PLAN DE INTERVENŢIE

Date de identificare
Nume şi prenume : Gheorghita Mario-Adrian
Vârsta : 6 ani
Grupa : Mare
Părinţii : Mama – plecata in strainatate de la varsta de 2 ani a copilului.
Tata – nu au pastrat legatura , copilul vazandu-si tatal o data pe an.
Bunicii- cresc copilul de la varsta de 2 ani, fiind casnica iar bunicul agricultor, sunt foarte
protectivi, ii ofera totul copilului, pierzand controlul asupra copilului.

Alte informaţii
▪ subiectul este singurul copil în familie, crescut de bunici acesta este extrem de rasfatat;
▪ copilul stă foarte mult timp singur în faţa calculatorului şi vizionează multe emisiuni cu desene
animate.

 Diagnostic psiho– pedagogic – definirea situaţiei problematice ( comportament cu probleme,

agresiv si impulsiv)

 Tipul de ADHD : hiperactiv – impulsiv

Simptome de hiperactivitate :

▪ agitaţie/ nelinişte;
▪ motricitate excesivă;
▪ dificultăţi în a se angaja în activităţi distractive;
▪ logoree permanentă/ discută despre altceva;

Simptome de impulsivitate

▪ îi întrerupe/ deranjează pe colegi;

▪ nerăbdător, are dificultăţi în a- şi aştepta rândul;

▪agasează şi agresează copiii, intră în conflict cu ceilalţi

▪ in timpul activitatilor desfasurate la grupa, acesta este permanent neatent, ii deranjeaza pe

ceilalti, avand cu totul alte preocupari;

 in cadrul activitatilor distractive deseori are stari de impulsivitate, agresand copiii.

 Obiectivul intervenţiei
Diminuarea comportamentului indezirabil: agasarea celorlalţi copii

 Cauzele comportamentului
▪ copie exemplele negative ( modele ) din filmele cu desene animate;
▪ vrea să iasă în evidenţă;
▪ nu a avut în familie un sistem de recompense- pedepse ( i s- a oferit totul necondiţionat ) ;
▪ vrea să se impună pentru a - si invinge timiditatea

 Reacţii emoţionale ( ale anturajului faţă de comportamentul copilului )

▪ a fost tratat de grup pe măsura comportamentului său
▪ a fost ignorat de ceilalţi copii
▪ a fost tratat asertiv, ceilalţi copii impunându-i să le respecte liniştea, intimitatea, personalitatea
 Strategii de intervenţie şi metodele de modificare comportamentală

▪ Am redactat un regulament al grupei, cu ajutorul ilustratiilor, pe care l-am repetat si „citit”

zilnic.

▪Am formulat reguli şi aşteptări de la copii, ajungând la un consens privind sancţiunile în cazul
nerespectării lor
▪Am vizionta filmulete cu privire la comportamentele negative si cele pozitive, apoi am jucat
un joc de imaginatie; „ CUM M-AS SIMTI EU” plecand de la actiunea redata de filmulet.
▪ Am stabilit ca atunci cand copii au o teama sau o neplacere sa o dezbatem in cadrul „Intanlirii
de dimineata” pentru a descoperi cauza
▪Am stabilit ca la activitatea optionala desfasurata o data pe saptamana, sa avem 10 minute in
care le voi lectura diverse povesti terapeutice, cu caracter civic-moral si emotional.
▪ Am pus in tema faptul că oamenii, în mod normal, nu se îmbrâncesc ci, trec frumos unul pe
lângă altul şi le- am propus să rezolve o situaţie problematizantă : Ce ar face dacă ar vedea adulţii –
educatoarele, bunicii, oamenii pe stradă că se îmbrâncesc?
 S-a stabilit respectarea regulilor si acasa, bunicii avand aceleasi cerinte.

 Metode : conversaţia, povestirea, jocul de rol, problematizarea, brainstorming- ul.

 Ce a învăţat copilul

▪ că şi ceilalţi copii trebuie respectaţi

▪ că jocul recompensă – pedeapsă funcţionează
▪ ignorarea din partea colegilor doare foarte mult
▪ să evite copiii cu comportamente negative
▪ să desfasoare anumite activitati, jocuri care să- i consume energia ,antrenarea în
jocurile de rol, jocul in aer liber, relationarea si cooperarea cu colegii sau copiii de varsta lui.
 ▪ să-i dea dovada de emaptie, respect si intelegere
 sa limiteaze timpul petrecut la televizor sau tableta

 Cum a reacţionat copilul:

▪ a fost afectat, la început, apoi s- a obişnuit cu modul de lucru, colaborare cu ceilalţi colegi

▪ când a fost ignorat de copii, a mai încercat în câteva rânduri să se remarce prin violenţă, dar
treptat, comportamentul indezirabil s-a manifestat mai rar;

▪ pus in situatia imaginara de a fi in locul copilului agresat, acesta recunoaste ca nu este frumos si
ca se simte trist;

▪ a incercat sa fie atent la activitati fiind motivat de recompensele hazlii si marioneta daruita celor
ce strang mai multe recompense intr-o saptamana;

 feed-back-ul primit din partea bunicilor, cu privire la comportamentul in schimbare avut

acasa;

 Concluzii:

Comportamentele se manifestă, se observă şi se măsoară. Cu tehnici de management al

comportamentului, bine selectate, se poate modifica un comportament indezirabil, reducâdu- se
frecvenţa manifestărilor, mergând, de multe ori, până la eliminarea lui.
Sistemul de reguli trebuie să funcţioneze; comportamentul inadecvat si violent trebuie ţinut în
permanenţă sub observaţie.
Planul de interventie se încheie pe baza negocierii între părţi; educatoare si bunici, acesta
trebuie respectat, ducând la diminuarea stărilor confictuale şi a comportamentelor indezirabile.

Subiectul asupra căruia am intervenit se va încadra în rândul copiilor cu comportamente

dezirabile prin colaborarea celor abilitaţi.