi 4 clase, a V se infiint in 1852 s. a.
m. d. In cat 7 clase complecte sunt in 1855 Idem
Ce ail devenit elevii din clasa mal inaintata a redeschisulul liceu; Dabija
Culianu, Marzeseu, etc.? Idem
Se simte imbunatfitire si in scedele primare, prin inspectia activa a luI
Laurian Idem
Dificultatile scOlelor primare din judete pentru local si material . . . Idem
Incercarea de a se mari bugetul sofdelor, Sfatul Administrativ nu aproba 56
Anaforaua sfatuluI pentru a inlesni linerea soilelor din trgurile tinco-
tale din veniturile sc610 iar nu din eforiile acelor trgurY . . . . , . . Idem
Eforiile judetene obligate numaI de a trimite in comptul lor la Iasi cate 2
scolad pen tru ac la de arte, si acsta pentru cate-va eforii: anaforaua sfa-
tului Idem
La 18 Iunie (vacantia sosise) se deschide soila publica din Dorohoii . Idem
350 leI, donallde D. Hasuas, se6lei din FalticenI peratru carp la elevil sracI 57
Vasile Apostoleanu numit la 4 Ianuarie 1851 inspectorul so5lelor din dis-
tridte ldem
Seerla de fete sub directia lul Lazreseu, D-na Fani Enhard, angajat ca
guvernant i profesora de lucru la acsti seed& Idem
Reorganisarea seminaruluI Veniamin A.naforaua Divanulul obstesc. Re-
solutia. Legea i progTamul seminaruluT Veniamin Idem
&Mete catihetice linutale conservate 57-58
Noua lega a serninarului judecata de D. profesor Erbiceanu . . 58
Profesoril ee ali fost chemag la se ninariii in 1851 Idem
Gr. Ghica, visitand Hui, alege ham* casele pentru seminar, care s'a des-.
chis In Octombre 1851, dupe planul %cut de Suchopan, egumenul de Dol-
jescI . Idem
Cultura generald , Idem
Sc6lele romane pentru israelitY. Programa acelor scQli. Intretinerea 58-59
In IasI niel un pas nu s'a fcut in acest privinta
Alex. Teriachiu oranduit de domnitor a merge in Prusia sa studieze or-
ganisatia sclelor. Idem

www.dacoromanica.ro
 287
Pagina.

40 galbenT pe an lta G. Popovid care studia medicina la Lemberg. . 59

Gr. Ghica donza 6.000 leT cabinetuluT de sciinte naturale Idem
Concurs intre geometri pentru un nod plan topografic al Iasilor . . Idem
Eclipsa din Iulie '1851. studiat de Th. Stamati. Po'mica din asta causa
In jurnalele Zimbru i gazeta de Moldova Idem
Egumenul grec de la TreI-IerarchI vopsesce rara control icemele vechI Idern
G. Maki protestza Idem
Egumenul grec a topit policanprul cel mare de la Vasile Lupu. ScolariI
inflacarag de la ora de retorica a profesoruluI N. Gusti, ameninla
pe egumen ca. !I smulg barba de va topi i al II policandru. Acest policandru
e scpat Idem
Redeschiderea bisericeI la 2 Decembre 1851. 60
Asaki protege pictura. Tabloul Wane de lg Baia a luI tefan cel Mare Idem
InTra Romansca Domnitorul acord protectiune maI efic,ace frumselor
arte Ideal
Se cumpara cate-va tablour4 de la pictorul Leca pentru museul de pictura
Raportul Eforid spitalelor Idem
P. Alexandru cu bursa de 4 ani, din casa scalelor, spre a studia pictura
Roma. La 1856 el e la Paria Idem
aPlanul pentru un conservator romanesc . . . a inmanat luT tirbeifi Idem
Resolutia nefavorabili a luI tirbei Idem
Proectul cu resolutia, trimis la Eforie. Resolutia Eforid Idem
Arti$tiT Wachmann 0 Wiest Mena
Proectul lui -Wiest pentru o scal de musica. Resolutia maI favorabil a
luitirbeia idem
Subscriptiune, culsa prin reinfiintarea societateI filarmonice, pentru a se
realisa proectul lul Wiest. Eforia primesce. Domnitorul randuesce comitetul
pentru adunarea subscriptiunilor Idem
Teatru National, Alexandri 0 Millo. Teodorini 0 Poni. Teodoru i Bonciu
D-nele Sterian, Gabriela (Luchian) si Nini Valen i 61.
Repertoriul dramatic din 1850-52. Poetul Romantic, Cucema Chirita,
Un trantor cat dece, Musa de la BurdujenI, oldan Viteazul, 'Inturnarea
Plae$ilor, Bravo de Venetia, Schyloc (Neguttorul din Venetia) 61-62
Beneficia pentru incendiatil din Barlad 61
Matd Millo calatorind spre Bucuresci. 62
Trupa francesa sub Delmary Idem
Millo oprit a trece in Tra Romnsca. Millo la Bucuresd. Int6rcerea la Ia$T Iden
Opera italiana la Ia$T. Pietro Tozolli, D-na Tufaldi. . . Ideni
Artistil Conski, Miculi i Frankelstein la Ia$T i Bucuresd Idem
Miculi serie musictl romana Idem
Comisiunea de cartI didactice din BucurescI, la 1851. Carp aprobate prin
decret donanesc Idem
Tinerea registrelor de A. Pop. Gramatica roman& de I. Pop. Epitomae
Historiae Graecae de Maxim. Geografia de Genili. Gramatica romano-ger-
mana de Limburg. Introductio inalinguam latinam, de Maxim. Isus Hristos
sa legea noui,.de Peneseu. Abecedar roman de G. S6ulescu. Gramatica ro-

www.dacoromanica.ro
 288
Pagina.

mtina de Vasile Ianovici. Gramatica rointina de K. Platon. Gramatica ro-

mAnii de N. Mcbrescu. Dictionaras romnesc de Stamati. Prescurtare de geo-
wrafie
t sfAnta de archiereul Dionisie. Urziri istorice de Neat Scriban. Geo-
metria descriptiva de A. Orascu. Logica judeatorsca de Al. Aman. 0 ser,16-
time la Ora, de Ant. Pana 62
Fabule, de S6rbu. Dictionarul eleno-romAna de Ioanid Llem
Librarul Ioanid editza cArti rele Idem
Pleiada de barb* din Moldova 63
Literatura cA4utA in Bucuresdi Mein
Schwartzenberg i gazeta Transilvaniel Idem
Gr. Ghica calatoresce in Moldova Mere
Mihul StArcea de N. Istrate. Polemica in privinla lui Idem
Fundatiunea jurnalului Zimbrul i supresiunea luI Idem
Presa Bucuresci, Iasi, Galati si Ardeal ideM
Junimea ronad nei, jurnal publicat la Paris 64
Alegezea mitropolitulul Sofronie Miclescu Idem
Donatiunea lui Gr. Krupeski pentru scle Idem
Alergare de cal la IasT Idem
Sigiliul numicipalitAteT Iasilor Idern
Gap. IV. Anul 1852-1855 65
Redeschiderea sclelor. Dividerea clasel I-a gimnasiale in 2 sectiunl. Ori-
ginea gimnasiului Lazar. Raportul despre acsta. Publicatiunea relativa in
Vestitorul romAnesc Idem
Fondul easel sclelor speculat, Lop,r. I. Vckr...escu se imprumuta din acest
fond 66
Religiunea adaosA in programul gimnasiuluI la 1853 Idem
Limba ,Latina continua in clasa VI. CAte 1 profesor de fie-care chg. Ra-
portul Eforid ad-hoc. Limba roman& studiata comparativ eu latina . . Itlem
Lefile profesorilor 67
Evenimentele politice impedicA scola 68
Ocupagune nou. russca. Gr. Ghica prasesce tronul. Generalul Urusof
In fruntea guvernultd moldav. Generalul Budberg la munteni i presedite
divanului ambelor Principate. Contele Ostensaken vice-presedinte in Mol-
dova. Acte relative la scoll din timpul ocupatiuner rusesci . Idem
Budgetul pe 1854 si raportul catre generalul Budberg Idem
Adaosele la buget pe 1854 Idem
Pensionatul de fete din Sf. Spiridon. Scla din PloescI 69
Bugetul sclelor muntene pe 1855. Lista profesorilor de la St. Saya la 1854. Idem
Facultatea de drept din Bucurescl in 1855 70
Ingineria civilA. &Cola relativa f=
Idem
Bursied n strintate Idem
Museu, bibliotecA, pinacoteca, etc , .. . . , Idem
Pensionatul Elisabetan Idem
Saga de fete la 8latina . . . Idern
Simeon Marcovici demisionz de la catedra i tr&e la Eforie. A. Drugeanu
suplinesce retorica . . . . Idem

www.dacoromanica.ro
 289
Pagina.

humalul pentru numirea ca profesor de istorie la Sf. Saya a luT Alecu

Kretescu .. , . . 70
Nestor si Iacomi profesorY 71
Jurnalul Eforiel pentru numirea luT Andrei:6 Nestor ca adjunt si a unor
supleang. Mihail Capatineanu si M. Iacomi supleantI Idem
Serdarul Genili mort. Paul Dimitrie iserban Alexandrescu suplinitorT 72
Decretul de numire a luT Drugeanu in locul luT Sim. Marcovid . . Idem
Concurs pentru catedrele vacante de la Sf. Saya, Craiova i judete . 72-73
Roques suplinitor de limta francesa 73
Catedrele de la Sf. Saya ND 73-74
D. Theot demisionza de la limba francesii. Monti-chiamat a'l inlocui. 74
Domnitorul aprobi infiintarea unuT al II-lea internat de 20 stipendiAT . Idem
Pensionatul Riureanu i Bucholtzer . Idem
Prefacerile de la girnnasiul din Craiova. Infiintarea clase! IV gimnasiale.
Profesorul Fontanini la clasa IV. Asemene Dufour la clasa IV si V . . 75
Prohibitiunea cumululuT de catedre Idem
Ordinul Eforiel catre profesoriT gimnasiuluT, s oblige pe scolarT a redacta
lectiunile
Jurnalul Eforiei pentru acordare de premiT la scolarT ...
Wei preoti1 pot fi preferitT ca invaltorT de religiune in scoMele judetene
Idem
76

ca invatatorT satescI Idem

Infiintarea catedreT de limba latink la clasa IV Idem
Facultatea de drept in 1852-1853 76-77
G. Costaforu profesor de drept civil si penal 77
Raportul In! Bozianu asupra faculttet tefan Ferechide la catedra de
drept administrativ 77-78
Programul facultaleT de drept din '1853 . 4 78
Domnitorul nu incuviintza programul Idem
Raport no la Domnitor in acsta privinta Program noil i oraria al fa-
cultateT de drept 79-80
Primul contingent de absolventi aT facultateT de drept cu numele lor. . 81
Raportul departamentuluT credinteT ctre Domn in privinta acestui con-
tingent .. 8L-82
Departamentul dreptate al PrincipatuluT rornanesci citre departa-
mentul credinteT pentru tinerii absolvent1 al facultatel de drept 82-83
Numele tinerilor i gradul Invatturel, din 27 Ianuarie 1855 83.
Reforma serail muntya. din 1855
Neajunsurile ce le vede ministrul din causa relei sisteme 83-84
Consecintele acestei rele sisteme: tinerime us6rA, trandav, fara principii,
rebel, pretentilis, infumurata, etc . 84
Reforma dupe programa francesa de sub imperil'''. Consiliul profesoral Idem
Programul proiectat de ministru Idem
Resolutia Domnitorului asupra raportuluI ministrulut. Observarile ce le
face Domnitorul Idem
Departamentul credintei comunica. programa si resolutiunea Domnesci in
cercetarea EforieT, care orandueste o co nisiune 84 85
49

www.dacoromanica.ro
 290
Pagina.

Subventiune anuala fiuluT luf S. Marcovici, rnedieinist la Paris. Refus

ajutor lui B. Boerescu spre a continua drep tul la Paris. 1854 Paul Vioreanuu
Mine burs de 250 galbeni, ca sa faca dreptul la Paris 85
Tineril bursieri trimesi in 1855 sunt: Dual studenti la drept, unul ingi-
neria civila, unul studiul pedagogid Idem
El se vor trimite prin concurs. Regulele concursului Idem
Art. 1. cere de la concurenti bacalaure,atul. Niel unul din scolarii ce ur-
ma cursurile superire de drept i inginerie la Sf. Saya, nu avea diplome
de bacalaureat 86
Protestul lui C.Boerescu, C. Exarcu, V. Petrescu la Eforia sciilelor contra
acestuI articol Idem
Raportul Eforiei la Domn, prin care cere inc o a V-a burs pentru ma-
tematici 86-87
Hotrirea de incuviintare a acestei cereri, de cdtre Domnitor 87
Numirea comisiunei pentru examinarea persnei destinate pentru studiul
pedagogiei Idem
Efectul protestului scolarilor contra cererei bacalaureatului : jurnalul
Eforiei cu modificarile fcute concursului 87-88
Fiul logofauldScarlat Gr. Ghica, trimis in Franta pe contul EforieT, tara
concurs, spre a studia dreptul. Actele relative: petitia logofetului, Domnito-
rul pune resolutia: .s nu se mai amane a sa trinaiterea, adresa secretaria-
tului catre Eforie. Eforia 11 trimite pe 4 anI, cu 240 galbenT pe an -I- 40
galbeni cheltuiala drumuluI I 88-89
Raportul Eforief la Domn pentru resultatul concursului de la 1 Septem-
bre 1855: s'a presentat numaI pentru pedagogie institutor Gr. Vldescu din
FocsanI. Notele obtinute d candidat. Eforia e de prere a i 'se acorda bursa. 89
Se proiectza in 19 Iulie 1855 a se mal' trimite in strdintate: 2 tineri
pentru agricultura si 2 la o scla de arte. Petru Aurelian se presinta a fi
trimis pentru agricultura Idem
Bugetul sclei de agricultura, cheltuelile acestel scoli si a sceblei de dulp 90
25 elevI interni in acest scedd, 1 profesor de agronomie si 1, de limba
romn . . Idem
Totusi pentru acsta sola 1 revisor si I inspector ate ou 800 si 945 lei
lunar . <

Mai era in personalul sclei un mester ferar si 1 mester lemnar . . Idem

Persnnalul scedel de duli: un saditor de chnili (9.729 lei), 2 familii mila-
neze si un colaborator (publicist) cate 200 le) lunar
Venitul scedei de arte, cheltuelile ei . Idena
Ucenicl interni. Personalul sclei. Bugetul cumprdrei de instrumente Idern
Oficiul Domnitorului tibei catre Eforie pentru proectul de sc614 de co-
presentat de marele Clucer Bengescu II 90-91
Eforia primesce infiintarea sc6lei de comer. Chibzuirile sale 91
Programa scleT cornerciale 91-92
Resolutia Domnitorului a e peste putint a se intoctni de o-dat complect
acsta sc61a. Intocmirea lui 92
Lucrul rmne baltd pana in 1857 Idem

www.dacoromanica.ro
 291
Paguul.

Decretul Caimacamulul Alex. D. Ghica, din 11 Ghenarie 1857, pentru

scal de comercia 92-93
Marcu Antoniu Canini cere s fondeze, cu aprobarea guvernuluI, un in-
stitut filologo-sciinlifico-comercial 93
Scala ost*sc continua cu subventiune din casa scalelor. Generalul Bud-
berg in favarea eI Idem
Eforia preocopndu-se in 1855 de scala normala preparanda de institu-
tog i institutare. 30 bursierY de la Sf. Saya, 10 fete bursiere pentru acst
scald. Idem
Raportul EforieI scalelor dire Domnitor in privinta acesteI scale normale. 93-94
Pensionatul de fete de la SE Spiridon. Actele relative pentru cldirea luI. 94-97
Tate lucrarile de corespondenta nu daa resultatul dorit. Fetele continua
a fi bursiere prin pensionate private 97
Ana Iacobsohn in fruntea pensionatului domnesc de fete Idem
Pensionat de fefe la Buzti, in 1852 Idem
Parintii de prim judete 41 dail fetele la scalele publice de Merl . . . Idem
Eforia, prin circulare la institutorI, opresce primirea fetelor in scalele de
WIT . 97-98
Scala de fete Lazr-Oteteleianu din Craiova ; bugetul, cheltuelile . . 98
Scala de fete srmane din BucurescI. Donatiunea Clucerulul D. Urjan de
10.000 let in 1854 Idenn
Raportul EforieI la Domnitor pentru scalele primare: s se unsca clasa III
cu a IV, la unele orase; sa se despart clasa IV de a III, la alte orase . . 98-99
Resolutia DomnitoruluY, prin departamen tul credinte1, relativ la raportul
de mal sus 99
Instructiunile EforieY, in 37 de articole Idem
Scedele sates& CeI 2 lei, darea satenilor pentru scale, distrasI della scop . Idem
Resolutia Domnitorultii pe raportul EforieY, din Decembre, relativ la sea-
lele satesci Idm
Departamentul credintei insist pe Lang& Eforie sa impace cheltuelile sea-
lel de agricultura si arte cu redeschiderea sceolelor satesci Idem
Anaforaua departamentulul bisericesc catre Domnitor, tot pentru scale
satescI 99-100
Tot relativ la scalele satescY, alte 2 acte 100-101
Raportul Eforiel la Domn pentru deschiderea pe la judete de cursurY pre-
gtitre a inv6tatorilor satescI. Chibzuirile Eforiel 101
Sporirea lefeI revisorilor de scale stesd, din Oecimala lefilor invalatorilor. Idea]
Raportul departamentulni credinteI catre Domnitor, in acsta priviniti.
Resolutia DomnitoruluI 102
Regulamentul intocmit de Eforie, pentru pensionate i scale private de
Meg si fete 192
Scolara invlnd pe la zidurile bisericeI. Eforia serie departarnentulia cre-
dinteY s oblige pe epitropii bisericelor locale, carY aft chili!, a da una ca sal
de studia 103
Rspunsurile epitropilor dupe la bisericI Idem
Lista scalelor tinute pe la bisericI. Observatiile revisoruluI general. . '103-104

www.dacoromanica.ro
 292
Pagina.

Subventiuni si ajutbre scalelor private In 1852: 5.000 lei D-nel Maria

Tepeghi6sa directare de pensionat de fete 200 galben1 pensionatulul Miti-
lineu ; 200 galbenT D-nel Elisa de Blaremberg, maT apoi incd 100 galbeni . 104
Discursul solemn al lui C. Bozianu, la examenal din 1851 1852. Con-
statgrile din discursul gil 404-105
ImpArtirea premiilor. Dis :ursul Dorrinitorulul, laudd pensionatul Bucholtzer 105
Din statistica anului 1832-1853: gimnasiul cu 8 clase, 333 elevi; facul-
tatea de lee cu 21 studenti; 828 elevi in 4 sedle primare din capitald; sea-
lele din judete cu 2.915 elevi; scalele de fete din judete cu 135 eleve; in-
Oldmntul privat: 5.240 scolari, etc. Idem
Examenele pe 1853-1854. Discursul solemn. Tabela statisticA din acest
an, comparat cu cea din anul trecut dm
iIdeem
Causele sciderei. Spor in 1855
Lista personalului didactic din scalele muntene Idem
Consiliul scedelor din IasT 106
A. Tr. Marian in local lui Sdulescu, inspector general al scalelor. . , Idem
Progresul scedelor moldovene ldem
Acest progres amenintat in 1853, prin ocupatiele straine Idem
De unde venea amenintarea7 Boerii, memorial In( N. Sutu . . Idem
Sfatul armuitor suprimd prin raportul lui Budberg memorial luT N. Sulu idern
Condein simpatic pentru romni, pe marginea acestuT raport al sfatului Idem
Resolutia lui Budberg pe raportul sfatului cirmuitor Idem
N. Sulu, rusinat, se a/Jail in 1855 in jurnalul Zimbrul 406 107
Laurian trimis cu o misiune in Europa. Ziarul Zirnbrul i acea misiune.
Barnut tine local lui Laurian 107
Rsboiul de la Dundre i scalele romne. Complectarea gimnasiului . Idem
Scala centrald de fete din IasT. D. Lzirescu iI dd demisiunea din clirec-
torat ; suplinit provisori de D. Stoica, numit definitiv serdar Petrache Cos-
tandache Idem
Orfanotrofia din Iasi, fondatd de vocll Gr. Ghica, in 1 Ian uarie 1852. Pro-
gresul sub Anastasie Mu. 15 ma-se ea diplome, in 7 August 1855 . . . Idem
Seminarul Veniarnin. Carta intre rectorul Filaret Scriban i epitropia Se-
minarului. Manifestatii lui Scriban, la examenele de veil din 1852-1853 Idern
Clasa VI la seminar in 1853-54. Seminaristii esiti ou patru clase, in
1852, 53, 54 si 55 Idem
Numrul internilor din seminar Idem
Lista profesorilor din seminar, dupd D. Ebiceanu 108
Programa i orariul seminarului pe 1853-54 idem
Filaret Scriban archiereil, 1852 Idem
Seminarul de Hui intocmit de episcopal Meletie, .dupe modelul celui din
Idem
Alti profesori a seminarului, in 1854 Idem
Seminarul de la monastirea Neamtului Idem
N. Istrate director la Departamental cultelor, rtinduesce o comisiune
cerceteze starea seminarului Idem

www.dacoromanica.ro
 293
Pagina.

Suchopan acuse pe Neofit Scriban, c a dat modelurI de retorice din Vol-

taire si PerintiI Apusulul. G. Seuleseu demisionze din comisiune . . . Idem
Budgetul seminaruIul pe 1853 108-109
&Aid primar in Odobesd, cerute de trgovelI ; la Paneiu sale primar
urbane in loc de setsce.; la Pietro sale filial de fete 109
Sala de fete la Berlad, prin 80 galbenI din partea multi! si din fondul
Codrnu. D-ra Evosehi numite institutre . Idem
N. Codrnu lase prin testament 8.000 galbenI pentru seoll in Brlad. Ce
s'aii feut aceI banI? 1dem
Sala de fete din Tecuciii (1854). Profe. ara D-na Elena Cernat. . . Idem
AustriaciT inchid sala luT Rosali (Septembre 1854), luAndu'l localijl. Idem
Hrisovul Domnesc din 1852, pentru organisarea scle primare din Th -
gul-NmtuluI de catre Neonil, staritul monastirel Nintu i Seeu . . . 109-110
Salele stesel in Moldova. Preocuparea ministrulul de instructiune . 110
Contractele de arendarea mosiilor monastiresd, cu obligatiunea de a con-
strui local de sale, dupe anume plan. Actele relative pentru local i for-
marea de inveletorl 410-141
Anaforaua la Inltimea sa i resolutia acestuia, retativ la selele stesel 111-112
Luare de dispositil in consecuente, relative tot la sale stescI . . . 112-113
Conform acestor dispositiuni s'a scris la revisor, inspector general, la co-
mitetele de inspectiune, etc 113
Lista generala a salelor la earl se cerea de fiesi-care cite o sale ele-
mentar Idem
Se decide, ca In 1854 s se deschide 15 sale stescI. Inveletorl dintre
seminaristiI ce ail renuntat la preotie. Bucuria lui Laurian pentru aasta.
de 100 leI /nvetaterilor. Primele scoll proectate. Idem
Ministrul instructiunei cere a se indatora i monastirile (ehinoviile) pe-
m4ntesei s faci seoli pe mosiile lor 113-114
Referatul departamentuluI adus in desbaterea sfatulw, pentru sala pre-
parandale 114
Proect pentru infiintarea institutuluI preparandal 114-115
Ambele aceste eered (ehinoviile i sale preparande) sunt aprobate. Se
face cunoseut MitropolieI ca s'A dea me.car 2 del in mitropolie, pentru sede-
rea provisorie a 25 invetetorT stesd. Raport la Domn pentru acestea . . 115
Mesura ea monastirile inchinate s eldsc sale pe mosiile Ion, revocata
in timpul ocupatiunilor strine. Revenind Gr. Ghica, departamentul averilor
bisericeid ce l e din Roil acst obligatiune, prin anafora la Domn . . Idem
Interpretarea 16 din regulamentul scolar, privitor la monastirile inchi-
nate i chinovii .. 1'15-116
Local pentru biblioteca i muzeil, In BueureseT 1'16
Julius Baras propune EforieT cumprarea primelor colectiunI din seiintele
naturale 116-117
Prima linie telegrafiee in Moldova. Prima telegrame. Cet costa o tele-
grame? . 117

Comisiune pentru fixarea mesurilor diverse, in uz In Muntenia . . Idem

romene provocate a lua parte la expositia din Paris (1855) . . . Idem

www.dacoromanica.ro
 294
Pagina.

Chestiunea bansca dintre epitropia sc6lelor i cabinetul de sciinte natu-

rale din Iasi. 117-1'18
Artele plastice nu fac marl' progrese. In Iasi, casarma de la Copoti ca lu-
crare architectonica 118
Elevul Petru Mateescu (din Muntenia) trimis la Viena pentru *Wei, cu
240 galbenT pe an. Fuga in Egipet a Familiel Sfinte (tablog) . . , . , Idem
Expositiunea la Iasi de 20 tablourl ale lui Schiller (din Iasi), reintors In
tri de la studiul picturei. Schiller insarcinat de V. A. Urechia s restaure
tablourile din pinacoteca de la Iasi Idem
Music,a vocali face:progres in Iasi, prin maistrul I. Cart. Idem
Jurnalul Eforiei din BucurescI, prin c,are Wachmann e numit profesor de
musica vocala la scella primara din vopstta de Verde, cu lfa 400 lei lunar. Idem
Actul Departamentului bisericesc catre Eforie, pentru un aseslamnt coral 118-119
Imnul compus de Wachmann, cantat de eleviT sc6lelor primare la exarne-
nul din 1853 , 119
Opera italiana la Iasi si Bucuresci. Genul de comediT nationale, drama
francesa'. de Bulevard. Artistii Millo, Caragiali, etc. si sceda declamatorie a lui
Pascali , . Idem
Renascerea teatrului roman, cand i cui se datoresce ? Piesele publicate
de Ateneul roman din Bucuressi Idem
Bibliografia schitata a acestor ani: Jurnalul Steaua Ronuiniel a luT M.
Kogalniceanu, Bomdnia literarci a lui Alexandri cade pi-in censuri in 1855.
Jurnalul Feria din Bucuresci, etc. Idem
Desrobirea tiganilor, decretul din 28 Decembre 1845. Versurl pentru
desrobirea tiganilor. Versuri pentru Unire. Idem
Eforia sc6lelor protege diverse publicatiuni Idem
Profesorul Gh. Costaforu, hotarasce sa publice Magazinut Jaded'. toresc 120
Eforia desfiintzi comisiunea pentru cart& didactice. Oranduesce alt-fel
de comisiuni, din specialisti Idem
Logica i Morala, traducere de L Zalomit. Comisiuue care s'o cerceteze . Idem
Modele de caligrafie si de geometrie descriptivi . . . . . . . 121
Gramatica 'somata in paralel cu cea latina; fabulele lui Fedru ; dictionar
latino-roman (dupe Quicherat); geografie tradacere de I. Pop ; etc. etc. etc. 121.122
didactice din Moldova dupe programul Laurian. Publicatia croni-
cei lui ince 122
Ritorica. lui Gusti . . . . . . . Idem
Publicatiunile 1m Alexandri, ale lul Dr. Anastasie Rtu, Papiu Ilarian,
Stoica, Anton Pan, Asaki, Dr. Polizu, Serghiescu Idem
Poesii oferite lui Gr. Ghica. Librariile baum i Ioanid. Donatiunea luT
Pavel telanescu Idem
Donatiunea i fundatiunea D-rului F6tu 123
Donatiunea lui Spiridon Garneatii Idem
Donatiunea lui Const. Papadopulo Idem
Cap V1856-1859 . . . . 125
Basarabia rein trsa Moldovei. Caimicamil la Bucuresci si Iasi. Turburari
in sccilele din IasT. Demisiunile lui Laurian i Papiu Ilarian 125

www.dacoromanica.ro
 295
Pagina.

Desordine ln internatul gimnasiulul. losif Patriciu director internatula

Elevi isgoniti din intervat.R5scla celorlaIri elevI ...... Idem
Dinaitrie Can tacuzino, Panait Bal i hum N. Cantacuzin, comisarlytn-
duiti de Vogoride a cerceta causele turburfirei. ScolariI isgoniff din sc61 si
eel pedepsitI 126-
Causele rscleT, dupe comisiune Idem
Anatoraua Cnzuhil Cantacuzin, din 30 Ianulrie 1858, cu referinta la
turburrl. Aprobarea luI Vogoride Idem
Comisiune de 7 membri, pentru primirea elevilor 127
Consiliul scolar extraordinar, la 6 Februarie 1858 . Idem
RecbiAmarea profesorilor demisionag Idem
ReInfiintarea consiliulul molar legal. Alegere de membri pentru acest
consili. Noul inspector scolar Theodor Veisa Idem
Elevir reprimitI in internat. Raportul comisiunel Idem
Circulare vestind numirea luY aga Th. Veisa ca inspector general Idem
Circulare la comitetele din judete, a principelul Dire. Cantacuzino . 127-128
Gh. Apostoleanu, Th. Veisa si V. A. Urechil profesorI la facultAtile de
drept si de filosofie 128
Memoriul de starea sclelor publice, presentat Climicmid -128-135
Lista de profesoril din Moldova . . . . 1351-140
Lista de sclele publice si private din Moldova 140-141
Scaele publice din partea de Basarabia anexata la Moldova , 141
Listi de elevil aflatorI in stlele din Principat . . Idem
Deficitul de 436.000 leY rknine de plat din 1858 luI 1859 142
Administratiunea st6lelor de Cneazul Cantacuzino 142
Starea sclelor la venirea luI Cuza, in 5 Ianuarie 1859 Idem
Referatul impipgatulni sclelor D. Melidon, despre reorganisarea gimna-
siuluI i lnfiintarea de scolI diverse 142-143
Subventie de 250.000 leI din casa cleruluI In casa scedelor 443-144
ConcursurY la 20 August, pen tru locurile vacante de profesorI siprolesre 144
Lista de haniI trebuitorI pen tru Infiintarea i sustinetea de scle publice. 144-145
Scoll de Meg, carI sunt de infiintat 145-146
Sc6la rea15. din Ias1 146
Gimnasiul din Brlad Idem
PetitiunI de barbatI i femet cu atestate, a fi numitI la catedrele vacante. Idem
Malgouvern revisor al scedelor. Trecutul luI in sclele tdreI, sub Sturza
Gr. Ghica 146-147
Raportul lul Malgaouvern6 despre liceul din IasI 147
Instructiile date lut T-Veisa inspector general. Limba bulgara . . . Idem
Hrisovul coloniilor bulg5resci din Basarabia , . . Idem
Deschiderea cIaseI I gimnasiale In BotosanI, Brlad, Galaii, Focsni. Lo-
calele acestor scoll hotrIte a se face prin subscriptiune publick . . . , Idem
Darea de smii catre Domnitorul A. Cuza a luI M. Costaki despre starea
In e,are Cainafic5mia luI Vogoride a lasat sc6lele 147 149
Deficitul pe 1858 de 544.143 lei, plus datoria de 126.000 lei, de pltit
In 1859 149

www.dacoromanica.ro
 296 --.
Pagina.

Venitul si spesele neapdrate pentru 1858

----7
- , 149-150
Buget cerut de la Camera, de 3.034.458 , 150
Adlogirile de spese pentru creatiunile din 1858, continua s'i in 1859 a se
preleva din venitul averilor monastirescl si a monastireI Mavromolul . . . Idem
Raportul lui Petru Costandache, din 1857, catre departamentul bisericesc,
pentru sclele din Basarabia .., r 150-151
I. Ionescu, dregtor al coloniilor din Basarabia, cere scoli romanescI prin
chiar coloniile bulgaresd, si 25 invlatorY pen tru descbidere de scolI in 1857 152
Intrigile CnzuluI Cantacuzin contra sclelor romne din coloniile bul-
gave. . . . ..-. . . i . r Idem
Hrisovul luI Vogoride, din 10 Iunie 1858, in cestiunea sclelor din Ba-
sarabia , , Idem
Scla primara din Ismail. No. elevilor in 1858 si 1859 . . Idem
Alte scolI In Basarabia, Fin staruinta MI I. Ionescu Idem
Srta dificila a schlelor din colniI Idem
Scopul cultural romanesc in Basarabia si I. Ionescu, P. Costandache, Pav-
lov, Gabriel Th. Avineanu
Asaki activza organisarea, une!scle preparande. Cere sfatuluY sume mal idern
marl pentru lefile invttorilor si pentru cldirile nouilor scle 163
InvtatorI din scla preparand, din preop si diaconI, lefile invgtorilor
satescI, programa scleI preparande . Idem
Catalogul preparandilor earl s'ail examinat fa 1 Iulie 1858 . . Idem
Comunitatea trgulul Hera cere sc6111.. Se aproba . . . . , . . 154
LocuitorlI din BurdujenI cer scl . . . Idem
Bugetul sc61e1 primare din Trgu-NeamtuluI cu un internat de 18 elevI,
de la 1 Septembre 1856 pan la 1 Ianuarie- 1857 ., Idern
A II scla de Meg la Bacad. Scla primar din Dorohoid primesce o do-
natiune. Scla primara din monastirea Vorona . , 155

Orasanii din Trgu-NeamtuluI cer scl de fete. Re olutia Caimacamului. Idem

G. Asaki propune ca scla sa o dea monastirea Agapia si nu monastirea
Neamtulul - Idem
Se cere din nod scla acsta prin Septembre. Se trimite institutre prin
Decembre 1858 .. Idem
&Cola de fete din Brlad Idem
Alte seal 1)rimare deschise in 1858: in Piatra, Botosani, GalatT, Hui,
Trgu-Frumos, Ismail, Basarabia, Vaslui', Trgu-OcneY Idem
Sc6le de fete in 1859 se deschid in: Roman, Bacaii, FalticenI . . . , Idem
Imbunittirile procctate in 1859 sunt ardtate de V. A. Urechia . . . Idem
InstructiunT, relative la predarea diferitelor materil Inslele primare,
dupe programa 'or 156
Raport asupra bugetuluT sclelor In 1857 Idem
Discursul lul V. A. Urechi la deschiderea consiliulul scolar pe 1859,
Unlcomitet de D-ne sub presedentia M. S. Elena Cuza, pentru inspectiu-
nea suprema a sclelor. Memorid despre starea invttureI publice . . . . Idem
Jurnalul Incheiat de ministrul Principe D. Cantacuzino, In 22 Octombre
1858, relativ la clidirea si deschiderea de scoli dupe un plan anumit . . 156-157

www.dacoromanica.ro
 297
Pagina.

Un plan de sc6la e gata in 6 Martie 1859, dar e prea luxos. V. A. Urechia

11 inapoesce 157
Plan proiectat, in 1857 157-158
Planul de sae stsc modificat in 1859 1860, i simplificat de V. A.
Urechii 1 58-159
Preocupatiunea Iui Alexandru loan I pentru sceda satsea 159
Se complect5 sc6la normal& de la TreT-lerarchI prin profesorl de valke :
B. P. Hasdeii, Gr. Cobalicescu. V. A. Urechil la cl. I lancasteriank. , . . Idem
Fetele de la 6-12 anT primite in scedile satescI de baetT, in 1859. . . Idem
Jurnalul ministeruluT de culte i instructiune, incheiat de directorul mi-
nisteruluI V. A. Urechia, pentru primirea fetelor in sclele de WIT, catre
consiliul scolar. 159-160
Raportul consiliuluI scolar dire minister, in aceaq cestiune 160 161
Referatul directorultif ministerutuT de instructie, V. A. Urechia, catre con-
siliul de mini0ri, ar6tand intelegerea intre minister 0 consiliul scolar, in
privinta invdtatureT fetelor . . 161-162
Resolutiunea consiliuluT de minivtri asupra acestuT referat. Dispositiunile
luate in consecinti 162
Raportul consiliuluT scolar catre minister, ca, dupe alegerea profesoruluT,
sa Inv* betil diminta i fetele dupe masi, sg impreun Me t1 0 fete.
Conditiile profesoruluT fiind insurat orI neinsurat
Date la c,arI deschis scolI satesel in 1858 0 1859 in Mol lova . 116d2em163
Donatiunea logordtuldl Iordache Costache Boldur, pentru deschiderea uneT
sec:4e normale la HudescI 163
Deschiderea de scoli reale in Moldova Idem
ProfesoriT de la scedele reale din capitala cer lea pe 7 lunT Idem
Referatul smesiel scedelor i a milelor pentru plata acestor lefT . 163-164

Resolutiile puse pe r-eferatul same0eT sclelor , 164

Ordinul directoruluI ministeruluT V. A. Urechia cdtre casierid StatuluI sfi
platsca lefile reclamate , Idem
Scla real& din Gala ti Idem
Gimnasiul Codreanu din Brlad Idem
Gimnasiul din BotopnI Idem
Guvernul lu Alexandru Loan I desfiintza. scaele -catihetice din judete, in-
trunin-du-le cu aclele primare 164-165
Seminarul din Roman 165
Seminarul din monastirea Neamtulul merge. -r6h. Imputarile adresate de
minister staretuluI monastirel Idern
Seminarul de la So'cola. Intrigile contra luI Filaret Scriban, partisan al
UnireI Idem
Conflictul intre Mitropolitul Sofronie i eful departamentului bisericesc Idem
Archim. Mechisedec rector la seminarul in Hu4, in 1856
AbsolventI de al seminaruluI trimi0 la Atena si la Halchi (seminar in
Constan tinopole) pentru studiI teologice . . . . , . . . Idem
Aug. Scriban, studiat la Petersbing, profesor de retorica la seminarul Ve-
niannin, 4858 , , . . , . . Idem

www.dacoromanica.ro
 298
Pagina.

Referatul departamentului instructiei publico catre consiliul de ministri

cere ca seminariile sa trch sub administrarea departamentuluI instructiunei,
ceca ce se si face 166-167
Resultatele acestei concentrarl de adrninistratiune a Rotator setninari-
cesci . 167
Publicatiunea pentru a opri hirotonirea de preoti i chiar calugari ig-
noranri . . . Idem
Ajutere cu burse la studenti din facultatea filosofica si de drept. Actele
relative , . . 167-168
Bursieri In strainetate, la sthdil speciale Bosie, Ciurea Codrescu, Cobal-
cescu, P. Poni, Al. Odobescu, N. Culianu, Gr. Marzescu, A. Peia, G. Vasiliu
Pilat, V. Agapi, D. Chinez, D. Ulea, etc. 168
Insrijitor de bursieril romanI din Paris profesorul Royer-Collard . . Idem
Ierodiaconul Clemente, G. Erbiceanu, G. Dimitriu, bursierI la Atena, cu
120 galbani pe an fiescare, 1856 Idern
Ierodiaconul Eronim, Ierorod Damaschin, monachul Ghenadie, bursieri la
Halchi, cu cate 80 galbenI pe an Idem
Primele eursuri libere gratuite in Iasi, 1858 Si 1859. I a profesorului
Miclea 109
Curs public de comptabilitate, economie politica si finance. I. Ionescu nu-
mit profefor al acestui curafara lfa.,num6rul leciunilor. Functionaril
de pe la minisere indemnati a audia cursul. I. Ionescu critica actele minis-
trului de finance Miclescu, fiind acesta chiar present Idem
M. Costache cere ministrului Teria.ckiu inlocuirea lui Ionescu Idem
Profesorul Mandinescu inlocuitorul lui I. Ionescu ..... . Idem
Sala de arte din Iasi. Catalogul ucenicilor, in 1858 si 1859 . , 170
Conflictul cu fostul antreprenor al scelei de arte si mesen! Idem
Programele de la tete felurile de scoli din Moldova . Idem
&tilde private din Moldova. Ministrul face obligatorie predarea in aceste
scoli a limbei romane 4858 Idem
Priveghiarea sclelor private de institutori idem
Ministril instructiunei publice din Iasi serie directorilor de scoli private
trimetndu-le programa, lista carti/or i conditiunile personalului didactic . 170-171
Agitatiunea directorilor de scoff private prin consull streini 171
Pensionatele cdrora li eel trimis circulare ca cele de mg sus . 170
Publicatiunea luT V. A. Urechia in Steaua Duneiref : ravr tirea direc-
torilor 171-172
Formular de statistica scolara, in 1858 173
Statistica scolarilor pe 1854-1859 174
Scelele private evreesci din Iasi 175
&eta romana la schitul roman din Muntele Athos Idem
Mun tenia Idem
Comisiunea cercetatere de programe. Raportul ei Idem
Lucrarea comisiunei neaplicata in 1856
G. Costaforu numit de caimadmie director al saelor
Costaforu trinais In Eoropa. Unde calitoresce Kostaforu. Raportul s Idem

www.dacoromanica.ro
 299
Pagina.

Planul pentru edificarea palatului Academiei Idem

Oficiul Caimacamului Al. Ghica pentru Inceperea construireT nouluT palat 175-176
Al. D. Ghica aprob programele gimnasiale, presentate de G. Costaforu 176
Colegiti organisat la Craiova , ) , . 177
Comparafiunea lntre programele din 1855-1856 oi cel din 4858. . Idem
Statul lefilor, din Februarie 1.857 , ' - Mein
In Octombre 1858 Costaforu nu ma! e director al sctilelor. Boerescu II
inlocuesce . Idem
A.dunarea profesorilor primarI din Bucurescl . . . , e Idena
Insarcinrile date comisiuneI profesorilor primar! Idem
humalele ineheiate de acst comisiune pan& in 6 Iunie 1859 , . Idem
Comisiune consultativA pe lang5. Eforie (comisiune gimnasial) in Septem-
bre 1858. Rumalul Eforiei pentru constituirea acestei comisiunT. . , .. . 178
Statutele comisiund gimnasiale 478-179
Lucrarea cea ma!' important& a comisiune!: ortografia cu litere latine. , 179
ModificatiunT in personalul didactic. Raportul EforieT la domnitorul Cuza.
Modificaliun! In gimnasiul CapitaleT, in gimnasiul din Craiova 479-1.80
A.. Tr. Laurian pred limbele clasice in cursul superior la liceil ; I. Eliade
limba oi literatura romn, refusul s; Pan Buescu Econornia rural& oi
agronomie 11810-181
I. Maiorescu Istoria critic& si statistic& ; C. Aristia limba &in& . .

I. Maiorescu randuit definitiv director al scedelor, In locul luT B. Boerescu Idem

Laurian In locul lid D. A. G. Golescu, membru in Eforie Idem
Regulamentul intocmit de B. Boerescu, pentru sub-director oi epistatul
colegiulul. Idem
AP-stuile Eforiei spre a Inzestra sc45Iele primare din Tra RomnscA cu
bunl institutor! 181-182
5 scolT primare In capital& cerute de Eforie la Caimacam, care aprob 182
Circulara catre tte comitetele din judele, pentru punerea In aplicalie a
noultg program in sclele primare Idem
Circulara ideutici la cele 4 scab primare din capitala 183
Noul program comunicat si directorilor de sceple private Idem
Circulara EforieT la institutori in sectiunea artilor didactice . . . Idem
Tot pentru carti didactice alta circular a Eforiel catre institutoril din ca-
pitall, soila de arte, agricultura, medicink hirurgie oi pensionate private 1 183-184
Certificate de absolvirea sc6lelor primare, obligatiunT pentru a putea in-
tra In gimnasii1 184
ScleT din Ploesc i se adaogi o clash comercial& Idem
Adresa Ministrulul A. G. Golescu cdtre Eforie, de a opri pe profesorl de la
manifestirT politice, ca profesorul Kirculescu din Buz6ii 184-185
Declaratiunea ostila guvernului a luT D. Kirculescu, citre administrafia
judefuluT Buzda. Resolufia Ministrulul Golescu 185
Circulara Eforie1 catre institutor!, pentru a satisface pe Ministru . . 185-186
Adresa EforieT catre institutorul Kirculescu 186
ImputrI In Divanul ad-hoc contra luI A. Gr. Golescu ; acesta da vina pe
Eforia, care n'a Infeles cererea lu! Idem

www.dacoromanica.ro
 300
Pagina.

Adresa MinistruluY Golescu catre Eforie aratandul, ca el nu a inteles a

tritnite mustraff aga severe institutorilor; cere infiintarea unuI Buletin al
instr uctiunel publiee . 186-187
Eforia respunde Ministrulul, justificandu'sI circulara, r6spunde asemene
si in cestiunea BuletinuluI 187-189
Replica Ministrulul cultelor i instructieI catre Eforie, la adresa de mal sus 189-190
Scla publica la Oltenita 190
I. Cioc,aneli revisor pentru pensionate i scolI private de ambe-sexd . Hein
Sceda reinfiintat la RuiI-de-Vede. Epitropia Sf. Spiridon (din BucurescI)
platesce lta de 400 leI lunar Inv6rtoruluI Idem
Eforia averilor BrancovenescI promite Eforie inflintarea de scolI de fete 190-191
Eforul Principe Bibescu cere EforieI a publica concurs, pentru sclele ce
se va infiinta in 1860 191
Pentru local i mobilare, Eforia brancovensca publica concurs . . . Idem
Regulamentul de admisiunea bursierilor In sclele brancovenesci . . Idem
5 externate de fete in Bucurescl, fundatiune tot brancovensca. . . Idem
Principele Bibescu mal Infiintzi i premil literare. Idem
Eforia accepta -bite douatiunele eforului Bibescu, multmindul in numele
trei Idem
Adresa ctitoruluI Bibescu ctre Eforie, prin care cere autorisare a deschide
sail! de fete in Craiova i Caracal 192
In 1861 cititorul promite scoll de fete in tte judetele tre Idem
Sclele stescI in Romania, de la 1855-1859 Idem
Cum procede Eforia in privinta localului i inv6tatorilor sttescl? . 193
Episcopul de Rdmnic cere ca preotiI s deschid sae pe la sate Idem
Eforia aproba pentru preoliI capabilI: li se trimite programul . Idem
CirculrI la comitetele scolare din Gorj, Dolj, Meheding, Vlcea, Roma-
nail% pentru a deschide preoliI sae, prin sate Idem
Episcopal cere lefi pentru preotil ce ad sa deschida scolI. Eforia rspunde
ca nu are mijl6ce. Cine ail sa platsc lefl dascalilor preolY 9 193-194
Scoli centrale stescl prin fie-care judet 194
Eforia intrba pe comitetele scolare, cite sate fruntase sunt pe la sate Idein
PublicatiunI de concurs pentru ocuparea scedelor satescI, in 24 Septem-
bre 1855. Idem
Cunoscintele ce se cer de la concurenrf Idem
Departamentul credinteI scrie Entitle, ca s renunte la concurs pentru In-
v,latoriI sateseI. De ce? 194-195
Eforia big institue o comisiune pentru examinarea concurentilor . . 195
S'aii presentat numai 2 candid* Idem
Chibzuirile noui ale EforieI pentru formarea de invrtorl 195-496
Cestiunea preotilor de a deschide scede satescl 196
Cererile Episcopulul de Rmnic la Domnitor Idetn
Eforia rspunde la cererea EpiscopuluI Idem
Nu se face nimio pentru scedele satescI nicl in 1855, nicI 1856, nici 1857 Idem
Prima adres a Ministrului Instructiunei ctre Eforie, in afacerea scedelor
satescl Idem

www.dacoromanica.ro
 301
Pagina.

Ofieiul CaImacamiei ordonnd Eforie deschidere de concurs pentru insti-

tutori . t 197
Eforia publica materiile din cari vor fi examinan candidatil Idem
Eforia hotrsce infiintarea a 2.000 seoll in satele cele mal populate, in
1.857 Idem
Episcopukde Buz66 Filotei cere EforieT, ca candid* de invltorT
M. fie examinan 3n capitala fie-erui judel . . . s . . 197-198
Eforia iar nu gsi candid* pentru concurs (jurnalul din 25 Martie (857) 198
Nici in 25 Mali! 1857 nu sunt candid*. Ebria cere de la minister s
dea porund la carmuitorT pentru gsirea de inv6ltor! , Idem
Raportul revisorului sclelor satesci, despre starea sclelor din Ilfov . Idem
Regulamentul intocmit in Octombre 1857, prin care revisorit i invl-
toril satesci aft a urma cursurile set:del centrale de judet . 498-199
Institutora ati ordin de la Eforie a primi candidati de invgjtorl, sal invele 199-200
Circulara care institutora superiori din tte judelele, asupra demisiunilor,
destituirilor i lefilor , . . . 200-201

Circulara catre institutora superiorT din resedintele districtuale, relativ

la nutnirea de inv6tatori satescI 201-202
Circulara catre eprnitetele scolare, relativa la revisora i Invtatora sc6lelor
sgtesci 202
Ministerul cultelor clre Eforie, in 22 Iulie 1859, tot pentru scle satesci 203
Adunarea votza. 200.000 lei pentru sclele sateseT Idem
Circulara EforieT catre comitetele de inspecne a sclelor, ca raporteze
starea selelor stescl in fiinl Idem
Circulara EforieT &Ire comitetele scolare, ca inv6tatoriT comunall s nu
tie sclele deschise preste timpul prescris de lege, ca sa nu smulg pe copiii
Orani de la munca ampulla . 203-204

Eforia ordon institutorilor din Ora i comitetelor de inspectiune, ea sk

fondeze prin subscriAle benevol, fonduri pentru ajutorarea copiilor saraci
de Irani, cu earn, etc 204
Progresele gimnasiului Sf. Saya, cu ocasiunea examenelor din 1855-1856,
1856-1857, 1857-1858, 1858-1859 Idem
Statistica sclelor muntend, la examenul de vra. din 1859 Idem
Comisiunea eentrala din Focsani cere Ministerulta Instructiunei publice
din Moldova relanuni statistice despre sclele Moldova. Rspunsul ministe-
rului . . 204-205
Cornisiunea central& cere acelas lucru si de la ministerul muntenesc. Ac-
tele urmate Intre minister si Eforie, pentru acsta 205-206
Cursurile peciale i superire in Muntenia. 58 tineri ce a absolvit fa-
cultatea de drept, in 1859 206
CursurT libere. Dr. Iulius Baras tine un curs gratuit si popular de astronomie Idem
Ctirsul liber de literatura francesa fcut de Marsillac. 206 207
Sclila de chirurgie. Acte relative. 207-208
Cestiunea infiintarei in Bucuresci a unei scle de comerciii 208-210
Scla militar pentru fiii de militar!, in 1859. 210
Sc6la de elev! conductor!, in 4858 . . . . . . . Idein

www.dacoromanica.ro
 302
Pagina.

Bursierl trimisT in strintate, in 1856: Ananescu (matematici), Capa

(sciinte aplicate n arte), Aurelian (agronomie) , . . Idem
Archidiaconul lov Iasi 25.000 leT pentru scelele pationale . . . . . Idem
Bursieri trimisT in still:Mate: M. Capupneanu, D. Petrescu, Marin,
Al. Cretescu . . . Idem
Bursa lul Paul Vioreanu se trece luT D. Boerescu, in 1858, pang la 1861 Idem
N. Pizu, I. N. oimescu, bursierT la Paris pe 2 anT, pentru drept . Idem
Anastasie Stolojan, Solomon Goldenstein, bursierT Idem
Din Burlan are bursa pentru 2 ani, la Paris Idem
absolvenp aT scleT de arte din Bucuresci trimisi in Franta si Bel-.
gia, la 1859 . . . . e Idem
Alp bursieri al sc,61e1 de arte. Un bursier la scla politecnic 21.1
Scidele private din Muntenia ; revisuirea br Idem
Parasirea alfabetului clairilic in, 1859-1860. Cea I autoritate din Mol-
dova care adopta scrierea cu Mere latine Idem
Alfabet mic in tabele separate, de V. A. Urechia. Publicarea acestel carP
prin Monitor Idem
Adoptarea i in Muntenia. Raportul Eforie la Domn cerend Incuviintarea
scriereT cu litere latine 212
R6spunsul MinistruluI cultelor, cer6nd un num6r de exemplare cu alfa-
betul latin, pen tru Ministerul de Interne si alte autoritap. . . Idem
Se trimit 200 exemplare. Idem
Cine e introducetorul alfabetulul latin in cancelariile muntene? . Idem
Eforia din BucurescI i Ministerul.InstruclidneT din Moldova, preocupAn-
du-se si de Istoria t6rel. Comisiunea documen tali . . . . . . . . 213

Juriialul de constituire a societateT pentru adunarea de material la Isto-

ria 16reT, in 1859-1.860 . Idem
Ministrul InstructiuneT publice din Muntenia, D. G-hica, serie celuT din
Moldova, invitandu'l a constitu si in Moldova o comisiune . 213-214
Ministrul MoldoveT promite a mi0oci la Camera pentru cheltuelele nece-
sitate de acea lucrare. Astepta a i se trimite basele, dupe care se conduce
comisiunea din Bucuresci. Adresa de convocare a comisiuneT 214-21.5
Domnitorul A. Cuza cere ministrilot aducerea In ;era a rmasitelor lul N.
alcescu, i public,area operilor luT , 215
Davila propune lurVoda, in 1 Mail). 1856, infiintarea une1 gradinl bota-
nice la CotrocenI. Resolupa Domnitorulul . . . Idem
Societatea medical& in 1858, sub presidentia Dr. N. Cretulescu . . . Idem
Societatea de media si natwalisti, din Iasi, In 1856 216
Biblioteca din lasT in 1859, sub directiunea ha B. P. Haseleu Idem
Fie speciall pentru instrucpa publica, provocatti a se Infiinta de V. A.
Urechia in 1859. Apare la 24 lanuarie. Nu ma pete continua Idem
0 asemenea felie speciala Infiintata la Bucurescl In locul luT his al Dr.
Barasch, si al Agronomiei lul Buescu. Actele relative, 216-218
Cestiunea tipoirafiel de la Monastirea NeamtuluT; tipografia adusa in Iasi 218
Publicatia luT V. A. Urechi, cu refering la carp didactice, 1nIa, la 1.859. 218-21.9
Jurnalele EforieT din BucurescI, cu refering la carp didactice 219-220

www.dacoromanica.ro
 303
Pagina.

Geografiia lui Geanilie, in 1856; Mitologia de A. Nestor ; Introductio in

linguam latinam, de I. Maxin ; Manual de Sf. Scripturi; Copiii Celebri ; Trac-
tatul de punctuatie, de N. Pop ; Aritmetica practici, de Dim. Pavel; Ori-ce
fel de scrisre (in 3.000 exemplare) ; Prescurtare de Istoria Universali, de
Duruy, Traducere de Cernatescu; Lectura anual, de A. Pretorian. . . . 220
La Iasi : Harta Moldovei cu invecinatele tr'i ; ,Psaltirea cu parafasele Mi-.
tropolitului Veniamin, de G. Asaki Idem
Premifi de 500 galbenX celui ce va lucra dictionarul limbei romane. Re-.
solutia, lui B. tirbei pe anaforaua Eforiet Proiectul lui C. G. Florescu:
O comisiune de inv6tati sa faca dictionarul. Dictionarul romano-frances a
lui R. de Pontbriant . 220-221
Concurs pentru harta Daciei si Istoria romanilor. Comisiunea de exami-
nare. Resultatul conciu.sului. Laurian insrcinat a face aceste . . 221
Egumenil de m6nAstiri abonati cu deasila la biblioteca iterar, publica-
_tiunea lui limid, 1856. Idem
Felul publicatiunilor lui I6nid. El obtine un ajutor Maese. Protest con-
tra acestuia. Tiparirea cronicelor. Manuscrisele lui A. Cretescu Idem
C. Aristia vrea din nod a publica Jul, Omer 221 222
Premitl istoric infiintat de Eforia Aselamintelor BrAncovenesci, in 1859.
Actele relative, regulamentarea premiului . 222-224
Subiectul istoric propus de Eforie: Cine era destinat sal ja? . . 224
Sc6li de musichie in Bucuresci, dupe cererea Mitropolitului dire Minis-
trul instructiei,-Bengescu Idem
Teatrul din Craiova in 4857. In 1858 V. Alexandri cedza teatrul pe
1858-1859 spatarului Cracte i artistului Luchian ; iar de la 1859-1864
luT A. Fotino Idem
Donatia lui Efrosin Poteca pentru schle (1856), donatia comisului Christea
Harisiade (1856); negutitorul I. Gheorghiu donzi saelor din Brlad acare-
hid (1852); donatia episcopului de Buztti Filotei (1859); donatia lui hp
Ghica la set:4 din Trgoviste; donatia lui Negroponte pentru sad& din Ga-
lati; donatia D-rului Ftu pentru bursieri ..... 225
Elevii seminaruluI din ROmnicu-Vlcea fac at de nedesciplina (1858) Idem
Alt act de nedesciplini in o sad. din Bucuresci (1858). . , . Idem
Cap. VI. Anul 1860-1864 . . . . . , ... .
Studi asupra inv6fAmntului, secundar din Romania de D. Vitzu, infor-
. . 227

matiunile ce aduce, relativ la istoria seaelor din acesti ani 227-228

Budgetul scedelor moldovene pe 1860. Aspectul s611 relativ la sae; ce
resulta din el fa ta cu anul 1859, relativ la crearea de sae . 228-229
Muzll de pictura, biblioteca, 10 burse la gimnasiile din Botosani i Brlad,
12 burse la studentii facultatei din Iasi, 25 stipendisti la Paris, 30.000 lei
pentru tiprire de dill didactice ; 10.000 leI pentru cabinet de fisied i himie 229
Infiintarea universitatei din Iasi, la 26 Octombre 1860 Idem
Primul rector al universittel din Iasi. ........ . . . Idem
Iubirea corpulul didactic pentru M. Kogiiniceanu. Inv6tdmntid primar
imultirea sc6lelor primare, gradini de copil, sceda de adultl, fa-
cultatea de sciinte, facultatea filosofica . Idem

www.dacoromanica.ro
 304
Pagina.

Creatiunile culturale sversite in Iasl, in 1860 ..... ,

Rspunsul lul M. Koglniceanu la cuvintarea 1111 V. A. Urechii. . .
.

Seminarul catolic. Planul luT M. Koglniceanu prin infiintarea acestuT

Idem
230

seminar . . . . . . . Idern
Preon catolici unguri, expulsall Idem
Cestiunea seminarului catolic i in 1864 agitat. Lucrrile Ministrulul
N. Cretulescu dm
Iideem
Regulamentul din 1864 pentru seminarul catolic
Scla de silvicultura in Tergul-NeamtuluI . . . Idem
Bursied In Italia. Actele relative publicate in Didactica. tal V. A. Ure-
chi. Actele schimbate ,intre Ministrul Koglniceanu, Ministrul de instructie
italian, i Comitele Cavour i consulul italian . . 230-232
Gazeta di Tarim) despre bursiera trimisl. Jurnalul Opinione . . . 232
Programul seminarului din Moldova . . 233
Avantagiele reorganisfirel seminariilor . 234
Infiintarea in Romania de scoll regulate si pe4tru evreT. Statutele comi-
tetului de inspectie. Hrisovul luT Al. Cuza . a 234-235
4 scoll preparande pentru pregtirea. de invtAtorI. Raportul Lai M. Ko-
011niceanu la Domnitor 235
Prescript-verbal presentat ConsiliuluT de MinistriI, in cestrunea sclelor
preparande 236
Programul saile1 preparande. Aceste scle erall in !hat, BotosanI,
maT apoi Piatra si Tecuciti Idem
Ordonanta pentru deschiderea scedei d adult! 236-237
Concursurl generale intre eleviT secundarT. Basele concursuldi . . . 237
Sceda real& din Iasi trasformata in facultate de sciinte. Raportul lnI M.
Koglniceanu catre Domnitorul Caza Ideal
Programa faculttel de sciinte 237-238
Ateneul roman din IasT, i maT apol cel din Bticuresct. 238
Sc61a de fete la FocsanT (1860), sced de ben in Piatra (1861) . . . Idem
Ministrul Cuciureanu re& pe V. A. Urechi a conduce Ina clasele mo-
del de pedagogie de la Trel-Ierarhi. Alte soon rurale . . 238-239
Circulare pentru vaccinarea copiilor 236
Se cere un tabloti lmurit de la profesoriT Mien!, in vederea legeT de in-
structie obligatoria i gratuita Idem
In 1860 se primes fetele in scele de Wetl din sate. Circular! . . . 240

Dispositiunele MinisteruluT Cultelor in vederea budgetulul pe-1860. mire

altele sigiliile scedelor
Budgetul pe 1860 r . .
a 241
Idem
Dotarea cu aparate i mobilier a scedelor satesci dd de mm

In 1861 si 1862 se descbid scede sAtesci in Moldova

Se cere lf pentru un profesor de limba unguresc . Idern
ScolI stescI in Tra Rominse; lfa invettorilor, nuoi scolT stescT, re-
visor!' de judete, inspectori de plasi . . . . 242
Scedele primare cu 3 institutor! la 4 clase, cele cu 2 institutor! la 4 clase,
cele en 2 clase si un institutor; sceda din PloescT ca greca si francesa . Idem

www.dacoromanica.ro
 305
Pagina.

Sco11 sucursale Idem

ScMete de fete, constatate in 1860 Idem
Sclele profesionale Idem
Leff sporite la profesoril gimnasiali Idem
Gimnasiele i internatele din 1860. Idem
Academia sei facultatea julidica sporit cu r,41'-va prof esor] 243
Facultatea filosofica sporit asemenea Idem
SubventiunI date din budgetut sclelor, pe 1860 Idem
Proiectul de lege pen tru scla stsca, propus adunareT de Min istrul A.
G. Golescu 243-245
Imbuntatirile proiectate in 1860 245
Candidata satesci pregtifi de inspectora de judete, nu de institutor' . Idena
Desfiintarea contributiunel de 2 le!, i consecintele e Idem
Ameliorarea invatamn tutu! primar urban, in 1860 Idem
NtImarul scolarilor pe 1860 in sclele urbane Idem
imultirea scedelor de fete In Muntenia Idem
3 Inspector! general! Idem
Invatmantul secundar ramas in statu-quo: Adunarea respinsese proiectul
pentru adaosuri, in vedere cu o legislatie comuna atnbelor Principate. . Idem
Scla de comercia in 1860 245-246
Quadrilaterul de la drept, pani In 1864 246
Seminariile in 1860 Idem
Musaul de sciinte naturale a luI Fererati
Tabel comparativ al stare instructie publice 0 private in Muntenia, pe
10 ani Idem
Anul 1861 se anunta rail pentru scedele moldovene
Conflictul intre cnzul Cantacuzin, ministrul Cultelor din Moldova, i con-.
siliul superior al soilelor. Clcarea unui text de lege. Protestele . . . . 246-247
Desfiintarea Eforie! din Muntenia 0 a consiliultii superior din Moldova ;
inlocuirrea prin consiliul de instructie publica, comun ambelor tari . . . 247
Comitetul din Ia0 totu1 continu a funciona, protestul seit pentru des-
fiintarea consiliulta scellelor, sernuat de V. A. Urechia, T. Maiorescu, G.
Marzescu, etc. 248-249
Discursul luI V. A. Urechiii pentru mersul scedelor din Moldova, in
4863-4864 249
Memoriul preseutat de Radu Melidon la 1 Ianuarie 1862 Idem
Programele gimnasiilor din Bucuresci pe 1861-1863 Idem
Statul gimnasiulu! din PloescI, pentru clasa I 0 II, 1864 250
Perturbs/inn! in Eforia softlelor din BucurescI. Desfiintarea ei Idem
Consiliul scolar din Ia0, in urma conffictului cu cnzul Idem
Ministrul intrunit al instructieI publiee in 1863 . Idem
Ministrul A. Odobescu impune ortografia comuna in tte sc6lele 0 pro...
grama analitic a obiectelor 250-251
Cumulul de catedre 251
Consiliul scolar in 1862 regularnentza inaintarea profesorilor . . . Idem
Miuistrul Odobescu cere conctIrs pentru trecerea profesorilor de la glut..
20

www.dacoromanica.ro
 306
Pagina.

nasiil la facultate; fra concurs trecerea de la gimnasiul inferior la cel su-

perior Idem
Regularnentul externa.telor de fete . . . Idein
Expositiunea lucruluT de mAna la scla central de fete din Ias, 1862 . 251-252
Certificat de absolvirea sc61eI primare din BucurescI, 1.862 252
Ministrul D. Bolintineanu incrca a crea o scla preparand ca cea din Iasi. Idem
Programul scedelor satescI in 1862, intocinit de consiliul superior pentru
scedele din ambele principate 252-253
Legea sclelor din Moldova cerea ma multe studii ca cea. munteani. Mi-
nistrul A. Odobescu conveoca consiliul superior al scedelor 253-254
Resultatul dat de consiliii . . , 254
Soila de comercii1 in Bucuresci, istoricul 1861-1864 Idem
Scla de comerciii si in Galati Idern
Memoriul luT N. Flagel catre ministrul instructier, pentru -clele de co-
merci, in 1.864 Idern
Minisrul A. Odobescti, in 1863, face scla de sciinte din saga de inginerie. 255
Ministrul D. Bolintineanu transform& facultatea de litere In sceda supe-
riri de litere, pentru formarea do profesorI gimnasiall. Actele relative . 255-256
Proiect pentru complectarea facultatilor de litere i sciinte, 1863 . . 256
Cum s'a nascut facultatea de literel Actele relative 256-257
Programa pentru faeultatea literilor, pentru facultatea sciintelor . . 257-258
M. Kogalniceanu si N. Crefulescu complectza opera. D-luI Odobescu
Bolintineanu 258
Seminariile muntene inferire celor moldovene Idern
Seminarul metropolitan 1862-1863. Programul 258-260
Seminarul Veniamin, in 26 Octombre 1859, trecut sub administratia mi-
nisterulu yiltelor 260
M. Kogalniceanu reforma serninarul Veniamin in 1860 Idem
D. C. Erbiceanu, cum judeck acsta reform& 260-261
Printele archimandrit Mechisedec i Neofit Scriban descuviintza ma-
sura lu M. Kogalniceanu. 261
Profesorul Drghic in 1864 cere a se alipi o ferma la clasa de agronomie
de pe langa seminarul Veniamin. Se respinge . Idem
Seminariile din eparhi: Hui, Roman, monastirea NeamtuluI . Rem
&Ma de medicina i hirurgie, in 1864 Idem
Doctorul Davila cere ministruldi a trimite in str6inatate ctIva absolvenfi
a sc6leI acesteia, 1.864 Idem
Doctoral Davila si uni moldoven contra complectra universitati din
Iai cu facultaba de medicina 262
Cererea Mitropolitultd Bucurescean in privinla sclelor tonfesionale, 1860. idem
Sc6lele private din Bucuresc merg scidnd, 1860 Idem
Scedele dascalilor de pe la biseric continua., 1860 Idem
Directorul L Maiorescu cere local pentru aceste scoli de la epitropi bi-
sericelor Idem
Bursieri moldoven1 trimis in strainatate, in 1860 si 1.861 262-263

www.dacoromanica.ro
 307
Pagina.

List de subventiunile elevilor din Moldova, trimiaI In strainatate, pe tri-

mestrul lui Iulie, 1.862 . . . . . 263
Actele relative la bursierii munteni, din 1860
Burse pentru studenti buyvineni, In 4861.: V. Burla, V. Rumba, I. Bo-
liga. Ajutor banesc.Sf. Nicolae din Brasov 263-264
Mitropolitul Moldove i Sucevei Calinic Miclescu intervine in fav6rea ro-
manilor de peste CarpatI, in 5 Iunie 1864. Adresa ctre ministrul Cultelor 264-265
Tinerl trimisf In streinetate pentru meseriI, In 1.860 , 265-266
Sc6la de arte i agricultura trece la ministerul agriculture, comerciu-
lul, etc 266
Ministerul justitlei unit cu al instructie, in 1864 Idem
Biblioteca din 14. Alta bibliotece speciala in Iasi' Idem
B. P. Hasdeu oprit de muscali in Basarabia, interventia guvernului Mol-
dove Idem
Nota consulatuluI general al Rusie . . . 266-267
0 rare carte descoperit. de D. Hasdeu la Odesa 267
Grdina botanica din Iasi, in 1.864 Idem
Proiectul lui G. M. Taterescu, pentru infiiitarea sceel de picture si
turd in Roman 267-268
Albumul pictoruluI Trenk 268
Tinerf earl der seek de picture Idem
Noil proiect al lui Tatrescu. Consiliul superior. Ministrul D. Bolinti-
neanu, N.Tretulescu 268
Premid de 300 galbenI pentru tabloul lupta de la Teiqani 269
Regulamentul concursuluI Mein
N. I. Voinescu profesor de violin& la scla de musica, in 1863 , . ldem
Creatiunea sclei de music, in 1864 Idem
Melodiile romene, de Alex. Berdescu ; ajutor acordat pentru tiparire . Idem,
Artistul Flechtemacher, musica din Norma Idem
Scla de musice din Iasi', In 1861 Idem
13 imne intrate la concurs in 1861, comisiunea examinatre 269-270
Teatrul din Iasi mergend spre cedere; Mihe ai Matilda Pascali in Iai 270
Teatrul din BucurescT dat in arenda' lui Mate Millo, '1860 Idern
Comitet de 5 membri, dar ape redus la 3, ape iar la 5
SWuintele din 1863 ale luI Pascali, comisiunea adaosa la comitet pentru 'am
reorganisarea Teatrului National. , . . . . . IIddeem

Opera italiani subventionate in Iasi Bucuresci

Informatiunf despre diverse lucren istorice din /era
O comisiune de 4, Monastirile impartite In a circumscriptiI, fie-care din
eel 4 membri s visiteze cite o circumscriptie. Lucrerile comisiunei . . . 270-271
Cornisiunea documentall, prefacerl in personalul ei 271
Comisiunea istorid. din 1859 si 1860, proiectul el pentru o societate aca-
demica. Lucrul remas WU. pine in 1864. C. A,Rosetti . . . . . . Idem
D. Al. Odobescu studiazi tesaurul de la Petrsa Idem
Donatiunea de obiecte archeologice a generalulul Mavro. Donatiunea D.
Dim. Sturza. Inventariarea donatiunef Mavros . 272

www.dacoromanica.ro
 308
Pagina.

M. Kogilniceanu dispune apqnrea marcilor la autorittile judetene . Idem

Catalog de cart! didactice adoptate la scoli In 1862 Idem
Raport din '1862, artand cartile in us la sc6la de Verde din Bucuresci . Idem
Lista' de Mil& in us la gimnasiile din Tra. RomnescA 273-274
Tipografia bulgaro-romini la Bolgrad, 1861 . . ., , . 274
Romeinia fifoia D. A. Odobescu Idem
Ateneul din I4i ; Revista Carpalilor, a lui G. Sion 274-275
Jurnalismul politic. C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu, C. Boliac . 275
Made jurnalismului politic Idem
Prin ce mal traesce cartea, dupe 1850'! I(lem
Ministerul instructiunei protege uncle carp', dar adese oil nenimerit. Idem
Ministrul D. Bolintineanu retusa ajutor pentru tiparirea baladelor lui An-
ghel Pechmeja in 1864; dar la 1860 se impusese egumenilor cumprarea,
carpi ..Escursiuni in Germania meridionald. de N. Filimon Idem
Anuarele institutidui Vasilian fi a gimnasiului din lag, de T. Maio-
rescu Idem
Anuarid instructiunei publice, de V. A.. Urechia Idem
Calendarul bunului cultivator, de I. Ionescu Idem
Gramatica germana de Eivos Idem
Volumele de sciinte naturale ale D-rului Bara. Idem
Tesaur de monumente istorice, de A. Papiu i Uricarul tul T. Codrescu Idem
Legea actuald a InOtamentului lucrata sub dictatura Domnitorului Cuza 275-276
Studiarea cArtilor didactice 276
Judecarea legei inv6tAm6ntului, oi aplicarea el Idem
Tabla de maten!

www.dacoromanica.ro
 OPURI RECENTE DE V. A. URECHa

Istoria Cultura 3 volume. 8.(al 4-lea sub preg.)

Istoria RomAnitor de la 1774-1832. V volume; al VI si VII sunt sub presa
Legende. 4 volum 8. 1891. Edifiunea a 2-a sub presit.
--N----.
Acebte opere se pot avea la autorul lor, strada Brezoianu, No. 28.

www.dacoromanica.ro