PROGRAM DE CONSILIERE ADRESAT ELEVILOR

CU CES

SCOPUL PROIECTULUI

Proiectul isi propune informarea si sensibilizarea elevilor, cadrelor didactice si

parintilor in problematica cerintelor educative speciale/ scolii inclusive, prin activitati
realizate in toate institutiile scolare din mun. Galati, mun. Tecuci, mun. Tg Bujor si scolile din
comunele Pechea, Tudor Vladimirescu, Corod, Cudalbi, Ivesti, Liesti, Matca, Munteni.

ACTIVITATILE PROIECTULUI
In Romania exista aproximativ 60.000 de copii cu dizabilitati diverse care traiesc in
familii. Ei nu se pot bucura de drepturile lor, intrucat exista putine servicii care sa sprijine
familiile copiilor cu ces, accesul la informatii, educatie, recuperare, viata comunitara fiind
extrem de redusa, unul din marile lipsuri fiind accesibilitatea.
Exista numeroase probleme pe care copiii cu dizabilitati si parintii lor le au de
surmontat in accesul la o educatie incluziva iar initiativa avestui proiect urmareste
ameliorarea acestei situatii.
Incluziunea scolara presupune un proces permanent de imbunatatire a institutiei
scolare, avand ca scop exploatarea resusrselor existente, mai ales a celor umane, pentru a
sustine participarea la procesul de invatamant a tuturor elevilor din cadrul unei comunitati.
In declaratia de la Salamanca se spune ca scoala obisnuita cu o orientare incluziva
reprezinta mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care
creeaza comunitati primitoare, construiesc o societate incluziva si ofera educatie pentru toti;
mai mult, ele asigura o educatie eficienta pentru majoritatea copiilor si imbunatatesc eficienta,
chiar si rentabilitatea intregului sistem de invatamant.
Pentru atingerea acestui deziderat, ne propunem trei mari linii de actiune:
Informarea si sensibilizarea cadrelor didactice privind incluziunea in scoala de masa
a elevilor cu CES;
Informarea si sensibilizarea elevilor privind acceptarea colegilor care au dificultati
educationale speciale;
Informarea si sensibilizarea parintilor cu privire la efectele comportamentului
discriminatoriu asupra dezvoltarii personalitatii elevilor cu ces cat si non-ces.
In scopul realizarii acestor deziderate, sunt vizate activitati de tipul: consiliere de grup
pentru parinti, participare la ore de dirigintie si/sau consiliere de grup pentru elevi,
consiliere de grup pentru cadrele didactice.

DENUMIRE PROIECT
Diferenta o facem noi, program educational de informare si sensibilizare in problematica
incluziunii copiilor cu cerinte educative speciale.

GRUP TINTA
Cadre didactice: cate o echipa de maxim 20 cadre didactice din fiecare unitate scolara;
Elevii claselor: I-IV
V-VIII
IX-XII
Parintii: echipe de parinti ai elevilor din clasele cu care se va lucra in proiect.
Caracteristicile elevilor cu dificulti n nvare :

Ceea ce i deosebete pe toi elevii cu dificulti de nvare este caracterul unic al deficienei.
Dac este adevrat c aceti elevi pot fi grupai dup caracteristici comune, bazate pe cerinele
educative speciale, este la fel de adevrat c fiecare elev nu se ncadreaz perfect ntr-o
anumit categorie. De exemplu, elevii care au o deficien mintal nu au cu toii aceleai
aptitudini intelectuale, deficienii auditiv nu au cu toii aceiai incapacitate, la fel ca i
deficienii de vedere, cei handicapai psihic, elevii surzi, nu au toi aceleai aptitudini i
cerine educative speciale. n afar de asta, diferenele ce se remarc de obicei la majoritatea
elevilor cu C.E.S. sunt att de mari nct profesorii nu pot stabili criterii ferme pentru fiecare
categorie de dificulti clasice.

Alte caracteristici ale elevilor cu C.E.S.:

- le lipsete deseori maturitatea i au un comportament narcisist i egocentric. Din aceast

cauz, indiferent de vrsta lor, adulii i trateaz ca pe nite copii;
- deseori, ei sunt speriai de coal, dar colegii i pot ajuta s depeasc aceast fric;
- este posibil s neleag informaiile, dar sunt incapabili s rspund la ntrebri. Ei au
capacitatea de a nelege, dar le lipsete posibilitatea de a reda cele tiute;
- uneori sunt copleii de sarcinile pe care trebuie s le execute. Ei pot ti s rezolve o
problem, dar nu o pot rezolva practic.

Depistarea elevilor cu dificulti de nvare :

Exist dou orientri principale pentru depistarea dificultilor de nvare. Primul este
criteriul excluziunii. Cu ajutorul lui se determin dac un elev are o anumit dificultate de
nvare sau dac dificultile sunt asociate altor afeciuni (de exemplu, deficien mintal,
fizic, vizual, auditiv sau afectiv, o nelegere greoaie sau un handicap cultural). Va trebui
deci s studiem continuu toate aspectele dezvoltrii elevului, inclusiv acuitatea vizual i
auditiv, precum i diveri factori afectivi.

Unul dintre inconvenientele acestui demers este acela c dificultile de nvare nu au

ntotdeauna cauze bine determinate. De exemplu, unii elevi cu dificulti de nvare prezint
deseori simptomele unui comportament ce indic tulburri afective (agitaie, impulsivitate,
etc.). Sau, aceleai simptome descriu n egal msur o dificultate de nvare, numit de
Asociaia psihiatrilor americani tulburri de atenie nsoite sau nu de hiperactivitate.

O caracteristic comun a elevilor cu dificulti de nvare este prpastia ce exist ntre

aptitudini i realizrile lor. De exemplu, un elev poate avea aptitudini superioare la nivelul
limbajului vorbit, dar s prezinte grave deficiene n limbajul scris. Aceast diferen este al
doilea criteriu tradiional de depistare a dificultilor de nvare. n general, se ia n
considerare aceast abatere pentru stabilirea profilului elevului, cum sunt diferenele cele mai
importante dintre elevii ce prezint dificulti de nvare i cei care au alte probleme. De
exemplu, elevii cu deficiene mintale au n general aptitudini sczute n aproape toate
domeniile; n schimb, cei cu dificulti de nvare nu au dificulti dect n anumite domenii.
Dac un elev corespunde acestor dou criterii generale, profesorului i revine sarcina de a
studia mai profund dificultile de nvare i de a determina modificrile programului
elevului, pentru ca acesta s corespund cerinelor sale.

2
Indicatori ai dificultilor de nvare

a) Caracteristicile generale ce pot indica o dificultate de nvare:

hiperactivitate;
slab capacitate de a fi atent;
orientare confuz n spaiu i timp;
incapacitate de a urmri indicaiile orale;
poft necontrolat de dulce;
hipoglicemie;
este ambidextru (dup vrsta de 8 ani);
inverseaz literele sau cuvintele;
face constant greeli ortografice;
prinde greu o minge i o lovete greu cu piciorul;
nu poate sri coarda;
dificulti la nchiderea nasturilor;
dificulti la legarea ireturilor;
mod defectuos de a ine creionul n mn;
caligrafie mediocr;
mers dificil;
incapacitate de a sri;
stngcie;
eecuri frecvente;
dificulti de a sta ntr-un picior;
dificulti n a merge cu bicicleta sau de-a lungul unei linii.

b) Caracteristici ce pot indica dificulti vizuale la elevi:

- capul foarte aplecat;
- simptome de tensiune vizual, de exemplu: strabism, clipete des, i freac des ochii, i fug
ochii, sare cuvinte sau rnduri cnd citete, i apropie foarte mult capul de pagin cnd scrie
sau citete, etc.

c) Simptome ce indic tulburri afective sau de comportament: imagine greit despre

sine; accese colerice sau de ostilitate; impulsivitate excesiv; nchidere n sine sau
dezorientare.

d) Dificulti ce pot fi asociate cu unele de ordin social: tendina de a se juca cu copii mult
mai mici dect el; dificultatea de a stabili raporturi cu colegii; evitarea situaiilor sociale noi.

e) Dificultile n nvarea colar sunt cauzate de mai muli factori.

Factorii primari care influeneaz procesul nvrii sunt factorii personali ce in de rata
dezvoltrii individuale: nlime, greutate, for de strngere, vrst mental, vrsta lecturii,
vrsta educaional, vrsta pentru matematic, nivelul maturitii sociale, nivelul maturitii
emoionale.

a) determinri anatomo-fiziologice, malformaii corporale sau deficiene senzoriale sunt

susceptibile de a da natere unor complexe de inferioritate sau inhibiii accentuate cu efect de
diminuare a energiei psiho-nervoase i a potenialului intelectual.

3
b) factori psihologici individuali de origine endogen cum ar fi: nivelul redus al inteligenei
individuale, autismul infantil, hiperexcitabilitatea, fcndu-i pe elevi s acorde situaiilor i
evenimentelor colare curente valene afective exagerate, punndu-se frecvent n situaii de
conflict cu profesorii i colegii.

c) factorii psihologici individuali de origine exogen pun elevul n situaii severe de conflict i
frustrare, elevul fiind astfel expus realizrii unor stri depresive i de insecuritate (anxietate).

n aceast categorie intr i factorii colari :

- volumul sarcinilor colare (dimensionarea/subdimensionarea lor accentuat);
- lipsa de obiectivitate n apreciere;
- timpul afectat altor preocupri obligatorii;
- sprijinul insuficient acordat pentru mbuntirea stadiului individual (planificarea i
organizarea nvrii);
- obiectivitatea calificativelor;
- rigiditatea ritmurilor de nvare, copiii cu ritmuri lente ntmpinnd dificulti n nvare;
- diferenele semnificative existente ntre profesori i chiar coli n ceea ce privete nivelul
exigenelor cognitive manifestate fa de elevi;
- abordrile educative de tip exclusiv frontal, acord prioritate clasei sau obiectivelor generale
ale predrii, dar nu acord importan particularitilor psihologice ale elevilor, care
individualizeaz actul perceperii i predrii informaiilor;
- mrimea clasei de elevi: - numrul mare de elevi frneaz obinerea capacitii elevilor la
procesul predrii;
- eterogenitatea clasei de elevi din punctul de vedere al vrstei nfrneaz elevii cu aptitudini
sau ritmuri intelectuale superioare n dezvoltarea lor intelectual;
- diferene privind resursele colare i managementul general al nvmntului;

Factorii familiali favorizeaz/defavorizeaz copilul prin climatul din familie, relaiile dintre
prini, relaiile copilului care nva cu ceilali membrii ai familiei, atitudinea acestora fa de
activitatea lui, dar i fa de problemele lui personale, stilul de educaie i situaiile i
evenimentele ce se ivesc n familie.La acetia se adaug starea de alert i hiperprotecie din
partea unuia sau altuia dintre prini precum i situaii cnd apar mbolnviri sau decese care
produc frmntri de durat n familia copilului.

Factorii sociali atrag atenia asupra rolului contextului social n care se face educaia,
respectiv asupra valorii i importanei pe care statul i diferite alte instituii o acord
nvmntului n ceea ce privete integrarea, succesul profesional i social al elevilor.

FORME DE MANIFESTARE ALE DEFICIENEI DE NVARE

1. Tulburari n domeniul cognitiv:

- experiena perceptiv redus;

- acuitatea discriminativ sczut a analizatorului;
- spirit de observaie redus;
- capacitate selectiv redus;
- nestpnirea raporturilor spaiale;
- incapacitatea de a percepe cu exactitate configuraiile spaiale;
- perceptia neclar a identitii i nonidentitii figurilor care nu-i permit copilului s
diferenieze clar, de exemplu, grafemele.

4
- Schematismul reprezentrii: dificultile care se nasc n procesul reprezentrii i influeneaz
nvarea colar provin din influena proceselor psihice care intervin n desfurarea
procesului de reprezentare. Astfel o prim dificultate se concretizeaz ntr-o slaba analiz i
sintez senzorial, reglri sczute ale semnificaiilor verbale care concura la formarea unor
reprezentri schematice la care, dac se adug atributul de static, fixist, au ca rezultat
mpiedicarea desfurrii raionamentului.
- Limitele gndirii: elevii ntmpin dificulti n nelegerea i explicarea fenomenelor.
Dificultile de nelegere sunt n relaie direct cu distana dintre stocul de cunotine de care
un elev dispune i caracterul noilor informaii pe care el trebuie s le explice la nivel empiric
sau teoretic.
- Instabilitatea perceptiv
-neatenia provocat de o concentrare prea intens asupra unui singur obiect, ceea ce
mpiedic alt percepere;
-neatenia provocat de lips de concentrare;
-neatenia fa de un anumit fel de activitate;
-neatenia fa de orice ocupatie.
- Slabe aptitudini verbale: dislalia, care const n abaterea de la pronunia obinuit, neputina
emiterii sunetelor sau omiterea lor, nlocuirea unor sunete cu altele, inversri de sunete;
blbiala este o tulburare mai grav ce apare mai frecvent la biei. Exist trei forme:
blbiala cronic ntreruperi ale cursivitii vorbirii determinate de prelungirea sau repetarea
unor sunete i silabe; blbiala tonic, cnd apare un blocaj la nivelul primului cuvnt din
propoziie prin prezenta unui spasm articulator de lung durat i forma mixt; mutismul
electiv (voluntar) apare frecvent la copiii hipersensibili i se manifest printr-o muenie
temporar, parial sau total. Copiii refuz s comunice pe o anumit perioad de timp,
numai cu unele persoane, iar cnd fenomenul este mai accentuat refuzul se extinde fa de
toate persoanele; dislexia i disgrafia sunt incapacitatea de a nva citirea i scrierea-
colarul face confuzii constante i repetate ntre sunete i litere, inversiuni, adugiri, omisiuni,
inversiuni, adugiri de cuvinte i chiar propozitii. Infidelitatea vorbirii este o disfuncie
generat de mai muli factori i const n neconcordana dintre coninut i semnificaie, ntre
ceea ce a fost ntiprit i ceea ce este actualizat. Fantazarea fantazarea la copil se manifest
prin capacitatea acestuia de a transforma realul n ireal, capacitate care poate influena negativ
procesul nvrii, deoarece elevul poate fantaza pornind de la aspectul legat de trebuinele
fizice sau afective ale acestuia, perturbndu-i astfel atenia de la cursul procesului instinctiv.

2. Tulburari n domeniul afectiv:

- mobilitate afectiv;
- hiperemotivitate;
- grad redus de toleran la frustrare.
- timiditatea este frecvent definit drept forma de comportare caracterizat prin lipsa de
siguran, de ncredere n sine, prin lipsa de ndrzneal, team, ezitare, reacie de aprare,
defensivitate
- anxietatea-caracteristica cea mai important a copilului anxios este faptul c el triete ca
periculoas orice situaie n care este implicat i anticipeaz eecul propriei sale activiti. Ea
rezult dintr-o ameninare a respectului de sine, fie actual, fie anticipat, la baz aflndu-se
subaprecierea eului autoevaluarea sczut.
- frica de coal este cea mai fireasc i frecvent form de fric de separaie. Dac odat, cu
trecerea primelor luni frica separaiei nu scade ci dimpotriv se intensific i ia forma de
groaz avnd un caracter de panic, atunci este vorba de o fric simbolic normal, numit
fobie colar. La baza ei gsim o relaie mam-copil prea puternic de care mama se
cramponeaz mai mult. Pentru ea coala ncepe s slbeasc relaia de dependen care a jucat
un rol important pn la vrsta colarizrii n dezvoltarea copilului, dar a crei meninere

5
influeneaz negativ aceast dezvoltare.Copilul i supraapreciaz aptitudinile, puterea,
performanele, iar coala amenin aceast stare, motiv pentru care fuge spre acea situaie n
care i poate pstra imaginea eului amplificat n mod ireal. El gsete aceast situaie n
relaia mam-copil.
- nervozitatea- o modalitate de reacie fa de condiiile i relaiile de via i educaie ale
copilului. Ea poate fi pasager, neafectnd echilibrul fundamental al persoanei cu mediul
extern, iar dac intensitatea manifestrilor este moderat ea poate fi uor corectat prin
mijloace obinuite educative.Formele de manifestare: iritabilitatea, furia, ostilitatea, depresie,
vulnerabilitate, tulburri n alimentaie i tulburri ale somnului, instabilitatea psihomotorie,
crize isteroide, mutismul reactiv, capriciile.

Tulburari afective-transformarea afectelor:

* introiecia const n a lua asupra sa faptele altora fie din admiraie, fie din ncercarea de a
nvinge teama pe care o inspir;
* identificarea sublimarea este admiraia pentru un coleg care ndrznete s nfrunte pe
oamenii mari, admiraie ce genereaz o atitudine provocatoare prin identificare;
* transformarea n contrariul su subiectul transform impulsurile n contrariul lor sau se ia
pe el nsui drept int pentru a crua pe un altul; este o auto-agresiune sub forma melancoliei,
nclinaii spre eecuri n via;
* formaiile reacionale se produc pentru a apra eul, realiznd un compromis ntre aprare i
agresiune (elementul intolerabil este nlturat n forma sa iniial, dar reapare sub o form
deghizat).

3. Domeniul motivational-absena inteniei de a nva.

4. Domeniul volitiv- negativismul, lipsa de perseveren
5. Domeniul personalittii

a) Tulburri caracteriale-formarea tulburrilor de caracter apare atunci cnd are loc

dereglarea mecanismelor de aprare. n aceast dereglare exist dou tentative:de a pune la
distan realitile neplcute) prin:
- refulare
- izolare, mecanism ce izoleaz faptele de contextul lor emoional; copiii rspund unei
impresii neplcute devenind neplcui;
- anulare rectroactiv, care const n a nega ceea ce este neplcut, nu numai prin uitare, ci i
nlocuind mai trziu trecutul neplcut cu versiuni imaginare.
b) Tulburari temperamentale
c) Tulburari atitudinale -atitudinea negativa fata de invatatura.

6
 Activitati pentru profesori

Activitatea 1

Scop: informarea cadrelor didactice cu privire la problematica incluziunii scolare a

elevilor cu CES;

Obiective:
Cadrele didactice sa dobndeasca concepte fundamentale legate de educatia
incluziva , cerinte educative speciale;
Cadrele didactice sa realizeze un poster specific scolii incluzive;

1.Introducere: prezentarea membrilor grupului de profesori impreuna cu asteptarile pe

care le au de la activitatile propuse de catre psihologul scolii in problematica vizata;

In continuare impartiti grupul in 2-4 echipe (in functie de numarul participantilor) si

realizati un BRAINSTORMING astfel: 1 sau 2 echipe vor avea sarcina de a nota cat mai
multe raspunsuri la intrebarea Ce este educatia inclusiva? iar celelalte 1 sau 2 echipe
vor raspune la intrebarea Ce este scoala inclusiva?. Dupa ce un reprezentant al
fiecarei echipe isi prezinta punctul de vedere, li se va prezenta primele 2 slide-uri din
prezentarea PPT din Anexa (pana la caractersiticile scolii inclusive).

2. Impartiti profesorii din nou pe 3 grupe si dati-le urmatoarele sarcini:

Identificati caracteristicile scolii inclusive 1 echipa
Identificati bariere care impiedica educatia inclusiva in scoala lor 1 echipa
Realizati un poster al scolii inclusive (constructie, eventual confectionare)-
1 echipa
Se prezinta si se discuta produsele activitatii profesorilor se prezinta slide-ul din PPT
cu caracteristicile scolii inclusive.

3. Exprimarea gandurilor in scris cu privire la informatiile prezentate si dezbatute.

Completarea unui chestionar de evaluare a mediului inclusiv indicatori de incluziune

Sarcina: realizarea unui plan de actiune pentru promovarea incluziunii in scoala lor,
pana la incheierea derularii proiectului in scoala.

7
 Activitatea 2

Obiective:
Cadrele didactice sa exprime verbal si nonverbal emotiile traite in cadrul activitatii de
deschidere;
Cadrele didactice sa explice notiunile privind principalele categorii de copii cu CES;
Cadrele didactice sa utilizeze informatiile primite pentru identificarea si lucrul
diferentiat cu elevii cu CES;
Cadrele didactice sa evidentieze barierele ce pot aparea in calea invatarii elevilor cu
CES.

Activitate de deschidere Toti putem fi persoane cu ces!

Rugati domnii profesori sa se aseze in spatele clasei si sa considere ca fiecare dintre ei au
CES.: Va rog sa va asezati in spatele clasei. Vreau sa va intreb daca in acest moment
considerati ca aveti CES . Eu sunt reprezentantul uner scoli . Toti sunteti candidati pentru a fi
inscrisi in aceasta scoala. Si am sa va spun care sunt conditiile pentru a fi elevii acestei scoli:
1. In priml rand in aceasta scoala nu primim persoane apartinand genului masculin.
Noi consideram ca fetele sunt mult mai inteligente. Toti cei care nu indeplinesc aceasta
conditie sunt respinsi, nu pot fi inscrisi.
2. Toate persoanele care au dificultati de vedere, cat de mici , chiar daca nu poarta
ochelari , sunt rugate sa treaca in spatele meu, fiind neselectate.
In scoala noastra toate textele sunt expuse in prezentari si sunt scrise cu fonturi de 7. Times
New Roman.
3. Toate persoanele care in acest moment poarta fusta/ rochie nu sunt selectate
deoarece, in scoala noastra se face multa miscare. Va spuneam ca punem pret pe miscare.
Incepem fiecare activitate cu exercitii fizice, cu un joc foarte antrenant si anume mersul
piticului.- timp de 10 minute. Cei care nu reusesc sa faca acest lucru sunt rugati sa incerce la
alta scoala. De asemenea toate activitatile de curs sunt desfasurate in pozitia lotus.

Realizati debriefing-ul exercitiului (analiza emotionala) ;

Prezentarea slide-urilor despre caracteristicile copiilor cu ces (definitie) + prezentarea
categoriilor transnationale;
Se imparte grupul in 6 si fiecare grup primeste un tip de dificultate. Sarcina de lucru:
Identificati bariere in calea invatarii pe care le-ar putea avea elevul care
manifesta acea dificultate: hiperactivitate, intarzieri in dezvoltarea limbajului,
dislexo-disgrafia, tulburari de comportament agresivitatea, tulburari de
comportament- opozitie si rezistenta, anxietate (dificultati emotionale).
Prezentarea lucrului pe grupe;
Prezentarea slide-urilor pentru fiecare tip de dificultate;

8
 Activitatea 3

Obiective:
Identificarea creativa a modalitatilor si mijloacelor efective de creare a unui mediu
scolar incluziv;
Familiarizarea cu instrumente de lucru pentru adaptarea instrurii la nevoile de
individualizare a invatarii planul de intereventie personalizat;

Exercitiul 1
Impartiti participantii pe echipe (fie numarand de la 1 la x, fie in functie de zodie,
culoarea ochilor etc.) si dati-le sarcina de a gasi/sugera cat mai multe idei privitoare la
modalitati de gestionare/ amenajare a clasei incluzive;

Fiecare grupa de profesori isi va nota ideile pe foi de flipchart si un reprezentant al

echipei va prezenta produsele lucrului in echipa in fata tuturor. Se discuta si se ofera
feed-back (sau se poate realiza turul galeriei);

Exercitiul 2: Cum adaptam instruirea in acord cu nevoile individuale de invatare ale

elevilor?
Tip: lucru pe grupe
Materiale: post-it-uri, coli A4, coli de flipchart, markere, banda adeziva

Se va lucra pe 3 grupe de participanti;

Li se prezinta grupelor cele 3 studii de caz din Anexa 1;
In fiecare subgrup participantii vor avea de identificat modalitati de diferentiere a
instruirii pentru unul dintre cazurile descrise. Fiecare subgrup decide asupra modului
in care va lucra pentru a rezolva sarcina de lucru. Vor fi puse la dispozitia lor
materialele respective (30 minute);
Fiecare subgrup va nota pe o coala de flip-chart modalitatile si formele de diferentiere
pentru cazul pe care l-au primit;
Colile de flip-chart sunt expuse pe peretii salii si la semnalul psihologului, subgrupele
se rotesc prin sala pentru a examina si discuta fiecare produs. Participantii isi iau notite
si fac comentarii pe colile expuse (15 minute).
Subgrupurile revin la propriul produs si analizeaza completarile facute la adresa
produsului lor (10 minute).
Psihologul conduce o discutie referitoare la produsele realizate de subgrupe pasii
necesari in adaptarea predarii invatarii (5 minute).

Produsul activitatii: produsele subgrupelor si o lista cu pasii identificati in adaptarea

invatarii. Pe baza produselor activitatii se vor discuta in continuare modalitatile de
intocmire a unui PIP (program de interventie personalizat) reprezinta o activitate pe
care o puteti insera functie de evolutia sedintelor cu profesorii. Anexa 2 cuprinde
prezentari power-point suport pentru realizarea acestora.

TEMA: Realizarea unui PIP de catre fiecare grupa de la exercitiul anterior, pentru copilul
din studiul de caz lucrat in aceasta activitate sau din cazul propus in anexa 3, pentru un singur

9
domeniu: obiectiv de lunga durata, obiectiv de scurta durata, obiectiv operational, metode si
mijloace didactice, timp, criterii de evaluare, metode si instrumente de evaluare.

Activitatea 4

Obiective:
Analiza si aducerea in constiinta a modului in care evenimentele vietii scolare
influenteaza dezvoltarea personala a copiilor (stima/ imagine de sine, motivatie, etc.);
identificarea propriilor prejudecati, stereotipii referitor la copii cu CES;
formarea de atitudini tolerante, nondiscriminatorii fata de copiii cu dificultati sau care
provin din grupuri dezavantajate;

Exercitiul 1
Se debuteaza cu o activitate individuala in care fiecare participant se va gandi si va
scrie pe hartie 2-3 experiente (care vor ei, asa cum vor ei) din propria viata scolara care le-a
ramas in minte si care le-a influentat existenta, au produs o schimbare de orice fel in viata lor.
Fiecare participant isi impartaseste experientele si analizeaza impreuna cu grupul impactul
pozitiv sau negativ al atitudinilor, comportamentelor profesorilor sau colegilor asupra
imaginii de sine, motivatiei, capacitatii de invatare etc.

Exercitiul 2 (alegeti un exercitiu din urmatoarele):

1. Exerciiul ETICHETELE

Participanii sunt organizai n 4- 5 grupe. La nceputul exerciiului, fiecare dintre ei primete

o etichet, lipit pe frunte sau pe umr (n aa fel nct s nu fie vzut de persoana n cauz
ceea ce este notat pe etichet), pe care o va putra pn la sfritul exerciiului.

Etichetele desemneaz cuvinte care fac referire la categorii de persoane ce sunt n general
marginalizate, discriminate n clasa de elevi (de ex. rrom, copil cu deficiente de vedere,
copil indisciplinat, copil cu dificultati de invatare etc.) sau la diferite roluri care pot fi
exercitate n cadrul grupului (de ex. gnditor, imaginativ/artist, pasiv/lene, hotrt, lider,
executant, prezentator etc.).

Participanii primesc sarcina pe grupe de a proiecta o activitate pentru proprii elevi prin care
sa realizeze coeziunea grupului (in care se afla si elevi cu CES), colaborand in realizarea
sarcinilor date de profesor. Participantii trebuie s se comporte cu ceilali membri din grup, pe
parcursul realizrii sarcinii, conform etichetelor pe care acetia le poart prin limbajul
verbal/nonverbal, comportament, atitudine, expresii emoionale dar fr a folosi/nominaliza
direct denumirea etichetei etc.

Dup realizarea activitatii, participantii observ ceea ce scrie pe eticheta pe care au

purtat-o. Se adreseaz de ctre moderator, ntrebri precum:
V-ati dat seama/ai contientizat n timpul exerciiului, din atitudinea colegilor, de ceea
ce scrie pe etichet?
Ce anume v-a ajutat s v dai seama? Cum v-ai simit ca urmare a modului n care
colegii au relaionat cu dvs.?
A fost greu s purtai aceast etichet pe parcursul derulrii exerciiului? De ce?

10
 Cum v-ai comportat n grup, ca urmare a purtrii etichetei (sau n cazul n care v-ai
dat seama de coninutul acesteia)?
Care este n general relaia, legtura ntre comportamentul unei persoane i
eticheta/etichetele care i se atribuie?
Cum poate fi schimbat, din aceast perspectiv, atitudinea general a persoanelor fa
de cele cu CES, dar i a acestora n procesul de adaptare i integrare social?
La sfritul exerciiului, fiecare participant rupe sau ofer moderatorului eticheta pe care a
purtat-o.

Exerciiul BULINUELE

Profesorii sunt aezai ntr-un cerc, cu faa spre interior. La comanda moderatorului
nchid ochii i fiecare va primi (lipit pe frunte sau pe umr) o bulinu , se pot folosi 4- 5
culori. Un singur participant va primi o bulin de o culoare, care nu se regsete la nici unul
din ceilali participani. Cadrele didactice primesc apoi sarcina de a se grupa, n funcie de
culoarea pe care cred c o are bulina pe care o poart, dar fr a vorbi pot folosi doar
limbajul nonverbal sau se pot ajuta de diferite obiecte din sal. Dup ce s-au stabilit grupele,
n funcie de culoarea bulinuelor, se realizeaz debriefing-ul, adresndu-se o serie de
ntrebri.

Pentru persoanele care s-au integrat ntr-un grup:

Cum ai gsit grupul din care facei parte?
V-ai dat seama de culoarea bulinuei? Cum anume v-ai dat seama?
Ce au fcut restul colegilor pentru a v ajuta s gsii grupul?
Cum v simii fcnd parte din grup?
Cum v-ai fi simit dac nu ai fi reuit s gsii grupul?
Cum ai ajutat ali colegi, care aveau acceai culoare a bulinei, s vin n grupul dvs.?
Cum v-ai simit ca i stare emoional, pe parcursul derulrii exerciiului? La ce
anume v-ai gndit?

Pentru persoan rmas n afara grupului

Cum v simii, ca urmare a faptului c nu suntei integrat n nici unul din grupuri?
Care sunt strile emoionale pe care le avei n acest moment? Dar cele de pe parcursul
desfurrii exerciiului? La ce anume v-ai gndit ? Cum ai interpretat atitudinea pe
care au avut-o colegii ?
Ce ai fcut pentru a v integra ntr-un grup?
V-ai dat seama de culoarea bulinei pe care o avei? Cum?
Ce anume v-ar fi plcut s fac/cum s se comporte colegii din celelalte grupuri?
Au fost persoane/grupuri care au ncercat s v integreze, dei aveai o culoare total
diferit de restul?

La sfritul exerciiului, se discut mpreun cu participanii modul n care poate fi folosit

acest exerciiu n activitile cu elevii, n ce moment/etap a activitii, cu ce scop.

Se fac reflecii individuale legate de modul n care exerciiul a ajutat participanii s

contientizeze sentimentul de exludere/ marginalizare pe care l pot tri persoanele cu ces (sau
alte persoane diferite de marea majoritate a oamenilor, din diverse motive), cum
contribuie/ntrete fiecare dintre noi aceste sentimente de izolare i excludere, ce atitudine ar
trebuie s avem n raport cu persoanele cu ces pentru a le faculita integrarea lor n scoala si
ulterior in societate.

11
Incheiere: fiecare profesor va scrie pe 2 postituri de culori diferite punctele tari si cele slabe
ale celor 4 activitati la care au luat parte in cadrul grupului.

Activitati pentru elevi

Activitatea 1

Obiective:
dezvoltarea empatiei
acceptarea punctelor de vedere alternative

Exercitiul 1: Il inteleg pe celalalt?

Nivel de vrst: clasele VII-XII

Metod: n grup
Materiale/resurse: posibilitatea rearanjrii bncilor
sala de clas
Durata: 1-2 ore (depinde de complexitate)
Descriere:
Ceea ce prezentm n aceast activitate este mai curnd o metod dect un simplu
exerciiu, fiind cu att mai util cu ct poate fi folosit pentru un numr foarte mare de teme.
Pentru uurina explicaiei, vom exemplifica pe o tem specific.
Ideea de baz a activitii este plasarea elevilor, n plan imaginar, n diferite situaii
ipotetice sau reale, n care s fie obligai s priveasc lucrurile i s acioneze din punctul
altcuiva de vedere.
Pot fi gsite multe variante de desfurare a acestui tip de activitate, din care vom
prezenta aici dou. Pornind de aici, putei modifica modul de desfurare i crea noi variante
de exerciii.
I. n prima variant se lucreaz cu un numr de 5-7 elevi, restul clasei fiind
observatori. Dup un anumit timp rolurile pot fi schimbate, fiind implicai i ali elevi din
clas. Acest lucru este indicat mai curnd dac v-ai rezervat mai mult de o or pentru
activitate.
Se d o situaie (fie real, fie ipotetic), elevii participani asumndu-i fiecare rolul unei
persoane implicate n respectiva situaie. Discuiile care vor urma vor fi purtate de fiecare
participant din punctul de vedere al persoanei pe care o reprezint.
De exemplu, se prezint situaia unui elev care risc s fie exmatriculat pentru c 1-a
btut pe un coleg (tulburari de comportament). In acest caz, pot exista rolurile: elevul
problem", mama / tatl acestuia, diriginta, directoarea / directorul colii, elevul agresat,
mama / tatl acestuia. Sase elevi din clas i vor asuma aceste roluri, purtndu-se o discuie
ntre cele 6 personaje, pe tema situaiei create.

II. n cea de a doua variant se lucreaz cu toti elevii, mpriti pe grupe mai mici, de
5-6 persoane.
Modul de desfurare nu este foarte diferit de ceea ce era prezentat anterior.
Se lucreaz tot pe o situaie-problem, aleas de comun acord cu clasa, diferena
fa de prima varianta aprnd n distribuirea rolurilor: fiecare subgrup din clas
primete cte un rol", avnd sarcina de a rspunde la cteva ntrebri din punctul
de vedere al personajului respectiv: Care este cauza apariiei respectivei

12
probleme?", Ce puteam eu s fac pentru a o preveni?", Ce pot s fac acum pentru a o
rezolva?". Evident, pot fi gsite i alte ntrebri, n funcie de situaia aleas. De
exemplu, pentru aceeai situaie- problem prezentat n prima variant, un grup va primi
rolul elevului agresor, din punctul cruia de vedere va trebui s rspund la cele trei ntrebri,
alt grup, rolul de diriginte etc.
Discuiile se vor axa apoi pe diferenele care apar ntre punctele de vedere ale
personajelor i pe motivele apariiei acestor diferene.
Sugestii pentru profesori:
Alegei situaiile n colaborare cu clasa astfel nct acestea s fie de interes pentru ei,
discutarea lor fiind de asemenea util n rezolvarea unor probleme comune.
Nu mprii rolurile pe considerente ce tin de disciplin, elocven sau potrivire cu
personajul", ncercai s-i lsai pe elevi s-i aleag ei nii un rol.

Este posibil ca unii s i ia rolul foarte n serios, ambalndu-se" n discuii. Acesta este un
lucru pozitiv i nu este indicat s ntrerupei prea repede discuia sau s utilizai o ironie
excesiv - s-ar putea s apar nite discuii interesante.
Oferii anse de participare i elevilor mai slabi sau cu probleme disciplinare. Un elev agresiv
poate fi pus de exemplu n rolul celui agresat, al unui printe al acestuia sau al unui printe al
agresorului. Avei permanent n vedere faptul c scopul este de a-i determina pe elevi s vad
lucrurile i din punctul altcuiva de vedere.

Activitatea 2

Obiective:
formarea la elevi a unor atitudini tolerante, nondiscriminatorii fata de copiii cu cerinte
educative speciale;

Exercitiul 1 : COLEGUL MEU CU CES

In grupuri va rog sa incercati sa transmiteti un mesaj pentru un coleg de al vostru care este un
copil cu CES. Fiecare va juca un rol, care este descris pe biletelul primit:
___________________________________________________________________________
Rolul 1
Esti un elev din clasa a treia care ai o dificultate de vorbire-Balbism-
( balbaiala). In general taci foarte mult. Iti este frica sa vorbesti pentru ca
toti copii rad de tine. De obicei nu participi, nu te implici in activitati. Dai
raspunsuri monosilabice doar cand esti intrebat. Daca cineva te jigneste,
raspunzi cu aceeasi moneda

Rolul 1. 2
Esti colegul unui copil cu CES. In general razi de el, il ironizezi.

Rolul 1.3
Esti colegul unui copil cu CES. In general ai o atitudine empatica,
toleranta, incerci sa il ajuti

Rolul 1.4

13
Esti colegul unui copil cu CES. Consideri ca acesti copii ar trebui sa invete
intr-o clasa speciala. Dar atat timp cat nu esti deranjat ignori situatia si
incerci sa rezolvi cat mai bine sarcina de lucru.
___________________________________________________________________________

Rolul 2
Esti un copil care are dificultati de auz. Trebuie sa se vorbeasca cu tine
foarte tare. In general tu citesti de pe buze si trebuie sa vezi permanent
buzele persoanei care vorbeste. Daca nu auzi nu participi la activitate, esti
retras, trist cateodata.Nu reactionezi agresiv daca ceilalti rad de tine sau
te marginalizeaza. Ai tendinta sa te izolezi si mai mult.

Rolul 2. 2
Esti colegul unui copil cu CES. In general razi de el, il ironizezi.

Rolul 2.3
Esti colegul unui copil cu CES. In general ai o atitudine empatica,
toleranta, incerci sa il ajuti
Rolul 2.4
Esti colegul unui copil cu CES. Consideri ca acesti copii ar trebui sa invete
intr-o clasa speciala. Dar atat timp cat nu esti deranjat ignori situatia si
incerci sa rezolvi cat mai bine sarcina de lucru.
___________________________________________________________________________

Rolul 3
Esti un copil care are dificultati de invatare. De obicei toata lumea
considera ca nu esti capabil sa duci o sarcina la bun sfarsit. Nu intelegi din
prima ce ai de facut, ai nevoie de explicatii suplimentare. De obicei
intelegi gresit si incerci sa nu ii deranjezi pe ceilalti cu opiniile si parerile
tale.. Daca ti se explica te implici, chiar daca mai lent. Ai prefera sa faci
ceva mai usor, dar iti este rusine sa spui asta . Daca ceilalti te zoresc,
renunti sa mai faci ceva.

Rolul 3. 2
Esti colegul unui copil cu CES. In general razi de el, il ironizezi., il zoresti sa
faca mai repede.

Rolul 3.3
Esti colegul unui copil cu CES. In general ai o atitudine empatica,
toleranta, incerci sa il ajuti, sa il intelegi, sa ii explici.

Rolul 3.4
Esti colegul unui copil cu CES. Consideri ca acesti copii ar trebui sa invete
intr-o clasa speciala. Dar atat timp cat nu esti deranjat ignori situatia si
incerci sa rezolvi cat mai bine sarcina de lucru.

Copii vor raspunde la intrebari de genul:

- Cum v-ati simtit in rol?
- De ce ati fi avut nevoie ca sa va simtiti acceptati/ integrati?

14
 - Cum am putea sa ne schimbam atitudinea fata de copii cu ces? Etc.

Activitatea 3
Obiective:

perceperea diferenelor dintre indivizi drept naturale i benefice,

educarea empatiei fa de persoanele cu deficiene.

Exercitiul 1: BIATUL CU DOI OCHI
Desfurare - se citete urmatoarea poveste:
Undeva n Univers exist o planet pe care triesc fiine foarte asemntoare cu
pmntenii. Singura deosebire dintre noi i ei este c ei au doar un ochi i pot vedea n
ntuneric, la distane foarte mari i prin zid. ntr-o zi, pe acea planet s-a nscut un copil cu
doi ochi. Prinii au fost foarte dezamgii, dar l-au ngrijit cu toat dragostea. Doctorii au
spus c nu se poate face nimic. Copilul avea nevoie de lumin, cnd mergea undeva noaptea,
de un telescop pentru a vedea ce se ntmpl pe alte planete i era privit de colegi ca i cum nu
vedea bine. ntr-o zi i-a dat ns seama c el poate vedea ceva ce colegii lui nu sesizaser:
culorile. Toat lumea de pe acea planet vedea n alb - negru; biatul cu doi ochi vedea ns n
culori. El a nceput s i fac prieteni care l ascultau povestind despre pduri verzi, cer
albastru i flori multicolore. Copiii i oamenii mari se adunau n jurul bieelului ca s vad
lumea prin ochii lui. Cnd a crescut a ntlnit o fat de care s-a ndrgostit. Faptul c el era
altfel dect ceilali locuitori ai planetei nu i-a deranjat pe nici unul din ei. Cu timpul nu i s-a
mai prut c este altfel: a devenit firesc s fie nconjurat de oameni care i ascultau povetile.
Cei doi au avut un fiu care nu se deosebea de ceilali copii de pe planet: avea un singur ochi.
Rspundei PE GRUPE la urmtoarele ntrebri (formati 2-3 grupe, in functie de numarul
participantilor):
1. Cum v-ai fi simit n locul biatului cu doi ochi pe planeta locuit de
fiine cu un ochi?
2. Ce dificulti credei c a ntmpinat bieelul? De ce?
3. Credei c ai fi i voi altfel pe o alt planet? De ce? Cum ai vrea s fii tratai dac ai fi
diferii fa de ceilali locuitori ai planetei?
4. Cum trebuie s fie tratai copiii cu deficiene? Dac n clasa voastr ar fi un astfel de copil
cum v-ai purta cu el?
5. Imaginai-v c ajungei pe planeta din poveste. Scriei-le locuitorilor cum v-ar plcea s
fii tratai.

15
 Activitatea 4
Obiective:
evidentierea dificultatilor cu care se confrunta copii cu diverse categorii de dificultati;
Elevii i vor exersa posibilitatea de a comunice cu oameni care vad/ aud foarte puin sau
chiar deloc.

DEFICIENA DE VEDERE
Desfurare: Legai ochii unui participant. n decursul a 15 minute continuai sa realizati un
joc sau o activitate n ritm normal, fr a acorda atenie celui care nu vede nimic. Urmeaz o
serie de rspunsuri la ntrebarea cum s-au simit colegii lui de clas n aceast situaie i ce-ar
putea ei ntreprinde pentru a-l ajuta. Ar vrea ei ca propunerile lor s devin realitate?
Variant: Doi copii conduc un coleg legat la ochi prin curtea colii sau prin clas. Dup 15
minute se schimb rolurile ("nevztorul" devine conductor de ncredere i invers). Apoi
copiii trebuie s rspund la ntrebrile:
o Cum v-ai simit n fiecare postur?
o L-ai ajutat pe "nevztor" sau ai profitat de deficiena sa (l-ai lsat s se ciocneasc de
bnci, s intre n gropi)?
o n al doilea rol ai acionat n funcie de tratamentul care vi s-a aplicat n primul rol?

o Ce sentimente avei fa de oamenii care toat viaa au dificultile voastre din acest
exerciiu?
o

DEFICIENA DE AUZ

Desfurare: un elev i pune o caschet pe cap (sau i introduce vat n urechi). Restul stau
n spatele lui i-i spun s execute anumite ordine (s pun anumite obiecte pe mas, s tearg
tabla etc.). Dup aceasta trecei n faa lui, repetndu-v inteniile. ncercai s v neleag
numai din cuvinte, fr a executa anumite semne sau gesturi.

DEFICIENA APARATULUI LOCOMOTOR

Desfurare: Unul dintre elevi (care se ofer voluntar) va sta toat ziua n cruciorul pentru
invalizi sau n crje, indicnd piedicile sau greutile ntmpinate. Ce simte el? Elevul va
preciza ce a fost capabil s fac i ce nu a reuit s fac. ndemnai elevii s rspund ce s-a
fcut n coala lor pentru asemenea persoane sau ce-ar trebui s se ntreprind n caz de
apariie a unui asemenea copil n coal.
Exercitiu : Elevii sunt pui n situaia cnd trebuie s-i formeze numrul de telefon fr
ajutorul minilor.
Variant : Bandajai-i unui copil mna astfel nct s n-o poat mica bine. Rugai-l s-i
scrie adresa i numrul de telefon.

16
 Activitati pentru parinti

Activitatea 1

Obiective:
identificarea propriilor prejudecati, stereotipii referitor la copii cu CES;
formarea de atitudini tolerante, nondiscriminatorii fata de copiii cu dificultati sau care
provin din grupuri dezavantajate
familiarizarea cu notiuni de baza privind asigurarea diferentierii si individualizarii in
invatare;

Introducere: fiecare participant din cadrul grupului (parinti) se prezinta, spunandu-si

prenumele si modul in care se simt in acel moment.

Exerciiul BULINUELE

Parintii sunt aezai ntr-un cerc, cu faa spre interior. La comanda moderatorului nchid
ochii i fiecare va primi (lipit pe frunte sau pe umr) o bulinu , se pot folosi 4- 5 culori.
Un singur participant va primi o bulin de o culoare, care nu se regsete la nici unul din
ceilali participani. Parintii primesc apoi sarcina de a se grupa, n funcie de culoarea pe care
cred c o are bulina pe care o poart, dar fr a vorbi pot folosi doar limbajul nonverbal sau
se pot ajuta de diferite obiecte din sal.
Dup ce s-au stabilit grupele, n funcie de culoarea bulinuelor, se realizeaz
debriefing-ul, adresndu-se o serie de ntrebri.

Pentru persoanele care s-au integrat ntr-un grup:

Cum ai gsit grupul din care facei parte?
V-ai dat seama de culoarea bulinuei? Cum anume v-ai dat seama?
Ce au fcut restul colegilor pentru a v ajuta s gsii grupul?
Cum v simii fcnd parte din grup?
Cum v-ai fi simit dac nu ai fi reuit s gsii grupul?
Cum ai ajutat ali colegi, care aveau acceai culoare a bulinei, s vin n grupul dvs.?
Cum v-ai simit ca i stare emoional, pe parcursul derulrii exerciiului? La ce
anume v-ai gndit?

17
Pentru persoan rmas n afara grupului
Cum v simii, ca urmare a faptului c nu suntei integrat n nici unul din grupuri?
Care sunt strile emoionale pe care le avei n acest moment? Dar cele de pe parcursul
desfurrii exerciiului? La ce anume v-ai gndit ? Cum ai interpretat atitudinea pe
care au avut-o colegii ?
Ce ai fcut pentru a v integra ntr-un grup?
V-ai dat seama de culoarea bulinei pe care o avei? Cum?
Ce anume v-ar fi plcut s fac/cum s se comporte colegii din celelalte grupuri?
Au fost persoane/grupuri care au ncercat s v integreze, dei aveai o culoare total
diferit de restul?

La sfritul exerciiului, se discut mpreun cu participanii modul n care poate fi folosit

acest exerciiu n activitile cu elevii, n ce moment/etap a activitii, cu ce scop.

Se fac reflecii individuale legate de modul n care exerciiul a ajutat participanii s

contientizeze sentimentul de exludere/ marginalizare pe care l pot tri persoanele
seropozitive (sau alte persoane diferite de marea majoritate a oamenilor, din diverse
motive), cum contribuie/ntrete fiecare dintre noi aceste sentimente de izolare i excludere,
ce atitudine ar trebuie s avem n raport cu persoanele infectate pentru a le faculita integrarea
lor n societate.
Urmeaza prezentarea slide-urilor (din prezentarea ppt. folosita in activitatea cu
profesorii) despre educatia inclusiva, scoala inclusiva, conceptul de CES impreuna cu
cateva cuvinte despre reglementarile actuale (legislatie) privind drepturile copilului si
ale persoanelor cu CES;
Mica dezbatere despre parerea participantilor privind respectarea acestor drepturi in
scoala si in familie, despre atitudinea parintilor ce au copii in clase inclusive (atat copii
normali cat si copii cu CES). Moderatorul (psihologul) discuta cu parintii despre
echipa de suport ce poate oferi ajutor specializat (evaluare, terapii specifice, consiliere,
formare) elevilor cu CES ce invata in scoli inclusive alaturi de ceilalti elevi, parintilor
acestora si cadrelor didactice in cauza: CJRAE, CREI (Centrul de Resurse pentru
Educatie Incluziva), DGASPC.

Incheiere: fiecare parinte isi exprima verbal parerea despre activitate sau se poate opta pentru
un joc de incheiere balonul : pe o foaie de flipchart desenam in balon mare (balonul ca
vehicul de zburat) si pe partea superioara sa scrie sau sa lipeasca post-ituri cu lucruri pozitive
pe care le-au invatat sau schimbari pe care activ le-a provocat pt ei...in partea de jos a
balonului (partea care trage in jos un balon) sa scrie dificultatile/ punctele slabe care ii
impiedica sa accepte pe copiii cu dificultati...

Activitatea 2

Obiective:
identificarea propriilor prejudecati, stereotipii referitor la copii cu CES;
formarea de atitudini tolerante, nondiscriminatorii fata de copiii cu dificultati sau care
provin din grupuri dezavantajate

a) Exercitiul Toti putem fi persoane cu ces!

Rugati parintii sa se aseze in spatele clasei si sa considere ca fiecare dintre ei au CES.: Va
rog sa va asezati in spatele clasei. Vreau sa va intreb daca in acest moment considerati ca aveti

18
CES . Eu sunt reprezentantul uner scoli . Toti sunteti candidati pentru a fi inscrisi in aceasta
scoala. Si am sa va spun care sunt conditiile pentru a fi elevii acestei scoli:
1. In priml rand in aceasta scoala nu primim persoane apartinand genului masculin.
Noi consideram ca fetele sunt mult mai inteligente. Toti cei care nu indeplinesc aceasta
conditie sunt respinsi, nu pot fi inscrisi.
2. Toate persoanele care au dificultati de vedere, cat de mici , chiar daca nu poarta
ochelari , sunt rugate sa treaca in spatele meu, fiind neselectate.
In scoala noastra toate textele sunt expuse in prezentari si sunt scrise cu fonturi de 7. Times
New Roman.
3. Toate persoanele care in acest moment poarta fusta/ rochie nu sunt selectate
deoarece, in scoala noastra se face multa miscare. Va spuneam ca punem pret pe miscare.
Incepem fiecare activitate cu exercitii fizice, cu un joc foarte antrenant si anume mersul
piticului.- timp de 10 minute. Cei care nu reusesc sa faca acest lucru sunt rugati sa incerce la
alta scoala. De asemenea toate activitatile de curs sunt desfasurate in pozitia lotus.

Realizati debriefing-ul exercitiului (analiza emotionala) ;

b) Exerciiul ETICHETELE
Participanii sunt organizai n grupe, in functie de cati membri sunt in grupul mare. La
nceputul exerciiului, fiecare dintre ei primete o etichet, lipit pe frunte sau pe umr (n aa
fel nct s nu fie vzut de persoana n cauz ceea ce este notat pe etichet), pe care o va purta
pn la sfritul exerciiului. Etichetele desemneaz cuvinte care fac referire la categorii de
elevi cu cerinte educative speciale ce sunt n general marginalizati, discriminati n clasa de
elevi (de ex. rrom, copil cu deficienta mintala, copil cu tulburari de comportament
agresivitate, violenta, copil cu dificultati emotionale timiditate excesiva, anxietate, copi cu
retard in dezvoltarea limbajului,etc.).
Participanii primesc diferite sarcini pe care sa le rezolve in grup pe baza unor studii de
caz primite. Parintii trebuie s se comporte cu ceilali membri din grup, pe parcursul realizrii
sarcinii, conform etichetelor pe care acetia le poart prin limbajul verbal/nonverbal,
comportament, atitudine, expresii emoionale dar fr a folosi/nominaliza direct denumirea
etichetei etc.
Dup realizarea activitatii si prezentarea solutiilor pentru studiile de caz discutate, parintii
observ ceea ce scrie pe eticheta pe care au purtat-o. Se adreseaz de ctre moderator,
ntrebri precum:
V-ati dat seama/ai contientizat n timpul exerciiului, din atitudinea colegilor, de ceea
ce scrie pe etichet?
Ce anume v-a ajutat s v dai seama? Cum v-ai simit ca urmare a modului n care
colegii au relaionat cu dvs.?
A fost greu s purtai aceast etichet pe parcursul derulrii exerciiului? De ce?
Cum v-ai comportat n grup, ca urmare a purtrii etichetei (sau n cazul n care v-ai
dat seama de coninutul acesteia)?
Care este n general relaia, legtura ntre comportamentul unei persoane i
eticheta/etichetele care i se atribuie?
Cum poate fi schimbat, din aceast perspectiv, atitudinea general a persoanelor fa
de cei cu ces, dar i a acestora n procesul de adaptare i integrare scolara?

La sfritul exerciiului, fiecare participant rupe sau ofer moderatorului eticheta pe care a
purtat-o.
c) Exercitiu de incheiere: hartia mototolita sau exercitiul cu inimile.

19
20