Program de intervenție personalizat

Prof. înv. preșc. Cherciu Marioara

Grădinița cu P.P.Nr.15, Focșani

Program de intervenție pentru un copil cu tulburări de comportament și socio-emoționale

Informații de bază
Numele preșcolarului: C.A.
Data nașterii:
Grupa mijlocie
Domiciliul:
Psihodiagnostic: Tulburări de comportament și socio-emoționale
Informații despre starea de sănătate a preșcolarului: Stare bună de sănătate
Informații despre mediul social: Locuiește împreună cu mama care este cadru didactic.Are condiții bune
de locuit. Mama mai are un al doilea loc de muncă, timp în care fetița stă cu bunica din partea mamei.În
familie atmosfera nu este de calm și înțelegere, părinții au divorțat, tata și-a întemeiat o altă familie și
urmează să aibă un alt copil, lucru cu care fetița nu este de acord și de la aceste probleme copilul este trist
și furios.Aceste emoții create de separarea părinților au generat probleme comportamentale precum
agresivitatea față de colegi, lipsa cooperării, refuză să vină la grădiniță, are dificultate în a se concentra la
activități.Părinții nu se înțeleg și nu au reușit să-i asigure fetiței o stabilitate emoțională de care ea are cea
mai mare nevoie.Copilul respinge totul și nu s-a obisnuit cu ideea separării părinților, îi dorește pe
amândoi. La grădiniță nu pare sa inteleaga cum și de ce acțiunile sale îi afecteaza pe ceilalți,devine agitată,
agresivă, lovește și distruge lucruri,țipă ,,'Lasă-mă”, ,,Vreau la mama”, ,, Vreau la tata”.
Echipa de intervenție:
Educatoare: Cherciu Marioara
Consilier școlar:S. I.
Data elaborării P.I.P. 8 februarie 2021- 25 iunie 2021
1.Instrumente utilizate în evaluare:
- Observații curente
- Chestionare orale
- Aplicații practice
- Fișe de lucru utilizate la diferite activități
- Proba de evaluare
- Convorbire individuală și în grup
 - Observația spontană și dirijată
2.Obiectivele programului
Obiective pe termen scurt:
- Analiza situațiilor care au influențat comportamentul copilului;
- Analiza relațiilor copilului cu persoanele adulte din familie;
- Observarea copilului în scopul identificării punctelor forte și a celor slabe a personalității sale;
- Implicarea părinților în programul de intervenție personalizat
- Determinarea părinților să încurajeze și să stimuleze copilul, să utilizeze eficient lauda și
aprecierea pentru performanțele școlare și socio- comportamentale.
Obiective pe termen lung:
- Descoperirea intereselor și aptitudinilor copilului în scopul atragerii acestuia în activități menite să
sprijine formarea unei personalități armonioase;
- Sprijinirea copilului în sensul autocontrolului, a stăpânirii de sine și a renunțării la anumite
manifestări nedorite;
- Încurajarea copilului pentru a se comporta coret în cadrul grupului și pentru formarea unei imagini
de sine corecte;
- În cadrul grupului, crearea mai multor situații de muncă în grup, responsabilizarea copilului în
cadrul tuturor activităților și mai ales a celor de grup.
- Creșterea nivelului de socializare și dezvoltarea capacității de relaționare.
3. Scopul:
- Sprijinirea preșcolarului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini
specifice vârstei, în vederea integrării în grupul de copii și în activitățile de tip preșcolar;
- Înlăturarea/ diminuarea dificultăților emoționale în vederea realizării unei pregătiri școlare și
socializării la nivel maxim al posibilităților sale.
4. Derularea programului de intervenție
Durata intervenţiei: 5 luni (februarie- iunie)
În această etapă, metoda preponderent utilizată în această evaluare a fost observația sistemică,
utilizînd ca instrument de cercetare grila de observație. Acest instrument a fost folosit pe tot parcursul
programului. Grila de observație a fost completată în fiecare săptămână la intervale aproximativ egale de
timp. Cuprinde 22 de indicatori observabili, clasați pe o scală LIKERT în 5 puncte: niciodată, rareori,
uneori, deseori, întotdeauna, având scorul de la 1 la 5 care au ca scop identificarea modalității de implicare
a copilului în activitățile educative, dar și cele de relaționare cu ceilalți copii din grupă.
Activități desfășurate:
- Activități recuperatorii: “Astăzi ai făcut mai bine ca ieri!”;
 - Antrenarea în jocurile și activitățile alese, alături de ceilalți copii:” De-a constructorii”, „De-a
șoferii”, „ De-a familia”.
Jocuri cu mingea: Aruncăm mingea de la unul la altul, ii explicam copilului ca în momentul în
care spunem „Roșu!” va trebui sa ridice mingea deasupra capului. Jocul solicită concentrarea și viteza de
reacție a copilului.

Pamant, apă, cer: Stabilim cu copilul locațiile: la dreapta este apa, la stânga cerul, iar în mijloc
pământul. Educatoarea va indica o direcție cu mâna, iar copilul va trebui să se așeze în locul potrivit.
Uneori educatoarea va indica eronat: le va arăta alt loc decât a strigat. Jocul il va ajuta pe copil în operarea
cu informații de mai multe tipuri, la dezvoltarea memoriei de lucru și concentrarea atenției.

Statuile muzicale: Dezvoltă atenția, răbdarea, capacitatea de concentrare.Participă toți copiii din
grupă. În timp ce se aude muzica, toți dansează (mișcările sunt la alegerea fiecăruia), iar în momentul în
care muzica este oprită, toţi dansatorii rămân statui în poziţia în care se aflau exact atunci când se opreşte
muzica. Când melodia se aude din nou, încep şi dansatorii să se mişte pe ritmul ei. Se repetă ori de câte ori
doresc copiii.. Ceea ce este important, pentru copilul hiperactiv se crește gradat timpul cât stă nemișcat.

Să memorăm: Dezvoltă memoria vizuală, capacitatea de concentrare și limbajul.Se folosesc

jetoane cu diferite imagini (toate imaginile să fie în dublu exemplar, un rând pentru educatoare și unul
identic pentru copil), o planșetă, un cronometru sau un ceas cu secundar.

Așezi pe masă 5 jetoane ca în exemplul de mai sus, îi spui copilului să memoreze (Privește și ține
minte desenele!), le acoperi cu planșeta și îi spui să aleagă din jetoanele sale și să le pună pe masă pe cele
memorate. Cronometrez și notez cât timp i-a luat pentru a așeza. Dacă a greșit, repetă până rezolvă coret.
De fiecare dată se cronometrează. Pentru reușită îl stimulez . Repetând jocul de mai multe ori, în timp,
puterea de concentrare și capacitatea de a memora se vor îmbunătăți.
 - Fișe de lucru individualizate:” Rezolv corect!”, „Desenez bine!”, „Citesc imagini!”;
- Atribuirea de roluri în jocurile de creație:” Astăzi A. va fi bucătar șef!” ;
- Jocuri în parcul grădiniței cu colegii de grupă:” Mingea prin tunel”; „Țară, țară vrem ostași”,
- ” Păsărelele își mută cuibul”;
- Sărbătorirea zilei de naștere împreună cu colegii de grupă.
Povești terapeutice: Exemplificare:” Un dromader îngâmfat” -
După expunerea povestirii voi trece la întrebări.
Identificarea problemei
- Despre cine este vorba în povestea noastră?
- Ce le deosebea pe cele două cămile?
- Cum se comporta cămila cu două cocoașe, față de noile ei prietene?
- Ce poți să spui despre tine și colegii tăi de clasă? Dar despre tine și prietenii tăi?
Identificarea soluțiilor
- Cum crezi că a reacționat cămila cu două cocoașe, în momentul în care prietenele nu mai erau de
acord cu ea?
- La ce crezi că s-a gândit în acel moment?
- Tu ce ar trebui să schimbi în comportamentul tău, pentru a fi prieten cu colegii de grupă?
- Cine te-ar putea ajuta să-ți îndeplinești această dorință?
Identificarea obstacolelor
- Ce ai face dacă: colegii tăi nu ar răspunde prietenos, imediat după ce tu ți-ai schimbat
comportamentul? nu ar crede că tu te-ai schimbat? ar începe să se comporte ca și tine (înainte de
a-ți schimba comportamentul)?
Evaluare
- Cum crezi că vor reacționa colegii tăi, când vor vedea că într-adevăr ți-ai schimbat
comportamentul?
- Cum crezi că te vei simți după ce îți vei schimba comportamentul?
Toate aceste jocuri le-am organizat zilnic după activitățile pe domenii experiențiale, în lunile
februarie -martie. Și pentru A. am aplicat tehnica “Șiragului de mărgele” care constă în oferirea unei
modalități de monitorizare a propriului comportament prin asocierea cu un produs al activității.Astfel că
pentru fiecare comportament dezirabil a primit o mărgea. Mărgelele obținute au fost înșirate pe o ață. De 8
martie A. i-a făcut mamei cadou un șirag mare de mărgele.Repetarea a ceea ce este pozitiv va conduce la
automatizare.
5. Consiliere părinte.
- Activitate cu părinții: realizarea unei relații de colaborare cu familia care va stabili copilului o
alimentație corespunzătoare mai puțină ciocolată, fără cola, cacao, stabilirea unor reguli, stabilirea
unui program de activități statice combinate cu exerciții, poate chiar îndrumarea copilului către un
sport.
Criterii minimale de apreciere a progresului:
- Îmbunătățirea comunicării cu familia;
- Interrelaționare pozitivă cu cel puțin patru colegi;
- Identificarea modalităților de dezvoltare a imaginii de sine;
- Participarea la toate activitățile ce i-au fost recomandate.
Metode și instrumente de evaluare:
- Observația directă și indirectă;
- Rezultatele activității- fișe, desene,lucrări colective

GRILĂ DE OBSERVAȚIE- SCALA LIKERT

Nume, prenume: C. A.
Interval de observație: 08 FEBRUARIE- 31 martie 2021
INDICATORI OBSERVABILI 08. 16. 01. 12. 22. 29.
Febr. Febr. Mar. Mar. Mar. Mar..
1.Își alege activitățile liber alese singură, 1 2 2 3 3 4
fără ajutor
2.Își finalizează sarcinile începute 1 1 2 2 3 3
3.Participă activ în toate activitățile 1 2 2 3 3 4
4.Se manifestă empatică față de ceilalți în 2 2 3 3 4 4
cadrul activităților
5. Argumentează logic alegerea făcută în 1 1 2 2 3 4
orice cadru al activităților didactice
6.Se lasă constrânsă de cei din jur, în 4 3 3 3 2 2
alegerea unei activități/ unui joc
7.Este interesată de rezultatele pe care pe 2 2 2 3 3 3
are în timpul activității decât de mediul în
care se desfășoară activitatea
8. Colaborează în activitate cu colegii de 1 1 2 2 2 3
grupă și cu educatoarea
 9. Are inițiativă în derularea activităților 1 1 2 2 2 3
10. Reacționează impulsiv la situații 5 4 4 3 3 3
problemă
11.Apelează la stereotipuri în rezolvarea 4 4 3 3 3 2
problemelor
12.Comunică verbal cu ceilalți copii 2 2 3 3 3 4
13.Se folosește de expresivitate când 2 2 2 2 2 3
relaționează cu ceilalți copii
14.Se adresează politicoasă copiilor și 2 2 2 3 3 4
educatoarei
15.Este empatică, exprimându-și 2 2 2 2 3 3
sentimentele față de ceilalți în cadrul
jocurilor libere
16.Atitudinea generală față de ceilalți 2 2 2 3 3 3
este de cooperare, ajutorare, stabilitate
17.În majoritatea timpului este activă și 2 2 3 3 4 4
se implică acțional-afectiv
18. Se face înțeleasă prin vorbă bună 1 2 2 2 3 3
19.Față de persoanele necunoscute se 1 1 1 1 1 1
comportă deschis -comunicativ
20.Își exprimă fără teamă sentimentele de 2 2 2 3 3 4
bucurie/supărare/prietenie / antipatie
21.In cercul de colegi lansează întrebări 1 2 2 2 2 3
de diferite tipuri
22.Se cripsează când ceilalți nu-i oferă 4 4 4 4 4 4
ajutor

Indicatorii observabili se vor interpreta ca pozitiv cu : 5 puncte-întotdeauna, 4 puncte- deseori, 3

puncte- uneori, 2 puncte- rareori și cu 1 punct- niciodată.
Interpretarea rezultatelor
Cea mai reprezentativă achiziție dobândită de A., este capacitatea de a lua o decizie privind
alegerea unui spațiu sau centru de joacă, dar și achiziția de a duce la bun sfârșit o sarcină. Rezolvarea unei
sarcini presupune la ora actuală pentru fetiță o provocare, dacă înainte nu rezolva nicio sarcină, acum o
realizează, dar din păcate se axează doar pe soluționarea sarcinilor și pe aspecte cantitative și nu calitative.
Parcursul este anevoios în evoluția comunicării și relaționării în cadrul activităților, observând impactul
metodelor de dezvoltare a gândirii critice abia după 3 luni.. Următoarele trei luni se remarcă printr-o
creștere cu un grad al motivării față de activitate, de comunicare și relaționare în timpul activităților
instructiv- educative.In primele două luni preșcolarul are aceleași manifestări de respingere și refuz
menționate în studiul de caz. In următoarele trei luni se observă o ușoară ameliorare a acestor manifestări
comportamentale raportate la relațiile cu ceilalți.In urma aplicării metodelor de dezvoltare a gândirii
critice și muncii în grup, se contată că în luna martie A. manifestă chiar o relație de empatie, iar în
următoarea lună manifestă dorința de a relaționa, de a se juca în grup, de a socializa. Cel mai mare progres
se înregistrează în ceea ce privește implicarea în cadrul activităților instructiv– educative și mai ales
rezolvarea sarcinilor didactice.

Bibliografie:

1. Vrășmaș, E.,(2007), Dificultăți de învățare în școală,Editura V&I Integral, București,

2. Vrășmaș, E.,(2007),”Psihopedagogia copilului cu diificultăți de învățare”,Proiectul pentru
învățământul rural,