UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

MASTER-CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

PROGRAME DE INTERVENTIE
PSIHOPEDAGOGICA LA COPIII CU ADHD

Lect. Univ.dr. Denisa Manea

STUDENT : CHILAT (COSTAN) ANDREEA NICOLETA

Master Anul II, IFR
 TEMA 2

PROGRAM DE INTERVENȚIE EDUCAȚIONALĂ

PENTRU UN COPIL CU ADHD

1. Nume: PM
Gen: feminin
Vârsta: 9 ani
Problema: ADHD
2. Obiective
O1: identificarea cauzelor care au determinat problema
O2: elaborarea unui proiect de intervenţie de rezolvare a problemei
O3: aplicarea măsurilor din cadrul proiectului şi urmărirea evoluţiei în plan comportamental
3.1. Simptomatologie/ manifestare
Lipsa atenției:
- deseori nu reușește să fie atentă la detalii sau face greșeli din neglijență la teme, lucru sau în
alte activități;
- are deseori dificultăți în concentrarea atenției în sarcinile de lucru sau de joacă;
- deseori nu ascultă, nu este atentă când i se vorbește;
- deseori nu urmează instrucțiunile și nu reușește să termine temele școlare;
- are deseori dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților;
- de multe ori, refuză, ezită sau manifestă neplăcere în angajarea unor sarcini de lucru care
presupun un efort mental susținut (cum ar fi realizarea temelor în clasă sau temele pentru acasă);
- pierde deseori lucruri necesare îndeplinirii sarcinilor ( ex:caiete, instrumente de scris, temele
pentru acasă, manualele);
- este deseori distrasă de stimuli externi marginali;
- uită des în activitățile cotidiene (pentru anumite anunțuri pentru părinți scrie pe carnețel).
Hiperactivitatea:
- se joacă desori cu mâinile sau se mișcă permanent în bancă;
- deseori părăsește banca în sala de clasă (sau în alte situații – la teatru, în autocar în excursie)
chiar atunci când regulile impun să rămână așezată la locul ei;
- deseori se cațără sau aleragă atunci când acest lucru nu este permis (la ora de educație fizică
aleargă când copiii se aliniază, urcă pe spaliere când colegii lucrează la saltea);
- are deseori probleme în a se angaja în liniște în petrecerea timpului liber (în pauză aleargă
singură prin clasă făcând mult zgomot, acasă alergă pe stradă făcând mult zgomot);
- pare a fi permanent ”pe picior de plecare” sau se comportă deseori ca și cum ar fi ”Propulsată
de un motor”;
- vorbește deseori excesiv;
- se repede cu răspunsurile înainte ca întrebările să fie complet formulate;
- are deseori dificultăți în a-și aștepta rândul;
- deseori întrerupe sau se bagă între alții (ex: se bagă brusc în conversațiile colegilor sau jocurile
altora).

3.2. Istoricul evoluţiei problemei – factori de apariţie (ereditari, sociali, familiali)

Cauza exactă a ADHD este necunoscută. În momentul de față, se consideră că etiologia
este cel mai probabil de natură genetică. ADHD se transmite genetic, de la părinți la copii (Tatăl
și fratele mai mare, dar de tipul inatent). La PM se manifestă un ADHD de tip combinat. S-a
manifestat încă de la vârsta de 3 ani ( atunci a amânat grădinița cu un an).
În familie atmosfera nu este de calm și înțelegere. Tatăl este foarte indulgent, iar când
mama impune niște reguli el nu ține seama de ele (fiind cel care iartă tot, datorită faptului că
subiectul suferă și de epilepsie). Fratele mai mare este indiferent față de sora sa. Mama încearcă
să meargă pe sistemul de reguli cu pedepse și recompense dar nu reușește, deseori apelând la
învățător pentru impunerea unor reguli.
Familia nu susține un nivel eficient de concentrare intelectuală și afectivă (nivelul
studiilor părinților este școala profesională – tata muncitor, mama femeie de serviciu). În
realizarea temelor nu are un program strict, ci atunci când mama termină treburile gospodărești –
de obicei spre seară.
3.3. Găsirea soluţiilor
1. Urmărirea tratamentului medicamentos pe care PM îl ia în fiecare zi după masa de la
10.
2. S-au stabilit ședințe de consiliere (cu consilierul școlar) atât a elevului cât și a
părinților. PM merge la cabinet în fiecare săptămână, iar părinții iau legătura cu consilierul și
învățătoarea cel puțin o dată pe lună. Consilierul i-a stabilit un program zilnic obligatoriu pe care
trebuie să-l respecte, iar părinții au obligația să supravegheze respectarea programului.
3. La nivelul clasei am realizat un plan educațional individualizat, integrat în programul
comun elaborat pentru ceilalți elevi. Acest plan are ca scop integrarea elevului și evitarea
marginalizării lui.
A. Acomodarea în clasă (are o mare influență în managementul comportamentului și
ameliorarea rezultatelor școlare) PM a fost așezat în prima bancă pe rândul de la ușă (nu cel de la
fereastră care i-ar distrage atenția), iar colegă de bancă este o fetiță care manifestă constant un
comportament model atât în clasă cât și în alte activități. Banca se află în partea stângă a catedrei
(în apropierea învățătoarei).
În același timp am realizat cât mai multe activități pe grupe – acest lucru ducând la
construirea unor relații pozitive între elevi. Colegii din grupă colaborează, PM simțindu-se utilă
și căpătând încredere în sine.
Atunci când se pregătește pentru oră urmăresc să scoată pe bancă doar materialele
necesare.
De câte ori a fost posibil am încercat să ignor mișcarea permanentă (jocul cu un pix, cu
linia, penarul; căutarea diferitelor obiecte în geantă sau în bancă) și i-am dat posibilitatea să se
miște cu un anumit sens: ”Vrei să-mi aduci cartea de pe catedră?”, ”Vrei să ștergi tabla?”, ”Vrei
să împarți fișele?”, ”Vrei să strângi caietele?”.
B. Am realizat o fișă de evaluare a comportamentului în clasă. Fișa a fost prezentată lui
PM cât și părinților. La sfârșitul fiecărei săptămâni s-a realizat un total al punctelor, iar în funcție
de puncte s-a determinat dacă se pot aplica stimulente sau sancțiuni.(unele stimulente s-au
acordat cu ajutorul financiar al părinților ex. A fost lăsată în excursie).
C. Regulile clasei au fost reformulate mult mai scurte și mai clare.
D. Temele pentru acasă au fost date diferențiat. La început temele au fost realizate la
școală (după ore), apoi treptat a fost lăsată singură.
E. Pentru fiecare ”reușită” s-au acordat diferite stimulente: ”Pauză supliminentară” – dacă
a realizat singură o sarcină; ”Jocuri în clasă” – este lăsată să conducă diferite jocuri; ”Creionul
special” – atunci când la sfârșitul unei săptămâni a avut punctaj maxim la fișa de evaluare a
comportamentului.
F. Un contract semnat de către elev în prezența unui părinte.
 Exemplu de intervenție

Fetița abandonează in mod frecvent sarcina fără să o finalizezeze

Mintea copilului cu ADHD funcționează diferit când este implicată intr-o sarcină care îi
place față de atunci când are o sarcină impusă, față de care nu manifestă nici o motivație internă.
Studiile au aătat că, zonele cerebrale ale copilului cu ADHD, care sunt responsabile de activarea,
focusarea și concentrarea atenției și de abilitatea de a inhiba răspunsul comportamental imediat
sunt intr-o stare de subactivare și nu de hiperactivare.

Strategii comportamentale de intervenție

Strategiile de intervenție care se adresează simptomelor de inatenție au ca scop

schimbarea parametrilor unei sarcini, de redefinire a acesteia.

Obiectivele de intervenție:

 Creșterea perioadei de focusare pe sarcină

 Creșterea frecvenței de manifestare a comportamentelor de finalizare a sarcinilor
 Scăderea frecvenței de manifestare a comportamentelor de ieșire din sarcină

Controlul stimulilor este o metodă comportamentală necesară unui copil cu ADHD. Ea

are rolul de a reduce, minimiza distractorii, preveni întreruperile frecvente. Hiperactivitatea
copiilor cu ADHD la stimulii de mediu este o barieră în realizarea unor sarcinii de învățare.

Controlul stimulilor implică construirea unui mediu de învățare care să cuprindă cât mai
puțini distractori fizici, cum ar fi muzica sau alte persoane, ori obiecte preferate. In clasă este
recomandat de exemplu ca eleva să stea singură in bancă, în rândul din față pentru a reduce
distractorii.

O strategie foarte eficientă este, fragmentarea unei sarcini complexe, în sarcini

comportamentale mai ușor de realizat.

- După fiecare sarcină realizată, copilul este învățat să își ofere o recompensă
- Utilizarea de către copil a unei grile de automonitorizare și a unui sistem de
autorecompensare
- Acordarea de timp suplimentar pentru realizarea unei sarcini
- Schimbarea frecventă a metodelor de efectuare a sarcinilor dificile și a recompenselor
pentru a evita obișnuirea copilului care favorizează apariția plictiselii și implicit crește
șansa de apariție a abandonului.
 Gruparea sarcinilor de lucru este o altă metodă de management comportamental

- Alegerea unei sarcini plăcute și realizarea ei imediat după ce realizăm o sarcină mai puțin
plăcută. Această tehnică este denumită Principiul lui Premack, asocierea unui
comportament cu probabilitate scăzută cu un comportament cu probabilitate crescută.
- Este recomandată utilizarea punctelor sau simbolurilor, care adunate pot fi transformate
intr-un comportament cu o probabilitate crescută.

EXEMPLU DE INTERVENȚIE

Invățătoarea: Astăzi ne vom juca un joc care ne va ajuta să ne concentrăm atenția

Elevii: Cum ne vom juca?

Invățătoarea: Mai întâi să vă spun ce puteți câștiga. La sfârșitul zilei, toți care au
câștigat vor merge în pauză cu 15 minute mai devreme (câștigă 15 min de pauză extra). Cei ce nu
vor câștiga rămân in clasă să lucreze.

Elevii: Cum vom putea să câștigăm?

Invățătoarea: Veți primi o fișă de lucru. Timp de 20 de minute,fiecare trebuie să lucreze

in liniște, să stea in bancă și să ridice o mână dacă are nevoie de ajutor. Acest cronometru mă
anunță când au trecut 2 minute, la fiecare 2 minute, cine a respectat regulile primește un punct.
Cine câștigă 8 sau mai multe puncte este câștigător.

Feedback-ul pe parcursul realizării sarcinilor ghidează execuția corectă a acesteia, iar in

cazul copiilor cu ADHD, acesta trebuie să vină imediat după ce a fost realizat comportamentul:

Invățătoarea: Vei putea continua cu exercițiul următor și vei putea finaliza fișa alături
de colegii tăi.

Trebuie să facem mereu trimitere la nivelul clasei dar și la explorarea demersului

educațional.

Invățătoarea: Acum treci la ultimul exercițiu

Rafinarea sarcinii sau punerea in dificultate este un alt pas in realizarea intervenției.

Invățătoarea: Dacă reușești să rezolvi fișa poți câștiga 15 minute de pauză extra.

Întărirea stimei de sine se va face cu ajutorul amintirilor anterioare

Invățătoarea: Azi ai reușit să duci la bun sfârșit sarcina și ai cîștigat !