Relaţii interpersonale

Autor: Silvana Matei, Centrul de Reeducare Buziaş

1
 Programul Adolescentul şi anturajul său

„Adolescenţa nu este doar o perioadă a vieţii, ci şi singura perioadă când putem vorbi despre
viaţă, în sensul complet al cuvântului”
(Michel Huoellebecq)

Justificare

Adolescenţa reprezintă perioada dintre copilărie şi maturitate, perioada curiozităţii şi a

explorării. Adolescenţa este reprezentată de o serie de noi gânduri, simţuri, relaţii. În această
perioadă esenţială a vieţii, adolescentul îşi doreşte independenţa, doreşte să îşi afirme
personalitatea, identitatea.
Vârsta adolescenţei este caracterizată prin apartenenţa la grup.
Atracţia către grupul de prieteni, provine atât din nevoia de identificare a
adolescentului cu o colectivitate care îi oferă identitate şi poziţii recunoscute, cât şi din
trebuinţa lui presantă de a căuta rezolvări unor probleme comune de viaţă, diferite de cele
oferite de adulţi.
Grupul îi conferă, în acelaşi timp, adolescentului accesul la o serie de informaţii
considerate tabu de familie sau şcoală, cum sunt cele legate de sexualitate, droguri.
Prin intermediul anturajului, adolescenţii învaţă cum să evite constrângerile şi tutela
părinţilor şi chiar modalităţile de manipulare a acestora. Grupul de prieteni înlătură
ambiguitatea statutului de adolescent oferindu-i recunoaştere, identitate şi autonomie, tocmai
acele calităţi pe care le vizează orice proces de socializare adecvat.
Dacă nu este control parental, anturajul poate fi o familie paralelă, definită prin
raporturi informale, care stimulează creativitatea adolescentului.

Scop

Scopul programului este acela de a fi o resursă din punct de vedere moral, emoţional,
spiritual pentru adolescenţii aflaţi în nevoie, în scopul de a le îmbunătăţi stilul de viaţă,
situaţia şcolară, familială, imaginea de sine pentru o bună reintegrare în societate.
Stabilirea criteriilor valorice de alegere a prietenilor.

Obiective
 Promovarea unui stil de viaţă de calitate;
 Conştientizarea îmbinării armonioase, echilibrate, între viaţa de familie şi cea de
grup, evitând obstacolele care apar şi recunoscând şi înlăturând influenţele nefaste;
 Dezvoltarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă şi nediscriminare;
 Abordarea unui mod de viaţă sănătos şi evitarea factorilor nocivi ai sănătăţii;
 Conştientizarea existenţei normelor, principiilor morale, etice referitoare la
violenţa domestică şi atitudinea faţă de cei aflaţi în dificultate;
 Combaterea atitudinii violente şi a comportamentului discriminator;
 Relaţionarea adolescent-familie-comunitate.

2
 Locul de desfăşurare
Cluburi, săli de clasă etc.

Durata şi frecvenţa
12 săptămâni
1 dată/săptămână

Grupul ţintă
Programul se adresează minorilor privaţi de libertate.

Perioada de desfăşurare

Durata şi frecvenţa întâlnirilor, variază în funcţie de temele prevăzute. În medie, sunt

derulate 10 şedinţe, cu o frecvenţă de minimum o întâlnire pe săptămână cu fiecare grupă.
Programul educativ se va desfăşura o dată pe săptămână cu fiecare grupă.

Metodologia de lucru: conversaţia, lectura, jocul de rol, brainstormingul, studiul de

caz, munca individuală şi în grup, problematizarea, dezbaterea, observaţia.

Resurse

Materiale: coli de flip-chart, marker, hârtie/creioane, fişe de activitate, cretă/tablă, texte

literare selecţionate de coordonatorul programului, culegeri de texte literare, ziare şi reviste,
coli hârtie A4.
Umane: educatorul coordonator.

Evaluarea

Evaluarea continuă a programului se va realiza la sfârşitul fiecărei activităţi, prin

întrebări de verificare sau prin completarea unor fişe de muncă independentă.
Evaluarea finală va consta într-o activitate separată, în care participanţii vor reliefa
mesajul educativ transmis al unor întâmplări preluate din diferite texte, propuse de educator.

Tematica
1. Stabilirea regulilor de grup
2. Prietenii şi legea grupului – Vii cu noi, faci ca noi!
3. Familia sau anturajul? Spune NU influenţei negative!
4. Influenţa anturajului în consumul de substanţe. Nu uita: sănătatea pe primul loc!
5. Încrederea, stima de sine şi relaţiile sociale. Faţă în faţa cu tine însuţi
6. Încrederea, stima de sine şi relaţiile sociale – evaluare
7. Atitudinea pozitivă în relaţiile interpersonale
8. Viaţa între adevăr şi minciună
9. Adolescenţii mint sau se mint pe ei înşişi…?
10. Eşecul şi a doua şansă. Eşecul şi puterea lui pozitivă!
11. Organizarea timpului liber
12. Ce am reţinut?

3
 Activitatea 1

Tema: Stabilirea regulilor de grup

Durata
50 minute

Obiective
- să stabilească regulile de grup pe care urmează să le respecte pe durata întregului
program;
- să hotărască sancţiunile pe care le vor primi în cazul încălcării regulilor de grup.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – „Cine este el? Ce-l caracterizează?”

Educatorul va cere unui minor să-şi spună prenumele, însoţit de un cuvânt care să-l
caracterizeze. Apoi, acesta va alege un minor care se va prezenta la rândul lui. Jocul se va
opri când s-au prezentat toţi minorii.

A doua parte a activităţii se va centra pe stabilirea unor reguli ce urmează să fie

respectate de participanţi, pe toată durata programului. Se va pleca de la ideea că un joc nu
se poate desfăşura decât dacă are reguli bine stabilite dinainte, pe care participanţii trebuie
să le cunoască şi să le respecte.
Aceste reguli se vor nota pe o coală mare de flip-chart, care se va aşeza într-un loc
vizibil, în timpul fiecărei activităţi.
Li se va cere minorilor să stabilească regulile de grup, educatorul fiind cel care va
canaliza discuţia în direcţia dorită. Printre reguli, se vor găsi si următoarele:
- ne respectam reciproc!
- nu lipsim nemotivat!
- nu vorbim neîntrebaţi!
- nu ne jignim între noi!
- ascultăm cu atenţie, fără să comentăm părerile colegilor!
- nu înjurăm/nu vorbim urât între noi!
- nu părăsim activitatea!
- nu ne lovim!
- nu refuzăm executarea unei sarcini încredinţate de coordonatorul activităţii!
- contrazicem ideile, nu persoana!

Încheierea activităţii
Educatorul va face aprecieri cu privire la derularea activităţii: vor fi evidenţiaţi minorii
care au participat activ la aceasta şi vor fi stimulaţi cei mai puţin participativi.

4
 Anexa 1
REGULI DE GRUP

Ne respectăm reciproc!

Nu lipsim nemotivat!

Nu vorbim neîntrebaţi!

Nu ne jignim între noi!

Ascultăm cu atenţie, fără să comentăm părerile colegilor!

Nu înjurăm/nu vorbim urât între noi!

Nu părăsim activitatea!

Nu ne lovim!

Nu refuzăm executarea unei sarcini încredinţate de coordonatorul activităţii!

Contrazicem ideile, nu persoana!

5
 Anexa 2
RELATII INTERUMANE
NUME şi PRENUME........................................................ UTIL ŞI PLĂCUT!
GRUPA ...........................
DATA................................

ÎN TIMPUL PROGRAMELOR EDUCATIVE TREBUIE SĂ...

PENTRU MINE ESTE IMPORTANT...

DE CELE MAI MULTE ORI SUNT...

6
 Anexa 3
RELATII INTERUMANE -
NUME şi PRENUME..................................................
GRUPA ..........................
DATA...............................

un animal

o jucărie

DACĂ AR FI POSIBIL...... AŞ VREA SĂ FIU:

o pasăre

un anotimp

7
 Activitatea 2

Tema: Prietenii şi legea grupului – Vii cu noi, faci ca noi!

Durata
50 minute

Obiective
- să cunoască adevăratul sens al cuvântului prieten;
- să facă diferenţa între un prieten şi un amic, un coleg;
- să ştie care sunt implicaţiile integrării într-un grup;
- să înţeleagă importanţa încrederii într-o relaţie de prietenie;
- să accepte să facă parte din grupul care nu îi este nociv.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – chestionar Prietenii şi anturajul (Anexa 1)

Jocul de antrenare se va desfăşura sub forma aplicării unor chestionare de evaluare

iniţială, care nu urmăresc altceva, decât identificarea nivelului de cunoştinţe şi părerea
fiecăruia despre ceea ce înseamnă prietenia şi influenţele majore pe care le are grupul de
prieteni asupra conduitei unei persoane, în special în adolescenţă.
Fiecare dintre minori va primi câte un chestionar şi câte un instrument de scris. Timp
de cinci minute, minorii vor trebui să se gândească şi să completeze pe scurt spaţiile goale,
răspunzând astfel la întrebările care li se adresează.

Se vor purta discuţii pe marginea răspunsurilor date de către minori, implicând activ
întreaga grupă, neintrând în polemici. Se vor contrazice ideile, dacă e cazul, şi nu persoana.
Astfel, se va dezbate pe larg tema activităţii, dând şansa fiecăruia dintre minori să îşi spună
propria părere.

Ce este prietenia? Ce aştept de la un prieten?

Care este diferenţa dintre un prieten şi un coleg?
Ce ofer eu ca prieten?
Când vorbim de încredere, putem vorbi despre prietenie?
Ce îţi oferă grupul de prieteni? Ce aştepţi de la grupul tău de prieteni?
Îţi sunt într-adevăr prieteni cei care te îndeamnă la a face rău?
Ce înţelegi prin legea grupului? Ce se urmăreşte prin existenţa acesteia?
Dacă nu faci ca ceilalţi, înseamnă că nu le eşti prieten? Sau eşti laş?
Ai nevoie să faci parte dintr-un grup de prieteni? De ce?

De multe ori, adolescenţilor le este greu să refuze anumite lucruri sau ceea ce le
indică anumite persoane, din teama de a nu fi marginalizaţi de grupul de prieteni. „Vrei să fii
membru în gaşca noastră? Atunci va trebui să faci asta! Dacă nu, înseamnă că eşti un laş ori
nu eşti suficient de bun pentru noi! ”. Acestea sunt cele mai frecvente replici pe care le aud
cei ce vor să adere la un grup sau altul. Alteori, nici nu este nevoie ca presiunea socială să
se exprime atât de direct. Adolescenţii se pot simţi obligaţi să aibă anumite comportamente

8
pe care în mod normal nu le aprobă, pentru că simt că altfel nu s-ar integra în grup. Legea
grupului este oarecum una tacită şi presiunea exercitată de membrii acestuia, este foarte
puternică.

Încheierea activităţii
Se va face o evaluare generală, asupra modului în care au participat minorii la
activitate, prin întrebări adresate în mod aleatoriu, fiecăruia dintre participanţi
Aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi minorii care au participat
activ la aceasta, vor fi stimulaţi cei mai puţin participativi.

9
 Anexa 1

RELAŢII INTERPERSONALE - Prietenii şi legea grupului

NUME şi PRENUME………………………………………..
GRUPA………………….
DATA……………………

Prietenii şi anturajul

1. Ce este prietenia?

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

2. Ce înseamnă a influenţa comportamentul cuiva?

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

3. Faci întotdeauna ceea ce îţi spun prietenii, indiferent de situaţie? Justifică.

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

4. Ce oferi într-o prietenie?

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

5. Când vorbim de încredere, putem vorbi întotdeauna despre prietenie? Explică.

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

10
 ………………………………………………………………………………………………
6. Ce îţi oferă grupul de prieteni? Ce aştepţi de la grupul tău de prieteni?

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

7. Dacă prietenul tău cel mai bun încalcă legea, cum îl influenţezi pozitiv?

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

8. Ce înţelegi prin legea grupului?

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

9. Cum îţi alegi grupul de prieteni?

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

10. Cum te influenţează grupul de prieteni, în deciziile tale?

…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….……
…………………………………………………………………………………………….…

11
 Anexa 2
RELAŢII INTERUMANE - Prietenii şi legea grupului
NUME PRENUME.......................................................
GRUPA ............................
DATA................................

ÎMI AMINTESC...

...........................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

........................

12
 Anexa 3
RELAŢII INTERUMANE - Prietenii şi anturajul
NUME şi PRENUME..................................................
GRUPA .............................
DATA................................

1. MĂ AJUTĂ NECONDIŢIONAT 2. MERGE CU MINE

ORIUNDE ÎI CER

3. ÎMI SPUNE CÂND AFLĂ

VORBE URÂTE DESPRE MINE

4. FACE CE FAC ŞI EU

5. E FERICIT 6. MĂ AJUTĂ
CÂND SUNT ŞI EU DACĂ ÎL AJUT ŞI EU

ADEVĂRATUL MEU
PRIETEN
7. ÎMI DĂ ÎNTOTDEAUNA
DREPTATE, SĂ NU
MĂ SUPERE
8. PLÂNGE LA NECAZUL
MEU

9. MĂ ASCULTĂ
ŞI ÎMI DĂ SFATURI
10. MĂ TRIMITE SĂ-I
REZOLV O PROBLEMĂ,
FĂRĂ SĂ ŢINĂ CONT
DACĂ VREAU SAU NU
11. ESTE MEREU SINCER CU MINE

12. ÎMI ATRAGE ATENŢIA

CÂND GREŞESC 13. MĂ AVERTIZEAZĂ
DE PERICOLE

14. ÎMI PĂSTREAZĂ SECRETUL

15. NU MĂ VORBEŞTE DE RĂU

16. ÎMI SPUNE CE DEFECTE AM 17. ESTE INVIDIOS CÂND ÎMI

ŞI MĂ AJUTĂ SĂ LE ÎNDREPT MERGE BINE

13
 Activitatea 3

Tema: Familia sau anturajul? Spune nu influenţei negative!

Durata
50 minute

Obiective
- să aibă încredere în propriile valori, să-şi dezvolte stima de sine;
- să înveţe cum să facă faţă influenţei negative;
- să ştie să facă diferenţa între bine şi rău;
- să îşi cunoască scopul în viaţă şi să ia deciziile potrivite pentru o viaţă morală;
- să înveţe să îşi asume responsabilitatea faptelor sale.

Desfăşurarea activităţii

Discuţii de grup
Folosind imaginea prezentată în Anexa 1, educatorul iniţiază discuţii de grup, lansând
următoarele întrebări:
– Ce înţelegeţi prin anturaj?
– Poţi face faţă influenţei negative a anturajului?
– Îţi pot fi prieteni cei din cadrul grupului din care ai ales să faci parte?

Fişa de lucru – Anexa 2, Gânduri pentru familie

Rebus – Anexa 3, Între prieteni

Încheierea activităţii
Educatorul face aprecieri cu privire la derularea activităţii. Vor fi evidenţiaţi minorii care
au participat activ la activitate, iar cei mai puţin participativi vor fi stimulaţi.

14
 Anexa 1

ANTURAJUL – presiune la 10 atmosfere

Orice tânăr este supus

presiunii anturajului

- este strivit
- sau este salvat

prin presiunea
anturajului!

PRESIUNEA ANTURAJULUI

Sentimente contradictorii

“NU”-ul salvator!

Cum să spui “Nu” şi să îţi păstrezi prietenii!

15
 Anexa 2
RELAŢII INTERUMANE - Familia sau anturajul
NUME şi PRENUME..................................................
GRUPA .............................
DATA................................

....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
………………………………………………………………………….. GÂNDURI
………………………………………………………………………….. PENTRU
…………………………………………………………………….…..…FAMILIE
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………

16
 Anexa 3
RELAŢII INTERUMANE - Spune NU influenţei negative!
NUME şi PRENUME..................................................
GRUPA ...............................
DATA...................................

ÎNTRE PRIETENI

1. Doi prieteni au trecut printr-o p _ _ _ _ _ cu mulţi copaci.

2. Le-a ieşit în cale un _ r _
3. Unul dintre ei a văzut că a rămas s _ _ _ _ _
4. Ursul îl miroase pe la u _ _ _ _ _
5. S-a prefăcut că e m _ _ _
6. Ursul l-a lăsat în p _ _ _
7. Prietenul lui urcase de frică într-un copac.
Acesta l-a î _ _ _ _ _ _ o lecţie importantă.
8. Să nu călătorească cu nici un p _ _ _ _ _ _
9. Care îl părăseşte la n _ _ _ _ _

17
 Anexa 4
RELATII INTERUMANE - Spune NU influenţei negative!
NUME şi PRENUME..................................................
GRUPA ...............................
DATA...................................

ÎNTRE PRIETENI

Răzvan şi Vlad sunt colegi de clasă şi, totodată, foarte buni prieteni. Într-o zi însorită,
au ieşit la P _ _ _ _ _ _ _ pe malul unui râu. La un moment dat, le-a atras atenţia
strigătul de A _ _ _ _ _ al unei fetiţe. I _ _ _ _ _ _ _ _ _ de disperarea acestui glas,
Vlad, uitând că nu ştie să înoate, s-a aruncat în apa rece.
- Ai Î _ _ _ _ _ _ _ _ ! Te salvez eu! i se adresă Vlad, curajos.
Era chiar Mirela, colega lor de clasă. Aceasta, după ce şi-a mai revenit din sperietură,
le-a povestit pe scurt băieţilor, despre ceea ce s-a întâmplat.
Răzvan şi-a cerut I _ _ _ _ _ _ că nu a participat la salvarea Mirelei, spunând că îi
este frică de apă.
A doua zi, la ora de dirigenţie, Mirela le-a relatat colegilor şi doamnei învăţătoare,
păţania ei. În relaţia dintre oameni, este foarte importantă C _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . Astfel,
Mirela a fost sfătuită să renunţe la vechiul ei A _ _ _ _ _ _. Le-a mulţumit cu B _ _ _ _ _
_ pentru gândurile lor bune. Cei trei colegi au rămas de acum foarte buni prieteni. Între ei
există mereu Î _ _ _ _ _ _ _ _ _ , respect şi ajutor reciproc.

P
R
I
E
T
E
N
I
E

18
 Activitatea 4

Tema: Influenţa anturajului în consumul de substanţe! Tine minte: sănătatea pe primul

loc!

Durata
50 minute

Obiective
- să cunoască influenţele negative majore pe care le au substanţele
asupra sănătăţii;
- să-şi dezvolte voinţa şi motivaţia;
- să cultive spiritul de echipă şi sprijin reciproc în a spune NU drogurilor;
- să se responsabilizeze pentru o viaţă sănătoasă;
- să identifice riscul consumului de substanţe;
- să înveţe să refuze ceea ce este în detrimentul său.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – test Adevărat/Fals

Jocul de antrenare se va desfăşura sub forma aplicării unor teste de evaluare iniţială,
care îşi propun identificarea nivelului de cunoştinţe despre ceea ce înseamnă consumul de
substanţe şi influenţele majore pe care le au drogurile asupra sănătăţii unei persoane.
Fiecare dintre minori, va primi câte un test şi câte un instrument de scris. Timp de
cinci minute, minorii vor trebui să se gândească şi să aleagă un răspuns, cel care este cel
mai aproape de impresia lor cu privire la consumul de substanţe.

Discuţii de grup

Împreună cu grupa de minori, se va vorbi despre tot ceea ce înseamnă drog,

consumul şi consecinţele folosirii de substanţe, despre voinţa şi motivaţia în a face faţă
provocării, despre responsabilizarea pentru o viaţă sănătoasă. De asemenea, se va aduce în
discuţie şi influenţa majoră pe care o are anturajul în adicţia (dependenţa, obsesia) de
substanţe.
Descrierea beneficiilor imediate ale consumului de drog (senzaţii, profil în grup,
subcultură, trafic comercial etc.)
Situaţii dificile care par a fi surmontate prin consum de drog.
Ce face drogul în locul tău?
Dependenţa psihologică. Cum se transformă beneficiile în neajunsuri.

19
 Debutul consumului de alcool, tutun, droguri, jocuri interzise, activităţi cu un nivel
ridicat de adrenalină încep în special în cadrul grupurilor din care adolescenţii vor să facă
parte.
De cele mai multe ori, tentaţia de a încerca un drog, reprezintă rezultatul presiunii
anturajului. Dar, să nu uităm, că puterea stă în fiecare dintre noi. Având o viaţă sănătoasă,
care să excludă astfel de distracţii, putem fi un model pentru cei de lângă noi, prevenind
consumul de droguri.

Adevărată vorbă! Drogurile chiar schimbă tot! Îţi schimbă viaţa, îţi schimbă prietenii şi,
totodată, anturajul! Datorită anturajului, tu te apuci să faci anumite lucruri pe care, dacă erai
cu alte persoane, nu te gândeai să le faci. În general, într-un anturaj se consumă mai mult
sau mai puţin, ţigările şi băutura. Curiozitatea şi anturajul îl împing pe adolescent să
încerce măcar o dată astfel de produse şi, adeseori, este nevoie de o singură dată pentru a
cădea pradă viciilor.
Educatorul împarte grupa de minori în două subgrupe, fiecare având un lider. Fiecare
grupă va primi cate o listă cu un şir de motive pentru care s-ar lăsa de fumat; cele două
grupe vor alege câte cinci motive care i-ar determina să ia această decizie. La sfârşit se vor
confrunta răspunsurile şi se va purta o scurtă discuţie pe marginea acestora.

Încheierea activităţii
Se va face o evaluare generală asupra modului în care au participat minorii la
activitate, prin întrebări adresate fiecăruia dintre participanţi.
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi cei care au
participat activ la aceasta, vor fi stimulaţi cei mai puţin participativi.

20
 Anexa 1

EVITĂM ANTURAJUL CU INFLUENŢE NEGATIVE!!!

Mesaj cheie

Ştiu să aleg şi să folosesc numai ceea ce este sănătos pentru mine.

Am grijă de sănătatea mea, evit excesele în orice situaţie. Îmi cunosc şi îmi accept
capacităţile şi limitele.

Când ştii cum să rezişti presiunilor negative ale prietenilor şi spui la timp NU, scapi de
multe necazuri.

Deşi legea nu o permite, drogurile pot ajunge în scoală şi în comunitatea ta; trebuie să
fii pregătit, pentru a şti cum să le eviţi.

Chiar şi consumul ocazional de droguri pune viaţa mea şi a celorlalţi în pericol!

Dependenţa se instalează discret. Fii conştient de semnele ei!

Viitorul este mai important pentru mine, decât să trăiesc o plăcere de moment, cu
consecinţe grave.

Motivele şi scuzele care determină consumul de droguri nu sunt întotdeauna reale.

Drogurile aduc şi unele beneficii. Dar ce se află dincolo de ele?

Tu poţi face multe împotriva drogurilor!

Cel mai bun sprijin împotriva consumului de drog este cel profesional.

Prin ce este frumoasă viaţa fără drog?

21
 Anexa 2
Reuşita depinde de puterea
voinţei şi motivaţia
consumatorului însuşi!

Ce sunt drogurile?

Drogurile sunt acele substanţe care, consumate, îţi afectează

gândirea şi funcţiile organismului, aducând după sine şi efecte negative în
sfera socială. Drogurile se găsesc în formă solidă, lichidă sau gazoasă.
Alcoolul, tutunul şi cofeina
Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit în aproape toate colţurile lumii.
Acest drog acţionează asupra creierului în două moduri. Este un anestezic ce armonizează
senzaţii şi sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce încetineşte acţiuni şi reacţii.
Alcoolul îl poate face pe cel care-l bea să se simtă mai fericit, mai spiritual şi mai încrezător.
Cu toate acestea, ca şi în cazul multor droguri, doar cel care îl consumă se simte astfel.
Ceilalţi, însă, văd lucrurile aşa cum sunt.
Nicotina din tutun este un drog consumat pe scară largă în societate. Fumatul
frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul
poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plămâni şi gât, poate, de asemenea,
cauza unele boli ale inimii şi ale vaselor sangvine, probleme ale plămânilor, ca bronşita,
precum şi tulburări la copiii nenăscuţi în cazul femeilor fumătoare care sunt însărcinate.
Aceste boli sunt provocate în special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi
vaporii de tar şi monoxidul de carbon.
Persoanele care inspiră fumul de ţigară în mod regulat – fumătorii pasivi, se află şi ele
în pericol.
Nicotina însăşi poate contribui la stimularea unei persoane, făcând-o să se simtă mai
alertă şi mai plină de viaţă. Fumătorii se obişnuiesc rapid cu fumatul şi trebuie să fumeze mai
mult pentru a obţine acelaşi efect.

Cofeina – cei trei mari "C"!

Nu există nici un fel de dubii, cofeina este un drog puternic. E spus corect, drog. Este
foarte posibil ca ceştile de cafea şi paharele de Cola băute zilnic să devină o obişnuinţă
pentru oricine!
Cofeina este drogul cu cea mai puternică acţiune psihoactivă din câte există. Cofeina
acţionează în mod direct asupra sistemului nervos central, determinând aproape imediat o
senzaţie de claritate în gândire şi de înlăturare a oboselii. De asemenea, stimulează
eliberarea cantităţii de zaharuri stocate în stomac – ceea ce explică înviorarea produsă de
cafea, Cola şi ciocolată.
Acestea sunt droguri permise de lege, la fel ca şi unele tipuri de medicamente.

22
 Drogurile – moartea albă!
Drogurile sunt uneori folosite de sportivi cu scopul îmbunătăţirii performanţelor lor.
Administrarea steroizilor anabolici, care fortifică muşchii sau a altor stimulente, cum ar fi
amfetaminele, este considerată frauduloasă, iar aceste droguri au fost interzise de toate
organizaţiile sportive responsabile.
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge adeseori la jafuri,
spargeri şi alte infracţiuni, în vederea obţinerii banilor pentru cumpărarea drogurilor. Acest
lucru se întâmplă mai ales în cazul drogurilor puternice, care creează dependenţă şi care
sunt adesea cele mai scumpe. Deţinerea sau consumul oricărui drog interzis prin lege
reprezintă o infracţiune.

Dependenţa de droguri – reprezintă nevoia continuă şi imperioasă de administrare a

drogului pentru a produce anumite senzaţii dorite sau pentru a împiedica instalarea unor
efecte dureroase atunci când nu mai este luat. Neadministrarea regulată a drogului este
asociată cu o stare de rău general.

Printre drogurile ilegale, putem aminti: marijuana, canabisul, ketamina şi LSD-ul,

ecstasy, cocaina, inhalanţi, opiacee.

23
 Anexa 3
RELAŢII INTERPERSONALE: - Ţine minte: sănătatea pe primul loc!
NUME şi PRENUME………………………………………………….
GRUPA………………………………….
DATA…………………………………....

Nu voi fuma azi pentru că:

 Pot să o fac.
 Nu voi mai fi sclavul acestui obicei.
 Voi tuşi mai puţin.
 Voi trăi mai mult.
 Voi avea mai mult control asupra vieţii mele.
 Părul meu nu va mai mirosi a fum.
 Voi economisi între 5-6 lei/zi.
 Pot să mă las pentru o zi.
 Hainele nu îmi vor mai mirosi a fum.
 Fiecare fum inhalat îmi slăbeşte inima.
 Fiecare ţigară creşte riscul de a face cancer.
 Voi răci mai rar.
 Voi arăta mai bine.
 Mâncarea va avea un gust mai bun.
 Respiraţia mea va fi mai proaspătă.
 Călătoriile vor fi mai relaxante.
 Mă voi bucura de mersul la cinematograf.
 Mă voi simţi bine şi în locurile unde nu se fumează.
 Nu va mai trebui să golesc scrumierele.
 Voi zâmbi când văd semnul „Nu fumaţi”.
 Vocea mea nu va mai fi îmbătrânită.
 Dinţii mei vor fi mai albi.
 Voi porni pe un drum noi.
 Îmi datorez măcar atât mie.
 Nu îmi doresc un atac cerebral.
 Voi putea cânta mai tare.
 Voi simţi mirosurile mai bine.
 Degetele şi unghiile mele vor fi mai curate.
 Am mai încercat de câteva ori, nu e imposibil.
 Prin antrenament ajungi la rezultate excelente.
 Familia mă va respecta mai mult.
 Nu voi aprinde mobila.
 Voi avea gingii mai sănătoase.
 Trebuie să-mi demonstrez că pot.
 Urăsc să ies noaptea târziu pentru a-mi cumpăra ţigări.
 Nu voi da foc casei.
 Voi fi mândru că am rupt lanţul dependenţei de nicotină.
 Nu vreau să fac bronşită.
 Circulaţia sângelui meu se va îmbunătăţi.
 Spoturile anti-fumat nu mi se vor adresa.

24
 Vreau să fiu un bun exemplu pentru copiii mei.
 Acesta este un început, nu un sfârşit.
 Voi avea o părere mai bună despre mine.
 Ştiu că cercetările medicale legate de fumat nu sunt poveşti.
 Vreau să trăiesc sănătos 100 de ani.
 Accept provocarea.
 Fumatul nu mă face mai special… mai grozav.
 Voi avea mai multă energie pentru alte lucruri.
 Voi fi mai activ fără ţigară.
 Vreau să merg la medic mai rar.
 Facturile mele la stomatolog vor fi mai mici.
 Am obosit de atâta fumat.
 Am obosit să îmi doresc să mă las.
 Îi voi proteja pe cei pe care îi iubesc.
 Nu am nevoie de ţigară pentru a mă simţi stăpân pe situaţie.
 Plimbările mele vor fi mai lungi.
 Pot urca scările în fugă.
 Nu voi mai dori ţigări.
 Nimeni nu are foc când am nevoie.
 Vreau să fiu un ex-fumător.
 Urăsc să stau afară să fumez.
 Sunt atâţia care au făcut-o, si eu pot să o fac.
 Fumatul cauzează boli ce pot fi fatale pentru mine.
 Colegii de serviciu mă vor susţine.
 Voi dormi mai bine.
 Voi zâmbi mai mult.
 Am pe cineva cu care să vorbesc atunci când am nevoie.
 Doctorul meu îmi poate prescrie produse care să reducă dorinţa de a fuma.
 În farmacii există gumă de mestecat, spray-uri şi plasturi cu nicotină care să facă mai
uşoară renunţarea.
 Doctorul meu mă susţine şi mă încurajează să mă las de fumat.
 Prietenul meu a murit de cancer.
 Maşina nu îmi va mai mirosi a fum.
 Nu voi mai fi dependent de nicotină.
 Camerele nu vor mai fi înceţoşate de fum.
 Casa mea nu va mai fi plină de mucuri de ţigară şi pachete goale.
 Nu voi mai umple străzile de mucuri de ţigară.
 Nu voi susţine financiar industria tutunului.
 Nu voi polua aerul pentru mine şi ceilalţi.
 Nu voi inhala peste 4000 de substanţe chimice toxice cu fiecare fum.
 Nu vreau să-i fac rău câinelui/pisicii mele.
 Perioada cea mai bună pentru renunţat este chiar acum.
 Îmbătrânesc şi devin mai înţelept.
 Fumatul îmi provoacă înţepături la ochi.
 Merit o sănătate mai bună.
 Nu vreau să fac atac de cord.
 Arterele mele vor fi mai sănătoase, elastice, curate!

25
 Vreau să respir mai uşor.
 Nu vreau ca viaţa mea să se transforme în fum.
 Vreau să mă bucur de nepoţii mei.
 Statisticile despre fumat sunt foarte clare.
 Nu este niciodată prea târziu să te laşi de fumat.
 Vreau mai mulţi bani de cheltuială pentru lucrurile bune în viaţă.

 Poţi trece motivul tău personal. E cel mai important!

Enumeră 5 motive pentru care te-ai lăsa de fumat:

1.................................................................................................................................
2..................................................................................................................................
3..................................................................................................................................
4.................................................................................................................................
5................................................................................................................................

Trece motivul personal...........................................................................................

26
 Anexa 4
RELAŢII INTERPERSONALE - Influenţa negativă a grupului de prieteni - studiu de caz
NUME şi PRENUME………………………………………..
GRUPA……………
DATA……………………………….

Radu are probleme!

Radu este elev în clasa a XI- a la Colegiul Naţional Bănăţean, una dintre cele mai
renumite instituţii de învăţământ, din localitatea Timişoara. Încă din clasa întâi, a avut
rezultate foarte bune la învăţătură. Radu avea o relaţie foarte apropiată cu părinţii săi: îl
sprijineau atât în activităţile şcolare, cât şi în ceea ce priveşte petrecerea timpului său liber.
În urmă cu trei ani, părinţii lui Radu şi-au deschis o firmă de transport. Aceştia
petreceau foarte mult timp la serviciu, pentru a rezolva problemele care apăreau deseori.
Astfel, deşi veniturile casei creşteau, băiatul era mai puţin supravegheat. Acesta primea zilnic
o sumă de bani, pe care o cheltuia după bunul plac.
Radu îşi petrecea tot mai mult timp cu noii săi prieteni de la liceu, lipsea mult de acasă
– lucru pe care părinţii nu îl observaseră, fiind mai mult la serviciu. Pe lângă faptul că notele
sale erau din ce în ce mai mici şi absenţele erau tot mai multe, Radu participa mereu la
petreceri unde a început să consume băuturi alcoolice. Lucrurile nu s-au oprit aici! Drogurile
care erau aproape la îndemână, au devenit o tentaţie mult prea mare pentru a nu fi
încercate. Astfel, de fiecare dată când mergea cu noii săi prieteni la discotecă, consuma şi
droguri.
În puţinele ore petrecute cu fiul lor, părinţii au observat unele schimbări de
comportament, la acesta. A slăbit simţitor, era palid la faţă, avea ochii mai mereu roşii, iar
când a fost întrebat despre rezultatele şcolare, Radu spunea că sunt foarte grele materiile
din clasa a XI-a şi îi este dificil să ia note bune la învăţătură.

Din lectura prezentată, reiese faptul că Radu are probleme.

Notaţi următoarele:

Din ce cauză a ajuns Radu să consume droguri?

……………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

Cum şi-au dat seama părinţii că fiul lor consumă droguri?

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………….…………

27
 Activitatea 5

Tema: Încrederea, stima de sine şi relaţiile sociale. Faţă în faţă cu tine însuţi

Durata
50 minute

Obiective
- să aibă încredere în propriile valori, să-şi dezvolte stima de sine;
- să construiască o imagine de sine pozitivă;
- să îşi dezvolte capacitaţi de autocunoaştere şi o atitudine pozitivă faţă de sine;
- să identifice elemente definitorii ale propriei personalităţi;
- să aibă respect şi încredere în sine şi în ceilalţi;
- să aprecieze unicitatea fiecăruia, ca persoană unică şi valoroasă.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – joc Din fericire/Din nefericire

Minorii sunt aşezaţi în cerc. Primul jucător începe povestirea cu: „din fericire, când
m-am trezit azi dimineaţă, era frumos...”. Al doilea continuă: „din nefericire, liniştea gândurilor
mi-a fost tulburată de....”. Al treilea continuă: „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul
grupului.

Probleme de reflecţie:

• Cum credeţi că vă poate influenţa grupul de prieteni stima de sine? Argumentaţi!

• Ce metode aţi alege pentru a vă cunoaşte mai bine? De ce?

………………………………………………………………………….........…..…………..
……………………………………………………………………….…..............……….....
…………………………………………………………………………........………...……..
…………………………………………………………………….........…………..……….
…………………………………………………….........……………………………………

Se va purta o discuţie despre consecinţele imaginii de sine pozitive şi negative:

28
 Imaginea de sine pozitivă
 Creşterea performanţelor şcolare (persoana îşi estimează corect resursele, îşi asumă
responsabilităţi în conformitate cu cerinţele şi resursele proprii).
 Relaţii armonioase în cadrul familiei (respectul de sine determinat de o imagine de sine
pozitivă favorizează manifestarea respectului din partea celorlalţi; rezolvarea conflictelor este
mai simplu de realizat în condiţiile în care cei implicaţi în conflict nu se autoînvinovăţesc şi nu
îi învinovăţesc pe ceilalţi).
 Relaţii bune cu colegii şi prietenii de aceiaşi vârstă (se pot pune în evidenţă calităţile fără
a le devaloriza pe ale celorlalţi).

Imaginea de sine negativă

 Scăderea performanţelor şcolare sau la locul de muncă datorită subestimării resurselor,
neasumării responsabilităţilor.
 Relaţii nearmonioase în cadrul familiei (lipsa de respect faţă de sine favorizează lipsa
respectului manifestat faţă de ceilalţi membri din familie; în timpul conflictelor se învinovăţesc
excesiv sau îi critică pe ceilalţi).
 Relaţii deficitare cu cei de aceeaşi vârstă (elevii vor să îşi menţină stima de sine crescută
impunându-se, însă fac acest lucru nerespectând drepturile celorlalţi şi valoarea lor, ceea ce
afectează relaţiile cu aceştia).

Creşterea stimei de sine

 Decide ce poţi controla şi ce nu!
 Acceptă responsabilitatea!
 Orice greşeală e o oportunitate de a învăţa şi de a lua lucrurile de la capăt, mai bine.
 Competiţia se dă doar cu tine însuţi.
 Fii o persoană ambiţioasă! FOARTE IMPORTANT: urmează visele tale, nu pe ale altora!
 Gândeşte şi vorbeşte pozitiv! Nu te gândi la ce NU se poate, ci la ce se poate; nu la ce
NU vrei, ci la ce vrei.
 ANTURAJUL este vital în evoluţia ta. Fă-ţi un grup de prieteni şi prietene care au vise ca
şi tine, care sunt pozitivi şi au încredere în forţele lor. Intră în anturaj cu ei şi în viaţa ta se vor
întâmpla minuni!
 SĂ CREZI CĂ POŢI este condiţia necesară, dat nu suficientă!

Se va da o scurtă interpretare maximei „Omul este măsura tuturor lucrurilor”.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi cei care au
participat activ la aceasta, vor fi stimulaţi cei mai puţin participativi.

29
 Activitatea 6

Tema: Încrederea, stima de sine şi relaţiile sociale – evaluare

Durata
50 minute

Obiective
- să aibă încredere in propriile valori, să-şi dezvolte stima de sine;
- să construiască o imagine de sine pozitivă;
- să îşi dezvolte capacitaţi de autocunoaştere şi o atitudine pozitivă faţă de sine;
- să identifice elemente definitorii ale propriei personalităţi;
- să aibă respect şi încredere în sine şi în ceilalţi;
- să aprecieze unicitatea fiecăruia, ca persoană unică şi valoroasă.

Desfăşurarea activităţii

Se va face o scurtă trecere în revistă a activităţii anterioare.

Joc de antrenare a grupului – fişa de lucru Cine sunt eu?

Eu…………………………………………………………………….................................
Întotdeauna eu……………………………………………………………….....................
Pentru mine contează……………………………………………………….....................
Îmi este foarte uşor să …...........................................................................................
Îmi este greu să………………………………………………………………...................
Sunt fericit/ă că………………………………………………………………...................
Mă deranjează……………………………………………………....................................
De cele mai multe ori mă simt………………………………………………....................
Îmi doresc foarte mult…………………………………………………….........................
Îmi place………………………………………………………………………....................
Aş vrea să nu mai fiu……………………………………………………..…….................
Nu-mi place………………………………………………………………….......................
Aş vrea să fiu……………………………………………..………………………...............

Imaginaţi-vă evoluţia personală peste 10 ani!

Grupul de minori va fi aşezat sub forma de cerc, fiecare, pe rând, trebuind să spună
foarte pe scurt cum, unde se va vedea peste o perioadă de 10 ani. Cei care au un răspuns
pozitiv, vor rămâne în picioare, iar cei care au o gândire negativă, se vor aşeza turceşte în
mijlocul cercului, formând şi ei un cerc. Când ultimul minor a dat un răspuns, minorii aflaţi în
picioare vor trebui să aducă motive solide, pentru a le creşte stima de sine celor din mijlocul
cercului şi a-i putea aduce lângă ei.
Se punctează astfel, importanţa majoră a comunicării, cooperării şi a sprijinului
reciproc, indiferent de situaţie!

30
 Minorii vor primi instrumente de scris şi fişe de evaluare, prin care se va
verifica nivelul de cunoştinţe asimilat pe parcursul celor două activităţi, privind tema
Încrederea, stima de sine si relaţiile sociale.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi minorii care au
participat activ la aceasta, vor fi stimulaţi cei mai puţin participativi.

31
 Anexa 1
RELAŢII INTERPERSONALE – Încrederea, stima de sine şi relaţiile sociale
NUME şi PRENUME……………………………………..
GRUPA………………………………….
DATA……………………………………

Fişă de evaluare

Cine sunt eu?

Completează următoarele fraze:

Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt…………………………………………………..

Mă simt mândru de mine pentru că…………………………………………………………….

Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt………………………….……………..................

Îmi place mult să ………….…………..…………………………………………......................

Îmi doresc să……………………….........................………………………….........................

Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este…………………………...................

Mi-ar plăcea să devin……………………………………………………………......................

Îmi propun să ……………………………….......……………………………….......................

Prefer să………………………………………….,decât…………………………….................

Ştiu că pot să…………………………………………………………......................................

32
 Anexa 2

RELAŢII INTERPERSONALE - Încrederea, stima de sine şi relaţiile sociale

NUME PRENUME…………………………………….
GRUPA………………………………….
DATA…………………………………...

Fişă de evaluare
Poţi avea încredere în prietenii tăi?

Ne mândrim cu numărul imens de prieteni pe care îi avem. Doar pentru că îi

cunoaştem, nu înseamnă neapărat că sunt şi prieteni adevăraţi. Crezi că poţi avea încredere
în persoanele pe care le consideri prieteni? Află din testul următor!

1. Dacă rogi un prieten să te ducă la gară la miezul nopţii?

Cu siguranţă o va face.
Nu cred că prietenii mei sunt în stare de aşa ceva.

2. Te îmbolnăveşti brusc. Prietenii tăi ar veni să te viziteze, în ciuda faptului că renunţă la

responsabilităţi importante?

 Cu siguranţă.
 Nu cred.

3. Ai un examen important, iar singurul prieten care iţi poate oferi meditaţii, locuieşte la circa
30 de kilometri depărtare. Crezi că va veni să te ajute?
 Ar trebui.
Nu ştiu.

4. Când prietenii tăi au nevoie de tine, le oferi ajutorul?

 De multe ori da.
 Nu întotdeauna.

5. Prietenii tăi participă la diverse evenimente de genul aniversări, petreceri etc.?

 De multe ori, da.

Uneori.

33
6. În momente de criză financiară, apelezi întotdeauna la:

 Prieteni.
 Rude.

7. Îţi aminteşti ultima oară când ai avut nevoie de un prieten?

 Da, cu puţin timp în urmă.

 Nu, a trecut mult timp.

34
 Activitatea 7

Tema: Atitudinea pozitivă în relaţiile interpersonale

Durata
50 minute

Obiective
- să înţeleagă ce înseamnă să ai o atitudine pozitivă;
- să argumenteze nevoia unei atitudini pozitive;
- să conştientizeze importanţa unei atitudini pozitive în relaţiile interpersonale;
- să înveţe să îşi formeze o atitudine pozitivă, indiferent de situaţie;
- să îşi formeze o atitudine pozitivă faţă de lucrurile din jur.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – Pozitiv şi Negativ

Minorii vor fi întrebaţi ce înţeleg ei prin atitudine. Educatorul va explica ce înseamnă a

avea o atitudine pozitivă, respectiv negativă.
Grupa de minori va fi împărţită în două şi fiecare dintre cele două grupe nou formate,
va scrie pe câte un bileţel un cuvânt care să exprime o atitudine pozitivă, respectiv un cuvânt
care să reliefeze o atitudine negativă. Se vor aduna biletele separat, purtându-se apoi
discuţii pe marginea celor scrise de minori. Se vor da explicaţii acolo unde este nevoie.

Educatorul va purta discuţii libere împreună cu minorii, dezbătând problema atitudinii

în relaţiile interpersonale şi a atitudinii noastre faţă de lucrurile din jur.
1. Ce înţelegeţi voi prin atitudine?
2. Ce înseamnă să ai o atitudine pozitivă?
3. Ce înseamnă să fii optimist? Dar să fii o persoană pesimistă?
4. Care sunt consecinţele unei gândiri negative?
5. Care sunt beneficiile unui comportament pozitiv?
Chiar dacă ai fost pesimist şi ai avut o gândire negativă de-a lungul
unui interval de timp, niciodată nu este prea târziu să îţi schimbi modul de
gândire şi să te bucuri de beneficiile unei atitudini pozitive.
Important este că, doar vorbind despre asta, minorii vor ajunge să realizeze unde au
greşit şi să descopere unele lucruri despre ei înşişi, pe care altfel nu ar avea de unde să le
ştie, să le înţeleagă.
Chiar şi faptul că sunt atât de diferiţi îi ajută să se înţeleagă atât de bine.

Din setul de competenţe sociale care ne influenţează viata, atitudinea este poate cea
mai importantă. De ce? Pentru că atitudinea are impact asupra tuturor planurilor care ne
fundamentează viaţa: personal, profesional, social.

35
 În general, oamenii fac în fiecare zi o alegere în ceea ce priveşte atitudinea; acesta
este un fapt uşor reperabil. Un om care adoptă o atitudine pozitivă, deschisă, are un
comportament pozitiv. În schimb, oamenii care nu reuşesc să adopte o atitudine pozitivă sunt
pesimişti, se simt neîmpliniţi, adesea victime ale unui sistem sau a celor din jur, iar
comportamentul lor este adesea unul stânjenitor pentru ceilalţi.

O atitudine pozitivă te ajută în relaţiile pe care le ai cu cei din jurul tău. Te ajută să legi
prietenii şi să le păstrezi totodată. Pentru că este foarte uşor să te împrieteneşti cu cineva
dar este mai greu să întreţii relaţia. În viaţă ai nevoie, chiar dacă nu conştientizezi, de o
persoană care să îţi fie mereu aproape, sufleteşte, atât în momente de necaz, cât şi la
bucurie.

Prietenia este exprimarea sinceră şi fără rezerve a gândurilor şi a simţirilor tale în faţa
unei alte făpturi omeneşti, sinceritate totală şi dezinteresată în viaţa lăuntrică cea mai intimă,
ca o încercare de retrăire în profunda simpatie a unei alte fiinţe omeneşti. (I. Conrad)

Atitudinea pozitivă este dată de o gândire pozitivă, urmată de o afirmaţie pozitivă.

Optimiştii cred că sunt meniţi să întâlnească în viaţă numai lucruri bune şi, din această
cauză, lucrurile bune apar, în general, în calea lor. Dacă, în schimb, li se întâmplă ceva rău,
optimiştii sunt înclinaţi să creadă că acesta este doar un accident izolat, ceva care le-a
scăpat de sub control. Gândirea pozitivă te ajută să fii convins că aşa ceva nu se va mai
întâmpla şi că lucrurile vor merge mai bine pe viitor.

După cum vedem, o gândire negativă nu are cum să ducă la ceva

bun. Reacţiile tale vor fi la fel ca gândirea, atitudinea şi comportamentul
răsfrângându-se asupra celorlalţi. Vei primi ceea ce oferi.

Dacă eşti o persoană ale cărei prime gânduri despre înţelesul

unui lucru au o tentă negativă, ar trebui să te încurajeze faptul că primul pas către o atitudine
pozitivă şi o gândire pozitivă, constă în a înlocui, imediat, starea negativă cu una optimistă.
Modul pesimist de gândire reprezintă o obişnuinţă, iar aceasta poate fi schimbată.
Atunci când ai un gând negativ, trebuie să evaluezi faptele şi să te gândeşti la
alternative pozitive care se conformează de asemeni, faptelor. Astfel, atitudinea pozitivă nu
va întârzia să apară în mod natural în comportamentul tău. Te vei simţi şi tu mai bine atât în
relaţia cu tine însuţi, cât şi în comunicarea cu cei din jur.
Astfel, o gândire şi o afirmaţie pozitive, întăresc atitudinea pozitivă.
Se va sublinia că atitudinea şi reacţia oamenilor, se reflectă şi în relaţia cu lucrurile din
jur, obiectele de care avem nevoie, care ne sunt indispensabile în viaţa de zi cu zi.

Minorilor li se vor împărţi fişe de activitate individuală. Aceştia le vor completa, ulterior
discutându-se pe marginea celor scrise. Minorii vor trebui să şi justifice în câteva cuvinte cele
scrise.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi minorii care au
participat activ la aceasta şi s-au făcut remarcaţi şi prin răspunsurile date.

36
 Activitatea 8

„Fără îndoială că minciuna este tot atât de departe de adevăr,

pe cât este întunericul de departe de lumină”
(Leonardo da Vinci)

Tema: Viaţa între adevăr şi minciună

Durata
50 minute

Obiective
- să identifice cauzele pentru care adolescenţii mint;
- să-şi clarifice motivele care stau la baza minciunii;
- să exerseze comunicarea empatică;
- să înveţe să-şi asume responsabilitatea faptelor, prin recunoaşterea acestora,
indiferent de consecinţe.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – Minciuna şi Motivul

Minorii vor fi împărţiţi în două grupe: Minciuna si Motivul. Pe rând, fiecare minor din
prima grupă, îşi va aminti o minciună pe care a folosit-o în trecut, urmând ca membrii din cea
de-a doua grupă să stabilească ce l-a determinat să recurgă la o cale mincinoasă în loc să
aleagă adevărul. Răspunsurile se vor nota succesiv pe tablă sau flip-chart pentru a avea o
imagine de ansamblu.
Jocul se va termină în momentul în care toţi minorii şi-au jucat rolul.

Se vor purta discuţii libere. Educatorul va coordona întregul grup, dezbătând şi

clarificând dilemele apărute.

De ce ne sperie adevărul?
De ce oamenii, din ce în ce mai mult, ajung să fugă de adevăr şi să se piardă în
minciună?
De ce, în încercarea lor de a obţine ceea ce vor, oamenii se folosesc de minciună?
Cum mai pot ei să se bucure de ceea ce au obţinut prin fraudă?
Cum se face că oamenii au ajuns să îşi dorească lucruri care nu le sunt proprii?

Se vor purta discuţii pe marginea răspunsurilor date de către minori, implicând activ
întreaga grupă, neintrând în polemici. Astfel, se va dezbate pe larg, tema activităţii, dând
şansa fiecăruia dintre minori să îşi spună propria părere.
Trebuie menţionat faptul că orice comportament practicat de copii, are la bază un
comportament întărit de o recompensă: un copil minte, deoarece o dată a minţit pentru a
obţine ceva ce şi-a dorit şi a reuşit. Din acel moment, repetă greşeala, în diferite situaţii,
ajungând de la ceva nevinovat, la o cale fără întoarcere, care îi afectează viaţa pe viitor.
Adevăr sau minciună, muncă sau speculă, altruism sau egoism, valoare sau nonvaloare, rai
sau iad sunt numai câteva exemple care definesc atât de bine diferenţa dintre bine şi rău.

37
 Una dintre dilemele educaţiei din toate timpurile s-a concentrat asupra minciunii ca şi
comportament ”toxic” social. Dar oare este într-adevăr întotdeauna condamnabilă minciuna?

Minciuna ca modalitate de apărare

Poate că această cauză este cel mai uşor de acceptat şi cea mai utilă în diverse
situaţii. Adler spunea: „o minciună nu ar avea sens decât dacă adevărul este periculos”.
Există momente în viaţa fiecăruia dintre noi când minciuna a salvat o situaţie dificilă, iar copiii
sunt nişte fiinţe cărora le este teamă de consecinţele neştiute, de cele mai multe ori.
Aceasta, deoarece nu au experienţă de viaţă, nu pot anticipa consecinţele reale ale unei
acţiuni şi trăiesc sentimentul de teamă de pedeapsă, de multe ori nejustificat şi folosesc
minciuna ca mecanism de apărare. Este bine ca aceste minciuni defensive să fie identificate
la timp dar nesancţionate. Trebuie înţeles mecanismul şi căutată atitudinea potrivită sau
conduita corespunzătoare şi responsabilă, deoarece teama de consecinţe este firească şi nu
trebuie înlocuită cu o altă teamă, ci trebuie înţeleasă aşa cum este.

De ce minţim? Minciuna este una dintre problemele

principale în viaţa de zi cu zi...

Imaginaţi-vă cât de complicat şi ciudat ar fi dacă nu am putea avea niciodată

încredere în faptul că oamenii spun adevărul. Ar fi imposibil dacă am fi nevoiţi să verificăm şi
să reverificăm tot ceea ce ni se spune. Trebuie să credem oamenii pe cuvânt - aceasta până
când descoperim o minciună. Atunci învăţăm să nu avem încredere.
Ce ar fi dacă v-aţi face griji pentru sinceritatea fiecărei remarci făcute de cei din jurul
vostru? Aceasta nu înseamnă că toată lumea spune întotdeauna adevărul sau că tot timpul
trebuie să-l ştim. Profesorul Erving Goffman, unul dintre cei mai mari sociologi americani, a
văzut întreaga viaţă socială ca pe o interpretare în care fiecare joacă rolurile necesare şi
aşteptate de la noi. Din perspectiva lui, nimeni nu spune realmente adevărul şi nu adevărul
este cel care contează. Ceea ce are importanţă, este ca noi să respectăm regulile, în mare
măsură nescrise, ale vieţii sociale. Cineva îţi poate arăta că ţine la tine prin a nu fi sincer,
menajându-ţi sentimentele.
Există excepţii, circumstanţe, în care cineva nu joacă pur şi simplu un rol social prin
afirmarea unei minciuni făţişe, momente în care ai avut încredere că ţi se va spune adevărul
şi nu a fost aşa.
Minciunile pe faţă trădează şi corodează apropierea. Ele dau naştere neîncrederii şi
pot distruge orice relaţie de intimitate. Părinţii nu-şi pot îndeplini cum trebuie rolul în
protejarea, sfătuirea şi ghidarea copiilor lor dacă au informaţii incorecte sau false. Şi totuşi,
cu toţii ştim că, uneori, copiii noştri ne mint. În definitiv, mulţi dintre noi îşi pot aduce aminte
că i-am minţit pe părinţii noştri când eram copii.
Cât de supăraţi vă simţiţi când aflaţi că prietenul vostru cel mai bun a minţit? Nu
depinde atât de mult de faptul că el a ascuns sau falsificat. Mai degrabă, motivul minciunii şi
consecinţele minciunii contează de obicei mai mult. Ne simţim mai bine când înţelegem de
ce prietenii ne mint. Înţelegerea a ceea ce motivează minciuna, ne poate ajuta să decidem
cum să răspundem într-un mod care să-l descurajeze pe interlocutor să mai mintă. Nu există
un motiv pentru care adolescenţii mint; există mai multe.

38
 Unul dintre ele, reprezintă evitarea pedepsei, care este un motiv şi pentru minciunile
adulţilor. Ar trebui să se stabilească mai întâi care credem că este motivaţia pentru
minciunile celor din jur. Atunci vom fi capabili să ştim cum să procedăm.

Se va pune din nou accent pe importanţa adevărului în viaţa noastră, în detrimentul

minciunii.
Cu siguranţă că pot fi identificate numeroase cauze ale minciunii la vârsta
adolescenţei, însă scopul temei de faţă este de conştientizare a minciunii, identificarea
greşelilor în luarea unor decizii şi inserarea unor sugestii pentru a îmbunătăţi
comportamentul, atitudinea şi relaţionarea cu cei din jur.

Educatorul va propune minorilor să se gândească, până la întâlnirea viitoare, la

modalităţi de reformulare a gândurilor ce stau la baza minciunilor, astfel încât să exprime
ceea ce trebuie fără să ascundă esenţa sau să îşi afecteze relaţia cu interlocutorul.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi cei care au
participat activ la aceasta, vor fi stimulaţi cei mai puţin participativi.

39
 Anexa 1

ADEVĂR SAU MINCIUNĂ

MOTTO-uri:

Adevărul este cel mai important lucru din viaţa noastră.

Adevărul este dorit de toţi, dar este cunoscut de foarte puţini.

De multe ori adevărul doare, dar e mai bine să îl cunoşti, decât să trăieşti în minciună!

Minciuna nu este dorită de nimeni, dar toţi avem parte de ea.

Minciuna este cel mai mare duşman al nostru.

Minciuna recunoscută e pe jumătate iertată.

Minciuna are picioare scurte.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Nu-ţi fura singur căciula!

40
 Activitatea 9

„Fără îndoială că minciuna este tot atât de departe de adevăr,

pe cât este întunericul de departe de lumină”
(Leonardo da Vinci)

Tema: Adolescenţii mint sau se mint pe ei înşişi...?

Durata
50 minute

Obiective
- să conştientizeze faptul că minciuna nu duce la nimic bun;
- să înţeleagă că prin minciună te furi pe tine însuţi, în primul rând;
- să înveţe să-şi asume responsabilitatea faptelor, prin recunoaşterea acestora,
indiferent de consecinţe.

Desfăşurarea activităţii

Antrenarea grupului:
Se va face o trecere în revistă a temei abordate anterior, dându-le posibilitatea
minorilor de a arăta ceea ce au reţinut.
Minorii vor fi întrebaţi de tema pe care au avut-o de pregătit: cum pot exprima ceea ce
vor, fără să ascundă esenţa sau să îşi afecteze relaţia cu interlocutorul. Se va discuta pe
scurt pe marginea răspunsurilor.

Ce este minciuna? Adolescenţii mint? De ce? Care sunt cele mai

frecvente cauze ale minciunilor?

Minciunile sunt adresate, în special, căror persoane din viaţa voastră?

Cum ar putea fi reformulată minciuna, considerând motivele spuse de voi?

(ex.: nu am timp/nu mă interesează, mă plictisesc, nu am chef etc.).

Ce simţiţi când cineva vă spune o minciună? De ce? Ce aţi dori să-i faceţi
mincinosului? Justificaţi!

41
 Ce simte un profesor când recurgeţi la minciună? Cum ar putea să vă
sancţioneze? De ce?

Aţi dori să puteţi să nu mai folosiţi minciuna? În funcţie de ce anume aţi

încerca să nu mai minţiţi? (ex.: în funcţie de persoana căreia îi spuneţi minciuna,
beneficii etc.). Justificaţi!

Ce aţi înţeles din tema abordată? V-aţi gândit vreodată că oricine poate
avea aceleaşi sentimente faţă de minciună ca şi voi? Cum vă ajută dezbaterea
acestui subiect?

Educatorul va prezenta minorilor un chestionar (Anexa 1). După completare, se va

crea o imagine a ceea ce urmează a fi abordat în şedinţele sau discuţiile libere ulterioare cu
minorii.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi minorii care au
participat activ la aceasta, vor fi stimulaţi minorii mai puţin participativi.

42
 Anexa 1
RELATII INTERUMANE - Adolescenţii mint sau se mint pe ei înşişi...?
NUME PRENUME..................................................
GRUPA .............................
DATA................................

Chestionar

1. Enumeraţi cauzele pentru care mint adolescenţii:

□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….

2. Scrieţi în ordine, persoanele care sunt minţite de adolescenţi:

□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….
□ ………………………………………………………………………………….

3. Elaboraţi un top 3 al minciunilor cele mai frecvente la adolescenţi:

Minciunile cele mai Motivele reale care stau în

frecvente ale spatele minciunilor
adolescenţilor

I. …………………………………………….. ... .......................................................

………………………………………………….. .......................................................

II…………………………………………………. ………………………………………. .

…………………………………………………. ………………………………………

…………………………………………………. ………………………………………. III..

……………………………………………… ......................................................

………………………………………. ............. ....................................................

………………………………………………... ......................................................

43
 4. Alegeţi două dintre minciunile de mai sus şi completaţi tabelul:

În funcţie
Ce simt eu Ce fac de ce
Ce aş face,
când alţii ceilalţi când anume, aş
Ce i-aş face să nu mai
îmi spun eu le spun alege să nu
“mincinosului”? mint astfel
minciuna această mai spun
Minciuna selectată pe viitor?
aceasta? minciună? această
minciună?

Minciuna este o modalitate prin care fiecare încearcă să scape de ceva, să ascundă ceea ce
nu-i place, să obţină uşor ce nu ar putea avea repede în alt fel.

Minciuna este o armă a fiecăruia împotriva lui însuşi.

44
 Activitatea 10

„Nu există decât o singură greşeală: teama de a greşi!”

(Georg Wilhelm Friedrich Hegel)

Tema: Eşecul şi a doua şansă. Eşecul şi puterea lui pozitivă!

Durata
50 minute

Obiective
- să înveţe să perceapă eşecurile ca pe o parte din viaţă;
- să înţeleagă că nu trebuie să facă totul perfect; o greşeală nu e un eşec;
- să nu identifice eşecul cu orice acţiune pe care o face;
- să înveţe să minimizeze pierderile, astfel încât să protejeze, pe cât posibil,
stima de sine;
- să înveţe să accepte eşecurile.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – Învaţă un motto, o să te motiveze!

Sunt o mulţime de motto-uri şi de cuvinte motivaţionale care pot fi folosite în acest
sens. O vorbă bună face cât o faptă mare:
 
 Din eşec se învaţă.
 Un şut, e un pas înainte.
 Ce nu te omoară, te face mai puternic.
 Eşecul nu trebuie să te facă să renunţi, ci doar să te străduieşti mai mult.
 Eşecul este locul de unde te ridici pentru a merge mai departe.

Prin acestea, educatorul urmăreşte să ajute minorul, să îşi dea seama că eşecurile nu
sunt tragedii ci, dimpotrivă, sunt doar impulsuri de a merge mai departe... o cale spre succes
şi nu o înfrângere.
Pe parcursul acestei activităţi, se va dezbate, împreună cu minorii, tema eşecului şi a
şansei care se oferă, dacă ştim să învăţăm ceva bun din fiecare experienţă. Grupul va fi
încurajat să îşi spună propria părere, să îşi amintească şi să împărtăşească întâmplări, care
au avut un oarecare impact asupra cursului vieţii. Se vor respecta ideile fiecăruia, fără a fi
judecate sau criticate cu ironie.
Li se va explica minorilor că:
„Nimeni nu este scutit de gustul amar al eşecului. La şcoală, în plan personal, în
carieră, toţi ne confruntăm, şi nu doar o dată, cu neplăcerea de a vedea că o dorinţă sau un
efort nu se concretizează în ceea ce ne-am fi dorit noi, ba dimpotrivă. Cum eşecurile sunt
inevitabile, este important să învăţăm să le percepem ca pe o parte din viaţă şi să le
gestionăm eficient.

45
 În eforturile noastre de a fi curaţi, maturi şi spirituali, greşelile ne pândesc la fiecare
pas şi ne fură bucuria de luptători, câştigători.
Sunt multe lucruri care ne deosebesc ca şi indivizi, pentru că suntem unici în felul
nostru. Si totuşi, există câteva caracteristici care ne adună sub aceiaşi umbrela. Eşecul este
una dintre acestea.
Mai devreme sau mai târziu, pe parcursul vieţii, fiecare din noi este
nevoit să dea piept cu realitatea, acceptând propriul eşec. Eşecul sau
eroarea, par că revin mereu în viaţa noastră, ca o constantă. Indiferent ca e
vorba despre viaţă personală, dragoste, business, familie etc., eşecul revine
sub o formă sau alta, mai puternic sau mai slab, ca să ne dea lecţii. Lecţii pe
care uneori le învăţăm repede, alteori ceva mai greu.
Fiecare eroare pe care o facem, fiecare eşec pe care îl avem, are
consecinţe directe asupra noastră şi asupra calităţii vieţii noastre. Motiv pentru care,
gestionarea eşecului şi a erorilor, este cu mult mai importantă decât eşecul şi eroarea în
sine.
Majoritatea persoanelor au talentul şi abilităţile de a reuşi, însă nu întotdeauna ele
sunt scoase la iveală, deoarece nu învăţăm din eşecurile noastre. Ne trebuie timp pentru
asta. Timp să stăm şi să reflectăm. Şi ne mai trebuie şi curaj. Curaj să găsim resurse să
trecem peste greutăţi şi eşecuri. Teama de eşec ne blochează să facem lucruri minunate.
Dar amintiţi-vă „curajul nu înseamnă absenţa fricii, ci puterea de trece dincolo de ea”.

Acceptă a doua şansă!

C.S. Lewis spunea: „oamenii se află sub o lege

morală, pe care nu ei au făcut-o, pe care nu o pot uita
nici măcar atunci când încearcă şi de care ei ştiu că
trebuie să asculte”.
Legea care ne-a pus în minte binele şi răul
activează regretele şi vinovăţia, care sunt dureroase în
sine, însă sunt dureroase şi pentru că le considerăm
semne ale slăbiciunii. Realizăm ce am făcut şi ce
trebuia să facem şi nu am făcut. Uneori fugim de
consecinţe, însă alteori ne dorim să le suportăm, ca să ni se ofere o a doua şansă. Am vrea
cu disperare să dăm timpul înapoi, să culegem toate vorbele nefolositoare sau dureroase
aruncate spre alţii, să ştergem din memoria tuturor faptele de care ne e ruşine acum. Simţim
că cerul se coboară peste noi şi ne sufocă şi că timpul prezent nu mai valorează nimic,
pentru că trecutul şi-a pus pecetea pe sufletul nostru. Pentru un moment am vrea să nu fi
existat niciodată şi ne gândim cu teroare la viitor. Visăm la o a doua şansă, însă nu
îndrăznim să sperăm sau să ne-o atribuim.
Să ne schimbăm punctul de vedere asupra eşecului!
Avem resursele necesare, deoarece există şi o parte pozitivă în eşec:
• Eşecurile ne fac mai puternici şi ne maturizează. Am amintit la începutul activităţii,
motto-ul: „ceea ce nu m-a omorât, m-a făcut mai puternic”.
• Eşecurile forţează limitele, ne scot la iveală calităţile. Gândiţi-vă numai la atleţii care
încearcă de sute sau mii de ori să treacă o anume limită la săritura în înălţime, de exemplu.
Dacă nu ar exista aceste mii de eşecuri, cum s-ar mai naşte recordurile olimpice?

46
 • Eşecurile oferă mai multe oportunităţi şi ne duc către inovaţie. După un eşec trebuie
să stăm şi să reflectăm ce am învăţat din eşecul respectiv, ce posibilităţi avem de a ajunge la
rezultatul dorit. Sunt atâtea invenţii rezultate din greşeală, de ce să nu fim fiecare dintre noi
iniţiatorul unui nou trend în... orice. Numiţi-l voi!
• Eşecurile ne aduc bucurii nemăsurate. Cât de extraordinară este bucuria succesului
după o serie de încercări eşuate? Cât de minunat ne simţim când realizam ceva? De ce să
nu trăim mai multe astfel de stări de-a lungul vieţii noastre?

În timp, odată ce ajungi să te confrunţi de mai multe ori cu

experienţa amară a eşecului, vei descoperi că găseşti resursele
necesare pentru a-i face faţă. Până una, alta, înainte ca
experienţa să te înveţe ce ai de făcut atunci când te confrunţi cu
un eşec, iată ce poţi face:
 Acceptă eşecul. Cu orice problemă te-ai confrunta,
important este să începi prin a admite, faţă de tine însuţi (dacă nu
şi faţă de ceilalţi) că, de data asta, lucrurile nu au mers aşa cum ar fi trebuit. Asumă-ţi
responsabilitatea asupra eşecului şi vezi ce poţi face pentru a minimiza consecinţele
negative. În cazul unui eşec, nu prea mai contează cine este vinovatul (decât dacă nu cumva
ai fost sabotat cu bună ştiinţă), ci ceea ce se întâmplă odată ce eşecul devine realitate.
 Nu despica firul în patru. Atunci când te confrunţi cu un eşec, tendinţa este să
analizezi situaţia pe toate părţile şi să te blamezi. Este util să te străduieşti să îţi dai seama
ce anume nu a mers cum ar fi trebuit dar, odată ce ai descoperit, nu continua să te torturezi
întrebându-te ce anume ar fi fost diferit dacă ai fi făcut/zis anumite lucruri. Faptul este deja
consumat: învaţă din greşeli şi mergi mai departe, evitând să te laşi devorat de remuşcări.
Eşecul este o parte firească a vieţii şi poţi să fii sigur că te vei mai întâlni cu el!
 Scapă de gândurile negative. În corelaţie cu punctul anterior, străduieşte-te
ca, treptat, să scapi de gândurile negative pe care ţi le trezeşte amintirea eşecului şi să
transformi experienţa într-una pozitivă. Gândeşte-te, de pildă, că eşecul ţi-a folosit pentru a
învăţa ceva nou, ţi-a permis să vezi cum reacţionezi într-o situaţie anume, a contribuit la
procesul tău de maturizare, te-a învăţat ceva despre tine etc. În fiecare eşec se găseşte
mereu o parte pe care o poţi aprecia – învaţă să o vezi, chiar dacă la început îţi este teribil
de greu.
 Nu te da bătut. Si ce dacă ai eşuat? Vorba cântecului „if at first you don't
succeed, then dust yourself off and try again”! Cu alte cuvinte, nu renunţa după prima (a
doua, a cincia) încercare atunci când tu crezi cu tărie în ceva anume (realizabil). Adună-te şi
investeşte din nou în alte proiecte, de orice tip ar fi ele, până când obţii ceea ce îţi doreşti.
Într-un final, indiferent prin câte eşecuri vei fi trecut, succesul îşi va face apariţia!

Pe câte o coală de hârtie, minorii vor avea ca sarcină să scrie, pe două coloane, toate
realizările pe care le-au avut în anul care a trecut, respectiv toate dezamăgirile.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi minorii care au
participat activ, vor fi stimulaţi minorii mai puţin participativi.

47
 Activitatea 11

„Pentru a petrece în mod demn timpul său liber,

omul are nevoie de cunoştinţe şi de o educaţie specială”
(Aristotel, „Politica”)

Tema: Organizarea timpului liber

Durata
50 minute

Obiective
- să identifice cauzele care împiedică stabilirea unui control asupra timpului;
- să cunoască şi să-şi însuşească modalităţile corecte de organizare şi petrecere
a timpului liber;
- să conştientizeze necesitatea planificării vieţii personale, a timpului liber, în
vederea dezvoltării sentimentului de „satisfacţie a trăirii timpului".

Desfăşurarea activităţii

Antrenarea grupului
Minorii vor fi aşezaţi în semicerc. Pe rând, fiecare dintre ei, va trebui să spună ce este,
după părerea lor, timpul liber.
Educatorul va cere minorilor să reflecteze asupra felului în care s-a desfăşurat ziua
anterioară.
Minorii vor trebui sa răspundă la următoarele întrebări:
 Ce înţelegem prin timp liber?
 V-aţi planificat iniţial desfăşurarea zilei de ieri?
 Când au devenit oamenii preocupaţi de organizarea timpului?
 Care au fost mijloacele şi instrumentele cu ajutorul cărora oamenii au măsurat
timpul?
 Cum ar fi viaţa noastră fără măsurarea şi planificarea timpului?
 În ce mod ne putem petrece timpul liber?

Timpul liber – momentul în care nu trebuie să facem nimic, dar vrem să facem cât mai
multe.
Educatorul va sublinia importanţa bugetării timpului şi a folosirii lui eficiente.

Se cere minorilor să definească noţiunea de timp liber (timp caracterizat prin absenţa
presiunilor exercitate de diverse solicitări şi delimitat de timpul de lucru; timp în care se
desfăşoară un ansamblu de activităţi alese de individ din proprie voinţă, fie pentru a-şi
dezvolta informaţiile, cultura, fie pentru a se relaxa sau delecta, fie pentru a participa voluntar
la viaţa socială).
Se solicită exemple de activităţi de timp liber.

48
 Se inventariază toate formele de activitate pe care le
consideră „timp liber".
Se diferenţiază împreună cu minorii acele activităţi în care ei
chiar nu fac nimic, „se omoară vremea” şi „plictiseală" (ies afară cu
prietenii), de celelalte activităţi în care fac ceva care le face plăcere
sau simt că le este necesar (citesc, ascultă muzică sau se uită la
televizor urmărind o emisiune, nu doar schimbă canalele).
Se introduc noţiunile: „timp liber pasiv" şi "timp liber activ".
Se cere elevilor să compare timpul liber activ cu cel pasiv
(care predomină).
Se discută cu elevii dacă consideră că folosesc în mod
judicios timpul liber şi ce cred că ar trebui să facă pentru a-l folosi mai bine.
Se antrenează elevii într-o discuţie care să sintetizeze cele discutate, concluzionând
cu privire la activităţile de timp liber (lectura, televiziunea, nevoia de cunoaştere,
calculatorul).
Din păcate, pentru adolescenţi, timpul liber fie este de dimineaţa până seara (sau,
după caz, de seara până dimineaţa), fie doar în vacanţă.
Timpul liber pe care adolescentul îl are astăzi. Cum şi-l petrece? Sunt destui
adolescenţi care practică sporturi (de performanţă sau nu), care se plimbă prin parc, care
vizitează muzee (greu de crezut, nu?) sau merg la concerte (tot o forma de artă!)
Celebrul „nu pot" sau „nu îmi place" stă între mulţi adolescenţi şi metodele
constructive de petrecere a timpului liber. De multe ori anturajul (sau lipsa acestuia) previne
luarea unei astfel de decizii, iar alteori este familia sau chiar „modelul de viaţă".

Concluzia: Timpul trebuie planificat, pentru a fi folosit cât mai bine.

Orice obiectiv stabilit trebuie să fie bine definit ca timp şi spaţiu, să poată fi măsurat
pentru a şti dacă l-am atins şi, nu în ultimul rând, trebuie să fie cât mai apropiat de realitate.

Minorilor li se cere să completeze fişa de activitate individuală.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi cei care au
participat activ la aceasta, vor fi stimulaţi cei mai puţin participativi.
Se va pune accentul pe ideea de a petrece timpul într-un mod cât mai constructiv
posibil.

49
 Activitatea 12

Tema: Ce am reţinut?

Durata
50 minute

Obiective
- să cunoască adevăratul sens al cuvântului prieten;
- să ştie care sunt implicaţiile integrării într-un grup;
- să aibă încredere în propriile valori;
- să se responsabilizeze pentru o viaţă sănătoasă;
- să aprecieze unicitatea fiecăruia;
- să perceapă eşecurile ca pe o parte din viaţă, care nu trebuie să-l influenţeze
negativ.

Desfăşurarea activităţii

Joc de antrenare a grupului – Fii rapid!

Se vor aşeza scaune pentru membrii grupului, un singur minor mişcându-se prin sală
fără a avea scaun. Minorii care stau pe scaune trebuie să îşi schimbe poziţiile. Se poate
stabili un timp minim de a sta pe scaun sau după bătaia din palme a educatorului. Minorul
care stă în picioare, va încerca să le ia locul în timpul în care ceilalţi sunt ridicaţi şi se învârt
în jurul scaunelor. O persoană va rămâne întotdeauna în picioare.
Prin folosirea exerciţiului, se urmăreşte crearea unui climat detensionat, familial,
înainte de desfăşurarea activităţii.

Educatorul va purta discuţii împreună cu minorii din grupă, despre adolescenţă în

general şi ce implică această vârstă atât de frumoasă şi, în acelaşi timp, cu atât de multe
semne de întrebare.
Se vor adresa întrebări şi se vor face referiri la fiecare temă discutată în cadrul
programului.
Clasa va fi împărţită în patru grupe, fiecare grupă trebuind să vorbească pe scurt
despre câte trei teme discutate anterior, ce învăţăminte au desprins. Minorii se vor pune de
comun acord cu privire la ce subiect îşi alege fiecare grupă.

Fiecare minor va primi câte un chestionar care cuprinde întrebări referitoare la temele
discutate pe tot parcursul programului educativ desfăşurat.

Încheierea activităţii
Se vor face aprecieri cu privire la derularea activităţii, vor fi evidenţiaţi cei care au
participat activ la aceasta şi s-au făcut remarcaţi şi prin răspunsurile date. Vor fi stimulaţi cei
mai puţin participativi.

50
 UN BUN MOMENT PENTRU A MULŢUMI
CELOR CARE ÎŢI SUNT APROAPE!

Un şoricel privi din crăpătura sa din perete şi îi văzu pe ţăran şi pe nevasta acestuia
deschizând un pachet.
– Ce mâncare să fi adus oare? se întrebă şoricelul. Cu groază îşi dădu repede seama
că era o capcană.

Şoricelul se strecură cu mare grijă în curtea animalelor şi dădu alarma:

– E o capcană în casă, e o capcană în casă!

Găina cotcodăci şi se înfoie, ridică apoi capul şi îi spuse:

– Domnule Şoarece, văd bine că acest lucru te afectează, dar pentru mine el nu are
nici o relevanţă. Nu pot permite ca acest lucru să mă afecteze.

Şoricelul se întoarse atunci înspre porc şi îi spuse:

– E o capcană în casă, e o capcană în casă!

Porcului îi fu milă de el, dar răspunse:

– Îmi pare foarte, foarte rău, Domnule Şoarece, dar tot ce pot să fac este să mă rog.
Te asigur că te vei găsi în rugăciunile mele.
    

Şoricelul merse atunci la vacă şi îi spuse:

51
 – E o capcană în casă, e o capcană în casă!

Vaca îi spuse:

– Vai! Domnule Şoarece, îmi pare foarte rău pentru tine, dar chiar nu este o urgenţă
pentru mine.

Şi aşa se întoarse şoricelul în casă, cu capul plecat şi cât se poate de amărât, pentru
a înfrunta de unul singur capcana pusă de ţăran.
În chiar noaptea aceea în casă se auzi un zgomot... Cum ar fi zgomotul produs de o
capcană în care s-a prins un şoricel.

Nevasta ţăranului se repezi să vadă ce s-a prins. Pe întuneric, ea nu îşi

dădu seama că în capcană îşi prinsese coada un şarpe veninos.

Şarpele o muşcă pe nevasta ţăranului. Ţăranul o duse cât putu de repede la

spital, şi când o aduse acasă, ea mai avea încă febră.

Oricine ştie că cel mai bun tratament împotriva febrei, este supa proaspătă de pui, aşa
că ţăranul luă un cuţit şi se duse în curtea păsărilor, ca să facă rost de principalul ingredient
pentru supă.

Dar nevasta lui nu se însănătoşi, aşa că prietenele şi vecinele

ei veniră să o îngrijească şi stăteau cu ea mai toată ziua. Pentru a le da de mâncare, ţăranul
fu nevoit să taie porcul.

Nevasta ţăranului nu se mai însănătoşi şi muri la scurt timp.

La înmormântare veni multă lume, iar ţăranul trebui să taie şi vaca pentru a-i hrăni pe
toţi.

52
 Şoricelul se uita din crăpătura lui din perete, cuprins de tristeţe.

Aşa că, data viitoare când auzi că cineva se confruntă cu o problemă şi tu ai impresia
că acest lucru nu te priveşte, adu-ţi aminte: Când unul dintre noi este ameninţat, cu toţii
suntem expuşi unui risc!

Suntem cu toţii implicaţi în această călătorie numită viaţă. Trebuie să avem grijă unii
de alţii şi să facem un efort în plus pentru a ne încuraja unii pe ceilalţi.

Transmite acest mesaj tuturor celor care te-au ajutat vreodată când ai avut nevoie şi
spune-le cât de mult contează ei pentru tine.

Adu-ţi aminte...
Fiecare dintre noi este un fir vital în tapiţeria altei persoane.
Vieţile noastre se întreţes şi, acest lucru, nu este întâmplător.

53
 Unul dintre cele mai bune lucruri din lumea asta de care te poţi ţine strâns este un prieten!
Numai faptul că două persoane se contrariază,
NU dovedeşte că nu se iubesc!
Iar numai faptul că nu se contrariază,
NU dovedeşte că se iubesc!

Nu trebuie să ne schimbăm prietenii,

Dacă înţelegem că prietenii se schimbă.

Indiferent cât de bun este un prieten,

El tot te va răni din când în când,
Iar tu trebuie să-ţi ierţi prietenii pentru asta!

O adevărată prietenie continuă să crească

Chiar şi la distanţele cele mai mari!

Îţi ia foarte mult timp

Să devii persoana care ai vrea să fii…
Poţi merge în continuare,
Mult timp după ce ai crezut că nu mai poţi!

Suntem responsabili de ceea ce facem,

Indiferent de ceea ce simţim!

Prietenul meu şi cu mine,

Putem face orice sau nimic…
Şi totuşi să ne distrăm de minune...

Uneori, oamenii de la care te aşteptai să te lovească

Atunci când ai căzut,
Vor fi aceia care te vor ajuta să te ridici.

Maturitatea are mai mult de-a face

Cu genurile de experienţe pe care le-ai încercat,
Decât cu câte aniversări ai sărbătorit.

Nu întotdeauna este suficient

Să fii iertat de ceilalţi.
Câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi!

Trecutul nostru şi circumstanţele,

Poate că au influenţat cine suntem acum,
Dar numai noi purtăm răspunderea pentru cine vom deveni!

Şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat,

Când un prieten te cheamă în ajutor,
Vei găsi în tine forţa să-l susţii!

Diplomele atârnate pe perete

54
Nu te transformă automat într-o fiinţă umană decentă.

55
 Adolescenţa

Adolescenţa este vârsta întrebărilor, a îndoielilor. Noi, adolescenţii, reprezentăm

viitorul acestei societăţi. Unii care sunt conştienţi de acest aspect, se străduiesc să înveţe cât
mai bine la şcoală, să urmeze un liceu bun şi să intre la facultate. Inerent, la această vârstă
apar tot felul de întrebări de genul: „Cine sunt?", „De ce trebuie să ţin cont pentru a lua o
decizie corectă?", „Care este scopul meu în viaţă?" şi multe altele, la care vom afla răspunsul
mai târziu sau poate niciodată.
În zilele noastre este din ce în ce mai greu să fii adolescent. Apar tentaţii de tot felul
cum ar fi: drogurile, ţigările, alcoolul. Cine apucă să meargă pe această cale va fi un om
pierdut, fără adolescenţă, fără alţi prieteni decât cei care merg pe acelaşi drum chinuitor, plin
de prăpastii. E greu să fii tu însuţi când anturajul te face altfel? Într-o conversaţie cu prietenii
trebuie să le respecţi afirmaţiile, chiar şi atunci când eşti de altă părere. Dar poţi totodată să-
ţi exprimi opinia, care este total diferită de aceea a amicilor şi aceştia, dacă sunt prieteni
adevăraţi, vor aprecia părerea ta sau din contră, nu o vor lua în seamă şi se vor supăra pe
tine că nu gândeşti ca ei. Această din urmă problemă te va face mai precaut în alegerea
prietenilor, care trebuie să fie „pe aceeaşi lungime de undă" cu tine, altfel nu te vor înţelege
şi nu te vor aprecia niciodată.
Aproape maturi şi mult prea copii, ne gândim cum am putea defini perioadă prin care
trecem. Unii spun că este cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om, alţii, din contră, spun
că este foarte greu să te înţelegi cu un adolescent.
Oricare ar fi părerea noastră, adolescenţa este etapa care face trecerea de la copilărie
la tinereţe. Adolescenţii sunt diferiţi prin caracter, comportament, fizic, gândire, iar lista ar
putea continua. Fiecare om este unic şi trăieşte într-o lume a sa. În cadrul acestei etape te
maturizezi, începi să priveşti lucrurile dintr-o altă perspectivă, devii alt om, diferit de ceea ce
ai fost până acum.
Adolescenţa reprezintă o perioadă iniţiatică, în care fiecare începe să cunoască mai
bine lumea, să-i descopere secretele, să pornească pe cărările neumblate ale vieţii, să se
iniţieze în toate domeniile. Începe să se cunoască pe sine, descoperă laturile personalităţii lui
şi realizează schimbările esenţiale ce îi marchează existenţa.
Adolescenţa înseamnă cea mai frumoasă perioadă din viaţă, cea mai plină de
nelinişti, izvorâtă din întrebările care îşi căută răspunsul, cea mai puţin echilibrată din punct
de vedere emoţional din cauza necunoaşterii locului pe care îl are adolescentul în societate
şi în univers şi, totuşi, febrilă căutare a unui loc într-o viaţă raţională şi armonioasă!

56