UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

CURS POSTUNIVERSITAR ÎN DOMENIULPSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

PROFESOR DE SPRIJIN PT. PERSOANELE CU NEVOI SPECIALE

Referat:

” Psihopedagogia intervenției timpurii”

CURSANT:

BIȚ LAVINIA-JANINA
 PSIHOPEDAGOGIA INTERVENȚIEI TIMPURII

Prof. propunător: conf. univ. dr. ADELA MORARU

Intervenția psihopedagogică timpurie pornește de la evaluare, componentă

extrem de importantă în stabilirea obiectivelor și a planului de intervenție pentru
fiecare copil în parte. În acest mod, ne asigurăm că micuțul va benefica de programele
educaționale care să valorifice la maximum potențialul intelectual de învățare și de
dezvoltare.
Succesul programelor educaționale recuperativ-compensatorii depinde în mod esențial
de vârsta copilului. Dacă programul este aplicat la vârste mici, când copilul receptează
mai ușor influențele externe, șansele de reușită sunt mai mari.
Pornind de la premisa că viața e un miracol, că fiecare om e un miracol, acceptăm
ideea că știința se împletește cu spiritualitatea pentru a studia acest fenomen complex și
pentru a veni cu răspunsuri la multiplele întrebări pe care și le pune omul.
Astfel, dacă la început se considera că Biserica era singura autoritate care putea
”vorbi” despre problemele omului, iar mai târziu că știința e singura capabilă ” să disece”
omul, să – i înțeleagă mecanismele de funcționare și de reglare, în zilele noastre, se pare că
există o nouă tendință prin care cele două ”autorități” conlucrează, scopul lor fiind acela de a
descoperi cele mai bune metode de a înțelege omul în toată complexitatea lui ( nu doar ca
materie sau doar ca spirit).
Din punct de vedere religios, omul se naște perfect, întruchipându – l pe Creatorul. El
își pierde perfecțiunea în timp datorită păcatelor. Se consideră că tot din această cauză unora
dintre semenii noștri le este trimis un copil care, în aparență, ar avea semne de imperfecțiune,
scopul fiind acela de a conștientiza starea lor de păcătoșenie și a se pocăi.
Din punct de vedere științific, există doar supoziții în ceea ce privește cauzele nașterii
unui copil cu o anumită dizabilitatea, cum ar fi: lipsa unei igiene de viață a părinților
(consumatori de alcool, droguri), alimentația necorespunzătoare, ereditatea, mediul etc.
Astfel, pentru omul modern – care nu se mai îndreaptă spre Dumnezeu și care
așteaptă de la știință mari miracole – apariția unui copil cu o anumită problemă în viața sa
poate fi asociată cu o lovitură de trăznet, care îi provoacă un dezechilibru major, cu
consecințe grave, dacă nu reușește să își găsească destul de repede un sprijin în cineva sau
ceva. Se cunosc cazuri de părinți care abandonează un astfel de copil, care se despart din
acest motiv, iar unii dobândesc tulburări de natură psihică care merg până la sinucidere.
 În cel mai fericit caz, părintele respectiv are pe cineva lângă el, care, în primă fază, îl
liniștește, apoi încearcă/ îl ajută să găsească soluții. Una dintre cele mai bune soluții este să
ceară sprijin persoanelor abilitate, să se informeze corect și să își alunge fricile, împăcându –
se cu gândul că i – a fost trimis un copil aparte cu un anumit scop și că nu poate decât să fie
recunoscător și să se bucure de acest lucru.
În cele ce urmează am ales să vorbesc despre o anumită dizabilitate și anume aceea a
copilului diagnosticat cu ADHD. Date de identificare :
Nume şi prenume : M. A. I.
Vârsta : 8 ani
Clasa : I
Părinţii : mama – asistentă medicală, lucrează în schimburi, nu are control asupra
copilului
tata – muncitor, plecat la muncă în străinătate
Alte informaţii
▪ subiectul este al doilea copil în familie, născut la un interval de 8 ani faţă de
primul copil

▪ copilul stă foarte mult timp singur în faţa calculatorului şi vizionează multe
emisiuni cu desene animate

1. Diagnostic psiho– pedagogic – definirea situaţiei problematice ( comportamente

specifice
2. Tipul de ADHD : hiperactiv – impulsiv
Simptome de hiperactivitate :

 agitaţie/ nelinişte
 motricitate excesivă
 dificultăţi în a se angaja în activităţi distractive
 logoree permanentă/ discută despre altceva
Simptome de impulsivitate

 îi întrerupe/ deranjează pe colegi

 “ trânteşte” răspunsurile/ comentează;
 nerăbdător, are dificultăţi în a – şi aştepta rândul
 agasează şi agresează copiii, intră în conflict cu ceilalţi
 sarcinile şcolare le îndeplineşte în pripă, uneori uită să – şi aducă
toate materialele pentru ore ( cărţi, caiete, instrumente de lucru )
3. Obiectivul intervenţiei
- diminuarea comportamentului indezirabil: agasarea celorlalţi copii

-diminuarea frecvenței și intensității comportamentelor verbale și fizice nepotrivite

-captarea și menținerea atenției în timpul orelor de curs

4. Durata programului și frecvența activităților propuse: Programul este conceput pentru
a fi derulat pe parcursul unui semestru. Activități curente la clasă – în fiecare oră de curs
Activități de modelare comportamentală și restructurare cognitivă - o activitate pe
săptămână (20-30 de min., în timpul programului școlar sau înafara acestuia, în funcție de
specificul activității) Activități de consiliere – de câte ori este nevoie, dar cel puțin o
activitate pe săptămână – 15 min., în afara programului școlar

5. Cauzele comportamentului
 copie exemplele negative ( modele ) din filmele cu desene animate;
 vrea să iasă în evidenţă;
 nu a avut în familie un sistem de recompense- pedepse ( i s- a oferit totul
necondiţionat ) ;
 vrea să se impună pentru a - si invinge timiditatea
6. Reacţii emoţionale ( ale anturajului faţă de comportamentul copilului )
 a fost tratat de grup pe măsura comportamentului său
 a fost ignorat de ceilalţi copii
 a fost tratat asertiv, ceilalţi copii impunându – i să le respecte liniştea,
intimitatea, personalitatea
7. Activități specifice si de consiliere
a) Am redactat un regulament al clasei , impreună cu toţi elevii şi , selectiv copiii,
inclusiv subiectul, au repetat punctele regulamentului
b) Am formulat reguli şi aşteptări de la copii, ajungândla un consens privind
sancţiunile în cazul nerespectării lor
c) Subiectul a fost aşezat în bancă preferenţial,la fel ca toţi copiii din clasă, el fiind
plasat pe rândul din mijloc, în a doua bancă
d) Am stabilit un program de discuţii individuale cu copiii din clasă, având ca
subiecte următoarele: probleme, nevoi, comportamente dezirabile/ indezirabile
e) Am stabilit ca la Literatura pentru copii (opţional ), la sfârşitul fiecărei ore ( 10
minute ) să fie un moment: „Cu cine vreau să mă asemăn?”, moment în care se
citesc poveşti se spun versuri, proverbe, zicători despre prietenie, omenie, bunătate
f) Am discutat cu toată clasa de elevi despre faptul că oamenii, în mod normal, nu se
îmbrâncesc ci, trec frumos unul pe lângă altul şi le- am propus să rezolve o situaţie
problematizantă : C e ar face dacă ar vedea adulţii – profesorii, părinţii, oamenii pe
stradă că se îmbrâncesc?
Metode folosite: conversaţia, povestirea, jocul de rol, problematizarea, brainstorming-
ul etc.

8. Ce a învăţat copilul
 că şi ceilalţi copii trebuie respectaţi
 că sistemul recompensă – pedeapsă funcţionează
 ignorarea din partea colegilor doare foarte mult
 să evite copiii cu comportamente indezirabile
 să execute anumite mişcări care să- i consume energia (săritul într- un
picior ), antrenarea în jocurile de rol
  să rămână după program, câteva minute, timp în care prestează o activitate,
pentru a evita compania unor copii cu care intră în conflict
9. Cum a reacţionat copilul
 a fost afectat, la început, apoi s- a obişnuit cu modul de lucru,colaborare cu
ceilalţi colegi
 când a fost ignorat de copii, a mai încercat î n câteva rânduri să se remarce
prin violenţă, dar treptat, comportamentul indezirabil s-a manifestat mai rar
 după 1- 2 zile în care a rămas la ş coală, după program, a început să spună
singur: “ Vreau să mai stau! “
 a selectat alternative în cadrul comportamentului nagociat, încercând să
mulţumească ambele părţi
10. Concluzii
Comportamentele se manifestă, se observă şi se măsoară. Cu tehnici de
management al comportamentului, bine selectate, se poate modifica un
comportament indezirabil, reducâdu- se frecvenţa manifestărilor,mergând, de
multe ori, până la eliminarea lui. Sistemul de reguli trebuie să funcţioneze;
comportamentul indezirabil trebuie ţinut în permanenţă sub observaţie.

Contractul comportament se încheie pe baza negocierii între părţi; acesta trebuie

respectat, ducând la diminuarea stărilor confictuale şi a comportamentelor
indezirabile.

Subiectul asupra căruia am intervenit se va încadra în rândul copiilor cu

comportamente dezirabile prin colaborarea celor abilitaţi.

11. Modalități de evaluare a reușitei/ajustarea programului în funcție de rezultate:

 diminuarea frecvenței comportamentelor nedorite (pe fiecare comportament în

parte; ex. s-au consemnat mai puține episoade de exprimare nepotrivită la adresa
colegilor)
 diminuarea intensității comportamentelor nedorite (pe fiecare comportament în
parte; ex.: elevul vorbește mai puțin în timpul anumitor ore, însă continuă să
deranjeze orele de lb și literatura română)
În funcție de consemnările de mai sus, se intensifică anumite tipuri de activități, care își
demonstrează eficacitatea sau se renunță la altele, care nu se probează.

Conf. univ. dr. MORARU ADELA – suport de curs

Cucos Constantin – Pedagogie generală, Editura Polirom, Iasi, 2000.
Verza Emil – Psihopedagogia specială, Editura Didactică si Pedagogică Bucuresti, 1994;
Vlad Elena – Evaluarea în actul educativ terapeutic, Editura Pro Humanitate, Bucuresti,
1999;