BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

„ANTIM IVIREANUL” VÂLCEA

- LA 60 DE ANI -

FILE DE MONOGRAFIE

RÂMNICU-VÂLCEA
Editura CONPHYS
 2010

Cuvânt introductiv: dr. ing. Ion Cîlea

Coordonator ştiinţific: prof. Augustina-Sanda Constantinescu
Colectivul de redactare: Floarea Ghiţă, Alina-Mihaela Nicola, Felix Sima

Descriere CIP
ISBN

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea

Strada Carol I, nr. 26, cod poştal 240591
Tel. fax 0250 739221, 0350401794
www.bjai.ro
biblioteca_antim@bjai.com
www.bibliotecivalcene.ro
www.cicvalcea.ro/europedirect.valcea

2
 Câte cărţi am lăsat în vivliotica noastră, atât greceşti cât şi
rumâneşti, după cum scriu în catastihul besericii, las cu blestem să nu
îndrăsnească să ia cineva să o înstreineze. Iară de va trebui cuiva să ia
vreuna, au să cetească pre dânsa, au să o scrie, au să caute ceva într-însa,
fără răvaş iscălit de la cela ce o cere cu făgăduială cum că o va trimite
înapoi şi cu vreme hotărâtă, să nu să dea. Şi să poarte grijă să o ceară.

ANTIM IVIREANUL − Aşezământul Mănăstirii Antim

3
4
 CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CELUI CARE TE IUBEŞTE !

Marcarea celor şaizeci de ani de existenţă a Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” prin

elaborarea şi editarea unei monografii este, cu siguranţă, un fapt meritoriu şi necesar, nu numai ca
eveniment aniversar, ci şi ca un demers firesc impus de cunoaşterea şi recunoaşterea drumului
parcurs în şase decenii de către una dintre cele mai reprezentative instituţii culturale din judeţul
Vâlcea.
Cei care au zăbovit la studierea istoriei Bibliotecii confirmă că, de-a lungul celor 60 de ani,
statutul acestui patrimoniu editorial, cu un tezaur de carte excepţional, a cunoscut un periplu
organizatoric sinuos, dar niciodată nu şi-a abandonat menirea, indiferent că s-a numit Biblioteca
Centrală Regională, Biblioteca Municipală sau Biblioteca Judeţeană.
În fapt, istoria bibliotecii vâlcene, ca instituţie culturală de sine stătătoare, are rădăcini şi
ramificaţii mult mai vechi, mai profunde. Ne gândim la impresionantele colecţii de carte care au
fost opera unor personalităţi cărturăreşti, de la voievozi la ierarhi şi alţi oameni aplecaţi spre
iluminare culturală şi care, de cele mai multe ori şi-au găsit sălaş prin mânăstiri sau pe la conacele
boiereşti de pe cuprinsul judeţului Vâlcea.
Certificatul de naştere al unei biblioteci populare în sensul deplin al cuvântului are, este
adevărat, o dată mult mai recentă, dar să nu pregetăm a recunoaşte şi lăuda faptul că, din 1950 şi
până astăzi, diriguitorii acestei biblioteci au pus mult suflet şi pasiune în sporirea fondului de carte,
precum şi în atragerea cititorilor, mai ales a celor tineri, fericiţi să găsească în rafturi izvoare de
informaţii în domeniul beletristic, tehnic şi ştiinţific, precum şi de pregătire şi formare intelectuală.
Decizia celor aflaţi la cârma Bibliotecii după Revoluţia din Decembrie 1989, de a-i rotunji
numele cu onomastica celui mai luminat cărturar, ierarh şi martir Antim Ivireanul s-a dovedit pe cât
de inspirată, pe atât de îndreptăţită dacă avem în vedere rolul istoric al părintelui Didahiilor la
promovarea cărţii de învăţătură în judeţul Vâlcea.
Dintotdeauna, dar cu precădere în ultimii ani, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” s-a
transformat în „mentorul” metodic şi stăruitor în menţinerea şi revigorarea bibliotecilor comunale,
devenind astfel forţa motrice necesară pentru promovarea, de pe poziţia sa mentorială, a ideilor
generoase lăsate moştenire de ilustrul Spiru Haret în legătură cu nevoia de pătrundere şi difuzare a
cărţii în spaţiul rural.
Paşii cei mai curajoşi şi mai importanţi pe acest tărâm au fost făcuţi după ce judeţul Vâlcea,
graţie Bibliotecii „Antim Ivireanul”, a fost integrat în Programul „Biblionet” care a facilitat accesul
gratuit al publicului din numeroase localităţi vâlcene la internet şi la pregătirea bibliotecarilor din
mediul rural în tehnologia de vârf a informaţiei şi în activitatea cotidiană de navigare pe calculator.
Din toate aceste motive, salut monografia de faţă, pe iniţiatorii ei, pe toţi slujitorii cărţii din
instituţia aniversată şi urez roade la fel de bogate în pomul cărţilor intrat în conştiinţa vâlcenilor sub
prestigiosul nume – BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ANTIM IVIREANUL”.

Dr. ing. ION CÎLEA,

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
5
6
 Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, ştiinţa
paralizată, iar gândirea şi meditaţia suspendate.
Barbara Tuchman, scriitoare, câştigătoarea premiului Pulitzer, anul 1963

ARGUMENT

Fără pretenţia unei veritabile monografii, decizia editării unei asemenea lucrări reprezintă
dorinţa noastră de a aduna într-un singur volum fapte doveditoare ale drumului parcurs de-a lungul
timpului până astăzi de instituţia noastră.
Pe de altă parte, un volum însemnat de pagini scrise şi adunate de domnii Marin Bulugea şi
Petre Petria în timpul directoratului domnului prof. Dumitru Lazăr stăteau într-o aşteptare
nedreaptă, cerând să fie valorificate într-o lucrare închegată. Dificila misiune le-a revenit colegelor
noastre, Alina Nicola şi Floarea Ghiţă care au prelucrat şi ordonat materialul selectat şi completat de
Felix Sima, dându-i, sperăm, o formă ce va fi apreciată de cei ce vor zăbovi asupra acestei lucrări.
Sigur că o asemenea întreprindere nu epuizează niciodată lucrurile ce se pot spune despre o
bibliotecă, despre oamenii care şi-au împletit destinul profesional cu viaţa instituţiei.
Fără îndoială că biblioteca noastră de astăzi mai are prea puţine asemănări cu cea de atunci, de
la începuturi şi de aceea, cred că, pentru nostalgia celor de atunci şi pentru curiozitatea celor de
astăzi, consemnarea evoluţiei sale în timp era necesară. Avem speranţa că, dacă astăzi lipsesc
anumite detalii, acestea vor fi completate de către cei care vor sluji, mâine, Biblioteca noastră.

Director,
Prof. Augustina - Sanda Constantinescu

7
 REPERE ISTORICE

 1 noiembrie 1950, s-a înfiinţat Biblioteca Centrală Regională Vâlcea, în localul

Parchetului Vâlcea;
 1 iulie 1952, instituţia şi-a schimbat statutul, devenind Biblioteca Centrală Raională
Râmnicu-Vâlcea;
 17 iulie 1955, biblioteca a fost transferată în actualul Palat al Justiţiei, fost Palat al
Culturii;
 1 februarie 1968, a devenit Bibliotecă Municipală;
 4 martie 1974, s-a transformat în Biblioteca Judeţeană Vâlcea;
 8 noiembrie 1991, i s-a atribuit numele „Antim Ivireanul”, acesta fiind canonizat de
către Sinodul B.O.R. în 1992, sub titulatura „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”,
devenind şi patronul spiritual al municipiului Râmnicu-Vâlcea;
 Din iunie 2004, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea beneficiază de
actualul sediu propriu, pe strada Carol nr. 26.

8
 APARIŢIA PRIMELOR BIBLIOTECI
PE TERITORIUL JUDEŢULUI VÂLCEA

Bibliotecile mănăstireşti
În evoluţia societăţii româneşti, tiparul şi cartea au avut un rol esenţial, reprezentând factori
activi ai afirmării şi menţinerii unităţii spirituale a poporului român şi contribuind la realizarea
marilor acte istorice naţionale.
Bibliotecile s-au dezvoltat în paralel cu activitatea tipografică; astfel, primele biblioteci
româneşti au fost cele mănăstireşti, care s-au format pe lângă mănăstirile benedictine în secolul al
XI-lea, în Transilvania. În secolele următoare li s-au alăturat cele ale mănăstirilor franciscane,
dominicane şi cele ale catedralelor. Oraşe ca: Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Cluj erau renumite în
Europa pentru colecţiile acestor biblioteci în secolele XIV-XVI.
Pe teritoriul judeţului Vâlcea, primele biblioteci au fost constituite în jurul mănăstirilor: Cozia,
Govora, Bistriţa, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Horezu şi, nu în ultimul rând, la Centrul Episcopal din
Râmnicu-Vâlcea.

Biblioteca Mănăstirii Bistriţa

„Istoricului şi scriitorului Alexandru Odobescu îi revine cinstea de a descoperi, în 1860, această

comoară, ce deţinea o colecţie de o reală valoare artistică şi culturală, păstrătoare a unui adevărat
tezaur naţional. Alexandru Odobescu semnala existenţa unui număr de 150 de manuscrise, dintre
care 80 slave, 40 româneşti. Cea mai importantă carte în manuscris credem că este Evanghelia
scrisă în anul 1346 de către Branco Mladenovici, fiind prima carte străină pe pământ românesc, cu
cea mai veche dată certă. Tot aici, s-a descoperit şi manuscrisul, lucrat în anul 1519 şi donat
mănăstirii de către postelnicul Marcea şi considerat una dintre cele mai frumoase scrieri aparţinând
Olteniei. Alexandru Odobescu a găsit şi tipăriturile lui Macarie, şi anume 7 exemplare din
Liturghier, ceea ce ne face să considerăm că au dreptate cei care susţin că prima tipografie din Ţara
Românească a funcţionat la Bistriţa-Olteană (…). Tot în bibliotecă, s-au păstrat şi două exemplare
din Evanghelia din 1512. Una din cele două a fost tipărită în mod exemplar, excepţional, pe
pergament (piele de viţel), având vignetele iniţiale şi frontispiciile executate cu deosebită măiestrie.
Această carte este cea mai frumoasă lucrare tipărită în vechile noastre tiparniţe.

Liturghierul lui Macarie, 1508

(stânga - pagina de titlu; dreapta - interior volum)

Dintre cele mai importante cărţi, menţionăm: Octoihul, tipărit în 1526, la Veneţia, Mineiul, din
1538, tot la Veneţia; Triodul înflorat din 1631 la Kiev, cu o prefaţă de Petru Movilă, şi Apostolul.
Tot Bistriţa a deţinut Antologhionul, din anul 1643, şi, din acelaşi an, Ceaslovul din Kiev. În
bibliotecă au existat: un Liturghier din 1646, tipărit la Mănăstirea Dealu şi altul, din 1657, tipărit la
Liov; Sinaxarul, tipărit la Moscova, în anul 1685, a fost adus în ţară de Paisie Cozianul, cu ocazia
unei călătorii în Rusia, iar în 1689 l-a donat Mănăstirii Bistriţa. Colecţia de carte veche românească,
precum şi cea slavonă, se impun prin unicate de mare valoare, păstrate la mănăstire. Aşa este, de
9
pildă, Psaltirea slavo-română, necunoscută până la descoperirea specialiştilor, care a fost tipărită de
diaconul Coresi, la Braşov, în anul 1557. Ea a fost tradusă din limba rusă în cea română de
ieromonahul Silvestru, ajutat şi de învăţatul Udrişte Năsturel, care semnează prefaţa. Cartea a fost
tipărită, în anul 1644, de Ioan Cunatovici şi ucenicii săi, la Mănăstirea Dealu. Din tiparniţa
Târgoviştei s-au păstrat, în biblioteca Mănăstirii Bistriţa: Îndreptarea legii, publicată în 1652, şi
Târnosirea, din acelaşi an; din anul 1678, provine cartea Cheia înţelesului, iar din 1682, Evanghelia
românească, Viaţa şi petrecerea sfinţilor, operă vastă a mitropolitului Dosoftei al Moldovei (1671-
1686), ca şi Paremiile de peste an, tipărită la Iaşi, de către mitropolitul Dosoftei, în anul 1683. Din
Bucureşti provin Apostolul, tipărit în 1682, şi Mărturisirea Sfântului Ioan Gură de Aur, din 1691.
Din Râmnicu-Vâlcea, biblioteca a avut Antologhionul, tipărit în 1705, de Antim Ivireanul,
Adunarea Slujbei Adormirii Născătoarei de Dumnezeu cu paraclisul cel de obşte, tipărită de Antim
Ivireanul, în 1706; Octoihul apare la Târgovişte, în anul 1712, tradus şi tipărit de către Antim, la
Râmnic, cu binecuvântarea episcopului Ioanichie al Râmnicului.”1
Despre importanţa cărţilor, aflate în colecţiile bibliotecii Mănăstirii Bistriţa, în dezvoltarea
culturii noastre naţionale, despre munca, dăruirea şi iscusinţa cărturarilor timpului, iată ce spunea
Alexandru Odobescu într-un raport prezentat Ministrului Cultelor: „Prin unele din aceste mănăstiri
şi mai ales în Bistriţa şi în Cozia, am găsit, între altele, şi câteva cărţi care nefiind de trebuinţă
seviciului bisericesc, stau aruncate în neîngrijire şi ameninţând a se perde. Aceste cărţi însă,
manuscripte şi tipărite, sunt de o importanţă mare pentru limba noastră şi cea slavonă, precum arta
tipografiei în ţară la noi: sunt rare şi care lipsesc din Bibliotheca naţională”2.
Biblioteca Mănăstirii Dintr-un Lemn
La Mănăstirea Dintr-un Lemn a existat o bibliotecă în care se adunaseră numeroase manuscrise
şi cărţi. Aici a lucrat, în calitate de copist, Popa Matei, căruia îi este atribuit Pomelnicul Mănăstirii,
scris la 1783. A mai fost găsit, tot aici, şi un manuscris al lui Anton Pann, scris la Râmnic (1836),
dedicat ierodiaconului Chesarie de la Hurezi. Este cunoscut faptul că pentru tinerii transilvăneni,
care învăţau la Mănăstirea Dintr-un Lemn, doctorul Ioan Piuariu Molnar a trimis circa 30 de lucrări,
cărţi didactice, care s-au folosit în Transilvania şi au fost tipărite la: Viena, Buda, Sibiu. Notăm
câteva titluri: Carte trebuincioasă pentru dascăli (Viena, 1777), Bucoavnă pentru pruncii cei
români (1781), A.B.C. sau Bucoavna (Blaj, 1783), A.B.C. sau Alfavit (Sibiu, 1783). Biblioteca
Mănăstirii Dintr-un Lemn a mai deţinut exemplarele: Pilde filosofeşti (Râmnic, 1783), o Evanghelie
din timpul lui Constantin Brâncoveanu etc. Astăzi, în colecţia de carte veche de la Mănăstirea
Dintr-un Lemn se află: Biblia de la Blaj – 1795, Biblia de la Bucureşti – 1688, Biblia de la Sibiu,
Andrei Şaguna – 1856-1858, Ceaslov – Bucureşti, 1715, Ceaslov, Nifon – Bucureşti, 1854,
Liturghier – s.l., s.a., Mineiul lunii septembrie, Nifon – Bucureşti, 1852, Molitvelnic – s.l., s.a.,
Octoih, Calinic – Râmnic, 1865, Psaltirea – Braşov, 1833 şi Triod – s.l., 1726.

Biblia de la Bucureşti, 1688 Biblia de la Blaj, 1795

1
Tamaş, Corneliu. Biblioteca Mănăstirii Bistriţa, în: Casa Cărţii vâlcene, nr. 1, iunie 2003, p. 17
2
Sacerdoţeanu, A. Cercetări istorice şi pitoreşti prin mănăstirile noastre acum 80 de ani, în: Alăuta românească,
Bucureşti, 1941, p. 311-312
10
 Biblioteca Mănăstirii Govora

Cea mai înfloritoare perioadă a mănăstirii a fost în vremea domniei lui Matei Basarab (1632-
1654). Aici a funcţionat şi o şcoală pentru pregătirea tipografilor, iar biblioteca a existat încă din
vremea lui Radu cel Mare (1495-1508). Govora devine, în secolul al XVIII-lea, un puternic centru
tipografic.
Din istoricul Mănăstirii Govora aflăm că, în colecţia de documente a bibliotecii, există 28 de
pachete cu 542 de documente foi volante, din anii 1477-1862, cinci condici de documente din
colecţia Manuscrise, 30 de dosare cu acte din perioada 1837-1869. Dintre acestea, 423 sunt acte
originale şi 59 copii manuscrise. Documentele – hrisoave, porunci domneşti,
cărţi de judecată, zapise, jalbe – sunt scrise în româneşte (437), slavoneşte (94),
greceşte (8). Se mai menţionează, de asemenea, că 501 sunt scrise pe hârtie şi
38 pe pergament. Din exemplarele tipărite la Govora, biblioteca mănăstirii nu
deţine decât o copie după Pravila Mică (Pravila de la Govora - 1640). De
semnalat este şi manuscrisul tradus în 1797, Viaţa lui Ilie Miniat. În colecţie, se
mai află: Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652, Sfânta Dumnezeiască Evanghelie
– tipărită de Antim Ivireanul, la Snagov, în 1697, Anastasimatar – în limba
greacă, Bucureşti, 1820, Noul Doxastar, de Anton Pann, tipărit la Bucureşti,
1821, în chirilică. În total, sunt 16 lucrări. Pravila de la Govora,
1640

Biblioteca Mănăstirii Hurezi

Mănăstirea Hurezi este un important centru cultural şi religios, fiind ctitoria domnitorului
Constantin Brâncoveanu (1693). Acest aşezământ a adăpostit o şcoală de pregătire a copiştilor,
diecilor şi grămăticilor, în limbile slavonă şi română.
Gheorghe Buluţă, în lucrarea sa, Scurtă istorie a bibliotecilor din România, consemnează:
Constantin Brâncoveanu „a avut o domnie relativ îndelungată (1688-1714) şi oarecum stabilă, cât se
putea în acele vremuri, ceea ce i-a permis nu doar să devină foarte bogat, dar şi să-şi folosească
averea pentru cultură”3.
În 1692, domnitorul a iniţiat ex-librisul sigiliu şi l-a aplicat pe volumele dăruite Mănăstirii
Hurezi. „Era o pecete inelară, aplicată pe cărţi, care face posibilă reconstituirea parţială a bibliotecii.
Un an mai târziu fonda la Hurezu, în Oltenia, mănăstirea cu acelaşi nume, şi adăpostea în acest
aşezământ preţioasa lui bibliotecă. Dăruise mănăstirii, între alte cărţi, şi două exemplare ale «Bibliei
de la Bucureşti», de editarea cărora se ocupase şi pe care apare pecetea domnească. Ca o anticipare
a depozitului legal, această bibliotecă, în acelaşi timp domnească şi, în felul ei, «naţională», primea
câte un exemplar din fiecare carte tipărită în ţară”4.
Nicolae Iorga descifrează, în 1925, frumoasa inscripţie grecească, scrisă de arhimandritul Ioan,
aşezată la intrarea în bibliotecă: „Bibliotecă de hrană dorită sufletului, această casă a cărţilor îmbie
prea înţeleapta îmbelşugare, în anul 1708”.

3
Buluţă, Gheorghe. Începuturile bibliotecilor domneşti şi boiereşti, în: Scurtă istorie a bibliotecilor din România.
Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000, p. 49
4
Ibidem, p. 49
11
 Corneliu Dima-Drăgan, un cunoscut bibliolog, specializat în cercetarea bibliotecilor vechi, a
identificat câteva cataloage ale Mănăstirii Hurezi, reuşind să reconstituie parţial profilul colecţiei
brâncoveneşti. El a relevat că biblioteca era „de o surprinzătoare diversitate tematică” şi că, în
cadrul ei, se constituise „sub forma unui fond omogen, seria, aproape completă, a istoriilor bizantine
editate la Paris în cursul veacului al XVII-lea, conform planului schiţat în anul 1684 de savantul
Philippe Labbe. Era un «Corpus Bizantinae historiae», o serie de ediţii critice greco-latine,
«Byzantine du Louvre», editat cu subvenţii regale”5.
Biblioteca brâncovenească de la Hurezi avea un caracter enciclopedic, cuprinzând un important
număr de lucrări teologice ale lui Origen, ale lui Clemens Alexandrinus, ale lui Vasile cel Mare, ale
lui Eusebius Pomphilius, precum şi cărţi de filozofie, semnate de: Grigorie din Nazians, Socrates
Scholasticus, Maximus Confesor. În colecţiile bibliotecii se mai aflau şi următoarele exemplare:
Lexicon graeco - latinum de Petrus Gillius (Basel, 1542), Lexicon manuale graeco-latinum
(Padova, 1637), ediţii ale Bibliei, gramatici greceşti, istorii greceşti vechi şi contemporane, cărţi de
literatură (Odiseea, Comediile lui Aristofan, Tragediile lui Euripide).
Constantin Brâncoveanu a avut în slujba sa doi secretari care se ocupau şi de bibliotecă:
Nicolaus de Porta şi Anton Maria Del Chiaro.
În anul 1885, Grigore Tocilescu a găsit 38 de manuscrise şi 393 de cărţi tipărite în diferite
limbi, exemplare ce au făcut parte din colecţia bibliotecii de la Hurezi şi, pe care, le-a donat
Muzeului Naţional.
Nicolae Mavrocordat, care a domnit în mai multe rânduri în Valahia şi Moldova, a ridicat de la
Hurezu şi Mărgineni o parte din cărţile rămase de la Brâncoveanu şi de la familia Cantacuzino.

Biblioteca Episcopiei Râmnicului

Episcopii cărturari ai Râmnicului: Antim, Damaschin, Inochentie, Socoteanu, Chesarie, Filaret,

Partenie, Calinic, Ghenadie Enăceanu, Vartolomei, au înzestrat biblioteca episcopală cu valoroase
mărturii bibliofile. Unele cărţi intrate în fondul bibliotecii au fost donate de către domnii sau
mitropoliţii ţării (Constantin Brâncoveanu şi mitropolitul Ştefan etc.), altele sunt dăruite de
personalităţi ruseşti, cum este, de exemplu, Prologul din 1619, donat de patriarhul Adrian al Rusiei
sau Cartea de învăţătură, dăruită în 1775 de Gavril, arhiepiscopul marelui Novgorod şi al
Petersburgului. Biblioteca Episcopiei Râmnicului a fost şi este o mare depozitară de valori spirituale
din literatura universală şi românească veche. Ea este înzestrată cu carte de către Chesarie, aşezat pe
scaunul episcopal al Râmnicului la 26 decembrie 1773. Cunoscând limbile greacă, rusă, latină şi
franceză, el a fost nu numai tipăritor de carte, ci şi traducător. În corespondenţa sa cu negustorul
Constantin Hagi Pop din Sibiu, Chesarie îi spunea că i-a trimis “câteva cărţi” prin tipograful Popa
Constandin.
Continuând şirul făuritorilor de valori ale scrisului râmnicean, să adăugăm faptul că episcopul
Calinic este apreciat de Alexandru Ioan Cuza, iar episcopul Ghenadie Enăceanu este considerat un
distins ierarh, cu o cultură vastă, care a adunat o frumoasă şi bogată bibliotecă. După moartea sa (14
ianuarie 1898), o parte din colecţie a fost donată bibliotecii internatului Facultăţii de Teologie din
Bucureşti, iar cele mai multe volume au fost dăruite Bibliotecii Academiei Române. În depozitele
Bibliotecii Episcopiei Râmnicului, s-au aflat cărţi deosebite: Noul Testament (1690), Apostolul
(1504), Antologhionul (1705), Antologhion (1738), Penticostar (1743) etc., multe dintre ele
existente şi azi. O parte dintre cărţile Episcopiei au fost donate Muzeului Naţional din Bucureşti, de
către Grigore Tocilescu, în 1885. Din totalul de 393 de titluri, dăruite prestigioasei instituţii, 134 de
cărţi şi 28 de manuscrise au aparţinut Râmnicului. Astăzi, colecţia de carte veche a Episcopiei
Râmnicului adăposteşte peste 1200 de volume.
Evocând activitatea Bibliotecii Episcopiei Râmnicului, nu putem să nu amintim despre
Biblioteca Seminarului Teologic „Sf. Nicolae”, înfiinţată în 1836 şi avându-l la conducere pe Vlad
Tempea. La 1 iulie 1840, după intervenţia Eforiei Şcoalelor, Vornicia din Lăuntru, care a dat
5
Ibidem, p. 50
12
poruncă magistraţilor de la oraşe să prevadă în bugetul lor „sume pentru confecţionarea materialului
şi procurarea fondului de carte”, biblioteca trebuia să se organizeze obligatoriu. Pentru aceasta s-a
transmis câte un catalog cu cărţile recomandate, din care 50 de titluri erau de literatură beletristică
străină. În buget s-a prevăzut, la oraşe, anual, suma de 200 de lei pentru cumpărarea de cărţi. În
1926, s-a ridicat şi localul Bibliotecii Seminarului, iar biblioteca a primit 721 de volume, de mare
valoare. Peste zece ani, fondul de carte ajungea la 5700 de exemplare, din care 4500 legate şi 1200
nelegate. Biblioteca mai avea şi abonamente la 30 de reviste. Încheiem informaţiile despre
Biblioteca Episcopală şi cea a Seminarului menţionându-l şi pe episcopul Vartolomei, care a editat
şi a difuzat carte. În anul 1930, cu eforturi materiale reduse, a tipărit 114.338 de cărţi şi broşuri
diferite, care au costat 1.018.638 lei, precum şi icoane şi iconiţe, în valoare de 669.695 lei.
Ghenadie Enăceanu (n. 1835, Iaşi - m. 14 ian. 1898, la Napoli, înmormântat la "Bolniţa"
Episcopiei), este "prim înfiinţător" al bibliotecii Episcopiei. Redăm, în întregime, articolul: „Sfânta
Episcopie R. şi N.-Severin posedă actualmente o vastă bibliotecă. Numărul volumelor se ridică la
peste 4.000 de bucăţi, cu conţinut relegios, filosofic şi ştiinţific. În ultimul timp, a fost aşezată într-
una din încăperile vechiului local de seminar, amenajat astfel precum am pomenit şi în altă parte a
acestei lucrări; cărţile au fost numerotate şi inventariate în regulă; iar azi stă deschisă oricărui
doritor de a-şi înmulţi cunoştinţele, în complectarea culturii teologice şi filosofice.
Materialul de care dispune se datoreşte donaţiunilor făcute de diferiţi Chiriarhi, ca: Ghenadie
Enăceanu, prim înfiinţător al ei; Ghenadie Georgescu şi Gherasim Safirim, acesta din urmă
dăruindu-şi o parte din biblioteca personală Seminarului Sf. Nicolae din Râmnicu-Vâlcea şi
actualmente trecută în întrebuinţarea Sf. Episcopii.
Îmbogăţirea acestui material se mai datoreşte apoi şi donaţiunilor făcute de unele instituţii
culturale, ca: Academia Română din Bucureşti; Fundaţia Culturală «Principele Carol» etc”.6
În colecţia bibliotecii Episcopiei există şi un exemplar din Gramatica românească a lui
Ienăchiţă Văcărescu, tipărită în teascurile Episcopiei Râmnicului, în anul 1787. Redăm, în
transcriere, pagina de titlu:
Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduelelor grammaticii rumâneşti,
adunate şi alcătuite acumu întâiu, dă dumnealui IANACHE Văcărescu cel dă acum dicheofilax a
bisericii cei mari a Răsăritului şi mare vistieru a Prinţipatului Valahiei, şi hărăzite dă însuşi la
prea cinstitul, sfinţitul, dă Dumnezeu iubitoriul episcopu a sfintei episcopii Râmnecului, chir
FILARETU.
Tipărite cu porunca şi blagoslovenia sfinţiei sale, acumu în domnia prea înnălţatului şi prea
luminatului prinţipu a toatei Ungro-Vlahiei, NICOLAE MAVROGHENI VOEVOD.

Pagina de titlu a Gramaticii româneşti de Ienăchiţă Văcărescu,

1787

În arhieria prea sfinţitului şi alesului dă Dumnezeu mitropolitu şi arhiepiscopu a ţării, chir

GRIGORIE. La leatu 1787. În tipografia sfintei episcopii a Râmnecului. De Gheorghie sin Popa
Constandinu tip. Râmniceanul.

Bibliotecile publice
6
P.S. Vartolomeiu. Anuar pe anii 1921-1925, Bucureşti, „Tipografiile române unite S.A.", 1924, p. 320.
13
 La jumătatea veacului al XIX-lea, încep să funcţioneze primele
biblioteci publice, destinate diferitelor categorii de utilizatori. Originile
acestor instituţii de cultură sunt strâns legate de numele lui Petrache
Poenaru, personalitate naţională marcantă, născut în localitatea vâlceană
Beneşti (azi, oraşul Bălceşti). În 1838, în calitate de director general al
Şcolilor din Ţara Românească, înfiinţează şcolile publice săteşti din
Muntenia. Cărţile şi manualele tipărite la tipografia achiziţionată din
Franţa, la insistenţele sale, vor ajunge în multe localităţi. Bibliotecile
unor instituţii de învăţământ din Vâlcea au stat la baza înfiinţării
Bibliotecii Judeţene. Petrache Poenaru a fost un vizionar, având o
contribuţie majoră în domeniul ştiinţei şi educaţiei, moştenirea sa
dăinuind peste veacuri. Petrache Poenaru
„Prima bibliotecă publică de la Râmnicu-Vâlcea a fost înfiinţată (ca şi în alte judeţe şi localităţi
ale ţării), ca urmare a unei circulare emise dela 1 iulie 1840 de către Vornicia din Lăuntru, prin care
magistratele (viitoarele primării) de la oraşe erau obligate să prevadă în bugetul lor, fonduri atât
pentru confecţionarea mobilierului adecvat, cât şi pentru procurarea cărţilor necesare, biblioteca
urmând să se amenajeze, obligatoriu, în incinta şcolilor; ea servea astfel ca bibliotecă şcolară, dar
era şi publică, cititorii ei fiind şcolarii, învăţătorii şi diverşi locuitori ai oraşului, doritori de lectură
şi cultură”7.
În 1891 se menţionează înfiinţarea, la Râmnicu-Vâlcea, a Secţiei locale a Ligii pentru Unitatea
Culturală a Tuturor Românilor, organizaţie care avea ca scop „sprijinirea luptei populaţiei româneşti
din Transilvania pentru obţinerea drepturilor politice şi trezirea conştiinţei naţionale în vederea
desăvârşirii unităţii statului naţional român”8. Printre obiective avea şi înfiinţarea unei biblioteci
populare. Secţiunea Vâlcea se afla într-o clădire din curtea Bisericii catolice, în actuala Piaţă Mircea
cel Bătrân. Cel mai frecvent se ţineau, aici, conferinţe publice, şezători culturale, se colectau bani
pentru populaţia nevoiaşă din Transilvania şi pentru expedierea cărţilor interzise de autorităţile
austro-ungare.
Protoereul Meletie Răuţu, în notele autobiografice publicate în Comori de spiritualitate ale
Râmnicului: Istoria Bisericii "Toţi Sfinţii" din Râmnicu-Vâlcea, îşi aminteşte: "După propunerea
mea încă civil fiind ―, făcută în cancelaria seminarului, s-a înfiinţat în 1891 secţiunea Ligii
Culturale, în Rm. Vâlcea, al cărui secretar am fost până la ultima ei amorţire. (…) Am luat parte la
înfiinţarea societăţei Culturale din judeţul Vâlcea, al cărei vice-preşedinte sunt şi acum"9.
O altă informaţie relevă că: „În 1899 ia fiinţă, la Râmnicu-Vâlcea, Societatea «România
rurală», din iniţiativa unor studenţi, cu scopul de îmbunătăţire a nivelului cultural, social şi
economic al ţărănimii. La 22 august 1899 apare (şi) Societatea culturală «Junimea vâlceană», la
îndemnurile scriitorului Lazăr Popescu. Grigore Procopiu a acceptat preşedinţia. Scopul era
ridicarea nivelului cultural şi moral al locuitorilor, organizarea unor serbări literare, întemeierea de
case de cultură la sate, înfiinţarea unor biblioteci populare (s. n) la Râmnicu-Vâlcea”10.
Patru decenii a funcţionat şi „Societatea de lectură a elevilor «Vasile Alecsandri»”. Ea a fost
creată de cunoscutul om de litere Eliodor Constantinescu, la 4 septembrie 1904 şi „a urmărit
educarea elevilor, apropierea lor de fenomenul literar şi artistic (...) Biblioteca (Societăţii, n.n.)
număra, în 1908, peste 570 de volume, dar ea va deveni, după primul război mondial, una dintre
cele mai importante biblioteci ale oraşului. Printre animatorii de frunte ai Societăţii s-au numărat
personalităţi de seamă ale vieţii culturale vâlcene ca: profesorul Petre Drăgoescu, profesorul Nicu

7
*** Enciclopedia Judeţului Vâlcea. vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Fortuna”, 2010, p. 528.
8
Mateescu, Constantin. Cartea Râmnicului, Editura „Silviu Popescu”, Râmnicu-Vâlcea, 1999, p. 171 şi p. 184-185.
9
Cîrstea, Constantin; Căpătaru, Doru. Comori de spiritualitate ale Râmnicului: Istoria Bisericii "Toţi Sfinţii" din
Râmnicu-Vâlcea. Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2007. p. 211.
10
Tamaş, Corneliu. Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Editura "Antim Ivireanul", 1993, p.159.
14
Angelescu şi talentatul îndrumător al mişcării teatrale de amatori, Constantin Popian, artistul C.
Mihăilescu, realizatorul monumentelor lui Barbu Ştirbei şi Constantin Brâncoveanu din Râmnic”11.
Din 1910, secţia vâlceană a Ligii va organiza o bibliotecă publică. Liga Culturală, Secţiunea de
la Râmnicu-Vâlcea, avea la sediul său (din curtea Bisericii catolice), „într-o sală mare, în care-şi
aşezase mobilierul (...), patru canapele lungi, căptuşite cu pluş, 40 de scaune de lemn curbat, o
bibliotecă de 700-800 până la 1000 de cărţi aşezate în două dulapuri – bibliotecă cu geam –, un
drapel naţional, de mătase cu fir de aur şi un pian”. Biblioteca va aduna, foarte repede, fiind şi unică
în zonă, 10.000 de volume, majoritatea din donaţii făcute de personalităţi ale oraşului. Din articolul
prof. dr. Veronica Tamaş12, aflăm că: “În 2 noiembrie 1916, biblioteca va fi distrusă de trupele
germane de ocupaţie ” şi că “... nu a mai rămas nimic din toate acestea”, pentru că “au fost distruse
de armatele invadatoare, iar în perioada ocupării oraşului şi până la 1 Decembrie 1918, când
generalul Mackensen a plecat din Râmnic, nimeni nu a mai avut voie să se apropie de sediul Ligii.”
Nevoia de carte din această vreme era tot mai vizibilă, astfel că, pe lângă activitatea librăriilor,
se cerea, cu insistenţă, înfiinţarea de biblioteci publice. Alături de cea a căminului cultural al
oraşului şi a Secţiei Ligii Culturale, în 1920, Nicu Angelescu, în numele “Cercului studenţesc”,
solicita aprobare pentru deschiderea unei biblioteci publice în Râmnicu-Vâlcea şi scutirea de taxe şi
chirie.
După desfiinţarea Ligii, în perioada 1945-1946, biblioteca a fost închisă, iar fondul de carte s-a
împărţit, în 1950, între Biblioteca Centrală Regională Vâlcea şi Arhivele Statului – Filiala Vâlcea.
Informaţiile privind problema primelor biblioteci publice, a unor asemenea instituţii de mare
importanţă, la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, pot fi completate şi dezvoltate şi cu
ajutorul studiilor cu titlul: Biblioteci publice şi private ale căror cărţi au intrat în patrimoniul
Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea şi Trei biblioteci publice la Râmnicu-
Vâlcea, în perioada interbelică, de Aneta Bardaşu13. Autoarea subliniază că: „Principala bibliotecă
ale cărei cărţi au intrat în fondurile Bibliotecii «Antim Ivireanul», a fost cea a Seminarului «Sfântul
Nicolae» din Râmnicu-Vâlcea”. Din primul studiu, aflăm că Biblioteca Seminarului a fost distrusă
de incendiul din 1847, „risipită la desfiinţarea din 1901, distrusă de ocupanţii germano-austro-
ungari, în timpul primului război mondial”. Dar, mereu, biblioteca a fost refăcută. În 1926, au fost
reprimite cărţile donate de episcopul Ghenadie Enăceanu.
În continuare, este amintită a doua bibliotecă, cea a „marelui jurist C.G. Dissescu (1854 -
1932), ctitorul clădirii Seminarului, ridicată în anii 1913-1914, azi localul Colegiului Naţional
«Mircea cel Bătrân» (...). Dissescu a dăruit şcolii vâlcene, încă din timpul vieţii, peste 1000 de
volume şi numeroase periodice”.
O a treia donaţie, “de 721 volume, a fost cea a dr. Iordăchescu, din Râmnic, cărţi ce au
aparţinut tatălui său, profesor la Seminarul din Bucureşti”. De asemenea, autoarea mai subliniază
că: “Prin achiziţii şi donaţii, Biblioteca Seminarului «Sf. Nicolae» a ajuns, în 1941, să numere
13.250 de volume – cărţi, manuscrise rare şi periodice. Începând din 1944, ea a căzut pradă epurării
ordonate a regimului totalitar, apoi, a stat doi ani închisă, până când a fost preluată”.
Altă bibliotecă publică al cărei fond de carte a intrat în patrimoniul Bibliotecii Judeţene Vâlcea,
a fost Biblioteca Liceului “Alexandru Lahovari” – „operă” a profesorului de limba română şi limba
latină, Eliodor Constantinescu. În lucrarea acestuia, intitulată "Învăţământul secundar în Vâlcea",
publicată în 1906, la aproape 15 ani de la înfiinţarea Gimnaziului “Alexandru Lahovari“ (când
acesta, încă, nu avea actualul local propriu), autorul precizează: "O dată local de gimnaziu făcut şi
înzestrat cu tot materialul didactic cerut, ne-am putea gândi la biblioteca gimnaziului, care s-ar
putea mări şi printr-o subvenţie anuală a judeţului, după cum se obişnuieşte în multe judeţe.

11
Apostol, C. Din activitatea societăţii de lectură a elevilor "Vasile Alecsandri", în: Studii vâlcene, nr. II, 1972, p. 168.
12
Tamaş, Veronica, Contribuţia Ligii Culturale din Râmnicu-Vâlcea la desăvârşirea unităţii naţionale a poporului
român, în: Studii vâlcene, nr. I, 1971, p. 35-38.
13
Bardaşu, Aneta, Trei biblioteci publice la Râmnicu-Vâlcea, în perioada interbelică, în: Soare, Ion ; Bardaşu, Aneta,
Lumina cărţii la Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000, p. 121-127 şi p. 137-140.
15
Biblioteca, astfel mărită în decurs de câţiva ani, ar putea fi deschisă şi publicului, aducând un
serviciu real oraşului"14.
Din primul an, s-au achiziţionat 570 de volume, dar Primul Război Mondial a dus la distrugerea
bibliotecii. A fost refăcută, ajungând la peste 10.000 de volume româneşti şi străine. „Din păcate,
cea mai mare parte a fondului de carte a căzut pradă epurărilor, iar după reforma învăţământului,
foarte puţine cărţi au fost transferate în fondurile bibliotecii vâlcene”.
„Una din cele mai însemnate biblioteci personale – preluată astfel – a fost aceea a lui Filip
Lahovari şi a soţiei sale, Cella Delavrancea, de la Slăviteşti, comuna Băbeni. Cărţile româneşti,
franţuzeşti, germane şi englezeşti, multe cu autografele autorilor, au fost adunate timp de trei
generaţii. Întemeietorul acestei biblioteci a fost George I. Lahovari (1838-1909) – jurist, preşedinte
al Curţii de Casaţie, fost director general al poştelor, fondator al «Societăţii Regale Române de
Geografie» şi al «Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român», al căror preşedinte a fost. Cea
mai mare realizare a sa a fost «Marele dicţionar geografic al României», în 5 volume, apărut între
1898-1902, la redactarea căruia a colaborat cu Gr. Tocilescu şi generalul C.I. Brătianu. Fiul său,
Grigore G.I. Lahovari, născut în 1873, avocat şi judecător de instrucţie, publicist, a continuat să
îmbogăţească biblioteca familiei. Urmaşul său – Filip Lahovari, diplomat de carieră, căsătorit cu
intelectuala de mare clasă, muziciana şi scriitoarea Cella Delavrancea (1888-1992), a continuat să
sporească acea comoară de cărţi adunată la Slăviteşti. Judecând după autografele prezente pe multe
volume, cei doi soţi au avut relaţii în mediile intelectuale cele mai elevate din Europa interbelică.
Din fericire, o parte a cărţilor din biblioteca lor au fost predate la Biblioteca Regională Vâlcea, unde
se păstrează şi astăzi, altele au fost furate sau înstrăinate” 15. La începutul secolului al XX-lea, averea
familiei Lahovari se restrânge, limitându-se, în Vâlcea, doar la moşia Slăviteştilor, care-i revine,
prin moştenire, lui Filip. Filip Lahovari îşi păstrează domeniul şi, împreună cu soţia sa, Cella
Delavrancea, transformă conacul de la Slăviteşti într-un spaţiu ospitalier, unde sunt frecvent invitate
personalităţi ale vieţii politice şi culturale interbelice.
Iată cum descrie Cella Delavrancea biblioteca din conacul Lahovarilor de la Slăviteşti –
Vâlcea: „Odaia era însufleţită de o bibliotecă bucşită de cărţi, cuprinzând un perete întreg. Alta, în
dreptul ferestrei, se rotea pe un pivot. Biroul era mare, cu dosare, tomuri la perete şi hârtii răzleţite
într-o dezordine ce se vedea respectată. Fotolii adânci de o parte şi de alta a unei mese, o lampă
mare de bronz parcă aşteptau să coboare stăpânii şi să se aşeze la lectură. Un imens divan turcesc în
sagnasiul dinspre grădină, acoperit cu scoarţe vechi, crea o atmosferă de linişte gânditoare odăii
mari"16.

George I. Lahovari, Marele dicţionar geografic al României.

Vol IV. Bucureşti, Stab. Grafic „J.V. Socecu”, 1901, 810 p.
14
Constantinescu, Eliodor, Învăţământul Secundar în Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, s.n, 1906, p. 28-29.
15
Bardaşu, Aneta. Biblioteci publice şi private ale căror cărţi au intrat în patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Antim
Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea, în: Soare, Ion ; Bardaşu, Aneta, Lumina cărţii la Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 2000, p. 125.
16
Delavrancea, Cella. O vară ciudată. Bucureşti, Editura Eminescu, 1975, p. 6
16
 În studiul Anetei Bardaşu, asupra căruia ne-am oprit, este amintită şi biblioteca lui Ştefan
Pleşoianu, colonel. În 1949, această bibliotecă a fost confiscată şi, ulterior, preluată de biblioteca
râmniceană. Mai amintim, de asemenea, din aceeaşi sursă, că o parte din cărţile bibliotecii lui
Vintilă I. C. Brătianu, de la conacul din Mihăeşti (cele mai multe cu caracter economic), au fost
preluate de biblioteca nou–înfiinţată la Râmnicu-Vâlcea. S-a mai preluat, de asemenea, o parte
dintre biblioteca avocatului Petre A. Măinescu (el moştenise, la Râmnic, biblioteca marilor boieri
Goleşti şi Olăneşti), biblioteca doctorului Ion Puţurianu, confiscată şi predată Bibliotecii Regionale
şi, în sfârşit, din biblioteca Ioanei Cantacuzino, o parte din cărţi, cele mai puţin interesante, a ajuns
tot la Biblioteca Regională, deoarece, cărţile de valoare şi de patrimoniu au fost preluate de
directorul de atunci al Arhivelor Statului, Alexandru Bălintescu, pentru instituţia pe care o
conducea.
În ceea ce priveşte al doilea studiu semnat de prof. Aneta Bardaşu, privind cele trei biblioteci,
prima, despre care ni se aminteşte, este cea a studenţilor care organizaseră, la Râmnic, „Cercul
studenţilor vâlceni”, în 1919. Biblioteca, înfiinţată din donaţii (peste 1000 de cărţi), a primit numele
colegului lor, „Vasile Olănescu”, căzut eroic în tranşeele de la Mărăşeşti, în vara lui 1917, şi a
funcţionat până în anul 1921.

Vintilă I. C. Brătianu Conacul de la Mihăeşti – Vâlcea

Între 1924-1925, pe strada Mihai Bravu din Râmnicu-Vâlcea, va funcţiona o altă bibliotecă
publică. „Despre această bibliotecă ştim puţine lucruri. O menţionează Ion Simionescu, în cartea
Oraşe din România, dându-ne amănuntele că era mică, iar din cei care o cercetau, 80% erau străini.
După Memoriile unui om obscur, ale profesorului Nicu Angelescu, încă inedite, în cea mai mare
parte, şi precizările făcute de Constantin Daniilescu în gazeta Naţionalul Vâlcii, din iulie-august
1935, această bibliotecă purta numele unui alt erou vâlcean din primul război mondial – Alexandru
Costeanu”17.
Următoarea bibliotecă din oraş a aparţinut Secţiunii locale a „Ligii pentru Unitatea Culturală a
Tuturor Românilor”. Biblioteca, iniţiată de institutorul Constantin Daniilescu, a fost constituită din
donaţii, majoritatea provenind din colecţia istoricului Nicolae Iorga, şi a fost deschisă la 28 mai
1928, în casele Bisericii Buna-Vestire de pe terasă. „Programul de funcţionare era: luni, joi şi
sâmbătă între orele 16-19 şi duminica între orele 14-19.
După pensionarea din învăţământ a lui C. Daniilescu, începând cu 1 ianuarie 1933, programul a
devenit mai larg. Doritorii puteau împrumuta cărţi acasă pentru o perioadă de trei săptămâni, plătind
o taxă de 10 % din valoarea cărţii şi depunând o cauţiune între 100 şi 1000 lei pentru fiecare carte,

17
Bardaşu, Aneta. Trei biblioteci publice la Râmnicu-Vâlcea, în perioada interbelică, în: Soare, Ion ; Bardaşu,
Aneta, Lumina cărţii la Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000, p. 139.

17
 Lucian Blaga, Daria,
Naţionalul Vâlcii, noiembrie, 1934 Cluj, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”,
Portret C. Daniilescu 1925, 157 p.

în funcţie de importanţa şi raritatea acesteia. Elevii şi flotanţii din oraş nu aveau acces decât la sala
de lectură, iar membrii Ligii se bucurau de 50 % reducere”18.  

Tudor Arghezi, Icoane de lemn, Nicolae Iorga, Oameni şi fapte din trecutul românesc,
Bucureşti, Editura „Naţională S. Ciornei”, Bucureşti, Editura „Leon Alcalay”,
1930, 303 p. s.a., 123 p.

În 1935, fondul de carte număra 2000 de volume. Din 1934, biblioteca s-a mutat într-un local al
Ligii, pe strada Anton Pann, cartierul Matache Temelie, denumit apoi, 1 Mai. „În noul sediu exista
o sală de lectură, mai încăpătoare; aici a funcţionat, crescând de la an la an, biblioteca, până la
începutul anului 1948, când a fost închisă, imobilul – naţionalizat, iar cărţile epurate, distruse – în
marea lor majoritate, prin ardere”19.

Bibliotecile populare

Prof. dr. Gheorghe Dumitraşcu subliniază că bibliotecile populare sunt emanaţia legilor date de
Spiru Haret, ministru al Instrucţiunii Publice, cel care, pentru „luminarea satelor”, a creat nucleul
primelor biblioteci necesare aşezămintelor culturale rurale. Actul de naştere al bibliotecilor populare
este marcat „prin decizia Ministerului Instrucţiunii Publice din 16 octombrie 1898, ele întregind
18
Ibidem, p. 139.
19
Ibidem, p. 139-140.
18
astfel, într-un concept unitar, reţeaua instituţiilor haretiene destinate ridicării nivelului cultural al
maselor prin educaţie”20. Bibliotecile populare erau săteşti şi orăşeneşti şi au apărut, conform
Fondului Revizoratului Şcolar existent la Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Vâlcea, cu ceva
timp înainte, fiind chiar consemnate două biblioteci populare: prima, în comuna Beneşti, la 1868,
iar cea de-a doua, în comuna Bărbăteşti, la 1874. Înţelegând necesitatea unor astfel de unităţi de
cultură, Spiru Haret a hotărât înfiinţarea bibliotecilor prin lege: „Cunoscând bine realitatea
spiritualităţii româneşti, legiuitorul a pornit, în proiectarea bibliotecilor populare, de la dramatica
stare de înapoiere culturală a satelor şi, în special, aceea a întreruperii legăturii care l-a unit, odată,
pe ţăran cu şcoala: «Bătrânii nu ştiu nici să silabisească măcar, tinerii au uitat ce au învăţat în şcoală
– dacă au frecventat-o vreodată – adolescenţii de azi vor uita mâine şi acelaşi fapt îngrijorător se va
repeta la infinit, dacă nu vom schimba la vreme cursul»”21. S-a alcătuit o listă cu cărţile necesare
unor astfel de instituţii de cultură.
Proiectul de regulament privind funcţionarea bibliotecilor săteşti aparţine revizorului şcolar
vâlcean Dimitrie Constantinescu şi a fost aprobat de Consiliul de Miniştri, în forma lui definitivă, în
august 1898. În text, se prevedea înfiinţarea treptată de biblioteci populare, în şcolile primare
urbane şi rurale, la început, câte 10 în fiecare judeţ. Aşadar, primele biblioteci populare din Vâlcea
sunt atestate în 1898, în localităţile: Băbeni, Bălceşti, Călimăneşti, Govora, Păuşeşti-Măglaşi,
Păuşeşti-Otăsău, Vaideeni, Zătreni, Horezu şi Măciuca (ultimele două, din 1899). În paralel, existau
şi bibliotecile populare particulare, ce aparţineau preoţilor şi învăţătorilor.
În anul şcolar 1902-1903, ca urmare a efectului pozitiv generat de înfiinţarea bibliotecilor
amintite, s-au mai înfiinţat alte 10 aşezăminte culturale ale cărţii, în fiecare judeţ. În Vâlcea, au fost
deschise noi biblioteci la: Alunu, Amărăşti, Brezoi, Cermegeşti, Grădiştea, Făureşti, Mihăeşti,
Prundeni, Recea şi Vlădeşti. Tot în acelaşi an, se mai deschid alte 13 biblioteci populare particulare.
Revizorul şcolar Dimitrie Constantinescu aduce la cunoştinţa ministerului că, pe lângă fiecare
şcoală, s-au înfiinţat mici biblioteci destinate sătenilor, înzestrate cu cărţi de către învăţători. El
socotea, cunoscând bine situaţia, că ar exista 133 de biblioteci, cu un număr de 13.146 de volume şi
3.360 de cititori.
Noul revizor şcolar, Pascu Popescu, este mulţumit de situaţie şi propune ministerului să se
înfiinţeze noi biblioteci populare. Dar, această iniţiativă nu se va realiza, datorită noii conduceri a
Ministerului Instrucţiunii Publice, care nu mai era interesată de continuarea deciziilor fostei
conduceri. Numărul bibliotecilor populare deschise de Casa Şcoalelor Vâlcea a rămas în jurul a 20.
O altă cauză a nerealizării numărului de biblioteci stabilite a fost Răscoala din 1907. S-a transmis
Circulara nr. 355 din 7 martie 1907, prin care ministerul comunica tuturor diriginţilor de şcoală şi
învăţătorilor că se interzice desfăşurarea cercurilor culturale, între 14 şi 18 martie, datorită
mişcărilor ţărăneşti, tocmai de teama de a nu se ajunge la revoltă. Din octombrie 1907, Spiru Haret
a revenit la conducerea învăţământului românesc, activitatea bibliotecilor reintrând în normal. Casa
Şcoalelor mai înfiinţează 4 biblioteci populare, apoi, între 1910-1911, încă 6, cărora li se alătură şi 4
particulare. Statistic, în anii 1909-1910, au existat în judeţul Vâlcea, 63 de biblioteci, iar în 1910-
1911, 41 de biblioteci, care funcţionau din iniţiativă privată şi, 32 prin decizie, cu sprijin din partea
Casei Şcoalelor.
În perioada Primului Război Mondial au fost distruse multe biblioteci... Astfel, la Zătreni,
învăţătorul Ion Popescu face un raport, în 23 decembrie 1918, în care se precizează că biblioteca a
fost, în parte, arsă şi, în parte, furată: “peste 600 de volume, în bună parte legate în pânză, plus
colecţiile, legate pe ani, ale revistelor Albina, Antialcoolismul, Jurnalul Societăţii Centrale
Agricole, Şezătoarea săteanului, Revista învăţătorilor şi învăţătoarelor”, iar muzeul şcolii a fost
devastat de soldaţii germani. La Pietrari, a fost distrusă biblioteca personală a dirigintelui şcolar I.
N. Şoşoacă, în care existau cărţi şi reviste legate în piele; a ars şi localul şcolii din Robeşti –

20
Dumitraşcu, Gheorghe. Bibliotecile populare vâlcene în anii 1898-1918, în: Studii vâlcene, Serie nouă, nr. I(VIII),
2003, p. 393.
21
Tiron, N.N. Biblioteci populare, în: Revista învăţătorilor şi învăţătoarelor din România, nr. 3 şi nr. 4, 1903, p. 85.
19
Câineni; la Grădiştea, şcoala şi biblioteca au fost devastate (circa 1000 de cărţi, cele mai multe
legate în pânză şi piele).
După război, bibliotecile încep procesul de refacere. Revizorul şcolar, D. Constantinescu,
propune ministerului măsuri importante, care vizau: înfiinţarea de noi biblioteci şi popularizarea
cărţii în adunări cu cetăţenii; să li se citească acestora din cărţi; să se precizeze, în registrul de
prezenţă, numărul participanţilor; să se inventarieze, să se conserve şi să se utilizeze cărţile conform
prevederilor regulamentului şi, în sfârşit, să se dea revizoratelor câte un registru-inventar pentru
fiecare şcoală. Revizorul scria: „Dacă nu se face aşa, vom ajunge să ne împărtăşim şi noi din trista
experienţă a Franţei şi a Statelor Unite, unde după 18 ani de continue înzestrări a şcolilor s-au
sustras şi cărţi şi aparate didactice în valoare de necrezut. În Franţa s-au găsit cărţi şi aparate de 150
mii de lei în loc de 150 milioane, sau în Statele Unite, 140 mii de dolari în loc de 180 milioane de
dolari”22.
În anii 1901-1902, la nivelul judeţului Vâlcea, bibliotecile aveau înscrişi un număr de 1.026
cititori şi deţineau 5.813 volume, între 1904-1905, s-a ajuns la 1.650 de cititori şi 7.408 volume, iar
în 1905-1906, cele 20 de biblioteci înfiinţate de Casa Şcoalelor aveau 5.400 de volume şi 1.240 de
cititori. Frecvenţa cititorilor scade în preajma anului 1907, fenomenul accentându-se în anii
Primului Război Mondial. În perioada 1914-1916, în judeţ, deşi erau 76 de biblioteci populare, cu
peste 13.300 de volume, numărul cititorilor nu depăşea 2.231.
Inspecţia şcolară trebuia să cuprindă şi controlul bibliotecii, orele de funcţionare, mişcarea
fondului de carte, cerinţa publicului cititor, cărţi împrumutate şi citite, cărţi restituite etc. Ministerul
Instrucţiunii Publice şi Cultelor a cerut repartizarea eficientă a cărţilor, pe judeţe.

François Coppée,
Pentru sceptru, Leca Morariu, Ce-a fost
odată : Din
Bucureşti, Editura Librăriei trecutul Bucovinei, Cernăuţi,
„Socec”, 1908, 144 p. Editura „Glasul Bucovinei”, 1922, 112 p.

Bibliotecile şcolare

Prof. Petre Manole ne oferă informaţii despre începuturile bibliotecilor şcolare:

„Regulamentul şcolar din 1834 dă învăţământului din Ţara Românească o nouă organizare. Cu
dezvoltarea acestuia încep să ia amploare şi bibliotecile şcolare. Organizarea lor la oraşe arată
preocuparea de a se pune la îndemâna copiilor cartea necesară pentru uşurarea învăţăturii.

22
Dumitraşcu, Gheorghe. Bibliotecile populare vâlcene în anii 1898-1918, în: Studii vâlcene, Serie nouă, nr. I(VIII),
2003, p. 404.
20
 Încă de la 1 iulie 1840, Vornicia din Lăuntru trimite magistratului de Vâlcea circulara nr. 943
prin care arată necesitatea înfiinţării unei biblioteci în încăperile şcoalei naţionale, «cu orice cărţi s-ar
publica în limba românească ori tălmăcită». În circulară se arată, între altele, şi scopul înfiinţării
acestei biblioteci şi anume: «spre a se vedea într-o asemenea încăpere hotărâtă pentru publica
învăţătură articole de împodobire», atât pentru «ştiinţă» ce trebuie să aibă şcoala de «verce lucrare
literară s-ar dovedi şi s-ar tipări», precum şi pentru premiile ce s-ar cuveni a se împărţi la examenele
care se fac pe la şcoli”23.
Biblioteca Şcolii Normale din Râmnic a achiziţionat, în primii cinci ani, colecţiile: Curierul
românesc şi Buletinul, iar în anii următori, toate cărţile repartizate de Departamentul Treburilor din
Lăuntru. În anul 1845, numărul volumelor se ridica la 95. În fondul bibliotecilor şcolare au intrat
cărţi din literatura română şi universală (Ion Eliade Rădulescu, Cezar Bolliac, I. Catina, Paris
Mumuleanu, Ion Văcărescu, Victor Hugo, Byron, Moliere, Cervantes, J.J. Rousseau, Voltaire,
Homer etc.), precum şi două colecţii româneşti importante: „Biblioteca Universală”, coordonată de
Ion Eliade Rădulescu, şi „Biblioteca enciclopedică”, coordonată de Ion D. Negulici. Înfiinţarea
acestor biblioteci a contribuit la creşterea numărului de cititori şi la dezvoltarea gustului pentru
lectură în rândul elevilor.
Materialul didactic a fost inventariat şi păstrat tot în bibliotecă. „Pe lângă şcoală funcţiona şi
un centru de desfacere a cărţii, în special a celei didactice. Difuzarea cărţilor primite de la
Tipografia Colegiului Sf. Sava, se făcea de către profesor, care primea în schimbul acestui serviciu
zeciuiala din vânzare. O dată cu biblioteca şcolii au ars şi 50 de cărţi trimise spre vânzare”24.
Pe 7 aprilie 1847, un incendiu a distrus atât Şcoala Normală, cât şi biblioteca. După revoluţia
de la 1848, Eforia Şcoalelor continuă să trimită cărţi, pentru a fi reconstituit fondul de carte.
„Cataloagele acestor biblioteci constituie azi adevărate documente bibliografice. Cel de la Râmnicu-
Vâlcea a fost întocmit de profesorul Costache Codreanu”25.
Şcoala Normală din Râmnicu Vâlcii
anul 1846, noiembrie 6
no. 378
C(institului) Magistrat

La adresa cinstitului magistrat cu no. 391, pe langă care a trimis două ecsemplaruri în  patru
volumuri din cartea intitulată „Doppia Scriptura", se răspunde cu cinste că s-a primit şi s-a aşezat în
bibliotecă26.
Profesorul K. Kodreanu

Actul original din Arhivele Naţionale ale României,

Direcţia Vâlcea
Din Dosarul 4383/1888 (115 ani de la înfiinţarea bibliotecilor şcolare săteşti), (Fila 1-5, fond
M.C.I.P.), profesorul Petre Manole mai adaugă informaţia că, prin Ordinul nr. 4355/1888, “În
23
Manole, Petre. Prima bibliotecă la Rm. Vâlcea, în: Orizont, anul III, nr. 380, 20 ianuarie 1970, p. 2.
24
Manole, Petre. Şcoala naţională din Râmnic (1832-1848), în: Studii vâlcene, nr. II, 1972, p. 165.
25
Pârnuţă, Gh. Din istoria culturii şi şcolii din judeţul Vâlcea (sec. XVI-XIX), în: Buridava, nr. 2, 1976, p. 227.
26
Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Vâlcea, Dosarele Prefecturii Vâlcea, Secţiunea Învăţământ, anul 1846.
21
dorinţa de a da impulsie şi rezultate mult mai bune învăţământului moral, în şedinţa din 6 noiembrie
1887, s-a propus Consiliului general înfiinţarea în fiecare comună, în localul şcolii respective, a
unei biblioteci rurale. A fost votat un credit de 500 de lei; ca ajutor, pentru înfiinţarea bibliotecii, s-
au comandat 122 de dulapuri şi au fost distribuite în comune. Cărţile din bibliotecă le fixează
Comisia compusă din D. Ghica, preşedinte, membrii Consiliului permanent, Direcţia Şcolii de
agricultură din Herăstrău, revizorul şcolar judeţean, protoiereul judeţean, medicul primar, inginerul
şi prefectul. Administratorul bibliotecii – învăţătorul şcolii – trebuia să aibă: trei registre, unul
pentru inventar, unul de casă şi altul de intrare-ieşire. Putea lua spre lectură orice ştiutor de carte,
lăsând garanţie 10 bani, în folosul bibliotecii. Din banii primiţi, cu hotărârea membrilor, se
cumpărau cărţi. Învăţătorul prezenta un memoriu de activitate a bibliotecii. Din comitet făceau parte
învăţătorul şi notabilităţi ale comunei: primar, preot paroh, notar, ajutor de primar, locuitori ai
comunei, în calitate de consilieri populari.”  

ISTORICUL BIBLIOTECII JUDEŢENE VÂLCEA

22
 ÎN DOCUMENTE

La Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca publică modernă a fost înfiinţată la 1 noiembrie 1950, cu

titulatura Bibliotecă Centrală Regională, “ca for coordonator al bibliotecilor locale şi cel mai
important depozit de carte şi periodice din această zonă”. Sediul iniţial a fost localul actual al
Parchetului Râmnicu-Vâlcea. Iată ce preciza, în anul următor, în Procesul-verbal din 21 iunie 1951,
Elvira Moraru, inspector de cadre la Comitetul pentru Aşezămintele Culturale, Direcţia
Bibliotecilor, Bucureşti: „Biblioteca Centrală Regională Râmnicu-Vâlcea s-a organizat prin
transferarea bibliotecii Căminului Cultural «Ştefan Gheorghiu», al cărui fond a fost contopit cu
fondul de cărţi trimis de Comitet. Biblioteca funcţionează în localul Căminului Cultural, ocupând
patru camere: o sală pentru depozit, o sală de împrumut, una pentru lectură şi una în care sunt
depozitate cărţile. În acelaşi local, mai funcţionează şi muzeul. (...) Întrucât spaţiul este insuficient
pentru aceste trei instituţii care funcţionează în acelaşi local şi a căror activitate nu se duce în bune
condiţiuni, s-a hotărât mutarea bibliotecii în localul pe care îl ocupă, în prezent, Comitetul de Stat,
local care este în centrul oraşului şi care va corespunde dezvoltării activităţii pe care trebuie să o
ducă Biblioteca Centrală Regională. (...) Personalul bibliotecii a fost încadrat conform schemei ce s-
a trimis”27.
Se menţionează că bibliotecar-şef era prof. Eugen Ciorăscu şi că Victoria Săvescu avea funcţia
de mânuitor de carte, iar Constanţa Beşleagă „duce munca de distribuirea cărţilor (...); mobilierul
bibliotecii a fost procurat din suma de lei 100.000, trimisă de comitet în luna septembrie 1950, şi
este suficient, deocamdată: 11 rafturi pentru cărţi, 13 mese mici şi 5 mari, 10 scaune, 1 fişier pentru
cataloage şi două cutii pentru fişele cititorilor. Fondul de cărţi este compus din 4.663 volume”28.
Se stabileşte ca biblioteca să se mute în localul „Pentru care am căzut de acord, până la 10 iulie
1951, cel târziu”29, adică într-o clădire din centrul oraşului (fosta “Casă Mahane”), aflată pe actuala
Terasă „Mircea cel Bătrân”, lângă „Casa Armatei”, ambele clădiri fiind, pe parcurs, demolate.
Din dosarele de la Prefectura Vâlcea, existente la Arhivele Naţionale ale României, Direcţia
Vâlcea, reproducem primul act oficial doveditor al existenţei Bibliotecii Centrale a Regiunii Vâlcea,
emis la 15 noiembrie 1950, Deciziunea nr. 123, în baza căreia se încadrează “tovarăşa Postatni
Eugenia” în funcţia de ajutor de bibliotecar, existând, din luna ianuarie 1951 (chenzina a II-a) – un
“Stat de plată” cu salariaţii, ambele reproduse în continuare, nr. 1, 2. Următoarele documente
extrase le transcriem pentru o mai bună cunoaştere a ideologiei vremii.

Decizie de încadrare - Postatni Eugenia, Stat de plată din Arhiva Bibliotecii Judeţene Vâlcea, 1951
15 noiembrie 1950

27
Proces-verbal din 21 iunie 1951, aflat în Arhiva Bibliotecii Judeţene Vâlcea
28
Ibidem
29
Ibidem
23
 3. Conform unui „Stat de plată” din arhivele Bibliotecii Judeţene Vâlcea, pe luna februarie
1951, chenzina a II-a, personalul încadrat la Biblioteca Centrală a Regiunii Vâlcea era următorul:
Ciorăscu Eugen…bibliotecar şef…8210 lei; Beşleagă Constanţa…6.968 lei; Săvescu Victoria…
5356 lei; Postatni Eugenia … 6.968 lei.
4. Plan de muncă pe trimestrul II/1953
- Vor fi procurate cărţi în valoare de lei 1000, aproximativ 250 vol.
- Biblioteca este abonată la 37 ziare şi reviste în limba română şi la 15 ziare şi reviste în
limba rusă.
- Secţiile Bibliotecii: Secţia de împrumut, Secţia sălii de lectură, Secţia biblioteci mobile,
Secţia pentru copii.
- În 10 aprilie a.c. va fi organizată recenzia cărţii "Fiul regimentului" de V. Zataev, la 29 mai
recenzia cărţii "Trandafir de la Moldova" de Ion Istrati şi la 19 iunie recenzia cărţii "Pâine albă" de
Dumitru Mircea.
- Fiecare salariat va citi lunar cel puţin 2 cărţi din Bibliotecă.

Semnează: Bibliotecar-şef Bibliotecar

Eugen Ciorăscu El. Ungureanu

Bibliotecar ajutor Mânuitor de cărţi

Maria Ionescu Dinu I. Gheorghe

5. La data de 4 iulie 1952, Sfatul popular al Raionului Râmnicu-Vâlcea, Secţia Cultură,

înaintează către Comitetul pentru Aşezămintele culturale Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 1, Raionul
Tudor Vladimirescu, Darea de seamă pe Semestrul I a Bibliotecii Centrale a fostei regiuni Vâlcea
şi Planul de muncă pe anul 1952.
- Biblioteca Centrală este instalată în imobilul din Piaţa Mircea cel Bătrân - ocupă 6 încăperi.
A fost adus de la Bucureşti mobilierul comandat în cursul anului 1951 şi anume: 4 rafturi
pentru cărţi, numai 3 mese pentru cititori (două au fost pierdute pe drum), un birou pentru
Bibliotecă şi un fişier mic cu 12 casete.
Din cele 14. 371 volume citite, 330 sunt în limba rusă, 35 în limba germană, 214 în limba
franceză.
În cursul acestui semestru au fost trimise 10 biblioteci mobile la următoarele Cămine Culturale
din Raionul Râmnicu-Vâlcea: Cremenari, Blidari, Budeşti, Olanu, Bercioiu, Buleta, Mihăeşti,
Băbeni-Ungureni, Căzăneşti şi Valea Răii.
Au mai fost aduse, de la fostul conac Pleşoianu din Măldăreşti, Raion Horezu, 4 rafturi mari
pentru cărţi.
Au fost ajutate în muncă, de către personalul Bibliotecii Centrale din Râmnicu-Vâlcea,
următoarele biblioteci: Biblioteca oficiului P.T.T., Biblioteca Sindicatului Pielărie şi Biblioteca
Casei Armatei.
Putem spune că o lipsă destul de serioasă a fost faptul că în planul de muncă a fost prevăzut să
se facă audiţii, iar acestea nu au fost făcute timp de o lună, în care nu a funcţionat aparatul de
radio.”30

6. Adresa Nr. 7792/ 11 iulie 1952, a Sfatului Popular al Raionului Râmnicu-Vâlcea, Secţia Cultură,

Către Biblioteca Centrală Raională Râmnicu-Vâlcea,

30
Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Vâlcea, Dosar 1/1951-1953 – Sfatul Popular al raionului Râmnicu Vâlcea,
secţia Cultură, regiunea Piteşti
24
 Vă facem cunoscut că, până la obţinerea unui post de bibliotecar, pentru biblioteca din Parcul
de Cultură şi odihnă (Zăvoiul) din Râmnicu-Vâlcea, tov. Ionescu Maria de la Biblioteca Dvs. se de-
taşează ca bibliotecară la Parcul de Cultură şi odihnă. În fiecare zi va funcţiona la această bibliotecă,
de la orele 14 - 22.
În acest scop, se vor cere cheile de la tov. Popa Vasile, fost îndrumător la secţiunea de Cultură
şi Artă.
Biblioteca nu va împrumuta cărţi decât în sala de lectură pentru cititori.
Şeful secţiei, (indescifrabil)

7. Există, la Arhivele Naţionale Vâlcea, "Dare de seamă asupra activităţii desfăşurate de

Biblioteca centrală Raională în cursul semestrului I al anului 1953"31, din care reies următoarele
activităţi desfăşurate:
- Popularizarea planului cincinal şi a planului de electrificare.
- Popularizarea Congresului şi Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi
Prietenie.
- Au fost inventariate şi fişate 7.630 cărţi apărute după 23 August 1944. Faţă de planul de
muncă, această cifră reprezintă 122,15 %.
- În cursul acestui semestru au mai intrat în Bibliotecă 1.279 cărţi noi. În prezent, fondul de
cărţi al Bibliotecii este compus din 25.138 volume.
- În cursul acestui semestru s-au înscris la Bibliotecă 1.501 cititori. Faţă de planul de muncă,
această cifră reprezintă 187,63 %. Din cei 1.501 cititori înscrişi, au fost scoşi 25 pentru
neparticiparea regulată la cititul în Bibliotecă.

8. Planul de muncă pe trimestrul II/ 1953

- Completarea fondului de carte
- Organizarea şi securitatea fondului
- Servirea cititorilor
- Muncă bibliografică (va fi organizat fondul uzual de dicţionare şi enciclopedii)
- Recenziile ce vor fi făcute şi expuse cititorilor vor fi difuzate şi la staţia locală de radioficare
- Va fi înfiinţat la Bibliotecă un album în care cititorii vor fi invitaţi să-şi noteze părerile asupra
cărţilor citite
- Va fi continuată munca de întocmire a fişelor analitice pentru articolele importante din reviste
şi ziare
- Ridicarea calificării profesionale
- Munca organizatorică şi administrativă
- Combaterea misticismului, superstiţiilor şi neştiinţei.
Luptăm activ pentru pace !
Construim pentru pace!

9. Dare de seamă asupra activităţii desfăşurate de către Biblioteca centrală Raională din
Râmnicu-Vâlcea în a doua etapă a Concursului pe ţară dintre Bibliotecile Centrale, organizat de
către Comitetul pentru Aşezămintele Culturale (7 Noiembrie 1952 - 16 Februarie 1953): "În ceea ce
priveşte sprijinul Sfatului în munca de îndrumare pe teren a Bibliotecilor săteşti, tov. Preşedinte
arată că maşina Sfatului a fost defectă multă vreme, iar când a fost în stare de funcţionare - a trebuit
să fie pusă la dispoziţia celorlalte secţii care aveau sarcini urgente de executat."32

10. Dare de seamă centralizată asupra activităţii Bibliotecii Raionale Râmnicu-Vâlcea pe

trimestrul III, 1953.
Total cărţi: 25.738; Număr cititori: 1.873; Nr. cărţi şi broşuri eliberate: 12.739
31
Ibidem
32
Ibidem
25
 11. Dare de seamă privind activitatea Bibliotecii pe trimestrul IV/1953
Biblioteca Centrală Raională
Regiunea Piteşti
Raionul Râmnicu-Vâlcea
Oraşul Râmnicu-Vâlcea
Strada Piaţa Maxim Gorki, nr. 2
Cui îi aparţine biblioteca: Sfat Popular Raional şi Ministerului Culturii
Total cărţi, broşuri, reviste: 26.466
Total cărţi, broşuri, reviste eliberate în cursul trimestrului: 7.530
Numărul manifestărilor de masă: 17.

12. Din „Situaţia cadrelor salariale la Biblioteca Centrală Raională”, aflăm o altă componenţă a
încadraţilor Bibliotecii, în 1953, împreună cu caracterizările lor, conform cerinţelor epocii, astfel:

Datele personale ale salariaţilor:

1. Ciorăscu Eugen
Bibliotecar-şef, fără de Partid, originea socială muncitorească. Fost funcţionar al Sfatului
Popular Regional la Secţiunea Culturală.
37 ani, absolvent al Liceului Teoretic.
Încadrat la Bibliotecă în octombrie 1950.
Căsătorit cu Fivi, născută Azimioară.
În trecut n-a făcut nici un fel de politică, în prezent U.F.D.-istă.
Are un fiu, Ştefan, în vârstă de cinci ani.
A urmat cursul de bibliotecari organizat de către C.P.A.C. la Bucureşti, în perioada aprilie -
august 1951. A făcut practica de bibliotecă la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj.
Nu este încadrat în vreun curs politic.
Pregătirea profesională şi politică şi-o face studiind cu regularitate materialul din Bibliotecă.
Caracterizare:
Element tânăr, muncitor şi priceput în munca culturală.
Se achită conştiincios de toate sarcinile.
Bine pregătit din punct de vedere profesional şi corespunzător din punct de vedere politic.
Este căsătorit, cu un copil.
Soţia sa se numeşte Fivi Ciorăscu - nu este încadrată în nici o organizaţie politică.
Are perspective mari de ridicare.
Cinstit şi corect în toate împrejurările.
Merită a fi ridicat în orice post de conducere.
Şeful secţiei,
D. Costache
2. Ungureanu-Costei Elena
Bibliotecară. Fără de Partid. Originea socială muncitorească. Profesia anterioară: elevă. 22 ani.
Absolventă a Liceului Teoretic.
Încadrată la Bibliotecă la 1 Mai 1952.
Necăsătorită.
Nu a urmat nici un curs de calificare profesională.
Nu este încadrată în vreun curs politic.
Pregătirea profesională şi politică şi-o face în Bibliotecă.
Caracterizare:
Element tânăr, muncitor, conştiincios. Perseverează pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sunt
trasate. Este una din cele mai bune cititoare ale Bibliotecii, studiind în egală măsură atât cărţile
politico-ideologice cât şi pe cele de literatură şi de calificare profesională. Element disciplinat şi
26
apreciat de cititorii Bibliotecii. Poate fi promovată cu toată încrederea pentru urmarea cursurilor de
calificare profesională, organizate de C.P.A.C.
Bibliotecar-şef,
Eugen Ciorăscu

3. Ionescu Maria
Bibliotecar-ajutor. U.T.M.-istă. Originea socială muncitorească. Profesia anterioară:
funcţionară. 23 ani. Studii: 3 clase de liceu.
Încadrată la Bibliotecă la 1 iulie 1952.
Necăsătorită.
Nu a urmat nici un curs de calificare profesională. Urmează cursul politic organizat de U.T.M.
Pregătirea profesională şi politică şi-o face în Bibliotecă.
Caracterizare:
Are dragoste de muncă. Se achită destul de conştiincios de sarcinile primite. În ceea ce priveşte
pregătirea politică, şi-o face urmând cursul organizat de U.T.M. Nu are noţiunea exactă a dimensi-
unilor, plăcându-i, adesea, să exagereze faptele, mai ales în discuţii. Ajutată de colectivul
Bibliotecii, a devenit un element disciplinat. Este bună în funcţia pe care o are în prezent.

Bibliotecar-şef,
Eugen Ciorăscu
4. Dinu I. Gheorghe
Mânuitor de cărţi. Fără de Partid. Candidat U.T.M.
Originea socială: ţăran sărac. Profesia anterioară: elev, 17 ani.
Studii: 2 ani şcoală profesională.
Încadrat la Bibliotecă la 1 decembrie 1952.
Necăsătorit.
Nu a urmat nici un curs de calificare profesională. Nu este încadrat în vreun curs politic.
Pregătirea profesională şi politică şi-o face la Bibliotecă.
Caracterizare:
Element muncitor. Are nevoie, însă, de conducere. Nu are suficientă iniţiativă. Foarte
conştiincios în îndeplinirea sarcinilor. Insuficient pregătit politic pentru vârsta lui. Este disciplinat în
muncă. Sprijinit de colectivul Bibliotecii şi printr-o educare continuă, folosind materialul pe care îl
are la dispoziţie, poate deveni un element destul de bun în munca de mânuitor.
Bibliotecar-şef,
Eugen Ciorăscu

DIN CRONICA ZIDIRII NOULUI SEDIU AL

BIBLIOTECII JUDEŢENE “ANTIM IVIREANUL” VÂLCEA
27
 Primul edificiu propriu al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea este întruchiparea
dorinţei dintotdeauna a iubitorului de carte din Vâlcea de a avea un asemenea locaş, sediul actual al
Bibliotecii fiind un model de tenacitate, de ambiţie, de voinţă, de colaborare între beneficiar,
constructor şi Consiliul Judeţean Vâlcea, o emblemă pentru constructor - S.C. Conexvil S.A., un
record, poate chiar naţional, în perioada de început a mileniului III, pentru că nu avem alte
informaţii cum că un obiectiv de o asemenea anvergură să se fi construit în mai puţin de patru ani –
10 iulie 2000 - 21 iunie 2004.
Ideea construirii unui sediu propriu al Bibliotecii Judeţene Vâlcea s-a impus cu mai multă
necesitate imediat după Revoluţia din decembrie 1989, în primul rând, dintr-o necesitate
funcţională, activitatea bibliotecii desfăşurându-se în mai multe locaţii, închiriate şi puse la
dispoziţie de către ordonatorul principal de credite, Consiliul Judeţean Vâlcea.
Şi totuşi, primul pas în această direcţie a fost făcut abia în anul 1994, când Consiliul Judeţean
Vâlcea a hotărât aprobarea şi întocmirea documentaţiei necesare obţinerii certificatului de urbanism.
Astfel, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Râmnicu-Vâlcea nr. 74/28 iulie 1994, s-a
aprobat amplasamentul obiectivului de investiţii “Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea”
pe o suprafaţă de 3600 mp, situat între Filiala Vâlcea a Arhivelor Statului şi S.C. Proiect Vâlcea
S.A. (în prezent, Universitatea «Spiru Haret»), studiul de fezabilitate fiind executat de S.C. Proiect
Vâlcea S.A. Terenul respectiv era acordat Bibliotecii Judeţene în folosinţă gratuită pe perioada
funcţionării ei ca bibliotecă publică.
Următoarea etapă – foarte importantă, a fost adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 403/31 mai
1996, prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Biblioteca
Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea“, la solicitarea prefectului Iulian Comănescu şi a preşedintelui
Consiliului Judeţean, Anton Miţaru. Articolul 2 precizează: „Finanţarea obiectivului de investiţii
prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local şi din alte fonduri legal constituite cu această
destinaţie, conform listelor de investiţii aprobate potrivit legii”.
Această Hotărâre are la bază şi Acordul nr. 620/22 martie 1996, emis de Ministerul de Finanţe.
Conform articolului 1 din anexa la Hotărârea de Guvern nr. 403/31 mai 1996, se aprobă indicatorii
tehnico-economici astfel: valoarea totală a investiţiei era, în martie 1996, la 17 665 700 mii lei
vechi, din care 13 418 300 mii lei vechi, reprezentând activitatea de construcţii-montaj. Noua
construcţie, desfăşurată pe o suprafaţă de 8313 mp, urma să adăpostească un număr de 500 000 de
volume cărţi şi 25 000 de volume periodice şi alte numeroase unităţi de bibliotecă, parametri în
baza cărora s-a realizat proiectul iniţial al obiectivului.
Însă, după emiterea hotărârii Consiliului Local Municipal, care stabilea amplasamentul
obiectivului de investiţii “Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea”, pe care i-l atribuise
beneficiarului în folosinţă gratuită, a apărut primul impediment: terenul în cauză a fost revendicat
de foştii proprietari, aceştia fiind puşi în posesie, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile,
în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991.
În urma numeroaselor negocieri purtate între reprezentanţii administraţiei publice locale şi
proprietarii care solicitau un preţ foarte mare pe terenul respectiv (157 $/mp), s-a ajuns la un preţ de
13411,07 lei/mp (conform Sentinţei Civile nr. 200 C/20 mai 1998 a Tribunalului Vâlcea şi Deciziei
nr. 1423/19 mai 1999, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie), însă acest preţ nu a fost acceptat
de consilierii judeţeni, din lipsă de fonduri. Soluţia a vizat stabilirea unui alt amplasament pentru
obiectivul de investiţii, pe locul unde actualmente se află magazinul Billa, unde se intenţiona
construirea unui Centru Cultural, care prevedea să cuprindă: Biblioteca Judeţeană Vâlcea, Teatrul
de Stat “Anton Pann” Râmnicu-Vâlcea, Şcoala de Arte şi Meserii Râmnicu-Vâlcea şi Centrul
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea - instituţii aflate în
subordinea Consiliului Judeţean Vâlcea, Filarmonica “Ion Dumitrescu” Râmnicu-Vâlcea şi spaţii
pentru diverse expoziţii (carte, arte plastice etc.). Obiectivele din zona respectivă aveau să facă
legătura cu parcul “Mircea cel Bătrân” printr-o pasarelă ce urma să se construiască peste Bulevardul
Tudor Vladimirescu. Proiectul era foarte îndrăzneţ, însă resursele financiare necesare construirii

28
unui astfel de centru cultural şi cumpărării terenului aferent depăşeau mult prea mult bugetul
Consiliului Judeţean Vâlcea.
Ţinând cont de această realitate obiectivă (lipsa fondurilor şi a terenului proprietate de stat), s-a
stabilit alt amplasament, pentru care s-a emis Hotărârea Consiliului Local Municipal Râmnicu-
Vâlcea nr. 118/20 decembrie 1999, prin care, la articolul 1, se preciza că: “Se aprobă planul
urbanistic de detaliu Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea numai cu destinaţie de
Bibliotecă şi redusă înălţimea cu un nivel, pe amplasamentul actual, terenul fiind în domeniul public
al judeţului Vâlcea, proprietatea Consiliului Judeţean Vâlcea”.
Prin urmare, s-a hotărât amplasarea construcţiei pe terenul aflat în administrarea Muzeului
Judeţean Vâlcea, situat la intersecţia străzilor Constantin Brâncoveanu şi Carol I, unde se şi află
actualul sediu al Bibliotecii.
Schimbarea amplasamentului a condus la modificarea indicatorilor tehnico-economici, având în
vedere suprafaţa de teren mai mică decât amplasamentul din strada General Praporgescu, adaptarea
regimului de înălţime la condiţiile impuse pentru noua zonă de construire, aria desfăşurată
construită, precum şi noile soluţii pentru asigurarea utilităţilor.
Trebuie menţionat faptul că atât în perioada 1996-2000, cât şi după anul 2000, Consiliul
Judeţean Vâlcea şi directorul Bibliotecii – prof. Dumitru Lazăr, au făcut numeroase intervenţii la
Guvernul României, la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării
Teritoriului etc. – mai altfel spus, au bătut pe la toate uşile, în scopul obţinerii de fonduri necesare
obiectivului de investiţii “Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea“.
În urma acestor demersuri, s-au alocat unele fonduri financiare - în faza iniţială (deşi niciodată
la nivelul necesarului), fonduri care au fost redistribuite la alte destinaţii, din cauza faptului că
investiţia nu întrunea toate condiţiile impuse de lege pentru demararea lucrărilor. Redistribuirea
acestor fonduri s-a făcut prin hotărâri ale Consiliului Judeţean. Repetatele şi insistentele intervenţii
la Guvern, pentru alocarea de fonduri, au rămas, consecvent, fără ecou, spre disperarea
beneficiarului. Un exemplu: prin Adresa nr. 1187/25 septembrie 1999, autorităţile locale (Nicolae
Curcăneanu - prefectul judeţului Vâlcea; Anton Miţaru - preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea;
P.S. Gherasim Cristea - episcopul Râmnicului; Sorin Zamfirescu - primarul municipiului Râmnicu-
Vâlcea şi prof. Dumitru Lazăr - directorul Bibliotecii Judeţene Vâlcea şi iniţiator al acestei Adrese),
elaborată cu prilejul Zilelor Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea şi al primei Prăznuiri a
Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul - ocrotitor spiritual al Râmnicului, şi adresată primului
ministru, Mugur Isărescu, şi unor membri ai Guvernului - factori decidenţi -, au solicitat aprobarea
fondurilor necesare obiectivului de investiţii „Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea”.
Răspunsul acestuia (Adresa din 14 octombrie 1999) a fost negativ, însă, prin Hotărârea Consiliului
Judeţean Vâlcea nr. 72/21 octombrie 1999, art. 2, la rectificarea bugetului, s-au alocat fonduri din
bugetul propriu pentru plata proiectului modificat şi adaptat pentru noul spaţiu de construire.
De menţionat este şi faptul că la iniţiativa prof. Dumitru Lazăr, susţinut de preşedintele
Consiliului Judeţean Vâlcea, ing. Anton Miţaru, şi de câţiva consilieri judeţeni, între care, George
Rotaru, în septembrie 1998, se făcuseră demersuri pentru constituirea Fundaţiei “Ctitorii Localului
Propriu al Bibliotecii Judeţene «Antim Ivireanul» Vâlcea”, al cărei obiectiv fundamental era
„colectarea şi asigurarea fondurilor băneşti şi de materiale necesare construcţiei noului local al
Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea şi dotării acesteia”. Fundaţia a fost înfiinţată prin
Hotărârea Tribunalului Vâlcea nr. 179/28 iunie 1999 şi număra, iniţial, 74 de membri. Inaugurarea
Fundaţiei a avut loc pe 3 august 1999, în sala Consiliului Judeţean Vâlcea, unde au fost aleşi:
preşedinte de onoare – P.S. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului; preşedinte executiv - ing.
Anton Miţaru, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea; vicepreşedinte - George Rotaru, consilier
judeţean; director executiv - prof. Dumitru Lazăr, şi secretar - prof. Gheorghe Deaconu, ultimii doi
fiind şi împuterniciţi legal pentru semnarea documentelor Fundaţiei. Importanţa Fundaţiei a fost nu
atât de ordin financiar, cât de ordin psihologic, stimulând voinţa şi decizia autorităţilor locale de a
aproba investiţia la obiectivul respectiv şi de a grăbi demararea construcţiei.

29
 La 14 octombrie 1999, Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, prin Direcţia
Avizare Juridică, Studii şi Pregătirea Personalului din Administraţia Publică Locală, din cadrul
Guvernului României, solicitase Consiliului Judeţean Vâlcea iniţierea unui proiect de Hotărâre de
Guvern, în conformitate cu Metodologia privind pregătirea, elaborarea, avizarea şi prezentarea
propunerilor de acte normative, care se şi înaintează Guvernului.
Pentru noul amplasament, a fost necesară obţinerea de noi avize. Una dintre problemele cu care
s-a confruntat investitorul - Biblioteca Judeţeană Vâlcea - a constituit-o obţinerea avizului
Ministerului Culturii, obiectivul fiind amplasat într-o zonă de monumente istorice (Biserica „Toţi
Sfinţii”, Muzeul de Artă “Casa Simian”).
Prin Scrisoarea nr. 1968/ 21 decembrie 1999, a Bibliotecii, adresată Ministerului Culturii,
Comisiei de Arhitectură şi Urbanism Bucureşti, s-a solicitat, cu argumente convingătoare, avizul
favorabil construcţiei sediului propriu al bibliotecii, pe noul amplasament.
Ulterior solicitării, în urma prezentării documentaţiei tehnice de către arh. Maria Mulţescu,
în sedinţa Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (la care a mai participat din partea
beneficiarului prof. Dumitru Lazăr şi sing. Nicuşor Păuşescu, şef Serviciu Investiţii în cadrul
Consiliului Judeţean Vâlcea) şi a analizei efectuate de membrii cu autoritate recunoscută în
domeniu, s-a eliberat Avizul nr. 862 Z/ 22 decembrie 1999, favorabil amplasării Bibliotecii
Judeţene pe terenul situat în Râmnicu-Vâlcea, str. Carol I nr.26 parcela cadastrală nr. 254, înaintat
cu Adresa nr. 3.842/ 22 decembrie 1999. Condiţiile impuse în Aviz stipulau prezentarea, într-o
şedinţă ulterioară a comisiei, a faţadelor principale ale obiectivului şi materialele utilizate la
finisarea acestora. Urmare condiţilor impuse, documentaţia tehnică solicitată prin Avizul nr. 862 Z/
22 decembrie 1999, a fost analizată în şedinţa Secretariatului Tehnic al Comisiei Naţionale a
Monumentelor Istorice, din 19 ianuarie 2000, când s-a eliberat Avizul nr.23 M/19.01.2000.
Cu o zi înainte, prin Adresa nr. 51/ 18 ianuarie 2000, Biblioteca transmitea Ministerului
Culturii – Direcţia Monumentelor Istorice, documentaţia privind obiectivul de investiţie, Biblioteca
Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, spre avizare, cu noile planşe cuprinzând faţadele modificate şi
micşorarea înălţimii nivelurilor.
Prin aviz, s-au impus următoarele modificări: reducerea înălţimii clădirii, finisarea cu
materiale superioare etc. Datorită noilor condiţii impuse, a fost necesar să se renunţe la liftul clasic,
dat fiind faptul că acesta presupunea în construcţie o „casă a liftului”, ceea ce noul regim de
înălţime nu permitea. Proiectantul şi constructorul au găsit altă soluţie tehnică, astfel încât
obiectivul dispune de lifturile necesare activităţii bibliotecii. S-a impus, de asemenea, şi adaptarea
adăpostului de apărare civilă pentru dublă funcţionalitate: adăpost, în cazuri de forţă majoră, şi
depozit pentru cărţi, în timp de pace.
Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 24/ 23 martie 2000, semnată de ing. Anton
Miţaru, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici la
nivel de 51 530 000 mii lei, din care, 44 451 000 mii lei pentru construcţii-montaj (preţuri -
decembrie 1999). Suprafaţa desfăşurată a clădirii, rămasă definitivă, s-a redus la 4 200 mp.
Modificări ale indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei s-au operat de fiecare dată când
situaţia a impus-o, datorită schimbării unor soluţii tehnice de proiectare, completării cu echipamente
şi utilaje impuse de unele modificări de legislaţie, creşterii preţurilor la materialele de construcţie
etc.
Toate aceste acte legislative atestă faptul că ideea construirii unui sediu propriu al
Bibliotecii Judeţene Vâlcea devenise o prioritate pentru administraţia publică locală din acea vreme.
Acest fapt a fost posibil şi datorită insistenţelor permanente ale directorului Bibliotecii Judeţene
Vâlcea, Marian Creangă (în perioada 1994-1997), pentru a susţine şi a convinge autorităţile de
necesitatea existenţei unui sediu propriu pentru Biblioteca Judeţeană Vâlcea. Din nefericire, la
sfârşitul anului 1997, Marian Creangă a încetat din viaţă; tragicul eveniment a generat o
promisiune: la Catedrala din Ostroveni, unde a avut loc slujba de înmormântare, preşedintele
Consiliului Judeţean Vâlcea, Anton Miţaru, a promis că va face toate demersurile şi va milita pentru

30
ca visul lui Marian Creangă şi al directorilor care l-au precedat – construirea unui
sediu propriu al Bibliotecii – să devină realitate.
Idealul construirii edificiului propriu al Bibliotecii Judeţene a fost preluat cu
fermitate şi dus la îndeplinire de noul director, prof. Dumitru Lazăr. Contractul de
proiectare nr. 5393/21 iulie 1997, încheiat cu proiectantul general, S.C. Proiect
Vâlcea S.A., a fost semnat de Marian Creangă, completat ulterior prin Actul
adiţional nr. 3/6 iunie 2000, semnat de prof. Dumitru Lazăr, cu noul proiectant
general - S.C. Proiect Argeş S.A. Piteşti.
O contribuţie importantă la obţinerea avizelor necesare, au avut-o
personalul şi direcţiile de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea:
Direcţia Generală de Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Tehnic-Investiţii, director
general, Florea Mierluş; director general-adjunct, Carmen Alexandrescu, şef
serviciu „Investiţii”- Nicuşor Păuşescu, direcţia fiind coordonată de
vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Jivan, contribuţie în acest sens
având şi directorii societăţilor Acvarim, Distrigaz, Electrica, CET Govora etc. Actul de ctitorire
Dar, în ciuda tuturor dificultăţilor întâmpinate, la 26 septembrie 1999, dată ce marchează
începutul manifestărilor culturale dedicate Zilelor Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” Vâlcea, s-a
aşezat simbolic piatra de temelie a edificiului pe amplasamentul situat lângă Muzeul Judeţean
Vâlcea. Cu această ocazie, s-a sfinţit locul zidirii Bibliotecii şi s-a citit Actul de ctitorire, semnat de
ing. Anton Miţaru, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, prof. Dumitru Lazăr, directorul
Bibliotecii Judeţene, P.S. Gherasim, Episcopul Râmnicului, dr. biolog Nicolae Curcăneanu,
prefectul judeţului Vâlcea, ing. Sorin Zamfirescu, primarul Râmnicului.

Aşezarea pietrei de
temelie a Bibliotecii Judeţene Vâlcea

Primăria Municipiului
Râmnicu-Vâlcea a emis Autorizaţia de construire nr. 408/CY199 din 20 ianuarie 2000, pe o
suprafaţă de 1750 mp teren, iar în data de 17 aprilie 2000, s-a organizat licitaţia pentru execuţia
obiectivului de investiţii „Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea”, câştigător fiind S.C.
Conexvil S.A., director general - Petre Bădârcea, având, ulterior, ca subantreprenor de specialitate,
pe SC IMSAT SA – director general, ing. Dan Dragomir.
În ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Vâlcea din legislatura 1996-2000, prin Hotărârea nr.
40/25 mai 2000, s-a aprobat, din surse proprii ale Consiliului Judeţean, suma de 3 000 000 000 lei
(ROL) cu care, în legislatura următoare (2000-2004) - preşedinte, Iulian Comănescu, vicepreşedinţi
- Dumitru Stancu, Petre Stăvăroiu, s-au demarat lucrările de construcţie a Bibliotecii Judeţene
“Antim Ivireanul” Vâlcea – primul sediu propriu şi prima ctitorie culturală de anvergură a
mileniului III în Vâlcea.
Prin Hotărârea nr. 78/24 octombrie 2000, a Consiliului Judeţean Vâlcea, amplasamentul
obiectivului a fost transferat, din administrarea Muzeului Judeţean, în administrarea Bibliotecii
Judeţene. Dar, beneficiarul predase constructorului amplasamentul obiectivului încă din data de 3
31
iulie 2000. De aici, s-a trecut la celelalte lucrări premergătoare începerii execuţiei: săpături
arheologice în vederea descărcării terenului de sarcina arheologică şi emiterea certificatului care
atesta acest lucru, precum şi verificarea prealabilă a situaţiei privind reţelele de apă, canalizare,
termoficare, gaze, telecomunicaţii, electricitate etc…
Săpăturile arheologice, în vederea descărcării terenului de sarcină arheologică, au început la
10 iulie 2000, concomitent cu lucrările pentru fundaţie, şi s-au terminat în 29 septembrie acelaşi an,
iar, la 13 septembrie 2000, s-a turnat prima şarjă de beton pentru temelia viitorului edificiu.
De aici încolo, se părea că lucrurile au intrat în sfârşit pe linia normalului şi că activitatea de
construcţie va căpăta ritmul impus de cerinţele comandamentului social şi cultural, acela de a se
grăbi şi a se definitiva acest obiectiv atât de necesar comunităţii vâlcene. Dar greul abia acum avea
să înceapă. Amplasamentul lucrării încă nu era liber, iar proiectul iniţial de execuţie trebuia adaptat
în funcţie de situaţia reală din teren, în timp ce fondurile financiare necesare execuţiei erau de-a
dreptul simbolice. Cu toate acestea însă constructorul şi-a adus utilajele în şantier şi s-a apucat de
lucru.
Însă, săpăturile pentru fundaţie au fost întrerupte din cauza existenţei unui chioşc -
magazinul “Rex” - amplasat într-un colţ al terenului pentru investiţie, o construcţie provizorie,
executată după anul 1989, care ocupa o suprafaţă de 100 mp. Magazinul era al S.C. Cezar SRL, al
cărui proprietar, Cezar Dinu, refuza cu îndărătnicie să elibereze terenul. A fost nevoie de numeroase
acţiuni în instanţele judecătoreşti – judecătorie, tribunal, Curte de Apel, Curte Supremă de Justiţie –,
toate acestea costând timp foarte preţios, bani cheltuiţi şi - mai grav! - oprirea lucrărilor, precum şi
stagnarea funcţionării utilajelor care produceau pierderi însemnate antreprenorului, prin neutilizare.
Abia în luna iulie 2001(!), în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, de executare silită,
Consiliul Judeţean a procedat la demolarea construcţiei respective, în prezenţa executorului
judecătoresc, eliberând astfel terenul şi deschizând frontul de lucru pe tot şantierul.
De-acum, problemele care grevau desfăşurarea lucrărilor în ritm susţinut, erau cele privind
proiectul de execuţie, al S.C. Proiect Argeş S.A. Piteşti, precum şi lipsa banilor pe măsura cerinţelor
curente. Proiectul respectiv era executat din anul 1990, pentru Biblioteca Judeţeană Argeş. Or, aici,
condiţiile de execuţie erau cu totul altele, atât în privinţa amplasamentului, cât şi a altor cerinţe
obligatorii din punct de vedere tehnic: încadrarea în mediul urbanistic din zonă, dotarea cu diverse
utilităţi strict necesare bunei funcţionări a unui asemenea obiectiv, asigurarea unei compartimentări
corespunzătoare pe total suprafaţă desfăşurată, care să asigure obiectivului o bună funcţionalitate
etc. Astfel, a fost nevoie de numeroase modificări şi adaptări ale proiectului, în vederea
îmbunătăţirii soluţiilor tehnice (ca urmare a constatării neajunsurilor cu care se confrunta deja
Biblioteca din Piteşti, executată după acelaşi proiect), a dotării cu echipamente şi utilaje specifice,
toate acestea necesitând o permanentă colaborare între beneficiar, constructor şi proiectant. Trebuie
menţionat şi faptul că, în perioada când s-au alocat fonduri insuficiente, inflaţia şi-a spus cuvântul
din plin în preţul materialelor, preţ care a crescut continuu şi cu implicaţii directe asupra valorii
totale a investiţiei. Din acest motiv, se impunea urgentarea execuţiei, astfel încât cheltuielile de
investiţii să nu devină o povară de nesuportat, care să impieteze finalizarea obiectivului.
Banii de la bugetul judeţului erau totuşi foarte puţini, în raport cu cerinţele de pe şantier. De
aceea, a fost nevoie de numeroase şi frecvente intervenţii ale Consiliului Judeţean şi personal ale
preşedintelui Iulian Comănescu la diverse foruri centrale, la Guvern (prim-ministru, Adrian
Năstase) şi la ministerele care puteau să asigure sprijinul financiar solicitat. Sprijin care s-a
materializat abia în finalul execuţiei, constând în suma de 10 miliarde ROL.
Un carusel permanent al hârtiilor, al adreselor trimise pe la toţi „sfinţii”, litigii în instanţă
pentru eliberarea amplasamentului, toate acestea au făcut ca lucrările de execuţie să treneze, în
detrimentul angajamentului preşedintelui Consiliului Judeţean, Iulian Comănescu, luat în a doua
jumătate a anului 2002, cu prilejul unui moment festiv (Zilele Bibliotecii Judeţene „Antim
Ivireanul” Vâlcea – 25-28 septembrie), de a finaliza acest obiectiv până la expirarea mandatului său
(vara anului 2004). Angajament care, date fiind condiţiile financiare grele ale acelor vremuri şi
stadiul foarte întârziat al lucrărilor, i-a făcut pe unii să zâmbească a neîncredere.
32
 Pe şantier, se lucra însă într-un ritm alert, dată fiind iniţiativa preşedintelui Consiliului
Judeţean de a organiza şi conduce cu perseverenţă şedinţele săptămânale de comandament tehnic,
cu toţi factorii implicaţi în edificarea obiectivului: conducerea şantierului (ing. Petre Bădârcea,
aprins şi el de patima zidirii, ing. Valentin Boita, ing. Gheorghe Georgescu, şefii de punct de lucru
Marius Ciucă şi Mihai Năulea), şefii subantreprizei (ing. Dan Dragomir, director, şi inginerii Eugen
Popescu, Silvia şi Viorel Găinuşă, Adrian Harapu), diriginţi de şantier (inginerii Constantin
Bododea, Viorel Dumitrache şi Eugenia Tănasie), furnizori de utilităţi, beneficiar (conducerea
Bibliotecii: prof. Dumitru Lazăr, director; ec. Ecaterina Constantin, director-adjunct economic;
Marin Bulugea), proiectant (ing. Eugeniu Dumitrache, director general, arhitecţii Maria şi
Alexandru Mulţescu) etc. Se făceau analize riguroase asupra activităţii din săptămâna anterioară şi
se planifica lucrul pe săptămâna următoare, cu termene şi responsabilităţi pe fiecare factor în parte.
Se stabilea ce anume lipseşte, de ce lipseşte, astfel încât să se poată interveni acolo, unde şi atunci
când trebuie pentru ca lucrările să nu stagneze în procesul de execuţie. Aşa s-a ajuns, la un moment
dat, la un volum mare de lucrări executate şi nedecontate, din lipsa banilor. Atunci, preşedintele
Consiliului Judeţean, Iulian Comănescu, responsabil şi convins de necesitatea finalizării cât mai
grabnice a acestui obiectiv de investiţie şi, ca urmare a angajamentului asumat, a luat o hotărâre
capitală: aceea de a contracta un important împrumut bancar cu care să finalizeze lucrarea!
Prin Hotărârea nr. 103 din 29 septembrie 2003, a Consiliului Judeţean, s-a aprobat, în
condiţii oarecum riscante, un împrumut de 80 de miliarde de lei (ROL) de la Banca Comercială
Română, dintre care, 60 de miliarde erau destinate Bibliotecii, 12 miliarde Teatrului „Anton Pann”
şi 8 miliarde investiţiei de „Amenajare, extindere şi modernizare sediu Consiliul Judeţean Vâlcea”.
La data contractării creditului, nu era finalizată nici structura de rezistenţă (realizarea acesteia era în
proporţie de 90 %), restul imensului volum de lucrări executându-se în perioada foarte scurtă,
noiembrie 2003 – mai 2004, finisajele având un nivel complex – cantitativ, constructiv şi calitativ
(placajul exterior, tâmplăria metalică, cu geam termopan, cupola cu vitraliu etc.).
Fondurile financiare alocate nefiind nici de data aceasta de ajuns, Consiliul Judeţean a
trebuit să facă în continuare alte eforturi pentru finalizarea lucrării. La iniţiativa preşedintelui Iulian
Comănescu, cei 8 miliarde de lei aprobaţi pentru extinderea sediului Consiliului, au fost luaţi prin
hotărâre a Consiliului Judeţean şi trecuţi la celebra, de-acum, investiţie – Biblioteca Judeţeană!
Până la finalizarea obiectivului, s-au executat şi alte lucrări suplimentare, cu acordul
proiectantului, necesare unei construcţii funcţionale, care să asigure condiţii atât pentru păstrarea şi
valorificarea cărţii, cât şi pentru cititori (iniţial, proiectul avea dotările tehnice la nivelul anului
1990!). În acest sens, este de precizat că a fost necesară utilizarea unor procedee deosebite pentru
realizarea unui sistem de izolaţie termică prin placarea exterioară a obiectivului cu marmură, pe
schelet metalic (ceea ce a asigurat o calitate deosebită finisajelor exterioare). Au fost, de asemenea,
strict necesare instalaţii de climatizare, instalaţii voce-date, sonorizare de ambient, instalaţie de
control acces, instalaţie de supraveghere video, dotarea cu instalaţii de semnalizare la incendiu şi de
stingere a incendiului la depozitul de carte rară şi la biroul Informatizare (instalaţii de stingere cu
gaz inert). În mod special, trebuie să remarcăm aportul deosebit al S.C. IMSAT S.A. Râmnicu-
Vâlcea – director general, ing. Dan Dragomir, societate care a proiectat şi realizat, în calitate de
subantreprenor, toate instalaţiile enumerate mai sus, instalaţii cu care este dotat acest modern şi
impresionant templu al cărţii.
Lucrările astfel încheiate, Biblioteca avea să fie inaugurată şi pusă în funcţiune în luna iunie
2004. Data inaugurării a fost de două ori amânată, din motive obiective, întrucât la prima
programare se anunţase participarea Preşedintelui României, Ion Iliescu, care, în ultimă instanţă, n-a
mai putut participa, iar a doua oară, se anunţase prezenţa Prim-Ministrului Adrian Năstase, care, de
asemenea, n-a putut onora oficialităţile locale cu prezenţa. Aceasta a făcut ca, la 21 iunie 2004,
fericitul eveniment să se producă doar în prezenţa oficialităţilor judeţene şi municipale, precum şi a
unui impresionant număr de personalităţi culturale din ţară şi din judeţ.

33
 Inaugurarea sediului
Bibliotecii Judeţene Vâlcea Actul de înfăptuire

Angajamentul preşedintelui Consiliului Judeţean, Iulian Comănescu, fusese respectat! Iar

judeţul Vâlcea avea şi el, în sfârşit, un edificiu propriu de cultură, o Casă a Cărţii – prima casă
proprie din cei 50 de ani de existenţă a Bibliotecii Judeţene, care funcţionase, până atunci, numai în
imobile închiriate! S-au văzut astfel încununate de succes, acţiunile permanente şi visul întregii
comunităţi vâlcene, ale Consiliului Judeţean (ca titular de investiţie), ale Bibliotecii Judeţene. Din
păcate, prof. Dumitru Lazăr nu a avut fericirea să se bucure prea mult de realizarea acestui obiectiv,
în calitate de director, întrucât, la 30 iunie 2006, a fost nevoit să treacă la catedră (la Colegiul
Naţional de Informatică „Matei Basarab” Râmnicu-Vâlcea, unde avea catedra rezervată).
Fondurile pentru realizarea investiţiei au fost asigurate de Consiliul Judeţean şi derulate prin
Bibliotecă. Un merit şi o contribuţie deosebit de importantă în desfăşurarea activităţii financiar-
contabile (în cea mai grea etapă a derulării investiţiei: 2002-2004, dar şi în continuare, până la
recepţia finală), le-a avut directorul-adjunct al Bibliotecii, ec. Ecaterina Constantin, cu atât mai
mult, cu cât, concomitent cu investiţia, s-a ocupat şi de gestionarea curentă a activităţilor instituţiei.
Şi dacă Biblioteca intrase în circuitul public, fiind pusă la dispoziţia cititorilor, în continuare
a mai fost necesară remedierea deficienţelor semnalate de comisia de recepţie preliminară – lucrări
care au fost încheiate abia la 6 februarie 2006, când s-a făcut şi recepţia la terminarea lucrărilor.
Se părea că, în sfârşit, „agitaţia” din jurul acestui obiectiv încetase, însă lucrurile n-au stat
deloc aşa. Fiindcă, într-una dintre şedinţele Consiliului Judeţean, în toamna anului 2004, un
consilier din opoziţie a „ridicat piatra”, semnalând faptul că nu s-ar justifica o cantitate de 1000 mp
plăci de marmură(!), fiind incriminaţi preşedintele Consiliului Judeţean şi directorul Bibliotecii,
care ar fi folosit materialul respectiv în interes personal! Fostul preşedinte Iulian Comănescu, de
data aceasta, în calitate de consilier judeţean, dată fiind acuzaţia foarte gravă a adversarilor politici,
a solicitat ca instituţii abilitate ale statului să efectueze un control de specialitate privind legalitatea
şi realitatea în privinţa cheltuielilor efectuate cu execuţia acestui obiectiv. Controlul efectuat de
Camera de Conturi Vâlcea şi de organe tehnice de specialitate, derulat pe o perioadă de aproape trei
luni de zile, avea să pună în evidenţă că afirmaţiile respective au fost o simplă şi murdară plăsmuire,
determinată de „agitaţia” din campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2004.

34
 Datorită schimbării legislaţiei şi faptului că reţeaua de apă din zonă nu avea debitul necesar
intervenţiei în eventualitatea unui incendiu, iar înlocuirea reţelei de apă cu o conductă dimensionată
la capacitatea necesară era mult prea costisitoare, s-a impus montarea unui rezervor de apă şi a unui
hidrofor la demisolul construcţiei. Toate aceste lucrări s-au executat în perioada de garanţie, cu
bunăvoinţa constructorului, care a înţeles şi a extins perioada de garanţie de la 2 la 4 ani, respectiv,
în perioada 2004-2008, în mandatul preşedintelui Dumitru Buşe, care, de asemenea, împreună cu
întregul Consiliu Judeţean, a asigurat finalizarea acestui obiectiv, făcând eforturi deosebite pentru
alocarea fondurilor necesare terminării definitive a investiţiei.
În sfârşit, odată încheiată lucrarea, Consiliul Judeţean Vâlcea, ca titular al dreptului de
proprietate, a declarat obiectivul de interes public judeţean şi l-a transferat Bibliotecii Judeţene spre
administrare (Hotărârea nr. 81/ 6 iulie 2006, a Consiliului Judeţean Vâlcea).
Recepţia finală (după expirarea perioadei de garanţie a lucrării), s-a făcut în data de 1
octombrie 2010, comisia de recepţie admiţând recepţia finală, motivată prin faptul că obiectivul s-a
comportat corespunzător în perioada de garanţie. Constatarea comisiei a fost consemnată în
Procesul-verbal de recepţie finală nr. 1708 din 1 octombrie 2010.
Sigur că acum, la ceas de bilanţ, la moment aniversar - 60 de ani de existenţă a Bibliotecii
Judeţene -, se cuvin adresate mulţumiri de suflet preşedinţilor Consiliului Judeţean din legislaturile
1996 şi până în 2008 (Anton Miţaru, Iulian Comănescu şi Dumitru Buşe), consilierilor judeţeni,
vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean - Dumitru Stancu, Nicolae Jivan, Petre Stăvăroiu, Nicolae
Pătru, prefecţilor judeţului (Iulian Comănescu, Nicolae Curcăneanu), conducerii Bibliotecii, din
acea perioadă (prof. Dumitru Lazăr şi ec. Ecaterina Constantin), constructorului (Petre Bădârcea şi
Dan Dragomir), proiectantului (arh. Alexandru Mulţescu - şef de proiect şi arh. Maria Mulţescu),
personalului de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean (ec. Mircea Predescu, director executiv
economic, ec. Vasilica Mazilu, director executiv-adjunct economic, ing. Florea Mierluş - director
executiv al Direcţiei Tehnice, Nicuşor Păuşescu - şef serviciu „Investiţii”), Gheorghe Stancu -
consilierul şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Iulian Comănescu, tuturor celor care s-au implicat
în edificarea acestui obiectiv cultural de anvergură al judeţului.
Mulţumiri şi recunoştinţă din partea Bibliotecii Judeţene şi a beneficiarilor serviciilor ei!
După cum se cuvin adresate mulţumiri şi actualei conduceri a Consiliului Judeţean -
preşedinte, ing. dr. Ion Cîlea, vicepreşedinţi, Dumitru Persu şi Romulus Bulacu, prin bunăvoinţa
cărora a apărut această Monografie – document mărturisitor la ceas aniversar, precum şi
consilierilor judeţeni, aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean, care au înţeles şi înţeleg să
sprijine, în continuare, activitatea Bibliotecii Judeţene, astfel încât această instituţie de larg interes
public să fie pusă în slujba cetăţenilor la parametrii funcţionali ceruţi de exigenţele mereu crescânde
ale beneficiarilor ei, ale vieţii, în general.

Plăci amplasate pe faţada edificiului:

35
DIRECTORII BIBLIOTECII JUDEŢENE VÂLCEA
DE-A LUNGUL TIMPULUI

36
 Eugen Ciorăscu
octombrie 1950 – februarie 1966

La 1 octombrie 1950 este numit bibliotecar-şef al nou-înfiinţatei Biblioteci Centrale Regionale,

Eugen Ciorăscu. Fără să fie specialist în domeniu, dar cu rigoare şi corectitudine, Eugen Ciorăscu a
desfăşurat o activitate prodigioasă pentru organizarea, pe baze ştiinţifice, a noii instituţii culturale.
Bibliotecarul Petre Petria, care a publicat o monografie referitoare la…primul său director, scria că:
“în perioada directoratului său, biblioteca devenise una dintre cele mai organizate biblioteci din
ţară, (...) considerată un centru de informare şi de formare, unde erau trimişi să facă practică elevii
Şcolii de Biblioteconomie din Bucureşti”33. La sediul instituţiei au avut loc numeroase schimburi de
experienţă între bibliotecarii din ţară. Începând cu aceeaşi perioadă, se introduc norme
biblioteconomice cu privire la prelucrarea u.b., se organizează catalogul alfabetic şi catalogul
sistematic, surse tradiţionale de informare în biblioteca publică.
Existau, în 1954, 15.736 de unităţi de bibliotecă. S-au amenajat: Sala de lectură, Sala de
periodice şi Secţia de împrumut pentru copii. A funcţionat, de asemenea, şi un birou pentru
îndrumare metodică. Numărul personalului a crescut prin încadrarea de noi bibliotecari: Dumitru
Beldiman, Niculina Grecu, Ion Olaru, Adrian Niculescu şi Octavian Luca (1956), Elena Petre şi
Petre Petria (1957). Important este şi faptul că s-a început prelucrarea fondului de carte veche. Sunt
de consemnat numeroase schimbări în ceea ce priveşte îndrumarea metodică în teritoriu, la
bibliotecile săteşti, comunale şi orăşeneşti, activitate preluată, de la directorul Eugen Ciorăscu, pe
parcurs, de-a lungul următorilor ani, de către Dumitru Beldiman, Octavian Luca, Adrian Niculescu
şi Petre Petria.

Proces-verbal, 1959, cu semnătura E. Ciorăscu Petre Petria, Eugen Puiu Ciorăscu,

Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000

33
Petria, Petre, Eugen (Puiu) Ciorăscu: biobibliografie, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000, p.32.
37
 Filă din Registru inventar, 1959
Fişe de catalog Elena Costei (Ungureanu)

În „Registru inventar” deschis la 15 ianuarie 1959, scris caligrafic, cu cerneală violetă, de

Eugen Ciorăscu, se regăsesc mijloacele fixe cu care era dotată biblioteca la acea vreme. De
asemenea, se consemnează numărul de casete, covoare, cuiere, dulapuri, draperii, fişiere, feţe de
masă, mese, rafturi, scaune, una motoretă, una bicicletă, un fişet metalic, cu provenienţa şi starea în
care se află : "Birou de bibliotecă, stejar, din 4 piese: corp, apărătoare şi două rafturi laterale cu 9
ochiuri - provenit de la Cooperativa "Arta Nouă", Bucureşti, factura 214/29 XII 1951; "3 cuiere de
fag, cu câte 30 de cuie, lucrate la Atelierul Şcoală Râmnicu-Vâlcea, factura 625/15. VII. 1952";
"Dulap din lemn, sculptat, cu 2 uşi şi 3 poliţe, provenit de la Secţiunea Culturală, fără act". Toate
acestea vor fi casate, împreună cu alte obiecte, "în stare mediocră sau rea", conform rubricaţiilor
timpului, cu "Decizia 228/20.V.1965, înlocuite cu altele, noi, confecţionate la Întreprinderea "6
Martie" Râmnicu-Vâlcea sau Coop. "Prestarea muncii" - Slatina.
În 1960, s-a ajuns la un număr de 35.664 de u.b., iar în 1965, fondul de carte al bibliotecii era
de 46.454 u.b..
Tot în 1960, se înfiinţează Secţia Împrumut pentru adulţi, având-o ca bibliotecară pe Niculina
Grecu. A fost introdus accesul liber la raft. După anul 1960, au fost angajaţi alţi bibliotecari, ceea ce
a permis organizarea serviciului pe durata întregii zile.
În perioada sa de directorat Eugen Ciorăscu s-a preocupat de dezvoltarea colecţiilor;
organizarea, prelucrarea şi constituirea instrumentelor de informare; modernizarea şi diversificarea
serviciilor oferite de bibliotecă; pregătirea profesională a bibliotecarilor; implicarea acestora în
multe manifestări culturale, cu şi despre carte; dezvoltarea reţelei de biblioteci din teritoriu, prin
înfiinţarea de noi biblioteci săteşti şi comunale.

38
 *

Ioan Popa
martie 1966 – august 1970

La 1 martie 1966, a fost numit director, profesorul de biologie Ioan Popa. În perioada cât s-a
aflat la conducere, s-a început inventarierea fondului de carte veche din bibliotecă. A fost adoptată o
39
nouă atitudine - din partea bibliotecarilor şi a autorităţilor - faţă de fondurile mai vechi, cele de
dinainte de 1948. Pentru prima oară de la înfiinţarea bibliotecii, s-a realizat o inventariere completă
şi s-a început cotarea cărţilor. Acţiunea, după mici stagnări, a continuat până în 1970. Cu doi ani
mai înainte, la 1 februarie 1968, biblioteca se transformase în Bibliotecă Municipală.

De la stânga la dreapta: Magdalena Barbu, X,

Ioan Popa, Nicolae Popescu, Lucia Roman, Nina Grecu

Gavril Popa
septembrie 1970 – septembrie
1975

La 1 septembrie 1970, este numit un nou director, profesorul de limba şi literatura română
Gavril Popa. Timp de cinci ani, acesta se va interesa de reorganizarea activităţii de completare a
colecţiilor, achiziţionând un mare număr de publicaţii. În anul venirii la conducerea Bibliotecii a
profesorului Gavril Popa, instituţia deţinea 73.228 de u.b.

40
 Un rol important în evoluţia bibliotecilor din ţară l-a avut Decretul nr. 703/1973 privind
stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile cultural-educative. La Capitolul II: Norme
de structură pentru instituţiile cultural-educative (...) Biblioteci, art. 7 prevedea: "Bibliotecile de
stat se organizează pe următoarele tipuri: biblioteci publice (s.n.); - biblioteci şcolare; - biblioteci
din instituţiile de învăţământ superior; - biblioteci specializate; biblioteci naţionale". Art. 8, alineat
C, preciza: "Biblioteca judeţeană se organizează în fiecare localitate reşedinţă de judeţ şi este
condusă de un director. Această bibliotecă asigură servicii pentru populaţia localităţii respective
precum şi asistenţă de specialitate pentru bibliotecile publice din cuprinsul judeţului (...)". Din acest
moment, şi biblioteca din Râmnicu-Vâlcea devine bibliotecă judeţeană. Anexa Ia din Decret
cuprinde organigrama bibliotecii judeţene; potrivit acesteia, există două servicii de specialitate:
Serviciul Relaţii cu publicul şi Serviciul Completarea, evidenţa şi prelucrarea colecţiilor,
informare bibliografică, colecţii speciale. La acestea se adăugau încă două servicii: Laborator de
conservare şi patologie a cărţii (de care aparţinea şi Legătoria) şi Serviciul Financiar,
contabilitate, administrativ, secretariat, P.C.I., pază. Această organigramă judicioasă şi foarte
necesară avea însă o lipsă: nu se prevedea un compartiment metodic, deşi bibliotecii îi reveneau
atribuţii în acest sens. Organigrama este întărită de Anexa nr. 3a: "Criterii de normare a personalului
din unităţile cultural-educative (...) II. Biblioteci. Director - un post unitate. Bibliotecar - un post la
7.000 - 10.000 de locuitori; un post la 15.000 volume consultate; un post la 25.000 pentru
bibliotecile cu până la 100.000 de volume şi, respectiv, un post la 50.000 de volume pentru
bibliotecile cu peste 100.000 de volume; un post unitate pentru îndrumarea bibliotecilor publice din
cuprinsul judeţului.” Această normare s-a dovedit utilă în ceea ce priveşte acoperirea cu personal a
tuturor compartimentelor sale.

41
 Decizia
nr. 91/4 martie 1974 de
înfiinţare a
Bibliotecii Judeţene Vâlcea

La 4 martie 1974, biblioteca îşi schimbă statutul şi devine Bibliotecă Judeţeană. Unitatea este
reorganizată, cresc fondurile, iar extinderea duce la crearea de noi posturi. Acum, biblioteca
funcţionează cu şapte bibliotecari.

*
42
 Ioan St. Lazăr
septembrie 1975 – octombrie 1983

În 1975, la 15 septembrie, vine în funcţia de director profesorul de limba şi literatura română

Ioan St. Lazăr, care conduce destinele Bibliotecii Judeţene Vâlcea până la 1 noiembrie 1983. Ioan
St. Lazăr, într-un memoriu de activitate, consideră perioada sa de directorat drept cea mai
dramatică din istoria acestei instituţii, biblioteca fiind supusă la multe «convulsii» provenite şi din
afară şi dinlăuntru, în primul rând probleme administrative. Noul director venea de la Centrul
Judeţean de Creaţie Vâlcea.
În octombrie 1975, în cadrul Decadei cărţii româneşti, a iniţiat simpozionul Drumul cărţii
vâlcene de-a lungul veacurilor, în intenţia de a conştientiza, la nivelul autorităţilor locale,
importanţa tiparului vâlcean în cultura românească. Simpozionul a fost încununat de succes, graţie
participării unor personalităţi ca: prof. univ. dr. I. D. Lăudat, prof. univ. dr. Traian Cantemir,
Daniela Poenaru (cea care adăugase încă un volum la Bibliografia românească veche a lui Ion
Bianu şi Nerva Hodoş), istoricul Horia Nestorescu-Bălceşti, preotul Gh. N. Cârstoiu-Frunzaru. Un
alt invitat de prestigiu, arhiereul vicar al Episcopiei Râmnicului - P.S. Gherasim Cristea, actualul
arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului, a fost împiedicat de oficialităţi să participe.
Prin această activitate, Biblioteca Judeţeană vâlceană intra în «zariştea» culturii, ieşind din
inerţia (sau anonimatul) ei, care se rezuma la acea obişnuinţă de a mânui cartea (de a o înregistra
şi a o difuza către cititori).
În această perioadă, în primii doi ani, s-au realizat lucrările de renovare a Palatului Culturii (azi,
Palatul de Justiţie), unde biblioteca avea sediul la parter. S-au confecţionat rafturi metalice, s-a
introdus încălzire centrală. Lucrările de renovare se desfăşurau în condiţii deosebite, deoarece
trebuia să se asigure securitatea cărţilor, funcţionalitatea instituţiei prin tot felul de redistribuiri ale
personalului, ţinându-se seama de stadiul lucrărilor şi al reamenajării secţiilor Sala de lectură,
Împrumut pentru adulţi, Împrumut pentru copii. Peste timp, evidenţiem profesionalismul
lucrătorilor din fiecare secţie, implicarea acestora în actul de conducere. Bibliotecari erau: Elena
Costei şi Nicoleta Belu (Serviciul Completarea colecţiilor), Niculina Grecu şi Magdalena Barbu
(Secţia Împrumut pentru adulţi), Lucia Roman, Maria Pârvulescu şi Petre Petria (Secţia Împrumut
pentru copii); Aneta Niculescu şi Camelia Dumitraşcu (Sala de lectură) .
În acea perioadă de renovare a localului, se mergea cu biblioteca volantă în instituţii,
întreprinderi şi şcoli din oraş şi judeţ, se făceau prezentări de cărţi, întâlniri cu autori locali,
dezbateri, concursuri. Relaţiile cu publicul erau dintre cele mai bune: s-a câştigat ecoul cărţii, al
bibliotecii în viaţa oamenilor.
Directorul Ioan St. Lazăr şi-a asumat responsabilitatea pe care o implica biblioteca de rang
judeţean şi, în consecinţă, a extins activitatea instituţiei la bibliotecile orăşeneşti şi comunale,
43
contribuind la îmbunătăţirea condiţiilor materiale ale bibliotecilor din judeţ, urmărind: asigurarea
de sedii, înnoirea fondului de carte, implicarea în acţiuni culturale, locale şi judeţene, sporirea
eficienţei activităţii de profil la nivelul localităţilor. S-a asigurat acest program prin câştigarea unui
post pentru îndrumarea metodică în teritoriu, îndrumare realizată curent de către Marian Creangă
(titularul postului) şi Petre Petria (transferat din Secţia Împrumut pentru copii şi implicat în
activităţi de informare-documentare la nivelul întregii reţele din judeţ).
Faţă de tradiţia excepţională a cărţii tipărite în Vâlcea, se întrevedea clar necesitatea impunerii
bibliotecii în rândul localnicilor, dar şi la nivel de ţară. Astfel, începând cu anul 1976, s-au organizat
manifestări cu cartea într-un calendar anual, cuprinzând nu numai acţiunile iniţiate şi desfăşurate la
nivel central (Luna cărţii la sate – în februarie; Decada cărţii româneşti, între 1-10 octombrie;
Zilele cărţii pentru copii – în jurul zilei de 1 iunie etc.), dar, mai ales, multe iniţiative, manifestări
culturale - care personalizau Biblioteca Judeţeană din Vâlcea, între celelalte biblioteci judeţene,
omoloage, din ţară, după cum urmează: Eminesciana (în jurul zilei de 15 ianuarie); Legături
istorice şi culturale, de-a lungul timpului, între judeţele Vâlcea şi Sibiu (manifestare bianuală,
găzduită, pe rând, de către biblioteca vâlceană şi celebra Bibliotecă “Astra” din Sibiu, pe bază de
parteneriat); Oltul în conştiinţa românească (manifestare interjudeţeană, realizată în contextul
Festivalului Cântecele Oltului şi cu concursul tuturor bibliotecilor judeţene de pe firul Oltului, în
fiecare an, pe o altă temă, antrenând o bogată activitate de informare şi documentare bibliografică
locală în perspectiva de a se constitui o “bancă de date” comună); Memoria Râmnicului,
manifestare ce a preluat titlul volumului semnat de scriitorul Constantin Mateescu şi care a stimulat
cercetările privitoare la valorile istorice şi culturale ale acestui oraş. (De fapt, genericul manifestării
aparţinuse istoricului Dragoş Sterian, de la Muzeul Judeţean Vâlcea, care, între anii 1965-1967,
prezenta la emisiunea locală a Râmnicului-Vâlcea, la staţia de radioficare, documente referitoare la
oraşul de pe malul Oltului, într-o rubrică pe care a numit-o chiar Memoria Râmnicului); Hronicul
Vâlcii – acţiune amplă, iniţiată în 1978, pentru toate localităţile din judeţ, vizând antrenarea
intelectualilor din fiecare localitate în jurul bibliotecii, în calitatea sa de factor cultural, şi constând
în studierea istoriei şi culturii locale şi în elaborarea unor documente informative minimale pentru
fiecare localitate, acţiunea fiind organizată sub formă de concurs, pentru stimularea participanţilor,
pentru asigurarea personalizării fiecărei biblioteci din judeţ; în fine, manifestarea Cartea în slujba
educaţiei (socialiste), care, chiar dacă era obligatoriu să se raporteze şi la educaţia socialistă,
specifică epocii, rămâne de referinţă: manifestarea îmbrăca forma unui concurs – o competiţie între
bibliotecile din judeţ, ceea ce a revitalizat spiritul cultural al acestor instituţii, precum şi interesul de
reprezentare al primăriilor locale. Prin aceste manifestări, prezentate în revista de specialitate
Biblioteca şi în presa culturală naţională şi locală, Biblioteca Judeţeană Vâlcea a intrat în istoria
biblioteconomiei româneşti.
Biblioteca a organizat întâlniri cu personalităţi culturale, oameni de ştiinţă ca: Gheorghe
Neamu – primul român care a ajuns în Antarctica, Dumitru Berciu, Nicolae Stoicescu, Szekelyi
Zoltan – istorici ş.a.; scriitorii: Dragoş Vrânceanu, Al. Oprea, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Paul
Anghel, Dan Zamfirescu, Ioan Alexandru, Cornel Regman, Virgil Carianopol, Al. Cerna-
Rădulescu, Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru, Nicolae Manolescu, Ovidiu Papadima, Laurenţiu Ulici,
Amita Bhose, Fănuş Băileşteanu, Valeriu Sârbu, Constantin Mateescu, Ada Orleanu, Ioana
Postelnicu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Gheorghe Bulgăr, Ion Lazu, Cornel Moraru, George
Anca, Grete Tartler, Constantin Zărnescu, Ion Topolog, Gheorghe Zarafu etc. Serile la bibliotecă
deveniseră memorabile, creând şi întreţinând un climat cultural ambiental pentru oaspeţi şi pentru
localnici. Biblioteca Judeţeană a devenit, spune prof. Ioan St. Lazăr, un centru cultural local şi
interjudeţean, un focar de informare şi formare pentru oamenii locului, îndeosebi pentru tineri,
mulţi dintre aceştia revenind în Vâlcea şi integrându-se într-o activitate culturală a bibliotecii.
Făcând un bilanţ al activităţii Bibliotecii Judeţene, în perioada directoratului său, prof. Ioan St.
Lazăr consideră, referindu-se la colaboratorii instituţiei, că au fost în jur de 200 de personalităţi
care «au colorat» viaţa locală cu un alt limbaj decât «cel de lemn» şi care şi-au lăsat «semne
durabile» (donaţii) şi, mai ales, autografe (în colecţiile bibliotecii şi în cele personale). Biblioteca a
44
obţinut de atunci aproximativ 2.000 de dedicaţii-autografe ale unor personalitaţi de origine vâlceană
şi altele din ţară, invitate sau aflate în trecere prin Vâlcea. Dintre cărţile cu autografe aflate în
bibliotecă, peste 300 de volume au aparţinut poetului Dragoş Vrânceanu şi au fost donate de familie
Bibliotecii Judeţene Vâlcea, pe când aceasta era condusă de prof. Ioan St. Lazăr.

Dedicaţii-autografe de Marin Sorescu, Nichita Stănescu şi Gellu Naum pentru poetul Dragoş Vrânceanu

În septembrie 1982, s-a iniţiat de Biblioteca Judeţeană Vâlcea prima ei colecţie editorială de
Scriitori vâlceni – documentare biobibliografice. Primul număr, dedicat lui Dragoş Vrânceanu, a
fost o lucrare colectivă, coordonată de director. Până în octombrie 1983, vor mai apărea nr. 2 –
Bogdan Amaru şi nr. 3 – Gheorghe Bobei, ambele realizate de regretatul profesor Dumitru Mitrana,
avându-l pe Ioan St. Lazăr drept redactor.

Primul documentar bibliografic editat Dedicaţie-autograf de Ioan Alexandru

de Biblioteca Judeţeană Vâlcea pentru directorul Ioan St. Lazăr

Sunt remarcabile acţiunile de popularizare a cărţii la nivelul Bibliotecii Judeţene, unde se

organizau zile ale cărţii social-politice, ale cărţii ştiinţifice, tehnice, precum şi zile prilejuite de
aniversările UNESCO, aniversări de istorie naţională, aniversări ale unor personalităţi marcante,
aparţinând unor domenii de activitate variate. Activităţile culturale de succes au fost preluate şi de
alte biblioteci, precum cele din localităţile: Călimăneşti (bibliotecare, Florica şi Fenia Driva, Florica
Zgripcea şi Georgeta Tănăsoaica), Drăgăşani (bibliotecare, Lidia Belcic şi Lucreţia Craioveanu),
Olăneşti (bibliotecară, Elena Ungureanu), Ocnele Mari (Violeta Perian), Govora (Angela Nistor),
Horezu (Elena Vasilescu), Dănicei (Elena Bica), Voineasa (Valeria Tănase), Mihăeşti (Nicolae
Spiridon), Tetoiu (Emil Antonie), Mateeşti (Ion Diaconu), Mădulari (Gheorghe Bonciu), Bălceşti
(Constantin Panait), Suteşti (Ileana Hoară), Valea Mare (Petre Budică), Lădeşti (Emil Mitrache),
Costeşti, Voiceşti, Băbeni, Câineni, Racoviţa, Malaia, Stoileşti, Ioneşti, Buneşti, Slătioara ş.a..

45
 Nu în ultimul rând trebuie subliniată colaborarea cadrelor didactice antrenate la actul cultural.
Ioan St. Lazăr remarcă, în timpul activităţii sale, meritul unor animatori culturali de excepţie, pe
iniţiativa cărora se baza Biblioteca Judeţeană: primarii Nicolae Martinescu (Costeşti), Dumitru
Munteanu (Tetoiu), Ion Horia Horăscu (Prundeni), cadre didactice precum: Stoican Aurel, soţii
Voineag, Lăcraru şi Munteanu (Costeşti), fraţii Roşu (Tetoiu), profesorii Mariana Stoian (Măciuca),
Nelu Barbu (Băbeni), Ion Stoinea (Racoviţa), Iulian Postelnicu (Stoileşti), Elena Florescu şi soţii
Neluş (Malaia), Ioan Grigorescu (Ioneşti), Nicolae Daneş (Câineni), Ilie Mihai (Buneşti) şi mulţi
alţii.
În perioada 15 septembrie 1975 - 9 august 1982, biblioteca a funcţionat la parterul Palatului de
Cultură (actualul Palat al Justiţiei), cu Sală de lectură, Sală de Împrumut pentru copii [care, pe
parcurs, s-a mutat în Parcul „Mircea cel Bătrân”, în aceeaşi clădire cu Palatul Pionierilor (Casa
Lahovari - acum Palatul Copiilor)], secţiile: Completarea colecţiilor, Îndrumare în reţea şi
Informare bibliografică şi documentară. În această perioadă, s-au înfiinţat filialele: Traian (la
căminul de nefamilişti al Combinatului Chimic Râmnicu-Vâlcea), bibliotecară fiind Lucia Roman,
în prezent Daniela Vilău, Troianu (într-un bloc de locuinţe, de la intrarea dinspre sud a
municipiului, ulterior desfiinţată), bibliotecar George Achim, filiala Centru (la Consiliul Judeţean),
bibliotecar Elisabeta Creangă şi Ostroveni (la Casa Tineretului), secţie înfiinţată printr-un
"Protocol" din martie 1980, încheiat între prof. Ioan St. Lazăr şi ing. Dumitru Pandiu, director al
Casei Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret, imediat după ce aceasta a fost dată în folosinţă, primul ei
bibliotecar fiind Felix Sima; filiala funcţionase timp de doi ani la Liceul de Construcţii, actualmente
"Liceul Ferdinand", apoi i s-au adăugat, ca bibliotecari, Mirela Brucăr, Sever Mihalache şi Elena
Florescu - din partea Casei Ştiinţei - actuali bibliotecari fiind Gheorghiţa Popescu şi Mioara
Deaconu. Începând cu 1980, s-a iniţiat şi dezvoltat secţia Audiovizuală, bibliotecar Teodor Brucăr,
al cărei sediu a fost stabilit tot la Casa Tineretului, îmbogăţindu-i-se baza materială cu discuri, benzi
magnetice, aparatură - pickup-uri, magnetofoane, proiectoare, precum şi cu fotografii, diapozitive,
ex-libris-uri etc., care prefigurau şi o viitoare secţie - Colecţii speciale (aceasta, în timp ce
biblioteca Şcolii de muzică nu mai era finanţată).

Ex-libris Anton Pann, de Dafinel Duinea Afişul primei expoziţii de ex-libris-uri

la Biblioteca Judeţeană Vâlcea

În perioada de directorat a prof. Ioan St. Lazăr, Biblioteca Judeţeană a fost nevoită să se mute,
de la Palatul Culturii, în august 1982, într-o clădire a "Direcţiei Comerciale - Vâlcea", ulterior
demolată, în locul căreia se află acum restaurantul "Mc Donald’s", din strada Regina Maria, bloc L;
această locaţie nu a fost asigurată decât pentru cinci luni, întrucât, la 1 martie 1983, s-a primit un alt
sediu, în fostul magazin de mobilă al CPL, devenit Elvila (în acelaşi corp de clădire cu actualul
magazin Apicola, din strada Ana Ipătescu şi în spaţiul Cooperativei Arta Populară (din aceeaşi
clădire). Funcţionau, aici, cabinetul directorului, contabilitatea şi administraţia, Sala de lectură şi
compartimentul Achiziţii. Evidenţă. Prelucrare, iar la parter, în spaţiul aparţinând S. C. "Valmetex",
se afla Secţia Împrumut pentru adulţi. Acest local a fost deţinut până în 1999, când partea de la etaj
a fost evacuată, spaţiul fiind vândut de proprietar, iar biblioteca s-a mutat în str. General Magheru,
în fostul local al Băncii Comerciale Române, filiala Vâlcea, care îşi construise propriul sediu. Secţia
Împrumut pentru adulţi a mai “rezistat” până în mai 2002, când şi acest spaţiu a fost vândut, secţia
fiind nevoită să se mute în spaţiul oferit de Seminarul Teologic Sf. Nicolae, care tocmai îşi
46
finalizase construcţia în cartierul Inăteşti. Menţionăm că, exasperat de mutările sediului bibliotecii,
directorul Ioan St. Lazăr a iniţiat primul proiect de construire a unui local propriu, care şi-ar fi avut
sediul în actualul spaţiu construit pentru Banca Comercială Română; acest proiect a fost blocat de
conducerea judeţului în anul 1983, când şi directorul Ioan St. Lazăr a fost schimbat.
În privinţa fondului de carte, precizăm că, în momentul mutării în strada Ana Ipătescu,
Biblioteca Judeţeană Vâlcea avea un fond de 160.973 unităţi de bibliotecă, din care 8.413 erau
discuri, ilustrate, diafilme, diapozitive; în acest răstimp, s-au îmbogăţit colecţiile Bibliotecii
Judeţene cu primele achiziţii de carte de patrimoniu, cu colecţii de fotografii (realizate de prof.
Constantin Creţu şi pr. Emil Nedelescu) cuprinzând case şi străzi din Râmnicu-Vâlcea de dinaintea
marilor demolări din zona centrală a oraşului; colecţii de ex-libris-uri ale unor cunoscuţi graficieni
(Iosif Tellmann, Dafinel Duinea, Emil Lazăr ş.a.), cărora li s-au organizat şi expoziţii personale.
Dragostea pentru carte a fost stimulată şi prin expoziţii cu cărţi valoroase din biblioteci personale…
La 1 noiembrie 1983, “după opt ani de muncă rodnică la conducerea Bibliotecii Judeţene
Vâlcea, prof. Ioan St. Lazăr este, în mod paradoxal şi, evident, pe nedrept, eliberat din funcţia de
director”– consemnează, într-un documentar, prof. dr. Gheorghe Deaconu. În acel moment, prof.
Ioan St. Lazăr a cerut un răgaz de două săptămâni, pentru a aşeza întreaga documentaţie a activităţii
sale în dosare individualizate destinate arhivei instituţiei. “Am lăsat cu proces-verbal zece
bibliorafturi, cu câte zece dosare, pentru fiecare domeniu de activitate (…)” – subliniază prof. Ioan
St. Lazăr, în prezent, cadru universitar.
Despre activitatea sa la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, acelaşi Gheorghe Deaconu scria concis:
“Deşi a condus această instituţie într-o perioadă ingrată, Ioan St. Lazăr a asigurat, prin programe şi
iniţiative specifice, funcţionarea Bibliotecii Judeţene în consonanţă cu statutul modern al instituţiei,
atât ca for metodologic al bibliotecilor publice, cât şi ca instituţie de cultură, cu preocupări de
cercetare şi valorificare. Sub conducerea lui Ioan St. Lazăr, Biblioteca Judeţeană şi-a îmbogăţit
patrimoniul cu noi colecţii, a coordonat programe documentare şi editoriale, a iniţiat şi organizat
manifestări care au intrat în tradiţia culturală (Eminesciana, Oltul în conştiinţa românească, Hronic
vâlcean şi altele) – toate acestea contribuind la personalizarea tot mai pregnantă a instituţiei în
rândul bibliotecilor similare din ţară. Directoratul lui Ioan St. Lazăr a însemnat pentru Biblioteca
Judeţeană afirmarea funcţiei creatoare a acestei instituţii, care se manifestă şi astăzi, în iniţiative şi
manifestări remarcabile. Semnificativ este faptul că Fundaţia Culturală «Sf. Antim Ivireanul», care
funcţionează pe lângă Biblioteca Judeţeană, îl are ca preşedinte executiv pe prof. dr. Ioan St.
Lazăr”. (Izvoare, nr. 5. Ioan St. Lazăr, documentar de Gheorghe Deaconu, Râmnicu-Vâlcea, 1993,
p. 20-21.)

47
 Maria Tureac
noiembrie 1983 – august 1990

La 1 noiembrie 1983, conducerea instituţiei este preluată de Maria Tureac, profesoară de

biologie. Mandatul său va dura şapte ani (până la 1 septembrie 1990) şi îl va asuma, considerând
munca de bibliotecar "minuţioasă, frumoasă şi responsabilă".
Fiind preocupată de asigurarea spaţiului şi de funcţionalitatea eficientă a fiecărei secţii,
directoarea Maria Tureac separă şi transferă Secţia muzicală a Bibliotecii („Audiovizuale”), mai
întâi la parterul Casei Memoriale „Anton Pann”, apoi din nou la Casa Ştiinţei şi Tehnicii. Secţia
muzicală, prin strădania lui Tudorel Brucăr şi a lui Constantin Ţanea, a devenit una dintre cele mai
importante componente ale bibliotecii.
În perioada mandatului directoarei Maria Tureac s-au reorganizat cele patru filiale: Ostroveni,
Goranu, Traian şi Consiliul Judeţean, „atât de necesare oraşului”. Tot în această perioadă, a început
prelucrarea fondului documentar al bibliotecii, care a devenit o secţie distinctă a instituţiei,
bibliotecar fiind Aneta Bardaşu.
Noua directoare a consolidat compartimentele şi serviciile bibliotecii, prin angajarea de
personal corespunzător fiecărei activităţi. În ceea ce priveşte fondul de carte al Bibliotecii Judeţene,
acesta a ajuns, în 1990, la 236.084 de volume, iar numărul utilizatorilor a crescut de la 8.204 (câţi
erau în 1982, anul mutării bibliotecii de la Palatul de Cultură în localul din strada Ana Ipătescu), la
9.112, în 1990. Directoarea Maria Tureac a preluat şi perpetuat manifestările iniţiate anterior de
Biblioteca Judeţeană şi intrate în tradiţie, atât în municipiu, cât şi în judeţ: Eminesciana, Oltul în
conştiinţa românească, Legături istorice şi culturale între judeţele Vâlcea şi Sibiu, Memoria
Râmnicului ş.a.

Oltul în conştiinţa românească, Eminesciana,

Ediţia a XIV-a, 1989 Ediţia a XI-a, 1986

*
48
 Marian Creangă
septembrie 1990 – decembrie 1998

La 1 septembrie 1990, revine la bibliotecă, în calitate de director, de data aceasta, Marian

Creangă şi va lucra până la sfârşitul scurtei sale vieţi (29 decembrie 1997). Mai fusese, la aceeaşi
instituţie, bibliotecar, de la 1 noiembrie 1975 până în anul 1988, ocupându-se de îndrumarea
metodică a bibliotecilor comunale şi orăşeneşti din judeţ. A absolvit Facultatea de Drept
Administrativ, din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, după care, între anii 1988-1991, a
fost secretar al Primăriei oraşului Ocnele Mari. Revenind la Biblioteca Judeţeană, începe o
activitate intensă, reuşind să crească numărul personalului şi să înfiinţeze noi compartimente.
Propune şi obţine, în 8 noiembrie 1991, din partea Prefecturii Judeţului Vâlcea, acordarea, pentru
Biblioteca Judeţeană, a numelui “Antim Ivireanul”, prin Decizia nr. 462 (odată cu aprobarea altor
16 nume pentru instituţii de cultură din judeţ), cinstind, în acest fel, pe marele cărturar şi tipograf,
creator de valori naţionale, ctitor al tiparului râmnicean.
În 18 decembrie 1991, a iniţiat şi înfiinţat Fundaţia Culturală "Sfântul Antim Ivireanul", la
reuniunea de constituire participând 32 de membri. Preşedinte de onoare a fost ales Pr. arhimandrit
Bartolomeu Anania; preşedinte executiv, prof. Nicolae Bănică-Ologu; vicepreşedinţi: P.C. preot
prof. Ilie Ivan şi dr. Dragoş Serafim; secretar, Marian Creangă. Prin „Încheierea de autentificare”
nr. 99, din 24 decembrie 1991, dată de Judecătoria Râmnicu-Vâlcea, fundaţia, înfiinţată la sugestia
profesorului Nicolae Bănică-Ologu, şi-a propus cunoaşterea şi valorificarea operei Sfântului Antim
Ivireanul, valorificarea creaţiei ştiinţifice şi artistice locale, dezvoltarea tradiţiei cărţii tipărite la
Râmnic. Membrii de onoare au devenit: P. S. Gherasim, episcopul Râmnicului, P. S. Irineu
Slătineanul, arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului, academician Gabriel Ştrempel, directorul
Bibliotecii Academiei, pr.dr. Ion Dură, istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc, scriitorii Eugen Negrici

Stema lui Antim Ivireanul Lumina Lumii, Nr. 7, 1998

şi Constantin Mateescu, pr. cercetător istoric Nicolae Bălaşa. Membrii fondatori: dr. Dragoş
Serafim, pr. Gh. Neagoe, pr. Ilie Ivan, pr. Nicolae State-Burluşi, pr. Petre Veţeleanu, pr. Ioan Tiţu,
pr. Leon Dură, prof. dr. Ioan St. Lazăr, prof. Mihai Buşe, scriitorii: George Anca, Felix Sima, Al.
49
Mircescu, Ion Topolog, Constantin Zărnescu, Costea Marinoiu, Ion Soare, Petre Petria, George
Achim ş.a.
Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania scria, de la Văratec, în 8 decembrie 1991:
Am salutat cu bucurie iniţiativa unei fundaţii care să poarte numele lui Antim Ivireanul,
strălucit ierarh al Bisericii noastre Ortodoxe şi, în acelaşi timp, un clasic al literaturii române.
Având în vedere natura şi scopurile acestei fundaţii, iniţiatorii nu-i puteau găsi un patron mai
potrivit decât pe acest mare episcop de Râmnic şi mitropolit de Bucureşti, al cărui geniu a
îmbrăţişat talentele tipografului, sculptorului, miniaturistului, teologului şi oratorului şi pe care
Dumnezeu l-a învrednicit de moartea martirică. Binecuvântată fie-i pomenirea, binecuvântat fie-i
numele pe frontispiciul Fundaţiei vâlcene!
Propunerea ca eu să devin, prin votul Dumneavoastră, preşedintele de onoare al Fundaţiei mă
onorează şi mă mişcă. Emoţia mea este explicabilă şi prin aceea că, acum aproape 50 de ani, am
devenit călugăr şi ierodiacon în ctitoria din Bucureşti a marelui Antim, ea fiind, astfel, mănăstirea
mea de metanie, matca din care au purces împlinirile şi neîmplinirile mele de mai târziu. Nevrednic
de numele Său şi de cinstirea Dumneavoastră, accept cu umilinţă, întru conştiinţa că aceasta mă
fortifică şi mă îndatorează.
Odată cu cele mai călduroase mulţumiri, vă rog să primiţi îmbrăţişarea prieteniei şi iubirii
mele.
Valeriu Anania,
Văratec, 8 Decembrie 1991

Sărbătorirea IPS
Bartolomeu Valeriu Anania la 75 de
ani,
la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”– martie 1996

La 28 septembrie 1993, a fost ales ca preşedinte executiv al Fundaţiei Culturale “Sfântul Antim
Ivireanul”, prof. dr. Ioan St. Lazăr. Sediul Fundaţiei a fost stabilit la Biblioteca Judeţeană „Antim
Ivireanul”.
Din 1992, s-au instituţionalizat Zilele Bibliotecii Judeţene şi ale Fundaţiei Culturale „Sfântul
Antim Ivireanul”.
Prof. dr. Ioan St. Lazăr scria despre Marian Creangă: Între iniţiativele lui (…)se adaugă:
susţinerea activităţii bibliotecilor orăşeneşti şi comunale din judeţ, prin dotarea cu carte şi prin
manifestări periodice, prin stimularea factorilor locali, dotarea bibliotecii cu calculatoare,
constituirea colecţiei speciale de carte străină, prin asigurarea de donaţii de la instituţii din
Capitală şi străinătate, dotarea bibliotecilor comunale, şcolare şi orăşeneşti cu carte religioasă,
prin antrenarea în acest scop a P.C. părinte Nicolae State-Burluşi, directorul Editurii “Buna-
Vestire” din Râmnicu-Vâlcea, constituirea unei biblioteci cu cărţi în limba română (în alfabet
latin), în localitatea Glodeni, din Republica Moldova, prin antrenarea donatorilor de carte din
50
judeţ, susţinerea manifestărilor tradiţionale, precum şi iniţierea unor alte noi acţiuni ca: «Elogiu
cărţii», «Iubi-Te-voi, Doamne» ş.a., continuarea politicii editoriale – biobibliografiile sub
genericul «Scriitori vâlceni» sau «Oameni de seamă vâlceni» şi a altor lucrări de profil
biblioteconomic şi cultural, organizarea de reuniuni culturale de ales nivel (lansări de carte,
colocvii, întâlniri cu personalităţi din judeţ şi din ţară (...), care au perpetuat preţuirea cărţii.

Grigore Vieru cu soţii Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, împreună cu scriitorul Dinu Săraru
la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, la Eminesciana din 15 ianuarie 1992

A fost tot timpul dominat de ideea ca biblioteca să aibă un sediu al ei şi a crezut în acest vis, dar
el a devenit realitate, abia astăzi, când, însă, Marian Creangă nu mai este! Plecarea sa prematură
dintre noi a generat atunci o promisiune: la Catedrala din Ostroveni, unde a avut loc slujba de
înhumare, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea din acea vreme, ing. Anton Miţaru, a promis că
va face toate demersurile şi va milita pentru ca visul lui Marian Creangă – construirea unui sediu
propriu al Bibliotecii – să devină realitate.

51
 Acte oficiale adresate Consiliului Judeţean Vâlcea

A scris despre zestrea culturală a Vâlcii, colaborând la Vatra – Tg. Mureş, Îndrumătorul
cultural – Bucureşti, revista Biblioteca – Bucureşti, Orizont, Curierul de Vâlcea, Informaţia zilei,
Pandurul, Poştalionul, Jurnalul de Vâlcea, Lumina lumii şi altele; a participat la multe simpozioane
judeţene şi naţionale cu comunicări diverse (...) depistând, înmagazinând, prelucrând şi valorificând
fiecare informaţie. În puţinul timp pe care l-a avut pentru elaborări proprii, Marian Creangă a
întocmit documentarul biobibliografic dedicat scriitorului Ion Apostol Popescu (Râmnicu-Vâlcea,
52
1985) şi, cu deosebire, volumul postum Imnele cărţii – antologie de poezie şi cugetări despre carte
şi bibliotecă (Râmnicu-Vâlcea, 1998), prefaţată de scriitorul Constantin Mateescu şi de Gabriel
Ştrempel, directorul Bibliotecii Academiei Române, redactată şi tipărită la numai o lună de zile de
la decesul lui, de către prof. Ioan St. Lazăr, cu concursul Editurii Horion (condusă de Ion Horia
Horăscu). Tot în anul 1998, revista Lumina Lumii a Fundaţiei Culturale „Sf. Antim Ivireanul” şi a
Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” a închinat nr. 7 celui care i-a fost fondator şi secretar de
redacţie până la sfârşit.
În memoria lui Marian Creangă au apărut numeroase articole semnate de personalităţi din judeţ
şi din ţară, precum şi – cu sprijinul Editurii „Buna-Vestire”, al Fundaţiei Culturale “Sfântul Antim
Ivireanul”, al Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” şi al Episcopiei Râmnicului – două volume:
Speranţa Nisipeanu, Rugă celor duşi, versuri (prefaţă de pr. Nicolae State-Burluşi) – Râmnicu-
Vâlcea, 2001 şi Marian Creangă - un fiu al Vâlcii, un om al cărţii, volum îngrijit de prof. Ioan St.
Lazăr şi pr. Nicolae State-Burluşi, Râmnicu-Vâlcea, 2003, în acest al doilea volum semnând: P.S.
Gherasim, episcopul Râmnicului, pr. Dumitru Bălaşa, Anton Miţaru, Gheorghe Deaconu, Ovidiu
Vuia, Ion Predescu, Ion Soare, Costea Marinoiu, Mihai Sporiş, Nicolae Mazilu, Felix Sima, pr. Ion
Marinescu, Petre Petria, Emilian Frâncu, Ion Măldărescu ş.a., fiind inserate şi corespondenţe ale
unor oameni de seamă către cel ce a fost Marian Creangă.

Imnele cărţii, Râmnicu-Vâlcea, Marian Creangă, Biblioteca, scriitorul şi cartea,

Editura Horion, 1998, 167 p. Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2007, 116 p.

În anul 2007, la comemorarea a 10 ani de la trecerea sa la cele veşnice, Biblioteca Judeţeană

"Antim Ivireanul" Vâlcea i-a publicat volumul Biblioteca, scriitorul şi cartea, o antologie ce
cuprinde tablete dedicate personalităţilor vâlcene, profiluri de scriitori, cronici culturale, interviuri
publicate de Marian Creangă în diverse ziare şi reviste de specialitate, ediţia fiind îngrijită de Felix
Sima.
Meritul nepieritor al lui Marian Creangă – scrie acelaşi fost director al Bibliotecii, prof. Ioan
St. Lazăr – rămâne acela de a fi reuşit ca, în primii ani ai tranziţiei, să adune – în această sală
modestă – toate valorile culturale şi spirituale ale Vâlcii, ca şi personalităţi de la nivel naţional, şi
de a le fi pus – cu indicibilă discreţie – să se armonizeze, dincolo de orice orientare politică, întru
slujirea cetăţii, continuarea
respectării valorilor adevărate şi
proiectarea creativităţii româneşti în
noi condiţii.

53
 Marian Creangă – un fiu al Vâlcii, un om al cărţii, Speranţa Nisipeanu, Rugă celor duşi,
Râmnicu-Vâlcea, Editura „Buna-Vestire”, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Buna-Vestire”,
2003, 72 p. 2001, 32 p.

Constantin Neamţu
ianuarie – martie 1998

După dispariţia lui Marian Creangă, din ianuarie până în martie 1998, a fost perioada de
interimat a economistului Constantin Neamţu. Acesta s-a ocupat de coordonarea tuturor activităţilor
curente specifice bibliotecii: aprovizionarea şi distribuirea de carte la toate secţiile bibliotecii,
precum şi a materialelor auxiliare; asigurarea legăturilor cu instituţiile judeţene, cu primăria
municipiului, cu primăriile din judeţ, cu Ministerul Culturii; realizarea manifestării Eminesciana,
1998, în cadrul căreia a fost lansat şi volumul Imnele cărţii de Marian Creangă; repartizarea cărţilor
pentru bibliotecile comunale şi orăşeneşti din judeţ; susţinerea, la Centrul Judeţean de Proiectare, a
problematicii legate de proiectul noului sediu al bibliotecii; colectarea cărţilor pentru Biblioteca
raională Glodeni (Republica Moldova), filială a Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul".

54
 *

Dumitru Lazăr
martie 1998 – iunie 2006

Din 17 martie 1998, preia funcţia de director Dumitru Lazăr, profesor de limba şi literatura
română şi de limba franceză. A fost membru în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Naţionale a
Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România (2001-2006), forum care, în 2005, cu prilejul
„Zilei Bibliotecarilor din România” şi al „Zilei Mondiale a Cărţii” (23 aprilie), i-a decernat Premiul
„Bibliotecarul Anului 2004”, ca urmare a performanţelor obţinute.
În anul 1998, la scurt timp de la venirea sa la conducerea Bibliotecii, prof. Dumitru Lazăr a
iniţiat înfiinţarea Fundaţiei “Ctitorii Localului Propriu al Bibliotecii Judeţene «Antim Ivireanul»
Vâlcea”, având ca obiectiv fundamental colectarea de fonduri băneşti pentru demararea construcţiei
primului edificiu propriu al Bibliotecii Judeţene (Sloganul campaniei a fost: „Daţi cât inima vă lasă,
/ Ca să facem Cărţii Casă”). Reuşind să atragă, în calitate de membri fondatori, personalităţi de
seamă − factorii de decizie ai judeţului şi municipiului (preşedintele Consiliului Judeţean şi
consilieri judeţeni, prefectul judeţului, episcopul Râmnicului, consilierul-şef al Inspectoratului
Judeţean pentru Cultură, primarul Râmnicului etc.), conducători de instituţii de învăţământ,
personalităţi culturale ş.a., Fundaţia a avut un rol important, atrăgând şi convingând opinia publică
vâlceană să consimtă şi să adere la ideea necesităţii stringente a construirii viitorului local propriu al
Bibliotecii, ceea ce s-a şi înfăptuit.
55
 A publicat articole în revistele: Renaşterea. Publicaţie de spiritualitate creştină a Sfintei
Episcopii a Râmnicului, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice din România (Bucureşti), Casa
Cărţii vâlcene. Revistă de cultură şi informaţie, Povestea vorbei, Lumina lumii (Râmnicu-Vâlcea),
Mitropolia Olteniei (Craiova), Biblioteca. Revistă de bibliologie şi ştiinţa informării (Bucureşti),
Biblioteca Bucureştilor. Revista Asociaţiei Bibliotecilor şi Documentariştilor din Bucureşti, Studii
Vâlcene (revistă reeditată, după 18 ani de întrerupere, într-o serie nouă) şi, mai ales, în presa locală
(cotidienele : Viaţa Vâlcii, Curierul de Vâlcea, Info Puls) etc.

Casa Cărţii vâlcene,

Anul I, nr. 1, 2003
Prof. Dumitru Lazăr este autor şi coautor al unor lucrări dedicate unor bibliotecari sau
colaboratori ai bibliotecii, precum şi al unor studii bibliologice şi documentare: Petre Petria (O
viaţă închinată cărţii de un om al cărţii: Petre Petria la 65 de ani de viaţă şi peste 40 de ani de
muncă în bibliotecă, 1999), prof. dr. Corneliu Tamaş (Corneliu Tamaş la 70 de ani.
Biobibliografie, 2004), poetul George Voica (George Voica – poet al metaforei  : repere
biobibliografice şi antologie de autor, 2005), Catalogul preliminar al colecţiilor de carte veche din
judeţul Vâlcea, Catalogul cărţii editate în Vâlcea, în perioada 1990-2000, Catalogul cărţii editate
în Vâlcea. Anul 2001; a editat, prefaţat şi îngrijit lucrări semnate de: Petre Petria (Corabia
Destinului, 1999, Eugen Puiu Ciorăscu,

Catalogul cărţii editate în Vâlcea în Catalogul cărţii editate în Vâlcea:

perioada 1990-2000, Râmnicu-Vâlcea, Anul 2001, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Almarom, 2001, 48 p. Editura Almarom, 2002, 24 p.

fondatorul Bibliotecii Judeţene Vâlcea, 2000, şi Pagini din istoria presei scrise vâlcene.
Bibliografie selectivă, 2001), prof. Petre Manole (Dar pentru Râmnic, 2000, şi Comuna Goleşti.
File de monografie, 2002), Vasile Roman (Deşteaptă-te, române! Istoria unui cântec românesc,
Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, 2001), Valentin Negrea (Pasiuni, pasiuni... . Culegere de cântece
pentru copii, Ediţia I, 2001, Ediţia a II-a, 2002), istoricul Petre Bardaşu (Studii de istorie, 2002),
56
Ilorian Păunoiu (Banchetul reginelor. Poezii, 2002), Traian D. Lungu (Furie blândă, 2002), George
Voica (Maranata. Domnul nostru vine, 2004), Ion Soare (Documente slavo-române păstrate în
arhivele din Oltenia. Ediţie de texte, studiu paleografic şi lingvistic, Ediţia a II-a, 2005) etc.

Dumitru Lazăr, Petre Petria la 65 de

ani Dumitru Lazăr, George Voica,
poet
de viaţă şi peste 40 de ani de muncă în bibliotecă al metaforei, Râmnicu-Vâlcea,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1999, 90 p. Editura Almarom, 2005, 112 p.

În cadrul Clubului Oamenilor de Cultură, Ştiinţă şi Artă, al Forumului Cultural al Râmnicului,

a susţinut, în 2006, în colaborare cu profesorul dr. Gheorghe Deaconu, colecţia Personalităţi
culturale vâlcene. File pentru un dicţionar, finalizat cu apariţia a opt numere consacrate
următorilor: Ion Soare, Vasile Ene, Ion Predescu, Marian Pătraşcu, Petre Cichirdan, Sorin Oane,
Gheorghe Ploaie, Marin Bulugea.
A coordonat, în cadrul Bibliotecii, în calitate de editor, două colecţii: „Personalităţi vâlcene”, în
care au fost publicate diverse (micro)monografii şi „Bibliopolis”, în cadrul căreia, Biblioteca a
publicat volumul Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional în judeţul Vâlcea, de Aneta
Bardaşu (2004). Numărul tipăriturilor (lucrări documentare: bibliografii, monografii, cataloage,
studii etc.), realizate sub egida şi finanţate de Bibliotecă a crescut, de la 19, câte se înfăptuiseră
începând din 1950 – anul înfiinţării Bibliotecii – la 53, în iunie 2006, la acestea adăugându-se
revistele: Casa Cărţii vâlcene (primele 7 numere: ianuarie 2003 – iulie 2006), Jubileu 50: 1950-
2000 (nr. 1), Jubileu 55: 1950-2005 (nr. 2), Lumina lumii şi Povestea vorbei (mai multe numere),
Studii vâlcene (primul număr din Seria Nouă, 2003, şi nr. 2 din 2006, cofinanţate de Bibliotecă),
Mitropolia Olteniei. Revista Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului, nr. 9-12 / 2003-
2004, Ediţie jubiliară: 500 de ani de la atestarea documentară a Episcopiei Râmnicului-Noul
Severin (coeditor alături de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Vâlcea,
director – prof. dr. Gheorghe Deaconu).

Petre Petria - Pagini din istoria

Aneta Bardaşu - Valori bibliofile
din patrimoniul
57
 presei scrise vâlcene, Râmnicu-Vâlcea, cultural naţional în judeţul Vâlcea,
Editura Conphys, 2001, 248 p. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2004, 104 p.

În anul 1999, când Sf. Antim Ivireanul a fost ales ocrotitor spiritual al Municipiului Râmnicu-
Vâlcea, în cadrul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” a fost constituit, din iniţiativa Facultăţii de
Litere a Universităţii din Bucureşti (decan: prof. univ. dr. Dan Horia Mazilu, director general al
Bibliotecii Academiei Române), sub patronajul Episcopiei Râmnicului şi al Bibliotecii, în
colaborare cu instituţii culturale judeţene şi oameni de cultură din Vâlcea, Centrul Naţional de
Studii Medievale “Antim Ivireanul”, având drept preşedinte fondator pe prof. univ. dr. Eugen
Negrici. Din acest an, tradiţionalele Zile ale Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” şi ale Fundaţiei
Culturale “Sf. Antim Ivireanul” au încorporat în programul lor şi sesiuni anuale de comunicări ale
Centrului de Studii Medievale “Antim Ivireanul”, susţinute la Bibliotecă şi Episcopie.

Sesiunea Anuală de Comunicări a Centrului de Studii Medievale

“Antim Ivireanul”, 2005 (de la stânga la dreapta: prof. Dumitru Lazăr,
prof. univ. dr Dan Horia Mazilu, PS Gherasim, conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr)

Directorul Dumitru Lazăr a păstrat şi dus mai departe manifestările tradiţionale ale Bibliotecii:
Eminesciana, Oltul în conştiinţa românească, Memoria Râmnicului, Legături culturale, de-a lungul
timpului, între judeţul Vâlcea şi judeţele Sibiu şi Dâmboviţa, lărgind sfera acestora cu altele noi:
Prăznuirea Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul ca ocrotitor spiritual al Râmnicului şi al Bibliotecii
Judeţene, Zilele Ortodoxiei şi Culturii Vâlcene ş.a.

58
 Oltul în conştiinţa românească, Eminesciana,
Ediţia a XXIV-a, 2000 Ediţia a XXV-a, 2005

A diversificat relaţiile Bibliotecii vâlcene cu instituţiile de cultură şi de învăţământ, cu

organizaţii nonguvernamentale din judeţ şi din ţară, instituţia judeţeană a cărţii manifestându-se ca
un organism viu, polarizând o bună parte a activităţii culturale a Vâlcii. S-au înfiinţat şi au
funcţionat, în cadrul Bibliotecii, în parteneriat cu aceasta: Cercul de la Râmnic „România,
«Grădina Maicii Domnului»” ( leader, ing. dr. Mihai Sporiş), Cenaclul literar-muzical al
tineretului „Lumină lină” (condus de poetul Ilorian Păunoiu), Clubul Oamenilor de Ştiinţă, Artă şi
Cultură, din cadrul Forumului Cultural al Râmnicului (condus de prof. dr. Gheoghe Deaconu şi
prof. Gheorghe Dumitraşcu), Clubul Umoriştilor Vâlceni (condus de epigramistul Nichi Ursei),
Clubul Artelor (condus de ing. Petre Cichirdan), Societatea Culturală „Anton Pann” (preşedinte,
ing. dr. Mihai Sporiş) etc.
Instituţia cărţii a fost prezentă la majoritatea manifestărilor cultural-educative şi ştiinţifice
locale, judeţene şi naţionale, la care a fost invitată, cu expoziţii de carte, conferinţe, contribuţii
ştiinţifice etc.
Relaţii culturale permanente s-au stabilit cu diverse biblioteci: Biblioteca Academiei – prin
director general, acad. Gabriel Ştrempel, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Centrală
Universitară Bucureşti – prin director general, prof. univ. Mircea Regneală, Biblioteca Pedagogică
„I.C. Petrescu” Bucureşti – prin director general, prof. dr. George Anca, Biblioteca Metropolitană
Bucureşti – prin director general, prof. dr. Florin Rotaru, cu bibliotecile judeţene din ţară, precum şi
cu biblioteci din străinătate: Republica Moldova (Biblioteca Raională Glodeni – Bălţi, unde
Biblioteca Judeţeană Vâlcea constituise o filială proprie, încă de pe vremea lui Marian Creangă),
Cehia (Biblioteca Kromerizska, Kromeriz), cu Asociaţia Scriitorilor Români din Canada, cu oameni
de cultură din Serbia („Mişcarea Democratică a Românilor din Serbia”, cu sediul la Zaieceav –
Valea Timocului), cu personalităţi culturale de origine română din Franţa (scriitorul dr. Nicolae
Radu), Germania (scriitorul dr. Ovidiu Vuia – eminescolog, prieten devotat al Bibliotecii), cu
personalităţi ştiinţifice şi politice din India (prof. dr. Satyavrat Shastri – Indian University, renumit
specialist în limba sanscrită, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Rajiv Dogra) etc.
Înfiinţată din iniţiativa doamnei Augustina Sanda Constantinescu, consilier-şef al
Inspectoratului pentru Cultură Vâlcea, în colaborare cu Asociaţia "Prietenia", fundaţie cultural-
educativă nonprofit (a cărei preşedintă a fost), cu sprijinul doamnei Angela Andronie, directoare a
Grădiniţei numărul 3 din Râmnicu-Vâlcea şi prof. Dumitru Lazăr, director al Bibliotecii Judeţene
"Antim Ivireanul" Vâlcea, Ludoteca a început să funcţioneze la data de 1 octombrie 1998, în cadrul
Secţiei Audiovizuale a Bibliotecii Judeţene, secţie situată, la data aceea, în demisolul Grădiniţei
numărul 3.
Ludoteca avea ca obiectiv principal educaţia prin cultură şi loisirs, urmărind, în primul rând,
socializarea copilului, contactul cu alţi copii într-un mediu cu totul deosebit de cel al instituţiei –
Grădiniţă şi Şcoală – sau de cel din familie şi formarea deprinderii, încă de la o vârstă fragedă, de a
frecventa un loc public, în care copilul să-şi poată petrece o parte din timpul liber, într-un mod
agreabil, sub îndrumarea unui prieten mai mare, care, în Franţa, se numeşte animator.
Ludoteca deţinea jocuri, jucării, reviste – care au fost donate de Fundaţia "Prietenia" şi
Asociaţia "Crucea Roşie Internaţională" din localitatea La Destrousse, Franţa –, în valoare de 5.000
franci francezi. Din păcate, aceasta şi-a încetat la scurtă vreme activitatea, iar obiectele folosite ca
material educativ pentru cei mai mici utilizatori, au dispărut.
În perioada mandatului directorului Dumitru Lazăr, Biblioteca Judeţeană a trecut prin mai
multe mutări; în 1999, se transferă sediul central, Compartimentul Achiziţii. Evidenţă. Prelucrare şi
Sala de lectură, în localul din strada General Magheru nr. 6, fostă B.C.R., sediu cumpărat şi
59
amenajat de Consiliul Judeţean Vâlcea (preşedinte, ing. Anton Miţaru), cu destinaţia pentru
bibliotecă; în septembrie 1999, Secţia Împrumut pentru copii se transferă, din sediul Palatului
Copiilor Râmnicu-Vâlcea, într-un spaţiu nou amenajat, aparţinând Administraţiei Taberelor Şcolare
Vâlcea, din strada G-ral Praporgescu; în 2002, Secţia Împrumut pentru adulţi este găzduită, prin
bunăvoinţa P.S. Gherasim, episcopul Râmnicului, de Seminarul Teologic “Sf. Nicolae”. La Filiala
Goranu, în 2006, s-au făcut reparaţii, cu concursul Primăriei Râmnicului.
Încă de la preluarea conducerii instituţiei, prof. Dumitru Lazăr a întreprins o serie de măsuri
manageriale necesare momentului: reorganizarea instituţiei, creşterea numărului posturilor (de la
36, la 65) şi, mai ales, s-a preocupat de înfiinţarea unor noi secţii şi compartimente funcţionale, în
scopul diversificării, modernizării şi eficientizării serviciilor bibliotecii, demarând procesul de
automatizare a serviciilor Bibliotecii. În acest scop, prin fonduri bugetare şi extrabugetare (din
donaţii şi fonduri colectate de Fundaţia „Ctitorii Localului Propriu al Bibliotecii Judeţene «Antim
Ivireanul» Vâlcea”), a asigurat baza materială necesară (numărul calculatoarelor a crescut de la 4, în
1998, la 34, în 2006); a obţinut, la începutul anului 1999, fonduri pentru achiziţionarea programului
specializat pentru biblioteci, TINLIB, în vederea constituirii bazei de date proprii; începând cu 1
ianuarie 2005, s-a început introducerea utilizatorilor în baza de date proprie, folosind modulul
„Circulaţie” din programul informatic specializat; a achiziţionat programul „Legis” (pentru secţiile
Periodice-Legislaţie, Centrul de Informare Comunitară şi Contabilitate) şi licenţe OPAC pentru
consultarea de către utilizatori a bazei de date în curs de constituire (până la sfârşitul lunii iunie
2006 se introdusese în baza de date proprie circa 50% din fondul de carte, în care era inclusă
întreaga achiziţie de carte făcută începând cu anul 1998); s-a înfiinţat Compartimentul Informare
bibliografică şi documentară, precum şi Biroul Contabilitate-Administrativ.
În perioada septembrie 1998 – martie 1999, s-a amenajat un spaţiu adecvat şi s-a înfiinţat Secţia
Carte în limbi străine (în cadrul Serviciului Relaţii cu publicul), inaugurată în 17 martie 1999, cu
prilejul Zilelor Francofoniei, manifestare iniţiată de prof. Augustina Sanda Constantinescu. În
septembrie 1999, s-a inaugurat Secţia Periodice-Legislaţie. În parteneriat cu Centrul Judeţean
pentru Valorificarea Tradiţiilor şi Creaţiei Populare Vâlcea, din iniţiativa prof. dr. Gheorghe
Deaconu şi cu aportul prof. Dumitru Lazăr, s-a amenajat, în noul sediu al Bibliotecii, Biblioteca de
Etnologie „Mihai Pop”, inaugurată odată cu noul edificiu al Bibliotecii (21 iunie 2004), în prezent,
funcţionând ca secţie distinctă.
Având în vedere condiţiile improprii în care funcţiona instituţia, încă de la preluarea
mandatului, directorul Dumitru Lazăr a făcut demersuri la Consiliul Judeţean Vâlcea pentru
achiziţia urgentă a unei noi locaţii corespunzătoare pentru sediu, care să permită dezvoltarea şi
modernizarea Bibliotecii, în concordanţă cu standardele vremii. Consiliul Judeţean Vâlcea a
cumpărat un spaţiu de circa 650 m.p., încă din 1998, care a fost compartimentat şi amenajat adecvat
pentru secţiile: Sala de lectură, Periodice-legislaţie (cu depozite), Fond tradiţional (cu depozit),
Serviciul Dezvoltare. Evidenţă. Prelucrare, compartimentele Informatizare şi Informare
bibliografică şi documentară, precum şi biroul Contabilitate-administrativ (contabilitatea,
secretariatul, arhiva, magazia de materiale) şi biroul directorului. Acest prim sediu, inaugurat la 25
septembrie 1999, cu prilejul Zilelor Bibliotecii Judeţene, a constituit o etapă importantă (până la
construirea noului edificiu), care a creat condiţiile propice dezvoltării şi modernizării serviciilor
Bibliotecii. În aceste momente de reamenajare a acestui sediu de tranziţie, instituţia Bibliotecii s-a
bucurat de sprijinul Consiliului Judeţean (preşedinte, ing. Anton Miţaru), prin concursul direct al
domnului vicepreşedinte, inginer Nicolae Jivan, coordonatorul Direcţiei Tehnice, şi al domnilor
ingineri: Nicuşor Păuşescu (şef Serviciu Tehnic Investiţii), Cornelia Banu şi Rozalia Harambaşa,
inspectori în cadrul Serviciului de Investiţii, constructor fiind Trustul de Construcţii 3, director
general, ing. Ion Banu.
Cea mai mare realizare a directorului Dumitru Lazăr este demararea şi finalizarea noului sediu
propriu al Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” Vâlcea, investiţie aprobată în 1999, începută în
2000 şi finalizată în 2004 (4.200 mp suprafaţă desfăşurată).

60
 La inaugurare, Biblioteca, per total (sediul central şi filiale), dispunea de 396.157 volume, a
căror valoare se ridica la peste 4.013. 500.000 lei vechi.
Privind în perspectivă, contând pe ideea unei biblioteci a viitorului, s-a finalizat o lucrare
arhitecturală deosebită. Vitraliul, operă a artistului plastic vâlcean Gheorghe N. Dican, cu o
suprafaţă de 142 mp, este unicat. Gheorghe N. Dican, preşedintele Filialei Vâlcea a Uniunii
Artiştilor Plastici, spunea despre opera sa:
“Concepţia compoziţională are la bază primele manifestări informale ale creaţiei: aerul
(duhul), focul (lumina), apa şi pământul. Partea inferioară a vitraliului se compune din 12 ovale, în
interiorul cărora, într-o paletă coloristică policromă, cu o dominantă pe fiecare modul, se află 12
compoziţii cu semne grafice reprezentând diferite tipuri de scris de la origine şi până în prezent:
alfabetul berber, alfabetul silabar, iberic de nord-vest, sumerian, demotic”. “La început era
cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era cuvântul (...) În El era viaţă şi viaţa era
lumina oamenilor” (în 1. 1-4); Cuvântul şi lumina dau viaţă Cosmosului. Semnul apei, cu linii
ondulate care se întrepătrund, are la bază nuanţele de albastru, de la închis la deschis, cu treceri
de alb şi ocru auriu”. 1. 6-8: “Şi a zis Dumnezeu: «Să fie o tărie prin mijlocul apelor, să despartă
ape de ape» . şi aşa a fost. A făcut Dumnezeu tăria şi a despărţit apele cele de sub tărie de apele
cele de deasupra tăriei. Tăria a numit-o Dumnezeu cer”.

Vitraliul Bibliotecii Judeţene „Antim

Ivireanul” Vâlcea

Următorul registru reprezintă cerul şi lumea aştrilor (spaţiul cosmic) compusă din elemente
primordiale: triunghi, cerc, pătrat”. 1.14-19: “Şi a zis Dumnezeu: «Să fie luminători pe tăria
cerului, semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii şi să slujească drept luminători pe
tăria cerului ca să lumineze pământul. Şi aşa a fost (...)»”. “Motivul central reprezintă motivul
solar. În unele schiţe prezentate se poate folosi şi motivul diamantului, care reprezintă
înţelepciunea, transcendentul”. “Soarele, luna şi stelele sunt cerul vizibil a cărui intensitate
simbolizează infinitul divin; iar mişcarea regulată a astrelor, repetată indefinit, sugerează veşnicia.
Nimic mai bine decât cerul înstelat nu reprezintă atotputerea divină”.
La inaugurare, primul sediu propriu al Bibliotecii Judeţene este remarcat de toţi vizitatorii,
biblioteca fiind socotită un adevărat Templu al Cărţii şi “cea mai frumoasă Bibliotecă Judeţeană
din ţară” (aprecierea aparţine academicianului Răzvan Theodorescu – ministrul Culturii la vremea
aceea – şi a fost făcută cu prilejul vizitei, în noua Bibliotecă, din 23 iunie 2004, la două zile după
inaugurarea oficială).

61
 Acad. Răzvan Theodorescu în vizită la Biblioteca Judeţeană
„Antim Ivireanul” Vâlcea, 23 iunie 2004

Valentin Alexandru Smedescu

iulie – septembrie 2006

Între 1 iulie - 30 septembrie 2006, director interimar al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”
Vâlcea a fost Valentin Smedescu, jurist, salariat al instituţiei din 18 martie 2002 şi membru al
Consiliului de Administraţie.
În afara activităţilor curente de administrare a bibliotecii şi organizarea manifestărilor
programate, în acea perioadă, prin dispoziţia directorului interimar, Sala de Lectură a Bibliotecii
Judeţene Vâlcea a primit numele „Marian Creangă”, iar Secţia Audiovizuale (mai târziu,
Multimedia) - numele „Eugen Ciorăscu”.
În prezent, Valentin Alexandru Smedescu este şeful Serviciului “Marketing - Dezvoltare” din
cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea şi coordonatorul judeţean al programului naţional “Biblionet –
lumea în biblioteca mea”, program finanţat de Fundaţia “Bill şi Melinda Gates” şi desfăşurat în
România, pe o perioadă de cinci ani, prin Fundaţia IREX.

62
 *

Augustina Sanda Constantinescu

octombrie 2006 – prezent

De la 1 octombrie 2006 este numit director al Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea -
prof. Augustina Sanda Constantinescu.
Profesor, lector universitar asociat în cadrul Universităţii "Constantin Brâncoveanu", Filiala
Vâlcea, din anul 1991, a absolvit Facultatea de Filologie - secţia Franceză a Universităţii „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca, având licenţa în Filologie - Limbi străine (1974).
Un paragraf din Enciclopedia Personalităţilor din România, ediţia a IV-a, 2009, Schweiz, p.
344-345 îi este dedicat doamnei prof. Augustina Sanda Constantinescu. De aici, cităm: "În anul
1991 este bursieră a Guvernului francez pentru un stagiu de formator la Centrul Internaţional de
Studii Pedagogice de la Sèvres.
În anul 1992 urmează cursurile de vară de la Fribourg, Elveţia, iar în anul 1994 predă la Şcoala
Normală Cantonală din Fribourg. În anul 1995, obţine o bursă a Ministerului Educaţiei şi
Învăţământului la C.I.E.P. Sèvres, pentru management educaţional. În anul 1996 efectuează un
stagiu de perfecţionare pe probleme de evaluare, organizat la Sinaia de M.E.I., în colaborare cu
Serviciul Cultural al Ambasadei Franţei la Bucureşti. În anul 1997 urmează Stagiul de perfecţionare
privind schimburile culturale internaţionale, organizat de Ministerul Învăţământului, în colaborare
63
cu Consiliul Europei. Se află în permanentă colaborare cu "Münchener Musikseminar" din
München, Germania, pentru organizarea de cursuri de măiestrie interpretativă şi organizarea de
spectacole şi recitaluri de muzică cultă ale unor tineri români virtuozi în Germania şi Italia”.
De asemenea, este bine reprezentată în Prezenţe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii
şi al ştiinţei naţionale. Mic dicţionar de Petre Petria, apărut la Editura "Offsetcolor", 2008, în care
se menţionează şi faptul că a îndeplinit funcţia de consilier-şef al Inspectoratului pentru Cultură al
Judeţului Vâlcea, între anii 1997-2000, iar în anul 1999, la iniţiativa sa, s-a înfiinţat Secţia Carte în
limbi străine din cadrul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea. Demersul s-a concretizat şi
prin contribuţia semnificativă a regretatului medic, Dragoş Serafim, preşedintele organizaţiei
“Médecins sans frontières” – contribuţie care constă în donarea unei bogate şi valoroase colecţii de
carte în limba franceză.
În perioada 2003-2005, prof. Augustina Sanda Constantinescu, a fost prima preşedintă a
Clubului “Inner Wheel” Râmnicu-Vâlcea, înfiinţat la 10 octombrie 2003, deţinând, totodată, şi
calitatea de membru fondator al acestui club.
Desfăşoară o bogată activitate socio-culturală; organizează, în parteneriat cu oficialităţile
locale, manifestări culturale de anvergură: Festivalul Naţional de Muzică Cultă „Tinere talente”, în
colaborare cu Societatea Română de Radiodifuziune şi Uniunea Criticilor Muzicali, precum şi
Cursurile Muzicale de Vară din Râmnicu-Vâlcea, în cadrul cărora s-au lansat nume celebre ale
muzicii culte naţionale şi internaţionale.
În anul 1991 iniţiază şi urmăreşte înfiinţarea Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Râmnicu-
Vâlcea, iar în anul 1995 susţine înfiinţarea Filarmonicii de Stat "Ion Dumitrescu" din Râmnic. Din
1991 este preşedinta Fundaţiei cultural-educative "Prietenia", afiliată la F.I.E.E.A (Federaţia
Internaţională pentru Schimburi Educative de Copii şi Adolescenţi), cu sediul la Paris, fiind
partener al Federaţiei Naţionale "Les Franças” - Paris.
Anual, se ocupă de organizarea manifestării "Zilele Francofoniei" la Râmnicu-Vâlcea.
Dintre lucrările de specialitate publicate, enumerăm: Le Français d’affaires, Bucureşti, Editura
"Independenţa Economică", 1992; Culegere de exerciţii de gramatică franceză, Editura "Corint",
1996; Les Affaires en français, vol. I-II, Editura “Independenţa Economică", 2001, 2002; Le
français de l’économiste, Bucureşti, Editura "Independenţa Economică", 2004.

Profil profesional Augustina Sanda Constantinescu, conturat în lucrări de referinţă

Este autor al Proiectului de Reformă Instituţională "Transformarea Caselor de Cultură şi a

Şcolilor Populare de Artă în Centre de loisirs şi educaţie permanentă", expert în cadrul Agenţiei de

64
Dezvoltare Locală, Municipiul Râmnicu-Vâlcea, colaborator pentru proiectul "Agenda 21", cu
guvernul Canadei, traducător autorizat de Ministerul Justiţiei (Autorizaţia nr. 12044).
Pornind de la ideea că biblioteca publică trebuie să devină un spaţiu de coeziune socială şi
convivialitate, principalele preocupări ale noului manager au avut în vedere:
 trecerea de la o structură tradiţională rigidă la una mai flexibilă, adaptabilă mediului şi
nevoilor utilizatorilor;
 conştientizarea comunităţii asupra importanţei bibliotecii şi a diversităţii serviciilor oferite;
 realizarea de investiţii care să permită accesul rapid şi facil la informaţii;
 reorganizarea spaţiilor existente pentru a asigura confort şi o ambianţă plăcută, propice
lecturii şi studiului.
Astfel, pentru îndeplinirea primului obiectiv al concepţiei manageriale care viza flexibilizarea
bibliotecii, adaptarea acesteia la cerinţele societăţii informaţionale, s-au stabilit direcţii de
acţiune, concretizate în:
 completarea şi actualizarea bazei de date TINLIB a bibliotecii, în vederea constituirii
catalogului electronic;
 construcţia site-ului bibliotecii (www.bjai.ro) şi accesarea acestuia începând cu anul 2007;
 înfiinţarea Secţiei “Internet” (2008) care oferă acces la resursele globale de informaţii şi
comunicare via Internet prin intermediul tehnologiei moderne a comunicaţiei;
 achiziţionarea modulului TINWEB (2009), administrarea şi exploatarea acestuia, atât pentru
uzul utilizatorilor, cât şi pentru personalul de specialitate. Modulul asigură interfaţa în
Internet a catalogului electronic al bibliotecii;
 achiziţionarea unui nou sistem integrat de bibliotecă TINREAD (2010), mai performant şi
implementarea acestuia, conversia datelor din TINLIB în TINREAD;
 realizarea arhivei electronice a bibliotecii (începând cu anul 2009), care cuprinde
evenimentele culturale majore organizate şi posibilitatea de a accesa această arhivă oricând
prin intermediul site-ului bibliotecii. De menţionat că, în format tradiţional (pe suport
hârtie), arhiva evenimentelor culturale a fost constituită încă din anul 2007;
 realizarea de proiecţii documentare cu tematică diversă, pe baza volumelor existente în
fondul bibliotecii.
Un alt obiectiv strategic al concepţiei manageriale – conştientientizarea comunităţii asupra
importanţei bibliotecii, a fost atins prin activităţi ca:
 redactarea şi distribuirea de materiale promoţionale (afişe, pliante, invitaţii, bannere) la
sediul bibliotecii şi în alte puncte din oraş;
 promovarea activităţilor cultural-educative organizate de bibliotecă atât în mass-media
(interviuri şi participarea la emisiuni radio-tv pe teme culturale), cât şi prin intermediul celor
trei pagini web (www.bjai.ro, www.bibliotecivalcene.ro, www.cicvalcea.ro);
 participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/internaţionale care au şi impact
social: Seminarul Internaţional “Carte veche – patrimoniu naţional, patrimoniu european”,
dedicat împlinirii a 500 de ani de la apariţia “Liturghierului” lui Macarie; proiectul “Europe
Direct” Vâlcea, axat pe informarea europeană, Seminarul Internaţional “Cariere europene”,
adresat elevilor şi studenţilor; proiectul „From Education to Knowledge”, derulat în cadrul
programului Comisiei Europene în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale “Lifelong
Learning Programme Grundtvig”, realizat în parteneriat cu biblioteci din Cehia, Polonia,
Portugalia, Italia şi Slovacia şi care vizează învăţarea permanentă; programul “Global
Libraries România”, susţinut de Fundaţia “Bill şi Melinda Gates” în parteneriat cu Fundaţia
IREX Bucureşti, destinat intensificării accesului la computere şi la Internet prin intermediul
bibliotecilor publice din România;
 încheierea de parteneriate şi colaborări naţionale şi internaţionale cu instituţii similare
(proiectul “Biblioteci înfrăţite” – parteneri: Biblioteca Municipală Mediaş, Biblioteca din
Kromeriz, Cehia), şcoli, universităţi, ONG-uri, instituţii publice;
65
  organizarea unui număr mare de manifestări culturale menite să dezvolte deschiderea spre
cultură prin formele sale cele mai diverse: muzică, teatru, dans, artă, asigurându-i astfel
utilizatorului devenirea şi orientarea către produsul cultural de calitate;
 participarea la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri, la nivel naţional/internaţional.
Premiile şi diplomele obţinute constituie o formă de recunoaştere a bibliotecii ca centru
cultural al comunităţii. Dintre acestea amintim: premiile Asociaţiei Naţionale a
Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (2007, 2008, 2009), premii oferite de
Biblioteca Municipală Mediaş cu ocazia “Festivalului Internaţional de Film şi Artă
Fotografică” (2008, 2009), diplome oferite de Asociaţia ASBL-VZW (ONG) Bruxelles
pentru manifestările culturale organizate în cadrul Festivalului Internaţional “Fête de la
musique” (2008), premii şi diplome, pentru o bună colaborare, oferite de Biblioteca
Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” Dolj (2008), Biblioteca Judeţeană “Ion Heliade
Rădulescu” Dâmboviţa (2008), premiul Agenţiei Naţionale Antidrog (2008), diplome pentru
derularea de proiecte de parteneriat, oferite de: Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vâlcea
(2007), de Teatrul Municipal „Ariel” Râmnicu-Vâlcea (2008) şi Arhiepiscopia Râmnicului
(2009), premiul “Artur Silvestri pentru cultură”, în cadrul Galei Premiilor Anuale 2010 ale
ziarului „Curierul de Vâlcea” (2011).
O altă componentă a concepţiei manageriale a vizat segmentul “Investiţii”. Astfel, dotarea
cu echipamente IT performante a constituit o prioritate, fapt ce a determinat achiziţionarea unui
server în valoare de 18.500 lei, a 41 de calculatoare şi 2 laptop-uri în valoare de 101.396,15 lei, în
perioada 2007-2008. La acestea s-au adăugat şi alte echipamente IT – beneficii materiale ale
proiectelor şi programelor derulate. Astfel, în perioada 2009-2010, prin programul “Biblionet –
lumea în biblioteca mea” s-au obţinut computere şi laptop-uri cu echipamente periferice (căşti,
webcam-uri, UPS), imprimante, scanere, routere wireless, proiectoare în valoare de 68.808,15 lei
pentru Biblioteca Judeţeană Vâlcea. De asemenea, prin acelaşi program s-a asigurat suport logistic
IT, dar şi cursuri de formare pentru bibliotecari în vederea dezvoltării abilităţilor de utilizare a
noilor tehnologii în valoare de aproximativ 1.000.000 lei pentru 37 de biblioteci publice comunale
şi 58 de bibliotecari.
Un alt proiect prin intermediul căruia biblioteca a beneficiat de dotări cu echipamente IT
performante este proiectul “Centrul Europe Direct”. Astfel, în perioada 2008-2010 s-au obţinut
echipamente IT în valoare de 81.427,08 lei.
Pe lângă aceste investiţii care au vizat dezvoltarea şi modernizarea instituţiei prin dotări cu
echipamente IT, s-au mai realizat:
 sonorizarea şi mochetarea Sălii de conferinţe prin sponsorizare (cca 300.000 lei);
 climatizarea birourilor de la etajul III şi a Sălii Universitarilor;
 dotarea bibliotecii cu sistem Wireless.
Referitor la reorganizarea spaţiilor instituţiei s-a urmărit ca suprafaţa generoasă a clădirii să
fie pusă în valoare printr-o folosire adecvată şi eficientă menită, pe de o parte să pună în valoare
instituţia printr-un plus de imagine şi prin închirieri pentru eficientizare economică şi realizare de
venituri la bugetul ordonatorului de credite, pe de altă parte. De asemenea, s-au reamenajat sălile
destinate publicului în vederea obţinerii unui confort sporit şi a unui ambient agreabil şi s-a deschis
o Sală de Expoziţie cu caracter permanent.
Tendinţe ca: diversificarea ofertei culturale, interdisciplinaritatea acţiunilor culturale,
racordarea la standardele şi direcţiile de acţiune ale culturii europene şi mondiale au făcut ca
proiectele manageriale pe termen scurt şi mediu să includă şi organizarea de noi manifestări
culturale în scopul promovării imaginii instituţiei şi creşterii vizibilităţii acesteia. Noile manifestări
culturale organizate de Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea s-au bucurat de un real
succes în rândul participanţilor. Amintim, dintre acestea, pentru a consemna mulţimea de
personalităţi care a luat parte la întrunirile de prestigiu ale instituţiei:

66
 I. Manifestări culturale cu caracter permanent:

Târgul de carte pentru copii şi tineret

 7-10 decembrie 2006 - a avut loc prima ediţie a Târgului de carte pentru copii şi tineret, la
care participă librării din Râmnicu-Vâlcea, edituri vâlcene şi din ţară, sub deviza: "Copii,
Părinţi, Bunici! Veniţi în lumea magică a copilăriei!".
Ideea organizării unei astfel de manifestări s-a bucurat de un real succes în rândul
copiilor şi al tinerilor, Târgul de carte pentru copii şi tineret desfăşurându-se anual. În
prezent, s-a ajuns la a V-a ediţie.

Târgul de carte pentru copii,

diverse ediţii

Eminesciana
 15 ianuarie 2007 - ziua de naştere a poetului naţional a fost marcată printr-o serie de
evenimente culturale: o expoziţie de carte din fondul bibliotecii dedicată lui Mihai
Eminescu, lansarea cãrţii Chipurile Divinitãţii de Vasile Avram şi un spectacol de muzică şi
poezie susţinut de corala “Euphonia” a Filarmonicii de Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu-
Vâlcea şi un grup de tineri recitatori;
 15 ianuarie 2008 - Eminesciana, ediţia a XXXIII-a;
 14 ianuarie 2009 - deschiderea expoziţiei Eminesciana şi lansarea cărţilor Sfinţi în Nirvana
de George Anca şi Blues pentru saxofon alto de Doru Moţoc;

67
 14-19 ianuarie 2010 - Eminesciana, ediţia a XXXV-a, având ca generic Dialog cu
Eminescu; a avut invitaţi de marcă: prof. univ. dr. Victor V. Grecu, conf. univ. dr. Ioan St.
Lazăr, lector univ. dr. asociat Ion Predescu, prof. Dumitru Lazăr, prof. univ. dr. Virgil Ene,
scriitorii Ioan Barbu, Florea Miu, Lidia Lazu.

Eminesciana, diverse ediţii

Festivalul „Primăvara poeţilor”

 12-18 martie 2007 - prima ediţie a Festivalului "Primăvara Poeţilor"; a fost organizată de
Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea, sub patronajul Uniunii Scriitorilor din
România şi al Institutului Cultural Francez. Preşedintele acestei prime ediţii din Râmnicu-
Vâlcea a fost poetul Felix Sima. Deschiderea a avut loc, oficial, la Filarmonica de Stat "Ion
Dumitrescu". Pianiştii italieni Luciano Lanfranchi şi Umberto Battegazzore au interpretat,
alături de orchestra "Sinfonietta", sub bagheta dirijorului Florin Totan: Suită din Codex
Caioni de Dan Voiculescu; Haydn Capriccio de Dan Dediu şi Warshaw Concerto de R.
Addinsell, în primă audiţie la Râmnicu-Vâlcea. Cei doi pianişti au recitat din poeziile lui
Eugenio Montale şi Salvatore Quasimodo. A urmat Seara francofoniei, care a început prin
inaugurarea Sălii de conferinţe a bibliotecii, refăcută şi sonorizată de firma "Electronics"
S.R.L.. A fost prezentat noul site al bibliotecii, www.bjai.ro şi a fost lansată, în prezenţa
autorului, Mircea Perpelea, cartea La Roumanie - Investissement et Tourisme. Invitaţi de
onoare: delegaţia primarilor din Franţa, condusă de domnul Roland Darouzes, primarul
localităţii Lamanone. Oaspeţilor le-au fost oferite poezii scrise de Mihai Eminescu, în
traducere franceză. Manifestarea s-a încheiat cu spectacolul de teatru în limba franceză Les
Giocondes de Brigitte Louveaux, susţinut de Teatrul "Ariel" din Râmnicu-Vâlcea;
 12 martie 2008 - în cadrul Festivalului Internaţional "Primăvara Poeţilor", ediţia a II-a, a
avut loc lansarea câtorva cărţi, printre care: Poezie volatilă de Felix Sima, Geometriile
metaforei - metaforele geometriei, un florilegiu alcătuit de elevii Şcolii cu clasele I-VIII, nr.
5, coordonatorii lucrării fiind prof. Constantin Dobre, prof. Carmen Maria Sima, prof.
Constantin Bărăscu, prof. Constantin Celic. Elevii au prezentat un spectacol de muzică şi
poezie cu textele incluse în volumul tipărit şi în varianta franceză a d-nei prof. Victoria
Mihalache; din partea aceleiaşi şcoli şi a Bibliotecii Judeţene Vâlcea, a fost oferită
participanţilor, cartea liliput Poeme într-un vers de Ion Pillat.

68
 Lansarea cărţii La Roumanie - Investissement et Tourisme, autor Mircea Perpelea –
în cadrul Festivalului Primăvara poeţilor

 s-au aniversat 75 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu, s-a sărbătorit "Ziua
internaţională a numărului ”, împreună cu formaţiile "Profu’ de mate" şi "Pasărea de cursă
lungă", alături de tablourile expozanţilor: Ştefan Traian Boicescu, Valer Ionescu, Jeanina
Bogorodea, Maria Lazăr, Bogdan Drăgănel, Cristian Sima;
 26 martie 2009 - ediţia a III-a a Festivalului “Primăvara poeţilor”, desfăşurată sub genericul
“Întâlniri cu poezia”; au participat: scriitorul George Voica, prof. Dragoş Constantinescu,
actorul Cristian Alexandrescu, poetul Felix Sima şi ing. Simion Petru.

Zilele Francofoniei

 19 martie 2007 - La francophonie chez nous: expoziţie de carte francofonă,

videoproiecţii;
 24 martie 2008 - la Secţia Carte în limbi străine se desfăşoară "Zilele francofoniei". În
cadrul acestei manifestări, se derulează: "Istoricul francofoniei", prezentarea câtorva
importante ediţii, printre care: Collection Nationale des Grands Auteurs, Enciclopedia
National Geographic - La France, Enciclopedia Bordas - La France et les Français,
precum şi vizionarea unor filme documentare: Paris - espace et voyage, Bretagne -
espace et voyage, France - La nation des libertés;
 11 martie 2009 - Încep zilele francofoniei! cu manifestarea Francofonia, o altă
mondializare, în cadrul căreia au fost prezentate proiecţiile: Limba franceză, limbă de
comunicare în Uniunea Europeană şi Ţări francofone, membre ale Uniunii Europene.
A urmat vernisajul expoziţiei de fotografie Au pays de Constantin - În ţara lui
Constantin, aparţinând lui Jacques Leven, membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi
Amatori din Bretania, Franţa;
 16-18 martie 2010 - Zilele francofoniei. Din cuprins: Francofonia, realitate socio-
economică şi culturală a zilelor noastre - sesiune de comunicări, Francofonia - concept
şi evoluţie- proiecţie documentară, Realitatea francofonă în imagini - expoziţii de carte
şi publicaţii seriale în limba franceză.

69
 Zilele Francofoniei, diverse ediţii

Întâlnirile Teatrului Naţional Radiofonic

Sub genericul Întâlnirile Teatrului Naţional Radiofonic, la Biblioteca Judeţeană Vâlcea au avut
loc, pe parcursul anului 2007, spectacole audio, realizate în parteneriat cu Teatrul Naţional
Radiofonic.
 21 aprilie 2007 - prima audiţie, cu spectacolul Lumea ca teatru - cinci personaje în
interpretarea actriţei Adriana Trandafir, în regia lui Cristian Munteanu. La această întâlnire
au participat: Adriana Trandafir, regizorul Mihai Lungeanu, realizatorii Puşa Roth şi Costin
Tuchilă, dramaturgul Doru Moţoc;
 12 iunie 2007 - a fost prezentată piesa Cam târziu, domnule Godot!, "fantezie dramatică" ,
după cum o defineşte însuşi autorul. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai
Lungeanu. Distribuţia: Dan Puric, Radu Beligan, Ada Navrot, Dorin Andone, Orodel Olaru,
Maria Varsami, Mircea Constantinescu, Costina Ciuciulică, Florin Anton. Au participat:
Dan Puric, Mihai Lungeanu, Attila Vizauer, redactor-şef al redacţiei “Teatru”, Costin
Tuchilă, prof. Augustina Sanda Constantinescu, Doru Moţoc. Cu această ocazie, actorul Dan
Puric a acordat un interviu Annei Becheru, publicat în revista Biblioteca vâlceană, p. 6-8;
 28 septembrie 2007 - audiţia spectacolului Ieri după Shakespeare sau Visul unui preşedinte,
scenariu radiofonic de Puşa Roth. Distribuţia: Mircea Albulescu, Coca Bloos, Sanda Toma,
Tamara Buciuceanu, Mihai Dinvale, Armand Calotă, Andrei Ţârdea, Vlad Leaua, Andrei
Bălaşa. Regia artistică: Mircea Albulescu. Au participat: Mircea Albulescu, Mihai Chelaru,
Costin Tuchilă, prof. Augustina Sanda Constantinescu, directorul Bibliotecii Judeţene
"Antim Ivireanul" Vâlcea;
 14 decembrie 2007 - audiţia spectacolului pentru copii Limir Împărat. Dramatizarea
basmului lui Ioan Slavici, Limir Împărat, a fost difuzată, în premieră, în data de 29 mai
2005, la Radio România Actualităţi. Din distribuţie fac parte: Delia Nartea, Mihai
Constantin, Ruxandra Sireteanu, Julieta Strâmbeanu, Lucia Maier, Simina Siminie, Violeta
Berbiuc, Gheorghe Pufulete. Scenariu radiofonic: Puşa Roth. Redactor: Costin Tuchilă.
Regia astistică: Leonard Popovici. Au participat: prof. Augustina Sanda Constantinescu,
70
 directorul Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea, Puşa Roth, Costin Tuchilă,
Leonard Popovici.

De la stânga la dreapta: Sanda Constantinescu, De la stânga la dreapta: Costin Tuchilă,

Costin Tuchilă, Dan Puric, Mihai Lungeanu, Doru Moţoc Sanda Constantinescu, Mircea Albulescu

Întâlnirile Teatrului Naţional Radiofonic, diverse ediţii

Fête de la Musique

 19-22 iunie 2008 - Fête de la Musique, ediţia I. În parteneriat cu Asociaţia "România"

Bruxelles, Biblioteca Judeţeană Vâlcea a fost organizatoarea şi gazda a 4 serate muzicale, cu
participarea cvartetului "Primavera", a sopranei Camelia Clavac, a elevilor şi profesorilor de
la Şcoala de Arte şi Meserii şi de la Liceul de Artă din Râmnicu-Vâlcea. Seratele s-au
desfăşurat, în ordine, sub denumirile: Pe aripile muzicii, Tinere talente în afirmare, Vreau
să devin vedetă şi Pianul, din tată în fiu - cu participarea pianistului şi prof. univ. la
Universitatea de Muzică, Sandu Sandrin şi a fiului acestuia, Cristian Sandrin;
 18 iunie-21 iunie 2009 - Fête de la Musique, ediţia a II-a. Din program: recital susţinut de
copii talentaţi, Grupul Caffé-Concert “Primavera” compus din artişti ai Filarmonicii “Ion
Dumitrescu”, recital de pian - Mihai Diaconescu, concert de muzică clasică susţinut de
orchestra “Cantabile”.

Fête de la Musique, diverse ediţii

71
 Atelierul de vacanţă

 1 iulie-31 august 2008 - Atelierul de vacanţă, ediţia I. Proiectul, iniţiat de Biblioteca

Judeţeană Vâlcea, cuprinde activităţi interactive organizate de toate secţiile instituţiei,
menite să creeze o alternativă bogată pentru ocuparea timpului liber. Printre obiectivele
generale ale proiectului se numără: promovarea lecturii în rândul copiilor şi al tinerilor,
formarea deprinderilor de lectură de la cea mai fragedă vârstă, petrecerea vacanţei într-un
mod plăcut şi instructiv, lectura fiind percepută ca activitate de loisirs. S-au organizat
concursuri (Cel mai bun cititor, Să recunoaştem personajul!, Te consideri cetăţean
european?) şi jocuri (Să învăţăm să desenăm, Să învăţăm limba engleză jucându-ne: Learn
and Play), s-au proiectat filme documentare, filme de desene animate ş.a.;
 1 iulie-15 august 2009 - Atelierul de vacanţă, ediţia a II-a. S-au constituit 6 mini-ateliere:
Atlantis, desfăşurat în cadrul Secţiei Împrumut carte pentru copii; Europa, desfăşurat în
cadrul Centrului de Informare Comunitară; Micul jurnalist - finalizat cu editarea primului
număr din revista cu acelaşi titlu, realizată integral de participanţii la acest mini-atelier
desfăşurat în cadrul Secţiei Periodice-Legislaţie  ; mini-atelierul de limbi străine, care a
funcţionat în cadrul Secţiei Carte în limbi străine; Caleidoscop, desfăşurat la Sala de lectură
şi mini-atelierul Multimedia, în cadrul Secţiei Multimedia şi Internet. Copiii înscrişi au fost
împărţiţi pe grupe de vârstă şi au participat, prin rotaţie, la activităţile organizate în cadrul
fiecărui mini-atelier;
 1 iulie-15 august 2010 - Atelierul de vacanţă, ediţia a III-a. S-au desfăşurat activităţi diverse:
Învăţarea unor limbi străine prin joc, Atelierul fanteziei, Clubul isteţilor, Cunoaşterea
oraşului, Din tainele muzicii, Din tainele dansului, audiţii muzicale, proiecţii filme, lecţii de
comunicare - jurnalism ş.a..

Atelierul de vacanţă, diverse ediţii

În centru – nr. 2 din revista “Micul
Jurnalist”

 De asemenea, în perioada 1-31 august 2010, Biblioteca Judeţeană  Vâlcea, prin Centrul
“Europe Direct” Vâlcea a organizat cursuri şi evenimente de informare-comunicare

72
 europeană pentru toate categoriile de utilizatori (curs de limba germană, curs de limba
engleză, curs de specializare manager de proiecte, curs de iniţiere calculator pentru
pensionari). De menţionat faptul că la finalul acestei ediţii s-a tipărit al doilea număr din
revista Micul jurnalist, ce cuprinde articole şi reportaje realizate de copiii înscrişi la mini-
atelierul desfăşurat în cadrul Secţiei Periodice-Legislaţie.

Zilele Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” Vâlcea

 24-29 septembrie 2007 - s-au desfăşurat Zilele Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul"
Vâlcea şi ale Fundaţiei Culturale "Sfântul Antim Ivireanul", în cadrul cărora s-au lansat,
printre altele, volumul Carte veche românească. Secolele XVII-XVIII: catalog ilustrat,
autori Aneta Bardaşu şi Augustina Sanda Constantinescu, revista Biblioteca vâlceană, nr. 9,
ianuarie-iunie 2007 şi revista Lumina lumii, nr 15-16. În catalogul ilustrat al cărţii vechi
româneşti sunt prezentate un număr de 28 de exemplare de carte veche românească, aflate în
fondul bibliotecii noastre. “Fondul de patrimoniu este o veritabilă comoară ce face orgoliu
oricărei biblioteci", după cum mărturiseşte doamna prof. Augustina Sanda Constantinescu,
directoarea Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea, care semnează alături de doamna
Aneta Bardaşu, specialist în carte veche. Publicarea acestei lucrări a fost posibilă datorită
domnului Constantin Boromiz, manager general al grupului de firme "Boromir", căruia “îi
mulţumim şi pe această cale" - după cum consemnează, în Cuvânt înainte, prof. Augustina
Sanda Constantinescu. În altă ordine de idei, trebuie menţionat faptul că prof. univ. dr. Dan
Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Române, a susţinut conferinţa Antim
Ivireanul în conştiinţa contemporanilor şi a posterităţii, în cadrul celei de a V-a sesiuni a
Centrului de Studii Medievale. Un alt punct de interes a fost marcat prin colocviul naţional
Oferta instituţiilor de cultură şi comunitatea locală contemporană, cu participarea
directorilor de biblioteci din judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Cluj, Sibiu;

Aneta Bardaşu; Augustina Sanda Constantinescu.

Carte veche românească. Secolele XVII-XVIII: catalog ilustrat
Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2007, 82 p.

 24-27 septembrie 2008 - Zilele Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea şi ale
Fundaţiei Culturale "Sfântul Antim Ivireanul", ediţia a XVI-a, în parteneriat cu Centrul de
Studii Medievale "Antim Ivireanul" şi Forumul Cultural al Râmnicului. A avut loc, cu
această ocazie, a X-a prăznuire a Sfântului Antim Ivireanul, ca ocrotitor spiritual al
Râmnicului. A fost prezentat filmul documentar Călător prin locurile unde a vieţuit Sfântul
Martir Antim Ivireanul, scenariul aparţinând prof. dr. Ioan St. Lazăr, imaginile fiind
73
 realizate de Valentin Şchiopu-Mateiu. De asemenea, a fost lansat portalul www.biblioteci
valcene.ro, proiect realizat de Valentin Smedescu, şeful Serviciului Marketing -Dezvoltare;
 24-28 septembrie 2009 - a XI –a Prăznuire a Sfântului Antim Ivireanul, ocrotitor spiritual al
Râmnicului; Zilele Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea şi ale Fundaţiei culturale
"Sfântul Antim Ivireanul", ediţia a XVII-a;
 27-28 septembrie 2010 - Zilele Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” Vâlcea, ediţia a
XVIII-a. Cu această ocazie s-a organizat seminarul naţional cu tema Biblioteca publică –
vector de informare şi educaţie europeană, la care au participat: doamna Silvia Nestorescu,
din partea Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), domnul
Paul-Andre Baran, directorul programului Biblionet România şi directori de biblioteci şi
reprezentanţi ai centrelor Europe Direct din judeţele: Argeş, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Olt,
Sibiu şi Vâlcea. S-a prezentat filmul documentar Antim Ivireanul – artizan al tiparului
românesc şi s-au susţinut comunicări pe tema proiectelor cu finanţare externă derulate în
cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea (Grundtvig, Europe Direct şi Biblionet).

Înalt Prea Sfinţitul Gherasim, arhiepiscopul Râmnicului

Reprezentanţii IREX: Scott Andersen (stânga) şi Paul-Andre Baran (dreapta)

Zilele Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” Vâlcea, diverse ediţii

Preludii de Crăciun

74
 6-20 decembrie 2007 - sub genericul Preludii de Crăciun au avut loc următoarele
evenimente culturale: Târgul de carte pentru copii, Teatru Radiofonic pentru copii,
spectacol de balet prezentat de Palatul Copiilor din Râmnicu-Vâlcea, obiceiuri tradiţionale
de sărbători, din zona Tomşani, cu participarea cântăreţului Dumitru Miuţă şi a ansamblului
"Domniţele din Costeşti";
 11 decembrie 2008 - în cadrul festivalului Preludii de Crăciun. Crăciun european s-a
organizat expoziţia de pictură Trece-mi tu prin minte, pocalule!, a artistei Aurora Speranţa.
Prezintă Gheorghe Dican, preşedintele U.A.P. România - Filiala Vâlcea. Au urmat două
minispectacole: Poeţii - un neîntrecut popor, recital de poezie şi muzică în interpretarea
Lidiei Lazu, actriţă, poetă, membră a U.S.R. şi Colinde, colinde cu soprana Camelia Clavac
şi formaţia "Primavera";
 15 decembrie 2009 - Festivalul Crăciun european, ediţia a IV-a - Pasiune şi talent de la mic
la mare: recital al elevilor îndrumaţi de prof. Galina Nemţanu, prof. Camelia Clavac, prof.
Meda Stanciu şi prof. Corina Pană.

Colinde, colinde - recital soprana Camelia Clavac şi pianista Galina Nemţanu

II. Lansări de carte, întâlniri cu personalităţi din diverse domenii:

 19 decembrie 2007 - a fost lansat volumul II Casa de sub pădure - In memoriam Dragoş
Vrânceanu (1907- 2007), cu participarea redactorilor cărţii: Nelu Barbu, Ioan St. Lazăr,
Costea Marinoiu, Felix Sima;
 19 februarie 2008 - lansarea cărţii: Ce a mai rămas dintr-un întreg de Paul Everac;
 21 martie 2008 - Giorgio Villa ne-a invitat la o seară de
poezie: Incontro italo - romeno. Întâlnire italo - română,
prin lansarea cărţii sale cu acelaşi titlu;

75
 Giorgio Villa, Incontro italo - romeno. Întâlnire italo - română,
Râmnicu-Vâlcea, Editura "Offsetcolor", 2008, 48 p.

 17 aprilie 2008 - Centrul "Europe Direct" şi Compartimentul "Informare bibliografică şi

documentară" organizează seminarul Libertatea presei - o metaforă şi în Uniunea
Europeană, în cadrul căruia s-a lansat volumul Istoria jurnalismului şi a publicităţii în
România, de conf. univ. dr. Marian Petcu, Universitatea din Bucureşti, vicepreşedinte al
Asociaţiei Române de Istoria Presei, în prezentarea ziaristului Tudor Iosifaru;
 14 mai 2008 - sărbătorirea scriitorului, editorului şi jurnalistului Ioan Barbu (n. 15 mai
1938), membru al Uniunii Scriitorilor din România, Cetăţean de Onoare al Municipiului
Râmnicu-Vâlcea, distins cu Premio la Ginestra de către Centrul Mondial de Poezie şi
Cultură "Giacomo Leopardi" din Ricanati - Italia. În acest context, au fost lansate volumele:
Duba din noapte de Ioan Barbu şi Curierul de Vâlcea - model cultural de Artur Silvestri,
prezent la manifestare;
 23 mai 2008 - lansarea cărţilor: Memorii ... ficţionale de George Mirea şi George Ţărnea -
la ziarul "Orizont, ediţie alcătuită de Felix Sima;

George Ţărnea - la ziarul "Orizont,

Doru Moţoc, Foca albastră,
Râmnicu-Vâlcea, Editura "Offsetcolor", Bucureşti, Editura “Palimpsest”,
2008, 182 p. 2008, 25 p.
 12 iunie 2008 - lansarea cărţii Foca albastră, autor: Doru Moţoc, apărută la Editura
"Palimpsest" în anul 2008. La întâlnire a fost prezent criticul de teatru şi poetul Ion Cocora,
laureat UNITER, regizorul Mihai Lungeanu şi actriţa Dana Pocea. Lansarea cărţii a fost
însoţită de un spectacol de lectură;
 10 iulie 2008 - lansarea cărţii Şah-mat la România, din ciclul Colivia cu ciori vopsite, de
Doru Viorel Ursu, fost ministru al Internelor, în Guvernul Petre Roman;
 21 noiembrie 2008 - Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea, împreună cu Asociaţia
Culturală "Iulia Hasdeu", Club UNESCO şi Editura "Betta" – Bucureşti, organizează
lansarea cărţilor: Femeia în verde şi Profeţie de Eliza Roha; De mână cu Iulia - volum de
teatru radiofonic de Crina Bocşan Decusară; Istoria literaturii române contemporane -
Dramaturgia de Mircea Ghiţulescu (toţi autorii sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din

76
 România). Prezintă: Aureliu Goci, critic literar, Doina Mandaj, critic literar şi R.N. Carpen,
editor. Cu participarea extraordinară a actorului Constantin Codrescu. Parteneri media:
"Viaţa Vâlcii", RTV "Etalon";
 23 ianuarie 2009 - lansarea volumului Când Dumnezeu îmi spunea pe nume, de Traian
Dobrinescu, în prezenţa criticului literar Alex. Ştefănescu;
 19 februarie 2009 - Petre Petria şi invitaţii săi: medalion aniversar la 75 de ani de viaţă şi 50
de ani de activitate dedicată cărţii. Sărbătoritul şi-a lansat o nouă carte, publicată la Editura
"Offsetcolor" din Râmnicu-Vâlcea, intitulată Prezenţe feminine vâlcene afirmate în
domeniul culturii şi al ştiinţei naţionale. Mic dicţionar, o carte-unicat în peisajul editorial
românesc, cuprinzând peste 100 de vâlcence de renume;
 6 octombrie 2009 - lansarea volumului Labirinth.com de Eugen Ovidiu Chirovici;

Eugen Ovidiu Chirovici şi Dinu Săraru la Biblioteca Judeţeană Vâlcea,

lansarea volumului Labirinth.com

 28 octombrie 2009 - lansarea cărţii lui Dan H. Nestorescu, Francmasoneria în 100 de

întrebări şi răspunsuri. Prezintă istoricul Horia Nestorescu-Bălceşti;
 4 noiembrie 2009 - In memoriam Ilie Purcaru: amintiri, evocări, consideraţii critice, recital
de poezie. Lansarea volumului Cartea Loviştei, apărut la Editura "Antim Ivireanul".
Participă: prof. Augustina Sanda Constantinescu, directoarea Bibliotecii Judeţene şi scriitorii
Ioan Barbu, Doru Moţoc, Felix Sima;
 8 aprilie 2010 - lansarea cărţii România şi lumea. La confluenţa secolelor XX şi XXI, în
prezenţa autorului, Ion Iliescu, fost preşedinte al României;

77
 Ion Iliescu la Biblioteca Judeţeană Vâlcea – lansarea volumului România şi lumea la
confluenţa secolelor XX şi XXI, Bucureşti, Editura Tehnică, 2009, 256 p.

 26 mai 2010 - lansarea cărţii Strada Brutus 5 bis, volum postmortem al celebrului medic
Miron Brucăr, fiul filosofului Iosif Brucăr. Ediţia a fost alcătuită de Mirela şi Teodor
Brucăr, din manuscrisele rămase de la tatăl lor;
 10 august 2010 - prof. Emil Constantinescu, fost preşedinte al României (1996-2000)
prezintă un scriitor inedit: prof. dr. Alexandru Ionescu şi cartea sa, Jucându-ne cu iluzii.
Trişerii. Recital de epigrame: George Corbu. Convorbiri cu spectatorii pe tema Iluzii şi
realitate.
III. Expoziţii inedite:

 29 mai-20 iunie 2007 - vernisajul unei expoziţii de arhitectură, pusă la dispoziţie prin
bunăvoinţa Centrului Ceh Bucureşti; exponatele aparţin celebrului arhitect ceh, Ivan
Kroupa;
 23-30 iulie 2007 - Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea a fost organizatoarea,
împreună cu Ambasada Republicii Populare Chineze, Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea
şi Clubul Rotary Râmnicu-Vâlcea, a expoziţiei de artă fotografică Hong Kong - 10 ani de la
reîntoarcerea la patria mamă;
 27 iulie 2007 - vernisajul expoziţiei de pictură aparţinând unui celebru pictor bulgar, Peter
Mitchev;

Lucrări expuse de pictorul bulgar Peter Mitchev

la Biblioteca Judeţeană Vâlcea

 7 august 2007 - expoziţia Mărul de aur; cuprinde lucrările pictorului sloven Lojze Kalinšek;
 8 mai 2008 - Cu Ilinca Dumitrescu, despre maestrul Ion Dumitrescu: evocare la 95 de ani de
la naşterea maestrului. Din program: expoziţie cu obiecte personale ale maestrului;

78
 Expoziţie cu obiecte personale ale maestrului Ion Dumitrescu

 21 noiembrie-7 decembrie 2008 - expoziţie de benzi desenate Aventurile lui Tintin.

Albumele din Aventurile lui Rin Tintin se vând în peste 150 de milioane de exemplare, în
toate ţările din lume şi sunt traduse în mai mult de 60 de limbi şi dialecte;
 21-26 aprilie 2009 - expoziţie de ex-libris-uri organizată de Secţia Fond documentar din
cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea în contextul manifestărilor dedicate Săptămânii
Naţionale a Bibliotecilor;
 25 iulie 2009 - vernisajul expoziţiei de sculptură aparţinând artistului maghiar Kutas László;
39 de statuete create de acest artist decorează grădinile publice, parcurile sau pieţele oraşului
Sopron, din vestul Ungariei, oraş în care sculptorul a studiat artele plastice. În prezent, el
deţine o colecţie de 120 de piese, expuse pe întreg mapamondul, la New York, Tokyo, Seul,
Londra, Helsinki, Ravena, Amsterdam şi Varşovia;
 6 mai 2010 - expoziţie de carte de patrimoniu şi carte cu valoare bibliofilă, românească şi
străină, cu ocazia vizitei unei delegaţii formate din specialişti UNESCO pe probleme de
patrimoniu imaterial, în contextul celui de-al IV-lea Seminar al Reţelei de Experţi în
domeniile patrimoniului cultural imaterial a ţărilor din sud-estul Europei, desfăşurat la
Râmnicu-Vâlcea.

Principele Radu al României şi sculptorul maghiar Ansamblu sculptural aparţinând

Kutas László, la vernisajul expoziţiei de sculptură artistului Kutas László

IV. Alte manifestări şi evenimente culturale deosebite:

 22 iunie 2007 - Oaspeţi albanezi la Biblioteca Judeţeană. La manifestare au participat: Luan

Topciu - secretarul Ambasadei Republicii Albania la Bucureşti, deputatul minorităţii
albaneze - Oana Manolescu, preşedintele Asociaţiei Ligii Albanezilor din România, consulul
Ambasadei Republicii Albania la Bucureşti - Doina Lalo, profesorul şi traducătorul de limba
albaneză - Marius Dobrescu, prof. Augustina Sanda Constantinescu, directorul Bibliotecii
Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea, oameni de cultură şi artă, scriitori, profesori, invitaţi ai
autorului şi ai bibliotecii. A fost lansat volumul Oglinzi literare, autor Luan Topciu, s-au
prezentat revista culturală lunară Prietenul albanezului şi cărţile Editurii "Privirea". Acestea
au fost dăruite celor prezenţi, împreună cu CD-urile grupului vocal-instrumental "Serenada"
care a oferit un program artistic;
 8 septembrie 2007 - în holul Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul", în parteneriat cu Liceul
de Artă Râmnicu-Vâlcea, Fundaţia "Prietenia" Râmnicu-Vâlcea şi Fundaţia "Pro Arte"
79
 Craiova, s-a organizat un recital de pian susţinut de participanţii la cursurile muzicale de
vară, sub îndrumarea prof. Walter Krafft şi a maestrului Mihai Ungureanu;
 5-25 noiembrie 2007 - s-a desfăşurat Festivalul şanselor tale, în cadrul căruia s-au lansat
proiecte, s-au ţinut seminarii pe diferite teme sociale, culturale; pe toată perioada
festivalului, biblioteca a găzduit oferta şcolară a universităţilor şi liceelor din oraş;
 15-16 noiembrie 2007 - seminar Mircea Eliade între sacru şi profan, organizat de Biblioteca
Judeţeană Vâlcea cu ocazia centenarului naşterii lui Mircea Eliade. Au participat: prof. dr.
Roberto Scagno, catedra de limba şi literatura română a Universităţii Padova (Italia), dr. Leo
Stan, Universitatea Mc Master (SUA), drd. Ion M. Tomuş, asist. univ. Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, dr. George Anca, prof. univ. dr. Petru Pistol, conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr,
lector univ. dr. Doru Moţoc;

Afişul seminarului Mircea Eliade între sacru şi profan

 21 februarie 2008 - deschiderea Centrului "Europe Direct" Vâlcea, înfiinţat printr-un proiect
finanţat de Comisia Europeană şi Consiliul Judeţean Vâlcea. Este un serviciu care permite
cetăţenilor interesaţi să obţină informaţii, consiliere, asistenţă şi răspunsuri la întrebări
despre instituţiile Uniunii Europene, legislaţia, politicile şi programele sale şi oportunităţile
de finanţare oferite de aceasta;
 22 martie-31 mai 2008 - s-a desfăşurat Salonul de carte veche; au avut loc două ediţii,
intitulate Semper primavera şi Ludovic al XIV-lea, monarhul absolut, în cadrul cărora s-au
prezentat mini-documentare (Hărţile cereşti ale lui Jan Hevelius, Timpurile poetice ale
primăverii, Ludovic al XIV-lea, personalitate marcantă a secolului al XVII-lea, Doamnele
din viaţa regelui Soare) şi audiţii muzicale susţinute de elevi talentaţi de la Liceul de Artă
din Râmnicu-Vâlcea;
 3 aprilie 2008 - Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea deschide manifestările
desfăşurate în cadrul proiectului cultural Anul 2008, anul cărţii vechi la Râmnic. În
program: lansarea cărţii Ieromonahul Macarie, tipograf român (1508 - 1512), autor,
arhimandrit Veniamin Micle, Mănăstirea Bistriţa - Costeşti,
expoziţie virtuală de carte veche;

80
 Veniamin Micle. Ieromonahul Macarie, tipograf român
(1508-1512), Mănăstirea Bistriţa Olteană, 2008

 8 mai 2008 - Cu Ilinca Dumitrescu, despre maestrul Ion Dumitrescu: evocare la 95 de ani de
la naşterea maestrului. Recital de pian Ilinca Dumitrescu, cu participarea fagotistului Vasile
Macovei;

Stânga, dreapta: imagini din timpul recitalului susţinut de Ilinca Dumitrescu

Centru: afişul manifestării Cu Ilinca Dumitrescu, despre maestrul Ion Dumitrescu – 95 de ani de la naştere

 20 iunie 2008 - prima bursă a locurilor de muncă pentru elevi şi studenţi, pentru perioada de
vară, un proiect realizat în parteneriat cu A.J.O.F.M. Vâlcea;
 22-24 august 2008 - seminar organizat de Centrul “Europe Direct” Vâlcea, având ca invitaţi
pe Raluca Viviana Huluban (Biroul de Informare al Parlamentului European în România) şi
Tatiana Mărăndici, inspector la Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea. Programul a cuprins:
o secţiune despre politicile de comunicare şi politicile de mediu ale Uniunii Europene şi
impactul încălzirii globale asupra Europei, ecologizarea zonei în care se desfăşoară
seminarul (râul Lotru); secţiune dedicată Parlamentului European - instituţie fundamentală a
Uniunii Europene; managementul proiectelor de mediu. Partenerii acestor acţiuni sociale au
fost: S.C. "Urban" S.A., Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea, "Curierul de Râmnic",
Televiziunea VTV;
 23 septembrie 2008 - în contextul crizei financiare globale, la Biblioteca Judeţeană Vâlcea a
avut loc Conferinţa Bancară Regională a Institutului Bancar Român. La această conferinţă
a participat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu;

81
 Mugur Isărescu la Biblioteca Judeţeană Vâlcea –
Conferinţa Bancară Regională a Institutului Bancar Român,
23 septembrie 2008
 1-5 octombrie 2008 - o manifestare de anvergură, Seminarul internaţional Cartea veche -
patrimoniu naţional, patrimoniu european, organizată de Biblioteca Judeţeană "Antim
Ivireanul" şi Episcopia Râmnicului, sub egida Consiliului Judeţean Vâlcea, cu sponsorizări
de la: "Rotarexim", “Rotaract Club” Vâlcea, „District 2241” România şi Republica
Moldova, "Enduro” - dealer autorizat Skoda, "Motoractiv” Râmnicu-Vâlcea - concesionar
Peugeot şi "Dacos". Din program: alocuţiuni de salut din partea autorităţilor locale,
prezentarea cărţii Ieromonahul Macarie, tipograf român, 1508 - 1512 a părintelui
arhimandrit Veniamin Micle. Au avut intervenţii: lector dr. Ion Soare, vicepreşedintele
Forumului Cultural al Râmnicului, prof. drd. Costea Marinoiu, prof. univ. Petru Pistol, prof.
dr. Ion Predescu. Ziua s-a încheiat cu vizionarea filmului Lumina din adâncuri - scenariu
Doru Moţoc, imagine Claudiu Niţă, film realizat prin cofinanţare de la Fondul Cultural
Naţional;

Afişul Seminarului Internaţional

Carte veche – patrimoniu naţional,
patrimoniu european, 1-5 octombrie 2008
 3 octombrie 2008 - intervenţiile invitaţilor: prof. Augustina Sanda Constantinescu,
directoarea Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea, prof. Silvia Nestorescu,
coordonator la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Dan Matei - directorul
Institutului de Memorie Culturală al României, prof. Rosa Dalmiglio - operator intercultural
UNESCO, Italia, Sarka Kasparkova, directoarea Bibliotecii Kromerizska, Kromeriz, Cehia,
Cyril Mesic, bibliotecar, Cehia, Daniela Hebnarova, director adjunct, Biblioteca Kromerizska,
Kromeriz, Cehia, prof. Luisa Marquardt, Universitatea de Studii "Roma 3", Italia, prof.
Maurizio Pavan, preşedintele Bibliotecii Belgioso, Milano, Italia, prof. Giorgio Villa, poet,
preşedintele Bibliotecii Spessa Po, Italia. În acest context a avut loc şi vernisajul expoziţiei
de pictură şi ceramică Ilustraţii după Giordano Bruno şi prezentarea lucrării Cărţile
memoriei de Felice Storti, artist plastic italian. Seara s-a încheiat cu un concert de muzică
medievală susţinut de "Ansamblul de Muzică Veche", condus de soprana Georgeta Stoleriu;

82
 Imagini din timpul desfăşurării lucrărilor Seminarului Internaţional
Carte veche - patrimoniu naţional, patrimoniu european
 4 octombrie 2008 - continuarea lucrărilor Seminarului, prin intervenţiile celor înscrişi: Ligia
Rizea - consilier superior al DJCCPCN Vâlcea, Bogdan Andriescu - bibliotecar la Biblioteca
Judeţeană "Astra" Sibiu, Alexandra Andrei – directoarea Bibliotecii Judeţene "Christian
Tell" Gorj, Irina Grigore - bibliotecar în cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea, Ştefania Ştefan -
analist-bibliolog, Robertina Stoica, analist-bibliolog şi Carmen Amarandei, analist-bibliolog
în cadrul Institutului de Memorie Culturală al României;
 18 decembrie 2008 - Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din
România, filiala Vâlcea organizează spectacolul: De Crăciun - în Casa Cărţii. În program:
spectacol de colinde, spectacol de balet, Crăciuniţele, scenete şi obiceiuri de iarnă
(Trăistuţa fermecată, Jocul caprei), întâlnire cu Moş Crăciun;
 25 februarie 2009 - a avut loc deschiderea oficială a Centrului “Europe Direct”, proiect prin
care s-a dezvoltat un serviciu local care acordă sprijin informaţional comunităţii judeţului
Vâlcea şi nu numai. Se adresează, fără discriminare, tuturor cetăţenilor care solicită
informaţii privind oricare din domeniile de activitate ale instituţiilor Uniunii Europene;
 26-27 martie 2009 - Salonul naţional al cărţii de etnografie;
 21-25 aprilie 2009 - Săptămâna naţională a bibliotecilor şi bibliotecarilor din România.
Ziua porţilor deschise;
 3 - 9 mai 2009 - Săptămâna europeană;
 19 mai 2009 - în cadrul “Zilelor Râmnicului” - Medalion preot Nicolae State-Burluşi, la
aniversară;
 11 iunie 2009 - Biblioteca Judeţeană Vâlcea, în parteneriat cu Baroul Vâlcea a organizat
Ziua Avocatului, cu participarea av. Floriana Marin Vlădulescu, decanul Baroului Vâlcea,
av. Paul Angelescu, prof. univ. dr. Constantin Cezar Tită, decanul Facultăţii de Drept şi
Administraţie Publică a Universităţii “Spiru Haret”, filiala Vâlcea. În program: film
documentar Constantin Hamangiu în colecţiile Bibliotecii Judeţene Vâlcea, dialog interactiv
între membrii Baroului Vâlcea şi tineri aspiranţi la profesia de avocat;

83
 Ziua Avocatului la Biblioteca Judeţeană Vâlcea
De la stânga la dreapta: Sanda Constantinescu, Floriana Marin Vlădulescu,
Paul Angelescu, Constantin Cezar Tită

 25 iunie 2009 - Uniunea Scriitorilor din România, filiala Sibiu şi Biblioteca Judeţeană
Vâlcea au organizat o seară de lectură publică în cadrul programului Să ne cunoaştem
scriitorii, cu participarea poetului Ioan Radu Văcărescu, preşedintele filialei Sibiu a Uniunii
Scriitorilor din România, a scriitorilor Ioan Barbu şi Ion Soare;
 1 iulie 2009 - Biblioteca Judeţeană Vâlcea a organizat un eveniment muzical de excepţie –
Joseph Haydn - concert spectacol, susţinut de clasa de canto îndrumată de soprana Georgeta
Stoleriu;
 10 noiembrie 2009 - Biblioteca Judeţeană Vâlcea l-a omagiat pe Înalt Prea Sfinţitul
Gherasim, arhiepiscopul Râmnicului, la împlinirea vârstei de 95 ani;

Înalt Prea Sfinţia Sa Gherasim, arhiepiscopul Râmnicului, la 95 de ani

 20 noiembrie 2009 - preselecţie pentru programul Vrei să fii voluntar?, desfăşurat prin
“Europe Direct”;
 27 noiembrie 2009 - recital Joseph Haydn, susţinut de pianista Inna Oncescu;
 27 ianuarie 2010 – “Europe Direct” invită elevii de liceu interesaţi de studiul în afara ţării, la
Seminarul Cariere europene;
 1-8 martie 2010 - Primăvara noastră - primăvara Europei - spectacole muzical-poetice
susţinute de elevi din municipiu şi din judeţ, având ca tematică obiceiurile de primăvară în
Europa;
 25 martie 2010 - medalionul literar Marian Creangă. Ar fi împlinit 60 de ani;
 25-26 martie 2010 - Salonul naţional al cărţii de etnologie, în colaborare cu Centrul
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea şi "Ateneul
Meşterului Manole", condus de prof. dr. Gh. Deaconu;
 20 mai 2010 - Proiectul Interferenţe culturale: întâlnire cu scriitorii români din New York -
Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan. Prezentarea cărţilor şi revistelor recent apărute la
Editura "Scrisul Românesc" - Craiova, director: prof. univ. dr. Florea Firan;
 19-23 iulie 2010 - curs de iniţiere în chitară, pentru copii şi tineret. Trainer: Mircea Băduţ.

V. Donaţii de carte. Achiziţii valoroase intrate în fondul bibliotecii

84
 După cum am menţionat în paginile anterioare, un obiectiv important al concepţiei manageriale
a vizat completarea şi dezvoltarea fondului de carte atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii.
Reprezentative în acest sens sunt:

 anul 2007, 31 mai - achiziţionarea exemplarului numărul 2999, ediţie bibliofilă, din Les
Quatre Évangiles, la preţul de 1070 Ron/volum. Coperţile celor 864 de pagini sunt din
mătase neagră Orient, cu litere aurite şi 158 de reproduceri montate manual, pe hârtie bleu,
Moulins de Fabriano, la tipografia Bodoni. Cele patru volume cuprind: Vulgata în versiunea
Sfântului Ieronim, text major al creştinătăţii latine, Vulgata franceză din Port-Royale, din
1667 - una dintre primele opere universale ale limbii franceze şi, în sfârşit, Le retable de
Montbeliard, atribuită lui Heinrich Fullmaurer, pictor şi gravor din secolul al XVI-lea;

Les Quatre Évangiles Dictionary of Music and Musicians: The New Grove,
Évangile selon Saint Jean 29 de volume

 anul 2007, 7 octombrie - s-au achiziţionat: Dictionary of Music and Musicians: The New
Grove în 29 de volume, cea mai mare lucrare de referinţă în domeniul muzicii, pe plan
mondial, şi Encyclopedia Britannica 2007, considerată a fi prima lucrare de referinţă a lumii
şi al doilea eveniment editorial mondial, după Biblie. Ultima sa ediţie, în 32 de volume,
oferă informaţii din toate domeniile cunoaşterii umane; conţine un fond de 44 milioane de
cuvinte, în peste 32.000 de pagini;
 anul 2008, 4 aprilie - achiziţionarea unui volum deosebit de valoros, publicat în limba
greacă, în anul 1787, la Veneţia. Intitulat Lavsaikon I toi Vivlos, volumul îmbogăţeşte
colecţia de carte de patrimoniu deţinută de Biblioteca Judeţeană Vâlcea;
 anul 2009, 1 iunie - importantă donaţie de carte, însumând 500 de volume de la Bibliotheque
Mediatiques Libourne, Franţa;
 anul 2010, 8 ianuarie - donaţia Alexandru Mitru, cuprinzând cărţi şi manuscrise, afişe,
picturi pentru coperţile cărţilor sale, vederi, scrisori;
 anul 2010, 14 octombrie - donaţia Mircea Micu, însumează 238 de volume de carte, 90
dintre ele cuprinzând autografele unor scriitori cunoscuţi şi dedicaţiile acestora către
scriitorul Mircea Micu.
*
Donaţia Alexandru Mitru

O importantă donaţie de carte a primit Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea, prin
bunăvoinţa domnului Constantin Mateescu - binecunoscutul scriitor de origine vâlceană.
Dumnealui, fiind prieten cu scriitorul Alexandru Mitru (n. 6 noiembrie 1914, Craiova – d.
decembrie 1989, Bucureşti) şi cu familia acestuia, a reuşit să obţină, pentru Biblioteca Judeţeană
Vâlcea, aproximativ 2500 volume din biblioteca locuinţei de la Bucureşti, plus câteva caiete cu
însemnări manuscrise, afişe şi ilustraţii.
85
 Foarte mult a scris şi a publicat Alexandru Mitru în cei şaptezeci şi cinci de ani de viaţă,
începând din 1975, cu Bucureştii în legende şi povestiri, Editura "Sport - Turism" şi vom enumera,
în continuare, volumele tipărite, existente şi în fondul de carte al Bibliotecii Judeţene Vâlcea:
Vântul suflă liber peste câmpuri, Lumini din vremuri, Din marile legende ale lumii, Legendele
Olimpului, vol. I şi II. Zeii. Eroii, Poveşti despre Păcală şi Tândală, Poveşti cu tâlc, Cântecul
Columnei, Palatul de argint, Basmele mării, Teste pentru concursul de titularizare, Acasă la
Macedonski, Avionul de Cluj - coautor C. Mateescu -, Bastonul cu mâner de argint, Călătoriile lui
Făt-Frumos, Flori pentru Mihaela, Muntele de aur, Dansez cu tine, În ţara legendelor, Legendă
valahă, Strălucitoarea sabie, Craiova în legende şi povestiri, Florile acelei primăveri.
Printre numeroasele donaţii descoperim şi câteva cursuri imprimate la şapirografele acelea - în
care turnai tuş negru şi te murdăreai până la coate şi învârteai la o manivelă, ca la zdrobitorul de
struguri şi altcineva, curat pe mâini, primea foile şi le înşira pe o masă şi pe sub masă şi pe
duşumea, la uscat - străbunicele xeroxului de azi. Numim câteva cursuri: C. Caracostea, Istoria
literaturii moderne 1938-1939, Arta cuvântului la Mihai Eminescu, Metrica şi stilistica, 1935-1936;
Constantin C. Giurescu: Curs de Istoria Românilor, 1936-1937, Instituţiile vechi româneşti, curs
ţinut între 1926-1927.
Alături de acestea, se află şi schiţele unor piese de teatru radiofonic, scenarii dactilografiate, cu
corectări - aflate "pe masa de lucru, pe şantier", cum se spunea odată -, probabil difuzate, la vremea
respectivă, sau chiar rămase în manuscris, abandonate de scriitor. Enumerăm câteva dintre aceste
scenarii: Vladislav - Vlad Dracul, Vlad Dracul şi Ţepeş Vodă, Brâncoveanu - Cantacuzino, Nicolae
Bălcescu - 20 pagini dactilo, cu corecturi, Lazăr din Avrig (coautor Aurel Tita), Neagoe Vodă,
Miron Costin, din care desprindem o însemnare: "Ai voie să-l trădezi pe cel care trădează ţara?"
Printre donaţii descoperim şi o mulţime de afişe ale unor târguri internaţionale de carte la care a
participat Alexandru Mitru (1972, Anul Internaţional al Cărţii; 1979, Anul Internaţional al
Copilului); de asemenea, el a avut şi calitatea de redactor la Editura "Ion Creangă", un valoros
editor ce se îngrijea până la amănunt pentru ca o carte să devină obiect de artă. Avem, astfel, şi
câteva picturi originale, în tempera, cu ilustraţiile câtorva cărţi publicate de editură, dar nesemnate,
rămânând să identificăm autorii lor.
Găsim afişul filmului Săgeata căpitanului Ion, ecranizarea romanului cu acelaşi nume de Al.
Mitru, în prezenţa căruia a fost făcută vizionarea, la Craiova (nu este menţionată data).
Găsim şi câteva scrisori trimise familiei, din diferite localităţi: Olăneşti, Călimăneşti, Valea
Vinului (of. p. Radna Veche, jud. Bistriţa-Năsăud), de la Casele de Creaţie ale scriitorilor, pe unde
l-au purtat paşii la umbră şi la odihnă, ferit de arşiţele de vară ale Bucureştilor sau ale Craiovei.
Se menţionează, într-o scrisoare trimisă de la Valea Vinului, seria de scriitori aflaţi acolo între
1-14 august 1975: Ada Orleanu cu soţul, Nicolae Boicescu, Ludmila Ghiţescu, Ileana Mălăncioiu,
Yolanda Malamen, George Alboiu cu soţia, Nicolae Jianu cu soţia, Cezar Baltag cu soţia - Ioana
Bantaş şi cei doi copii ai lor, Constantin Ţoiu cu soţia, Sorin Titel, Vladimir Ciocov, secretara lui
Marin Preda cu sora (fără a fi trecute numele lor), d-na Vulcănescu - tehnoredactor la "Cartea
Românească", precum şi un plan al vilelor: parter, terasă, etaj I, mansardă.
Dintre cărţile donate, aduse în câteva zeci de saci, romane contemporane, numere din revistele
Secolul 20 şi Viaţa Românească, autori celebri - Franz Kafka, Lev Tolstoi, autori mai puţin
cunoscuţi, în colecţia Globus a Editurii "Meridiane", dar şi cărţi care vor intra la Fondul
documentar al Bibliotecii Judeţene Vâlcea, notăm, ca unicate: Carte de cetire pentru anul II al
Şcoalelor industriale de ucenici, apărută la Bucureşti, în 1928; Ion Simionescu, Dobrogea - o ţară
din poveşti, Bucureşti, Editura "Cartea Românească", 1923; Cezar Petrescu, Pământ şi cer.
Comoara regelui Dromichet, ediţie definitivă, Bucureşti, "Cugetarea-Georgescu Delafras", 1929;
Industria parfumului, Bucureşti, "Cartea Românească", 1923.
Rămânem cu parfumul epocilor duse... mulţumindu-le, în gând şi-n faptă, cărturarilor ce au
revărsat peste noi atâtea comori nepieritoare ale neamului...

Felix Sima
86
 VI. Documentare tematice:

În scopul atragerii la lectură a unui public cât mai divers şi al creşterii gradului de valorificare a
potenţialului informaţional al bibliotecii s-au realizat proiecţii documentare cu tematică diversă, pe
baza volumelor existente în fond. Dintre acestea, amintim:
 Revista Micul Jurnalist, nr. 1, 2 (prezentare realizată de Mihaela Radi şi Mariana Zanfir);
 Moş Crăciun de-a lungul timpului (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Jean de La Fontaine – eternul fabulist (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Judeţul Vâlcea (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Grădiştea (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Unirea, naţiunea a făcut-o! (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Badea Cârţan – 160 de ani de la naştere (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Galileo Galilei (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 P.S. Gherasim la aniversare – 95 de ani (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Biblioteca Naţională a Franţei „François Mitterand” (prezentare realizată de Carmen
Spiegel în colaborare cu Lulu Cioienaru);
 Vizită la Parlamentul European – Bruxelles (prezentare realizată de Carmen Spiegel);
 Marea Neagră (prezentare realizată de Floarea Ghiţă);
 Marian Creangă (1950-1997) (prezentare realizată de Floarea Ghiţă);
 Spune Nu violenţei! (prezentare realizată de Floarea Ghiţă);
 Ziua Jandarmeriei Române (prezentare realizată de Floarea Ghiţă);
 Ilorian Păunoiu, poetul cu suflet de copil (prezentare realizată de Floarea Ghiţă);
 Unirea Principatelor Române (1859) (prezentare realizată de Floarea Ghiţă);
 Copii minune ai lumii: Haydn, Mozart, George Enescu, Nadia Comăneci (prezentare
realizată de Adriana Edu);
 Sărbători de iarnă la români şi la etnicii din România (prezentare – Adriana Edu);
 Femei celebre (prezentare realizată de Adriana Edu);
 Vicşoreanu - un nume în ceramica românească (prezentare realizată de Adriana Edu);
 Problematica mediului înconjurător în colecţiile Bibliotecii Judeţene (Alina Matica);
 Chihlimbarul (prezentare realizată de Alina Matica);
 Curiozităţi din lumea plantelor (prezentare realizată de Alina Matica);
 Constantin Hamangiu în colecţiile Bibliotecii Judeţene Vâlcea (prezentare - Alina Nicola);
 Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea la dispoziţia celor care studiază limba
franceză (prezentare realizată de Alina Nicola);
 Joseph Haydn în colecţiile Bibliotecii Judeţene Vâlcea (prezentare - Alina Nicola);
 Francofonia - concept şi evoluţie (prezentare realizată de Alina Nicola);
 Carte veche în limba franceză (prezentare realizată de Alina Nicola);
 Magnolii pentru Mira Simian (prezentare realizată de Alina Nicola);
 Giordano Bruno - mare gânditor umanist al Renaşterii (prezentare - Alina Nicola);
 Antim Ivireanul, artizan al tiparului românesc (prezentare realizată de Alina Nicola);
 Mini-expoziţie virtuală de carte veche (prezentare realizată de Irina Grigore);
 Carte cu caracter etnografic în colecţiile Bibliotecii Judeţene Vâlcea (Irina Grigore);
 Johhanes Hevelius – hărţi cereşti (Irina Grigore şi Carmen Spiegel);
 Louis XIV – monarhul absolut (prezentare realizată de Irina Grigore, în colaborare cu
Carmen Spiegel);
 Doamnele din viaţa Regelui Soare (prezentare realizată de Irina Grigore, în colaborare cu
Carmen Spiegel);
 Emil Racoviţă – 140 de ani de la naştere (prezentare realizată de Irina Grigore, în colaborare
cu Carmen Spiegel);
87
  Achim Popescu (prezentare realizată de Irina Grigore, în colaborare cu Carmen Spiegel);
 Achiziţii noi în Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea pentru clasele I-XII
(prezentare realizată de Irina Comănescu şi Cristiana Olteanu);
 Drept: Achiziţii noi în Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea (prezentare realizată
de Irina Comănescu;
 Ştiinţele comunicării (prezentare realizată Cristiana Olteanu);
 Copiii - personaje de poveste (prezentare realizată Cristiana Olteanu).
Biblioteca a devenit un for polarizator de evenimente culturale şi de educaţie, spaţiu de
coeziune socială şi convivialitate.

VIZITA DE STUDIU LA PARLAMENTUL

EUROPEAN DE LA BRUXELLES

Vizita de studiu a unui grup de bibliotecari vâlceni s-a realizat în vara anului 2010, ca urmare a
unei aplicaţii pe care Centrul “Europe Direct” Vâlcea a depus-o la “Unitatea de Vizite şi Seminarii”
a Parlamentului European pentru membrii Reţelei de Multiplicatori de Informaţie Europeană din
bibliotecile publice ale judeţului Vâlcea. Obiectivul principal al acestei vizite a fost creşterea
nivelului de informare a bibliotecarilor cu privire la  rolul Parlamentului European în viaţa
cetăţenilor UE şi familiarizarea cu modul de lucru al instituţiilor europene a fost obiectivul principal
al acestei deplasări. Vizita a constituit o reuşită şi prin faptul că organizatorii au permis accesul
grupului la biblioteca Parlamentului, o bibliotecă specializată, cu circuit închis, ce funcţionează într-
un mod cu totul diferit de regimul bibliotecilor publice din România.
Însoţiti de doamna Mariana Cosac, şefa Unităţii de vizite de la Parlamentul European, originară
din Târgovişte, am vizitat Palatul Parlamentului, unde ne-au fost furnizate numeroase date şi
informaţii utile privind activitatea membrilor Parlamentului European. Din cei 736
europarlamentari ce reprezintă 500.000.000 de cetăţeni europeni, 33 sunt români. Doamna Cosac
ne-a explicat, în detaliu, modul în care se desfăşoară activitatea europarlamentarilor, comisiile de
specialitate din care fac parte, rolul acestora. De interes a fost şi participarea noastră, discret, fireşte,
la o şedinţă care tocmai era în desfăşurare în Sala Parlamentului, precum şi vizitarea bibliotecii
Parlamentului, unde 1.000 de bibliotecari, specializaţi în toate domeniile de activitate, asigură
suportul info-documentar pentru parlamentarii ce pregătesc noile legi ale Europei.
În periplul documentării noastre ne-am oprit şi în Paris - „oraşul luminilor”, unde am vizitat
Biblioteca Naţională "François Mitterand". Am fost impresionaţi de imensul sediu al bibliotecii care
cuprinde patru mari clădiri (de câte 22 de etaje), construite sugestiv în forma unor cărţi deschise.
Aici, am fost însoţiţi de o altă româncă, doamna Rodica Paleologu, împreună cu care am vizitat o
parte din această "comoară spirituală" a poporului francez. Cu o colecţie impresionantă de unităţi de
bibliotecă şi opere de artă de valoare inestimabilă, gazdă a numeroase manifestări culturale
internaţionale (chiar în acel moment - o sală de expoziţii găzduia o colecţie de manuscrise de la
Marea Moartă), Biblioteca "François Mitterand" reprezintă un centru de cultură, un punct de
atracţie important, atât pentru străini, cât şi pentru poporul francez. Cu gândul la spusele lui Victor
Hugo: "Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri", după cele văzute la Biblioteca Parlamentului European
şi la Biblioteca Naţională a Franţei, suntem siguri că niciodată cartea nu va dispărea.

88
 Delegaţia Bibliotecii Judeţene Vâlcea la Bruxelles Delegaţia Bibliotecii Judeţene Vâlcea la Paris,
Biblioteca Naţională “François Mitterand”

ec. Ecaterina Constantin

director adjunct economic august 2002 – iunie 2008

Începând cu luna august 2002 şi până în luna iunie 2008, funcţia de director adjunct economic a
fost deţinută de ec. Ecaterina Constantin, care a avut un aport important în desfăşurarea optimă a
activităţilor financiar-contabile, de gestiune şi, de multe ori, chiar tehnice. A gestionat fondurile
instituţiei pentru toate activitaţile, fiind angajată la un efort suplimentar, pentru construcţia noului
sediu (de menţionat că derularea creditelor bugetare şi bancare s-a efectuat prin Bibliotecă), reuşind
închiderea, din punct de vedere contabil, a investiţiei şi predarea edificiului în proprietatea
Consiliului Judeţean Vâlcea, Bibliotecii stabilindu-i-se dreptul de a-l administra. Misiunea
directorului adjunct economic, Ecaterina Constantin, a fost şi foarte grea şi foarte importantă,
activităţile în această perioadă fiind numeroase, reuşind cu un efectiv de personal sub normativ, cu
mult efort, să le finalizeze în condiţii foarte bune.

ec. Loredana Ionescu

director adjunct economic iunie 2008 – prezent

89
 Din luna iunie 2008 funcţia de director adjunct economic a fost preluată de ec. Loredana
Ionescu. În prezent, aceasta organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea
în mod eficient a activităţii financiar-contabile a Bibliotecii Judeţene Vâlcea. De asemenea,
urmăreşte îndeplinirea programelor de investiţii, încheierea şi derularea contractelor economice şi
se ocupă de organizarea şi gestionarea integrităţii întregului patrimoniu al instituţiei.

BIBLIOTECA ÎN PREZENT
- ORGANIZARE ŞI SERVICII OFERITE UTILIZATORILOR -

În scopul eficientizării activităţii organizaţiei, începând cu anul 2007, în cadrul Bibliotecii

Judeţene “Antim Ivireanul” Vâlcea funcţionează două servicii: Serviciul Biblioteca tradiţională,
condus de Marinela Creangă şi Serviciul Marketing–Dezvoltare, condus de Valentin Alexandru
Smedescu.
Serviciul Biblioteca tradiţională cuprinde: Secţia Împrumut carte pentru copii, Secţia
Împrumut carte pentru adulţi, Secţia Periodice-Legislaţie, Secţia Fond documentar, Sala de
lectură „Marian Creangă”, Secţia Multimedia şi Internet, Secţia Carte în limbi străine, Secţia de
Etnologie şi Folclor "Mihai Pop" şi Compartimentul Informare bibliografică şi documentară. În
calitate de şef serviciu Biblioteca tradiţională, Marinela Creangă organizează, controlează şi
evaluează activitatea acestor secţii, participând activ la proiectele şi manifestările culturale
organizate în cadrul bibliotecii.
De asemenea, tot în anul 2007, s-a înfiinţat Compartimentul Imagine, programe culturale  şi
cooperare internaţională (bibliotecar Corina Bedreagă). Prin intermediul acestui compartiment se
popularizează manifestările culturale organizate de bibliotecă, este gestionată relaţia cu mass-media
locală, se asigură redactarea şi urmărirea corespondenţei de protocol şi se stabilesc contacte cu
personalităţi culturale în vederea colaborării cu biblioteca.

Centrul de Informare Comunitară – CIC (bibliotecari: Daniela Rădulescu, Ioana Mazilu-

Manolescu) - este cea mai nouă secţie a Bibliotecii Judeţene Vâlcea, înfiinţată la 23 aprilie
2005, care completează serviciile deja existente în bibliotecă. Obiectivul general  îl constituie
realizarea unei mai bune comunicări între cetăţeni şi instituţiile publice. Acest lucru se va realiza
prin oferirea de sprijin informativ membrilor comunităţii vâlcene sub orice formă de adresare
(directă, e-mail, telefon, scrisoare); CIC şi-a constituit o largă şi bine documentată bază de date,
care, pusă la dispoziţia cetăţeanului, îi oferă acestuia, operativ, informaţia solicitată; administrează
site-ul propriu al secţiei (www.cicvalcea.ro); organizează evenimente de informare şi comunicare
specifice.
De la înfiinţare până în prezent, CIC a derulat următoarele proiecte:
 Centrul de Informare Europa (2004-2007) - a fost creat în cadrul proiectului „Şi noi
suntem Europa”, proiect realizat de Forumul Cultural al Râmnicului, în parteneriat cu
Biblioteca Judeţeană Vâlcea şi Asociaţia Waldorf, finanţat de Uniunea Europeană prin
programul PHARE 2002 – Fondul Europa;
 În sprijinul comunităţii (2005-2007) - cel mai important proiect al Centrului de
Informare Comunitară, derulat în vacanţele de vară 2005-2007. Noutatea proiectului a
constat în faptul că a fost realizat împreună cu elevi de liceu;
 Toţi în Europa, toţi egali (2007) - proiect propus de Comisia Europeană în Anul
European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi; obiectivul proiectului l-a constituit
ridicarea standardelor cu privire la accesul la informaţia publică şi dezvoltarea societăţii
civile, la nivel judeţean, prin intermediul Bibliotecii Judeţene Vâlcea;
 Centrul Europe Direct Vâlcea (2008-2012). În ziua de 21 februarie 2008, a avut loc
deschiderea oficială a Centrului Europe Direct Vâlcea. Reţeaua Europe Direct se
90
 adresează tuturor cetăţenilor care doresc să beneficieze de informaţii din domeniile de
activitate ale instituţiilor Uniunii Europene. Reţeaua românească are în componenţă 27
de centre de informare în întreaga ţară, ale căror structuri gazdă au fost selectate în urma
unui apel pentru propuneri de proiecte desfăşurat în anul 2007. Prin cofinanţarea
acordată de Consiliul Judeţean Vâlcea, toţi cetăţenii lumii pot beneficia de serviciile
acestui Centru.

Centrul de Informare Comunitară

Secţia Împrumut carte pentru copii ( bibliotecari: Maria Barbu, Elena Gogoaşe, Monica
Rozvita Cosac, Irina Grigore) deţine un fond de carte de peste 52.000 de volume, o spaţioasă sală de
împrumut, cu acces liber la raft pentru utilizatori, o sală-depozit şi o mini-sală de lectură cu 30 de
locuri. Fondul de carte este aranjat la raft pe grupe de vârstă, în ordine alfabetică. În cadrul secţiei
se organizează numeroase activităţi cu scopul de a atrage micii utilizatori către lectură şi bibliotecă.
Dintre acestea, amintim: Atelierul de lectură, Cutia cu poveşti, Atelierul de creaţie - reuniuni pe
teme literare şi întâlniri cu scriitori, Atelier ştiinţific - dezbateri interactive pe diferite teme: Primii
paşi în bibliotecă – acţiune care prilejuieşte întâlnirea de început a copiilor cu biblioteca şi cartea,
întâlnire care se cere a fi foarte plăcută, atractivă, tentantă, fascinantă, captivantă; Săptămâna “Joc
şi joacă” - manifestări ocazionate de Ziua Internaţională a Copilului ş.a..

Secţia Împrumut carte pentru copii

Secţia Împrumut carte pentru adulţi (Maria Jivan, Camelia Enache, Georgeta-Ana Cheran,
Ecaterina Constantin, Magdalena Văduva, Ionela Plăviţu ) deţine un fond de carte de cca 100.000
de volume, organizate după sistemul accesului liber la raft. Oferă cărţi din diverse domenii ale
cunoaşterii (literatură, ştiinţă, tehnică, politică, artă, religie ş.a.), acordă asistenţă de specialitate şi
informaţii la cerere; în sistem electronic, prin intermediul softului de bibliotecă Tinread, efectuează:
corespondenţa cu utilizatorii, procedura de împrumut (împrumutul şi restituirea volumelor de carte),
rezervări de titluri, prelungirea termenului de restituire a volumelor împrumutate, oferă referinţe sau
alte informaţii privind titlurile existente în fondul secţiei, înscriere utilizatori.

91
 Secţia Împrumut carte pentru adulţi

Secţia Periodice-Legislaţie (bibliotecare: Mariana Zanfir, Maria Cristina Badea, Mihaela Radi)
deţine peste 23.000 de volume de publicaţii seriale. Cei peste 11.000 de utilizatori care frecventează
anual Secţia Periodice-Legislaţie au acces la un număr de peste 70 de abonamente la ziare şi
reviste, oferite spre studiu, gratuit, pe baza permisului de bibliotecă. Informaţiile solicitate sunt
stocate atât pe suport tradiţional, cât şi electronic (CD, e-mail); presa se poate lectura şi on-line,
secţia fiind dotată cu trei calculatoare care permit accesul publicului larg la Internet. Pe lângă cele
23.000 de publicaţii periodice, utilizatorii interesaţi pot consulta şi baza de date Legis, care cuprinde
toate actele normative emise pe teritoriul românesc, începând cu anul 1837.
De asemenea, Secţia Periodice-Legislaţie, în parteneriat cu şcoli şi alte instituţii, organizează
acţiuni educative şi de divertisment pentru toate categoriile de public. Dintre acestea, menţionăm:
Ziua presei, Ziua avocatului, Ziua Internaţională a vârstei a treia, Obiceiuri de primăvară,
Obiceiuri şi tradiţii româneşti de Paşte, Colinde tradiţionale de Crăciun, A.B.C. în limba
esperanto, Semnificaţia florilor ş.a.

Secţia Periodice-Legislaţie
Secţia Fond documentar (bibliotecar Alina-Mihaela Nicola) - cu sală de lectură şi depozit de
carte, compartiment de conservare şi cercetare, deţine peste 14.000 de volume bibliofile, dintre care
amintim: 
 colecţia de carte veche românească şi străină cu valoare patrimonială; cel mai vechi
exemplar de carte veche românească este Cartea Românească de Învăţătură (Cazania)
Mitropolitului Varlaam, tipărită la Iaşi în 1643, iar cel mai vechi exemplar străin este, de
fapt, un dicţionar de versificaţie, intitulat Usus et Authoritas id est Liber Loquens, realizat
de Joseph Webbe şi tipărit la Londra, în 1626. 

92
 Carte Românească de Învăţătură (Cazania), Usus et Authoritas id est
Iaşi, 1643 Liber Loquens, Londra, 1626

Tot la acest paragraf, ce face referire la colecţia de carte cu valoare patrimonială, trebuie
menţionat şi Ciasoslovul, tipărit de Antim Ivireanul în 1715, la Târgovişte, în vremea când era
mitropolitul Ţării Româneşti. O particularitate a exemplarului aflat în colecţiile bibliotecii noastre
este aceea că pe filele puse de către legător ca forzaţ şi pagini de gardă, la începutul şi sfârşitul
volumului, Dionisie Bălăcescu, fost stareţ al Mănăstirii Hurezi, a transcris corespondenţa dintre
Avgar, regele cetăţii Edessa şi Iisus Hristos, aşa cum a fost transmisă de istoricul bisericesc Eusebiu
din Cezareea, din secolul al IV-lea, care ar fi copiat-o din arhivele oraşului respectiv. Redăm, mai
jos, însemnările de la începutul şi sfârşitul volumului:
Forzaţ I:
Înştiinţarea lui, Lentul<us>, proconsul<ul> Iudeii, către Sinatul Râmului, pentru chipul
Mântuitoriului care au fost într-acestaşi chip…
Întru aceste vremi s-au arătat aicea un om care încă trăieşte anume Iis(us) Hs.(Hristos), a
căruia puteare treace preste măsurile firii. Oamenii îl numesc Mare Proroc, iar ucenicii lui îi zic
fiul lui Dumnezeu. El înviază morţii şi tămăduieşte tot felul de boale. El iaste un om de un chip
încuviinţat şi cu bune măsuri. În faţa sa să veade oare/şi/care tristie, însă, care îi atrage deodată şi
dragostea şi frica acelor ce-l văd. Părul lui este în floarea unei aluni timpurie, însă de la rădăcină
şi până la urechi este neted, iar de acolo şi până la umeri creţi şi trece şi mai jos de umeri; de la
fruntea prin mijlocul capului are cărare/ după obiceiul samarineanilor/ fruntea lui este lată şi albă.
Faţa fără dă nicio meteahnă şi împodobită cu o rumeneală foarte plăcută. Fisiognomia lui este
ighimonicoasă şi mângâioasă, nasul şi gura sunt făcute cu mare măsuri, barba iaste din dăstul
deasă în floarea părului şi despărţită în furculiţă, ochii îi sunt căprii şi foarte vioi, el iaste groaznic
la ale sale mustrări, dulce şi plăcut la ale sale învăţături şi sfaturi. Chipul feţei lui (a)trage ochii
tuturor… amestecat fiind cu semnotita adecă/ cu o cinstire adâncă/ nu l-au văzut niminea niciodată
râzând, dar plângând adesea ori. Statul lui iaste drept, mâinile mari şi lungi şi braţele foarte
frumoase. În părţile Ierusalimului se năştea.

Însemna
re forzaţ I
+ pagina de titlu Însemnare forzaţ II
Ciasoslov, Târgovişte, 1715 Ciasoslov, Târgovişte, 1715
Forzaţ II:
Eusebie episcopul Edessiei scrie că Avgar, craiul aceştii cetăţi, muncit fiind de o boală foarte
rea şi înştiinţându-se de minunatele tămăduiri ce făcea Iis(us) H(ris) (tos) în Iudeea au trimis un
curieriu /anume Anania/ cu o scrisoare cuprinsă întru aceste cuvinte:
Avgar, craiul Edessiei cătră Mântuitorul Iis(us) Hs. care s-au arătat în trup omenesc în părţile
Ierusalimului, sănătate!
Am auzit de minunile şi tămăduirile numai cu singur cuvântul fără a sluji cu erburi/ sau alte
dohtorii/. Am înţeles că faci pre orbi de văd, pre ologi de umblă, pre cei stricaţi curăţăşti, duhurile
necurate goneşti din cei ce pătimesc, pre cei cu boale netămăduite îi lecueşti şi dai viaţă morţilor.
93
Aceste minuni m-au făcut a gândi că ieşti un Dumnezeu pogorât din ceriuri şi că ieşti fiul lui
Dumnezeu. Pentru aceasta am îndrăznit a-ţi scrie această scrisoare rugându-te să vii să mă vezi şi
să mă tămăduieşti şi de boala de care pătimesc de multă vreme. Am auzit că şi iudeii te gonesc şi
cârtesc pentru minunile tale şi că caută a te pierde. Eu am aicea o cetate frumoasă şi răsfirată şi
măcar că nu iaste prea mare dar îţi va fi îndestul pentru toate cele ce/ţi/ va trebui.
Acelaşi scriitoriu zice că Iis(us) H(ris)(tos) au făcut lui Avgar răspunsul următoriu:
Fericit ieşti Avgare că ai crezut în mine înainte de a mă vedea, căci, scris iaste de mine, că cei
ce mă vor vedea nu vor crede întru mine şi cei ce nu mă vor vedea vor crede şi se vor mântui. Cât
pentru dorinţa ce arăţi că ai ca să viu eu să te văzi, eu trebuie mai întâiu a împlini în ţara aceasta
toate lucrurile pentru care sunt venit, şi după aceasta să mă sui cătră acela ce m-au trimis. Şi dacă
mă voi sui de aicea, îţi voi trimite unul din ucenicii miei care te va tămădui de boala ce pătimeşti
şi/ţi/ va da viaţă veacinică ţie şi celor cu tine.
Iscălitura Mântuitoriului au fost aşa IHS.
 ediţii de lux: La Grande Enciclopedie, 31 vol. (1885 -1902); Champfleury, Jules, François
Felix Fleury-Hussons - Les Chats (Paris, 1870); Mathurin Adolphe de Lescure - Marie
Antoinette et sa famille (Paris, 1888) ş.a.;
 cărţi cu autografele unor ilustre personalităţi ale culturii româneşti: Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Filip Lahovari si Cella Delavrancea, Alexandru
Philippide, Martha Bibescu, Ştefan Pleşoianu, Vasile Militaru, Alessandru Pelimon, dr.
Puţurianu si mulţi alţii.

Expoziţie de facsimile Carte veche românească, 1643-1830

În cadrul Secţiei Fond documentar funcţionează, începând cu anul 2010, Biroul Colecţii speciale
(bibliotecar, Daniela Dobre), care însumează cca 10.000 u.b., în curs de digitizare, din care: 1.372 ex-
librisuri, cca 1.000 de fotografii ce ilustrează evenimentele culturale organizate, de-a lungul timpului,
de Biblioteca Judeţeană Vâlcea, cca 2.000 cărţi poştale, 24 stampe Cecilia Cuţescu-Storck,
manuscrise, afişe, broşuri, pliante, tablouri, partituri muzicale, diplome, legitimaţii. (ex.: însemnare
manuscrisă a lui Mugur Isărescu, însemnări manuscrise ale lui Alexandru Mitru, broşura intitulată
Familia Regală Română. Momente importante ale istoriei familiei regale, cu o dedicaţie-autograf din
partea prinţului Paul al României, partituri muzicale cu autograful lui Eugen Ciorăscu, diploma de
“Cetăţean de Onoare” al municipiului Râmnicu-Vâlcea, acordată poetului George Ţărnea, legitimaţia
de membru al Uniunii Scriitorilor din România, aparţinând aceluiaşi poet, ş.a.).

94
 Biroul Colecţii speciale
Sala de lectură „Marian Creangă” (bibliotecare: Ioana Pârnuţă, Veronica Călineanu, Rodica
Fieraru, Cristiana Tănăsoiu şi Emilia Smedescu), cu o capacitate de 100 de locuri, pune la dispoziţia
utilizatorilor un fond de carte enciclopedic, însumând cca 90.000 de volume; în cadrul Sălii de
lectură se constituie şi se organizează Depozitul legal de carte (cuprinde toate cărţile tipărite pe
plan local de editurile şi tipografiile vâlcene) conform Legii nr. 111/1995, republicată în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 755 din 07.11.2007.

Sala de lectură “Marian Creangă”

Secţia Multimedia (bibliotecari: Valentin Şchiopu-Mateiu, Adriana Edu) deţine peste 10.000 de
u.b.: carte de artă, carte de muzică, albume, discuri fonografice, casete video, CD-ROM-uri,
diapozitive, benzi magnetice, casete audio, CD- uri. Oferă audiţii şi vizionări: muzică de toate
genurile (simfonică, vocală, instrumentală, tradiţională, modernă, jazz, rock, uşoară, populară),
desene animate, filme documentare şi artistice, cursuri de limbi străine pe casete audio, CD-uri sau
CD-ROM-uri, DVD-uri.

Secţia Multimedia
Începând cu data de 22 ianuarie 2008, în cadrul Secţiei Multimedia funcţionează Sala Internet
(bibliotecar Maria Ciobanu) care oferă acces la resursele globale de informaţii şi comunicare via
Internet prin intermediul tehnologiei moderne a comunicaţiei, prin utilizarea celor mai importante
instrumente de cercetare exploatate, şi anume motoarele de căutare gen: Google, Yahoo, Wikipedia,
Altavista ş.a.. De asemenea, se acordă asistenţă tehnică pentru utilizarea calculatorului şi a
Internetului, asistenţă de specialitate pentru cercetarea şi consultarea bazei de date a bibliotecii cu
ajutorul softului de bibliotecă Tinread.

95
 Sala Internet
Secţia Carte în limbi străine (bibliotecari: Dragoş Marinoiu, Bogdan Serafim Dobre) deţine un
fond de carte de peste 15.000 de volume în limbile: franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană,
rusă ş.a.. Oferă, spre consultare în sala de lectură sau împrumut la domiciliu: enciclopedii (The
World Book Encyclopedia, The New Encyclopedia Britannica, Dictionnaire des litteratures de
langue française, Encyclopedie internationale Focus, Funk & Wagnalles Encyclopedia, The
Illustrated Columbia Encyclopedia), dicţionare, albume de pictură, literatură, beletristică, lucrări
din diferite domenii de specialitate, cursuri pentru însuşirea limbilor străine.

Secţia Carte în limbi străine

Secţia de Etnologie şi Folclor "Mihai Pop" - iniţiativa întemeierii Bibliotecii de Etnologie

Românească (denumirea iniţială a proiectului) aparţine Centrului Judeţean de Conservare şi
Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Vâlcea. Proiectul a fost prezentat public în anul 1998 de
către prof. dr. Gheorghe Deaconu, cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la înfiinţarea instituţiei.
În acest context a fost organizat primul Salon al Cărţii de Etnografie şi Folclor, sub îndrumarea
doamnei prof. Elena Stoica, directoarea Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei
şi Creaţiei Populare Vâlcea; cărţile oferite stau la baza viitoarei biblioteci.
În toamna anului 2000, după stingerea din viaţă a prof. univ. dr. doc. Mihai Pop, membru de
onoare al Academiei Române, personalitate marcantă a etnografiei româneşti, familia reputatului
savant a donat domnilor Gh. Deaconu şi Ioan St. Lazăr, foşti studenţi, doctoranzi pe atunci, ai
profesorului, o parte din biblioteca acestuia, pentru constituirea fondului „Mihai Pop”.
Valoroasa colecţie de documente (carte, periodice, colecţii speciale) conţine 1.500 de volume şi
constituie fondul de bază al viitoarei biblioteci, care va fi denumită Biblioteca de Etnologie "Mihai
Pop". Aceste documente au fost gestionate de domnul prof. dr. Gh. Deaconu, director al Direcţiei
Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Vâlcea, până în anul 2004, când sunt donate
Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul", unde le este repartizat un spaţiu propriu, în noul local al
bibliotecii.

96
 Secţia de Etnologie şi Folclor "Mihai Pop"

Între timp, au fost organizate, anual, ediţii ale Salonului de Carte de Etnografie, ocazii cu care
au fost donate, Bibliotecii Judeţene, 938 volume de carte şi periodice. La acestea s-au adăugat
donaţiile domnilor Ioan St. Lazăr, Constantin Necşoiu, ale scriitorilor Dinu Săraru şi George Mirea.
Din mai 2006, acest fond de carte constituie o secţie distinctă a bibliotecii, cu un fond de peste
3.500 de unităţi de bibliotecă; funcţionează în regim de sală de lectură şi este deschisă zilnic,
oferind cititorilor, pe lângă cărţile consultate, informaţii bibliografice, asistenţă de specialitate în
consultarea bazei de date, bibliografii la cerere. Bibliotecar: Elisabeta Pearcu.
Compartimentul Informare bibliografică şi documentară (bibliotecari: Felix Gh. Sima,
Floarea Ghiţă) vine în sprijinul utilizatorilor, asigurând valorificarea potenţialului informativ al
colecţiilor de documente şi facilitând accesul beneficiarilor la acestea. Activităţi specifice
compartimentului:
 elaborarea Bibliografiei locale în softul integrat de bibliotecă TINREAD;
 elaborarea de bibliografii şi biobibliografii ale unor personalităţi locale;
 furnizarea de informaţii şi referinţe pe baza colecţiilor proprii de carte şi periodice;
 realizarea de bibliografii la cerere;
 oferirea de date despre sursele de informare existente în bibliotecă;
 contribuţii la proiectele şi programele derulate în cadrul altor instituţii (Dumitrăşconiu,
Constanţa. Repertoriul lucrărilor elaborate de bibliotecile din România. Vol I. Lucrări
elaborate de biblioteci publice; Proiectul Istoria presei din România în date, iniţiat şi
coordonat de conf. dr. Marian Petcu, de la Universitatea din Bucureşti);
 participarea la simpozioane şi seminarii de profil (ex.: sesiunea de comunicări Legături
istorice  şi culturale între judeţele Vâlcea şi Sibiu de-a lungul veacurilor, simpozionul
interjudeţean Oltul în conştiinţa românească, seminarul bibliografic de lucru al
Comisiei Naţionale de Referinţe Ştiinţifice a ANBBPR, Constanţa, simpozionul
naţional Bibliografia locală - oglindă a comunităţii, Sibiu, simpozionul judeţean
Dragoş Vrânceanu, poetul transhumanţei, Festivalul Judeţean de Fabule „Vasile
Militaru” ş.a.).

Filiala Ostroveni (bibliotecare: Gheorghiţa Popescu şi Mioara Deaconu) are caracter

enciclopedic şi deţine 43.000 de volume de carte din toate domeniile cunoaşterii. Oferă
utilizatorilor: acces liber la raft, asistenţă de specialitate în utilizarea bazei de date Tinread, animaţie
culturală (întâlniri cu personalităţi locale, aniversări, omagieri, comemorări, dezbateri pe diverse
teme de actualitate), informare pe teme europene în cadrul proiectului “Europe Direct”, filiala fiind
punct de informare europeană din aprilie 2009. De asemenea, efectuează înscrierea utilizatorilor şi
împrumutul documentelor în sistem electronic.
Din septembrie 2010, prin intermediul programului naţional “Biblionet – lumea în biblioteca
mea”, filiala Ostroveni a fost dotată cu 10 calculatoare care asigură accesul gratuit la Internet al
utilizatorilor.

97
 Utilizatori la Filiala Ostroveni
Filiala Traian (bibliotecar Daniela Vilău) oferă pentru împrumut la domiciliu peste 36.000 de
volume de carte, organizate pe domenii. Utilizatorii beneficiază de accesul liber la raft; începând cu
anul 2009, filiala a devenit punct de informare europeană în cadrul proiectului “Europe Direct”.

Filiala Traian

Filiala Goranu
(bibliotecar Maria Cărpiniş) oferă pentru împrumut la domiciliu cca 44.000 de volume de carte ; a
fost înfiinţată în anul 1988, în momentul în care comuna Goranu a devenit cartier al municipiului
Râmnicu-Vâlcea. Filiala, în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII Goranu şi grădiniţa din cartier,
organizează manifestări culturale ocazionate de diverse evenimente importante.

Filiala Goranu (interior şi exterior)

Compartimentul Îndrumare metodică pentru bibliotecile din judeţ (Valentin Alexandru

Smedescu - şef serviciu Marketing-Dezvoltare).
Valentin Alexandru Smedescu este iniţiatorul proiectului www.bibliotecivalcene.ro, aprobat în
Şedinţa Consiliului de Administraţie al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea din 18
ianuarie 2008, proiect inclus în Strategia de Dezvoltare a Culturii în judeţul Vâlcea 2008-2013,
document oficial al Consiliului Judeţean Vâlcea. Ca obiectiv general, proiectul îşi propune să
contribuie la creşterea gradului de utilitate a bibliotecilor publice locale vâlcene (orăşeneşti şi
comunale) şi la creşterea vizibilităţii acestora.
Portalul www.bibliotecivalcene.ro conţine informaţii despre toate bibliotecile publice locale
vâlcene şi bibliotecarii lor, despre moştenirea culturală, manifestări tradiţionale, personalităţi locale,
date statistice despre utilizatorii serviciilor oferite de bibliotecile locale vâlcene şi despre
98
comunităţile pe care acestea le deservesc, informaţii despre evenimente la zi (din activitatea
bibliotecilor) postate de bibliotecari ş.a.. Portalul se doreşte a fi şi un instrument facil şi eficient de
promovare a imaginii bibliotecilor şi de scoatere a lor din anonimat.
În altă ordine de idei, trebuie menţionat faptul că Valentin Alexandru Smedescu este şi
coordonator judeţean în cadrul programului naţional “Biblionet – lumea în biblioteca mea” care
facilitează românilor accesul gratuit la informaţie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice
moderne în România. Paul-André Baran este directorul acestui program finanţat de Fundaţia “Bill şi
Melinda Gates” şi desfăşurat pe o perioadă de cinci ani, prin Fundaţia IREX Bucureşti.
Componentele principale ale programului vizează: înfiinţarea unei reţele de biblioteci dotată cu
calculatoare cu acces public, furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari, promovarea
valorii bibliotecii în comunitate şi, nu în ultimul rând, implicarea administraţiei în vederea adaptării
politicilor publice.
Biroul Achiziţii. Evidenţă. Prelucrare (bibliotecare: Mirela Diana Brucăr, Adriana Croce-
Cismaru, Lucia Maria Ciubucă, Elena-Alina Matica, Vasilica Barbu, Elena Anişoara Cioienaru). În
perioada octombrie 2006 - iunie 2009 în cadrul Serviciului Marketing-Dezvoltare a funcţionat
Compartimentul Baza de date. Rolul acestuia constă în completarea şi actualizarea bazei de date
TINLIB a bibliotecii, în vederea constituirii catalogului electronic (bibliotecari: Maria Ciobanu,
Elena Anişoara Cioienaru, Irina Comănescu, Elena Alina Matica, Cristiana Olteanu). Datorită
acestei echipe, începând cu anul 2009, prin intermediul site-ului Bibliotecii Judeţene Vâlcea,
utilizatorii interesaţi pot acccesa catalogul electronic care conţine toate titlurile de cărţi existente în
fondul bibliotecii.
Biroul Achiziţii. Evidenţă. Prelucrare deţine o listă cu principalii donatori de-a lungul anilor,
dintre care amintim: institutor Constantin Daniilescu; înv. Titu Ghiţulescu; Werner Rener, din
biblioteca tatălui său, prof. Rudolf Rener - 152 volume şi numeroase periodice vechi, străine;
Universitatea "Constantin Brâncoveanu" - 81 volume; Editura "Conphys" - 128 volume, în anul
2002; scriitorul Doru Moţoc - 96 volume, în 2003; Fundaţia "World Visions" - 218 volume, în
2003; Mirela Brucăr - 300 volume, în 2003; Nell Ciorăscu- 120 volume.

Cartea donatorului (copertă şi interior)

„Donaţia anului 2003” poate fi considerată cea a Clubului “Rotary”, care a oferit cărţi în limba
engleză, între care şi ediţii de lux, enciclopedii şi dicţionare. Donaţia rotaryană numără 564 volume,
în valoare, la vremea respectivă, de 161.000.000 lei şi toate au intrat la Secţia Carte în limbi străine.
Au urmat: Editura "Almarom" - 33 de volume (1.480.000 lei); prof. Dumitru Lazăr - 25 volume
(1.280.000 lei); prof. Dumitru Mitrana; Fundaţia Culturală "Memoria"; Ambasada Republicii
Islamice Iran; Parlamentul României; Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu
Cultural Naţional Vâlcea, prof. dr. Gheorghe Deaconu; Editura "Coresi"; prof. Maria Mărăşescu;
ing. Emilian Frâncu; Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila; prof. dr. Leon Dură; ing. dr. Mihai
Sporiş; prof. Ioan Barbu; P.S. Gherasim; pr. univ. dr. Cezar Vasiliu (Canada); Biblioteca Judeţeană
"Ion Heliade Rădulescu" Dâmboviţa; Editura "Polirom"; jurist Constantin Maria; col. Ilie Dorneanu
a donat 2.185 volume; scriitorul Dinu Săraru a donat 75 volume; Banca Naţională a României a
99
donat aproximativ 300 volume; Colegiul Naţional "Alexandru Lahovari" a donat 815 volume; prof.
Augustina Sanda Constantinescu a donat, în anul 2006, aproximativ 500 volume; Serviciul cultural
francez a donat, în anul 2007, 450 volume; prof. Sorin Oane a donat, în anul 2008, 120 volume;
George Ţărnea - 319 volume şi alte obiecte , printre care legitimaţii, diplome şi medalii.
Prof. univ. dr. docent Titu Georgescu a donat, prin testament, Bibliotecii Judeţene "Antim
Ivireanul" Vâlcea cărţile adunate întreaga viaţă. "Cele peste 3.000 de lucrări se cuprind în arii ale
istoriei poporului român, istoriei universale, istoriei culturii, istoriei locale, ale literaturii române,
literaturii universale, în colecţii, periodice, documente editate, albume şi varia, culegeri de studii,
teze de doctorat, de grad didactic ş.a.", după cum a scris în actul de donaţie datat 18 iunie 2004.
Secţia Carte în limbi străine a primit, în data de 14 iunie 2006, o donaţie de carte în limba
franceză din partea Clubului Rotary “Râmnicu-Vâlcea” Cozia. Au fost prezenţi: Ionuţ Ionescu-
preşedinte, Ovidiu Bicu, George Floarea, Adrian Bănăţeanu şi Augustina Sanda Constantinescu,
actualul director al bibliotecii. Cu această ocazie, s-au conturat câteva proiecte la care cele două
organizaţii ar putea fi partenere, deoarece Clubul “Rotary” Râmnicu-Vâlcea, în cei cinci ani de la
înfiinţare, s-a străduit să fie în slujba comunităţii, sub deviza oricărui rotarian - "Serve Above Self"
("A servi mai presus de tine însuţi").
Biroul Indexare-Referinţe (bibliotecare: Irina Comănescu, Cristiana Olteanu) are două
obiective principale: indexarea/descrierea analitică a documentelor şi oferirea serviciilor de
referinţă, la cerere, prin e-mail. Scopul Biroului Indexare-Referinţe este acela de a completa şi a
pune în valoare descrierile bibliografice prin adăugarea de informaţie.
Biroul Indexare-Referinţe pune la dispoziţia utilizatorilor şi un serviciu de comunicare prin e-
mail legat direct de catalogul online, permiţându-le acestora formularea şi transmiterea unor cereri
de informare. Acestea pot fi: bibliografii la cerere sau tematice, întrebări care vizează conţinutul
colecţiilor bibliotecii, întrebări simple legate de serviciile de bibliotecă. În acest sens, utilizatorul
trebuie să completeze doar formularul de referinţe prin e-mail sau să transmită cererea, electronic.
Legătoria (Petre Toma, Zenovia Zamfir) – activităţi specifice:
 efectuează lucrări de legătorie şi recondiţionare a cărţilor deteriorate, existente în secţiile
care deţin documente pentru împrumut la domiciliu sau pentru consultare în sălile de
lectură;
 asigură legarea dosarelor cu actele ce se constituie în arhiva Bibliotecii Judeţene “Antim
Ivireanul” Vâlcea;
 execută cutii, casete, mape şi diferite alte piese de protejare şi conservare a
manuscriselor, corespondenţei, hărţilor şi a altor unităţi de bibliotecă, cu valoare
bibliofilă sau de formate şi caracteristici deosebite;
 execută operaţiuni specifice pentru realizarea unor expoziţii sau a altor manifestări de
acest gen.
Începând cu anul 2007, Petre Toma realizează arhiva evenimentelor culturale în format tradiţional
(pe suport hârtie).

100
 Albumul manifestărilor culturale pe anul 2008 (copertă şi interior)

Compartimentul Informatizare (Carmen Spiegel, Nicol Vlădescu, Ion Constantin Negoiţă)

asigură:
 asistenţă tehnică pentru buna funcţionare a echipamentelor IT din instituţie;
 instruirea personalului în vederea utilizării optime a programelor informatice, inclusiv
softul de bibliotecă TINREAD;
 asistenţă tehnică pentru proiectele aflate în derulare şi manifestările cultural-educative
organizate în cadrul bibliotecii;
 administrarea site-urilor şi serverelor bibliotecii.
Alte servicii din cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea: Sală xerox (Daniela Bădârcea),
Secretariatul (Iuliana Dragomir), Compartimentul Contabilitate (ec. Loredana Ionescu- director
economic adjunct, Vasile Cârstea - contabil, Daniela Brănescu - referent), Compartimentul Achiziţii
publice (Bogdan Mărăndici- inspector de specialitate), Biroul Resurse umane şi Arhivă (Dumitru
Mihalcea), două anexe administrative (un apartament şi o garsonieră pentru oaspeţi),
Compartimentul Administrativ cu magazia de materiale (Aneta Manea- administrator, Constantin
Giurcă - conducător auto, Mihai Rentea - muncitor policalificat, Livia Rentea, Georgeta
Bumbuianu, Elena Ispir, Felicia Petruţa Lăzăroiu, Elena Dumitrescu - îngrijitoare).

101
 LUCRĂRI APĂRUTE SUB EGIDA BIBLIOTECII JUDEŢENE
„ANTIM IVIREANUL” VÂLCEA

1. ***. Dragoş Vrânceanu: documentar bio-bibliografic. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca

Judeţeană Vâlcea, 1982, 16 p.
2. MITRANA, DUMITRU. Bogdan Amaru: documentar bio-bibliografic. Râmnicu-Vâlcea,
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, 1982, 12 p.
3. MITRANA, DUMITRU. Gheorghe Bobei: documentar bio-bibliografic. Râmnicu-Vâlcea,
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, 1983, 16 p.
4. PETRIA, PETRE. Alexandru Oprea: bio-bibliografie selectivă. Râmnicu-Vâlcea,
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, 1985, 24 p.
5. CREANGĂ, MARIAN. Ion Apostol-Popescu: bio-bibliografie selectivă. Râmnicu-Vâlcea,
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, 1985, 24 p.
6. PETRIA, PETRE. Gib I. Mihăescu: bio-bibliografie. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, 1985, 40 p.
7. IONESCU, MIRCEA; PETRIA, PETRE. Anton Pann: bibliografie. Râmnicu-Vâlcea,
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, 1987 (partea I - 56 p.; partea a II-a - 64 p.)
8. PETRIA, PETRE. Eliodor Constantinescu: bio-bibliografie selectivă. Râmnicu-Vâlcea,
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, 1986, 20 p.
9. PETRIA, PETRE. Dem Teodorescu: bibliografie selectivă. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, 1988, 58 p.
10. PETRIA, PETRE. Petrache Poenaru: bibliografie. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca Judeţeană
Vâlcea, 1988, 48 p.
11. PETRIA, PETRE. Ion M. Râureanu: bibliografie selectivă. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, 1989, 24 p.
12. PETRIA, PETRE. Teodor Bălăşel: bibliografie selectivă. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca
Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, 1992, 32 p.
13. ***. Vâlcea, imagini în timp : album editat cu prilejul aniversării a 600 de ani de la prima
atestare documentară a judeţului Vâlcea. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul"
Vâlcea, 1992, 47 p. (Colectivul de redacţie: Sergiu Purece, Petre Petria, Marian Creangă).
14. PETRIA, PETRE; FRÂNTU, CONSTANTIN. Cecilia Cuţescu-Storck: bibliografie
selectivă. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, 42 p.
15. TAMAŞ, CORNELIU; PETRIA, PETRE. Aurelian Sacerdoţeanu: bibliografie
selectivă. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, 44 p.
16. ***. Elogiu cărţii. Lucrare întocmită de Aneta Bardaşu şi Marian Creangă. Râmnicu-
Vâlcea, Editura Conphys, 1995, 15 p.
17. PETRIA, PETRE. Vâlcea: oameni de ştiinţă, cultură şi artă: dicţionar. Vol I. Râmnicu-
Vâlcea, Editura Conphys, 1996, 438 p.
18. MITRANA, DUMITRU. Atanasie Pop Marţian: documentar bibliografic. Râmnicu-
Vâlcea, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, 1997, 32 p.
19. PETRIA, PETRE; NISIPEANU, CRISTINA; DUMITRAŞCU, GHEORGHE. Ion
Barnea: bibliografie selectivă. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1997, 41 p.
20. TAMAŞ, CORNELIU; PETRIA, PETRE. Alexandru Bălintescu: bibliografie selectivă.
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1998, 28 p.
21. LAZĂR, DUMITRU. O viaţă închinată cărţii de un om al cărţii: Petre Petria la 65 de
ani de viaţă şi peste 40 de ani de muncă în bibliotecă. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1999, 90
p.

102
 22. MANOLE, PETRE. Dar pentru Râmnic. Monografia Policlinicii Straubing din
Râmnicu-Vâlcea şi a familiei doctorului Albescu. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000, 77 p.
23. PETRIA, PETRE. Eugen (Puiu) Ciorăscu : bibliografie. Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 2000, 47 p.
24. ***. Iisus 2000: antologie din creaţii ale poeţilor români închinate Mântuitorului Hristos.
Alcătuită şi îngrijită de Ioana Pârnuţă şi Mihai Buşe; în loc de prefaţă, preot dr. Ilie Ivan. Râmnicu-
Vâlcea, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, 2000, 44 p.
25. ***. Catalogul cărţii editate în judeţul Vâlcea în perioada 1990-2000. Lucrare coordonată
de prof. Dumitru Lazăr şi Marin Bulugea. Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2001, 48 p.
26. LAZĂR, DUMITRU; PÂRNUŢĂ, IOANA. Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul"
Vâlcea: ghidul cititorului. Râmnicu-Vâlcea, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, 2001,
44 p.
27. LAZĂR, DUMITRU; MARINOIU, COSTEA; MATEIESCU, PETRE. Catalogul
preliminar al colecţiilor de carte veche din judeţul Vâlcea. Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom,
2001, 98 p.
28. PETRIA, PETRE. Pagini din istoria presei scrise vâlcene: bibliografie selectivă.
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2001, 248 p.
29. ROMAN, VASILE. Deşteaptă-te, române! Istoria unui cântec românesc. Cuvânt înainte
de ec. Iulian Comănescu, postfaţă de prof. Gheorghe Deaconu. Ediţia a 3-a, Râmnicu-Vâlcea,
Conphys, 2001, 215 p.
30. BARDAŞU, PETRE. Studii de istorie. Ediţie îngrijită de Aneta Bardaşu şi Dumitru Lazăr;
prefaţă de Horia Nestorescu-Bălceşti. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2002, 176 p.
31. ***. Catalogul cărţii editate în Vâlcea: anul 2001 şi completări la catalogul perioadei
1996-2000. Lucrare coordonată de Dumitru Lazăr şi Marinela Creangă. Râmnicu-Vâlcea, Editura
Almarom, 2002, 200 p.
32. ***. Ieşire din anonimat: poezie contemporană românească din sudul Basarabiei
(Regiunea Odessa - Ucraina). Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2000, 106 p.
33. MANOLE, PETRE; STĂNESCU, NICOLAE; POPESCU, MINA. Comuna Goleşti:
file de monografie. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2002, 136 p.
34. PĂUNOIU, ILORIAN. Banchetul reginelor: poezii. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
2002, 126 p.
35. LUNGU, TRAIAN. Furie blândă: poezii. Ediţie îngrijită de George Achim. Râmnicu-
Vâlcea, Editura Conphys, 2002, 150 p.
36. NEGREA, VALENTIN. Pasiuni, pasiuni: culegere de cântece pentru copii. Ediţia a 2-a.
Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2002,108 p.
37. ***. Marian Creangă: un fiu al Vâlcii, un om al cărţii. Volum îngrijit de Felix Sima.
Cuvânt înainte de prof. Ioan St. Lazăr şi pr. Nicolae State-Burluşi. Râmnicu-Vâlcea, Editura Buna
Vestire, 2003, 72 p.
38. ***. Medalion aniversar: Ioan St. Lazăr: documentar biobibliografic selectiv. Râmnicu-
Vâlcea, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, 2003, 18 p.
39. PETRIA, PETRE; TĂNĂSOIU, CRISTINA. Vâlcea: oameni de ştiinţă, cultură şi artă:
dicţionar: Vol. 2. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2003, 466 p.
40. BARDAŞU, ANETA.. Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional în judeţul
Vâlcea; Însemnări, autografe: catalog. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2004, 104 p.
41. ***. Antimiana: antologie de studii şi articole. Vol. 1. Volum apărut cu binecuvântarea
P.S. Gherasim şi îngrijit de prof. dr. Ioan St. Lazăr. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2004, 414
p.
42. LAZĂR, DUMITRU. Corneliu Tamaş la 70 de ani: bibliografie. Cuvânt înainte de
George Voica. Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2004, 218 p.
43. VOICA, GEORGE. Maranata (Domnul nostru vine). Râmnicu-Vâlcea, Editura
Almarom, 2004, 398 p.
103
 44. SOARE, ION. Documente slavo-române păstrate în arhivele din Oltenia. Râmnicu-
Vâlcea, Editura Conphys, 2005, 287 p.
45. PETROŞANU, DRAGOŞ P. Sfântul Grigorie Decapolitul din Mănăstirea Bistriţa -
Vâlcea şi alte studii din istorie. Antologie alcătuită şi îngrijită de Felix Sima; prefaţă de prof. univ.
dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti. Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2006, 119 p.
46. VOICA, GEORGE. George Voica - poet al metaforei: repere biobibliografice şi
antologie de autor. Ediţie îngrijită şi biobibliografie de Dumitru Lazăr. Râmnicu-Vâlcea, Editura
Almarom, 2005, 112 p.
47. BARDAŞU, ANETA; CONSTANTINESCU, AUGUSTINA SANDA. Carte veche
românească. Sec XVII – XVIII: catalog ilustrat. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2007, 82 p.
48. CREANGĂ, MARIAN. Biblioteca, scriitorul şi cartea: culegere de articole. Cuvânt
înainte de prof. Ioan St. Lazăr şi pr. Nicolae State-Burluşi. Volum îngrijit de Felix Sima. Râmnicu-
Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2007, 116 p.
49. ***. George Ţărnea la ziarul „Orizont”. Cuvânt introductiv: Doru Moţoc. Postfaţă: Dorel
Constantinescu. Antologie alcătuită de Felix Sima. Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008, 182
p.
50. ANCA, GEORGE. Sfinţi în Nirvana. Romanele lui Vasile. Râmnicu-Vâlcea, Editura
Offsetcolor, 2008, 109 p.
51. MOŢOC, DORU. Blues pentru saxofon alto: teatru imaginativ. Râmnicu-Vâlcea, Editura
Offsetcolor, 2008, 212 p.
52. VILLA, GIORGIO. Incontro italo - romeno. Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008,
48 p.
53. PETRIA, PETRE. Prezenţe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii şi al ştiinţei
naţionale: mic dicţionar. Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008, 176p.

104
 Valori din patrimoniul cultural naţional aflate
în colecţiile Bibliotecii Judeţene Vâlcea

I. Carte veche românească

1. Cazania. Carte de învăţătură, Iaşi, 1643
- in-folio, 186 f. numerotate (lipsă f. de titlu)
- în original, hârtie filigran, caractere chirilice
- conţine gravuri, viniete, frontispicii; tipar negru cu roşu
- coperta în original desprinsă uşor de blocul cărţii
- stare de conservare bună
2. Apostol, Bucureşti, 1683
- in-folio, 199 f. (lipsă f. de titlu)
- în original, hârtie filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- coperte în original, frontispicii şi iniţiale ornate
- stare de conservare mediocră
3. Chiriacodromion, Bălgrad, 1699
- in-quatro, 3f. nenum. + 415 f. numerotate
- în original, hârtie filigran, caractere chirilice; tipar negru (în titlu sunt rânduri cu roşu)
- însemnări: f. 4 verso adăugată, f. 1-6, f. 6, 17 v, fila 415 v
- scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare bună
4. Ciasoslov, Târgovişte, 1715
- in-quatro; 4 file nenum. + 516 f. numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- coperte în original
- însemnări: I forzaţ (manuscris), II forzaţ (manuscris).
- stare de conservare mediocră
Manuscrisele sunt desprinse de cotor, f. 5-6 v, f. 40, f. 335.
5. Evanghelie, Bucureşti, 1723
- in-folio, 4 f. nenum. +180 f. nenumerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- cotorul este desprins de scoarţe;
- scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare mediocră.
6. Penticostar, Râmnic, 1743
- in-folio, 257 p., conţine gravuri, viniete
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- legătură: lemn învelit în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare mediocră
7. Octoih, Râmnic, 1763
- in-quatro, 3 f. nenum. + 127 f. numerot.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- însemnări: fila 21 până la fila 34

105
 - stare de conservare: coperta desprinsă de blocul cărţii, distrugeri provocate de umezeală şi
mucegai.

8. Antologhion, Râmnic, 1766

- in-folio, 571 f.numerotate
- conţine gravuri; în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- legătură originală, scoarţe de lemn,
- cotorul scoarţei este cu legătură nouă, încuietoare metalică
- stare de conservare bună
9. Penticostar, Râmnic, 1767
- in-folio, 253 f.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu, gravuri
- scoarţe de lemn învelite în piele maro, urme de încuietori metalice
- stare de conservare mediocră
10. Catavasier, Râmnic, 1769
- in-octavo, 335 f.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- însemnări pe ultimul forzaţ
- scoarţe de lemn învelite în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare mediocră
11. Psaltire, Râmnic, 1779
- in-quatro, 8 f. nenum.+ 242 foi numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- lemn învelit în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare bună
12. Mineiul lunii iunie, Râmnic,1780
- in-folio, 3 f.nenum + 135 f. numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- scoarţe de lemn îmbrăcate în piele cu încuietori metalice
- stare de conservare foarte bună
13. Molitvenic, Râmnic, 1782
- in-quatro, 360 f. numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- scoarţe din lemn învelit în piele, cotorul desprins de corpul cărţii
- stare de conservare bună
14. Molitvenic, Râmnic, 1782
- in-quatro, 360 f. numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- lemn învelit în piele, urme de încuietori
- stare de conservare: coperta desprinsă de carte, hârtia deteriorată la primele două foi, coperta
IV prezintă urme de restaurare empirică
15. Triod, Râmnic, 1782
- in-folio, 482 f. numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- ornamente, gravuri, frontispicii şi viniete
- scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare bună
106
16. Apostol, Bucureşti, 1784
- in-folio, 149 f. numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- conţine gravuri, viniete
- scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare mediocră
17. Evanghelie, Râmnic, 1784
- in-folio, 3+159 f.;
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- conţine gravuri
- scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, urme de încuietori metalice
- stare de conservare bună
18. Desvoaltele şi tâlcuitele Evanghelii, Sibiu, 1790
- in-octavo, 7 f.+178 p.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice
- carton presat
- stare de conservare bună
19. Octoih, ed. IV, Blaj, 1792
- in-quatro, 2 f. + 424 p. + 196 p.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- scoarţe din lemn îmbrăcate în piele şi două încuietori metalice
- stare de conservare bună
20. Octoih Mare, Bucureşti, 1792
- in-folio, 1 f. nenum. + 353 f. numerotate
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- conţine gravuri, frontispicii, viniete
- scoarţe de carton + 2 încuietori metalice
- stare de conservare bună
21. Mineiul Mare (Maiu), Buda, 1805
- in-folio, 2 f. nenum.+127 f.+2 f.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- conţine gravuri
- scoarţe de carton îmbrăcate în piele
- stare de conservare bună
22. Ioan Damaschin, Descoperire... cu amănuntul a pravoslavnicii credinţe, Iaşi, 1806
- in-quatro, 10 foi nenum.+ 563 p.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice, tipar negru
- lemn îmbrăcat în piele
- stare de conservare bună
23. Ceaslov, Sibiu, 1807
- in-octavo, 395 p., 2 gravuri
- original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru
- scoarţe de lemn îmbrăcate în piele
- stare de conservare mediocră
24. Ceaslov, Sibiu, 1807
- in-octavo, 395 p., 2 gravuri
- original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru
107
 - scoarţe din lemn îmbrăcate în piele
- stare de conservare mediocră, coperta desprinsă de blocul cărţii

25. Floarea Darurilor, Braşov, 1808

- in-octavo, 4 f.+172 p.+1 f. nenum (sumarul)
- original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru
- scoarţe din carton, cotor şi colţare din piele
- stare de conservare bună
26. Petru Maior, Prediche (Partea I - III), Buda, 1801 – 1811 (coligat)
- in-quatro, 5 p. + 237 f., partea I; 296 f., partea a II-a; 92 f., partea a III-a
- original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru
- frontispicii şi viniete florale, coperţi din piele cu lemn, încuietori metalice
- însemnări: forzaţ 1 şi 2
- stare de conservare bună
27. Dionisie Fotino, Istoria Daciei. vol I - III, Viena, 1818 - 1819 (coligat)
- in-octavo, vol I, 320 p. lipsă f. titlu; vol II, 568 p.; vol III, 588 p. + 19 f.
- în original, lb. greacă
- scoarţe din carton, legătură modernă
- stare de conservare bună
28. Dinicu Golescu (Radovici Constantin din Goleşti), Însemnare a călătorii mele, Buda, 1826
- in-octavo, 237 p.+ 2 f. nenum.
- original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru
- carton presat
- stare de conservare bună
29. Liturghii, Sibiu, 1827
- in-quatro, 2 f. + 316 p.
- în original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru cu roşu
- scoarţe din lemn învelite cu piele
- stare de conservare bună
30. Cele opt glasuri sau Octoihul cel Mic, Sibiu, 1830
- in-octavo, 319 p.
- original, hârtie cu filigran, caractere chirilice; tipar negru
- legătură modernă
- stare de conservare bună

II. Carte veche străină

31. Usus et Authoritas, id est, liber loquens, feliciter incipit, sub titulo entheati primi
hexametra... Londini (Londra), 1626
-3 f. albe nenum.+768 p. +2 f. nenum.
- tiparul latin cu trei caractere de litere
- carton învelit în piele
- stare de conservare bună.
32. Redling Giovanni. Tesoro di lingue Europeo Overo Dizzionario delle piu prencipali lingue
dell'Europa che Tedesco, Italiano e Francese, Lipsia (Leipzig), G. F. Braunio, 1711
- limba italiană, germană şi franceză
- 502 p.
- carton învelit în piele
108
 - stare de conservare bună
33. Varinos Favorinos. Dicţionarul limbii greceşti, Veneţia, Tipografia Antonie Bertoli, 1712
- 778 p., limba greacă
- însemnări olografe la început şi la sfârşit
- ex-libris pe I forzaţ
- coperta IV are pielea desprinsă pe alocuri
- stare de conservare bună
34. Supplement à l"histoire de l"Inquisition Françoise ou de la Bastille, Amsterdam, 1719
- 438 p.+26f.
- gravuri originale, tiparul în limba franceză
- carton învelit în piele
- stare de conservare foarte bună
35. Publius Virgilii Maronis. Opera. Bassani, Antonii Remondini, 1724
- 3324 p., tipar latin
- carton învelit în piele
- stare de conservare bună
36. Lavsaikon i toi Vivlos. Veneţia, 1787
- 240 p., limba greacă
- carton învelit în piele
- conţine gravuri, frontispicii, ornamente tipografice
- stare de conservare: urme de umezeală în partea superioară a coperţilor şi a paginilor.

Volume cu autograf

Orleanu, Ada. Bun rămas, crânguri de salcâm, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973, 400 p.: „Cu
ocazia serbărilor vâlcene, Ada Orleanu îşi declară dragostea statornică pentru Râmnic şi pentru
Vâlcea în general, şi pentru minunata noastră Oltenie”.
22 martie 1975

Ţărnea, George. Balade, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 60 p.: „În această fermecată
ctitorie de lumină, sufletul meu ca o baladă se lasă aşezat între coperţi spre desfătarea cititorilor
vâlceni, ştiut fiind că numai astfel poate fi întârziată lucrarea neiertătoarei Uitări”.
14 iunie 1977

Ivănescu, Mircea. Poesii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1970, 140 p.: „Sentimentele
bune ale autorului pentru vechiul Râmnicu Vâlcea şi pentru cititorii de aici”.
25 martie 1984

Vieru, Grigore. Rădăcina de foc, Bucureşti, Editura Univers, 1988: „Cititorilor B.J.A.I., această
rănită şi dezvelită rădăcină care-şi caută propriul mormânt”.
27 ianuarie 1988

Vieru, Grigore. Mama: versuri, Chişinău, Editura „Literatura artistică”, 1988, 1970: „Cititorilor
B.J.A.I.
La Râmnicu-Vâlcea
E Ţara mea, dulcea,
La Râmnicu-Vâlcea
E fratele meu,
109
 De Râmnicu-Vâlcea
Îmi va fi dor mereu!”
27 iunie 1992

Săraru, Dinu. Nişte ţărani, Bucureşti, Editura AS, 1991, 304 p.: „Această carte care, întâi, a
trecut două lumi, Bibliotecii Judeţene Vâlcea, cu preţuire pentru tot ce face spre binele culturii
româneşti”. 1992

Anania, Valeriu. Din spumele mării. Pagini despre religie şi cultură, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1995, 246 p.: „Pentru Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul»: Omagiu ostenitorilor şi
cititorilor”.
Decembrie, 1995

Alexandru, Ioan. Imnele bucuriei, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1973, 265 p.: „Pentru
bibliotecă şi cititorul acestor locuri vâlcene pe care şi eu le iubesc”.

Blandiana, Ana. Ora de nisip, Bucureşti, Editura Eminescu, 1983, 336 p.: „Bibliotecii Judeţene
Râmnicu-Vâlcea «Antim Ivireanul», din toată inima. 1996”.

Blandiana, Ana. Cincizeci de poeme, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970, 112 p.: „Oraşului
Râmnicu-Vâlcea, frumuseţii şi farmecului său, dragostei sale de cultură şi de poezie, cu emoţie.”

Avramescu, Lucian. Stele pe dealuri, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1976, 72 p.: „Pentru
cititorii vâlceni, o parte din inima lui Lucian Avramescu, închisă între coperţile acestei cărţi”.

Cărtărescu, Mircea. Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999, 568 p.:
„Pentru Biblioteca «Antim Ivireanul» din Râmnicu-Vâlcea, cu cele mai bune sentimente”.
Decembrie 1999

Negrici, Eugen. Poezia medievală în limba română, Craiova, Editura Vlad, 1996, 256 p.:
„Pentru Biblioteca Judeţeană Vâlcea, cu urări de bine…”.

110
 RÂNDURI DESPRE BIBLIOTECA VÂLCEANĂ

*
Cuvânt sărbătoresc

„Municipiul Râmnicu-Vâlcea, unul dintre cele mai vechi oraşe domneşti din Ţara Românească,
sărbătoreşte anul acesta 55 de ani de existenţă a Bibliotecii «Antim Ivireanul». Râmnicul este aşezat
într-o zonă pitorească, pe valea bătrânului Olt, altădată vijelios, care acum dă lumină şi căldură şi
este cuminte cu urbea noastră.
Aici, de mai bine de 7-8 secole sau cu certitudine de o jumătate de mileniu (1503-2005),
ierarhi cu duh bisericesc răspândesc cuvântul lui Dumnezeu în vorbire şi scris, cu timp şi fără timp.
Când a apărut minunea tiparului, ei au fost printre primii care l-au folosit deplin. Marele Nicolae
Iorga, privind la bogăţia de cărţi izvodită din această cetate a culturii româneşti, a numit străvechiul
nostru oraş «Capitala tipografiei».
Biblioteca orăşenească, astăzi judeţeană, cu toate peregrinările ei până şi-a găsit definitiv locul
de aşezare, a avut şi are o activitate demnă de remarcat. Pe lângă lansarea de multe cărţi valoroase,
ea este la îndemâna tinerilor din licee şi studenţilor de la facultăţile orăşeneşti.
La această aniversare de 55 de ani, Noi binecuvântăm fructuoasa ei activitate şi îi urăm drum
continuu.”
Gherasim,
Episcopul Râmnicului
*
„Biblioteca judeţeană râmniceană aniversează 55 de ani de activitate neîntreruptă. Nu-mi mai
amintesc precis care i-au fost începuturile, dar am urmărit evoluţia ei din ultimii 20 de ani, care s-a
caracterizat prin lupte eroice pentru supravieţuire, în prima parte, şi în eforturi mari şi susţinute
pentru ridicarea unui local propriu, în a doua decadă.
A ieşit învingătoare din amândouă confruntările. Îmi aduc aminte de vremea când colecţiile,
destul de numeroase, de altfel, erau înghesuite într-o clădire meschină, în care regretatul director
Creangă se străduia să pună bazele activităţii specifice şi să salveze aparenţele prin organizarea unor
manifestări culturale.
Am conferenţiat şi eu în sălile improprii, făcându-l cunoscut publicului pe ocrotitorul vieţii
mele, Antim Ivireanul, astăzi protectorul urbei şi cel care poartă numele frumoasei biblioteci
aniversate. Şi se cuvine această cinstire, căci este unicul cap văzut al bisericii noastre, care a avut
bibliotecă în vechime şi a fondat bibliotecă pe lângă ctitoria sa bucureşteană.
Îl felicit pe colegul meu de profesie, domnul director Lazăr, cu prilejul acestei aniversări şi-l
asigur de tot sprijinul şi afecţiunea Bibliotecii Academiei Române. La mulţi ani!”
Prof. Gabriel Ştrempel
Membru de onoare al Academiei Române
Director general al Bibliotecii Academiei Române
*
„Dintre toate meşteşugurile pe care le deprinsese, aşezatul literelor şi imprimarea cărţilor i-au
fost, categoric, lui Antim cel mai aproape de suflet. Şi-a presărat drumurile vieţii în Ţara
Românească cu tipografii meşterite de el – la Snagov, la Bucureşti, la Râmnic, la Târgovişte. În
Aşezământul, pe care l-a scris în 1713, pentru ctitoria şi cu hramul Tuturor Sfinţilor, Antim
Ivireanul a lăsat «cu blestem» ca, în mănăstirea înălţată de el în Bucureşti, lucrul tipograficesc să nu

111
contenească. Meşterii aveau datoria să transmită ucenicilor meseria plină de nobleţe a facerii
cărţilor.
Vine apoi la rând păstrarea cărţilor, conservarea şi cercetarea lor, punerea lor la îndemâna celor
ce vor să le afle tainele. Este aceasta misiunea bibliotecilor şi a bibliotecarilor şi spun, cu bucurie în
suflet, că Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» din Râmnicu-Vâlcea (aşezare unde cartea şi actul
de cultură au sprijinitori neobosiţi şi sunt preţuite) îşi împlineşte această datorie. Apără şi pune la
dispoziţia cititorilor lucrul pe care patronul ei a pus cel mai mare preţ. În împrejurări nu totdeauna
prielnice, dar cu o devoţiune absolută, plină de nobleţe.”
Prof. univ. Dan Horia Mazilu
Membru corespondent al Academiei Române

*
„La împlinirea a 55 de ani de existenţă neîntreruptă (nu numai ca timp curgător, ci, mai ales, ca
flux activ), Biblioteca Judeţeană Vâlcea, care poartă acum numele primului mare cărturar care a
revelat vocaţia culturală a Râmnicului – Antim Ivireanul –, funcţionează într-o casă nouă, proprie.
Nici nu se putea concepe un gest mai semnificativ şi mai durabil din partea comunităţii, decât
acela de a dărui o Casă a Cărţii oraşului care poartă nobila demnitate de a fi fost, în veacul de
mijloc, «capitala tipografilor»...
Este, înainte de toate o răsplată a credinţei întru lumina cărţii şi a trudei neostoite pentru
sporirea ei – a zecilor, poate a sutelor de bibliotecari care, în frunte cu directorii instituţiei de la
întemeietor şi până la cel actual (Eugen Ciorăscu, Ion Popa, Gavrilă Popa, Ioan St. Lazăr, Maria
Tureac, Marian Creangă, Dumitru Lazăr), au vegheat ca ideea de carte să rămână, în această vatră a
slovei roditoare, mereu vie, în pofida avatarurilor cu care s-a confruntat biblioteca vâlceană în
această peste jumătate de veac, în care zecile şi sutele de mii de cărţi au fost mutate, de mai multe
ori, în funcţie de capriciile administraţiei locale (…).
Este, apoi, o biruinţă a oamenilor de cultură ai Vâlcii, care s-au ostenit timp de mai bine de o
jumătate de veac, indiferent de regimul aflat la putere, să investească timp, efort şi suflet pentru a
afirma, prin valori perene, identitatea şi personalitatea culturală a Vâlcii în spaţiul spiritual naţional.
Ei, oamenii de cultură au izbutit, prin travaliul lor creator, să convingă Puterea că, alături de atâtea
somptuoase şi sfidătoare palate ale bancherilor şi finanţiştilor atotputernici, Vâlcea merita şi un
palat al cărţii şi că vocaţia, zestrea şi forţa creatoare a Râmnicului merită multe alte palate ale
culturii – al teatrului, al muzicii, al artelor plastice ...”

Prof. dr. Gheorghe Deaconu

*
„Primele instituţii culturale cu care am luat contact la venirea mea la Râmnicu-Vâlcea au fost
bibliotecile. Eram elev în clasa a V-a gimnazială şi, hotărât să nu-mi stric postura de premiant cu
care plecasem de la ţară, am urmat imediat recomandarea dirigintei mele, profesoara de limba şi
literatura română Carmen Farcaş, şi m-am înscris la biblioteca şcolii. Era biblioteca unui renumit
liceu, găzduită de o sală uriaşă cu pereţii «tapetaţi» cu dulapuri pline până la refuz cu mii de cărţi şi
reviste, iar în mijloc cu mese de lectură. Am fost copleşit, pentru că biblioteca şcolii mele
comunale, pe care o frecventasem încă de prin clasa a II-a, nu avea decât un mic dulăpior cu câteva
sute de cărţulii pe care le devorasem până la una. Următorul pas a fost înscrierea la Biblioteca
publică a oraşului. Aceasta se afla la Casa de Cultură, actualul Palat de Justiţie, dispusă în mai
multe săli înalte, la parter. Când am văzut şirurile lungi de rafturi cu cărţi, urcate până în tavan şi
şerpuind ca un labirint, m-am înfricoşat: «Când puteam eu să le citesc pe toate?!» Văzându-mă
dezorientat, o doamnă bibliotecară mignonă şi drăguţă m-a luat de mână şi m-a aşezat pe un scaun
în faţa unui birou. Mi-a cerut carnetul de elev, m-a întrebat cum mă cheamă, de unde vin (a simţit,
probabil, că nu sunt din oraş) şi ce aş dori să citesc. I-am răspuns cu vocea gâtuită de emoţie, iar ea
112
mi-a explicat că nu puteam împrumuta cărţi pentru acasă decât dacă aduceam buletinul gazdei, eu
fiind încă minor. Aşa se face că primul meu permis de intrare la o bibliotecă este pe numele... Ana
Cernea. Acel prim permis de cititor îl păstrez şi acum, după patruzeci de ani, şi îl consider
«Permisul meu de intrare în Rai». El mi-a deschis porţile către mirificul şi imprevizibilul Tărâm al
Cunoaşterii, cu toate bucuriile şi capcanele sale. Deşi, în timp, mi-am alcătuit o bibliotecă personală
consistentă, nu am renunţat niciodată la frecventarea bibliotecilor publice, care au posibilităţi de
achiziţionare şi stocare a cărţilor mult mai mari decât poate avea un singur om. În plus, atunci când
au bibliotecari inimoşi, aceste lăcaşuri de cultură pot deveni gazda unor activităţi literare şi artistice
de prestanţă, care să atragă un public cât mai larg. (…)
Pentru toţi slujitorii Bibliotecii, de ieri şi de azi, un gând înălţător la Aniversară!”

Constantin Poenaru
Jurist, Curtea Constituţională a României

„Prin Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul», strălucitele tradiţii cărturăreşti ale Vâlcei se
regăsesc într-o nouă substanţă modernă. Una instituţionalizată, cu adresabilitate spre marile
categorii de utilizatori, care nu au încetat nici un moment să descopere în cultura scrisă calea cea
mai directă, mai profundă, spre eterna lumină a cunoaşterii. Într-o haină nouă, pe măsura aspiraţiilor
cetăţenilor urbei, Biblioteca Judeţeană se află, la jubileul celor 55 de ani, într-o vârstă a maturităţii,
încărcată deopotrivă de succese, dar şi de mari responsabilităţi, pe care oamenii ce-o slujesc cu
devotament înţeleg să le aducă acolo unde o cere timpul nostru. Avem mare încredere că, aşa cum
aţi ştiut să ctitoriţi până acum în suflete, veţi duce mai departe, cu aceeaşi dăruire şi profesionalism,
misiunea încredinţată de luminători ai celor de azi şi ai celor de mâine.”
Emil Vasilescu
Redactor-şef, revista „Biblioteca”

*
„Prin cunoaştere, omul transformă conştient natura, se integrează creator în societate şi se
domină pe sine. Pe parcursul evoluţiei sale, omenirea a acumulat o bogată experienţă de viaţă,
verificată în practică, pe care a condensat-o în simboluri, noţiuni, categorii, legi, concepţii, judecăţi
de valoare, teorii etc., numite cunoştinţe, conservate si transmise prin codul limbii. Deşi, copilul se
naşte cu posibilităţi virtuale nelimitate de asimilare a cunoştinţelor şi de învăţare, dacă n-ar avea
şansa de a prelua cunoştinţele esenţializate descoperite de generaţiile anterioare şi condensate în
codul limbii – mai ales sub formă scrisă – n-ar putea nici să reproducă procesele de producţie şi
relaţiile sociale, nicidecum să le dezvolte sau să le perfecţioneze. (…)
Tezaurul scris şi depozitat în biblioteci este cel mai productiv, pentru că se adresează tuturor
generaţiilor şi fără limite cifrice ale beneficiarilor. Bibliotecile, în general, şi Biblioteca Judeţeană
«Antim Ivireanul», în special, n-au fost şi nu sunt numai un depozit de carte. Prin competenţa şi
starea activă a cărturarilor care o servesc, Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» este un organism
viu, un centru de putere cultural-ştiinţific şi artistic. Prin hărnicia şi prestigiul lucrătorilor, prin
formele de activitate organizate de către ei, entuziasmează cititorii, declanşează setea de cunoaştere,
mobilizează şi reunesc intelectuali de toate competenţele, informează şi formează tinerii,
organizându-se reuniuni ştiinţifice de interes naţional şi internaţional, dezbateri şi schimburi de
experienţă, lansări de carte etc. Fericit este poporul care poate beneficia de acest spectru cultural!
Vâlcenii au acest noroc.
Cu ocazia împlinirii preatinerei vârste de 55 de ani (noiembrie 1950) de la înfiinţare, urăm
stimabililor truditori ai Bibliotecii Judeţene «Antim Ivireanul» şi conducerii acesteia noi succese în
nobila activitate pe care o desfăşoară!
Cu aleasă preţuire,”
113
 Prof. univ. dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti,
Preşedintele Forumului Cultural al Râmnicului

*
Fiore di Virtú

„De două ori fericită instituţia lecturii publice din Râmnicu-Vâlcea – Biblioteca Judeţeană
«Antim Ivireanul». Mai întâi, pentru numele ilustru pe care îl poartă – Antim Ivireanul, mitropolit şi
iubitor de neam, tipograf iscusit şi strălucit cărturar. Mai apoi, prin noua ctitorie în care s-a aşezat
jertfa de iubire a vâlcenilor şi a directorului ei – prof. Dumitru Lazăr.
Privind elegantul Templu al Cărţii, mă gândesc cât de potrivit ar fi să se adauge pe
frontispiciul Bibliotecii un înscris inspirat din opera mitropolitului Antim – «Fiore di Virtú –
Floarea darurilor». Suprapunere miraculoasă de Idee şi Cuvânt ziditor.”

Onuc Nemeş-Vintilă
Directorul Bibliotecii “Astra” Sibiu

*
„Spor de înţelepciune! Spiritul lui Antim nu se îndepărtase când biblioteca ne aduna, ne creştea,
între Anton Pann şi Gib Mihăescu, Valeriu Anania şi Constantin Mateescu, Doru Moţoc şi Felix
Sima. Monografia laică a Sf. Antim s-a iscălit la mai multe mâini tot de bibliotecari - de la
Academie, Gabriel Ştrempel, de la Râmnic, Ioan St. Lazăr. Marian Creangă, zidit în noua
construcţie, a avut cultul bibliotecii - avatar al lui Antim. Când am fost numit, în anul 2005,
Cetăţean de Onoare al oraşului Râmnicu-Vâlcea, m-am simţit cu adevărat «cetăţean» al Bibliotecii
Judeţene «Antim Ivireanul».
Să ne dorim împreună cu biblioteca, la 55 de ani, spor de înţelepciune şi numai succese!”
Dr. George Anca,
Director general al Bibliotecii Pedagogice
Naţionale „I. C. Petrescu”, Bucureşti
*
.

Henri COANDĂ - Râmnicul, loc bun pentru citit

„Revederea Călimăneştiului, a Văii Oltului, bătrânul meu prieten milenar, m-a înduioşat de-a
dreptul; copil fiind, ascultam poveşti despre Oltul care-şi aducea apele de sus, din alte locuri
româneşti şi noţiunea, ţesută în anii de şcoală primară, a dăinuit de câte ori se pomenea de Ţara
Românească şi de râul Olt. Ei, bine, acum am retrăit, pe viu, toate aceste imagini pe care viaţa m-a
lămurit să le trăiesc aievea, să desluşesc că într-adevăr Oltul îşi aduce apele de acolo, de sus, din
Ţara Românească, care e una şi mare prin frumuseţea ei, prin bogăţia ei, prin hărnicia şi iscusinţa
fiilor ei.
Râmnicu-Vâlcea, acelaşi oraş curat, liniştit, asemănător multor oraşe din Franţa, loc bun pentru
citit, mi-a păstrat aceleaşi amintiri ale unei copilării în care tatăl meu îmi povestea despre aşezări,
despre oameni, despre faptele lor, acum şaptezeci de ani.”

Secera şi ciocanul, 12 iulie 1967

*
George SBÂRCEA – Însemnări duminicale . Biblioteca

114
 „Citesc ziarele şi nu-mi scapă nici o ştire despre Vâlcea şi vâlceni. Cu câtă satisfacţie am aflat,
de pildă, că în expoziţia foarte frecventată din capitala judeţului, de cărţi vechi şi rare, se află
tipărituri de mare valoare, ca «Istoria Constantinopolului», tipărită la Paris, sau ca «Antologhionul»
tipărit, acum două veacuri şi jumătate, chiar în Râmnicu-Vâlcea! (…)
Că în Râmnicu-Vâlcea cărţile acestea rare au supravieţuit atâtor evenimente schimbătoare, este
o dovadă că acolo au fost oameni care ştiau câtă importanţă au ştiinţa, arta, informaţia despre lumea
largă şi întâmplările ei. Numai că oamenii aceştia erau, se-nţelege, puţini la număr, îi putem socoti
nişte aleşi ai sorţii, o dată ce cartea era scumpă, pentru că fie se aducea de departe, pe vremea când
marfa aceasta nobilă călătorea în căruţă, în cel mai bun caz cu poştalionul, fie se tipărea la noi în
număr mic, încât încăpea doar pe puţine mâini. Dar, chiar aşa, exista un sâmbure de lumină, care
radia în jur idei, aspiraţii, sugestii de viaţă mai bună, de judecăţi mai limpezi, de fapte mai umane.
Ce n-ar fi dat, acum un secol sau două, tinerii ahtiaţi de cunoştinţe şi de progres prin învăţătură să
aibă astfel de cărţi şi de tipărituri, dar era cu neputinţă să ajungă la ele, într-o vreme când
bibliotecile din ţară se puteau număra pe degete şi nici ele nu erau pentru toată lumea!
Azi, însă, ele sunt ale tuturor, acesta-i gândul pe care-l iscă ştirea despre expoziţia «foarte
vizitată» de la Râmnicu-Vâlcea. Înseamnă că interesul pentru carte a sporit nebănuit, şi nu numai
pentru cele cuprinse în ea, ci şi pentru carte ca obiect vehiculator al culturii. (…)
Dacă am urmări strâns pe cei ce citesc şi se interesează de tot ce oferă cartea, am constata un
spor nebănuit al personalităţii lor, o conştiinţă cetăţenească tot mai fermă, surâsul care înfloreşte pe
faţa omului obişnuit cu lectura.
Or, surâsul acesta se ia, curând, şi pe suflet, iar omul devine mai bun şi mai puternic, fiindcă,
datorită cărţilor pe care le citeşte, prind să vuiască într-însul ecourile lumii, ideile oamenilor,
suferinţele şi bucuriile lor.”
Orizont, V, nr. 990, 9 ianuarie 1972, p. 1.
O clepsidră preafrumoasă

Sfetnicii, cu manuscrise, Peste dealuri trece slova

Luminate cărţi de vise, Până dincolo-n Moldova
Intră-n Ţara Românească Tipărită-n foi de nuc
Şi-n Cazania Cerească Şi pe aripă de cuc

Să ne facă drepte stihuri, Biblii în Biblioteci

Catehisme, Octoihuri, Rămânând, să poţi să treci,
Să mai odihnim din oase Ca pe-o punte peste ape,
Sub ceaslovul ce rămase... Din chilie să se-adape.

Cu Bucoavne din Psaltire De din lacrimi de părinţi,

Să te miri, să se mai mire Din Priceasne pentru Sfinţi
Şi irozii şi rapsozii, S-a înfăptuit o Casă -
Ochii minţilor din plozii O Clepsidră preafrumoasă,

Care adăstau odată Temelie nepereche

Lângă barba cea brumată Cu zapis - cerneală veche…
(Ei având, în Lexicoane, Curcubeul către Cer
Lemn de nuc pictat: icoane) E Cupola în Ether.

Cârmuirea? Din Psaltire Filigranul cel mai fin

La Vlădică şi la mire! Fie-le în Veac! Amin!
Fiindcă ei horeau odată
Peste talpa ţării toată…
115
 Poem de Felix Sima, dedicat Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, cu ocazia
inaugurării noului sediu (21 iunie 2004).

Ion PREDESCU – Biblioteca „Antim Ivireanul”

înseamnă un spaţiu al colocviului

„O percep aşa de când eram elev, în jurul anului 1967. Un spaţiu al candorii ideilor, cu figuri
hieratice, memorabile, persuasive.
Student fiind şi profesor apoi, eram invitat la simpozioanele Bibliotecii, situându-ne într-o
bibliografie autentică şi libertate totală. Descopeream preopinenţi excelenţi, oameni cu spiritul
fineţei, informaţi, formaţi şi memorabili. În preajma lor, ideea şi binele se întrupau, cu dezinvoltură
şi profesionalism. Oameni de sacrificiu, atingând uneori condiţia tragică, sublimaţi, scriind istoria în
etaje, spirituale şi monumentale.
Rareori în istoria unor locuri s-au întâmplat şi au fost structurate atâtea momente de elevaţie
intelectuală şi morală precum la Bibliotecă.”

Casa cărţii vâlcene, III, nr.6, iulie-decembrie 2005, p. 52

Carte veche românească, sec. XVII-XVIII

- catalog ilustrat -

Este o capodoperă tipografică pe care abia îndrăznesc să o ating cu vârfurile degetelor.

Felicitări alcătuitorilor ei: Aneta Bardaşu, Augustina Sanda Constantinescu, Dragoş Marinoiu
(varianta engleză a studiului introductiv) care aduc, încă de la început, „Mulţumiri domnului inginer
Constantin Boromiz, manager general al grupului de firme «Boromir» pentru susţinerea cu
generozitate a apariţiei prezentei lucrări, act de cultură reprezentativ pentru spaţiul cărturăresc al
Vâlcii”.
Cartea veche pe care o posedă, în colecţiile ei, Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" merita
un asemenea catalog care este ca un curcubeu ce îndumnezeieşte, ca un brâu al Maicii Domnului
proiectat în azur!
„Sub conducerea vlădicilor Damaschin, Chesarie, Climent, Grigorie Socoteanu şi Filaret,
tipografi şi editori râmniceni au adus la lumină un număr important de cărţi cu conţinut bisericesc şi
laic, care au circulat în tot spaţiul cultural românesc şi nu numai. Între valoroasele idei iluministe pe
care le-au răspândit reprezentanţii şcolii din Râmnic, au fost şi cele legate de apartenenţa poporului
român la spaţiul european, iar unul dintre promotorii ideii de unitate europeană, Grigorie
Râmniceanu, este cel dintâi care ridică, în istoria culturii române, problema conştiinţei comune
europene” - cităm din studiul introductiv semnat de doamna Aneta Bardaşu. „Cele mai multe din
titlurile cărţilor vechi româneşti sunt binecunoscute şi descrise din punct de vedere bibliografic,
astfel că prezentarea altor exemplare nu mai aduce, de regulă, noutăţi semnificative, ci doar spo-
rirea informaţiei cantitative. Însemnările aşternute pe filele cărţilor, din care se desprind date
privind donatorii, cumpărătorii, preţurile, viaţa cărţilor, au fost tipărite de Aneta Bardaşu în Valori
bibliofile din patrimoniul naţional, în judeţul Vâlcea. Însemnări. Autografe. Catalog (Râmnicu-
Vâlcea, Editura "Conphys", 2004, 107 p.).

116
 Pe parcursul celor 80 de pagini revedem gravuri reprezentând pe Sfânta Cuvioasa Parascheva
(Carte de învăţătură, Iaşi, 1643), Mironosiţele la Mormântul Domnului (Penticostar, Râmnic,
1743), Duminica Tuturor Sfinţilor (Antologhion, Râmnic,1766), până la Sfântul Ioan Zlatoust şi
Sfântul Vasile cel Mare din „Sfintele şi Dumnezeeştile/ Liturghii/ a celor/ dintru Sfinţii părinţilor
noştri/ Tipărit în zilele Prea Înălţatului/ Împărat al Austriei/ FRANŢISC/ Î(n)tâilea./ Cu slobozenia
Înălţatului Crăescului Gubernium a tot Ardealului./ S-au tipărit în Sibii în Tipografiia lui Ioann
Bart/ 1827”.
Felicitând încă o dată conducerea Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea pentru modul
cum a reuşit o asemenea performanţă tipografică, de nivel european, prin Editura „Conphys”, ne
retragem, cu ultimele rânduri, spre un capăt de timp, spre neuitare, într-un ... Filigran de carte
veche/ De la moara de hârtie/ Cu călugăr ce citeşte/ şi călugăr care scrie...// E pictat în tencuiala/
Dalbei noastre de chilii/ Să urmăm un fir cu Oltul/ Ce loveşte-n temelii...
Felix Sima

Mihai SPORIŞ - De ce fac donaţie de carte?

„Pentru că este nevoie de această «pâine», într-o perioadă în care devine inaccesibilă
«consumului» din cauza unor neputinţe. Spiritul trebuie şi el hrănit, altfel redevenim instrumente,
roboţi, în slujba dezvoltării economice pure ca un scop în sine.
Cartea se scrie pentru... aproapele nostru. Aproapele nostru aşteaptă «carte» când este departe
în timp, în spaţiu sau de un anumit înţeles. (…)
Dăm cartea primită prin duhul inspiraţiei, «fabricată» de ajutoare multe şi generoase, pentru ca
ea să-şi împlinească menirea de hrană vie. Noi o oferim celor care simţim că au nevoie de ea. Cartea
scrisă, din momentul când s-a pus ultimul punct, nu mai aparţine autorului. Ea trebuie lăsată –
porumbel alb, liber, deasupra apelor – să vestească pe cei doritori de veşti.
Alte cărţi, la soroace, se vor scrie din cărţile obosite şi vlăguite. Autorii trecutelor «scrisori» vor
intra în anonimatul care dă valoare. Important este întotdeauna... mesajul.
Dăm cărţi pentru că simţim nevoia să dăruim, fără a face din acest lucru un act de bravură.
Citiţi, voi, oameni, slove dăruite! Ele sunt, dintotdeauna, ale voastre!”

Casa cărţii vâlcene, Anul I, nr. 1, ianuarie - iunie 2003, p. 19.

Mircea MONU – "Facerea lumii" - Un vitraliu pentru eternitate

Meşteşugitu-s-a lucrare chibzuită

„Despre vitraliul, unic în România - şi, se pare, şi în lume! - am mai scris chiar înainte de
finalizarea lucrărilor la monumentalul edificiu al Bibliotecii Judeţene «Antim Ivireanul» Vâlcea.
Am scris atunci când văzusem doar «cioburi» din el şi o schiţă a sa: «Un vitraliu pentru
Eternitate!». Acum, când l-am văzut «pe viu», constat că nu m-am înşelat în aşteptări: într-adevăr,
vitraliul cupolei bibliotecii, numit, de autorul său, Gheorghe Dican, preşedintele Filialei Vâlcea a
Uniunii Artiştilor Plastici, «Facerea lumii», este, prin datele sale artistice şi tehnice, o operă menită
să înfrunte timpul, deci o Capodoperă!
Nu se putea o mai inspirată temă a vitraliului realizat într-o ţară supranumită «Grădina Maicii
Domnului», pentru o instituţie care îl are ca patron spiritual pe Sfântul Martir Antim Ivireanul, fost
episcop al Râmnicului şi mitropolit al Ţării Româneşti!
Pe verticală, vitraliul este format din 24 de triunghiuri curbilinii, iar pe orizontală - din 7
sectoare sferice (module), semnificaţia numerelor fiind lesne de înţeles. Primele două module, din
117
vârful cupolei, reprezintă Soarele. Al treilea modul reprezintă Cerul. Următorul semnifică lumea
aştrilor, cele 24 de corpuri cereşti fiind sugerate într-o manieră artistică implicită, nicidecum sub o
formă clasică. În al cincilea modul, artistul a redat «despărţirea apelor de sus - de cele de jos» şi a
«apelor de uscat», după cum stă scris în Sfânta Scriptură - Biblia - Cartea Cărţilor.
Dacă, după Biblie, «La început a fost Cuvântul...», apoi, oamenii au inventat scrisul, pentru a
putea transmite cuvântul şi altfel decât oral - la distanţă, în spaţiu şi timp. Au existat şi există
felurite moduri de scriere, iar unii savanţi susţin că modul descoperit la Tărtăria, în ţara noastră, ar fi
cel mai vechi din lume...
Din motive de simetrie geometrică, dar şi din motive de sugestivitate, cumulată cu forţa de
expresivitate plastică, autorul lucrării, executată în atelierul propriu, s-a oprit la 12 dintre ele, redate
cu meşteşug în 12 elipse situate pe ultimele două module ale cupolei, fiecare compus din patru
trapeze curbilinii.
Prin dimensiunile sale, 148 mp, vitraliul este demn de Cartea Recordurilor, dar i s-a răspuns
artistului că «nu există termen de comparaţie în lume pentru acest tip de vitraliu». Iată, aşadar, că
Râmnicul are o operă unică în lume!
Propunem ca pe cei doi stâlpi ai «Scării de onoare», aflată sub cupolă, să existe câte o
«pisanie» cu datele artistice şi tehnice ale acestei capodopere, care ar trebui să fie inclusă în
circuitul turistic judeţean şi naţional, fără să ne temem că Biblioteca va avea mai mulţi vizitatori
decât cititori!
Bravo, Gigi Dican, lăsatu-ne-ai semn în Eternitate!”

Monitorul de Vâlcea, Nr. 870, 28 iunie 2004, p. 9

Marin BULUGEA – Cartea-Memorie

„Fiecare rând scris cu adevăr şi cu pana înmuiată în cerneala timpului, zideşte în ani cetatea ce
înseamnă cultură, civilizaţie, biografie şi istorie a unei lumi care se poate numi, în cazul de faţă,
Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea.
Deschidem Cartea-memorie a Bibliotecii Judeţene «Antim Ivireanul» Vâlcea şi descoperim în
sufletul ei, cu o bucurie rară, semnături de prestigiu, cuvinte de laudă pentru întâmplările culturale
trăite într-o instituţie mereu în mişcare. Căci, biblioteca nu este o instituţie fără viaţă, iar cartea
intrată în memorie călătoreşte, împreună cu cititorul, omul ce-şi astâmpără setea de cunoaştere
aflându-se în lumea literelor - poveste sau ştiinţă.
Nici nu se putea un început mai bine sfinţit, o deschidere spre viitor a Cărţii-memorie, decât
acela făcut de Î.P. Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Vadului, Clujului şi Feleacului şi, înainte de
toate, strălucit fiu al Vâlcii, prozator, poet, traducător, dramaturg. Î.P.S. Bartolomeu Anania scrie în
Cartea-memorie, într-o zi simbol pentru Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea: «În ziua
Sfântului Antim Ivireanul, martir al sufletului românesc, când, aici, în străvechea cetate a Domnului
Mircea, s-a făcut întâia lansare a noii versiuni a Noului Testament, cu mulţumiri lui Dumnezeu şi
gazdelor, 27 septembrie 1993».
Peste un an, în 27 septembrie 1994, episcopul vicar al Episcopiei Râmnicului, P. S. Irineu,
nota: «27 septembrie 1994, ziua Sfântului Martir Antim Ivireanul, ne-am bucurat şi desfătat
duhovniceşte, având prezenţi în minte şi inimă pe sfinţii Brâncoveni şi pe ierarhul neuitat, Antim
românu Ivireanul.»
Mulţi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române au fost oaspeţi de onoare ai Bibliotecii noastre,
cuvântul lor dând lucrării în conştiinte, pe care o săvârşeau, mai multă greutate, un alt fel de ecou.
(…)
Şi-au lăsat, ca o pecete peste vremi şi îndemn la bine, impresiile şi o mulţime de scriitori,
printre care: Constantin Mateescu, Constantin Zărnescu, prof. univ. dr. Dan Horia Mazilu, prof.
118
univ. dr. Ştefan Cazimir, Alexandru Firescu, Constantin Mohanu, George Anca, George Ţărnea,
Grigore Vieru, George Achim, Felix Sima, dr. Ovidiu Vuia, Cornel Seciu, prof. dr. Marcel Crihană,
Constantin Mosor, Doru Moţoc, George Zarafu, Florin Saioc, George Voica, Elena Zarescu,
Nicolae Radu, prof. Vasile Rusu, preşedintele executiv al Ligii «Mihai Eminescu» - Sibiu, Tudor
Nedelcea ş.a.. (…)
Un mesaj emoţionant este semnat de un francez cu inima în România şi, mai ales, în Râmnic,
Jean Yves Conrad care, la îndemnul scriitorului Ioan Barbu, a dat viaţă cărţii Roumanie km 0, ca
pereche-replică la cartea lui loan Barbu, Franţa - km 0.
Scriitorul francez scrie, în 20 aprilie 2001: «România nu-mi aparţine, dar eu aparţin României.
După această după-amiază sufletească în cadrul Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea, eu
mă simt român încă mai mult şi vreau să ajut cititorii tineri şi mai în vârstă să descopere frumuseţea
cărţilor. Cultura este ceva care nu se poate schimba cu altceva». (…)
Îi vom numi, în continuare, pe cei aflaţi la întreţinerea vieţii cărţii, oamenii bibliotecii, care pun
înainte de toate, ca o faptă de mare însemnătate, slujirea acesteia şi pe criticii literari, specialiştii
care certifică valoarea cărţii, care au semnat între onorabilii vizitatori ai bibliotecii: acad. Gabriel
Ştrempel, directorul Bibliotecii Academiei Române, Eugen Negrici, Mircea Avram, prof. univ. dr.
Dumitru Vatamaniuc, Constantin Dănilă, Lidia Lazu, Ioan St. Lazăr, Sergiu Zagardniuc (Republica
Moldova - Glodeni), Ion Predescu, prof. dr. ing. Alexandru Măruţă, dr. A. Friecs Tersch - Viena,
prof. univ. dr. Gh. Pavelescu, Aureliu Goci.
Personalităţile cu care vom încheia şirul celor ce au lăsat cuvintele lor de suflet în Cartea de
onoare a Bibliotecii noastre nu vor fi vreodată ultimii pe care îi vom socoti prieteni apropiaţi. Ei au
dat o deosebită notă de interes şi valoare manifestărilor la care au fost prezenţi. Ne gândim la
ambasadorul Indiei la Bucureşti, Rajiv Dogra, la prof. dr. Satya Vrat Shastri, decanul Facultăţii de
Arte din Delhi (în 1970), venit la Bibliotecă şi în judeţ, în 6 octombrie 2001, împreună cu eminentul
indianolog George Anca, la Eveline Bardy, la parlamentarii Acsinte Gaspar, Anton Miţaru, Vasile
Bleotu, Nicolae Spiridon ...
Cartea de onoare, cartea cu prieteni şi cu amintiri despre cei care au trecut pragul Casei Cărţii
din Râmnicu-Vâlcea rămâne mereu deschisă sufletului celor ce devin amici pentru totdeauna ai
instituţiei noastre.
Ea este tolba noastră cu amintiri pentru viitor! Cu ea ne putem legitima celor ce vin.”

Casa Cărţii Vâlcene, An I, Nr.1, ianuarie-iunie 2003, p.14-17.

119
 Autografe din Cartea de onoare

„Felicitări pentru realizări, doresc să revin în Râmnicu-Vâlcea cât mai curând, vorbind
comunităţii universitare vâlcene, aici la Biblioteca Judeţeană.”
Mugur Isărescu, Râmnicu-Vâlcea, 23 septembrie 2009

“Vă mulţumesc pentru ospitalitate şi vă felicit pentru inspiratul dumneavoastră aport la

cultivarea României cu valori perene.”
Radu, principe al României, 25 iulie 2009

“Cu multă bucurie împărtăşim dragostea de carte împreună cu cititorii Bibliotecii Judeţene
«Antim Ivireanul» din Râmnicu-Vâlcea. În momente tulburi, cultura, care învinge fără să lase în
urmă învinşi şi care cucereşte fără să umilească, este ţărmul izbăvirii”.
Varujan Vosganian, 1 octombrie 2010

“Ne-am simţit minunat… Vă dorim numai bine şi frumos în viaţa dumneavoastră, iar Bunul
Dumnezeu să vă dea energie pentru a putea organiza şi în viitor asemenea manifestări de suflet.”
Studioul de muzică veche (Georgeta Stoleriu, Anca Iarosevici,
Verona Maier, Robert Dumitrescu), 3 octombrie 2008

“O bucurie recitalul pe care l-am susţinut în această seară sub vitraliile Bibliotecii Judeţene
«Antim Ivireanul». Generozitate, căldură, sinceritate alături de un public iubitor de muzică şi
frumos”.
Violonista Luiza-Maria Drăghici

“Vin de fiecare dată cu drag să cânt în luminoasa şi eleganta bibliotecă «Antim Ivireanul».
Iubesc frumuseţea sunetului pianului Bechstein, publicul receptiv şi călduros şi amabilitatea
personalului bibliotecii.
Vă mulţumesc tuturor!”
Prof. univ. dr. Inna Oncescu - pianist

“A fi onorat de cultura română este un lucru foarte rar astăzi într-o lume desfigurată, dar iată că
Dumnezeu ne-a dat nişte insule unde ca pe o Arcă a lui Noe s-a refugiat simţirea şi inteligenţa
acestui neam. Aici am găsit această insulă.
Vă mulţumesc!”
Dan Puric

„Un bâtiment magnifique, un vitrail dont nous avons entendu parler dans notre Bretagne.
Merci pour cet accueil chaleureux et enthousiaste et en français!”
Famille David Vermet

„Mulţumesc pentru ospitalitate în această casă a cărţii din Râmnic. Lansarea unui volum aici,
întâlnirea cu elita intelectuală şi cu cititorii oferă cea mai bună ocazie de a împărtăşi speranţa şi
proiectele pentru viitor.
Cu preţuire,”
Adrian Năstase, 11 februarie 2011

120
 Nava amiral a culturii vâlcene
 
Destinul a vrut să am privilegiul de a mă naşte şi de a copilări într-o casă cu bibliotecă. Părinţii
mei, învăţători de ţară, de orientare haretiană, socotindu-se, adică, apostoli ai culturii, luminători ai
conştiinţei semenilor, ştiau lecţia simplă că pentru a-i lumina pe alţii trebuie mai întâi să te luminezi
pe tine însuţi. Şi de unde să iei acea lumină, pe care să o împarţi, generos, şi altora, dacă nu din
corola de lumini a cărţilor? Aşa se face că, în casa noastră modestă de la Câineni, cărţile ocupau un
loc privilegiat. Conceptul de bibliotecă a fost, deci, pentru mine, încă de la început, unul cât se
poate de firesc, o realitate aflată în ordinea elementară a lucrurilor. Mai ales că, pe măsură ce
creşteam şi primeam cărţi în dar, ajunsesem să-mi alcătuiesc propria bibliotecă, însumând la început
câteva zeci de volume, dar căpătând consistenţă pe măsura trecerii anilor şi a creşterii apetitului
meu pentru lectură. Cu timpul am ajuns însă să înţeleg că nu voi putea avea niciodată în biblioteca
personală toate cărţile pe care mi le-aş dori. Dar că asta nu înseamnă că totul e pierdut, pentru că
unele cărţi mi le pot procura de la o instituţie menită să vină în întâmpinarea interesului pentru
lectură a celor ca mine. Adică de la o bibliotecă publică.
Când ne-am mutat la Râmnicu-Vâlcea, trecusem în clasa a cincea. Eram deja un cititor înrăit,
gata să sacrific orice pentru o oră tihnită de lectură. Am început să împrumut cărţi mai întâi de la
biblioteca Liceului “Lahovari”, apoi de la biblioteca "mare" a oraşului. În curând am devenit unul
"de-al casei", cum se spune, ceea ce presupunea unele avantaje deloc neglijabile: mi se împrumutau
"pe sub mână " cărţi din "fondul special", interzise de cenzura timpului, iar uneori - dovadă de
supremă încredere! - primeam, pentru o noapte, chiar exemplare unice, purtând ştampila "Nu se
împrumută", pe care le restituiam conştiincios a doua zi, la prima oră. Când instituţia a devenit
"judeţeană", deschizând şi o secţie de periodice, poposeam deseori acolo, cercetând diverse
publicaţii care mă interesau. În felul ăsta, biblioteca a devenit a doua mea casă. O casă, aş putea
spune, "umblătoare", pentru că, de-a lungul anilor, a funcţionat în mai multe sedii. Dar indiferent de
asta, ea a rămas o constantă, o permanenţă  nu doar a vieţii mele, ci a existenţei a zeci de mii de
cititori.
Acum biblioteca dispune de un sediu funcţional, oferind utilizatorilor spaţii generoase, nu
numai pentru lectură şi împrumut, ci şi pentru  audiţii muzicale, proiecţii video, diverse reuniuni
culturale, lansări de carte, spectacole, concerte care reunesc un public divers, numeros şi exigent.
Toate acestea, dublate de un proces complex de modernizare, care a presupus atât efortul de
reorganizare internă, cât şi informatizarea şi digitalizarea, au făcut din Biblioteca Judeţeană "Antim
Ivireanul" o instituţie de elită, care poate fi considerată, fără teama de a greşi, "nava amiral" a
culturii vâlcene. O instituţie care a parcurs paşi importanţi pe drumul viitorului, pe drumul integrării
europene, rămânând credincioasă principiului că însăşi raţiunea ei de a exista este aceea de a se
pune mereu în slujba comunităţii, în slujba idealurilor acesteia de dezvoltare socială, morală şi
spirituală. O misiune dificilă, pe care şi-a asumat-o şi de care se achită cu brio. Ce i-am putea dori?
Vivat, crescat, floreat!   
 
                                                                Doru Moţoc

121
 Bibliografie selectivă

Volume:

Angelescu, Nicu. Memoriile unui om obscur, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Adrianso”, 2005.

Baciu, Ştefan. Mira, Bucureşti, Editura „Albatros”, 1998.
*** Cartea şi lectura la Pontul Euxin. 75 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Judeţene
„Ioan N. Roman” Constanţa, Constanţa, 2006.
Cârstea, Gheorghe; Constantinescu, Dorel. Vâlcea. Monografie. Bucureşti, Editura "Sport -
Turism", 1980.
Cîrstea, Constantin; Căpătaru, Doru. Comori de spiritualitate ale Râmnicului. Istoria
Bisericii „Toţi Sfinţii” din Râmnicu-Vâlcea. Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2007.
Delavrancea, Cella. O vară ciudată, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975.
Dima-Drăgan, Corneliu. Ex libris. Bibliologie şi bibliofilie, Bucureşti, Editura Litera, 1973.
Drăgoiescu, Petre. Râmnicu Vâlcii, Craiova, Editura Ramuri, 1944.
*** Enciclopedia Judeţului Vâlcea. vol I, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2010.
Gherghina, Titi Mihai. Imagini cu parfum de epocă din Râmnicu Vâlcii sec. XIX – XX.
Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2003.
Grigore, Constantin. Râmnicul Vâlcii. Monografie. Ghid. 1944. Râmnicu-Vâlcea, Editura
Primăriei Oraşului Râmnicu Vâlcii, 1944.
Marinoiu, Costea. Istoria cărţii vâlcene sec. XVII - XVIII, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1981.
Mironescu, Atanasie. Sfânta Episcopie a Eparhiei Râmnicului Noul Severin, în trecut şi
acum, Bucureşti, Tipografia „Gutenberg”, 1906.
Oane, Sorin. Istoria judeţului Vâlcea. 1948 - 1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Conphys, 2007.
Petroşanu, Dragoş P. Sfântul Grigorie Decapolitul din Mănăstirea Bistriţa - Vâlcea şi alte
studii din istorie, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008.
Popescu - Cilieni, I. Biserici, târguri şi sate, Craiova, Editura Ramuri, 1941.
*** Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul- ocrotitor spiritual, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 1999.
Soare, Ion; Bardaşu, Aneta. Lumina cărţii la Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
2001.
Tamaş, Corneliu. Istoria oraşului Râmnicu-Vâlcea. Râmnicu-Vâlcea, Editura Antim
Ivireanul, 1994.
Tamaş, Corneliu. Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
2006.
Tamaş, Corneliu; Burduază, Vasile. Şcoala cu ceas, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
1998.
P.S. Episcop Vartolomeu. Anuar pe anii 1921-1925, Bucureşti, Tipografiile române unite,
1925.
Voiculescu, Mihail. Colegiul Naţional „Al. Lahovari” Râmnicu-Vâlcea. 110 ani (1891-
2001), Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, s.n., s.a.
Periodice:
Buridava, nr. 2, 1976; nr. 3, 1979.
Casa Cărţii Vâlcene, An I, nr.1 (ianuarie-iunie 2003), nr. 2 (iulie-decembrie 2003); Anul II,
nr. 3 (ianuarie-iunie 2004), nr. 4 (iulie-decembrie 2004).
122
 Orizont, Anul III, nr. 380 (20 iunie 1970).
Studii vâlcene, Serie nouă. nr. I (VIII), 2004, nr. IV (XI), 2008.

CUPRINS

Ion CÎLEA - Carte frumoasă cinste celui care te iubeşte!............................................................. p. 5

Augustina -Sanda CONSTANTINESCU – Argument.………………………............................. p. 7
Repere istorice…………………………………………………………………........................... p. 8
Apariţia primelor biblioteci pe teritoriul judeţului Vâlcea.……………………........................... p. 9
Istoricul Bibliotecii Judeţene Vâlcea în documente…………………………………………….. p. 23
Din cronica zidirii noului sediu al Bibliotecii Judeţene Vâlcea…………………........................ p. 28
Directorii Bibliotecii Judeţene Vâlcea de-a lungul timpului.………………................................ p. 37
Biblioteca în prezent – organizare şi servicii oferite utilizatorilor………………........................ p. 90
Lucrări apărute sub egida bibliotecii…....................................................................................... p. 102
Valori din patrimoniul cultural naţional aflate în colecţiile Bibliotecii Judeţene Vâlcea…....... p. 105
Volume cu autograf………………………………………………………………………….… p. 109
Rânduri despre biblioteca vâlceană…………………………………………............................. p. 111
Autografe din Cartea de onoare………………………………………..…………………....… p. 120
Bibliografie selectivă…………………………………………………………………………... p. 122
Anexe…………………………………………………………………………………………... p. 124

123
Daniela Rădulescu Ioana Mazilu-Manolescu Maria Barbu
bibliotecar bibliotecar bibliotecar Rozvita Cosac
bibliotecar Irina Grigore Elena Gogoaşe Maria Jivan Magdalena Văduva Ionela Plăviţu
bibliotecar bibliotecar bibliotecar bibliotecar bibliotecar

Georgiana Cheran Iuliana Dragomir Constantin Giurcă Bogdan Mărăndici Vasile Cârstea Mariana Zanfir Cristina Badea Mihaela Radi
Camelia Enache bibliotecar secretară conducător auto inspector contabil bibliotecar bibliotecar bibliotecar
bibliotecar

Daniela Brănescu
bibliotecar
Ecaterina Constantin
bibliotecar

Marinela Creangă Sanda Constantinescu

Loredana Ionescu Valentin Smedescu

Şef serviciu Biblioteca tradiţională

Director Director adjunct economic Şef
serviciu Marketing- Dezvoltare

Floarea Ghiţă Alina Nicola

bibliotecar bibliotecar

124
Maria Ciobanu Valentin Şchiopu Adriana Edu Ioana Pârnuţă Emilia Smedescu
bibliotecar bibliotecar bibliotecar bibliotecar bibliotecar
Dragoş Marinoiu Bogdan Dobre Cristiana Tănăsoiu Veronica Călineanu
bibliotecar bibliotecar bibliotecar bibliotecar

Rodica Fieraru Daniela Dobre Daniela Bădârcea

bibliotecar bibliotecar operator xerox Carmen Spiegel Nicol Vlădescu Petre Toma
analist-programator analist-programator restaurator Zenovia Zamfir Dumitru Mihalcea
conservator referent
Irina Comănescu
Cristiana Olteanu bibliotecar
Corina Bedreagă
bibliotecar
bibliotecar Felix Sima
Elisabeta Pearcu
Adriana Croce-Cismaru
bibliotecar bibliotecar
Mirela Brucăr bibliotecar
bibliotecar Vasilica Barbu
bibliotecar

125
Alina Matica
bibliotecar Elena Cioienaru Lucia Ciubucă Gheorghiţa Popescu Mioara Deaconu Daniela Vilău Aneta Manea
bibliotecar bibliotecar bibliotecar bibliotecar bibliotecar Maria Cărpiniş administrator
bibliotecar

Elena Dumitrescu
Elena Ispir îngrijitor
îngrijitor Petruţa Lăzăroiu Elena Rentea
îngrijitor îngrijitor Georgeta Bumbuianu
Mihai Rentea îngrijitor
muncitor policalificat

126